Hotararea 228/29.06.2010 Privind aprobarea "Strategiei locale privind schimbările climatice şi a Planului strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara"

www.eumayors.eu

PACTUL PRIMARILOR

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice a confi rmat faptul că Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice a confi rmat faptul că schimbările climatice sunt o realitate cauzată, în mare parte, de utilizarea energiei pentru schimbările climatice sunt o realitate cauzată, în mare parte, de utilizarea energiei pentru activităţile umane;activităţile umane;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT, la 9 martie 2007, UE a adoptat pachetul „Energie pentru o lume în schimbare”, , la 9 martie 2007, UE a adoptat pachetul „Energie pentru o lume în schimbare”, angajându-se unilateral să reducă emisiile de COangajându-se unilateral să reducă emisiile de CO

2 cu 20% până în anul 2020, prin cu 20% până în anul 2020, prin

creşterea cu 20% a efi cienţei energetice şi prin atingerea unui procent de 20% de energie creşterea cu 20% a efi cienţei energetice şi prin atingerea unui procent de 20% de energie obţinută din surse regenerabile în mixul energetic;obţinută din surse regenerabile în mixul energetic;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT instituirea unui „Pact al primarilor” este considerată o prioritate în „Planul de instituirea unui „Pact al primarilor” este considerată o prioritate în „Planul de acţiune al Uniunii Europene privind efi cienţa energetică: realizarea potenţialului”;acţiune al Uniunii Europene privind efi cienţa energetică: realizarea potenţialului”;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene subliniază necesitatea de a uni forţele Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene subliniază necesitatea de a uni forţele locale şi regionale, dat fi ind că guvernanţa pe mai multe niveluri constituie un instrument locale şi regionale, dat fi ind că guvernanţa pe mai multe niveluri constituie un instrument adecvat pentru a spori efi cienţa acţiunilor menite să combată schimbările climatice, şi, adecvat pentru a spori efi cienţa acţiunilor menite să combată schimbările climatice, şi, prin urmare, promovează implicarea regiunilor în Pactul primarilor,prin urmare, promovează implicarea regiunilor în Pactul primarilor,

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT dorim să urmăm recomandările formulate în Carta de la Leipzig pentru oraşe dorim să urmăm recomandările formulate în Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile privind necesitatea de a îmbunătăţi efi cienţa energetică;europene durabile privind necesitatea de a îmbunătăţi efi cienţa energetică;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT luăm notă de existenţa angajamentelor de la Aalborg, care constituie baza a luăm notă de existenţa angajamentelor de la Aalborg, care constituie baza a numeroase eforturi întreprinse în prezent în materie de durabilitate urbană şi a proceselor numeroase eforturi întreprinse în prezent în materie de durabilitate urbană şi a proceselor Agendei Locale 21;Agendei Locale 21;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT recunoaştem că autorităţile locale şi regionale împart responsabilitatea de a recunoaştem că autorităţile locale şi regionale împart responsabilitatea de a combate încălzirea globală cu autorităţile naţionale şi că trebuie să se angajeze în acest combate încălzirea globală cu autorităţile naţionale şi că trebuie să se angajeze în acest sens independent de angajamentele altor părţi;sens independent de angajamentele altor părţi;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT oraşele sunt răspunzătoare, direct sau indirect (prin produsele şi serviciile oraşele sunt răspunzătoare, direct sau indirect (prin produsele şi serviciile utilizate de cetăţeni) pentru mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră utilizate de cetăţeni) pentru mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea energiei pentru activităţile umane;rezultate din utilizarea energiei pentru activităţile umane;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT angajamentul UE de a reduce emisiile va fi realizabil numai cu participarea angajamentul UE de a reduce emisiile va fi realizabil numai cu participarea părţilor interesate la nivel local, a cetăţenilor şi a grupărilor acestora;părţilor interesate la nivel local, a cetăţenilor şi a grupărilor acestora;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT autorităţile locale şi regionale, constituind nivelul administrativ cel mai apropiat autorităţile locale şi regionale, constituind nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţeni, trebuie să conducă acţiunile şi să ofere un exemplu în acest domeniu;de cetăţeni, trebuie să conducă acţiunile şi să ofere un exemplu în acest domeniu;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT multe dintre acţiunile privind cererea de energie şi sursele de energie multe dintre acţiunile privind cererea de energie şi sursele de energie regenerabilă, necesare pentru combaterea modifi cărilor climatice, intră în domeniul de regenerabilă, necesare pentru combaterea modifi cărilor climatice, intră în domeniul de competenţă al administraţiilor locale sau nu ar putea fi realizate fără susţinerea politică competenţă al administraţiilor locale sau nu ar putea fi realizate fără susţinerea politică a acestora;a acestora;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT statele membre UE pot profi ta de acţiunile descentralizate efi ciente la nivel statele membre UE pot profi ta de acţiunile descentralizate efi ciente la nivel local pentru a-şi respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de local pentru a-şi respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;seră;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT autorităţile locale şi regionale de pe întreg teritoriul Europei încearcă să autorităţile locale şi regionale de pe întreg teritoriul Europei încearcă să reducă emisiile de poluanţi care provoacă încălzirea globală prin programe de efi cienţă reducă emisiile de poluanţi care provoacă încălzirea globală prin programe de efi cienţă energetică, inclusiv în domeniul mobilităţii urbane durabile, precum şi prin promovarea energetică, inclusiv în domeniul mobilităţii urbane durabile, precum şi prin promovarea surselor de energie regenerabilă;surselor de energie regenerabilă;

NOI, PRIMARII, NE ANGAJĂM:NOI, PRIMARII, NE ANGAJĂM:

să depăşim obiectivelesă depăşim obiectivele stabilite de UE pentru 2020, reducând cu cel puţin 20% emisiile de CO 2

pe teritoriile noastre respective, prin punerea în aplicare a planului de acţiune privind energia durabilă în acele domenii de activitate care intră în competenţele noastre. Angajamentul şi planul de acţiune vor fi ratifi cate prin procedurile noastre respective;

să elaborăm un inventar de bază privind emisiilesă elaborăm un inventar de bază privind emisiile, pe care să se sprijine planul de acţiune privind energia durabilă;

să prezentăm planul de acţiune privind energia durabilăsă prezentăm planul de acţiune privind energia durabilă în termen de un an de la data ofi cială la care fi ecare dintre noi a aderat la Pactul primarilor;

să adaptăm structurile urbanesă adaptăm structurile urbane, inclusiv prin alocarea de resurse umane sufi ciente, în vederea întreprinderii acţiunilor necesare;

să mobilizăm societatea civilă din zonele noastre geografi ce pentru a participa la dezvoltarea să mobilizăm societatea civilă din zonele noastre geografi ce pentru a participa la dezvoltarea planului de acţiuneplanului de acţiune, prezentând în linii generale politicile şi măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor acestui plan. Fiecare teritoriu în parte va elabora un plan de acţiune, pe care îl va transmite secretariatului pactului în termen de un an de la aderare;

să prezentăm un raport de punere în aplicaresă prezentăm un raport de punere în aplicare cel puţin o dată la doi ani după prezentarea planului de acţiune, în scopuri de evaluare, monitorizare şi verifi care;

să împărtăşim experienţasă împărtăşim experienţa acumulată şi know-how-ul cu alte unităţi teritoriale;

să organizăm „zile ale energiei” sau „zile ale Pactului oraşelor”să organizăm „zile ale energiei” sau „zile ale Pactului oraşelor”, în cooperare cu Comisia Europeană şi cu alte părţi interesate, pentru a permite cetăţenilor să benefi cieze în mod direct de posibilităţile şi avantajele rezultate din utilizarea mai inteligentă a energiei, precum şi să informăm cu regularitate mass-media locală cu privire la evoluţia planului de acţiune;

să participăm în mod activ la Conferinţa europeană anuală a primarilorsă participăm în mod activ la Conferinţa europeană anuală a primarilor pe tema „Energie durabilă pentru Europa”;

să difuzăm mesajul pactuluisă difuzăm mesajul pactului în cadrul forurilor relevante şi, în special, să încurajăm alţi primari să adere la pact;

să acceptăm excluderea noastră din cadrul pactuluisă acceptăm excluderea noastră din cadrul pactului, în urma unei notifi cări prealabile în scris din partea secretariatului, în cazurile următoare:

i) neprezentarea planului de acţiune privind energia durabilă în interval de un an de la aderarea ofi cială la pact;

ii) nerespectarea obiectivului general de reducere a emisiilor de CO 2 prevăzut în planul de

acţiune, din motivul incapacităţii de a pune în aplicare planul de acţiune sau al punerii în aplicare insufi ciente a acestuia;

iii) neprezentarea raportului de evaluare în două perioade consecutive;

www.eumayors.eu

NOI, PRIMARII, APROBĂM: NOI, PRIMARII, APROBĂM:

decizia Comisiei Europene de a crea şi de a fi nanţa o structurădecizia Comisiei Europene de a crea şi de a fi nanţa o structură de sprijin tehnic şi promoţional, care să includă instituirea de instrumente de evaluare şi de monitorizare, mecanisme de facilitare a schimbului de know-how între teritorii, precum şi instrumente de facilitare a reproducerii şi multiplicării măsurilor de succes, în cadrul bugetului prevăzut în acest scop;

rolul Comisiei Europene de a-şi asuma coordonarearolul Comisiei Europene de a-şi asuma coordonarea Conferinţei europene a primarilor pe tema „Energie durabilă pentru Europa”;

intenţia declarată a Comisiei Europene de a facilita schimbul de experienţăintenţia declarată a Comisiei Europene de a facilita schimbul de experienţă între unităţile teritoriale participante, furnizarea de linii directoare şi de exemple de referinţă pentru eventuala lor punere în aplicare, şi legătura cu activităţile şi reţelele existente care sprijină rolul administraţiilor locale în materie de protecţie a climei. Aceste exemple de referinţă ar trebui să devină parte integrantă a acestui pact, şi să fi e prevăzute în anexele sale;

sprijinul acordat de Comisia Europeană în vederea recunoaşterii şi a obţinerii sprijinul acordat de Comisia Europeană în vederea recunoaşterii şi a obţinerii vizibilităţii publicevizibilităţii publice a oraşelor participante la pact, prin utilizarea unui logo specifi c al energiei durabile pentru Europa şi prin promovarea cu ajutorul structurilor de comunicare ale Comisiei;

sprijinul puternic oferit de Comitetul RegiunilorComitetul Regiunilor pactului şi obiectivelor sale, în calitate de reprezentant al autorităţilor locale şi regionale din UE;

sprijinul pe care acele state membre, regiuni, provincii, „oraşe mentor” şi alte structuri instituţionalestructuri instituţionale care susţin pactul îl acordă entităţilor locale mai mici, astfel încât acestea din urmă să poată respecta dispoziţiile prevăzute în prezentul pact;

NOI, PRIMARII, INVITĂM:NOI, PRIMARII, INVITĂM:

Comisia Europeană şi administraţiile naţionaleComisia Europeană şi administraţiile naţionale să înfi inţeze sisteme de cooperare să înfi inţeze sisteme de cooperare şi structuri coerente de sprijin care să ajute părţile semnatare să pună în aplicare şi structuri coerente de sprijin care să ajute părţile semnatare să pună în aplicare planurile noastre de acţiune privind energia durabilă;planurile noastre de acţiune privind energia durabilă;

Comisia Europeană şi administraţiile naţionaleComisia Europeană şi administraţiile naţionale să acorde prioritate activităţilor să acorde prioritate activităţilor cuprinse în pact în cadrul programelor de sprijin respective ale acestora, precum şi cuprinse în pact în cadrul programelor de sprijin respective ale acestora, precum şi să informeze şi să implice oraşele în pregătirea politicilor şi sistemelor de fi nanţare să informeze şi să implice oraşele în pregătirea politicilor şi sistemelor de fi nanţare pentru nivelul local care intră în domeniul obiectivelor pactului.pentru nivelul local care intră în domeniul obiectivelor pactului.

Comisia Europeană să negocieze cu actorii fi nanciariComisia Europeană să negocieze cu actorii fi nanciari pentru a instaura mecanisme pentru a instaura mecanisme fi nanciare menite să sprijine îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile de fi nanciare menite să sprijine îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile de acţiune;acţiune;

administraţiile naţionaleadministraţiile naţionale să implice autorităţile locale şi regionale în pregătirea şi să implice autorităţile locale şi regionale în pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de acţiune privind efi cienţa energetică şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de acţiune privind efi cienţa energetică şi a planurilor naţionale de acţiune privind sursele de energie regenerabilă;a planurilor naţionale de acţiune privind sursele de energie regenerabilă;

Comisia Europeană şi administraţiile naţionaleComisia Europeană şi administraţiile naţionale să sprijine punerea în aplicare a să sprijine punerea în aplicare a planurilor noastre de acţiune privind energia durabilă în conformitate cu principiile, planurilor noastre de acţiune privind energia durabilă în conformitate cu principiile, regulile şi modalităţile deja stabilite, şi cu acelea care ar putea fi stabilite de către regulile şi modalităţile deja stabilite, şi cu acelea care ar putea fi stabilite de către părţile interesate pe viitor, la nivel mondial, în special în contextul Convenţiei-părţile interesate pe viitor, la nivel mondial, în special în contextul Convenţiei- cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC). cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC). Implicarea noastră activă în materie de reducere a emisiilor de COImplicarea noastră activă în materie de reducere a emisiilor de CO

2 ar putea să se ar putea să se

concretizeze şi printr-un obiectiv global mai ambiţios.concretizeze şi printr-un obiectiv global mai ambiţios.

NOI, PRIMARII, ÎNCURAJĂM ALTE AUTORITĂŢI LOCALE ŞI REGIONALE SĂ SE NOI, PRIMARII, ÎNCURAJĂM ALTE AUTORITĂŢI LOCALE ŞI REGIONALE SĂ SE ALĂTURE INIŢIATIVEI PACTULUI PRIMARILOR, ŞI ALTE PĂRŢI INTERESATE ALĂTURE INIŢIATIVEI PACTULUI PRIMARILOR, ŞI ALTE PĂRŢI INTERESATE IMPORTANTE SĂ-ŞI FORMALIZEZE CONTRIBUŢIILE LA PACT.IMPORTANTE SĂ-ŞI FORMALIZEZE CONTRIBUŢIILE LA PACT.

ANEXEANEXE

1. Rolurile administraţiilor locale în realizarea lucrărilor 1. Rolurile administraţiilor locale în realizarea lucrărilor

Pot fi puse în aplicare diverse măsuri în favoarea efi cienţei energetice, proiecte privind energia Pot fi puse în aplicare diverse măsuri în favoarea efi cienţei energetice, proiecte privind energia regenerabilă şi alte acţiuni în materie de energie în diverse domenii de activitate ale autorităţilor locale regenerabilă şi alte acţiuni în materie de energie în diverse domenii de activitate ale autorităţilor locale şi regionale. şi regionale.

• consumator şi prestator de servicii

Administraţiile locale ocupă numeroase clădiri care utilizează cantităţi importante de energie, spre exemplu pentru încălzire şi iluminare. Punerea în aplicare a unor programe şi acţiuni destinate să economisească energia în clădirile publice ar permite realizarea unor economii considerabile.

Autorităţile locale şi regionale furnizează, de asemenea, servicii cu un consum ridicat de energie, cum ar fi transporturile publice şi iluminarea străzilor, domenii în care se pot face îmbunătăţiri. Chiar şi atunci când aceste servicii au fost subcontractate altor furnizori, se pot lua măsuri vizând reducerea utilizării de energie, în cadrul contractelor de achiziţii publice şi de servicii.

• planifi cator, factor de dezvoltare şi autoritate de reglementare

Amenajarea teritoriului şi organizarea sistemului de transport sunt responsabilităţi care le revin în general autorităţilor locale şi regionale. Decizii strategice în materie de dezvoltare urbană, cum ar fi evitarea extinderii aşezărilor urbane, pot reduce utilizarea energiei în transporturi.

Autorităţile locale şi regionale pot juca adesea rolul de autorităţi de reglementare, spre exemplu prin stabilirea de standarde în materie de performanţă energetică, sau prin impunerea încorporării în clădirile noi a unor echipamente care să permită utilizarea surselor de energie regenerabilă.

• consultant, sursă de motivaţii şi model

Autorităţile locale şi regionale pot contribui la informarea şi motivarea cetăţenilor, a întreprinderilor şi a altor părţi interesate la nivel local cu privire la modul de a utiliza energia în mod mai efi cient. Este important să se realizeze acţiuni de sensibilizare, pentru a implica întreaga comunitate în susţinerea politicilor energetice durabile. Copiii reprezintă un public important din punctul de vedere al proiectelor privind economisirea energiei şi energia regenerabilă: aceştia vor transmite informaţiile învăţate şi în exteriorul şcolii. Este, de asemenea, important ca autorităţile să constituie un exemplu şi să joace un rol exemplar în acţiunile în favoarea energiei durabile.

• producător şi furnizor

Autorităţile locale şi regionale pot promova producţia de energie locală şi utilizarea surselor de energie regenerabilă. Sistemele de producţie combinată de căldură şi energie electrică, la nivel de cartier, care utilizează biomasa, reprezintă un bun exemplu. Autorităţile locale şi regionale pot, de asemenea, încuraja cetăţenii să pună în aplicare proiecte în materie de energie regenerabilă, acordând un sprijin fi nanciar iniţiativelor locale.

2. Parametri de excelenţă2. Parametri de excelenţă

„Parametrii de excelenţă” sunt defi niţi ca iniţiative şi programe care reprezintă modele la nivel mondial de aplicare reuşită a conceptelor dezvoltării energetice durabile în medii urbane. Reprezentanţii parametrilor de excelenţă îşi declară, prin intermediul pactului, disponibilitatea de a-şi împărtăşi experienţa şi de a ajuta oraşele să pună în practică abordări similare, atunci când acest lucru este posibil şi convenabil, şi se angajează să faciliteze transferul de know-how prin difuzarea de informaţii (inclusiv linii directoare), prin participarea la manifestările părţilor semnatare ale pactului şi, în general, prin cooperarea cotidiană cu pactul.

3. Structuri de sprijin3. Structuri de sprijin

Pactul primarilor este deschis tuturor oraşelor europene, indiferent de dimensiunea acestora. Acele oraşe care, având în vedere dimensiunea lor, nu dispun de resursele necesare pentru a pregăti un inventar sau pentru a elabora un plan de acţiune ar trebui sprijinite de administraţiile care dispun de astfel de capacităţi. Aceste structuri de sprijin pot fi regiuni, comitate, provincii, aglomeraţii, zone NUTS III, sau „oraşe mentor”. Fiecare structură de sprijin va fi recunoscută explicit de către Comisie ca un actor principal al pactului. Gradul de implicare în pact, precum şi condiţiile specifi ce ale acestei implicări, inclusiv prerogativele de decizie, vor fi prezentate în amănunt într-un acord scris specifi c.

Raport 2010

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN

MUNICIPIUL TIMIŞOARA

Plan strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele Schimbărilor Climatice în

municipiul Timișoara

Denkstatt Romania - Piata Unirii nr. 6 – Timisoara

T (+40) 256 434397 F (+40) 256 434397 E [email protected] W www.denkstatt.ro

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

2

CUPRINS

1 Introducere ............................................................................................................................ 3

2 Schimbări Climatice ................................................................................................................ 4

2.1 Problematica Schimbărilor Climatice la Nivel Internațional ...................................................... 5

2.2 Problematica Schimbărilor Climatice la nivel național și local ................................................... 7

3 Scop și obiective ................................................................................................................... 10

3.1 Obiective și ținte globale .......................................................................................................... 10

3.2 Măsuri de reducere .................................................................................................................. 13

3.3 Măsuri de adaptare .................................................................................................................. 14

4 Abordare ............................................................................................................................. 15

4.1 Echipa ....................................................................................................................................... 17

4.2 Metodologie ............................................................................................................................. 19

5 Evaluarea emisiilor de CO2 generate la nivelul Timișoarei pe diferite sectoare. Obiective și ținte de reducere, măsuri în vederea atingerii acestora. ...................................................................... 21

5.1 Transport .................................................................................................................................. 22

5.2 Energetic ................................................................................................................................... 33

5.3 Rezidențial ................................................................................................................................ 36

5.4 Instituțional .............................................................................................................................. 39

5.5 Deșeuri ...................................................................................................................................... 43

5.6 Agricultura/Spații verzi ............................................................................................................. 46

5.7 Apa ........................................................................................................................................... 49

5.8 Industrie/Mediul de afaceri ...................................................................................................... 51

6 Plan strategic local de acțiune în vederea combaterii Schimbărilor Climatice, Responsabilități53

6.1 Plan de acțiune ......................................................................................................................... 53

6.2 Responsabilități – angajament politic ...................................................................................... 62

7 Concluzii .............................................................................................................................. 63

Literatura ................................................................................................................................... 66

ANEXĂ ....................................................................................................................................... 67

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

3

1 Introducere

În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,

temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind

necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Cel de-al 4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4), pregătit de

către IPCC prezintă în mod cuprinzător ultimele rezultate și observații științifice cu privire

la cauzele schimbărilor climatice și la impactul pe termen scurt, mediu și lung al

acestora.

Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu

implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele

schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicilor

internaționale, naționale și locale.

Ținând cont de rolul important al autorităților locale în identificarea și aplicarea măsurilor

de adaptare la nivel local în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice, s-a

considerat necesară creșterea nivelului de conștientizare a autorităților și a publicului, și

modificarea corespunzătoare a comportamentului agenților economici, companiilor,

instituțiilor și a populației, prin elaborarea unei Strategii Locale privind Schimbările

Climatice în municipiul Timișoara.

Astfel Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timișara a considerat o

provocare elaborarea unei Strategii Climatice pentru Timișoara, pentru a fi leader la nivel

național în lupta pentru combaterea Schimbărilor Climatice și a oferi cetățenilor

Timișoarei un climat mai propice pentru cel puțin un deceniu, și un oraș cu o viziune nouă

asupra dezvoltării durabile, un oraș mai verde al bănățenilor.

Încălzirea globală implică, în prezent, două

probleme majore pentru omenire: pe de o

parte necesitatea reducerii drastice a

emisiilor de gaze cu efect de seră în

vederea stabilizării nivelului concentraţiei

acestor gaze în atmosferă care să împiedice

influenţa antropică asupra sistemului

climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor

naturale să se adapteze în mod natural, iar

pe de altă parte necesitatea adaptării la

efectele schimbărilor climatice, având în

vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi

inevitabile datorită inerţiei sistemului

climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor

de reducere a emisiilor.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

4

2 Schimbări Climatice

Schimbarea climatică este reală, provocată și accelerată de om.

Deși scepticii în privința schimbării climatice continuă să critice fundamental rezultatele

procesului științific internațional al schimbărilor climatice, un important consens în ceea

ce privește schimbarea climatică a luat amploare în ultimii ani printre cercetătorii

științifici și politicieni. Mai multe opinii obținute în urma unor voturi realizate la nivel

global și naţional indică faptul că oamenii consideră schimbarea climatică o problemă

foarte serioasă și o situează printre cele mai importante probleme pentru omenire.

Câteva greșeli serioase în cadrul IPCC au dus la producerea unor prognoze false (de

exemplu : topirea ghețarilor în Himalaya, reducerea calotei glaciare, creșterea nivelului

oceanelor), iar anumite cifre și scurgeri de informaţii din cadrul consiliului britanic pe

problemele de schimbare climatică au ridicat întrebari justificate în ceea ce privește

susceptabilitatea și autocontrolul mecanismului în cadrul IPCC.

Schimbările Climatice, și impactul asupra mediului

Impact global

Pe lângă creșterea temperaturii globale a suprafeței terestre emisiile de gaze cu efect de

seră duc la destabilizarea sistemelor și condițiilor microclimatice. Prin creșterea

temperaturii medii globale preconizate între 1,8˚C şi 4,0˚C până în 2100 față de

perioada 1980 – 1990, temperatura mărilor și oceanelor va crește, accelerând ciclul apei

în natură, crescând severitatea și rata furtunilor și a secetelor, fărâmițând ecosisteme,

culturi și surse de apă. Creșterea nivelului mărilor și oceanelor poate duce nu numai la

tulburări ale mediului și ecosistemelor dar și la strămutarea/migrarea populației dintr-o

regiune în alta și poate conduce la schimbări economice majore.

Dar aceste greșeli au arătat de

asemeni că, în final, criticii

științifici găsesc o cale de a

îmbunătății procesul la nivel de

comitet interguvernamental și că

procesul de analiza funcţionează.

Aceasta este principala diferență

pentru mulți sceptici ai

schimbărilor climatice care pot

rămâne la presupunerile și

concluziile lor false pentru mulți

ani sau decenii fără nici o nevoie

de a se răzgândi în cazul unor

informații eronate.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

5

Impact local

În funcție de aria geografică, impactul asociat schimbărilor climatice poate fi diferit de la o țară la alta cum ar fi de exemplu:

2.1 Problematica Schimbărilor Climatice la Nivel Internațional

In perioada premergătoare marii Conferințe pe problema Schimbărilor Climatice de la

Copenhaga din decembrie 2009, unele noi studii științifice au completat sau au corectat

ultimul raport IPCC, al 4-lea raport de evaluare lansat în 2007. Colectarea de date pentru

acest AR4 au luat sfârșit în 2005. Astfel, date noi din 2006 au fost incluse în raportul de

la Copenhaga din noiembrie 2009 (Centrul de Cercetarea Climei și Universitatea din New

South Wales) cât și în raportul de prognoză de la Copenhaga din decembrie 2009 (Teri,

Institutul de mediu de la Stockholm, SEI, Institutul Postdam de cercetare al impactului

schimbarilor climatice, PIK).

Care sunt rezultatele acestor noi cercetări actualizate?

Schimbările climatice sunt cu siguranță provocate de om

Teoriile și explicațiile pentru creșterea naturală a temperaturilor și a nivelului mărilor

reușesc din ce în ce mai puțin să explice accelerarea schimbării climatice din ultimile

decenii. Dar și această problemă a fost discutată în cadrul IPCC AR4. Încălzirea globală,

în special după ce de-al doilea război mondial, nu poate fi explicată în funcție de

activitățile fluctuante ale soarelui, de vulcani sau de alte surse naturale de carbon sau de

forțele astronomice. Emisiile de CO2 provocate de om, în special prin arderea

combustibililor fosili, și alte emisii de gaze cu efect de seră produc schimbările climatice.

O reducere a acestor emisii de gaze cu efect de seră ar putea încetini încălzirea globală și

ar stabiliza temperaturile globale înainte ca punctele de vârf să fie atinse.

- Creșterea nivelului mărilor

- Creșterea salinității apei

- Secete pe perioade îndelungate, care pot favoriza apariția incediilor necontrolate

- Inundații masive

- Schimbarea calității și cantității apei

- Impact asociat faunei și florei locale

- Impact asupra sănătății populației (pentru perioadele ploioase apariția țânțarilor purtători de diferite boli transmisibile, îmbolnăviri tot mai dese de astm și boli pulmonare datorate schimbărilor bruște de temperatură).

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

6

Schimbările climatice se accelerează

În special viteza de topire a ghețarilor arctici și antarctici și a straturilor de gheață, mai

presus decât problema deșeurilor, fac obiectul prognozei AR4. În al doilea rând, emisiile

globale de gaze cu efect de seră, începând cu 2000 au crescut într-un ritm accelerat și în

acelasi timp abilitatea naturii de a stoca carbon a scăzut. Consecința este că așa numita

sensibilitate climatică, reacția sistemului climatic la o anumită concentrație de gaze cu

efect de seră în atmosferă, este mai mare decât s-a crezut anterior.

Consecințele acestei noi cercetări a schimbărilor climatice :

 Limita de 2°C pentru încălzirea globală în comparație cu nivelurile preindustriale

(medie a secolului XIX) nu previne schimbările climatice prognozate, cu efecte

dăunătoare, aceasta țintă fiind obiectivul final în cadrul Conventiei Națiunilor Unite în

ceea ce privește schimbarea climatică din 1992 de la Rio de Janeiro. De exemplu, ghețarii

Groenlandei (un punct critic) se pot topi complet în următoarele secole ducând la o

creștere a nivelului mării cu câțiva metri, chiar dacă încălzirea globală rămâne sub 2°C.

Posibilele consecinţe pentru coasta Mării Negre de pe teritoriul României și în special în

Delta Dunării sunt dramatice. Astfel, foarte multe țări cu coaste lungi și suprafețe mici, în

special statele din AOSIS (insule mici), cer o limită de 1,5°C pentru încălzirea globală în

cadrul negocierilor internaționale ce au ca temă schimbările climatice.

 In raportul AR4 o concetrație de CO2 de 450 ppm (părți per million) în atmosferă

era considerată a fi suficient de scăzută pentru a se menține temperatura cu o

probabilitate mai mare de 50%, sub 2°C. În acest moment, acest lucru este foarte puțin

probabil. Pentru a se menține sub 2°C, concentrația globală de CO2 ar trebui să fie sub

400 ppm sau chiar să coboare la 350 ppm pentru a atinge această țintă cu o probabilitate

4 mai mare. În 2010, concentrația globală de CO2 a ajuns deja la aproape 390 ppm cu

creșteri anuale de 2-4 ppm.

 Aceste două aspecte schimbă în mod dramatic necesitatea stabilirii de ținte de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și ne direcționează către adoptarea de

măsuri de combatere a efectelor.

Ce fac celelalte municipalități din Europa?

Copenhaga – Danemarca, vrea să neutralizeze emisiile de CO2 până în 2025.

Viena – Austria, vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din 1990 până în 2020

cu 20%.

Woking - Marea Britanie, a redus deja emisiile de CO2 cu 82% în sectorul construcțiilor.

Würzburg - Germania vrea să reducă emisiile de CO2 cu 50% până în 2020.

Multe alte municipalităţi au obiective ambiţioase similare. Pentru a compara aceste

obiective şi activităţi trebuie să fie luate în considerare două aspecte .

 Cele mai multe dintre strategiile privind combaterea schimbărilor climatice

exclud sectorul ETS. Cele mai multe dintre marile centrale de energie electrică

şi termică sunt în afara domeniului de aplicare în strategiile privind

combaterea schimbărilor climatice. De asemeni, sectorul transporturilor şi în

special tranzitul pe autostrăzi este exclus.

 Cele mai de succes municipalităţi se află în ţările cu un nivel puternic de

susţinere din partea politicilor naţionale privind schimbările climatice. Taxe

eficiente cu regim tarifar precum în Germania, taxe pe CO2 ca în Danemarca, şi

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

7

o mobilizare pe problemele schimbărilor climatice că în Anglia au ajutat foarte

mult la realizarea proiectelor şi iniţiativelor locale.

Exemple:

2.2 Problematica Schimbărilor Climatice la nivel național și local

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ținând

seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii,

în timp ce, în nord-vestul Europei creșterea cea mai pronunțată se aşteaptă în timpul

iernii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în Romania se asteaptă o creștere a

temperaturii medii anuale față de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, existând

diferențe mici între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului

XXI și mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului:

 între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

 între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcție de scenariu (ex. între 2,0°C și

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii

medii globale și între 4.0°C și 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată

creștere a temperaturii).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru

perioada 2090-2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud

și sud-est (cu abateri negative față de perioada 1980-1990 mai mari de 20%). În ceea ce

privește precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai

mare.

În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie a rea-

lizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a

informațiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale.

Copenhaga și-a propus ca până în

anul 2030 să asigure necesarul de

electricitate din surse provenite din

parcurile eoliene.

Viena, Copenhaga cât şi alte

municipalităţi au adoptat modalităţi

de transport Eco friendly

(prietenoase pentru mediu).

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

8

Scenariile privind Schimbările Climatice în Regimul Climatic din România în perioada 2001 - 2030 față de perioada 1961-1990. Proiecțiile schimbărilor în regimul climatic din România (temperatura aerului și precipitații

atmosferice) pentru perioada 2001-2030 față de perioada 1961-1990 au fost realizate

prin cele două metode de downscaling aplicate unor modele climatice globale (AOGCM)

sau regionale (RegCM), in conditiile scenariului IPCC de emisie A1B, care presupune o

rată ponderată de creștere a concentrației gazelor cu efect de seră pentru secolul 21.

Detalii despre acest scenariu se găsesc în Raportul 4 de Evaluare al IPCC (IPCC, 2007).

Conform acestui raport, diferențele între scenariile climatice pentru începutul secolului

21, bazate pe diferite scenarii de emisie a gazelor cu efect de seră sunt nesemnificative.

Aceste diferente cresc pe măsura ce ne apropiem de sfârșitul secolului 21. Schimbările

parametrilor climatici menționați pentru perioada 2001-2030 sunt calculate ca diferențe

între media acestora pe intervalul 2001-2030 și media pe intervalul 1961-1990.

Proiecțiile schimbărilor temperaturii medii lunare a aerului la cele 94 de stații

meteorologice pentru perioada 2001-2030 realizate cu ajutorul modelelor statistice de

downscaling aplicate celor trei modele climatice globale arată același semnal de creștere

a temperaturii aerului, cu unele diferente în intensitatea semnalului. Media ansamblului

proiecțiilor celor trei modele constituie valoarea optimă (cea mai probabilă).

Temperatura aerului

 Pentru perioada 2001-2030, față de 1961-1990, se proiectează o creștere a

temperaturii medii lunare a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie și în

perioada caldă a anului (mai-septembrie), de aproximativ 1oC, valori ceva mai

ridicate (până la 1.4 oC -1.5 oC ) fiind la munte, în sudul și vestul țării. În perioada

rece a anului încălzirea nu depășeste 1oC (figura 1).

 Încălzirea medie anuală, la nivelul întregii țări, este cuprinsă între 0.7 oC și 1.1 oC,

cele mai mari valori fiind în zona montană.

Fig.1. Schimbările în temperatura medie lunară a aerului la 94 stații din Romania, pentru perioada 2001-2030 față de 1961-1990, calculate prin medierea ansamblului obținut prin proiectarea la scara României a scenariilor climatice globale realizate cu 3 modele (BCM2, INGV, FUB), în condițiile scenariului de emisie A1B.

(Sursa. Scenarii de schimbare a regimului climatic în Romania pe perioada 2001 – 2030 )

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

9

Precipitații

Schimbarea în regimul termic duce la schimbări în regimului pluviometric anotimpual.

Scenariul pentru perioada 2001-2030 duce la concluzia că:

 În condițiile scenariului de emisie A1B, pentru perioada 2001-2030, se proiectează

o scădere a cantităților lunare de precipitații față de perioada 1961-1990,

îndeosebi în lunile de iarnă (decembrie, februarie), o creștere în luna octombrie iar

în luna iunie se proiectează o ușoară creștere la stațiile de munte și scăderi la

stațiile de deal și câmpie.

Clima în Timișoara

La fel ca și toată Romania, Timișoara se încadreaza în climatul temperat continental

moderat, caracteristic părții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influențe

submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și

neregularitatea proceselor atmosferice.

Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de

proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în

timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi

însemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer

polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic și

influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică și Marea Mediterană,

care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun perioade de căldură inăbușitoare.

Temperatura medie anuală este de 11,1 °C (2006, conform Institutului Naţional de

Meteorologie) în continuă creștere (conform tabelului de mai jos), cu influenţe climatice

ale maselor de aer submediteraneene (mase de aer cald care bat dinspre Marea

Adriatică) şi oceanice (mase de aer umed care provin dinspre Atlantic).

Urmare a poziției sale în câmp deschis, dar situat la distanțe nu prea mari de masivele

carpatice și de principalele culoare de vale care le separă în această parte de țară

(culoarul Timis-Cerna, valea Mureșului etc.), Timișoara suportă, din direcția nord-vest și

vest, o mișcare a maselor de aer puțin diferită de circulația generală a aerului deasupra

părții de vest a României. Canalizările locale ale circulației aerului și echilibrele instabile

dintre centri barici impun o mare variabilitate a frecvenței vânturilor pe principalele

direcții. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) și cele de vest (9,8%),

reflex al activității anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În

aprilie-mai, o frecvență mare o au și vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcții

înregistrează frecvențe reduse.

Tabel 1. Temperatura aerului în Timișoara

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°

2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4° 16,2° 19,5° 23,6° 20,1° 17,5° 12,5° 6,4° 2,1° 11,1°

2007 4,4° 5,5° 8,6° 12,7° 18,3° 22,4° 24,2° 23,0° 14,8° 10,7° 4,2° 0,0° 12,4°

Sursa: Anuarul Statistic al României 2007, 2008 – Geografie Meteorologie şi mediu înconjurător

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

10

Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nordvest, Timișoara primește o cantitate de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română. Media anuală, de 581,1 mm (2006, conform Institutului Național de Meteorologie) cu fluctuații majore față de anii precendenți (conform tabelului de mai jos).

Tabel 2. Precipitații la nivelul Timișoarei

Precipitaţii (media lunară şi anuală în mm)

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9

2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1

2007 26,4 92,0 56,8 4,4 69,4 65,2 46,4 65,0 62,1 53,0 85,9 22,6 649,2

Sursa: Anuarul Statistic al României 2007, 2008 – Geografie Meteorologie şi mediu înconjurător

Din analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, s-a constatat o creștere

semnificativă, în majoritatea regiunilor ţării, inclusiv în zona Banatului, a frecvenței

anuale a zilelor cu brumă, fenomen cu influență negativă asupra culturilor agricole.

Numărul de zile cu strat de zăpadă a avut, de asemenea, o tendință de scădere, în

concordanță cu tendința de încălzire din timpul iernii.

Cifrele regăsite în tabelele de mai sus, fac o comparație între temperaturile medii și

cantitatea medie de precipitații pentru perioada 1901-2000 și anul 2006, 2007 la nivelul

Timișoarei. Temperatura medie anuală la nivelul Timișoarei a crescut cu 1,7 °C iar nivelul

precipitațiilor a crescut cu 65,3 mm, fapt ce confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC,

conform căreia s-a evidențiat o creștere a frecvenței și intensității fenomenelelor

meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.

3 Scop și obiective

3.1 Obiective și ținte globale

Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze cu

efect de seră ar trebui reduse cu cel puţin 50% până în 2050 şi între 80% şi 95% de

ţările industrializate. În anul 2020, cel puţin de la 15% până la 30% dintre emisiile de

gaze ar trebui să fie reduse de ţările industrializate.

Toate ţările europene şi OECD (Organizaţii pentru dezvoltare şi cooperare economică),

incluziv România, sunt privite ca ţări industrializate în procesul Naţiunilor Unite de

schimbare climatică.

Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene cuprinzând măsurile pe problematica schimbării

climatice s-a bazat pe constatările IPCC din 2007 (reducerea până în anul 2020 cu 20% a

emisiilor de GES față de anul 1990, respectiv cu 14 % față de 2005 și utilizarea de

energie regenerabilă în proporție de 20% din consumul total de energie).

Între timp, acest pachet nu este suficient de ambiţios. Constatările ştiinţifice s-au

schimbat iar măsurile propuse în cadrul conferinței de la Copenhaga de asemeni au eşuat

deoarece UE, SUA şi China au oferit propuneri şi obiective de reducere slabe. UE deja

dezbate o scădere de 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2010. Este

nevoie de o scădere de 40% conform studiilor ştiințifice în materie de schimbări

climatice.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

11

Acest pachet 20/20/20 al UE ar schimba, desigur, viitoarele obiective naţionale de reducere. Obiectivul protocolului de la Kyoto pentru România:

 -8% din emisiile de gaz cu efect de seră (GHG) din 1989 până în 2010 (2008-

2012), perioada Kyoto nu va fi efectuată.

Obiectivele existente:

 +19% din emisiile de gaz cu efect de seră din 2005 până în 2020 pe sectoare non EU - ETS.

 -16% din CO2 din 2005 până în 2020 în EU-ETS

 24% energie regenerabilă în 2020

Fig. 2 O fază completă fără combustibili fosili în 4 decenii

Sursa – Schimbări climatice, Prof. S. Rahmstorf, H-J Schellhuber (PIK - Potsdamm Institut für

Klimafolgenforschung)

Așa cum arată țintele pentru UE, dar și pentru ceilalți mari poluatori din lume, țintele de

reducere, regăsite în lista de propuneri a acordului de la Copenhaga sunt mult prea mici.

Țările industrializate ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin

95% până în 2050.

Nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajungă la 1 tonă pe cap de

locuitor pe an (pentru un număr de 9 miliarde de oameni), în anul 2050 pentru a avea o

șansă mare de a rămâne sub 2°C față de încălzirea globală.

România arată că emisiile pe cap de locuitor în 2008 sunt peste linia dintre roșu şi

portocaliu (vezi figura de mai sus). Linia roșie este pentru marile țări industrializate care

emit cantități mari de CO2, ţări precum SUA, UE, Japonia etc. Linia portocalie este pentru

regiunile emergente cu dezvoltare rapidă precum China si India, Brazilia, Indonezia etc.

linia verde este pentru țările cel mai puțin dezvoltate precum Bagladesh, multe state din

Africa etc.

Referindu-se la acest calcul efectuat de Institutul Postdam pentru Cercetarea Impactului

Climatic (PIK) și prezentat de prof. Rahmstorf în Viena 2009, România trebuie să

reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 80% până în 2050 și

presupunând că anumite emisii care nu sunt bazate pe carbon, precum emisiile de metan

din agricultură ar fi dificil de evitat, atunci înseamnă că în România emisiile de carbon

ar trebui să fie eliminate în patru decenii sau cu alte cuvinte : România va folosi în

2050 în proporție de 100% energie regenerabilă.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

12

Fig. 3 Emisiile de CO2 tone/capita la nivelul tărilor din Uniunea Europeană în anul 2006 Timișoara fiind unul dintre cele mai mari orașe din Romania ar trebui să subscrie la

aceste obiective și ținte ipotetice.

Alternativa ar fi continuarea arderii combustibililor fosili dar utilizând 100% energie

regenerabilă, care ar duce la emisii zero de CO2. În special, sistemul de încălzire

centralizat ar putea teoretic să folosească CCS ( captarea și stocarea carbonului).

Dar CCS (captarea și stocarea carbonului) nu vor putea fi gata până în 2020-2030 și s-ar

putea sş fie o soluție prea scumpă pentru acea perioadă în comparaţie cu energia

regenerabilă şi cu măsurile de eficientizare a energiei luând în considerare graficele

propuse a se respecta şi economiile la scară ale acestei tehnologii verzi.

Sunt aceste cifre prea ambițioase sau obiective de reducere nerealiste? Pentru mulți negociatori pe problemele schimbării climatice din țările industrializate și

chiar mai mult pentru țările emergente sau pentru statele în curs de dezvoltare, acest

lucru pare complet nerealist. Dar precum Nicholas Stern a subliniat în raportul sau din

2006 ”Economia schimbărilor climatice”, a nu acționa reprezintă cea mai scumpă opţiune.

Costurile economice ale unei afaceri precum scenariile schimbărilor climatice, sunt mult

mai mari (până la 20 de ori) decât costurile unei schimbări dramatice către energii

regenerabile, eficientizare energetică și alte măsuri de reducere. Costurile unei schimbări

climatice ar putea atinge între 5 si 20% din PIB-ul global, în timp ce costurile de

reducere/atenuare ar fi de aproximativ 1% din PIB-ul mondial, poate 2% în cazul în care

sunt luate în considerare obiective mai ambițioase.

Desigur, aceste cifre sunt adevărate la nivel global, nu doar pentru Timişoara. Chiar şi

cele mai puternice eforturi de atenuare din Timişoara nu pot limita încălzirea globală cât

timp alte regiuni, naţiuni şi continente nu urmăresc aceleaşi obiective ambiţioase de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Deci, Timişoara ar putea suferi de o

schimbare climatică neîncetată chiar şi când va elimina în totalitate emisiile de carbon

din procesele industriale şi din gospodăriile care folosesc energii generatoare de CO2.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

13

Timişoara nu poate preveni schimbările climatice globale dar poate da un bun exemplu Avantajul de a fi primul

Dacă Timişoara va avea succes în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră acest lucru

va crea o piaţă de testare pentru tehnologii ecologice în România şi va ajuta industriile

ecologice să se localizeze în Timişoara.

Beneficii colaterale

Reducerea CO2 în Timişara va ajuta de asemeni la reducerea concentraţiilor de praf fin,

NOx, CO şi a particulelor de funingine. Imbunătățirea și extinderea trasportului în comun

a mobilității electrice, extinderea spațiilor verzi vor reduce nivelul de zgomot din

Timişoara. Eliminarea conţinutului de carbon din Timişoara va produce efecte pozitive

pentru sănătatea cetățenilor municipiului.

Adaptarea la inevitabila schimbare climatică Un studiu recent al schimbărilor climatice prezice că încălzirea globală va continua în

următoarele decenii cu cel puţin 0,3 - 0,6 grade Celsius. Chiar o puternică politică globală

pe problematica schimbărilor climatice aşa cum este descrisă mai sus, doar va încetini

încălzirea globală şi va stabiliza temperaturile medii globale la sfârşitul secolului XXI.

Această inevitabilă încălzire globală va duce la condiţii meteorologice extreme şi va lovi

Timişoara.

Mai multe valuri de căldură, ploi torenţiale, ar putea pune în pericol cetăţenii Timişoarei.

Adaptarea la inevitabila schimbare climatică este parte a acestei strategii climatice pentru

a proteja Timişoara şi pentru a demonstra cum vor supravieţui oraşele moderne într-un

climat în schimbare.

Pentru o contribuție constructivă a Timișoarei în lupta privind combaterea Schimbărilor

Climatice, aceasta trebuie să adopte măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de

seră și anumite măsuri de adaptare la condițiile actuale. Strategiile de adaptare, cât și

cele de reducere sunt nu doar necesare, ci și complementare.

3.2 Măsuri de reducere

Ce presupune o reducere drastică a emisiilor de CO2?

Ce abordare a problemei este mai eficientă?

Cât va costa eliberarea Pământului de noxe?

Cine va suporta aceste costuri?

Acestea sunt doar câteva din întrebările la care liderii politici și factorii de decizie trebuie

să găsească răspunsuri.

Conform IPCC există potențial pentru temperare, incluzând aici folosirea pe scară largă a

tehnologiilor curate și îmbunătățirea eficienței consumatorului final. Există un enorm

potențial economic în urmatoarele decenii în toate sectoarele implicate în reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest potențial este suficient pentru a compensa

creșterea prevăzută a emisiilor globale și chiar pentru a reduce aceste emisii sub nivelul

actual.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

14

IPCC sugerează faptul că efectele macro-economice ale reducerii sau stabilizării emisiilor

în limitele 445 - 710 particule la million de CO2 echiv. pentru anul 2030 variază de la o

ușoară creștere în PIB-ul global la o scădere de 3%, în funcție de ținta de stabilizare.

Stern Review sugerează că anual costul de reducere a emisiilor, de aproape 1% din PIB-

ul mondial, poate conduce la o stabilizare a CO2 echiv. la 550 de particule pe million până

în 2050.

Unele dintre opțiunile disponibile de reducere sunt de fapt oportunități de zi cu zi, care

pot genera beneficii sociale și de mediu multiple.

Cele mai multe soluții de reducere a încălzirii globale sunt legate de:

- folosirea cu eficiență maximă a resurselor energetice și a energiei de orice fel, în

general, de exemplu în construcții, industrie, aparate electrocasnice

- creșterea utilizării energiei regenerabile (eoliană, solară, de biomasă) și a

instalațiilor de generare combinată a căldurii și electricității

- îmbunătățirea transportului public, a infrastructurii și promovarea mijloacelor de

transport nemotorizate

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi

- reducerea emisiilor industriale

- imbunătățirea tehnologiilor utilizate

- reducerea emisiilor din agricultura

- achizitii verzi (green procurement)

- reducerea defrișărilor, promovarea managementului durabil al pădurilor

- plantarea de spații verzi

- plantarea de noi păduri

- reducerea emisiilor provenite din depozitele de deşeuri

- reciclarea deșeurilor

- reducerea consumului de apă pentru uz casnic și industrial

3.3 Măsuri de adaptare

Adaptarea este un proces prin care țările, regiunile, municipalitățile, societățile și toți

actorii citadini, învață să reacționeze la riscurile asociate schimbărilor climatice. Aceste

riscuri sunt reale, acţionând deja în multe sisteme și sectoare esențiale ale existenței

umane - resursele hidrologice, securitatea alimentară și sănătatea. Opțiunile de adaptare

sunt multiple și variază de la cele tehnice până la schimbări de tip comportamental la

nivel individual sau de grup.

Dezvoltarea durabilă poate reduce vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive,

adaptarea trebuie direcţionată către priorităţile dezvoltării durabile la nivel local, național

și internațional prin programele sectoriale. Politicile ce vizează schimbările climatice pot

promova activităţi care au beneficii multiple asupra îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare

ale Mileniului, concomitent cu obiectivele ce vizează adaptarea.

Strategiile locale sau naționale de adaptare pot include:

- măsuri de întărire a bazei științifice în procesul decizional

- metode și instrumente pentru evaluarea adaptării

- educarea, formarea și conştientizarea publicului, incluzând publicul de toate

vârstele

- promovarea strategiilor de adaptare locale

- cadru legislativ și norme care promovează acțiuni uşor adaptative

- promovarea producerii de energie din surse regenerabile

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

15

- elaborarea de strategii proprii ale autorităților administraţiei publice locale în

vederea utilizării de surse de energie care să respecte normele europene de mediu

și eficiența, în vederea producerii de energie electrică și termică, în sisteme

centralizate

- dezvoltare urbană planificată

- dezvoltarea standardelor de construcție pentru clădiri verzi

- dezvoltarea standardelor și soluțiilor constructive pentru îmbunătățirea

performanțelor de izolare termică a construcțiilor, în vederea eficientizării

consumului de energie

- implementarea conceptelor moderne de arhitectură pentru realizarea construcțiilor

cu potențial maxim de utilizare a surselor de energie regenerabilă;

- promovarea de materiale și soluții constructive adecvate potențialelor efecte ale

schimbărilor climatice

- încurajarea transporturilor alternative cu impact cât mai redus asupra mediului

- limitarea masei mijloacelor de transport de mărfuri pe anumite tronsoane cu

expunere ridicată a populației

- promovarea capacității de gândire individuală și instituțională

- transferul de tehnologie și dezvoltarea

- adaptarea infrastructurilor de sport și amenajarea spațiilor de desfășurare a

activităților în aer liber ținând cont de impactul schimbărilor climatice

Asigurarea fondurilor necesare derulării pe termen scurt, mediu și lung a inițiativelor de

adaptare este un aspect extrem de important. Fără suficienți bani, adaptarea poate

prezenta riscul de a nu putea fi pusă în practică. Finanțarea "reactivă" sau pe termen

scurt, este și mai costisitoare și mai greu de susținut pe termen lung. Adaptarea nu

previne însă nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

4 Abordare

Protecția climei este marea provocare a timpurilor noastre. Fiecare eră are oportunitățile

sale pentru a îmbunătății lumea. Aceasta este ocazia noastră. Modul în care gestionăm

amenințările reale asupra stabilității climei va defini viitorul nostru, economia și lumea în

care trăim.

Din cauza acestor provocări imense, Primăria Municipiului Timișoara a dorit să se implice

în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice, în acele problematici care pot fi

influențate de către Municipalitate.

Motivul pentru care s-a dorit adoptarea acestei strategii sunt următoarele:

 Calitatea mai bună a vieții

 Rezumarea activităților de Strategie Climatică ale Primăriei Municipiului Timișoara

 Crearea de “locuri de muncă verzi” noi și atractive

 Contribuția generală la atractivitatea orașului

 Atractivitatea locației pentru comerţ și industrie

 Susținerea creșterii economice

 Diminuarea riscurilor

 Atragerea de investiții

 Alinierea la Politicile Internațional și Naționale legate de problema Schimbărilor

Climatice

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

16

Proiectul a fost structurat în două etape principale de lucru indicate în diagrama de mai

jos:

 I. Dezvoltarea unei strategii climatice pentru orașul Timișoara, având 4 subetape

de implementare (culoarea maro)

 II. Evaluarea activităților în scopul sporirii eficienței energetice și a protejării

climatice pentru Primaria Municipiului Timișoara, care vizează două subetape de

implementare (culoarea mov)

Fig. 4. Etapele și subetapele proiectului

Prezentul raport descrie modalitățile de lucru și rezultatele primei etape I -

Dezvoltarea unei strategiei climatice pentru orașul Timișoara.

Etapa I – Dezvoltarea strategiei climatice a fost derulată în trei subetape:

- Stabilirea echipei de lucru

- Evaluarea referințelor, stabilirea Inventarului de emisii

- Stabilirea obiectivelor, țintelor și măsurilor (Planul Local Strategic de Acțiune în

vederea combaterii efectelor Schimbărilor Climatice)

cea de a patra angajamentul politic urmând a se lua în sedința Consiliului Local, care

va avea ca obiect de dezbatere, prezenta Strategie și Planul de acțiune aferent.

Etapa 2 - Evaluarea activităților în scopul sporirii eficienței energetice și a

protejării climatice pentru Primaria Municipiului Timișoara, care vizează două

subetape de implementare, va fi desfășurată după aprobarea ”Planului Local Strategic de

Acțiune în vederea combaterii efectelor Schimbărilor Climatice”, de către Consiliul Local al

municipiului Timișoara.

Cea de a doua etapă va cuprinde două subetape al căror scop este:

Implementarea și monitorizarea

Faza de implementare și monitorizare sprijină realizarea țintelor propuse de planul de

acțiune. Aceste activități vor fi coordonate de către Primăria Municipiului Timișoara.

Rezultate potențiale:

 Implementarea Planului local de acţiune

 Dezvoltarea indicatorilor de monitorizare

 Colectarea datelor pentru monitorizarea emisiilor de CO2

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

17

Evaluarea și Raportarea

Ultimul pas al proiectului va fi evaluarea și raportarea.

Sfârșitul ciclului de evaluare și raportare va pune în evidență:

- Stadiul monitorizărilor indicatorilor stabiliţi pentru fiecare măsura/acțiune;

- Stadiul implementării măsurilor privind eficiența energetică și a activităților

privind protecția climei și raportarea la starea iniţială (2008);

- Identificarea punctelor tari și punctelor slabe, precum și stabilirea posibilităților

pentru imbunătățire;

- Propuneri de revizuire a Strategiei pentru atingerea obiectivelor.

Rezultate potențiale:

- Raport asupra eficienței energetice și a planului de acțiuni privind combaterea și

atenuarea efectelor schimbărilor climatice în municipiul Timișoara

4.1 Echipa

Un pas important în stabilirea Strategiei Climatice, îl reprezintă inițierea și stabilirea unei

Echipe de lucru.

Astfel s-a constituit un grup de lucru mic și eficient format din consilieri din Primăria

Municipiului Timișoara și alte Instituții din afara Primăriei, care au conlucrat cu experți

externi.

Grupul de lucru care a conlucrat la realizarea Strategiei Climatice și a Planului de Acțiuni

privind combaterea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice a fost compusă din:

- Echipa Primăriei Timișoara

- Echipa denkstatt

Componența echipei Primăriei Timișoara:

Coordonator proiect: Vasile Ciupa – Director Executiv Direția de Mediu

Manager de proiect

- Iudit Bere – Semeredi; Consilier Avize și Control Poluare – Direcția de Mediu

- Adrian Bere - Semeredi; Șef Serviciu Protecția Mediului – Direcția de Mediu

Colectiv de lucru:

- Diana Mihaela Nica – Șef Serviciu Spații Verzi – Direcția de Mediu

- Otilia Ramona Duinu – Consilier Serviciul Reglementări Transporturi Urbane

Direcția Drumuri și Transporturi

- Lidia Vilceanu – Consilier Biroul Transport – Direcția Drumuri și Transporturi

- Dorin Jura – Consilier – Biroul Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilități

Publice – Direcția Editilitară

- Ramona Radu – Consilier – Serviciul Buget – Direcția Economică

- Monica Rudneanu – Consilier Serviciul Administrarea Imobile – Direcția Patrimoniu

- Natalia Carp – Consilier Biroul Atelier de Urbanism – Direcția de Urbanism

- Elena Claudia Angela Safta – Consilier Direcția Fiscală

- Cristian Josan – Serviciul Administrare Fond Funciar

- Violeta Mihalache – Director Executiv – Direcția Comunicare

- Monica Sava – Consilier Compartiment Presa – Direcția Comunicare

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

18

Componența echipei denkstatt

Manager de proiect - Fistiș Gabriela – Director executiv al denkstatt România

Consultanți:

- Aida Szilagyi – Senior consultant în cadrul societății denkstatt România - Erwin Mayer – Senior consultant, Expert Schimbări Climatice în cadrul societății denkstatt Austria - Willibald Kaltenbrunner – Director Executiv al denkstatt Gmbh Austria

Fig. 5. Conlucrarea între cele două echipe

Următoarele activități au fost abordate de către grupul de lucru în mai multe sedințe:

- Colectarea datelor de referință

- Evaluarea datelor de referință și stabilirea Inventarului de emisii

- Stabilirea obiectivelor, țintelor și măsurilor de reducere a emisiilor de CO2 în

vederea atingerii țintelor

- Evaluarea fezabilității măsurilor individuale pe sectoare și rezultatul acestora în

ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2

- Elaborarea Planului de acțiune privind combaterea și atenuarea efectelor

schimbărilor climatice în municipiul Timișoara

Planul de acțiune continând măsurile necesar a fi implementate în vederea îndeplinirii

obiectivelor Timișoarei privind combaterea efectelor Schimbărilor Climatice, a fost

elaborat de către grupul de lucru și a fost supus discutării și aprobării de către Directorii

Direcțiilor responsabile pentru măsurile trasate în planul de acțiune, urmând ca acesta să

fie înaintat spre discutare și aprobare către Consiliul local.

Fig. 6. Schema de comunicare între echipe și factorii de decizie

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

19

4.2 Metodologie

Primăria municipiului Timişoara împreună cu Denkstatt România a utilizat o metodologie

rapidă de evaluare, utilizată şi de oraşul Viena în stabilirea Strategiei Climatice. Metoda a

fost aplicată de multe state din nordul Europei şi de asemenea aceasta a fost testată şi

implementată pentru prima oară în Proiectul MedClima în Atena, Halargos, Slovenska,

Bistrica şi Palermo.

Metodologia stabileşte nişte graniţe privind informaţiile ce trebuiesc culese şi evaluate

care sunt conexe unor activităţi care contribuie la emisiile gazelor cu efect de seră pe

raza unei municipalităţi.

Rezultatele evaluării informaţiilor au dat direcţii utile în stabilirea unor măsuri în vederea

atenuării şi combaterii schimbărilor climatice şi includerea acestora în Planul de acţiuni al

Strategiei Climatice al municipiului Timişoara.

Metoda aplicată s-a concentrat pe sectoarele de activitate care pot fi influenţate direct

sau indirect de către Primaria municipiului Timişoara şi anume:

- Sectorul Transport

- Sectorul Energie

- Sectorul Rezidenţial

- Sectorul Instituţional

- Sectorul Deşeuri

- Sectorul Spaţii verzi

- Sectorul Apă

- Sectorul Industrial

Evaluarea referinţelor existente În cadrul “Evaluării referinţelor existente” Primaria Municipiului Timişoara împreuna cu

echipa de consultanţi a evaluat situaţia locală prin culegerea datelor relevante şi prin

întelegerea gradului în care condiţiile organizatorice existente permit un management

eficient şi efectiv al procesului de sustenabilitate locală. S-au identificat surse de

poluanţi, tipurile de poluanţi şi proporţiile în care acestea contribuie (din totalul GES) la

încălzirea globală, în sectoarele relevante descrise mai sus. De asemenea, au fost

subliniate domeniile conflictuale în raport cu schimbările climatice si modul de

abordare/soluţionare ale acestora.

Protocolul de la Kyoto nominalizează următoarele gaze cu efect de seră Fig. 7, a căror

coeficienţi de încălzire globală sunt diferiţi.

Gaz cu efect de seră Potenţial de încălzire globală

GWP, pentru 100 ani

Dioxid de carbon CO2 1

Metan CH4 21

Protoxid de azot N2O 310

CFC-12 6200

CF4 6500

Hexafluorură de sulf SF6 23900

Fig. 7. Potențialul de încălzire globală al GES-urilor

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

20

Gazul predominant este CO2-ul iar ţintele multor state şi municipalităţi fac referinţa la

CO2.

Primăria municipiului Timişoara a decis ca CO2-ul să fie ales ca şi referinţă în evaluarea

datelor şi la stabilirea obiectivelor şi ţintelor Strategiei Climatice.

Rezultatele modului de lucru:

 Inventar de referinţă a emisiilor cu efecte de seră ( GHG:CO2)

 Analiza şi evaluarea situaţiei existente – cantitatea totală de CO2/capita

 Caracterizarea condiţiilor iniţiale

Astfel a fost esenţial a se inventaria emisiile de CO2 pentru un an calendaristic pentru a

stabili punctul de plecare (baseline = de bază, de referință) în vederea alocării

obiectivelor şi ţintelor cât şi măsurilor relevante pe termen scurt, mediu şi lung iar mai

apoi pentru a evalua modul de atingere al obiectivelor stabilite, evaluare care se va

realiza în faza de monitorizare.

Fig. 8. Intercolerarea între statusul emisiilor de CO2 și măsurile care se alocă în vederea reducerii acestora.

Anul de referinţă ales în vederea stabilirii inventarului emisiilor de CO2 a fost anul 2008.

Principala ţintă a unui Inventar de referinţă a emisiilor de gaze cu efect de seră este

acela de a realiza un tablou de ansamblu al situaţiei actuale. Cantitatea totală de emisii

de gaze cu efect de sera ne dă informaţii despre impactul activităţilor de pe raza

municipiului asupra climei.

Prin evaluarea situaţiei actuale la nivelul sectoarelor prin cuantificarea cantităţii de emisii

de CO2 se poate determina care sector are cel mai mare impact asupra climei, şi care cel

mai scăzut.

În final însumarea cantităţii de emisii de CO2 pe toate sectoarele analizate ne-a condus la

rezultatul final care a fost alocat numărului de cetăţeni care locuiesc pe raza municipiului

Timişoara. Astfel s-a putut determina cantitatea de emisii de CO2/capita.

Conform acestei metode de evaluare s-au evaluat date generale pentru toate sectoarele

în vederea cuantificării cantităţii de CO2. Rezultatele au dat direcţii clare în vederea

stabilirii unor măsuri clare în vederea reducerii cantităţii de CO2 sau măsuri în vederea

adaptării la schimbările climatice la nivelul municipiului.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

21

Setarea obiectivelor, ţintelor şi măsurilor

Împreună cu părţile locale interesate, Regia de Apă şi Canal Aquatim, Colterm, Agenţia

de Protecţie a Mediului Timişoara, Inspectoratul Şcolar General al Judeţului Timiş, CCIAT,

s-au stabilit obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt (1-3 ani), mediu (3-5 ani) şi lung

(5-10 ani) pe fiecare sector în parte.

Definirea Strategiei Climatice, stabilirea obiectivelor, ţintelor şi măsurilor privind

schimbările climatice au ţinut cont de următorele aspecte:

- poziţionarea Municipiului Timişoara ca autoritate administrativă de referinţă în

gestionarea calităţii aerului şi schimbarilor climatice la nivel local şi regional;

- formularea de obiective prioritare realiste;

- definirea liniilor de acţiune pentru diminuarea emisiilor din diferite zone/sectoare

de activitate;

- intensificarea acordurilor şi parteneriatelor cu sectorul economic şi social în

vederea intensificării implementării măsurilor cuprinse în Planul local de acţiune

privind schimbarile climatice;

- impulsionarea rolului sectorului privat în gestionarea calităţii aerului în municipiul

Timişoara;

- relevarea principalelor tendinţe şi elemente externe care contribuie la calitatea

mediului în viitorii ani, cu accent pus pe dezvoltarea durabilă;

- prefigurarea unui model organizatoric şi de interrelaţionare pentru realizarea

acţiunilor şi implementarea măsurilor stabilite în strategie;

Măsurile stabilite pentru fiecare sector au fost evaluate din punct de vedere al fezabilităţii

economice, de mediu, tehnice şi organizaţionale utilizând o metoda specifică de evaluare

a unor măsuri (prezentată în anexă), astfel încât sa se poată cuantifica exact importanţa,

aplicabilitatea pe termen scrurt (1-3 ani), mediu (3-5 ani) şi lung (5-10 ani) şi beneficiile

aduse din punct de vedere al mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO2 la nivel

de sector şi mai apoi la nivel de municipalitate.

Rezultatele modului de lucru:

 Lista cu obiective, ţinte şi măsuri pe fiecare sector

 Evaluarea fezabilităţii măsurilor, explorarea activităţilor şi marcarea priorităţilor

pentru fiecare sector

 Întocmirea Planului de acţiune privind combaterea şi atenuarea efectelor

schimbărilor climatice în municipiul Timişoara

5 Evaluarea emisiilor de CO2 generate la nivelul Timișoarei pe

diferite sectoare. Obiective și ținte de reducere, măsuri în vederea

atingerii acestora.

La nivelul fiecărui sector de activitate s-au analizat și evaluat unele date specifice

considerate relevante din punct de vedere al emisiilor de CO2. Datele care puteau fi

cuantificate au fost transformate în echivalent tone CO2/an, obținându-se astfel

cantitatea de CO2 pe sector pe an (an de referinta 2008).

Datele au fost furnizate de mai multe surse în funcție de sectorul evaluat, în unele cazuri

baza de date disponibilă nu a fost suficientă pentru a include unele date în fazele de

analiză a situației existente la nivelul anului de referință ales, 2008.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

22

Pentru fiecare sector în parte au fost stabiliți indicatori relevanți care vor fi monitorizați în

faza de monitorizare și evaluare a măsurilor trasate în planul de acțiune strategic.

5.1 Transport

Evaluare emisiilor de CO2

În faza de evaluare a datelor de referință pentru acest sector, transportul rutier a fost

evaluat la nivelul municipiului Timișoara, cel feroviar și aerian fiind considerat de o mai

mică importanță, datele fiind greu de obținut.

Unul din factorii importanți care determină emisiile de CO2 la nivelul acestui sector este

mobilitatea urbană. Cunoașterea indicelui de motorizare la nivelul municipiului căt și a

nivelului consumului de combustibili, la nivelul populației, sunt foarte importante în

vederea determinării cuantumului de CO2 alocat acestui sector, din totalul de emisii la

nivelul unei municipalități.

Creşterea semnificativă a traficului în oraş cauzează aglomeraţie, acest lucru afectând în

egală măsură atât pietonii, cât şi participanţii la trafic. Aglomeraţia are un impact negativ

la nivel economic, social şi asupra calităţii mediului înconjurător.

La nivelul Timișoarei pentru anul de

referinţă 2008 existau un număr de 34

trasee pentru transportul în comun din

care 11 pentru tramvaie, 6 trasee

pentru troilebuze și un număr de 17

pentru autobuze.

Lungimea cumulată a traseelor ajungea

la nivelul anului 2008 la 415,38 km.

Datele Regiei Autonome de Transport

Timișoara (RATT) au pus în evidență

preocupările regiei pentru dezvoltarea

și extinderea reţelei de transport în

comun pe aria municipiului Timișoara

cât și preocupări în ceea ce privește

întreţinerea traseelor.

Parcul de vehicule al RATT este la un

nivel mediu actualmente, el necesitând

extindere și modernizare.

Lungimea pistelor de biciclişti la

nivelul anului 2008 a fost de 19 km,

existând preocupări la nivelul

Direcţiei Drumuri şi Transporturi de a

le extinde şi a le securiza pentru

siguranţa bicicliştilor în trafic.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

23

Dat fiind faptul că nu au existat date la nivel statistic referitor la consumul de

combustibil, a distanței parcurse cu autovehiculul al unui cetățean la nivelul Timișoarei,

precum și date referitoare la indicele de motorizare, echipa a decis să întocmească un

chestionar de evaluare și să obțină aceste date din chestionarea publicului.

Prin aceasta evaluare s-a realizat și o conștientizare a publicului vis a vis de problema

Schimbărilor Climatice, urmârind în același timp și propuneri de măsuri de reducere sau

adaptare la Schimbările Climatice din partea cetățenilor.

Conținutul chestionarului de evaluare este prezentat în anexă iar propunerile venite din

partea cetățenilor în tabelul 3 de mai jos.

Consumul de combustibil pe grupuri de vârstă este destul de apropiat conform

rezultatelor evaluărilor, ceva mai ridicat la grupul de vârste cuprinse între 10-30 ani,

media fiind undeva în jurul valorii de 524 litri/an/pasager.

Fig. 9. Rezultatul privind media distanței parcurse (km/an /pasager) și media consumului de combustibil litri/an/pasager, pe grupuri de vârsta, la nivelul Timișoarei. Media distanței parcuse este de 4860 km/an/pasager la nivelul municipiului Timișoara

ceva mai mică ca și a municipiului Bologna (Fig. 10), cu care s-ar putea face comparație

având un număr comparabil de locuitori.

Fig. 10. Benchmarking – Compararea rezultatelor obținute la nivelul Timișoarei; dis- tanțele parcurse km/an/pasager și numărul de mașini la 1000 locuitori, cu alte muni- cipalități Europene, cel mai apropiat ca și mărime (număr de locuitori) fiind Bologna – Italia.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

24

Având în vedere creșterea numărului de autovehicule la nivelul Timișoarei ( Fig. 11), am

putea spune că este un fenomen îngrijorător privit din prisma problematicii Schimbărilor

Climatice. Un număr de 440 autovehicule/1000 locuitori este un număr deloc de neglijat,

statisticile arătând că acest număr va crește în următorii 10 ani cu cel putin 10 %.

Obiectivul general urmărit pe acest sector a fost de scădere a cantității de CO2 prin

aplicarea unor măsuri clare de reducere a emisiilor căt și măsuri de conștientizare a

cetățenilor.

Pentru a uşura aglomeraţia din traficul urban, există alternative atractive şi sănătoase ale

utilizării maşinii personale: mersul pe jos şi ciclismul, transportul în comun, utilizarea de

scutere sau motociclete.

Fig. 11. Creșterea numărului de autoturisme/1000 locuitori între anii 2007 – 2009

Fig. 12. Numărul total de autovehicule înregistrate la nivelul municipiului pe 2007, 2008, 2009, numărul acestora este în creștere.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

25

Tabel 3. Propuneri de măsuri venite din partea cetățenilor în urma chestionării acestora

Nr. Crt.

Propuneri de măsuri din partea cetăţenilor

1 Interzicerea circulaţiei autovehiculelor mai mari de 3,5 t. în interiorul oraşului

2 Ieftinire combustibil

3 Transformarea centrului istoric în zonă exclusiv pietonală

4 Interzicerea transportului greu în Timişoara

5 Îmbunătăţirea transportului public

6 Realizarea centurii Timişoarei

7 Izolarea termica a clădirilor

8 Schimbarea atitudinii civice - responsabilizare pentru reducerea consumurilor

9 Eficienţa energetică în cadrul instituţiilor publice

10 Mărirea suprafeţelor de spaţii verzi

11 Piste pentru biciclişti, sprijinirea circulaţiei cu bicicleta

12 Scoaterea din circulaţie a tuturor camioanelor, autobuzelor şi autoturismelor mari poluatoare

13 Mărirea suprafeţelor verzi

14 Realizarea "undei verzi"

15 Orar ferm al mijloacelor de transport

16 Disciplinarea pietonilor şi a şoferilor

17 Mărirea spaţiilor verzi

18 Reintroducerea troleibuzelor

19 Fluidizarea circulaţiei

20 Scoaterea circulaţiei din centrul istoric

21 Fluidizarea circulaţiei

22 Repararea infrastructurii străzilor

23 Parcări ecologice

24 Semaforizarea marilor intersecţii

25 Scoaterea traficului greu din oraş

26 Introducerea automobilelor electrice

27 Fluidizarea traficului

28 Interzicerea circulaţiei în oras a masinilor mai mari de 7,5 t

29 Circulaţie pe jos în week-end

30 Introducerea automobilelor electrice

31 Extinderea spaţiilor verzi

32 Dezvoltarea transportului în comun

33 Îmbunătăţirea transportului în comun

34 Amenajări de parcări verzi/subterane

35 Creare piste biciclete pe toate traseele

36 Interzicerea circulaţiei autovehiculelor cu mare poluare pe teritoriul oraşului

37 Fluidizarea circulaţiei

38 Realizarea mai multor piste pentru biciclete

39 Devierea traficului cu masini mari prin executarea centurilor ocolitoare ale municipiului

40 Amenajări de zone verzi

41 Verificări periodice executate cu seriozitate pentru ca maşinile care poluează să fie scoase din trafic

42 Să nu fie permise în trafic maşinile care poluează

43 Taxe mai mari pentru maşinile vechi care poluează

44 Reducerea circulaţiei prin fluidizare

45 Finalizarea centurilor ocolitoare pentru redirecţionarea traficului greu

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

26

Nr. Crt.

Propuneri de măsuri din partea cetăţenilor

46 Scoaterea din trafic a maşinilor poluatoare

47 Inspecţia auto să fie serioasă, să nu circule maşini ce depăşesc normele în vigoare

48 Folosirea mai raţională a mijloacelor auto

49 Transportul cu bicicleta

50 Plantarea mai multor copaci

51 Amenajarea de parcaje ecologice

52 Realizarea de piste pentru biciclişti

53 Autovehicule electrice, motoare cu combustibili neconvenţionali

54 Transport în comun - verde şi gratuit

55 Interzicerea utilajelor, maşinilor grele prin oraş; centura oraşului

56 Reducerea consumului de carburanţi - zile fără maşină, dezvoltarea transportului verde

57 Motoare performante - pe hidrogen

58 Transport gratuit în comun

59 Mai multi arbori, arbuşti, vegetaţie care captează CO2

60 Subvenţionarea la cumpărare a maşinilor cu biocombustibil şi reducerea impozitului pe maşini

61 Interzicerea circulaţiei maşinilor vechi în oraş

62 Interzicerea accesului autovehiculelor în zona centrală

63 Finalizarea inelelor de circulaţie pentru fluidizarea şi dirijarea traficului greu

64 Construirea unui pod peste Bega pentru a lega cartierele Ronaţ-Freidorf

65 Unda verde în vederea fluidizării traficului

66 Colaborarea cu unităţile care acorda viza ITP a autovehiculelor cu emisii de CO2 peste limita legală

67 Mărirea impozitului la camioane şi autoutilitare cu emisii mari de CO2

68 Semaforizare de tip undă verde

69 Centură ocolitoare

70 Sincronizare semaforizare pentru fluidizarea circulaţiei

71 Interzicerea circulaţiei autovehiculelor cu norma de poluare sub EURO 3 în oraş

72 Înfiinţarea unor centre de închiriere a bicicletelor

73 Interzicerea circulaţiei autovehiculelor poluante

74 Determinarea agenţilor economici de a-şi înnoi parcurile auto

75 Folosirea combustibililor ECO

76 Folosirea bicicletelor

77 Creare mai multor străzi cu sens unic

78 Amenajarea mai multor parcuri în Timişoara

79 Trecerea pe motoare electrice

80 Propunerea unei zile din saptămână în care sa nu se circule sau a unui interval orar

81 Mersul pe jos

82 Măsuri de fluidizare a traficului în oraş

83 Plantarea de perdele forestiere atat în oraş cât şi în afara

84 Introducerea unor sisteme mai performante de reţinere a noxelor la nivelul autovehiculelor

85 Înlocuirea autovehiculelor consumatoare de energie fosila cu altele pe baza de energie electrică

86 Devierea traficului greu, folosirea energiei alternative, plantarea terenurilor virane

87 Folosirea biocombustibilului

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

27

Nr. Crt.

Propuneri de măsuri din partea cetăţenilor

88 Interzicerea circulatiei cu maşina duminica, folosirea acesteia doar la ieşirea din oraş

89 Decongestionarea traficului de mare tonaj

90 Subvenţionarea de către stat a combustibilului ecologic

91 Utilizarea în oraş a autovehiculelor cu capacitate cilindrică cât mai mică

92 Scoaterea din circulaţie a autovehiculelor uzate

93 Interzicerea cetăţenilor cu domiciliul în Timişoara să înmatriculeze autovehicule care depasesc cmc de 2000

94 Transportul de marfă să se facă pe căile ferate

95 Casarea maşinilor vechi

96 Circulaţia maşinilor de mare tonaj noaptea

97 Staţii de încărcare rapida a acumulatorilor auto

98 Reducerea taxelor pentru deţinătorii de autoturisme hibride

99 Taxă minimă pentru autoturismele hibride

100 Repararea gropilor

101 Mai multe benzi de circulaţie

102 Crearea unor parcări la intrarea în localitate şi în apropierea capetelor de linii ale mijloacelor de transport în comun

103 Îmbunătăţirea transportului în comun în zona urbana cât şi metropolitană

104 Iniţierea unui program guvernamental pentru stimularea activităţii mijloacelor de transport electrice

105 Îmbunătăţirea transportului în comun cu propulsie electrica (tramvai, troleibus) şi hibridă pentru autobuze şi taxi

106 Crearea de treceri supra sau subterane pentru intersecţiile în care se produc blocaje frecvente pentru maşini

107 Implementarea sistemului de parcare Park and Ride în afara oraşului

108 Interzicerea parcării în zona centrala a oraşului

109 Proiect de HCL pentru interzicerea accesului NON-Euro în zona centrală

110 Mediatizarea automobilului electric, atât pentru uz personal cât şi pentru transportul public local (taxi)

111 Interzicerea punerii în circulaţie a autovehiculelor mai vechi de 7 ani de către R.A.T.T.

112 Interzicerea autovehiculelor NON - Euro în municipiu

113 Realizarea de programe susţinute de stat pentru acordarea de facilităţi financiare celor care achizitionează autovehicule cu consum scazut (hibrid sau electric)

114 Construirea de parcări subterane în afara zonelor centrale pentru evitarea poluării

115 Interzicerea maşinilor în zilele pare sau impare

116 Eliberarea căilor de acces la ieşirile din oraş

117 Mai puţine semafoare

118 Interzicerea accesului camioanelor TIR în oraş de vineri ora 18:00 până luni ora 03:00

119 Sincronizarea semafoarelor pe marile bulevarde şi repararea gropilor

120 Îmbunătăţirea parcului auto aferent societăţilor

121 Transport în comun - Eliminarea autobuzelor fără EURO 4

122 Închiriere biciclete - Spaţiu special creat de unde se pot închiria biciclete ca şi în alte oraşe mari europene (ex. Barcelona)

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

28

Nr. Crt.

Propuneri de măsuri din partea cetăţenilor

123

Închidere circulaţie în zona Unirii - toate străzile adiacente pieţei Unirii. Ar fi bine şi pentru pietoni, turişti. Şoferii ar face puţina mişcare fizică, parcând maşinile undeva mai departe. Şoferii care doar traversează P-ta Unirii ar ocoli centrul

124 Extinderea reţelei de transport în comune în paralel cu achiziţionarea de mijloace de transport noi (autobuze, tramvaie), de dimensiuni medii, usor de condus inclusiv pe strazi mai înguste

125 Achizitionarea de mijloace de transport în comun ce pot utiliza BIODIESEL ca şi combustibil.

126 Extinderea pistelor pentru biciclişti

127 Finalizarea centurii oraşului pentru eliminarea traficului greu din oraş

128 Sincronizarea semafoarelor electrice astfel încat dacă circulăm cu viteza legala în oraş să fie culoare verde la acestea

129 Repararea drumurilor ca să nu fim nevoiţi să oprim sau să încetinim la cele foarte multe gropi câte exista în Timişoara

130 Încurajarea mersului pe bicicleta - piste speciale în oraş şi în afara acestuia

131 Încurajarea mersului pe jos

132 Îmbunatăţirea condiţiilor din transportul în comun chiar şi pe traseul Calea Aradului – Freidorf

133 Încurajarea mersului pe bicicletă

134 Transport în comun mai eficient, mai multe mijloace de transport în comun, frecvenţa mai mare de a ajunge în staţii

135 Zona de centura pentru evitarea traficului autovehiculelor cu gabarit mare în centrul oraşului

136 Repararea drumurilor ar fi de mare ajutor

137 Creşterea numărului de mijloace de transport în comun precum şi a rutelor

138 Repararea drumurilor

139 Mai multe piste de biciclişti care să acopere întreaga suprafaţă a oraşului

140 Achiziţionarea de mijloace de transport în comun hibrid - puţin poluante

Datele colectate și evaluate la nivelul sectorului transport sunt prezentate în tabelul 4. de mai jos.

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

29

Tabel 4. Sector transport – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR TRANSPORT/Date evaluate

Timișoara An de

referință 2008

Sursa

* Total emisii de CO2/sector = 267669,73 tone

Tința de reducere până în 2020 - 22 %

Lungimea pistelor de bicicliști , km 19 Direcția Drumuri și Transporturi - Primaria Municipiului Timișoara Numărul de autoturisme utilizate pentru transportul familial/particular 128.467 Instituția Prefectului Județului Timiș Numărul de autoturisme utilizate pentru transportul comercial 14.420 Instituția Prefectului Județului Timiș Numărul total de autovehicule 181.270 Instituția Prefectului Județului Timiș Numărul de linii de trasnport în comun în Timișoara 34 RATT

Autobuze 17 RATT Troilebuze 6 RATT

Tranvaie 11 RATT Distanța parcursă pentru transportul în comun, km/an 10.218 RATT

Autobuze 4.356 RATT Troilebuze 1.802 RATT

Tranvaie 4.060 RATT Numărul de călători transportați 93.216 RATT

Autobuze 28.648 RATT Troilebuze 14.895 RATT

Tranvaie 49.673 RATT Lungimea traseelor mijloacelor de transport în comun 415 RATT

Autobuze 214 RATT Troilebuze 56 RATT

Tranvaie 146 RATT

Cantitatea de benzină alimentată de la stațiile de distribuție carburanți, litri/an (fiind exclus tranzitul)

35.667.296

MOL ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS S.R.Lș NGR COMPANY SRL;S.C. IMI Moni S.R.L.;S.C.LEON SB S.R.L;S.C. OMV ROMÂNIA;S.C. AGIP TIMIŞOARA;S.C. MDB KING OIL S.R.L.;S.C. EUROBAU-TM S.R.L.;S.C. PETROTYL OIL S.R.L.;S.C. LUKOIL S.R.L;S.C. A.G.N. Group S.R.L.

Cantitatea de motorină alimentată de la stațiile de distrițutie carburanți, litri/an (fiind exclus tranzitul)

51.031.856

MOL ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS S.R.Lș NGR COMPANY SRL;S.C. IMI Moni S.R.L.;S.C.LEON SB S.R.L;S.C. OMV ROMÂNIA;S.C. AGIP TIMIŞOARA;S.C. MDB KING OIL S.R.L.;S.C. EUROBAU-TM S.R.L.;S.C. PETROTYL OIL S.R.L.;S.C. LUKOIL S.R.L;S.C. A.G.N. Group S.R.L.

Cantitatea de GPL alimentată de la stațiile de distribuție carburanți, litri/an (fiind exclus tranzitul)

6.942.644

MOL ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS S.R.Lș NGR COMPANY SRL;S.C. IMI Moni S.R.L.;S.C.LEON SB S.R.L;S.C. OMV ROMÂNIA;S.C. AGIP TIMIŞOARA;S.C. MDB KING OIL S.R.L.;S.C. EUROBAU-TM S.R.L.;S.C. PETROTYL OIL S.R.L.;S.C. LUKOIL S.R.L;S.C. A.G.N. Group S.R.L.

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din baza de date GEMIS 4.2

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

30

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 22 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL TRANSPORT până în 2020 față de 2008.

Tabel 5. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Transport”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct

de vedere mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 prin încurajarea şi promovarea utilizării bicicletelor

1. Elaborarea unui studiu în vederea evaluării posibilităţilor de extindere şi construire de noi piste pentru biciclişti

*** ** **** ***

2. Crearea de noi piste pentru biciclete (creşterea lungimii pistelor pentru biciclete până la 90 km. în următorii 3 ani) şi interconectarea celor existente la nivelul municipiului şi ariei metropolitane

*** * **** ***

3. Implementarea unor reguli de circulaţie stricte, instituirea restricţiilor de viteză a autovehiculelor la 30 km/h, în vederea asigurării unei siguranţe mărite la nivelul pistelor de biciclişti

**** * **** ****

4. Interconectarea actualelor şi viitoarelor piste pentru biciclete la nivelul municipiului şi ariei metropolitane

** * **** ***

5. Implementarea unor parcări speciale, sigure şi umbrite pentru biciclişti

*** * **** ****

6. Implementarea unui punct de închiriere biciclete pentru accesul în zona centrală

*** * ** ***

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

31

(proiect pilot)

7. Crearea unui traseu turistic ecologic pentru biciclete

**** * *** ***

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul transport prin încurajarea şi promovarea transportului public în municipiul Timişoara

8. Extinderea liniilor de transport public în zona metropolitană

** *** *** ***

9. Creşterea atractivităţii transportului public prin implementarea unor îmbunătăţiri aduse autovehiculelor din trafic (creşterea gradului de curăţenie, implementarea DVD player-elor pentru vizualizarea de reclame, informări, etc.)

*** ** **** ****

10. Reabilitări la nivelul liniilor de tramvai ** ** *** ****

11. Prioritizarea transportului în comun prin crearea de benzi speciale

**** ** **** ****

12. Prelungirea transportului „verde” prin extinderea reţelei de troleibuze şi tramvaie în zona metropolitană

** ** *** ****

13. Utilizarea biocombustibilului la autobuze. Implementarea cel puţin a unei linii de transport în comun dedicat unor astfel de autobuze

**** * *** ***

Obiectiv: Reducerea emisiilor de CO2 prin implementarea unor măsuri de taxare și subvenționare

14. Implementarea taxei de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj

**** ** *** ***

15. Restricţionarea accesului în zona centrală a municipiului Timişoara

**** * **** ***

16. Închiderea zonei centrale, istorice a municipiului Timişoara pentru circulaţia

** * *** ***

STRATEGIA LOCALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MUNICIPIUL TIMIȘOARA

32

(accesul în vederea aprovizionării magazinelor doar în anumite limite orare)

17. Devierea traficului din faţa Catedralei (2012) ** * **** ****

18. Realizarea a 3 parcări subterane ** ** **** ***

19. Interzicerea parcării pe anumite străzi din zona centrală

**** * **** ****

20. Crearea unor parcări la limita oraşului şi interconectarea acestora la transportul public în oraş ( Park&Ride)

** *** *** ***

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul transport prin restricţionarea parcării în zona centrală şi găsirea unor soluţii pentru parcarea rezidenţilor din această zonă

21. Utilizarea informaţiilor importante din Studiul pentru realizarea unor parcări (2010)

**** ** *** ***

22. Crearea de parcări ecologice ** * **** ****

23. Revizuirea actualelor reglementări cu privire la parcarea neregulamentară a autovehiculelor

**** * **** ****

24. Înnoirea parcului de autovehicule prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzură fizică şi morală avansată şi înlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzătoare normelor tehnice şi de exploatare ale U.E. şi cu eficienţă economică socială şi ecologică ridicată

* ** **** ****

Obiectiv: Scăderea cantității de CO2 pe sectorul transport prin managementul traficului, reamenajare, modernizare și extinderea infrastructurii de drumuri, la nivelul municipiului Timișoara

25. Modernizare și extinderi amenajări străzi * * *** ****

26. Realizare inel 4 de circulație * ** *** ***

27. Fluidizarea traficului prin trafic management și supraveghere video

** * *** ***

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

33

5.2 Energetic

Evaluare emisiilor de CO2

Din sursele SC COLTERM SA Timişoara aceasta a realizat în ultimii ani o serie de investiţii

importante care au contribuit la creşterea eficienţei activităţii societăţii prin producerea

combinată a energiei termice şi electrice prin cogenerare.

Modernizarea CET Sud prin montarea unei turbine de 19,7 MW ca alternativă pentru

staţia reducere răcire s-a finalizat la sfârșitul lui 2008.

Emisiile de CO2 din sectorul energetic provin în special din producerea energiei electrice și

termice. Necesarul de energie electric și termică este cu atât mai mare cu cât consumul

beneficiarilor finali este mai mare.

La alocarea țintelor, obiectivelor și măsurilor care trebuiesc urmărite pe acest sector în

vederea scăderii emisiilor de CO2, s-a luat în considerare influenţarea sursele de consum

de energie electrică și termică și anume sectorul instituțional și rezidențial (tabel 7.). De

asemenea o mare parte din măsuri care vor contribui la atingerea țintelor de reducere a

emisiilor de CO2 pe sectorul energetic se regăsesc și la alte sectoare.

Tabel 6. Sector Energetic – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR ENERGETIC/Date evaluate Timișoara

An de referință 2008 Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 493551,51 tone

Ținta de reducere până în 2020 - 35 %

Consumul de gaz natural pentru producerea agentului termic, MWh/an

1.133.006 Colterm

Cantitatea de cărbune consumat pentru producerea agentului termic, MWh/an

366.134 Colterm

Cantitatea de păcură consumata pentru producerea agentului termic, MWh/an

0 Colterm

Energie electrică produsă, MWh/an 47.601 Colterm

Energie electrică livrată, MWh/an 21.219 Colterm

Energie termică livrată, Mwh/an 1.250.707 Colterm

Energie termică produsă în cogenerare, MWh/an 421.172 Colterm

Energie termică produsă în surse de vârf, MWh/an 829.535 Colterm

Energie producă din surse regenerabile, MWh/an 2.856 Colterm

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din baza de date GEMIS 4.14 și date Petrom SA

Energia termică şi o parte din energia

electrică necesară municipiului Timişoara

este furnizată de către SC Colterm SA.

Producerea energiei electrice şi termice se

realizează în trei centre: CET Sud, CET

Centru şi CET Freidorf şi centrale de cartier.

Alimentarea cu energie termică se realizează

în cea mai mare parte prin SACET, prin

intermediul celor două centrale termice CET

Centru, CET Sud şi centrale termice de

cartier. Lungimea reţelei termice primare

este de 73 km iar lungimea reţelei secundare

de 110 km.

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

34

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 35 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL ENERGETIC până în 2020 față de 2008.

Tabel 7. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Energetic”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Scăderea consumului de energie electrică şi termică la nivel instituţional/rezidenţial

1. Continuarea programului de eficientizare energetică a clădirilor la nivel local, prin planuri şi programe de accesare fonduri de la nivel naţional

*** * **** ****

2. Izolarea clădirilor colective /condominii/ în proporţie de minimum 15 % pe an

* * **** ****

3. Includerea unor criterii de eficientizare energetică la clădirile noi, noile investiţii

**** * *** ***

4. Realizarea unui studiu de eficienţă energetică la cinci amplasamente (clădiri) în anii 2011-2012, în vederea găsirii celor mai bune metode de eficientizare energetică şi posibilitatea replicării acestora către alte clădiri aparţinând municipalităţii Timişoara

*** * *** ****

5. Scutire la plata impozitului pe clădiri în cazul unor investiţii de eficientizare energetică realizate de persoanele fizice prin montarea de panouri solare/fotovoltaice sau izolare a clădirilor proprietate personal

**** * **** ****

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

35

6. Montarea de contoare pentru contorizarea agentului termic necesar încălzirii spaţiilor instituţionale

**** * **** ****

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul rezidenţial prin generarea a 10 % din necesarul de agent termic şi apă caldă prin utilizarea de resurse alternative în vederea producerii agentului termic, utilizarea deşeurilor de biomasă şi nămol

7. Implementarea instalaţiei de cogenerare, prin utilizarea deşeurilor de biomasă şi nămol de la staţia de epurare în vederea asigurării a 10 % din necesarul de agent termic şi apă caldă la nivelul municipiului Timişoara

* *** ** ***

Obiectiv Scăderea cantităţi de CO2 pe sectorul rezidenţial prin scăderea consumului de combustibil necesar producerii agentului termic

8. Eficientizarea sistemului actual de furnizare a agentului termic către zona rezidenţială arondată companiei de termoficare locală

* *** *** ***

9. Modernizarea cazanelor de la CET SUD * *** *** ***

10. Reducerea pierderilor prin reabilitarea reţelelor de distribuţie a agentului termic şi apă caldă către zonele rezidenţiale (înlocuire conducte vechi şi izolarea acestora)

* ** *** ***

11. Corelarea dezvoltării urbane cu posibilitatea asigurării agentului termic către noile zone rezidenţiale (centrale de cartier)

*** * *** ***

12. Îmbunătăţirea relaţiei dintre procesul de aprobare a noilor investiţii cu posibilitatea asigurării utilităţilor respectiv energie termică oferite de compania locală de termoficare

*** * *** ***

13. Evaluarea posibilităţii de generare agent de răcire pe reţelele centralizate pe timp de vară.

**** * *** ****

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

36

5.3 Rezidențial

Evaluarea emisiilor de CO2

Timișoara este împărțită în 13 cartiere (zone de locuit), care au un total de 23.223 clădiri

de locuit (2007) de diverse tipuri, clădiri individuale (cu una sau mai multe locuințe), cu

un regim de înălțime P, P+1, P+2 și clădiri colective cu regim de înălțime P+4 – P+10.

Cca. 14500 din acest total au fost construite înainte de 1940.

O mare parte din clădirile de locuințe sunt racordate la sistemul local de termoficare

(cca.2/3 din total), iar o mare parte sunt debrașate, locuințele având sistem individual de

încălzire.

Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței nr. 18/2008 referitoare la eficientizarea

energetică a blocurilor de locuițe, Timișoara a intrat și ea in acest program subvenționat

în parte de Guvernul României (50%)ş;Primăria municipiului Timișoara conform

Ordonanței participând cu 30% iar contribuția din partea beneficiarilor a trebuit să fie de

de 20%.

În anul 2009 au fost aprobate proiecte de izolare termică a 82 de imobile (blocuri cu

locuințe, condominii) din Timișoara, o mare parte din aceste proiecte fiind finalizate la

finele anului 2009. Aceste programe vor contribui cu desăvârșire la scăderea consumului

de energie termică și electrică la nivelul municipiului Timișoara, dar aceste programe

trebuiesc continuate.

Pentru evaluarea situație la nivelul acestui sector, s-au avut în vedere mai multe date. O

parte din datele necesare evaluărilor, nu au putut fi puse la dispoziție deoarece nu au

existat studii statistice derulate, date cum ar fi:

- Numărul de locuințe isolate termic, la nivelul municipiului - Procentul de clădiri isolate termic din totalul clădirilor - Numărul de acoperișuri orientate spre SUD - SUD-EST, la nivelul

municipiului - Numărul de panouri solare existente, la nivelul municipiului

Datele privind consumurile de energie electrică și gaz natural la nivelul sectorului

rezidențial au fost cele care au condus la cantitatea totală de emisii de CO2 alocată

acestui sector (tabel 8). Cantitatea de energie electrică consumată per locuitor la nivelul

Timișoarei este de 706,3 KWh/an/capita, iar consumul de gaz natural pentru uz casnic și

încălzirea locuințelor neracordate la sistemul local de termoficare, a fost de 3183,5

KWh/an/capita, pentru anul 2008.

Tabel 8. Sector Rezidențial – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR REZIDENȚIAL/date evaluate Timișoara

An de referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 315411,17 tone

Ținta de reducere până în 2020 - 17 %

Numărul de locuitori ai Timișoarei 312.400

Institutul Național de Statistică

Consumul de gaz natural pentru rezidențe, KWh/an 994.523.800 EON GAZ ROMÂNIA

SA - Distribuție

Cantitatea de energie electrică consumată de partea rezidențială/casnică, KWh/an

220.659.039 Enel, Unitatea Teritorială Comercială Timișoara

Cantitatea de biomasă consumată pentru asigurarea căldurii, tone/an

N/A N/A

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din surse Enel Eletrica și date Petrom SA

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

37

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 17 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL REZIDENȚIAL până în 2020 față de 2008.

Tabel 9. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Rezidențial”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul rezidenţial prin conştientizarea publicului cu privire la problemele schimbărilor climatice şi de necesitatea scăderii consumurilor pe sectorul casnic/rezidenţial prin eforturi individuale şi de grup

1. Efectuarea de dezbateri publice şi întâlniri de mediatizare şi dezbateri cu grupurile ţintă privind strategia climatică

**** * *** ****

2. Eficientizarea energetică a locuinţelor prin conştientizarea publicului referitoare la montarea de termostate ambientale şi izolarea exterioară şi interioară a locuinţelor

**** *** **** ****

Obiectiv: Creșterea numărului de utilizatori ai agentului termic furnizat la nivel centralizat

3. Încurajarea consumului de agent termic generat la nivel centralizat în detrimentul centralelor individuale de producere energie termică

*** * *** ****

Obiectiv: Dezvoltare urbană planificată – ”Timișoara verde”

4. Propunerea unei formule de reglementare energetică pe proprietăţile individuale în vederea creşterii procentului de energie regenerabilă şi oferirea de facilităţi fiscale celor ce implementează aceste sisteme.

** **** * *

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

38

5. Propunerea aliniamentelor de arbori cu coroană mare care la maturitate să se întrepătrundă, pentru umbrirea continuă liniară (crearea unui culoar de umbră) şi introducerea obligativităţii de plantare tuturor parcajelor deschise cu arbori a căror coroană la maturitate să acopere minim 50% din suprafaţă şi maxim 80%.

**** **** **** ***

6. Propunem respectarea cifrelor de densificare europeană, a studiilor de densificare şi refacerea lotizărilor înspre o formulă urbană, stabilirea unor coeficienţi rezonabili pentru loturile urbane (POT maxim 40% pentru rezidenţial individual, 60% alte destinaţii, minim 60% respectiv 40% teren liber), în următorii 10 ani.

** *** *** **

7. Realizarea unui studiu privind posibilitatea implementării sistemului Albedo în Timişoara

*** ** *** *

8. Propunerea unor zone destinate dezvoltării urbane pe sistemul Green sector- Green vilage în zona habitaţională individuală

** *** * **

9. Promovarea sustenabilităţii energetice la nivel de cartier şi folosirea energiilor regenerabile, prin oferirea de facilităţi fiscale şi găsirea unei formule pentru cogenerarea energetică

** **** * *

10. Propunere privind amplasarea a cel puţin 10 fântâni arteziene, sustenabile (folosind energii regenerabile) la nivel de municipiu pentru combaterea valurilor de căldură ce afectează populaţia în spaţiile publice

* * ** ***

11. Realizarea unui studiu referitor la adaptarea la nivel local a condiţiilor de construire la viitoarele condiţii climatice, inclusiv evenimente extreme

*** * ** ***

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

39

5.4 Instituțional

Evaluare emisiilor de CO2

La nivelul municipiului Timișoara regăsim un număr considerabil de Instituții publice

(tabel 10.). O parte din aceste instituții sunt proprietatea Consiliului Local al municipiului

Timișoara, iar o parte sunt închiriate.

Până la momentul actual nu au existat manifestări cu privire la eficientizarea energetică a

acestor clădiri. Consumul de energie electrică și gaz natural fiind mare (tabel 10).

O inițiativă interesantă ce poate fi luată drept exemplu a fost realizată de Colegiul Tehnic

de Vest și anume acesta a derulat un proiect de implementare de panouri fotovoltaice la

nivelul Colegiului, implicând efectiv activ elevii în derularea proiectului.

Elevii pot fi implicați în proiecte și programe privind eficientizarea energetică, prin

această implicare realizând și o conștientizare în rândul populației prin intermediul

relației copil-părinte.

În ceea ce privește interesul pentru achizițiile verzi în rândul instituțiilor, acesta este

destul de redus, capacitatea administrativă a acestor Instituții neavând performațe de

mediu la nivelul Instituțiilor din Uniunea Europeană.

Ce înseamnă Achiziții Verzi?

”Achizitiile Verzi” sunt achiziţii publice ecologice și ele reprezintă procesul public de

procurare a unor produse şi servicii care ţine seama de factorii de mediu. Politica de

achiziţionare de produse ecologice, încurajează dezvoltarea tehnologiilor curate şi

“prietenoase” mediului şi a produselor cu impact cât mai mic asupra mediului pe intreaga

durată de viaţă.

“Achiziţii verzi” înseamnă atunci când bunurile şi serviciile achiziţionate pot asigura:

- O reducere în exploatarea resurselor naturale ale planetei

- Scăderea cantității de deșeuri generate

- Creșterea utilizării surselor de energii regenerabile

- Utilizarea efecientă a materiilor prime

- Scăderea poluării aerului, apei și solului

- Eliminarea utilizării substanțelor periculoase

- Creșterea duratei de viață a produselor

- Asigurarea procesrului de reciclare al deșeurilor

Planul Național de Acțiune pentru Achiziții Publice Ecologice cuprinde anumite linii

directoare cum ar fi:

• dezvoltarea unei piețe de produse și servicii ecologice care să conducă la

îmbunătățirea performanței de mediu a serviciilor și produselor precum și a

tehnologiilor de obținere a acestora

• modernizarea institutiilor publice din punctul de vedere al achiziționării de

produse, servicii și lucrări, care sa includă, atunci când este posibil, criterii

ecologice în documentatța de atribuire.

Intituțiile din Timișoara ar trebui să-și dezvolte sistemul de administrare urmârind

principiile de ”Achiziții verzi”. ”Cumpărând verde” Manual despre achiziții publice

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

40

verzi, poate fi accesat pe site-ul Ministerului Mediului și poate fi utilizat ca și instrument

de dezvoltare a unui sistem intern pe parte de achiziții.

De asemenea, pot fi creionate politici și programe de încurajare a ”Achizițiilor verzi” și în

rândul populației.

Studiile arată că autoritățile publice din UE sunt mari consumatoare cheltuind

aproximativ 16% din Produsul Intern Brut (PIB) al UE. Folosind puterea lor de cumpărare

pentru a opta pentru bunuri și servicii care protejează mediul, ele pot aduce o contribuție

importantă pentru dezvoltarea durabilă.

Ce inseamană conceptul de dezvoltare durabilă?

Este ”dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea

generației viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Achizițiile verzi nu ar trebui să pună probleme pentru autorităților publice acestea ar

trebui să fie încurajate să facă acest lucru, nu numai pentru a avea beneficii de mediu ci

și pentru a-și îmbunătății imaginea.

Un proces de implementare a ”Achizițiilor verzi” implică dezvoltarea unei strategii,

implică instruirea personalului, accesul celor implicați la informațiile de mediu și stabilirea

unor priorități în alegerea contractelor celor mai avantajoase pentru achiziții verzi și nu în

ultimul rând stabilirea unor proceduri clare care trebuiesc comunicate în cadrul

instituțiilor pentru a fi urmate.

Implementând procesul de ”Achiziții verzi” la nivelul unei instituții poate aduce garanția

că produsul sau serviciul furnizat este de calitate.

Tabel 10. Sector Intituțional – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR INSTITUȚIONAL/Date evaluate

Timișoara An de

referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 102660,34 tone

Ținta de reducere până în 2020 -13 %

Numărul de școli din Timișoara 25

Primăria municipiului

Timișoara, Direcția Patrimoniu

Numărul de licee din Timișoara 29 idem

Numărul de grădinițe din Timișoara 36 idem

Numărul de spitale din Timișoara 24 idem

Numărul de Săli de spetacol 7 idem

Baze sportive 7 idem

Locuițe sociale 2 idem

Numărul total de elevi 42623 Inspectoratul Școlar Județean Timiș

Consumul de gaz natural pentru instituțiile publice (administraţii publice, şcoli, grădiniţe etc.), KWh/an

422.000.000 EON GAZ ROMÂNIA SA - Distribuție

Cantitatea de energie electrică consumată pentru instituțiile publice (administrații publice, școli, grădinițe, etc.) KWh/an

33.772.339 Enel, Unitatea Teritorială Comercială Timișoara

Consumul de energie electrică pentru iluminatul stradal, KWh/an

1.311.870 Enel, Unitatea Teritorială Comercială Timișoara

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din surse Enel Eletrica și date Petrom SA

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

41

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 13 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL INSTITUȚIONAL până în 2020 față de 2008.

Tabel 11. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Instituțional”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Constientizarea populaţiei cu privire la problematicile schimbărilor climatice

1. Programe de comunicare şi mediatizare a planului de acţiuni, realizate de echipele Direcţiei de Mediu şi Direcţiei de Comunicare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara în vederea conştientizării cetăţenilor (minim 3 programe / an)

**** * **** ****

2. Intărirea capacității administrative prin implementarea unui sistem de management de mediu la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara

*** * *** ***

3. Implementarea unor noi programe la nivelul unităţilor şcolare pe problematici de mediu

**** * **** ****

4. Implementarea unor programe la nivelul ciclului primar pe problematici de mediu, prin relaţia părinte - copil

**** * **** ****

5. Replicarea proiectului de panouri fotovoltaice al Colegiului Tehnic de Vest şi la alte şcoli, cu implicarea copiilor în dezvoltarea unei metode de monitorizare şi evaluare a proiectului şi a beneficiilor aduse de acesta

*** * ** **

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

42

6. Introducerea la nivelul curriculei şcolare a unui materii noi care să cuprindă dezbateri ale Schimbărilor climatice, metode de reducere/diminuarea a efectelor cât şi metode de adaptare la aceste efecte (până în 2011)

* * **** ****

7. Integrarea unor activităţi şcolare şi acţiuni pe parte de Schimbări Climatice la nivelul şcolilor cu statut de Ecoşcoală

**** * *** ***

8. Realizarea unui manual şcolar în echipa extinsă cu dezbateri ale problematicilor Schimbărilor Climatice

*** * *** ****

9. Implementarea unor programe de colectare selectivă a deşeurilor în şcoli

**** * *** ****

10. Implicarea Consiliului de elevi şi al Primarului elevilor în activităţile de elaborare Programe în şcoli vis-a-vis de problematicile Schimbărilor Climatice

**** * **** ****

11. Încurajarea achiziţiilor verzi la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara şi a serviciilor publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara

*** * *** ****

Obiectiv: Scăderea consumului de energie electrică pentru iluminatul stradal

12. Eficientizarea iluminatului public prin înlocuirea becurilor normale cu becuri ecologice și economice, cu consum mai mic de energie (înlocuire în procent de 10% pe an)

* * *** ****

13. Instalarea de senzori de mişcare pe zonele mai puţin circulate

** * *** ***

14. Evaluarea posibilităţii montării unor sisteme de iluminat pe bază de panouri solare sau fotovoltaice

**** * *** ***

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

43

5.5 Deșeuri

Evaluare emisiilor de CO2

Conform studiilor în domeniul managementului deșeurilor, un management eficient se conduce conform ”Ierarhiei managementului deșeurilor” prezentată în Fig.13.

Fig.13. Ierarhia managementului deșeurilor.

Groapa de gunoi de la Parţa,

comuna Şag a funcţionat până

la finele anului 2008, fiind

oficial închisă la 1 ianuarie

2009.

Staţia de balotat şi-a început

funcţionare in decembrie 2009.

Deşeurile sunt tocate,

compactate şi ambalate în folie

de plastic. Un metru cub

înglobează circa 900 de kilo-

grame de deseuri. Folia in care

sunt inveliţi baloţii opreşte mi-

rosul şi este, în acelaşi timp,

rezistentă la degradarea ce ar

putea fi cauzată de intemperii

sau de soarele puternic. Baloţii

sunt depozitaţi pe platforme

betonate de lingă CET Sud.

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

44

La nivelul Timișoarei există un sistem de colectare selectivă a deșeurilor menajere și

stradale, existând și un regulament de colectare selectivă a ambalajelor și deșeurilor din

ambalaje.

Totuși cantitatea de deșeuri menajere generată la nivelul municipiului atât pe sectorul

rezidențial cât și pe sectorul industrial este destul de ridicat de cca. 2,78 mc/capita/an,

din care procentul de materie organică este între 50-54 %.

Studiul efectuat de Universitatea din Stuttgart în colaborare cu Universitatea Politehnica

din Timișoara și SC Retim Ecologic SA în anul 2008, arată clar compoziția deșeurilor

menajere colectate de pe aria municipiului Timișoara.

Deșeurile de material plastic reprezintă cca. 12% din compoziția deșeurilor menajere

fiind dublă față de orașul Baden-Wurttemberg, iar deșeurile de hârtie/carton fiind de cca.

10%, la un sfert față de orașul Baden-Wurttemberg și deșeurile de sticlă de cca. 6 % la

jumătate față de orașul Baden-Wurttemberg.

Tot din acest studiu reiese că timișorenii nu au incă posibilitatea de a colecta selectiv

deșeurile periculoase în sectorul rezidential (resturi de medicamente, ambalaje

periculoase, anumite produse chimice, etc).

La nivelul anului 2008 deșeurile colectate de pe raza municipului Timișoara au fost

depozitate la ”Groapa de gunoi de la Parța”, aceasta fiind la nivelul acestului an în faza

finală de funcționare, fiind în prezent în fază de închidere.

Problema deșeurilor este, a fost și probabil va mai fi pentru o perioadă de timp destul de

spinoasă pentru municipalitatea Timișoarei, datorită faptului că deponeul de la Ghizela, o

investiție nouă fiind în stadiu de proiect în anul 2008, este actualmente la nivelul anului

2010 în fază incipientă de implementare.

Cantitatea de deșeuri generate la nivelul unei municipalități are un aport important la e-

misiile de CO2, multe țări care au avut inițiative pe problemele schimbărilor climatice și-

au asumat responsabilitățile unor măsuri de reducere a cantităților de deșeuri cât și de

îmbunătățirea al managementului acestora.

Tabel 12. Sector Deșeuri – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR DEȘEURI/date evaluate

Timișoara An de

referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 22848,53 tone

Ținta de reducere până în 2020 - 6 %

Cantitatea de deșeuri menajere colectate, mc/an

870.420 SC Retim Ecologic Service SA

Cantitatea de deșeuri menajere colectate din sectorul rezidențial, mc/an

522.345 SC Retim Ecologic Service SA

Cantitatea de deseuri menajere colectate din sectorul industrial, mc/an

348.075 SC Retim Ecologic Service SA

Procentul de materie organică din deșeurile menajere colectate și depozitate, %

50-54 SC Retim Ecologic Service SA, Studiu, Lit. 11

Procentul de deșeuri reciclabile din totalul de deșeuri menajere colectate, depozitate fără a fi separate, %

25-28 Studiu, Lit. 11

Deșeuri din plastic, % 12 Studiu, Lit. 11

Deșeuri hârtie/carton. % 10 Studiu, Lit. 11

Deșeuri de sticlă, % 6 Studiu, Lit. 11

Cantitatea de deșeuri periculoase colectate din sectorul industrial și incinerate pe raza municipiului Timișoara, tone/an

1499 SC PRO AIR CLEAN SRL

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din baza de date Ecoinvent si ale studii privind managementul deșeurilor, Lit. 10

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

45

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 6 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL DEȘEURI până în 2020 față de 2008.

Tabel 13. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Deșeuri”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Reducerea cantităţii de CO2 la nivelul sectorului deşeuri

1. Realizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de sortare a deşeurilor municipal

** * *** **

2. Reanalizarea soluţiei propuse prin S.F. privind realizarea Staţiei de compostare a deşeurilor vegetale, în vederea captării biogazului

**** * **** ****

3. Creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile colectate la nivelul sectorului rezidenţial

*** * **** ****

Obiectiv: Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului

4. Ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei în scopul implementării programelor de eficientizare a colectării selective a deşeurilor

**** * **** ****

5. Eficientizarea colectării selective la nivelul operatorului local – companie de salubrizare

*** * **** ****

6. Închiderea şi capsularea gropii de gunoi de la Parţa – Şag şi implementarea sistemului de captare a metanului; evaluarea reutilizării metanului captat;

Notă: Cooperare instituţională între Primăria Municipiului Timişoara şi

Consiliul Judeţean Timiş

* *** **** ****

7. Extinderea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor către viitoarele zone rezidenţiale/cartiere de locuinţe din Timişoara

*** * **** ****

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

46

5.6 Agricultura/Spații verzi

Evaluare emisiilor de CO2

Studiile arată că între 55 și 70% din cantitatea de metan degajată în aer este produsă de

factori umani, restul procentelor de gaze fiind produse de animale.

Emisiile de NO2 provin în special din transformările microbiene ale îngrășămitelor din

soluri ce conțin azot. Emisiile de NO2 reprezintă peste jumătate din cantitatea de emisii

de GES la nivelul acestui sector. Emisiile de CH4 în schimb se datorează în mare parte

îngrășămitelor provenite din procele de digestie a animalelor rumegătoare în special

ovine și bovine. Atăt NO2 cât și CH4 provin din depozitarea și împrăștierea

îngrășămintelor animale.

Potrivit unor studii canadiene, a unor cercetători din cadrul Universității Dalhousie din

Canada producerea unui singur kilogram de carne de vita inseamna 16 kilograme de

dioxid de carbon eliberate in atmosfera, a unui kilogram de carne de pui înseamnă patru

kilograme de dioxid de carbon, iar producerea unui kilogram de carne de pui înseamna

1,6 kilograme de dioxid de carbon.

Dr. Andy Thorpe, de la Universitatea Portsmouth, a afirmat ca 200 de vaci emit anual o

cantitate de metan echivalentă cu dioxidul de carbon degajat de o mașină care a

consumat 21.400 de litri de benzină.

Pentru a putea contracara emisiile de CO2 datorate agriculturii, creșterii animalelor, se

pot lua de ex. măsuri de control al alimentației animalelor pentru reducerea emisiilor

direct și măsuri de captare a biogazului provenit de la dejecțiile animaliere.

Suprafaţa de spaţii verzi per locuitor la

nivelul municipiului Timişoara este de

16,09 mp.

Conform unor studii effectuate de R.

Birsdey 1996, 0,4 ha de pădure izolează

cca. 3,66 tone CO2/an.

Aşadar prin creşterea numărului de spaţii

verzi la nivelul municipiului putem

combate o mare parte din emisiile de CO2

la nivelul diferitelor sectoare inclusive la

nivelul sectorului agricol.

Agricultura reprezintă o sursă importantă de

emisii de GES, deoarece ea contribuie la

emiterea a două puternice GES-uri, oxidul

de azot NO2 şi metanul CH4. În general

agricultura are o contribuţie de cca. 9% din

totalul emisiilor de GES dintr-o ţară.

Agricultura însă nu este un emitător direct

de CO2, cel mai răspindit gaz cu efect de

seră. În schimb metanul emanat în

atmosferă este mult mai dăunător pentru

mediul înconjurător decât dioxidul de

carbon, accelerând mai tare procesul de

incâlzire globală.

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

47

Tabel 14. Sector Agricultură/Spații verzi – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR AGRICULTURĂ/SPATII VERZI

Timișoara An de

referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 21616,64 tone CO2

Ținta de reducere până în 2020 – 2%

Numărul de arbori/specie pe categorii pe teritoriul Timișoarei, buc.

206.000 Primăria Municipiului Timișoara

Genul Acer (Paltini), buc. 37.080 idem

Genul Robinia (Salcâmi), buc. 18.540 idem

Genul Prunus (Pruni), buc. 18.540 idem

Genul Fraxinus (Frasini), buc. 16.480 idem

Genul Pinus (Pinii), buc. 14.420 idem

Genul Tilia(Tei), buc. 12.360 idem

Genul Populus (Plopi), buc. 12.360 idem

Genul Picea (molizi), buc. 8.240 idem

Alte specii, buc. 67.980 idem

**Alocarea speciilor de arbori pe vârste din totalul de arbori la nivelul Timișoarei (la nivelul anului 2002), %

idem

Clasa I (vârsta 1-20 ani), % 45 idem

Clasa II (vârsta 21-40 ani), % 40 idem

Clasa III (vârsta 41-60 ani), % 9 idem

Clasa IV (vârsta 61-80 ani), % 4 idem

Clasa V (vârsta 81-100 ani), % 1 idem

Clasa VI (vârsta peste 100 ani), % 1 idem

Suprafața cu spații verzi din Timișoara, mp 5.070.000 idem

Suprafața alocată pentru noi spații verzi în Timișoara, mp

N/A idem

Suprafața de spatii verzi alocată per locuitor, mp/capita 16 idem

Suprafețe cultivate cu culturi agricole din Timișoara, ha 3.913 idem

Numărul de animale în ferme, capete idem Bovine, capete 895 idem

Ovine, capete 3.753 idem

Caprine, capete 185,00 idem

Porcine, capete 1.886 idem

Cabaline, capete 28 idem

Iepuri de casă, capete 185 idem

Păsări, capete 35.400 idem

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din surse Ecoinvent, ** Aproximativ aceleași valori la nivelul anului 2008

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

48

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 2 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL AGRICULTURĂ/SPAȚII VERZI până în 2020 față de 2008.

Tabel 15. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Agricultură/Spații Verzi”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Scăderea cantității de CO2 la nivelul municipiului prin măsuri de creștere a suprafețelor de spații verzi la nivelul municipiului

1. Implementarea conceptului şi tehnologiei de realizare a acoperişurilor şi zidurilor verzi, la actualele clădiri sau la noile construcţii, dictate prin documentaţiile de urbanism

* * ** *

2. Cresterea suprafetelor de spatii verzi la nivelul municipiului Timisoara pentru atingerea ţintei de 26 mp/locuitor

* ** *** **

3. Creşterea procentului de spaţii verzi pentru noile investiţii de la 25 % actual la 40 %, pentru noile zonele de dezvoltare urbană

*** ** *** ****

4. Reabilitarea spaţiilor virane şi a celor degradate prin transformarea în spaţii verzi amenajate cu gazon şi plantare de material dendrofloricol

*** ** *** ****

5. Mărirea suprafeţei perdelei forestiere de protecţie, completarea acestei pe partea de S-E a municipiului şi îmbunătăţirea compoziţiei dendrologice (genofondului)

* *** ** **

6. Transformarea Pădurii Verzi (partea vis a vis de Clinica de Cardiologie) în Pădure – Parc şi loc de recreere prin amenajarea accesului pietonal, velo şi realizarea unui traseu ecologic

** ** *** ****

7. Umbrirea spaţiilor de parcare existente, prin plantarea de arbori cu anumite caracteristici ale tulpinii şi coroane, precum şi din specii a căror coroană să asigure umbrirea în cel mai scurt timp cu putinţă

*** ** *** ****

8. Plantarea în aliniamentele stradale a unor specii de arbori rezistente la noxe şi secetă

*** **** *** ****

9. Completarea şi îmbunătăţirea cadrului reglementativ local pentru protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi, de responsabilizare a cetăţenilor, instituţiilor şi societăţilor comerciale

**** * **** ****

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

49

5.7 Apa

Evaluare emisiilor de CO2

Stația de epurare a orașului preia toate apele uzate și meteorice transportate prin sistemul de

canalizare. Procesul tehnologic cuprinde două trepte de epurare, mecanică și biologică. Pentru

anul 2008 volumul de apă uzată preluată de stație a fost de 52.600.000 mc., atât din zona

rezidențială cât și din zona industrială. Stația de epurare în momentul de față parcurge un

proces de retehnologizare completă finanțat din fonduri europene.

Tabel 16. Sector Apă – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR APĂ/Date evaluate

Timișoara An de

referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 163126,15 tone

Ținta de reducere până în 2020 - 5 %

Lungimea rețelei de apă, km 616,8 Regia autonomă de APĂ și CANAL Aquatim

Regia autonomă de APĂ și CANAL Aquatim

Lungimea rețelei de canalizare, km 499,9 idem

Consumul de apă, mc 38.700.000 idem

Consumul de apă pentru consum casnic, mc 32.895.000 idem

Consumul de apă pentru consum industrial, mc 5.805.000 idem

Cantitate totală de apă de canalizare, mc/an 52.600.000 idem

Cantitatea de apă de canalizare generată de partea rezidențială, consum casnic, mc/an

44.710.000 idem

Cantitatea de apă de canalizare generată de sectorul industrial, mc/an

7.890.000 idem

Cantitatea de nămol generată anual la stația de epurare orășenească, tone/an

56.575 idem

Cantitatea de ape reziduale epurate în stația de epurare orășenească , mc/an

52.660.846 idem

Cantitatea de energie electrică consumată pentru tratarea apelor de suprafață pentru utilizarea acestora în gospodării sau în mediul industrial ca și apă curată, KWh/an

4.626.620 idem

Cantitatea de energie electrică consumată pentru tratarea apelor uzate la stația de epurare orășenească, KWh/an

4.230.000 idem

Cantitatea de apă tratată pentru consumul casnic (gospodării) și industrial în stațiile de tratare a apelor, mc

23.000.000 idem

* Pentru determinarea cantitatii de CO2 s-au utilizat factori de conversie din baza de date Ecoinvent si date Enel Electrica (Eticheta 2008)

Timişoara este alimentată cu apă din două surse,

râul Bega şi foraje subterane. Apa necesară

Timişoarei este asigurată din râul Bega, aceasta

fiind tratată în uzinele de apă 2-4, cu o pondere de

66,6% din râul Bega şi 33,4% din foraje.

Staţile de tratare au fost modernizate astfel încât

la nivelul anului 2008 eficienţa din punct de vedere

energetic a crescut, consumurile de energie

electrică pentru tratarea apelor au scăzut până la

5% înregistrând o valoare minimă de 0,154

KWh/mc la staţia de tratare Bega.

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

50

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 5 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL APĂ.

Tabel 17. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Apă”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Reducerea consumului de energie electrică la stațiile de tratare apă și stația de epurare, datorat consumului de apă la nivelul sectorului rezidenţial și instituțional

1. Reducerea pierderilor de apă pe traseu prin reabilitarea reţelei de distribuţie apă şi canal

* ** **** ****

2. Efectuarea bilanţurilor energetice şi luarea de măsuri de eficientizare la toate grupurile de lucru ale operatorului local al serviciului de furnizare apă-canal şi termoficare

**** * *** ****

3. Studiu privind posibilitatea reutilizării apei meteorice în alte scopuri după o tratare prealabilă

**** * *** ***

4. Conștientizarea populației privind importanța reducerii consumului de apă

**** * **** ****

Obiectiv: Eficientizarea sistemului de mentenanţă al operatorului local al serviciului de furnizare apă-canal și termoficare

5. Implemetarea unui proces continuu de revizie al parcului auto

**** * **** ****

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

51

5.8 Industrie/Mediul de afaceri

Evaluare emisiilor de CO2

La nivelul municipiului Timișoara funcționează un număr de patru instalații EU – ETS:

- SC Colterm SA, - Sud (CET Sud)

- SC Colterm SA, - Centru (CET Centru)

- SC Continental Automotive Products SRL

- SC Breweries SA

Aceste societăți funcționează în baza autorizațiilor de mediu și au ținte alocate prind emisiile

de CO2 .

Sectorul industrial este unul din sectoarele care contribuie în procent de 12% la emisiile de CO2

la nivelul municipiului Timiș. Totalul emisiilor de CO2 din sectorul industrial la nivelul anului

2008 a fost de 198,982 mii tone CO2 (tabel 18.).

Consumul de energie electrică pe sectorul comercial/industrial atinge o valoare de 967

KWh/an/capita față de 706,3 KWh/an/capita pe sectorul rezidențial.

Sectorul industrial este foarte greu de influențat, în special societățile mici sau mijlocii care nu

au încă dezvoltat un sistem intern inclinat spre protejarea mediului. Societățile mari productive

au sisteme de management de mediu implementate și certificate în majoritatea cazurilor, care

le direcționează spre o activitate sustenabilă din punct de vedere mediu.

Cum ar putea Primăria municipiului Timișoara influența acest sector și cum ar putea atrage

aceste societăți în lupta pentru combaterea Schimbărilor Climatice, să contribuie la tinta

globală de reducerea emisiilor de CO2 la nivelul municipiului?

Unul din răspunsurile la această întrebare ar fi: dezvoltarea de politici și programe la nivelul

municipiului Timișoara care să implice activ societățile, să încurajeze utilizarea energiei

regenerabile în sectorul industrial, programe de eficientizare energetică, să aloce taxe care să

conducă societățile spre implementarea unor programe proprii de eficientizare energetică.

Tabel 18. Sector Industrial – date evaluate cu sursa de proveniență ale acestora.

SECTOR INDUSTRIAL/Date evaluate

Timișoara An de

referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 198982,41 tone

Ținta de reducere până în 2020 - 4 %

Numărul de instalații EU ETS în Timișoara 4 APM Timisoara

Cantitatea de emisii de GES la nivel industrial, la nivelul Județului Timiș (tone CO2/an)

1.803.968 APM Timisoara

Cantitatea de energie electrică consumată pe

partea industrială, de către agenții economici, KWh/an

302.800.680 Enel, Unitatea Teritorială Comercială Timișoara

Cantitatea de gas consumată pe partea industrială, pentru agencii economici, KWh/an

189.600.000 EON GAZ ROMÂNIA SA - Distribuție

* Pentru determinarea cantității de CO2 s-au utilizat factori de conversie din surse Enel Eletrica și date Petrom SA

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

52

Ținte, obiective și măsuri/ Evaluarea fezabilității măsurilor

ȚINTĂ PROPUSĂ – 4 % reducere a emisiilor de CO2 pe SECTORUL INDUSTRIAL.

Tabel 18. ”Obiectivele și măsurile pentru sectorul Industrial”, evaluarea fezabilității lor.

Nr. Crt.

Obiectiv/Măsura Fezabil economic

Fezabil din punct de vedere

mediu

Fezabil tehnic

Fezabil organizaţional

Obiectiv: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cantității de CO2/capita la nivelul municipiului Timișoara

1. Schimbarea taxei pe electricitate, propunere legislativă elaborată de Primăria municipiului Timișoara în colaborare cu CCIAT

** ** ** **

2. Crearea unui fond local al carbonului care să facă posibilă compensarea emisiilor de carbon ai membrilor comunității industriale, contribuind prin aceasta la politica de schimbări climatice locale

* * **** ****

3. Dezvoltarea unui ECO BUSINESS plan pentru Timișoara

**** * *** ***

4. Programe privind crearea de stimulente pentru cetățenii și societățile comerciale care utilizează energia regenerabilă

*** * *** ****

5. Implicarea CCIAT-ului în programe de dezvoltare durabilă a societăților comerciale membre ale asociației, cu accent pe eficientizare energetică și măsuri de protecția mediului

**** * **** ****

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

53

6 Plan strategic local de acțiune în vederea combaterii Schimbărilor Climatice, Responsabilități

Uniunea Europeană prin protocolul de la Kyoto și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în perioada 2008-

2012 cu 8 % față de nivelul acestora în 1990, iar în 2007 s-a angajat să realizez o reducere de cel puțin 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră până în anul 2020.

România a semnat protocolul de la Kyoto în 1997 acesta fiind ratificat prin Legea nr 3/2001. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor

de GES la acea data a fost de 8% pentru perioada 2008-2012, față de anul de bază 1989.

Municipiul Timișoara prin aceasta inițiativă de a elabora o ”Strategie locală pe problema Schimbărilor Climatice”, se angajează voluntar să

contribuie la eforturile globale ale tărilor din Uniunea Europeană, de a reduce emisiile de CO2 și de a se adapta la simțitele repercursiuni ale

Schimbărilor Climatice.

6.1 Plan de acțiune

Prezentul Raport cuprinde ”Planul Local Strategic de Acțiune în vederea combaterii efectelor Schimbărilor Climatice”, cu obiective, ținte și

măsuri clare care pot contribui la efortul global de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul municipiului Timișoara cât și măsuri de adaptare la

efectele schimbărilor climatice.

Planul de acțiune este prezentat în tabelul 19 de mai jos.

Tabel 19. PLANUL STRATEGIC LOCAL DE ACȚIUNE în vederea combaterii și adaptării la efectele Schimbărilor Climatice

Nr. Crt.

SECTOR/Obiectiv/Măsura

Responsabil

Termen de realizare

(scurt 1-3 ani, mediu 3-5 ani, lung 5-10 ani)

SECTOR TRANSPORT

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 prin încurajarea şi promovarea utilizării bicicletelor

1. Elaborarea unui studiu în vederea evaluării posibilităţilor de extindere şi construire de noi piste pentru biciclişti

Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

2. Crearea de noi piste pentru biciclete (creşterea lungimii pistelor pentru biciclete până la 90 km. în următorii 3 ani) şi interconectarea celor existente la nivelul municipiului şi ariei metropolitan

Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

3. Implementarea unor reguli de circulaţie stricte, instituirea restricţiilor de Direcţia Drumuri şi Transporturi 3-5 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

54

viteză a autovehiculelor la 30 km/h, în vederea asigurării unei siguranţe mărite la nivelul pistelor de biciclişti

4. Interconectarea actualelor şi viitoarelor piste pentru biciclete la nivelul municipiului şi ariei metropolitane

Direcţia Drumuri şi Transporturi

5-10 ani

5. Implementarea unor parcări speciale, sigure şi umbrite pentru biciclişti Direcţia Drumuri şi Transporturi 3-5 ani

6. Implementarea unui punct de închiriere biciclete pentru accesul în zona centrală (proiect pilot)

Direcţia Drumuri şi Transporturi

3-5 ani

7. Crearea unui traseu turistic ecologic pentru biciclete Direcţia Drumuri şi Transporturi 3-5 ani

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul transport prin încurajarea şi promovarea transportului public în municipiul Timişoara

8. Extinderea liniilor de transport public în zona metropolitană Direcţia Drumuri şi Transporturi 1-3 ani

9. Creşterea atractivităţii transportului public prin implementarea unor îmbunătăţiri aduse autovehiculelor din trafic (creşterea gradului de curăţenie, implementarea DVD player-elor pentru vizualizarea de reclame, informări, etc.)

Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

10. Reabilitări la nivelul liniilor de tramvai Direcţia Drumuri şi Transporturi 3-5 ani

11. Prioritizarea transportului în comun prin crearea de benzi speciale Direcţia Drumuri şi Transporturi 1-3 ani

12. Prelungirea transportului „verde” prin extinderea reţelei de troleibuze şi tramvaie în zona metropolitană

Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

13. Utilizarea biocombustibilului la autobuze. Implementarea cel puţin a unei linii de transport în comun dedicat unor astfel de autobuze

Direcţia Drumuri şi Transporturi 5-10 ani

Obiectiv: Reducerea emisiilor de CO2 prin implementarea unor măsuri de subvenţionare în cruce a unr regimuri de trafic în municipiul Timişoara

14. Implementarea taxei de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

15. Restricţionarea accesului în zona centrală a municipiului Timişoara Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

16. Închiderea zonei centrale, istorice a municipiului Timişoara pentru circulaţia (accesul în vederea aprovizionării magazinelor doar în anumite limite orare)

Direcţia Drumuri şi Transporturi

5-10 ani

17. Devierea traficului din faţa Catedralei (2012) Direcţia Drumuri şi Transporturi

3-5 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

55

18. Realizarea a 3 parcări subterane Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

19. Interzicerea parcării pe anumite străzi din zona centrală Direcţia Drumuri şi Transporturi

1-3 ani

20. Crearea unor parcări la limita oraşului şi interconectarea acestora la transportul public în oraş ( Park&Ride)

Direcţia Drumuri şi Transporturi 3-5 ani

Obiectiv: Scăderea cantității de CO2 pe sectorul trsnport prin restricționarea parcării în zona centrală și găsirea unor soluții pentru parcarea autovehiculelor rezidenților din această zona.

21. Utilizarea informaţiilor importante din Studiul pentru realizarea unor parcări (2010)

Direcţia Drumuri şi Transporturi 1-3 ani

22. Crearea de parcări ecologice Direcţia de Mediu 3-5 ani

23. Revizuirea actualelor reglementări cu privire la parcarea neregulamentară a autovehiculelor

Direcţia Drumuri şi Transporturi 1-3 ani

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 la nivelul sectorului transport prin prioritizarea utilizării unor autovehicule mai puţin poluante la nivelul companiei locale de transport în comun

24. Înnoirea parcului de autovehicule prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzură fizică şi morală avansată şi înlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzătoare normelor tehnice şi de exploatare ale U.E. şi cu eficienţă economică socială şi ecologică ridicată

Direcţia Drumuri şi Transporturi 5-10 ani

Obiectiv: Scăderea cantității de CO2 pe sectorul transport prin managementul traficului, reamenajare, modernizare și extinderea infrastructurii de drumuri, la nivelul municipiului Timișoara

25. Modernizare și extinderi amenajări străzi Direcţia Drumuri şi Transporturi 5-10 ani

26. Realizare inel 4 de circulație Direcţia Drumuri şi Transporturi 5-10 ani

27. Fluidizarea traficului prin trafic management și supraveghere video Direcţia Drumuri şi Transporturi 5-10 ani

SECTOR ENERGETIC

Obiectiv: Scăderea consumului de energie electrică şi termică la nivel instituţional/rezidenţial

28. Continuarea programului de eficientizare energetică a clădirilor la nivel local, prin planuri şi programe de accesare fonduri de la nivel naţional

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

29. Izolarea clădirilor colective /condominii/ în proporţie de minimum 15 % pe an

Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

56

30. Includerea unor criterii de eficientizare energetică la clădirile noi, noile investiţii

Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

31. Realizarea unui studiu de eficienţă energetică la cinci amplasamente (clădiri) în anii 2011-2012, în vederea găsirii celor mai bune metode de eficientizare energetică şi posibilitatea replicării acestora către alte clădiri aparţinând municipalităţii Timişoara

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

32. Scutire la plata impozitului pe clădiri în cazul unor investiţii de eficientizare energetică realizate de persoanele fizice prin montarea de panouri solare/fotovoltaice sau izolare a clădirilor proprietate personală

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

33. Montarea de contoare pentru contorizarea agentului termic necesar încălzirii spaţiilor instituţionale

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul rezidenţial prin generarea a 10 % din necesarul de agent termic şi apă caldă prin utilizarea de resurse alternative în vederea producerii agentului termic, utilizarea deşeurilor de biomasă şi nămol

34. Implementarea instalaţiei de cogenerare, prin utilizarea deşeurilor de biomasă şi nămol de la staţia de epurare în vederea asigurării a 10 % din necesarul de agent termic şi apă caldă la nivelul municipiului Timişoara

Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

Obiectiv: Scăderea cantităţi de CO2 pe sectorul rezidenţial prin scăderea consumului de combustibil necesar producerii agentului termic

35. Eficientizarea sistemului actual de furnizare a agentului termic către zona rezidenţială arondată companiei de termoficare locală

Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

36. Modernizarea cazanelor de la CET SUD Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

37. Reducerea pierderilor prin reabilitarea reţelelor de distribuţie a agentului termic şi apă caldă către zonele rezidenţiale (înlocuire conducte vechi şi izolarea acestora)

Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

38. Corelarea dezvoltării urbane cu posibilitarea asigurării agentului termic către noile zone rezidenţiale (centrale de cartier)

Director Executiv Direcţia Edilitară

3-5 ani

39. Îmbunătăţirea relaţiei dintre procesul de aprobare a noilor investiţii cu posibilitatea asigurării utilităţilor respectiv energie termică oferite de compania locală de termoficare

Director Executiv Direcţia Edilitară

3-5 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

57

40. Evaluarea posibilităţii de generare agent de răcire pe reţelele centralizate pe timp de vară.

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

SECTOR REZIDENȚIAL

Obiectiv: Scăderea cantităţii de CO2 pe sectorul rezidenţial prin conştientizarea publicului cu privire la problemele schimbărilor climatice şi de necesitatea scăderii consumurilor pe sectorul casnic/rezidenţial prin eforturi individuale şi de grup

41. Efectuarea de dezbateri publice şi întâlniri de mediatizare şi dezbateri cu grupurile ţintă privind strategia climatică

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

42. Eficientizarea energetică a locuinţelor prin conştientizarea publicului referitoare la montarea de termostate ambientale şi izolarea exterioară şi interioară a locuinţelor

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

Obiectiv: Cresterea numărului de utilizatori ai agentului termic furnizat la nivel centralizat

43. Încurajarea consumului de agent termic generat la nivel centralizat în detrimentul centralelor individuale de producere energie termică

Director Executiv Direcţia Edilitară

3-5 ani

Obiectiv: Dezvoltare urbană planificată – ”Timișoara verde”

44. Propunerea unei formule de reglementare energetică pe proprietăţile individuale în vederea creşterii procentului de energie regenerabilă şi oferirea de facilităţi fiscale celor ce implementează aceste sisteme.

Direcția de Urbanism 5-10 ani

45. Propunerea aliniamentelor de arbori cu coroană mare care la maturitate să se întrepătrundă, pentru umbrirea continuă liniară (crearea unui culoar de umbră) şi introducerea obligativităţii de plantare tuturor parcajelor deschise cu arbori a căror coroană la maturitate să acopere minim 50% din suprafaţă şi maxim 80%.

Direcția de Urbanism 5-10 ani

46. Propunem respectarea cifrelor de densificare europeană, a studiilor de densificare şi refacerea lotizărilor înspre o formulă urbană, stabilirea unor coeficienţi rezonabili pentru loturile urbane (POT maxim 40% pentru rezidenţial individual, 60% alte destinaţii, minim 60% respectiv 40% teren liber), în următorii 10 ani.

Direcția de Urbanism 5-10 ani

47. Realizarea unui studiu privind posibilitatea implementării sistemului Albedo în Timişoara

Direcția de Urbanism 5-10 ani

48. Propunerea unor zone destinate dezvoltării urbane pe sistemul Green Direcția de Urbanism 5-10 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

58

sector- Green vilage în zona habitaţională individuală

49. Promovarea sustenabilităţii energetice la nivel de cartier şi folosirea energiilor regenerabile, prin oferirea de facilităţi fiscale şi găsirea unei formule pentru cogenerarea energetică

Direcția de Urbanism 5-10 ani

50. Propunere privind amplasarea a cel puţin 10 fântâni arteziene, sustenabile (folosind energii regenerabile) la nivel de municipiu pentru combaterea valurilor de căldură ce afectează populaţia în spaţiile publice

Direcția de Urbanism 5-10 ani

51. Realizarea unui studiu referitor la adaptarea la nivel local a condiţiilor de construire la viitoarele condiţii climatice, inclusiv evenimente extreme

Direcția de Urbanism 1-3 ani

SECTOR INSTITUȚIONAL

Obiectiv: Conştientizarea populaţiei cu privire la problematicile schimbărilor climatice

52. Programe de comunicare şi mediatizare a planului de acţiuni, realizate de echipele Direcţiei de Mediu şi Direcţiei de Comunicare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara în vederea conştientizării cetăţenilor (minim 3 programe / an)

Direcţia de Mediu

1-3 ani

53. Intărirea capacității administrative prin implementarea unui sistem de management de mediu la nivelul Primărie municipiului Timișoara

Direcţia de Mediu

1-3 ani

54. Implementarea unor noi programe la nivelul unităţilor şcolare pe problematici de mediu

Direcţia de Mediu

1-3 ani

55. Implementarea unor programe la nivelul ciclului primar pe problematici de mediu, prin relaţia părinte - copil

Direcţia de Mediu

1-3 ani

56. Replicarea proiectului de panouri fotovoltaice al Colegiului Tehnic de Vest şi la alte şcoli, cu implicarea copiilor în dezvoltarea unei metode de monitorizare şi evaluare a proiectului şi a beneficiilor aduse de acesta

Direcţia Mediu

3-5 ani

57. Introducerea la nivelul curriculei şcolare a unui materii noi care să cuprindă dezbateri ale Schimbărilor climatice, metode de reducere/diminuarea efectelor cât şi metode de adaptare la aceste efecte (până în 2011)

Direcţia Mediu

5-10 ani

58. Integrarea unor activităţi şcolare şi acţiuni pe parte de Schimbări Climatice la nivelul şcolilor cu statut de Ecoşcoală

Direcţia Mediu

1-3 ani

59. Realizarea unui manual şcolar în echipa extinsă cu dezbateri ale problematicilor Schimbărilor Climatice

Direcţia Mediu

3-5 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

59

60. Implementarea unor programe de colectare selectivă a deşeurilor în şcoli Direcţia Mediu

1-3 ani

61. Implicarea Consiliului de elevi şi al Primarului elevilor în activităţile de elaborare Programe în şcoli vis-a-vis de problematicile Schimbărilor Climatice

Direcţia Mediu

1-3 ani

62. Încurajarea achiziţiilor verzi la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara şi a serviciilor publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara

Director Executiv Direcţia Patrimoniu

3-5 ani

Obiectiv: Scăderea consumului de energie electrică pentru iluminatul stradal

63. Eficientizarea iluminatului public prin înlocuirea becurilor normale cu becuri ecologice și economice, cu consum mai mic de energie (înlocuire în procent de 10% pe an)

Director Executiv Direcţia Edilitară

10 ani

64. Instalarea de senzori de mişcare pe zonele mai puţin circulate Director Executiv Direcţia Edilitară

3-5 ani

65. Evaluarea posibilităţii montării unor sisteme de iluminat pe bază de panouri solare sau fotovoltaice

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

SECTOR DEȘEURI

Obiectiv: Reducerea cantităţii de CO2 la nivelul sectorului deşeuri

66. Realizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de sortare a deşeurilor municipale

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

67. Reanalizarea soluţiei propuse prin S.F. privind realizarea Staţiei de compostare a deşeurilor vegetale, în vederea captării biogazului

Director Executiv Direcţia Mediu

1-3 ani

68. Creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile colectate la nivelul sectorului rezidenţial

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

Obiectiv: Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului

69. Ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei în scopul implementării programelor de eficientizare a colectării selective a deşeurilor

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

70. Eficientizarea colectării selective la nivelul operatorului local – companie de salubrizare

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

71. Închiderea şi capsularea gropii de gunoi de la Parţa – Şag şi implementarea Director Executiv Direcţia 3-5 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

60

sistemului de captare a metanului; evaluarea reutilizării metanului captat; Notă: Realizarea acestei măsuri implică cooperare instituţională între Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş

Edilitară

72. Extinderea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor către viitoarele zone rezidenţiale/cartiere de locuinţe din municipiul Timişoara

Director Executiv Direcţia Edilitară

3-5 ani

SECTORUL AGRICULTURĂ/SPAȚII VERZI

Obiectiv: Scăderea cantității de CO2 la nivelul municipiului prin măsuri de creștere a suprafețelor de spații verzi la nivelul municipiului

73. Implementarea conceptului şi tehnologiei de realizare a acoperişurilor şi zidurilor verzi, la actualele clădiri sau la noile construcţii, dictate prin documentaţiile de urbanism

Direcţia Urbanism

5-10 ani

74. Creșterea suprafețelor de spații verzi la nivelul municipiului Timișoara pentru atingerea ţintei de 26 mp/locuitor

Direcţia Mediu

5-10 ani

75. Creşterea procentului de spaţii verzi pentru noile investiţii de la 25 % actual la 40 %, pentru noile zonele de dezvoltare urbană

Direcţia Urbanism

1-3 ani

76. Reabilitarea spaţiilor virane şi a celor degradate prin transformarea în spaţii verzi amenajate cu gazon şi plantare de material dendrofloricol

Direcţia Mediu

1-3 ani

77. Mărirea suprafeţei perdelei forestiere de protecţie, completarea acestei pe partea de S-E a municipiului şi îmbunătăţirea compoziţiei dendrologice (genofondului)

Direcţia Mediu

3-5 ani

78. Transformarea Pădurii Verzi (partea vis a vis de Clinica de Cardiologie) în Pădure – Parc şi loc de recreere prin amenajarea accesului pietonal, velo şi realizarea unui traseu ecologic

Direcţia Mediu

3-5 ani

79. Umbrirea spaţiilor de parcare existente, prin plantarea de arbori cu anumite caracteristici ale tulpinii şi coroane, precum şi din specii a căror coroană să asigure umbrirea în cel mai scurt timp cu putinţă

Direcţia Mediu

3-5 ani

80. Plantarea în aliniamentele stradale a unor specii de arbori rezistente la noxe şi secetă

Direcţia Mediu

3-5 ani

81. Completarea şi îmbunătăţirea cadrului reglementativ local pentru protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi, de responsabilizare a cetăţenilor, instituţiilor şi societăţilor comerciale

Direcţia Mediu 1-3 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

61

SECTOR APĂ

Obiectiv: Reducerea consumului de energie electrică la stațiile de tratare apă și stația de epurare, datorat consumului de apă la nivelul sectorului rezidenţial și instituțional

82. Reducerea pierderilor de apă pe traseu prin reabilitarea reţelei de distribuţie apă şi canal

Director Executiv Direcţia Edilitară

5-10 ani

83. Efectuarea bilanţurilor energetice şi luarea de măsuri de eficientizare la toate grupurile de lucru ale operatorului local al serviciului de furnizare apă-canal şi termoficare

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

84. Studiu privind posibilitatea reutilizării apei meteorice în alte scopuri după o tratare prealabilă

Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

85. Conștientizarea populației privind importanța reducerii consumului de apă Direcția de Mediu 1-3 ani

Obiectiv: Eficientizarea sistemului de mentenanţă al operatorului local al serviciului de furnizare apă-canal şi termoficare

86. Implemetarea unui proces continuu de revizie al parcului auto Director Executiv Direcţia Edilitară

1-3 ani

SECTOR INDUSTRIAL/MEDIUL DE AFACERI

Obiectiv: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cantității de CO2/capita la nivelul municipiului Timișoara

87. Schimbarea taxei pe electricitate, propunere legislativă elaborată de Primăria municipiului Timișaoara în colaborare cu CCIAT

Direcţia Mediu

3-5 ani

88. Crearea unui fond local al carbonului care să facă posibilă compensarea emisiilor de carbon ai membrilor comunității industriale, contribuind prin aceasta la politica de schimbări climatice locale

Direcţia Mediu 1-3 ani

89. Dezvoltarea unui ECO BUSINESS plan pentru Timișoara Direcţia Mediu 1-3 ani

90. Programe privind crearea de stimulente pentru cetățenii și societățile comerciale care utilizează energia regenerabilă

Direcţia Mediu 1-3 ani

91. Implicarea CCIAT-ului în programe de dezvoltare durabilă a societăților comerciale membre ale asociației, cu accent pe eficientizare energetică și măsuri de protecția mediului

Direcţia Mediu

1-3 ani

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

62

6.2 Responsabilități – angajament politic

Timişoara este un oraş în creştere şi un centru economic în regiune. Deci, a lucra împreună cu

mediul de afaceri şi a creea locuri de muncă în regiune este un obiectiv important al Consiliului

Local şi al Primarului municipiului Timișoara.

Măsurile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în Timişoara oferă o mare oportunitate

de a participa pe pieţele ecologice cu creştere rapidă la nivel mondial şi european pentru

energie regenerabilă, eficienţă energetică şi sisteme de trasport sustenabil. Dar, aşa cum

Nicholas Stern a subliniat în raportul său din 2007: ”este cel mai mare eşec de piaţă„.

Asta înseamnă că pieţele libere nu pot singure să salveze Clima. Sunt necesare decizii politice

privind obiective pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră şi implementarea

instrumentelor pentru schimbările climatice. Pure informaţii despre ameninţările schimbărilor

climatice şi anumite soluţii posibile nu vor duce la o schimbare în comportamentul şi investiţiile

care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor mai sus menţionate.

Atâta timp cât guvernul român nu rectifică taxele pe CO2 printr-o reformă a taxei ecologice,

subvenţiile din Uniunea Europeană trebuie să sprijine măsurile locale care sunt uneori foarte

costisitoare.

Prima acțiune clară a municipiului Timișoara în direcția luptei împotriva Schimbărilor

Climatice a fost semnarea declarației ”EUROCITIES Declaration on Climate Change”

de către Primarul municipiului Timișoara. Aceasta declarație cuprinde o serie de

angajamente privind lupta împotriva Schimbărilor Climatice.

De asemenea ca membru al asociației municipiilor din România, în luna martie 2010

s-a semnat angajamentul municipiilor din România pentru combaterea efectelor

Schimbărilor Climatice.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au depus eforturi de atenuare a

efectelor schimbărilor climatice globale, prin diferite politici la nivel național cât și local.

Mulți leaderi din aceste state au propus obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de

seră și dezvoltat planuri de acțiune cu măsuri clare de adaptare la efectele climatice.

Acum este și momentul Timișoarei de a pune în aplicare un plan de acțiune în vederea alinierii

la eforturile tărilor membre din Uniunea Europeană în lupta cu Schimbările Climatice.

Prin aprobarea Planului Local Strategic de Acțiune în vederea combaterii și adaptării la

Schimbărilor Climatice”, de către Consiliul Local al municipiului Timișoara, se institue un

angajament politic clar, se asumă responsabilități și se deleagă autorități în vederea

implementării acestuia.

Următoarea etapă o constituie aderarea și semnarea ”Pactului Primarilor”, inițiativă a Comisiei

Europene, sprijinită de Parlamentul European și Comitetul Regiunilor.

Toți avem o responsabilitate față de semeni, față de noi înșine, față de natură ........și

să nu uităm generațiile viitoare.

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

63

7 Concluzii

Rezultatele evaluărilor pe sectoare au condus la următorul inventar (Fig.14 ) de emisii pentru

municipiul Timișoara pentru anul de referință 2008 pe sectoarele analizate.

Fig. 14. Cuantificarea emisiilor de CO2 (tone/an - 2008), pe sectoarele evaluate

Cantitatea totală de emisii de CO2 la nivelul anului 2008 pentru municipiul Timișoara se

situează la valoare de 1.585.866,49 tone CO2, iar exprimată ca și indice pe cap de locuitor la

o valoare de 5,076 tone CO2/capita.

Comparând valoarea obținută la nivelul Timișoarei cu a Bucureştiului la nivelulul anului 2007

(date disponibile, Lit. 15), sau cu a mediei capitalelor europene (date din Lit. 15), putem spune

că Timişoara se situează sub valorile acestora la nivelul anului 2008 (Fig. 15 ).

Fig.15. Compararea emisiilor de CO2 din Timișoara cu nivelul emisiilor altor municipalități

De asemenea, putem compara datele obţinute la nivelul Timişoarei cu datele obţinute la nivelul

oraşelor Europene (capitale europene, Lit.15), chiar şi Bucureşti (Tabel 20).

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

64

Tabel 20. Benchmarking, rezultatele obținute la nivelul municipiului Timișoara cu rezultatele capitalelor europene (inclusiv rezultatele Bucureștiului).

Indicatori cantitativi

*Benchmarking,m edia capitale

europene, 2007

*București, Anul de referință

2007

Timișoara, Anul de referință

2008

Sursa

Ținta de reducere a emisiilor de CO2 până în anul 2020, % făță de anul de referință

14,48 0,00 20,00

Ținta propusă de către echipa de lucru și

responsabilii pe Strategia Climatică a municipiului Timișoara

Total emisii de CO2/locuitor 5,21 5,23 5,08 Inventar de emisii 2008 Energie regenerabilă utilizată % din totalul energiei furnizate

7,30 0,01 13,21 ENEL Energie SA, Eticheta energie electrică 2008

Lungimea traseelor pentru bicicliști, km/kmp 1,15 0,17 0,15 Primaria Municipiului Timișoara Lungimea totală a traseelor de transport în comun, km/kmp

2,33 1,42 3,21 RATT date ref. 2008, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş date ref.2004

Procent din totalul locuitorilor care utilizează transportul în comun

41,56 54,00 29,84 Raportarea numărului de călători transportați (RATT) la numărul de locuitori 2008 conform Institutului de Statistică

Consumul anual de apă pe locuitor, mc/locuitor

105,43 96,02** 124,00 Regia Autonomă de APĂ și CANAL Aquatim

Cantitatea anuală de deșeuri menajere generată pe locuitor, kg/locuitor

510,93 479,37 200,05

SC Retim Ecologic Service SA, Studiu al Universității din Stuttgart - Compoziția deșeurilor menajere în structuri urbane selectate în România Lit.11

Cantitatea de deșeuri reciclabile, % din cantitatea totală de deseuri generată

17,62 1,81*** 25-28

Retim Ecologic Service SA, Studiu al Universității din Stuttgart - Compoziția deșeurilor menajere în structuri urbane selectate în România Lit.11

Cantitatea de deșeuri organice, % din cantitatea totală de deșeuri generată

N/A N/A 50-54

Studiu privind managementul deșeurilor HCL 320/2008; Studiu al Universității din

Stuttgart - Compoziția deșeurilor menajere în structuri urbane selectate în România Lit.11

* Date din Lit. 15, **Date la nivelul anului 2004, ***Date la nivelul anului 2006

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

65

Ținta globală propusă la nivelul municipiului Timișoara este de reducere a emisiilor de

CO2 cu 20% până în anul 2020.

Pentru atingerea țintei globale de 20% reducere a emisiilor de CO2 până în anul 2020 pentru

municipiul Timișoara, s-au alocat ținte individuale pe fiecare sector, în funcție de potențialul

acestora de contribuție la reducerea emisiilor de CO2.

În Fig. 16. se pot identifica țintele propuse pe sectoare exprimate în procente și în mii tone CO2

pe sector, față de anul de referință 2008.

Fig.16. Alocarea țintelor pe sectoare pentru atingerea țintei globale de 20% reducere până în 2020.

Aceste ținte sunt destul de ambițioase dacă ne gândim la doar zece ani.

Fâcând eforturi de a atinge țintele individuale pe sectoare cât și ținta globală, vom fi pregătiți

să înfruntăm viitoarele impuneri de reducere care se preconizează pentru toate statele membre

ale Uniunii Europene, în jurul valorii de 1 tonă CO2/capita la nivelul anului 2050, pentru a

avea o șansă mare de a rămâne sub 2°C față de încălzirea globală.

Întocmit,

denkstatt România

Managing Director

Gabriela Fistiș

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

66

Literatura

1. Dr. Aristita Busuioc, Dr. Mihaela Caian, Dr. Roxana Bojariu, dr. Constanta Boroneant, Dr. Sorin

Cheval, Madalina Baciu, Alexandru Dumitrescu, – Administrația Națională de meteorologie – ”Scenarii

de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001 – 2030” .

2. Institutul Național de Statistică – ”Anuarul Statistic al României 2007, 2008 – Geografie Meteorologie

și mediu înconjurator”.

3. Institutul Național de Statistică - ”Anuarul Statistic al României 2008 – Populație” .

4. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - Ghid privind adaptarea la schimbările climatice

5. Prof. S. Rahmstorf, H-J Schellhuber - Schimbări climatice

6. Baza de date Ecoinvent

7. Baza de date Gemis 4.14

8. Baza de date Gemis 4.2

9. Bernt Jhonke (Germania), Robert Hoppaus (IPCC/OECD/IEA), Eugen Lee(USA), Bill Irving (USEPA), T.

Martinsen (IPCC/OECD/IEA), K. Marekove (IPCC/OECD/IEA) Ghid de buna practica și gestionarea

incertitudinilor în inventarirea emisiilor de gaze cu efect de seră

10. Naz Ritchie, Chuck Smith, Comparation of GHG emission from waste to energy Facilities and the

Vancouver Landfill

11. Prof. Dr. Ing. Martin Kranert, dr. Ing. klaus Fischer, M. Sc. Dipl. Ing. Mihaela Berechet, Dipl. Ing.

Oliver Schiere - Compoziția deșeurilor menajere în structuri urbane selectate în România

12. Primăria municipiului Timișoara - Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara

2008

13. Regia Autonomă de Apă și Canal Aquatim Timișoara – Raport anual 2009

14. Vintilă Teodor, Nikoloc Vasilie – Institutul de Biotehnologii aplicate IBA – Timișoara – Integrarea

fermentației anaerobe și captarea metanului în managementul dejecțiilor într-o fermă de lapte de

vaci

15. Proiect de cercetare condus de European Intelligent Unit, sponsorizat de Siemens - European Green

City Index – Assesing the environmental impact`s of major Europe cities.

16. Primăria municipiului Timișoara - Studiu privind managementul deșeurilor HCL 320/2008

17. MedClima - CO2 - Rapid Assessment Method – MANUAL

18. http://www.achizitiiverzi.ro

19. Uniunea Europeană – ”Cumpărând verde” Manual despre achiziții publice verzi -

www.mmediu.ro/organizare/.../Cumparand_verde.pdf

Abrevieri

IPCC - Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice

GHG – Green House Gas (Gaze cu efect de seră)

GES – Gaze cu efect de seră

EU – ETS - European Union Emissions Trading Scheme (UE Schema de comercializare a emisiilor)

AR 4 - Al 4-lea Raport de evaluare (Fourth Assessment Report al IPCC)

AOGCM - Modele climatice globale

RegCM – Modele climatice regionale

PIK - Potsdamm Institut für Klimafolgenforschung – Institutul de Cercetare pe Schimbări Climatice

IEA – International Energy Agency (Agenția Internațională pentru Energie)

OECD – Organization for Economic Co-operation and Development (Organizația pentru economie,

cooperare și dezvoltare)

USA – United State of America (Statele Unite ale Americii)

CCIAT – Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara

UNIDO – United Nations Industrial Development Organization (Organizația Națiunilor Unite pentru

Dezvoltare Industrială)

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

67

ANEXĂ

Chestionar de evaluare a consumurilor de combustibil – față

Chestionar de evaluare a consumurilor de combustibil - verso

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

68

METODA DE EVALUARE A FEZABILITĂȚII MĂSURILOR

(Sursa – Metodă de evaluare a măsurilor de Cleaner Production utilizată de UNDO în ”Programul pentru dezvoltarea

durabilă a companiilor din România cu orientare spre creșterea expertizei naționale în domeniile „Producție Curată“ și

„Responsabilitate Socială Corporatistă“ în sectorul turistic”; Notă – metoda a fost adaptată la nivelul problematicilor

evaluate, nu a fost integral urmărită).

Măsurile stabilite de-alungul sedințelor de stablilire a obiectivelor și țintelor pe sectoare au fost evaluate conform procedurii de mai jos urmărind evaluarea măsurilor luând în considerare criterii economice, de mediu, tehnice și organizatorice descrise mai jos.

CRITERIUL I - Economic

CRITERIU II - MEDIU

Criteriu Scală Clasificare

Fezabil dpdv mediu:

Reducerea cantității de CO2 potențială la nivelul

sectorului

 CO2 tone/an

**** > 50000 tone CO2

*** Reduceri intre 5000 - 50000 tone CO2

** Reduceri intre 2500 –5000 tone CO2

* Reduceri intre 1 – 2500 tone CO2

0 Dpdv al problematicii Schimbărilor Climatice nerecomandat, ex. Pentru ca aduce cresteri mari de energie electrică, deci creșteri în cantitatea de CO2 pe an

Criteriu Scală Clasificare

Fezabilitate Economica

****  Termen scurt amortizare a invesţiei (< 1 an)

 Zero sau investiţii minore < 10000 Euro

 Costuri operaţionale nesemnificative

***  Termen mediu de recuperare investiţii (1 - 3 ani)

 Investiţii scăzute < 50000 Euro

 Costuri de operare egale cu situaţia prezentă

**  Termen mediu spre lung de recuperare investiţii (3 - 10 ani)

 Investiţii moderate < 250 000 Euro

 Costuri de operare egale cu situaţia prezentă

*  Termen lung de recuperare investiţie (> 10 ani)

 Investitii mari > 250 000 Euro

 Costuri de operare mari

0 Investiţie netolerată de Primaria Municipiului Timisoara

STRATEGIA CLIMATICA A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA

69

CRITERIU III – TEHNIC

Î

CRITERIU IV – ORGANIZAȚIONAL

Criteriu Scală Clasificare

Viabil dpdv tehnic

****  Măsuri simple

 Nu sunt necesare schimbări tehnice

 Cele mai bune tehnici (BAT)

***  Schimbări simple şi cunoscute dpdv tehnic

 Schimbări neproblematice dpdv tehnic

 Nu cauzează operaţiuni sau cheltuieli

**  Tehnologii moderate cunoscute

 Schimbări tehnice aplicabile dar nu simplu de implementat

 Aceleaşi cheltuieli de operare ca actualmente

*  Scară largă, schimbări tehnice complexe

 Cauzează operări şi cheltuieli

0  Dpdv tehnic irealizabil

Criteriu Scală Clasificare

Viabil dpdv organizaţional

****  Aplicabilitate mare (inclusiv dpdv legal), nu necesită schimbări organizaţionale la nivelul proceselor şi serviciillor

 Nu necesită întreruperi îin procese şi servicii

 Măsura pe termen scurt (< 1 an)

***  Aplicabilitate bună, simplu de implementat, schimbări

organizatorice nesemnificative

 Instruiri minimale perntru angajati

 Necesară scurtă întrerupere a procesului sau serviciului

 Măsura pe termen scurt (1-3 ani)

**  Schimbări organizaţionale moderate

 Angajaţii necesită instruire, este necesar comunicarea către public

 Investiţie necesară pe termen mediu

 Măsura pe termen mediu (3 - 5 ani)

*  Greu de aplicat, schimbări organizaţionale semnificative

 Instruiri speciale pentru angajaţi

 Intreruperi în proces

 Investiţie pe termen lung

 Măsură pe termen lung (> 5 ani)

0 Nu se poate realiza dpdv organizaţional