Hotararea 61/28.02.2012 privind aprobarea ETAPEI a 2-a- Concept general de dezvoltare urbană (MASTERPLAN)

 

R O M Â N I A

J U D E Ț U L   T I M I Ş M U N I C I P I U L   T I M I Ş O A R A

I N S T I T U Ț I A   A R H I T E C T U L U I   Ş E F

B d .   C o n s t a n t i n   D i a c o n o v i c i   L o g a ,   n r .   1 ,   3 0 0 0 3 0 ,   t e l / f a x   + 4 0   2 5 6   4 0 8 3 4 1 e ‐ m a i l : i n s t i t u t i a a r h i t e c t u l u i s e f @ p r i m a r i a t m . r o ,   i n t e r n e t : w w w . p r i m a r i a t m . r o

 

  1

 

SC2012 -003984/10.02.2012 SE APROBA, P R I M A R Dr. Ing. GHEORGHE CIUHANDU

REFERAT Privind aprobarea

„Concept general de dezvoltare urbană” - ETAPEI a 2-a de

elaborare a Planului Urbanistic General al Municipiul Timişoara

In conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, actualizată, şi în conformitate OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în anul 2010, în urma parcurgerii procedurilor legale, s-a încheiat Contractul de prestare de servicii nr. 190/08.10.2010 între Municipiul Timişoara şi S.C. PLANWERK S.R.L. – Lider de asociere, în vederea întocmirii documentaţiei „Plan Urbanistic General - Municipiul Timişoara”.

Transformările petrecute în ultimii ani în structura urbană, generate de o dinamică peste aşteptări, datorată puternicei dezvoltări a zonei Timişoara, precum şi stabilirea prin Programul de Guvernare şi Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 a Polului de Creştere Timişoara au dus la necesitatea elaborării unui „Concept general de dezvoltare urbană” care să integreze şi să transpună în spaţiu toate acţiunile şi strategiile autorităţii publice locale. Ţinând cont de avantajele/dezavantajele situaţiei actuale, au fost elaborate programe de dezvoltare tematice în vederea atingerii obiectivelor generale de dezvoltare a oraşului. Tematicile propuse, în ansamblul lor, acoperă toate domeniile şi asigură realizarea în timp a viziunii de dezvoltare a oraşului.

Viziunea de dezvoltare propusă de Conceptul general de dezvoltare urbană este - TIMIŞOARA, rendez-vous cu tehnologia şi cultura – metropolă inovativă şi interculturală, cu o economie competitivă, susţinută de valori de patrimoniu cultural, de excelenţă universitară şi de o structură urbană contemporană.

Obiectivele dezvoltării teritoriale se înscriu în direcţiile de dezvoltare vizând creşterea ofertei de amplasamente pentru investiţii, sporirea gradului de atractivitate şi stilul municipiului. Dezvoltarea viitoare a Timişoarei se bazează pe atractivitatea condiţiilor de locuire şi a existenţei locurilor de muncă. Astfel, obiectivele strategice de dezvoltare ghidează creşterea urbană în direcţia obţinerii unei economii puternice, cu mai multe oportunităţi de angajare şi a unui cadru atractiv de locuit pentru persoane singure şi familii.

O viitoare economie urbană puternică solicită un climat de afaceri favorabil şi o curriculă universitară proactivă şi adaptabilă tendinţelor pieţei de muncă. Condiţiile de locuire pentru toate grupurile de populaţie vizează locuinţa, accesul locuinţei la utilităţi publice şi accesul locuitorilor la spaţii publice destinate serviciilor şi facilităţi de recreere.

 

R O M Â N I A

J U D E Ț U L   T I M I Ş M U N I C I P I U L   T I M I Ş O A R A

I N S T I T U Ț I A   A R H I T E C T U L U I   Ş E F

B d .   C o n s t a n t i n   D i a c o n o v i c i   L o g a ,   n r .   1 ,   3 0 0 0 3 0 ,   t e l / f a x   + 4 0   2 5 6   4 0 8 3 4 1 e ‐ m a i l : i n s t i t u t i a a r h i t e c t u l u i s e f @ p r i m a r i a t m . r o ,   i n t e r n e t : w w w . p r i m a r i a t m . r o

 

  2

 

Conceptul propune două obiective strategice şi zece politici tematice, cele două obiective strategice fiind:

• Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive • Creşterea atractivităţii oraşului pentru localnici şi vizitatori

Conform Caietului de Sarcini, „Concept general de dezvoltare urbană – MASTERPLAN”-

ETAPA a 2-a de elaborare a Planului Urbanistic General al Municipiul Timişoara va fi susţinut şi

aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara. Având în vedere acestea,

PROPUNEM

Comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara analizarea şi aprobarea

„Concept general de dezvoltare urbană – MASTERPLAN”- ETAPA a 2-a de

elaborare a Planului Urbanistic General al Municipiul Timişoara

ARHITECT ŞEF

Arh. Ciprian Silviu CĂDARIU

Intocmit, Ing. Sorina Popa

AVIZAT JURIDIC, Red./dact. S.P., 2 ex.

ETAPA 2 CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTARE URBANA (MASTERPLAN) IANUARIE 2012

2

Casetă tehnică

Beneficiar: Primăria Municipiului Timișoara bd. C.D. Loga, nr. 1, 300030 Timişoara, jud. Timiş T: +40 -(0)256408300, F.: +40 -(0)256490635 E: [email protected] I: www.primariatm.ro

Asociați contract: s.c. planwerk s.r.l., arhitectură + urbanism str. Clemenceau 3, RO-400021, Cluj Napoca T.: +40 -(0)264 -439488, E: [email protected] I: www.planwerkcluj.org

s.c. VITAMIN Architects s.r.l. Pţa. Alexandru Mocioni nr.2, RO-300199, Timişoara T: +40 -(0)256 -433550, F: +40 -(0)256 -433550 E: [email protected] I: www.vitamina.ro

s.c. IHS Romania s.r.l str. Victor Eftimiu, nr. 5-7, RO-010153, Bucureşti T: +40 -(0)21 -3137475, F: +40 -(0)21 -3137475 E: [email protected] I: www.ihs-romania.ro

s.c. Proiect Bihor s.a. str. General Magheru, nr. 23, 410057, Oradea T: +40 -(0)259 -415827, F: +40 -(0)259 -415353 E:[email protected] I: www.proiect-bihor.ro

Subcontractanți: s.c. Halcrow România s.r.l. str. Carol Davila, nr. 85, RO-050456, sector 5, Bucureşti I: www.halcrow.com/romania

s.c. Veltona s.r.l. str. Paris, nr. 2, RO-300003, Timişoara

s.c. Path s Route s.r str. Emil Zola, nr. 92, RO-300433, Timişoara

HERITAS - Fundaţia Transilvană pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie şi Revitalizare a Patrimoniului Cultural Piaţa Huet, nr. 3, Sibiu T:+40 -(0)269 -211988, F: +40 -(0)269 -211.671 E: [email protected], I: www.heritas.ro

Consultanți: arh. Adina Bicicai arh. Vlad Gaivoronschi arh. Șerban Studza

3

Echipa de lucru: CONSORȚIUL CONTRACTANT

Coordonare Eugen Pănescu, Rudolf Graef, Paul Buchert

Economie urbană Nic Țarălungă, Sorina Racoviceanu

Mediu Monica Vidrighin, Roxana Popa

Studii circulaţie Nagy Wencyel, Bojidar Tomici

Infrastructură transport Vasile Percec

Consullare publică Michael Engel

Infrastructură reţele edilitare Arimia Florin

Planşe Andreea Pătroi, Raoul Chiricheş, Lavinia Popa, Cristina Novac, Paul Buchert Rudolf Gräf

Layout Michael Engel

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

Coordonare arh. şef Ciprian Cădariu

Instituţia Arhitectului Șef Sorina Popa, Natalia Carp (Compartiment coordonare PUG)

cu participarea:

Direcţia de Mediu Vasile Ciupa (director), Adrian Bere, Diana Mihaela Nica

Direcţia Patrimoniu Martin Staia (director), Cacuci Nicolae, Otilia Sârca

Direcţia Dezvoltare Aurelia Junie (director)

Direcţia Tehnică Chiş Culiţă (director)

Direcţia Comunicare Violeta Mihalache (director)

Consultant al Primăriei Municipiului Timişoara

arh. Massimo Tadi (Politehnica Milano)

Imagini: Aurelian Cafadaru, Arhiva proiectului, Rudolf Graef, Eugen Panescu, Primăria Municipiului Timişoara (Direcţia Comunicare), Michael Engel

4

CASETĂ TEHNICĂ 2 CONŢINUT 4 1. ASPECTE CHEIE ALE DEZVOLTĂRII SI ANALIZA SWOT 7 1.1. CARACTERISTICI GENERALE ȘI PRINCIPALELE PROBLEME ALE DEZVOLTĂRI 1.2. ANALIZA SWOT

2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE 13 2.1. VIZIUNEA ȘI OBIECTIVE DE DEZVOLTAREE 2.2. OBIECTIVE STRATEGICE 2.3. SCHEMĂ DE DEZVOLTARE MAJORĂ

3. POLITICI TEMATICE 25 3.1. POLITICI TEMATICE

4. PROGRAME SI PROIECTE TEMATICE 27 POLITICA 1: DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE 27 PROGRAM 1: PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCȚIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ȘI INOVARE PROGRAM 2: PARCURI DE CERCETARE PROGRAM 3: CENTRE DE AFACERI ȘI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE PROGRAM 4: SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE

POLITICA 2: CREȘTEREA PONDERII IMM-URILOR ÎN ECONOMIA LOCALĂ 29 PROGRAM 1: INCUBATOARE DE AFACERI PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII CU PROFIL AXAT PE TURISM, SERVICII ȘI MEȘTEȘUGURI

POLITICA 3: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA COMPETITIVA 33 PROGRAM 1: CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A ORAȘULUI PROGRAM 2: REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE PRE-UNIVERSITARE ȘI UNIVERSITARE

POLITICA 4: ASIGURAREA MOBILITĂȚII, A INFRASTRUCTURII EDILITARE ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT) 37 PROGRAM 1: REȚEA APĂ POTABILĂ PROGRAM 2: ASIGURAREA REȚELEI DE CANALIZARE PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PERSONAL ȘI PUBLIC PROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ȘI PIETONALE PROGRAM 5: REȚELE DE COMUNICARE

Conținut

POLITICA 5: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ȘI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC 47 PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂȚII SPAȚIULUI PUBLIC URBAN PROGRAM 2: CREȘTEREA CALITĂȚII REȚELEI DE SPAȚII VERZI

POLITICA 6: MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINȚE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII LOCUIRII 53 PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂȚII MEDIULUI LOCUIT ÎN CARTIERELE REZIDENȚIALE PROGRAM 2: CREAREA UNUI FOND DE LOCUINȚE SOCIALE PROGRAM 3: ZONE REZIDENȚIALE COERENTE OBȚINUTE PRIN URBANIZARE ȘI RECONVERSIE

POLITICA 7: REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI CULTURAL, CLĂDIRI ȘI ZONE URBANE 57 PROGRAM 1: REABILITAREA IMOBILELOR DE PATRIMONIU ÎN PROPRIETATE DE STAT PROGRAM 2: ÎNCURAJAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE PRIN ACORDARE DE ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN FINANCIAR PROPRIETARILOR DE IMOBILE ISTORICE PROGRAM 3: REABILITAREA DOMENIULUI PUBLIC ÎN CARTIERELE ISTORICE

POLITICA 8: ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRU COMUNITATE 61 PROGRAM 1: INFRASTRUCTURĂ SPORT PROGRAM 2: INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIE PREUNIVERSITARĂ PROGRAM 3: INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE PROGRAM 4: INFRASTRUCTURA SOCIALĂ PROGRAM 5: INFRASTRUCTURA CULTURĂ PROGRAM 6: LOCALIZAREA ȘI POTENȚAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII

POLITICA 9: ASIGURAREA IDENTITĂȚII URBANE ȘI A CADRULUI NATURAL 71 PROGRAM 1: CORIDOARELE DE ACCES ÎN ORAȘ ÎN RELAȚIE CU ZONA METROPOLITANĂ PROGRAM 2: ÎMBUNĂTĂȚIREA TRECERII DE LA MEDIUL URBAN LA CEL NATURAL

POLITICA 10: ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 ȘI PULBERI PENTRU UN ORAȘ VERDE 75 PROGRAM 1: PROMOVAREA DE ENERGII DIN SURSE REGENERABILE PROGRAM 2: MANAGEMENTUL APELOR PLUVIALE ȘI ACTIVAREA REȚELEI HIDROGRAFICE PROGRAM 3: CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE PROGRAM 4: MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALE PROGRAM 5: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII AERULUI ÎN ORAȘ PROGRAM 6: CALITATEA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAȚĂ

POLITICI SPECIFICE FĂRĂ CARACTER TERITORIAL 83

CONCEPT GENERAL DE DEZVOLTARE URBANĂ - SCENARII DE DEZVOLTARE 86

ANEXA 1: COMPETITIVITATEA REGIONALĂ ANEXA 2: CENTRALIZATOR FISE DE PROIECT

7

1.1. Caracteristici generale și principalele probleme ale dezvoltării1

De ce Timișoara este o comunitate puternică?

1. Accesibilitate și mobilitate - Integrarea Timișoarei în structura națională și Europeană

Situată în cadrul Euroregiunii Dunăre – Criş - Mureş - Tisa (DKMT), regiune transfrontalieră constituită în 1994, ce se întinde pe 77.456 km2 şi include o populaţie de cca. 6 milioane locuitori, prin poziţia sa geografică, cu posibilităţi de interconectare prin căi de comunicaţie terestre, aeriene şi navale, la care se adaugă plasarea pe traseul une- ia dintre cele mai importante linii europene de telecomunicaţie prin fibră optică, Timişoara este, în prezent, principala poartă de intrare în România, dinspre Europa Centrală şi de Vest. În plus, proiectele cu- prinse in planul de investiţii realizat prin PIDU conectează Timişoara la coridoarele rutiere şi feroviare ale Europei Centrale.

2. Economie inovativă și antreprenorială - resursele umane și infrastructura economică

Cu o infrastructură economică diversă, la care se adăugă şi una uni- versitară şi de cercetare, un climat pentru afaceri de nivel stabil şi sigur, Timişoara reprezentă un bazin atractiv pentru forţa de mun- că diversă şi peste medie calificată, în industrii productive şi servicii ştiinţifice, socio-economice, medicină şi biotehnologie.

Rata şomajului a fost cea mai mică din Romania, pe primul trimestru al anului 2011.

Investiţiile realizate în programe de reabilitare a patrimoniului arhi- tectural cresc atractivitatea municipiului jucând un rol important în captarea de noi investitori şi vizitatori.

3. Calitatea și atractivitatea mediului - Infrastructura urbană

Timişoara are o structură socială complexă având un specific multi şi transcultural bazat pe un spirit tolerant şi de convieţuire multietnică exemplară.

Oraşul are o infrastructură urbană spaţială echilibrată. Standardele de locuire sunt peste media pe ţară, cu o concentrare de servicii şi cu o ofertă bogată şi variată de monumente, spaţii de cultură, activităţi

1 Primăria Muncipiului Timişoara: Starea economică, socială şi de mediu a mu- nicipiului Timişoara 2010

Aspecte cheie ale dezvoltării si analiza SWOT 1

8

şi evenimente culturale, modalităţi de petrecere a timpului liber.

Patrimoniul natural este clădit pe structura formată de bulevardului verde al canalului Bega, Pădurea Verde şi o reţea de Parcuri în zona centrală ce necesită susţinere printr-o reţea de spaţii verzi la nivel de cartier şi conectare la cadrul natural periurban.

4. Parteneriat cu comunitatea - Guvernare și managementul public

Timişoara este un oraş cu o administraţie publică creativă îmbinând politici de administrare şi de dezvoltare la nivel local şi regional. Administraţia locală, deschisă către o planificare participativă, con- duce şi oferă servicii publice pentru comunitate, folosind inovaţii tehnice, tehnologice şi administrative pentru îmbunătăţirea acestor servicii.

Timişoara este membră a Asociaţiei European Cities Marketing, ală- turi de 100 de oraşe din 32 de state, face parte din clasa SMART Citi- es din Europa fiind membru a mai multe forme de asociere precum: Balcinet asocierea celor mai importante oraşe ale Peninsulei Balcani- ce, Clubul de la Strasbourg asocierea principalelor oraşe din statele care au aderat recent la Uniunea Europeană şi oraşul Strasbourg, din Franţa, capitala parlamentară a Europei Unite, EUROREGIUNEA DU- NĂRE – CRIȘ – MUREȘ -TISA (DKMT), regiune transfrontalieră Alianţa oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin precum Budapes- ta, Viena, Timişoara şi Praga.

Care sunt aspectele care împiedică dezvoltarea durabilă a municipiului ? Timişoarei îi lipsesc strategii de marketing urban care să încurajeze noi iniţiative şi să contribuie la coordonarea activităţilor sectorului public, sectorului academic şi privat, naţional şi internaţional.

Insuficienta folosire a rezultatelor cercetării nu contribuie la consoli- darea unei economii locale inovative şi creative.

În structura forţei de muncă se constată fenomenul de migraţie al specialiştilor către ţări din UE şi o descreştere a numărului de studenţi.

Din punct de vedere al accesibilităţii pe componenta IT, municipiul nu are o infrastructura dezvoltată echilibrat pe tot teritoriul.

Timişoara se confruntă cu probleme de congestie de trafic în zona centrală determinată atât de configuraţia stradală incompletă a mu- nicipiului cât, de lipsa centurii ocolitoare şi de lipsa unui sistem de management al traficului.

9

Poluarea aerului cauzată de trafic, poluarea apei, insuficienţa spaţiilor vezi şi repartizarea neuniformă a acestora contribuie la scăderea calităţii vieţii în municipiu şi, inclusiv, a atractivităţii acestuia.

Care sunt șansele dezvoltării municipiului?1 Dezvoltarea durabilă a Timişoarei se bazează, la nivelul politicilor locale, pe o strânsă coordonare cu ţintele economice principale ale Strategiei EUROPA 2020, prin care se urmăreşte creşterea investiţii- lor şi a ocupării forţei de muncă în Cercetare şi Dezvoltare. Atingerea scopului necesită strategii pentru „regenerarea economiei urbane” care să susţină o economie competitivă, reducerea consumului de resurse locale, şi stimularea unei economii bazate pe cunoaştere, creativitate, excelenţă, inovaţie. De aceea sunt urmate politicile de dezvoltare şi diversificare a sistemelor de producţie locală, în para- lel cu structurarea adecvată a pieţei forţei de muncă, prin programe educaţionale şi de formare.

O oportunitate o reprezintă noul ciclu de finanţare europeană pe perioada 2014-2020, care face din consolidarea pactului teritorial între reţele de oraşe şi reţele de zone metropolitane o prioritate în obţinerea de finanţări europene. Parteneriatele semnate, atât în ca- drul Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară Timişoara cât şi în cadrul asociaţiilor cu alte oraşe europene, sunt favorabile planificării şi rea- lizării de proiecte pentru comunităţi mai largi şi mai diversificate sub aspect economic, social şi cultural.

Nu în ultimul rând, municipiul Timişoara are o rezervă importantă de terenuri intravilane deservite cu utilităţi publice, în mare parte. Aces- tea, printr-un proces de reconversie funcţională durabilă pot asigura baza unei dezvoltări economice elaborată şi aprobată la nivel local.

Ce amenință o dezvoltare durabilă? Continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei şi consecinţa acestui fenomen: înrăutăţirea structurii populaţiei .

Lipsa de fonduri necesare reabilitării instalaţiilor, structurii, faţadelor clădirilor vor scade atractivitatea mediului urban şi vor reduce inte- resul turistic şi de rezidenţă.

Creşterea gradului de infracţionalitate şi de violenţă a unor grupuri.

Lipsa diversificării investiţiilor în oraş, un sector IMM cu pondere re- dusă în economia locală şi bizuirea pe industrii ce folosesc forţă de muncă necalificată.

1 Reuniunea informală ministerială, Declaraţia de la Toledo privind dezvoltarea urbană, Toledo, 22.06.2010

1 Aspecte cheie ale

dezvoltării şi analiza SWOT

10

11

1 Aspecte cheie ale

dezvoltării si analiza SWOT

Tab.1: Matricea SWOT

1.2. Analiza SWOT

1.2.1. Matricea SWOT și fundamentarea strategiei de dezvoltare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • structură teritorială coerentă, cu inter-relaţionări reale

în domeniul social, economic şi administrativ • potenţial ridicat al resurselor naturale, inclusiv o

biogeografie şi biodiversitate ridicată • proximitatea limitei de graniţă a României şi a Uniunii

Europene şi o bună infrastructură aeriană, rutieră şi feroviară în relaţie cu teritoriul naţional, european

• identitate culturală şi istorică semnificativă, prezervarea moştenirii culturale într-un grad ridicat

• un nivel ridicat al pregătirii profesionale de nişă, centru universitar specializat de importanţă naţională

• dinamică economică semnificativă prin dezvoltarea sectorului terţiar în urma restructurării economice

• o administraţie locală stabilă din punct de vedere al politicilor publice pe termen lung şi orientata spre soluţionarea în parteneriat a problemelor

• număr important de resurse umane trecute prin universităţi şi programe de reconversie profesională

• personal bugetar perfecţionat • capacitate de gestionare a problemelor prin

managementul proiectelor • sistem informatic şi media extins

• sporul negativ al populaţiei (cca. 8000 locuitori) • migraţia forţei de muncă calificate, din cauza

restructurării economice si atractivităţii pieţei externe de muncă (cca. 9000 locuitori)

• disparităţi in gradul de echipare cu infrastructură tehnico-edilitară şi socială, servicii de educaţie şi sănătate publică

• dotări sociale incomplete cantitativ si calitativ • poluare semnificativă a factorilor de mediu, imagine

defavorabilă la nivelul de percepţie naţională şi europeană în privinţa calităţii aerului

• lipsa amenajărilor de depozitare si prelucrare a deşeurilor menajere si industriale

• prezentarea în media a unor evenimente cu un grad semnificativ de violenţă

OPORTUNITĂŢI PERICOLE • existenta Strategiei Europa 2020 oferă potenţial în

formularea şi aplicarea politicilor regionale, naţionale şi locale

• accesul direct la finanţări din fonduri europene pentru proiectele de dezvoltare urbană durabilă, a municipiului, şi a zonei metropolitane

• acceptanţa populaţiei şi atitudinea proactivă a administraţiei pentru energie alternativă şi economie cu emisii poluante zero, prin dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul academic şi cel privat in domeniul cercetării si utilizării eficiente a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile existente

• creşterea prestigiului şi a rolului polarizator al Timişoarei în dezvoltarea regională prin consolidarea cooperării europene în domeniul cultural si economic

• reducerea migraţiei populaţiei rezidente si atragerea de forţă de muncă din bazinul naţional si european

• dezvoltarea sistemelor „e-.....” • pornirea demersului pentru atingerea statutului de

Capitală Culturală Europeană în anul 2020

• continuarea procesului de îmbătrânire a demografică • creşterea cererii pentru servicii publice din partea

grupurilor dezavantajate economic si social şi lipsa resurselor de finanţare în administraţia publica locală

• dezvoltarea de comunităţi paupere compacte ce pot deveni surse de conflicte sociale

• tendinţa creşterii preţurilor serviciilor publice ce poate depăşi pragul de plată , dar şi de suportabilitate, al populaţiei

• concurenţa oraşelor din regiune menţine tendinţa de migraţie a segmentului demografic activ i tânăr timişorean

• perpetuarea creşterii economice „0” in Romania

13

CARTA DE LA LEIPZIG pentru oraşe europene durabile conţine reco- mandări suficiente pentru înlăturarea disparităţilor şi atingerea co- eziunii sociale teritoriale (echipare a teritoriului) şi a productivităţii economice. Prezentul document are ca scop enumerarea măsurilor de aspect spaţial necesare, în următorii 10 ani, menţinerii şi creării de locuri de muncă, asigurării calităţii vieţii celor care locuiesc, mun- cesc şi vizitează Timişoara.

Cu precădere sunt considerate operaţiuni de regenerare urbană ac- ţiunile de valorificare ale terenurilor poluate şi/sau neutilizate, în- soţite de măsuri de protejare a mediului natural necesare creşterii competitivităţii oraşului în regiune. Structura strategiei conţine trei domenii integrate ce vor ghida dezvoltarea viitoare a oraşului, în con- diţiile atingerii unei coeziuni teritoriale:

Domeniul I - Condiții de amplasare atractive pentru sectorului pri- vat şi orientarea către o economie performantă conectată la sistemul european de transport aerian, feroviar si rutier.

Coordonat cu Strategia Europa 20201 , se va urmării dezvoltarea unei economii fundamentată pe cunoaştere şi inovare care să asigure, unui procent de 70% din populaţia cu vârstă cuprinsă între 20-64 de ani, locuri de muncă şi un 2 % din bugetul local alocat finanţării şi co-finanţării în investiţii de cercetare-dezvoltare, ca şi absorbţia unei cote 60% din populaţia tânără în universităţi.

Din punct de vedere spaţial, se urmăreşte realizarea unei rate cât mai apropiată de 1/1 între numărul locuinţelor şi al locurilor de muncă, în zona centrală, în scopul evitării poluării cauzate de trafic, precum şi reducerea sub ½ oră a timpului necesar deplasării de la spaţiul de rezidenţă la locul de muncă, orientând spre folosirea (1) tramvaiului, (2) bicicletei, (3) practicarea mersului pe jos

Domeniul II – Calitatea sporită a condițiilor de viață în toate cartie- rele orașului, considerând spaţiile verzi, zonele de recreere, utilităţile şi serviciile publice urbane. Această direcţie vizează structurarea unei reţele urbane cu Servicii publice şi spaţii urbane modernizate edili- tar cu un fond construit, implementarea de tehnologii care asigură atât eficienţa energetică cât si mijloace alternative de producere a acesteia.

Coordonat cu Strategia Europa 2020, se va avea în vedere utilizarea şi promovarea resurselor alternative/ecologice, creşterea incluziunii prin rezolvarea a 10 000 de cazuri reprezentând persoane ameninţate de sărăcie, reducerea sub 5% a abandonul şcolar. În scopul eficien- tizării energetice instituţiile publice vor trebui să-şi reducă cu 20% emisiile de CO2 si cu 30% din consumul de energie pentru activităţile

1 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

Strategia de dezvoltare

2

14

proprii,ca şi a serviciilor şi utilităţilor publice (construcţii, parc auto propriu, transport public, iluminat public, apa-canal, management deşeuri si servicii publice)1.

Din punct de vedere spaţial, se urmăreşte realizarea unui timp de ½ oră pentru deplasarea de la locuinţă la obiectivele de învăţământ şi de sănătate, creşterea spaţiilor verzi la o valoare de 40 mp/locuitor, şi asigurarea unui procent de 35% din suprafaţa intravilanului ca do- meniu public.

Domeniul 3 - Stilul propriu al orașului, obţinut ca rezultat a derulării unor concursuri de arhitectură sau altor proceduri de achiziţie publi- că bazate pe criterii de calitate a soluţiei, a imaginii contemporane, a acţiunilor de reabilitare şi conservare a patrimoniului arhitectural- cultural, de folosire a mobilierului urban, a formelor de artă strada- lă şi a evenimentelor culturale, a imaginii nocturne a oraşului prin iluminatul stradal şi al clădirilor, a imaginii active date de existenţa zonelor pietonale.

1 STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMI- ŞOARA prevede reduceri privind emisiile de CO2 pe baza unor indicatori realişti după cum urmează: • transport – 22% • sector energetic -35% • sector rezidential – 17% • sector institutional – 13% • sector deseuri – 6% • sector agricultura /spatii verzi – 2% • sector apa – 5% • industrie / mediul de afaceri – 4%

Fig. 1: Detaliu imobil istoric

15

2.1. Viziunea și obiective de dezvoltare

Inițiative anterioare Timişoara are continuitate în folosirea planificării strategice ca in- strument al dezvoltării durabile. Prin studii anterioare1 Primăria a formulat, în parteneriat cu mediul universitar şi cu sectorul privat, viziunea de dezvoltare ca direcţie majoră de ghidare a resurselor ma- teriale, financiare şi umane. Cuvintele cheie întâlnite în conţinutul textului strategiei conturează imaginea unei metropole europene, cu o economie bazată pe tehnologii avansate amplasate în contextul atractiv arhitectural, cultural şi natural.

Studiul “Smart Cities, Ranking of European Medium-Sized Cities”2 pla- sează Timişoara intr-un context urban inteligent din punct de vedere al tehnologiilor de transport, al industriilor informatice, al educaţiei si cercetării, al protecţiei mediului si al unei bune guvernări.

Viziunea din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană3 configurează mu- nicipiul Timişoara ca zonă urbană competitivă, cu o economie dina- mică, diversificată şi durabilă, cu o comunitate coezivă, puternică şi vibrantă. În context metropolitan municipiul Timişoara este privit ca “pol social-economic de prim rang al României, care polarizează toa- tă partea de vest a ţării, concentrând activităţi complexe şi dinamice, care îl plasează pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti.ca pol strategic al României, competitiv în spaţiul european, cu o econo- mie dinamică şi durabilă, bazată pe cercetare şi inovare, o zonă atrac- tivă atât pentru locuitorii săi cât şi pentru investitori şi vizitatori”.

1 Conceptul integrat de masuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea eco- nomică a cartierelor istorice din Timişoara-perioada 2007-2011, studiu elaborat de Primăria Municipiului Timişoara si Societatea Germană pentru Cooperare Tehnica (GTZ), aprobat prin Hotărâre Consiliul Local nr. 3/30.01.2007 Vision Timişoara 2030 - suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infra- structura oraşului Timişoara, studiu elaborat de Primăria municipiului Timişoara în colaborare cu Institutul Politehnic Timişoara si Institutul Fraunhofer IPA Stuttgart, aprobat prin Hotărâre Consiliul Local nr. 484/18.12.2007 Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Timişoara aprobat prin Hotărâ- rea Consiliului Local nr. 137/27.04.2010. 2 Studiu elaborat de un consorţiu format din Centre of Regional Science (SRF) -Viena University of Technology, Departament of Geography-University Ljublijana, Research Institute for Housing, Urban and Mobility Studies (OTB)-Delft University of Technology, octombrie 2007. 3 Proiect realizat în cadrul Axei Prioritare 1-Program Operaţional regional 2007-2013

2 Strategia de dezvoltare

16

Textul Viziunii de dezvoltare în cele două studii este următorul:

TIMISOARA, METROPOLA EUROPEANA HIGH-TECH, CU RADACINI ISTORICE SI CULTURALE

SPAŢIU MULTICULTURAL INTEGRATOR ȘI DE AVANGARDĂ, POL NAŢIONAL DE REFERINŢĂ ÎN INDUSTRIILE CE UTILIZEAZĂ TEHNOLOGII ÎNALTE, ÎN INFORMATICĂ, TELECOMUNICAŢII ȘI

ÎN SERVICIILE CREATIVE.

Viziunea de Dezvoltare ca parte a Planului Urbanistic General Municipiul Timişoara este spaţiul urban dezvoltat istoric prin inter- acţiunea dintre tehnologie, cultura si mediu. „Prin funcţiunile sale complexe, oraşul Timişoara polarizează un teritoriu mai larg, fiind cel mai mare centru economic, ştiinţific si cultural din Regiunea Vestica de Dezvoltare a României, concentrând 25,8% din populaţia urbană, peste 30% din producţia industriala, cca 35% din activităţile comerci- ale si 70% din studenţii din regiune”.

Aceste caracteristici au influenţat pozitiv dezvoltarea infrastructurii urbane din punct de vedere al utilităţilor publice, al forţei de muncă din zonele adiacente municipiului, al infrastructurii sociale, cultu- rale, economice şi administrative. Municipiul Timişoara este într-o continuă dezvoltare şi generează schimbare în regiune. Transportul, serviciile si utilităţile municipiului constituie suportul creşterii acestei economii mature, atractive si competitive, cu locuri de muncă gene- ratoare de valoare adăugată.

VIZIUNEA 2030

VIZIUNE PIDU

Fig. 2: Frontul de nord al Pieţei Unirii cu imobile reabilitate şi cafenele.

17

2 Strategia de dezvoltare

Interesul investiţional din partea sectorului privat creşte, solicitând si forme adecvate de marketing si de management urban pentru a menţine municipiul în zona oportunităţilor de investiţii si a dezvol- tării economice fără costuri mari de mediu. Piaţa locală îşi măreşte şi diversifică cererea pentru serviciile publice şi private. Standardele privind calitatea vieţii reclamate de o metropolă europeană solicită schimbări calitative în oferta de servicii şi utilităţi publice cât şi în protejarea mediului natural.

Timişoara va fi în continuare în competiţie cu oraşe europene pentru atragerea de afaceri, investiţii, organizarea de evenimente şi turism pentru optimizarea beneficiilor economice şi sociale pentru locuitorii oraşului. Amplasarea într-o regiune a Europei dens populată repre- zintă o şansă unică pentru valorificarea căreia atât deciziile politice cât şi instrumentele şi metodele administrative vor trebui să ţină cont de mărimea economică a spaţiului funcţional al Timişoarei.

Viziunea de dezvoltare a municipiului in contextul Planului Urbanistic General susţine orientarea comunităţii către o permanentă cunoaş- tere şi performanţă, ca formă de adaptare la provocările competiţiei tehnologice, petrecute intr-un mediu urban cultural protejat şi valo- rificat.

TIMIȘOARA, RENDEZ-VOUS CU TEHNOLOGIA SI CULTURA!

TIMIȘOARA, O METROPOLĂ INOVATIVĂ ȘI INTERCULTURALĂ, CU O ECONOMIE COMPETITIVĂ, SUSŢINUTĂ DE VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL,

EXCELENŢĂ UNIVERSITARĂ ȘI O STRUCTURĂ URBANĂ EFICIENTĂ

VIZIUNEA DE DEZVOLTARE

18

2.2. Obiective Strategice

Obiectivele dezvoltării teritoriale se înscriu în direcţiile de dezvoltare vizând creşterea ofertei de amplasamente pentru investiţii, sporirea gradului de atractivitate şi stilul municipiului. Dezvoltarea viitoare a Timişoarei se bazează pe atractivitatea condiţiilor de locuire şi a existentei locurilor de muncă. În consecinţă obiectivele strategice de dezvoltare ghidează creşterea urbană în direcţia obţinerii unei eco- nomii puternice, cu mai multe oportunităţi de angajare şi a unui ca- dru atractiv de locuit pentru persoane singure şi familii.

O viitoare economie urbană puternică solicită un climat de afaceri fa- vorabil şi o curriculă universitară proactivă şi adaptabilă tendinţelor pieţei de muncă. Condiţiile de locuire pentru toate grupurile de populaţie vizează locuinţa, accesul locuinţei la utilităţi publice şi ac- cesul locuitorilor la spaţii publice destinate serviciilor şi facilităţi de recreere.

OBIECTIV 1 Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive:

Dezvoltarea economică se bazează pe cunoaştere şi inovare ca vec- tor de atragere a competitivităţii internaţionale în comunitatea de afaceri timişoreană. Complementar, prin asigurarea de facilităţi şi forme de recreere vor fi atraşi noi vizitatori şi se va stimula creşterea sejurului, respectiv, a numărului de nopţi de cazare. În acest scop vor fi dispuse spaţii pentru o economie bazată pe cunoaştere şi servicii conexe, cu precădere clustere în domeniul industriei creative, şi a economiei şi cercetării în industrii şi servicii.

OBIECTIV 2 Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori:

Condiţiile de locuire, structura urbană a serviciilor şi utilităţilor vor fi gândite ca suport al dezvoltării economice. Locuinţa şi echiparea efi- cientă a acesteia, serviciile de educaţie şi sănătate vor trebui dispuse în sensul potenţării resursei umane ca factor crucial în dezvoltarea Timişoarei.

Valorificarea oportunităţilor urbane existente precum şi a celor re- zultate din aplicarea unor programe de regenerare urbană solicită în primul rând consolidarea Stilului Timişoara. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, dar şi a imaginii urbane, se vor realiza şi prin interconec- tarea reţelei spaţiilor publice din zona centrală cu cea din cartierele oraşului, prin conversia unor terenuri pentru funcţiuni de birouri cla- sa Prima şi A integrate stilistic în patrimoniul arhitectural existent

locuri de muncă într-o economie

compettitivă

Condiţii de locuire într-un cadru urban atractiv

climat de afaceri dezvoltare IMM-uri

susţinere sectoare cu creştere economică

educaţie

TIMIȘOARA

atragere de noi locuitori / vizitatori

spaţii publice

creştere atractivităţii centru

regenerare urbană cartiere

locuinţe

utilităţi

19

Fig. 3: Structura integrată a obiectivelor de dezvoltare

Timişoara 2030

2 Strategia de dezvoltare

Premize pentru finalizarea obiectivelor:

1. Administraţia are un rol activ în planificare dezvoltării urbane şi investeşte, în parteneriat public local, în proiecte de infrastructură publică şi, cu sectorul privat, în domeniile dezvoltării economice şi cerecetarii.

2. Administraţia publica are resurse proprii pentru co-finanţarea sau finanţarea programelor de dezvoltare, cu precădere a celor de cer- cetare.

20

2.3 Schema de dezvoltare majoră pe termen mediu și lung

Viziunea de dezvoltare spațială Viziunea de dezvoltare spaţială se structurează pe 2 axe tematice majore:

• viaţă urbană / cultură / educaţie şi cercetare - est-vest • productivitate şi inovaţie tehnologică / educaţie şi cercetare -

nord-sud

Intersecţia celor două axe de dezvoltare devine punct de transborda- re regional şi metropolitan şi facilitează accesul rapid către aeroport, calea ferată şi puncte de interes de pe raza municipiului

Un rol important într-o strategie pe termen lung îl are utilizarea suprafeţelor ocupate acum de infrastructura CFR pe zona gării de nord şi a gării de est, suprafeţe ce pot deveni zone de dezvoltare urbană în cadrul unui program de reconversie şi refuncţionalizare, odată cu modernizarea infrastructurii feroviare centrale şi realizarea inelului feroviar nord în afara oraşului. Dezvoltarea urbană a muni- cipiului depinde în mare măsură de întregirea ţesutului urban pe zo- nele adiacente căii ferate între fosta platformă Solventul şi actuala platformă Continental.

Reconversia zonelor industriale aflate pe malul opus al canalului Bega în raport cu cartierul Iosefin şi cartierul Fabric împreună cu restruc- turarea şi reconversia inelului central nord sunt elementele cheie pentru redefinirea structurii urbane a oraşului şi poziţionarea unor obiective de interes public majore raportat la aceasta într-o coerenţă spaţială adecvată unui oras contemporan.

A1

elg rad

Acces autostrada directia Serbia

Ac ce

s A 1

di re

ct ia

Un ga

ria

gr ad

ina zoologica

Pa rc

te hn

olog ic si industrial

ino vare si dezvoltare

ce nt

ru e xpozitional

pa du

rea n oua vest

pa dur

ea ve rde

Ce

rce tare si dezvoltare

Be ga

Dotari m ajore + c

onectivita te interna

tionala & regionala

L

ocu ire u

rban a si

dota ri m

ajor e

pr od

uc tie

nepoluanta si industrie bazata pe cunoastere si ino

va re

productivitate si inovare

productivitate si inovare

Cl us

ter servicii medcale

Ce nt

ru

un iversitar si urban nord

/ acces pe directia Belgrad

Pa du

re n oua zona nordvest

zo na

de dezvoltare aeroport

No

d t ran

sbor dare

Pa rc

in du

str ial

Fre idorf si zona com

ert si industrie Sagului

zona de a

grem ent s

i cad ru na

tura l Uni

p / T imis

centura sud

ce nt

ru c ongrese

21

centur a ocolitoare cu zone de protectie plantate

Centura feroviara nord propusa

drum ex pres ->

A1

BEG A

BEGA

Dr um

ex pr

es ->

A1

Vii toa

rea au

tos tra

d[ T im

i;o

ara Be

lgra d

Acces feroviar aeroport propusa

A1

Fig. 4: Legaturi la nivel teritorial

22

Fig. 5 Zone de dezvoltare prioritare si cadrul natural

Activarea reţelei hidrografice, tradiţional bogate, printr-un plan de ma- nagement al apelor meteorice joacă un rol cheie în vederea creării unei reţele verzi şi a unor trasee de mobilitate alternativă dinspre zonele centrale urbane, prin cartierele rezidenţiale, către zonele de agrement periurban reprezentate de Timiş, Pădurea Verde şi noile zone împădu- rite propuse pentru completarea fondului forestier existent odinioară şi asigurarea calităţii aerului în municipiu. Acestea oferă oportunitatea dez- voltării biodiversităţii specifice.

Strategia verde a Municipiului Timişoara prevede plantarea unor areale de protecţie pe traseul centurii, propunere preluată în viziunea de dez- voltare propusă. Se propune în continuarea acesteia crearea unor alinia- mente şi zone plantate în lungul traseelor de acces către Timiş, de natură să conecteze cadrul natural accesibil pentru agrement al zonei metropo- litane şi să demarcheze zonele de trecere dintre comune, oraş şi peisaj.

Dezvoltarea spaţială pe termen lung poate fi un succes doar în condiţiile realizării unor proiecte majore de infrastructură precum şi a unei cola- borări operaţionale constante între membrii zonei metropolitane în ve- derea limitării fenomenului de suburbanizare, a distrugerii peisajului şi asigurării unor servicii publice integrate şi eficiente, inclusiv a reactivării reţelei de cale ferată regionale a CFR în folosul transportului public regi- onal.

Zone de intervenţie pe termen mediu şi lung

Zone de intervenţie prioritare / dotări majore

Zone de împădurire propuse, zone cu impact ecologic major

Întărirea şi creşterea calităţii zonelor centrale/campusurilor

Zone plantate de protecţie a unor reţele de trans- port sau cursuri de apă

23

Padurea noua nord

Padurea noua nord vest

per dea

fore stier

a / B ereg

sau

25

Politici tematice

3.1. Politici

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

POLITICA 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

POLITICA 2

Creşterea ponderii IMM în economia locală

POLITICA 3

Dezvoltarea resurselor umane pentru o economie competitivă

POLITICA 4

Asigurarea accesibilitatii si mobilităţii, a infrastructurii edilitare şi a infrastructurii de comunicare (IT)

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru locuitori și vizitatori

POLITICA 5

Îmbunătăţirea calităţii şi gestionării domeniului public

POLITICA 6

Mărirea fondului de locuinţe şi creşterea calităţii locuirii

POLITICA 7

Reabilitarea patrimoniului arhitectural şi cultural, clădiri şi zone urbane

POLITICA 8

Asigurarea de servicii şi facilităţi pentru comunitate

POLITICA 9

Asigurarea identităţii urbane şi a cadrului natural

POLITICA 10

Asigurarea unui mediu urban nepoluant, cu emisii reduse de CO2, pentru un oraş verde

3

POLITICA 1 DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE URBANE COMPETITIVE

POLITICA 1

27

Programe si proiecte tematice Lista politicilor cu implicaţii spaţiale

DEZVOLTAREA UNEI STRUCTURI ECONOMICE UR- BANE COMPETITIVE

Analiza indicelui de competitivitate regională situează regiunea Vest pe poziţia 248 din cele 268 de regiuni europene1. Principalele puncte care temporizează dezvoltarea şi care reprezintă priorităţi de acţiune pentru evoluţia competitivităţii locale sunt aceleaşi ca la nivelul teri- toriului naţional (vezi anexa 1).

Din perspectiva Strategiei EUROPA 2020 o politică de dezvoltare eco- nomică locală trebuie să se bazeze pe o politică naţională axată pe cele 3 priorităţi enunţate: o creştere inteligentă, care să prefigure- ze o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie; o creştere durabilă, care să promoveze o economie mai verde, mai competitivă şi care să gestioneze resursele într-un mod mai eficient; o creştere incluzivă, care să stimuleze o economie cu un potenţial înalt de angajare ca să asigure coeziunea teritorială şi socială.

Politica locală de dezvoltare a unei structuri economice urbane com- petitive trebuie, în egală măsură, să amelioreze disfuncţionalităţile identificate în funcţionarea activităţilor economice existente şi să ofere condiţii pentru localizarea şi dezvoltarea acelor activităţi ce ge- nerează valoare adăugată, în sensul celor trei direcţii specificate în strategia europeană.

1 Annoni şi Kozovska (2010) EU Regional Competitiveness Index 2010, Raport JRC, EC.

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

SCOPUL POLITICII

• Susţinerea activităţilor economice existente şi atragerea de firme noi prin oferta de amplasamente şi spaţii de localizare

• Păstrarea unei oferte diferenţiate de locuri de muncă şi atragerea forţei de muncă tinere şi specializate din regiune

• Transformarea Timişoarei într-un centru regional de cunoaştere şi inovare

4

28

PROGRAM 1 PARCURI INDUSTRIALE DE PRODUCŢIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ȘI INOVARE

Programul Parcurilor industriale de producţie urmăreşte: • Asigurarea locaţiilor pentru noi activităţi economice sau pentru extinderea

întreprinderilor economice existente cu valoare strategică pentru dezvoltarea economica a oraşului

• Dezvoltarea zonelor industriale cu suprafeţe conforme tipului de activitate, operaţionale in conformitate cu reglementări de respectare a mediului şi a vecinătăţilor

• Restructurarea şi schimbarea de destinaţie a unor platforme industriale din perioada de înainte de 1989

LOCALIZARE PROIECTE

• Calea Buziaşului între Cimitirul Buziaşului, piaţa George Domăşneanu, str. Siemens pe partea de vest a căii Buziaşului şi str. Aurel Păunescu Podeanu până la piaţa G. Domăşneanu.

• Nord de str. Locotenent Ovidiu Balea

• Parc Industrial cu profil High Tech • Parc de cercetare şi dezvoltare IT&C

PROGRAM 2 PARCURI DE CERCETARE

Programul Parcurilor de cercetare vizează reconversia unor areale din proximitatea facilităţilor universitare şi a campusului studenţesc în zone cu funcţiuni pregnant de cercetare, precum şi dezvoltarea unor locaţii de tip campus conform unor standarde internaţionale în locaţii centrale şi în proximitatea centrelor universitare.

LOCALIZARE PROIECTE

• Calea Buziaşului la nord de str. Aurel Păunescu, vest de calea Buziaşului

• La nord de str. Locotenent Ovidiu Balea

• Parc de cercetare şi dezvoltare în cooperare cu instituţiile de învăţământ superior şi industrie (parteneriat PMT/instituţii universitare/companii)

• Parc de cercetare şi dezvoltare IT&C (PMT)

• Reglementarea zonei în cadrul P.U.G.

POLITICA 1

29

PROGRAM 3 CENTRE DE AFACERI ȘI SERVICII DE PENTRU AMPLASAREA FIRMELOR INTERNATIONALE

Programul Centrelor de afaceri promovează Timişoara ca centru de afaceri la nivel regional prin asigurarea amplasamentelor pentru dezvoltări de birouri Prima si clasa A în zone cu accesibilitate sporită şi pentru servicii suport de tip centre de conferinţă, expoziţii, etc.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată

• Reglementarea zonei în cadrul P.U.G.

PROGRAM 4 SERVICII ÎN INDUSTRIA DE OSPITALITATE

Programul industriei de ospitalitate cuprinde asigurarea de locaţii centrale, cu acces la infrastructura de trafic regională şi europeană pentru proiecte hoteliere ale dezvoltatorilor/operatorilor de profil intenţional, precum şi susţinerea serviciilor de recreere, alimentaţie publică adiacente.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată

• Zona aeroport, calea Aradului, calea Torontalului, calea Lugojului

• Zone de reconversie pe amplasamentul actual triajului gării de nord

• Conform Conceptului Integrat de măsuri pentru cartierele istorice din Timişoara

• Proiecte hoteliere tip business în locaţii centrale

• Facilităţi de cazare de tranzit

4 P1 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 2

31

4 P2 Programe şi

proiecte tematice

CREȘTEREA PONDERII IMM-urilor ÎN ECONOMIA LOCALĂ

Microîntreprinderile joacă un rol important în dezvoltarea economi- că locală şi regională şi în crearea de noi locuri de muncă. Ponderea tinerilor (15-24 ani), ca şi ponderea vârstnicilor (65 ani şi peste), în populaţia ocupată sunt ambele în scădere atât în regiune, cât şi în ţară sau în Europa. Ambele categorii de populaţie aflate în principa- lele etape de tranziţii de viaţă (de la şcoală la muncă şi de la activitate la inactivitate) sunt considerate vulnerabile mai ales în condiţiile de criză globală. În acest sens, măsurile active şi politicile de ocupare promovează integrarea tinerilor pe piaţa muncii şi ”îmbătrânirea ac- tivă”.

Mai mult, micro-întreprinderile pot fi încurajate să utilizeze noi teh- nologii şi inovaţii, echipamente IT şi servicii, având un rol primordial în creşterea competitivităţii, productivităţii şi a calităţii serviciilor.

SCOPUL POLITICII

• Dezvoltarea de centre de servicii de calitate şi diversificate, atractive la nivel regional

• Dezvoltarea unei oferte diferenţiate de locuri de muncă si creşterea ofertei de programe de calificare profesională

• Creşterea ponderii IMM-urilor în servicii de turism

• Stimularea iniţiativei private şi îmbunătăţirea climatului antreprenorial

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

POLITICA 2 CREȘTEREA PONDERII IMM-urilor ÎN ECONOMIA LOCALĂ

POLITICA 2

33

PROGRAM 1 INCUBATOARE DE AFACERI

Programul vizează susţinerea locaţiilor existente sau în curs de dezvoltare, precum şi reconversia funcţională a unor clădiri şi transformarea lor în incubatoare de afaceri, sau construcţia de sedii noi pentru sprijinirea IMM-urilor şi a afacerilor nou înfiinţate de preferinţă adiacent zonelor centrale.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată

• UBIT, IT&C (PMT/Universitatea Politehnica/GTZ)

• Centrul judeţean multifuncţional pentru susţinerea afacerilor Timişoara (CJT)

• Infrastructură regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&C (PMT)

PROGRAM 2 ÎNCURAJAREA INTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII CU PROFIL AXAT PE TURISM, SERVICII ȘI MEȘTEȘUGURI

Programul favorizează deschiderea de afaceri mici şi mijlocii în centrele de cartier şi în centrul istoric şi păstrarea, respectiv întărirea unei structuri economice active prin asigurarea unor suprafeţe suficiente pentru spaţii comerciale de dimensiuni mai mari şi asigurarea cu servicii şi aprovizionare de proximitate pe raza municipiului.

LOCALIZARE PROIECTE

• Zona centrală nord, între pasajul Jiul, traseul inelul 2, Calea Circumvalaţiunii şi traseul liniei de cale ferată

• Conform Conceptului Integrat de măsuri pentru cartierele istorice din Timişoara.

4 P2 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 3

35

4 P3 Programe şi

proiecte tematice

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA

Obiectivele pe termen lung ale cadrului strategic european ET 20201 sunt: (1) promovarea educaţiei şi mobilităţii de-a lungul vieţii; (2) îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi instruirii; (3) promo- varea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active; (4) încurajarea creativităţii şi inovaţiei, inclusiv a antreprenorialului, la toate nivelu- rile de învăţământ şi instruire. În acest scop, au fost stabilite urmă- toarele ţinte de atins până în 2020:

• Cel puţin 95% din copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta de începere a învăţământului obligatoriu să participe în educaţia timpurie

• Ponderea elevilor cu competenţe slabe la citire, matematică şi ştiinţe în testul internaţional PISA să fie sub 15%

• Rata de părăsire timpurie a şcolii să fie sub 10% (obiectiv Europa 2020)

• Ponderea absolvenţilor de educaţie superioară să fie mai mare de 40% din persoanele de 30-34 ani (obiectiv Europa 2020)

• Ponderea persoanelor de 25-64 ani care participă în cursuri de formare continuă să fie mai mare de 15%.

Pe această linie, politica locală de dezvoltare a resurselor umane tre- buie să sprijine accesul la educaţie pe durata vieţii şi să faciliteze inte- grarea resursei umane specializate în piaţa de muncă a municipiului.

1 http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy

SCOPUL POLITICII

• Atragerea şi menţinerea unei resurse umane cu calificare înaltă

• Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale, a dotării şcolilor, a structurilor de cazare pentru elevi/studenţi şi a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

POLITICA 3 DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE PENTRU O ECONOMIE LOCALA

POLITICA 3

37

PROGRAM 1 CAMPUS UNIVERSITAR INTEGRAT ÎN INFRASTRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A ORAȘULUI

Programul urmăreşte asigurarea condiţiilor de dezvoltare spaţială a facilităţilor universitare în locaţiile actuale, prin îmbunătăţirea accesibilităţi alternative, asigurarea calităţii domeniului public şi păstrarea spaţiilor libere (verzi, agrement), activarea spaţiilor publice din zonele de campus şi asigurarea unui mediu de viaţă studenţesc atractiv.

LOCALIZARE PROIECTE

• Campusurile universitare existente • Suprafeţe disponibile prin

reconversie funcţională în proximitate

• Suprafeţe libere disponibile în proximitate

• Zona campusului universitar UPT/, delimitat de bd. Corneliu Coposu, str. Mehadia, bd. Eroilor de la Tisa, bs. Victor Babeş, bd. Mihai Viteazul, Bd. Vasile Pârvan.

• Campus USAMVB • Campus UVT, delimitat de str. Oituz,

Intrarea Doinei, str. Popa Șapcă, traseul de cale ferată în nord.

• Campus UMF, delimitat de str. Regimentul 13 Călăraşi, bd. Revoluţiei din 1989, str. Vasile Goldiş

• Reconversia unor terenuri pentru funcţiuni universitare la est de actualul campus UVT/UPT

PROGRAM 2 REABILITAREA, MODERNIZAREA, ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE PRE-UNIVERSITARE ȘI UNIVERSITARE

Programul cuprinde atât proiecte de reabilitare a clădirilor, cât şi dotarea cu echipamente educaţionale IT, cărţi, documentaţii, etc., precum şi extinderea prin construcţii noi a bazei existente.

LOCALIZARE PROIECTE

• Campusurile universitare existente • Pe întreg teritoriul oraşului

• Construirea de cămine pentru studenţi şi elevi

• Clădire Facultatea de Horticultură şi Silvicultură (USAMVBT)

• Construire Clinică Veterinară şi Modernizare complex de laboratoare (USAMVBT)

• Construire Biobază, Unităţi Experimentale şi Necropsie; Platformă betonată (USAMVBT)

4 P3 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 4 ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, A MOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT) PROGRAM 1: REŢEA APĂ POTABILĂ

POLITICA 4

39

4 P4 Programe şi

proiecte tematice

ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, A MOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE (IT)

SCOP

• Asigurarea de utilităţi pe întreg teritoriul oraşului la capacitatea necesară

• Asigurarea de utilităţi în zonele de dezvoltare

• Asigurarea unui sistem de mobilitate sustenabil şi favorizarea mobilităţii alternative

• Integrarea neinvazivă în domeniul public a reţelelor edilitare, comunicare şi trafic

• Planificarea integrată cu zona metropolitană

• Îngroparea liniilor de 110kv ce traversează zone de dezvoltare

OBIECTIV 1

Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive

POLITICA 4 ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, A MOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT INDIVIDUAL

POLITICA 4

41

4 P4 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 1 REŢEA APĂ POTABILĂ

Scopul: • Definirea zonelor de protecţie şi previzionarea eventualelor schimbări a

nivelului apelor de subsol (în urma influenţei unor factori externi) • Reducerea pierderilor din reţea • Modernizarea reţelei • Extinderea reţelei • Dotarea spaţilor publice cu fântâni publice • Creşterea calităţii apei potabile şi reducerea necesarului de tratare chimică

LOCALIZARE

• Uzinele de apă • Pe intreg teritoriul intravilan

PROGRAM 2 ASIGURAREA REŢELEI DE CANALIZARE

Scopul programului: • Întreţinerea calităţii tehnice a canalizării printr-o rată de reabilitare anuală • Iniţierea unui sistem de management al apelor pluviale • Dezafectarea foselor septice şi racordarea la canalizare a utilizatorilor • Îmbunătăţirea capacităţii hidraulice a reţelei • Modernizarea reţelei • Extinderea reţelei • Întreţinerea calităţii canalizării

LOCALIZARE

• Staţiile de pompare • Pe întreg teritoriul administrativ al oraşului cu prioritate în zonele cu

dezvoltare rezidenţială şi de parcuri industriale.

POLITICA 4 ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, A MOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE PROGRAM 3: TRANSPORT MOTORIZAT PUBLIC

POLITICA 4

43

4 P4 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 3 TRANSPORT MOTORIZAT INDIVIDUAL ȘI PUBLIC

Scopul: • Dezvolatarea infrastructurii rutiere necesare protejarii mediului urban de

traficul de tranzit; • Imbunatatirea/realizarea legaturilor rutiere cu si intre localitatile periurbane; • Dizolvarea disfunctiilor constatate in deservirea necesitatilor de deplasari

de persoane si de marfuri cauzate de insuficienta coerenta a tramei stradale majore actuale.

• • Imbunatatirea legaturilor rutiere ale zonelor cu profil industrial major cu retelele rutiere teritoriale;

• Asigurarea conditiilor necesare pentru deservirea eficiente a transportului de marfă şi de călători către şi dinspre centrele de servicii şi locurile de muncă;

• Asigurarea vascularizarii zonelor de dezvoltare propuse cu retea stradala interioara adecvata si legatura acestora la reteaua stradala magistrala a municipiului;

• Cresterea atractivitatii transportului public urban de calatori si implicit a ponderii deplasarilor de persoane cu tranportul public (in detrimentul deplasarilor cu autoturisme) prin dezvoltarea infrastructurii si a dotarilor specifice cat si prin reconfigurarea sistemului de transport public urban.

• Extinderea transportului public urban spre localitatile periurbane organic legate de Municipiul Timisoara in scopul reducerii traficului rutier de penetratie.

• Dezvoltarea infrastructurii dedicate traficului stationar (prin parcari colective) in scopul degrevarii retelei strdale de vehicule stationate si imbunatatirii aspectului general urban.

• Protejarea zonelor cu funcţiuni rezidenţiale de trafic rutier intens prin evitarea desemnării ca zone industriale, respectiv evitarea acordării autorizaţiei de funcţionare unor centre comerciale de mari dimensiuni, dacă nu există acces direct către reţeaua de trafic de ordin superior (străzi cat. II) pentru acestea.

• Asigurarea suprafeţelor necesare dezvoltarii infrastructurii de transport, inclusiv zonele de protecţie aferente.

LOCALIZARE

• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte

PROIECTE

• Completare inele reţea majoră pe tronsoanele Calea Bogdăneştilor – Dumbrăviţa, Splaiul Nistrului – Take Ionescu – Henric Baider, Bd. Antenei, Calea Circumvalaţiunii

• Îmbunătăţire profil stradal pe traseele inelelor II şi IV cu măsuri de protecţie a zonelor rezidenţiale

• Completare reţea majoră pe zonele de dezvoltare Nord • Puncte intermodale gara de est, ..... • Extindere transport public în relaţie cu noile centre economice şi rezidenţiale • Parcaje auto multietajate • Sistem park and ride • Asigurarea legăturii rapide dintre zona centrală situată pe culoarul format de

Bega şi calea ferată şi aeroport • Deschidere transport public pe Bega • Cale majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe autostradă din

nodul rutier km 40-41 spre municipiul Timişoara prin DN 69 (CJT) • Reabilitare DJ 591 pe traseul Timişoara – Cenei , Ltot – 28 km (CJT) • Sporire capacitate de circulaţie pe DJ 595 Giroc – Timişoara (CJT)

44

• Lărgire la 4 (patru) benzi de circulaţie pe DJ 592 Timişoara-Moşniţa Nouă, km 4+ 700 – 7+100, L= 2,4 km (CJT)

• Căi de circulaţie majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe viitoarea autostradă spre Timişoara, din nodul Remetea Mare (CJT)

• Centură feroviară a municipiului Timişoara – SPF (CNCFR SA) • Elaborare SPF - Cale ferată Timişoara – Szeged (DKMT) • Centru Intermodal Regional de Transport mărfuri Timişoara – Etapa I (CN CFR) • SF+PT Completare inel IV-Calea Buziasului -Calea Lugojului (PMT) • SF+PT Realizare pod, lărgire pasaj şi strada Jiul (PMT) • SF+PT Amenajare legătură între str. Torac şi Calea Stan Vidrighin (PMT) • SF+PT Extindere la 4 benzi, lărgire pasaj şi amenajare intersecţii strada Popa

Șapcă-Blv.Antenelor • DALI+PT Pasarelă Parcul Copiilor (PMT) • •SF Pod rutier str. Mirceşti (PMT) • DALI+PT Podul Muncii (PMT) • DALI+PT Pod Ștefan cel Mare (PMT) • DALI+PT Podul Tinereţii (PMT) • DALI+PT Podul Eroilor (PMT) • Pod Uzina de Apă (PMT) • Amenajare str. Muzicescu (PMT) • PT Modernizare şi extindere blv. Sudului (PMT) • Extindere reţea troleibuz Ghiroda (accesabilitatea zonei prin extinderea reţelei

de troleibuz Timişoara-Ghiroda) • Extindere reţea troleibuz Dumbrăviţa (accesabilitatea zonei prin extinderea

reţelei de troleibuz Timişoara-Dumbrăviţa) • Extindere linie cale tramvai Moşniţa (accesibilizarea zonei prin extinderea

liniei de tramvai Timişoara-Albina) • Amenajarea unui spaţiu de parcare suficient pentru parcul industrial Freidorf;

corelat cu reorgazanirea căilor de acces pentru o mai bună fluidizare a traficului, Inel de legătură între calea Șagului şi calea Torontalului

• SF Modernizare Calea Buziaşului şi extindere (PMT) • Modernizare strada Cloşca-extindere la 4 benzi, sector B-dul Cetăţii - str.

Ovidiu Balea • Reabilitarea strada Iancu Văcărescu „Tronsonul cuprins între b-dul Regele

Carol şi b-dul 16 Decembrie 1989” (PMT) • Amenajare Complex rutier zona Michelangelo, Obiectivele 1 si 2 (PMT) • Amenajare Complex rutier zona Michelangelo, Obiectivele 3,4 şi 5 (PMT) • Realizarea unei noi legaturi la autostrada Arad – Lugoj prin penetratia DN 69

(Calea Aradului). • Realizarea unei noi legaturi la autostrada Arad – Lugoj, catre Est, prin

dublarea legaturii actuale prin DN6 (la nord de/si paralel cu calea ferata si condusa pana la Inelul II de circulatie);

• Realizarea integrala a centurii de ocolire a municipiului Timisoara; • Sporirea capacitatii de circulatie pe penetratiile: Dj592 (Mosnita Noua), Dj691

(Dumbravita – Giarmata), DN6 (Becicherecu Mic), DN59A (Sacalaz), DJ591 (Utvin), Dj595 (Giroc);

• Realizarea unei legaturi rutiere directe catre Mosnita Veche (Bucavat – Bazosu Nou) (pe traseul vechiului drum DC149);

• Realizarea unei legaturi rutiere directe catre Urseni (pe traseul actualului drum DC98);

45

• Inchiderea Inelului III de circulatie prin realizarea legaturilor Cetatii-Hasdeu- Dragalina si M.Kogalniceanu – Divizia 9 Cavalerie;(*)

• Legatura rutiera noua, in paralel cu calea ferata existenta, intre Cl. Sagului (zona pasajului C.F.) si str. N.Anreescu (si viitorul punctul de transfer multimodal Freidorf);

• Legatura rutiera noua (partial pe strazi existente) in sudul orasului, intre Cl. Sagului si Cl. Buziasului (P-ta. Domasneanu) pe traseul str. A.Ipatescu – V.Hugo – Alunis – conexiune la Dj595 (Giroc) – conexiune la Cl.Urseni – str. Venus – P-ta.Domasneanu;

• Prelungirea Bd. Sudului (inspre Sud pana str. Muzicescu si in contimuare spre comuna Giroc; spre Nord pana la Bd. J.H.Pestalozzi si 3 August 1919);

• Sporirea capacitatii de circulatie a strazilor componente ale retelei majore/ semnificative si a intersectiilor dintre acestea;(*)

• Artera noua de circulatie rutiera majora, pe culoarul caii ferate actuale ce traverseaza zona centrala a orasului, intre Gara de Est (conexiune la strazile Divizia 9 Cavalerie si M.Kogalniceanu) si Gara de Nord (conexiune la Inelul II si strazile Republicii si Dunarea);(*)

• Retele stradale (strazi secundare, colectoare si de legatura) in zonele de dezoltare urbana).

• Realizarea Inelului IV de circulatie la nivel de strada de categoria II si cu capacitate portanta dimensionata pentru trafic greu de marfa;

• Conectarea Parcului Industrial Freidorf la reteaua stradala majora a orasului printr-o artera rutiera noua, pe malul stang al Canalului Bega, in prelungirea spl. T.Vladimirescu – Sofocle ;

• Conectarea Parcului Industrial si Tehnologic la penetratia DN 59A (str. O.Balea) printr-o artera rutiera nou, in paralel cu calea ferata;

• Rebilitarea infrastructurii de transport electric cu tramvaie pe tronsoanele nemodernizate sau dezafectate (Catatii, Stefan cel Mare – Stan Vidrighin, Bagdanestilor, V.Hugo-Drubeta, Ana Ipatescu, Ardealului – Slavici – Polona, Gh. Adam – Avram Imbroane);

• Extinderea infrastructurii de transport electric urban cu tramvaie prin: - legatura Bogdanestilor – Dambovita (pe Inel IV) - legatura Cetatii – Hasdeu – Dragalina (*) - linie noua pe traseul Miresei – Amurgului – Divizia 9 Cavalerie – A.Demetriade – Avram Imbroane – Muzeul Satului - legatura M.Kogalniceanu – Divizia 9 Cavalerie (*) - prelungirea liniei de pe str. Drubeta spre sud (str. Ivan Petrovici Pavlov)

• Extinderea transportului electric cu tramvaiul in zona periurbana (Mosnita Noua – Mosnita Veche respectiv Sag) (**)

• Extinderea infrastructurii de transport electric urban cu troleibuze prin : - interconectarea infrastructurii existente pe radialele magistrale (Cluj-Michelangelo, Mihai Viteazul, Republicii, Gh. Lazar, Torontalului/ Aradului/Sever Bocu prin Al.I.Cuza, Takhe Ionescu) prin echiparea inelul I de circulatie cu infrastructura de transport public electric cu troleibuze; - prelungirea infrastructurii existente pe Cl.Aradului pana la limita orasului (giratia SELGROS); - prelungirea infrastructurii existente de pe Cl. Torontalului pana la P.I.T.T. - prelungirea infrastructurii existente de pe Gh. Lazar pe str. O.Balea pana la pasaj C.F. - tronsoane noi pe Baba Dochia – Iepurelui – Pestalozzi – Corneliu Coposu respectiv pe N.Andreescu (pana la P-ta. Petofi); - tronsoane noi pe bd. Maresal Constantin Prezan si str. Venus; - tronsoane noi pe bd. Sudului (prelungire catre Sud si catre Nord pe traseu nou pana la str. Prof. Dr. Aurel Paunescu Podeanu); - tronsoane noi pe str. Prof. Dr. Aurel Paunescu Podeanu si aleea Ripensia .

• Extinderea transportului electric cu troleibuze in zona periurbana (Dumbravita, Ghiroda, Giroc).

• Extindere transport public în relaţie cu noile centre economice şi rezidenţiale. • Amenajarea unor parcari pentru biciclete in proximitatea statiilor importante

de transport public.

4 P4 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 4

POLITICA 4 ASIGURAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE, A MOBILITĂȚII ȘI A INFRASTRUCTURII DE COMUNICARE PROGRAM 4: TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ȘI PIETONALE

POLITICA 4

47

4 P4 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 4 TRAFIC NEMOTORIZAT, TRASEE VELO ȘI PIETONALE

Scopul: • Creşterea ponderii mobilităţii alternative • Diminuarea traficului auto în zone rezidenţiale ; • Diminuarea traficului auto de penetratie; • Conectarea dintre zone cu fond locativ însemnat şi universităţi • Întărirea faţă de traficul auto în pieţe urbane şi artere cu caracter comercial • Creşterea accesibilităţii facilităţilor publice şi spaţiilor de agrement • Extindere / conectarea la zonele de agrement urbane şi periurbane • Creşterea accesibilităţii centerlor de cartier • Creşterea siguranţei

LOCALIZARE PROIECTE

• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte.

• Instituţii publice şi dotări comunitare • Trasee şi coridoare verzi pe culoare

de legătură cu zona periurbană şi pădurea verde

• Pistă velo în reţeaua urbană şi cu conexiuni în cadrul periurban

• Extinderea traseelor velo pentru accesibilizarea cadrului natural pe direcţia Giroc – Pădurea Unip/Timiş, pe direcţia Chişoda – Mănăstire Șag – Timiş, Urseni – Timiş, Moşniţa – Albina – Timiş, Plopi – Pădurea Bistra, Iosefin – Freidorf – Sân Mihaiul Român, cu măsuri pentru marcarea şi reglementarea punctelor de intersecţie cu drumurile naţionale, judeţene, express, respectiv viitoarea centură pe zona sud a oraşului.

• Îmbunătăţirea profilului stradal pentru creşterea accesibilităţii velo

• Îmbunătăţirea punctelor de intersecţie cu reţeaua de trafic motorizat

• Pistă de cicloturism pe malul Râului Bega, în aval de Timişoara, până la graniţa cu Serbia, L=37 km (CJT / Parteneri Serbia)

• Amenajarea unui circuit velo turistic in perimetrul zonei Padurea – Verde;

PROGRAM 5 REŢELE DE COMUNICARE

Scopul: • Asigurarea capacităţii reţelei de transfer de date pentru toate zonele oraşului

şi asigurarea traseelor subterane pentru pozarea cablajelor diferiţilor operatori.

LOCALIZARE PROIECTE

• Localizare generală în oraş, cu prioritate pentru zona centrală şi marile artere

• City Net – canalizaţie pentru reţele de transfer de date (conform draftulu pentru studiului de oportunitate)

POLITICA 5

49

4 P5 Programe şi

proiecte tematice

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ȘI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC

SCOPUL POLITICII

• Dezvoltarea de noi spaţii publice prin proiectele de reciclare a suprafeţelor existente sau prin urbanizare

• Crearea unei identităţi urbane contemporane

• Asigurarea funcţiei de integrator social al domeniului public

• Creşterea gradului de mobilitate alternativă

• Creşterea gradului de identificare a cetăţenilor cu domeniul public

• Prevenirea dispariţiei prin construire a unor spaţii libere în cartiere cu densitate mare

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori

POLITICA 5 ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ȘI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC PROGRAM 1: CREȘTEREA CALITĂŢII SPAŢIULUI PUBLIC URBAN

POLITICA 5

51

4 P5 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 1 CREȘTEREA CALITĂŢII SPAŢIULUI PUBLIC URBAN

Scopul: • Asigurarea accesibilităţii pentru toate grupele de vârstă • Asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu disabilităţi • Asigurarea multi-funcţionalităţii spaţiilor publice • Asigurarea spaţiului public necesar pe cartiere • Întărirea centrelor de cartier prin amenajarea spaţiilor publice aferente • Întărirea clădirilor publice prin amenajarea de spaţii publice adiacente • Creşterea atractivităţii străzilor comerciale • Crearea de spaţii publice atractive în zonele periferice • Integrarea traficului motorizat în spaţiile publice • Remodelarea unor spaţii publice în favoarea pietonului • Asigurarea accesului şi mobilităţii în spaţiul public pentru toate categoriile

sociale, categoriile de vârstă şi persoane cu disabilităţi • Modernizarea şi întreţinerea spaţiului public • Creşterea flexibilităţii pentru acomodarea unor evenimente în spaţiul public

LOCALIZARE PROIECTE

• Cartierele de blocuri • Cartierele periferice cu densitate

mică, ansambluri locative existente în trupuri

• Pe întreg teritoriul oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte

• SF+PT Amenajare str. Grigore Antipa (PMT)

• Amenajare str. Anul 1848 (PMT) • Amenajare str. Brazilor (PMT) • Amenajare zona Câmpului (PMT) • Amenajare str. Ghe. Cotoşman

(PMT) • Amenajare str. Gladiolelor (PMT) • Reabilitare Piaţa Iosefin (PMT) • Reabilitarea infrastructurii publice

urbane urbane a malurilor Canalului Bega (PMT)

POLITICA 5 ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ȘI GESTIONĂRII DOMENIULUI PUBLIC PROGRAM 2: CREȘTEREA CALITĂŢII REŢELEI DE SPAŢII VERZI

53

PROGRAM 2: CREȘTEREA CALITĂŢII REŢELEI DE SPAŢII VERZI Scopul: • Asigurarea suprafeţelor necesare pentru spaţii verzi pe cartiere • Introducerea unor indicatori privind suprafeţele de spaţii verzi în funcţie de desitatea populaţiei şi procentajul de

spaţii verzi private • Asigurarea accesibilităţii pentru toate grupele de vârstă • Asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu disabilităţi • Asigurarea rolului de coridor verde cu efect ecologic a unor spaţii verzi • Asigurarea continuităţii reţelei de spaţii verzi • Conectarea la mediul periurban • Asigurarea proximităţii faţă de centre de cartier, dotări publice, fond locativ • Interzicerea de construire pe spaţii verzi

LOCALIZARE

• Pe întreg teritoriu oraşului în funcţie de priorităţi pe proiecte • În lungul reţelei hidrografice • Pe culoare de legătură între zone locuite şi zone de agrement

PROIECTE

• trasee de alergare cu piste in interiorul orasului şi traseu de maraton în zona periurbana a orasului pe culoare verzi • Implementarea conceptului şi tehnologiei de realizare a acoperişurilor şi zidurilor verzi, la actualele clădiri sau la

noile construcţii, dictate prin documentaţiile de urbanism • Creşterea procentului de spaţii verzi pentru noile investiţii de la 25 % actual la 40 %, pentru noile zonele de dezvoltare urbană • Reabilitarea spaţiilor virane şi a celor degradate prin transformarea în spaţii verzi amenajate cu gazon şi plantare de material dendrofloricol • Umbrirea spaţiilor de parcare existente, prin plantarea de arbori cu anumite caracteristici ale tulpinii şi coroane, precum şi din specii a căror coroană să asigure umbrirea în cel mai scurt timp cu putinţă • Plantarea în aliniamentele stradale a unor specii de arbori rezistente la noxe şi secetă • Realizarea unor trasee de legătură cu zonele de biodiversitate şi zona periurbană • Valorificarea potenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega RO-Se şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune (CJT – ADETIM/Parteneri Serbia) • SF+PT Modernizare Calea Martirilor 1989 (PMT) • SF+PT Amenajare str. Miloia (PMT) • Amenajare zona Petuniei-Magnoliei (PMT) • PT-Amenajare str. Edgar Quinet (PMT) • SF+PT zona Rogojan - Louis Țurcanu (PMT) • Amenajare zona Weismuller-L. Nicoară (PMT) • Amenajare zonă verde Bulevardul Take Ionescu-Simion Bărnuţiu (PMT) • Amenajare zonă verde Calea Aradului (PMT) • Amenajare zonă verde Calea Șagului (PMT) • Amenajare zonă verde Calea Sever Bocu (PMT) • Amenajare zonă verde Calea Stan Vidrighin (PMT) • Amenajare zonă verde strada Ion Budai Deleanu (PMT) • Amenajare zonă verde strada Eternităţii (PMT) • Amenajare zona verde strada Baritiu (PMT) • Amenajare zonă verde strada Gheorghe Lazăr (PMT) • Amenajare zonă verde strada Mangalia (PMT) • Amenajare zone verzi zona Dâmboviţei - Ion Barac (PMT) • Amenajare terenuri noi (PMT) • Reamenajarea şi modernizarea Grădinii (Parcului) Botanice (PMT) • Modernizarea Parcului Cetăţii (Centrul Civic) (PMT) • Modernizarea Parcului A. Mocioni (ILSA) (PMT) • Modernizarea Parcului Alpinet (PMT) • Modernizarea Parcului Catedralei (PMT) • Modernizarea Parcului Central (PMT) • Modernizarea Parcului Justiţiei (PMT) • Modernizarea Parcului Lidia (Pădurice Giroc) (PMT) • Modernizarea Parcului Petofi (PMT) • Modernizarea Parcului Stadion (PMT) • Modernizarea Parcului Studenţesc (PMT) • Modernizarea Parcului Vasile Pârvan (PMT) • Clădire educaţională multifuncţională la Grădina Zoo a Municipiului Timişoara (PMT)

4 P5 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 6 MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ȘI CREȘTEREA CALITĂŢII LOCUIRII

POLITICA 6

55

4 P6 Programe şi

proiecte tematice

MĂRIREA FONDULUI DE LOCUINŢE ȘI CREȘTEREA CALITĂŢII LOCUIRII

SCOP

• Utilizarea responsabilă a terenurilor în dezvoltarea imobiliară prin impunerea densităţii adecvate

• Dezvoltare urbană sustenabilă în raport cu utilităţile şi serviciile publice existente sau planificate

• Creşterea atractivităţii municipiului pentru tineri

• Prevenirea segregării sociale şi a conflictelor sociale/ interculturale

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori

56

PROGRAM 1 CREȘTEREA CALITĂŢII MEDIULUI LOCUIT ÎN CARTIERELE REZIDENŢIALE

Scopul: • Conectarea la areale de agrement majore, la zone de instituţii şi servicii • Creşterea ofertei de spaţii verzi în cartiere şi îmbunătăţirea condiţiilor climaticeă • Protejarea de poluare fonică • Amenajarea trecerilor dintre zone funcţionale distincte • Protejarea zonelor rezidenţiale în cazul unor investiţii majore în vecinătate • Protejarea şi extinderea vegetaţiei stradale • Accesibilizarea domeniului public pentru toţi cetăţenii • Crearea de spaţii publice / semipublice ierarhizate raportat la centrele de cartier şi structura urbană • Dezvoltarea unei viziuni spaţiale în scopul diferenţierii identitare a cartierelor • Intervenţii în zone cu potenţial conflictual ridicat prin programe de mediere, realizarea de spaţii comunitare de

întâlnire ş.a. • Asigurarea unei infrastructuri sociale descentrate • Asigurarea şi întărirea procesului participativ

LOCALIZARE

• Cartierele de blocuri • Ansambluri de locuinţe multifamiliale de dimensiuni medii sau mici (de ex. str. Polonă)

PROIECTE

• Proiecte de regenerare urbană pentru zonele vizate, cu includerea unor planuri de măsuri specifice • Reţea de trasee alternative (pietonale şi velo) • Program anual de plantări pentru vegetaţia de aliniament stradal • Construirea de garaje publice în cartiere şi eliberarea de garaje individuale a spaţiului public obţinut • Amenajare loc de joacă şi zona verde str. I. Grozescu nr. 13 (PMT) • Amenajare loc de joacă şi canisită str.Labirint nr. 1 (PMT) • Amenajare loc de joacă si canisita Str. Martir C. Vârcuşi nr.2 (Poeziei) (PMT) • Amenajare loc de joacă şi canisită str. Martir Gh. Iosub (PMT) • Amenajare loc de joacă şi canisită Calea Buziaşului (PMT) • Amenajare loc de joacă Iorgovanului (PMT) • Amenajare loc de joacă str.Mureş (PMT) • Amenajare loc de joacă şi canisită str. Orion (PMT) • Amenajare parcare ecologică I.I de la Brad (PMT) • Amenajare parcare ecologică Str. Șt.O.Iosif bl.8,9,10,11 (PMT) • Amenajare parcare ecologică Piata Petru Maior (PMT) • Amenajare parcare ecologică Orion 24-26 (PMT) • Amenajare locuri de parcare publice pe str. Otto Rudolf (S.C. Contitech Romania S.R.L.) • Amenajare parcare ecologica b-dul Dambovita (PMT) • Amenajare parcare ecologica str. Zarand nr.3, 5, 7, 9 (PMT) • Amenajare parcare ecologica str. Intrarea Sabinei nr 1, 2, 3 si Str. Muzicescu nr. 12 (PMT) • Amenajare parcare ecologica Intrarea Castanilor nr. 1 - 2 si Harniciei nr. 3i (PMT)

POLITICA 6

57

4 P6 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 2 CREAREA UNUI FOND DE LOCUINŢE SOCIALE

Scopul: • Arondarea terenurilor şi construcţia de locuinţe sociale • Dezvoltare prudentă în zone construite, cu respectarea calităţii spaţiului urban

existent • Concentrarea pe zone bine deservite cu utilităţi şi servicii publice • Realizarea de locuinţe pentru persoane cu venituri mici • Obţinerea de terenuri noi prin reciclarea unor terenuri inactive • Acomodarea la particularităţile populaţiei în vârstă • Acomodarea la cerinţele familiilor cu copii • Prevenirea conflictelor • Asigurarea unui procent de locuinţe sociale din unităţile locative ale noilor

ansambluri mari şi mijlocii (peste 30-50 de unităţi locative)

LOCALIZARE PROIECTE

• Str. Cercului • Zona Plopi • Str. I.I.de la Brad • Zone de dezvoltare rezidenţială

• Ansamblu rezidenţial ANL, str. Cercului

• Ansamblu rezidenţial ANL, str. I.I. de la Brad

• Ansamblu rezidenţial ANL, zona Plopi Kunz

PROGRAM 3 ZONE REZIDENŢIALE COERENTE OBŢINUTE PRIN URBANIZARE ȘI RECONVERSIE

Scopul: • Delimitarea suprafeţelor de dezvoltare imobiliară pe tipuri şi densităţi locative • Dezvoltare prudentă în zone construite cu respectarea calităţii spaţiului urban

existent • Concentrarea pe zone bine deservite cu utilităţi şi servicii publice • Asigurarea protecţiei zonelor rezidenţiale proxime cu zone industriale sau cu

destinaţie specială • Reconversia unor suprafeţe din zone industriale în zone mixte • Asigurarea, prin implementarea sistemului de reparcelare, unei structuri

teritoriale şi funcţionale coerente, cu desemnarea suprafeţelor pentru dotări comunitare si a spaţiilor verzi, în cadrul unor planuri urbanistice zonele

LOCALIZARE PROIECTE

• Zone de dezvoltare deficitară • Zone în care se constată tendinţe de

dezvoltare de case unifamiliale • Zone rezidenţiale dezvoltate după

1989 • Zone obţinute prin reconversie

funcţională pe foste platforme industriale

• reglementare prin PUG

POLITICA 7 REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI CULTURAL, CLĂDIRI ȘI ZONE URBANE

POLITICA 7

59

4 P7 Programe şi

proiecte tematice

REABILITAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI CULTURAL, CLĂDIRI ȘI ZONE URBANE

SCOPUL

• Conservarea patrimoniului

• Consolidarea identităţii istorice a Timişoarei

• Revitalizarea economică şi socială a zonelor centrale

• Îmbunătăţirea imaginii oraşului

• Creşterea sensibilităţii publice faţă de zonele protejate, sensul şi efectele conservării

• Asigurarea efectului sinergic între reabilitarea patrimoniului si dezvoltarea economică şi socială

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori

60

PROGRAM 1 REABILITAREA IMOBILELOR DE PATRIMONIU ÎN PROPRIETATE DE STAT

Scopul: • Monitorizarea stării imobilelor • Stabilirea criteriilor de intervenţie şi modernizare • Reabilitarea şi modernizarea prudentă a imobilelor • Creşterea eficienţei energetice prin intervenţii specifice imobilelor istorice

LOCALIZARE PROIECTE

• Cartierele istorice Iosefin, Fabric, Cetate aşa cum au fost ele definite prin HCL 3/30.01.200

• Arealul str. Doja, str. 1 decembrie, str. Sorin Titel, Bd. Mihai Viteazul, splaiul Tudor Vladimirescu

• Bd. Mihai Eminescu, bd Revoluţiei din 1989, parcul Copiilor, parcul Rozelor

• Conform Conceptului integrat de măsuri pentru reabilitarea cartierelor istorice Timişoara

• Restaurarea şi refuncţionalizarea castelului Huniade al Muzeului Banatului (CJT)

PROGRAM 2 ÎNCURAJAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE PRIN ACORDARE DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN FINANCIAR PROPRIETARILOR DE IMOBILE ISTORICE

Scopuli: • Acordarea de sprijin financiar • Acordare asistenţă tehnică • Sprijin în procesul de autorizare a lucrărilor • Monitorizarea fondului construit şi a procesului de reabilitare

LOCALIZARE LISTA PROIECTE PRIORITARE

• Cartierele istorice Iosefin, Fabric, Cetate aşa cum au fost ele definite prin HCL 3/30.01.200

• Arealul str. Doja, str. 1 decembrie, str. Sorin Titel, Bd. Mihai Viteazul, splaiul Tudor Vladimirescu

• Bd. Mihai Eminescu, bd Revoluţiei din 1989, parcul Copiilor, parcul Rozelor

• Continuarea ofertei de consultanţă gratuită pentru proprietari în zonele istorice

• Reabilitare faţadă Piaţa Unirii, nr.4 (PMT prin Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara)

• Reabilitarea Monumentelor Istorice din Cartierele Istorice ale Timişoarei, Infrastructură Municipală Fază II (PMT prin Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara): Proiectul a fost aprobat de către Parlamentul României prin Legea 229/25.11.2010 privind ratificarea Acordului de împrumut şi finanţare dintre KfW Frankfurt pe Main (KfW) şi România

POLITICA 7

61

PROGRAM 3 REABILITAREA DOMENIULUI PUBLIC ÎN CARTIERELE ISTORICE

Scopul: • Conectarea spaţiului public dintre cartierele istorice • Amenajarea zonelor de trecere din cartierele istorice către alte cartiere • Creşterea gradului de acces către Bega • Îmbunătăţirea calităţii spaţiului public • Creşterea atractivităţii străzilor comerciale • Crearea de spaţii pentru desfăşurarea de evenimente • Creşterea calităţii pietonale a pieţelor • Asigurarea neinvazivă a accesibilităţii auto • Integrarea publicităţii în amenajarea urbană • Integrarea infrastructurii edilitare în amenajarea urbană

LOCALIZARE PROIECTE

• Cartierele istorice Iosefin, Fabric, Cetate aşa cum au fost ele definite prin HCL 3/30.01.200

• Arealul str. Doja, str. 1 decembrie, str. Sorin Titel, Bd. Mihai Viteazul, splaiul Tudor Vladimirescu

• Bd. Mihai Eminescu, bd Revoluţiei din 1989, parcul Copiilor, parcul Rozelor

• Conform Conceptului integrat de măsuri pentru reabilitarea cartierelor istorice Timişoara

• Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara (PIDU/PMT): Primarul Municipiului Timişoara a semnat, la data de 29.12.2011, contractul de finanţare nerambursabilă nr.2748 pentru proiectul “REABILITAREA SPAŢIILOR PUBLICE DIN CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA”, elaborat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Poli de creştere”

4 P7 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 8

63

4 P8 Programe şi

proiecte tematice

ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂŢI PENTRU COMUNITATE

SCOPUL POLITICII

• Promovarea sportului ca factor de integrare socială

• Creşterea procentului de activitate sportivă

• Timişoara să devină centru regional de pregătire sportivă

• Creşterea gradului de coeziune şi implicare socială la nivelul comunităţilor locale pe micro-cartiere

• Timişoara, ca centru regional competitiv pentru servicii medicale

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori

POLITICA 8 ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRU COMUNITATE PROGRAM 1, 3, 4, 5: CU IMPLICARE LA NIVEL DE MUNICIPIU

POLITICA 8

65

PROGRAM 1 INFRASTRUCTURĂ SPORT

Scopul: • Asigurarea necesarului de suprafeţe sportive la nivel de cartier, atât cele cu

acces controlat (baze sportive) cât şi cele cu acces public nelimitat • Asigurarea necesarului de suprafeţe de joacă pentru copii, pe cartiere şi

cvartale • Asigurarea/promovarea facilităţilor sportive necesare sportului de

performanţă • Accentuarea utilizării flexibile a infrastructurii existente (şcoli) • Conectarea la spaţii de agrement periurbane a oraşului • Utilizarea canalului Bega şi dincolo de teritoriul administrativ • Îmbunătăţirea ofertei de băi publice pentru programele şcolare şi pentru

public • Realizarea unei reţele de spaţii verzi cu utilitate sportivă (jogging, velo,

echitaţie, ski fond, ...) • Utilizarea comună şi extensivă a domeniului public şi evitarea segregării pe

vârste / sex / etnie

LOCALIZARE LISTA PROIECTE PRIORITARE

• Pe întreg teritoriul oraşului, cu accent pe centrele de cartier şi zonele adiacente

• Zona stadion Dan Păltinişanu • Malurile şi cursul Begăi

• Îmbunătăţirea integrării bazelor de agrement şi de canotaj/caiac- kanoe, pe Spl. T. Vladimirescu şi Bdul V. Pârvan, în structura urbană (PMT)

• Bazin de inot acoperit, olimpic - str. Cerna (PMT)

• Stadion, conform clasificarii UEFA (PMT)

• Modernizare Sala Polivalenta Olimpia, Complex Sportiv Bega (PMT)

• Sala noua polivalenta (7000 locuri; parking 500 locuri, anexe sportive si tehnice, spatii alimentatie publica si comperciale) (PMT)

• Construirea de Sali de sport pe langa scoli mari: L.P.S. Banatul, Sc. Generala nr.7, Sc. Generala nr.26(PMT)

• Amenajare terenuri noi de sport: Grupul Scolar Silvic, Lic. Teoretic „J.L.Calderon”, Lic. Teoretic „W. Shakespeare”, Colegiul Economic „F.S.Nitti”, Parc Zona Lidia, Complex Studentesc, Zona str. Campului (PMT)

4 P8 Programe şi

proiecte tematice

66

POLITICA 8 ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRU COMUNITATE PROGRAM 1, 2, 3, 4: CU IMPLICATII LA NIVEL DE CARTIER

POLITICA 8

67

PROGRAM 2 INFRASTRUCTURĂ EDUCAŢIE PREUNIVERSITARĂ

Scopul: • Asigurarea locaţiei pentru grădiniţe şi şcoli • Asigurarea unui număr suficient de locuri în şcoli şi grădiniţe, şi a asigurarea

accesibilităţii acestora • Integrarea infrastructurii de educaţie în structura urbană prin accesibilitate

multiplă şi deschidere publică în afara programului • Reabilitarea infrastructurii existente şi modernizarea acesteia

LOCALIZARE LISTA PROIECTE PRIORITARE

• Pe întreg teritoriul oraşului, cu accent pe centrele de cartier şi zonele adiacente acestora

• Conform planului de investiţii al PMT

• Reabilitare, modernizare şi echipare clădire şcoală şi clădire sală de sport la Școala de Arte şi Meserii „Gheorghe Atanasiu” Timişoara (CJT)

• Reabilitarea, modernizarea şi accesibilizarea spaţiilor destinatedesfăşurării activităţilor în cabinete de lucru şi terapii compensatorii protejate din cadrul Liceului Teoretic „IRIS” (CJT)

• Clădire educaţională multifuncţională la Gradina Zoo a Municipiului Timişoara (PMT)

PROGRAM 3 INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE

Scopul: • Suprafeţe pentru facilităţi municipale • Integrarea spitalelor în structura urbană prin asigurarea unei accesibilităţi

multiple • Creşterea calităţii mediului în jurul spitalelor

PROIECTE

• Spitalul municipal • Spitalul regional de urgenţă • Asigurarea unei asistenţe medicale mobile în cartiere cu procentaj ridicat de

populaţie vârstnică • Modernizare Ambulator de specialitate Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

Timişoara (CJT) • Extindere Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara – Clinica Obstetrică –

Ginecologie I-II Bega şi Unitate Primire Urgenţe – Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (UPU - SMURD) (CJT)

• Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatorului Clinicii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara (PMT)

4 P8 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 8 ASIGURAREA DE SERVICII ȘI FACILITĂȚI PENTRU COMUNITATE PROGRAM 6: LOCALIZAREA ȘI POTENŢAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII

POLITICA 8

69

PROGRAM 4 INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

Scopul: • Sporirea coeziunii sociale şi a gradului de implicare socială a cetăţenilor. • Infrastructura socială are rolul decisiv în combaterea alienării sociale, în

constituirea comunităţilor locale, bazate pe cunoaşterea vecinilor, a implicării sociale şi a creşterii gradului de educaţie informală a tuturor grupelor de vârstă.

• Întărirea centrelor de cartier cu dotări comunitare publice • Diminuarea barierelor pentru persoane cu disabilităţi • Asigurarea unor spaţii sau terenuri pentru dotări comunitare pe cartiere,

spaţii de întâlnire, săli multifuncţionale ş.a. • Conectarea la reţele de spaţii verzi, piste velo, trasee pietonale a dotărilor

LOCALIZARE PROIECTE

• Cartierele rezidenţiale, cu precădere cele de locuinţe colective, dar si cele de locuinţe individuale, cele mai prost dotate cu infrastructură socială, culturală şi de sănătate.

• Spaţii comunitare multifuncţionale( pentru adunări, expoziţii, sărbători).

• Spaţii publice dedicate pieţelor agroalimentare temporare („volante”), în fiecare zonă, cu identitate locală, pentru o zi pe săptămână

• Spaţii publice pentru „cinematografe de cartier în aer liber”

• Pentru zonele cu identitate, instituirea unui festival al străzii sau al cartierului

• Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea cantinei de ajutor social Timişoara pentru dezvoltarea unui Centru Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost (PMT)

• Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate (PMT)

• Reabilitarea şi mansardarea centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi Podul Lung (PMT)

• Reabilitarea, modernizarea şi echipaea infrastructurii serviciului pentru protecţia copilului şi familiei (PMT)

4 P8 Programe şi

proiecte tematice

70

PROGRAM 5 INFRASTRUCTURA CULTURALĂ

Pe lângă instrumentele culturale publice însemnate, actul cultural va trebui să fie susţinut de o reţea de operatori culturali privaţi mici. Această reţea asigură o mare parte din evenimentele culturale locale şi are capacitatea de a presta o colaborare dinamică şi contemporană cu actori culturali internaţionali. Toate experienţele de succes din România arată că sectorul privat este responsabil de recunoaşterea specificului românesc şi mai puţin instituţiile culturale de stat. Aceste reţele, adeseori volatile si foarte vulnerabile din cauza lipsei de finanţare, trebuie atrase în parteneriate cu instituţiile de stat locale, cu păstrarea independenţei creative. Ele au dovedit că sunt singurele capabile să facă conexiunea dintre actul cultural şi comunităţile locale din cadrul oraşului. Astfel Timişoara va deveni un adevărat Open Art City. De aceea, este de o mare importanţă distribuirea bugetului alocat culturii nu doar la instituţiile de stat tradiţionale ci şi de a crea un fond de sprijin pentru operatorii culturali independenţi. Scopul: • Asigurarea suprafeţelor necesare pentru dotări culturale majore • Utilizarea spaţiului public ca spaţiu de cultură • Derularea unor proiecte de artă în cartiere • Asigurarea locaţiilor pentru evenimente culturale • Asigurarea de locaţii pentru centre culturale în proximitatea centrelor de

cartier • Reconversia unor imobile istorice sau industriale pentru acomodarea unor

instituţii de cultură

LOCALIZARE PROIECTE

• Culoarul format de canalul Bega şi actualul traseu al căii ferate

• Imobile refuncţionalizate aparţinând armatei (Cetate)

• Imobile aparţinând unor culte religioase în zonele istorice

• Infrastructură industrială dezafectată (Solventul, turnurile de apă ş.a.)

• Centru cultural de avangardă (tehnologie şi artă în mediul digital) – refuncţionalizarea unei clădiri de stat administrată de o reţea privată de operatori culturali

• Muzeul tehnicii şi ştiinţelor naturale (ADETIM, USAMBV)

• Sediu adecvat pentru Memorialul Revoluţiei din 1989 (propunere: Bastion piaţa 700)

• Centrul Cultural Euro-Banat (Filarmonica Banatul Timişoara)

• Fond cultural local pentru aplicaţiile operatorilor culturali locali – „Fondul Cultural Timişoara”

• Reabilitarea sinagogilor din Cetate şi Fabric în circuitul cultural orăşenesc şi internaţional

POLITICA 8

71

PROGRAM 6 LOCALIZAREA ȘI POTENŢAREA CENTRELOR DE CARTIER PE CATEGORII

Scopul: Consolidarea rolului centrelor de cartier existente şi identificarea celor care sunt necesare în zonele rezidenţiale noi. Susţinerea centrelor prin mixaj funcţional cu accent pe comerţ şi servicii orientate către comunitate, a imaginii urbane şi a densităţii construite. Este avută în vedere atractivitatea centrelor de cartier ca spaţiu de coagulare a comunităţii, pentru echilibrarea atractivităţii funcţiunilor invazive care se substituie spaţiilor sociale comunitare (supermarket-uri, mall- uri)

LOCALIZARE PROIECTE

• Cartierele de locuinţe colective şi zonele edificate recent, monofuncţional-rezidenţiale

• Studiu zonal pentru stabilirea prevederilor funcţionale şi de densitate optime pentru realizarea scopului programului

• Reabilitarea cu prioritate a spaţiului public din centrele identificate

• Definirea centrului de cartier drept un areal cu functionalitati socio-culturale multiple in care sa se regaseasca, intr-o conceptie urbanistica integrate, mai multe zone tematice inzestrate cu aptitudinea de a provoca, stimula si sustine interactiunea, comunicarea, implicarea si atasamentul cetatenilor fata de cartierul in care locuiesc.

4 P8 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 9

73

4 P9 Programe şi

proiecte tematice

ASIGURAREA IDENTITĂŢII URBANE ȘI A CADRULUI NATURAL

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori

SCOPUL POLITICII

• Consolidarea imaginii urbane de prestigiu central european de secol XIX, prin asigurarea siluetei urbane percepută ca bun public de interes general, ca element identitar ce trebuie protejat.

• Politica are în vedere crearea unei imagini urbane în zonele cu dezvoltare recentă, în concordanţă cu percepţia generală dorită a oraşului, de metropolă a tehnologiei şi a culturii, a avangardei şi a confortului urban.

POLITICA 9 ASIGURAREA IDENTITĂŢII URBANE ȘI A CADRULUI NATURAL

POLITICA 9

75

PROGRAM 1 CORIDOARELE DE ACCES ÎN ORAȘ ÎN RELAŢIE CU ZONA METROPOLITANĂ

Scopul: • A asigura coerenţa spaţială şi funcţională a principalelor culoare de acces prin

consolidarea din punct de vedere funcţional şi morfologic a zonelor adiacente principalelor culoare

LOCALIZARE PROIECTE

• Arterele principale de acces dinspre Lipova, Lugoj, Jimbolia, Utvin, Moraviţa, Chişoda şi Buziaş

• Definirea unei viziuni spaţiale aferente coridoarelor de acces şi elaborarea reglementărilor urbanistice necesare atingerii ei

PROGRAM 2 ÎMBUNĂTĂŢIREA TRECERII DE LA MEDIUL URBAN LA CEL NATURAL

Scopul: • Programul urmăreşte să păstreze caracterul distinct al spaţiilor urbanizate dar

şi al localităţilor din zona periurbană. Gestiunea limitelor teritoriale construite asigura respectarea preceptului de „oraş compact” şi protejează peisajul natural.

• În organizarea teritorială periurbană, păstrarea unor culoare ale cadrului natural este de mare importanţă, prin evitarea unirii corpurilor construite ale localităţilor componente ale zonei metropolitane.

• trebuie conservate elementele de graniţă naturală de mare importanţă (Pădurea Verde)

LOCALIZARE PROIECTE

• Întreaga zonă periurbană • Reţeaua de trasee de agrement pentru cartierele periferice şi pentru cunoaşterea peisajului timişorean

• Amenajarea prudentă a malurilor canalului Bega în zona periurbană

• Amenajarea prudentă a unor trasee velo şi pietonale în lungul unor canale din reţeaua hidrografică

4 P9 Programe şi

proiecte tematice

POLITICA 10: ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 ȘI PULBERI PENTRU UN ORAȘ VERDE PR. 3: CREȘTEREA EFICIENŢEI ENERGETICEE / PR. 4: MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALE

POLITICA 10

77

4 P10 Programe şi

proiecte tematice

ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 ȘI PULBERI PENTRU UN ORAȘ VERDE1

SCOPUL POLITICII

• Această politică face legătura între infrastructura tehnico- edilitară a oraşului şi indicatorii indicatorii de calitate a vieţii.

• Corelarea se face la nivelul naţional şi european cu ţintele strategiei Europa 2020 dar şi cu particularităţi locale conform Strategiei locale privind schimbările climatice în municipiul Timişoara2.

• Timişoara trebuie să crească eficienţa utilizării resurselor energetice şi să caute diversificarea resurselor de care dispune, punand accent in mod deosebit pe utilizarea resurselor regenerabile, special a celor existente/produse local în regiunea de nord-vest.

• Prin atingerea acestui deziderat, autonomia faţă de furnizorii unici va duce la creşterea atractivităţii unor sisteme cu grad mai mare de centralizare de distribuţie a energiei, în special cea termică.

1 Vezi şi Conveţia primarilor pentru energii regenerabile, Pactul primarilor pre- cum şi HCL 228/29.06.2010 şi HCL 201/22.04.2008 2 Hotararea Consiliului Local 228/29.06.2010 privind aprobarea Strategiei locale privind schimbările climatice şi a Planului strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara

OBIECTIV 2

Creșterea atractivității orașului pentru localnici și vizitatori

POLITICA 10 ASIGURAREA UNUI MEDIU URBAN NEPOLUANT, CU EMISII REDUSE DE CO2 - UN ORAȘ VERDE PROGRAM 5: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUI ÎN ORAȘ

POLITICA 10

79

PROGRAM 1 PROMOVAREA DE ENERGII DIN SURSE REGENERABILE1

Programul vizează încurajarea producerii de energie din resurse regenerabile, în formă finală de agent energetic sau de furnizare a materiei prime în stare prelucrată sau brută. Se au în vedere combustibili neconvenţionali obţinuţi prin reciclare şi instalaţii de producere de energie eoliană sau solară.

LOCALIZARE

• Pe întreg teritoriul municipiului cu accent pe marii consumatori

PROIECTE

• Implementarea instalaţiei de cogenerare, prin utilizarea deşeurilor de biomasă şi nămol de la staţia de epurare în vederea asigurării a 10 % din necesarul de agent termic şi apă caldă la nivelul municipiului Timişoara

• Zone de creştere de vegetaţie specială ca şi combustibil solid • Instalaţii fotovoltaice de dimensiuni mici amplasate în cartiere pentru micro-

consumatori • Valorificarea energiei geotermale ca sursa alternativa de energie • Promovarea sustenabilităţii energetice la nivel de cartier şi folosirea energiilor

regenerabile, prin oferirea de facilităţi fiscale şi găsirea unei formule pentru cogenerarea energetică

• Evaluarea posibilităţii montării unor sisteme de iluminat pe bază de panouri solare sau fotovoltaice

• Crearea unui fond local al carbonului care să facă posibilă compensarea emisiilor de carbon ai membrilor comunităţii industriale, contribuind prin aceasta la politica de schimbări climatice locale

• Închiderea şi capsularea gropii de gunoi de la Parţa – Șag şi implementarea sistemului de captare a metanului; evaluarea reutilizării metanului captat

• Parcul tehnologic pentru energie alternativă Timişoara (CJT/ADETIM) 1

1 Vezi şi Hotararea Consiliului Local 201/22.04.2008 privind aprobarea Con- ceptului privind strategia în domeniul protecţiei mediului în municipiul Timişoara - TIMIŞOARA ECOLOGICĂ

4 P10 Programe şi

proiecte tematice

80

PROGRAM 2 MANAGEMENTUL APELOR PLUVIALE ȘI ACTIVAREA REŢELEI HIDROGRAFICE

Scopul: • Asigura beneficii maxime din gestionarea apelor pluviale în două direcţii

principale: managementul public la scara municipala şi cel privat la scară medie (ansambluri şi cartiere) şi mică (parcelara).

• Beneficiile se reflectă atat în îmbunătăţirea calitatii factorilor de mediu, dar mai ales pe plan economic, prin câştiguri obţinute prin folosirea apelor captate pentru utilizări conforme şi prin eliminarea costului suplimentar pe unitate de transfer (metru cub) prin costurile de captare, tratare si respectiv de epurare, alături de suprasolicitarea reţelelor de canalizare prin aportul de ape pluviale. Un alt beneficiu este posibilitatea de renaturalizare a unor canale şi ape stagnante, cu valoare ecologică şi de agrement.

LOCALIZARE PROIECTE

• În funcţie de priorităţi pe întreg teritoriul oraşului cu precădere în zonele de trecere către cadrul natural

• Parcuri industriale şi tehnologice • Zone de dezvoltare tip green-field • Zone urbane aflate în proximitatea

unor canale sau lucii de apă pe o rază de aproximativ 200m

• Proiecte pilot pentru ansambluri rezidenţiale publice (locuinţe sociale, ANL) şi pentru parcuri industriale publice sau private

• Ecologizare şi includere în sistemul de management a apelor pluviale a reţelei hidrografice (Lacul Lămâiţa / Lacului / Azur / canalul Behela / canal zona Luis Țurcanu / Balta UMT / Balta Muzeul Satului / )

• Studiu privind posibilitatea reutilizării apei meteorice în alte scopuri după o tratare prealabilă

• Studiu privind posibilitatea reutilizării apei meteorice în alte scopuri după o tratare prealabilă

• Realizarea unui sistem de refulare a a sistemului hidrografic în Bega

• Ecologizarea şi renaturalizarea apelor stagnante şi curgăroare

• Instaurarea unor zone de protecţie/ interdicţie de construire minime a luciilor de apă şi canalelor pe teritoriul municipiului

• Reabilitarea sistemului de stăvilare pentru canale de desecare

• Accesibilizarea prudentă a zonei de mal dinspre uzina de apă către pădurea Bistra

POLITICA 10

81

4 P10 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 3 CREȘTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE

Scopul: • Având în vedere procentul însemnat al consumului de energie de care

este răspunzător mediul construit, programul are în vedere creşterea competitivităţii economice si energetica a clădirilor, prin reabilitarea termică a acestora, optimizarea sistemului de distribuţie a agentului termic, modernizarea sistemelor publice de iluminat şi încălzire, cu efecte benefice in ceea ce priveste diminuarea poluării mediului inconjurător.

PROIECTE

• Facilitarea reabilitării termice a ansamblurilor rezidenţiale • Realizarea unor ansambluri noi doar cu respectarea parametrilor, din faza de

concurs şi proiectare, a indicatorilor de consum energetic • Facilitarea trecerii de la sisteme de încălzire individuale, la sistemul de

termoficare public prin retehnologizarea microcentralelor de cartier şi înlocuirea/extinderea reţelelor de distribuţie şi asigurarea sistem de subvenţii pentru rebranşare

• Facilitarea proiectelor de reabilitare energetică a agenţilor economici majori • Conectarea instituţiilor orăşeneşti la sistemul public de termoficare • E Mobility – utilizarea de mijloace de transport eficiente energetic şi

nepoluante • Modernizarea sistemului de iluminat public • Introducerea centralelor de cogenerare si trigenerare • Corelarea dezvoltării urbane cu posibilitarea asigurării agentului termic către

noile zone rezidenţiale (centrale de cartier) • Îmbunătăţirea relaţiei dintre procesul de aprobare a noilor investiţii cu

posibilitatea asigurării utilităţilor respectiv energie termică oferite de compania locală de termoficare

• Evaluarea posibilităţii de generare agent de răcire pe reţelele centralizate pe timp de vară.

• Dezvoltarea unui ECO BUSINESS plan pentru Timişoara • Eficientizarea sistemului actual de furnizare a agentului termic către zona

rezidenţială arondată companiei de termoficare locală • Eficientizarea iluminatului public prin înlocuirea becurilor normale cu becuri

ecologice şi economice, cu consum mai mic de energie (înlocuire în procent de 10% pe an)

82

PROGRAM 4 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MENAJERE ȘI INDUSTRIALE

Scopul: • Conformarea la indicatorii unui sistem sigur si eficient, la scară urbană şi

regională, de gestiune a deşeurilor

LOCALIZARE

• Pe întreg teritoriul municipiului şi în zona CET Sud cu prioritate

PROIECTE

• Integrarea sistemului de transport al deşeurilor pe aşa numitul „drum al deşeurilor” cu implicaţii minime pentru calitatea vieţii cotidiene în oraş

• Folosirea reziduurilor obţinute prin selectare si prelucrare primară pentru producerea de energie, în special în cadrul CE

• Realizarea Staţiei de compostare a deşeurilor vegetale, în vederea captării biogazului

• Monitorizarea distanţelor minime faţă de zonele locuite • Introducerea colectării selective pe întreg teritoriul municipiului • Realizarea unei staţii de valorificare energetică a deşeurilor

PROGRAM 5 ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUI ÎN ORAȘ

Scopul: • Asigurarea creşterii calităţii aerului şi creşterea confortului climatic în mediul

urban

LOCALIZARE

• Zona de vest a oraşului, pe întreg teritoriul municipiului în funcţie de

PROIECTE

• Monitorizarea emisiilor generate de activităţile industriale şi a poluării siturilor industriale

• Perdele de protecţie plantate in direcţia vânturilor dominante, preponderent în partea de vest şi nord-vest a oraşului

• Mărirea suprafeţei perdelei forestiere de protecţie, completarea acestei pe partea de S-E a municipiului şi îmbunătăţirea compoziţiei dendrologice

• Instrumente locale pentru scăderea temperaturilor insulelor de căldură (desigilarea solului, terase verzi, renaturalizarea unor canale şi lucii de apă)

• Optimizarea circulatiei prin finalizarea variantelor de ocolire a orasului si directionarea traficului greu in afara municipiul Timisoara

• Extinderea reţelei de transport în comun în zona metropolitană şi încurajarea utilizării căii ferate regionale

• Crearea unor noi zone împădurite – Pădurea nouă în zona de vest a oraşului • Îmbunătăţirea profilelor stradale din punct de vedere a materialului dendro-

floricol • Plantări pe zone degradate • Introducerea obligativităţii de desigilare a solului în cazul unor platforme

neutilizate • Instituirea unui spatiu tampon (buffer zone) care sa delimiteze zona

rezidentiala de zona industriilor poluante; • Amplasarea unor statii de masurare continua a calitatii aerului in zonele

rezidentiale situate in imediata vecinatate a industriei poluante si montarea in acest spatiu a unor panouri electronice care sa afiseze in timp real rezultatul masuratorilor efectuate.

POLITICA 10

83

4 P10 Programe şi

proiecte tematice

PROGRAM 6 CALITATEA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAŢĂ

Scopul: • Aducerea si păstrarea sistemului hidrologic si hidrogeologic în parametrii

optimi pentru conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii şi a exploatării directe a resurselor existente de apa ca izvoarele de apă potabilă pentru oraş.

PROIECTE

• Studiu pentru identificarea şi implementarea sistemului de monitorizare a biotopurilor valoroase din zona urbană şi periurbană a municipiului, în corelare cu studiul privind exploatarea prudentă pentru agrement a cadrului natural.

• Renaturalizarea cursurilor de apă naturale şi artificiale (canale de desecare) • Monitorizarea şi desfiinţarea deversărilor neautorizate în apele de suprafata

sau subterane • Monitorizarea apelor stagnante şi introducerea lor în sistemul ecologic prin

masuri de ecologizare • Reconstrucţia ecologică a bălţii de pe strada Lămâiţei (PMT)

85

Politici specifice fără caracter teritorial

MANAGEMENT URBAN PERFORMANT

Scopul politicii Creşterea capacităţii de management pe problemele dezvoltării urbane în scopul implementării de servicii şi know-how, în proce- sul de planificare a teritorială, ofertate locuitorilor, vizitatorilor şi investitorilor.

Justificare politicii în contextul Strategiei Municipiului Timișoara Principalele probleme identificate şi care solicită acţiuni de imple- mentare a Strategiei

• Lipsa informaţiilor la zi privind dezvoltarea economico- socială a municipiului

• Necesitate introducerii unui sistem de planificare multisectorială şi de planificare a investiţiilor de capital

• Lipsa unui pachet de indicatori de performanţă cantitativi/ calitativi/costuri transparent prin vizibilitate pe site-ul instituţiilor

PROGRAM 1 PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII URBANE

PROIECTE

• Realizarea planului de investiţii de capital al municipiului Timişoara • Dezvoltarea Observatorului Urban pentru a oferi persoanelor fizice si juridice

de date/informaţii privind dezvoltarea urbană integrata.

PROGRAM 2 MANAGEMENTUL FINANCIAR PROIECTE

• Implementarea sistemului de impozitare a proprietăţilor imobiliare la valoarea de piaţă

• Înfiinţarea Registrului Tranzacţiilor Imobiliare din municipiul Timişoara considerând tipul tranzacţiei/preţul tranzacţiei/amplasamentul proprietăţii/ modul de utilizare a proprietăţii/data tranzacţiei

PROGRAM 3 ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR PUBLICE PROIECTE

• Implementata sistemului de indicatori de performanţă a serviciilor publice prestate de primăria municipiului inclusiv pentru instituţiile aflate în coordonarea/subordinea Primăriei.

• Implementarea sistemului de măsurare a gradului de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile publice furnizate de Primărie şi de organizaţii din subordinea Primăriei

4 Programe şi

proiecte tematice

86

PROGRAM 4 MARKETING URBAN PROIECTE

• Înfiinţarea biroului de marketing urban cu responsabilităţi în elaborarea strategiei de marketing/branding a municipiului Timisoara compus din analiza de piata a mixului de marketing: produs urban/pret/amplasament/ promovare)

• Elaborarea Ghidului Investitorului în municipiul Timişoara, cu prezentarea amplasamentelor, a tipului de funcţiune urbană şi a condiţiilor de regulament urbanistic

PROGRAM 5 FORMARE PROFESIONALĂ PROIECTE

• Dezvoltarea strategiei de formare profesională, pentru funcţionarii Primăriei, în coordonare cu cerinţe ale Strategiei Europa 2020 şi a ciclului de finanţare 2014-2020

• Formarea profesională conformă specificului fişei postului funcţionarilor publici

87

DEZVOLTAREA INSTRUMENTELOR DE PLANIFICARE PARTICIPATIVĂ

Scopul politicii Sporirea numărului de cetăţeni implicaţi în procesul decizional, a modalităţilor de informare şi de stimulare a participării cetăţenilor în rezolvarea problemelor de interes public.

Justificare politicii în contextul Strategiei Municipiului Timișoara Experienţa europeană şi internaţională a observatoarelor urbane (Audit Urban- Uniunea Europeană şi Observatorul Urban –UN Ha- bitat) arată importanţa coordonării instrumentelor de elaborare a politicilor de dezvoltare urbană, cu cele de comunicare şi de înles- nire a participării celor interesaţi în dezvoltarea urbană integrată. Principalele probleme identificate şi care solicită acţiuni imediate sunt:

• Inexistenţa unui ghid privind procesul de consultare publică în diverse faze de planificare spaţială şi bugetară;

• Lipsa de know-how a funcţionarilor publici în materie de organizare a consultărilor cu cetăţenii

PROGRAM 1 COMUNICARE, PARTICIPARE, IMPLICARE A CETĂŢENILOR

PROIECTE

• Realizarea ghidului de informare, consultarea şi implicare cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor privind realizarea planurilor urbanistice

• Realizarea ghidului privind formele de administrare a planurilor urbanistice şi a formelor legale de consultare a proprietarilor de teren/imobile

• Realizarea ghidului de participare a cetăţenilor în configurarea bugetului anual de investiţii

4 Programe şi

proiecte tematice

Diversitate și mobilitate socială între cartierele

Timișoarei

Reducerea dominației centrului

Mix de funcțiunii distribuite între centre

Mix de funcțiuni concentrate într-un singur centru

Un centru dominant

Izolare socială cu existența și apariția de noi enclave,

mahalale

Sistemul de transport nu conecteză cartierele, nu asigură accesibilitatea

Excludere socială, cu impingerea grupurilor sărace către perifierie

Un sistem de transport public bine conectat și

accesibil

Centrul este locul în care se întâmplă majoritatea evenimentelor orașului

POLICENTRIC

INTEGRAT

MONOCENTRIC

FRAGMENTAT

88

Concept General de Dezvoltare Urbană - Scenarii de Dezvoltare

Considerând Timişoara prin prisma factorilor de echilibrul dintre for- mă, dezvoltare economică şi creştere demografică, scenariile anali- zează, într-o perspectivă a dezvoltării durabile urmatoarele aspecte:

• Coeziunea: Către un teritoriu al cooperării şi al echităţii sociale (spaţial)

• Competiţia: Către un oraş cu o infrastructură ce susţine un surit antreprenorial (spaţial)

• Participarea publică: Către un oraş planificat cu sprijinul cetăţenilor (administraţie)

89

4 Programe şi

proiecte tematice

SCENARIUL 1 Timișoara un oraș dominant în regiune, cu un mix de funcțiuni concentrate în intravilanul municipiului inteligent conectate.

Scenariul se sprijina pe urmatoarele actiuni cheie:

(1). Realizarea printr-un proces de reabilitare a cartierelor istorice a municipiului a unei diversitati de functiuni urbane necesare dezvol- tarii comunitatilor locale si a unei utilizari eficiente a infrastructurii edilitare si rutiere;

(2). Reabilitarea in parteneriat cu Ministerul Transporturilor a cori- dorului de transport CF oparational in zona centrala prin mutarea transportului de marfa in exteriorul intravilanului municipiului si prin valorificarea functionala a terenurilor pentru obtinerea unui centru functional modern conform dezideratelor exprimate prin viziunea si obiectivele de dezvoltarea exprimate;

(3). Rezolvarea problemelor structurale ale reţelei stradale (inel 1 si 2) in scopul cresterii reducerii congestiei de trafic si a poluarii gene- rate de aceasta si reducerii traficului auto in zona centrala a munici- piului in favoarea pietonilor.

Scenariul 1 are ca rezultat un municipiu cu o structura urbana com- pacta formata din unitati functionale usor de definit si in consecinta de reglementat prin Planul Urbanistic General.

Timișoara un oraș dezvoltat spre suburbii, un oras care isi pierde personalitatea structura sa functionala fiind afectata de factori viitori de

90

SCENARIUL 2 Timișoara un oraș dezvoltat spre suburbii, un oras care isi pierde personalitatea structura sa functionala fiind afectata de factori viitori de dezvoltare regionali. dezvoltare regionali.

Scenariul se sprijina pe urmatoarele actiuni cheie:

(1). In lipsa posibilitatii de valorificare a rezervei de teren afectat de transportul CF o parte din investitii se muta in comunele in clustere economice operationale in zona aeroportului Traian Vuia sau a zone- lor din apropierea coridoarelor rutiere majore .

(2). Prin dispersarea investitiilor in intravilanul municipiului se pre- figureaza o crestere a traficului de tranzit, a costurilor de operare a sistemului transport public si privat in contextul volatilitatii pretului petrolului, la care se adauga si a costurile de mediu generate de po- luare.

Scenariul 2 are ca rezultat o structura urbana instabila functional, cu multe zone in competitie pentru acelasi tip de functiune urbana, a caror dezvoltare este decisa de dorinta dezvoltatorilor imobilairi si mai putin de conditiile de dezvoltare durabila exprimate prin regle- mentarile Planului Urbanistic General.

91

Indexul de Competitivitate Regională (ICR) 20101 este determinat pe baza a 11 criterii/piloni ai competitivităţii grupaţi în 3 categorii. Poziţia regiunii Vest în cadrul regiunilor din România este prezentată în tabelul 1.

Pentru toate regiunile europene (echivalente) NUTS 2, ICR este cal- culat folosind, în principal, datele Eurostat şi, ca surse adiţionale: OECD, PISA, European Cluster Observatory şi raportul Doing Business al Băncii Mondiale. Datele folosite sunt cele mai recente disponibile, şi anume, pentru majoritatea indicatorilor, date 2007-2009.

1 Annoni şi Kozovska (2010) EU Regional Competitiveness Index 2010, Raport JRC, EC.

Anexa 1 COMPETITIVITATEA REGIONALĂ A1

Regiunea de dezvoltare  N‐V Cen‐ tru 

N‐E S‐E S B‐ Ilfov 

S‐V  V 

PIB regional % media UE (2007)  40,2 42,2 26,6 33,8 34,2 92,2 32,7  48,2  Stadiul de dezvoltare a economiei  M  M M M M T M  M  PIB regional % media UE (2008)  41  45 29 39 39 113 36  51  Competitivitatea regională       A) Pilonii de bază:       

1. Instituțiile  26  26 26 26 26 26 26  26  2. Infrastructura  241 246 250 242 199 122 252  230  3. Stabilitatea macro‐economică  26  26 26 26 26 26 26  26  4. Sănătatea  255 256 249 253 250 225 244  258  5. Educația primară și secundară  25  25 25 25 25 25 25  25  B) Pilonii eficienței:        6. Educația superioară și formarea  continuă 

236 230 242 250 248 77 246  231 

7. Eficiența pieței muncii  148 104 202 216 208 56 189  152  8. Mărimea pieței  230 228 235 232 202 123 239  237  C) Pilonii inovației        9. Pregătirea tehnologică  27  27 27 27 27 27 27  27  10. Sofisticarea afacerilor  171 121 194 177 152 36 176  112  11. Inovarea  253 262 260 268 266 143 267  249  D) Indicele de Competitivitate  Regională  

244 257 253 261 249 177 259  248 

  Tabel 1: Poziţiile regiunilor din România pe pilonii competitivităţii (de la 1 – cea mai bună poziţie la 27 ţări/ 268 regiuni – cea mai slabă poziţie Sursa: Annoni şi Kozovska (2010), Indicele de Competitivitate a Regiunilor Europe- ne. Date 2007-2009. Note: PIB-ul regional în preţuri curente în PPP pe locuitor şi exprimat ca pondere în media UE. Stadiul de dezvoltare al economiei regionale este definit drept: M – mediu (dacă PIB-ul regional este mai mic de 75% din media UE, prag definit de Comisia Europeană în cadrul Politicii Regionale 2007-2013 pentru a identifica regiunile eligibile pentru obiectivul ”convergenţă” care, deci, are influenţă asupra finanţării din fonduri europene), T – economie regională în tranziţie sau în etapa intermediară de trecere de la stadiul mediu la înalt dezvoltată (dacă PIB-ul regional reprezintă mai mult de 75% şi mai puţin de 100% din media europeană) şi H – economie înalt dezvoltată (dacă PIB-ul regional este 100% sau mai mare decât media europeană). Datele privind PIB-ul regional din anul 2008 sunt cele mai recente date disponibile (Eurostat).

92

Privind instituţiile (pilonul 1), România are cel mai scăzut scor pen- tru 6 din cei 11 indicatori utilizaţi, atât la nivel naţional cât şi la nivel regional, şi anume: stabilitate politică, voce şi responsabilitate (voice and accountability), eficienţa guvernării, calitatea reglementărilor, respectarea statului de drept (rule of law) şi controlul corupţiei. În consecinţă, la nivelul acestui pilon, România (alături de Bulgaria, Gre- cia şi Italia) obţine unul dintre cele mai mici scoruri, ocupând poziţia 26 (din 27 state membre)1. Acest scor indică un mediu instituţional distorsionat care nu susţine dezvoltarea unei economii competitive nici la nivel naţional şi nici la nivel regional. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât la mediul instituţional „slab” se adaugă un nivel relativ scăzut de stabilitate macro-economică (pilonul 3)2, pentru care Ro- mânia obţine aceeaşi poziţie 26 (din 27 posibile).

În contextul regiunilor europene, nivelul de dezvoltare a infrastructu- rii (pilonul 2) este mediu în regiunea Bucureşti-Ilfov (poziţia 122 din 268 regiuni europene), dar semnificativ mai bun decât în celelalte regiuni ale ţării, regiunea Vest ocupând poziţia 2303.

Starea de sănătate a populaţiei (pilonul 4) este încă un factor care nu susţine competitivitatea în nici una din regiunile României4. Ca- litatea educaţiei primare şi secundare (pilonul 5) este foarte redusă. Elevii din România obţin scoruri atât de mici la testele PISA (OECD) încât toate regiunile din ţară au poziţia 25 din cele 25 de state mem- bre5 care participă la acest program. Scorurile la aceste teste sunt în creştere din 2006 în 2009, dar România (alături de Bulgaria) a rămas pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

În concluzie, toate regiunile din România sunt caracterizate de valori deosebit de scăzute pe pilonii de bază ai competitivităţii. Există o sin- gură excepţie, infrastructura din Bucureşti-Ilfov care este mediu dez- voltată prin comparaţie cu celelalte regiuni europene. Ceilalţi factori determinanţi ai competitivităţii – mediul instituţional, stabilitatea macro-economică, sănătatea populaţiei şi calitatea învăţământului de bază, precum şi infrastructura pentru toate regiunile cu excepţia capitalei – sunt ”firavi” sau inexistenţi, cel puţin în context euro- pean.

Pilonii eficienţei sunt mai bine reprezentaţi şi diferenţiază regiunea Bucureşti-Ilfov în cadrul ţării. Educaţia superioară şi formarea con- tinuă (pilonul 6) plasează capitala într-o poziţie bună – locul 77 (din

1 Pe primele trei poziţii sunt situate Danemarca, Finlanda şi Luxemburg. 2 Suedia, Finlanda şi Danemarca deţin poziţiile cele mai bune cu privire la stabili- tatea macro-economică. 3 Regiunile europene cu infrastructura cea mai bine dezvoltată sunt Berlin, Lon- dra şi Bremen. 4 Cea mai bună situaţie cu privire la sănătatea populaţiei se înregistrează în regiunile Flevoland (Olanda), Aland (Finlanda) şi Stockholm (Suedia). 5 Testele PISA nu includ date privind Cipru şi Malta.

93

A1 Competitivitatea regională

268 posibile), în timp ce regiunea Vest ocupă poziţia 2311.

Eficienţa pieţei muncii (pilonul 7) plasează regiunea Vest pe poziţia 152 între cele 268 regiuni europene. Indicatorii - rata de ocupare a populaţiei în sectoare neagricole, şomajul de lungă durată, rata de şomaj, şomajul în rândul femeilor, productivitatea muncii şi echili- brul de gen pe piaţa muncii au valori medii ceva mai bune la nivel european. Problematice sunt politicile şi măsurile active pentru piaţa muncii, la nivel naţional, şi o mobilitate relativ scăzută a forţei de muncă.

Pilonii inovației sunt puțin dezvoltați în regiunile din România. Sin- gura dimensiune cu poziţii medii sau bune este sofisticarea afaceri- lor care arată că economia României are un potenţial de creştere a productivităţii şi o capacitate medie-bună de răspuns la presiunile competitive. Însă pregătirea tehnologică şi inovarea sunt încă de- osebit de slab dezvoltate, ceea ce arată că investiţiile în cercetare, dezvoltare, inovare şi industrii creative sunt la un nivel prea scăzut pentru a determina creşterea competitivităţii economice.

Indicele de competitivitate regională este construit pornind de la scorurile medii ale celor trei grupe majore de piloni ai competitivităţii (pilonii de bază, pilonii eficienţei şi pilonii inovării) care sunt agregate folosind ponderi diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a econo- miei.

1 Primele poziţii pe pilonul 6 le obţin regiuni din Danemarca, Finlanda şi Marea Britanie.

94

Anexa 2 CENTRALIZATOR FISE DE PROIECT

Proiectul Domenii centrale ale proiectului Politica Program

Extindere reţea apă Timişoara Infrastructură utilităţi 4 1

Extindere reţea canal Timişoara Infrastructură utilităţi 4 2

Cale majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe autostradă din nodul rutier km 40-41 spre municipiul Timişoara prin DN 69

Infrastructură transport public 4

3

Reabilitare DJ 591 pe traseul Timişoara – Cenei , Ltot – 28 km

Infrastructură transport public 4 3

Sporire capacitate de circulaţie pe DJ 595 Giroc – Timişoara km 7+700 – 11+100, L=2,4 km

Infrastructură transport public 4

3

Lărgire la 4 (patru) benzi de circulaţie pe DJ 592 Timişoara – Moşniţa Nouă, km 4+ 700 – 7+100, L= 2,4 km

Infrastructură transport public

4

3

Căi de circulaţie majoră rutieră în perspectiva descărcării circulaţiei de pe viitoarea autostradă spre Timişoara, din nodul Remetea Mare

Infrastructură transport public

4

3

Centură feroviară a municipiului Timişoara - SPF

Infrastructură transport public 4 3

Elaborare SPF - Cale ferată Timişoara – Szeged

Infrastructură transport public 4 3

Centru Intermodal Regional de Transport mărfuri Timişoara – Etapa I

4

3

Reabilitare, modernizare şi echipare clădire şcoală şi clădire sală de sport la Școala de Arte şi Meserii „Gheorghe Atanasiu” Timişoara

Educaţie preuniversitară

8

2

Reabilitarea, modernizarea şi accesibilizarea spaţiilor destinatedesfăşurării activităţilor în cabinete de lucru şi terapii compensatorii protejate din cadrul Liceului Teoretic "IRIS"

Educaţie preuniversitară

8

2

Modernizare Ambulator de specialitate Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

Infrastructură socială de sănătate

8

3

Extindere Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara – Clinica Obstetrică – Ginecologie I-II Bega şi Unitate Primire Urgenţe – Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (UPU - SMURD)

Infrastructură socială de sănătate

8

3

Centru judeţean multifuncţional pentru susţinerea afacerilor Timişoara

2

1

Parcul tehnologic pentru energie alternativă Timişoara

10 1

Restaurarea şi refuncţionalizarea castelului Huniade al Muzeului Banatului

Clădiri istorice

7

1

Studiu privind valorificarea potenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega RO- Se şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune

5

2

95

A2 Proiectul Domenii centrale ale proiectului Politica Program

Pistă de cicloturism pe malul Râului Bega, în aval de Timişoara, până la graniţa cu Serbia, L=37 km

Infrastructură transport public

4

4

SF+PT Amenajare str. Grigore Antipa Infrastructură transport public 5 1

Amenajare str. Anul 1848 Infrastructură transport public 5 1

Amenajare str. Brazilor Infrastructură transport public 5 1

SF Modernizare Calea Buziaşului şi extindere

Infrastructură transport public 4 3

Amenajare zona Câmpului Infrastructură transport public 5 1

Modernizare strada Cloşca-extindere la 4 benzi, sector B-dul Cetăţii - str. Ovidiu Balea

Infrastructură transport public 4 3

Spaţii verzi

SF+PT Amenajare str. Comuna din Paris (Ioseph Gabriel)

Infrastructură transport public 5 1

Amenajare str. Ghe. Cotoşman Infrastructură transport public 5 1

DALI+PT Podul Eroilor Infrastructură transport public 4 3

Amenajare str. Gladiolelor Infrastructură transport public 5 1

SF+PT Completare inel IV-Calea Buziasului -Calea Lugojului

Infrastructură transport public 4 3

SF+PT Realizare pod, lărgire pasaj şi strada Jiul

Infrastructură transport public 4 3

SF+PT Modernizare Calea Martirilor 1989 Infrastructură transport public 5 2

Amenajare Complex rutier zona Michelangelo, Obiectivele 1 si 2

Infrastructură transport public 4 3

Amenajare Complex rutier zona Michelangelo, Obiectivele 3,4 şi 5

Infrastructură transport public 4 3

SF+PT Amenajare str. Miloia Infrastructură transport public 5 2

Amenajare str. Musicescu Infrastructură transport public 5 1

DALI+PT Pasarelă Parcul Copiilor Infrastructură transport public 4 3

Amenajare zona Petuniei-Magnoliei Infrastructură transport public 5 2

SF Pod rutier str. Mirceşti Infrastructură transport public 4 3

DALI+PT Podul Muncii Infrastructură transport public 4 3

DALI+PT Pod Ștefan cel Mare Infrastructură transport public 4 3

DALI+PT Podul Tinereţii Infrastructură transport public 4 3

Pod Uzina de Apă Infrastructură transport public 4 3

SF+PT Extindere la 4 benzi, lărgire pasaj şi amenajare intersecţii str Popa Șapcă-Blv. Antenelor

Infrastructură transport public

4

3

PT-Amenajare str. Edgar Quinet Infrastructură transport public 5 2

PT Modernizare şi extindere blv. Sudului Infrastructură transport public 4 3

SF+PT zona Rogojan - Louis Țurcanu Infrastructură transport public 5 2

96

Proiectul Domenii centrale ale proiectului Politica Program

SF+PT Amenajare legătură între str. Torac şi Calea Stan Vidrighin

Infrastructură transport public 4 3

Spaţii verzi 5 2

Amenajare zona Weismuller-L. Nicoară Infrastructură transport public 5 2

Extindere reţea troleibuz Ghiroda (accesabilitatea zonei prin extinderea reţelei de troleibuz Timişoara-Ghiroda)

Infrastructură transport public

4

3

Extindere reţea troleibuz Dumbrăviţa (accesabilitatea zonei prin extinderea reţelei de troleibuz Dumbrăviţa)

Infrastructură transport public

4

3

Extindere linie cale tramvai Moşniţa (accesibilizarea zonei prin extinderea liniei de tramvai Timişoara-Albina)

Infrastructură transport public

4

3

Amenajare zonă verde Bulevardul Take Ionescu-Simion Bărnuţiu

Spaţii verzi 5 2

Spaţiu public

Clădiri istorice

Comerţ

Cultură/Social

Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului

Sport 5

1

Bega

Infrastructură transport public

Infrastructură utilităţi

Infrastructură pietonal/velo

Spaţii verzi

Mediu (apă, aer, sol)

Amenajare zonă verde Calea Aradului Spaţii verzi 5 2

Amenajare zonă verde Calea Șagului Spaţii verzi 5 2

Amenajare zonă verde Calea Sever Bocu Spaţii verzi 5 2

Amenajare zonă verde Calea Stan Vidrighin Spaţii verzi 5 2

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea cantinei de ajutor social Timişoara pentru dezvoltarea unui Centru Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost

Cultură/Social

8

4

Centrul Cultural Euro-Banat

Spaţiu public 8

5

Cultură/Social

Educaţie preuniversitară

Educaţie preşcolară

Educaţie universitară

Formare continuă

Infrastructură utilităţi

Reamenajarea şi modernizarea Grădinii (Parcului) Botanice

Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Cetăţii (Centrul Civic)

Spaţii verzi 5 2

97

Proiectul Domenii centrale ale proiectului Politica Program

Modernizarea Parcului A. Mocioni (ILSA) Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Alpinet Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Catedralei Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Central Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Justiţiei Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Lidia (Pădurice Giroc)

Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Petofi Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Stadion Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Studenţesc Spaţii verzi 5 2

Modernizarea Parcului Vasile Pârvan Spaţii verzi 5 2

Reabilitare Piaţa Iosefin Comerţ 5 1

Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate

Cultură/Social 8 4

Reabilitarea şi mansardarea centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi Podul Lung

Cultură/Social

8

4

Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciului pentru protecţia copilului şi familiei

Cultură/Social

8

4

Amenajare zonă verde strada Ion Budai Deleanu

Spaţii verzi 5 2

Amenajare zonă verde strada Eternităţii Spaţii verzi 5 2

Amenajare zona verde strada Baritiu Spaţii verzi 5 2

Amenajare zonă verde strada Gheorghe Lazăr

Spaţii verzi 5 2

Amenajare zonă verde strada Mangalia Spaţii verzi 5 2

"Infrastructura regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&C"

Spaţiu public 2

1 Formare continuă

Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara

Spaţiu public 7

3

Infrastructură utilităţi

Infrastructură pietonal/velo

„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatorului Clinicii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara”

Infrastructură socială de sănătate

8

3

„Sistem agro-logistic regional integrat” Infrastructură afaceri 2 1

Reabilitarea strada Iancu Văcărescu "Tronsonul cuprins între b-dul Regele Carol şi b-dul 16 Decembrie 1989"

Infrastructură transport public 4

3

Infrastructură utilităţi

Infrastructură transport public

Infrastructură trafic privat

A2 Centralizator

98

Proiectul Domenii centrale ale proiectului Politica Program

„Reabilitare str. Văcărescu - pe tronsonul cuprins între b-dul Regele Carol şi Spl. T. Vladimirescu”

Infrastructură utilităţi 5

1

Infrastructură pietonal/velo

Spaţii verzi

Amenajare zone verzi zona Dâmboviţei - Ion Barac

Spaţii verzi 5

2

Comerţ

Infrastructură trafic privat

Infrastructură pietonal/velo

Spaţii verzi

Mediu (apă, aer, sol)

Amenajarea unui spatiu de parcare suficient pentru parcul industrial Freidorf; corelat cu reorgazanirea cailor de acces pentru o mai buna fluidizare a traficului, Inel de legatura intre calea Sagului si calea Torontalului

Infrastructură transport public

4

3

Reabilitarea faţadă Piaţa Unirii, nr. 4 Clădiri istorice 7 2

Reabilitarea Monumentelor Istorice din Cartierele Istorice ale Timişoarei, Infrastructură Municipală Fază II

Clădiri istorice

7

2

Clădire Facultatea de Horticultură şi Silvicultură

Educaţie universitară 3 2

Construire Clinică Veterinară şi Modernizare complex de laboratoare Construire Biobaza, Unităţi Experimentale şi Necropsie Platformă betonată

Educaţie universitară

3

2

Amenajare terenuri noi Spatii verzi 5 2

Bazin de inot acoperit, olimpic - str. Cerna Sport 8 1

Stadion, conform clasificarii UEFA Sport 8 1

Modernizare Sala Polivalenta Olimpia, Complex Sportiv Bega

Sport 8 1

Sala noua polivalenta (7000 locuri; parking 500 locuri, anexe portive si tehnice, spatii alimentatie publica si comperciale)

Sport

8

1

Construirea de Sali de sport pe langa scoli mari: L.P.S. Banatul,

Sport 8 1

Sc. Generala nr.7, Sc. Generala nr.26 Educatie preuniversitara

Amenajare terenuri noi de sport: Grupul Scolar Silvic, Lic. Teoretic

Sport Educatie preuniversitara

8

1 "J.L.Calderon", Lic. Teoretic "W.

Shakespeare", Colegiul Economic

"F.S.Nitti", Parc Zona Lidia, Complex Studentesc, Zona str. Campului

99

Proiectul Domenii centrale ale proiectului Politica Program

Imbunatatirea integrarii bazelor de agrement si de canotaj/caiac-kanoe, pe Spl. T. Vladimirescu si Bdul V. Parvan, in structura urbana

Sport

8

1

Amenajare parcare ecologică I.I de la Brad Spatii verzi 6 1

Amenajare parcare ecologică Str. Șt.O.Iosif bl.8,9,10,11

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joacă şi zona verde str. I. Grozescu nr. 13

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joacă şi canisită str. Labirint nr. 1

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joacă si canisita Str. Martir C. Vârcuşi nr.2 (Poeziei)

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joacă şi canisită str. Martir Gh. Iosub

Spatii verzi 6 1

Amenajare parcare ecologică Piata Petru Maior

Spatii verzi 6 1

Amenajare parcare ecologică Orion 24-26 Spatii verzi 6 1

Cladire educationala multifunctionala la Gradina Zoo a Municipiului Timisoara HCL 383/2007 reactualizata conf HCL 354/2009

Spatiu public Educatie

5 8

2 2

Amenajare locuri de parcare publice pe str. Otto Rudolf

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joaca si canisita Calea Buziasului HCL 264/2010

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joaca IorgovanuluiHCL265/2010

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joaca str.Mures HCL 263/2010

Spatii verzi 6 1

Amenajare loc de joaca si canisita str. Orion HCL 261/2010

Spatii verzi 6 1

Amenajare parcare ecologica Intrarea Castanilor nr. 1 - 2 si Harniciei nr. 3i

Spatii verzi

6

1

Amenajare parcare ecologica b-dul Dambovita nr. 80 HCL 269/2010

Spatii verzi 6 1

Amenajare parcare ecologica str. Intrarea Sabinei nr 1, 2, 3 si Str. Muzicescu nr. 12 HCL 267/2010

Spatii verzi

6

1

Amenajare parcare ecologica str. Zarand nr.3, 5, 7, 9 HCL 268/2010

Spatii verzi 6 1

Reconstrucţia ecologică a bălţii de pe strada Lămâiţei

Spatii verzi Mediu (apă, aer, sol)

10

6

A2 Centralizator

100

Bibliografie:

Nadolu, Bogdan: Careful Rehabilitation of Historical Buildings for Continuous Developing and Economical Revitalization of Timişoara – contract realizat încheiat cu Deutsche Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit Germania şi Primăria Timişoara, noiembrie-decembrie 2004. Shrink-Smart Governance of shrinkage within a European Context, coordonatorul echipei U.V.T., proiect FP7 cu participarea a 8 universităţi europene sub coordonarea Helmoltz Zentrum fuer Umweltforschung Leipzig, Germany, 2009-2012. Poledna, Rudolf: Sinteza problematica demografică şi sociologică, 2011 Poledna, Rudolf: Sinteza informaţiilor culese in cadrul procedurii de consultare a populatiei, 2011 Răceanu, Corina (coord.), Nadolu, Bogdan, Popov Codruţa, Strategia culturală ajudeţului Timiş 2002-2005, Edit.Bruma

Documente de referință:

Prezentul document integrează informaţii din: Strategia de dezvoltare a municipiului Timişoara Concept strategic de dezvoltare economică şi socială a zonei Timişoara - 2000-2007 Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara - 2008 Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara - 2010 Strategia Locală privind Schimbările Climatice în Municipiul Timişoara Strategia dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara 2010-2020 Conceptului privind strategia în domeniul protecţiei mediului în municipiul Timişoara - TIMI- ȘOARA ECOLOGICĂ Strategia EUROPA 2020

Charta de la Leipzig 2007

Nota:

Prezentul document a fost supus atenţiei reprezentanţilor direcţiilor Primăriei Municipiului Timişoara şi a fost modificat în urma discuţiilor de lucru avute cu aceştia. El a fost supus apro- bării Primarului Municipiului Timişoara, directorilor de direcţii din subordinea sa şi va fi înaintat Consiliului Local Municipal spre discutare şi aprobare după încheierea procesului de dezbatere publică. De asemenea au avut loc consultări a Consiliului Local, ale Consiliului Consultativ al Primarului Municipiului Timişoara şi ale Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală a Europei. Au avut loc con- sultări cu reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale Ordinul Arhitecţilor filiala Timişoara, Re- gistrul Urbaniştilor regiunea Vest, Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Univesrităţii Politehnice şi a Asociaţiei Peisagiştilor sin România. Zonele delimitate si descrise în această fază nu au caracter de reglementare de urbanism si reprezinta areale de amplasare prioritare, dar nu exclusive a unor activitaţi, dot[ri sau funcíuni. Prezentul document poate suferi modificări.

101

Timişoara, Ianuarie 2012