Hotararea 201/22.04.2008 privind aprobarea Conceptului privind strategia în domeniul protecţiei mediului în municipiul Timişoara - "TIMIŞOARA ECOLOGICĂ"

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 1

ANEXĂ La Hotărârea Consiliului Local Nr. _______din ___.____.2008.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

„TIMIŞOARA ECOLOGICĂ”

CONCEPT PRIVIND STRATEGIA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI

Timişoara – 2008

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 2

CAPITOLUL I

CONCEPT, PRINCIPII, OBIECTIVE

Preocupările privind dezvoltarea durabilă datează de peste 30 de ani când, la Conferinţa asupra Mediului de la Stockholm (1972) s-a căzut de acord asupra necesităţii inexorabile de a răspunde problemelor ridicate de deteriorarea mediului natural, de prevenire a agravării dezechilibrelor ecologice şi de asigurare a echilibrului ecologic pe Terra şi marchează momentul în care omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător sunt inseparabile de cele ale bunăstării şi de procesele economice, în general.

Momentul de referinţă care marchează o nouă viziune de dezvoltare a ţărilor lumii contemporane îl constituie Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, desfăşurată la Rio de Janeiro, în 1992. Cu acest prilej, dezvoltarea economică şi protecţia mediului au fost fundamentate pe un nou concept, cunoscut sub denumirea de dezvoltare durabilă, adoptându-se, în acest sens, Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio de Janeiro, documente program ale dezvoltării durabile.

În timp, formularea conceptului a cunoscut o perfecţionare continuă, prin noi precizări şi noi instrumente de înfăptuire a dezvoltării durabile, statele lumii întâlnindu-se într-o serie de conferinţe şi întruniri mondiale. Punctul de plecare în formularea conceptului de dezvoltare durabilă îl constituie Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare a ONU, cunoscut sub denumirea de Raportul Brundtland (denumirea vine de la numele fostului premier laburist norvegian Gro Harlem Brundtland, conducătorul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare a ONU) în care se consemnează ideea potrivit căreia „umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare durabilă – de a garanta satisfacerea necesităţilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”. Dezvoltarea viitoare a omenirii a fost concepută într-o viziune sistemică, integratoare, menită să răspundă necesităţii egalizării şanselor generaţiilor care există şi se succed pe Terra. Tabloul schiţat privind viitoarea dezvoltare îmbină, într-un tot unitar, creşterea economică susţinută cu păstrarea şi ameliorarea mediului ambiant, echitatea, justiţia şi afirmarea democraţiei în viaţa socială.

Prefigurarea noului tip de dezvoltare economică a omenirii s-a polarizat în jurul definirii conceptului de dezvoltare durabilă şi găsirii mijloacelor concrete, eficiente de realizare a tuturor dimensiunilor sale, care a devenit punctul central al dezbaterilor problemelor privind creşterea economică şi mediul. Dezvoltarea durabilă este înţeleasă ca un nou tip de creştere economică, radical opus actualului tip, care a dominat economia secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, circumscris „folosirii resurselor naturale ale planetei, a formelor de energie convenţionale şi a celor neconvenţionale, concomitent cu protejarea şi conservarea mediului înconjurător”.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 3

„Nimic nu se mai poate gândi de acum încolo în domeniul industrial, economic, al vieţii omului, al habitatului fără a se face o evaluare din punct de vedere al mediului. Doar coordonarea ambilor factori, economic şi ecologic, va putea să asigure dezvoltarea durabilă”. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea dintre două aspiraţii umane care, prin conţinutul lor, susţin necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi a conservării stării mediului înconjurător, ca singura cale pentru creşterea calităţii vieţii.

Preocupările susţinute din partea autorităţilor şi instituţiilor internaţionale şi naţionale, a oamenilor de ştiinţă şi specialiştilor din cele mai diverse domenii de activitate socială au fost semnalizate, propulsate şi intensificate de un complex de procese diferite, care îngrijorează tot mai mult autorităţile şi populaţia lumii. Printre altele, astfel de procese sunt:

■ persistenţa fenomenului sărăciei care a cuprins majoritatea ţărilor lumii; ■ degradarea mediului înconjurător şi agravarea dezechilibrelor ecologice; ■ extinderea necontrolată a urbanizării, care afectează calitatea vieţii unei

importante părţi a populaţiei lumii; ■ persistenţa şomajului, care afectează omul, considerat cel mai important

factor de producţie; ■ manifestarea crizelor economice sub o multitudine de forme, care au drept

efect dezastruos irosirea de resurse incomensurabile. Dezvoltarea durabilă se derulează pe fondul unor principii majore, ce o caracterizează:

■ preocuparea pentru echitate şi corectitudine între ţări şi între generaţii; ■ viziunea de lungă durată asupra procesului dezvoltării; ■ gândirea sistemică, interconexiunea între economie, societate şi mediu. În esenţă, diferitele definiţii privitoare la durabilitate sunt abordate „în

viziunea reconcilierii dintre economie şi mediul înconjurător pe o nouă cale care să susţină progresul uman, nu numai în câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat”, ceea ce înseamnă şi realizarea unui set de obiective economice şi sociale, care se referă la asigurarea:

■ creşterii economice, cu luarea în considerare a conservării şi protejării resurselor naturale;

■ cerinţelor esenţiale de muncă, hrană, energie, apă, locuinţe şi asistenţă medicală pentru oameni;

■ unei noi calităţi a proceselor de creştere economică; ■ creşterii controlate a populaţiei; ■ conservării şi sporirii rezervei de resurse; ■ restructurării tehnologice şi menţinerii sub control a posibilelor riscuri; ■ abordării integrate a protecţiei mediului înconjurător, creşterii economice şi

necesarului de energie. Dezvoltarea durabilă, prin esenţa sa, exprimă necesitatea integrării armonioase

a dezvoltării economice, a guvernării responsabile, a asigurării coeziunii sociale şi a

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 4

binomului om-natură, aspecte ce sunt relevate de principiile dezvoltării durabile, formulate în cadrul Agendei 21 a Conferinţei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992). Printre aceste principii se înscriu:

■ oamenii trebuie să se afle în centrul tuturor iniţiativelor de dezvoltare; ■ încurajarea comunităţilor umane de a-şi recunoaşte valorile culturale, morale

şi spirituale; ■ capacitatea comunităţilor de autodeterminare prin respectarea drepturilor la

propria dezvoltare; ■ justiţia socială, echitatea spaţială, intra şi intergeneraţională, care să asigure

distribuţia echitabilă a resurselor şi oferirea de oportunităţi egale pentru membrii societăţii;

■ participarea democratică la luarea deciziilor; ■ viabilitatea instituţională care să asigure convergenţa de interese a diferitelor

grupuri; ■ sănătatea ecologică, prin recunoaşterea naturii ca o moştenire comună pentru

generaţiile viitoare; ■ echitatea între zone biogeografice în managementul resurselor naturale; ■ cooperarea globală a naţiunilor de pe Terra. Principiile dezvoltării durabile continuă şi vor continua să facă obiectul unor

largi discuţii şi dezbateri, pe plan naţional şi internaţional dar, în termeni generali, acestea sunt, în prezent, bine stabilite şi conceptualizate. Dezvoltarea economică este importantă pentru orice societate, însă beneficiile ei trebuie să fie mai mari decât costurile, inclusiv costurile legate de conservarea şi protecţia mediului. În acest context, atenţia trebuie să se focalizeze asupra modalităţilor prin care aceste principii pot şi trebuie să fie aplicate în diferitele sectoare ale economiei şi ale dezvoltării sociale.

O bună parte a omenirii trăieşte în mari aglomerări urbane „monstruoase” în care problemele mediului înconjurător sunt dramatice.

În prezent oraşul este un decor mineral în care predomină culoarea gri, betonul, asfaltul şi sticla, inducând omului acea stare sufletească de nelinişte şi anxietate.

Protejarea şi dezvoltarea ofertei naturale şi antropice, punerea ei în legătură cu locuirea, reducerea surselor interne de poluare, accesibilizarea elementelor naturale din teritoriul apropiat, interconectarea elementelor de peisaj într-o reţea verde, cuprinzând dotări de agrement şi posibile atracţii turistice, sunt măsuri menite să întărească vocaţia rezidenţială a oraşului şi să-i contureze identitatea în cadrul concurenţei interurbane regionale.

Aplicarea măsurilor de protecţie şi conservare a mediului, eliminarea factorilor poluatori, vor determina o menţinere a calităţii mediului, concomitent cu o dezvoltare socio-economică viguroasă.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 5

Promovarea cerinţelor specifice ale dezvoltării regionale, în corelaţie cu prevederile strategice pe plan naţional, respectiv la nivel local, se regăsesc în conceptul de dezvoltare „Timişoara Ecologică”.

Conceptul de „TIMIŞOARA ECOLOGICĂ” înglobează problemele inventariate, programele în derulare planurile de măsuri la nivel local, pentru asigurarea unui confort ambiental corespunzător unei dezvoltări durabile a municipiului Timişoara.

Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului va determina:

- menţinerea echilibrului ecosistemului urban; - eliminarea factorilor poluatori care creează disconfort şi afectează starea de

sănătate; - punerea în valoare a potenţialului existent. Luând în considerare aceste realităţi, Primăria Municipiului Timişoara

propune, pentru anul 2008, conceptul „Timişoara ecologică”, în conformitate cu Planul Urbanistic General, cu programele existente pe plan local, regional, naţional şi european propunându-şi în acest sens realizarea unui program unitar de măsuri şi obiective printr-un management corespunzător.

Subliniem, de asemenea, şi aspectul determinant al necesităţii implicării efective a fiecărui cetăţean, a fiecărei instituţii, organizaţii sau agent economic cu disponibilităţile şi resursele tehnice, financiare şi umane existente.

CAPITOLUL II

OBLIGAŢIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE PRIVIND GESTIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului. Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. Consiliul Local Timişoara în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 (republicată) a administraţiei publice locale, secţiunea a 2-a, art. 36, alin. 2, lit. b, alin. 6 lit. a, are atribuţii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a municipiului, asigură, potrivit competenţelor şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru protecţia şi refacerea mediului, realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 6

integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi aprobă strategiile privind dezvoltarea durabilă, economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara. În conformitate cu aceeaşi lege, la art. 63, al. 3 lit. „c” şi alin 5 lit. „h” se specifică obligativitatea Primăriei ca în exercitarea atribuţiilor sale să elaboreze proiecte, strategii privind starea economică, socială şi de mediu, să asigure realizarea lucrărilor şi să ia toate măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului. Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 prevede în art. 90, că autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii şi răspunderi pentru conservarea şi protecţia spaţiilor verzi urbane, supravegherea operatorilor economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozite necontrolate de deşeuri refolosibile, asigură salubrizarea localităţilor, întreţinerea, gospodărirea pieţelor, a parcurilor publice şi a spaţiilor verzi, promovează o atitudine corespunzătoare în legătură cu importanţa protecţiei mediului şi are responsabilitatea de a avea personal specializat pentru protecţia mediului. Autorităţile administraţiei publice locale, conform Legii nr. 27/2007 privind aprobarea OUG nr. 67/2006 privind regimul deşeurilor trebuie să (art. 49) asigure implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor, asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului. Prin Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, autorităţile administraţiei publice locale (art. 12) au obligaţia de a lua toate măsurile pentru crearea de spaţii verzi, să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale (art. 18) şi să înfiinţeze registrele locale ale spaţiilor verzi; conform art. 21, activităţile de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi, subordonate autorităţilor publice locale, sunt finanţate de bugetul local.

Conform OUG nr. 114/2007, protejarea spaţiilor verzi este o obligaţie, o necesitate care constituie o prioritate a administraţiei publice locale până în 2010, respectiv 2013, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor trebuind să ajungă la 20 respectiv 26 mp. Pentru realizarea activităţilor de prevenire, control, avizare, conservare, protecţie, îmbunătăţire a mediului şi educaţie ecologică oglindite în aproape 150 acte normative, s-a impus înfiinţarea unei structuri corespunzătoare. Necesitatea intervenţiilor în ecosistemul timişorean pentru o dezvoltare durabilă, existenţa problemelor de mediu (ploi acide, degradarea biodiversităţii, managementul deşeurilor, stress-ul urban etc.) au generat apariţia în alte structuri locale organizate (asociaţii) de programe specifice mediului. Elaborarea, la nivel local, a Strategiei privind protecţia mediului, aliniată la cerinţele internaţionale formulate în Agenda pentru secolul 21 şi implementarea acestor cerinţe prin înfiinţarea unui corp de control ecologic la nivelul administraţiei publice locale, realizarea unui sistem de monitoring pentru cunoaşterea stării mediului, realizarea unei bănci de date centralizate la nivelul zonei Timişoara care să

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 7

cuprindă date de referinţă din domeniul mediului, proiecte de mediu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi informarea în acest sens a populaţiei, menţinerea unui ambient sănătos, colaborarea cu instituţiile de specialitate (Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică etc.), înfiinţarea unui Centru de educaţie ecologică în scopul intensificării programelor, acţiunilor de educaţie au constituit argumentele care au condus la înfiinţarea unei structuri specializate pentru mediu „Direcţia de Mediu” în organigrama Primăriei Municipiului Timişoara prin HCL nr. 124/2007. În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate al Primăriei Municipiului Timişoara, Direcţia de Mediu, structurată pe trei servicii şi trei birouri are următoarele atribuţii principale:

2.1. SERVICIUL ADMINISTRARE MEDIU a) Propune măsuri de rezolvare a problemelor privind combaterea vectorilor şi

dăunătorilor; b) Efectuează verificări pentru depistarea deficienţelor în activităţile de

combatere vectori şi dăunători şi intervine prin măsuri concrete în soluţionarea eficientă a acestora prin operatorii de servicii;

c) Urmăreşte efectuarea în bune condiţii şi la termenele stabilite a lucrărilor, activităţilor, serviciilor prestate de operator în domeniul combaterii vectorilor şi dăunătorilor şi în domeniul managementului populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj;

d) Verifică activitatea operatorilor conform programelor stabilite; e) Constată şi sancţionează contravenţional, în baza legislaţiei în vigoare,

situaţiile de încălcare a legislaţiei în domeniu prin inspectorii de specialitate, împuterniciţi în acest sens;

f) Întocmeşte documentaţiile şi promovează proiecte către Consiliul Local al Municipiului Timişoara privind combaterea vectorilor şi dăunătorilor, educaţia ecologică, cercetarea ştiinţifică, managementul populaţiei canine, al animalelor de companie şi a activităţii de ecarisaj;

g) Verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor, persoanelor juridice, pe probleme de combatere a vectorilor şi dăunătorilor şi în domeniul managementului populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj analizând situaţiile pe teren şi urmărind rezolvarea acestora conform competenţelor care îi revin;

h) Urmăreşte punerea în aplicare a actelor normative emise de organele centrale şi locale în domeniu şi modul de îndeplinire de către persoane fizice şi juridice a obligaţiilor ce le revin privind combaterea vectorilor şi dăunătorilor, managementului populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 8

i) Colaborează cu reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor abilitate pe probleme privind combaterea vectorilor şi dăunătorilor, managementul populaţiei canine, animalelor de companie şi activitatea de ecarisaj;

j) Supraveghează şi urmăreşte buna funcţionare, întreţinerea şi modernizarea locurilor de joacă în municipiul Timişoara;

k) Propune teme de proiectare şi întocmeşte caiete de sarcini pentru achiziţii, licitaţii, concesionări, privind gestionarea combaterii vectorilor şi dăunătorilor, managementul populaţiei canine, animalelor de companie şi activitatea de ecarisaj în municipiul Timişoara, mobilier urban, piese de joacă şi locuri de joacă;

l) Recepţionează lucrările şi urmăreşte realizarea contractelor în derulare privind combaterea vectorilor şi dăunătorilor, piese de joacă pentru copii, alte materiale, cercetarea ştiinţifică şi managementul populaţiei canine, animalelor de companie şi activitatea de ecarisaj;

m) Urmăreşte respectarea clauzelor contractuale din oricare alte contracte care cad în competenţa serviciului;

n) Urmăreşte respectarea normelor de ecologizare a oraşului de către persoanele fizice şi juridice de pe raza municipiului;

o) Propune realizarea strategiei de mediu pe termen mediu şi lung în municipiul Timişoara;

p) Promovează şi susţine programele privind educaţia cetăţenilor, împreună cu diverse organizaţii, asociaţii, instituţii;

q) Participă, prin inspectorii de specialitate desemnaţi la şedinţele comisiilor de analiză ce funcţionează în cadrul Agenţiei Regionale de Protecţia mediului, Gărzii de Mediu Timiş, alte instituţii, la nivel local, judeţean sau regional;

r) Organizează periodic întâlniri cu operatorii în domeniu, analizează şi stabileşte măsuri de soluţionare a sesizărilor, reclamaţiilor primite de la utilizatori;

s) Urmăreşte şi inventariază problemele legate de degradarea mediului natural; t) Urmăreşte problemele legate de calitatea apei cu scopul dezvoltării unui

program de management durabil al apei şi al evaluării impactului calităţii apei de precipitaţii asupra mediului;

u) Urmăreşte modalitatea de aplicare a actelor normative emise de organele centrale privind organismele modificate genetic.

2.1.1. Biroul Ecologie Urbană

a) Urmăreşte problemele legate de poluarea sonoră şi prin vibraţii; b) Verifică activităţile ce se desfăşoară în pieţele ce aparţin Consiliului Local al

Municipiului Timişoara şi în pieţele private, privind aplicarea legislaţiei de mediu;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 9

c) Combate degradarea biodiversităţii, a mediului natural şi propune măsuri de rezolvare a problemelor privind reechilibrarea biodiversităţii;

d) Verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor şi persoanelor juridice pe probleme de mediu, analizând situaţiile pe teren şi urmărind rezolvarea acestora conform competenţelor care îi revin;

e) Promovează şi susţine programele privind educaţia cetăţenilor împreună cu diverse organizaţii, asociaţii, instituţii;

f) Urmăreşte problemele legate de protecţia naturii; g) Urmăreşte, propune şi implementează „tehnologii verzi” nepoluante; h) Urmăreşte reducerea cantităţii de pulberi emise din activitatea de transport,

materiale de construcţii, demolări, lucrări de construcţii; i) Promovează şi susţine programe de turism şi agrement;

2.2. SERVICIUL SPAŢII VERZI

a) Propune măsuri de rezolvare a problemelor privind spaţiile verzi; b) Efectuează verificări pentru depistarea deficienţelor în activităţile de spaţii

verzi şi intervine prin măsuri concrete în soluţionarea eficientă a acestora prin operatorii de servicii;

c) Urmăreşte efectuarea în bune condiţii şi la termenele stabile a lucrărilor, activităţilor, serviciilor prestate de operator în domeniul spaţiilor verzi;

d) Verifică activitatea operatorilor conform programelor stabilite; e) Constată şi sancţionează contravenţional, în baza legislaţiei în vigoare,

situaţiile de încălcare a legislaţiei în domeniu prin inspectorii de specialitate, împuterniciţi în acest sens;

f) Întocmeşte documentaţiile şi promovează proiecte către Consiliul Local al Municipiului Timişoara privind modernizarea spaţiilor verzi;

g) Verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor, persoanelor juridice pe probleme de spaţii verzi, analizând situaţiile pe teren şi urmărind rezolvarea acestora conform competenţelor care îi revin;

h) Urmăreşte punerea în aplicare a actelor normative emise de organele centrale şi locale în domeniu şi modul de îndeplinire de către persoane fizice şi juridice a obligaţiilor ce le revin privind spaţiile verzi;

i) Colaborează cu reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor abilitate pe probleme de spaţii verzi;

j) Inventariază problemele de spaţii verzi, împreună cu instituţiile abilitate, informează şi propune măsuri în acest sens;

k) Propune teme de proiectare şi întocmeşte caiete de sarcini pentru achiziţii, licitaţii, concesionări, privind gestionarea spaţiilor verzi în municipiul Timişoara;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 10

l) Evaluează şi propune măsurile de recuperare a pagubelor înregistrate pe spaţiile verzi;

m) Recepţionează lucrările şi urmăreşte realizarea contractelor în derulare privind spaţiile verzi, defrişări şi tăieri de corecţie arbori, achiziţii de material dendrologic, refacerea spaţiilor verzi afectate şi distruse;

n) Administrează contractele de achiziţie publică, de lucrări şi servicii rezultate în urma desfăşurării procedurilor de achiziţie publică solicitate Serviciului Achiziţii Publice;

o) Urmăreşte respectarea normelor de înfrumuseţare a zonelor verzi de pe raza municipiului Timişoara, de către persoanele fizice şi juridice;

p) Organizează periodic întâlniri cu operatorii în domeniu, analizează şi stabileşte măsuri de soluţionare a sesizărilor, reclamaţiilor primite de la utilizatori;

q) Urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a vegetaţiei, studiul cauzelor ce conduc la îmbolnăvirea şi degradarea acesteia (boli, dăunători, poluare);

r) Promovează şi susţine programe privind studiul aeroplanctonului împreună cu diverse instituţii;

2.2.1. Biroul Mobilier Urban şi Dezvoltare Spaţii Verzi

a) Propune, proiectează şi realizează piese de mobilier urban; b) Propune, realizează şi proiectează elemente de spaţii verzi, aliniamente

stradale, scuaruri, parcuri; c) Realizează studii privind reconstrucţia ecologică a unor spaţii verzi degradate; d) Întocmeşte studii în vederea măririi suprafeţelor împădurite; e) Propune reproiectarea zonelor verzi din cartierele de locuit; f) Promovează şi susţine programe privind educaţia cetăţenilor împreună cu

diverse organizaţii, asociaţii, instituţii; g) Face propuneri pentru realizarea de proiecte privind amenajarea de parcări

ecologice; verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor, persoanelor juridice pe probleme de spaţii verzi, analizând situaţiile pe teren şi urmărind rezolvarea acestora conform competenţelor care îi revin;

h) Realizează studii pentru înfiinţarea unor zone verzi tematice;

2.3. SERVICIUL PROTECŢIA MEDIULUI

a) Propune măsuri de rezolvare a problemelor de mediu ; b) Verifică activitatea operatorilor conform programelor stabilite;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 11

c) Constată şi sancţionează contravenţional, în baza legislaţiei în vigoare, situaţiile de încălcare a legislaţiei în domeniu prin inspectorii de specialitate, împuterniciţi în acest sens;

d) Întocmeşte documentaţiile şi promovează proiecte către Consiliul Local al Municipiului Timişoara privind problemele de mediu, stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor;

e) Verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor, persoanelor juridice pe probleme de mediu analizând situaţiile pe teren şi urmărind rezolvarea acestora conform competenţelor care îi revin;

f) Urmăreşte punerea în aplicare a actelor normative emise de organele centrale şi locale în domeniu şi modul de îndeplinire de către persoane fizice şi juridice a obligaţiilor ce le revin privind mediul urban;

g) Colaborează cu reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor abilitate pe probleme de mediu;

h) Propune teme de proiectare şi întocmeşte caiete de sarcini pentru achiziţii, licitaţii, concesionări, privind gestionarea problemelor de mediu urban în municipiul Timişoara;

i) Urmăreşte respectarea clauzelor contractuale din oricare alte contracte care cad în competenţa serviciului;

j) Propune realizarea strategiei de protecţie a mediului pe termen mediu şi lung în municipiul Timişoara;

k) Promovează şi susţine programe privind educaţia cetăţenilor împreună cu diverse organizaţii, asociaţii, instituţii;

l) Inventariază problemele de mediu împreună cu instituţiile abilitate, informează şi propune măsuri, în acest sens, conducerii instituţiilor;

m) Participă, prin inspectorii de specialitate desemnaţi, la şedinţele comisiilor de analiză ce funcţionează în cadrul Agenţiei Regionale de Protecţia mediului, Gărzii de Mediu Timiş, alte instituţii, la nivel local, judeţean sau regional;

n) Organizează periodic întâlniri cu operatorii în domeniu, analizează şi stabileşte măsuri de soluţionare a sesizărilor, reclamaţiilor primite de la utilizatori;

o) Efectuează controale privind poluarea industrială; p) Urmăreşte problemele legate de poluarea apelor de suprafaţă, poluarea

atmosferei, poluarea solului şi a apelor subterane precum şi poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii;

2.3.1. Biroul Avize, Control, Poluare a) Verifică respectarea actelor de reglementare privind gospodărirea apelor uzate,

colectate în bazine vidanjabile; b) Analizează şi stabileşte măsuri de prevenire şi combatere a poluărilor

accidentale; c) Verifică şi acordă avize pentru intervenţiile în spaţiile verzi;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 12

d) Verifică şi acordă avize societăţilor care au ca obiect de activitate preluarea de materii şi materiale reciclabile;

e) Controlează activităţile cu caracter poluant la societăţile comerciale; f) Verifică şi controlează modul de gestiune a deşeurilor industriale; g) Verifică şi controlează modul de gestiune a deşeurilor periculoase (spitale,

cabinete medicale, dispensare etc.) h) verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor, persoanelor juridice pe probleme

de mediu, analizând situaţiile pe teren şi urmărind rezolvarea acestora conform competenţelor care îi revin;

i) Promovează şi susţine programe privind educaţia cetăţenilor împreună cu diverse organizaţii, asociaţii, instituţii;

CAPITOLUL III

TIMIŞOARA ECOLOGICĂ

OBIECTIVE PENTRU 2008

3.1. SPAŢII VERZI Dezvoltarea urbană este în prezent un fenomen universal, de care nu este

scutită nici una din regiunile lumii, putându-se vorbi astfel de o societate industrială urbană, care se naşte odată cu revoluţia tehnologică.

Urbanizarea a început să crească brusc după cel de-al doilea război mondial, procentul general de urbanizare înglobând astăzi aproape jumătate din populaţia lumii.

În acest decor artificial, de deşert sterp, oazele de verdeaţă, scuarurile, parcurile, apar ca adevărate miracole care redau omului speranţa şi bucuria de a trăi. Omul va trebui să se adapteze acestei ambianţe specifice.

Urbanismul modern se străduieşte din răsputeri să corecteze defectele oraşelor vechi şi să creeze altele noi în care să se asigure o împletire firească între un cadru civilizat de viaţă urbană şi condiţii biologice optime.

Profundele schimbări pe care civilizaţia le-a produs, atât în ritmul vieţii, cât şi în structura mediului înconjurător, au determinat apariţia unui fenomen social cu pondere din ce în ce mai mare şi cu importante implicaţii în structura vieţii sociale, pe care îl numim fenomen recreativ.

Recrearea este în prezent o necesitate vitală a societăţii moderne, care se impune atenţiei cu putere din ce în ce mai mare, motiv pentru care ea face obiectul unei preocupări atât de natură ştiinţifică, cât şi administrativ organizatorică.

Un rol esenţial în realizarea echilibrului ecologic al ambientului omului, îl are armonizarea raporturilor reciproce dintre spaţiile construite şi cele libere şi plantate, dintre spaţiul oraşului şi al teritoriului înconjurător. Intervenţia omului îşi pune pecetea astăzi, mai mult sau mai puţin, până în cele mai îndepărtate colţuri ale naturi.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 13

Spaţiile verzi sunt parte componentă a vieţii economice şi sociale a unei localităţi, reflectând, prin existenţa lor, nivelul de trai, gradul de cultură şi de civilizaţie al locuitorilor săi, cu influenţe benefice şi asupra psihicului uman. Ele sunt o componentă esenţială a habitatului uman, cu efecte asupra echilibrului ecologic al acestuia, reprezentând un adevărat tampon şi având capacitatea de a prelua o parte importantă a efectelor negative ale unor factori poluanţi.

În cadrul funcţionalităţii ecologice spaţiile verzi au capacitatea de a reţine precipitaţiile atmosferice, reduc şi purifică scurgerile de apă, fixează solul, reţin materialele aluvionale, reglează temperatura şi umiditatea atmosferică. Un rol foarte important al spaţiilor verzi din oraşe este conservarea biodiversităţii, a speciilor ameninţate cu dispariţia adunate în grădini botanice care au un statut special.

3.1.1 Arborii - fiinţele vii în peisagistica oraşului

Arborele, într-un oraş, este ultimul bastion al naturii într-un cadru artificial, mineral cum au devenit marile aglomerări urbane.

Arborii fac parte din patrimoniul oraşului şi, spre deosebire de regnul animal, care este într-o schimbare permanentă de decor, într-o continuă agitaţie cu motivaţia bine definită – supravieţuirea – total opus, arborele rămâne într-un singur loc, găsindu-şi acolo tot necesarul existenţei.

Admirând arborii pentru grandoarea şi întreaga lor făptură, se ajunge la o constatare ce are puterea unei legi în biologie. Vigoarea unui individ sau chiar a unei specii depinde de o anumită stare de cumpătare în ceea ce priveşte mijloacele de subzistenţă. Abundenţa acestor mijloace duce la degenerare. Aceasta este marea lecţie de viaţă pe care ne-o dă arborele.

Inconştient, prezenţa lui ni se imprimă în starea generală de spirit atât prin elementele structurii sale, cât mai ales prin bioenergia pe care o emană. Sunt arbori ce emană bioenergie pozitivă (chiparosul de baltă, salcâmul, arborele cu lalele, castanul, bradul argintiu), alţii ne absorb energia negativă cu care suntem încărcaţi uneori (arţarul, salcia, tuia, glădiţa).

Fiecare arbore este o individualitate, cu o structură şi o funcţionalitate mai simplă decât a noastră. Fiecare arbore respectă caracteristicile speciei, conturate şi stabilizate în timp, dar se înscrie într-o marjă de variabilitate. Corespunzător speciei este modul general de creştere, de expansiune a coroanei, de ramificare – este energia specifică de dezvoltare.

Condiţiile conjuncturale îi imprimă însă individualitatea. Există o formă specifică fiecărui arbore pe care o ia atunci când este singular, scăldat în lumină. În colectivitate sau chiar într-o simplă asociere de câteva exemplare, dezvoltarea sa este diferită. Îl modelează atât fireasca sa energie formativă, cât şi fuga, în primul rând, după lumină.

Arborele este o fiinţă vie ca şi omul sau animalele, el se naşte, creşte, respiră, transpiră, se reproduce şi moare.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 14

Poluarea atmosferică, dezvoltarea urbană, constrângerile tehnice dintr-un oraş impun unui arbore condiţii dificile.

Pentru confort şi exigenţele citadine, pentru necesităţile activităţii economice, o rivalitate feroce este instaurată între mineral şi vegetal.

Invazia maşinilor “a ronţăit” încetul cu încetul spaţiul disponibil. Spaţiul subteran, indispensabil vieţii arborilor a fost redus şi izolat. Rădăcinile

au fost mutilate, secţionate şi acoperite de asfalt. Lucrările de teren, formarea reţelelor subterane, fundaţiile, sărurile rămase de

la spălare, vibraţiile datorate circulaţiei, poluarea hidrocarburilor şi detergenţilor antrenează mutilări importante şi duc la asfixierea sistemului radicular.

Fiecare zonă verde, fiecare stradă plantată influenţează prin efectul răcoritor, circulaţia locală a aerului. Aceasta este una din funcţiile importante ale arborilor din oraşe. La aceasta se mai adaugă şi cel de atenuare a poluării.

Frunzele arborilor fac oficiul de filtrare a aerului, ele fiind obstacole în mişcarea descendentă al aerului poluat, reţinând pe suprafaţa lor praful şi alte diverse particule.

Tabelul de mai jos evidenţiază eficacitatea efectului de reducere al poluării (prin praf) de către arbori, la măsurarea prafului din aer (Frankfurt) seara, vara, în centrul oraşului.

Locaţie Număr de particule praf într-un litru de aer

Gara centrală 176.000 Centrul oraşului 184.000

Bulevard fără arbori 115.000 Bulevard cu arbori 38.000

Parc 31.000

Arborii contribuie la diminuarea concentraţiei de microorganisme aflate în suspensie din aer. Pe de o parte, provoacă reţinerea lor împreună cu praful la nivelul frunzelor, iar pe de altă parte dezvoltă o acţiune microbiană directă (contra bacteriilor şi ciupercilor/datorită secreţiei frunzelor, de substanţe numite „metabolice secundare” (polifenoli, terpene etc.) care au proprietăţi antibiotice.

Tabelul următor prezintă conţinutul în germeni cuprins în 3 m3 de aer din Paris.

Locaţie Număr de germeni Magazinele mari 4.000.000 Marile bulevarde 600.000

Grădini 10.000 Alte parcuri şi grădini 2.000 Pădurea Fontainbleau 50

Arborii sunt capabili să fixeze monoxidul de carbon, acesta fiind toxic pentru sănătatea omului, deoarece îl fixează în locul oxigenului în hemoglobina din sânge în

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 15

timpul respiraţiei. În cazul unei alei cu arbori şi grădini se poate absorbi până la 30% din CO emis.

După experienţele efectuate la Lausanne autorii estimează reducerea ratei de NO2 la 50% datorită arborilor unei străzi.

Se consideră că prezenţa arborilor în oraş poate reduce nivelul sonor măsurat la înălţimea omului. Arborii cu tulpina înaltă atenuează sensibil sunetele cu frecvenţe joase şi zgomotele de înaltă frecvenţă. O diminuare de 23 dB poate fi obţinută prin plantarea unui ecran verde.

„Durerea” produsă coroanei se datorează iluminatului public, reţelei aeriene, circulaţiei camioanelor, lărgirii străzilor care duc la rănirea ramurilor şi câteodată la fisurarea trunchiului.

Folosirea sării pentru ameliorarea condiţiilor în oraş, de topire a zăpezii, are influenţe nefaste asupra arborilor.

Arborii şi spaţiile verzi răcoresc, umezesc, deprăfuiesc şi decontaminează aerul.

Arborii înveselesc comunitatea umană. Ei reprezintă o adevărată oază de calm, prospeţime, chemând la plimbare, destindere şi joacă. Ei devin locul de întâlnire şi reper.

În municipiul Timişoara – structura speciilor de arbori se prezintă astfel: - genul Acer-paltinii - 18% - genul Robinia –salcâmi - 9% - genul Prunus – prunii - 9% - genul Fraxinus – frasinii - 8% - genul Pinus – pinii - 7% - genul Tilia – teii - 6% - genul Populus – plopii - 6% - genul Picea – molizii - 4% 67 % Toate celelalte genuri se înscriu cu participări de 1 – 3 %, unele sub l %. Distribuţia acestor procente de participare este foarte variată pe parcuri. O analiză a structurii parcurilor este dată de repartiţia exemplarelor pe clase de vârstă, care se prezintă astfel: - clasa a I-a (vârsta 1-20 ani) 48% - clasa a II-a (vârsta 21-40 ani) 36% - clasa a III-a (vârsta 41-60 ani) 10% - clasa a IV-a (vârsta 61-80 ani) 4% - clasa a V-a (vârsta 81-100 ani) 1% - clasa a VI-a (vârsta 101 ani şi peste) 1% Clasa a VI-a de vârstă însumează circa 140 de exemplare. Datele culese pe teren oferă posibilitatea unor analize mai complexe. Intre acestea se numără:

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 16

- indicele de densitate, exprimat prin număr de exemplare la ha, care pentru parcurile din nord este de 36%, iar pentru cele din sud de 16%. - grosimea medie a stratului ecologic, care exprimă valoarea globală ecologică a fiecărui parc, este de 0,96 m. Indicele de densitate, suprafaţa acoperită, grosime a stratului ecologic au următoarele valori:

Conform anexei nr.1 la H.C.L. nr.112 din 22.11.1994 arborii cu valoare dendrologică şi ornamentală deosebită sunt în număr de 67 de exemplare, situate în toate zonele oraşului. Populaţia Municipiului Timişoara numără 317.953 locuitori, conform recensământului din 2002. Spaţiul verde, aparţinând domeniului public timişorean, este reprezentat prin parcuri, scuaruri şi aliniamente stradale cuprinde un număr total de 168.500 arbori. Conform datelor confirmate la 31.12.2006 de Institutul Naţional de Statistică suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 502 ha alcătuită din : - parcuri 87,59 ha - scuaruri 12,97 ha - aliniamente şi cartiere 328,58 ha - perdea forestieră 22,00 ha - Pădurea Verde 50,70 ha La numărul de locuitori, spaţiul verde aferent este de 15,9 mp/locuitor, respectiv 0,5 arbori/locuitor. Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.114 din data de 17.10.2007 se prevede ca în 2010 spaţiul verde să fie de 20 mp/locuitor, ceea ce va corespunde cu 630 ha, în oraşul Timişoara. Acest lucru înseamnă că în perioada 2007 – 2010 să se planteze un număr de 57.600 de arbori. În perioada 2010 – 2013 este necesar să se planteze un număr de 85.000 arbori, ajungându-se la un număr total de 311.050 arbori, care va corespunde cu un arbore/locuitor, iar suprafaţa de spaţii verzi trebuie să ajungă la 26 mp / locuitor, suprafaţa totală de spaţii verzi ridicându-se la 819 ha. Spaţiile verzi sunt o componentă esenţială a habitatului uman, cu efecte asupra echilibrului ecologic al acestuia, reflectând prin existenţa lor, nivelul de trai, gradul de cultură şi de civilizaţie al locuitorilor săi.

Indice dens. Nr.arb./ha

Suprafaţa de proiecţie a

coroanei mp

% Acoperire

Valoarea standard coroană

Gros strat ecologic

Volum utilizat

trunchi MC 288 33.145 39 140.668 1,67 534

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 17

3.1.2. SISTEMUL DE SPAŢII VERZI AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Importanţa spaţiilor verzi a depăşit nevoia trăirilor romantice, în mijlocul naturii; este dovedit ştiinţific rolul important pe care-l au în menţinerea echilibrului psihic şi fizic al locuitorilor aglomerărilor urbane. Un hectar de vegetaţie/pădure furnizează într-o zi 220 kg de oxigen, consumând, în schimb, 280 kg de bioxid de

carbon; captează cel puţin 50% din praful atmosferic .

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 18

Conceptul peisagistic existent întregeşte Planul Urbanistic General al Timişoarei, fiind propuse măsuri de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului, prin reabilitarea parcurilor şi scuarurilor existente, precum şi amenajarea unor noi spaţii verzi, ţinând seama de stilul arhitectonic al marilor cartiere de blocuri şi de specificul cartierelor de locuinţe individuale. O împlinire a acestor preocupări de interes ecologic o constituie perdeaua de protecţie din nord-vestul oraşului pe care s- au plantat până acum 23 hectare cu stejar, ulm, arţar, tei etc. Proiectul cel mai ambiţios rămâne, însă, amenajarea Pădurii -Verzi ca pădure-parc (alei de plimbare pietonală, călărie, luminişuri amenajate cu bănci de odihnă), la început pe 50,8 hectare.

Cadastrul Timişoarei Studiile efectuate pentru întocmirea Cadastrului verde al Timişoarei se referă

la 25 de parcuri şi scuaruri, care totalizează 98,9 ha, situate aproape exclusiv în zona centrală. Din această suprafaţă, 84% reprezintă suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţie, 10% suprafaţa aleilor şi 6% alte suprafeţe cu sol acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori şi oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timişoara ajunge până la 218 specii în Parcul Botanic. Numărul total de arbori şi arbuşti în aceste parcuri este de peste 21.000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21.000 exemplare de arbori şi arbuşti, 43% sunt specii indigene, iar 57% - exotice. Răşinoasele sunt în proporţie de 22%, iar arbuştii - 21%.

Grupate pe genuri sistematice, participarea principalelor specii se prezintă astfel: paltin - 16%, salcâm - 9%, frasin şi pruni decorativi - câte 8% fiecare, tei şi pini - câte 7% fiecare. Celelalte genuri se înscriu cu o participare de 1-3%, unele chiar sub 1%. În compoziţia pe specii a vegetaţiei lemnoase se disting exemplare valoroase, atât prin vârstă, cât şi prin importanţa lor peisagistică: 44 de exemplare de

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 19

stejar, 18 exemplare de plop piramidal, 10 - tisa, 7 - molid argintiu, 7 - chiparos de baltă etc.

Repartiţia vegetaţiei lemnoase pe clase de vârstă, din total, este următoarea: 1-20 de ani - 45%; 21-40 de ani - 40%; 41-60 de ani - 9%; 61-80 de ani - 4%; 81-100 de ani - 1%; 101 ani şi peste 1%.

Suprafaţa tuturor parcurilor existente pe raza municipiului Timişoara este de 117,57 ha, iar suprafaţa totală a scuarurilor, de 21,58 ha; parcul cu cea mai mare suprafaţă este Păduricea Giroc (fosta pepinieră a oraşului) - 9,03 ha, urmată de Parcul Botanic - 8,41 ha. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi dintre blocuri - 412 ha. Totalul arborilor şi arbuştilor de pe aliniamentele stradale, din grădinile individuale şi dintre cvartalele de blocuri se ridică la 84.770 ha.

Conform Cadastrului verde, în municipiul Timişoara sunt peste 168.500 arbori din care 3,5% necesită intervenţii pentru corecţii sau defrişări totale, respectiv un număr de peste 6.000 de arbori.

Plantările prevăzute pentru anul 2008 cuprind specii deosebite, care vor contribui la o mai mare diversitate a peisajului timişorean şi o valoare peisagistică crescută. Dintre acestea amintim: Liriodendron tulipifera „Fastigiata” (arbore de lalea), Robinia pseudacacia „Umbraculifera”, Acer platanoides „Globosum”, Catalpa bignonioides „Nana”, Quercus borealis, Prunus cerasifera „Nigra” etc

Liriodendron tulipifera „Fastigiata” Robinia pseudacacia „Umbraculifera

Acer platanoides „Globosum” Catalpa bignonioides „Nana” Prunus cerasifera „Nigra”

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 20

3.1.3. Situaţia actuală şi perspective de viitor

Spaţiile verzi sunt o importantă componentă a organismului urban şi reprezintă suprafeţele de teren al căror fond dominant este constituit din vegetaţie, în general amenajată, căreia i se asociază o serie de construcţii specifice pentru satisfacerea funcţiilor igienico - sanitare, social - culturale sau estetice. Mai există spaţiile verzi din teritoriul delimitat al dotărilor şi spaţiilor verzi din ansamblurile expoziţionale - grădina zoologică, muzeul satului, pepiniere etc. Grădinile particulare din cadrul gospodăriilor individuale constituie o categorie aparte, prezentând o importanţă deosebită în viaţa urbană.

Municipiul Timişoara are în prezent 502 ha spaţii verzi publice din care: parcuri 87,59 ha, scuaruri 12,97 ha, spaţiile verzi din aliniamente stradale şi blocuri 328,58 ha, perdeaua forestieră 22 ha, Pădurea Verde 50,7 ha. (Date preluate din Anuarul statistic 2006).

Spaţiile verzi neorganizate - parcele din Pădurea Verde - cu suprafaţa lor îmbunătăţesc indicele pe locuitor, dar deşi au o plantaţie masivă, datorită faptului că nu sunt amenajate, nu sunt accesibile locuitorilor.

Din punct de vedere al repartizării în teritoriu, se observă concentrarea acestor spaţii în zona centrală a oraşului, canalul BEGA constituind un ax. Parcurile amenajate în această zonă sunt: Parcul Central, Parcul Catedralei, Parcul Justiţiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul ILSA, Parcul Cetăţii, Parcul Studenţesc. Lanţul de parcuri organizat în lungul canalului, dominant pe malul nordic, are un aspect compact şi masiv.

În cursul anului 2007 Primăria Municipiului Timişoara a realizat modernizarea

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 21

Parcului Dacia, Scuarului Vidraru, amenajarea Scuarului Cetăţii, Scuarului Păun Pincio (Sfântul Nicolae), Scuarului Pompiliu Ştefu etc. şi totodată documentaţiile pentru amenajarea Parcului Uzinei, Parcului Poporului, Parcului Bucovina, Parcului Rozelor, Parcului Botanic şi Parcului Copiilor.

Pentru anul 2008 Direcţia de Mediu îşi propune:

• Inventarierea tuturor terenurilor virane; • Inventarierea terenurilor pe care se depozitează materiale de construcţii; • Achiziţionarea unor suprafeţe de teren in jurul municipiului pentru

realizarea de spaţii împădurite • Realizarea unui parc tematic • Iniţierea unor proiecte specifice fiecărei străzi, cuprinzând atât

aliniamentele stradale cât si spaţiile verzi din fata imobilelor • Oferirea de material dendrofloricol şi asistenţa tehnică necesară realizări

unor proiecte tip pentru persoanele fizice şi juridice care deţin curţi si grădini cu suprafeţe verzi apreciabile.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 22

3.1.4. Concepţia peisageră a amenajărilor stradale din faţa imobilelor din Municipiul Timişoara

Timişoara este un oraş cu o bogată tradiţie în ceea ce priveşte amenajările

parcurilor şi grădinilor, spaţiilor verzi în general; astfel se pot distinge foarte clar 3 stadii de amenajare peisagistică în faţa imobilelor din Timişoara:

- în cartierele vechi de case (Blaşcovici, Elisabetin, Fratelia etc.) – tradiţia în amenajarea spaţiilor verzi din faţa caselor este veche.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 23

- în cartierele noi de case (Dumbrăviţa, Ghiroda Nouă, Braytim etc.) – în faţa imobilelor spaţiul destinat zonei verzi este alocat foarte puţin. Totuşi există şi oameni cu multă bunăvoinţă care au amenajat spaţiul verde din faţa imobilului pentru folosinţa tuturor, cum este şi Parcul Triade – primul parc de sculptură din Timişoara. În aceste cartiere pot fi admirate, în schimb, amenajări peisagiste deosebite în interiorul proprietăţii, adevărate parcuri dendrologice, cu dotări de ultimă oră (sistem de irigare computerizat – prin picurare şi prin aspersiune);

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 24

- în cartierele de blocuri (Circumvalaţiunii, Steaua, Mircea cel Bătrân, Ion Ionescu de la Brad etc.) – la unele blocuri spaţiul verde este generos, la unele cvartale fiind amenajate locuri de joacă şi de odihnă (strada Vidraru, Pompiliu Ştefu, strada Irlanda). În general, la finalizarea construcţiilor, au fost amenajate şi spaţiile verzi. Datorită încetării întreţinerii zonelor verzi, acestea au devenit în unele locuri foarte înghesuite datorită apariţiei arborilor din sămânţă. Aceste locuri au devenit, în acelaşi timp, periculoase, arborii au crescut foarte înalţi spre lumină, nu şi-au dezvoltat o coroană echilibrată, având tulpina prea subţire în comparaţie cu înălţimea, la o rafală de vânt mai puternic existând pericolul de rupere (str. Vasile Lucaci, Bulevardul Cetăţii, zona Pieţei Dacia). Cu toate acestea există şi blocuri în faţa cărora spaţiul verde este foarte bine îngrijit, cu garduri vii de Ligustrum ovalifolium tunse la timp (adevărate ziduri verzi ce opresc praful, gazele de eşapament şi zgomotul), cu arbuşti cu flori, o gamă variată de conifere şi plante floricole anuale şi perene (zona Steaua, zona Dacia, zona Matei Basarab, zona Dâmboviţa etc.).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 25

La ora actuală spaţiile verzi din faţa imobilelor, din cartierele mărginaşe

(Mehala, Plopi) sunt plantate, marea lor majoritate, cu pomi fructiferi iar compoziţia suprafeţei înierbate este formată din specii spontane, aduse de vânt. Aceşti pomi fructiferi au început a fi înlocuiţi cu specii valoroase din punct de vedere dendrologic, ecologic şi estetic (cu punct de altoire la 2,5 m, balot de pământ rabiţat – Robinia pseudaccacia „Umbraculifera”, Catalpa bignonioides „Nana”) în zonele: Matei Basarab, Bucovinei, Mehala, Bujorilor, Eternităţii, Torac etc. O dovadă a dorinţei de frumos din partea cetăţenilor sunt şi amenajările din jurul arborilor plantaţi de primărie.

Pentru anul 2008, ţinând cont de noua concepţie peisageră, Direcţia de Mediu va efectua proiecte pe străzi, în funcţie de stilul arhitectonic al caselor. Astfel, se va

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 26

continua plantarea de arbori cu punctul de altoire la înălţimea de 2 – 2,5 m, a căror coroană nu va incomoda gospodăria aeriană.

În funcţie de lăţimea spaţiului verde din faţa imobilelor se vor distinge mai multe tipuri de amenajări: - lăţimea spaţiului verde de 0,25 – 0,40 m: se va planta cu plante anuale (Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula etc), perene (Hosta sp., Aster novi-angliae, Dianthus sp., Chrysanthemum indica, Vinca minor, Lavandula angustifolia etc.) sau arbuşti (Pyracantha sp., Lonicera sp., Kerria japonica „Pleniflora”, Ligustrum ovalifolium, Buxus sempervirens etc.); - lăţimea spaţiului verde de 0,50 – 1,50 m: se va planta cu arbori cu balot, cu coroană formată la înălţimea care să nu incomodeze gospodăria aeriană (Robinia pseudaccacia „Umbraculifera”, Catalpa bignonioides „Nana”, Liriodendron tulipifera „Fastigiata”, Liquidambar styraciflua, Albizzia julibrissin, Crataegus laevigata „Paul Scarlet” etc.), distanţa dintre arbori de 4 – 5 m. Între arbori se vor planta arbuşti pentru gard viu (Pyracantha sp., Forsythia x intermedia, Lonicera sp., Kerria japonica „Pleniflora”, Ligustrum ovalifolium, Buxus sempervirens etc.) formându-se astfel o perdea de protecţie ce opreşte praful şi gazele de eşapament, unde lăţimea o permite se vor planta şi plante floricole anuale şi perene (Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula, Hosta sp., Aster novi-angliae, Dianthus sp., Chrysanthemum indica, Vinca minor, Lavandula angustifolia etc.);

- lăţimea spaţiului verde de 1,50 – 3,00 m: se va planta cu arbori cu balot, cu coroană formată la înălţimea care să nu incomodeze gospodăria aeriană (Robinia pseudaccacia „Umbraculifera”, Catalpa bignonioides „Nana”, Liriodendron tulipifera „Fastigiata”, Liquidambar styraciflua, Albizzia julibrissin, Crataegus laevigata „Paul Scarlet” etc.) înspre şosea, distanţa dintre arbori de 4 m. În plan secund se vor planta arbuşti pentru gard viu (Pyracantha sp., Forsythia x intermedia, Lonicera sp., Kerria japonica „Pleniflora”, Ligustrum ovalifolium, Buxus sempervirens etc.), iar înspre trotuar se vor planta şi plante floricole anuale şi perene (Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula, Hosta sp., Aster novi- angliae, Dianthus sp., Chrysanthemum indica, Vinca minor, Lavandula angustifolia etc.) sau trandafiri de talie mare (120 cm). O astfel de amenajare va aranja vegetaţia în trepte: arbori – arbuşti – plante floricole. În funcţie de expoziţia şi de durata de însorire a străzii se vor planta plantele floricole. Pe străzile cu expoziţie nordică sau cele cu durata de iluminare de maxim 2 ore se vor folosi plante iubitoare de umbră: Hosta sp., Vinca minor, Pachysandra terminalis, Hydrangea sp., Impatiens sp., Rhododendron sp. etc. Vinca minor şi Pachysandra terminalis sunt specii acoperitoare ce pot fi utilizate în loc de gazon pe porţiunile foarte umbrite. Pe străzile cu expoziţie sudică sau cu mai mult de 4 ore de iluminare se vor planta plante floricole anuale şi perene iubitoare de soare şi lumină: Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula, Lavandula angustifolia, Gazania splendens, Coleus sp. etc.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 27

Dar să nu uităm „regele florilor”, care a generat renumele Timişoarei de „Oraşul trandafirilor”, el regăsindu-se în spaţiile verzi din faţa imobilelor, şi nu numai, în interiorul proprietăţilor. În spaţiile verzi din centrul oraşului se găsesc aproximativ 25.000 trandafiri, iar totalul în municipiu este 40.000 bucăţi. Pentru a păstra acest renume, Primăria Municipiului Timişoara, prin cele 3 societăţi comerciale care întreţin spaţiile verzi din municipiu, a înfiinţat noi rabate plantate cu trandafiri, în locurile foarte însorite, cum sunt: scuarul şi locul de joacă de pe strada Pompiliu Ştefu, scuarul Piaţa Dacia, intersecţia strada 20 Decembrie 1989 cu Bulevardul Regele Ferdinand, intersecţia străzii I. Ionescu de la Brad cu strada Borzeşti, Piaţa Avram Iancu, strada Gheorghe Bariţiu, strada Mangalia în 2007. Concepţia peisageră reprezintă armonizarea dintre materialul dendrologic şi stilul construcţiilor, modul de a trata cât mai unitar şi valoros din punct de vedere ecologic şi estetic vegetaţia din spaţiile verzi (parcuri, scuaruri aliniamente şi zone verzi din faţa imobilelor).

Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată, uniformă şi judicioasă în raport cu suprafaţa oraşului. În majoritatea ansamblurilor noi de locuinţe în blocuri, spaţiile verzi constau doar din spaţiile plantate dintre blocuri, care nu sunt rezultatul unor rezervări anume pentru acest scop, ci doar respectarea distanţelor minime obligatorii între blocuri. Unele locuri de joacă pentru copii, rezervate anume prin planurile de urbanism, fie că nu au fost amenajate corespunzător cu plantaţiile şi utilităţile specifice, fie ca în ultimii ani au fost sacrificate în cea mai mare parte pentru amenajarea de garaje particulare. De aceea se încearcă refacerea acestor zone verzi şi înfiinţarea de noi locuri de joacă pentru copii.

Punerea în valoare a potenţialului oferit de canalul Bega din punct de vedere urbanistic şi ameliorarea spaţiilor verzi existente, înţelegând prin aceasta restructurări peisagere, plantări, recondiţionări de alei, dezafectări de construcţii, amenajări noi în zona malurilor, toate cu rolul înlăturării degradărilor existente, a disfuncţiilor sau a elementelor inestetice, fac obiectul preocupărilor pentru creşterea calităţii amenajărilor peisagistice în zona canalului Bega şi a oglinzii de apă

.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 28

Timişoara are fundamentată o concepţie peisagistică privind dezvoltarea spaţiilor verzi care să păstreze tradiţia parcurilor istorice (Parcul Poporului, Copiilor, Rozelor, Scudier) dar şi promovarea noului, atât în ce priveşte tehnologia, cât şi diversificarea materialului dendrofloricol prin introducerea unor specii şi varietăţi noi în spaţiile verzi, tratând vegetaţia unitar şi valoros din punct de vedere estetic, astfel ca aceasta să devină un adevărat tampon în echilibrul ecologic, cu capacitatea de a prelua o importantă parte a efectelor negative ale factorilor poluanţi.

3.1.5. Perdelele de protecţie şi importanţa lor pentru

Municipiul Timişoara Extinderea municipiului Timişoara în partea de vest şi situarea acestuia în

plină câmpie a determinat realizarea unei perdele forestiere de protecţie în direcţia nord-vest, direcţie cu vânturi dominante. Din hărţile vechi reiese că, în trecutul nu prea îndepărtat, în această zonă a existat o pădure.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 29

Perdelele forestiere de protecţie sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră, înfiinţate prin plantare cu lungimi diferite şi lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători. În ultimii 17 ani o mare parte din perdelele existente au suferit agresiuni importante care au determinat diminuarea semnificativă sau chiar anularea efectului ecoprotectiv specific al acestora.

Rolul şi importanţa perdelelor forestiere de protecţie

Perdele forestiere de protecţie constituie o resursă naturală importantă care,

întreţinute, ne aduc beneficii nouă şi generaţiilor următoare. Prin procesul de fotosinteză perdelele au o contribuţie importantă în regenerarea rezervei de oxigen la nivel local. Un hectar de pădure produce anual aproximativ 30 to oxigen, din care consumă în procesul de respiraţie al arborilor cca. 13 to.

În zonele de câmpie cu suprafeţe reduse de pădure, perdelele de protecţie au o influenţă deosebit de favorabilă asupra mediului înconjurător, au rol de protecţie climatică. Acestea reduc viteza vântului pe o distanţă egală cu 5 până la 10 ori lăţimea lor. Astfel, vântul suferă o reducere a vitezei şi unele modificări locale ale direcţiei, în special în apropierea solului şi a perdelei. Reducerea vitezei vântului are loc în partea din vânt începând de la o distanţă de 25-30 de ori înălţimea perdelei şi unghiul pe care îl face direcţia vântului cu perdeaua (efectul este maxim când vântul bate perpendicular pe perdea).

Perdelele forestiere protejează localităţile, căile de comunicaţie, culturile agricole şi sunt surse de material lemnos într-o regiune în care pădurile sunt rare.

Arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul. În literatura de specialitate se consemnează că perdelele de protecţie au capacitatea de a reduce zgomotul cu până la 10 decibeli. În SUA s-a consemnat că o fâşie de pădure de aproximativ 30 m trasată de-a lungul unei şosele, reduce zgomotul produs de circulaţia autovehiculelor cu 8-11%.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 30

Perdelele forestiere de protecţie au rol depoluant. Referitor la fenomenul de poluare chimică, se menţionează că un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure. Ele realizează şi o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere.

Perdelele forestiere de protecţie au rol de recreere pentru populaţia limitrofă, oferă un mediu prielnic pentru dezvoltarea faunei, oferă condiţii de cuibărire păsărilor folositoare, creează un microclimat favorabil în timpul verilor cu temperaturi ridicate.

Perdelele forestiere de protecţie sunt surse de produse industriale şi alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale şi apicole), ameliorează condiţiile de viaţă, purifică aerul, îndulcesc clima, înfrumuseţează peisajul şi ameliorează regimul apelor.

Perdelele forestiere sunt de utilitate publică, pentru protecţia localităţilor, fundamentate pe baza unor studii întocmite de organe de specialitate, înfiinţarea, finanţarea şi gospodărirea lor fiind reglementată prin Legea nr.289/15 mai 2002.

Perdeaua forestieră a Municipiului Timişoara Extinderea spaţiilor locative într-un oraş dinamic ca Timişoara, amplasarea

oraşului în plină câmpie într-o zonă cu vânturi dominante din direcţia de NV, necesitatea de a proteja oraşul în ansamblu lui au determinat realizarea unei perdele forestiere de protecţie. Măsura se înscrie în realizarea unei centuri continui de păduri sau perdele de protecţie în jurul oraşului. Având în vedere creşterea înceată a arborilor, timpul relativ mare pentru realizarea efectului de protecţie – 15-20 ani – lucrările de înfiinţare a perdelei de protecţie au început încă din anul 2001.

Luând în considerare caracteristicile perdelei de protecţie, realizarea acesteia

s-a făcut în trepte din direcţia vântului dominant, prin plantarea la limita nordică a arbuştilor care asigură impenetrabilitatea prin efectul de ricoşeu al vântului.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 31

Pentru porţiunea de la Calea Torontalului spre calea Aradului, luând în

considerare speciile forestiere şi solurile pe care acestea vegetează, s-a tras concluzia că formula optimă de împădurire ar fi: 10% stejar (Quercus robur), 20% glediţia (Gleditschia triachantos), 20% salcâmul (Robinia pseudacacia) şi 10% ulmul de Turkestan (Ulmus pumila) şi arbuşti 40% ( 20% păducelul - Crataegus monogina, 10% măceşul - Rosa canina şi 10% lemnul câinesc- Ligustrum vulgare) la distanţa de 2m între rânduri şi 1 m pe rând ceea ce înseamnă 5000 buc puieţi/ha.

Pentru a asigura o protecţie maximă, perdeaua forestieră are o lăţime de 60 m, lăţime care asigură acumularea în interior a întregii cantităţi de zăpadă transportată de vânt şi anihilează într-o măsură mai mare efectul negativ al vântului.

Ca metodă de plantare s-a adoptat, în cea mai mare parte, plantarea în gropi a unor puieţi de talie mare cu balot de pământ la rădăcină dar şi puieţi de talie mică, cu rădăcină nudă, obţinuţi de la Direcţia Silvică.

Până în prezent, Primăria Municipiului Timişoara a plantat 22 ha de perdea forestieră de protecţie. Perdeaua de protecţie se întinde de la calea ferată Timişoara – Arad până la Calea Aradului. Este împrejmuită, în proporţie de 90%, cu un gard din sârmă ghimpată.

Perdeaua este structurată pe 7 tronsoane, fiecare tronson având o altă compoziţie de specii; numerotarea tronsoanelor s-a făcut în ordinea cronologică a plantărilor.

TRONSONUL I (limitrof căii ferate Timişoara-Arad) Suprafaţa 7 ha, plantată în anul 2001-2002 este împrejmuită cu gard din sârmă

ghimpată în lungime de 2460 ml. S-au plantat următoarele specii: salcâm, ulm, celtis, arţar, frasin, stejar, tei, salcâm galben, salcie tortuoasă, pin, molid, porumbar, lemn câinesc şi păducel. Distanţa de plantare 4x4 şi completat ulterior la 2x2.

TRONSONUL II (în continuare după pod) Suprafaţa 2 ha, plantată în toamna 2003 şi primăvara 2004 este împrejmuită cu

gard din sârmă ghimpată în lungime de 890 ml. S-au plantat următoarele specii: frasin, tei, salcâm galben, salcâm, ulm, celtis, arţar.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 32

TRONSONUL III (după canal la ciobani) Suprafaţa 2 ha, plantată în ianuarie 2005 este împrejmuită cu gard din sârmă

ghimpată în lungime de 725 ml. S-au plantat următoarele specii: stejar, corcoduş, mesteacăn, molid, prun roşu, salcâm, ulm, celtis, frasin, tei, salcâm galben, arţar.

TRONSONUL IV (limitrof Calea Torontalului) Suprafaţa 3 ha, plantată în toamna 2004, este împrejmuită cu gard din sârmă

ghimpată în lungime de 1105 ml. S-au plantat următoarele specii: ulm, celtis, frasin, tei, arţar, stejar, molid, prun roşu, corcoduş, amorfa.

TRONSONUL V (în continuarea tronsonului III) Suprafaţa 3,2 ha, plantată în toamna 2005 este împrejmuită cu gard din sârmă

ghimpată în lungime de 890 ml. S-au plantat următoarele specii: frasin, stejar, pin strob, corcoduş, nuci, salcâm, plop şi mesteacăn.

Materialul de plantat de la rândul 2 la rândul 11 este de la Ocolul Silvic Bârzava, iar rândul 1 şi de la rândul 12 la rândul 22, de la SC Horticultura SA.

TRONSONUL VI (în continuarea tronsonului V) Suprafaţa 1,6 ha, plantată în decembrie 2005 şi ianuarie 2006 este împrejmuită

cu gard din sârmă ghimpată în lungime de 450 ml. S-au plantat următoarele specii: frasin, corcoduş, salcâm, mesteacăn, molid, arţar şi prun roşu. TRONSONUL VII (limitrof Căii Aradului, USAB)

In primăvara 2007, s-a plantat suprafaţa de 3 ha pe o suprafaţa de teren de la USAB, de o parte şi de alta a canalului. Lăţimea perdelei forestiere este de 30 m, distanţa de plantare – 2x2. S-au plantat următoarele specii:

a) de la Calea Aradului pe partea dreaptă a canalului: salcâm molid, duglas, chamaecyparis, corcoduş, prunus pissardii, arbuşti diferiţi b) de la Calea Aradului pe partea stângă a canalului: molid, salcâm, Prunus pissardii, arbuşti diferiţi.

În anul 2008 lucrările de plantare la perdeaua forestieră continuă, între Calea Aradului şi Calea Torontalului, urmând ca până în anul 2010 să fie plantată o suprafaţă de 50 ha, realizându-se astfel un „coridor verde” până la Pădurea Verde. În acest sens se studiază şi posibilitatea achiziţionării de terenuri la Limita localităţii Sânandrei mergând pe lângă localitatea Covaci în vederea realizării de noi suprafeţe împădurite.

3.1.6. Terenurile virane

Pe terenurile virane, începând cu anul 2002, s-a reluat amenajarea unor spaţii de odihnă pentru persoanele vârstnice sau locuri de joacă pentru copii. Exemple ale unor spaţii verzi astfel amenajate sunt: Parcul Clăbucet, Parcul Sudului, locurile de joacă Robinson Land, Orşova, pe Str. Chiriac. În cursul anului 2007 s-a reamenajat zona verde de pe str. Pompiliu Ştefu şi Bulevardul Cetăţii.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 33

Bulevardul Cetăţii

str. Pompiliu Ştefu

Pentru 2008, Direcţia de Mediu işi propune reamenajarea zonelor verzi de pe str. Macilor, Lisabona, Calea Bogdăneştilor intersecţie cu str. Ion Raţiu, Războieni, şi Gabriela Tako.

Str. Lisabona

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 34

Calea Bogdăneştilor intersecţie cu str. Ion Raţiu

3.1.7. Aliniamente stradale şi penetraţii Aliniamentele de pe marile artere de circulaţie se vor planta cu specii

diferite de arbori, pe cartiere: Calea Lipovei - stejar, Calea Torontalului şi Calea Şagului - frasin comun, Circumvalaţiunii - Liquidambar, Zona Centrală - Prunus pissardii, Calea Buziaşului - Acer sp., Zona Soarelui şi Ciarda Roşie - Castanea sativa, Cartier Cetate şi Tipografilor - Albizzia sp. şi Ficus carica. Aliniamentele se vor continua cu specia existentă pe artera respectivă din intravilan în două feluri: până la penetraţii (dacă există teren arabil după acestea) (Calea Lugojului, Calea Aradului) sau se continuă şi după penetraţii (dacă după penetraţii se continuă cu zone de case) (Moşniţa Nouă, Giroc, Ghiroda).

Penetraţiile vor fi amenajate individual, fiecare devenind o „poartă” distinctă pentru fiecare intrare în parte. Penetraţia din Calea Aradului se doreşte a fi amenajată cu treiaje acoperite cu glicină, iar de o parte şi de alta a acestora se vor planta flori în masive. Penetraţia din Calea Lugojului se va amenaja cu vegetaţie dispusă în trepte: în prim plan 3 rabate cu trandafiri, în plan secund arbuşti ornamentali prin flori şi frunze persistente, iar în plan terţiar Thuja sp. Penetraţia din Calea Şagului se va estetiza prin plantarea la picioarele lirei, în rabate, de plante ornamentale prin flori, pentru a crea o pată de culoare şi liane ornamentale prin flori pentru a masca aspectul inestetic.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 35

Conceptul „Timişoara Ecologică” reactualizează şi defineşte programul pentru realizarea următoarelor obiective:

a) efectuarea lucrărilor de întreţinere în parcurile, scuarurile şi aliniamentele stradale din municipiul Timişoara;

b) menţinerea, protejarea şi revitalizarea zonelor verzi existente; c) creşterea suprafeţelor verzi din municipiu. În acest sens se prevede achiziţionarea unor suprafeţe de teren în vederea amenajării unui parc tematic şi a unei plantaţii de nuci; d) reglementarea juridică a proprietăţii terenurilor; e) inventarierea terenurilor virane, identificarea proprietarilor şi obligarea acestora de a le împrejmui şi salubriza; f) continuarea creării perdelei de protecţie în jurul localităţii. Continuă lucrările de plantat la Perdeaua Forestieră pe o suprafaţă de 3 ha în zona Calea Aradului - Calea Torontalului, suprafaţa totală la sfârşitul anului fiind de 25 ha; g) continuarea inventarierii societăţilor comerciale poluatoare şi obligarea acestora de a se dota cu aparatura necesară pentru diminuarea şi /sau stoparea poluării; h) sensibilizarea cetăţenilor pentru formarea unei conştiinţe ecologice prin intermediul mass-media, afişaje, pliante; i) derularea unor programe de educaţie ecologică şi de protecţia mediului în parteneriat cu ONG-uri, având drept scop sensibilizarea tinerilor din instituţiile de învăţământ; j) îndeplinirea obiectivelor de ridicare a calităţii mediului urban de către autoritatea publică locală prin atragerea de surse financiare extrabugetare şi prin integrarea în programe comunitare la nivel european; k) identificarea şi implementarea unor mecanisme economice pentru încurajarea persoanelor fizice şi juridice în realizarea de spaţii verzi, împăduriri, plantaţii şi managementul acestora. În contextul strategiei dezvoltării spaţiilor verzi în noua concepţie peisagistică pentru amenajarea spaţiilor verzi de pe domeniul public din faţa imobilelor, Primăria Municipiului Timişoara sprijină, în fiecare toamnă şi primăvară, cu material dendrologic asociaţiile de proprietari şi proprietarii de imobile. Obligaţiile acestora este să întreţină materialul dendrologic primit prin: udări repetate în perioada de vegetaţie, efectuarea tăierilor de corecţie şi formare a coroanei la arbori şi arbuşti şi tunderea săptămânală a gazonului. Tot în sprijinul cetăţenilor şi pentru o amenajare unitară a spaţiului verde din faţa imobilului, executată cu profesionalism pe toată strada, Direcţia de Mediu – Serviciul Spaţii verzi din cadrul primăriei va pune la dispoziţia cetăţenilor proiectul de amenajare; l) prelucrarea societăţilor comerciale ce prestează lucrări edilitare pentru a limita distrugerile materialului dendrologic;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 36

m) refacerea spaţiilor verzi prin nivelare şi gazonare în urma lucrărilor edilitar- gospodăreşti; n) limitarea la nivel local a aprobărilor de modificare a planurilor de amenajare a teritoriului; o) reglementarea condiţiilor în care se desfăşoară turismul şi activităţile de agrement; p) creşterea interesului pentru dezvoltarea zonelor de agrement prin atragerea agenţilor economici; q) diminuarea factorilor de risc generaţi de dezvoltarea sistemelor de habitat uman închis. r) efectuarea plantărilor de material dendrologic conform programului de

plantări stabilit pentru anul 2008, după cum urmează:

Nr crt

Denumire stradă

Lungim e stradă

Denumire specie Număr bucăţi

Observaţii

SC HORTICULTURA SA 1. Al. Borza

(Trandafirilor) Liriodendron tulipifera „Fastigiata” 200 după ref. trot.

2. Baader Robinia pseudaccacia „Umbraculifera” 50 3. C. Brediceanu 570 ml Arbuşti Conf.

proiect .

4. Calea Bogdăneştilor

Arbuşti 4000

5. Cicio Pop Acer platanoides „Globosa” 20 Sch.al 6. Circumvalaţiunii

(Brediceanu-Gh. Lazăr)

Malus Rudolf 50

7. Carol I Acer platanoides Arbuşti

30 500

Compl.

8. Dragalina (Carol-16

Decembrie)

Proiect amenajare zona verde din mijloc Şantier în lucru

9. 16 Decembrie 1989

Proiect de amenajare

10. I. Nemoianu 358 ml Acer platanoides „Globosa” 100 Sch.al Arbori în alv.

11. T. Ionescu Prunus fruticosa „Globosa” 100 12. Iuliu Maniu Robinia pseudaccacia „Umbraculifera”

300

13. Proclamaţia de la Timişoara

Acer platanoides „Globosa” 25 Compl al.

14. Republicii Liriodendron tulipifera „Fastigiata” 50 15. Rene Brasey

(Tâmpa) Catalpa Bignonioides „Nana”

Acer platanoides „Globosa” Schimb alin

îmb 15. Titulescu Salix babilonica

200

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 37

16. Vladimirescu Salix babilonica 320 17. 1 Decembrie Malus purpurea”Eleyi” 200

PARCURI şi SCUARURI 1. Poporului Proiect amenajare 2. Rozelor Proiect amenajare 3. Botanic Proiect amenajare 4. Copiilor Proiect amenajare 5. Piaţa Ştefan

Furtună Completat cu conifere

6. Piaţa Consiliul Europei

Refăcut pastilele cu arbuşti şi conifere de talie mică

7. Piaţa Horaţiu Deschis rabate cu conifere şi arbuşti 8. Catedrală (faţă) Rabate cu conifere şi arbuşti

SC DRUFEC CONS CF SRL

1. Aluniş Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 150 2. Andrei Mureşan Tilia platyphylos „Fastigiata” 200 3. Arcidava Tilia platyphylos „Fastigiata” 100 4. Ardealul Robinia pseudacacia „Umbraculifera”

Acer saccharinum „Pyramidalis” Berberis media

200

5. Avântului Tilia tomentosa „Fastigiata” 150 Ana Ipătescu Sorbus aucuparia

6. Bogdăneştilor Acer platanoides „Gobosum” Liriodendron tulipifera

7. Brâncoveanu Prunus pissardii 300 8. Bujorilor Prunus pissardii 150 E.Zola

încolo 9. Calea Aradului Prunus pissardii 230

10. Calea Şagului Acer platanoides „Globosum” în alveolele din parcare

Se amen parcări

11. Călimăneşti Acer platanoides „Globosum” 160 12. Căpitan

Damşescu Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 150

13. Cercului Castanea sativa 350 14. Cetăţii Punus pissardii 130 Se amenaj

parcări 15. Chişodei Robinia pseudacacia „Umbraculifera”

Laburnum Watererii Vossi 380

16. Ciocârliei Acer platanoides „Gobosum” 170 17. Cloşca Hybiscus syriacus – arbore

Cercis siliquastrum 400 100

18. Crişan Sorbus x thuringiaca Viburnum opulus sterile

850 1700

19. Drubeta Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 160

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 38

Crataegus laevigata „Paul Scarlet 20. Dunărea Catalpa bignonioides „Nana” 150

Dâmboviţa Crataegus laevigata „Paul, Scarlet 21. Emil Zola Robinia pseudacacia „Umbraculifera”

Aesculus carnea „Briotii” 155

22. Eneas Tilia tomentosa 210 Eternităţii Grupuri de arbuşti

23. Gării Tilia platyphylos „Fastigiata” 150 24. Gelu Quercus borealis 170 25. Gh. Bariţiu Tilia platyphylos „Fastigiata” 150 26. Gh. Doja Prunus cerasifera „Nigra” 60 27. Glad Tilia platyphylos „Fastigiata” 200 28. Grigore

Alexandrescu Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 200

29. Hebe Tilia platyphylos „Fastigiata” 200 30. Herculane Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 250 31. Ioan Slavici Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 170 32. Izlaz Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 280 33. Lidia Acer platanoides „Gobosum” 250 34. Memorandului Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 200 35. Mircea cel

Bătrân Tilia platyphylos „Fastigiata” 240

36. Mureş Tilia platyphylos „Fastigiata” 270 37. Muzicescu Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 300 38. Nufărul Acer pseudoplatanus 220

Nera Aesculus carnea „Briotii” Robinia pseudacacia „Umbraculifera”

39. Ovidiu Balea Catalpa bignonioides „Nana” 600 Pr. Amen. 40. Panselelor Tilia platyphylos „Fastigiata” 150 41. Paroşeni Crataegus laevigata „Paul Scarlet” 150

Pavlov Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 42. Porumbescu Robinia pseudaccacia „Umbraculifera” 100 43. Prutul Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 250 44. Rebreanu Tilia platiphylos „Fastigiata”

Acer negundo „Flamingo” 425

45. Romulus Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 150 46. Şagului Acer platanoides „Globosum”

Acer platanoides „ Crimson, King”

47. Titulescu Alnus glutinosa Albizzia julibrissin

altoită în trunchi la 2,5-3 m

48. Ulpia Traiana Tilia platyphylos „Fastigiata” 250 49. Victor Hugo Robinia pseudacacia „Umbraculifera”

Albizzia julibrissin 150

50. Vulturilor

Acer pseudoplatanus 300

51. Vladimirescu Robinia pseudacacia „Umbraculifera” Salix babilonica

Albizzia julibrissin

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 39

PARCURI şi SCUARURI

1. Piaţa Bălcescu 2. Pompiliu Ştefu Trandafiri arbuşti Conf proiect 3. Macilor Proiect de amenajare

SC BINDALIM SRL

1. 1 Decembrie 1918

Hibiscus syriacus - gard viu

15000 200

2. Borzeşti Juniperus chinensis „Old gold” Juniperus „Blue star”

Pinus mugo

20 20 20

completare

2. Câmpina Tilia tomentosa 100 2. Chopin Salix babilonica

Taxodium distichum 200

3. Diaconu Coressi Robinia pseudacacia „Umbraculifera” 240 4. Lorena Tilia platyphylos „Fastigiata” 120 5. Mătăsarilor Tilia platyphylos „Fastigiata” 150 6. Peneş Curcanul Salix babilonica

Taxodium distychum 50

7. Stuparilor Tila platiphyllos 25 8. Torac Tilia tomentosa 200 9. Calea Lipovei Quercus rubra

Thuja occidentalis „Smaragd” 20 10

Compl.

10. Ion Creangă Acer platanoides „Gobosum” 50 În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind administrarea

spaţiilor verzi în zonele urbane în anul 2007 s-a demarat procedura de achiziţie a studiilor de fezabilitate în vederea reamenajării şi modernizării parcurilor şi scuarurilor din municipiul Timişoara. S-au întocmit studii de fezabilitate şi au fost aprobate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara pentru următoarele parcuri şi scuaruri: Parcul Alpinet, Parcul Justiţiei, Parcul Stadion, Parcul Studenţesc, Scuarul Arcidava, Scuarul Adolescenţilor, Scuarul Arhanghelii Mihail şi Gavril, Scuarul Bihor, Scuarul Păun Pincio.

Anul 2008 este răspunzător de demararea mai multor lucrări de reamenajare şi modernizare a unor parcuri şi scuaruri din oraş. Fiecare parc va aduce ceva nou în compoziţia sa peisageră, fiind personalizat astfel:

Amenajarea Parcului Zona Uzinei: Amenajarea acestui parc va aduce elemente peisagere noi, care nu se mai

regăsesc în celelalte parcuri din Timişoara, prin 4 amenajări principale (de la pod spre Uzina de Apă):

1) un mic teatru în aer liber cu funcţiune socio-culturală şi recreativă. Rolul principal al acestuia este de a atrage vizitatorii sub forma unor mici reprezentaţii. Amplasarea a fost determinată de poziţia dominantă a amplasamentului în raport cu cea a podului, trecătorii având astfel o perspectivă panoramică. Pentru accentuarea

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 40

acesteia s-au prevăzut reflectoare. Teatrul va avea formă circulară, cu 13 bănci şi 13 colonade din piatră nefasonată, semănând cu Stonehenge;

2) un bazin de apă cu trei trepte. Pe lângă rolul de a răcori aerul în verile toride şi de a creşte umiditatea atmosferică, va putea fi folosit ca loc de joacă pentru copii;

3) un bazin ornamental central. Datorită formei neregulate a acestuia, existenţei stâncăriilor şi a unui pod de trecere din lemn, va da senzaţia de lac natural. Vizitatorii vor putea sta pe marginea lacului, pe podeţ sau chiar pe pietre;

4) punerea în valoare a Uzinei de Apă prin amenajarea unei alei de promenadă cu bănci pentru odihnă. Accesul spre bănci se va face din două direcţii. Deasupra băncilor se amenajează copertine pentru a proteja vizitatorii de soare şi ploaie.

Se vor planta, în principal, arbuşti ornamentali prin flori având o gamă variată de culori; perioada de înflorire se va eşalona din primăvară până toamna târziu.

Reamenajarea Parcului Zona Bucovinei:

Parcul va suferi o remodelare topografică prin crearea de coline acoperite cu gazon, arbuşti şi plante perene cu flori de culoare albastră şi albă, din care pe timpul verii, datorită dotărilor de ultimă oră, vor fi jocuri de apă ce vor face atmosfera respirabilă în timpul zilelor toride de vară. Alături de ele, vor apare în compoziţie, ochiuri de apă repartizate întâmplător. Locul de joacă va fi amenajat cu echipamente de joacă din materiale ecologice, produse de firme renumite din Uniunea Europeană.

Reamenajarea şi modernizarea Parcului Poporului: Lucrările de reamenajare şi modernizare constau în: refacerea în întregime a

gardului împrejmuitor, instalarea unui sistem de irigare computerizat, refacerea aleilor, reamenajarea stâncăriei cu cascadă şi a bazinului.

Reamenajarea şi modernizarea Parcului Rozelor Ca urmare a întocmirii Studiului de fezabilitate de „Reamenajare şi

modernizare a Parcului Rozelor din Municipiul Timişoara şi a aprobării acestuia de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara (H.C.L. nr. 180/ 29.05.2007), în 2007 s-a demarat şi acţiunea de întocmire a proiectului tehnic. În anul 2008 se vor demara lucrările propriu-zise de reamenajare a parcului Rozelor.

Lucrările de reamenajare şi modernizare constau în: refacerea în întregime a gardului împrejmuitor, instalarea unui sistem de irigare computerizat, refacerea aleilor şi, nu în ultimul rând, refacerea colecţiei de trandafiri.

Reamenajarea şi modernizarea Parcului (Grădina) Botanic Atestarea apartenenţei Parcului Botanic la domeniul public al municipiului

Timişoara se face prin: Hotărârea de Guvern nr. 977/05.09.2002 – privind atestarea domeniului public al judeţului Timiş, în temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 41

României şi ale art. 21 alin 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

De asemenea, s-a încheiat “Convenţia de Custodie” pentru Parcul Botanic Timişoara între Agenţia de Protecţia Mediului Timiş şi Primăria Municipiului Timişoara cu numărul de înregistrare 4076/30.06.2006 şi SC 2006 – 015965/08.08.2006, pe o perioadă de 5 ani. În această convenţie sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor.

În acest fel s-a reglementat situaţia juridică a parcului, putându-se demara procedurile de reamenajare şi modernizare.

S-a realizat “Planul de management al Parcului Botanic Timişoara” - document oficial de stabilire a obiectivelor ariei şi a măsurilor de management care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective pentru perioada 2007-2012. Acesta are ca scop stabilirea domeniilor majore şi a obiectivelor de management, precum şi un plan de acţiune pe următorii 5 ani. Planul se constituie ca document de referinţă pentru planificarea activităţilor legate de aria naturală protejată, activităţi desfăşurate atât de Primăria Municipiului Timişoara – Direcţia de Mediu, cât şi de deţinătorii/administratorii de terenuri şi de cei ce doresc să iniţieze şi să desfăşoare activităţi pe teritoriul acestei arii protejate.

Planul de management al ariei naturale protejate ,,Parcul Botanic” a fost elaborat conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 şi Convenţiei de custodie nr. 4076 / 30.06.2006, art.4, pct.4.1, lit.a), încheiată între Primaria Municipiului Timisoara şi Agenţia de Protecţia Mediului Timis, conform Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 494/2005.

Planul de Management al Parcului Botanic s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului, respectiv conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii, prevenirea activităţilor de exploatare; sau de utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de conditii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

În anul 2007 s-au aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara studiile de fezabilitate (faza I – reabilitarea parcului şi faza a II-a – sediul

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 42

administrativ cu laborator de microproducţie şi serele pentru plante tropicale, plante de deşert şi mediteraneene).

În anul 2008 se vor face eforturi deosebite pentru a întocmi proiectul tehnic pentru cele două faze şi demararea lucrărilor de reabilitare a parcului. Aceste lucrări vor consta în: amenajarea unui sistem de irigare computerizat prin aspersiune şi picurare, refacerea aleilor, refacerea cascadei şi a lacului de la Grădina Japoneză, a râului de munte de la stâncăria Semenic, refacerea împrejmuirii şi plantarea de specii, soiuri şi varietăţi horticole de arbori şi arbuşti, în funcţie de origine în sectoarele corespunzătoare.

Modernizarea Parcului Justiţiei Lucrările de reamenajare constau în: refacerea în întregime a gardului

împrejmuitor, instalarea unui sistem de irigare computerizat, refacerea aleilor după un nou traseu, personalizarea parcului prin plantarea de bulboase în pete.

Modernizarea Scuarului Bihor Lucrările de reamenajare constau în: refacerea în întregime a traseului aleilor,

amenajarea unui sistem de irigare computerizat, amenajarea locului de joacă cu piese noi, personalizarea scuarului prin amenajarea unei „table de şah” din gazon cu marmură pisată, înconjurată de un bazin cu jocuri de apă.

Modernizarea Scuarului Arcidava Lucrările de reamenajare constau în: refacerea în întregime a aleilor,

amenajarea unui sistem de irigare computerizat, personalizarea scuarului prin amenajarea unei fântâni cu jocuri de apă în centrul scuarului.

Modernizarea Scuarului Arhanghelii Mihail Şi Gavril Lucrările de reamenajare constau în: trasarea unei alei de legătură de la mesele

de şah spre exteriorul parcului, amenajarea unui sistem de irigare computerizat, reamenajarea locului de joacă.

Modernizarea Parcului Stadion Lucrările de reamenajare constau în: refacerea în întregime a traseului aleilor,

amenajarea unui sistem de irigare computerizat, personalizarea parcului prin amenajarea simbolului Jocurilor Olimpice şi plantarea unei colecţii de bujori.

Modernizarea Parcului Alpinet Lucrările de reamenajare constau în: refacerea în întregime a aleilor,

amenajarea unui sistem de irigare computerizat, personalizarea parcului prin reamenajarea bazinului cu cascadă, a râului de munte şi refacerea colecţiei de magnolii.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 43

Modernizarea Scuarului Păun Pincio Lucrările de reamenajare constau în: refacerea în întregime a traseului aleilor,

amenajarea unui sistem de irigare computerizat, plantarea de arbuşti foioşi ornamentali prin flori.

Tot în acest an, Scuarul Adolescenţilor va fi reamenajat prin sponsorizare de

către SC PETROM SA în cadrul proiectului Respect pentru viitor “Parcurile Viitorului”. Amenajarea se va face după un proiect tehnic realizat după varianta câştigătoare a concursului de idei, concurs la care vor participa arhitecţi şi ingineri peisagişti până în 35 de ani. În acest sens s-a încheiat Convenţia dintre Primăria Municipiului Timişoara şi SC PETROM SA în vederea demarării întocmirii proiectului tehnic şi a lucrărilor de amenajare. Lucrările de amenajare a parcului se vor finaliza în luna iulie, inaugurarea având loc de „Ziua Timişoarei”.

În anul 2008 se achiziţionează studiile de fezabilitate pentru următoarele parcuri, scuaruri şi aliniamente stradale:

- Bulevarde şi străzi: Gheorghe Lazăr-Cloşca, Liviu Rebreanu, Ioan Budai Deleanu, Eternităţii, Dâmboviţei-Ion Barac, Timocului, Calea Şagului, Ardealului;

- Parcuri şi scuaruri: Parcul Vasile Pârvan, Parcul Carmen Sylva-Doina, Parcul ILSA-Mocioni, Parcul de sculptură Triade, Parcul Zurich,

În domeniul protejării spaţiilor verzi şi a materialului dendro - floricol în municipiul Timişoara, în acest an se reactualizează Hotărârea Consiliului Local nr. 112/1994 privind ocrotirea unor arbori cu valoare decorativă deosebită aflaţi în perimetrul Municipiului Timişoara.

În ceea ce priveşte ameliorarea calităţii factorilor de mediu în municipiul Timişoara, se efectuează:

- cercetarea fenomenului de uscare a arborilor şi arbuştilor de pe raza municipiului Timişoara şi se vor realiza documentaţiile pentru extinderea perdelelor forestiere de protecţie în jurul municipiului Timişoara în colaborare cu ICAS Timişoara;

- realizarea studiului privind conservarea şi îmbogăţirea fondului genetic vegetal în colaborare cu Facultatea de Horticultură din cadrul USAMVB Timişoara;

- realizarea studiul privind soirile de trandafiri sub aspect ornamental şi fenologic din municipiul Timişoara, în colaborare cu USAMVB Timişoara;

În vederea dezvoltării spaţiilor verzi şi de agrement în municipiul Timişoara se va avea în vedere următoarele:

- pe lângă Planul Urbanistic General cu amenajările spaţiilor verzi, să se întocmească Planuri Urbanistice Zonale şi detalii de plantare pe zone.

În viitor, strategia dezvoltării spaţiilor verzi în noua concepţie peisagistică prevede ca la eliberarea avizului de construcţie să se elibereze şi proiectul de amenajare a spaţiului verde din faţa imobilului pentru a se integra în amenajarea prevăzută pentru zona respectivă. Astfel, pentru fiecare zonă se vor întocmi 4-5

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 44

variante de amenajare a spaţiului verde din faţa imobilului. Diferenţa dintre variante va consta în alegerea speciilor, stilul adoptat fiind acelaşi.

- obligaţia cetăţenilor va fi de a amenaja spaţiul verde din faţa imobilului. În cazul solicitării de către cetăţeni a autorizaţiei de construcţie, la primirea avizului de principiu sunt obligaţi se prezinte şi proiectul pentru reamenajarea spaţiului verde din faţa imobilului, în cazul în care nu există deja un proiect ce trebuie adoptat de toată strada.

În urma documentărilor făcute în Monitorul Oficial şi Hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Timişoara, se pot concluziona următoarele:

- Hotărârea nr.258 din data de 28.06.2005 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea Titlului de “Cetăţean de onoare al Municipiului Timişoara prevede la cap. VII, art.16 că fiecare Cetăţean de Onoare va planta un copac pe care va fi aplicată o plăcuţă cu numele acestuia;

- Hotărârea nr.4 din data de 28.01.2003 privind aprobarea realizării aliniamentelor de arbori aferente drumurilor publice aflate pe teritoriul administrativ al municipiului Timişoara prevede la art.1 obligativitatea realizării aliniamentelor de arbori pentru drumurile publice nou propuse de pe teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara;

- Hotărârea nr.388 din data de 28.03.2000 privind evaluarea şi protejarea materialului dendro-floricol situat pe domeniul public concesionat cu diverse destinaţii prevede la articolul 1, inventarierea şi evaluarea materialului dendro- floricol de pe terenurile aparţinând domeniului public al Municipiului Timişoara;

- Hotărârea nr.155 din data de 01.06.1999 privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local nr.162/1997 privind unele măsuri de protecţie a arborilor de pe raza Municipiului Timişoara prevede la articolul 1, aliniatul a – că persoanele fizice sau persoanele juridice care nu efectuează plantarea arborilor ornamentali pe amplasamentele indicate de Direcţia de Mediu a municipiului Timişoara li se vor imputa contravaloarea arborilor defrişaţi. La articolul 1 aliniatul b – în cazul defrişării arborilor în afara perioadei optime de plantat, persoanele fizice sau persoanele juridice vor achita pentru fiecare arbore defrişat contravaloarea a minim 2 arbori ornamentali.

- Hotărârea nr.112 din data de 22.11.1994 privind ocrotirea unor arbori cu valoare decorativă deosebită aflaţi în perimetrul municipiului Timişoara prevede la art.1, că arborii ornamentali cuprinşi în anexa nr.1 fac parte din patrimoniul oraşului fiind interzisă tăierea ori degradarea lor în orice mod.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 45

3.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

Protecţia mediului, este un obiectiv de interes public major, bazându-se pe principiile şi elementele strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Printre aceste principii este stipulat, în mod direct şi principiul referitor la conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural, inclusiv în arealele urbanizate.

Astfel în cursul anului 2007, Primăria Municipiului Timişoara împreună cu mai multe şcoli şi grădiniţe a amplasat în parcul Pădurice Giroc – str. Lidia şi Parcul Botanic, un număr de 30 de hrănitori şi 50 de cuiburi pentru a repopula cu speciile de păsări caracteristice silvostepei, aceste zone de unde au dispărut datorită urbanizării.

Pentru anul 2008, Primăria Municipiului Timişoara şi-a propus continuarea şi

extinderea acestor activităţi de educaţie ecologică şi protejare avifaunistică, implicându-se şi instituţii şcolare dintre care amintim Şcoala Gen nr. 30, Şcoala Gen. Nr. 13, Liceul N. Lenau, materializându-se prin două campanii (primăvară, toamnă). Şcolarii vor fii instruiţi asupra modului în care habitează speciile autohtone, modalităţile de amplasare a cuiburilor, administrarea de hrană specifică şi despre importanţa protejării faunei în general şi a păsărilor în special.

Totodată se intenţionează realizarea unor acţiuni de conservare şi protejare şi a altor tipuri de faună (ex. peştii care populează bălţile şi canalele de raza municipiului, fauna bentonică şi flora specifică apelor de suprafaţă stagnante). Se vor derula acţiuni de mediatizare a importanţei conservării biotopului faunistic specific arealelor urbane prin realizarea unor materiale informative (broşură, pliante, afişe) în care vor fii prezentate speciile de păsări caracteristice zonei Timişoara.

Realizarea unor acţiuni de transpunere, armonizare a experienţei altor arii metropolitane înfrăţite cu Timişoara, în implementarea unui sistem eficient de educaţie ecologică de la nivelul preşcolar la cel liceal şi transpunerea în practică a experienţei acumulate pe parcursul participărilor la aplicaţiile de teren privind repopularea habitatelor cu deficit faunistic (păsări).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 46

3.3. DEZVOLTAREA DURABILĂ – PANOURI SOLARE

Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesită acţiuni concrete şi susţinute. În acest context, România trebuie să acţioneze susţinut şi coerent în vederea alinierii la acţiunile europene ce promovează obiectivele Lisabona.

În vederea limitării creşterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de seră, România trebuie să acţioneze susţinut, în special în domeniul eficienţei energetice si al surselor regenerabile de energie.

Implementarea conceptului de Dezvoltare durabilă în sectorul energetic: • creşterea eficienţei energetice; • promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile; • promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale cu

cogenerare, inclusiv în instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; • susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor

cercetărilor aplicabile;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 47

• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni

I. Delta Dunării (energie solară); II. Dobrogea (energie solară şi eoliană); III. Moldova (câmpie şi podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă); IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest ( biomasă,

microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Regiunea de Vest (energie solară, geotermală şi biomasă) VII. Subcarpaţii (VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 – Subcarpaţii Moldovei:

biomasă, microhidro); VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

Promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie

Pentru susţinerea producerii energiei electrice din resurse energetice

regenerabile, din anul 2005 a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziţionează certificate în cote obligatorii, proporţional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Masurile care se au in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de energie, sunt urmatoarele:

• Promovarea unor mecanisme de susţinere a utilizării resurselor energetice regenerabile în producerea de energie termica si a apei calde menajere; • Atragerea de fonduri structurale.

Solar Cities este o iniţiativă promovată de Uniunea Europeană pentru implementarea tehnologiilor solare - fotovoltaice dar şi a celor care produc energie termică, a contoarelor electrice “inteligente” si mărirea eficientei energetice în zonele

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 48

urbane. Proiectul face parte din angajamentul de reducere a emisiilor de gaz de sera luat de către guvern in cadrul Protocolului de la Kyoto şi se va derula până în 2012.

“Acesta este un program nou şi captivant, care încurajează utilizarea panourilor solare, contoarelor inteligente şi a opţiunilor eficiente din punct de vedere energetic, cuplate cu o abordare noua asupra costurilor electricităţii”.

Potenţialul naţional al surselor regenerabile

Sursa Potential

anual Aplicaţie

Energie solară

60 PJ/an 1,2 TWh

Energie termică Energie electrică

Energie eoliană 23 TWh Energie electrică Energie hidro din care sub 10 MW

36 TWh 3,6 TWh

Energie electrică

Biomasă şi biogaz 318 PJ

Energie termică Energie electrică

Energie geotermală 7 PJ Energie termică Populaţia trebuie să înţeleagă foarte bine că prin exploatarea radiaţiilor solare

şi utilizarea boilerelor solare pentru prepararea apei calde menajere se realizează o economie însemnată de combustibili clasici, scad costurile şi se reduce poluarea atmosferei. Primăria Municipiului Timişoara intenţionează pentru anul 2008 promovarea unor investiţii în domeniul implementării unor tehnologii de producere a energiei electrice şi termice “curate” prin utilizarea/montarea unor panouri solare care să furnizeze energia pentru iluminatul scuarurilor, monumentelor, panourilor informative, etc. Al doilea pas în implementare unor tehnologii alternative de utilizare a surselor regenerabile de energie este încurajarea agenţilor economici şi populaţia/zonele rezidenţiale în montarea de panouri solare care să genereze parţial energia electrică şi/sau termică necesară.

În programul de investiţii pentru anul 2008 se propune realizarea unor proiecte în acest domeniu, finanţate din fonduri structurale.

Măsuri: - promovarea unor Hotărâri ale consiliului Local în care să fie

prevăzute pârghii concrete de stimularea persoanelor fizice şi agenţilor economici pentru implementarea sistemelor de panouri solare, ca surse alternative de energie; (reducere/scutiri de impozite, etc.);

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 49

- facilitarea obţinerii tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare realizării acestor investiţii;

Acţiuni: - realizarea de studii de fezabilitate pentru identificarea celor mai convenabile soluţii tehnico-financiare a fi implementate pentru dotarea unităţilor şcolare cu aceste sisteme ecologice de producere a energiei – prin aceasta se va putea parţial reduce costul de producere a energiei şi/sau agentului termic;

3.4. MANAGEMENTUL VECTORILOR ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

Dezvoltarea explozivă a municipiului Timişoara în ultimii ani a condus la

apariţia ”Aglomerării Urbane Timişoara”, cu particularităţi în dezvoltarea pe orizontală prin apariţia de tot mai multe incinte private construite peisagistic şi arhitectural diferit, cu spaţii verzi protejate, cu noi specii ornamentale, autohtone şi exotice, cu atingerea lizierii Pădurii Verzi a Luncii Begăi şi localităţilor Dumbrăviţa, Giroc, Urseni, Ghiroda, Moşniţa, Giarmata Vii, Covaci şi apropierea de celelalte localităţi devenite acum periurbane Remetea, Săcălaz, Sânmihai, Giarmata, Sânandrei.

În acest nou context urbanistic, studiul dăunătorilor şi bolilor devine necesar la nivel municipal datorită efectelor tot mai numeroase: uscarea arborilor, prezenţa a numeroşi dăunători ce conduc la defolieri timpurii şi tot mai evidente a arbuştilor şi arborilor, dezvoltarea greoaie şi necorespunzătoare a plantelor ornamentale cultivate

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 50

în spaţii verzi şi nu în ultimul rând a dispariţiei unor specii de arbori şi apariţia de noi boli şi dăunători. Extinderea intravilanului, schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, necultivarea unor mari suprafeţe din extravilan, au condus la migrarea dăunătorilor, în special spre spaţiile verzi. Elaborarea unei strategii pe termen lung care să respecte principiile dezvoltări durabile, a protecţiei mediului şi factorul antropic şi rezolvarea problemelor existente, au stat la baza concesionării serviciului de combatere a bolilor şi dăunătorilor în municipiul Timişoara pentru o perioadă de minimum 5 (cinci) ani. Această perioadă este necesară acoperirii ciclurilor biologice de evoluţie şi dezvoltare a bolilor şi dăunătorilor, a rezistenţei acestora pe diferite faze de metamorfozare de la ou, nimfă, larvă, adult, pentru continuitatea tratamentelor şi dotarea cu instalaţii performante şi echipamente de laborator, înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de monitoring la nivelul intra şi extravilanului care condiţionează obţinerea de rezultate pozitive şi soluţionarea problemelor la nivelul pretenţiilor actuale impuse şi de reglementările şi directivele europene.

3.4.1. Combaterea integrată a dăunătorilor

Combaterea integrată a dăunătorilor a apărut din necesitatea îmbinării categoriilor de mijloace de luptă împotriva dăunătorilor, în special metoda chimică şi metoda biologică.

Principiul care stă la baza metodelor de combatere integrată este de a lua în considerare întregul mediu ecologic dintr-un ecosistem în vederea cunoaşterii şi dirijării pe cât posibil a factorilor de mortalitate sau de reducere a populaţiilor dăunătoare.

Existenţa a numeroase incinte de unităţi industriale, comerciale, militare, dezafectate care au devenit ”raiul dăunătorilor şi vectorilor” şi neefectuarea de tratamente la gospodăriile personale, asociaţii de proprietari, instituţii sau societăţi comerciale, conduc la un potenţial ridicat de vectori şi dăunători.

Împărţirea teritoriului: Zona 1 la nord de canalul Bega, împărţită în 6 sectoare; Zona 2 la sud de canalul Bega, împărţită în alte 6 sectoare; Zona centrală

Pentru anul 2008, activităţile care fac obiectul combaterii integrate:

3.4.2. Deratizarea Deratizarea reprezintă un complex de măsuri aplicate permanent în scopul distrugerii rozătoarelor dăunătoare (şoareci, şobolani), vectoare de maladii

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 51

transmisibile si/sau generatoare de disconfort si menţinerii acestora la un nivel numeric redus.

Deratizarea - distrugerea rozătoarelor dăunătoare - are un rol deosebit de important deoarece acestea constituie un permanent pericol de boli si pierderi economice.

Substanţele raticide folosite în acţiunile de deratizare, sunt sub forma de momeli gata preparate de firma producătoare (sub forma de baton cerat sau pastă ), sau produse de către operator pe suport cerealier si/sau alte tipuri de momeli propuse de către operator si avizate de Ministerul Sănătăţii.

TIP RATICID CONCENTRAŢIE SUBSTANŢĂ ACTIVĂ

Furat Esca Fresca 0,0075% chlorophacinone

Varat Esca Fresca 0,005% brodifacoum

Varat Ovuli (bloc cerat) 0,005% brodifacoum

Storm pelleti (hidrofuge) 0,005% flocoumafen

Timrat (momeli pe suport cerealier) 0,0075% chlorophacinone

Momelile toxice amplasate în locurile deschise, sunt introduse în staţii de

intoxicare din plastic sau metalice în vederea evitării deteriorării în caz de ploaie sau umezeală şi poartă inscripţia ”Pericol de otrăvire" sau ”Atenţie s-au pus substanţe toxice pentru distrugerea rozătoarelor – Nu le atingeţi !!!".

Deratizare se va efectua atât pe domeniul public cât şi la şcolile şi grădiniţele de pe raza municipiului Timişoara, în zonele în care sunt semnalate pe baza monitorizării, populaţii de rozătoare.

3.4.3. Dezinsecţia

Dezinsecţia este ansamblul mijloacelor si metodelor de prevenire si combatere cu substanţe chimice specifice a artropodelor ( insecte in stadiul de larva sau adult),

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 52

care vehiculează şi transmit (direct sau indirect) boli infecto-contagioase si parazitare pentru om si animale sau generatoare de disconfort.

Modul de aplicare a insecticidelor:

pulverizarea şi tratamentul la sol, sub forma de ceaţă, în parcuri, zone cu verdeaţa, pentru combaterea ţânţarilor si a muştelor adulte asigurând distrugerea lor imediată;

dezinsecţia în subsoluri, casa scărilor şi poduri ( inclusiv cele de locuinţe ) unde există unul din cele mai mari focare de ţânţari, ocazie cu care se distrug si focarele celorlalte insecte;

dezinsecţia cu mijloace aeriene a spaţiilor verzi (parcuri, scuaruri, aliniamente stradale), Pădurea Verde, cartierele de locuinţe pentru combaterea ţânţarilor si a muştelor adulte.

Ţânţar Gândaci de bucătărie Musca

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 53

3.4.4. Dezinfecţia

Dezinfecţia este o metoda a igienei, constând in operaţiuni de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase şi parazitare la om si animale, urmărindu-se distrugerea germenilor patogeni de pe suprafeţele supuse acestei operaţiuni.

Dezinfecţia se va realiza cu precădere în instituţiile şcolare cât şi la grădiniţe (săli de clasă, mobilier, laboratoare, cantine, dormitoare, băi, etc.) de pe raza Municipiului Timişoara.

3.4.5. Delarvizarea Acţiunea cu larvicid asupra larvelor în dezvoltare si care să nu fie toxic pentru oameni, peşti si animale: - se va efectua cu produse larvicide condiţionate special pentru tratarea

habitatelor larvare, respectiv pe vegetaţia de pe malurile Canalului Bega, Behela, Subuleasa, pe suprafaţa luciilor de apă stătătoare. (Kuncz, Lacului, Lămâiţei, Aurora, UMT, Muzeul Satului, etc.)

Are drept scop reducerea imediată a numărului de larve, aplicându-se in

zonele unde există locuri inundate, umede, (Râul Bega, bălţi, canale de desecare, porţiuni umede din zonele cu vegetaţie subsoluri umede şi/sau inundate). Tratamentele se vor executa cu aparatura purtată de către operatori şi / sau vehicule,

Bacillus thuringiensis Larve tînţari

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 54

sau aerian, aplicându-se de la sol sub forma de ceaţă caldă şi/sau ceaţă rece in sistem ULV (volum ultra redus), sau aerian sub formă de ceaţă rece, cuprinzând zonele prezentate mai sus. Se utilizează produse: Vectobac 12 AS - Bacillus thuringiensis var. israeliensis şi Vectolex WDE - Bacillus sphaericus.

3.4.6. Tratamentele fitosanitare Sunt activităţi ce se vor realiza prin acţiuni şi operaţii de dispersare, acoperire cu pesticide pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor plantelor.

Pentru anul 2008 Primăria Municipiului Timişoara îşi propune aplicarea unor metode moderne, biologice, pentru combaterea unor dăunători la arborii şi arbuştii din parcuri, scuaruri şi aliniamentele stradale.

- principiul activ: TRICHOGRAMMA - viespe parazită care face parte din clasa Hymenoptera, familia Trichogrammatidae.

- Trychogramma este una din cele mai mici insecte (viespe) talia acestor insecte este de 0,1-0,5 mm, dar în ciuda mărimii este un distrugător foarte eficient al ouălor de molii şi fluturi defoliatori în stadiu de larvă. Aceasta parazitează ouăle a peste 500 specii, au fertilitate mare, depunând

până la 50 ouă în diferite gazde. În gazde mai mari pot depune mai multe ouă, acceptând gregarismul (concepţie potrivit căreia există tendinţa unor specii de a se aduna în grupuri), foarte rar canibalismul. După 4 zile, la 20o C larvele încep împuparea, timp în care gazda capătă culoare cenuşie sau se înnegreşte. E o unealtă eficientă deoarece îşi omoară gazda înainte ca plantele să fie afectate.

Produsul este ambalat prin încapsulare, placheta poate conţine 1000 sau 2000 ouă parazite de Trichogramma sp cu care se poate acoperii o suprafaţă de 100 sau 200 m2. Fiind un organism se păstrează la o temperatură de 4-70, maxim 20 zile.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 55

Trichogramma sp

3.4.7. Monitorizare 2008 Unul din criteriile de bază care stau la baza concesionării serviciului de „Management al vectorilor” de pe raza municipiului Timişoara îl constituie operaţiunea de MONITORIZARE. Acest lucru se impune deoarece începând cu anul 2006 pe suprafaţa municipiului Timişoara a fost semnalată prezenţa masivă a unor specii de vectori şi dăunători cum ar fii: păianjenii, viespile, efemeridele, purecii şi miriapozii (Julius terestris), fapt care a condus la necesitatea introducerii monitoringului asupra unor zone şi a conceperii unui program complex de combatere atât a vectorilor cât şi a dăunătorilor şi bolilor. Astfel a apărut necesitatea amplasării unor sisteme speciale (capcane) pentru monitorizarea numărului şi a speciilor de insecte generatoare de disconfort care sunt prezente pe raza municipiului Timişoara. Pentru o mai bună eficienţă şi o determinare cât mai precisă a insectelor, capcanele au fost amplasate după cum urmează: Nr.crt. Denumire Locaţia Tip staţie

1. Zona Pădurea Verde Parc zoo Black Hole 2. Zona UMT A.Imbroane nr. 70 Sundew Fly Lite 3. Zona Modern Ştrandului nr. 4 Sundew Fly Lite 4. Zona I.I.de la Brad Bl. B ap. 5 Sundew Fly Lite 5. Zona Aradului U.S.A.B. Sundew Fly Lite 6. Zona Bucovina Bl.A11ap.18 Black Hole 7. Zona Ovidiu Balea Ovidiu Balea nr. 2 Sundew Fly Lite

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 56

8. Zona Blaşcovici Bârzava nr.2/2 ap.36 Sundew Fly Lite 9. Zona Cetate 1 Parc Botanic Sundew Fly Lite

10. ZonaCetate 2 Parcul Justiţiei Sundew Fly Lite Nr. crt. Denumire Locaţia

Tip staţie

1. Zona Traian Parcul Tineretului Sunde Fly Lite 2. Zona Ciarda Roşie Cl.Buziaşului nr. 46 Sunde Fly Lite 3. Zona Stadion Spitalul Judeţian Black Hole 4. Zona Braytim Pensiunea Ana Sunde Fly Lite 5. Zona Calea Şagului Hebe nr. 59 Sunde Fly Lite 6. Zona Elisabetin Z.Petrovici nr. 4 Black Hole 7. Zona Iosefin Mangalia nr. 52/B Sunde Fly Lite 8. Zona Dâmboviţa Depoul 2 RATT Sunde Fly Lite 9 Zona Fraidorf Lic. Auto Sunde Fly Lite 10. Zona Polonă Blocul Primăriei Sunde Fly Lite

Monitorizarea proceselor de deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie, delarvizare şi

a tratamentelor fitosanitare cuprinde două etape distincte :

– Etapa premergătoare efectuării proceselor În etapa premergătoare monitorizarea se execută pentru stabilirea gradului de infestare cu vectori (insecte de disconfort, rozătoare), bolile şi dăunătorii plantelor.

– Etapa postoperaţională efectuării proceselor Etapa postoperaţională are ca scop urmărirea si măsurarea, eficacităţii lucrărilor (deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi tratamente fitosanitare) efectuate.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 57

Aceste staţii de monitorizare de tip Black Hole şi Sundew Fly au fost

repartizate în cadrul fiecărei zone în locurile cele mai reprezentative din punct de vederii al prezenţei vectorilor, astfel încât în 2008, să fie anul cu cele mai rapide şi eficiente intervenţii.

Staţia de monitorizare tip Black Hole este prevăzută cu lămpi cu UV pentru atracţia insectelor şi un compartiment pentru colectarea insectelor.

Staţia de monitorizare tip Sundew Fly este prevăzută cu lămpi cu UV pentru atracţia insectelor şi placă cu hârtie adezivă pentru colectarea insectelor.

Funcţionarea acestora se realizează pe o perioadă de 3 ore dimineaţa (6-9) şi 3 ore seara (19-22) în perioada de zbor maxim al insectelor vectoare.

Insectele capturate vor fi identificate la fiecare 10 zile stabilindu-se totodată gradul de infestare cu insecte vectoare pentru fiecare zonă.

Datele obţinute din monitorizare sunt folosite în realizarea programului pentru efectuarea tratamentelor de dezinsecţie. Primăria Municipiului Timişoara, prin Direcţia de Mediu îşi propune ca pentru anul 2008 managementul vectorilor să se desfăşoare pe baza unei strategii moderne,

s, a

Etapa premergatoare efectuarii proceselor

DDD şi trat. fito

Masurare grad de infestare

Efectuare procese DDD şi trat. fito

Etapa postoperaţională

efectuarii proceselor DDD şi trat. fito

Masurar e grad de infestare

Monitorizare în continuare a proceselor DDD şi trat. Fito.

s, aM, m

M, m

Grad de infestare: -M-masiv

-m-mediu -s-slab -a-absenţă

s, a

Etapa premergatoare efectuarii proceselor

DDD şi trat. fito

Masurare grad de infestare

Efectuare procese DDD şi trat. fito

Etapa postoperaţională

efectuarii proceselor DDD şi trat. fito

Masurar e grad de infestare

Monitorizare în continuare a proceselor DDD şi trat. Fito.

s, aM, m

M, m

Grad de infestare: -M-masiv

-m-mediu -s-slab -a-absenţă

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 58

în acord cu principiile aplicate la nivel mondial. Ţinta strategică principală este păstrarea unui habitat sănătos, prevenirea şi combaterea înmulţirii vectorilor prin măsuri care să ţintească doar insectele şi rozătoarele indezirabile, fără alterarea echilibrului ecologic şi lezarea biodiversităţii în ecosistemul Timişoarei.

Consiliul Local al Municipiului Timişoara trebuie să completeze legislaţia în domeniu cu hotărâri care să permită aplicarea imediată în municipiul Timişoara a principiilor ce decurg din directivele UE şi din legislaţia cadru în domeniu. În acest sens Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, va propune în cursul anului 2008, realizarea „Regulamentului pentru mediu” şi a „Regulamentului pentru combaterea integrată a dăunătorilor şi vectorilor”.

3.5. MANAGEMENTUL POPULAŢIEI CANINE

Preocupările privind riscurile pe care le poate provoca creşterea excesivă a numărului de animale fără stăpân au dus la implementarea unui sistem de management a populaţiei canine.

Transmiterea bolilor de la câini la oameni depinde în foarte mare măsură de respectarea regulilor de igienă în relaţiile cu câinii, cât şi de sănătatea acestora.

Dat fiind faptul că principala sursă de câini fără stăpân o reprezintă ignoranţa oamenilor, aceştia trebuie să cunoască atât riscurile cât şi beneficiile în relaţia cu „cel mai bun prieten al omului” în vederea unui tratament uman acordat animalelor domestice.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 59

De aici, rezultă necesitatea de a extinde educaţia oamenilor concomitent cu îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Pentru mulţi, câinele reprezintă simbolul şi deviza perfectei comportări, care în schimbul unei mângâieri şi unui strop de mâncare oferă totul, fiind în multe situaţii mai uman decât omul, dar mai mulţi sunt aceia pentru care câinele reprezintă un obiect lăsat la voia întâmplării sau un posibil agresor. În acest sens un mesaj profund a fost transmis de fundaţia Vier Pfoten, prin întrebarea: „câinii simt oamenii, oamenii ce simt?”. Câinii fără stăpân, de fapt sunt fiinţe vulnerabile care cerşesc protecţie, nu cel mai mare duşman al omului. Prin programele desfăşurate până în prezent şi prin cele ce vor urma, se doreşte, pe de o parte optimizarea relaţiei dintre om şi animalele de companie, dar şi reducerea riscurilor privind sănătatea publică. Autorităţile administraţiei publice locale: • asigură implementarea politicii de stat în domeniul protecţiei animalelor • exercită controlul referitor la aplicarea prezentei legi • organizează şi elaborarea şi realizarea programelor locale, privind programul de

management al populaţiei canine • instituie şi verifică activitatea adăposturilor pentru animale • organizează individualizarea şi înregistrarea animalelor şi ţine Registrul

animalelor de companie • aprobă tarifele privind individualizarea, înregistrarea şi sterilizarea animalelor de

companie • contribuie la informarea, educarea şi sensibilizarea populaţiei privind problemele

de deţinere şi protecţie a animalelor • stabilesc locurile special destinate pentru animalele de companie şi cele unde

accesul acestora e interzis. Pentru anul 2008 Primăria Municipiului Timişoara urmăreşte realizarea următoarelor obiective în ceea ce priveşte animalele de companie: • realizarea regulamentului privind condiţiile de deţinere şi obligaţiile deţinătorilor de animale de companie • introducerea obligativităţii identificarea şi înregistrării tuturor animalelor de companie ( câini, pisici) indiferent de forma de proprietate • introducerea obligativităţii sterilizării animalelor de companie cu excepţia celor cu drept de reproducţie

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 60

• controlul circulaţiei animalelor de companie prin amplasarea coşurilor speciale şi a canisitelor • mediatizarea şi realizarea unor campanii de sterilizare a animalelor fără stăpân • realizarea programelor de informare şi educare a populaţiei

3.5.1. Principiile de bază privind deţinerea animalelor de companie • Nimeni nu cauzează inutil durere, suferinţe fizice sau psihice unui animal • Nimeni nu abandonează un animal • Asigurarea condiţiilor de întreţinere a animalelor să corespundă necesităţilor etologice în funcţie de specie şi rasă • Obligativitatea identificării şi înregistrării tuturor animalelor de companie • Asigurarea securităţii şi altor drepturi ale cetăţenilor

3.5.2. Identificarea şi înregistrarea tuturor câinilor pe raza Municipiului Timişoara

În prezent prin O.U.G. nr. 155/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.

227/2002, este instituită obligativitatea de identificare şi de înregistrare a câinilor fără stăpân, capturaţi, adăpostiţi temporar şi adoptaţi de către cetăţeni. De asemenea prin O.U.G. nr. 55/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 60/2003, este instituită obligaţia de a fi înregistraţi câinii ce aparţin celor două categorii de câini periculoşi:

• categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caractere morfologice cu câinii de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor;

• categoria II: câinii din rasele: American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Ciobănesc Caucazian, Dog Argentinian, Cane Corso şi metişii lor;

Deţinătorii câinilor ce aparţin acestor rase, trebuie să înregistreze câinii la Asociaţia Chinologică şi să depună o declaraţie pe proprie răspundere, care cuprinde numărul de identificare al câinelui. Asociaţia Chinologică eliberează o adeverinţa din care rezultă încadrarea câinelui în una din rasele periculoase, iar o copie se depune la sediul poliţiei în a cărei rază se află situat imobilul în care este deţinut câinele. În completarea acestor legi, prin H.C.L. nr.371/2007 se instituie obligaţia societăţilor comerciale şi ale instituţiilor de stat sau private, de a identifica şi înregistra câinii deţinuţi la sediile sau la punctele de lucru.

Însă, pentru un bun control al populaţiei canine se impune identificarea şi înregistrarea tuturor câinilor, indiferent de rasă sau formă de proprietate. În acest

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 61

sens, începând cu anul 2008, toţi proprietarii de animale de companie, vor trebui să le înregistreze într-o bază de date şi să le aplice microcip. Evidenţa animalelor de companie se efectuează cu scopul de a identifica mai uşor animalele vaccinate şi sterilizate şi prevenirea apariţiei sau creşterii numărului animalelor fără stăpân.

3.5.3. Supravegherea habitatelor şi controlul reproducţiei

Până în prezent sterilizarea chirurgicală se aplică obligatoriu la câinii care sunt adoptaţi şi la câinii aflaţi în incinta societăţilor comerciale, a instituţiilor de stat sau private.

În cadrul Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Casă sunt precizate excepţiile privind expunerea animalelor la operaţiile chirurgicale, şi anume, atunci când medicul veterinar consideră aceste metode ca fiind benefice animalului, dacă tratamentul medical o impune şi pentru a preveni reproducerea.

În condiţiile în care populaţia câinilor fără stăpân a scăzut semnificativ şi creşterea câinilor se va putea face controlat prin construirea unor adăposturi care să respecte normele impuse de O.U.G. nr. 155/2001 aprobată prin Legea nr. 227/2002, începând cu 2008, se urmăreşte aplicarea sterilizării pe scară largă, cu sprijinul şi prin colaborarea asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor, a Facultăţii de Medicină Veterinară şi a Colegiului Medicilor Veterinari.

Dintre metodele chirurgicale, în prezent, în ţările dezvoltate se aplică cu precădere ovariohisterectomia, care constă în extirparea atât a ovarelor cât şi a uterului, la vârstă tânără.

3.5.4. Controlul circulaţiei şi al vânzării pe raza municipiului Timişoara

Protejarea zonelor de agrement de poluarea fizică, chimică şi biologică, constituie o preocupare permanentă pentru autorităţile locale, deoarece, urbanizarea accelerată a localităţilor produce creşterea densităţii agenţilor infecţioşi şi parazitari în preajma omului, mai ales în parcuri şi spaţii de joacă pentru copii devin astfel zone de risc.

Deşi, au loc o serie de acţiuni ale autorităţilor locale, în baza măsurilor legale de protecţie a mediului, persistă totuşi anumite forme de poluare a zonelor de agrement datorită nerespectării măsurilor reglementate prin hotărârea consiliului local.

În ceea ce priveşte plimbarea animalelor de companie, conform H.C.L. nr.371/2007 este considerată contravenţie şi se sancţionează contravenţional cu amendă cuprinsă între 300 lei şi 500 lei, plimbarea pe domeniul public – alei, trotuare sau în alte locuri decât cele special amenajate – a animalelor de companie,

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 62

fără ca proprietarii acestora să dispună de materiale necesare pentru curăţirea locului şi evacuarea dejecţiilor fiziologice. Prin materiale necesare păstrării curăţeniei se înţelege fie ca proprietarul să aibă asupra lui mătură, făraş, pungă de unică folosinţă, fie pungă şi mânuşi de unică folosinţă. Plimbarea câinilor pe domeniul public se face cu lesă, iar cei din categoria câinilor agresivi cu lesă şi botniţă. Însoţitorii animalelor trebuie să deţină asupra lor, pe timpul plimbării acestora actul de identitate şi carnetul de sănătate al câinelui.

Ca răspuns la cererile iubitorilor şi deţinătorilor de câini şi pentru a sprijinii respectarea prevederilor H.C.L. nr. 371/2007 privind circulaţia animalelor de companie pe domeniul public, P.M.T în 2008 va amplasa în diferite zone ale oraşului coşuri speciale pentru câini şi va amenaja locuri speciale pentru animalele de companie, denumite canisite.

Spaţiile destinate amenajării canisitelor vor fi îngrădite şi prevăzute cu o plăcuţă inscripţionată din care să rezulte destinaţia locului.

Coşurile speciale sunt compuse dintr-un repartitor de pungi biodegradabile şi un coş colector care va fi golit periodic.

Locurile identificate sunt: Str. Brânduşei nr.14; Str. Acad. Remus Răduleţ; Str. Borzeşti inters. cu Holdelor; Str. Lidia inters. cu Versului; în dreptul tribunei 1, poarta B, Stadionul Dan Păltinişan; Aleea Cetinei (parc); Zona Steaua, bl.38, sc.C şi bl.12, sc.E (vis-a-vis); Zona Steaua, bl.15, sc.D (vecinătate); Intrarea Doinei. În vederea stabilirii altor locaţii, P.M.T. aşteaptă sugestiile deţinătorilor de câini pentru ca viitoarele canisite să satisfacă dorinţele şi necesităţile iubitorilor de animale. Ne puteţi contacta la nr. 0256/ 408451; [email protected]

Reglementări legale există! Locuri special amenajate pentru plimbarea câinilor vor exista! Totul depinde de gradul de civilizaţie al populaţiei!!!

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 63

Toţi câinii trebuie să fie vaccinaţi contra turbării anual, conform prevederilor

Programului strategic de prevenire a bolilor la animale şi de prevenire a transmiterii de boli la om, care se aprobă în fiecare an de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari din România. Vaccinarea va fi atestată prin carnetul de sănătate.

În ceea ce priveşte comercializarea animalelor de companie, în condiţiile în care cererea este mult sub ofertă şi pentru stoparea abandonului, acesta se va face controlat, prin interdicţia înstrăinării, dacă aceasta nu este urmată de identificarea animalului şi transcrierea proprietăţii.

Parcul din zona Dacia, Timişoara

3.5.5. Prinderea şi eutanasia câinilor

Convenţia Europeană pentru Protecţia Animalelor de Casă prevede privind reducerea numerică a animalelor fără stăpân următoarele: Statele se obligă să ia în considerare prevederea ca pisicile şi câinii să poată fi în permanenţă identificaţi şi să aplice reducerea reproducerii neplanificate prin sterilizarea acestor animale. Din 2008 se urmăreşte practicarea eutanasiei numai în cadrul acţiunilor de combatere a rabiei, în cazul câinilor suferinzi de boli incurabile şi a celor agresivi, care constituie un risc pentru populaţie. Practicarea eutanasiei numai în aceste cazuri se va face împreună cu aplicarea măsurilor de control al reproducţiei, astfel se consideră că numărul câinilor fără stăpân va fi redus la un nivel suportabil şi fără riscuri deosebite.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 64

O necesitate actuală este reprezentată de introducerea unui program de management al populaţiei feline, datorită riscurilor şi disconfortului asociat cu înmulţirea excesivă şi necontrolată a pisicilor.

În elaborarea acestui program, datorită rolului ecologic şi caracterelor etologice specifice speciei, este necesară cooperarea populaţiei în ceea ce priveşte înregistrarea şi individualizarea tuturor pisicilor şi sterilizarea acestora, indiferent de forma de proprietate.

În condiţiile actuale, cu care ne confruntăm, pentru aplicarea eutanasiei numai în cazurile în care aceasta curmă suferinţa animalului, singura soluţie umană o reprezintă sterilizarea.

STOP EUTANASIEI!

3.5.6. Informarea şi educaţia populaţiei

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 65

Prin cooperarea administraţiei locale cu instituţiile ştiinţifice şi de învăţământ, cu asociaţiile şi fundaţiile de protecţie a animalelor, cu asociaţiile chinologice şi cu mijloacele de comunicare în masă, se doreşte popularizarea unor iniţiative, a cunoştinţelor privind importanţa animalelor de companie, a obligaţiilor legale ale deţinătorilor de animale, a riscurilor asociate şi a căilor de reducere a acestora.

Foarte importantă este educaţia igienico-sanitară şi ecologică atât în şcoli cât şi în afara şcolii. Educaţia ecologică reprezintă drumul spre un trai civilizat, în armonie cu mediul înconjurător.

Oamenii trebuie să conştientizeze existenţa conceptului de bunăstare şi protecţie a animalelor.

Aşa cum reiese din etapele prezentate, o importanţă deosebită trebuie acordată înmulţirii necontrolate a câinilor, dar şi a pisicilor cu sau fără stăpân. Dorinţa proprietarilor animalelor de companie de a avea pui de la acestea, nu denotă altceva decât lipsă de responsabilitate atunci când e vorba de animale ce nu aparţin vreunei rase şi care nu sunt crescute în cadrul caniselor sau feliselor, mai ales în condiţiile actuale în care oferta este mult peste cerere şi pe străzi hoinăresc animale care trebuie să îndure frigul, foamea şi agresiunile oamenilor.

Suprapopulaţia câinilor şi pisicilor este o tragedie provocată de om şi care necesită o corectare în maniera cea mai umanitară, dar eficace, posibilă.

Astfel este necesar şi implementarea unui program de management al populaţiei feline fără stăpân, care se va realiza prin prindere, sterilizare, vaccinare, marcare şi întoarcere în teritoriu. La aceasta se adaugă, educarea populaţiei privind controlul înmulţirii necontrolate, în cazul pisicilor cu stăpân.

În acest scop se vor realiza în trimestrul II al anului 2008, de către Serviciul Protecţia Mediului, broşuri ProSterilizare, menite să informeze populaţia despre beneficiile sterilizării.

În ceea ce priveşte reproducţia neplanificată a animalelor de companie cea mai mare problemă o reprezintă pisicile datorită comportamentului specific speciei.

Deţinătorii de animale trebuie să cunoască faptul că pentru pisica pe care o cresc şi o îndrăgesc, gestaţia, fătarea şi alăptarea nu reprezintă altceva decât factori de stres, suferinţă şi epuizare fizică.

Alte avantaje pe care sterilizarea chirurgicală le oferă sunt cele privind comportamentul pisicilor. Acestea devin mai calme, mai drăgăstoase ca înainte si se vor stopa crizele puternice specifice femelelor în călduri. În ceea ce priveşte masculii, castrarea stopează tendinţa de marcare a teritoriului, agresivitatea şi înlătură mirosul puternic de urină a acestora.

Aşadar deţinerea animalelor de companie trebuie privită ca pe o mare responsabilitate.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 66

3.6. MANAGEMENTUL ANIMALELOR DE FERMA

3.6.1. Situaţia actuală privind numărul animalelor de fermă şi păsări din municipiul Timişoara

Datele înregistrate în cadrul registrului agricol 2006-2007, prezintă situaţia

crescătorilor, de pe raza municipiului Timişoara, care şi-au declarat efectivul de animale. Conform registrului agricol ne confruntăm cu un efectiv de :

- 671 de bovine - 4845 de ovine - 245 de caprine - 679 de suine - 83 de cabaline - 268 de iepuri - 9548 de păsări

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 67

Câteva exemple de efective mari de animale crescute în gospodăriile individuale situate în Timişoara, sunt:

- 5 bovine, 40 suine, 1 cabaline, 35 păsări; în zona Dâmboviţa - 17 bovine, 7 suine, 30 păsări în zona Ronaţ - 27 bovine, 5 suine, 1 cabaline, 200 păsări în zona Crişan - 46 bovine în zona Ronaţ - 11 bovine,6 suine, 1 cabaline în zona Torontalului - 23 bovine, 28 suine, 100 păsări în zona Buziaşului

Şi lista poate continua, mai ales că pe lângă exemplele mai sus menţionate,

există şi un număr mare de ovine şi caprine crescute pe păşunile de la marginea oraşului.

Multe din micro-ferme sunt situate în zone ale oraşului în care prin H.C.L. nr.371 din 30.10.2007 se interzice creşterea animalelor de fermă şi a păsărilor.

În cazul crescătoriilor aflate în zonele: Ciarda Roşie, Plopi, se impune respectarea anumitor condiţii, printre care şi condiţia de creştere a animalelor strict pentru consum familial, pentru a îşi continua activitatea în conformitate cu prevederile legale.

Pentru trimestrul I şi II 2008, Direcţia de Mediu se va propune un program de inventariere a animalelor şi de informare a populaţiei cu privire la noile reglementări legale în domeniu. Scopurile campaniei sunt:

• informarea cetăţenilor cu privire la noile prevederi referitoare la deţinere şi creşterea animalelor de companie şi a celor de fermă, reglementate de H.C.L. nr.371 din 30.10.2007, privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul municipiului Timişoara

• identificarea crescătorilor şi obţinerea de informaţi ce vor constitui o bază de date importantă în vederea îmbunătăţirii programului de management

• constatarea condiţiilor de deţinere şi de respectare a normelor de igienă

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 68

Pentru desfăşurarea acestui program, se vor crea echipe formate din inspectorii Serviciului Protecţia Mediului, Direcţia Agricolă, agenţi ai Poliţiei Comunitare şi angajaţi ai societăţii Danyflor. În desfăşurarea acestei acţiuni ne bazăm pe cooperarea populaţiei în oferirea de date reale.

3.6.2. Riscurile asociate cu creşterea animalelor de fermă în cadrul gospodăriilor individuale din oraş

• Riscurile privind sănătatea publică Creşterea animalelor în cadrul gospodăriilor individuale, situate în marile

aglomerări urbane, s-a dovedit a fi o sursă de disconfort şi o importantă cale de diseminare a agenţilor patogeni, în condiţiile în care normele igienico-sanitare nu sunt respectate.

Există o serie de reglementări privind condiţiile de deţinere a animalelor de fermă şi păsărilor.

Astfel, în cadrul Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 1997- pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, sunt prevăzute distanţele minime de protecţie sanitară pentru ferme, spitale veterinare, abatoare, platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd. Pentru adăposturile destinate creşterii animalelor, în curţile persoanelor particulare ( de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine) distanţa minimă este de 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor. Deşeurile zootehnice, rezultate din amenajări în cadrul gospodăriilor individuale, se colectează şi se neutralizează prin compostare în instalaţii care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.

Prin H.C.L. nr.371 din 30.10.2007, care a intrat în vigoare în Decembrie 2007, constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional creşterea animalelor şi păsărilor de fermă în curţile de folosinţă comună, cu mai multe apartamente proprietate privată sau mixtă precum şi în gospodăriile aflate în vecinătatea blocurilor. Creşterea animalelor şi păsărilor, strict pentru consum familial, se poate face în exteriorul perimetrului delimitat de străzile: Grigore Alexandrescu, Lt. Ovidiu Balea, rambleu cale ferată, Gării, Nufăr, Splaiul Tudor Vladimirescu, Gabriel Ioseph, Ardealului, George Georgescu, Constantin Daniel, Sulina, Calea Şagului, Ceferiştilor, Cercului, Dimineţii, A.P. Cehov, Apicultorilor, Gospodarilor, G. Musicescu, Calea Urseni, Legumiculturii, Clea Moşniţei, Aviatorilor, Câmpului, Rozelor, Cometei, Ştrandului, Aleea Pădurea Verde, Măcin, Constructorilor, Centura; cu respectarea următoarelor condiţii:

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 69

- numărul de animale să nu depăşească 2 porci, 20 păsări şi 1 vacă matură şi un viţel, într-o gospodărie proprietate privată, iar suprafaţa îngrădită destinată întreţinerii şi creşterii animalelor să fie de minim 500 mp. - adăposturile trebuie să fie construite din materiale uşor de igienizat, amplasate la o distanţă de minim 10 m faţă de locuinţele învecinate. - fosa septică să fie betonată şi închisă etanş şi să existe un contract de vidanjare. - să se efectueze gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de origine animalieră, fără a crea impact asupra mediului sau disconfort vecinilor. - să se execute lucrările de dezinsecţie, deratizare şi dezinfecţie periodic sau ori de câte ori este nevoie, prin societăţi comerciale specializate. - să se asigure în permanenţă curăţenia în adăposturi şi în curte.

Necesitatea implementării acestor măsuri şi a măririi cuantumului amenzilor, rezultă din multitudinea de sesizări, din partea populaţiei, în legătură cu disconfortul creat prin creşterea animalelor în vecinătatea lor, cât şi pentru constrângerea oamenilor în vederea respectării normelor de igienă.

În majoritatea gospodăriilor identificate, creşterea animalelor se face în condiţii precare, care reprezintă un risc major pentru sănătatea publică.

De o mare importanţă, având în vedere impactul asupra populaţiei şi mediului înconjurător, şi pentru a întării afirmaţiile anterioare, anexăm fotografii din gospodăriile individuale.

Zona Mehala

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 70

Zona Mehala

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 71

Zona Mehala

3.6.3. Riscurile privind siguranţa populaţiei şi distrugerea domeniului public Pe lângă sănătatea populaţiei trebuie acordată importanţă şi deteriorării spaţiilor

verzi, contaminării solului şi accidentelor posibile datorită circulaţiei animalelor pe domeniul public.

Cu toate acestea, animalele sunt lăsate libere să pască pe spaţiile verzi situate între blocuri sau în voia sorţii, datorită ignoranţei oamenilor, putând astfel fi cauza unor accidente care pun în pericol atât viaţa oamenilor, cât şi a animalelor.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 72

Zona Prinţul Turcesc

3.6.4. Aspecte privind protecţia animalelor În strânsă legătură cu problemele privind sănătatea publică, prezentate anterior,

sunt aspectele privind protecţia animalelor. Animalele domestice se caracterizează prin cerinţe complexe faţă de mediul de

viaţă şi sensibilitate. Pentru asigurarea bunăstării animalelor sunt necesare anumite condiţii de adăpostire, de hrană şi de apă, astfel încât să se asigure integrarea în mediul lor de viaţă. Adăposturile improvizate în gospodăriile populaţiei nu sunt nici pe departe adecvate creşterii animalelor, neoferindu-le condiţiile necesare desfăşurării comportamentului specific fiecărei specii în parte. Conform Ordinul nr.75/2005, care aprobă norma sanitar veterinară privind protecţia animalelor de fermă: libertatea de mişcare a unui animal, având în vedere specia acestuia şi în conformitate cu cunoştinţele ştiinţifice, nu trebuie să fie îngrădită de o asemenea manieră încât să i se cauzeze acestuia suferinţe sau vătămări inutile; atunci când un animal este legat sau are mişcările limitate permanent ori cu regularitate, trebuie să i se asigure spaţiu suficient pentru necesităţile fiziologice şi etologice.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 73

În mod special în cazul cabalinelor, datorită necesarului de plimbare zilnică cunoscut şi luând în considerare reglementările legale privind interzicerea circulaţiei pe domeniu public, creşterea în oraşe este considerată improprie. Legea nr.9/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.205/2004 privind protecţia animalelor, reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor. În conformitate cu prevederile acestei legi,deţinătorii de animale au următoarele obligaţii:

- de a asigura aplicarea normelor sanitar veterinare şi de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducţia, exploatarea, precum şi a celor referitoare la protecţia şi bunăstarea animalelor

- de a avea un comportament lipsit de brutalitate, de a asigura condiţii

elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, precum şi de a nu le părăsi sau izgoni

- de a asigura animalelor, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă,

sex, vârstă şi categorie de producţie, următoarele: un adăpost corespunzător, hrană şi apă suficiente, posibilitatea de mişcare suficientă, îngrijire şi atenţie.

Deţinătorilor de animale le este interzis să aplice tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea şi alte asemenea cruzimi. Referitor la tăierea sau uciderea animalelor, tot în cadrul acestei legi se menţionează:

- animalele nu vor fi supuse unor suferinţe inutile - tăierea animalelor se va efectua cu respectarea prevederilor legale

specifice în vigoare ( cu excepţia animalelor care, datorită unor accidente sau boli, trebuie tăiate ori ucise imediat).

Prevederile legale specifice, în vigoare, privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii sunt stabilite prin Norma Sanitar Veterinară din 11 august 2006. În urma acţiunilor desfăşurate de inspectorii Serviciului Protecţia Mediului s-a constatat că în majoritatea adăposturilor improvizate în curţile oamenilor nu există condiţii minime de creştere a animalelor, în conformitate cu prevederile legale enunţate anterior. Luând în calcul aspectele negative asociate creşterii animalelor de fermă şi păsărilor în oraşe, atât în privinţa sănătăţii, siguranţei şi al disconfortului creat, cât şi din punct de vedere al protecţiei şi bunăstării animalelor, la care se adaugă dorinţa îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, se urmăreşte interzicerea creşterii animalelor pe toată raza municipiului.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 74

3.7. APA ÎN TIMIŞOARA

Protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect ameliorarea şi menţinerea calităţii naturale a acestora în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului şi sănătăţii umane, în contextul realizării unei dezvoltări durabile.

Protecţia mediului, în general, şi cea a resurselor de apă, în special, este o acţiune cu caracter permanent, în care fiecare membru al societăţii trebuie să-şi aducă contribuţia, un aport conştient şi responsabil.

Dacă problemele referitoare la Canalul Bega sunt inventariate periodic, despre apele stagnante de pe raza oraşului nu există în prezent prea multe informaţii, fapt ce a condus la întocmirea unei bănci de date la nivelul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Au fost inventariate peste 30 de locaţii, din care 23 sunt bălţi, suprafaţa totală ocupată de ape stagnante fiind de aprox. 174, 96 ha, din care:

• 97,17 ha - luciu apă • 57,79 ha - mlaştină • 20,00 ha - canale de desecare

Datorită unei legislaţii deficitare, care nu reglementează în sarcina cărei instituţii cade administrarea acestor lucii de apă ele au fost lăsate de izbelişte, prin grija Primăriei Municipiului Timişoara fiind salubrizate şi igienizate de mai multe ori pe an doar malurile acestora.

Important este faptul că, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, aceste ape reprezintă un patrimoniu al nostru, al tuturor, care trebuie conservat şi protejat pentru generaţiile actuale şi viitoare.

3.7.1. Canalul Bega

Timişoara, denumita si oraşul de pe malurile Begăi, este împărţită in cartiere de cursul de apa al canalului Bega, cartiere care comunica intre ele prin intermediul a numeroase poduri, construite peste acest canal.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 75

În Municipiul Timişoara, din mulţimea de braţe care existau înaintea

canalizării Begăi se mai păstrează doar Bega Moartă (în cartierul Fabric) şi Bega Veche (spre vest, curgând prin Săcălaz).. În studiul de fezabilitate privind refacerea şi reabilitarea canalului Bega, elaborat cu sprijinul financiar al Guvernului Olandei, au fost identificate lucrările necesare revitalizării funcţiilor ecologice, hidrologice şi de navigaţie.

Calitatea apei râului Bega de la izvoare până aval de municipiul Timişoara, pe o lungime de 136 km, reprezentând 80 % din lungimea totală a cursului de apă, se încadrează în clasa a II-a de calitate la toate grupele reprezentative de indicatori de calitate : regim de oxigen, nutrienţi, grad de mineralizare, metale, micropoluanţi. Aceasta satisface condiţia de calitate la Uzina 2-4 Timişoara de alimentare cu apă pentru potabilizare.

Conform studiului “Variaţii în cadrul populaţiilor de microorganisme care intervin în degradarea unor poluanţi”, realizat în colaborare cu Facultatea de Chimie- Biologie - Geografie, s-a evidenţiat amplificarea surselor de poluare dinspre amonte spre aval, datorită scăderii activităţii dehidrogenazice. De asemenea, s-au constatat valori ridicate la nivelul ultimelor două puncte de prelevare pentru activitatea ureazică, fapt ce indică prezenţa unei surse de poluare cu poluanţi organici.

Pentru conservarea şi protejarea Canalului Bega - intravilan Timişoara, Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara în colaborare cu Inspecţia Apelor din cadrul Direcţiei Apelor Banat a demarat un program de verificări a malurilor canalului.

In urma verificărilor efectuate pe ambele maluri ale Canalului Bega, intravilan Timişoara ( Uzina de Apă – Podul Modoş ) s-au constatat următoarele:

- depozitări de deşeuri atât pe malurile Canalului Bega , cât şi pe luciul de apă;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 76

- au fost depistate persoane fizice care spălau autovehicule în zona de protecţie a Canalului Bega şi covoare pe malul apei ;

- au fost surprinse persoane fizice care ardeau deşeuri în zona de protecţie a Canalului Bega ;

- au fost depistate animale care păşunau în zona de protecţie a cursului de apă.

Pe parcursul derulării întregii activităţi de monitorizare şi control a fost subliniată importanţa respectării, atât de către agenţii economici, cât şi de către persoanele fizice, a normelor privind păstrarea calităţii apelor de suprafaţă de pe raza Municipiului Timişoara.

3.7.2. Canalul Behela

Cursul de apă Behela izvorăşte din apropierea satului Bencecul de Sus, curge pe lângă comunele Giarmata si Dumbrăviţa pe direcţia N-E spre S-V apoi trece pe la marginea municipiului Timişoara vărsându-se în canalul Bega în aval de Uzina Hidroelectrică Timişoara.

Cursul are o lungime de 21,05 km, din care 17,35 km sunt regularizaţi. Acest pârâu, deşi în mod obişnuit are un debit redus de apă, curge printr-o depresiune destul de largă. După ploi torenţiale şi după topirea zăpezilor Behela îşi măreşte foarte mult debitul de apă , deseori se revarsă prin toată depresiunea descrisă, iar uneori depăşeşte chiar limitele ei.

Din păcate şi acest canal este folosit de unii cetăţeni ai municipiului nostru pentru depozitarea diferitelor deşeuri, mai ales în zonele Calea Ghirodei, în spatele Ştrandului Tineretului.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 77

3.7.3. Canalul Subuleasa Canalul Subuleasa a avut în trecut un rol dublu: de colectare a apelor pluviale

de pe terenurile agricole, paralele cu Calea Buziaşului şi de irigaţie ( prin anii 1950 bulgarii îşi udau grădinile cu apă din acest canal ).

Se alimentează din Canalul Bega prin canalul de irigaţie (administrat de ANIF) care pleacă din Colonia Slavic ( Cartierul Plopi ), iar circuitul se închide tot în Canalul Bega, în dreptul străzii Chopin – Uzina de Apă 2 – 4.

Vechiul canal nu îşi mai are continuitatea, fiind obturat şi înfundat pe mai

multe porţiuni. Rolul Canalului Subuleasa a fost preluat de noul canal de irigaţii al ANIF. În prezent mai există ramificaţii de scurgere în două zone: în spatele fostului

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 78

CAP Ciarda Roşie ( pe sub linia CFR industrială ), respectiv la marginea Cartierului Kuncz ( în dreptul străzii Zefirului ). Din păcate, noţiunea de “Subuleasa” se suprapune , în prezent, cu zonele insalubre din cartierele Kuncz şi Ciarda Roşie ( strada Olarilor ).

Pentru 2008 Primăria Municipiului Timişoara a declanşat procedurile pentru transformarea zonei Kuncz într-un cartier ecologic, arealul putând să devină atractiv atât din punct de vedere rezidenţial cât şi ca o alternativă de recreere, prin realizarea de zone verzi, zone de agrement, cu reabilitarea tuturor factorilor de mediu afectaţi de-a lungul timpului: sol, apă, aer.

Pentru realizarea acestor proiecte, de o asemenea anvergură, pe lângă fondurile proprii, ale bugetului local, se are în vedere şi accesarea unor pârghii financiare comunitare (ex. URBACT II, POR, FEDR). Având în vedere importanţa pentru Regiunea V Vest a acestei propuneri de proiect investiţional, Primăria Timişoara intenţionează cooptarea de terţi parteneri relevanţi din municipiu, oraş şi regiune (ADR Vest, Consiliul Judeţean Timiş, ONG-uri şi grupuri de iniţiativă cetăţenească). Primăria Municipiului Timişoara a încheiat deja un Acord de Cooperare cu Ministerul Economiei al Landului Saar - GERMANIA, urmând ca în perioada imediat următoare, la Consulatul Germaniei la Timişoara să se semneze protocolul de colaborare, în vederea promovării proiectelor împreună cu Institutul European de Mediu (Europäisches Institut für Sicherheit und Umwelt e.V.)

3.7.4. Ape Stagnante (Bălţi) Din cele 30 de locaţii care cuprind ape stagnante, 23 sunt bălţi , o parte din ele

fiind numite impropriu “ lacuri”. Conform prevederilor Legii nr. 107/1996- legea apelor, completată şi

modificată, apele ( curgătoare şi stagnante ) fac parte din domeniul public al statului şi se află în administrarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”, care are organizate la nivel de bazine hidrografice direcţii de ape. Apele de pe raza Municipiului Timişoara sunt administrate de către Direcţia Apelor Banat (DAB).

Din păcate, datorită agresiunii pe care omul a exercitat-o asupra unor lucii de apă de pe raza oraşului nostru ele necesită lucrări de reconstrucţie ecologică pentru a putea fi redate în circuitul ecologic. Balta aflată în incinta SC Azur SA a fost ecologizată prin aplicarea metodei de fitoremediere, constatându-se o îmbunătăţire a calităţii apei şi o regenerare a florei şi faunei de baltă. După clarificarea situaţiei juridice a respectivei bălţi (desemnarea proprietarului ), se vor lua măsurile ce se impun.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 79

Consilierii de specialitate din cadrul Direcţiei de Mediu - Primăria Municipiului Timişoara au realizat o serie de controale pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă de pe raza municipiului. În urma verificării calităţii apei lacului Subuleasa (incinta S.C. Azur S.A.) au fost constatate pe suprafaţa acestuia irizaţii cu produse petroliere, iar în zona vechiului canal de deversare de ape pluviale a platformei industriale Calea Buziaşului concentraţii mari de hidrocarburi.

Balta Subuleasa- poluare cu produse petroliere În baza contractului de cercetare dintre Primăria Timişoara şi Facultatea de Chimie a Universităţii Politehnica au fost prelevate şi analizate probe din aceste ape. Au fost constatate concentraţii de produse petroliere 173g/l la suprafaţă şi 170mg/l la adâncimi de 0.3-0,5 m. S-au realizat lucrările de depoluare a luciului de apă afectat de poluarea cu hidrocarburi (au fost realizate sisteme de baraje plutitoare pentru evitarea propagării undei poluante, respectiv a fost împrăştiat material absorbant care prin floculare ajută la colectarea reziduurilor de produse petroliere).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 80

Balta Subuleasa - aplicarea materialului absorbant

Balta Subuleasa – blindarea conductei de deversare

În bugetul pentru anul 2008, au fost alocate fonduri pentru continuarea cercetărilor privind calitatea apei stagnante şi din precipitaţii, de pe raza municipiului Timişoara în colaborare cu Universitatea Politehnica „Traian Vuia” Timişoara. Obiectivul principal al cercetării este stabilirea calităţii acestor ape în

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 81

vederea reabilitării lor ecologice şi a impactului diferitelor activităţi umane asupra apelor de pe raza municipiului, în vederea redării în circuitul natural. Determinarea calităţii apei din precipitaţii va fi evaluată pentru urmatoarele situri: zona rezidenţială Mehala, calea Bogdăneştilor(I), Parcul Botanic, strada Victor Vlad de la Marina (II), Buzias, str. Coloniei nr. 2 (III), Staţia Meteo (IV), iar calitatea apei stagnante pentru urmatoarele situri: Lacul Kuntz str.Torac (V), Lacul din incinta Inteprinderii Azur (VI), Lacul din incinta Hotelului Aurora (VII), zona Şag Vest(VIII), lacul de pe str. Lămâiţa, zona Freidorf (IX). Aceste situri sunt alese astfel încât să fie acoperită toată zona Timişoarei, atât din punct de vedere al poziţiei geografice, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor (zonă industrială, rezidenţială, parcuri). Punctele de monitorizare a apelor de precipitaţii şi a apelor stagnante pot fi identificate pe harta Municipiului Timişoara prezentată în figura de mai jos:

Calitatea apei de precipitaţii din Municipiul Timişoara:

▪ precipitaţiile atmosferice denumite şi ape meteorice conţin unele impurităţi dizolvate sau în suspensie, în majoritatea cazurilor impurităţile din atmosferă se regăsesc în caracteristicile de calitate ale apei; ▪ conţinutul substanţelor chimice în apele de precipitaţii se află într-o dependenţă liniară cu conţinutul de poluanţi ai atmosferei şi este invers proporţional cu cantitatea totală de precipitaţii; ▪ plecând de la considerentul potrivit căruia calitatea apei de precipitaţii dintr-o zonă urbană este un indicator al poluării chimice a atmosferei zonei respective, studiile efectuate privind calitatea apei de precipitaţii din Municipiul Timişoara în anul 2007 evidenţiază existenţa unei poluări a atmosferei;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 82

▪ pH-ul precipitaţiilor atmosferice variază de la 4.0 – 6.0 - caracter acid sau slab acid, ceea ce demonstrează că şi în municipiul Timişoara sunt ploi acide şi slab acide. ▪ concentraţia de nitraţi se încadrează în clasa III de calitate – principale cauze: poluare atmosferică, industria chimică şi agricultura intensivă ▪ încărcarea organică a apei de precipitaţii exprimată prin parametru CCO-Mn este evidenţiată în zona Buziaş, rezultând că în acest perimetru, puternic industrializat, există o poluare cu compuşi organici ai atmosferei ▪ se constată neutilizarea apelor meteorice, sursă importantă de apă cu caracter industrial-domestic, actualmente neutilizată

3.7.5. Calitatea apei stagnante din Municipiul Timişoara:

▪ pH-ul este alcalin având valori cuprinse între 8.04 – 8.37, excepţie acumularea Kuntz cu un pH neutru de 7.14 ▪ salinitate şi duritate mare datorită prezenţei unor săruri anorganice în apă. • poluarea cu compuşi organici ai apelor stagnante corespunde clasei de calitate V

cu depăşiri la indicatorul CCOCr • în apele poluate în special cu substanţe organice biodegradabile cantitatea de

oxigen dizolvat este mică deoarece acesta este consumat în reacţiile bio-chimice pentru oxidarea compuţilor organici poluanţi, înregistrându-se un deficit de oxigen prin consumarea oxigenului dizolvat în procesele aerobe.

▪ stadiul trofic al apelor de lac este: - acumulările: Kuntz, Şag. Vest, Freidorf corespund stadiului mezotrof, - acumulările: Azur, Aurora corespund stadiului ultraoligotrof şi oligotrof.

Studiile efectuate şi prezentate în proiect permit informarea factorilor de decizie în primul rând, dar şi a comunităţii asupra situaţiei existente şi a prognozei viitoare în ceea ce priveşte calitatea apei stagnante şi de precipitaţii în scopul dezvoltării unui program de management integrat şi durabil al apei şi al evaluării impactului calităţii apei de precipitaţii asupra mediului înconjurător. În anul 2008 pe lista de priorităţi a Primăriei Municipiului Timişoara se află reconstrucţia ecologică a bălţii cuprinse între străzile Lacului şi Vasia Vasilescu, în buget fiind alocate fonduri pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru lucrarea respectivă.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 83

Balta – str. Lacului

În acest sens, au fost contactate instituţii care au sarcini referitoare la administrarea apelor ( D.A.B. - Direcţia Apelor Banat ), a canalelor ( A.N.I.F. - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare, I.S.P.I.F.- Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare). Menţionăm că pe acest amplasament Primăria Timişoara a intervenit de mai multe ori, atât din punct de vedere al salubrizării, cât şi al protejării zonei, prin împrejmuirea acesteia.

Balta - str. Lacului, împrejmuire

Totodată, în atenţia Primăriei Municipiului Timişoara se află reconstrucţia

ecologică a Canalului Subuleasa din Cartierul Kuncz, prin realizarea unei staţii biologice de epurare.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 84

În bugetul pe anul 2008 au fost alocate fonduri în vederea continuării cercetărilor privind calitatea apei stagnante şi de precipitaţii, în anumite locaţii de pe raza Municipiului Timişoara.

În anul 2008 vor continua acţiunile de verificare în baza Legii apelor nr. 107/1996, completată şi modificată şi a HCL nr.371/2007 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe raza Municipiului Timişoara a stării de salubrizare a cursului de apă, depistarea persoanelor fizice şi juridice care depozitează pe malul canalului Bega diverse deşeuri sau a celor care deversează reziduuri în luciul de apă desfăşurate conform programelor trimestriale, în colaborare cu Direcţia Apelor Banat, Compartimentul Inspecţia Apelor şi cu sprijinul Direcţiei Poliţia Comunitară.

Pentru 2008, s-a conceput un program de verificare a modului de gestionare de către agenţii economici a factorului de mediu „apa” în baza - HCL nr.371/2007 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe raza Municipiului Timişoara, OUG 107/2002 privind înfiinţarea administraţiei naţionale apele romane anexa 3. Art.7, modificată şi completată cu Legea nr.400/2005, privind aprobarea OUG nr.73/2005, H.G.188/2002 cu modificările ulterioare, anexa 2, Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct in staţiile de epurare, NTPA-002/2002, Art.2 pct. g. Programul de verificări se realizează în colaborare cu S.C. Aquatim S.A şi cu sprijinul Direcţiei Poliţia Comunitară.

Totodată, se va întocmi o bază de date care va cuprinde toate caracteristicile fântânilor forate (atât pe domeniul public, cât şi pe cel privat) de pe raza municipiului Timişoara.

Tot în cursul anului 2008, Direcţia de Mediu are în vedere încheierea unui contract de cercetare privind calitatea apei freatice, în colaborare cu Universitatea Politehnica Traian Vuia Timişoara, Facultatea de Construcţii, Secţia Hidrotehnică.

3.8. CALITATEA AERULUI ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

În perspectiva dezvoltării economice a Timişoarei trebuie să ţinem cont şi de potenţialele consecinţe asupra mediului. Pentru a putea lua măsuri de reducere a emisiilor poluante este necesară cunoaşterea impactului surselor de poluare asupra mediului. Cea mai bună metoda de determinare a calităţii aerului o prezintă măsurătorile directe, având următoarele avantaje:

- oferă informaţii instantanee şi continue despre calitatea aerului; - permit alarmarea rapidă a populaţiei în cazul depăşirii valorilor de alertă; - permit dezvoltarea strategiilor de mediu pe baze reale; - permit evaluarea impactului de mediu a diferiţilor poluanţi în zone strict

delimitate; - permit evaluarea schimbărilor microclimatului (urban în special);

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 85

- asigură culegerea directă a datelor măsurate în baze de date. În lucrările de cercetare se urmăreşte punerea în evidenţă a nivelului actual de

poluare a atmosferei, în Timişoara, a principalelor surse de poluare şi interacţiunea dintre ele.

Noţiunea de calitate a vieţii şi-a modificat în ultimul timp conţinutul. Ridicarea standardului de viaţă nu mai poate fi înţeleasă doar ca o diversificare a mijloacelor tehnico-materiale ci mai ales ca o integrare a omului în mediul ambiant, în condiţii de confort şi conservare a stării de sănătate. Fenomene ca efectul de seră, distrugerea stratului de ozon sau ploaia acidă sunt consecinţe ale unei dezvoltări industriale iraţionale şi dovedesc că mediul înconjurător nu mai poate prelua la nesfârşit funcţia de coş de gunoi al omenirii.

Primăria Municipiului Timişoara, a elaborat încă din anul 2000, împreună cu un colectiv de peste 200 de specialişti, „Conceptul de dezvoltare strategică a zonei Timişoara „ pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi armonioase care promovează cerinţele specifice ale dezvoltării zonei, în concordanţă cu priorităţile şi necesităţile strategice ale dezvoltării regionale şi în corelaţie cu prevederile strategice pe plan naţional, respectiv cu cerinţele integrării în Uniunea Europeană.

Noul concept strategic este elementul fundamental de influenţare definitorie a căilor necesare de urmat, creând premizele apariţiei unui efect sinergic pentru programul economico-social al zonei Timişoara şi a viitoarei metropole Timişoara.

Aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi reabilitare a mediului, va determina menţinerea ecosistemului, eliminarea factorilor ce afectează sănătatea şi creează disconfort populaţiei, permiţând valorificarea mediului.

Aşa cum a fost el definit, scopul major al Conceptului de dezvoltare strategică a zonei Timişoara, este asigurarea prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor. Îmbunătăţirea calităţii habitatului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european, asigurarea condiţiilor optime de existenţă, constituie una din preocupările esenţiale ale organelor decizionale din ţară. Realizarea unui habitat ecologic prietenos faţă de locuitori în următorii ani.

3.8.1. Cercetări Teoretice Şi Experimentale Privind Calitatea Aerului in 2008 în Municipiului Timişoara

Cercetarea cuprinde următoarele etape:

1. Caracteristici generale ale situaţiei calităţii aerului in zona menţionata legata de parametrii specifici , conf. Ordinului 592 din 25 iun 2002.

2. Identificarea factorilor de influenţă: Aspecte specifice legate de traficul zonal rutier si feroviar, activitatea industriala, poluatori casnici.

3. Campanii de măsurători on-line în zona: a) zona limitrofa a parcului industrial major; b) zone de acces si sens giratoriu in regiunea menţionata;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 86

c) zona Pădurea Verde; d) intersecţii principale; e) cartiere de locuinţe;

4. Concluzii si soluţii de perspectiva pentru controlul calităţii aerului si diseminarea informaţiilor către populaţie. Monitorizarea calităţii aerului în zonele principale ale municipiului.

Se monitorizează bioxidul de sulf SO2, bioxidul de azot NO2, monoxidul de

azot NO, oxizii de azot NOx, monoxidul de carbon CO, metanul CH4, compuşii organici volatili (NMHC – COV), hidrocarburi totale (THC), ozon (O3) şi particule în suspensie, fracţiunea PM10. De asemenea, parametrii meteorologici: viteza şi direcţia vântului, temperatura şi umiditatea aerului.

3.8.2. Studiul Aerobiologic Asupra Calităţii Aerului prin Monitorizarea Volumetrică a Aeroplanctonului

Pentru 2008 în acest studiu se urmăreşte stabilirea modului de diseminare anual a bioparticulelor aeropurtate cu potenţial alergen în Timişoara şi împrejurimi şi modelarea calendarului polinic. Din gama largă a particulelor organice şi anorganice din aer, unele au efecte semnificative asupra sănătăţii oamenilor: fum, praf, radionuclide, pesticide. Particulele biotice din aer reprezintă cauza majoră a unor boli respiratorii umane, cum ar fi alergiile şi astmul. Bioparticulele aeropurtate includ grăuncioarele de polen provenind de la plantele anemofile, bacterii, fungi, briospori, pteridospori, fragmente miceliene fungice, alge. Aeropolenul produs de Ambrosia reprezintă cea mai mare concentraţie consemnată începând cu anul 2000. De asemenea în Timişoara, aceste concentraţii polinice sunt foarte mari în a doua jumătate a lunii august şi prima jumătate a lunii septembrie. Valoarea critică pentru declanşarea simptomelor (threshold value) la majoritatea pacienţilor sensibilizaţi este

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 87

considerată 20 grăuncioare de polen per m3 aer (Jäger, 1998). Prin polenul său uşor dispersat de către vânt, Ambrosia artemisiifolia este cunoscută ca una din cele mai periculoase pentru sănătatea populaţiei. O plantă poate produce până la 2.5 miliarde granule de polen pe zi. Datorită marii capacităţi invazive, a pătruns şi în incinta Spitalului Victor Babeş, în cimitirele oraşului, în special cel din Calea Şagului, în spaţiile cultivate cu plante ornamentale din preajma blocurilor de locuinţe: Dâmboviţa, Steaua, Bulevardul Sudului, Calea Buziaşului, Liviu Rebreanu, Calea Lugojului, Pestalozzi.

Lupta contra acestei plante se poate realiza prin:

• Control mecanic prin măcinat, cosit sau smulgere. Cu aceste metode se intervine asupra plantei în fază de creştere. Distrugerea se îndreaptă spre aparatul vegetativ: se smulge sau se taie planta înainte de înflorire. Pot fi necesare mai multe intervenţii.

• Control chimic care nu pune probleme în culturile de cereale, fiind delicat însă în culturile de floarea-soarelui, mazăre şi tomate.

• Control biologic care presupune revegetalizarea, distrugerea cu apă fierbinte 85º C, arderea dirijată, endomicorizarea rădăcinilor, dispersia şi inocularea unor agenţi patogeni foarte specializaţi.

Monitorizarea aerobilogică privind continutul în polen al aerului atmosferic se realizează prin metoda volumetrică de recoltare.

Tabel 1 . Interpretarea calitativă a aeropolenului (după American Academy of Allergy, Asthma and Immunology, valori ecologice care nu sunt calculate după efectul asupra sănătăţii).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 88

PG/m3 Interpretare Poaceae Artemisia Betula Ambrosia >0-5 cantităţi mici 73 79 47 49 5-20 cantităţi moderate 85 21 12 22 21-200 cantităţi mari 35 3 22 32 >200 cantităţi foarte mari - - - 3

În cursul anului 2008, Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului

Timişoara va avea în vedere: Cercetare şi dezvoltare în domeniul protecţiei mediului - Analiza calităţii

aerului în municipiul Timişoara; măsurări de CO2; Cercetare şi dezvoltare în domeniul protecţiei mediului - Studiu aerobiologic

asupra calităţii aerului prin monitorizarea volumetrică a aeroplanctonului.

3.9. SOLURILE MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Prin complexitatea compoziţiei minerale, organice şi organo-minerale ca şi a

fenomenelor care se produc în sol, acesta asigură hrana vieţuitoarelor şi regenerarea periodică sau continuă a lor, de-a lungul unor întinse lanţuri trofice. De aceea solul poate fi considerat un organism viu; el este izvor permanent de viaţă, fiind capabil şi de autoregenerare.

Apa, aerul, materia anorganică şi organică – vie sau moartă -, toate fac din sol o uzină vie, creatoare de viaţă şi de materie organică nouă; o uzină în care procesele de transformare complexă, de la materia minerală la materia organică, se petrec continuu.

„Pacea,dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi indivizibile” (Declaraţia de la Rio – 1992)

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 89

Făcând parte din biosferă, solul trece prin aceleaşi procese evolutive şi prin aceleaşi stadii ca şi vieţuitoarele. El este considerat ca o verigă de legătură între regnul anorganic şi cel organic, orice defecţiune în funcţionarea sa normală având repercusiuni grave asupra tuturor vieţuitoarelor.

3.9.1. Poluarea Solului Poluarea solului, ca şi a mediul înconjurător, în ansamblu a crescut odată cu

creşterea populaţiei şi cu activitatea economică (factor antropic). ,,Poluarea solului înseamnă, în concepţie ecologică modernă, orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi mediu de viaţă (mai ales pentru plantele terestre superioare) în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice, dereglare manifestată prin degradarea fizică şi chimică sau biologică a solului, ori apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilităţii sale, respectiv reducerea capacităţii bioproductive, atât din punct de vedere calitativ, cât şi/sau cantitativ” (M. Berca, 2000).

Aspecte Privind Poluarea Solurilor Municipiului Timişoara 1) Poluarea solurilor prin depozitarea directă necontrolată a diverselor

deşeuri

Foto. 1,2. – Drum centură Calea Aradului – Calea Torontalului

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 90

Foto. 3,4. – Zona Dunărea – Cartierul Kuntz

Foto. 5. – Zona Ronaţ Triaj 2) Poluarea solurilor prin depozitarea directă a gunoiului de grajd şi a

dejecţiilor animale

Foto. 6. – Platformă dejecţii animale SDE Timişoara

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 91

3) Poluarea solurilor prin depozitare de materie primă (caolin) în depozite improprii

Foto. 7. – Depozit materie prima – Fabrica de teracota Timişoara 4) Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate menajere

Foto. 8. – Poluare cu ape uzate menajere – Canal Subuleasa si Behela 5) Poluarea solurilor prin intermediul apelor industriale uzate

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 92

Foto. 9. – Poluare cu ape uzate industriale – bălţile U.M.T.-F. Z.T.

6) Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu hidrocarburi

Foto. 10. – Poluare cu produse petroliere – Balta Azur 7) Poluarea solurilor prin depozitare de substanţe chimice anorganice

(carbid)

Foto. 11. – Poluare cu produse anorganic (carbid) – balta FZB

Dat fiind faptul că şi solurile Municipiului Timişoara sunt supuse poluării, Primăria Municipiului Timişoara, încă din anul 1997 a demarat, împreună cu specialiştii în domeniu, cercetări ştiinţifice şi studii referitoare la starea de sănătate a acestora . Poluarea solului municipiului Timişoara se manifestă sub forma contaminării indirecte cu poluanţi industriali (poluanţi din aer aduşi pe sol prin precipitaţii), poluanţii rezultanţi în urma traficului auto, poluanţi din apele de suprafaţă , etc., dar şi prin contaminare directă (imputuri introduse în sol prin

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 93

fertilizări şi tratamente chimice, introducerea în sol de materiale din demolări şi construcţii, diverse deşeuri depozitate necontrolat pe sol).

3.9.2. Preocupari pentru 2008, ale Directiei de Mediu in păstrarea sănătăţii solurilor Timişoarei

Pentru a putea lăsa generaţiilor următoare un sol sănătos trebuie să ţinem cont

de câteva recomandări: 1. Aprecierea calităţii solului trebuie corelată cu conceptul de biodiversitate având în vedere legăturile care există între compuşii poluanţi şi efectul acestor compuşi asupra organismelor, inclusiv asupra omului; 2. Prudenţă în cultivarea terenurilor cu culturi de zarzavaturi şi în recoltarea de plante, flori sau frunze pentru ceaiurile de consum în zonele posibil contaminate, cu referire specială la perdelele de protecţie; 3. Extinderea reţelei de control şi înfiinţarea unei reţele de monitorizare a calităţii solului, în care analizele de sol să fie completate cu analize de plante; 4. Aplicarea cu discernământ a fertilizărilor chimice şi a udărilor, ţinând cont de reacţia solului; 5. Corectarea acidităţii prin aplicarea îngrăşămintelor chimice specifice (amendamente) şi a litierei; 6. Corectarea alcalinităţii solului prin aplicarea îngrăşămintelor chimice cu reacţie acidă (sulfat de amoniu, clorură de amoniu); 7. Controlul cu seriozitate al surselor de poluare şi al posibililor poluanţi care pot contamina solul; 8. Aplicarea cu fermitate a legislaţiei.

Pentru a păstra o stare bună de sănătate a solurilor Municipiului Timişoara şi

pentru a preveni contaminarea acestora cu diverşi poluanţi, Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara va intreprinde o paletă largă de acţiuni:

1. Identificarea depozitelor provizorii cu diverse deşeuri situate pe raza Municipiului Timişoara - deşeurile necontrolate şi volumul acestora. Identificarea proprietarilor acestor terenuri şi obligarea acestora de a le igieniza;

2. Identificarea şi evaluarea din punct de vedere al gradului de poluare al apelor curgătoare (Bega, Behela) şi a celor stagnante (bălţi, lacuri, canale ANIF şi SAIFTIM, canalul Subuleasa);

3. Verificarea legalităţii funcţionării la societăţile cu profil de spălătorii auto, benzinării, vopsitorii şi ateliere auto, depozite de materii prime şi materiale de construcţii, depozite de substanţe chimice periculoase (îngrăşăminte chimice,

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 94

pesticide), spitalele şi staţiile C.F.R. din Timişoara, depozitul de cenuşă de la Utvin, secţiile de producţie şi distribuţie ale COLTERM.

4. Verificarea respectării legislaţiei de mediu la societăţile comerciale cu profil industrial ce îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Timişoara; 5. Identificarea terenurilor aparţinând domeniului public fără utilitate agricolă în vederea realizării de spaţii verzi şi perdele forestiere;

6. Încheierea unor contracte de cercetare ştiinţifică cu Facultatea de Agricultură din cadrul U.S.A.M.V.B. Timişoara, pentru ,,Identificarea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din zonele cu potenţial de risc ale Municipiului Timişoara”.

3.10. SPAŢIILE DE JOACĂ DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA.

Serviciul Administrare Mediu din cadrul Direcţiei de Mediu coordonează,

verifică şi recepţionează lucrări de amenajare, modernizare (reabilitare), întreţinere şi reparare a locurilor de joacă situate în partea de sud faţă de canalul Bega, prestate de către S.C. Drufec Cons. CF SRL.

În cursul anului 2007, au fost realizate: - noi locuri de joacă pe străzile: I. Plavoşin (fostă Pompiliu Ştefu), Piaţa

Cotruş Aron (fostă Vidraru).

Foto. 3 – 4 : Parcul Aron Cotruş (Vidraru) – Amenajat în februarie 2007

Foto. 1 – 2 : Spaţiul de recreere şi locul de joacă de pe Str. I. Plavoşin (fostă Pompiliu Ştefu) Amenajat în august – octombrie 2007

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 95

- reamenajat locuri de joacă: P-ţa Dacia, Cerna, Grădiniţa de pe str. Retezat.

înainte după reamenajare

Foto. 9 – 10 : Locul de joacă din str. Cerna – Amenajat în octombrie 2007

S-au coordonat, verificat şi recepţionat lucrări de amenajare, modernizare (reabilitare), întreţinere şi reparare a locurilor de joacă situate în partea de nord faţă de canalul Bega, prestate de către S.C. Bindalim SRL.

Foto. 5 – 6 : Locul de joacă din P-ţa Dacia destinat copiilor sub 6 ani, Reamenajat în iunie 2007;

Foto. 7 – 8 : Locul de joacă din P-ţa Dacia destinat copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani - Reamenajat în iunie 2007

înainte după reamenajare

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 96

- Demararea în luna noiembrie a lucrărilor de amenajare a unui nou loc de joacă la - Reamenajat locurile de joacă de pe străzile: zona Aeroport, Grădiniţa

Aeroport, precum şi la Şcoala Generală nr. 21 de pe str. Simion Bărnuţiu.

În cursul anului 2008 se vor moderniza, respectiv reabilita spaţiile de joacă de pe raza municipiului Timişoara, în vederea aducerii acestora la nivelul cerinţelor H.G. Nr. 1102 din 2 octombrie 2002, respectiv prescripţiei tehnice PT R 19/2002, dar o atenţie deosebită va fi acordată înfiinţării a noi locuri de joacă.

Astfel, pentru a veni în întâmpinarea doleanţelor cetăţenilor şi pentru a acoperi lipsa unor spaţii de joacă în zone în care se remarcă o importantă concentrare a populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară se preconizează să se realizeze noi spaţii de joacă, atât pe spaţii verzi cât şi la instituţii de învăţământ: 1. Pe str. Nekrasov la intersecţia cu str. Cireşului în cartierul Ronaţ (amenajare începută în Noiembrie 2007)

Foto. 11 – 12 : Locul de joacă de pe Str. Gabriela Tako – Amenajat în septembrie 2007

Foto. 13 – 14 : Locul de joacă de la Grădiniţa PP nr. 13 zona - Aeroport Reamenajat în februarie 2007

înainte după reamenajare

înainte după reamenajare

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 97

2. Pe str. Radu de la Afumaţi (zona Pavilioane) 3. Pe str. Str. Iorgovanului nr. 1 (cartier Dâmboviţa) 4. În cartierul Lunei (după alegerea unei locaţii şi verificarea acesteia) 5. În cartierul Dorobanţilor (după alegerea unei locaţii şi verificarea acesteia) 6. La Şc. Gen. Nr. 19 (corpul de clădire situat în P-ţa Avram Iancu) 7. La Şc. Gen. Nr. 11 (corpul de clădire situat pe strada Războieni)

Foto. 5 : Intr.. Iorgovanului nr. 1

Totodată se poate menţiona propunerea Direcţiei de Mediu pentru modernizarea încă din primul trimestru al anului 2008 a unui număr de 30 de locuri de joacă dintre care 12 spaţii de joacă la nord de Bega şi 18 la sud de canalul Bega.

Propuse modernizării sunt locurile de joacă situate pe străzile Dunărea, Lorena, respectiv Silistra, P-ţa Brătianu, P-ţa Europei, la Grădiniţa PP 24 de pe str. Măslinului nr.7-8, Hărniciei nr. 4, Mureş colţ cu C. Martirilor, Polonă, Humuleşti

Foto. 1 – 2 : str. Nekrasov intersecţie cu str. Cireşului

Foto. 3 – 4 : Zona Pavilioane

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 98

(Parcul 3 August 1919), I. Slavici Bl. 22(Lămâiţei), locul de joacă „Prâslea Cel Voinic”, la grădiniţele: PP 21 de pe str. I. H. Rădulescu , PP 07 de pe str. Nottara, Grăd. PP 05 de pe str. Canalul Bega, precum şi la şcolile Gen. Nr. 4 de pe str. Jules Verne 64 (cartierul Plopi), Şcoala Ajutătoare “Iris” de pe str. Cosminului, etc.

3.11. PRODUSE ECOLOGICE ÎN PIEŢE

Apariţia unor efecte metabolice nedorite induse de dezechilibre alimentare, a dus la conştientizarea importanţei actului de nutriţie, ceea ce a implicat fundamentarea comportamentului alimentar pe principii sănătoase şi a determinat segmente semnificative de consumatori, să se îndrepte spre alimente cât mai pure din punct de vedere biologic, spre aşa numitele produse ecologice.

Perspectivele Instituţiei Primarului Municipiului Timişoara privind dezvoltarea pieţei produselor ecologice pe raza municipiului Timişoara Începând cu anul 2008, Instituţia Primarului Municipiului Timişoara, va

demara un program de informare a producătorilor agricoli, cu privire la toate etapele

Foto. 8 : Locul de joacă Şc. Gen nr. 4 Jules Verne Foto. 9 : Locul de joacă Şc. Gen nr. 11 Războieni

Foto. 10 : Locul de joacă Grăd. PP 07 C.I. Nottara

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 99

care trebuie urmate pentru a deveni un producător agricol ecologic, precum şi avantajele care survin în urma practicării agriculturii ecologice.

Conştientizarea fermierilor că produsele ecologice se obţin printr-o trecere treptată de la agricultura convenţională la cea ecologică, fiindcă solul, plantele şi animalele obţinute în sistem convenţional nu pierd această influenţă peste noapte;

Informarea producătorilor agricoli existenţi în pieţele municipiului Timişoara privind legislaţia specifică în vigoare, referitoare la produsele agroalimentare ecologice, înaintea obţinerii unor produse agroalimentare ecologice, va fi necesară trecerea peste perioada de conversie, care presupune adesea investiţii pentru modificări, completări, adaptări, pe când veniturile din vânzarea produselor ecologice certificate , se obţin după doi, trei ani; încurajarea acestora că există programele de sprijin pe durata perioadei de conversie, creditele agricole de producţie şi investiţii;

Odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a Pieţei Iosefin, se propune şi amenajarea unui stand special pentru expunerea şi comercializarea produselor agroalimentare ecologice, provenite de la potenţialii producători agricoli şi certificate de către un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

De asemenea, Instituţia Primarului Municipiului Timişoara va solicita conducerii SC Pieţe SA ca la Piaţa de Gros să fie închiriat un spaţiu special amenajat pentru comercializarea produselor agroalimentare ecologice.

Tot în cursul anului 2008 se vor efectua verificări în pieţele agroalimentare de pe raza municipiului în vederea:

- Urmăririi modului de efectuare a salubrizării şi igienizării pieţelor, atât la sfârşitul programului de funcţionare cât şi menţinerea ordinii şi curăţeniei pe perioada funcţionării;

- realizarea împrejmuirii pieţelor în locurile unde acest lucru este posibil; - realizarea unei bănci de date la nivelul fiecărei pieţe, care să cuprindă:

situaţia rezervărilor meselor, date despre agenţii economici din pieţe, despre producătorii agricoli, despre legislaţia referitoare la serviciile de piaţă, etc;

- dotarea cu sisteme informaţionale a sediilor administrative din Piaţa Timişoara 700, Piaţa Mehala, Piaţa Badea Cârţan, Piaţa de Gros.

- realizarea unei hale de 1.000 mp, pentru comercializarea legumelor şi fructelor en-gros şi amenajarea de noi boxe în incinta Pieţei de Gros;

- dotarea cu mobilier nou a unor pieţe în care acesta este deficitar; - amplasarea de preso-containere pentru colectarea deşeurilor menajere; În sprijinul producătorilor agricoli din pieţele existente pe raza municipiului

Timişoara, Direcţia de Mediu din cadrul Instituţiei Primarului Municipiului Timişoara a realizat în cursul anului 2007 o broşură în scop informativ care a fost distribuită în toate pieţele şi care cuprinde informaţii necesare pentru a deveni un producător agricol ecologic, începând de la definirea unui produs ecologic, până la

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 100

modul în care fermierii pot accesa date suplimentare de la alte instituţii de stat responsabile de această ramură.

De asemenea în cursul anului 2008, va fii editată o broşură în sprijinul şi informarea cetăţenilor municipiului Timişoara şi a producătorilor agricoli care aduc spre comercializare atât produse vegetale, cât şi produse de origine animală şi va cuprinde norme de igienă şi legislaţie naţională armonizată cu cea europeană privind comercializarea acestor produse.

Tot în cursul acestui an se va organiza un simpozion cu tema „Oportunităţi şi constrângeri privind piaţa produselor ecologice” la care vor fii invitaţi o serie de producători agricoli din mai multe zone ale ţării, reprezentanţi din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organizaţii neguvernamentale, organisme de inspecţie şi certificare, societăţi comerciale, etc. În cadrul acestui simpozion vor fii prezentate lucrări şi studii privind piaţa produselor ecologice la nivel naţional şi local.

3.12. PARCĂRILE ECOLOGICE

În prezent, numărul maşinilor înmatriculate în Timişoara este de aproape 100.000, iar numărul locurilor de parcare se ridică la 9.000. La acest număr de 100.000 se mai adaugă maşinile cu numere de Bucureşti, cele înregistrate în alte judeţe şi cele aflate în tranzit. La un calcul, raportând maşinile existente în oraş la locurile de parcare disponibile, raportul este de aproximativ 10 la 1, adică un loc de parcare la zece maşini.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 101

Infrastructura rutieră a Timişoarei nu a mai fost dimensionată la realităţile unui trafic urban modern, racordat la noile evoluţii cantitative şi calitative ale parcului auto urban. Dintr-un total de circa 1.000 de străzii, câte are Timişoara, doar 179 sunt administrate de către Administrarea Domeniului Public Serviciul Telpark, însumând aproximativ 9.000 de locuri de parcare. Doar 38 de străzi au parcării special amenajate, cu refugiu, însumând 3.221 de locuri de parcare. Pentru că parcările fac parte integrată din peisajul construcţiilor din oraşe, se consideră că spaţiile de parcare sunt esenţiale pentru succesul de piaţă al clădirilor comerciale. Totodată, parcările afectează mediul - parcările de suprafaţă, mari accentuează problemele de poluare, de scurgere a apei, cresc insulele de căldură urbane şi deranjează ochiul. Dacă analizăm aceste neajunsuri, varianta cea mai eficientă din punct de vedere a cerinţelor de calitate privitoare la peisagistică, apă şi poluare este „parcarea ecologică sau parcarea verde”.

3.12.1. Ce sunt parcările verzi sau ecologice? Sunt parcările care reduc scurgerile apelor pluviale şi emisiile poluante. Parcările ecologice se referă la o serie de tehnici aplicate simultan pentru a reduce suprafaţa impermeabilă totală a unui spaţiu de parcare, a micşora temperatura la nivelul suprafeţei şi a menţine o insulă verde în zonele aglomerate. Aceste parcări îmbunătăţesc starea de spirit a şoferilor şi pietonilor prin crearea insulelor verzi pe lângă multitudinea de construcţii. Reducerea scurgerilor apelor pluviale este posibilă prin folosirea pavajelor permeabile şi sistemelor de drenare naturale. Pavajul permeabil este îmbrăcămintea rutieră care permite infiltrarea apei. Este disponibil într-o mare varietate de forme şi culori îmbunătăţind şi aspectul estetic al parcării.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 102

Sistemele grilă sau zăbrelele sunt structuri din plastic rigide care sunt umplute cu pietriş sau vegetaţie.

Pavajul cu gazon este o noutate absolută în materie de înlocuire a asfaltului din curţi, grădini, parcări auto. Îmbină frumosul prin culoarea verde a gazonului, cu rezistenţa foarte mare a ierbii la călcări repetate şi cu greutăţile mari ale autoturismelor, camioanelor, tractoarelor, etc. Suprafeţele care utilizează acest gazon, sunt mai apropiate de natură, schimbul sănătos dintre elementele naturii, reeducând poluarea aproape total. Pe acest gazon se pot organiza petreceri, picnicuri, jocuri sportive. Îngrijirea ierbii este uşoară, iar dacă se respectă instrucţiunile de montaj vom avea satisfacţii deosebite. Pentru gazon este importantă crearea microclimatului necesar, adică umiditatea solului, evaporarea şi drenarea apei. La rândul lui, gazonul permite producerea de oxigen. Montarea pavajului oferă soluţia ideală pentru protejarea gazonului împotriva greutăţii autovehiculelor. Datorită construcţiei speciale, hexagonală sau pătrată a formei, greutatea maşinilor este preluată şi împărţită între celulele componente, astfel încât nici rădăcina ierbii şi nici suportul propriu zis nu au de suferit. Prin folosirea acestui suport se obţine un gazon uniform şi rezistent, având calităţile mecanice comparabile cu asfaltul.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 103

3.12.2. Amenajarea parcărilor ecologice:

Pavajele permeabile sunt suprafeţele care permit apei să treacă printre golurile din materialul de pavaj şi/sau spaţiile goale dintre pietrele de pavaj până se asigură o suprafaţă stabilă de susţinere a greutăţii. O componentă importantă a pavajelor o reprezintă stratul drenat de la baza care asigură atât stabilitatea suprafeţelor de susţinere cât şi colectarea subterană a scurgerilor.

Acest strat drenant trebuie să fie de cel puţin 15 cm grosime, realizat din material drenant (piatră spartă şi geotextil). Stratul de bază care asigură dezvoltarea gazonului realizează uniformitatea şi planeitatea suprafeţei. Este din pământ iar la partea superioară se aşează sol fertil (pământ de flori).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 104

3.12.3. Aplicaţii în practică ale parcărilor ecologice în 2008 Zona Calea Şagului - în careul de blocuri cuprins între străzile-Mureş nr.2, Hărniciei nr.4 şi Intrarea Plantelor nr.1,2; Zona Spitalul Judeţean - în careul cuprins pe B-dul. Dr. Iosif Bulbuca nr. 145- 147 şi Str. Dr. Ioan Mureşan; Zona Dorobanţilor - în careul cuprins pe Str. Lalelelor bl. E11, str G. Bacovia bl.E.10 şi Calea Dorobanţilor bl. E 5; Zona Circumvalaţiunii - Str. Salciei nr.2; Zona Şt.O.Iosif - în careul cuprins pe Str. Ştefan cel Mare bl. 11, 12, 13, Str. Soarelui nr. 1-3, Str. Şt. O. Iosif bl. 8, 9, 10, 11. Pe Strada Zarand nr. 1, 3, 5, 7. Pe Strada Musicescu nr. 4-6. Prin realizarea acestor parcări ecologice se vor suplimenta în zonele menţionate mai bine de 300 locuri de parcare, se vor amenaja 2100 ml de gard viu, se vor planta peste 780 arbori şi arbuşti ceea ce va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului, la o estetică mai deosebită a spaţiului , la ameliorarea standardului de viaţă a locuitorilor din zonă.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 105

Un exemplu de parcare ecologică realizată cu grilaje de gazon RECYFIX Standard pe strada Eroii de la Păuliş, în Timişoara. (fotografie executată în

februarie 2007).

3.13. MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL

Ani întregi de industrializare au condus la creşterea nivelului zgomotelor urbane. Reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii consideră poluarea sonoră drept una dintre cele mai grave probleme ale secolului nostru. Conform datelor OMS, acest tip de poluare este la fel de grav ca şi poluarea atmosferică.

În 2008, pentru prima dată în istorie, mai mult de jumătate din populaţia globului, însumând 3,3 miliarde de oameni, va locui la oraş. Se estimează că, până în 2030, această cifră va ajunge la aproape 5 miliarde citat din Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie UNFPA [27.06.2007].

Sesizând creşterea poluării fonice şi a efectelor datorate ei, ţările din întreaga lume s-au aliat pentru a găsi modalităţi de identificare, prevenire şi combatere a zgomotului. Astfel Uniunea Europeană a emis în acest sens Directiva 2002/49/EC emisă şi adoptată de Parlamentul European şi Consiliul Europei, transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea Guvernului nr.321/2005, republicată, ce are drept scop evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental .

Omul zilelor noastre este nevoit să se deplaseze frecvent şi doreşte să facă aceasta cât mai rapid, de aceea localităţile din întreaga lume sunt traversate de multe

drumuri, căi ferate, iar spaţiul aerian este survolat de avioane şi elicoptere. Aceste mijloace de transport a căror număr este în continuă creştere, la care se adaugă şi

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 106

activitatea industrială, reprezintă cele mai importante surse de zgomot care determină poluarea fonică.

Zgomotul acţionează direct asupra urechii, exercitând atât efecte auditive ca surditate temporară sau chiar definitivă (dacă persoana este expusă fie la un zgomot foarte puternic (mai mult de 140 dB), fie la un zgomot mai puţin puternic (în jur de 85dB), dar îndurat pe o perioadă mai lungă), cât şi efecte extra - auditive.

Zgomotul - ,,virus al civilizaţiei moderne”, nu distruge brusc,dar produce îmbolnăvirea în timp a organismului prin modificări la nivel cardio-respirator, accentuări ale stării de oboseală, diminuări ale calităţii somnului, cauzând un stres permanent în timpul concentrării şi comunicării, iar în cele din urmă determină apariţia asteniilor şi chiar a bolilor nervoase.

Un zgomot este mai mult sau mai puţin deranjant în funcţie de :

• intensitatea sa (elementul principal), măsurată în dB; • frecvenţa (cu cât este mai ridicată cu atât este mai traumatizantă pentru

ureche) măsurată în Hz; • durata de expunere (cu cât este mai lungă cu atât este mai supărătoare); • discontinuitatea şi asocierea cu vibraţiile.

Când zgomotul este dăunător sau deranjant? Când acesta are valori mai mari de:

> 65 dB(A): risc de sănătate; > 55 dB(A):perturbare comunicare; > 45 dB(A): perturbare somn.

Pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier : 1. prevenire a traficului de vehicule cu motor :

- ocolire oraş; ocolire centru oraş; - promovare transport în comun şi nemotorizat (ciclism); - administrare parcări ( în centru preţuri mai mari); - taxe de drum.

2. mutarea traficului in zone mai puţin sensibile (deviaţie, fascicul de drumuri principale + trafic liniştitor pe drumuri secundare).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 107

3. manipulare compatibila (limita de viteza, unda verde, flux trafic omogen, suprafaţa drumului).

4. protecţie acustică pasivă - ecrane acustice, - ferestre fonoizolante.

Dintre proiectele care vizează protecţia mediului şi dezvoltarea urbană pentru municipiul Timişoara face parte şi proiectul de reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului .

Acest proiect se realizează în mai multe etape : - prima etapa este determinare a nivelului de zgomot cauzat de cele patru surse

de zgomot (trafic rutier, feroviar, aeroportuar şi zone industriale), existent pe raza municipiului Timişoara;

- o altă etapă o constituie cea de informare şi consultare a publicului în problemele legate de poluarea fonică;

- a treia etapă este cea de realizare a planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia;

- a patra etapa este cea de punere în practică a planurilor locale de acţiune, identificarea surselor şi limitarea nivelurilor de zgomot al acestora în cadrul activităţilor de vecinătate, agrement şi activităţi sociale .

prima etapa este deja pusă în practică şi este în derulare fiind cea de

determinare a nivelului de zgomot cauzat de cele patru surse de zgomot (trafic rutier, feroviar, aeroportuar şi zone industriale), existent pe raza municipiului Timişoara. Pe baza acestor date se va realiza harta strategică de zgomot, conform Directivei 2002/49/EC, emisă şi adoptată de Parlamentul European şi Consiliul Europei, transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea Guvernului nr. 321/2005, republicată, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.

Harta strategică de zgomot va ajuta la : - evaluarea numărului de persoane afectate de zgomot în municipiul Timişoara, - realizarea planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor

acestuia; O hartă strategică de zgomot este o reprezentare a informaţiilor referitoare la unul dintre următoarele aspecte: • starea, din punct de vedere acustic, existentă, anterioară sau viitoare, în funcţie de un indicator de zgomot; • depăşirea unei valori limită; • estimarea numărului de locuinţe, şcoli şi spitale dintr-o anumită zonă expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot; • estimarea numărului de persoane stabilite într-o zonă expusă la zgomot.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 108

Cine este im p lica t in p r ocesu l d e p la n ifica r e Cine este im p lica t in p r ocesu l d e p la n ifica r e a a ca a c ţţiu n i loriu ni lor d e r ed u cer e a z gom otu lu id e r ed u cer e a z gom otu lu i??

PoliticieniPoliticieni CConsiliul local onsiliul local

Partidele politicePartidele politice

MediaMedia Ziare,broşuri,afişe Radio, Televiziune

Internet

PublicPublic PopulaPopulaţţiaia

AsociaAsociaţţii de mediuii de mediu OrganizaOrganizaţţii de traficii de trafic

AdministraAdministraţţiaia Departamentul de mediuDepartamentul de mediu

Departamentul de planificareDepartamentul de planificare Departamentul de traficDepartamentul de trafic

ExperExperţţiiii ExperExperţţi i îîn acusticn acusticăă Proiectant de traficProiectant de trafic ProiectanProiectanţţi urbani i urbani

SociologiSociologi

Metode pentru reducerea zgomotului : o înnoirea parcului de autobuze care realizează transportul în comun pe teritoriul

municipiului Timişoara; o înlocuirea vechilor tramvaie cu tramvaie mai silenţioase; o repararea în mare parte a drumurilor din municipiu; o înlocuirea suprastructurii căi de rulare pentru tramvaie; o demararea lucrărilor pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului; o construirea de benzi noi pentru biciclete; o modernizarea intersecţiilor; o fluidizarea traficului; o interzicerea totală a circulaţiei unor categorii de vehicule în intervale orare

puternic poluante fonic (aprovizionarea marilor centrelor comerciale situate în centrul oraşului să se facă cu predilecţie noaptea);

o limitarea vitezelor pe anumite artere de circulaţie; o introducerea sensului unic; o pentru protejarea zonei istorice a municipiului restricţionare accesul

autovehiculelor cu gabarit mare în zona centrală; o încurajarea locuitorilor pentru folosirea sistemului de izolare termică şi fonică

tip Termopan;

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 109

o amplasarea locala de panouri fonoabsorbante; o perdele de protecţie ( plantări de arbori şi arbuşti );

Panouri fonoabsorbante situate de-a lungul căilor de rulare

Panouri fonoabsorbante pentru reducerea zgomotului în zona locuinţelor

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 110

Pentru anul 2008 sunt de interes: - se vor realiza hărţile strategice de zgomot pentru transport rutier, feroviar,

aerian şi tramvaie; - se vor identifica pe baza hărţilor strategice de zgomot zonele cele mai intens

poluate şi numărul de locuitori afectaţi de zgomot şi vibraţii din municipiul Timişoara;

- se vor identifica zonele liniştite ale oraşului, se vor efectua măsurători de zgomot şi se vor lua măsuri de protejare a acestora pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii oraşului;

- se vor efectua măsurători ale nivelului de zgomot existent în imediata vecinătate a locaşurilor de învăţământ ;

- realizarea unui studiu fonic pentru următoarele penetraţii în municipiul Timişoara: Calea Aradului, Calea Lugojului şi Calea Şagului în vederea amplasării unor panouri fonoabsorbante;

- toate măsurătorile de zgomot efectuate vor fi adunate într-o o bază de date ce va putea fi utilizată pentru următorii 5 ani când va fi nevoie de reactualizarea hărţilor strategice de zgomot;

- se vor achiziţiona şi monta panouri care vor prezenta, printre alte date referitoare la mediu şi nivelul de zgomot existent la un moment dat în diverse zone ale municipiului Timişoara;

- se vor elabora, pe baza hărţilor strategice de zgomot, planurile de acţiune pentru diminuarea zgomotului ambiental;

- în elaborarea planurilor de acţiune se va efectua consultarea şi luarea în considerare a propunerilor cetăţenilor, în special în zonele cele mai intens poluate fonic. În acest sens se vor organiza evenimente publice;

- se vor căuta firme producătoare de panouri fonoabsorbante şi se vor achiziţiona, în măsura posibilităţilor financiare, panouri de acest fel care vor fi montate în zonele,, mai sensibile,, din punct de vedere al zgomotului;

- se va urmării achiziţionarea serviciului de realizare a hărţii strategice de zgomot interactive ce va fi postată pe internet, astfel încât cetăţenii să poată verifica nivelul de zgomot existent la ei în cartier sau care este nivelul de zgomot într-o zonă unde doresc să achiziţioneze un apartament;

- se va realiza monitorizarea zgomotului ambiental, în special acolo unde se înregistrează depăşiri ale valorilor maxime admise, în vederea aplicării măsurilor ce se impun pentru diminuarea zgomotului ambiental;

- la sesizările venite din partea cetăţenilor, acolo unde se impune, se vor efectua măsurători ale nivelului de zgomot şi se vor lua măsuri de reducere a acestuia, conform legislaţiei în vigoare.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 111

CAPITOLUL IV

LEGISLAŢIE DE MEDIU

Acţiunea de protecţie a mediului se poate realiza pe deplin numai prin asocierea măsurilor de ordin educaţional cu cele de ordin juridic şi administrativ şi prin programe care îşi propun catalizarea tuturor forţelor din diversele medii sociale pentru iniţierea si implementarea unor proiecte concrete menite a oferi populaţiei un mediu mai curat.

Printr-un proces permanent de conştientizare, informare si sensibilizare asupra necesităţii promovării energiilor curate şi a tehnologiilor de ultimă generaţie, Primăria Municipiului Timişoara trebuie să aibă iniţiative care sa producă efecte concrete si cuantificabile.

Deciziile corecte se bazează pe buna cunoaştere a legislaţiei în vigoare. Lucru destul de greu, având în vedere că legislaţia se schimbă într-un ritm alert. Totuşi Direcţia de Mediu prin consilierii împuterniciţi aplică prevederile legale după cum urmează: - Legea 195/2005 – privind protecţia mediului, modificată cu Legea 265/2006.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 112

- Ordonanţa de urgenţă nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; - OUG nr. 243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei, modificata si aprobata prin Legea nr. 655/2001; - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001; - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2001, privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată prin Legea 139/2002 cu modificările şi completările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, privind evidenta gestiunii deşeurilor si aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; - HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental; - Ordin nr. 1166/2007 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi; - Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; - Ordinul Ministrului Sănătăţii 536/1997 – privind aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; - H.C.L. 371/2007 – privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul Mun. Timişoara. - Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.75/2005, care aprobă norma sanitar veterinară privind protecţia animalelor de fermă; - Legea nr.9/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.205/2004 privind protecţia animalelor; - Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane; - Ordinul 1798/2007 care abrogă OUG 876/2004 – pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului; - Hotărârea nr. 388 din data de 28.03.2000 privind evaluarea şi protejarea materialului dendro - floricol situat pe domeniul public concesionat cu diverse destinaţii; - Hotărârea nr.155 din data de 01.06.1999 privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local nr.162/1997 privind unele măsuri de protecţie a arborilor de pe raza Municipiului Timişoara; - Hotărârea nr.112 din data de 22.11.1994 privind ocrotirea unor arbori cu valoare decorativă deosebită aflaţi în perimetrul municipiului Timişoara; În cursul anului 2008 datorită necesităţii reglementării activităţilor privind animalele de companie, gospodărirea spaţiilor verzi si managementul integrat al factorilor de mediu, Direcţia de Mediu va realizat o serie de acte normative (regulamente) de interes local :

• Regulament privind animalele de companie, animalele de fermă şi activitatea de ecarisaj

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 113

• Regulament privind managementul integrat al factorilor de mediu • Regulament privind managementul spaţiilor verzi

Implementarea şi aplicarea legislaţiei de mediu şi a măsurilor dispuse prin aceasta, trebuie să ducă în final la ecologizarea si ameliorarea esteticii municipiului precum şi la conştientizarea cetăţenilor de beneficiile convieţuirii într-un mediu sănătos atât pentru generaţiile actuale, cât şi pentru cele viitoare. CAPITOLUL V

MECANISME FINANCIARE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DIN TIMIŞOARA ECOLOGICĂ

Pentru buna desfăşurare şi realizare a obiectivelor din program, Direcţia de Mediu şi-a propus repartizarea bugetului de cheltuieli pentru anul 2008 în următoarea formulă:

Cap. 67.02.05.03 Întreţinere grădini parcuri zone verzi, baze sportive şi de agrement

Pe parcursul anului 2008 Direcţia de Mediu intenţionează realizarea unor investiţii care să conducă la armonizarea peisagist arhitectonică a terenurilor cu destinaţie spaţii verzi, cu lucrările edilitare si cu infrastructura pietonală respectivă.

A. Lucrări în continuare • Amenajare parc zona Uzinei, HCL 74/2001 • Reamenajare si modernizare Parcul Poporului, HCL 499/2006 • Amenajare Parc zona Bucovina, HCL 73/2001 B. Lucrări noi • Clădire educaţională multifuncţională la Gradina Zoo, HCL 383/2007 • Reamenajare si modernizare Parcul Rozelor, HCL 180/2007 • Reamenajare si modernizare Parcul Botanic, HCL 181, 430/2007 • Modernizare Parcul Justiţiei, HCL 485/2007 • Modernizare Scuar Bihor, HCL489/2007 • Modernizare Scuar Arcidava, HCL490/2007 • Modernizare Scuar Arhanghelii Mihail şi Gavril, HCL 487/2007

C. Studii şi proiecte

• SF+PT Extindere si reamenajare Gradină Zoologică, etapa a II- a • SF-uri şi PT-uri spaţii verzi(scuaruri, parcuri, aliniamente, legea 24/2007) • SF+PT Reconstrucţia ecologica a bălţii de pe str. Lămâiţei • SF+PT Reconstrucţia ecologică a bălţii de pe str. Lacului

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 114

• SF Reconstrucţia ecologica a bălţii de pe str. Kuncz (canalul Behela si canalele de legătură)

• Studii geo-pedologice • Studii economice privind spatiile verzi si locuri de joaca, parcări

ecologice si zone de agrement • SF amenajare zona verde str. Ghe. Lazar-Closca • SF amenajare zona verde B-dul L. Rebreanu • SF amenajare zona verde B-dul I.B.Deleanu • SF amenajare zona verde str. Eternităţii • SF amenajare zona verde, zona Dâmboviţa -I. Barac • SF+PT Amenajare Parcul Triade • SF+PT Amenajare zona verde str. Timocului • SF+PT Amenajare zona verde si de joaca str. Ardealului • SF+PT Modernizare Parcul Vasile Pârvan • SF+PT Modernizare Parcul Szekely Laszlo-Doina • SF+PT+A370Modernizare Parcul Ilsa-Mocioni • SF+PT+CS+DE Modernizarea spatiilor verzi de pe Cale Şagului • SF+PT+CS+DE Modernizare Parcul Zurich • SF+PT Transformarea biomasei in materiale refolosibile • PT Modernizare scuar Paun Pincio • PT +CS+DE Modernizare Parcul Studenţesc • PT+CS+DE Modernizare Scuar Adolescenţilor • PT+CS+DE Modernizare parcul Alpinet

74.02.50 Alte servicii în domeniile protecţiei mediului Investigarea si monitorizarea calitativă a factorilor de mediu urbani presupune pregătirea de personal de specialitate care să utilizeze instrumentalul si aparatura specifică determinărilor privind calitatea apelor, a aerului, solului, zgomotului ambiental, de pe raza municipiului Timişoara. Se intenţionează astfel achiziţionarea următoarelor aparate/instrumente : C. Dotări

• Fotocolorimetru portabil analiza anion • Ph-metru portabil + accesorii • sonometru + accesorii • dispozitiv recoltare precipitaţii si depuneri atmosferice • dispozitiv recoltare probe aerosoli • dispozitiv recoltare probe apa • dispozitiv recoltare probe sol

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 115

• pompa prelevare probe gaze • pompa prelevare probe pulberi • kit portabil pentru investigaţii

Cap. 67.02.05.03.20Întreţinere grădini parcuri zone verzi, baze sportive şi de agrement

Lucrările de investiţii realizate până in prezent:parcuri, scuaruri, aliniamente stradale, locuri de joacă,comportă o întreţinere si o reechipare /reutilare permanentă pentru păstrarea acestora la standardele corespunzătoare .

• întreţinere spatii verzi-zona centrala • întreţinere spatii verzi-zona I • întreţinere spatii verzi-zona II • defrişări de arbori • jocuri in zona de nord • jocuri in zona de sud • concurs de soluţii • activităţi ecologice(material dendrologic, semincer,floricol, materiale

pentru amenajări peisagistice) • mobilier urban • alte cheltuieli materiale(apa canal , curent, transport)

Cap. 74.02.50 Alte servicii în domeniul protecţiei mediului Viaţa sociala urbană presupune un control strict al tuturor potenţialilor dăunători şi/sau periculoşi specifici unei aglomerări urbane (rozătoare, ţânţari, muşte, alte insecte producătoare de disconfort, câini, pisici fără stăpân, etc.) Marile areale urbanizate caută în permanenţă să identifice cele mai eficiente si/sau durabile modalităţi de dezvoltare prin utilizarea unor resurse regenerabile de energie. Prin aceasta se va putea realiza o protecţie a factorilor de mediu prin diminuarea impactului pe care antropicul urban îl are asupra ecosistemului.

• Managementul vectorilor in Municipiul Timişoara • Managementul populaţiei canine şi a animalelor de fermă in Municipiul

Timişoara . • Activităţi de protecţie a mediului (cercetare, sisteme de protecţie, de

alungare păsări,, panouri solare, panouri fonoizolante etc. • Alte cheltuieli materiale(piese schimb, întreţinere, calibrare,

măsurători,analize taxe avize, note plata)

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 116

În cursul anului 2008 Direcţia de Mediu , având în vedere aprobarea şi lansarea Programul Operaţional Sectorial de Mediu îşi propune accesarea de fonduri pe următoarele componente:

• Axa Prioritară 1 - „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată ” – Direcţia de Mediu intenţionează promovarea unor investiţii privind reabilitarea unor platforme industriale de pe raza municipiului (ex. Platforma Industrială Buziaşului cu canalul şi luciul de apă Subuleasa).

• Axa Prioritară 2 - “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate” – Direcţia de Mediu va realiza studiile de fezabilitate pentru realizarea unui sistem de colectare şi producere a compostului (masa verde/materia degradabilă rezultată pe raza municipiului este de aproximativ 18 000 tone)

• Axa prioritară 3 - „Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în localităţile cele mai afectate de poluare” – Implementarea unor sisteme alternative de generare a energiei prin utilizarea panourilor solare/celulelor fotovoltaice la o serie de imobile publice (şcoli, grădiniţe, etc.)

• Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii” – La nivelul municipiului, Parcul Botanic are statutul de arie protejată de interes local intenţionându-se reabilitarea acestuia prin realizarea unor lucrări de investiţii care să conducă la transformarea acestuia în Grădina Botanică cu dotările specifice aferente.

• Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”- Refacerea genofondului botanic al municipiului prin schimburi de material semincer cu instituţii similare şi punerea bazelor unei bănci de gene.

Realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru refacerea

unor areale sensibile, afectate de poluarea antropică (zona Kuncz, balta Lacului, balta Lămâiţei şi cooptarea societăţii civile şi a cetăţenilor din aceste cartiere în programe de conştientizare pentru gestionarea durabilă a acestor zone.

De asemenea pentru anul 2008 Direcţia de Mediu îşi propune şi accesarea a cât mai multor fonduri din diferite surse extrabugetare pentru:

• realizarea unor acţiuni de colaborarea cu instituţii de învăţământ pentru implementarea unor programe de plantări pe raza municipiului în aşa fel încât până în anul 2010 suprafaţa „verde” a oraşului să ajungă la peste 20m2/locuitor.

• amenajarea Parcului Zona Uzinei şi reamenajarea Parcului zona Bucovinei cu ajutorul finanţărilor nerambursabile conform Ordinului Ministrului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1912 din 2007

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 117

• realizarea programului „Milioane de oameni, milioane de copaci” care se va derula în mai multe zone ale oraşului prin plantări de arbori şi arbuşti împreună cu elevi din cadrul Grupului Şcolar T. Tănăsescu,

• Plantarea de către S.C. Alcatel S.A. de arbori şi arbuşti pe spaţiul verde din jurul Spitalului Casa Austria, tot în cadrul aceluiaşi program „Milioane de oameni, milioane de copaci”.

• realizarea programului Respect pentru viitor “Parcurile Viitorului” amenajarea Scuarului Adolescenţilor din municipiul Timişoara, de către S.C. Petrom S.A. Bucureşti

• realizarea programului Plantează un pom pentru viitorul tău împreună cu mai multe organizaţii nonguvernamentale, făcându-se demersurile pentru obţinerea de material dendrologic de la Regia Naţională a Pădurilor

CAPITOLUL VI

PRIORITĂŢI, COLABORARE, MONITORIZARE

2008

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu realizează o monitorizare completă a calităţii tuturor factorilor de mediu de pe raza municipiului, precum şi a factorilor alohtoni (din afară) care influenţează calitatea mediului urban şi implicit starea de sănătate a populaţiei. Pentru anul 2008 Direcţia de Mediu prin consilierii de specialitate va realiza o serie de controale tematice pentru inventarierea respectiv monitorizarea agenţilor economici - gradul de poluare generat de aceştia. Astfel vor fi verificaţi agenţii economici cu impact semnificativ asupra mediului (platformele industriale - Buziaşului, Freidorf, Pădurea Verde, spitale, staţii distribuţie carburanţi, etc.) luându-se acolo unde este cazul măsurile care se impun pentru conformarea la standardele europene privind protecţia mediului, standarde asumate de statul român prin acquis-ul comunitar. Totodată va fi inventariată activitatea agenţilor economici potenţial poluatori de pe raza municipiului (ateliere, spălătorii, unităţi de alimentaţie publică, etc.) reglementându-se modul de funcţionare al acestora. Pentru reabilitarea zonelor sensibile din municipiu se vor efectua lucrări de ecologizare care să conducă la o îmbunătăţire calitativă a factorilor de mediu din zonă şi o creştere a atractivităţii arealului. Astfel cartierul Kuncz împreună cu balta Subuleasa vor fi supuse reabilitării ecologice prin demararea procedurilor privind un

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 118

amplu proiect edilitar-social şi de mediu finanţabil printr-un parteneriat public privat care să includă şi asistenţă externă (Institutul European de Mediu). O altă zonă avută în vedere este „balta Lacului„ - cartier Dâmboviţa şi „balta Lămâiţei”- cartier Freidorf , care va fi supusă unor lucrări de reabilitare care să conducă la crearea unor zone de agrement . Toate aceste investiţii vor avea o sustenabilitate tehnică prin studiile care vor trata calitatea terţilor factori de mediu (studiu privind calitatea apei meteorice,…) În virtutea activităţii specifice derulate de Direcţia de Mediu , sunt promovate colaborări cu instituţii similare de mediu la nivel local, judeţean, regional şi interregional (agenţii de protecţie a mediului,comisariate de mediu,agenţii de dezvoltare regională , ministere de resort, instituţii similare din Europa). Pentru anul 2008 se intenţionează continuarea colaborării cu :

• Frauhofer Ipa Stuttgart - instituţie care a realizat un concept durabil de dezvoltare pentru infrastructura oraşului Timişoara – realizându-se proiecţia de dezvoltare spaţială a ariei metropolitane pentru următorii 20 de ani, asigurându-se consultanţa pentru implementarea unei infrastructuri urbane viabile şi la standarde comunitare.

• GTZ – societatea germană pentru cooperare tehnică – instituţie care în parteneriat cu Primăria va contribui la transpunerea în practică prin implementarea conceptului integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă si revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara. Se va realiza astfel unul dintre dezideratele majore ale administraţiei publice locale respectiv revitalizarea centrului istoric al municipiului.

Municipiul Timişoara este partener la proiectul „MILE – Gestionarea situaţiilor de emigrare şi integrare a persoanelor la nivel local, în oraşe şi regiuni”. Proiectul „MILE” se derulează în perioada noiembrie 2007 – mai 2009 şi este finanţat în cadrul programului european URBACT. Acesta este un proiect pilot european în domeniul politicii emigraţionale locale, care oferă cadrul necesar pentru: analizarea metodelor de succes privind gestionarea cazurilor de emigrare şi integrare a persoanelor din oraşele şi regiunile Uniunii Europene, elaborarea unor planuri de acţiune locale şi identificarea surselor de finanţare adecvate implementării ulterioare a unor proiecte finanţabile din Fondurile Structurale în contextul Programelor Operaţionale Regionale aferente perioadei de programare 2007-2013.

Municipiul Timişoara şi-a exprimat intenţia de a participa ca partener la proiectul „PIMMS TRANSFER – Transfer de iniţiative parteneriale pentru dezvoltarea serviciilor de gestionare a mobilităţii”, care va fi finanţat în cadrul programului european Interreg IVC. Prin acest proiect se doreşte transferul de bune practici în domeniul gestionării mobilităţii. De asemenea, Municipiul Timişoara şi-a exprimat intenţia de a participa ca partener la proiectul „Cum poate fi îmbinată moştenirea culturală a lumii cu un

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 119

centru animat al oraşului”, care va fi finanţat în cadrul programului european URBACT. Acest proiect are ca scop identificarea unor modalităţi prin care oraşele cu o bogată moştenire culturală să poată face faţă provocărilor cu care se confruntă în demersurile lor de a proteja şi conserva clădirile istorice şi cartierele vechi şi de a permite dezvoltarea economică a centrelor oraşelor pentru ca acestea să devină mai atractive. Federaţia asociaţiilor de locatari Timişoara – instituţie care conlucrează cu Direcţia de Mediu pentru identificarea celor mai bune soluţii tehnice pentru rezolvarea diferitelor probleme survenite si sesizate de cetăţenii acestui oraş .De asemenea, Primăria Timişoara a realizat convenţii de colaborare cu toate consiliile de cartier (in număr de 19), stabilindu-se modalităţile concrete de acţiune în vederea diminuării stărilor de disconfort generată de activităţile antropice potenţial poluante.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu va promova în cursul anului 2008 o serie de activităţi cu municipalităţi din Europa , înfraţite cu Municipiul Timişoara . Astfel au fost promovate colaborări internaţionale cu oraşele: Szeged, Novi Sad, Gera, Karlsruhe, Faenza, Treviso, Rueil de Malmaison, Mulhouse, pe probleme de mediu.

Principalele acţiuni comune care vor fi promovate sunt : - Schimb de experienţă privit modalitatea de realizare şi utilizare a Cadastrului Verde; - Discuţii privind speciile de arbori, arbuşti şi plante floricole din spaţiile verzi, sursa de achiziţie, noi tehnici şi tehnologii de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi, tendinţe în arhitectura oraşului; - Vizită în pieţele agroalimentare şi discuţii cu administratorii acestora şi producători;

- Regulamentul de funcţionare a pieţelor agro-alimentare (amplasare, împrejmuire, amplasare mese, curăţenie, dezinfecţie, legislaţie, produse biologice, etc;

- Reglementări/Regulament local de gestionare a problematicilor privind animalele de companie şi de fermă;

- Colaborare în domeniul realizării unei bănci de gene – pentru speciile şi varietăţile endemice, şi a speciilor a căror areal s-a restrâns din cauza unor fenomene asociate urbanizării, poluării, etc. - Modalitatea de administrare a cartierului ecologic; - Reglementările şi regulamentele aplicabile cartierului ecologic; - Programele de educaţie ecologică derulate în cadrul cartierului şi instituţiei Primăriei; - Proiecte de reconstrucţie ecologică;

- Posibilitatea colaborării cu specialişti în domeniul reconstrucţiei ecologice; o Odată cu accederea României la Uniunea Europeană, ţara noastră

poate accesa fondurile europene pe diferite sectoare, din bugetul uniunii aprobat pentru perioada 2007-2013.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 120

o Realizarea de investiţii specifice pentru ameliorarea şi diversificarea biodiversităţii urbane faunistice – se intenţionează amplasarea în zonele vulnerabile a unor facilităţi de habitare şi hrănire care să încurajeze popularea acestor areale cu specii de păsări autohtone şi de pasaj (colaborare cu Centrele Culturale Francez şi German, Şcolile Generale 30, 13, 19)

Politicile regionale ale Comisiei Europene prevăd că în România există doar două aglomerări urbane puternice (Metropolitan Economic Growth Aglomeration): Bucureşti şi Timişoara, capabile să polarizeze din punct de vedere economic areale extinse. În concordanţă cu politicile europene, dar şi cu Programul de Guvernare şi Strategia de Dezvoltare Teritorială a României pentru perioada 2007 - 2030, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (2007 - 2013) a stabilit ca obiectiv de dezvoltare naţională echilibrată implementarea unei strategii pentru dezvoltarea polilor de creştere existenţi sau în formare. Pentru o gestionare teritorială mai eficientă, au fost identificaţi 12 poli de creştere regionali. Polii de creştere sunt definiţi ca zone cuprinzând nuclee urbane şi arealele lor înconjurătoare, care au capacitatea de a răspândi dezvoltarea economică în zonele adiacente şi în care se vor concentra investiţiile publice cu scopul maximizării impactului asupra dezvoltării regionale.

Dar pentru ca economia locală să continue să crească, este necesară şi o dezvoltare spaţială corespunzătoare, armonioasă, o extindere spaţială a zonei urbane. Aceasta se poate realiza în condiţiile în care confortul urban se extinde şi în zonele periurbane. Deşi în dezvoltarea lor spaţială unele zone construite ale municipiului şi ale unor localităţi limitrofe acestuia au ajuns în contact, existând zone construite compacte, acestea sunt discontinue ca structură urbană, iar infrastructura tehnico- edilitară şi dotările socio-economice sunt nesatisfăcătoare. În perioada următoare, se intenţionează realizarea unei Strategii de Dezvoltare Zonală şi a Planului de Acţiune aferent ca bază pentru atragerea fondurilor structurale, resurse financiare suplimentare bugetului local, care să permită o dezvoltare armonioasă a zonei metropolitane Timişoara.

- dezvoltarea reţelelor de comunicaţii rutiere (construirea centurii de vest şi de sud, construirea descărcărilor de trafic de pe autostradă în dreptul localităţilor Orţişoara, Giarmata, Remetea Mare, accese rutiere majore, penetraţii etc.), a celor feroviare (construcţia centurii feroviare), aeriene (legăturile cu aeroportul); - dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare (reţelele electrice, alimentarea cu gaze naturale, reţelele de apă-canal, extinderea reţelelor de comunicaţii (telefonie, fibră optică etc.);

- protecţia mediului înconjurător; - gestionarea deşeurilor; - dezvoltare economică (parcuri industriale, proiecte de producere şi utilizare a

bioenergiilor, biotehnologiilor, biocombustibililor, etc.).

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 121

În perioada imediat următoare va fi stabilit arealul Zonei Metropolitane Timişoara, intenţia Primăriei Municipiului Timişoara fiind aceea de a finaliza analiza-diagnostic pentru zona de referinţă şi de a elabora strategia Zonei Metropolitane.

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 122

CUPRINS

CAP.I CONCEPT, PRINCIPII, OBIECTIVE..............................................................................................................2 CAP.II OBLIGAŢIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE PRIVIND GESTIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU.......................................................................................................................................5

2.1. SERVICIUL ADMINISTRARE MEDIU ...............................................................................................................7 2.1.1. Biroul Ecologie Urbană...................................................................................................................................8

2.2. SERVICIUL SPAŢII VERZI ..................................................................................................................................9 2.2.1. Biroul Mobilier Urban şi Dezvoltare Spaţii Verzi .........................................................................................10

2.3. SERVICIUL PROTECŢIA MEDIULUI...............................................................................................................10 2.3.1. Biroul Avize, Control, Poluare ......................................................................................................................11

CAP.III TIMIŞOARA ECOLOGICĂ OBIECTIVE PENTRU 2008......................................................................12 3.1. SPAŢII VERZI...................................................................................................................................................12 3.1.1 Arborii - fiinţele vii în peisagistica oraşului .................................................................................................13 3.1.2. SISTEMUL DE SPAŢII VERZI ......................................................................................................................17 3.1.3. Situaţia actuală şi perspective de viitor .........................................................................................................20 3.1.4. Concepţia peisageră a amenajărilor stradale ...............................................................................................22 3.1.5. Perdelele de protecţie şi importanţa lor pentru Municipiul Timişoara .........................................................28

3.1.6. Terenurile virane ...........................................................................................................................................32 3.1.7. Aliniamente stradale şi penetraţii ..................................................................................................................34

3.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ...............................................................................................................45 3.3. DEZVOLTAREA DURABILĂ – PANOURI SOLARE......................................................................................46 3.4. MANAGEMENTUL VECTORILOR ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA ..............................................................49

3.4.1. Combaterea integrată a dăunătorilor............................................................................................................50 3.4.2. Deratizarea ....................................................................................................................................................50 3.4.3. Dezinsecţia.....................................................................................................................................................51 3.4.4. Dezinfecţia .....................................................................................................................................................53 3.4.5. Delarvizarea ..................................................................................................................................................53 3.4.6. Tratamentele fitosanitare..............................................................................................................................54 3.4.7. Monitorizare 2008 .........................................................................................................................................55

3.5. MANAGEMENTUL POPULAŢIEI CANINE.....................................................................................................58 3.5.1. Principiile de bază privind deţinerea animalelor de companie .....................................................................60 3.5.2. Identificarea şi înregistrarea tuturor câinilor pe raza Municipiului Timişoara...........................................60 3.5.3. Supravegherea habitatelor şi controlul reproducţiei.....................................................................................61 3.5.4. Controlul circulaţiei şi al vânzării pe raza municipiului Timişoara..............................................................61 3.5.5. Prinderea şi eutanasia câinilor......................................................................................................................63 3.5.6. Informarea şi educaţia populaţiei..................................................................................................................64

3.6. MANAGEMENTUL ANIMALELOR DE FERMA.............................................................................................66 3.6.1. Situaţia actuală privind numărul animalelor de fermă..................................................................................66 3.6.2. Riscurile asociate cu creşterea animalelor de fermă .....................................................................................68 3.6.3. Riscurile privind siguranţa populaţiei şi distrugerea domeniului public ......................................................71 3.6.4. Aspecte privind protecţia animalelor.............................................................................................................72

3.7. APA ÎN TIMIŞOARA...........................................................................................................................................74 3.7.1. Canalul Bega .................................................................................................................................................74 3.7.2. Canalul Behela ..............................................................................................................................................76 3.7.3. Canalul Subuleasa .........................................................................................................................................77 3.7.4. Ape Stagnante (Bălţi) .....................................................................................................................................78 Calitatea apei de precipitaţii din Municipiul Timişoara: ........................................................................................81

3.8. CALITATEA AERULUI ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA..................................................................................84 3.8.1. Cercetări Teoretice Şi Experimentale Privind Calitatea Aerului in 2008 în Municipiului Timişoara ..........85 3.8.2. Studiul Aerobiologic Asupra Calităţii Aerului prin Monitorizarea Volumetrică a Aeroplanctonului..........86

3.9. SOLURILE MUNICIPIULUI TIMIŞOARA ........................................................................................................88 3.9.1. Poluarea Solului ............................................................................................................................................89 3.9.2. Preocupari pentru 2008, ale Directiei de Mediu ...........................................................................................93

PPRRIIMMĂĂRRIIAA MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII TTIIMMIIŞŞOOAARRAA -- DDIIRREECCTTIIAA DDEE MMEEDDIIUU TTIIMMIIŞŞOOAARRAA EECCOOLLOOGGIICCĂĂ

Cod FP53-02, Ver.1 123

3.10. SPAŢIILE DE JOACĂ DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA.................................................................................94 3.11. PRODUSE ECOLOGICE ÎN PIEŢE ..................................................................................................................98 3.12. PARCĂRILE ECOLOGICE .............................................................................................................................100

3.12.1. Ce sunt parcările verzi sau ecologice? ......................................................................................................101 3.12.2. Amenajarea parcărilor ecologice:.............................................................................................................103 3.12.3. Aplicaţii în practică ale parcărilor ecologice în 2008...............................................................................104

3.13. MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL .....................................................................................105 CAP.IV LEGISLAŢIE DE MEDIU..........................................................................................................................111 CAP.V MECANISME FINANCIARE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DIN TIMIŞOARA ECOLOGICĂ .......................................................................................................................................................................................113 CAP.VI PRIORITĂŢI, COLABORARE, MONITORIZARE................................................................................117

Cod: FP53-01.Ver.1

ROMÂNIA APROBAT, JUDEŢUL TIMIŞ P R I M A R, MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIMĂRIA DIRECŢIA DE MEDIU Dr. Ing. GHEORGHE CIUHANDU SERVICIUL ADMINISTRARE MEDIU Nr.SC2008-7276/03.04.2008.

R E F E R A T

Având în vedere obligaţiile administraţiei publice locale privitoare la gestionarea

problemelor de mediu, prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 24/15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane; În vederea asigurării sistemului de spaţii verzi şi a locurilor de joacă ale municipiului, pentru conservarea biodiversităţii, realizarea managementului populaţiei canine, a animalelor de fermă şi a vectorilor, pentru protejarea şi ameliorarea calităţii factorilor de mediu urbani: apă, aer, sol, managementul zgomotului şi pentru implementarea unor proiecte privind folosirea energiilor regenerabile; În conformitate cu prevederile art. 63, alin.3, lit.(c) şi alin. 5 lit. (h) din Legea nr. 215/23.04.2001 – privind administraţia publică locală – republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care primarul, ca autoritate a administraţiei publice locale are ca atribuţie elabora strategii privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului; În conformitate cu prevederile art. 36, alin.2 litera (b) şi alin. 6 lit. (a), punctul 9 din Legea nr. 215/23.04.2001 – privind administraţia publică locală – republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care autoritatea publică locală are atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului, prin asigurarea, potrivit competenţelor şi în condiţiile legii a cadrului necesar pentru protecţia şi refacerea mediului; În vederea asigurării unui mediu urban prietenos, a unor condiţii de viaţă sănătoase pentru cetăţenii municipiului şi pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu urbani,

P R O P U N E M:

1. Aprobarea Conceptului privind strategia în domeniul protecţiei mediului în municipiul Timişoara - „TIMIŞOARA ECOLOGICĂ” - prevăzută în Anexa la prezentul referat. DIRECTOR DIRECŢIA DE MEDIU, ŞEF SERVICIU PROTECŢIA MEDIULUI, VASILE CIUPA ADRIAN BERE - SEMEREDI

AVIZAT JURIDIC,

MIRELA LASUSCHEVICI Red. BSA

Cod: FP53-01.Ver.1