Hotararea 535/31.10.2014 privind aprobarea Strategiei culturale a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024

ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECTIA COMUNICARE Compartiment de Relaţionare cu Instituţii Culturale SC2014-26664/08.10.2014

APROBAT PRIMAR,

NICOLAE ROBU

Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 256 -204886, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro

REFERAT

privind aprobarea Strategiei culturale a municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2024

Strategia culturală a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024 reprezintă un document de

politică publică care va fundamenta şi va ghida activitatea Primăriei Municipiului Timişoara în domeniul

culturii pentru următorii 10 ani. Documentul a fost formulat în cadrul unui proces vast de consultare şi

planificare participativă, ghidat de o viziune transversală asupra culturii şi de o abordare sustenabilă, plecând de

la potenţialul, nevoile şi capacitatea operatorilor culturali din Timişoara. Cultura este abordată în strategie ca

formă de expresie a creativităţii, dar şi ca important factor de creştere a capitalului social, economic şi

democratic al Timişoarei.

Elaborarea strategiei culturale a Municipiului Timişoara 2014-2024 reprezintă încă o dovadă că la

Timişoara cultura este o prioritate de dezvoltare pentru administraţia publică locală. Investiţiile publice de la

bugetul local pentru realizarea de proiecte culturale s-au triplat în ultimii 3 ani (Calcule pe baza datelor oficiale

ale Primăriei municipiului Timişoara. Fondurile pentru proiecte culturale corespunzătoare Agendei Casei de

Cultură şi Agendei culturale a Primăriei municipiului Timişoara: 2.649.911 lei (2011), 2.633.012 lei (2012),

4.918.113 lei (2013) şi 7.982.670 lei (2014) iar oraşul se mobilizează financiar, cultural şi uman pentru

construcţia unei candidaturi competitive la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi pentru a beneficia

de impactul economic, social şi educaţional asociat unei vitalităţi culturale ridicate.

Prin strategia culturală, Primăria Municipiului Timişoara se raportează la fenomenul cultural local,

conectat la importanţa oraşului pentru judeţ şi pentru regiunea de Vest, pentru restul ţării ca unul dintre cei 8 poli

de creştere ai României şi în corespondenţă cu spaţiul euroregional şi cu potenţialul de colaborare şi prezenţă la

nivel internaţional. Strategia culturală vine în întâmpinarea nevoilor oraşului de dezvoltare prin cultură, susţine

candidatura sa la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi sprijină eforturile comune ale artiştilor, ale

operatorilor culturali şi ale administraţiei publice de a aduce cultura de calitate în viaţa oamenilor.

Miza strategiei culturale a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024 o reprezintă dezvoltarea

pe termen lung a oraşului prin cultură şi a sectorului cultural în sine, în cooperare cu alte oraşe din ţară, din

regiune şi din străinătate. Măsurile cuprinse în strategie vor stimula dezvoltarea culturală a oraşului pentru

următorii zece ani, integrând momentul 2021, când Timişoara ar putea dezvolta programul dedicat titlului de

Capitală Europeană a Culturii. Sprijinind candidatura oraşului, strategia acţionează ca viziune şi planificare

integratoare, înainte şi după momentul 2021.

Strategia culturală a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024 a fost realizată în cadrul

contractului „Dezvoltarea strategiei culturale pentru Timişoara, organizarea a 3 dezbateri pe tema Capitală

Culturală Europeană” , parte a proiectului „Poli culturali” - Politica culturală, instrument de dezvoltare

comunitară şi regională (cod MIS 1393), în care Municipiul Timişoara este partener 2, alături de Institutul

Intercultural Timişoara, partener lider, Primaria Pancevo, Primaria Zrenjanin şi Parlamentul Civic Varset.

Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, Axa prioritară 3 - Promovarea schimburilor între comunităţi, Măsura 2 – Îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităţile din zona de graniţă.

P R O P U N E M :

Aprobarea emiterii unei hotărâri de Consiliu Local prin care să se aprobe Strategia culturală a

municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2024, conform Anexei care va face parte integrantă din

hotărâre.

Viceprimar Secretar

Dan Diaconu Ioan Cojocari

Director Directia Comunicare Director Directia Economica

Alina Pintilie Smaranda Haracicu

Intocmit,

Lavinia Simion Avizat juridic,

FO53-01 VER2

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 1

Strategia culturală a municipiului Timişoara

2014-2024

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 2

Caseta tehnică Beneficiar Primăria Municipiului Timişoara bd. C.D. Loga, nr. 1, cod poştal 300030 Timişoara, jud. Timiş T: +40 -(0)256408300, F.: +40 -(0)256490635 E: [email protected] I: www.primariatm.ro Consorțiu consultanţi Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură Calea Vitan nr. 201, bl.51, sc.1, et.8, ap.32, camera 2, cod poştal 031286, sector 3, Bucuresti T: +40 744399767 E: [email protected] I: www.m3culture.ro. A.T.U. – Asociaţia pentru Tranziţia Urbană str. Voila nr, 10, bl. 21, sc. 2, parler, ap. 16, camera 2, sector 4, Bucureşti T: +40 213126272 E: [email protected] I: www.atu.org.ro Echipa de lucru Consorţiu contractat Coordonare Vera Marin, Raluca Pop Planificare urbană şi planificare participativă Vera Marin Politici culturale şi management cultural Raluca Pop, Ioana Tamaş Arhitectură, patrimoniu, mediu construit Vera Marin, Vlad Pată (cartare patrimoniu industrial) Arte vizuale Liviana Dan (consultant), Ioana Tamaş Artele spectacolului Cristina Modreanu Cultură scrisă Dragoş Neamu Dezvoltarea publicului Raluca Pop Industrii culturale şi creative Dragoş Neamu Muzee Dragoş Neamu Muzică Andreea Tako-Iager (consultant), Raluca Pop

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 3

Primăria municipiului Timişoara Manager strategie Alina Pintilie Coordonator proiect Lavinia Simion Asistent de proiect Diana Păulescu Institutul Intercultural Timişoara Director Poli culturali Dr.ec.Corina Răceanu Coordonator proiect Marcel Bajka Director formare Dr.Călin Rus Consultanţii mulţumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea strategiei, acordând informaţii, timp şi încredere demersului de planificare culturală. Activităţile nu se puteau realiza fără participarea organizaţiilor şi publicului interesat de viaţa culturală a oraşului. Mulţumiri speciale următoarelor instituţii care au găzduit cu generozitate evenimente legate de elaborarea strategiei culturale: Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara şi Casa Artelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. Strategia culturală a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024 a fost realizată în cadrul contractului „Dezvoltarea strategiei culturale pentru Timişoara, organizarea a 3 dezbateri pe tema Capitală Culturală Europeană” , parte a proiectului „Poli culturali” - Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională (cod MIS 1393). Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, Axa prioritară 3 - Promovarea schimburilor între comunităţi, Măsura 2 – Îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităţile din zona de graniţă. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Pentru eventuale sesizări, contactaţi: [email protected]

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 4

Cuprins Rezumat executiv ............................................................................................................................... 5 

1. Contextul elaborării strategiei .................................................................................................. 17 

2. Metodologie ................................................................................................................................... 20 

Principii ........................................................................................................................................... 20 

Activităţi realizate pentru elaborarea strategiei .................................................................... 23 

3. Analiza mediului extern .............................................................................................................. 28 

4. Cultura – dimensiune transversală a politicilor publice ........................................................ 36 

5. Cartarea resurselor culturale ..................................................................................................... 47 

Elemente de vitalitate culturală ................................................................................................ 47 

Rapoarte tematice ........................................................................................................................ 64 

ARTE VIZUALE ............................................................................................................................ 64 

ARTELE SPECTACOLULUI .......................................................................................................... 79 

CULTURĂ SCRISĂ ........................................................................................................................ 94 

DEZVOLTAREA PUBLICULUI ŞI DIVERSITATEA EXPRESIILOR CULTURALE ........................ 111 

INDUSTRII CULTURALE ŞI CREATIVE ..................................................................................... 124 

MUZEE ........................................................................................................................................ 139 

MUZICĂ ...................................................................................................................................... 155 

ARHITECTURĂ-PATRIMONIU-MEDIU CONSTRUIT ................................................................. 169 

6. Obiective generale şi măsuri de acţiune ................................................................................ 188 

7. Plan de acţiune ........................................................................................................................... 236 

8. Proceduri şi indicatori de evaluare ................................................................................................. 254 

9. Instrumente de implementare ................................................................................................ 265 

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 5

Rezumat executiv

Elaborarea strategiei culturale a Municipiului Timişoara 2014-2024 reprezintă încă o

dovadă că la Timişoara cultura este o prioritate de dezvoltare pentru administraţia

publică locală. Investiţiile publice de la bugetul local pentru realizarea de proiecte

culturale s-au triplat în ultimii 3 ani1 iar oraşul se mobilizează financiar, cultural şi uman

pentru construcţia unei candidaturi competitive la titlul de Capitală Europeană a Culturii

în 2021 şi pentru a beneficia de impactul economic, social şi educaţional asociat unei

vitalităţi culturale ridicate.

Prin strategia culturală, Primăria Municipiului Timişoara se raportează la

fenomenul cultural local, conectat la importanţa oraşului pentru judeţ şi pentru regiunea

de Vest, pentru restul ţării ca unul dintre cei 8 poli de creştere ai României şi în

corespondenţă cu spaţiul euroregional şi cu potenţialul de colaborare şi prezenţă la nivel

internaţional. Strategia culturală vine în întâmpinarea nevoilor oraşului de dezvoltare

prin cultură, susţine candidatura sa la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi

sprijină eforturile comune ale artiştilor, ale operatorilor culturali şi ale administraţiei

publice de a aduce cultura de calitate în viaţa oamenilor.

Strategia culturală a municipiului Timişoara 2014-2024 reprezintă un document de

politică publică care va fundamenta şi va ghida activitatea Primăriei Municipiului

Timişoara în domeniul culturii pentru următorii 10 ani. Documentul a fost formulat în

cadrul unui proces vast de consultare şi planificare participativă, ghidat de o viziune

transversală asupra culturii şi de o abordare sustenabilă, plecând de la potenţialul,

nevoile şi capacitatea operatorilor culturali din Timişoara. Cultura este abordată în

strategie ca formă de expresie a creativităţii, dar şi ca important factor de creştere a

capitalului social, economic şi democratic al Timişoarei.

1 Calcule pe baza datelor oficiale ale Primăriei municipiului Timișoara. Fondurile pentru proiecte culturale corespunzătoare Agendei Casei de Cultură și Agendei culturale a Primăriei municipiului Timișoara: 2.649.911 lei (2011), 2.633.012 lei (2012), 4.918.113 lei (2013) și 7.982.670 lei (2014).

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 6

Miza strategiei culturale a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024 o

reprezintă dezvoltarea pe termen lung a oraşului prin cultură şi a sectorului cultural în

sine, în cooperare cu alte oraşe din ţară, din regiune şi din străinătate. Măsurile cuprinse

în strategie vor stimula dezvoltarea culturală a oraşului pentru următorii zece ani,

integrând momentul 2021, când Timişoara ar putea dezvolta programul dedicat titlului de

Capitală Europeană a Culturii. Sprijinind candidatura oraşului, strategia acţionează ca

viziune şi planificare integratoare, înainte şi după momentul 2021.

Viziune Timişoara 2024

Valori timişorene şi cultură

Timişoara aspiră către o prezenţă crescută a artei şi a culturii în cotidian, ca

experienţă şi consum cultural. Respectul pentru lucrul bine facut este dublat de o

independenţă asumată, care se susţine prin responsabilitate şi antreprenoriat. Cultural,

oraşul îmbrăţişează experimentul, aspiră către o înţelegere interculturală şi acordă

respect pentru drepturile şi valorile democratice. Timişoara este un oraş mândru, iar

timişorenii consideră că există o identitate aparte a locului, care este apreciată pozitiv şi

care merită conservată şi promovată.

Timișoara, locul unde viața culturală dinamică răspunde așteptărilor locuitorilor, economia creativă contribuie la bunăstare, iar creația artistică îmbrățișează experimentul. Un oraș cu o ofertă culturală diversă, conectată la fenomene contemporane, cu un patrimoniu cultural

valorificat inovativ și unde interculturalitatea este asumată.

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 7

Misiune pentru Primăria Municipiului Timişoara

Primăria municipiului Timişoara creează condiţiile propice unei vieţi culturale

dinamice şi diverse în oraş, competitivă la nivel naţional şi internaţional şi relevantă

pentru cetăţenii oraşului:

 recunoaşterea valorilor de patrimoniu şi punerea în valoare a acestora;

 sprijin pentru cultura contemporană;

 considerarea libertăţii de expresie ca element fundamental al creativităţii şi inovării;

 recunoaşterea importanţei legăturilor dintre cultură şi societate;

 recunoasterea culturii ca motor de dezvoltare individuală şi comunitară;

 respectul democratic faţă de cetăţean şi operatorii culturali în dezvoltarea de politici publice;

 valorificarea potenţialului economic al culturii.

Timişoara culturală este un oraş în care creativitatea, solidaritatea, conectivitatea

şi responsabilitatea stau împreună alături de o atitudine deschisă, unde guvernarea

participativă este dublată de eficienţa şi transparenţa deciziilor publice.

În urma consultărilor cu operatorii culturali şi cu reprezentanţi ai Primăriei

Municipiului Timişoara, s-au definit cele 5 Axe prioritare ale strategiei culturale şi

obiectivele lor tematice, după cum urmează:

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 8

Axă transversală

5.Timişoara Deschisă Un oraş în care guvernarea culturală se bazează pe valorile democraţiei participative, unde

serviciile publice sunt eficiente şi creează cadrul necesar unui act cultural de calitate, bazat pe dreptul creatorului la libertatea de expresie şi pe recunoaşterea rolului culturii pentru dezvoltare

individuală şi comunitară.

Axe prioritare Obiective tematice

1.Timişoara Creativă Un oraş în care creaţia contemporană este

încurajată şi susţinută în mod activ, cu interes deosebit pentru zona experimentului

şi abordarea interdisciplinară, în care publicul are acces la spaţii inovatoare şi în care operatorii culturali sunt stimulaţi să dezvolte proiecte relevante pe plan local,

regional şi internaţional.

1.1. Dezvoltarea creaţiei contemporane şi a unui act artistic competitiv pe scena culturală şi relevant pentru comunitate.

1.2. Îmbunătăţirea promovării ofertei culturale şi a comunicării între operatorii culturali.

1.3. Întărirea capacităţii operatorilor culturali de a dezvolta o ofertă culturală de calitate.

2.Timişoara Implicată Un oraş în care solidaritatea şi diversitatea

culturală coexistă, a cărui identitate se defineşte continuu şi se ancorează în profilul

multicultural timişorean şi diversitatea lingvistică şi confesională prezentă.

2.1. Creşterea implicării operatorilor economici şi a administraţiei publice ca parteneri pentru realizarea actului cultural timişorean.

2.2. Creşterea participării culturale în cartierele timişorene.

2.3. Dezvoltarea de noi categorii de public pentru actul cultural.

2.4. Acces sporit la cultură pentru grupurile de risc

2.5. Un oraş care contribuie la formularea identităţii culturale a regiunii, în care diversitatea culturală este protejată şi promovată.

2.6.Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor şi dezvoltarea unei educaţii pentru cultură

3.Timişoara Conectată 3.1. O mai bună racordare a Timişoarei la

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 9

Un oraş racordat la mişcările artistice contemporane din ţară şi străinătate, prezent

prin artişti şi organizaţii de cultură la evenimente relevante de profil, implicat în

schimburi de experienţă, parteneriate şi reţele regionale, naţionale şi internaţionale si

atractiv pentru turişti.

dinamica culturală naţională şi internaţională.

3.2. Valorificarea patrimoniului şi ofertei culturale în cadrul ofertei turistice a oraşului şi a localităţilor limitrofe.

4.Timişoara Responsabilă

Un oraş în care patrimoniul construit şi natural este protejat şi în care spaţiul public

este de calitate, oferind astfel un cadru favorabil cetăţenilor prin oferta culturală şi artistică prezentată, atât în centru cât şi în

cartiere şi în localităţile limitrofe.

4.1. Creşterea gradului de conştientizare a valorilor de patrimoniu, reabilitarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit al oraşului

4.2. Creşterea calităţii spaţiului public amenajat ca un cadru favorabil pentru artă şi cultură

4.3. Creşterea calităţii spaţiilor verzi amenajate ca un cadru favorabil pentru artă şi cultură

4.4.Regenerare urbană prin cultură şi refuncţionalizare pentru cultură

Relaţia dintre aceste dimensiuni de dezvoltare prin cultură este ilustrată în

diagrama de mai jos, urmată de prezentarea obiectivelor generale, în jurul cărora sunt

grupate măsurile concrete de acţiune pentru cultura timişoreană în perioada 2014-2024.

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 10

Structura documentului

Documentul strategiei este structurat în jurul următoarelor capitole:

1. Contextul elaborării strategiei

2. Metodologie

3. Analiza mediului extern

4. Cultura – dimensiune transversală a politicilor publice

5. Cartarea resurselor culturale

6. Obiective generale şi măsuri

7. Plan de acţiune

8. Proceduri şi indicatori de evaluare

9. Instrumente de implementare

1. Contextul elaborării strategiei prezintă legătură dintre strategie şi proiectul

Poli culturali - Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi

regională, candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii şi alte

documente de referinţă pentru planificarea culturală la nivel european.

2. Metodologia detaliază principiile care stau la baza planificării culturale şi

prezintă activităţile care au fost realizate pentru formularea strategiei:

documentare, consultarea factorilor interesaţi, elaborarea propunerilor

concrete şi colaborarea dintre Consultant (echipa de experţi contractată) şi

Primăria Municipiului Timişoara.

3. Analiza mediului extern cartează principalii factori externi politici, economici,

sociali, tehnologi, de natură legală şi de mediu care au fost luaţi în considerare

în formularea strategiei culturale. Analiza PESTLE indică caracteristicile macro-

mediului în care acţiunează operatorii culturali şi administraţia publică, în

calitate de susţinător al vieţii culturale şi al patrimoniului oraşului.

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 11

4. Cultura – dimensiune transversală a politicilor publice documentează

prezenţa resurselor şi proiectelor culturale efective în documente cu rol

strategic pentru dezvoltarea oraşului Timişoara, a judeţului Timiş, a regiunii

Vest şi a euroregiunii DKMT. Scopul capitolului este de a marca viziunea

efectivă asupra rolului culturii pentru dezvoltare şi de a identifica resursele

financiare şi organizaţionale efective care pot fi mobilizate pentru a susţine

atingerea obiectivelor culturale.

5. Cartarea resurselor culturale sintetizează principalele elemente de vitalitate

culturală ale oraşului, prin prezentarea şi interpretarea de date de consum

cultural, gradul de accesare al fondurilor europene, evoluţia alocării de fonduri

publice pentru cultură în Timişoara şi în judeţul Timiş, situaţia organizaţiilor

non-guvernamentale, etc.

O subsecţiune consistentă este dedicată domeniilor culturale care au fost

documentate cantitativ şi calitativ de către Consultant. În ordine alfabetică,

acestea sunt:

Arhitectură-patrimoniu-mediu construit Artele spectacolului Arte vizuale Cultură scrisă

Dezvoltarea publicului şi diversitatea expresiilor culturale Industrii culturale şi creative Muzee Muzică

6. Obiective generale şi măsuri prezintă în detaliu obiectivele generale şi

măsurile efective care sunt propuse prin documentul de strategie culturală.

Măsurile sunt acţiuni concrete pe care le întreprinde Primăria Municipiului

Timişoara şi Consiliul Local alături de parteneri, dintre care cei mai importanţi

sunt: Consiliul Judeţean Timiş, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală

Europeană, operatori culturali publici şi privaţi, Direcţia Judeţeană pentru

Cultură Timiş.

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 12

Prezentăm succint exemple de măsuri, organizate pe câteva categorii majore:

- noi instituţii culturale şi creative. Exemple: Centru Interdisciplinar Artă-Tehnologie- Experiment; Centru de Proiecte Culturale al Municipiului Timişoara; fond de start-up pentru zona de industrii culturale şi creative; transformarea Cinema Timiş într-un Art House; fond de dezvoltare regională a cinematografiei; centre comunitare de învăţare permanentă cu funcţiuni culturale în cartiere.

- noi spaţii pentru cultură. Exemple: spaţii pentru depozitare, conservare şi restaurare a patrimoniului mobil; o nouă sală de spectacole pentru Teatrul German din Timişoara; o nouă sală de spectacole şi concerte în Timişoara, cu o capacitate de aproximativ 1500 de locuri; refuncţionalizarea unor spaţii aflate în patrimoniul Primăriei ca spaţii culturale; acordarea de reduceri pe impozitul pe proprietate din chirii pentru operatorii economici şi pentru persoanele fizice care oferă spaţii (clădiri şi terenuri) pentru operatori culturali; refuncţionalizarea unor spaţii aflate în patrimoniul Primăriei ca spaţii culturale.

- facilităţi pentru acces la cultură. Exemple: amenajarea şi dotarea corespunzătoare a instituţiilor publice de cultură pentru persoane cu dizabilităţi; amenajări pentru relaţii spaţiale logice şi pentru spaţii primitoare în preajma instituţiilor de cultură; trasee de mobilitate durabilă (pietoni, biciclete) care să lege obiective culturale.

- instrumente de comunicare culturală. Exemple: campanii de promovare a voluntariatului, mecenatului, exemple de bună practică în educaţia culturală şi dezvoltarea publicului; crearea unui portal cultural online, în care fiecare operator poate înregistra informaţii relevante; publicarea revistei „Revolutionary TM” în versiune print şi online; sprijin pentru afişaj stradal pentru proiecte culturale; campanie de conştientizare a valorilor de patrimoniu de către proprietarii de imobile.

- priorităţi tematice pentru Agenda culturală locală: trasee culturale, tabere interculturale, dialog intergeneraţional, educaţie culturală şi dezvoltarea publicului, şcoli de vară pentru curatori tineri şi teoreticieni în domeniul artistic, promovarea brandurilor culturale locale, intervenţie culturală.

- tipologii noi de proiecte finanţabile prin Agenda culturală locală. Exemple: mobilităţi; rezidenţe; schemă de co-finanţare pentru participarea operatorilor culturali timişoreni la

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 13

proiecte culturale internaţionale; burse de creaţie şi de atelier; burse pentru debut literar; burse pentru tineri manageri culturali; trasee culturale; târguri de proiecte.

- reglementări noi pentru finanţările nerambursabile pentru proiecte culturale. Exemple: finanţări multianuale; noi proceduri pentru constituirea şi funcţionarea evaluării cererilor de finanţare; ghid de decont; informare cu privire la condiţiile de concurs.

- noi abordări ale guvernării culturale: Exemple: gruparea funcţiilor culturale din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara în cadrul unui Birou pentru Cultură în cadrul Direcţiei Comunicare; înfiinţarea unui Centru de Proiecte Culturale al Municipiului Timişoara care, printre altele, să preia funcţia de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale; încurajarea atribuirii competitive pe criterii calitative pentru proiectarea investiţiilor publice cu impact asupra imaginii urbane.

- reglementări în sprijinul calităţii imaginii urbane şi a prezenţei artei în stradă. Exemple: adoptarea şi urmărirea cu consecvenţă a unei Politici de Arhitectură a Timişoarei; constituirea unei comisii de estetică urbană; intrarea în legalitate e artiştilor ambulanţi; comisionarea pe bază de concurs a unor lucrări de artă în spaţii publice; proiecte de street art în locaţii strategice pentru oraş; amenajări pentru cultură în preajma şi în incinta complexului verde: Pădurea Verde, Muzeul Satului Bănăţean, Grădina Zoologică; asigurarea de facilităţi fiscale şi asistenţă tehnică pentru proprietarii care vor să reabiliteze faţadele clădirilor lor.

- formare profesională pentru profesionişti din domeniul culturii. Exemple de teme prioritare: managementul proiectelor de cooperare culturală; accesul persoanelor cu dizabilităţi la cultură; educaţie culturală şi dezvoltarea publicului; restaurare (Universităţi de vară); antreprenoriat cultural.

- conectarea efectivă a fenomenului cultural viu timişorean la dinamica artistică regională, naţională şi internaţională. Exemple: eligibilitatea cheltuielilor de participare la evenimente internaţionale în cadrul proiectelor finanţate în cadrul Agendei culturale locale; mobilităţi internaţionale; sprijin pentru colaborări internaţionale; sprijin pentru evenimente cu o componentă internaţională puternică; valorificarea potenţialului de diplomaţie culturală şi participarea la reţele culturale europene pentru colaborările culturale.

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 14

7. Planul de acţiune prezintă o planificare a măsurilor prezentante în capitolul 6

pe termen scurt, mediu şi lung şi a indicatorilor de impact şi de rezultat

relevanţi fiecărui obiectiv general. Pentru axa transversală Timişoara deschisă,

detaliată în capitolul 9, Instrumente de implementare, sunt de asemenea

etapizate acţiunile necesare.

8. Procedurile şi indicatorii de evaluare identifică acţiunile necesare şi datele

care, colectate, dau măsura impactului strategiei pe termen mediu şi lung.

Evaluarea impactului strategiei culturale pentru următorii 10 ani la nivelul

oraşului se realizează pe baza unei grile cadru de indicatori stabiliţi plecând de

la schema de măsurare a impactului programului Liverpool 08 Capitală

Europeană a Culturii, model recomandat ulterior de Comisia Europeană pentru

dezvoltarea politicilor culturale la nivel local. În formularea indicatorilor s-a

ţinut cont de recomandările adresate autorăţilor publice locale în cadrul

Agendei 21 pentru cultură şi în Rezoluţia legislativă a Parlamentului European

din 12 decembrie 2013 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului

European şi a Consiliului de stabilire a unei acţiuni a Uniunii în favoarea

evenimentului „Capitale Europene ale Culturii” pentru anii 2020 – 2033 .

Indicatorii privesc mai multe dimensiuni:

- Impactul asupra sectorului cultural ca sistem de producţie culturală;

- Imaginea oraşului, identitate şi percepţii asupra ofertei culturale şi atractivităţii Timişoarei ca destinaţie culturală;

- Impactul economic al investiţiilor în cultură;

- Accesul la cultură şi participare culturală;

- Infrastructura culturală, patrimoniu cultural şi natural, mediu construit;

- Guvernare culturală.

Investim în viitorul tău!

P g l IPA d C T f t li ă R â i R bli S bi t fi ţ t d U i

Pa gi na 15

9. Instrumente de implementare descrie rolurile şi responsabilităţile

autorităţii publice locale, ale Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului

Timişoara (propus a fi înfiinţat) şi ale Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală

Europeană, roluri care converg către realizarea viziunii oraşului în 2024, în

concordanţă cu misiunea acestora şi pentru atingerea unor obiective generale şi

specifice, cum este candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii

în 2021. O discuţie aparte este dedicată funcţionării Agendei culturale locale,

cu recomandări de îmbunătăţire.

Concluzii

Asumarea prin Hotărâre de Consiliu Local a documentului de politică publică Strategia

Culturală a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2024 reprezintă un moment

care marchează importanţa sectorului cultural pentru Timişoara. Aşa cum a fost

prezentat anterior, acest document furnizează nu numai direcţiile strategice şi măsurile

preconizate pentru atingerea obiectivelor, ci oferă şi seturi de indicatori de monitorizare

şi evaluare, o descriere a instrumentelor de implementare, o organizare în timp a

acţiunilor, precum şi sugestii privind resursele necesare pentru punerea în aplicare a

măsurilor propuse.

Acesta este un document care a fost elaborat în urma unui proces consultativ care

a reprezentat o mobilizare a tuturor actorilor care s-au arătat interesaţi şi dispuşi să

contribuie la conturarea viziunii de dezvoltare efective a oraşului prin cultură.

Consultarea, însoţită de un bogat efort de documentare şi cercetare cantitativă a

consumului cultural în ultimii 13 ani în oraş, reprezintă argumente pentru transpunerea în

realitate a măsurilor cuprinse în strategie. Implicarea în procesul de elaborare a

strategiei culturale este un fundament pentru asigurarea participării şi pentru

implementare. Cultura poate crea punţi de comunicare acolo situaţia economică şi

socială conduce la inegalităţi de şanse şi de perspective, iar împreună, toţi cei interesaţi

şi implicaţi în sprijinirea, crearea, promovarea şi consumul cultural pot aduce cultura în

centrul dezvoltării oraşului.

Pa gi na 16

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Strategia a fost formulată în cadrul proiectului transfrontalier „Poli culturali - Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională”, realizat de Institutul Intercultural Timişoara, în calitate de partener lider, împreună cu Primăria Municipiului Timişoara, Primăria Oraşului Zrenianin, Primăria Oraşului Panciova şi Parlamentul Civic Oraşul Liber Vârşeţ. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, axa prioritară 3 - Promovarea schimburilor între comunităţi (People-to-People), măsura 2 – Îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităţile din zona de graniţă. Procesul de formulare a strategiei a fost implementat de o echipă de experţi independenţi, aparţinând consorţiului format din două organizaţii non-guvernamentale: Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură şi ATU - Asociaţia pentru Tranziţie Urbană. Consorţiul a lucrat pentru Primăria Timişoara, în calitate de beneficiar, în cadrul contractului intitulat „Dezvoltarea strategiei culturale pentru Timişoara, organizarea a 3 dezbateri pe tema Capitală Culturală Europeană”.

Pa gi na 17

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

1. Contextul elaborării strategiei

„Strategia culturală a municipiului Timişoara 2014-2024” este un document de politică

publică ce va fundamenta şi ghida activitatea Primăriei Municipiului Timişoara în

domeniul culturii fomulând paşii necesari de urmat de sectorul cultural pentru realizarea

viziunii comune propuse.

Strategia a fost formulată în cadrul proiectului transfrontalier „Poli culturali –

Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională”, realizat de

Institutul Intercultural Timişoara, în calitate de partener lider, împreună cu Primăria

Municipiului Timişoara, Primăria Oraşului Zrenianin, Primăria Oraşului Panciova şi

Parlamentul Civic Oraşul Liber Vârşeţ. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin

Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia, axa prioritară 3 -

Promovarea schimburilor între comunităţi (People-to-People), măsura 2 – Îmbunătăţirea

guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităţile din zona de

graniţă.

Procesul de formulare a strategiei a fost implementat de o echipă de experţi

independenţi, aparţinând consorţiului format din două organizaţii neguvernamentale:

Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură şi Asociaţia pentru Tranziţie Urbană (A.T.U.).

Consorţiul a lucrat pentru Primăria Timişoara, în calitate de beneficiar, în cadrul

contractului intitulat „Dezvoltarea strategiei culturale pentru Timişoara, organizarea a 3

dezbateri pe tema Capitală Europeană a Culturii”.

„Strategia culturală a municipiului Timişoara 2014-2024” a fost formulată în acord cu

metodologia programului Liverpool 08 Capitală Europeană a Culturii, metodologie

acceptată la nivel european ca model de bună practică în proiectarea, implementarea şi

evaluarea politicilor publice în cultură la nivel local, recomandată de Comisia Europeană.

Demersul de fundamentare şi de proiectare a strategiei a fost de asemenea ghidat de

Agenda 21 pentru cultură, adoptată de autorităţi locale din întreaga lume ca document

de referinţă în dezvoltarea culturală. Procesul de formulare a strategiei, care a durat opt

Pa gi na 18

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

luni, februarie-octombrie 2014, a urmărit principiile, responsabilităţile şi recomandările

Agendei 21 pentru cultură. Abordarea echipei de experţi şi a Primăriei Timişoara a fost

una asumat participativă – prin consultările şi atelierele de planificare participativă

programate în acest interval, transversală – plasând cultura la intersecţia cu alte

sectoare de activitate şi corelând-o cu documente de politici publice din alte zone

profesionale şi sustenabilă – prin planificarea măsurilor pe termen lung, pentru următorii

zece ani, plecând de la potenţialul şi capacitatea operatorilor culturali din Timişoara, cu

un sens de evoluţie de jos în sus.

Deşi nu se confundă cu Programul Capitală Europeană a Culturii în care Timişoara

este înscris ca oraş candidat pentru anul 2021, „Strategia culturală a Municipiului

Timişoara 2014-2024” sprijină candidatura Timişoarei prin viziunea şi măsurile propuse pe

termen lung. De altfel, strategia culturală a oraşului este o condiţie necesară dosarului

de candidatură. Regulamentul pentru Programul Capitală Europeană a Culturii 2020-20332

prevede că „premiul titlului de Capitală Europeană a Culturii va continua să se bazeze pe

un program cultural creat în mod special pentru Capitală Europeană a Culturii, care ar

trebui să deţină o puternică dimensiune europeană. Programul ar trebui, de asemenea, să

facă parte dintr-o strategie pe termen lung cu impact sustenabil asupra dezvoltării

economice, culturale şi sociale locale”. „Contribuţia la strategia pe termen lung” este de

asemenea unul dintre cele şase criterii în acordarea titlului. În procesul de formulare,

echipa de experţi, Primăria Municipiului Timişoara şi Institutul Intercultural Timişoara au

implicat Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii.

Miza acestui document strategic rămâne, însă, dezvoltarea pe termen lung a oraşului prin

cultură şi a sectorului cultural în sine, în cooperare cu alte oraşe din ţară, din regiune şi

din străinătate. „Strategia culturală a municipiului Timişoara 2014-2024” va stimula

dezvoltarea culturală a oraşului pentru următorii zece ani, integrând momentul 2021,

indiferent de rezultatul competiţiei. Sprijinind candidatura Timişoarei, strategia 2 Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2013 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale Europene ale Culturii” pentru anii 2020 – 2033 (COM(2012)0407 – C7-0198/2012 – 2012/0199(COD))

Pa gi na 19

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

acţionează ca viziune şi planificare integratoare, înainte şi după obţinerea titlului de

Capitală Europeană a Culturii 2021.

Pa gi na 20

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

2. Metodologie

Principii Planificarea culturală, ca acţiune distinctă a politicilor culturale, reprezintă o încercare

pentru fiecare comunitate. Calitatea planificării poartă amprenta valorilor sale

reprezentantive şi determină încrederea şi implicarea în realizarea măsurilor propuse.

Timişoara este un oraş pentru care valorile civice şi drepturile democratice au fost şi sunt

esenţiale. Oraş al Revoluţiei din 1989, în care iniţiativa privată este încurajată şi

respectată, Timişoara a privit întotdeauna spre Europa ca spre un reper de modernizare şi

dezvoltare. Strategia culturală pentru perioada 2014-2024 susţine valorile bunei guvernări

şi se bazează pe o largă consultare a operatorilor culturali.

Principii care au stat la baza elaborării strategiei culturale a Timişoarei pentru perioada

2014-2024:

 Luarea în considerare a rolului culturii pentru dezvoltare. Urmând

recomandările Agendei 21 pentru cultură, cultura este al patrulea pilon al

dezvoltării durabile şi trebuie tratată cu atenţie în documentele programatice şi

măsurile de dezvoltare urbană şi teritorială. Formularea strategiei a îmbrăţişat

premisele proiectului Poli culturali, proiect care a generat cadrul realizării acestei

strategii, prin care cultura este un important factor de dezvoltare individuală şi

comunitară. Cultura este un sistem viu, conectat cu alte sectoare de activitate, iar

guvernarea culturală trebuie să se bazeze pe aceleaşi principii ale bunei guvernări

care fondează activitatea publică în general.

 Colectarea de date cantitative şi calitative de încredere, necesare analizei

domeniului cultural. La nivel naţional, Timişoara are cea mai consistentă

experienţă de analiză a vieţii culturale, bazată pe proiectele de cercetare

sociologice şi statistice realizate în anii 2000, 2005 şi 2013 prin implicarea

Institutului Intercultural Timişoara şi a Universităţii de Vest. Informaţia este

Pa gi na 21

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

necesară pentru a ancora observaţiile şi măsurile propuse în realitatea vieţii

culturale a oraşului.

 Cunoaşterea şi înţelegerea situaţiei şi a relaţiilor dintre factorii interesaţi ai

culturii timişorene. Dincolo de analiza bugetelor şi a tipurilor de proiecte

realizate pentru publicul de cultură timişorean, este necesar să se urmărească

schemele de colaborare şi potenţialul de conflict sau segregare în producţia şi

promovarea culturii timişorene. De asemenea, interesele operatorilor culturali

pentru obiectivele de dezvoltare culturală arată potenţialul de susţinere al

măsurilor şi proiectelor care ar fi necesare pentru atingerea acelui obiectiv. Fără

această susţinere, programele şi deciziile de politică publică nu ar avea

legitimitatea socială pentru a se realiza.

 Considerarea planificării culturale drept un avantaj în sine pentru oraş.

Consultările şi discuţiile din perioada planificării aduc împreună operatori culturali

care construiesc oferta culturală a oraşului şi se adresează nevoilor şi aspiraţiilor

cetăţenilor oraşului. O viziune comună pentru oraş se poate dezvolta doar prin

deliberare şi cunoaştere reciprocă. Asumarea unor obiective comune pe termen

lung se construieşte prin discutarea chestiunilor fundamentale ale politicilor

culturale, dintre care poate cea mai importantă întrebare priveşte gradul de

implicare a statului în cultură, de la finanţator la creator de conţinut cultural.

 Un plan de comunicare şi de implicare a operatorilor culturali simplu şi

pragmatic. Odată demarat procesul de planificare, acesta trebuie să asigure

implicarea operatorilor culturali prin oferirea de soluţii simple, la îndemână,

pentru participare. Discutarea rolului pe care îl are această implicare pentru

formularea şi implementarea strategiei va asigura eficienţa procesului şi va

canaliza opiniile către atingerea unor ţinte clare.

 Construirea de punţi de comunicare şi colaborare între administraţia publică,

sectorul cultural şi creativ şi alţi factori interesaţi. Diferenţele de status şi de rol

în viaţa culturală a oraşului creează adesea bariere de comunicare. Prin facilitare,

procesul de planificare pentru strategia culturală a oraşului construieşte

Pa gi na 22

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

comunicare şi transformă operatorii culturali şi administraţia publică într-o

comunitate.

 Transformarea punctelor tari în avantaje competitive şi în potenţial pentru

dezvoltare; adresarea nevoilor şi a punctelor slabe ale sectorului cultural.

Dezvoltarea culturală şi punerea în valoarea a culturii pentru dezvoltare depind în

egală măsură de o privire onestă asupra profilului sectorului cultural din oraş, a

lucrurilor pe care le face bine şi a problemelor care există.

 Interesul public ghidează toate acţiunile administraţiei publice locale şi ale

culturii publice. Legătura dintre oraş şi cetăţeni trebuie să fie evidentă din felul

în care oraşul pregăteşte şi comunică acţiunile culturale finanţate din bani publici.

În acest context, prezenta strategie ţine cont de rezultatele cercetării sociologice

realizate în iarna anului 2013 pentru identificarea nevoilor culturale, a motivaţiei

de consum cultural a populaţiei oraşului Timişoara. Nu doar patrimoniul cultural

şi viaţa artistică, ci şi infrastructura socială sau de petrecere a timpului liber şi

democraţia culturală reprezintă un capital esenţial pentru dezvoltarea oraşului.

Protejarea şi susţinerea acestora sunt misiuni esenţiale pentru cultura publică.

Dacă oraşul se va dezvolta prin cultură, acest lucru se va întâmpla doar printr-o

viziune în care consideraţiile sociale, economice şi de mediu vor fi complementare

priorităţilor culturale.

 Viaţa culturală se bazează pe relaţiile pe care aceasta le dezvoltă în regiune, la

nivel naţional şi internaţional. Istoric, nicio comunitate prosperă nu a reuşit să

supravieţuiască în izolare iar Timişoara demonstrează cu prisosinţă acest fapt. În

prezent oraşul are nevoie să urmeze trasee istorice, fireşti, ale comunicării

regionale şi internaţionale şi să descopere drumuri noi pentru promovare şi

colaborare culturală. Într-o lume globalizată, în care fiecare oraş îşi caută

avantajele competitive, oferta culturală şi creativitatea depind de conectare şi de

mobilitate.

 Cultura publică este creată nu doar de instituţii publice, ci şi de organizaţii

neguvernamentale, actori privaţi şi creatori independenţi. Sensul culturii

Pa gi na 23

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

publice este definit de interesul public pe care îl reprezintă, iar democratizarea

culturii presupune legitimare şi acordarea de şanse egale la accesarea fondurilor

publice, în funcţie de merit, indiferent de forma de organizare juridică,

recunoscând potenţialul creativ al fiecărui actor creativ.

 Opiniile operatorilor culturali contează, la fel cum sunt importante nevoile şi

părerile altor factori interesaţi de viaţa culturală timişoreană. Viitorul este

construit social prin interacţiunea motivaţiilor, aşteptărilor, simbolurilor şi

acţiunilor individuale şi de grup. Timişoara în 2024 este o construcţie a tuturor

cetăţenilor săi, iar o dezvoltare culturală durabilă nu poate exista fără o bază

solidă a unor aspiraţii comune.

 Ideea de cultură cuprinde fenomene contemporane ale expresiilor culturale,

cum ar fi street art şi industriile creative. Strategia culturală ţine cont de aceste

noi manifestări culturale şi le integrează firesc în viaţa oraşului. Măsura în care

anumite expresii sunt acceptate sau nu în oraş ţine de o alegere conştientă a

oraşului, bazată pe deliberare, ca principiu fundamental al acţiunii publice

democratice.

Activităţi realizate pentru elaborarea strategiei Procesul de elaborare a strategiei culturale a Municipiului Timişoara pentru perioada

2014-2024 a avut loc între februarie şi august 2014 şi a constat în mai multe tipuri de

activităţi, care au debutat cu lansarea oficială a procesului pe 14 aprilie, în cadrul unei

conferinţe de presă.

Au urmat mai multe activităţi de documentare, consultare şi formulare a strategiei

culturale, ocazii cu care Consultantul a implicat direct aproximativ 450 de persoane prin

focus-grupurile, interviurile, dezbaterile şi prezentările pe care le-a organizat. Mai mult

de 2.000 de persoane au fost implicate în total, direct şi indirect, în procesul de

formulare a strategiei şi la dezbaterile organizate în cadrul contractului de consultanţă,

Pa gi na 24

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

unde au participat invitaţi internaţionali din Spania, Belgia, Italia, Ungaria, Olanda şi

Serbia.

Întâlnirile de tip focus-grup au avut loc în perioada 14-30 mai la Galeria de Artă a

Primăriei din Piaţa Victoriei nr. 5, o locaţie accesibiliă şi care a asigurat condiţiile

necesare desfăşurării întâlnirilor. Au participat 185 de persoane la cele 14 sesiuni de tip

focus-grup, astfel: arte vizuale (34); arta tinerilor, educaţie culturală, arta amatorilor

(35); artele spectacolui şi film (26); arhitectură şi patrimoniu (26); muzee (12); industrii

culturale şi creative (14); biblioteci, edituri, cultură scrisă (7); muzică (31). Focus-

grupurile au fost proiectate pentru a răspunde unor întrebări care priveau trei paliere

temporale (trecut, prezent şi viitor) şi ipoteze cu privire la situaţia respectivului domeniu

cultural. Ipotezele s-au bazat pe interviuri prealabile cu operatori culturali din Timişoara

şi pe datele statistice existente despre creaţia artistică şi consumul cultural în oraş. Au

fost analizate astfel elemente de calitate a ofertei culturale şi a proceselor, vizibilitatea

şi mobilitatea, consumul şi participarea culturală, deschiderea pentru multiculturalitate,

educaţia culturală, guvernanţa culturală şi colaborarea cu mediul de afaceri.

Atelierul de planificare participativă a fost organizat în perioada 19-20 iunie cu sprijinul

Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest. Au participat 42 de persoane

în cele două zile ale evenimentului. Obiectivele atelierului de planificare participativă au

fost de: (1) a defini viziunea pentru viitor a sectorului cultural din Timişoara şi de a

identifica valorile împărtăşite la nivelul comunităţii operatorilor culturali alături de alte

organizaţii reprezentative din oraş; (2) a analiza situaţia existentă şi a identifica

probleme-cheie din sectorul cultural, urmate de stabilirea unor priorităţi de acţiune; (3)

a formula posibile soluţii pentru rezolvarea problemelor şi a găsi idei de măsuri fezabile,

sub forma unor programe, proiecte sau acţiuni. Atelierul de planificare participativă a

avut rolul de a proiecta strategia împreună cu operatorii culturali din Timişoara. Echipa

de proiect a avut rolul de facilitator, coagulând participanţii, ghidându-i şi sprijinindu-i în

formularea direcţiilor de acţiune şi a soluţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor

Pa gi na 25

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

culturale ale oraşului pentru 2024. Rezultatele cercetării sociologice realizate în iarna

anului 2013 pentru identificarea nevoilor culturale, a motivaţiei de consum cultural a

populaţiei oraşului Timişoara au fost menţionate participanţilor. Documentul care a oferit

repere valoroase echipei de proiect şi participanţilor a fost Agenda 21 pentru cultură,

care a fost luată ca referinţă în etapa de proiectare a atelierului şi a fost prezentată

sumar participanţilor la începutul activităţilor. Pentru organizarea atelierului de

planificare participativă Consultantul a trimis invitaţia de participare unui număr de

peste 600 de contacte din sectorul cultural, invitaţie care a fost promovată pe site-ul

primăriei şi pe pagina de Facebook a proiectului şi de către presă, în urma trimiterii

comunicatului de presă.

Pentru realizarea cartării resurselor culturale ale oraşului echipa Consultantului a

demarat încă din luna aprilie un proces de documentare, centrat pe trei tipuri de resurse:

spaţii culturale (actuale şi potenţiale), operatori culturali (organizaţii şi instituţii publice

de cultură) şi manifestări culturale (evenimente şi proiecte de anvergură, relevante

pentru oraş). Eforturile comune de documentare a tuturor celor trei tipuri de resurse au

însemnat trimiterea a 12 cereri de informaţii către Administraţia Fondului Cultural

Naţional, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Timişoara, Direcţia Judeţeană

pentru Cultură Timiş, Facultatea de Arte şi Design, Facultatea de Muzică, Muzeul Satului

Bănăţean, Muzeul de Artă, Ordinul Arhitecţilor din România, Biblioteca Judeţeană Timiş,

Ministerul Culturii, Muzeul Banatului, documentare specifică, mai mult de 40 de

interviuri cu persoane-resursă din oraş, interviuri şi trimiterea de chestionare către

instituţiile religioase din oraş şi Consiliile Consultative de Cartier.

Au fost astfel coroborate date obţinute în urma cercetării sociologice realizate de Alpha

Research în cadrul proiectului Poli Culturali în perioada octombrie-noiembrie 2013, dar şi

date mai generale despre economia socială a judeţului, date statistice culturale, inclusiv

despre vitalitatea culturală, şi informaţii furnizate de operatorii culturali participanţi la

întâlnirile organizate. Cartarea oferă o imagine generală asupra profilului vieţii culturale

Pa gi na 26

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

şi operatorilor culturali din Timişoara comparativ cu regiunea şi restul ţării şi scoate în

evidenţă domeniile culturale cele mai performante (din punct de vedere al vitalităţii

culturale) şi cele care au nevoie de sprijin pentru a se dezvolta. Rapoartele tematice

prezintă analize de potenţial ale respectivelor domenii culturale şi au rezultat în urma

realizării mai multor interviuri individuale şi a celor 14 sesiuni de tip focus-grup,

coroborate cu un efort documentar semnificativ.

Pentru cartarea spaţiilor culturale s-a operat o distincţie între spaţiile culturale actuale

şi cele potenţiale. Spaţiile culturale actuale, reprezentând acele spaţii unde au loc

activităţi culturale cu public cu un caracter constant sau ocazional, au fost colectate pe

baza documentării şi a materialelor primite din partea Primăriei Timişoara şi a doamnei

arhitect Marcela Titz, prin amabilitatea doamnei Simona Neumann (Asociaţia Timişoara

Capitală Culturală Europeană 2021). Informaţiile au fost integrate într-o platformă grafică

interactivă Google Maps.

Pentru realizarea hărţii Consultantul a angajat o firmă specializată şi un

colaborator arhitect, cu experienţă în cartarea spaţiilor culturale, şi cuprinde pieţe,

parcuri, dar şi sedii ale unor organizaţii şi instituţii publice de cultură. Harta culturală a

oraşului astfel realizată poate fi actualizată în continuare, rămânând un instrument util

factorilor interesaţi. Spaţiile culturale potenţiale, reprezentate în primul rând de spaţii

industriale dezafectate aflate în proprietate privată, au fost cartate datorită nevoii

sectorului cultural de noi spaţii culturale şi a efortului până în acest moment fragmentat

de acţiune concretă în acest sens. Cu sprijinul unui colaborator arhitect, s-au realizat fişe

individuale ale spaţiilor identificate.

Pentru asigurarea participării la realizarea strategiei, Consultantul a realizat şi

actualizat site-ul www.polesofcultures.eu/timisoara, a elaborat şi trimis 2 buletine

informative (aprilie-mai, respectiv mai-iunie) în care a prezentat activitatea desfăşurată

şi programul activităţilor care urmau şi mai multe comunicate de presă pentru a anunţa

evenimentele din cadrul proiectului.

Pa gi na 27

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Consultantul a invitat constant la toate activităţile publice ale proiectului membri şi

reprezentanţi ai Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, pentru a asigura

corelarea cu activităţile de pregătire a candidaturii oraşului la titlu în 2021, dar şi pentru

a asigura coerenţa de conţinut şi viziune. Pe 23 iulie Consultantul a iniţiat o prezentare a

activităţilor şi măsurilor propuse în cadrul unei întâlniri realizare cu sprijinul Asociaţiei

Timişoara Capitală Europeană a Culturii, întâlnire la care au participat aproximativ 50 de

persoane.

Pa gi na 28

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

3. Analiza mediului extern

La acest subcapitol din Strategia Culturală a Muncipiului Timişoara 2014-2024 sunt

prezentaţi diferiţi factori externi care influenţează în mod direct sau indirect măsurile de

politică publică culturală locală. Analiza are în vedere influenţele legislaţiei care

reglementează viaţa culturală a oraşului, efectele generate de mediului social, de

tendinţele şi aspectele tehnologice, de mediul economic şi situaţia mediului înconjurător,

şi, nu în ultimul rând, de situaţia politică.

Analiza PESTLE se bazează pe observaţii coroborate din documentaţia de specialitate cu

privire la starea economică şi socială a oraşului (realizate de Primăria Municipiului

Timişoara), studii regionale (realizate de Primăria Muncipiului Timişoara) şi de fundament

al Planului Urbanistic General al Timişoarei şi al Programelor de cooperare

transfrontalieră România-Ungaria şi România-Serbia.

Factori politici

 Începând cu ianuarie 2014 Serbia este stat candidat la statutul de membru al

Uniunii Europene;

 Programele de cooperare transfrontalieră România-Ungaria şi România-Serbia vor

continua şi în perioada 2014-2020;

 În ianuarie 2014, la iniţiativa primarului, partidele politice din Timişoara au

semnat un acord de susţinere a candidaturii oraşului la titlul de Capitală

Europeană a Culturii. Aceştia au fost cooptaţi în Board-ul Preşedinţilor Partidelor

Politice, un organism cu rol consultativ;

 Există tensiuni şi uneori conflicte deschise în Consiliul Local, datorită rearanjării

alianţelor politice între PNL, PSD, PDL şi PP-DD;

 În anul 2011, Municipiul Timişoara a aderat la Asociaţia Localităţilor şi Zonelor

Istorice şi de Artă din România – ALZIAR, o organizaţie neguvernamentală având ca

Pa gi na 29

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

obiectiv principal conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural

(conform HCL 360/25.10.2011);

 Municipiul Timişoara este înfrăţit cu 14 oraşe din Europa şi de pe alte continente:

Mulhouse şi Rueil-Malmaison din Franţa, Karlsruhe şi Gera din Germania, Faenza,

Treviso şi Palermo din Italia, Szeged din Ungaria, Novi Sad din Serbia, Graz din

Austria, Nottingham din Marea Britanie, Cernăuţi din Ucraina, Trujillo din Peru, Da

Nang din Vietnam;

 De asemenea Municipiul Tmişoara a încheiat înţelegeri de cooperare cu oraşele

Lublin din Polonia, Taihou din China, Zrenjanin din Serbia, Munchen din Germania,

Gwangju din Coreea de Sud şi Banja Luka din Bosnia -Herţegovina;

 Municipiul Timişoara este membru în următoarele reţele şi asociaţii europene:

Eurocities, Reţeaua Oraşelor Balcanice – BALCINET, „Clubul de la Strasbourg”,

„Alianţa oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin”, European Cities

Marketing, Les Rencontres – Asociaţia oraşelor şi regiunilor europene pentru

cultură, „CITIES FOR SPORTS”, EUROCORE CITIES;

 Timişoara face parte din EUROREGIUNEA DUNĂRE – CRIŞ – MUREŞ -TISA (DKMT),

regiune transfrontalieră care include Regiunea Câmpia de Sud din Ungaria,

Regiunea Voivodina din Serbia şi Regiunea Vest din România.

Factori economici

 Structura pieţei în Regiunea Vest este relativ favorabilă creşterii randamentului

într-un set de industrii ce includ, printre altele, calculatoare şi electronice şi

echipamente electrice3;

 Regiunea Vest este a doua regiune după Bucureşti-Ilfov în termeni de PIB/cap de

locuitor4;

3 ADR Vest, 2013, Competitivitatea firmelor din regiunea Vest: diagnostica, provocări și oportunități – raport intermediar

Pa gi na 30

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Turismul balnear şi de wellness, ecoturismul şi turismul activ, turismul urban şi

MICE reprezintă avantaje competitive pentru Regiunea Vest;

 Nivelul de calificare a forţei de muncă din sectorul turismului din Regiunea Vest

este destul de scăzut;

 Sectorul turismului din Regiunea Vest nu este conectat la reţelele globale, iar

oferta nu este comercializată în afara ţării sau pe piaţa locală;

 Regiunea Vest este o regiune cu performanţe bune la export, fiind pe locul 2 în

ţară în ceea ce priveşte ponderea exporturilor în PIB;

 Dacă până în anul 2011 numărul anual de pasageri care au utilizat Aeroportul

Internațional Timișoara - Traian Vuia a crescut constant ajungând la 1.200.672 pasageri, din anul 2011 numărul de pasageri înregistrează o scădere semnificativă,

respectiv în anul 2012 s-a înregistrat o scădere de 13% faţă de anul 2012, iar în

anul 2013 o scădere de 27% fată de anul 2012;

 Clasamentul primelor 10 ţări după numărul de firme cu participare străină la

capital arată că pe primul lor se situează Italia (191), urmată de Germania (46) şi

Austria (27);

 Clasamentul primelor 10 ţări după valoarea capitalului străin investit în Timişoara

în anul 2013 plasează pe primul loc Elveţia, urmată de Ungaria şi de Italia.

Factori sociali

 Ponderea tinerilor este una redusă în totalul populaţiei (37%), pe fondul ratei

foarte scăzute a natalităţii, specific zonei Banatului;

 Gradul de utilizare a infrastructurii şcolare va scădea în unităţile şcolare aferente

unor cartiere sau zone cu trend demografic descrescător;

 Oamenii sunt reticenţi să accepte un loc de muncă în altă localitate din Regiunea

Vest decât cea de domiciliu;

 Regiunea Vest are dificultăţi în păstrarea angajaţilor cu un nivel ridicat al

competenţelor profesionale;

Pa gi na 31

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Se intenţionează crearea unui observator regional al forţei de muncă la Timişoara;

 În 2006 bilanţul migratoriu pentru municipiul Timişoara era unul negativ (-1,4%),

justificat prin migraţia transfrontalieră a populaţiei autohtone;

 Rata şomajului în judeţul Timiş este, după Ilfov, cea mai mică din ţară (1,51%);

 Faţă de recensământul din 2002, se remarcă în Timişoara o creştere a populaţiei

de etnie română, pe fondul scăderii cu 20% a populaţiei de etnie maghiară şi

germană şi cu 5% a celei de etnie romă;

 Timişoara are o structură socială complexă având un specific multi şi transcultural

bazat pe un spirit tolerant şi de convieţuire multietnică exemplară;

 În Timişoara coexistă paşnic cetăţeni grupaţi în peste 21 de etnii şi 18 religii,

reflectând două trăsături majore ale populaţiei din zonă şi anume

interculturalitatea şi gradul ridicat de toleranţă;

 Creşterea gradului de infracţionalitate şi de violenţă a unor grupuri;

 Municipiul Timişoara s-a manifestat, aproape în permanenţă, ca important

polarizator al forţei de muncă pentru alte regiuni ale ţării, cu excedent

demografic, îndeosebi pentru judeţele din nordul Moldovei, nord-vestul

Transilvaniei (Apuseni, Maramureş) şi Oltenia.

Factori tehnologici

 Municipiul Timişoara a participat în anul 2011 la constituirea asociaţiei „Cluster

Regional Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor Regiunea Vest, România”;

 Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă un avantaj competitiv pentru

Regiunea Vest;

 Se are în vedere îmbunătăţirea accesibilităţii informaţionale pentru toate

categoriile de public şi creşterea transparenţei actului decizional prin

implementarea de sisteme informatice pentru prelucrarea datelor;

 Insuficienta folosire a rezultatelor cercetării nu contribuie la consolidarea unei

economii locale inovative şi creative;

Pa gi na 32

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Tramvaiele sunt cele mai populare şi mai eficiente mijloace de transport din

municipiu. Jumătate din locuitorii care circulă cu mijloace de transport în comun

folosesc tramvaiele. Reţeaua de tramvaie este una dintre cele mai extinse din

ţară, având o lungime de 90 km de cale simplă;

 În data de 1 iunie 2009 şi-a început activitatea Asociaţia Societatea Metropolitană

de Transport Timişoara, prima autoritate de transport metropolitan din România;

 Asociaţia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest a României (ACM-V)

are sediul în Municipiul Timişoara;

 După Bucureşti, Timişul este primul judeţ din România în domeniul activităţilor de

consultanţă în tehnologia informaţiei, cu 103 firme care angajau în 2009 407

persoane şi aveau o cifră de afaceri de 55.949.755 de lei;

 69% din cifra de afaceri în industrii creative era realizată de operatori economici

din Bucureşti, urmaţi de Cluj (4,36%) şi de Timiş (2,30%). În ceea ce priveşte

numărul de salariaţi, Bucureştiul angajează 51,72%, în timp ce Clujul are 6,42%, iar

Timişul 4,12% din totalul naţional. Sectorul cultural creativ din Timiş era format în

2009 din 1.417 operatori economici care angajau 6.234 de persoane şi aveau o

cifră de afaceri totală de 609.090.600 de lei, plasând judeţul pe locul 3, după

Bucureşti şi Cluj. Prin comparaţie cu Clujul, Timişul are o cifră de afaceri mai mică

cu aproximativ 50%, numărul de firme din Timiş reprezentând doar 66% din cel din

Cluj, iar ca număr de angajaţi 64%.

Factori legali

 La nivel naţional, Timişoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator

în Regiunea Vest (prin H.G nr. 998/27.08.2008 pentru desemnarea polilor naţionali

de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu

finanţare comunitară şi naţională);

 Timişoara este oraş de rangul 2 la nivel naţional, alături de Iaşi, Constanţa, Cluj-

Napoca şi Braşov, cu funcţii macroteritoriale şi având cea mai întinsă zonă de

influenţă directă (cu excepţia capitalei), de circa 5.000 km2;

Pa gi na 33

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Legea-cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului

plătit din fonduri publice afectează funcţionarea instituţiilor publice de cultură

prin remunerarea extrem de scăzută a angajaţilor, în pofida talentului artistic, a

volumului de muncă ori a nivelului de pregătire;

 Managementul instituţiilor publice de cultură funcţionează în baza Ordonanţei de

Urgenţă nr. 189 din 25 noiembrie 2008 privind managementul instituţiilor de

spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi al

aşezămintelor culturale de drept public, aprobată prin Legea 269/2009, modificată

şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă 68/2013. Legea managementului

instituţiilor publice de cultură împreună cu normele de aplicare permit

introducerea în evaluarea actului managerial a unor măsuri importante prevăzute

în Strategia culturală a municipiului Timişoara legate de actul managerial al

instituţiilor existente ori al celor care se doreşte a fi înfiinţate;

 Legea drepturilor de autor şi Codul Civil permit angajarea profesioniştilor din

domeniul culturii pe termen limitat, în condiţii de remuneraţie adaptate volumului

de muncă şi profilului profesional impus de respectivele sarcini;

 Instituţiile publice de spectacole funcţionează în baza Ordonanţei nr. 21 din 31

ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum

şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, aprobată prin Legea nr. 353 din 3

decembrie 2007;

 Muzeele publice funcţionează în baza Legii nr. 311 din 8 iulie 2003 muzeelor şi a

colecţiilor publice, modificată prin Legea nr. 12 din 11 ianuarie 2006;

 Patrimoniul imaterial este protejat prin Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind

protejarea patrimoniului cultural imaterial;

 Patrimoniul naţional mobil este protejat în baza Legii nr. 182 din 25 octombrie

2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, cu modificările şi

completările ulterioare;

 Conform legislaţiei în vigoare în România (Legea nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice) beneficiază de protecţie în sens juridic imobilele cu statut

Pa gi na 34

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

juridic de „monument istoric” (clădiri, ansambluri, situri prevăzute în lege ,

precum şi cele existente în Anexa 3 la Legea 5/2000, secţiunea III zone protejate

din PATN – Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional);

 Clădirile de patrimoniu care nu sunt clasate, chiar dacă sunt componente ale unei

zone protejate, pot fi modificate sau chiar eliminate fără sancţiuni juridice, dar cu

consecinţe grave asupra monumentelor istorice şi asupra mediului construit.

Legislaţia privind protecţia patrimoniului cultural se va modifica cel mai probabil

în viitorul apropiat, Codul Patrimoniului Cultural a fost trecut ca prioritate de

guvernare de mai multe ori în ultimii ani. Necesitatea acestui Cod este dată de

faptul ca au fost semnalate situaţii care dovedesc lipsa de eficacitate în protecţia

patrimoniului, dar şi pentru că ar trebui corelate prevederile legate de patrimoniul

mobil şi imobil, material şi imaterial cu prevederi legislative din alte domenii, care

au tangenţă cu patrimoniul;

 În programul Guvernului adoptat în 2014, printre obiectivele Executivului se află şi

constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie ce va prelua în

administrare, va restaura şi va conserva monumentele istorice şi de arhitectură cu

statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea

autorităţilor locale. Aceasta prevedere ar susţine propunerile prezentei strategii,

care pun mare accent pe clarificarea statutului juridic şi pe constituirea unor

parteneriate pentru reabilitarea şi refuncţionalizarea clădirilor de patrimoniu;

 La nivel local, asumarea responsabilităţii privind patrimoniul construit – analiză,

planificare, intervenţie demonstrativă – acţiuni susţinute prin hotărâri de consiliu

local sunt reglementate prin HCL 21/2006 privind aprobarea implementării

proiectului „Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice

din Timişoara" de către Primăria Municipiului Timişoara în colaborare cu Deutsche

Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit (GTZ) şi oraşele înfrăţite Gera şi

Karlsruhe; HCL 39/2007 privind aprobarea Contractului de Finanţare între

Societatea Germană pentru Colaborare Tehnică (GTZ) şi Municipiul Timişoara,

privind realizarea proiectului „ Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a

Pa gi na 35

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Cartierelor Istorice din Timişoara" – măsuri demonstrative; HCL 3/2007 privind

aprobarea Conceptului Integrat de Măsuri pentru Reabilitarea Prudentă şi

Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timişoara; HCL 224/2008 privind

aprobarea Îndrumarului pentru Regulamentul Local de Urbanism al cartierului

Cetate şi al altor zone istorice protejate din Timişoara;

Factori de mediu

 Promovarea ecoinovării va fi o prioritate pentru 2014-2020 în Regiunea Vest;

 Curăţarea suprafeţelor siturilor industriale poluate şi neutilizare şi îmbunătăţirea

terenurilor va fi o prioritate pentru 2014-2020 în Regiunea Vest;

 În perioada 2014-020 se vor desfăşura programe de instruire a instituţiilor publice

în domeniul ecoinovării şi al achiziţiilor publice verzi;

 Există o suprafaţă redusă a spaţiilor verzi în interiorul oraşelor din Regiunea Vest;

 Se urmăreşte reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega

din Timişoara;

 Starea mediului este încă satisfăcătoare, neexistând probleme mari, ireversibile,

în ceea ce priveşte calitatea factorilor apă, aer, sol, biodiversitate;

 Dezvoltarea spaţiilor verzi trebuie să aibă loc nu doar pe orizontală, ci şi în ceea

ce priveşte biodiversitatea, adaptarea de noi specii;

 Perceperea Timişoarei ca un oraş verde provine în primul rând din impresia creată

de malurile râului Bega şi de parcurile din zona centrală veche, dar zonele

rezidenţiale au un deficit de astfel de spaţii;

 Ponderea pasagerilor care utilizează transportul feroviar a scăzut de la 16,3% în

anul 2000 la 5,9% în anul 2010;

 Canalul Bega face parte din sistemul Rhin – Main – Dunăre (coridorul de transport

paneuropean VII Constanţa – Canalul Dunăre Marea Neagră – Dunăre – Main – Rhin –

Portul Rotterdam), făcând posibilă legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră.

Pa gi na 36

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

4. Cultura – dimensiune transversală a politicilor publice

Recunoscând rolul culturii pentru dezvoltarea şi calitatea vieţii, politicile culturale

contemporane atrag atenţia asupra nevoii de a integra firesc sectorul cultural în alte

domenii ale vieţii publice. Preocuparea pentru viaţa culturală a oraşului Timişoara

presupune o relaţie vie între cultură şi urbanism, arhitectură, mediu, educaţie, şi

contribuie la dezvoltarea locală şi regională. Prin documentele de politică publică şi

studiile importante elaborate de administraţia publică în ultimii ani, Timişoara arată că

acordă culturii rolul pe care îl merită datorită beneficiilor multiple pe care le aduce

indivizilor, comunităţii şi economiei locale.

Oraşul s-a pregătit atât să investească în patrimonul de care dispune, cât şi să încurajeze

fenomenele culturale vii. Potenţialul oferit de euroregiuna Banatului istoric este

important şi sunt prevăzute proiecte şi iniţiative care să sprijine dezvoltarea concretă a

unei identităţi comune, bazate pe o colaborare firească între oameni şi între organizaţii.

În plus, cultura reprezintă o investiţie pentru economia locală, care, prin dezvoltarea

turismului bazat pe patrimoniu şi pe evenimente culturale majore, doreşte să atragă

vizitatori şi să transforme oraşul şi regiunea într-un pol cultural cu largă deschidere

internaţională. Capitolul prezintă o analiză a măsurilor propuse pentru atingerea acestor

obiective în perioada următoare.

Majoritatea documentelor strategice de politică publică, relevante pentru cultura

timişoreană, ancorează viziunea pentru oraş de principiile unei dezvoltări durabile, din

care cultura face parte. Este recunoscută multiculturalitatea, ca trăsătură specifică, iar

cultura este relaţionată atât cu bunăstarea şi un nivel crescut al calităţii vieţii, cât şi cu

istoria care trebuie respectată pentru a avea un viitor pe care comunitatea şi-l doreşte.

Viziunea pentru Timişoara a Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de

Creştere Timişoara: spaţiu multicultural integrator şi de avangardă, pol naţional

Pa gi na 37

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

de referinţă în industriile ce utilizează tehnologii înalte, în informatică,

telecomunicaţii şi în serviciile creative

Viziunea pentru Sistemul Urban Timişoara-Arad în 2020: locul unde inteligenţa

şi afacerile sustenabile întâlnesc cultura şi bunăstarea

Viziunea pentru Regiunea Vest în 2020 (conform strategiei de dezvoltare a

Regiunii Vest): Regiunea Vest îşi propune ca, orientând intervenţiile spre nevoile

locuitorilor săi, să ajungă la nivelul de calitate a vieţii din regiunile puternice,

non-capitale ale Europei Centrale.

Viziunea pentru Timişoara în cadrul Masterplanului pentru Planul Urbanistic

General: Timişoara, o metropolă inovativă şi interculturală, cu o economie

competitivă, susţinută de valori de patrimoniu cultural, excelenţă universitară şi

structură urbană eficientă

Viziunea pentru Timişoara în 2030, conform studiului „Vision Timişoara 2030 –

suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infrastructura oraşului

Timişoara”: Timişoara, metropolă europeană high-tech, cu rădăcini istorice şi

culturale

Viziunea pentru judeţul Timiş, conform Strategiei de dezvoltare economico-

socială a judeţului Timiş: Dezvoltarea durabilă a judeţului Timiş – crearea unui

mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, capabil să

asigure creşterea economică continuă, creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi

reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de regiunile Uniunii Europene.

Viziunea pentru regiunea eligibilă în cadrul Programului de Cooperare

Transfrontalieră România-Ungaria 2014-2020 în 2030: În 2030 aria eligibilă este

Pa gi na 38

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

o regiune europeană transfrontalieră funcţională unde, în ciuda existenţei

graniţelor naţionale, există o puternică integrare în multe dintre domeniile

importante. România este membră în spaţiul Schengen, deci nu există bariere

fizice reale în calea cooperării, graniţele pot fi trecute fără oprirea pentru

control. Cooperarea peste frontiere nu este doar posibilă, dar este şi simplă: nu

există dificultăţi administrative suplimentare pentru ca oameni, firme şi instituţii

să lucreze împreună. Cooperarea este o parte integrală şi naturală a vieţii de zi cu

zi a oamenilor care trăiesc aici.

În aprilie 2010 Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat Planul Integrat de

Dezvoltare al Polului de Creştere Timişoara (PIDU Timişoara)5, care cuprinde inclusiv o

analiză socio-culturală a municipiului, alături de o serie de proiecte individuale. Planul a

fost elaborat ca o condiţie necesară în vederea cheltuirii fondurilor alocate oraşului din

Programul Operaţional Regional şi alte programe operaţionale, fiind desemnat drept unul

dintre polii de creştere ai României pentru perioada 2007-2013.

În acest document se remarcă folosirea canalului Bega drept o zona destinată

timpului liber şi agrementului6 şi se recunoaşte impactul major pe care oraşul îl are

asupra activităţii din unele din comunele limitrofe, cum ar fi Dumbrăviţa, Ghiroda şi

Giroc. Se menţionează, de asemenea, Consiliul Consultativ Metropolitan al Zonei

Timişoara, care cuprinde oraşul Timişoara şi primăriile altor 12 comune periurbane. Unul

dintre obiectivele strategice propuse este „asigurarea unui mediu social intercultural,

coeziv şi stabil, favorabil progresului” (p. 242). Se are în vedere, în acest sens, „mărirea

gradului de atractivitate cultural-educaţională a polului la nivel naţional, euroregional şi

european, respectarea valorilor cultural-istorice, a tradiţiilor multiculturale ale zonei”,

printre altele. Printre măsurile amintite, cele mai importante privesc, conform

documentului, „domeniile reabilitării şi promovării clădirilor cu valoare de patrimoniu

5 Primăria Municipiului Timişoara, 2012, Plan Integrat de Dezvoltare al Municipiului Timișoara 6 „Coridorul verde care se întinde de-a lungul Canalului Bega şi traversează Timişoara şi alte comune învecinate, de la est la sud-vest, este de o importanţă vitală ca zonă destinată timpului liber şi agrementului.” (p. 8)

Pa gi na 39

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

cultural naţional, precum şi al conservării obiectivelor din centrele rurale şi al restaurării

clădirilor de interes cultural”7. Se urmăreşte, de asemenea, „stimularea activităţilor

instituţiilor culturale din zonă, dezvoltarea, diversificarea şi sincronizarea ofertelor

culturale prin organizarea de mega-evenimente culturale şi festivaluri în spaţii

neconvenţionale care să pună în valoare şi să aducă în atenţia publicului valorile

patrimoniului cultural.” (p. 245)

Este afirmată existenţa unei ample deschideri internaţionale începând cu 1990,

„favorizată de caracterul multicultural specific Banatului şi de avantajele poziţiei sale

geografice (în vestul ţării, în vecinătatea graniţelor cu Ungaria şi Serbia, aproape de

marile centre de dezvoltare economică din nordul Italiei şi sudul Germaniei).” (p. 239) Se

consideră că Timişoara este deja unul din oraşele cele mai cosmopolite ale României, iar

Aeroportul International Timişoara Traian Vuia este apreciat ca fi al doilea nod aerian al

ţării, după Bucureşti.

PIDU Timişoara identifică măsuri necesare pentru revigorarea sectorului cultural şi

creativ timişorean în cadrul a trei politici: Politica 1.2.1 Dezvoltarea serviciilor

inteligente şi a serviciilor creative, Politica 1.3.1. Înfiinţarea de structuri integrate de

inovare şi cercetare ştiinţifică aplicată pentru îmbunătăţirea transferului de know-

how şi Politica 3.2. Introducerea Timişoarei în circuitul cultural european. În cazul

primelor două politici este vorba despre susţinerea industriilor creative prin derularea

unui proiect de know-how european de către Consiliul Judeţean8 şi realizarea unei clădiri

dedicate infrastructurii de susţinere a afacerilor şi inovării în beneficiul actorilor TI&C din

Regiunea Vest, realizate de Primăria Timişoara9. În cadrul Politicii 3.2 sunt tratate

distinct măsurile care ţintesc către Punerea în valoare a patrimoniului cultural material şi

imaterial, mobil şi imobil (3.2.1) şi Încurajarea excelenţei ofertei culturale (muzicale,

7 „Pe lângă programele de păstrare, conservare şi valorificare a specificului istoric şi cultural local, sunt prevăzute şi măsuri de refuncţionalizare a unor monumente şi situri protejate (Cetatea, Castelul Huniazilor, Piaţa Unirii).” (p. 245) 8 Proiectul Creative Growth, disponibil online pe http://www.creative-growth.eu/, accesat pe 22 august 2014 9 Incuboxx a fost inaugurat în august 2014; știre disponibilă online pe http://www.primariatm.ro/epress.php?epress_id=9219, accesat pe 22 august 2014

Pa gi na 40

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

literare, a artei spectacolului şi a artelor plastice (3.2.3). În primul caz sunt prevăzute

două proiecte: Reabilitarea şi revitalizarea fortificaţiei Cetăţii Timişoara – Bastionul

Theresia (proiect finalizat în 201010) şi Restaurarea şi refuncţionalizarea Castelului

Huniade al Muzeului Banatului (în derulare).

Masterplanul timişorean11 plasează măsurile dedicate culturii, inclusiv patrimoniului, în

cadrul Obiectivului 2 Creşterea atractivităţii oraşului pentru locuitori şi vizitatori,

fiind vorba în primul rând despre măsuri de infrastructură. Se discută despre programe de

regenerare urbană şi despre imaginea urbană, făcându-se referire la „stilul Timişoara” şi

la necesitatea reconversiei unor terenuri pentru funcţiuni de birouri. Politica 7 din cadrul

acestui obiectiv, şi anume Reabilitarea patrimoniului arhitectural şi cultural, clădiri şi

zone urbane, propune trei programe:

 Program 1: Reabilitarea imobilelor de patrimoniu în proprietate de stat

 Program 2: Încurajarea lucrărilor de reabilitare prin acordare de asistenţă tehnică şi de

sprijin financiar proprietarilor de imobile istorice

 Program 3: Reabilitarea domeniului public în cartierele istorice

În cadrul Politicii 8, Asigurarea de servicii şi facilităţi pentru comunitate,

Programul 8 este dedicat infrastructurii culturale şi face o serie de precizări extrem de

importante despre rolul operatorilor culturali privaţi pentru recunoaşterea culturii

timişorene în exterior: „Pe lângă instrumentele culturale publice însemnate, actul

cultural va trebui să fie susţinut de o reţea de operatori culturali privaţi mici. Această

reţea asigură o mare parte din evenimentele culturale locale şi are capacitatea de a

presta o colaborare dinamică şi contemporană cu actori culturali internaţionali. Toate

experienţele de succes din România arată că sectorul privat este responsabil de

10 Bastionul Theresia a fost restaurat, știre disponibilă online pe http://www.primariatm.ro/m/2- Monitorul_Primariei_Timisoara/7-Cotidian/3651-Bastionul_Theresia_a_fost_restaurat.html, accesat pe 22 august 2014 11 Primăria Municipiului Timișoara, 2012, Concept general de dezvoltare urbană (masterplan) – parte a Planului Urbanistic General

Pa gi na 41

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

recunoaşterea specificului românesc, şi mai puţin instituţiile culturale de stat. Aceste

reţele, adeseori volatile şi foarte vulnerabile din cauza lipsei de finanţare, trebuie

atrase în parteneriate cu instituţiile de stat locale, cu păstrarea independenţei creative.

Ele au dovedit că sunt singurele capabile să facă conexiunea dintre actul cultural şi

comunităţile locale din cadrul oraşului.”

Documentul consideră extrem de importantă „distribuirea bugetului alocat culturii

nu doar la instituţiile de stat tradiţionale, ci şi de a crea un fond de sprijin pentru

operatorii culturali independenţi.”

Obiectivele enumerate privesc asigurarea suprafeţelor şi spaţiilor (spaţiu public şi

locaţii, inclusiv imobile istorice sau industriale) pentru activităţi culturale efective şi

pentru funcţionarea operatorilor culturali, cu accent pus pe activitatea din cartiere.

Concret, se recomandă o serie de proiecte, o parte dintre acestea fiind confirmate ca

necesare şi în cadrul analizei pentru realizarea strategiei culturale:

 Centrul cultural de avangardă (tehnologie şi artă în mediul digital) –

refuncţionalizarea unei clădiri de stat administrată de o reţea privată de operatori

culturali;

 Muzeul tehnicii şi ştiinţelor naturale (ADETIM, USAMBV);

 Memorialul Revoluţiei din 1989;

 Centrul Cultural Euro-Banat (Filarmonica Banatul Timişoara);

 Fond cultural local pentru aplicaţiile operatorilor culturali locali – „Fondul Cultural

Timişoara”;

 Sinagoga Cetate şi sinagoga Fabric.

Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Timiş pentru 2009-201512

prevede o axă dedicată culturii, care are trei obiective de dezvoltare:

12 Consiliul Județean Timiș - ADETIM, 2009, Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Timiș pentru 2009-2015

Pa gi na 42

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

1. Dezvoltarea unei vieţi culturale diversificate şi competitive la nivel european ca

element definitoriu pentru afirmarea identităţii naţionale şi coeziunii sociale din spaţiul

timişean;

2. Menţinerea multiculturalitaţii, ca element cheie al coeziunii sociale;

3. Integrarea culturii timişene în circuitul naţional şi european de valori.

Acestei axe îi revin 10 domenii de intervenţie, cărora le corespund mai multe măsuri

efective. Domeniile de intevenţie privesc educaţia culturală, accesul la cultură,

dezvoltarea profesională a resurselor umane, infrastructura culturală, marketingul

cultural, cooperarea culturală internaţională, mediul asociativ şi interculturalitatea,

cooperarea euroregională în regiunea DKMT, managementul şi parteneriatele strategice,

punerea în valoare a patrimoniului construit. În lista de proiecte efective care ar decurge

din strategie pe axa dedicată culturii nu este amintit niciunul.

Programul de cooperare transfrontalieră IPA 2014-2020 România-Republica Serbia13

subliniază importanţa culturii şi a patrimoniului cultural pentru regiune în cadrul a două

axe: Axa 1 Promovarea ocupării forţei de muncă şi servicii pentru creşterea

incluziunii şi Axa 4 Atractivitate pentru un turism sustenabil.

În cadrul primei axe se discută despre incluziunea socială şi culturală, precizându-se ca

exemple de proiecte şi de măsuri, printre altele:

 „Stabilirea unor cadre transfrontaliere şi a unor reţele pentru consolidarea

schimbului cultural transfrontalier”;

 „Crearea unor acţiuni transfrontaliere pentru incluziune, socială, culturală şi

educaţională prin soluţii inovatoare precum întreprinderi sociale, organizaţii de

voluntariat, grupuri de interes special etc.”;

 „Investiţii în infrastructură şi echipamente pentru acţiuni transfrontaliere pentru

activităţi sportive, educaţionale şi culturale, pentru facilitarea şi promovarea

incluziunii sociale”;

13 Programul IPA de cooperare transfrontalieră România – Republica Serbia 2014 – 2020, varianta în lucru iulie 2014

Pa gi na 43

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 „Acţiuni comune pentru o mai bună participare a tuturor grupurilor sociale,

actorilor şi utilizatorilor în crearea şi livrarea serviciilor culturale, educaţionale,

serviciilor de educator şi serviciilor de interes general.”

Axa dedicată atractivităţii turismului pune accent pe valorificarea patrimoniului cultural,

atât prin activităţi de dezvoltare, modernizare, construcţii, reabilitare a patrimoniului şi

a obiectivelor turistice, cât şi prin dezvoltarea unei imagini regionale transfrontalierie,

evenimente culturale comune, dezvoltarea de produse turistice distincte şi promovare.

De asemenea, se au în vedere „parteneriate pentru cercetare şi studii cu privire la

patrimoniul natural şi cultural în zonă.”

În cadrul strategiei de dezvoltare teritorială comună între zonele eligibile pentru

programul de cooperare transfrontalieră România-Ungaria 2014-202014 se au în vedere

priorităţi legate de patrimoniu şi cooperare culturală. În primul caz este vorba despre

protecţia comună şi utilizarea eficientă a valorilor şi resurselor, în care protecţia şi

promovarea patrimoniului cultural, istoric şi natural ca destinaţie istorică este una

dintre cele două acţiuni-cheie prevăzute. În ceea ce priveşte cooperarea culturală,

aceasta este prevăzută, la fel ca în cadrul financiar 2007-2013, în prioritatea dedicată

„promovării cooperării transfrontaliere între instituţii şi cetăţeni”, cu precizarea că se

doreşte finanţarea, mai degrabă, a proiectelor multianuale, decât a evenimentelor

singulare.

Studiul de potenţial privind dezvoltarea la nivelul municipiilor Timişoara şi Arad15 se

ancorează în ambiţia oraşului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii şi

recomandă o candidatură împreună cu Aradul şi localităţile învecinate, care ar crea

avantaje competitive zonei în raport cu contracandidaţii.

14 MEGAKOM Development Consultants, KPMG Advisory Ltd., ICG Ex Ante, iunie 2014, Common Territorial Strategy – 4th draft “Strategic planning based on the analysis of the eligible programme area of CBC Programme between Romania and Hungary” 15 Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, 2013, Studiul de potențial privind dezvoltarea la nivelul municipiilor Timișoara și Arad

Pa gi na 44

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

De altfel, una dintre ţintele viziunii pentru 2030 pentru sistemul urban Timişoara-

Arad este de a deveni un „pol turistic şi cultural”. O serie de priorităţi şi măsuri sunt

prevăzute în acest sens. Pentru „asigurarea unui mediu atractiv pentru locuitori

(Prioritatea 1.1.) se are în vedere asigurarea unor spaţii urbane de calitate şi oportunităţi

de petrecere a timpului liber (Măsura 1.1.1.). Pentru „dezvoltarea societăţii bazate pe

cunoaştere prin cercetare, educaţie şi TIC” (Prioritatea 1.2.) se au în vedere, pe de o

parte „crearea unui mediu de afaceri atractiv, competitiv şi inovativ” (Măsura 1.2.1.) şi,

pe de altă parte, „valorificarea multiculturalităţii şi patrimoniului cultural şi promovarea

turismului” (Măsura 1.2.3.). În cadrul măsurii 1.2.3. întâlnim câteva proiecte importante

pentru oraş, cum ar fi:

 reabilitarea ansamblului Urban Interbelic Corso al Municipiului Timişoara;

 reabilitarea Sinagogii Cetate;

 reabilitarea Ansamblului Memorialul Revoluţiei;

 reabilitarea cinematografelor publice din Timişoara;

 înfiinţarea Muzeului anticipaţiei, ştiinţei şi tehnicii Banat;

 extinderea şi dezvoltarea Centrului multifuncţional judeţean de informare şi

promovare turistică Timişoara.

În cadrul strategiei de dezvoltare regională Vest16 cultura este prezentă la Axa

prioritară 6 „Încurajarea dezvoltării particularităţilor specifice comunităţilor urbane

şi rurale”, unde se discută despre dezvoltarea urbană integrată (prioritatea 6.1), despre

creşterea gradului de acces la cultură şi agreement (prioritatea 6.3) şi despre

valorificarea caracterului transfrontalier (prioritatea 6.4).

Ca operaţiuni orientative sunt precizate modernizarea centrelor istorice şi a

ansamblurilor/clădirilor arhitecturale de patrimoniu, dar şi accesibilizarea mediului fizic

pentru persoanele cu dizabilităţi. Sunt enumerate, de asemenea, măsuri ce privesc

inventarierea clădirilor istorice cu scopul restaurării, sprijinirea proprietarilor pentru

16 Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014- 2020

Pa gi na 45

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

reabilitarea monumentelor istorice sau a ansamblurilor istorice de mare valoare, crearea

unui centru regional de urbanism.

Creşterea gradului de acces la cultură şi agreement este asigurată printr-o serie de

măsuri hard, care privesc modernizarea, extinderea şi dotarea bibliotecilor, muzeelor,

casei de cultură, teatrelor publice şi private, a cinematografelor vechi, dar şi amenajarea

de noi locaţii în zone urbane defavorizate, amenajarea spaţiilor publice de recreere. De

asemenea, sunt prevăzute măsuri soft, care urmăresc sprijinirea centrelor de cultură, a

ONG-urilor din domeniul cultural, a manifestaţiilor culturale, a evenimentelor cultural

locale şi regionale, a candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii, dar şi

elaborarea de studii şi analize, crearea unor districte creative, schimburi de experienţă

cu participarea institutelor culturale, crearea şi promovarea unei agende a evenimentelor

pentru fiecare sezon.

În legătură cu valorificarea caracterului transfrontalier al Regiunii Vest se au în

vedere proiecte comune pentru reabilitarea monumentelor cu valoare arhitecturală, dar

şi schimburi de experienţă, sesiuni de instruire şi crearea de circuite turistice.

Patrimoniul este surprins în cadrul Priorităţii 7.1 Valorificarea patrimoniului

natural şi antropic, unde sunt prevăzute investiţii în reabilitarea monumentelor istorice

pentru reintegrarea acestora în circuitul turistic, dar şi reabilitarea, conservarea şi

amenajarea fostelor situri industriale în scop turistic, alături de măsuri soft precum

promovarea regiunii, inventarierea resurselor turistice regionale, crearea unui centru

Naţional de Promovare şi Informare Turistică (sediu regional), realizarea de studii,

sprijinirea evenimentelor culturale, a dezvoltării muzeelor şi a institutelor culturale.

În iunie 2013 Ordinul Arhitecţilor din România – filiala teritorială Timiş a trimis primăriei

o propunere pentru asumarea de către Primăria Timişoara a unui set de principii şi

obiective generale, de interes public, pentru arhitectura şi spaţiul public din

Timişoara. Alături de mai multe propuneri care ţin de buna guvernare, se recomandă şi

„crearea unei structuri deliberative deschise cu un caracter multidisciplinar pe probleme

de arhitectură, spaţiu public şi dezvoltare socială susţinută de PMT.” Măsurile propuse

Pa gi na 46

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

sunt considerate esenţiale pentru susţinerea candidaturii Timişoarei la titlul de Capitală

Europeană a Culturii în 2021.

Strategia pentru spaţii verzi a Timişoarei17 îşi propune să valorifice potenţialul cadrului

natural şi al peisajului în vederea creării unui mediu de viaţă plăcut, atractiv şi vibrant.

Se urmăreşte „valorificarea optimă a potenţialului cadrului natural, atât din punct de

vedere turistic (amenajare peisagistică, zone pentru agrement), cât şi din punct de

vedere economic (deschiderea navigaţiei pe Bega, transport public), cele două funcţiuni

completându-se într-un mod armonios”.

Studiul realizat în 2011 pentru zonele construite protejate din Timişoara18 face o

serie de propuneri cu privire la direcţii recomandabile de dezvoltare:

 finanţări de la bugetul central sau local ale programelor de reabilitare a

componentelor urbanistice importante, aflate în proprietatea diferitelor instituţii;

 ajutoare şi facilităţi pentru programele particulare de reabilitare a clădirilor, cu

condiţia menţinerii stricte a caracteristicilor tradiţional-istorice ale clădirilor;

 realizarea unui cadastru exact al zonelor cu valoare istorică sau ambientală;

 programe „mediatice” destinate cunoaşterii şi propagării valorilor culturale locale

şi a necesităţii protecţiei lor, pentru corectarea mentalităţii şi instruirea

proprietarilor, profesioniştilor, investitorilor şi oficialilor locali, programe prin

care aceste valori să fie acceptate, protejate şi promovate.

De asemenea, se reaminteşte o particularitate a patrimoniului construit timişorean, mai

exact „valoarea deosebită a ansamblurilor istorice în raport cu monumentele unicat”,

fapt ce determină necesitatea raportării la caracteristicile ansamblului istoric din care

clădirea respectivă face parte.

17 Primăria Municipiului Timișoara, 2010, Strategia dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara 2010- 2020 18 Primăria Municipiului Timișoara, 2011, Studiu de fundamentare istorică “ZONE CONSTRUITE PROTEJATE – TIMISOARA 2011”

Pa gi na 47

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

5. Cartarea resurselor culturale

Elemente de vitalitate culturală

Timişoara este un oraş cu o viaţa culturală medie de foarte bună calitate, care se

remarcă la nivel naţional printr-un echilibru al indicilor de vitalitate culturală19. Valoarea

indicelui compozit a plasat Timişoara în 2010 pe locul 4 în topul oraşelor din România,

după Cluj-Napoca, Sibiu şi Sfântu Gheorghe. Dintre cele 5 dimensiuni analizate, Timişoara

a avut o valoare ridicată a indicelui industrii creative, plasându-se pe locul 2 în topul

naţional sub acest aspect (în clasament nu a fost luat în considerare Bucureştiul). Dacă

cele 3 oraşe din fruntea clasamentului aveau fiecare câte o dimensiune pozitivă

dominantă (Clujul – industriile creative şi infrastructura culturală; oraşul Sibiu -

participare şi resursele umane; oraşul Sfântu-Gheorghe - bugetul alocat culturii şi

situaţia ONG-urilor), Timişoara era în 2010 într-o zonă medie pe toate aceste paliere,

reuşind să se claseze pe locul 4 în topul naţional tocmai datorită acestui echilibru la o

valoare ridicată. În lipsa unor date comparative la nivel naţional din 2010 în prezent,

putem doar presupune că situaţia a rămas la fel sau s-a îmbunătăţit, luând în considerare

faptul că în Timişoara investiţiile publice de la bugetul local pentru realizarea de

proiecte culturale s-au triplat în ultimii 3 ani20, iar oraşul se mobilizează financiar,

cultural şi uman pentru construcţia unei candidaturi competitive la titlul de Capitală

Europeană a Culturii în 2021 şi pentru a beneficia de impactul economic, social şi

educaţional asociat unei vitalităţi culturale ridicate.

19 Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, 2009, 2010, Studiul Vitalitatea Culturală a Orașelor din România. 20 Calcule pe baza datelor oficiale ale Primăriei Municipiului Timișoara. Fondurile alocate Agendei culturale locale: 2649911 lei (2011), 2633012 lei (2012), 4918113 lei (2013) și 7982670 lei (2014).

Pa gi na 48

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

De altfel, Timişoara este la nivel naţional unul dintre cei 8 poli de creştere, iar judeţul

Timiş are un PIB/capita cu 51% peste media naţională în 201421 şi un indice al şomajului

de doar 1,5%22. O mare parte a explicaţiei pentru această situaţie pozitivă economică

generală se află în investiţiile străine directe, care reprezintă două treimi din cifra de

afaceri totală a judeţului Timiş. Turistic, oraşul progresează în ultimii ani, fiind singurul

oraş din România plasat în top 10 destinaţii de lux accesibile pentru toamna 2014 în

Europa de către Huffington Post23 şi pe locul 3 în 2014 la nivel naţional din punctul de

vedere al numărului de înnoptări după Bucureşti şi Constanţa.

Pentru viitorul sectorului cultural, acest profil al dinamicii economice a oraşului şi

judeţului reprezintă argumente pentru dezvoltarea sa turistică, conectarea sa europeană

şi pentru punerea în valoare a stabilităţii economice şi sociale relative a populaţiei în

direcţia dezvoltării sale ca public pentru cultură şi a creşterii accesului grupurilor de risc.

În continuare vor fi prezentate informaţii sintetice despre festivalurile din oraş,

despre situaţia finanţărilor nerambursabile alocate competitiv pentru cultură în Timişoara

şi în judeţul Timiş, despre nevoile şi obiceiurile de consum cultural şi de petrecere a

timpului liber în oraş, despre reperele culturale şi situaţia accesării de fonduri

nerambursabile naţionale şi europene.

Festivaluri - reper

Oferta culturală timişoreană este complexă iar din varietatea activităţilor care invită

publicul potenţial festivalurile, evenimentele de amploare, au un statut aparte. Ele atrag

21 Sorin Pîslaru, Capcana dezvoltării exclusiv prin forţa de muncă ieftină: Timişul a atras de 25 de ori mai multe investiţii străine decât Ialomiţa, dar salariul mediu net este mai mare în judeţul Ialomiţa!, publicat în Ziarul Financiar pe 22 iunie 2014 http://www.zf.ro/analiza/capcana-dezvoltarii-exclusiv-prin-forta-de- munca-ieftina-timisul-a-atras-de-25-de-ori-mai-multe-investitii-straine-decat-ialomita-dar-salariul-mediu- net-este-mai-mare-in-judetul-ialomita-12810824, accesat 22 septembrie 2014. 22 Adelina Mihai, „În Timiş, numai cine nu vrea nu are un loc de muncă“, publicat în Ziarul Financiar pe 18 iunie 2014, http://www.zf.ro/profesii/in-timis-numai-cine-nu-vrea-nu-are-un-loc-de-munca-12777935, accesat 22 septembrie 2014. 23 Informația preluată via site-ul Primăriei Municipiului Timișoara, Timişoara devine o destinaţie turistică importantă . din date de 26 septembrie 2014, http://www.primariatm.ro/epress.php?epress_id=9325, accesat 26 septembrie 2014.

Pa gi na 49

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

atenţia asupra unui fenomen cultural, creează o stare aparte, de sărbătoare în oraş,

dezvoltă o identitate culturală aparte şi sunt de asemenea de multe ori veritabile şanse

de contact şi comunicare între artişti, dar şi între artişti şi un public nou. Nu în ultimul

rând festivalurile „pun pe hartă” oraşul, fiind un punct de atracţie pentru turiştii

interesaţi de experienţa unor evenimente complexe şi care astfel pot rămâne mai multe

zile, cu beneficii clare, în primul rând economice.

În Timişoara au loc evenimente longevive de tip festival, în special în domeniul

muzicii culte, al artelor spectacolului şi al tradiţiilor. Două evenimente datează dinainte

de 1989: Festivalul Internaţional „Timişoara Muzicală” organizat de Filarmonica Banatul şi

Opera Naţională Română Timişoara din 1968 şi Festivalul European al Spectacolului –

Festivalul Dramaturgiei organizat anual din 1980 de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

Din anii timpurii ai decadei ’90 fac parte „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi”

organizată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România din 1991, „Festivalul

Inimilor” organizat de Primăria Municipiului Timişoara şi Casa de Cultură din 1991, „Zilele

muzicii de orgă din Banat Timorgelfest” organizate de Filarmonica Banatul şi Facultatea

de Muzică din 1991 şi Gala de Blues-Jazz Kamo aflată la a 23-a ediţie în 2013.

Unele evenimente, cum ar fi TM Base Urban Electronic Sound, festival organizat de

organizaţia TM Base începând cu 1998, s-a oprit la cea de-a 13-a ediţie în 2011, dar

rămâne un reper pentru comunitatea de muzică electronică din oraş şi din ţară. Altele,

cum este CafeKultour – Săptămâna cafenelor, iniţiat de Centrul Cultural German din

Timişoara şi Institutul Francez, au crescut în amploare de la prima ediţie din 2005.

CafeKultour devine un fenomen al culturii internaţionale în oraş, animând spaţii

neconvenţionale, o infuzie de cultură străină de calitate pusă în dialog în cadrul unor

întâlniri inedite în cafenele din oraş. Festivalul Plai, organizat din 2006 de Centrul

Cultural Plai, este nu doar un eveniment de muzică, arte şi multiculturalitate, dar a

devenit un fenomen al solidarităţii artistice în spiritul culturii şi al Timişoarei, creând

capital social pentru spiritul oraşului. Rolul specific al Teatrului Maghiar de Stat Csiky

Gergely din Timişoara, ca institutie care îşi desfăşoară activitatea în limba unei

importante minorităţi din România, constă pe de o parte în promovarea programatică a

Pa gi na 50

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

valorilor culturale şi artistice maghiare din România, pe de altă parte, în rolul de punte

între cultura română şi maghiară. Printre proiectele importante ale teatrului se regăseşte

TESZT- Festivalul Euroregional de Teatru Timişoara, ajuns în 2014 la cea de-a VIII-a

ediţie. Asociaţia Simultan organizează din 2005 Festivalul Simultan, festival de artă

alternativă şi new media, unul dintre puţinele proiecte culturale realizate cu fonduri

publice mixte – locale şi naţionale. De altfel, Asociaţia Simultan este organizaţia cu cea

mai performantă experienţă de atragere de fonduri nerambursabile de la Administraţia

Fondului Cultural Naţional (4 proiecte culturale din 2011 în 2013).

Domeniul muzical este cel mai prezent în Timişoara la nivel de eveniment de mare

amploare şi de continuitate în timp. După anul 2000, manifestările de muzică cultă, jazz

sau electronică au câştigat şi mai mult teren, atât ca număr, dar şi ca renume. Muzica

este urmată ca tematică de evenimentele de mari dimensiuni interdisciplinare şi de cele

dedicate artelor vizuale, pe următorul loc situându-se artele spectacolului – teatru,

operă, operetă şi tradiţii populare.

Domeniul cinematografiei este semnificativ prezent pe harta celor mai

proeminente evenimente culturale organizate în oraş, în contextul în care Timişoara nu

beneficiază de o infrastructură de cinematografe funcţionale în afara sălilor de cinema

din incinta Mallului şi a cinema Timiş. Cele mai vizibile evenimente din această arie sunt

organizate de ONG-uri şi de Institutul Francez (IF) din Timişoara: Festivalul Filmului de

Umor, TRES COURTS Festivalul Filmelor de foarte scurt metraj (IF Timişoara), proiecţiile

de filme germane (CCG), Festivalul Internaţional de film Timishort (Asociaţia Română a

Filmului Independent), Festivalul de film CINECULTURA (Lectori străini de la

Universitatea de Vest din Timişoara şi de la Universitatea Politehnica Timişoara) sau

evenimentele realizate de Pelicula Culturală şi Marele Ecran .

Cele mai active organizaţii care dezvoltă manifestări culturale de mari dimensiuni

din oraş sunt Institutul Francez din Timişoara, Filarmonica Banatul Timişoara şi Primăria

Timişoara/Casa de Cultură a Municipiului Timişoara.

Oraşul găzduieşte, de asemenea, şi câteva evenimente culturale care funcţionează

în mai multe oraşe din România, care au devenit adevărate branduri culturale la nivel

Pa gi na 51

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

naţional, aşa cum sunt Noaptea Muzeelor, Târgul de Carte Gaudeamus, Street Delivery,

Festivalul Filmului Francez, Caravana Metropolis.

Interesul predominant în Timişoara este pentru forma de artă contemporană.

Aceasta este urmată de evenimentele cu profil comunitar-tradiţionalist şi cele de muzică

clasică.

Mai multe informaţii despre dinamica specifică a fiecărui domeniu cultural în parte sunt

disponibile în rapoartele tematice.

Finanţări publice competitive pentru cultură

Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş îşi asumă responsabilitatea

finanţării culturii prin organizarea efectivă de proiecte, prin subvenţii directe alocate

instituţiilor publice de cultură şi fonduri nerambursabile alocate pe bază de proiect. În

funcţie de subordonarea administrativă, situaţia celor mai importante instituţii publice

de cultură din oraş este următoarea:

Instituţii publice de cultură subordonate Consiliului Judeţean Timiş:

 Biblioteca Judeţeană Timiş;

 Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş;

 Muzeul de Artă Timişoara;

 Muzeul Banatului Timişoara;

 Muzeul Satului Bănăţean;

 Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin”.

Pa gi na 52

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Instituţii publice de cultură subordonate Consiliului Local al Municipiului Timişoara:

 Filarmonica „Banatul” Timişoara;

 Teatrul German de Stat Timişoara;

 Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara;

 Casa de Cultură a Municipiului Timişoara.

Instituţii publice de cultură subordonate Ministerului Culturii:

 Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara;

 Opera Naţională Română din Timişoara.

În anul 2008 cheltuielile publice pentru cultură, recreere şi religie au dus judeţul

Timiş pe locul 2 la nivel naţional, după Bucureşti, cu 132.526.788 lei, o valoare apropiată

de judeţul Constanţa (locul 3), cu 32% mai mult decât Clujul şi cu 54% mai mult decât

Aradul. În termeni relativi, judeţul Timiş se afla în 2008 însă doar pe locul 5, suma

reprezentând 8,83% din bugetul local al anului respectiv, însă peste media naţională de

7,24%24. Din acel moment şi până în prezent situaţia finanţărilor publice pentru cultură în

Timişoara şi în judeţul Timiş s-a îmbunătăţit, însă în lipsa unor date comparative la nivel

naţional nu putem evalua situaţia acestora în raport cu alte oraşe şi judeţe din România.

Prin regulamentul de acordare a finanţărilor nerambursabile aplicabil proiectelor

culturale desfăşurate în 201425, Primaria Municipiului Timişoara declară în mod explicit

interesul pentru „proiectele culturale şi de tineret de anvergură, cu caracter regional,

24 GEA Strategy & Consulting, 2011, Importanţa economică a industriilor creative: o perspectivă teritorială. 25 Conform Hotararea Consiliului Local 242/23.04.2013 privind modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68/27.03.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes local.

Pa gi na 53

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

euroregional şi internaţional, care să sprijine candidatura Timişoarei la titlul de Capitală

Europeană a Culturii”. Finanţarea se acordă în regim de cofinanţare, în sensul în care

beneficiarul are obligaţia de a contribui cu minimum 10% din valoarea totală a finanţării

şi nicio finanţare nerambursabilă nu poate depăşi 70% din bugetul total ale proiectului.

Anual există o singură sesiune de finanţare, prin selecţie publică de proiecte, care

se realizează la finalul anului, pentru derularea de proiecte culturale în anul bugetar

următor. Selecţia proiectelor culturale se face de către o comisie de analiză formată din

5 membri experţi numiţi de către Primarul Municipiului Timişoara şi membrii Comisiei V

pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport

şi culte a Consiliului Local al Municipiului Timisoara. Decizia comisiei de analiză este

votată în Consiliului Local al Municipiului Timişoara.

Priorităţile pentru acordarea finanţării au fost în 2014:

 formarea publicului, fie el

spectator/vizitator/cititor;

 sprijinirea tinerelor talente;

 creşterea accesului cetăţenilor la

actul cultural;

 organizarea unor evenimente

culturale inovatoare, inedite,

realizate în spaţii alternative;

 promovarea cooperării culturale la

nivel local;

 păstrarea şi promovarea patrimoniului

şi tradiţiei culturale;

 menţinerea caracterului multicultural

specific Timişoarei;

 dezvoltarea cooperării culturale

internaţionale;

 promovarea valorilor culturale locale

în circuitul cultural naţional, regional

şi internaţional.

Finanţările nerambursabile acordate proiectelor culturale incluse în Agenda Casei

de Cultură a Municipiului Timişoara şi în Agenda Culturală a Primăriei municipiului

Timişoara au crescut în perioada 2011-2014, astfel:

2011: 2.649.911 lei

2012: 2.633.012 lei

2013: 4.918.113 lei

2014: 7.982.670 lei

Pa gi na 54

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Se remarcă o triplare a sumei alocate în 2011 şi 2012, faţă de 2014, suma din 2013 fiind

deja dublă faţă de anii precedenţi. Evoluţia arată decizia Primăriei Municipiului Timişoara

de a pune cultura în centrul preocupărilor oraşului pentru dezvoltare.

Există mai multe elemente pozitive ale Regulamentului privind regimul finanţărilor

nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes local,

dintre care se remarcă:

 organizarea sesiunii de selecţie de proiecte în anul precedent celui desfăşurării proiectelor

culturale efective. Acest aspect este extrem de rar la nivel naţional şi constituie un

exemplu de bună practică, pe care mai multe oraşe şi finanţatori publici ai culturii din

România ar putea să-l preia;

 finanţarea proiectelor culturale care se desfăşoară până la data de 31 decembrie a anului

respectiv. Din nou, acest aspect este o practică pozitivă, rară în România, unde finanţatori

publici precum Administraţia Fondului Cultural Naţional, Ministerul Culturii sau Centrul de

Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti – ARCUB nu finanţează activităţi care depăşesc

15 noiembrie.

Consiliului Judeţean Timiş oferă finanţări pentru proiecte culturale, sportive şi de

tineret, cuprinse într-o agendă anuală care are următoarea structură:

I. Consiliul Judeţean Timiş şi instituţiile publice de cultură din subordinea administrativă;

II. Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliile locale din judeţul Timiş;

III. Colaborări ale Consiliului Judeţean cu comunităţile româneşti din alte ţări,

parteneriate cu alte regiuni şi acţiuni pe D.K.M.T;

IV. Colaborări cu ONG-uri şi alte instituţii din judeţul Timiş;

V. Colaborare cu învăţământul universitar şi preuniversitar din judeţ;

VI. Agenda sportivă.

În anul 2013 s-a adăugat secţiunea VII. Judeţul Timiş – spaţiu cultural european,

Timişoara – capitală culturală europeană.

Pa gi na 55

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Sumă generală disponibilă a crescut de la 2.600.000 lei în 2011, la 3.000.000 lei în

2012 şi 3.200.000 lei în 2013. În cadrul capitolelor, situaţia arată în felul următor:

Pentru strategia culturală a Municipiului Timişoara sunt relevante cu precăderea

capitolele I şi IV, dedicate activităţilor Consiliului Judeţean Timiş şi instituţiile publice de

cultură din subordinea administrativă, respectiv Colaborări cu ONG-uri şi alte instituţii din

Judeţul Timiş. După cum se poate observa în graficul de mai sus, suma dedicată primului capitol

a scăzut sensibil, în timp de suma dedicată colaborărilor cu ONG-urile şi alte instituţii din judeţ a

crescut cu aproximativ 40%. Situaţia este similară cu privire la numărul de proiecte selectate. În

ce priveşte evoluţia bugetului mediu alocat acestor proiecte, aceasta are o tendinţă

descrescătoare, valoarea medie în 2013 ajungând să fie de doar 1340 lei, faţă de 1600 lei în 2011.

Pa gi na 56

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Consum cultural

Datele prezentate mai jos sunt extrase din studii sociologice realizate în perioada 2000-

2013 de către Institutul Intercultural Timişoara şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Direcţiile urmărite ţin cont de obiectivele de acordare a titlului de Capitală Europeană a

Culturii în perioada 2020-2033, măsurând accesibilitatea ofertei culturale, varietatea

Pa gi na 57

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

acesteia, potenţialul turistic al oraşului, percepţia asupra conservării patrimoniului, dar

şi deschiderea spre nou şi experiment.

În contextul strategiei culturale a oraşului pentru următorii 10 ani, rezultatele

cercetărilor cantitative oferă o bază obiectivă în orientarea şi fundamentarea măsurilor

propuse, alături de investigaţia calitativă parcursă în vederea formulării prezentului

document. De asemenea, direcţiile urmărite sunt compatibile cu metodologia Liverpool

08, ceea ce va permite o corelare cu indicatorii de impact propuşi în cadrul strategiei şi o

corelare de tip evolutiv cu studiile care vor fi efectuate în următorii ani în Timişoara.

Informaţii specifice despre consumul cultural şi dinamica domeniilor culturale în parte

sunt disponibile în rapoartele tematice cuprinse în documentul de strategie.

Locuitorii Timişoarei caracterizează oraşul în primul rând drept „primul oraş liber din

România” (47%26) şi ca centru universitar. Cel mai mult apreciază natura: trandafirii

(Timişoara este percepută ca „oraşul trandafirilor” – 16%), parcurile şi spaţiile verzi

(34%). Timişorenii se percep ca având un fel de a fi specific (74%), diferit de al oricărui al

oraş din României, ceea ce îi face să se simtă foarte mândri. Printre aceste particularităţi

se numără şi spiritul antreprenorial şi implicarea civică (aprox. 6%). De asemenea,

locuitorii consideră că Timişoara se distinge prin mixul multicultural, deschiderea

europeană dată de poziţia geografică lângă Ungaria şi Serbia (oraşul este perceput ca

occidental, dar şi integrat regiunii Central şi Est europene), patrimoniul bogat prin

moştenirea imperială şi trecutul istoric (în procente apropiate ca valoare, între 8 şi13%

fiecare).

Ca aspecte negative, Timişoara nu este apreciată de locuitorii săi pentru lipsa

infrastructurii, traficul aglomerat (împreună cu lipsa locurilor de parcare şi serviciile de

26 Datele statistice indicate în continuare se bazează pe o serie de cercetări realizate în cadrul proiectului Poles of Cultures și alte cercetări realizate de Universitatea de Vest și de către Institutul Intercultural Timișoara. Valoarea procentelor este rotunjită. Dintre cercetările consultate se numără Alpha Research, Investigarea cererii și a ofertei în Municipiul Timișoara. Sinteze interviu; Alpha Research, Tendinţe în evoluţia consumului cultural şi a ofertei culturale în Timişoara perioada 2000-2014; Alpha Research, Sondaj de opinie privind consumul cultural în Municipiul Timişoara; prof.univ.dr. Alin GAVRELIUC și conf.univ.dr. Bogdan NADOLU Studiu sociologic privind Impactul Public al Candidaturii Municipiului Timişoara pentru Titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021; Institutul Intercultural Timișoara, Tendinţe în evoluţia consumului cultural şi a ofertei culturale în Timişoara perioada 2000-2014.

Pa gi na 58

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

transport public) şi murdăria din oraş (fiecare între 20 şi22%). Pe de altă parte, chiar

dacă patrimoniul Timişoarei reprezintă un element-cheie pentru identitatea oraşului,

slaba sa prezervare şi restaurarea nesatisfăcătoare a clădirilor istorice determină un

dezavantaj important la nivelul percepţiei interne (5%).

Viaţa culturală este percepută în termeni pozitivi: este poziţionată ca factor cheie în

dezvoltarea economică locală şi este considerată principalul avantaj al Timişoarei în

competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Invitaţi să indice cele

mai importante evenimente culturale din oraş, timişorenii au făcut trimitere către

evenimente de tip concerte şi festival (80%), precum Ziua Timişoarei, Festivalul Vinului,

Festivalul „Plai”, Festivalul Berii. Festivalurile considerate ca lipsind din oferta culturală

prezentă sunt festivalurile de muzică (7,1%), programele cu rol educativ 3,7% şi

festivalurile pentru copii 3,2%. Timişorenii atribuie specificului oraşului şi teatrul în trei

limbi, care se regăseşte în oferta culturală locală (7,14%). Cu toate acestea, aproximativ

80% dintre aceştia nu au participat niciodată la spectacolele Teatrului German sau ale

Teatrului Maghiar.

În Timişoara muzeele reprezintă destinaţia cea mai frecventată de către publicul

constant (30%) şi ocazional (38%). Mersul la muzeu este urmat de vizitarea librăriilor (26%

public constant şi 39% public ocazional), de vizionarea de spectacole la Teatrul Naţional

şi la Operă (aproximativ 24% public constant şi 36%, respectiv 33% public ocazional), de

vizionat filme la cinematograf (22% public constant şi 43% public ocazional), de

participarea la activităţi culturale organizate de biserică (21% public constant şi 21%

public ocazional) şi de vizitarea galeriilor de artă (21% public constant şi 29% public

ocazional). Concertele Filarmonicii Banatl şi bibliotecile sunt printre atracţiile favorite în

Timişoara, dar totuşi situate la 50% public permanent şi ocazional împreună.

Managerii instituţiilor publice de cultură invocă participarea redusă a populaţiei la actul

cultural ca una dintre principalele probleme cu care se confruntă în exercitarea actului

managerial. Dacă în anul 2000 62,7% dintre cetăţenii oraşului se declarau mulţumiţi de

oferta culturală, în 2013 doar 52% mai răspundeau pozitiv. Cu toate acestea, procentul

Pa gi na 59

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

celor care se declarau nemulţumiţi nu a evoluat la fel de abrupt (4,4% în 2000 faţă de

6,8% în 2013). Motivul nu pare a fi preţul de acces la evenimentele de cultură, care nu

sunt percepute ca prohibitive: 47% le consideră potrivite ca valoare, în timp ce 20% ca

mari, iar 8% ca foarte mari.

Locurile în care timişorenii consumatori se duc prima dată cu invitaţii,

persoanele străine de oraş sunt centrul istoric (42,5%), Piaţa Unirii (9,3%), Mallul (9%),

Catedrala Mitropolitană (6,5%) şi Piaţa Operei (4,4%). Mai mult de două treimi dintre

timişoreni (76%) consideră că turismul cultural este o oportunitate pentru dezvoltarea

economică a Municipiului Timişoara. Măsurile ce se impun cu prioritate sunt (în mare

măsură): restaurarea clădirilor (66,8%), promovarea oraşului ca destinaţie turistică

(61,7%), existenţa unor evenimente culturale de calitate (57,2%), existenţa unor servicii

turistice de calitate (56,8%), existenţa mai multor puncte de informare turistică (53,1%),

existenţa unor materiale de prezentare a potenţialului cultural (51%). Reperele culturale

pentru timişoreni sunt Catedrala (26%), Opera (20%) şi Piaţa Unirii (10%).

Printre activităţile preferate de timişoreni pentru petrecerea timpului liber se

numără plimbarea (în parc) (27,1%), urmată de TV (20%) şi de odihnă, cu copiii (16%).

Celelalte modalităţi de petrecere a timpului liber sunt cititul (9%), navigarea pe internet

(8%) sportul 6(%), gătitul, cumpărăturile şi ascultarea de muzică, fiecare cu câte 3%. În

judeţ, petrecerea timpului liber la TV este cea mai răspândită (22%), în timp ce

plimbarea în parc pierde considerabil din popularitate (9%). Dacă în judeţ oamenii petrec

în cea mai mare parte timpul liber acasă (50%), în Timişoara raportul din nou se

inversează şi locuitorii preferă să iasă în spaţii publice (aproximativ 50%).

Timişorenii găsesc oportună extinderea scenei culturale şi în alte spaţii

neconvenţionale de tip cafenele (5%), restaurante (50%), cartiere (56%), centre

comerciale (60%), stradă (62%) sau parcuri (72%). Şi-ar dori, de asemenea, ca oferta

culturală să fie mai bine promovată (26%), să aibă o calitate mai bună (22%), să devină

mai diversă (20%), cu un grad mai mare de noutate (15%) şi mai accesibilă (13%).

Profilul publicului constant de evenimente artistice, care frecventează instituţiile

de cultură, are în general studii superioare (aprox. 50-60%), ca vârstă este relativ

echilibrat între sub 29 de ani, între 29 şi 49 de ani şi peste 49 de ani (de aproximativ 30-

Pa gi na 60

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

35% fiecare), are în cea mai mare parte venituri lunare de sub 1000 lei (60-74% consum

pentru diverse domenii şi instituţii culturale) şi între 1000-2000 lei (30%), iar raportul

dintre persoane născute în Timişoara şi persoane care s-au mutat în Timişoara, sau între

bărbaţi şi femei este de asemenea relativ echilibrat, cu mici variaţii de până în 10%.

Accesarea fondurilor europene

Organizaţiile culturale din regiunea Vest care au realizat în 2012 activităţi economice

reprezintă 8,4% din număr total al organizaţiilor culturale care realizează astfel de

activităţi în toată ţara. Regiunea Vest atinge o performanţă medie în acest sens,

situându-se la aproape o treime din numărul organizaţiilor din Centru sau Bucureşti-Ilfov

(22,4%, respective 30%), mai aproape de regiuni precum Nord-Est sau Sud. 11% dintre

ONG-urile care au activităţi economice în România sunt din Regiunea Vest27.

Operatorii culturali timişoreni au demonstrat în ultimii 3 ani o capacitate crescută de a

atrage fonduri publice nerambursabile scoase la concurs de către Administraţia Fondului

Cultural Naţional28 pentru proiecte editoriale, dar un declin important în ce priveşte

atragerea de fonduri pentru proiectele culturale.

În privinţa fondurilor pentru proiecte culturale, sumele atrase au scăzut de mai

mult de 3 ori în acest interval, iar ca valoare relativă raportată la totalul fondurilor

disponibile de la AFCN, scăderea este şi mai semnificativă, de la 10,43% din bugetul

disponibil în 2011 la 1,06% în 2013.

Operatori culturali cu activitate în domeniul editorial au reuşit să fie în 2013 de 4

ori mai competitivi decât decât în 2011, atrâgând în 2013 3,40% din totalul fondurilor

alocate de AFCN, faţă de 0,80% în 2011. Creşterea capacităţii de atragere de fonduri în

acest domeniu se observă şi în valoarea absolută a fondurilor atrase, de 2,5 ori mai mare

în 2013 faţă de 2011.

27 Institutul de Economie Socială, 2014, Anuarul Economiei Sociale, 2014. 28 Informații sintetice pe baza datelor oferite de AFCN și a rapoartelor de activitate ale AFCN pentru 2010- 2011, respectiv pentru 2012.

Pa gi na 61

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Datele despre numărul proiectelor culturale pentru care s-a solicitat finanţare sunt

disponibile doar pentru anul 2011, când au fost depuse în total 640 de proiecte.

Operatorii culturali din judeţul Timiş au depus 23 de proiecte, fiind pe locul 3 în ţară,

după Bucureşti (207 proiecte) şi Cluj (55 proiecte).

ONG-urile şi firmele au atras toate fondurile pentru proiecte culturale, în timp ce

instituţiile publice culturale nu au reuşit să câştige niciun proiect. Situaţia este aproape

identică la proiecte editoriale, unde doar în 2013 întâlnim o instituţie publică, Teatrul

Naţional Timişoara, cu un proiect de carte câştigător.

Organizaţiile timişorene care au câştigat proiecte la AFCN sunt (în ordinea numărul de

proiectelor câştigate):

1. SC Arhitekt Studio A SRL (2 proiecte culturale, 3 proiecte editoriale);

2. Asociaţia Simultan (4 proiecte culturale);

3. Asociaţia Peisagiştilor din România, Asociaţia Culturală Sunet Ambianţa Timişoara , AT4T

(2 proiecte culturale); Editura Excelsior Art (2 proiecte editoriale);

4. Fundaţia Rubin , AMA – Asociaţia pentru Managementul Artelor, Asociaţia Culturală Turn,

Asociaţia Recult, Uniunea Bulgară din Banat – România (1 proiect cultural); Teatrul

Naţional Timişoara, David Press Prin, Editura Brumar, Asociaţia Culturală Kratima (1

proiect editorial).

Fondurile europene nerambursabile au fost modest accesate de către organizaţiile

culturale din Timişoara până în prezent. Programele de cooperare transfrontalieră

România-Ungaria şi România-Serbia 2007-2013 au prezentat interes şi s-au constituit în

surse efective de finanţare pentru organizaţii culturale din Timişoara, dar şi pentru

instituţii de învătâmânt superior, care au au dezvoltat astfel importante proiecte

culturale sau cu valenţe în acest domeniu.

Timişoara a înregistrat o singură participare la proiecte finanţate din programul

Cultura 2007-2013 sau Europa Creativă. Rezultatele din 2013 ale proiectelor de cooperare

culturală europeană arată participarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Pa gi na 62

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

în cadrul proiectului „The Art of Ageing”29, prezenţă care include Timişul pe harta

judeţelor din care provin operatori culturali români care participă la astfel de proiecte

europene cu finanţare din programul Cultura 2007-201330, clasament al căror prime locuri

arată astfel: Bucureşti (59 operatori culturali), Cluj (12), Mureş (7), Sibiu, Arad, Harghita

(4).

Sunt de menţionat şi participările organizaţiilor culturale, de tineret, inclusiv universităţi

şi instituţii şcolare din mediul pre-universitar la alte programe europene de finanţare,

sinergice domeniului culturii.

Tendinţa programului Tineret în Acţiune31 a fost de a avea o rata de succes a

depunerii din ce în ce mai mică, dacă în 2007 1 din 2 proiecte depuse era selectat, în

2011 aproximativ 1 din 5 proiecte primea finanţare. Comparativ cu această dinamică,

operatorii culturali din Judeţul Timiş au avut o activitate relativ constantă, în jurul a 20%

(1 din 5 proiecte depuse selectat). Aceasta arată că, deşi în 2007 au fost mai puţin

pregătiţi să scrie proiecte câştigătoare, în 2011 dinamica era similară cu tendinţa

generală a programului.

2007 2008 2009 2010 2011

Proiecte depuse de organizaţii din Timiş

76 42 43 71 76

Proiecte aprobate

17 13 7 16 17

Rată de 4,47 3,23 6,14 4,43 4,47

29 Conform datelor furnizate de Punctul de Contact Cultural al României, www.cultura2007.ro, accesat 22 august 2014. Detalii despre proiectul indicat: THE ART OF AGEING - www.etc-cte.org/base.php?code=951 lider: European Theatre Convention (FR); coorganizatori: Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Timişoara (RO), Teatrul Naţional Marin Sorescu din Craiova (RO), Badisches Staatstheater Karlsruhe (DE), Deutsches Theater Berlin (DE), European Theatre Convention (DE), Gavella Drama Theatre, Nottingham Playhouse Trust Limited, (UK), StaatstheaterBraunschweig (DE), Theater und Orchester Heidelberg (DE). 30 Bianca Floarea, 2014, Cultura (2007-2013). România în proiecte europene finanţate, analiză realizată pentru Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii - Punctul de Contact Cultural al României, decembrie 2013. 31 Informații bazate pe statistici anuale ale programului Tineret în Acțiune pentru anii 2007-2011, ANPCDEFP.

Pa gi na 63

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

succes a organizaţiilor din Timiş Rata naţională de succes

2,05

2,19 3,51 3,91 4,48

În ce priveşte mobilitatea studenţilor pentru studii (SMS) prin programul ERASMUS32

Universitatea de Vest a adus în cei 6 ani 801 studenţi străini în oraş, iar Universitatea

Politehnică, 425. Aceleaşi universităţi au plasat 71, respectiv 266 de studenţi străini în

diverse întreprinderi, pentru stagii Erasmus (SMP). De asemenea, 195 de cadre didactice

au venit în Timişoara să predea prin intermediul acestui program datorită Universităţii de

Vest, respectiv 400 datorită proiectelor câştigătoare ale Universităţii Politehnica. 164 de

profesori şi alte cadre didactive au venit în Timişoara la stagii de formare datorită celor

două universităţi în perioada 2007-2013. În concluzie, putem spune că, dacă

Universitatea de Vest excelează în primirea studenţilor străini, Universitatea Politehnica

a reuşit să atragă semnificativ mai mulţi profesori şi cadre didactice din alte ţări, care au

predat studenţilor timişoreni.

În perioada 2007-2012 45,12% din şcolile din judeţul Timiş au participat la proiecte

finanţate din programul european de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii33 în perioada

2007-2012, cu peste 10% peste media naţională (34,67%), similar cu judeţul Cluj (46,56%)

dar sub valoarea Aradului (53,67%).

32 Informații bazate pe documentul Evoluţia numărului de mobilităţi Erasmus în universităţile româneşti între 2007 şi 2013, 2014, ANPCDEFP. 33 Informații pe baza statisticilor realizate de ANPCDEFP.

Pa gi na 64

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Rapoarte tematice

ARTE VIZUALE

Energia şi interesul pentru experiment şi interdiciplinaritate dinamizează viaţa

culturală a oraşului şi îi conferă unicitate. Timişoara dispune de forţă creativă

valoroasă şi de expertiză privată în gestionarea resurselor culturale pe care nu

trebuie decât să le valorifice pe parcursul următorilor 10 ani.

Artele vizuale prezintă un extraordinar potenţial pentru dezvoltarea oraşului prin cultură.

Timişoara coagulează energii creative direcţionate spre experiment şi

interdisciplinaritate, care poziţionează scena locală distinct faţă de alte oraşe din ţară.

Tradiţia avangardei, în mod special prin prezenţa Grupului Sigma la Timişoara, conferă

intereselor actuale din arta contemporană longevitate, plasându-le într-un spirit identitar

local. Nevoile semnalate de comunitatea artistică şi entuziasmul manifestat pentru

înfiinţarea unui Centru Multidisciplinar, ca demers ancorat în iniţiativele operatorilor

culturali publici şi privaţi deopotrivă, denotă soliditatea viziunii pentru viitor.

Artişti din generaţia tânără se remarcă pe plan naţional şi internaţional, punând

Timişoara în poziţia ideală de a dispune de resurse creative valoroase. Zona privată

avansează cu o rară expertiză în management cultural şi politici culturale, adaptate

specificităţilor artelor vizuale, ca un atu al oraşului pe termen lung.

Timişoara are nevoie să surprindă capacitatea de dezvoltare a artelor

contemporane din oraş şi să le ofere dinamica creativă şi expunerea de care au nevoie.

Răspunzând necesităţilor de spaţii, inclusiv a prezenţei în spaţii publice, de mobilitate

artistică, de burse de atelier şi de creaţie sau rezidenţe, dar şi de educaţie vizuală a

publicului, oraşul are toate şansele să dezvolte un sector amplu, receptiv la interesele

publicului şi conectat la centre culturale relevante din ţară şi din străinătate.

Pa gi na 65

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Domeniul artelor vizuale în prezent

Domeniul artelor vizuale contemporane se coagulează în jurul unor organizaţii-cheie în

Timişoara, care şi-au definit un rol distinct în oraş şi conturează potenţialul de dezvoltare

al domeniului pentru următorii ani. Privite în funcţie de misiunea pe care şi-o asumă şi de

tipul de activitate pe care îl derulează, actorii organizaţionali principali pot fi consideraţi

în patru categorii diferite: 1. instituţii de educaţie artistică (studii liceale şi universitare),

2. galerii publice, 3. galerii private şi 4. organizaţii neguvernamentale (asociaţii şi

fundaţii).

Organizaţiile active pot aborda cu precădere funcţii de formare, de creaţie, de

expunere, de producţie/publicare sau de tranzacţionare pe piaţa de artă34, ca

dimensiuni specifice domeniului artelor vizuale, dictând dinamica la nivel local, regional,

naţional ori internaţional.

Instituţii de educaţie artistică

Liceul de Arte Plastice oferă pregătire pentru specializările „Arhitectură, Arte

ambientale şi Design” şi „Arte plastice şi decorative”, cu 30 de locuri alocate anual

fiecăreia. Instituţia are o prezenţă activă la nivel local prin expoziţiile organizate în

parteneriat cu spaţii precum Galeria de Artă a Primăriei sau Teatrul Naţional din

Timişoara. Liceul iniţiază şi se implică ca partener în proiecte europene sau derulate

exclusiv la nivel local (precum Programul Învăţare pe tot parcusul vieţii, finanţat cu

sprijinul Comisiei Europene sau proiectul editorial „edu@art”). În cadrul focus-grupurilor

s-au punctat condiţiile precare pentru Liceul de Arte Plastice de funcţionare în interiorul

unui alt liceu cu profil industrial, unde a fost mutat.

Facultatea de Arte şi Design din Timişoara este recunoscută ca una dintre cele mai bune

instituţii de învăţământ superior vocaţional din România, alăturându-se principalelor

34 Pentru strategia culturală a orașului au fost formulate aceste funcții adaptate exclusiv domeniului artelor vizuale și particularităților orașului Timișoara, pe baza celor 6 funcții principale ale culturii formulate de ESSnet Culture (Sistemul european de statistică pentru cultură) în perioada 2009-2011: 1. Creație, 2. Producție/Publicare, 3. Diseminare/Tranzacționare, 4. Prezervare, 5. Educație, 6. Management/Reglementare; clasificare disponibilă online pe http://www.uis.unesco.org/StatisticalCapacityBuilding/Workshop%20Documents/Culture%20workshop%20do x/EU%20ESSnet-culture-paris-2011.pdf, accesat pe 22 august 2014

Pa gi na 66

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

centre universitare, precum Bucureşti sau Cluj35. Traversând spectrul de expresie

artistică şi formare intelectuală, facultatea oferă cursuri pentru specializări în arte

plastice (pictură, sculptură, grafică), foto-video, conservare-restaurare, arte decorative

(ceramică), design vestimentar şi design textil, design de obiect, design grafic, istoria şi

teoria artei. Instituţia a dezvoltat relaţii cu universităţi de artă din ţară (Bucureşti, Cluj,

Iaşi) şi din străinătate prin Programul Erasmus. La mansarda sediului este amplasată

Galeria Mansarda, abordată în secţiunea următoare.

Galerii publice36

Dintre cele mai importante 8 galerii de artă contemporană care activează în prezent în

Timişoara, 5 sunt galerii publice37: Galeria Pygmalion (Casa Artelor), Galeria „geamMAT”

a Muzeului de Artă din Timişoara, Galeria Helios (Uniunea Artiştilor Plastici), Galeria

Mansarda (Facultatea de Arte şi Design) şi Galeria Primăriei Timişoara.

Galeria Pygmalion, încorporată în cadrul Casei Artelor, este un spaţiu destinat artelor

vizuale finanţat public. Prin programul curatorial şi dinamica de dezbateri şi de

evenimente construite în jurul său, galeria s-a impus ca una dintre cele mai animate

destinaţii pentru artele vizuale din Timişoara. În anul 2014 spaţiul a găzduit 20 de

expoziţii (14 de grup şi 6 personale). Sunt prezentaţi preponderent tineri artişti care au

absolvit în Timişoara, aşa cum sunt ca Alina-Ondine Slimovschi, Mihai Zgondoiu, Ana Kun

sau Florin Tomescu, dar şi artişti consacraţi precum Sorin Nicodim.

Galeria „geamMAT” funcţionează ca un important spaţiu de expunere în Timişoara şi de

racordare a discursului vizual la tendinţele actuale din arta tânără românească. Este un

spaţiu „comisionat” de către Muzeul de Artă din Timişoara artiştilor Bogdan Raţă şi Mihai

Zgondoiu, care au devenit curatorii noii galerii. De la finalul anului 2012 şi până în

ianuarie 2014 galeria a găzduit zece proiecte, cu un concept de „o expoziţie/lună”. În

35 Clasificare realizată de Ministerul Educației pentru anul universitar 2011-2012; știre disponibilă pe http://stirileprotv.ro/stiri/social/tu-stii-cat-de-buna-este-facultatea-ta-lista-oficiala-a-programelor-de- studii-din-romania.html, pagină accesată pe 22 august 2014 36 Galerii invocate în cadrul focus-grupurilor tematice ca fiind cele mai relevante pentru viața domeniului în Timișoara 37 Datele prezentate în cadrul raportului sunt obținute direct de la organizații în etapa de pregătire a strategiei ori din materiale publice, cum ar fi paginile web dedicate

Pa gi na 67

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

2014 galeria a fost închisă până finalizarea procesului de restaurare şi reamenajare a

Muzeului de Artă din Timişoara. Selecţia se opreşte la unii dintre cei mai relevanţi artişti

tineri la nivel local, stimulând un circuit cu potenţial între nucleele creative din ţară. În

cadrul GeamMAT au fost expuşi artişti importanţi din Timişoara (Gabriel Kelemen, Róbert

Zsombori, Rudolf Kocsis, Aura Bălănescu), din Bucureşti (Dumitru Gorzo, Cosmin

Paulescu), din ţară (Vlad Berte), dar şi din străinătate (Yoshin Ogata – Japonia).

Galeria Helios este galeria Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Timiş. Anual sunt organizate

în jur de 25 de expoziţii personale sau de grup. Activitatea Galeriei Helios este susţinută

în proporţie de 100% din surse proprii. Galeria Helios a fost şi continuă să fie spaţiul prin

excelenţă dedicat performanţei artiştilor membri ai UAP (în 2012 existând 240 de

membri), care, deşi contestat de o parte a mediului artistic, continuă să îşi păstreze aura

de spaţiu de confirmare în România38.

Galeria Mansarda este situată chiar în mansarda Facultăţii de Arte şi Design. Galeria

beneficază de un spaţiu generos, adaptat ca amenajare pentru activităţi expoziţionale,

conferinţe, mese rotunde etc. Anual sunt organizate 7-9 expoziţii preponderent cu lucrări

ale studenţilor, dar şi cu participare internaţională. Expoziţiile de grup cuprind anual

între 200 şi 300 de artişti din Timişoara şi din străinătate. Dintre evenimentele cele mai

importante fac parte „Bienala Internaţională de Artă Miniaturală”, „Bienala de afiş şi

ilustraţie de carte pentru tinerii artişti” ori „Bienala Interdesign”. Spaţiul nu beneficiază

de personal de administrare propriu, ceea ce îi răpeşte din potenţialul de impact.

Galeria Primăriei Timişoara este un spaţiu care funcţionează din august 2012 în

apropierea sediului Primăriei. Spaţiul nu dispune de buget şi nu are angajaţi. Galeria se

pune la dispoziţia artiştilor, cu precădere tineri, în mod gratuit, fie pe baza unor

parteneriate instituţionale, fie la iniţiativa artistului. În baza unei solicitări scrise şi a

unui portofoliu sau a unei descrieri de proiect, orice artist tânăr poate obţine spaţiul

expoziţional pentru maxim 2 săptămâni. Anual, în cadrul galeriei se organizează în jur de

30 de expoziţii. Expoziţiile de grup au fost în majoritate realizate de studenţi ai

Facultăţii de Arte şi Design sub îndrumarea profesorilor, de elevi ai Liceului de Arte, de

38 Observație notată de experți în cadrul procesului de documentare și fundamentare a strategiei

Pa gi na 68

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

asociaţii nonprofit (Camera 4 sau Fundaţia Rubin). Galeria nu vinde lucrări, oferă numai

la cerere datele de contact ale artiştilor sau ale organizatorilor. Comunitatea artistică

vede potenţialul tranformării acestui spaţiu central într-o galerie cu discurs curatorial şi o

practică managerială performantă39.

Galerii private

3 galerii private se remarcă în peisajul artelor vizuale contemporane din Timişoara:

Galeria Jecza (care funcţionează în tandem cu Fundaţia Triade, fiind conduse de aceeaşi

echipă managerială), Galeria Calina şi Galeria Calpe. Alături de Galeria Pygmalion, cele

trei galerii sunt receptate la nivel local ca cele mai dinamice şi profesionist amenajate

spaţii expoziţionale, cu programe manageriale bine articulate şi cu o practică curatorială

actuală.

Galeria Jecza este apreciată ca cea mai importantă galerie din oraş, diferenţiindu-se

prin calitatea şi unicitatea programelor dezvoltate. Galeria a expus de-a lungul timpului

valoroşi artişti români ai momentului (Dumitru Gorzo, Roman Tolici, Dan Perjovschi,

Teodor Graur, Anca Benera, Radu Cioca etc.). Galeria îi reprezintă pe unii dintre cei mai

importanţi artişti din Timişoara, aşa cum sunt Peter Jecza, Paul Neagu, Grupul Sigma şi

Constantin Flondor (perioada 1960-1989), dar şi artişti tineri, printre care Genti Korini şi

Liliana Mercioiu. O dimensiune importantă şi singulară în Timişoara este deschiderea

internaţională pe care galeria o deţine. Fundaţia Triade susţine activitatea Galeriei Jecza

prin proiecte educaţionale, proiecţii de film, construind în jurul spaţiului de expoziţie o

efervescenţă intelectuală, consistentă şi accesibilă, ceea ce îi oferă locului un caracter

distinct nu numai în Timişoara, dar şi în ţară.

Galeria Calina, înfiinţată în anul 2007, s-a remarcat prin nivelul curatorial practicat,

invitând apreciaţi istorici şi critici de artă (Ileana Pintilie, Liviana Dan, Diana Marincu),

care i-au construit identitatea de „galerie de elită”, racordată la tonurile actuale din arta

39 Aspect subliniat în cadrul întâlnirilor de tip focus-grup

Pa gi na 69

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

contemporană din Timişoara, din ţară şi din străinătate. Ca o notă distinctă, Calina a

invitat artişti români stabiliţi în străinătate să expună în Timişoară. De asemenea, vocile

tinere, dar ferm poziţionate în peisajul artelor vizuale din ţară sunt atrase în programul

curatorial al galeriei, pentru multe dintre ele făcând posibilă prima expoziţie personală.

Fundaţia Calina cuprinde şi o componentă educativă şi umanitară.

Galeria Calpe este poziţionată ca cea mai tânără galerie timişoreană, înfiinţată în aprilie

2012, cu un profil consistent artistic. Galeria expune artişti din Timişoara (Leon Vreme,

Suzana Fântânariu, Remus Irimescu etc.), artişti din ţară, recunoscuţi pentru creaţia lor

(Marin Gherasim, Cornliu Vasilescu, Ion Iancuţ, etc.). Spaţiul găzduieşte anual alte peste

20 de evenimente culturale precum lansări de carte, concerte, proiecţii de film, club de

turism, teatru alternativ, artist talks, dezbateri cu artişti, curatori, colecţionari şi iubitori

de artă, evenimente ce susţin actiivtatea educativ-culturală a Galeriei Calpe.

Organizaţii neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii)

În domeniul artelor vizuale din Timişoara activează o serie de organizaţii

neguvernamentale, prezente prin numeroase proiecte culturale: Grupul h.arta, Fundaţia

Rubin, Asociaţia Simultan, , Asociaţia „Am o idee mai Artfel”, Asociaţia Culturală „Arte –

Factum”, Fundaţia Herczeg, Asociaţia Artiştilor Plastici Amatori „Romul Ladea”, Fundaţia

First, „Tam Tam”, „Arta în Nori”, acestea printre cele mai vizibile.

La nivelul spaţiilor, Timişoara se confruntă cu o problemă care afectează atât creaţia

artistică – prin insuficienţa atelierelor disponibile –, cât şi expunerea artiştilor – prin

numărul redus al spaţiilor expoziţionale profesionist amenajate. Uniunea Artiştilor

Plastici, filiala Timişoara deţine în chirie un număr de 45 de ateliere de creaţie, pentru

aproximativ 250 de artişti membri. Deşi Timişoara se poate lăuda cu 3 galerii de artă

contemporană performante, dintre care una excelează la toate nivelurile, acest lucru

este insuficient pentru potenţialul de creaţie prezent în oraş şi pentru nevoile de formare

a culturii vizuale a locuitorilor Timişoarei. Multe dintre spaţiile actuale au nevoie de o

reamenajare, de un discurs curatorial distinct şi de o activitate managerială performantă

Pa gi na 70

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

pentru a se ridica la standarde practicate internaţional în domeniu. Galeria Primăriei şi

Galeria Helios au potenţialul de a se transforma în beneficiul artiştilor şi a

consumatorului de cultură din Timişoara40. Alte spaţii, chiar dacă sunt de mici

dimensiuni, pot întreţine în continuare o viaţă artistică stimulantă vizual şi intelectual,

aşa cum este cazul Galeriei „geamMAT” sau al Galeriei Pygmalion.

Lipsa spaţiilor este dublată de lipsa unor programe care să sprijine şi să motiveze

creaţia contemporană de tipul rezidenţelor, premiilor ori burselor de atelier sau de

creaţie. Fundaţia Triade este singura care oferă rezidenţe artistice entitate în Timişoara.

Efortul de a stimula vocile tinere din domeniu şi de a infuza scena locală cu noi propuneri

creative este susţinut din 2003 prin Programul Juventus, în parteneriat cu Clubul

Economic German/Deutschsprachiger Wirtschaftsclub Temeswar, într-un demers

eminamente privat. Este o practică ce ar putea fi susţinută mai activ şi replicată ca

atitudine faţă de creaţia tânără. Acest tip de mecanisme de suport şi de încurajare a

creaţiei contemporane funcţionează şi poate debloca energii creative la nivel individual

sau de grup. Galeria Calpe organizează încă de la înfiinţare, sub forma de simpozion de

creaţie, un program de rezidenţe în Grecia la care au participat deja 40 de artişti români,

tineri sau consacraţi. De asemenea, Galeria Calpe acordă un premiu la Salonul Anual de

Artă, constând dintr-o componentă financiară şi din invitarea artistului premiat de a

prezenta un solo-show în cadrul galeriei, premiu decernat deja de trei ori.

Evenimentele din domeniul artelor vizuale sunt în general restrânse ca anvergură. Ca

inovaţie la nivel de concept de eveniment de artă pot fi notate proiectele „Spaţii în

aşteptare” şi Festivalul Simultan (Asociaţia Simultan), dar şi Noaptea Galeriilor (Reţeaua

Naţională a Muzeelor din România). În Timişoara lipsesc evenimentele de anvergură, de

tip bienală sau târg de artă, care să pună în valoare numele de forţă la nivel local, tinere

şi consacrate deopotrivă, şi să expună atât artistul, cât şi consumatorul de cultură la

discursul contemporan naţional şi internaţional.

40 Observații din cadrul întâlnirilor de tip focus-grup

Pa gi na 71

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Evenimentele dedicate artei în spaţiul public şi arta în spaţiul public per se reprezintă un

subiect aparte pentru diversitatea culturală a Timişoarei. Arta este puţin prezentă în

spaţiul public timişorean atât ca eveniment, cât şi ca obiect de sine stătător, ori

instalaţie, ori performance. Unul dintre proiectele care încearcă să scoată arta în spaţiul

public este programul „Acces Art” al Fundaţiei Rubin, în special pentru publicul tânăr. Un

proiect inovator care şi-a câştigat renumele pe plan local şi se distinge ca potenţial de

dezvoltare şi unicitate faţă de alte oraşe din ţară este FISART – Festivalul Internaţional de

Street Art, organizat anual începând din 2011. „Festivalul Artelor Timişorene”, iniţiat de

Primăria Timişoara în 2014, demonstrează interesul autorităţii locale pentru expunerea

artelor în aer liber, la nivel de eveniment. Spaţiul public trebuie să dobândească un nivel

de atractivitate vizuală şi prin prezenţe permanente, asigurând un flux constant de

proiecte artistice. Timişoara deţine artişti ca Bogdan Raţă, expus în Bucureşti în cadrul

„Proiectului 1990” sau în cadrul Independents Liverpool Biennial 2014, artişti care la nivel

local nu îşi găsesc un loc distinct în spaţiul public. Este numai un caz de resursă creativă

locală insuficient valorificată.

Festivalul Internaţional de Street Art nu numai că şi-a delimitat zona de intervenţie într-o

direcţie neabordată în Timişoara, ci şi pune în discuţie un alt aspect important şi anume

acceptarea unor noi forme de artă în peisajul vizual timişorean. Street-art-ul este o

formă de artă încă puţin tolerată de publicul timişorean, insuficient expusă la modalităţi

de creaţie diferite de ceea ce în mod tradiţional se cataloghează drept „artă”. Fără a se

manifesta intruziv pe spaţii de patrimoniu construit, acesta se poate legitima ca artă în

spaţii în care este nevoie de el pentru a se dinamiza vizual, pentru a recăpăta viaţă şi

pentru a creşte calitatea vieţii locuitorilor. Interesul manifestat pentru street art în

Timişoara şi existenţa unui festival dedicat, longeviv şi apreciat reprezintă indubitabil un

punct forte pentru oraş.

Resursele umane constituie un alt aspect delicat pentru Timişoara în domeniul artelor

vizuale. Pe de o parte, una dintre cele mai valoroase resurse la nivel local constă în

Pa gi na 72

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

expertiza în management cultural şi politici culturale pe care câţiva actori o deţin în

Timişoara. Galeria Jecza şi Fundaţia TRIADE sunt recunoscute de colegii din domeniu ca

deţinând un important know-how în administrare culturală, validat atât ca formare

profesională, cât şi ca experienţă extensivă. Mai mult, cele două organizaţii contribuie la

formarea altor profesionişti printr-o activitate, rară în ţară, de publicare de literatură de

specialitate41. De asemenea, Facultatea de Arte şi Design beneficiază de resurse umane

competente în proiectarea şi implementarea de proiecte culturale. La nivel artistic, ca

număr al absolvenţilor care profesează în domeniul artelor vizuale, percepţia cadrelor

didactice este aceea unui raport estimativ de 1 la 10: dintr-o medie de 100 de studenţi

pe an în cadrul Facultăţii de Arte şi Design, pe parcursul a 10 ani de la absolvirea studiilor

numai 10% rămân în branşă. De asemenea, există secţii pentru care cererea din partea

studenţilor este în scădere, fiind ameninţate cu desfiinţarea în lipsa continuării acordării

subvenţiei: secţiile de sculptură, textile, ceramică, pedagogie, istoria şi teoria artei,

unde predau unii dintre cei mai apreciaţi artişti din ţară. Cei mai mulţi studenţi doresc să

urmeze design, foto-video şi grafică. La nivelul facultăţii există un interes pentru

înfiinţarea unui masterat de patrimoniu şi curatoriat, ceea ce ar completa nevoia pentru

un cadru amplu de înţelegere şi practicare a artei în Timişoara.

Piaţa de artă este relevantă pentru vitalitatea artelor vizuale contemporane. Unul dintre

cei mai importanţi colecţionari de artă contemporană din ţară locuieşte în Timişoara.

Rolul său excede achiziţia de artă, acţionând, indirect, ca ambasador cultural prin poziţia

de consilier la unul dintre cele mai importante muzee din lume, muzeul Tate Modern din

Londra. Acest lucru conferă Timişoarei o deschidere internaţională considerabilă, inclusiv

spre piaţa de artă. Timişoara deţine câteva nume de artişti cu expunere internaţională şi

vehiculaţi pe piaţa operelor de artă, aşa cum este Gheorghe Fikl. Oraşul se poate

diferenţia strategic de alte centre artistice din ţară prin identificarea zonei sale de

41 Fundația TRIADE se remarcă drept singurul traducător de literatură de specialitate în domeniul managementului cultural din România, traducând trei titluri până în prezent: ▪ Milena Dragićević-Šešić, Branimir Stojković, Cultura – Management, mediere, marketing, Fundaţia Interart TRIADE, Timişoara, 2002, ▪ Armin Klein, Managementul proiectului cultural, Editura Fundaţiei TRIADE, Timişoara, 2005 și ▪ Jean- Michel Djian, Politici culturale: apusul unui mit, Editura Fundaţiei Interart TRIADE, Timişoara, 2005

Pa gi na 73

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

unicitate şi de potenţial de evoluţie, care se desprind deja în prezenta strategie. Galeria

Helios, la rândul său, desfăşoară o importantă activitate comercială, în ultimii trei ani

tranzacţionând între 100 şi 200 de lucrări (tablouri, icoane, grafică) şi între 300 şi 550 de

sculpturi, obiecte de design vestimentar, obiecte de ceramică sau bijuterii handmade.

Strâns legată de piaţa de artă este prezenţa la evenimente de profil din ţară şi

internaţionale. Galeria Jecza participă constant la evenimente importante de gen:

ViennaFair, Contemporary Istanbul, London Art Fair, ArtFair Koln sau Solo Project Basel.

Participarea la evenimente relevante din ţară este modestă, cei care se fac remarcaţi

fiind Galeria Pygmalion, Galeria Calpe şi Fundaţia Triade, Galeria Jecza. Se pot remarca

şi nume individuale de artişti, nereprezentaţi în mod ferm de o galerie, cum este Alina-

Ondine Slimovschi.

Sub aspectul finanţării, galeriile publice de artă sunt în principal finanţate din venituri

publice, asumându-şi o funcţie strict de expunere şi educaţională în raport cu publicul, în

timp ce galeriile private sunt prin excelenţă dependente de veniturile proprii, generate

din vânzare sau accesare de fonduri publice pe bază de proiect, ori private. Totuşi,

achiziţia de artă în Timişoara nu este o practică răpândită, aşa cum vom detalia în

secţiunea următoare. Galeriile cu greu pot supravieţui din tranzacţionarea operelor de

artă.

Mass-media sunt acuzate în Timişoara de interes spre cancan mai degrabă decât de actul

artistic. În mod special s-a punctat prezenţa firavă a scriiturii de specialitate şi a

personalităţilor care să propună o înţelegere mai nuanţată a fenomenului artelor vizuale

în Timişoara.

Publicaţile de artă contemporană sunt restrânse, ca practică consistentă, la câteva

organizaţii în Timişoara, Facultatea de Arte şi Design publică cataloage asociate

proiectelor derulate, iar Galeria Jecza împreună cu Fundaţia TRIADE şi-au extins

activitatea spre proiecte editoriale, publicând până în prezent peste 100 de titluri.

Pa gi na 74

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Elemente de consum cultural42

Vizitatorii constanţi de spaţii expoziţionale reprezintă puţin peste 20% din populaţia

Timişoarei. În jur de 30% dintre locuitori se declară vizitatori ocazionali, în timp ce

jumătate dintre timişoreni nu intră niciodată în galeriile de artă. Profilul vizitatorului

constant al galeriei este reprezentat de femei în proporţie de aprox. 60%, cu vârsta între

30 şi 49 de ani (aprox. 32%) şi peste 50 de ani (31%), cu studii preuniversitare (44%) sau

universitare (56%). Majoritatea vizitatorilor au un venit pe membru de familie scăzut de

sub 1.000 de lei pe lună (aprox. 63%), în timp de 30% dintre aceştia câştigă între 1.000 şi

2.000 de lei pe lună. Numai o minoritate de 6,5% câştigă peste 2.000 de lei lunar, putând

fi înclinaţi spre achiziţionare de artă contemporană. Raportul dintre cei născuţi în

Timişoara şi cei stabiliţi în Timişoara este echilibrat, cu o uşoară înclinaţie spre

persoanele originare din oraş (57%). Aproximativ 40% dintre timişoreni nu ştiu ce preferă:

declară „artă în general” sau evită un răspuns concludent. Situaţia se clarifică cu cei 21%

dintre respondenţi care admit că preferă pictura.

Aproximativ 60% dintre locuitorii Timişoarei nu cumpără artă deloc. Studiul disponibil

menţionează procente semnificative de aproximativ 20% cumpărători de artă decorativă

şi aproximativ 20% cumpărători de pictură, însă nu detaliază înţelegerea studiului şi a

respondenţilor asupra formelor de artă alese.

O parte importantă din locuitorii Timişoarei nu se informează deloc în privinţa

evenimentelor propuse de galerii sau muzee (aproximativ 60%). Internetul domină ca

sursă de informare pentru evenimentele de artă vizuală în Timişoara, deşi reprezintă un

procent destul de restrâns din economia informaţiei şi la nivel de penetrare (20%).

Sinergii cu alte domenii culturale

La nivelul artiştilor din Timişoara există un interes crescut şi o înclinaţie spre

interdisciplinaritate şi experiment. Este o zonă deja explorată în trecut de Grupul Sigma,

care a lăsat amprente în tipul de atitudine şi de interes al artiştilor prezenţi în oraş. În

42 Datele prezentate se bazează pe cercetarea Alpha Research, Sondaj de opinie privind consumul cultural în municipiul Timișoara, noiembrie 2013

Pa gi na 75

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

cadrul comunităţii artistice există aşteptări crescute şi nevoi puternic susţinute în

direcţia înfiinţării unui Centrul Multidisciplinar, adresat atât artelor vizuale, cât şi altor

zone artistice, care să adreseze şi să coaguleze domeniile pe diagonală, inclusiv cu

sectorul tehnologic şi cu o latură educaţională înglobată. Necesitatea unui spaţiu

polivalent de arte vizuale, teatru şi dans, experiment artistic şi interacţiune cu vizitatorii

a fost insistent reluat în cadrul întâlnirilor de pregătire a strategiei culturale.

Viziune de dezvoltare pentru respectivul domeniu cultural în următorii 10 ani

Experiment şi interdisciplinaritate

Experimentul a fost identificat ca model integrator pentru Timişoara. În rândul

comunităţii artistice şi intelectuale din sfera artelor vizuale experimentul şi

interdisciplinaritatea au fost recunoscute ca valori incontestabile ale trecutului care

continuă să corespundă Timişoarei ca tip de atitudine. Grupul SIGMA şi avangarda

reprezintă repere din trecut, care, fără să constituie subiectul unei intenţii de reactivare

sau reproducere mimetică, se păstrează ca tip de energie şi de interes artistic la nivel

local.

Generarea de noi spaţii de creaţie şi expunere. Accesibilizarea artei contemporane în

spaţii publice

Prin facilitarea unor noi spaţii de creaţie şi de expunere a artei contemporane, Timişoara

poate genera cadrul propice creaţiei contemporane şi definirii unor voci distincte în

peisajul cultural românesc. De asemena, un număr tot mai mare de oameni sunt expuşi

actului artistic.

Investire în resurse umane de gestionare a actului creativ

Dezvoltarea sustenabilă a domeniului artelor vizuale este dependentă de formarea de

administratori culturali competenţi, în acord cu practicile contemporane internaţionale

din domeniu. Aceasta înseamnă investirea în formarea profesională continuă a artiştilor,

Pa gi na 76

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

managerilor culturali, jurnaliştilor culturali, criticilor de artă, curatorilor şi a altor

specialişti prezenţi în economia sectorului artelor contemporane.

Stimularea mobilităţii artistice

Este esenţială stimularea mobilităţii artistice la nivel local, regional, naţional şi

internaţional. O dinamică vie a sectorului îi acordă vitalitate artistică şi de consum

cultural şi transformă Timişoara în pol cultural pentru comunitatea artistică şi

stakeholderii implicaţi.

Analiza SWOT

Puncte tari

 Perioada de avangardă artistică prezentă în Timişoara (în special prin existenţa

Grupului Sigma, „sincron” cu practica artistică a timpului lor); arta experimentală

în România este indisolubil legată de Timişoara;

 Interesul pentru experiment şi interdisciplinaritate;

 Interesul pentru înfiinţarea unui Centru Multidisciplinar;

 Existenţa unui know-how consistent la nivelul operatorilor culturali privaţi în

gestionarea resurselor creative;

 Existenţa unei comunităţi artistice numeroase în Timişoara, pe mai multe

„paliere” de generaţii;

 Iniţiativă privată consistentă în sfera artelor vizuale în Timişoara, prin galerii

publice şi ONG-uri;

 Existenţa celor 5 galerii publice de artă;

 Prezenţa unor evenimente ample, care atrag atenţia publicului timişorean, precum

Festivalul internaţional de Street Art sau Noaptea Galeriilor;

 Calitatea învăţământului artistic prin Facultatea de Arte şi Design şi Liceul de Arte

Plastice;

 Deschiderea internaţională pe care galeriile private o introduc în Timişoara;

Pa gi na 77

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Activitatea de publicare

 Existenţa unor artişti integraţi în circuitul naţional şi internaţional de artă, inclusiv

la nivelul pieţei de artă.

Puncte slabe

 Deşi sunt performanţi, numărul operatorilor culturali privaţi rămâne redus;

 Existenţa unor fonduri dispersate pentru finanţarea proiectelor în domeniul artelor

vizuale, alături de lipsa finanţării constante sau multianuale;

 Lipsa unor evenimente/manifestări de mare amploare;

 Mass-media neinteresate de domeniul artelor vizuale, ceea ce generează o absenţă

a criticii de specialitate;

 Lipsa unei „atitudini critice” a timişorenilor în favoarea întreţinerii „mitului

multicultural” şi a unei atitudini de autoflatare;

 Problema spaţiilor insuficiente, ca spaţii de creaţie şi de expunere;

 O slabă racordare a artiştilor timişoreni la alte oraşe din ţară şi din străinătate;

 O slabă înţelegere a mecanismului de finanţare publică din partea operatorilor

culturali;

 Lipsa unor „asistenţi culturali”, ca liant între public şi artă;

 O insuficientă educaţie vizuală a publicului;

 Lipsa disponibilităţii din partea unor grupuri de artişti de a se implica în strategii,

percepute în sens peiorativ drept „comenzi”;

 Spaţii de artă amenajate fără rigorile unui spaţiu expoziţional profesionist şi fără

discurs curatorial;

 Condiţii precare pentru Liceul de Artă în situaţia relocării sale în interiorul unui alt

liceu cu profil industrial;

 Lipsa personalităţii juridice distincte a Facultărţii de Arte şi Design, care

funcţionează ca structură încorporată Universităţii de Vest;

 Arta în spaţiul public modest reprezentată.

Pa gi na 78

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Oportunităţi

 Interesul faţă de arta est-europeană la nivel internaţional;

 O mai bună absorbţie de fonduri europene;

 Participarea ca parteneri în proiecte europene;

 O mai mare absorbţie a fondurilor publice la nivel naţional;

 Colaborări cu operatori culturali şi artişti din alte oraşe din ţară şi străinătate.

Ameninţări

 Atragerea artiştilor din Timişoara spre alte oraşe din ţară sau din străinătate prin

oportunităţi mai bune de creaţie şi de afirmare;

 Desfiinţarea anumitor secţii ale Facultăţii de Arte şi Design;

 Absenţa orelor de educaţie vizuală în şcoli.

Pa gi na 79

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

ARTELE SPECTACOLULUI

Oraş cu un potenţial extraordinar în domeniul artelor spectacolului, axat pe

multiculturalitate şi multidisciplinaritate, Timişoara are toate şansele ca în decada

următoare, prin măsuri concrete legate de diversificarea spaţiilor de joc şi a ofertei,

de încurajarea sectorului independent şi de o şi mai bună conectare la scena

internaţională, să crească consumul cultural şi să facă din spectacolul viu o

componentă vitală a vieţii cotidiene a oraşului şi o sursă constantă de creştere a

calităţii vieţii cetăţenilor săi.

Aflat la intersecţia mai multor culturi, oraşul Timişoara este punctul vestic pe harta

României în care s-a declanşat Revoluţia Română din 1989. Centru cultural de tradiţie şi

important centru universitar, Timişoara se află din punct de vedere al artelor

spectacolului într-o situaţie avantajoasă, fără echivalent în Europa: patru dintre

instituţiile ce reprezintă acest domeniu – Opera Naţională Română Timişoara, Teatrul

Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” şi Teatrul

German de Stat – convieţuiesc în aceeaşi clădire monument istoric şi edificiu cheie în

istoria nu doar a oraşului, ci şi a ţării, din balconul căreia a fost proclamată Revoluţia din

1989.

Timişoara beneficiază de un patrimoniu arhitectural care o transformă într-o scenă

pentru evenimente realizate în spaţiile publice, precum şi de resurse profesionale

apreciabile – în oraş funcţionează Universitatea de Vest care oferă studii de licenţă şi de

masterat pentru cei interesaţi de actorie, program care se desfăşoară în limbile română şi

germană. Nu mai puţin, oraşul are şi un public interesat deopotrivă de actul cultural

tradiţional, dar şi de noi întreprinderi artistice: fiind un centru univesitar important, aici

se găseşte un public tânăr disponibil pentru oferta culturală produsă de instituţiile de

spectacol. Potenţialul artistic al oraşului Timişoara vine şi din sectorul cultural

independent aflat în creştere, precum şi din schimburile culturale internaţionale tot mai

intense, cu beneficii asupra dinamicii culturale a scenei de artele spectacolului. Acest

Pa gi na 80

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

potenţial existent are nevoie doar de un cadru de funcţionare îmbunătăţit prin măsuri

punctuale, care să permită creşterea şi dezvoltarea scenei locale într-un ritm şi cu o

calitate demne de un oraş cultural european.

Operatori culturali reprezentativi pentru viaţa culturală a oraşului în domeniul artelor

spectacolului:

Opera Naţională Română Timişoara – Instituţie istorică, inaugurată în 1947 şi aflată în

subordinea Ministerului Culturii din România. Realizează împreună cu Filarmonica Banatul

Festivalul „Timişoara muzicală”, ajuns în 2014 la cea de a 38-a ediţie şi organizează

anual Festivalul de Operă şi Operetă, ajuns la ediţia a 10-a în 2014.

Teatrul Naţional Timişoara – Instituţie publică de cultură, aflată în subordinea

Ministerului Culturii din România, prima instituţie de teatru profesionist din Timişoara,

înfiinţată în 1945. Este producător al Festivalului European al Spectacolului – Festival al

Dramaturgiei Româneşti (FEST-FDR), festival care a luat fiinţă în 1980, iar din 2011 s-a

reconfigurat ca FEST-FDR.

Teatrul German de Stat – Instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului

Local al Municipiului Timişoara, înfiinţat în 1953 ca secţie germană a Teatrului de Stat

Timişoara, a devenit teatru de sine stătător în 1957 sub denumirea Teatrul German de

Stat. Produce Festivalul Festivalul EUROTHALIA (a 3-a ediţie în 2014).

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” – Instituţie publică de cultură, aflată în subordinea

Consiliului Local al Municipiului Timişoara, ce a fost consemnată oficial ca teatru

profesionist printr-un decret emis în 1953, ca secţie maghiară a Teatrului de Stat

Timişoara. Incepând din 1957 se constituie ca teatru de sine stătător, urmând ca din 1990

să ia numele cunoscutului dramaturg Csiky Gergely. Organizează anual TESZT – Festivalul

Euroregional de Teatru, care a ajuns în 2014 la cea de-a VIII-a ediţie.

Pa gi na 81

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” – Instituţie publică de cultură, aflată în

subordinea Consiliului Județean Timiș. Înfiinţat în 1949, a desfăşurat în ultimii ani

proiecte de artă în stradă, precum „Visul lui Buratino” – spectacol muzical interactiv cu

publicul, prezentat în tară alături de alte spectacole şi programe locale şi regionale.

Auăleu Teatru – instituţie independentă producătoare de spectacole. Înfiinţat în 2005 cu

supratitlul „teatru de garaj şi curte”, Auăleu Teatru produce din 2014 Festivalul de teatru

independent Antagon.

Timişoara în circuitul european al valorilor culturale

Având acces facil la culoarul european de tranzit, Timişoara are o şansă în plus faţă de

alte oraşe de a fi direct conectată la circuitul european al valorilor culturale, ceea ce în

domeniul artelor spectacolului se materializează prin intermediul festivalurilor de gen

produse de instituţiile locale. Este binecunoscut deja Festivalul Internaţional „Timişoara

Muzicală”, aflat la a 38-a ediţie, azi organizat în parteneriat de Opera Naţională din

Timişoara şi de Filarmonica Banatul. Începând din 2011, festivalul de tradiţie produs de

Teatrul Naţional Timişoara a devenit internaţional fiind numit Festivalul European al

Spectacolului FEST-FDR, Teatrul Maghiar produce TESZT – Festivalul Euroregional de

Teatru, Teatrul German a iniţiat Festivalul EUROTHALIA, iar Opera Naţională, Festivalul

de Operă şi Operetă – ministagiune în aer liber, în Parcul Rozelor. Acestor manifestări cu

o dimensiune internaţională li se adaugă o serie de festivaluri şi evenimente organizate

de alte instituţii locale. Derivă de aici posibilitatea sporită de schimburi culturale cu

ţările din jur, precum şi un potenţial turistic deloc de neglijat, deja exploatat de

agenţiile de turism, în special în cazul Operei – aici avantajul fiind cel dat de limbajul

muzical uşor accesibil.

Instituţiile de artele spectacolului din Timişoara dezvoltă bune legături internaţionale,

prin turnee şi participări la evenimente de gen din străinătate. Teatrul Naţional

Timişoara face parte din European Theatre Convention (ETC), iar festivalul pe care îl

produce a devenit în 2012 membru oficial al European Festivals Association (din România

Pa gi na 82

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

mai sunt membri în această prestigioasă reţea doar Festival SoNoRo şi Festivalul George

Enescu). Atât Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, cât şi cel Teatrul German de Stat

cultivă sistematic şi eficient relaţiile cu comunităţile maghiare şi germane din ţările

vecine şi atrag surse suplimentare de finanţare pe această cale. Teatrul German de Stat a

semnat încă din 2005 un parteneriat multianual cu Teatrul de Stat din Bruchsal

(Germania). Teatrul pentru copii şi tineret “Merlin” realizează spectacole în colaborare

cu instituţii de spectacole din euroregiunea DKMT (cu Teatrul Ortiki din Debrecen,

Ungaria, în 2012, 2013 şi 2014), dar şi de promovare a candidaturii oraşului la titlul de

Capitală Europeană a Culturii (“Timişoara - Oraşul meu în Europa – Frumoasa şi Bestia în

decor de Timişoara”, prezentat în Germania, Serbia, Ungaria, Italia şi Slovenia).

Atât Opera Naţională Română Timişoara, cât şi Teatrul Naţional Timişoara dezvoltă o

serie de parteneriate cu alţi operatori culturali locali, cărora le pune la dispoziţie scena

pentru evenimente punctuale.

Teatrele timişorene invită sistematic companii din străinătate şi regizori care să lucreze

cu actorii locali: dintre aceste iniţiative, s-a remarcat invitarea regizorului Rodrigo Garcia

care a scris şi regizat spectacolul „Interzis accesul animalelor!”, prezentat în premieră în

2010 la Festivalul Naţional de Teatru, a coregrafului franco-maghiar Pal Frenak- sWitch,

regizorul macedonian Rahim Burhan- Romeo şi Julieta, regizorul sârb Kokan Mladenovic-

Prometeu înlănţuit, regizorul italian Srefano din Luca- Nopţi albe, etc. Şi Teatrul Maghiar

şi Teatrul German invită constant regizori din Ungaria, respectiv Germania şi lucrează cu

actori de limbă maghiară, respectiv germană, cetăţeni ai ţărilor respective. Regizorul

maghiar Koltai M. Gábor, a montat pe scena Teatrului Maghiar „Csiky Gergely”

spectacolul „Gardenia”, care a fost invitat la mai multe festivaluri naţionale şi

internaţionale, dintre care cel mai recent în iunie 2014 la Paks, Ungaria, iar Lőrincz Rita,

actriţa teatrului a câştigat pentru rolul din acest spectacol premiul pentru cea mai bună

interpretare feminină la Festivalul de Teatru Scurt, la Oradea 2013. De asemenea, ultima

reprezentaţie din stagiunea 2013/ 2014 a teatrului, a atras un nou premiu pentru „Opera

Pa gi na 83

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

ţărănească”,piesă din repertoriul instituţiei. Spectacolul a obţinut premiul publicului în

cadrul Festivalului de Teatru Varosmajori din Budapesta.

La Teatrul German a fost invitat să regizeze reputatul artist de origine

timişoreană, azi emigrat în Statele Unite, Nicky Wolcz, care a pus în scenă spectacolul

„Ţinuturile joase”, pe un text semnat de scriitoarea de limbă germană de origine

română, laureată a Premiului Nobel pentru literatură, Herta Müller.

De-a lungul timpului, actorii timişoreni au fost de mai multe ori nominalizaţi la

Premiile UNITER, premiile recunoscute ale breslei teatrale, în 2012 când au primit

nominalizări Claudia Ieremia, la Premiul pentru cea mai bună actriţă în spectacolul „O

scrisoare pierdută”, regia Ada Lupu Hausvater, spectacolul „Mountainbikers”, regizat de

Radu Alexandru Nica la Teatrul German de Stat – a fost nominalizat la Premiul pentru cea

mai bună regie. In 2013, actriţa Olga Torok a fost nominalizată la Premiul pentru cel mai

bun rol secundar feminin în „ Fetiţa din bolul peştelui auriu” şi actriţa Silvia Torok a

primit premiul UNITER pentru Debut acordat pentru rolul Iris din acelaşi spectacol al

Tetarului German de Stat. De asemenea, compozitorul Cari Tibor a fost distins cu Premiul

special al UNITER pentru muzică de teatru.

Teatrele timişorene au dezvoltat proiecte care au dus la dezvoltarea trupelor lor

de actori şi graţie colaborării cu unii dintre cei mai importanţi creatori, pe afişele

timişorene regăsindu-se în ultimii ani nume precum cele ale regizorilor Radu Afrim, Laszlo

Bocsardi, Alexandru Dabija, Victor Ioan Frunză, Alexander Hausvater, Yuri Kordonsky,

Mihai Măniuţiu, Radu Alexandru Nica, Silviu Purcărete, ale scenografilor Dragoş Buhagiar,

Velica Panduru, Helmut Sturmer, ale muzicienilor Vlaicu Golcea, Peter Oschanitzky, ş.a.

Naţionalul timişorean e unul dintre puţinele teatre din ţară care se îngrijesc şi de

memoria culturală, publicând în 2008 o amplă monografie a teatrului, precum şi o serie

de volume dedicate teatrului, reportaje de la repetiţii, respectiv traduceri – în colecţiile

aTeNT şi Scena.ro & Teatrul Naţional Timişoara. De altfel, la momente aniversare, şi

Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely si Teatrul German de Stat au editat monografii.

Scene outdoor şi manifestări de tradiţie

Pa gi na 84

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

În ultimii ani, un alt punct forte al oraşului a început să fie sistematic exploatat de

instituţiile organizatoare de evenimente performative, parcurile şi pieţele oraşului,

precum şi faleza râului Bega devenind o scenă naturală – în unele cazuri chiar bine

amenajată – pentru spectacole incluse în festivalurile de gen, fie de teatru, fie de operă,

fie muzicale în sens mai larg. Festivalului European al Artelor Spectacolului i s-a adăugat

secţiunea Spectacole Outdoor, ce prezintă trupe specializate în teatru de stradă (Piaţa

Victoriei şi Parcul Civic), iar Opera foloseşte, de asemenea, Teatrul de vară din Parcul

Rozelor pentru Festivalul anual de operă şi operetă pe care îl organizează, numărul

spectatorilor pentru acest eveniment depăşind 3.000 de persoane la ediţia a XIX-a din

2013, în condiţii de gratuitate. La rândul lui, Festivalul Plai continuă să valorifice anual

spaţiul Muzeului Satului transformându-l într-o „scenă naturală” a oraşului. Evenimentul

Bega Bulevard, „un proiect de responsabilizare ecologică prin scoaterea în evidenţă a

potenţialului turistic şi cultural al Canalului Bega”, organizat de Primăria Timişoara,

transformă faleza răului Bega în scenă outdoor.

Numărul spectatorilor a crescut semnificativ prin ieşirea teatrului în stradă, astfel fiind

atinse noi categorii de public, până atunci străine de artele spectacolului. 62% dintre

timişoreni declară că participă la festivalurile organizate în Municipiul Timişoara. Cei mai

mulţi dintre aceştia se declară mulţumiţi (50%) şi foarte mulţumiţi (11%) de oferta

culturală a acestora, 32% declarând că au un grad de mulţumire mediu pentru

festivalurile organizate în Municipiul Timişoara. Timişorenii consideră că lipsesc din

oferta culturală actuală festivalurile de muzică (7,1%), programele cu rol educativ 3,7% şi

festivalurile pentru copii 3,2%. (Studiu sociologic realizat de Alpha Research în perioada

octombrie-noiembrie 2013).

Semnificativ este şi faptul că manifestările culturale din Timişoara au continuitate, nu

mai puţin de 18 manifestări depăşind 10 ediţii. Cele mai multe dintre acestea au profil

muzical (7), urmat de artele spectacolului (4), interdisciplinar (3), film (2), arte vizuale

(1) şi cultură scrisă (1). Manifestările culturale cu tradiţie de dinainte de 1989 sunt

Festivalul Internaţional „Timişoara Muzicală”, organizat de Filarmonica Banatul Timişoara

Pa gi na 85

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

şi Opera Naţională şi ajuns la cea de a 38-a ediţie şi Festivalul Dramaturgiei Româneşti

(astăzi Festivalul European al Spectacolului – FEST-FDR), organizat de Teatrul Naţional

„Mihai Eminescu”.

Recuperarea spaţiilor culturale

Statistic, Timişoara se află într-o situaţie bună şi din punctul de vedere al numărului de

locuri în sală de care dispune în instituţiile de spectacol, fiind pe locul al doilea după

Bucureşti – cu peste 2.900 de locuri în sală, faţă de 1.300 cât are Sibiul, de exemplu

(conform datelor INS). În Timişoara a fost inaugurată în 25 ianuarie 2010, Sala 2, fosta

sală de sport nr. 2, o nouă sală dedicată artelor spectacolului, cu scenă modulară şi cu o

capacitate de până la 250 de locuri, în funcţie de plasarea decorului, care a devenit cea

de a doua sală a Teatrului Naţional Timişoara. Aceeaşi instituţie a obţinut de la Primăria

Municipiului Timişoara şi a repus în funcţiune Studio 5, o fostă sală de repetiţii

identificată în clădirea Palatului Culturii, la ultimul etaj. Acest spaţiu are o capacitate

maximă de 50 de locuri şi a fost numit Sala Studio „Uţu Strugari”. În urma solicitării

Teatrului Naţional, Comunitatea Evreilor din Timişoara a cedat acestei instituţii Sinagoga

desacralizată din cartierul Fabric, cu drept de folosinţă pe 35 de ani. Obţinerea de către

teatru a acestui spaţiu înseamnă nu doar un nou amplasament de spectacole, ci şi

recuperarea culturală a unui monument arhitectonic şi reintegrarea sa în circuitul

cultural al oraşului.

Teatrul Naţional Timişoara, finanţat de Ministerului Culturii, a construit şi a dat în

funcţiune Atelierul de producţie Fabrica de decoruri, prima linie de producţie

profesională de decoruri de teatru din România. Fabrica de decoruri, ale cărei hale de

producţie ocupă o suprafaţă de 2.500 m.p., a fost inaugurată oficial în mai 2012.

Cu toate acestea, atât reprezentanţii instituţiilor publice, cât şi cei ai operatorilor

culturali independenţi consideră că nu există suficiente spaţii de desfăşurare a

activităţilor culturale în oraş. Primăria a făcut deja eforturi pentru rezolvarea acestei

situaţii în ceea ce priveşte instituţiile de artele spectacolului care depind de ea (Teatrul

Pa gi na 86

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Maghiar şi Teatrul German). Operatorii culturali independenţi au mai puţine şanse de

rezolvare a problemei, în lipsa susţinerii oficiale şi în lipsa fondurilor necesare închirierii

spaţiilor disponibile. Oraşul dispune însă de o serie de clădiri – fie istorice, fie industriale

– care s-ar preta la o refacere şi transformare în centre culturale.

Operatorii culturali independenţi – o forţă în creştere

Timişoara beneficiază şi de o zonă independentă în creştere în toate domeniile, inclusiv

în materie de artele spectacolului. Un număr de ONG-uri culturale active şi-a exprimat

disponibilitatea de a contribui activ la crearea unei agende culturale pentru eventuale

noi spaţii recuperate pentru artele spectacolului, ceea ce constituie o bună premiză de

reintegrare în viitor a acestor clădiri în circuitul cultural care are mare nevoie de ele

pentru a se dezvolta.

Finanţarea: public versus privat

Operatorii culturali timişoreni au demonstrat în ultimii 3 ani o capacitate crescută de a

atrage fonduri publice naţionale de la AFCN pentru proiecte editoriale, dar un declin

important în ce priveşte atragerea de fonduri pentru proiecte culturale. Interesant este

că mai ales ONG-urile şi firmele au atras toate fondurile pentru proiecte culturale,

instituţiile publice culturale nereuşind să câştige niciun proiect. Situaţia este aproape

identică la proiecte editoriale, unde doar în 2013 întâlnim o singură instituţie publică,

Teatrul Naţional Timişoara, cu un proiect de carte câştigător43.

Se remarcă aşadar dependenţa de finanţare publică a instituţiilor publice de

spectacol, pe fondul lipsei de interes a mediului de afaceri pentru finanţarea proiectelor

culturale. Procentele din buget provenind din venituri proprii nu depăşesc aproximativ

5%, la fel ca în cazul tuturor instituţiilor publice de profil din ţară, restul de până la 95%

fiind suportat din bugetul de stat sau local, fondurile provenind din sponsorizări, granturi

sau donaţii fiind nesemnificative. Bugetele de producţie ale instituţiilor publice finanţate

de Primăria Timişoara au crescut în ultimii ani. O analiză comparativă arată că în 2013

43 Rapoarte de activitate ale AFCN pentru 2010-2013

Pa gi na 87

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely a primit o finanţare de 5.474.190 lei, faţă de

4.290.900 lei în 2012, în timp ce Teatrul German de Stat a avut în 2013 o alocaţie

bugetară de 7.072.418 mii lei, faţă de 5.510.000 lei în 2012. Spre deosebire de acestea,

Teatrul Naţional Timişoara, finanţat prin Ministerul Culturii, a primit din bugetul de stat

în 2013 o alocaţie bugetară de 8.671.000 lei, în scădere faţă de 10.105.000 lei în 2012,

fapt ce a determinat în 2013 decalarea FEST-FDR cu un an. În cazul Teatrului Naţional

Timişoara se poate remarca în schimb o valoare mai mare a sumei ce reflectă sursele

atrase, care dublează aproape suma provenită din veniturile proprii în 2013.44

Totuşi, consumul cultural se află la cote scăzute, în privinţa instituţiilor de spectacole un

procent foarte mare din locuitorii oraşului declarând că nu le frecventează deloc: 74%,

respectiv 75% dintre repondenţi nu merg niciodată la Teatrul German de Stat, respectiv

la Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, 39% nu merg niciodată la Operă, acelaşi procent

la Teatrul Naţional, 47% la Filarmonica şi 61% declară că nu merg niciodată la Teatrul

pentru copii. 58% dintre intervievaţi nu ştiau că spectacolele de la Teatrul Maghiar,

respectiv German sunt traduse.45

Mediul de afaceri din oraş – deşi consistent, alcătuit din numeroşi investitori, inclusiv

străini, cu afaceri prospere – este mai degrabă închis faţă de domeniul cultural, dar nici

nu elaborează strategii pentru a se implica material în viaţa culturală a oraşului. Este

probabil că nu criza economică limitează posibilitatea de atragere de fonduri prin donaţii

şi sponsorizări, ci mai ales lipsa unei culturi filantropice care ar trebui stimulată de

instituţiile culturale şi de Primăria Timişoara, prin măsuri speciale de taxare.

Există şi o excepţie care ar putea funcţiona ca exemplu de bune practici: Festivalul

Plai, aflat la cea de a 9-a ediţie în 2014, a început cu un buget în proporţie de 80% din

fonduri de la stat, însă acum are peste 60% din fonduri din mediul privat.

44 Raport de activitate Teatrul Naţional Timişoara 2012, 2013 45 Alpha Research, Anchetă sociologică, 2013

Pa gi na 88

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Consumul cultural

Un element încurajator este consumul cultural în creştere în locaţiile outdoor, chiar dacă

acesta pare deocamdată legat de faptul că este vorba despre evenimente gratuite. În

mare măsură timişorenii consideră că scena culturală ar trebui extinsă şi în alte spaţii

neconvenţionale ca: parcuri 36%, stradă 30% şi în cartiere 25,9%.

Conform Studiului comparativ destinat evoluţiei consumului cultural (2000-2013),

realizat de doamna Corina Răceanu din partea Institutului Intercultural Timişoara, reiese

că tipul de spectacol de teatru preferat de 43% dintre timişoreni este cel de

divertisment, de revistă, urmat de cel clasic în proporţie de 34% şi de cel experimental cu

6%. Primele trei genuri de teatru preferate de repondenţi, în ordinea importanţei sunt:

comediile în proporţie de 35%, dramele – 19%, urmate de cele romantice şi tragediile cu

9% fiecare.

Multidisciplinaritate

Prin unele dintre instituţiile sale culturale şi operatorii culturali independenţi, scena

performativă a Timişoarei a devenit în ultimii ani tot mai deschisă pentru proiecte

interdisciplinare: FEST-FDR a adăugat în 2012 în programul său o secţiune denumită

Performance, care include spectacole cu elemente de teatru, dans, artă video, instalaţii.

Aceeaşi instituţie are printre programele sale anuale Programul MixART, care îşi propune

să atragă un public eclectic şi pretenţios la nivel vizual şi conceptual. Programul cuprinde

spectacole teatru-dans, musical, performance şi instalaţii.

Noul festival „Antagon” organizat pentru prima dată în 2014 de veteranul scenei

timişorene de teatru independent, Auăleu Teatru, a inclus spectacole cu elemente de

dans, dar şi filme în premieră, documentând starea scenei româneşti. De asemenea,

Festivalul de Artă Video „Simultan” include şi spectacole live. De asemenea se doreste

sprijinirea dansului contemporan in Timisoara prin finanţarea de proiecte şi/ sau crearea

unei instituíi destinate dansului contemporan.

Pa gi na 89

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Viziune de dezvoltare – artele spectacolului

În secolul XXI artele performative nu mai pot fi privite separat, nici din punct de vedere

al producţiei, dar nici de către consumatori, sub impactul unei presiuni crescute venind

dinspre aceştia din urmă. Publicul este confruntat în lumea contemporană cu o ofertă

audiovizuală puternică, iar pattern-urile de consum s-au schimbat din acest motiv şi în

domeniul spectacolului viu, care a încorporat elemente din mai multe arte, pentru a-şi

diversifica şi a-şi face mai incitantă propria ofertă culturală.

Toate aceste noi tendinţe determină deja noi obiceiuri de consum, de care producătorii

de spectacol trebuie să ţină cont atunci când gândesc agenda culturală a oraşului. Pentru

a încuraja consumul de spectacol viu, Timişoara are nevoie de o serie de măsuri care,

aplicate în decada următoare, sunt de natură să crească consumul cultural şi să facă din

spectacolul viu o componentă vitală a vieţii cotidiene a oraşului şi o sursă constantă de

creştere a calităţii vieţii.

În domeniul artelor spectacolului Timişoara poate valorifica în viitor potenţialul existent,

acţionând în următoarele direcţii:

 Diversificarea şi adăugarea de noi spaţii de joc

Un aspect vital al vieţii culturale a oraşului este legat de numărul spaţiilor de joc

existente şi dotările necesare funcţionării acestora. Se poate imagina pentru viitorul

Timişoarei o campanie activă de recuperare a unor clădiri identificate ca potrivite pentru

a găzdui evenimente din sfera artelor spectacolului. De asemenea, necesarul de noi scene

poate fi acoperit şi prin construirea de noi spaţii culturale, idee avută deja în vedere de

Primăria Timişoara. Pentru a economisi resursele, atât pe cele financiare, cât şi pe cele

umane, noile spaţii destinate artelor spectacolului ar trebui gândite să fie

multifuncţionale, cu scene modulare, uşor de adaptat pentru diferite tipuri de spectacol

şi uşor de manevrat de către echipe puţin numeroase. Spaţiile destinate artelor

spectacolului trebuie concepute şi ca locuri de socializare, în care oamenii să se poată

întâlni şi înainte de spectacole sau să rămână după terminarea acestora – în cafenele,

Pa gi na 90

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

ceainării, restaurante sau zone de recreere, locuri active şi independent de programul

cultural. Participarea cetăţenilor oraşului la viaţa culturală trebuie încurajată prin măsuri

de apropiere a acestora de spaţiile destinate culturii, pe care ei trebuie stimulaţi să le

asimileze existenţei cotidiene.

Noile spaţii culturale executate din fonduri publice ar trebui să funcţioneze după

principiul bunei valorificări a resurselor prin găzduirea nu doar a instituţiilor publice, ci şi

a unei agende culturale provenind din mediul independent. Se va da astfel ocazia

organizaţiilor neguvernamentale ce operează în domeniul artelor spectacolului să crească

şi să-şi diversifice oferta de programe, contribuind la starea de efervescenţă culturală pe

care ar merita-o un oraş ca Timişoara.

 Sprijinirea zonei independente

Viitorul cultural al Timişoarei depinde în bună măsură, în domeniul artelor spectacolului,

de buna dezvoltare a sectorului cultural independent, care poate fi sprijinită de

administraţia locală prin intervenţii concrete. Organizaţiile neguvernamentale şi firmele

producătoare de evenimente de artele spectacolului pot fi susţinute de administraţia

locală prin finanţare directă, transparentă şi pe criterii de merit. Pentru a asigura

creşterea programelor dezvoltate în sistem independent e nevoie de un sistem de

bugetare multianuală, care poate fi construit astfel încât să răsplătească acele proiecte

ce au dovedit coerenţă şi consecvenţă, demonstrând în timp o contribuţie reală la viaţa

culturală a oraşului.

Deschiderea către zona independentă este esenţială pentru o bună dinamică a

culturii oraşului, aceste entităţi fiind mobile, flexibile şi mult mai uşor de operat, calităţi

care lipsesc instituţiilor oficiale din domeniul artelor spectacolului. Buna cooperare

dintre cele două tipuri de operatori culturali ar fi în avantajul ambelor categorii şi, mai

ales, în avantajul consumatorilor de cultură din Municipiul Timişoara.

 Continuarea şi amplificarea schimburilor culturale

Pa gi na 91

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Un mare atu al oraşului Timişoara constă în aşezarea sa geografică aproape de culoarul

de tranzit european, care permite o mai bună dezvoltare a componentei internaţionale a

vieţii culturale a oraşului în următoarea decadă. Artele spectacolului beneficiază deja şi

ar putea să beneficieze şi mai mult de schimburile culturale, prin intermediul

festivalurilor, turneelor, conferinţelor, proiectelor de cercetare şi prin iniţierea de

colaborări sistematice cu artişti din străinătate. Participarea la reţele europene şi

mondiale va contribui la prezenţa activă a artiştilor timişoreni pe scena internaţională,

fapt ce ar trebui sprijinit prin mijloace concrete.

Administraţia locală deţine mijloacele de a încuraja atât participarea artiştilor locali la

evenimente internaţionale, cât şi invitarea unor companii teatrale, orchestre, grupuri

artistice şi artişti sau cercetători independenţi din străinătate, pentru asigurarea unui

permanent flux de schimburi culturale, esenţial pentru oxigenarea producţiei locale din

domeniul artelor spectacolului. Se pot astfel consolida colaborări de durată şi se pot

prelua exemple de bune practici de natură să întărească şi să dezvolte sectorul cultural,

atât pe cel public, cât şi pe cel independent.

Analiza SWOT

Puncte tari

 Oraşul în care a început Revoluţia Română/Muzeul Revoluţiei/interes din partea

operatorilor din turism;

 Oraş multicultural, cu trei teatre de nivel european, operă şi o zonă independentă

în creştere, atât în materie de teatru, cât şi de prezentare de film;

 Oraş universitar cu potenţial mare de public;

 Un număr mare de festivaluri de teatru şi operă organizate de-a lungul anului;

 Vizibilitatea internaţională, în special prin invitarea unor artişti străini şi schimburi

culturale;

 Oferta culturală e din ce în ce mai diversă;

Pa gi na 92

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Tot mai multe evenimente outdoor, cu acces liber, strâng un public numeros

(peste 4.000 de spectatori la Festivalul de Operă şi Operetă din Parcul

Rozelor,peste 7.000 de spectatori la FEST-FDR secţiunea Outdoor );

 Există tentative de recuperare a unor spaţii culturale, ONG-urile sunt dispuse să le

administreze.

Puncte slabe

 Incapacitatea de comunicare susţinută şi bună promovare a evenimentelor

culturale;

 Lipsa specialiştilor în plan tehnic şi a firmelor care să furnizeze echipamente de

scenă performante;

 Migraţia artiştilor pe fondul lipsei de motivare, atât financiară, cât şi profesională;

 Timişoara nu e percepută ca un oraş cultural de către locuitorii ei;

 Prea puţine spaţii de joc şi de proiecţie film;

 Dezavantaje de ordin logistic, infrastructura de săli de spectacol e aceeaşi ca în

1953, (cu excepţia Sala 2 şi a dotărilor cu echipamente performante de sunet ale

Sălii Mari a TNT);

 Număr mic de proiecte culturale finanţate extrabugetar, prin fonduri

nerambursabile sau europene;

 Dependenţa de finanţare publică a instituţiilor publice de spectacol, pe fondul

lipsei de interes a mediului de afaceri pentru finanţarea proiectelor culturale;

 Programe de pedagogie teatrală insuficiente;

 Dificultăţi în promovarea evenimentelor culturale: operatorii (mai ales cei privaţi)

nu au acces la afişajul stradal administrat de Primărie;

 Absenţa mass-media specializată în cultură şi a unor platforme online de agregare

a infomaţiilor despre evenimentele culturale;

 Nu există o coordonare din punct de vedere al programării;

 Ratarea câştigării unui nou public din cauza lipsei de deschidere înspre societatea

civilă şi mediul de afaceri;

Pa gi na 93

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Lipsa programelor de educare a publicului pentru arta contemporană îngreunează

creşterea audienţei.

Oportunităţi

 Marcarea unui traseu prin punctele esenţiale unde au avut loc momentele

Revoluţiei;

 Consum cultural în creştere mai ales în spaţiile outdoor/evenimente gratuite;

 Există programe de finanţare pentru evenimente culturale;

 A crescut numărul de proiecte depuse spre finanţare, există iniţiative culturale

care ar înflori dacă ar avea şanse de finanţare;

 Spaţii disponibile în mediul privat pentru cultură.

 Diversificarea ofertei de artele spectacolului prin sprijinirea unor proiecte de dans

contemporan/ structuri în domeniul dansului contemporan

Ameninţări

 Legislaţia greoaie afectează funcţionarea instituţiilor publice;

 Ritmul lent de funcţionare a administraţiei locale îngreunează colaborarea cu zona

ONG-urilor şi a iniţiativelor private în cultură, care au nevoie de un partener

flexibil şi rapid în reacţii;

 Dizolvarea capitalului de reurse umane pe fondul plecării artiştilor fie la Bucureşti,

fie în alte ţări, din lipsă de motivaţie profesională şi financiară;

 Mediul de afaceri e închis, prea puţine surse de finanţare pe alte dimensiuni care

să lase loc culturii.

Pa gi na 94

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

CULTURĂ SCRISĂ

„Sunt convins că, în perspectivă, Timişoara va avea soarta tuturor celor care au

avut curajul să determine istoria înaintea altora”. Dacă Octavian Paler s-a gândit la

Timişoara ca la singurul oraş ce-şi poate controla destinul, noi ne gândim la Timişoara

care a făcut-o deja prin producţia ei literară. Întocmai precum în muzică, din

Timişoara multă scriitură inovatoare a dat ritmul avangardei literare româneşti, iar

instituţii de cultură publice şi private au inspirat modele de calitate în promovarea

lecturii şi a literaturii ca act fundamental de educaţie, patrimoniu imaterial şi

exercitare a libertăţii de expresie.

Pentru că suntem într-o abordare strategică a culturii, putem spune că în ultimii 50 de

ani, „direcţiile de dezvoltare” ale literaturii timişorene au fost şi sunt Petre Stoica, Sorin

Titel, Dumitru Ţepeneag, Şerban Foarţă, Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu, Mircea

Mihăieş, Adriana Babeţi, Mircea Nedelciu, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Mircea Pora,

Petru Ilieșu, Eugen Bunaru, Marcel Tolcea, Robert Şerban, Adrian Bodnaru, Radu Pavel

Gheo, Simona Constantinovici, Daniela Raţiu, Tudor Creţu, Alexandru Potcoavă, Bogdan

Munteanu, Ana Puşcaşu, Aleksandar Stoicovici. Se citeşte şi se recită des în Timişoara

pentru că aici avem cafenele literare sau care găzduiesc literatura servită în meniu, avem

terase, avem parcuri, avem Biblioteca Judeţeană, bibliotecile institutelor culturale

străine, ale Universităţii de Vest, ale Universităţii Tibiscus. Avem edituri precum Brumar,

Excelsior Art și Editura Universității de Vest, reviste precum Orizont, proiecte literare şi

platforme de promovare a creaţiei literare tinere precum Kratima şi K.R.U.G, avem

literatură furnizată online – ARCANA –, avem asociaţii precum Ariergarda şi Prietenii lui

Ioona Rauschan, avem librării cu stil, muzică bună şi lectură relaxantă precum Cărtureşti

şi Cartea de Nisip, avem cenacluri literare de forţă precum Cenaclul Studenţesc „Pavel

Dan”, Cenaclul literar „Pavel Belu” sau Cenaclul Naţional Literar Text din cadrul

programului Café Text al Bibliotecii Judeţene Timiş, avem un Festival Internaţional de

Literatură care aşează Timişoara pe harta literară a Europei. Avem literatură deschisă,

Pa gi na 95

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

creativă, conectată la fenomen, implicată în experiment şi cotidian, responsabilă faţă

de cititorii ei.

Toată această creaţie livrată liber sau instituţional, a obişnuit publicul local cu o

literatură fină, inovatoare, solicitantă sau revelatoare, dar pentru ca ea să îşi menţină

ritmul şi calitatea, are nevoie de o infuzie serioasă de capital şi de un susţinut sprijin

administrativ şi comunitar. Acum, când literaturii nu-i mai este suficient să producă

pentru a exista, este absolut necesar ca aceasta să înveţe să se vândă mai bine şi să se

facă înţeleasă inclusiv de masa deloc neglijabilă de non-cititori sau cititori de

conjunctură. În Timişoara este nevoie ca producţia literară să se adune în jurul

scriitorilor lansaţi, cu imagine marketată, formatori, dar şi în jurul proiectelor care

înţeleg şi demonstrează că o creaţie literară are forme şi instrumente diverse de

lectură/receptare/manifestare, că o istorie a literaturii înseamnă nu numai fapte

enumerate şi descrise în studii, ci şi oameni cu istorii personale, locuri, momente care

le-au marcat scrierea, relaţionate şi indentificabile, încă uşor de arătat printr-o

plimbare prin oraş sau printr-o reconstituire în formă teatrală. Literatura este mult mai

diversă şi se manifestă pretutindeni, în orice tip de spaţiu din oraş, la fel ca şi lectura, iar

instituţiile publice şi private din Timişoara au început să înţeleagă acest lucru.

O altă problemă legată de domeniul culturii scrise este aceea că marea majoritate a

editurilor din Timişoara nu îşi asumă riscul financiar pentru cărţile publicate, publicând în

regia autorilor (ceea ce înseamnă că sunt mai degrabă tipografii şi nu edituri). Din

această cauză, o mare parte din scriitorii timişoreni nu au vizibilitatea naţională şi

internaţională pe care ar merita-o. Trebuie pus accentul pe faptul că vânzarea literaturii

depinde foarte mult de edituri şi de librari. Ei trebuie să şie cum să vândă cărţile, ei

determină cererea, nu cererea determină oferta lor editorială. Şi asta pentru că fiecare

carte publicată de un editor trebuie promovată în sine, iar promovarea depinde de la o

carte la alta în funcţie de subiect şi de autor. Editorii trebuie să ştie să îndrepte cartea

pe care o publică spre publicul potrivit. Tot editorii sunt cei care-i fac interesaţi şi pe

Pa gi na 96

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

librari de cărţile lor, iar aceştia, la rândul lor, trebuie să cunoască foarte bine piaţa de

carte pentru a facilita întâlnirea dintre carte şi cititor.

Sectorul culturii scrise din Timişoara se confruntă cu problema transformării creaţiei

literare în proiecte care să atragă publicul către lectură şi către interesul de a cunoaşte

actorii ei, scriitorii, cu viaţa şi istoriile lor subiective, să înţeleagă nevoia de lectură şi

preferinţele în acest sens ale cititorilor în aşa măsură încât să-şi calibreze eficient

raportul dintre editarea a ce doreşte consumatorul să citească (perspectiva cititorului) cu

ce ar trebui să citească acesta, dar uneori nu cunoaşte (perspectiva editorilor). Spaţiile şi

platformele de promovare a literaturii sunt deja avansate în susţinerea creaţiei tinere de

calitate, în reprezentarea şi impresarierea, chiar finanţarea uneori, a ei (vezi K.R.U.G şi

Asociaţia Kratima, chiar şi cenaclurile locale).

O ruptură există însă la nivelul educaţiei literare şi este nevoie de o mai bună conectare

cu activitatea bibliotecilor şi a editurilor, printr-o abordare vocaţională, cu metode de

descoperire şi promovare a talentelor. Pentru a ajunge la acele platforme de promovare

şi de exprimare creativă, printr-o translatare naturală, este nevoie ca procesul de

acumulare şi investiţie în resursa talentată să înceapă din şcoală pentru a fi uşor condusă

şi direcţionată către etapa de oficializare şi de prezentare publică – o direcţie prioritară

de acţiune ar fi tocmai investiţia în proiecte educative/pedagogice cu caracter

vocaţional, prin colaborarea dintre şcoală şi mediul literar local. Talentele locale şi

calitatea trebuie descoperite încă din şcoală, mentorate şi crescute pentru afirmare, din

mediul universitar, pe modelele britanice şi nord-americane.

Procesul se închide firesc cu dezvoltarea unei oferte şi a unei infrastructuri

culturale atractive, fertile, care să motiveze decizia de asumare a unei cariere literare

din partea tinerilor, îmbunătăţirea şi/sau înfiinţarea a cât mai multor spaţii de creaţie

literară, de construcţie de text şi prezentare publică, spaţii neconvenţionale care să pună

în scenă creaţia dramaturgică contemporană, animarea cartierelor ce pot fi transformate

în decupaje urbane creative, trasee literare urbane compuse din elemente cu valoare

culturală, istorică şi memorialistică, unele reconvertite la funcţiunile iniţiale de spaţii

Pa gi na 97

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

inspiraţionale, de contact literar. Se poate pune accent cu precădere pe cafenelele,

restaurantele şi instituţiile de altădată frecventate de scriitorii vremii, locurile care au

marcat creaţia lor sau care apar povestite în operele acestora – modelul „Ulysses” al lui

James Joyce, reconfigurat fizic în oraşul Dublin din Irlanda, cu o hartă pe care turistul o

poate parcurge prin atingerea punctelor de interes). Din acest punct de vedere, un

detaliu interesant este practicarea unei activităţi particulare legate de sfera turismului

cultural identificabilă sub forma organizării unor trasee urbane ce cuprind elemente de

interes cultural, de istorie şi civilizaţie locală (trasee tematice organizate de Asociaţia

Ariergarda, intitulate şi „trasee underground”, care vizează spaţii industriale, castele şi

conace cu poveştile, picanteriile şi legendele lor, trasee care pot fi translatate şi la locuri

cu valoare literară din oraş, aşa cum asociaţia a încercat în unele rânduri).

Pentru ca Timişoara să fie într-adevăr creativă şi implicată cultural şi literar, operatorii

culturali din domeniul editurilor, bibliotecilor şi culturii scrise au atras atenţia asupra

numărului mare de spaţii neconvenţionale şi spaţii de lounge urban care pot fi

utilizate/exploatate pentru activităţi de creaţie literară, experiment literar şi

performance, manifestări ale artelor alternate literatură-muzică-dans etc. Tot oraşul

trebuie conectat la fenomenul cultural contemporan – cât mai multe cartiere, baruri,

cafenele sau spaţii de experimente artistice –, pentru a prinde contur o imagine de oraş

cu o vitalitate culturală foarte mare (se formează un standard calitativ de viaţă ridicat,

cu o atenţie particulară pentru detaliul estetic şi pentru calitatea produselor şi a

serviciilor, care antrenează grija ca orice investiţie ulterioară realizată să fie una care se

asezonează atmosferei oraşului, tendinţelor şi valorilor asumate şi promovate – de la

înfăţişarea spaţiilor care oferă servicii diverse, până la tipul de ofertă, la modul de

valorificare a resurselor şi a istoriei oraşului, indiferent că se vorbeşte despre tradiţii,

elemente identitare sau despre planificare şi rigori urbanistice, mediu natural şi

construit) .

Din perspectiva unei Timişoare conectate, editurile, bibliotecile şi cultura scrisă ar putea

fi unele dintre cele mai dinamice contributoare la mobilitatea creaţiei literare naţionale

Pa gi na 98

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

şi internaţionale, la cuplajul cu literatura contemporană europeană. Momentan însă, nu

putem vorbi despre o reţea de colaborare externă semnificativă care a generat proiecte

literare de mare anvergură. Colaborările sunt mai mult interne. Există unele iniţiative de

colaborare externă care uneori angrenează şi actori culturali ce nu provin din lumea

literară cum ar fi Muzeul de Artă Timişoara, care a invitat-o pe scriitoarea de origine

română Herta Muller, premiată cu Premiul Nobel pentru literatură.

Un element de cuplaj cu literatura internaţională s-a realizat la Timişoara prin

Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), desfăşurat sub

mottoul „La Vest de Est/La Est de Vest”. A fost iniţiat în 2012 şi a fost primul festival

internaţional de literatură din România organizat în afara capitalei, funcţionând ca o

platformă de întâlniri şi dezbateri la care sunt invitaţi să participe atât nume importante

ale scenei literare europene, cât şi scriitori autohtoni de referinţă. Festivalul continuă

practic tradiţia studiilor comparatiste iniţiate de Fundaţia „A Treia Europă”, organizând

seri de lectură şi colocvii centrate pe traduceri şi literatura Europei Centrale. Ediţiile din

2012, 2013 şi 2014 ale FILTM au prilejuit iubitorilor de literatură din Timişoara întâlnirea

cu nume de marcă ale literaturii universale contemporane, scriitori precum Victor

Erofeev, Slavenka Drakulić, Attila Bartis, Jan Koneffke, Edo Popović, Fabio Geda, Richard

Swartz, Iuri Andruhovîci, László Krasznahorkai, Dasa Drndic, Jean Mattern, Ornela Vorpsi

sau Paul Bailey. Un proiect iniţiat în 2012, de Oana Boca, Ioana Gruenwald şi Robert

Şerban. Echipa de organizare a Festivalului le include, din 2013, şi pe Oana-Maria Doboşi

li Raluca Selejan.

Literatura trebuie finanţată pentru ca evenimentele literare să crească în valoare şi

reprezentativitate, pe baza unui proces riguros de selecţie a calităţii, a valorilor literare

promovate a capacităţii organizaţionale pentru transferul de cunoaştere şi a

sustenabilităţii producţiei scrise (ex. Cenaclul Literar Dan Pavel care nu îşi permite

translatarea către o dimensiune internaţională constantă). Colaborările cu artişti şi

organizaţii din Serbia, Ungaria şi Austria au deja o tradiţie în oraş şi pe baza lor s-ar

putea dezvolta viaţa culturală muzicală a oraşului. Aici ar putea fi un punct important de

Pa gi na 99

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

relansare a vieţii literare timişorene – diversitatea în literatură. Există o bună

reprezentare a literaturii minorităţilor în cultura scrisă locală şi în operele de traducere

(cu precădere literatura maghiară şi sârbă), fiind binecunoscută local expertiza

superioară a sârbilor şi mai ales a maghiarilor de a-şi promova propria literatură, de a fi

mai mobili la nivelul resursei literare, mai prezenţi la marile târguri de carte şi la

festivalurile literare internaţionale.

Managementul organizaţional şi de proiect trebuie să intervină profund şi în viaţa

literară, deoarece pentru a supravieţui literatura nu trebuie să producă doar capital

spiritual, ci şi financiar (distribuţie şi finanţări obţinute din accesarea programelor de

finanţare a sectorului cultural şi editorial). Un oraş precum Timişoara are un randament

foarte scăzut în privinţa accesării de finanţări din cadrul Fondului Cultural Naţional – doar

9 proiecte editoriale pentru intervalul 2011-2013, prin Editura Brumar, Excelsior,

Kratima, DAVID Press Print, Arhitekt Studio A, Teatrul Naţional Timişoara. Primăria

Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş oferă subvenţii pentru publicarea

cărţilor. Editurile care beneficiază de aceste subvenţii, nu au voie să pună în vânzare

cărţile, ci să le distribuie gratuit, conform regulamentului. În acest fel, editorul nu îşi

asumă nici un risc şi nici o responsabilitate, deoarece cărţile publicate pe baza acestor

subvenţii nu pot fi vândute şi nu există nici un câştig financiar nici pentru editură, nici

pentru autor. Regula aceasta a non vânzării nu este benefică pentru piaţa de carte. Ar fi

mult mai bine dacă regula impusă de atribuirea acestor subvenţii ar fi vânzarea cărţii la

un preț redus.

În cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest a luat fiinţă o

catedră masterală în managementul resurselor culturale, printre temele acoperite

regăsindu-se redactarea proiectelor de finanţare pentru şcoli, instituţii şi fundaţii

culturale, managementul editurii, piaţa cărţii şi a valorilor patrimoniale, publicitate,

impresariat artistic în industria muzicală şi a spectacolelor, turism cultural, marketing

cultural. Din păcate, la Facultatea de Litere nu mai există masteratul de management

cultural şi ar trebui reluat. În schimb, la secția de Limbi si Literaturi, ale aceleiaşi

Pa gi na 10 0

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

facultăți, se poate pregăti resursa umană pentru edituri, s-ar putea crea un master in

management editorial.

Formarea profesioniştilor din biblioteci, edituri, ONG-uri care promovează creaţia

literară, chiar librării, dezvoltarea de activităţi economice, de marketing cultural, de

atragere de sponsorizări şi de scriere de proiect sunt priorităţi de investiţie pentru

dezvoltarea acestui sector. Transferul de cunoştinţe specifice de management cultural

de la persoane cu experienţă către persoane care sunt la început de drum trebuie să fie

la fel de consistent precum transferul de reprezentare şi mentorat din partea scriitorilor

locali, deveniţi universali, consacraţi, către cei cu potenţial de afirmare.

În ultimul timp, unul dintre cei mai importanţi actori locali în promovarea lecturii a

devenit Biblioteca Judeţeană Timiş. Aceasta a participat în ultimii 3 ani la o serie de

proiecte naţionale şi internaţionale culturale, de digitizare şi de dotare/tehnologizare

pentru îmbunătăţirea infrastructurii de funcţionare. În anul 2011 erau doar 16.105

utilizatori activi ai acestei biblioteci dintr-un număr de 37.206 înscrişi şi 26.000 de vizite

la bibliotecă.

În anul 2013, numărul de vizite a crescut la 34.000, cu 19.800 de utilizatori activi.

Biblioteca administrează un corp al Bastioului Theresia unde se află cafeneaua literară şi

librăria, fiind aşadar capabilă să genereze profit, şi un alt corp pentru secţia de arte

Deliu Petroiu. Biblioteca Judeţeană Timiş a primit doi ani la rând premiul pentru cea mai

bună bibliotecă a anului la Gala Industriei de Carte din România. Dintre motivaţii s-au

enumerat şi lansarea conceptului de Café Text şi promovarea brandului de proiect Lecturi

aprinse, replicat încet la nivel naţional. Café Text este un program literar al bibliotecii

care implică diverse intervenţii şi acţiuni culturale multidisciplinare, dintre care se

remarcă „Cenaclul Literar Text”, unde lunar sunt invitaţi diferiţi scriitori români pentru

lectură, dialog şi dezbatere alături de un scriitor local.

O organizaţie foarte activă şi interesantă, cu reuşite în accesarea de fonduri AFCN, este

Asociaţia Kratima. ONG-ul are ca principal obiectiv reîntoarcerea la adevăratele valori –

Pa gi na 10 1

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

lectură, muzică de calitate, mediu înconjurător, tradiţii etc. –, prin proiecte de înalt

nivel, lansându-se în activitate prin publicarea, în februarie 2009, a cărţii bilingve pentru

copii „Când Bunul se gândeşte la Anna/Quand Papeu pense à Anna”. Un proiect editorial

foarte interesant al asociaţiei este editarea catalogului „Memorie şi diversitate culturală

la Timişoara. Meşteri şi meserii”, ghidat de Smaranda Vultur, conferenţiar la

Universitatea de Vest din Timişoara şi coordonator al grupului de antropologie culturală şi

istorie orală la Fundaţia „A Treia Europă”. Catalogul încearcă să recompună universul

bogat de viaţă al Timişoarei de altădată, cu breslele, meseriile şi meseriaşii săi de

odinioară (despre cunoaşterea trecutului prin mijloace actuale, despre valoarea

caracterului multicultural al Timişoarei).

Editura Brumar, un alt actor important în viaţa literară locală, dă viaţă textului şi

imaginii de aproape 20 de ani. Principala valoare prin care această editură se recomandă

este calitatea, indiferent că vorbim despre literatură, autori contemporani, cărţi de

specialitate, de artă, de produse şi servicii de tipar profesioniste. În anul 1998, editura

lansa prima din seria de cărţi-obiect care a adus multe premii şi şansa de a edita şi lucra

cu mari nume ale literaturii române şi străine. Brumar are cea mai bine primită colecţie

de poezie din ţară, iar proiectul de actualitate este cel orientat spre proza contemporană

românească, cu accent pe promovarea tinerilor. Editura este şi iniţiatoarea unor proiecte

editoriale inedite, care trădează orientarea spre experiment şi idei editoriale

surprinzătoare. Antologia ”Cu faţa la perete” este rezultatul unei campaniei ”Scriitorii

sunt pe Facebook”, campania fiind iniţiată şi coordonată de Bogdan Munteanu şi Marius

Aldea, ca şi antologia de altfel. Această campanie a obținut premiul pentru cea mai bună

campanie de PR/Marketing/CSR la Gala Industriei de Carte din România, ediţia a III-a,

2014 și premiul revistei Tiuk pentru cel mai bun experiment al anului 2013.

Editura Universităţii de Vest (EUV), având un profil academic, este una dintre cele mai

importante edituri universitare din România şi a fost înfiinţată în anul 2001, cu scopul de

a contribui la creşterea prestigiului Universităţii de Vest din Timişoara. EUV pune accent

pe valoarea ştiinţifică a cărților care aduc un plus în cercetarea românească şi

Pa gi na 10 2

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

internaţională, își propune să lanseze pe piață autori care să devină repere în domeniile

de cercetare abordate, atât pentru comunităţile academice, cât şi pentru cele

profesionale. Are convingerea că o editură profesionistă este o editură care îşi asumă

riscul financiar faţă de cărţile pe care le publică. În acest sens, EUV nu acceptă

publicarea cărţilor în regia autorului. Cărţile publicate la EUV se adresează studenților,

masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor, profesorilor universitari şi profesioniştilor

din mediul socio-economic.

Cenaclul ,,Pavel Dan’’ al Casei Studenţilor din Timişoara, uneori internaţional, dar de

cele mai multe ori naţional şi local, este unul dintre cele mai longevive cenacluri

studenţeşti – probabil cel mai longeviv – din România, având cu o activitate neîntreruptă

de 55 de ani. Timişorenii îl recunosc ca adevăratul element iconic al literaturii locale, un

spaţiu al debutului literar, un brand cultural al oraşului, de unde s-au lansat personalităţi

precum: Sorin Titel, Livius Ciocârlie, Şerban Foarţă, Cornel Ungureanu, Duşan Petrovici,

Adriana Babeţi. Acest Cenaclu trebuie asumat de municipalitate ca unul dintre acele

elemente de forţă care să construiască brandul cultural al oraşului şi care trebuie

readaptat şi stimulat financiar.

Cenaclul şi platforma literară K.R.U.G, una dintre cele mai originale şi mai active, care

propune proiecte inovatoare de descoperire a talenetelor literare sau de dezinhibare a

scrierii, cu proiecte isteţe precum NaNoWriMo, o tentativă de spargere a blocajul şi crizei

de inspiraţie pentru oricine peste 13 ani. K.R.U.G. Timişoara este o platformǎ literarǎ de

avangardǎ, care îşi propune identificarea de fonduri pentru investiţia în dezvoltarea

artistic-literară a tinerilor timişoreni, atragerea tinerilor timişoreni într-un circuit de

proiecte literare internaţionale, redescoperirea valorilor vechi din cultura româneascǎ pe

o programǎ dezvoltatǎ de nucleul K.R.U.G. şi deschiderea dezbaterilor către orientarea

în funcţie de valorile tradiţionale moral-creştine ale unei ţǎri.

Librăria Cartea de nisip este prima librărie a grupului Librarium, amenajată pe ideea

unui loc care să găzduiască în acelaşi timp o librărie, o cafenea, un spaţiu pentru

Pa gi na 10 3

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

educaţie a copiilor, un loc al evenimentelor culturale, ajungându-se la un loc special care

să impresioneze pe cel care îşi doreşte un loc de relaxare culturală şi de învăţare

prietenoasă. A câştigat premiul pentru Cea mai bună librărie la Gala Industriei de Carte

din România, ediţia a III-a, 2014.

Cartea, muzica şi dichisul se regăsesc bine armonizate, ca nişte ingrediente ale unui ceai

savuros servit la Librăria Cărtureşti, care a conectat oraşul la reţeaua evenimentelor

Street Delivery (pe Str. Mercy din Timişoara), iniţiate prima oară la Bucureşti, pe strada

Arthur Verona. Aici se organizează frecvent evenimente literare, întâlniri cu scriitori

editaţi, proiecţii de filme, evenimente gastronomice din bucătăriile lumii, programe

educative pentru copiii care exploatează colecţia librăriei sau teme incitante din lumea

cărţilor.

Din anul 2014, nu se organizează Târgul de carte Gaudeamus la Timişoara. Organizatorii

nu au primit aprobare pentru construirea cortului din Piaţa Operei, din acest motiv,

mutându-se la Oradea. Din anul 2012, Asociaţia Editorilor din România organizează la

Timişoara, la Centrul de Afaceri, târgul de carte Bookfest. Pentru domeniul cultură scrisă

în Timişoara ar fi benefic ca ambele târguri să aibă loc.

Cercetarea sistematică a Europei Centrale a fost în Timişoara unul dintre obiectivele

Revistei Orizont, dar şi ale grupului A treia Europă. Tinerii adunaţi pe lângă Mircea

Mihăieş, Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu, Valeriu Leu, Smaranda Vultur şi Gabriela

Colţescu au adus contribuţii importante la conturarea unei literaturi aparte, pornind de la

Europa Centrală. Câteva zeci de cărţi de eseu, traduceri, istorie orală (Biblioteca A treia

Europă) au reuşit să dea o imagine nouă ţării, nu doar Banatului.

Fundaţia „A Treia Europă”, condusă de Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu, a demarat

un susţinut program literar de traduceri din literatura central-europeană, alături de

invitaţia la o reflecţie asupra a ce este spaţiul central-european şi a măsurii în care

Banatul aparţine acestui spaţiu. Fundaţia a constituit un grup de istorie orală şi

Pa gi na 10 4

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

antropologie culturală care a început să instruiască tineri cercetători în cadrul unor

programe şi proiecte literare şi culturale. Echipa s-a specializat în metode de cercetare,

de istorie orală, constituindu-se o arhivă care astăzi numără multe sute de ore de

înregistrări audio, foarte rare, şi video. Sunt înregistrări cu povestiri de viaţă, interviuri

dirijate sau semi-dirijate cu povestiri de viaţă care lasă libertate celui intervievat să

povestească ceea ce doreşte despre viaţa lui, interviuri despre Timişoara, despre

memoria oraşului, pe relaţia între memorie şi identitate.

Revista Orizont a Uniunii Scriitorilor din România – filiala Timiş este un alt actor local

valoros care trebuie integrat strategiei culturale a oraşului. Revista este editată în

colaborare cu Centrul pentru Dialog Multicultural „Orizont” şi apare la Timişoara

neîntrerupt din 1964. Conferinţele Microsoft sunt de departe cele mai intense şi mai

valoroase evenimente ale acestui program al editurii de promovare a schimburilor de idei

între mari formatori de opinie din ţară, eseişti, filozofi reputaţi, scriitori consacraţi şi

foarte citiţi, critici literari, politicieni şi publicul acestora. Conferinţele au loc în mai

multe oraşe ale ţării. Revista Orizont este prima publicaţie din afara Bucureştiului care

câştigă premiul ARIEL (2012), fiind totodată revista culturală cu cel mai mare tiraj din

ţară (14.000 de exemplare).

Pentru a avea o imagine completă şi corectă despre Timişoara culturii scrise, a literaturii

şi a lecturii, trebuie analizat, alături de grupul contributorilor şi al producătorilor

culturali, şi cel al consumatorului local. Comparaţia va oferi soluţiile şi direcţiile de

dezvoltare optime pentru armonizarea nevoilor şi a dinamicii celor două mari categorii, a

stilului de viaţă şi a valorilor timişoreanului, ale cititorului şi ale celui care se află în

afara interesului pentru cultura scrisă. Indicatorii de consum sunt cei care sancţionează

sau confirmă randamentul pieţei. Fidelizarea şi deturnarea spre participare şi lectură a

consumatorului de literatură trebuie să fie punctul de plecare al strategiei pentru acest

sector. Realitatea spune că 39% din populaţia oraşului nu frecventează niciodată

bibliotecile şi doar 0,8% merge săptămânal şi 8,3% lunar. 30,7% din populaţia Timişoarei

nu intră niciodată într-o librărie, doar 1,8% având acest obicei săptămânal. Atunci când o

Pa gi na 10 5

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

face, un timişorean cumpără în medie 5,22 cărţi pe an, situaţie delicată pentru

rentabilitatea economică a industriei de carte locală (studiu dezvoltat de către Alpha

Research). Actorii literari trebuie să dezvolte studii serioase şi profesioniste de public

pentru a înţelege motivele şi nevoile acestuia şi conversia în soluţii livrabile sub formă

de proiecte, intervenţii şi evenimente.

La întrebarea cât de vizibilă să fie cultura şi locurile potrivite pentru a se manifesta,

dincolo de cele clasice, 32% dintre respondenţi ar fi de acord ca într-o măsură potrivită,

scena culturală să se poată muta şi în restaurant, iar doar 4,1% în mare măsură acest

lucru să se întâmple când vine vorba despre cafenele. Acest indicator statistic e oarecum

surprinzător pentru un oraş în care artele au fost deseori obişnuite să se desfăşoare în

spaţii necovenţionale şi unde avangarda în artă şi literatură a avut momente sclipitoare şi

referenţiale pentru toată producţia culturală românească. Revenind la statistică, cea mai

mare deschidere se întâlneşte pentru situaţia în care cultura intră în centrele comeciale

(21% în mare măsură şi 35,5% în măsură potrivită) sau în parcuri (36% în mare măsură),

ceea ce ar trebui să furnizeze material de meditaţie pentru noi spaţii unde cultura scrisă

să se poate manifesta şi vinde. Pentru stradă au optat în mare măsură 30% dintre

respondenţi şi în măsură potrivită 32%.

Cartierele sunt foarte bine privite ca spaţii pentru intervenţii culturale, element ce

confirmă deja un curent european în acest sens la care Occidentul, şi nu numai, răspunde

cu soluţii foarte inovative şi prizate de comunitate – străzile (Timişoara a preluat din

fericire modelul Street Delivery lansat în Bucureşti, pe Str. Arthur Verona) şi cartierele

creative, atelierele şi studiourile creative de cartier (25,9% în mare măsură şi 30% în

măsură potrivită). Aceste sondaje locale au adresat o întrebare pe care fiecare operator

cultural din orice domeniu ar trebui să o adreseze la rândul lui propriului public, şi

anume: Ce ar îmbunătăţi din oferta culturală? Răspunsurile sunt teme de casă pentru că

ating esenţa problemelor pe care şi bibliotecile, şi editurile, şi comercianţii de carte, şi

promotorii de literatură le întâmpină. Astfel, timişorenii ar imbunătăţi în ordinea

priorităţilor promovarea (26%), calitatea (22%) şi diversitatea (20%). Principalul criteriu

Pa gi na 10 6

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

care motivează participarea la un eveniment cultural este subiectul interesant (26%),

preţul şi renumele protagoniştilor (13%), calitatea evenimentului (12%). Aşadar,

promovarea este cel mai important motiv pentru care bibliotecile şi librăriile ar trebui să

ştie că internetul este de departe principala sursă de informare pentru aflarea ofertei

librăriilor şi a bibliotecilor, informarea la faţa locului fiind de asemenea o metodă destul

de practicată.

O concluzie de moral, dar şi de meditaţie ar mai fi că, în cazul lecturii publice, s-a

înregistrat o creştere a mediilor anuale faţă de 2010 în cazul unităţilor de bibliotecă, a

numărului de cărţi, a numărului de cititori înregistraţi, a lansărilor de carte şi a târgurilor

realizate, dar şi o scădere în cazul mediei numărului de abonamente periodice curente şi

a numărului de cărţi împrumutate la domiciliu de către adulţi etc.

Toate aceste realităţi puse cap la cap, oferă viziunea de dezvoltare pentru sectorul

bibliotecilor, al editurilor şi al culturii scrise din Timişoara:

 Gruparea şi creşterea producţiei literare în jurul platformelor, editurilor şi al

cenaclurilor consacrate, al scriitorilor lansaţi, cotaţi, disponibili pentru formare şi

mentorat, şi în jurul proiectelor care înţeleg şi demonstrează diversitatea

instrumentelor şi a formelor de lectură/receptare/manifestare – Timişoara este

responsabilă prin actorii săi reprezentativi furnizând idei, cunoaştere şi consiliere

pentru dezvoltarea carierelor profesionale şi a imaginii;

 Dezvoltarea unor programe vocaţionale în şcoli şi licee pentru investiţia timpurie

în talentele literare locale şi asigurarea translaţiei lor către afirmaţia publică prin

continuarea investiţiei şi a consilierii din stadiul de învăţare universitară –

Timişoara se implică astfel în identificarea şi cultivarea talentelor din zona

creaţiei şi a culturii scrise şi se conectează la strategiile afirmate şi recomandate

de investiţie în resursele umane de calitate, cu potenţial şi forţă de exprimare

artistică care să se impună şi care să dea vitalitate culturii şi creaţiei locale;

Pa gi na 10 7

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Dezvoltarea unor studii serioase şi profesioniste de public cu sprijinul Universității

de Vest Timișoara pentru a se înţelege nevoile de lectură şi de consum literar şi

încurajarea „replicilor” date comunităţii sub forma unor acţiuni, evenimente şi

proiecte care să demonstreze înţelegerea semnalelor, comportamentului şi a

dinamicii acestui public avizat sau mai puţin avizat, dar care să ajute totodată la

creşterea numărului de cititori şi a vânzărilor de carte;

 Transferul de cunoştinţe specifice de antreprenoriat cultural şi management de

proiect de la instituţii, organizaţii şi persoane cu experienţă către persoane care

sunt la început de drum sau într-un real deficit de expertiză şi cunoaştere în

eficientizarea pieţei de distribuţie, în maturizarea proiectelor editoriale şi

culturale şi atragerea de finanţări pentru sector;

 Extinderea ofertei culturale către proiecte şi evenimente de intervenţie culturală,

de dramaturige contemporană, de lectură publică, corelată cu extinderea spaţiilor

de exprimare a inovării şi a reprezentărilor artistice şi literare precum străzi,

cartiere, centre culturale, cafenele, restaurante, parcuri etc. – Timişoara îşi poate

susţine argumentul care o recomandă ca un oraş creativ şi deschis pentru

experiment şi surprize artistice, acolo unde foarte multe spaţii publice, cartiere,

străzi sunt animate de o desfăşurare permanentă şi de calitate a culturii;

 Susţinerea investiţiei financiare şi în acordarea de către municipalitate a unor

subvenţii pentru proiectele literare de calitate şi pentru evenimentele literare

care au potenţial de brand, istorie, tradiţie şi priză la publicul avizat şi la cel larg.

Aici se merge în corelaţie cu înfiinţarea unui fond de mobilitate pentru rezidenţe

artistice şi pentru contacte profesionale sub forma unor vizite de studiu şi pentru

negocierea unor parteneriate durabile, acordarea de subvenții pentru achiziția de

drepturi ale cărților din străinătate, pentru traduceri, pentru deplasări la târgurile

de carte naționale și internaționale, la cursuri de formare profesională.

Pa gi na 10 8

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

ANALIZA SWOT

Puncte tari

 Bună acoperire a tuturor domeniilor de referinţă pentru cultura scrisă şi pentru

critica literară – biblioteci, edituri, librării, cenacluri literare studenţeşti şi

evenimente literare în spaţii neconvenţionale, cursuri universitare de profil;

 Existenţa unor medii fertile şi vii de promovare a culturii scrise, a literaturii şi a

tinerelor talente literare (ex. Cenaclul Studenţesc Dan Pavel, Cenaclul Naţional

Literar Text din cadrul programului Café Text al Bibliotecii Judeţene Timiş);

 Servicii de promovare şi de finanţare a literaturii tinerilor debutanţi, şi nu numai,

prin intermediul noilor media (platforma literară K.R.U.G) şi de vânzare online

(bibliotecă online) cu un portofoliu de clienţi stabili şi în creştere (Librăria online

ARCANA);

 Existenţa unor spaţii complete cu servicii integrate de librărie, ceainărie şi gift-

shop, pentru lectură şi relaxare, agregate culturale importante ale oraşului;

 Colaborarea strânsă dintre actorii implicaţi în promovarea şi valorificarea culturii

scrise în oraşul Timişoara prin proiecte, intervenţii culturale, performance;

 Bazin important de manifestare literară, de cultivare şi de creştere a talentelor

artistice şi literare, dat de mediul universitar al oraşului şi de numărul însemnat de

cafenele, cluburi şi spaţii neconvenţionale unde există ocazional acţiuni şi

intervenţii din zona artelor spectacolului, a filmului, a artelor vizuale şi a

literaturii;

 Un management dinamic şi performant, cu potenţial mare de creştere, la nivelul

Bibliotecii Judeţene Timiş, al librăriilor private din mediul real şi cel online;

 Prezenţă incipientă, în dezvoltare, a literaturii pe platformele de socializare şi pe

cele de vânzare online (KRUG, Arcada);

 Organizarea unui Festival Internaţional de Literatură la Timişoara care oferă

premizele unei branşări de impact la circuitele de gen din Europa;

Pa gi na 10 9

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Existenţa unor oameni-resursă în zona culturii scrise, a unor vârfuri literare de

valoare naţională şi internaţională care pot stimula creaţia literară locală;

 O bună promovare a creaţiei literare a marilor scriitori locali contemporani;

 O bună reprezentare a literaturii minorităţilor în cultura scrisă locală şi în operele

de traducere (cu precădere literatura maghiară şi sârbă);

 O bună intervenţie a Bibliotecii Judeţene Timiş în spaţiul comunitar prin proiecte

culturale şi sociale de impact (ex. Pătura care citeşte, Lecturi aprinse, organizarea

de cafenele stradale pentru lectură şi delectare);

 Menţinerea unui nucleu literar important construit în jurul Cenaclului Dan Pavel.

Puncte slabe

 Incapacitatea de a genera suficiente resurse extrabugetare pentru cultura scrisă

când vine vorba despre bibliotecile de stat, asociaţii, şi gradul foarte scăzut de

absorbţie a fondurilor alocate proiectelor editoriale sau literare/culturale în oraşul

Timişoara;

 Lipsa mobilităţii resursei literare la marile târguri de carte şi festivaluri literare

internaţionale;

 Lipsa deprinderii editurilor şi a bibliotecilor timişorene de a dezvolta permanent

sau ocazional studii de consumatori, campanii de investigare a publicului cititor

pentru identificarea nevoilor acestora;

 Subfinanţarea evenimentelor literare importante ale oraşului;

 Antreprenoriatul cultural, cu relevanţă asupra industriei de carte şi a editurilor,

foarte puţin performant – falimentarea multor librării şi edituri (ex. Librăria

Humanitas din Timişoara);

 Scăderea dramatică a numărului de cititori din anul 2000 până în anul 2013;

 Scăderea dramatică şi constantă a puterii de cumpărare a cărţilor la nivel general

în Timişoara conform statisticilor;

Pa gi na 11 0

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Lipsă de acţiune/viziune în privinţa stimulării autorităţilor locale pentru

dezvoltarea unor politici publice care să reconsidere sectorul literar/al culturii

scrise/editurilor;

 Promovare fără impact, marginală, redusă de multe ori la un mediu local, cel mult

regional, a evenimentelor şi producţiilor literare de calitate din Timişoara;

 Lipsa editurilor care să își asume riscul financiar pentru publicarea cărților;

 Editurile timișorene nu beneficiază de un sistem de distribuție național

 Târgul de carte Gaudeamus nu mai are loc în Timișoara.

Oportunităţi

 Existenţa unor programe de finanţare locală şi naţională a proiectelor editoriale

gestionate de către Primăria Timişoara sau de către AFCN;

 Existenţa unui fond european de finanţare a traducerilor literare ca parte a

Programului Europa Creativă ce poate fi accesat şi de către organizaţiile

timişorene;

 Numărul mare de spaţii neconvenţionale şi spaţii de lounge urban în oraş,

acceleratoare şi promotoare de creativitate, care pot fi utilizate/exploatate

pentru o activităţi de creaţie literară, experiment literar şi performance.

Ameninţări

 Cadrul legislativ inhibant şi insuficient pentru dezvoltarea capacităţii

organizaţionale a editurilor şi a bibliotecilor, reglementate în managementul

instituţiilor publice de cultură, codul muncii etc.;

 Statutul scriitorului nedefinit încă din punct de vedere legislativ;

 Mediul de afaceri neprielnic pentru dezvoltarea industriei cărţii şi a editurilor –

falimente multe în zona librăriilor private şi de stat în Timişoara;

 Desconsiderarea sectorului editorial, literar şi al culturii scrise în raport cu

celelalte sectoare la nivelul strategiilor locale, regionale şi naţionale.

Pa gi na 11 1

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

DEZVOLTAREA PUBLICULUI ŞI DIVERSITATEA EXPRESIILOR CULTURALE

Nu doar oferta culturală, ci societatea însăşi trebuie să se dezvolte durabil, cu grija

generaţiilor viitoare, conservând resurse şi creând abilităţi pozitive în rândul celor

tineri. Pentru ca arta şi cultura să fie cu adevărat un motor de dezvoltare personală şi

a societăţii, ea devine un element viu din viaţa cât mai multor cetăţeni, iar

organizaţiile culturale au nevoie să fie receptive şi atractive la pulsaţiile sociale şi la

situaţiile de viaţă ale publicului actual şi potenţial pentru cultură. Timişoara

integrează diversitatea multiculturală şi a situaţiilor socio-economice a locuitorilor săi

într-o ofertă complexă şi interesantă, accesibilă şi expresivă, care pune în centrul său

valoric înţelegerea, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sale

culturale.

Studiile arată că Timişoara are o structură socială complexă, un specific multi şi

transcultural bazat pe un spirit tolerant şi de convieţuire multietnică exemplară. În oraş

coexistă cetăţeni ai peste 21 de etnii şi 18 religii, reflectând două trăsături majore ale

populaţiei din zonă şi anume interculturalitatea şi gradul ridicat de toleranţă. O altă

caracteristică este populaţia relativ îmbătrânită, pe fondul a ceea ce este considerat o

trăsătură specifică Banatului, şi anume o rată scăzută a natalităţii. De asemenea,

structura socială a oraşului este în continuă schimbare. Migraţiei către Vest în primul

rând a etnicilor unguri şi germani, dar şi a unei părţi a tinerilor, i se adaugă faptul că

Timişoara atrage cetăţeni din alte regiuni cu excedent demografic, îndeosebi din judeţele

din nordul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei (Apuseni, Maramureş) şi Oltenia. Aceste

aspecte – multiculturalitatea de esenţă a comunităţii timişorene, populaţia relativ

îmbătrânită, tentaţia migraţiei şi structura socială dinamică a oraşului – determină

concentrarea strategiei culturale pe aspectul dezvoltării publicului pentru cultură, în

special în ceea ce priveşte educaţia culturală şi arta de amatori, dar şi expresiile

culturale specifice diversităţii etnoculturale, inclusiv noile grupuri de migranţi.

Pa gi na 11 2

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Educaţia culturală

Conform opiniilor exprimate de operatori culturali, oferta de educaţie culturală dedicată

copiilor şi tinerilor a devenit în ultimii ani mai variată şi mai de calitate, însă se

adresează în primul rând copiilor şi tinerilor din familii cu venit mediu şi peste medie şi

este concentrată în centru şi foarte puţin în cartiere, la periferie. Oferta de educaţie

culturală pentru copii şi tineri este de multe ori dezvoltată împreună cu propuneri

efective de a consuma cultură, gândite şi puse în scenă special pentru copii şi tineri. Cu

toate acestea, oferta culturală efectivă pentru copii şi tineri este apreciată drept relativ

scăzută în oraş. Conform studiului realizat de Alpha Research în noiembrie-decembrie

2013, educaţia culturală este considerată de o importanţă foarte mare pentru copii de

către 61% dintre respondenţi şi de mare importanţă de către 21% dintre aceştia. Cu toate

acestea, frecvenţa participării la cercurile cu profil cultural este una relativ redusă, cel

mai des copiii sau nepoţii persoanelor intervievate participând la cercurile de dans

(9,6%), la cercurile de desen (6,2%) şi la cele de muzică (5%).

Teatrul de copii şi tineret „Merlin” este singura instituţie de cultură care, conform

misiunii, se adresează exclusiv acestei categorii de vârstă prin proiecte artistice şi

educative. Mai multe instituţii publice de cultură iau în considerare publicul tânăr şi

foarte tânăr în dezvoltarea programului managerial, fie ca o categorie distinctă de

public, fie prin prisma funcţiei educative culturale şi de dezvoltare a publicului a

instituţiei. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” dezvoltă programul INFANT, care „se

adresează copiilor şi adolescenţilor şi vizează familiarizarea acestora cu spectacolul de

teatru prin personaje şi subiecte apropiate de lumea lor”. De asemenea, vizează publicul

tânăr prin promovarea artei teatrale în instituţii şcolare (Colegiul Naţional Bănăţean,

Liceul Sportiv Timişoara şi Liceul Tehnologic Biled în 2013) şi a ofertei culturale proprii în

alte şcoli şi licee, prin parteneriate cu diverse organizaţii precum Organizaţia „Salvaţi

copiii” - filiala Timişoara. Teatrul German de Stat realizează în colaborare cu Liceul

Teoretic „Nikolaus Lenau” Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret în Limba

Germană (a 15-a ediţie în 2014), alături de care organizează şi programul Zilei teatrului

Pa gi na 11 3

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

şcolar şi de tineret (6 aprilie). De altfel, Teatrul German dezvoltă un program dedicat

teatrului pentru copii şi tineret şi pedagogiei teatrale în care, alături de montarea

spectacolelor dedicate copiilor şi tinerilor, realizează, de asemenea, şi formare specifică

pedagogiei teatrale. Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” are o secţie dedicată

marionetelor şi îşi propune să dezvolte proiecte de spectacol şi educaţie culturală

adresate copiilor şi tinerilor, în primul rând prin intermediul acestui avantaj specific,

proiecte facilitate de angajarea de păpuşari şi marionetişti care să dea viaţa activităţilor.

Filarmonica Banatul îşi asumă un rol regional, inclusiv în dezvoltarea publicului şi în

educaţia culturală. În 2013 Filarmonica Banatul a organizat peste 35 de evenimente

dedicate copiilor şi tinerilor: recitaluri muzicale (în parteneriate cu şcoli şi licee),

concerte pentru tineret, concerte educativ-umanitare (în beneficiul unor tineri talentaţi

şi al unor cauze umanitare). Aceste evenimente s-au desfăşurat la Timişoara, Arad,

Reşiţa, Caransebeş, Lugoj, Jimbolia, Făget, Bocşa, Recaş, Simeria, Orăştie, Craiova şi

Giroc în 2013. Biblioteca Judeţeană Timiş, pe lângă activitatea de bază, derulează

proiecte culturale care prin ineditul conceptului şi prin realizare reuşesc să atragă tinerii

către lectură. Cafe Text, un concept de eveniment care s-a concretizat prin, de pildă,

organizarea de evenimente de lectură, cum ar fi „Lecturi aprinse”, sesiuni de lectură în

surse alternative de lumină sau iniţiativa „Pătura care citeşte”, care invită timişorenii la

lectură în aer liber, în parcurile oraşului. Opera Naţională Română Timişoara realizează

spectacole de operă pentru copii, este partener pentru realizarea spectacolelor de balet

şi dans susţinute de elevii studiourilor de balet şi dans din Timişoara.

Liceele timişorene cu profil vocaţional sau teoretic dezvoltă nu doar viitorul public

pentru actul cultural, dar şi profesionişti ai domeniului artistic. În Timişoara funcţionează

Liceul de Arte Plastice şi Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, care oferă servicii

educaţionale de profil. Din păcate însă, interesul pentru urmarea une specializări

vocaţionale de tip artistic la nivel preuniversitar este în declin pentru unele specializări,

cum ar fi secţia de Coregrafie „Ştefan Gheorghe” a Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu”

din Timişoara, care în trecut reprezenta o adevărată pepinieră de viitori balerini. De

Pa gi na 11 4

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

asemenea, este nevoie de investiţii în instrumente noi pentru muzică, iar Liceul de Arte

Plastice are nevoie de un sediu potrivit activităţii sale.

Din fericire, oferta vocaţională artistică publică este completată de iniţiative private

promiţătoare pentru copii şi tinerii cu aptitudini artistice, şi nu numai. De pildă, Studioul

de dans Ana Valkay, şi Scoala de Balet Rodica Murgu, cu peste 20 de ani de experienţă,

formează tineri balerini şi dansatori, iar o nouă şcoală privată de educaţie muzicală şi

arte plastice Artsoma dezvoltă proiecte educaţionale în domeniul muzicii şi artelor

plastice pe baza experienţei şcolii Toronto School of Music and Arts.

Proiecte valoroase din zona teatrului, dar şi a artelor vizuale dezvoltă şi AT4T, ONG

înfiinţat la iniţiativa unui grup de studenţi, elevi şi profesori din mai multe licee

timişorene în 2001 cu sprijinul Fundaţiei pentru Teatrul Naţional Timişoara. Au organizat

primele două ediţii ale Festivalului de Teatru în Limba Engleză pentru Adolescenţi, iar în

prezent desfăşoară Festivalul Internaţional de Teatru în Limba Engleză pentru

Adolescenţi, „T4T” şi ManyFest. O colaborare interesantă, cu potenţial şi cu rezultate,

este concretizată în Trupele de teatru NiL, coordonate de actriţa Teatrului German

Isolde Cobeţ. Aceste trupe au determinat mai mulţi elevi să continue studiul actoriei,

ajungând să joace la Timişoara, Bucureşti, dar şi pe scene din Germania. Trupa de teatru

NiL a fost înfiinţată în anul 1996 de Christian Bormann (actor invitat din Germania), fiind

formată din elevi ai Liceului „Nikolaus Lenau” şi ulterior s-a dezvoltat NiL-Junior pentru

elevii din ciclul gimnazial şi trupa de teatru studenţesc After-NiL, compusă din absolvenţi

ai aceluiaşi liceu. Trupele au participat de-a lungul timpului la numeroase festivaluri de

teatru şcolar şi de tineret din Germania, Ungaria, Croaţia şi România.

Un rol aparte în ceea ce priveşte producţia şi educaţia culturală dedicată copiilor şi

tinerilor îl joacă şi Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara, Casa de Cultură a

Municipiului Timişoara şi Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş. Casa de Cultură a

Studenţilor din Timişoara este o instituţie în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale

care găzduieşte activităţi de artă fotografică, muzică, teatru, folclor, dans modern,

literatură şi sporturi montane. Dintre acestea, Teatrul Thespis are o îndelungată

Pa gi na 11 5

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

activitate, reprezentând mai ales înainte de 1989 un reper pentru arta studenţească, un

loc unde libertatea de expresie a fost întotdeauna pe primul plan şi unde s-au format

actori cunoscuţi ai scenei româneşti, cum sunt Florin Călinescu, Laszlo Borbely, Doru

Iosif, Patricia Nedelea, Christine Cizmaş, Ioan Codrea, Ovidiu Mihăiţă. Casa de Cultură a

Municipiului Timişoara realizează, în virtutea misiunii sale care derivă şi din statutul de

aşezământ cultural cu funcţii cultural-educative, „cursuri de iniţiere şi perfecţionare în

arta cântecului şi dansului popular, a dansului sportiv şi de societate, prin instruirea

săptămânală a copiilor/tinerilor/adulţilor”. Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş

are în componenţă Şcoala Populară de Arte, înfiinţată în 1962, care oferă servicii de

„pregătire şi perfecţionare în domeniul artei pentru neprofesionişti, menită să preia o

parte a tradiţiilor învăţământului artistic din această zonă a ţării”. Se organizează cursuri

de muzică, arte plastice, cine-foto, dans, design vestimentar, artele spectacolului,

canto. În oraş Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş administrează Casa Tinerului şi

derulează programe pentru creşterea capacităţii organizaţiilor de tineret care sunt

interesate, prin altele, şi de realizarea de activităţi culturale şi de educaţie culturală.

De asemenea, Facultatea de Arte şi Design dezvoltă proiecte care îşi propun atragerea

publicului tânăr către artă şi cultură, cum ar fi expoziţia-concurs cu tema „Revoluţia

Română din Decembrie 1989 văzută de tinerii Timişoarei”, ediţia a 7-a în 2012 – proiect

cultural realizat în colaborare cu Asociaţia Luptătorilor din Timişoara Arestaţi în

Revoluţia din 1989 şi cu Liceul de Arte Plastice Timişoara.

Mai multe ONG-uri se adresează copiilor şi tinerilor cu scopul de a-i atrage către artă şi

cultură şi de a le dezvolta abilităţile şi competenţele de expresie artistică. Asociaţia

culturală „Pentagon” realizează Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii şi Tineret

„Copil în Europa” (a 8-a ediţie în 2014), aRtelierul de idei organizează Festivalul Muze

Intergeneraţii (a 3-a ediţie în 2014), o manifestare interdisciplinară. Alte evenimente de

tip festival care îşi propun să aducă arta în viaţa oamenilor au o dimensiune care vizează

publicul tânăr şi foarte tânăr, în primul rând prin ateliere şi performance-uri adaptate

profilurilor de vârstă tinere (Festivalul Plai, AccesArt, Support Art). Alte organizaţii care

Pa gi na 11 6

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

realizează proiecte şi evenimente valoroase sunt Asociaţia „Am o idee mai ARTfel”,

Asociatia 1 Banat.eu, Asociaţia Club Rotaract, Asociaţia Culturală Arte – Factum,

Organizaţia pentru Educaţia Nouă (OpEN), Asociaţia Aparte – Asociaţia Părinţilor şi

Absolvenţilor Liceului de Arte Plastice Timişoara, Asociaţia Arta în nori, BABEL Learning,

Fundaţia Culturală First, Asociaţia Noua Acropolă Timişoara şi altele.

Măsura în care cetăţenii Timişoarei valorizează cultura şi o consumă reiese din studiile

realizate de Alpha Research în noiembrie-decembrie 2013: mai bine de jumătate dintre

respondenţi valorizează pozitiv cultura, considerând că acesta are pentru ei o importanţă

foarte mare (36,6%) şi mare(24,3%).

Dezvoltarea publicului

Perspectiva asupra publicului de cultură este definită în primul rând de felul în care

instituţiile publice de cultură şi organizaţiile culturale îşi definesc categoriile de public,

grupurile-ţintă predilecte. În Timişoara, cu excepţia Teatrului Merlin, instituţiile publice

de cultură sunt programatic generaliste, aceasta însemnând că îşi propun să se adreseze

tuturor cetegoriilor de vârstă şi încearcă să crească accesul la cultură pentru o largă

varietate de profiluri socio-economice, cu rezultate mixte. De pildă, cu scopul de a

dezvolta publicul şi de a creşte accesul la actul cultural, Teatrul Naţional Timişoara

dezvoltă programul ORA DE TEATRU, care are ca scop formarea publicului de teatru prin

clase de teatru cu amatori, pe categorii de vârstă (copii, adulţi, pensionari) şi programul

ÎMPREUNĂ dedicat legăturii cu societatea civilă, cu organizaţiile şi cu instituţiile ce

reprezintă diferitele structuri etnice, religioase, sociale etc. din Timişoara, cu scopul de

a lărgi adresabilitatea ofertei culturale a instituţiei. Filarmonica Banatul, cu acelaşi

scop, de creştere a accesului la cultură şi de atragere a unor categorii greu accesibile

către actul cultural muzical, a organizat în ultimii ani evenimente în formate şi spaţii

neconvenţionale, în cartiere şi spaţii verzi, şi a facilitat accesul seniorilor la concerte

printr-un parteneriat inventiv bazat pe colaborare. Opera Naţională Română, de

asemenea, şi-a adaptat repertoriul la aşteptările publicului şi, prin politici manageriale şi

Pa gi na 11 7

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

de preţ, a determinat o creştere a consumului cultural a ofertei sale de spectacole şi de

evenimente, de la 40,8% în 2000 public ocazional şi constant, la 56,9% în 2013.

Arta de amatori

O formă de dezvoltare a publicului care are avantajul de a invita publicul potenţial să fie

nu doar un consumator pasiv de cultură, ci şi un veritabil actor al expresiei culturale,

este arta de amatori. Pe lângă activităţile de educaţie culturală menţionate mai sus,

toate pregătind nu doar potenţiali creatori şi artişti, ci şi probabili amatori în arta

respectivă, adulţii din Timişoara sunt interesaţi din ce în ce mai mult de artă şi cultură ca

hobby sau activitate cu miză de dezvoltare personală. Conform studiului sociologic

realizat în perioada octombrie–noiembrie 2013 de către Alpha Research, cele mai

frecvente acte de creaţie ale timişorenilor sunt: versurile(24%), produsele handmade

(17%) şi materialele foto-video (16%). De altfel, arta de amatori a intrat puternic în

atenţia timişorenilor în ultimii ani, prin prestaţiile de calitate artistică ale unora dintre

iniţiative, cum ar fi Ansamblul Timişul sau iniţiativa privată Asociaţia Culturală Talent,

Generozitate, Pasiune (TGP) care a dezvoltat Timişoara Gospel Project (demarat în

2005), prin care s-au implicat în iunie 2014 150 de corişti amatori şi Orchestra

Filarmonicii Banatul într-un concert de gospel simfonic cu miză umanitară.

În ceea ce priveşte oferta pentru arta de amatori, Casa de Cultură a Municipiului

Timişoara are din nou un rol extrem de important, „organizează şi susţine activitatea

formaţiilor artistice de amatori; sprijină şi susţine participarea acestor formaţii la diferite

manifestări, organizate pe plan local/naţional şi internaţional” prin Ansamblul folcloric

„Timişul”, Ansamblul de cântece şi dansuri populare maghiare “Ezsterlanc” şi Bobita,

Corala feminină „Carmina Dacica”, Formaţia de dansuri sportive şi Fanfara „Timişoara Big

Band”. Arta de amatori realizată în primul rând în mediu privat a devenit puternic vizibilă

în 2014, cu ocazia primei ediţii a festivalului Support Art, o platformă care a durat o

săptămână şi care a prezentat ateliere şi reprezentaţii de muzică, pictură, manufactură,

fotografie, modelaj, artizanat din toate domeniile în spaţiul Casei Artelor – Direcţia

Judeţeană pentru Cultură Timiş. StudentFest, festival organizat de studenţi pentru

Pa gi na 11 8

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

studenţi, aflat în 2014 la cea de-a 22-a ediţie, este un eveniment care combină nevoia de

a învăţa cu cea de exprimare, după cum declară chiar iniţiatorii. În acest sens, este un

cadru de educaţie culturală, o manifestare a libertăţii de expresie a comunităţii

studenţeşti timişorene şi un consum cultural de calitate. Alte proiecte şi evenimente care

dau ocazia artiştilor amatori să se exprime public, să atragă atenţia asupra artei lor şi să

sensibilizeze noi categorii de public sunt, printre altele, Festivalul AccesArt şi Festivalul

Plai.

Diversitate etnoculturală şi conştientizarea valorii culturale a locului

Diversitatea etnoculturală este un element de patrimoniu şi o caracteristică a realităţii

prezente. Ea se regăseşte atât în elemente arhitecturale, cât şi în obieceiuri, tradiţii,

expresii culturale tradiţionale sau contemporante. Diversitatea culturală este o

caracteristică a unui teritoriu şi a unei comunităţi sensibile la politicile sociale,

economice şi de dezvoltare urbană şi este conectată la problematici de integrare, în

special în cazul grupurilor vulnerabile, cum sunt migranţii sau populaţia de etnie romă la

nivel european şi în România. Politicile publice pentru diversitate şi interculturalitate

sunt, din acest motiv, politici complexe, în cadrul cărora dimensiunea culturală este doar

una dintre dimensiuni. În Timişoara există o expertiză semnificativă în derularea de

proiecte de cercetare, intervenţie şi recomandări de politici publice pentru

interculturalitate. Institutul Intercultural din Timişoara, înfiinţat în 1992, este un ONG

cu activitate culturală, civică, ştiinţifică, care acceptă şi promovează valorile şi

principiile Consiliului Europei. Prin programele şi activităţile sale urmăreşte dezvoltarea

dimensiunii interculturale în domeniul educaţiei şi culturii şi promovează, de asemenea,

climatul de toleranţă şi de comunicare interetnică, specific climatului Municipiului

Timişoara şi zonei Banatului. IIT se adresează cu succes comunităţilor de migranţi din

Timişoara, publică revista cu distribuţie naţională Migrant în România şi are o experienţă

îndelungată de lucru cu comunităţile şi organizaţiile de romi din Timişoara, dar şi cu

organizaţii de tineri, comunităţi rurale etc.

Comunităţile de sârbi, unguri, nemţi, italieni, arabi şi romi au de asemenea

organizaţii de profil, care organizează evenimente culturale relevante pentru

Pa gi na 11 9

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

comunitate. Din păcate, conform studiului realizat de Alpha Research în perioada

octombrie-noiembrie 2013, 91% din populaţia Timişoarei declară că nu participă la

evenimente al comunităţilor etnice. Trebuie luat în considerare faptul că participarea

mult mai mare la spectacolele şi evenimentele organizate de Teatrul Maghiar şi German

din oraş nu reprezintă neapărat un semn al interesul populaţiei pentru multiculturalitate,

ci a faptului că oferta culturală a acestora este în mult mai mare măsură interesantă ca

subiect, are actori/regizori cunoscuţi şi este de calitate (primele trei criterii declarate de

timişoreni în cadrul studiului despre consumul cultural ca fiind motive pentru consum

cultural).

În ceea ce priveşte valoarea culturală a locului, evenimente şi proiecte de conştientizare

semnificative au fost făcute de-a lungul timpului în primul rând de către oamenii de

litere ai oraşului. Fundaţia Timişoara ’89, prin scriitorul Petru Ilieşu, a dezvoltat de

pildă un concept programatic pentru Timişoara, Open Art City, care presupune

„personalizarea oraşului prin asumarea unei identităţi în care actul de artă nu se

întâmplă ca un simplu eveniment, ci devine un program susţinut continuu şi prezentat

comunităţii printr-o largă deschidere”, prin organizarea, printre altele, de trasee

culturale, extinderea suprafeţelor de artă murală, amenajarea unui tramvai expoziţie,

intervenţii urbane şi punerea în valoare a specificul cartierelor. Tot Petru Ilieşu este

autorul mai multor cărţi despre Timişoara, care reprezintă adevărate cărţi de vizită

importante atât pentru turişti, cât şi pentru locuitorii oraşului, care îşi pot cunoaşte

astfel mai bine oraşul. Asociaţia culturală Ariergarda a organizat până în 2012 cinci

ediţii ale proiectului Sărbătoarea străzii, prin care se dorea informarea şi aducerea la

viaţa a patrimoniului cultural al străzilor din Cetatea Timişoarei prin evenimente diverse,

de la artă plastică şi muzică la spectacole şi literatură.

Viziunea de dezvoltare

 Educaţie culturală şi o ofertă culturală interesantă şi de calitate pentru o varietate

de categorii socio-economice care în prezent nu au acces, se regăsesc cu

dificultate în oferta de proiecte şi evenimente culturale timişorene, în primul rând

Pa gi na 12 0

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

pentru copii şi tineri, dar şi pentru bătrâni, persoane cu venituri mici, persoane cu

dizabilităţi şi alte grupuri de risc;

 Organizaţii culturale active ale grupurilor etnoculturale tradiţionale şi noi, inclusiv

migranţi, care organizează proiecte şi evenimente pentru un public larg şi divers şi

care contribuie la viaţa culturală a oraşului, dând oraşului o reală marcă a

interculturalităţii vii şi a toleranţei;

 O viaţa culturală medie dinamică şi vitală în cartierele oraşului, activităţi de

animaţie culturală ancorate în nevoile locuitorilor şi în aspiraţiile lor, cu potenţial

de dezvoltare a publicului pentru oferta culturală a instituţiilor şi organizaţiilor

culturale;

 Arta de amatori ca fenomen de masă în oraş, ca factor de creştere a calităţii vieţii.

ANALIZA SWOT

Puncte tari

 Ofertă culturală privată pentru copii, chiar şi cei mici, a devenit în ultimii ani mult

mai bogată şi mai diversificată în Timişoara;

 Oferta, inclusiv cea publică, a devenit interesantă şi mai accesibilă (preţurile au

scăzut în ultima vreme);

 Creativitatea şi arta au început să devină din ce în ce mai importante şi în şcoli,

unde creativitatea şi nonformalul au ajuns să fie recunoscute ca fiind esenţiale în

procesul educaţional formal, în şcoală;

 Pe partea de muzică sunt destule puburi, cluburi, care sunt deschise pentru tineri

muzicieni care se pot afirma; la Cărtureşti, de asemenea, se oferă astfel de

oportunităţi;

 Primăria oferă gratuităţi de promovare în RATT evenimentelor dedicate tinerilor,

atunci când se solicită;

 În ceea ce priveşte arta de amatori, aceasta s-a dezvoltat foarte mult în ultima

vreme – mai ales fotografia, dansul contemporan, alte forme de dans;

Pa gi na 12 1

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Există şi în Timişoara un nucleu puternic de arhitecţi şi şcoli implicate în programul

naţional al asociaţiei „de-a arhitectura”;

 Institutul Intercultural Timişoara are o experienţă semnificativă cu copii, tineri,

migranţi, minorităţi etnice, şi a introdus un curs în programul Casei Corpului

Didactic la nivel naţional, toate fiind experienţe care ar putea fi utile şi utilizate şi

de alte organizaţii.

Puncte slabe

 Marea parte a ofertei culturale nu se adresează copiilor, iar dintre spectacole,

multe sunt neinteresante pentru copii, de o calitate scăzută;

 Consiliile Consultative nu au capacitatea materiale şi organizaţională să

dinamizeze viaţa culturală de cartiere;

 Sunt foarte multe şcoli din Timişoara care nu sunt deloc implicate în activităţi

culturale sau artistice;

 În afara StudentFest în Timişoara, unii consideră că nu există în oraş un eveniment

dedicat tinerilor;

 Comparativ cu alte ţări, în România arta este mai puţin o parte firească a vieţii

famiilor şi oamenilor, se cunosc mai puţin instrumente, oamenii se exprimă mai

puţin artistic;

 Au dispărut taberele interculturale;

 În organizaţiile de tineret şi în organizaţiile care au ca principal public copiii şi

tinerii, voluntarii sunt resursa umană de bază, însă aceştia nu pot fi

responsabilizaţi pentru sarcini complexe, care necesită calificare, fapt ce

limitează respectivele organizaţii;

 Nu există programe de formare pedagogice de calitate pentru artişti, şi nici

programe de formare continuă pentru profesorii şi învăţătorii care predau arte în

şcoli;

 Nu există experienţe reuşite de acces la fondurile AFCN pentru acest gen de

iniţiative;

Pa gi na 12 2

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Educaţia artistică, programele pentru copii şi tineri nu sunt prioritare în cadrul

finanţărilor pentru ONG-uri la Primărie şi la Consiliul Judeţean;

 Există puţină experienţă cu proiecte europene în zona educaţiei culturale şi a artei

tinerilor;

 Casa Tineretului şi Casa Studenţilor, deşi sunt gândite pentru a găzdui activităţi

ale/pentru copii şi tineri, trebuie să îşi închirieze spaţiile pentru a supravieţui de

la lună la lună;

 Palatul Copiilor nu mai funcţionează optim de când nu mai are sediul pe care îl

avea;

 Lipsesc spaţiile cu destinaţie de săli de spectacol. Unele şcoli au astfel de spaţii,

dar nu au dotările necesare;

 La Primărie există limitări drastice legate de echipamentul disponibil şi resursele

umane care s-ar putea implica;

 Instituţiile publice de cultură oferă foarte greu spaţii ONG-urilor care doresc să

performeze pe scenele lor, mai ales pentru repetiţii;

 Oferta minorităţilor este mai degrabă tradiţională, merge către folclor, iar o mare

parte a tinerilor caută altă forme de expresie artistică. Oferta lor este gândită în

primul rând pentru publicul comunităţii lor etnice;

 Numărul formaţiilor de dansuri populare ale minorităţilor la nivelul judeţului a fost

mai redus în acest an faţă de trecut.

Oportunităţi

 În Timişoara a existat o tradiţie a activităţii corale şi a fanfarei;

 Din 2008 încoace finanţările pentru sport au fost separate de cele pentru cultură în

cadrul Agendei culturale locale;

 Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean, care este consultat în primul rând de

directori şi profesori, ar putea conţine o secţiune dedicată activităţilor culturale;

 Există un număr în creştere de persoane străine care lucrează în Timişoara şi care

încep să frecventeze viaţa culturală a oraşului, să facă cursuri de limba română;

Pa gi na 12 3

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

există studenţi indieni, arabi, italieni destul de numeroşi, care merg şi dansează,

consumă cultură timişoareană;

 Arta pe calculator va fi în viitor foarte gustată de către copii şi tineri;

 Programul Şcoala Altfel poate reprezenta un punct de start pentru educaţia de tip

nonformal, pentru arta în şcoală;

 Valorificarea posibilităţilor de integrare a activităţilor artistice în beneficiul

copiilor şi tinerilor bolnavi, spitalizaţi, cu miză terapeutică şi de dezvoltare

personală.

Ameninţări

 Există un snobism al oraşului Timişoara, un snobism materialist, iar oamenii nu

sunt interesaţi de cultură;

 Activităţile culturale pentru copii şi tineri sunt disponibile în primul rând copiilor

care provin din familii cu un venit mediu şi peste medie. În zona periferică, unde

copiii sunt lăsaţi la voia întâmplării şi unde sunt familii distruse, aceşti copii sunt

de obicei cel mai puţin atraşi şi integraţi în cercuri artistice;

 Schimbul de generaţii în organizaţiile de tineret nu se realizează cu succes în

ultima perioadă;

 Mediul privat evită să se implice în activităţi culturale, pentru că nu au beneficiile

pe care şi le doresc;

 Zona activităţilor pentru tineri e în mod special vitregită pentru că este un public

limitat numeric, deci şi mai puţin interesant pentru sponsori;

 Relaţiile instituţionale de colaborare sunt bazate într-o proporţie mult prea mare

pe relaţii personale;

 În spaţiul public predomină festivalurile populiste care dezvoltă un anumit public,

un anumit gust pentru o cultură superficială, exclusiv de divertisment facil;

 Copiii care vin la testul de aptitudini la Liceul de muzică la vârste fragede sunt de

foarte multe ori foarte prost pregătiţi, se observă că nu au fost expuşi la muzică.

Pa gi na 12 4

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

INDUSTRII CULTURALE ŞI CREATIVE

Timişoara se dezvoltă inteligent prin servicii creative de calitate, competitive

naţional şi internaţional. Cinematografia şi audiovizualul în general au nevoie de

sprijin pentru infrastructură, proiecţia de film în special, pentru a pune în valoare

ceea ce deja există ca potenţial în zona de servicii de producţie şi distribuţie,

informare şi conştientizare a valorii culturale a audiovizualului. Industriile creative

bazate pe noi tehnologii pot profita de resursele de creativitate şi profesionalism ale

operatorilor economici din oraş, în măsura în care se dezvoltă o cerere pentru

acestea la nivel local şi regional şi se încurajează antreprenoriatul creativ prin fonduri

de start-up şi sprijin pentru spaţii de creaţie.

Industriile culturale şi creative (ICC) din Timişoara sunt pe o linie ascendentă, cu foarte

mare potenţial, capabile să transforme oraşul, un pol de referinţă regional şi naţional de

dezvoltare prin inovaţie, tehnologie şi servicii creative. Planul Integrat pentru Dezvoltare

Urbană al Municipiului Timişoara, dar şi Masterplanul pentru Planul Urbanistic General

conturează această viziune. Pentru strategia culturală, provocarea este reprezentată de

necesitatea de a identifica sectoarele performante şi de a compensa nevoia de

competitivitate regională şi naţională cu cea a investiţiei publice pentru a asigura un

acces la cultură sporit pentru locuitorii oraşului. Acest lucru poate fi făcut prin

stimularea antreprenoriatului şi competitivităţii, în paralel cu investiţii şi cu finanţarea

acelor domenii culturale şi creative cu un impact în principal social şi cultural, nu

exclusiv comercial.

Industriile culturale şi creative cuprind, pe lângă alte domenii care vor fi enunţate mai

jos, toate activităţile culturale tradiţionale, care sunt tratate în capitolele dedicate

artelor spectacolului, artelor vizuale, muzeelor, culturii scrise, muzicii, dar şi

arhitectura. Abordarea din cadrul prezentei secţiuni este diferită. Dacă în respectivele

capitole temele abordate priveau dinamica sectorială şi impactul său public cultural şi

social (creşterea calităţii vieţii, în primul rând), în continuare va fi vorba despre impactul

Pa gi na 12 5

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

acestora în economia oraşului. Suplimentar, sunt incluse domenii culturale şi creative

noi, cum ar fi designul şi moda, produsele şi serviciile IT, domenii în care Timişoara este

competitivă la nivel regional, naţional şi internaţional.

Carta verde cu privire la „Eliberarea potenţialului industriilor culturale şi creative” din

2010 consideră „industriile culturale” drept acele industrii care produc şi distribuie

bunuri şi servicii care concretizează sau transmit expresii culturale, iar această apreciere

este independentă de valoarea lor financiară. În această categorie intră cel mai frecvent

artele spectacolului, artele vizuale, patrimoniul cultural, dar şi filmele, DVD sau video,

televiziunea şi radiodifuziunea, jocurile video, noile mijloace de comunicare, muzica,

presa şi cărţile. Pe de altă parte, „industriile creative” sunt acele industrii care privesc

cultura ca pe unul dintre elementele necesare în producţia specifică, care este în

principal funcţională. Industriile creative includ arhitectura şi designul, moda,

publicitatea. Unele cercetări includ în domeniul industriilor creative şi consultanţa,

respectiv furnizarea de produse de tip software (Importanţa economică a industriilor

creative: o perspectivă teritorială, 2011, GEA Strategy & Consulting), iar alte cercetări

consideră că industriile culturale şi creative pot fi aproximate cu industriile bazate pe

copyright (metodologia Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale) şi dezvoltă o

metodă de investigare mai sofisticată (Contribuţia industriilor bazate pe copyright la

economia naţională pentru perioada 2006-2009, 2011, Centrul de Cercetare şi

Consultanţă în Domeniul Culturii).

Studii realizate la nivel european indică faptul că industriile creative au un aport la PIB

mai ridicat decât, de exemplu, industria automotive. Industria de audiovizual este una

dintre cele mai importante componente, ca valoare adăugată pe care o generează,

impact social pe care îl are în comunitate, aport la educarea publicului şi afirmare a

identităţii culturale a unei regiuni. Competitivitatea produselor şi a serviciilor ICC din

Timişoara este peste media naţională, însă este nevoie de o susţinere suplimentară

pentru ca oraşul să poarte marca industriilor creative, a creativităţii. Industria culturală

şi creativă dominantă în oraşul Timişoara este cea a IT-ului şi a noilor media, care au

Pa gi na 12 6

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

deja o piaţă stabilă şi în dezvoltare, mai ales externă, cu servicii în zona de software, de

publicitate online etc.

Dinamica pozitivă a industriilor culturale şi creative în judeţul Timiş este ilustrată de un

studiu realizat în 2011 la nivel naţional, care îl plasează pe locul 3 general, după

Bucureşti şi Cluj. Datele din 2009 arătau că 69% din cifra de afaceri în industrii creative

era realizată de operatori economici din Bucureşti, urmaţi de Cluj (4,36%) şi de Timiş

(2,30%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, Bucureştiul angajează 51,72%, în timp

ce Clujul are 6,42% iar Timişul 4,12% din totalul naţional. Sectorul cultural creativ din

Timiş era cuprins în 2009 din 1.417 operatori economici care angajau 6.234 de persoane şi

aveau o cifră de afaceri totală de 609.090.600 de lei, plasând judeţul pe locul 3, după

Bucureşti şi Cluj. Prin comparaţie cu Clujul, Timişul are o cifră de afaceri mai mică cu

aproximativ 50%, numărul de firme din Timiş reprezentând doar 66% din cel din Cluj, iar

ca număr de angajaţi, 64%.

Alte date cu privire la situaţia ICC în judeţul Timiş:

 După Bucureşti, Timişul este primul judeţ din România în domeniul activităţilor de

consultanţă în tehnologia informaţiei, cu 103 firme care angajau în 2009 407

persoane şi aveau o cifră de afaceri de 55.949.755 de lei.

 În ceea ce priveşte activităţile de arhitectură, Timişul este pe locul 3, după Cluj şi

Bucureşti, cu 218 firme care angajau în 2009 599 de persoane şi aveau o cifră de

afaceri de 56.569.642 de lei;

 Activităţile agenţiilor de publicitate plasează Timişul din nou pe locul 3, după

Bucureşti şi Cluj, de data aceasta însă la o distanţă semnificativă de primele 2

clasate, Clujul angajând de 2,2 ori mai multe persoane în acest domeniu şi având o

cifră de afaceri de 2,9 ori mai mare decât operatorii economici timişeni;

 Timişul este în top 3 din nou când vine vorba despre serviciile de reprezentare

media, în care este devansat doar de Bucureşti şi de Braşov. În Timiş 16 firme cu

62 de angajaţi au avut în 2009 o cifră de afaceri de 7.808.425 de lei;

Pa gi na 12 7

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Locul 20 în topul IC la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de firme pe

domenii de ICC, mai exact 244 pentru „activităţi ale agenţiilor de publicitate”.

 Locul 17 în topul IC la nivel naţional în funcţie de numărul de salariaţi pe domenii

de ICC, mai exact 1.582 de angajaţi în „activităţi de realizare a softului la

comandă (soft orientat spre client)”.

 Locul 6, 7 şi respectiv 9 în topul ICC la nivel naţional în funcţie de raportul dintre

profit/cifra de afaceri pentru domeniile: „activităţi de editare a jocurilor pe

calculator”, „activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor”, respectiv „activităţi ale

agenţiilor de ştiri”. Cele mai puţin profitabile activităţi în topul care reflectă

raportul dintre pierdere/cifra de afaceri sunt pentru judeţul Timiş „activităţile de

interpretare artistică” şi „învăţământul în domeniul cultural” (locurile 17 şi 18 în

top 20 naţional).

 Timişul se află în top 10 judeţe în ceea ce priveşte activitatea de producţie

cinematografică, video şi de programe de televiziune, remarcându-se prin

eficienţa celor doar 24 de firme cu acest profil, care cu doar 39 de angajaţi au

reuşit ca în 2009 să atingă o cifră de afaceri de 2.166.389 de lei.

Autorii studiului consideră Timişul drept „cel mai bun gamer”, acesta fiind domeniul în

care judeţul excelează pe plan naţional.

Audiovizual şi cinematografie

În Timişoara sunt 7 săli de cinematograf funcţionale, înregistrate în Registrul

cinematografiei, toate în administrarea SC Cinema City România SRL şi localizate în

incinta Iulius Mall Timişoara. Sălile au un număr de 951 de locuri şi 7 ecrane, toate sălile

sunt dotate cu aparatură de sunet Dolby Digital şi permit proiecţia video. Doar 3 săli

permit proiecţia pe peliculă cinematografică. Dintre sălile disponibile, 2 au o capacitate

de 42 de locuri, 3 săli o capacitate de 112 locuri, o sală are capacitate de 317 locuri şi o

altă sală are capacitatea de 215 locuri. Datele Institutului Naţional de Statistic iau în

calcul şi locurile din cinematografele (în prezent nefuncţionale) Studio şi Capitol, astfel

Pa gi na 12 8

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

încât în 2012 în judeţul Timiş apar 1.551 de locuri în cinematografe. O comparaţie

relevantă cu judeţul Arad arată că în acest judeţ, în acelaşi an (2012) se înregistrau 4.042

de locuri, în condiţiile în care populaţia era (aproximativ) de 159.000 în Arad şi de

319.000 în Timişoara. Chiar şi în statisticile INS, situaţia arată că în Timiş există 1 loc în

cinematografe la 205 de oameni, în timp ce în judeţul Arad situaţia este de 1 loc la 39 de

oameni. Lărgind reperele pentru comparaţie, Bucureştiul se prezintă cu un raport de 1

loc la 90 de oameni, iar Clujul are un raport de 1 loc la 66 de locuitori.

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Numar Numar Numar Numar

1876 1876 1879 1551

Locurile în cinematografele din judeţul Timiş (INS, date 2014)

Referitor la calitatea şi specificul filmelor difuzate46, cinematografele de tip multiplex

din mall-uri selectează filmele care ajung la public după criterii comerciale. În

competiţia cu blockbuster-ele de Hollywood, filmele europene, cele produse local şi/sau

cele de artă nu au nicio şansă. De aceea, în oraşele din Europa cu reală vocaţie culturală,

comunităţile locale susţin funcţionarea unor săli de cinema de tip art-house. Acestea se

conectează în reţele de art-house cinema (un exemplu ar fi CICAE – reţeaua europeană de

cinematografe de artă şi de cinemateci), formează circuite de distribuţie independente

cum ar fi Europa Cinemas (strâns corelate cu festivalurile de film pentru a da acces

cinefililor la cele mai noi producţii) şi beneficiază de fonduri dedicate ale Uniunii

Europene pentru distribuţia de conţinut audiovizual (prin programul MEDIA, înglobat

recent în programul Europa Creativă).

46 Mulțumiri domnului Dan Rațiu pentru contribuția la identificarea practicilor și oportunităților europene pentru domeniul audio-vizualului și cinematografiei.

Pa gi na 12 9

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Sălile de cinema din Timişoara nu au mai fost întreţinute corespunzător de către RADEF

RomâniaFilm. Majoritatea au fost înstrăinate, au rămas cu destinaţia iniţială doar cinema

Timiş şi Studio (situaţie incertă). Ambele săli sunt echipate cu tehnologie de proiecţie şi

de sonorizare din anii ’60, fără piese de schimb şi consumabile. Din aceste motive, din

lipsa infrastructurii, la Timişoara consumul de audiovizual de calitate (inclusiv prin

participare la evenimente cum ar fi festivalurile sau transmisiile live) nu este posibilă.

Publicul de cinema s-a redus semnificativ şi nu se poate dezvolta o comunitate de

cinefili.

Campaniile de advocacy şi iniţiativele care încearcă să dezvolte apetitul pentru

cinematografia necomercială nu lipsesc din peisajul timişoarean. Asociaţia Marele Ecran

dezvoltă un blog de cultură cinematografică şi diverse proiecte de promovare a

producţiei de cinema locale, regionale şi internaţionale. Asociaţia Pelicula Culturală îşi

propune promovarea filmului european şi a spaţiului multicultural timişorean. Institutul

Francez organizează din 1999 TRES COURTS – Festivalul Filmelor de foarte scurt metraj şi

începând cu 2012 Festivalul Filmului de Umor. Asociaţia Macondo din Bucureşti a

organizat în 2013 prima ediţie a proiectului cinemaedu şi la Timişoara, Caravana TIFF

ajunge anual şi la Timişoara, la fel şi Caravana Metropolis. Alte iniţiative locale meritorii

de promovare a filmului sunt Festivalul de film Cinecultura (organizat pentru prima dată

în 2010), iniţiat de lectori străini de la Universitatea de Vest din Timişoara şi de la

Universitatea Politehnică Timişoara şi Festivalul Internaţional de film Timishort, iniţiat

tot în 2010 de către Asociaţia Română a Filmului Independent. Însă aceste iniţiative

lăudabile se desfăşoară în prezent în spaţii cu altă destinaţie, în condiţii tehnice care

sunt doar parţial optime pentru o vizionare corespunzătoare, cum sunt Aula Magna „Ioan

Curea” a Universităţii de Vest din Timişoara, Grădina Capitol şi sala fostului cinema

Capitol, curtea Casei Artelor din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, curtea

Observatorului Astronomic Timişoara, spaţiul verde din cadrul Muzeului Satului Bănăţean

(în cadrul Festivalului Plai). Primul pas pentru ca în Timişoara să se dezvolte industria de

audiovizual este amenajarea unor săli care să repecte standardele pentru proiecţii

publice.

Pa gi na 13 0

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

33 de firme din Timișoara sunt înregistrate în registrul cinematografiei, desfășurând

activități diverse, de producție cinematografică și video, postproducție cinematografică și

video, activități de distribuție a filmelor cinematografice şi video, proiecții cu public,

multiplicare de filme, închiriere de filme, comercializarea cu amănuntul, impresariere și

recrutare pentru filme, comercializarea produselor de peliculă și substanțe de procesare peliculă.

„Nuntă în Basarabia”, o comedie romantică, coproducție cinematografică româno-moldo-

luxemburgheză, în regia lui Nap Toader, coprodusă și distribuită de compania timișoreană

SC MEDIANA COMMUNICATION SRL, a reușit să atragă interesul publicului și pe cel al

criticii, obținând mai multe nominalizări și premii internaționale începând din 2010, fiind

selectată de Centrul Național al Cinematografiei și Ministerul de Externe să reprezinte România în Festivalul Filmului European, eveniment itinerant de anvergură globală, cu

proiecții din Malaezia și până în Algeria. Colaborările internaționale, exemplificate și prin

coproducția „Nuntă în Basarabia”, sunt din păcate destul de rare în peisajul audiovizual

timișorean. Compania LEZARD FILMS a produs în 2011 drama psihologică româno- italiană

"La Soluzione Migliore/ E mai bine așa" filmată majoritar în Timișoara. Compania

SUBCULTURA a produs numeroase filme documentare ("Născuți la comandă- Decrețeii",

"Tarzan", "Bela Lugosi" etc.) co-finanțate și difuzate de cele mai importante televiziuni

din Europa și America de Nord.

În domeniul televiziunii, TVR Timișoara este un membru deosebit de activ al CIRCOM

Regional, Organizația Europeană a Televiziunilor Regionale. TVR Timișoara a organizat

conferința anuală CIRCOM 2011 și participă la proiectul Citizenship.Circom.eu, finanțat de

Parlamentul European, o coproducție cu televiziunile publice din Belgia, Franța, Italia,

Croația, Slovenia, Polonia și Bulgaria, al cărui rezultat este emisiunea de reportaj "Europa

360"- difuzată de TVR2 și TVR HD, un format TV unic în România. O altă coproducție, un

magazin cultural world music, este în pregătire împreună cu stații TV din Irlanda, Spania,

Norvegia (alte țări urmează să confirme participarea) și va fi o oportunitate de promovare

Pa gi na 13 1

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

la nivel european a evenimentelor și actorilor culturali din Timișoara (de exemplu

Festivalurile PLAI și JAZZtm sau chiar Festivalul Inimilor, dar și trupe/formații locale). Aceste demersuri mai recente se adaugă la un palmares amplu de participări la festivaluri

internaționale de televiziune și la colaborările extinse cu televiziunile din euro-regiune,

mai ales cele din Novi Sad, Vrset și Szeged, inclusiv prin schimburi sistematice de programe. Nu în ultimul rând, este de consemnat faptul că de 20 de ani, de când există

ca televiziune publică regională, TVR Timișoara produce și difuzează programe în 8 limbi

ale minorităților, ceea ce constituie un reper pentru interculturalitatea Timișoarei și a Banatului. În peisajul audiovizual din Europa singurul exemplu similar care mai există este

TV Novi Sad.

Alături de amenajarea de cinematografe care să permită proiecţii de filme româneşti,

europene şi internaţionale selectate pe alte considerente decât cele pur comerciale,

pentru a contrabalansa oferta multiplexurilor din mall-ul timişoarean, activităţile de

producţie, postproducţie şi distribuţie au nevoie să fie sprijinite prin fonduri regionale

dedicate. Colaborările internaţionale merită încurajate, dinamica producţiei de

audiovizual internaţional având la bază cofinanţarea, identificarea de resurse financiare

diverse şi echipe multiculturale.

Formarea profesională şi sprijin pentru incubarea ideilor de afaceri în domeniul ICC

Producţia creativă locală se concentreză în primul rând pe zona de IT, software, gaming,

design de produs, interior şi publicitar, artă urbană şi arhitectură, fashion/modă.

Timişoara se înscrie în linia oraşelor cu un puternic potenţial uman în zona creativă, cu o

masă critică de creatori în creştere, adaptabilă, informată, care îşi orientează eforturile

lucrative în primul rând către a deservi o piaţă internaţională. Din păcate, există

percepţia în rândul operatorilor economici de profil că Timişoara se confruntă cu o

migraţie importantă a persoanelor specializate în zona IT, în primul rând către alte oraşe

din România, dar şi către alte ţări. Mediul investiţional şi de stimulare a producţiei

creative are nevoie să fie mai atractiv, pentru ca antreprenorii din zona ICC să rămână şi

Pa gi na 13 2

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

să dezvolte afaceri din Timişoara. Oraşul riscă să piardă o forţă creativă importantă, care

reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea oraşului. Pentru a se contracara o astfel de

ameninţare, se impune pentru Timişoara, prin strategia culturală locală, realizarea unei

coaliţii urbane de creştere alcătuită din administraţia locală, camera de comerţ, mediul

local de afaceri, ONG-uri, instituţii publice de cultură şi educaţie, antreprenori locali,

studiouri de creaţie sau de producţie creative.

Există o aşezare importantă de artişti şi arhitecţi, IT-işti şi designeri care încearcă, în

marea lor majoritate, să supravieţuiască din punct de vedere antreprenorial. Investiţiile

cele mai consistente în ştiinţa managementului, al leadership-ului şi al evaluărilor pieţei

se realizează în primul rând în industria IT-ului, a softurilor, a gaming-ului şi a designului

de produs sau interior.

Se fac cursuri de antreprenoriat în IT organizate şi susţinute, în funcţie de

solicitări, de către Institutul multimedia româno-elveţian. Un actor important, care

promite să contribuie pe termen lung la dezvoltarea sectorului creativ este StartUp Hub,

realizat cu sprijinul City Business Centre. Aici au loc întâniri de tip networking şi de

transfer de know-how, competiţii creative pe zona de software.

O pepinieră importantă de resurse creative este oferită de către de Facultatea de Arte şi

Design, din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, care organizează studii universitare de

licenţă şi masterat cu specializările fotografie–videoprocesare computerizată a imaginii,

design textil, arte decorative, design, modă-design vestimentar. Universitatea Politehnică

din Timişoara are din 1994 o televiziune proprie, Teleuniversitatea TV Timişoara, care

emite în weekend şi luni între 16:00 şi 18:00, în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, pe

frecvenţa TeleEuropa Nova. Echipa TeleU realizează emisiuni care reflectă viaţa

universitară timişoreană, iar studioul beneficiază de dotarea corespunzătoare unei

activităţi profesioniste în domeniul TV.

O tendinţă care merită atenţia este cea de asociere între actori creativi sau culturali

pentru dezvoltarea unor afaceri, asocieri în primul rând între arhitecţi pentru crearea

Pa gi na 13 3

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

unor studiouri de arhitectură în spaţii industriale refuncţionalizate. Astfel de iniţiative se

bazează pe investiţii importante şi sunt sensibile la fluctuaţiile de pe piaţă, în primul

rând în prima etapă a activităţii lor, şi au nevoie de facilităţi fiscale (de tip seed-funds

pentru start-up-uri sau facilităţi pentru închirierea de spaţii de lucru). Un fond de

investiţie pentru start-up în afaceri, însoţit de un program de mentorat pentru primul an

de funcţionare, va trebui dezvoltat chiar de Primăria Timişoara ca o prioritate în sfera

politicilor investiţionale în sectorul ICC pentru eficientizarea economică a acestor tipuri

de industrii. O astfel de abordare strategică ar încuraja apariţia acceleratoarelor de

afaceri sau a spaţiilor de incubare a soluţiilor de business creativ.

Apariţia acceleratoarelor de afaceri va fi motivată de aceste fonduri pentru start-up şi de

coaliţiile urbane susmenţionate care credibilizează piaţa şi dau garanţii certe de

dezvoltare.

Încurajarea pieţei de ICC prin achiziţii publice competitive şi estetizarea oraşului prin

intervenţii creative

Companiile private nu solicită finanţare din fondurile publice sau private deoarece sunt

pe propriile lor picioare şi îşi dezvoltă şi întreţin propriile scheme de clienţi. Artiştii,

freelancerii, grupurile de creaţie, micile studiouri de creaţie nu reuşesc să acceseze

aceste oportunităţi de finanţare din lipsă de expertiză. În acelaşi timp, proiectele din

zona ICC sunt mult mai costisitoare decât proiectele culturale clasice, iar susţinerea lor

financiară priveşte mai degrabă fondurile de investiţie, asocierea cu investitori din

mediul privat, proiectele de dezvoltare finanţate de Fondurile Structurale. Proiectele

culturale susţinute din fondurile publice locale existente, de genul Agendei culturale

locale, pot fi accesate mai degrabă pentru evenimente şi intervenţii specifice ICC şi mai

puţin pentru dezvoltarea unei afaceri creative.

Dincolo de cererea de bunuri şi servicii creative de către operatori privaţi locali, regionali

şi din alte ţări, operatorii economici din zona ICC se pot dezvolta în condiţiile în care

autorităţile publice locale şi judeţene fac comenzi publice bazate pe competiţie, a căror

selecţie este realizată de către profesionişti. Astfel de comenzi privesc atât amenajări

Pa gi na 13 4

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

peisagistice, cât şi realizarea de mobilier urban şi furnizarea unor servicii creative

necesare oraşului. Este nevoie ca Primăria Timişoara să valorifice creativ spaţiului public

prin apelul la proiecte deschise care să mobilizeze întrega comunitate de arhitecţi din

oraş, designeri şi artişti, care ar contribui la crearea imaginii de oraş cultural. Spaţiile de

lounge urban, cele neconvenţionale, sunt cele mai deschise pentru experiment şi inovare

artistică şi culturală, iar artiştii se manifestă în sensul estetizării oraşului.

Spaţii de lucru pentru incubatoare de afaceri, hub-uri creative

Actorii din zona ICC sunt foarte interesaţi pentru o aşezare şi o administrare a unor spaţii

industriale dezafectate, care ar putea deveni locuri pentru activităţi creative, realizate

pentru profit, dar şi în interes public. Unii dintre aceştia încearcă să organizeze o serie

de evenimente de tip intervenţie culturală în aceste spaţii pentru a le dinamiza şi pentru

a demonstra potenţialul lor în eventualitatea convertirii spre o zonă de refuncţionalizare

creativ-culturală (ex. URBAL – Arhitectură şi Intervenţie: artişti din Bucureşti au adus în

atenţie Festivalul CUCA, organizat de Centrul Cultural Cârţişoara şi Fundaţia DALA, şi cu 3

instalaţii audio-vizuale au reactivat pentru o seară o hală ce aminteşte de un episod al

istoriei industriale a Timişoarei: fosta Fabrică de cutii metalice „Fraţii Merchel”). Astfel

de spaţii industriale sau abandonate pot fi refuncţionalizate cultural dacă actorii culturali

şi creativi ar beneficia de o mai mare flexibilitate din partea proprietarilor în negocierea

preţurilor de închiriere sau a beneficiilor din urma concesionării/dării în administrare. De

asemenea, investiţii publice deja realizate, cum este centrul „Incuboxx”, realizat de

Primăria Timişoara cu fonduri europene, reprezintă o oportunitate pentru sectorul

creativ. Această clădire va găzdui antreprenori ce activează în domeniul IT&C la început

de drum sau întreprinderi în curs de consolidare şi este dotată cu spaţii de birouri şi

echipamente IT.

În ceea ce priveşte investiţia în creativitate, este util de preluat modele de succes ale

altor oraşe în relaţia cu producţia culturală şi creativă (cartiere creative, areale

refuncţionalizate unde se întîmplă permanent lucruri şi se atrage un public consumator

de altfel de evenimente culturale, interesante, inedite, care ar putea declanşa o

Pa gi na 13 5

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

dezvoltare economică serioasă, o creştere a atractivităţii turistice şi economice generate

de o ofertă culturală permanentă). Pentru Timişoara, s-a încercat fundamentarea unei

iniţiative de înfiinţare a unui oraş deschis al artelor, de către scriitorul Petru Ilieşu.

Conceptul oferă un suport ideatic, un program şi o viziune asupra perspectivei oraşului de

revitalizare urbană şi integrare în reţeaua europeană de artă ca sistem de referinţă.

Oraşul artelor ar putea puncta spaţial o serie de „camere urbane” tematice, unde să se

întâmple tot felul de evenimente artistice, să se incubeze proiecte de colaborare între

actori culturali, să se dezbată public şi să se inoveze din punct de vedere artistic.

Viziunea de dezvoltare:

 Dezvoltarea unor politici de investiţie în resursele creative locale (subvenţii şi

facilităţi fiscale sau sociale, fonduri de finanţare) şi în demararea unor afaceri

profitabile aflate în stadiul de proiect pentru curtarea clasei creative a

Municipiului Timişoara şi pentru motivarea producţiei de calitate specifice

industriilor culturale şi creative;

 Crearea de clustere economice competitive rezultate din alianţele urbane dintre

autorităţile administrative locale, camera de comerţ, IMM-urile, întreprinzătorii,

ONG-urile care prestează activităţi de producţie creativă complementare – prin

eforturile lor din interiorul unor proiecte comune şi transfer de know-how rezultă

contribuţia economică a culturii în Timişoara;

 Materializarea conceptului de Art City prin identificarea unui decupaj urban în

interiorul oraşului, constituit din spaţii industriale dezafectate sau obiective cu

valoare de patrimoniu, uşor de refuncţionalizat, şi care pot determina aşezarea

unei mase critice de creatori, regenerarea arealului prin artă şi dezvoltarea

economică prin cultură.

ANALIZA SWOT

Puncte tari

Pa gi na 13 6

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Potenţial creativ şi de afaceri pentru ICC locale foarte mare;

 Nucleu de expertiză în producţie şi postproducţie în domeniul audiovizualului;

 Organizaţii şi iniţiative de film inovatoare, în ciuda condiţiilor precare pentru

experienţa cinematografică necomercială în Timişoara;

 Interes mare şi o bună disponibilitate pentru demararea unor afaceri în zona ICC;

 Dezvoltarea constantă a unor proiecte, festivaluri şi intervenţii specifice care

sprijină creativitatea în artă, industria muzicii, design, arhitectură;

 Ofertă universitară ce poate asigura creşterea şi cultivarea potenţialului creativ

local şi regional;

 Dezvoltarea unei pieţe emergente a ICC care are o dinamică pozitivă ce trebuie

întreţinută;

 Industria IT şi a noilor media dominante cu o puternică clientelă şi piaţă externe şi

cu vizibilitate internaţională;

 Existenţa unor spaţii/locuri de tip hub pentru incubare de idei, prezentarea de

soluţii şi întâlniri pe zona de IT şi multimedia;

 Imagine încă nealterată a Municipiului Timişoara ca oraş cultural care poate ajuta

devoltarea de proiecte ce stimulează exprimarea creativă, dezvoltarea

antreprenoriatului cultural şi piaţa de consum cultural;

 Interes crescut pentru încurajarea comunicării între actori culturali, creatori

locali, artişti din diferite segmente specifice ICC, pentru descoperirea de talente

din zona creativităţii.

Puncte slabe

 Neadaptarea suficientă a ofertei universitare la nevoile şi cerinţele pieţii creative

locale;

 O slabă expertiză a resurselor umane active în ICC locale, mai ales pe componenta

de dezvoltare şi de afaceri;

 Lipsa de cinematografe funcţionale (altele decât cele Cinema City din incinta Iulius

Mall Timişoara);

Pa gi na 13 7

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

 Insuficiente incubatoare de afaceri pentru încurajarea proiectelor de start-up care

acoperă toate industriile creative dominante, cu excepţia IT-ului;

 Slaba expertiză pentru conceperea şi demararea unui plan de afaceri în ICC şi lipsa

unor programe substanţiale de pregătire în antreprenoriat cultural, mentorat şi

coaching, negociere contractuală şi de afaceri;

 Performanţe destul de scăzute în accesarea programelor de finanţare naţionale şi

europene, a schemelor de granturi mai mari, care să ajute la dezvoltarea

afacerilor culturale şi creative;

 O relaţionare deficitară şi neperformantă între reprezentanţii diferitelor industrii

creative locale, care determină o necunoaştere a calităţilor şi a portofoliilor celor

activi în aceste sectoare, cu excepţia hub-urilor din zona de IT şi design de produs;

 Dimensiune a consumatorului şi a clientelei de industrii creative necunoscută

pentru Timişoara.

Oportunităţi

 Existenţa unor oportunităţi de finanţare la nivel european şi a unor priorităţi

legate de antreprenoriatul cultural;

 Dezvoltarea unui curent/a unei tendinţe foarte puternice de încurajare a ICC în

societăţile europene avansate care pot influenţa mediul românesc în viitorii ani,

de la politici culturale care să promoveze potenţialul ICC până la dezvoltarea unor

fonduri de investiţie şi a unor proiecte de start-up;

 Existenţa unor spaţii industriale dezafectate suficiente ce pot fi refuncţionalizate

şi transformate în insule de antreprenoriat cultural sau în aglomerări de studiouri

pentru creaţie/cartiere creative sau acceleratoare pentru afaceri în zona ICC;

 Cinematografele aflate în litigiu între Primăria Timişoara şi RomâniaFilm;

 Reţelele europene pentru susţinerea cinematografiei, la care poate participa şi

Timişoara.

Pa gi na 13 8

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Ameninţări

 Omiterea ICC din liniile prioritare de investiţie şi din cadrul argumentativ

fundamentat de analize socio-economice necesare pentru noul cadru de finanţare

2014-2020 din Acordul de Parteneriat dintre România şi UE;

 Incertitudini privind mediul de afaceri ICC în Timişoara: falimentul unor companii

sau studiouri de creaţie sau retragerea acestora din anumite areale cu potenţial

creativ (ex. spaţii industriale refuncţionalizate);

 Lipsa unor politici de bună guvernare care să includă facilităţi fiscale şi stimulente

pentru dezvoltarea afacerilor locale din sectorul ICC;

 Mediul imobiliar şi ofertele imobiliare care nu permit stimularea ocupării spaţiilor

pentru activităţi creative şi de inovare;

 Legislaţie precară privind parteneriatul public-privat care ar permite stimularea şi

încurajarea producţiei culturale şi creative;

 Exemple de bună practică destul de inconsistente la nivel naţional care să

motiveze şi să stimuleze politicile de bună guvernare locală privind valoarea

economică şi creativă a acestor tipuri de industrii.

Pa gi na 13 9

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

MUZEE

Găzduite de palate şi de clădiri impozante şi cu mare valoare patrimonială, ele însele

repere identitare urbane, muzeele timişorene, unele clasice, altele vii, au tot ce le

trebuie pentru a transforma fiecare vizită într-o experienţă memorabilă de învăţare şi

de delectare.

Există şi argumente. Când în oraş „vin” Albrecht Durer, Francisco Goya, Ingo Glass, Ion

Ţuculescu sau Horia Creangă, când tramvaiul de epocă încă mai circulă prin oraş luând în

derâdere timpul şi nivelele lui istorice, când toate păsările ţării, ştiute şi neştiute, unele

dispărute în poveste, se adună în colecţie undeva în Piaţa Huniade, când poţi înţelege de

la sursă cum libertatea noastră s-a „reinventat” pe străzile oraşului acestuia, atunci cu

siguranţă găsim aici, în Timişoara, muzeele de care am avea nevoie pentru a le vizita mai

mult decât o dată pe lună.

Publicul de aici este critic pentru că a văzut multe şi este sofisticat pentru că, în mare,

este bine informat. Apropierea publicului local de muzeu încă nu este organică (44,5%

dintre timişoreni nu merg niciodată să viziteze o expoziţie, conform studiului realizat de

către Alpha Research în octombrie-noiembrie 2013), dar aceasta nu înseamnă că îşi

sancţionează muzeele pentru ce pot oferi, ci pentru că nu este antrenat suficient, pentru

că nu i se cere opinia, pentru că este nevoie de teme incitante pentru expoziţii sau

pentru că învăţarea are forme şi stiluri diferite (studiile de vizitatori sunt obligatorii

pentru fiecare muzeu cu scopul de a identifica stilurile dominante de învăţare ale

publicului specific). Aici, muzeele timişorene trebuie să-şi investească pe viitor resursele

pentru a deveni cu adevărat partenere valide în relaţia cu comunitatea şi nu numai cu

ea.

O problemă reală a sectorului muzeal timişorean, care va trebui rezolvată într-o ecuaţie

strategică de dezvoltare pe următorii 10 ani, nu este lipsa de cunoaştere a tendinţelor

contemporane la nivelul domeniilor pe care le reprezintă, nici încercarea de adaptare la

Pa gi na 14 0

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

acestea, ci cunoaşterea metodelor care trebuie activate pentru a creşte audienţa

publicului, pentru a eficientiza cultural şi economic instituţiile şi organizaţiile de cultură,

pentru a dezvolta strategii antreprenoriale sustenabile şi mature ce înseamnă implicit

ştiinţa atragerii de venituri suplimentare.

Investiţia în achiziţia de cunoaştere şi de metode de lucru este prioritară

(profesionalizarea resurselor umane prin mobilitate, vizite de studiu şi pregătire intensivă

orientată către practică). Cum transformi cu adevărat un muzeu într-o experienţă de

vizitare memorabilă? Cum poţi schimba atmosfera de lucru şi de interacţiune socială în

interiorul muzeului? Cum construieşti dimensiunea participativă într-un muzeu şi cât

curaj ai să „rişti” pentru a dezvolta expoziţii împreună cu şi nu pentru public (muzeul

ablativ)? Toate aceste întrebări au răspuns în soluţii, metode de lucru şi exemple de

bună practică împărtăşite prin procese permanente de învăţare, de pregătire

profesională şi de mobilitate.

Muzeelor timişorene, atunci când au o colecţie bogată şi valoroasă, ar trebui să le fie

suficient pentru a-şi creşte progresiv numărul de vizitatori (unele muzee au reuşit să facă

acest lucru în ultimii trei ani – evoluţia vizitării Muzeului de Artă Timişoara: 13.954

(2011), 14.263 (2012), 20.776 (2013), conform răspunsului la chestionarul aplicat pe

perioada de dezvoltare a Strategiei Culturale a Municipiului Timişoara 2014-2024).

Condiţia ar fi să ştie cum să-şi marketeze elementele iconice din colecţie, cum să

construiască campanii cu mesaj şi imagini puternice şi inteligente. În schimb, atunci când

muzeele locale nu dispun de colecţii unice, cu valoare universală, ele ar trebui să îşi

construiască strategiile, pe care toţi managerii declară că le au, pornind mai degrabă de

la întrebarea: Ce preferi? Un muzeu plin de artefacte, dar cu puţini vizitatori sau un

muzeu cu puţine artefacte sau/şi de o valoare mai scăzută, dar plin de vizitatori? În

această situaţie, muzeele din Timişoara trebuie să îşi orienteze strategia către rigorile

managementului calităţii totale care cere ca un muzeu să ofere toate serviciile posibile

pentru ca vizitatorul să investească timp şi disponibilitate de descoperire a unor lucruri

noi: colţuri de interacţiune şi experiment, posibilitatea învăţării prin simţuri, mai ales

Pa gi na 14 1

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

prin atingere, relaxare, acces facil pentru orice fel de persoane, intervenţii surpinzătoare

şi experimentale în spaţii neconvenţionale (în centre comerciale şi parcuri – 35,5-36%

dintre timişoreni consideră ca un lucru potrivit o astfel de situaţie), programe educative

în care investiţia în dezvoltarea copilului să fie una pozitivă (49% din populaţia oraşului

consideră că educaţia culturală este importantă în mare şi în foarte mare măsură în

dezvoltarea copilului).

Pentru muzeele timişorene, important este să se orienteze pe termen lung către acţiuni

care să aducă cât mai mulţi vizitatori prin metode inovative, inteligente, şi prin ceea ce

oferă, iar odată ajunşi acolo, aceştia să nu regrete timpul investit, să îl poată petrece

într-un mod educativ, relaxant, într-un mediu de învăţare prietenos şi aventurier.

Pentru a fi atractive, muzeele timişorene trebuie să îşi rezolve şi problemele de ordin

tehnic, de infrastructură culturală, logistică, spaţii de depozitare, spaţii de expunere,

anveloparea nouă a clădirilor sau reabilitarea şi refuncţionalizarea mult mai eficientă a

lor. Recent, multe dintre muzeele din oraş au intrat într-un proces amplu de amenajare a

expunerii de bază (Muzeul Banatului) sau de restaurare a clădirilor (Muzeul Banatului,

Muzeul de Artă Timişoara) ori sunt în proces de avizare (Muzeul Revoluţiei de la 1989).

Există şi situaţii critice precum stoparea finalizarării unor lucrări restante de reabilitare a

unuia dintre corpurile Palatului Baroc al Muzeului de Artă, din cauza unui litigiu în justiţie

dintre ordonatorul de credite şi executantul lucrărilor. Muzeele din Timişoara au

probleme cu privire la diversificarea serviciilor de tip audio-guide (inexistente în oraş,

dar deja perimate ca instrument de informare în muzeele europene), de intervenţie şi de

calibrare a tehnologicului, a aplicaţiilor şi suporturilor multimedia în raport cu obiectul,

de relaxare – cafeteria (niciun muzeu din oraş nu dispune de aşa ceva), spaţii de joc şi de

creaţie, de achiziţii a unor obiecte de tip suvenir sau de eficientizare a programelor

educative şi a canalelor de informare (20% dintre timişoreni preferă informarea de pe

Internet sau de pe platformele media de socializare).

Pa gi na 14 2

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

În lume, mai ales în relaţie cu marile oraşe, muzeele sunt cele care determină decisiv

turismul şi opţiunea pentru un anumit traseu de călătorie din partea turiştilor. Oraşele se

diferenţiază valoric datorită muzeelor lor, fie că vorbim despre Paris, Londra, Berlin,

Roma, Barcelona sau Florenţa. Ce pot face muzeele timişorene este să ajute oraşul să

devină un hub cultural şi o interfaţă a ţării cu Europa Centrală şi de Vest, prin faptul că

inovează şi experimentează permanent pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor

culturali, pentru a crea şi premize de dezvoltare şi de sustenabilitate economică şi

turistică (aceasta este şi viziunea de dezvoltare Orizont 2020 pentru această parte a

ţării). Muzeelor din Timişoara le va fi mult mai uşor să atingă această ţintă strategică în

contextul în care infrastructura şi colecţiile deţinute se află peste media naţională.

Muzeologia românească nu este încă adaptată valoric la noile tendinţe ale secolului XXI,

aşa încât muzeele din Timişoara, cu o strategie culturală care o vizează într-o măsură

consistentă, poate specula un eventual avantaj competitiv ce ar putea ajuta comunitatea

muzeală să devină un pol generator de soluţii de inovaţie în sector, de bune practici în

conceptualizarea unor expoziţii şi în eficientizarea relaţiei cu publicul, care să schimbe

decisiv opţiunile de vizitare pentru toate categoriile de turişti şi să determine

relaţionarea de tip networking cu muzee şi reţele profesionale internaţionale în vederea

mobilităţii colecţiilor şi a profesioniştilor din domeniu.

Oferta muzeală locală este una care acoperă toate domeniile de activitate ale unui

muzeu, tipurile de muzee şi specificul acestora au potenţial de creştere foarte mare în

raport cu marea majoritate a oraşelor din România, oferind argumente certe de

dezvoltare comunitară prin cultură. O simplă scanare a acestui sector ne oferă o idee

clară a realităţii muzeale timişorene, a situaţiei din prezent:

Muzeul de Artă Timişoara, găzduit de Palatul Baroc, o clădire iconică a oraşului, aflată

în centrul vechi, dispune de o colecţie valoroasă de artă românească şi europeană (lucrări

de artă italiană din secolele XV-XVII ale şcolilor veneţiene, florentine şi romane, o

colecţie de grafică de o mare valoare şi importanţă la nivel european). Muzeul se află pe

Pa gi na 14 3

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

un trend ascendent la nivelul tendinţei de vizitare şi de consolidare a unui public captiv –

numărul de vizitatori a crescut cu aprox. 7.000 între 2011 şi 2013. Dintre expoziţiile

individuale mai importante organizate în ultimul timp reţin atenţia: Margareta Sterian,

Aurel Vlad, Nicolae Tonitza, Ingo Glass, Ştefan Bertalan, Ion Ţuculescu, Horia Creangă,

Francisco Goya, Albrecht Dürer, Hans Mattis Teutsch. Este singurul muzeu timişorean

membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, cu bune relaţii întreţinute mai ales

cu Euro Art Luxembourg, Bienala de Artă de la Veneţia şi Liberty Art Centre Budapesta.

Marea majoritate a clădirii a fost restaurată şi acum dispune de 3 spaţii destinate

expoziţiilor temporare şi 6 spaţii destinate expoziţiilor permanente. Numărul de expoziţii

a scăzut dramatic la Muzeul de Artă în anul 2013 faţă de 2012, de la 21 la 11, dar acest

lucru nu înseamnă scăderea calităţii lor, în muzeologia modernă fiind recomandată

organizarea a cât mai puţine expoziţii temporare pe an pentru a se oferi suficient timp

pentru planificarea expoziţională, aranjamentele logistice, negocierea temei şi crearea

de conţinut pentru creşterea calităţii acestora.

Muzeul Banatului Timişoara are ca domeniu de activitate istoria şi arheologia, alese de

publicul timişorean cînd vine vorba despre tipurile de muzee preferate. Muzeul deţine

patru secţii mari: de istorie, de arheologie, de ştiinţele naturii şi laboratorul zonal de

restaurare şi conservare, un element unic în peisajul muzeal naţional, dar care îşi pierde

eficienţa serviciilor din cauza lipsei dramatice de personal specializat în tehnici de

restaurare şi de conservare a obiectelor de muzeu, a gradului scăzut de profesionalizare a

resursei umane specializate şi a legislaţiei actuale care nu permite angajarea în

instituţiile publice de cultură decât în condiţii foarte restrictive (date furnizate în cadrul

focus-grupului organizat pentru procesul de structurare a strategiei culturale a

Municipiului Timişoara 2014-2024). Secţia de ştiinţe ale naturii a muzeului deţine cea mai

mare şi mai completă colecţie de păsări autohtone din România şi cea mai mare colecţie

de fluturi de zi. Muzeul se află momentan într-un amplu proces de restaurare şi de

modernizare a expunerii permanente, expoziţiile temporare fiind organizate exclusiv în

Bastionul Theresia. Expoziţia de bază prezintă materiale arheologice referitoare la

perioadele neolitică, daco-romană şi medievală timpurie.

Pa gi na 14 4

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Muzeul Satului Bănăţean este conceput ca un sat tradiţional bănăţean, pe modelul

muzeului viu, fiind o rezervaţie de arhitectură etnografică în aer liber aflată în Pădurea

Verde care cuprinde gospodării ţărăneşti aparţinând diverselor etnii din Banat, clădiri cu

funcţie socială ale satului tradiţional (primărie, şcoală, biserică), instalaţii tehnice şi

ateliere. Muzeul a preluat o bogată colecţie de etnografie şi de artă populară (12.000 de

obiecte) care a aparţinut Muzeului Banatului şi a cărei expoziţie permanentă de la

Bastion a fost închisă în 2007. O expoziţie permanentă va fi deschisă în viitor într-o

clădire special construită (un pavilion de expunere modern) în incinta muzeului în aer

liber. Muzeul are o bună interacţiune cu alte medii culturale fiind o gazdă tradiţională a

celebrului festival de muzică, artă şi multiculturalitate Plai, unul dintre cele mai

apreciate de către amatorii de evenimente „cool” şi de delectare urbană din Timişoara,

care adună artişti bine cotaţi pe piaţa muzicală de gen din lume. Printre cele mai

importante proiecte ale muzeului din ultimul timp se remarcă Festivalul Etniilor şi

Muzeul Viu al Satului Bănăţean, Csongrad – Timiş, Tradiţie şi Multiculturalitate, care

presupune expunerea condiţiilor de viaţă ale satului bănăţean din secolul al XIX–lea, prin

construirea unor case tradiţionale, replici ale unor gospodării autentice aparţinând

diferitelor etnii din regiune.

Colecţia muzeală a Mitropoliei Ortodoxe a Banatului din Timişoara are peste 4.000 de

obiecte de patrimoniu mobil. Aici poate fi vizitat şi un lapidariu având cruci de morminte

din piatră. În clădirea sediului Arhiepiscopiei din Bd. C.D. Loga nr. 7 se află depozitele de

artă religioasă: icoane pe lemn şi sticlă din secolele XVI-XIX, cărţi, manuscrise şi obiecte

vechi bisericeşti. Este tipul de muzeu clasic, de vizitare pasivă, dat de specificul său

ecleziastic.

Muzeul Emil Kindlein este un muzeu atipic şi foarte original ca abordare tematică,

mereu schimbătoare, dar centrată în jurul ideii de timp, fără sediu stabil, fiind itinerat

ocazional chiar şi în centre comerciale (mall), unde s-a bucurat de un mare success prin

ineditul său şi al temei propuse. Muzeul prezintă istoria meştuşugurilor de ceasornicar şi

Pa gi na 14 5

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

bijutier de la începutul anilor ’30, prin intermediul obiectelor care au aparţinut bunicului

proprietarului, Petru Kindlein. Acesta a recreat atelierul şi prăvălia şi are o secţiune unde

sunt prezentate documente, fotografii de epocă şi obiecte personale. Muzeul prezintă o

colecţie de peste 2.000 de ceasuri, miniaturi pe lemn ale artistului Attila Bajko şi

elemente multimedia. Colecţia dispune şi de alte elemente de viaţă privată sau publică

extrem de interesante şi de inspirante în jurul cărora se pot croi mai multe istorii

subiective ce pot reconfigura Timişoara anilor trecuţi, destinele umane şi profesionale ale

unor personaje marcante sau neînsemnate ale urbei. Proprietarul actual este un spirit

viu, o adevărată resursă culturală, fiind promotorul unui concept inedit de Ambulanţă

Culturală, care îşi propune să resusciteze viaţa artistică şi creativitatea locală.

Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”" se află într-o clădire care a fost o hală

de reparaţii din 1935. Colecţia muzeală cuprinde mai multe tipuri de vagoane (de la cele

cu tracţiune cabalină la cele de tip Electroputere), tramvaie, troleibuze, autobuze dar şi

diferite utilaje tehnice sau manuale. Piesa de rezistenţă este un tramvai de epocă,

funcţional, care se deplasează cu unele ocazii speciale prin oraş, fiind totodată gazda

unor intervenţii artistice, a unor performance-uri sau a unor expoziţii itinerate mobile.

Această piesă inedită are un mare potenţial de a deveni element de forţă pentru orice

strategie de branding al oraşului, mai ales din perspectiva candidaturii sale la titlul de

Capitală Europeană a Culturii 2021.

Sala de tradiţii militare se află în clădirea garnizoanei Timişoara datată din 1754 şi este

amplasată în Piaţa Libertăţii. Această piaţă deţinea rolul de centru militar al Cetăţii unde

se aflau unităţile de comandă ale trupelor de apărare. Muzeul este o istorie pe orizontală

a costumelor de luptă şi de paradă militară, a armelor utilizate în marile războaie, fiind

unul dintre cele mai frecventate muzee de către copii.

Colecţia muzeală a Episcopiei Ortodoxe Sârbe este adăpostită în Palatul Episcopal,

construit între 1745 şi 1748, pe timpul lui Gheorghe Popovici, episcop de Timişoara, pe

locul vechiului palat. Iniţial clădirea a fost modestă, cu un etaj, dar în 1906 s-a extins pe

Pa gi na 14 6

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

încă două străzi şi a primit aspectul actual, cu influenţe baroce. Colecţia de obiecte de

cult cuprinde icoane pe lemn şi pânză de la biserici şi mănăstiri ortodoxe sârbe, portrete

de episcopi ortodocşi sârbi, cărţi vechi şi argintărie, prezentate cronologic, în şase săli de

expoziţie.

Muzeul Episcopiei Romano-Catolice Timişoara se află în cadrul Palatului episcopal

(construit la jumătatea secolului al XVIII-lea) care a fost reşedinţa episcopului romano-

catolic. Colecţia conţine documente, hărţi, piese de artă decorativă cu caracter religios.

Colecţia s-a dezvoltat ca o necesitate de salvare, centralizare, valorificare şi restaurare a

obiectelor bisericeşti şi istorice din bisericile romano-catolice din Dioceza de Timişoara

care au rămas fără credincioşi sau care nu erau în siguranţă. Colecţia cuprinde picturi,

sculpturi, diverse obiecte bisericeşti din lemn şi textile, documente, obiecte de artă

decorativă, fiind într-o permanentă evoluţie şi îmbogăţire a colecţiilor.

Muzeul Memorialul Revoluţiei din Decembrie 1989 din Timişoara se recomandă ca cel

mai important punct de depozitare şi prezentare a informaţiilor referitoare la Revoluţia

din Decembrie 1989 din întreaga ţară. În acest spaţiu, Asociaţia „Memorialul Revoluţiei

16-22 Decembrie 1989” colectează mii de informaţii scrise, audio şi video despre

evenimentele de atunci, ce formează o adevărată enciclopedie. O parte dintre materiale

sunt expuse spre vizitare. Expoziţiile acoperă şi viaţa sub dictatorul comunist Ceauşescu,

dar şi desfăşurarea Revoluţiei de la Timişoara ce a dus în final la răsturnarea regimului.

Se pot viziona filme ce prezintă drama acelor zile. Asociaţia cinsteşte memoria victimelor

şi tocmai de aceea, în întregul oraş, mai ales în „punctele fierbinţi ale Revoluţiei” au fost

amplasate monumente dedicate martirilor Timişoarei. Din păcate, acest muzeu unic în

România nu are încă demarată procedura de avizare din partea Ministerului Culturii din

motive care ţin de unele aspecte interne ale organizaţiei care administrează acest

muzeu. Vizitarea se face la cerere şi în circuit închis, neoficial.

Dacă ne raportăm la oferta culturală prezentă, la nivelul calităţii produselor şi serviciilor

culturale, muzeele timişorene nu cunosc exact ce înseamnă diversitate de ofertă, cum

Pa gi na 14 7

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

să-şi definescă tot panelul de servicii şi produse pe care un muzeu le poate oferi. Această

realitate are repercusiuni atât asupra modului cum acestea se pot promova/marketa în

aşa fel încât să nu înşele aşteptările publicului, cât şi asupra modului de a se face vizibile

şi cunoscute. Serviciul clasic oferit este ghidajul de grup la cerere, atât pentru grupuri de

turişti, cât şi pentru şcoli. Programele educative se reduc la o relaţie pasivă ghid-copil,

de lecţie predată, în care sunt prezentate obiectele din colecţie şi contextul lor istoric,

social, fără a fi vorba despre poveste şi interacţiune de ambele părţi. Programul „Şcoala

altfel” capacitează cel mai numeros public provenit din rândul elevilor care nu vin din

placere la muzeu, ci forţaţi de şcoală conform afirmaţiilor respondenţilor.

Muzeul modern este unul implicat social ca formă de serviciu oferit comunităţii – muzeul

vine în stradă, vine la tine, vine în şcoală etc. În Timişoara nu există prezentate elemente

care să demonstreze o implicare mai substanţială a comunităţii în activităţile şi

proiectele vreunui muzeu din oraş.

Lipsa resursei umane specializate este o problemă foarte delicată şi se integrează într-un

fenomen naţional: slaba profesionalizare a resursei umane angajate în sectorul muzeal,

personal insuficient (ex. Muzeul Satului Bănăţean dispune de doar 2 supraveghetori

pentru 32 de case tradiţionale aflate în colecţie) şi demotivat, fără expertiză, cu o

menţiune specială pentru zona de pedagogie muzeală, practic inexistentă, fără metode

de simulare de program, fişe de lucru şi cu abordare practică ocazională.

Există o criză acută de personal specializat în restaurare şi conservare, mulţi dintre

angajaţi fiind pensionabili – se pune problema inclusiv a desfiinţării acestor secţii pentru

unele muzee din lipsa totală de resursă specializată; nu există alternative şi soluţii în

acest moment deoarece nu sunt active în România suficiente şcoli şi centre de pregătire

în restaurare şi conservare, oferta universitară locală nu există; de asemenea, nu există

decât un laborator specializat regional care nu face faţă nevoilor pieţei şi volumului de

lucru şi de intervenţii.

Pa gi na 14 8

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

Intrând în zona financiară, de finanţare a sectorului muzeal local, se constată nevoia

continuării procesului de pregătire a personalului specializat în dezvoltarea şi

implementarea de proiecte cu finanţare naţională şi europeană şi argumentarea

benenficiilor pe care muzeele le-ar avea în situaţia în care acestea şi-ar dezvolta un

portofoliu anual de proiecte orientate în funcţie de nevoile interne şi cele ale publicului –

muzeele din Timişoara nu aplică la programele de finanţare naţionale şi europene decât

foarte rar. În consecinţă, se poate discuta despre un nivel extrem de scăzut de accesare

de finanţări prin aplicarea la programele clasice de finanţare alocate sectorului cultural.

O problemă serioasă este lipsa unor spaţii potrivite şi suficiente pentru

expunere/organizare de expoziţii sau a unor spaţii de depozitare şi de păstrare a

artefactelor din colecţiile muzeelor, cele ce nu au fost expuse încă din raţiuni de

conservare, integritate fizică sau de spaţiu. Este şi motivul pentru care oferta

expoziţională, la nivel cantitativ şi nu calitativ, este destul de slabă (ex. Muzeul

Banatului este încă în renovare, cu anticiparea depăşirii cu mult a termenelor de

execuţie şi de finalizare; muzeul expune când şi când în Bastionul Teresia, destul de

impropriu pentru proiecte expoziţionale). De asemenea, Muzeul de Artă se află cu 35%

din spaţii încă în proces de restaurare. Nici aici nu se cunoaşte exact momentul finalizării

procesului de restaurare din cauza unui blocaj juridic cauzat de litigiul dintre executant

şi comanditar (Consiliul Judeţean). Nici la nivelul spaţiilor alternative nu se poate vorbi

despre o ofertă apreciabilă şi nici despre spaţii potrivite, eventual provenite din

refuncţionalizarea unor imobile dezafectate sau amenajate ca atare, pentru a primi o

astfel de destinaţie.

Principalele probleme cu care se confruntă managerii muzeali din municipiul Timişoara

sunt cele întâlnite, în general, în tot sectorul cultural local şi ţin mai ales de mijloacele

financiare insuficiente (invocate de cei mai mulţi dintre respondenţi), de legislaţia

culturală, aspect ce nu poate fi controlat de muzee şi nici de autorităţile locale în mare

măsură, infrastructura tehnică şi culturală, relaţia încă nerezolvată cu

publicul/consumatorii, mediul cultural local inert. Muzeele îşi doresc cu precădere