Hotararea 27/26.01.2010 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal "Malurile Canalului Bega Timişoara"

Cod FP53-01,ver.1

1

ROMÂNIA SE APROBĂ JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA Dr. Ing. Gheorghe Ciuhandu DIRECŢIA DEZVOLTARE Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (C.C.R.C.I.T.) SC2009 – 29882/03.12.2009

REFERAT privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal "Malurile Canalului Bega Timişoara"

Primăria Municipiului Timişoara conştientizează potenţialul mare al canalului Bega şi al malurilor sale, din punctul de vedere al agrementului, sportului, dar şi al posibilităţilor de dezvoltare a transportului pe apă, inclusiv al celui în comun şi doreşte o dezvoltare treptată a acestora, urmărind mai multe aspecte, care vor sta la baza unei dezvoltări urbane durabile şi competitive: - realizarea unei traseu neîntrerupt pentru pietoni şi biciclete ca parte a coridorului verde de-a lungul malurilor canalului Bega şi totodată ca alternativă la probleme legate de circulaţia auto; - protejarea şi valorificarea spaţiilor verzi existente; - revitalizarea şi reamenajarea spaţiilor publice existente; - îmbunătăţirea posibilităţilor de recreere şi de petrecere a timpului liber în Timişoara şi a calităţii spaţiului urban; - accesibilitate mai bună către apă prin crearea de noi căi de acces; - îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi poduri şi încurajarea dezvoltării unei legături intre cartierele rezidenţiale şi zona aferentă canalului prin alei pietonale/biciclistice; - revitalizarea infrastructurii existente şi reabilitarea clădirilor nefolosite pentru utilizări socio- culturale, de petrecere a timpului liber sau locuit; - dezvoltarea zonei ca sprijin pentru impulsionarea viitoarelor investiţii . În acest sens, s-a decis elaborarea Planului Urbanistic Zonal “Malurile Canalului Bega Timişoara”. Documentaţia P.U.Z - ului “Malurile Canalului Bega Timişoara” a fost iniţiată şi elaborată de Primăria Municipiului Timişoara, Direcţia Dezvoltare, Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (C.C.R.C.I.T.), prevăzută în Anexa 1 la prezentul referat. Pentru a atinge obiective pe termen lung, P.U.Z. stabileşte strategia şi reglementările necesare rezolvării problemelor de ordin funcţional, tehnic şi estetic din cadrul zonei studiate. Studiul are în vedere următoarele obiective: - valorificarea funcţiunilor zonei (spaţiu urban atractiv, zona de recreere şi de agrement); - amenajarea urbanistică a teritoriului considerat; - zonificarea funcţionala a teritoriului; - organizarea circulaţiei; - dezvoltarea echipării tehnico - edilitare; - reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului. Planul Urbanistic Zonal “Malurile Canalului Bega Timişoara” urmăreşte reglementarea dezvoltării malurilor canalului Bega din Timişoara si a zonei limitrofe. Acesta este realizat în vederea reabilitării şi reamenajării malurilor canalului Bega şi dezvoltării unei zone de promenadă şi de recreere.

Cod FP53-01,ver.1

2

Terenul studiat în cadrul documentaţiei este situat în intravilanul municipiului Timişoara şi străbate oraşul pe o axă de la Est la Vest, împărţindu-l în două părţi, una la nordul şi una la sudul zonei studiate, constituindu-se într-o adevărată "coloană vertebrală" a Municipiului Timişoara, având o suprafaţă de 183 ha. Zona studiată străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor, cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Indicii de construibilitate sunt prezentaţi pentru fiecare zonă în parte în Anexa 2 la prezentul referat. La realizarea construcţiilor se vor respecta toate condiţiile impuse prin avizele eliberate de deţinătorii de reţele şi utilităţi publice. Documentaţia Plan Urbanistic Zonal „Malurile Canalului Bega Timişoara” a fost afişată pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Timişoara începând cu luna mai 2009 şi a fost introdusă în dezbaterea publică din data de 16 iunie 2009, conform procesului verbal întocmit în urma dezbaterii publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi coroborat cu Dispoziţia Primarului Municipiului Timişoara nr. 92/2007.De asemenea, documentaţia a fost supusă dezbaterii publice pentru evaluarea impactului asupra mediului.

Având în vedere: - faptul că rezultatele dezbaterilor publice au fost, în majoritate, favorabile proiectului şi că a fost obţinut avizul de mediu de la Agenţia Regională de Protecţia Mediului nr. 19/30.10.2009, după întocmirea Raportului de Mediu şi parcurgerea integrală a etapelor procedurale în conformitate Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; - faptul că prezentul Plan Urbanistic Zonal respectă prevederile O.U.G. nr. 114/2007 privind modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului; - prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara şi Strategia de dezvoltare şi Renovare Urbană promovată de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara; - faptul că Planul Urbanistic Zonal "Malurile Canalului Bega Timişoara” respectă prevederile Planului Urbanistic General, aprobat prin H.C.L. nr. 157/2002; - prevederile Certificatului de Urbanism nr. 203 din 22.01.2009; - prevederile Avizul Consultativ din data de 10.06.2009 al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism; - faptul că circulaţia din zona studiată a primit Avizul Comisiei de Circulaţie nr. SC2009- 12285/14.05.2009; - faptul că documentaţia de urbanism are toate avizele şi acordurile conform Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.D. aprobat prin Ordinul nr.176/N/16.08.2000 al Ministerul Lucrărilor publice şi Amenajărilor Teritoriale M.L.P.A.T. ( M.T.C.T.); - Avizul Consiliului Judeţean Timiş nr. 115/29.06.2009; - Avizul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural al Judeţului Timiş nr. 137/U/20.06.2009; - Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei nr. 201/2009,

PROPUNEM:

- aprobarea Planului Urbanistic Zonal "Malurile Canalului Bega Timişoara", având ca beneficiar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, conform Proiectului nr. 1/2009, Proiectant general Direcţia Dezvoltare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, Proiect care constituie Anexa 1.

Cod FP53-01,ver.1

3

- aprobarea indicilor de constructibilitate: regimul maxim de înălţime (conform Avizelor de specialitate: Avizul Consiliului Judeţean Timiş nr. 115/29.06.2009, Avizul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural al Judeţului Timiş nr. 137/U/20.06.2009, Avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei nr. 201/2009), organizarea circulaţiei în zona studiată (conform Avizului Comisiei de Circulaţie nr. SC2009-12285/14.05.2009), procentul de ocupare al terenurilor şi coeficientul de utilizare al terenurilor, organizarea spaţiilor verzi (conform Avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului nr. 19/30.10.2009), indici de constructibilitate prevăzuţi în Anexa 2. - prevederile Planului Urbanistic Zonal "Malurile Canalului Bega Timişoara" vor avea o valabilitate de 10 ani şi vor fi preluate în viitorul Plan Urbanistic General al Municipiului Timişoara. Zona studiată are o suprafaţă de 183 ha şi se află în intravilanul Municipiului Timişoara. - reglementările privind autorizarea construcţiilor, a amenajărilor, a reţelelor şi echipamentelor urbane se aplică în concordanţă cu prevederile prezentului Plan Urbanistic Zonal şi ale Regulamentului Local de Urbanism. Director executiv Direcţia Dezvoltare Director executiv Direcţia Urbanism Arh. Aurelia Junie Arh. Sorin Emilian Ciurariu Pt. Şef Serviciul C.C.R.C.I.T. Arh. Monica Stampar

Avizat juridic Cons. Juridic Mirela Lasuschevici

Redactat Cons. Raluca Pop

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile Canalului Bega Timişoara Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

1

PLAN URBANISTIC ZONAL

MALURILE CANALULUI BEGA TIMIŞOARA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile Canalului Bega Timişoara Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

2

1. FOAIE DE CAPĂT DENUMIRE PROIECT: Plan urbanistic zonal - Malurile Canalului Bega Timişoara BENEFICIAR: Municipiul Timişoara PROIECTANT GENERAL / COORDONATOR: Direcţia Dezvoltare Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT) COLABORATORI: Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) SUBPROIECTANŢI: SC VITAMIN ARCHITECTS SRL, SC SDAC Studio SRL PROIECT: nr. 1 / 2009 DATA ELABORĂRII: iunie 2009

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile Canalului Bega Timişoara Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

3

2. COLECTIV DE ELABORARE PROIECTANT GENERAL / COORDONATOR : Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Dezvoltare Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT) ARHITECTURĂ ŞI URBANISM: Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Urbanism PROTECŢIA MEDIULUI: Primăria Municipiului Timişoara Direcţia de Mediu CIRCULAŢIE, TRANSPORTURI: Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Drumuri şi Transporturi TRANSPORT PE CANALUL BEGA: Oficiul de Căpitănie Timişoara Regia Autonomă de Transport Timişoara (R.A.T.T.) ECHIPARE EDILITARĂ: Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Edilitară STUDII: Direcţia Apelor Banat RIDICARE TOPOGRAFICĂ: SC BlackLight SRL

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile Canalului Bega Timişoara Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

4

3. BORDEROU VOL. 1 PIESE SCRISE ŞI PIESE DESENATE CERTIFICAT DE URBANISM A. PIESE SCRISE 1. FOAIE DE CAPĂT 2. COLECTIV DE COLABORARE 3. BORDEROU 4. MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE...............................................................................................................................7

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI.................................................................. 7 1.2 OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL .......................................................................... 7 1.3 SURSE DOCUMENTARE......................................................................................................... 8

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII.............................................................................................8 2.1 EVOLUŢIA ZONEI..................................................................................................................... 8 2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE ............................................................................................ 10 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ............................................................................... 11 2.4 CIRCULAŢIA ........................................................................................................................... 13 2.6 ECHIPARE EDILITARĂ .......................................................................................................... 18 2.7 PROBLEME DE MEDIU ......................................................................................................... 26 2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI................................................................................................... 28

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ......................................................................29 3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE ............................................................ 29 3.2 PREVEDERI ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ........................................................ 29 3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL .............................................................................. 30 3.4 ORGANIZAREA CIRCULA�IEI .............................................................................................. 30 3.5. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ - REGLEMENTĂRI, BILANŢ TERITORIAL........................... 31 3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE .............................................................................. 31 3.7 PROTECŢIA MEDIULUI.......................................................................................................... 33 3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ................................................................................36

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE ..................................................................................37 5. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ .....................................................39

I. DISPOZIŢII GENERALE ............................................................................................................ 39 1. Rolul R.L.U. ................................................................................................................................39 2. Baza legală a elaborării..............................................................................................................39 3. Domeniul de aplicare..................................................................................................................39

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR ................................ 39 4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit39 5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public .............................40 6. Reguli de amplasare şi de retragere minime obligatori ..............................................................41 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii ...................................................................41 8. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară...........................................................................42 9. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor......................................43 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri.....................................43

III. GENERALITĂŢI ....................................................................................................................... 45 1. Canalul Bega şi malurile sale (pe ambele maluri, câte 15m de la albia minoră spre exterior)...45 2. Parcuri şi spaţii verzi ..................................................................................................................46 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică..................................................................48 4. Servicii publice / instituţii ............................................................................................................49 5. Locuire .......................................................................................................................................50 6. Comerţ/ producţie / servicii ........................................................................................................52

7. Străzi / poduri / parcări ...............................................................................................................53 8. Funcţiuni mixte ...........................................................................................................................55 9. Monumente istorice....................................................................................................................55 IV. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ ŞI OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE .....................................................................57 ZONA A. TRANSFORMARE..........................................................................................................60 ZONA B. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ.....................................................................................70 ZONA C. CENTRU VERDE LUXURIANT......................................................................................83 ZONA D. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ 2 ..............................................................................105 ZONA E. TRANSFORMARE 2.....................................................................................................113 ZONA F. ZONĂ RURALĂ.............................................................................................................123 ANEXE Catalog de mobilier urban Masterplan Canal Bega (parte scrisă şi parte desenat

B. PIESE DESENATE Nr. planşă Nume planşă 00 – A Zonă de intervenţie PUZ Bega conform HCL 544/2008 01 – A -01 Principalele funcţiuni în jurul canalului Bega - situaţie existentă 01 – A -02 Plan canalul Bega în jurul Timişoarei - situaţia existentă 01 – A -03 Reţelele rutiere în relaţie cu canalul Bega - situaţie existentă 01 –A -04 Circulaţia pietonală de-a lungul canalului Bega, existentă 01 – A -05 Plan Bega în jurul Timişoarei, propunere 01 – A -06 Monumentele istorice şi zone de protecţie de-a lungul canalului Bega 02 – A Plan situaţia existentă 02 - A – 01 -11 Planşe detaliu - situaţia existentă 03 - A Situaţia juridică a terenurilor 04 - B Reglementari urbanistice 04 - B – 01-11 Planşe detaliu - Reglementari urbanistice 05 - B Reţele edilitare

C. AVIZE / ACORDURI VOL. 2 - Extrase C.F. VOL. 3 - Avize pentru reţelele existente - AVIZ UNIC 1- Aviz Aquatim 2- Aviz Enel-Electrica Banat 3- Aviz E.ON Gaz România, Sucursala Timişoara 4- Aviz Romtelecom 5- Aviz RATT 6- Aviz Colterm VOL. 4 - AVIZE - Aviz de principiu Aquatim - Aviz Administraţia Naţională "Apele Române" - Aviz Comisia de Circulaţie - Aviz Drumuri şi Transporturi - Aviz Mediu Urban - Aviz Transelectrica - Aviz Transgaz - Aviz Inspectoratul pentru situaţii de urgentă “Banat” Timiş - PSI - Aviz Inspectoratul pentru situaţii de urgentă “Banat” Timiş - Protecţia civilă - Aviz Administraţia Naţională "Apele Romane" - Aviz sanitar - Aviz SN CFR SA VOL. 5 - AVIZE - Aviz Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Aviz consultativ CTATU, Direcţia Urbanism, Primăria Municipiului Timişoara - Aviz Agenţia Regională de Mediu Timiş, Raport de mediu - Aviz Consiliul Judeţean Timiş - Aviz Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional al Judeţului Timiş - Aviz OCPI

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

7

4. MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI DENUMIREA LUCRARII Plan urbanistic zonal - Malurile canalului Bega Timişoara şi zona sa de influenţă BENEFICIAR Municipiul Timişoara PROIECTANTUL GENERAL Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Dezvoltare, Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT) SUBPROIECTANŢI, COLABORATORI Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) NR. PROIECT 1 DATA ELABORARII iunie 2009

1.2 OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL Obiectul prezentei documentaţii este reglementarea dezvoltării malurilor canalului Bega din Timişoara şi a zonei limitrofe prin transformarea malurilor canalului Bega într-o zonă atractivă de promenadă pentru toţi locuitorii oraşului. Acesta este realizat în vederea revitalizării şi reamenajării malurilor canalului Bega şi dezvoltării unei zone de promenadă şi de recreere. Se vor autoriza construcţii noi cu funcţiune de locuit doar in anumite zone bine determinate (a se vedea planşa REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE). Terenul studiat se află în intravilanul municipiului Timişoara şi străbate oraşul pe o axa de la E la V, împărţindu-l în doua părţi, una la nordul şi una la sudul zonei studiate, constituindu-se intr-o adevărată "coloană vertebrală" a Municipiului Timişoara. Zona studiata străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Datorită necesităţii unei reglementări unitare care să corespundă noii strategii a administraţiei locale s-a impus adoptarea Hotărârea Consiliului Local nr. 544 din 16.12.2008 privind stabilirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la data la care se preconizează finalizarea şi aprobarea P.U.Z.-ului prezent. Documentaţia este întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 / 2001 privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismului, precum şi în conformitate cu H.G. nr. 525 / 1996 republicată în 2002 privind Regulamentul General de Urbanism. De asemenea s-a avut in vedere REGLEMENTAREA TEHNICĂ – GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CONŢINUTUL – CADRU AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL – indicativ GM –010 – 2000 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176 / N / 16 august 2000. Prin prezenta documentaţie se urmăreşte dezvoltarea potenţialului Canalului Bega şi a malurilor sale sub aspectul noilor necesităţi ale oraşului. Canalul Bega parcurge întregul oraş, fiind acompaniat de-o parte şi de alta de parcuri publice atractive care reprezintă o parte centrală a spaţiului verde din oraş. Se creează astfel o aşa numita "bandă verde - albastră", "coloana vertebrală" a oraşului. În acest moment, în zona centrală, malurile canalului Bega oferă o varietate de posibilităţi de recreere şi de divertisment. Pe de altă parte, cea mai mare parte a zonei studiate este caracterizata de lipsa amenajărilor, de o stare avansata de degradare precum si de existenta unor spaţii nefolosite degradate, ceea ce duce la o pierdere a valorii canalului si o diluare a potenţialului. In lipsa unei reglementări actuale există pericolul sufocării zonei adiacente canalului si a distrugerii caracterului acesteia printr-un număr mare de construcţii noi la standard scăzut. Primăria Municipiului Timişoara conştientizează potenţialul mare al canalului Bega şi al malurilor sale şi doreşte o dezvoltare treptată a acestora, urmărind mai multe aspecte, care vor sta la baza unei dezvoltări urbane durabile şi competitive:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

8

• Transformarea malurilor canalului Bega într-o zonă atractivă de promenadă pentru toţi locuitorii oraşului – Bega Bulevard.

• Crearea unui traseu pietonal şi pentru biciclete continuu, neîntrerupt, de-a lungul canalului Bega, şi asigurarea unui acces facil spre parcurile învecinate.

• Valorificarea superioară a parcurilor şi spaţiilor verzi existente, plantarea de arbori şi înlocuirea mobilierului urban degradat, inclusiv utilităţile şi iluminatul stradal, precum şi crearea de noi spaţii verzi.

• Îmbunătăţirea traficului de legătură pe direcţia nord - sud prin construirea de noi poduri şi pasarele.

• Reintroducerea navigaţiei de sport/ agrement şi pentru transportul în comun. • Creşterea atractivităţii Canalului Bega. (terase, evenimente, picnic, ş.a.)

Pentru a atinge obiective pe termen lung, P.U.Z. stabileşte strategia şi reglementările necesare rezolvării problemelor de ordin funcţional, tehnic şi estetic din cadrul zonei studiate. Studiul are în vedere următoarele obiective:

• Valorificarea funcţiunilor zonei (spaţiu urban atractiv, zona de recreere şi de agrement); • Amenajarea urbanistică a teritoriului considerat; • Zonificarea funcţionala a teritoriului; • Organizarea circulaţiei; • Dezvoltarea echipării tehnico - edilitare; • Reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului.

1.3 SURSE DOCUMENTARE Pentru întocmirea P.U.Z. - Malurile canalului Bega Timişoara au fost studiate şi s-au cules date şi informaţii din documentaţii realizate anterior acestui studiu. Lucrările folosite ca surse de documentare sunt: - Analize, documentaţii tehnice, teme de proiectare, studii de fezabilitate, planuri, Hotărârea Consiliului Local nr. 3 / 30.01.2007 privind aprobarea Conceptului Integrat de Măsuri pentru Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timişoara, Hotărârea Consiliului Local nr. 94 / 27.04.1998 privind aprobarea P.U.Z. Canal Bega Timişoara, alte P.U.Z.- uri existe până la data elaborării Planului Urbanistic Zonal - Canalul Bega Timişoara; - H.G. nr. 525 / 1996, privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism; - Hotărârea Consiliului Local nr. 157 / 28.05.2002 privind aprobarea Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara şi Regulamentul local de Urbanism aferent; - Plan integrat de dezvoltare urbană al polului de creştere Timişoara necesar pentru accesare de fonduri structurale europene din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere, în lucru - Studiu de fezabilitate "Repararea şi reabilitarea canalului Bega", partenerial public-privat pentru reabilitarea canalului Bega, 2002; - Indicativ GM 010-2000-Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000; - Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism; - Legea nr. 350 / 2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului; - Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice; - Legea apelor nr. 107 / 1996; - Suportul topografic pentru întocmirea studiului realizat de S.C. Black Light S.R.L.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

9

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1 EVOLUŢIA ZONEI Canalul Bega este una dintre puţinele căi navigabile amenajate artificial de pe teritoriul României şi se află în vestul tarii, în judeţul Timiş. Partea navigabilă a canalului începe din Municipiul Timişoara de unde acesta continua spre sud-vest pana la vărsarea în Tisa, situată pe teritoriul sârbesc. Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România cu o lungime totală navigabilă de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe teritoriul Serbiei. În prezent, datorita proastei întreţineri acesta este parţial colmatat si nu poate fi utilizat pentru trafic comercial. Canalul Bega este, din mai multe puncte de vedere, unul dintre elemente definitorii ale Timişoarei. Pentru oraş, Bega are o importanţă din punct de vedere urbanistic, estetic şi ca factor de viaţă (este sursă de apă şi intr-o mica măsura de hrană, poate deveni un element important pentru circulaţia în oraş şi, în acelaşi timp, un bulevard viu). Canalul Bega parcurge întregul oraş şi leagă cele trei cartiere istorice Fabric, Cetate şi Iosefin, formând un "bulevard verde", o "coloană vertebrală" a oraşului. Canalul Bega este traversat în Timişoara de 11 poduri şi 3 pasarele: Pasarela de la Uzina de Apă, Podul Mihai Viteazul, Podul Dacilor, Podul Decebal, Pasarela dintre parcuri, Podul Michelangelo, Podul Mitropolit A. Şaguna, Podul Traian, Podul de fier, Podul Ştefan cel Mare, Podul Eroilor, Podul Muncii, Pasarela Gelu şi Podul Modoş. Majoritatea parcurilor Timişoarei, denumită „oraş al parcurilor”, se concentrează în centrul actual al oraşului, de-a lungul Canalului Bega. Odată amenajate, acestea pot deveni un element de originalitate şi de atracţie turistică al Timişoarei. De asemenea, navigaţia de agrement pe toată lungimea canalului poate contribui la valorificarea turistică a acestei zone. Parcurile de pe malurile Canalului Bega sunt: Parcul Uzinei, Parcul Mocioni (Ilsa), Parcul Copiilor "Ion Creangă", Parcul Vasile Pârvan, Parcul Rozelor, Parcul Catedralei, Parcul Justiţiei, Parcul Alpinet, Parcul Poporului. Istoric Timişoara şi canalul Bega s-au condiţionat reciproc de-a lungul secolelor. Ca în multe alte cazuri, în Evul Mediu, aşezarea a fost întemeiată în apropierea cursului unui râu, care constituia o sursa importanta de apa, iar amplasamentul aşezării a fost ales astfel încât apărarea ei să fie uşurată de zona mlăştinoasă şi de braţele Timişului Mic, care îngreunau atacurile dinspre sud. Oraşul era protejat de fortificaţii înconjurate de şanţuri cu apă alimentate de braţele Timişului Mic (canalul Bega de astăzi). În afara fortificaţiilor se aflau câteva mahalale care au fost întărite cu redute de pământ şi palisade (palănci) au devenit ulterior cartierele Palanca Mică (la sud de castel, actualul Muzeu al Banatului) şi Palanca Mare (în estul şi nordul oraşului fortificat). Toate zonele locuite erau cuprinse între braţele Timişului Mic. În perioada 1727-1733 are loc "regularizarea" în amonte a canalului Bega, de la Făget până la Timişoara. În anul 1732 se realizează canalul Bega navigabil, pe o distanţă de 92 de km, pe traseul actual de la Parcul Central "A. Scudier" până în Serbia de astăzi. În perioada 1732 - 1761 se construieşte cetatea bastionară cu trei centuri de ziduri în formă de stea. Apa canalului Bega curgea prin şanţul exterior al fortificaţiilor. Inginerul Maximilian Fremaut începe în 1757 construirea unei ecluze pe canalul Bega la Coştei şi un şanţ mare până la Timiş iar execuţia are loc între 1759 şi 1761. Se permite astfel transferul de debit între Bega şi Timiş, în funcţie de nevoi şi se rezolvă problema debitului pe canalul Bega, îmbunătăţindu-se şi gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăştinoase şi inundaţiile frecvente. În anul 1764 se proiectează un canal navigabil pe un traseu circular la sud de cetate, pentru că apa "spăla" fundaţiile fortificaţiilor. Este traseul actual al canalului Bega, de la str. Dimitrie Gusti actuală până la Parcul Central "A. Scudier", de unde se leagă de canalul actual din Iosefin (executat în 1732). În anul 1765 se execută canalul proiectat în 1764 pe traseul actual în jurul cetăţii. În anul 1902, inginerul Szilard Emil propune regularizarea canalului Bega, pe traseul actual al cartierului Fabric, iar în perioada 1907-1910, se execută acest proiect. Se sapă canalul

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

10

actual între Piaţa Sarmisegetuza şi str. Dimitrie Gusti şi se execută podurile aferente acestui traseu. De atunci canalul Bega îşi păstrează neschimbat traseul până astăzi. În anii 1906-1910 se realizează demolarea masivă a fortificaţilor. Abia după această demolare şi după astuparea şanţului de apărare, peisajul urbei devine aşa cum ăl vedem şi azi. Astfel se păstrează cartierele istorice şi se amenajează o centură de spaţii verzi de-a lungul canalului Bega. Se dezvoltă astfel parcurile de pe malul drept al canalului Bega şi fâşia de spaţii veri neamenajate pe malul stâng. Transportul de mărfuri În anul 1752 exista deja Portul Timişoara în cartierul Iosefin. Cantitatea de mărfuri transportată pe Bega era de 20.000 tone/an. Până la începutul Primului război mondial navigau pe canal 563 ambarcaţiuni comerciale, timp de 305 zile pe an. Volumul de mărfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone/an în perioada 1937-1938. Traficul suferă grav din cauza celui de-al doilea război mondial, iar în 1958 transportul de mărfuri încetează. Transportul de pasageri În anul 1869 pe canalul Bega se fac primele curse de pasageri. Timişoara devine astfel unul din primele oraş de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un vârf de circa 500.000 pasageri în anul 1944, navigaţia pe Bega fiind întreruptă în 1954. În anii 1960 s-a încercat şi introducerea transportului în comun pe Bega, care a funcţionat doar temporar. O mică porţiune rămâne navigabilă pe raza municipiului Timişoara pentru un număr redus de nave de agrement. Bega prezent şi viitor În prezent canalul Bega are un rol important în gestionarea apei pentru Timisoara. Acesta oferă apă potabilă pentru cetăţeni (în prezent 2/3 din apa necesara locuitorilor municipiului Timişoara provine din canalul Bega şi este tratată la Staţia de tratare a apei Bega), asigură apa industrială şi are un rol important de răcire a climei. Canalul este, de asemenea utilizat ca un canal de descărcare pentru apele uzate domestice şi industriale. În situaţia actuală, apa uzată este doar parţial tratată. În perioada 2000 - 2002 s-a realizat un studiu de fezabilitate, în urma unui parteneriat public privat, privind reabilitarea canalului Bega. Acest studiu a reprezentat o premisă importantă demersului, necesară, dar nu şi suficientă. În anul 2008 Direcţia Apelor Banat (DAB) a reuşit demararea lucrărilor de curăţare a canalului Bega, un proiect în valoare de aproximativ 17 milioane de euro. Aceasta este cea mai amplă operaţiune de dragare din anii ’80 încoace, termenul de finalizare a lucrărilor fiind stabilit pentru 31 decembrie 2009. La finalizarea lucrărilor, canalul va putea fi traversat de vapoare uşoare, şalupe sau alte ambarcaţiuni. Se va prevede inclusiv folosirea canalului Bega ca şi cale de transport public, prin implementarea unui sistem de transport bazat pe vaporaşe (vaporetto). Prin aprobarea HCL nr. 544 din 16.12.2008 s-a stabilit interdicţia temporară de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la finalizarea şi aprobarea Planului Urbanistic Zonal. Astfel s-a dorit crearea premiselor unei dezvoltări prudente a malurilor Canalului Bega şi a spaţiului public adiacent acestora ca spaţiu deschis pentru cetăţenii oraşului Timişoara. Revitalizarea şi dezvoltarea malurilor canalului va fi un proiect major integrat în cadrul cererii de aplicaţie pentru fonduri structurale europene, din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, axa prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere". Canalul Bega are potenţialul de a revitaliza oraşul Timişoara, iar un program de reabilitare este necesar şi stringent. De asemenea, participarea comunităţii este o componentă esenţială a unui program reuşit de revitalizare. Cetăţenii Timişoarei, cei care vor beneficia în primul rând de revitalizarea canalului Bega, trebuie să aibă un rol major în determinarea viitorului acestuia.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

11

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE Prezentul PUZ reglementează porţiunea Canalului Bega aflat în limita teritorial - administrativă a Municipiului Timişoara, malurile acestuia şi zona până la primul front stradal, inclusiv faţada acestuia, pe ambele maluri. Terenul studiat se află în intravilanul municipiului Timişoara şi străbate oraşul pe o axă de la E la V, împărţindu-l în două părţi, una la nordul şi una la sudul zonei studiate, constituindu-se intr-o adevărată "coloană vertebrală" a Municipiului Timişoara. Zona studiată străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Zona de intervenţie vizează următoarea delimitare a zonei malurilor Canalului Bega (a se vedea harta conform HCL 544/2008, anexa nr. 1):

- punctul 1: limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara - punctul 2: Staţia de epurare a apei

Malul sudic Zona este delimitată de la Est la Vest de la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1) continuând cu str. Canalul Bega, str. Colonia Radio, str. Frederic Chopin, Splaiul Morarilor, Splaiul Nistrului, B-dul 3 August 1919 de la Podul Decebal până la str. I.L. Caragiale, str. I.L. Caragiale de la intersecţia cu B-dul 3 August 1919 până la intersecţia cu Str. J.R. Pestalozzi, str. J.R. Pestalozzi de la intersecţia cu str. I.L. Caragiale până la B-dul Corneliu Coposu, B-dul Corneliu Coposu, B-dul Vasile Parvan, Splaiul Tudor Vladimirescu, Splaiul Sofocle, Staţia de epurare a apei (punctul 2). Malul nordic Zona este delimitată de la vest la est de la Staţia de epurare a apei (punctul 2), continuând cu Splaiul Nicolae Titulescu până la aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier", aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul Republicii, B-dul Republicii de la intersecţia cu aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga , B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu B-dul Republicii până la intersecţia cu B-dul Regel Ferdinand I, B-dul Regele Ferdinand I de la intersecţia cu B-dul C.D. Loga până la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989, Str. 20 Decembrie 1989 până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga, B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989 la intersecţia cu Str. George Enescu, Str. George Enescu până la intersecţia cu Str. Academician Alexandru Borza, str. Academician Alexandru Borza până la intersecţia Str. Michelangelo, limita nordică de proprietate a Parcului Copiilor, str. Martir Leontina Binciu, str. Andrei Mocioni, Splaiul Protopop Meletie Draghici, Splaiul Peneş Curcanul, Splaiul Griviţa, str. Uzinei până la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1). În zona delimitată de-a lungul malurilor Canalului Bega se vor include toate imobilele care au front spre malurile Canalul Bega, căile de acces, intersecţiile, trotuarele, spaţiile verzi, podurile şi alte terenuri specificate în text.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL În studiul de faţă cel mai important element al cadrului natural îl constituie însuşi canalul Bega şi malurile sale acoperite de spaţii vezi. Canalul Bega reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Vegetaţia din zona malurilor canalului Bega este un element important ce contribuie la calitatea aerului şi la întreţinerea unui climat bun. Structura malurilor canalului Bega

Structura malurilor canalului Bega în municipiul Timişoara se înscrie în cadrul litologiei şi formaţiunilor geologice ale regiunii. Roca de bază este de vârstă Pannonian (Pliocen), se găseşte la peste 130 – 230 m adâncime şi este alcătuită dintr-o succesiune de nisipuri, argile marnoase şi argile cărora li se subordonează marne şi gresii. Formaţiunile acoperitoare sunt de vârstă

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

12

Cuaternar fiind reprezentate în suprafaţă de către depozite Holocean superior alcătuite din aluviunile recente ale luncilor – pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase.

Amonte de Timişoara (Uzina Hidroelectrică), tipul litologic pe intervalul de adâncime 0 - 2,30 m este constituit din argilă gălbui-cenuşie cu oxizi de Mn şi Fe2O3, iar pe intervalul de adâncime 2,30 – 3,50 m este constituit din argilă nisipoasă gălbui-cenuşie cu oxizi de Fe2O3. Aval de Timişoara (podul de cale ferată) tipul litologic pe intervalul de adâncime 0 - 0,80 m este constituit din argilă prăfoasă cafenie, iar pe intervalul de adâncime 0,80 – 3,50 m este constituit din argilă nisipoasă gălbui-cenuşie cu oxizi de Fe2O3.

În general pe tronsonul luat în calcul, formaţiunile de suprafaţă până la cca. 1,60 – 2,00 m adâncime conţin pământuri coezive relativ uscate, plastic vârtoase cu compresibilitate medie. Sub 1,60 – 2,00 m pământurile coezive devin umede şi foarte umede (chiar saturate la 3,50 – 4,00 m în unele zone) şi capătă o plasticitate mai ridicată şi o consistenţă mai redusă fiind mediu compresibile – foarte compresibile.

Pe raza municipiului Timişoara canalul Bega se întinde între km 111+150 (podul de cale ferată Timişoara-Reşiţa) şi km 118+300 (Uzina Hidroelectrică). Malurile canalului sunt în întregime amenajate prin lucrări de consolidare. Aceste lucrări de consolidare sunt de mai multe tipuri:

- Pereu din dale de beton cu grindă de sprijin pe anrocamente de piatră (km113+25 până la

113+700, km 115+900 până la 118+13 – pasarela Parcul Copiilor până la Uzina Hidroelectrică);

- Pereu din zidărie de piatră sprijinit pe anrocamente (km 112+450 – pasarela strada Gelu şi km 112+875 – Podul Muncii);

- Pereu din dale de beton cu grinda de sprijin pe piloţi (km 114+600 - Podul Tinereţii până la km 115+900 – pasarela Parcul Copiilor);

- Pereu din dale de beton sprijinit pe căsoaie (km 114+150 până la km 114+600 – zona Flora). În februarie 2008 a intrat în execuţie proiectul: „Ecologizare canal Bega pe sectorul

Timişoara – frontieră Serbia – judeţul Timiş”. Acest proiect are drept scop reabilitarea Canalului Bega. Lucrările de reabilitare prevăzute în acest proiect constau în dragarea canalului şi depunerea nămolului în depozite ecologice. În prezent se desfăşoară lucrări de dragare şi depozitare a nămolului pe tronsonul Uzina Hidroelectrică – Sânmihaiul Român care mai apoi vor continua pe tronsonul Sânmihaiul Român – frontieră Serbia.

Pentru completarea lucrărilor de reabilitarea a Canalului Bega vor fi implementate încă două proiecte importante: lucrări de reparaţii la protecţiile de mal şi reabilitarea Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român. Se încearcă ca, în funcţie de fondurile atrase, lucrările de consolidare a malurilor să fie realizate cât mai curând. Reabilitarea nodului hidrotehnic Sânmihaiul Român este o lucrare necesară pentru redeschiderea navigaţiei pe Bega. În vederea implementării acestei lucrări primul pas a fost făcut, fiind deja elaborat un studiu de fezabilitate. Proiectul reabilitării Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român se află pe lista lucrărilor propuse pentru investiţie în vederea finanţării de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Deoarece proiectul nu a fost încă aprobat de către BDCE nu putem da un termen de realizare al lucrării. Relief şi condiţii geomorfologice Zona studiată se situează în intravilanul Municipiului Timişoara, terenul este aproximativ plan orizontal, nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care sa-i pericliteze stabilitatea. Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată este situată în Câmpia Joasa Timiş - Bega caracterizată printr-un relief calm, defavorabil scurgerii naturale a apelor din precipitaţii, parte integrantă din marea unitate geomorfologică Câmpia de Vest. Netezimea suprafeţei de câmpie nu este întreruptă decât de albia slab adâncită a canalului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În partea de est se întinde Câmpia aluvionară a Begăi, cu altitudine medie de 90-95m şi soluri nisipoase şi argilo-lutoase, afectate de gleizare. Zona studiată face parte din punct de vedere geomorfologic din câmpia joasa denumită Câmpia Banatului. Astfel, zona se încadrează in complexul aluvionar a cărui geomorfologie se datorează influenţei apelor curgătoare, care au dus la transportarea şi depunerea de particule fine

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

13

provenite din dezagregarea a diverse roci. Suprafaţa relativ neteda a câmpiei a imprimat apelor curgătoare şi a celor în retragere, cursuri rătăcitoare cu numeroase braţe şi zone mlăştinoase, ceea ce a dus la depuneri de particule cu dimensiuni şi fragmente de la foarte fine (argile coloidale) la particule de prafuri şi nisipuri, care prin asanarea apelor s-a ajuns la straturi în genere separate în funcţie de mărimea fragmentelor de baza. Geologic, zona se caracterizează prin existenţa în partea superioară a formaţiunilor cuaternare, reprezentate de un complex alcătuit din argile, prafuri si nisipuri, cu extindere la peste 100 m adâncime. Fundamentul cristalin-granitic se afla la circa 1400 � 1700 m adâncime şi este străbătut de o reţea densa de microfalii (fracturi) dintre care prezintă interes cea cunoscuta sub numele de “Falia Timişoara Vest”. Reţea hidrografică Zona studiată o reprezintă canalul Bega, cel mai important curs de apă din Municipiul Timişoara. Secţiunea transversală iniţială a Canalului navigabil Bega a fost trapezoidală cu baza mică b=15 m, taluze 1:2 şi adâncimea apei între 2,5 şi 4 m. Panta canalului pe traseul Timişoara- graniţa cu Serbia este sub 1%. În condiţii normale de scurgere viteza este mică. La un debit mediu de 13,2m3/s, viteza este de 0,620m/s (măsurat la staţia hidrometrică Otelec). Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânză freatică a Timişoarei se găseşte la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - până la 80 m adâncime - şi conţin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinţele necesare consumului urban. Adâncimea minima de îngheţ este stabilită conform STAS 6054-77 de 0,70 m. Climă Timişoara este caracterizată prin temperaturi medii anuale ridicate, intervalul anual fără îngheţ este mai extins (peste 200 de zile), iar numărul mediu anual de zile cu îngheţ mai mic, încadrându-se în climatul temperat continental moderat. Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC), iar luna cea mai rece fiind ianuarie (-1 şi -2ºC). Media anuală de precipitaţii este de 592 mm şi este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie si decembrie, când se înregistrează un maxim secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene. Cele mai frecvente vânturi sunt cele de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), iar ca intensitate acestea ating uneori gradul 10 (scara Beaufort). Seismic, în conformitate cu normativul P100/92, amplasamentul se încadrează în zona seismică „D”, având Tc = 1,0 sec şi Ks = 0,16 (grad VII MSK). În Municipiul Timişoara centrul seismic este destul de activ (max 6 pe scara Richter). Riscuri naturale In teorie in zona navigabila este exclus riscul de inundaţie. Pot apărea inundaţii doar în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice din amonte. Zona este apărata de inundaţii şi prin dubla conexiune Timiş-Bega.

2.4 CIRCULAŢIA Canalul Bega parcurge întregul oraş, împărţind practic suprafaţa oraşului în două părţi aproximativ egale, zona de sud şi zona de nord. Malul sudic Zona este delimitată de la Est la Vest de la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1) continuând cu str. Canalul Bega, str. Colonia Radio, str. Frederic Chopin, Splaiul Morarilor, Splaiul Nistrului, B-dul 3 August 1919 de la Podul Decebal până la str. I.L. Caragiale, str. I.L. Caragiale de la intersecţia cu B-dul 3 August 1919 până la intersecţia cu Str. J.R. Pestalozzi, str. J.R. Pestalozzi de la intersecţia cu str. I.L. Caragiale până la B-dul Corneliu Coposu, B-dul Corneliu Coposu, B-dul Vasile Parvan, Splaiul Tudor Vladimirescu, Splaiul Sofocle, Staţia de epurare a apei (punctul 2). Malul nordic

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

14

Zona este delimitată de la vest la est de la Staţia de epurare a apei (punctul 2), continuând cu Splaiul Nicolae Titulescu până la aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier", aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul Republicii, B-dul Republicii de la intersecţia cu aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga , B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu B-dul Republicii până la intersecţia cu B-dul Regel Ferdinand I, B-dul Regele Ferdinand I de la intersecţia cu B-dul C.D. Loga până la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989, Str. 20 Decembrie 1989 până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga, B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989 la intersecţia cu Str. George Enescu, Str. George Enescu până la intersecţia cu Str. Academician Alexandru Borza, str. Academician Alexandru Borza până la intersecţia Str. Michelangelo, limita nordică de proprietate a Parcului Copiilor, str. Martir Leontina Binciu, str. Andrei Mocioni, Splaiul Protopop Meletie Draghici, Splaiul Peneş Curcanul, Splaiul Griviţa, str. Uzinei până la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1). În zonele centrale ale oraşului atât pe malul nordic cât şi cel sudic sunt amenajate parcuri publice, alei şi trotuare, artere majore de circulaţie, străzi şi zone verzi. Acestea sunt realizate unitar în funcţie de scopul pe care îl îndeplinesc. Astfel trotuarele aferente malurilor, cu scop de agrement şi circulaţie sunt pavate cu dale de beton, aleile din parcurile amplasate pe malul canalului sunt pavate cu asfalt deservind circulaţia pietonala şi de agrement, trotuarele aferente străzilor din lungul malurilor sunt realizate în general din asfalt la fel ca şi partea carosabilă a străzilor respective. Malul nordic: de la Est la Vest

STRUCTURA TROTUARE

AFERENT STRADA

NR. CRT .

DENUMIRE STRADA TRONSON AFERENT

CANAL STG. DR.

STRUCT. CAROSA BIL STRADA

STARE

inexistent

inexistent

beton degradat 40%

1.1. Vălişoara

limita teritoriului administrativ - str. Rozelor

asfalt foarte bună

inexistent

inexistent

asfalt degradat 20%

1.2. Rozelor str. Vălişoara - str. Uzinei

asfalt foarte bună

inexistent

pavaj nou beton degradat 10%

1.3. Uzinei str. Rozelor - Podul Mihai Viteazul

asfalt bună

50% dale bună

inexistent

asfalt degradat 40%

1.4. Splaiul Griviţei

Podul Mihai Viteazul - Spl. Peneş Curcanul

asfalt bună

inexistent

inexistent

asfalt degradat 50%

1.5. Splaiul Peneş Curcanul

Spl. Griviţei - Podul Dacilor

asfalt bună

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

15

asfalt degradat 30%

inexistent

dale degradat 60% 1.6. Splaiul Industria Lânii

Podul Dacilor - Str. Mocioni

asfalt degradat 25% asfalt degradat 80%

inexistent

asfalt degradat 40% 1.7. Strada Mocioni

Spl. Industria Lânii - Podul Decebal

piatră cubică degradat 30%

asfalt degradat 35% 1.8. Str. Martir L. Bânciu

Podul Decebal - Parcul Copiilor asfalt degradat 80%

asfalt degradat 40% asfalt degradat 40% asfalt degradat 40% 1.9. Parcul copiilor

Str. M.L.Bânciu - Podul Michelangel o asfalt degradat 40%

asfalt degradat 60% asfalt bună asfalt bună Splaiul Spiru Haret

a) Podul Michelangel o - Podul Tinereţii asfalt bună

dale bună asfalt degradat 60% asfalt degradat 60%

1.10.

Spl. Spiru Haret (Parc Catedrala)

b) Pd. Tinereţii - Podul Traian

asfalt foarte bună

inexistent

asfalt degradat 40% asfalt degradat 10%

1.11. Splaiul N. Titulescu

a) Podul Traian - Pd. Stefan cel Mare

asfalt bună STRUCTURA TROTUARE

AFERENT STRADA

NR. CRT .

Denumire strada TRONSON AFERENT CANAL STG. DR.

STRUCT URACAR OSABIL STRADA

STARE

inexistent

asfalt degradat 40% asfalt degradat 10%

b) Pd. Stefan cel Mare - Podul Eroilor

asfalt bună

inexistent

asfalt degradat 50% asfalt degradat 20%

c) Podul Eroilor - Podul Muncii

asfalt bună

inexistent

asfalt degradat 50% asfalt degradat 20%

d) Podul Muncii - Podul Gelu

asfalt bună

inexistent

asfalt degradat 50%

1.11. Splaiul N. Titulescu

e) Podul Gelu - Podul Modoş

asfalt degradat 20%

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

16

asfalt bună Disfuncţionalităţi În zona studiată s-au identificat o serie de disfuncţionalităţi legate de circulaţie (inele de circulaţie incomplete; insuficiente treceri peste Bega auto/ velo/ pietonală; circulaţia îngreunată sau cu obstacole pe maluri: pavaj degradat, lăţime variabilă a aleilor, traseu întrerupt; insuficiente piste pentru biciclete; parcări insuficiente), spaţiile verzi (parcuri şi spaţii verzi degradate cu mobilier urban degradat; insuficiente spaţii verzi; construcţii abuzive sau inestetice pe malurile Begăi) şi Canalul navigabil (navigaţie cu obstacole; lipsa transportului în comun sau de agrement pe Bega; accesul îngreunat sau împiedicat spre Bega). Centrul oraşului este străbătut de calea ferată în partea de nord, respectiv de canalul Bega în partea sudică – împreună, ele creează bariere ce izolează puternic nucleul central de restul oraşului şi îngreunează conexiunile între partea de nord şi cea de sud, din cauza numărului insuficient de traversări. Aceste bariere şi discontinuităţi ale structurii rutiere introduc tensiuni în traficul urban, producând congestii (prin aglomerarea traficului pe arterele din centrul oraşului) sau întârzieri în trafic (prin devierea pe rute ocolitoare), ceea ce determină consum de combustibil, poluarea mediului. Cele două maluri sunt legate între ele de poduri amplasate de la est la vest astfel: Poduri peste canalul Bega În prezent, 11 poduri şi 3 pasarele traversează canalul Bega. Dintre poduri, nouă sunt din beton, cu deschideri de circa 30 metri, lungimi între 46 şi 60 metri şi lăţimi cuprinse între 13 şi 23 metri. În sensul curgerii apei, din Fabric până în Iosefin, se poate traversa Bega pe mai multe poduri. Podul Mihai Viteazul - numit şi „podul de la Turbină" sau „al Morii" - a fost construit în 1909 şi din perioada interbelică este traversat şi de tramvaie. Cele patru turnuri ale podului erau ornate cu basoreliefuri din piatră, înfăţişând o figura feminină ţinând stema Timişoarei, un morar cu sacul de faină, un tăbăcar şi un nisipar încărcând o barcă. Podul a fost reconstruit în 1981, dar basoreliefurile au fost păstrate şi amplasate la capete. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere; este necesara renovarea basoreliefurilor existente. Podul Dacilor - podul „de la Piaţa de Fân", „Badea Cârţan". Construit în 1909, era utilizat de tramvaie, dar şi de vagoanele de cale ferată ce făceau legătura între uzinele din Fabric şi gară. Pe amplasamentul acestuia exista şi înainte un pod ce traversa Canalul Morii şi Canalul Plutaritului. Actualul pod a fost construit în 1989 şi a fost modernizat de curând. Observaţii: se poate realiza trecere pe sub pod prin: amenajarea deschiderii marginale sau prin amenajarea spaţiului existent pe mal în faţa pilei, eventual cu extindere în consolă; completarea lucrărilor de reabilitare (cale trotuar, parapet, ziduri de sprijin, iluminat). Podul Decebal - „podul de la Băile Neptun". Datează din 1909 şi era, la acea vreme, podul pe grinzi de beton armat cu cea mai mare deschidere din Europa. Proiectul a fost distins cu Diploma de onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1910, iar soluţia tehnică de realizare a ing. Gyözö Mihailich a fost menţionată în lucrări de specialitate. Înaintea regularizării noului canal, în apropierea podului a existat Canalul Plutaritului, care era traversat de un pod de lemn. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pe sub acesta; necesitate de iluminat suplimentar, găsirea unei soluţii pentru mascarea podului pentru conducte amplasat amonte. Pasarela dintre parcuri - „Pasarela I. Polen". S-a construit în antrepriza în 1926, în urma unei licitaţii, şi a fost amplasată în apropierea unui pod de lemn pietonal din 1910. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pe sub acesta; trecere liberă, fără bariere, a se lua in considerare accesul către bulevardul Bega. Podul Michelangelo - Ridicat în 1970, odată cu sistematizarea oraşului, este podul cu cea mai mare lăţime, dar şi cel mai coborât spre nivelul apei. În anii '40, in locul sau era o pasarelă de lemn, iar in anul 1964, s-a construit una noua, pentru studenţii care mergeau la facultate. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pentru mărirea gabaritului vertical; necesitatea îmbunătăţirii căilor de acces spre Bulevardul Bega şi valorificarea acestora, acces

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

17

liber către cel puţin un mal (conexiuni), alee atractivă pentru pietoni şi biciclişti între Complexul Studenţesc şi Cetate. Podul Mitropolit Saguna - „Episcopal", „al Tinereţii". Situat la capătul bulevardului Mihai Viteazul, a fost construit în 1913, pe locul unui pod de lemn ce funcţionase neîntrerupt din 1718 şi care fusese ranforsat în 1898. Pe balustradele sale ar fi trebuit să fie amplasate patru statui cu episcopi romano-catolici. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pentru mărirea gabaritului vertical; necesitatea accesului liber către cel puţin un mal (conexiuni), iluminat atractiv, mascarea cablurilor de pe faţa grinzilor. Podul Traian - „podul Huniade" sau „podul de la Maria". A fost ridicat in 1917 şi a înlocuit Podul de fier, mutat în aval între străzile Ady Endre şi Mureşanu. Acesta fusese construit în locul unui pod de lemn, în jurul lui 1871, şi a fost ranforsat în 1898, odată cu electrificarea tramvaiului. Construcţia actualului pod a fost terminată după război şi ar fi trebuit să fie împodobit cu elemente decorative, turnuri şi galerii. Observaţii: trecerea pe sub pod este blocată de către Club Jazz Pod 16; necesitatea realizării unui ponton lângă club şi reabilitarea paramentelor de piatră naturală de la infrastructură. Podul de Fier - „de la Fabrica de lanţuri". Construit pe locul unde funcţiona bacul, din suprastructura metalică a fostului pod Hunyadi. Acesta a fost demontat în 1913 şi lăsat pe malul canalului pana în 1917, când a fost reconstruit pe amplasamentul actual. Datorita înălţării, podul a rămas doar pietonal. Observaţii: nu există spaţiu pentru trecere pe sub pod; necesitatea asigurării accesului liber către ambele maluri, protejare anticorozivă şi iluminat. Podul Ştefan cel Mare - „la Ancora", „Franz Iosef", „de la Gară". A fost construit pe locul unui vechi pod de lemn, înlocuit în 1891 cu unul din fier proiectat de ing. Toth Robert. Iniţial avea cinci arce, la care s-au adăugat două în 1900, odată cu introducerea tramvaiului electric. Din cauza degradării, a fost închis circulaţiei vehiculelor în 1939. A fost primul pod rutier din oţel turnat din sud-estul Europei deschis circulaţiei publice. A fost reconstruit din beton în 1957. Observaţii: nu există spaţiu sub pod, se poate amenaja cu cale în consolă; necesitatea reabilitării integrale a podului, iluminare. Podul Eroilor, numit si „podul Bem", „de la Elba" sau „pudul Pieţei Iosefin", a fost ridicat pe locul celui mai vechi pod de fier al oraşului, construit în 1870 - 1871 cu culei de cărămidă. În 1927 ajunsese într-o stare foarte rea şi a fost proptit printr-o construcţie provizorie din lemn. În 1938 a fost demolat şi înlocuit cu actualul pod, construit din beton armat. Observaţii: nu există spaţiu sub pod, se poate amenaja cu cale în consolă. Podul Muncii - „de la Autogară", „de la Fabrica de Tutun", „Regal". Construit în 1913 pe locul unui vechi pod de lemn ce fusese reparat in 1898, s-a refolosit structura unui pod metalic din Fabric. A fost vopsit în 1923 şi consolidat în 1936 şi încă o dată, în 1968. A fost reconstruit în 1978, din beton armat precomprimat. Are o lungime de 72,5 metri. Observaţii: există spaţiu sub pod; necesitatea reabilitării integrale a podului, iluminare. Pasarela Gelu - Face legătura dintre străzile Gelu şi Crizantemelor şi datează din 1949. A fost proiectată de ing. Ioan Polen şi este din beton. Observaţii: necesită reabilitare integrală. Podul Modoş - „de cale ferată". Datează de la sfârşitul secolului XIX. A fost refăcut în 1935 şi în 1980. Din 1932, calea ferată Timişoara - Baziaş, care străbătea Elisabetinul şi traversa Bega pe un pod de lemn în aval de Podul Episcopal, prin parcul din spatele Catedralei, a fost mutată pe Podul Modoş. Un alt element pozitiv pe parcursul Canalului Bega este prezenta podurilor pietonale în zona studiată. Podul de fier este un obiect de valoare istorică, fiind proiectat de biroul Eiffel, iar pasarela dintre parcuri, care leagă Campusul Studenţesc de cartierul Cetate, este foarte intens folosit de pietoni. Aceasta ne arata nevoia de treceri pietonale şi trasee directe între centrele de interes urbane. Circulaţie pietonală De-a lungul canalului Bega există alei şi poduri pietonale care permit pietonilor un traseu relaxant de-a lungul apei. Acest traseu însă este întrerupt in multiple locaţii: la unele poduri trecerea pe dedesubt este blocată din diverse motive, iar la alte poduri care nu au treceri pe dedesubt traversarea se face peste calea de circulaţie deservita de pod - tipic peste traficul auto. De asemenea în porţiunea sudică a canalului Bega în dreptul Universităţii, deşi există un parcurs

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

18

pe lângă apă, acesta nu este suficient de accesibil. Propunerea este deschidere a circulaţiei pe sub poduri iar in locurile unde aceasta nu este posibila se propune realizarea unei pasarele pietonale (in dreptul podurilor) pentru asigurarea continuităţii circulaţiei de pe malul râului Bega. Piste pentru biciclete În zona adiacentă canalului a fost creată o pista de biciclete în zona Iosefin pe bulevardul Carol I şi Tinereţii care este utilizată �i foarte benefică zonei. Se propune continuarea acesteia pentru a lega diferitele centre de interes ale zonei centrale a oraşului, putând sa fie legate intr-o etapa viitoare cu zonele periferice ale oraşului. Se propune dublarea circulaţiei pietonale cu o cale de circulaţie pentru biciclişti pe întreaga lungime a malurilor canalului Bega. Reţeaua de transport în comun Reţeaua de transport in comun (tramvaie,autobuze) leagă în mod direct cartierele Iosefin şi Fabric de restul oraşului. Legătura între partea de nord şi cea de sud a oraşului trece in mod normal peste Canalul Bega. Staţiile transportului în comun sunt adiacente apei şi favorizează accesibilitatea acestei zone. În prezent Canalul Bega este navigabil. 2.5 OCUPAREA TERENURILOR În tabelul de mai jos este redata situaţia existentă. BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA EXISTENTĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 183 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 14.9 8.14% Sit industrial 13.1 7.16% Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

42,1 23.00%

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 14.70% Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 86 47.00%

Sub aspect juridic terenurile din zona studiată sunt terenuri proprietate publică şi privată (a se vedea Extrase C.F.). Funcţiunile care ocupă zona studiată (conform P.U.G. Timişoara): Terenuri aflate sub apă, Zonă de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecţie, Zonă de instituţii publice şi servicii de interes general, Zonă pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente şi Zona unităţilor industriale. Disfuncţionalităţi: Funcţiuni: Zona unităţilor industriale - Transformarea clădirilor industriale existente, nefolosite, în clădiri cu funcţiuni socio-culturale, de locuit sau pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Circulaţii: inele de circulaţie incomplete, insuficiente treceri peste Bega auto/ velo/ pietonală, circulaţia îngreunată sau cu obstacole pe maluri (pavaj degradat, lăţime variabilă a aleilor, traseu întrerupt), insuficiente piste pentru biciclete, parcări insuficiente.

Spaţii verzi: parcuri şi spaţii verzi degradate cu mobilier urban degradat, insuficiente spaţii verzi, construcţii abuzive sau inestetice pe malurile Begăi.

Canalul navigabil: navigaţie cu obstacole, lipsa transportului în comun sau de agrement pe Bega, accesul îngreunat sau împiedicat spre Bega.

2.6 ECHIPARE EDILITARĂ a. Alimentare cu energie termică în sistem centralizat Conform avizului de principiu nr. U12-009-472/16.02.2009 emis de S.C. COLTERM S.A., se impune respectarea distanţelor minime faţă de gospodăria subterană precum şi a măsurilor de

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

19

protejare stabilite de legislaţia de specialitate şi normele în vigoare. Avizul este valabil cu condiţia neafectării reţelei termice. S.C. COLTERM S.A. are în componenţa sa 2 centrale pentru producerea energiei termice şi electrice CET TIMIŞOARA CENTRU şi CET TIMIŞOARA SUD şi o microhidrocentrală MHC BEGA. Reţele de transport a apei fierbinţi-circuit primar şi aducţiune apă: Producerea energiei termice în cele 2 CET-uri se face utilizând gaze naturale şi păcură la CET TIMIŞOARA CENTRU şi gaze naturale şi cărbune la CET TIMIŞOARA SUD. CET TIMIŞOARA SUD se află amplasată în municipiul Timişoara pe Calea Şagului nr. 201, alimentarea cu apă a acestei centrale se face prin 2 conducte de aducţiune având diametrul nominal 2xDn800mm, printr-o staţie de pompare amplasată pe strada Splaiul Sofocle nr. 57. În zona studiată, S.C. COLTERM S.A. mai deţine reţele de transport a apei fierbinţi, 2xDn500mm care subtraversează podul peste Bega pe strada Michelangelo şi este racordată baza sportivă a ENEL printr-un racord 2xDn 80mm, traversează Parcul Copiilor şi se ramifică în dreptul B-dului C. D. Loga. O alta reţea de transport a apei fierbinţi 2xDn 800mm subtraversează Podul Decebal de la băile Neptun şi are racorduri care alimentează punctele termice 17 , 17A, 8A, 8B şi 8C şi zona de nord a municipiului pe strada V. Braniste. Reţeaua de transport a apei fierbinţi din CET TIMIŞOARA CENTRU având diametrul 2xDn 800mm străbate Parcul Poporului şi la intersecţie cu Bv. V. Pârvan se îndreaptă spre zona Universităţii de Vest. Pe B-dul V. Pârvan în dreptul Facultăţii "Dimitrie Cantemir" şi sediului BRD pleacă 2 reţele de transport a apei fierbinţi 2xDn500mm spre zonele Girocului, Soarelui, Studenţească şi Stadion. În dreptul Uzinei de apă avem pe strada F. Chopin MHC BEGA, unde există un racord de apă fierbinte 2x DN 80mm şi 2 conducte de aducţiune apă din Bega 2xDN 800mm pentru CET TIMIŞOARA CENTRU. Reţele de distribuţie-circuit secundar: În zona studiată, S.C. COLTERM S.A. deţine reţele termice secundare pe următoarele străzi: - Str. V. Pârvan - sală sport canotaj 2xDN 50mm; - Str. Pestalozzi nr.6,8,10,12 2xDN80mm; - Str. Galaţi nr.1,2,3,4,5,6,7,8,9 2xDN200mm; - Str. 20 Decembrie 1989 colţ C. D. Loga, colţ G. Enescu 2xdn150mm şi 2xdn 125mm; - Bd. Regele Ferdinand (Catedrală) 2XDN100mm. b. Alimentare cu apă şi canalizare Conform avizului nr. 2675/26.02.2009 emis de S.C. Aquatim S.A., se impune respectarea prevederilor SR-ului 8591/1/1997 privind distanţele minime dintre reţelele edilitare subterane precum şi măsurile de protejare a acestora stabilite de legislaţia în vigoare, la proiectarea şi execuţia lucrărilor de extindere a reţelelor şi branşamentelor de gaze naturale, telefonie, energie electrică şi termică, garaje, balcoane, împrejurimi etc.

Lista străzilor cu lungimi şi diametre pentru reţeaua de apă – canal cuprinse în zona studiată P.U.Z. – Malurile canalului Bega Timişoara:

mal Bega Sud Denumire Strada RETEA APĂ RETEA CANAL lungime diametru lungime diametru 1 STR. CANALUL BEGA 640 225 0 0 TOPARCEANU 0 0 0 0 C. POPESCU 15 100 0 0

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

20

J. MORE 0 0 0 0 I. TANASE 0 0 0 0 MAGHERU 15 100 0 0 JULES VERNE 0 0 0 0 ALBASTRELELOR 15 100 0 0 PARANG 0 0 0 2 STR. COLONIA RADIO 365 225 0 0 3 STR. FREDERIC CHOPIN 428 600 389 30/45 340 80 60 1000 C.BOLIAC 15 80 15 30/45 I.BONTILA 0 0 15 30/45 M.NICOARA 15 80 15 30/45 A.SAGUNA 4 SPLAIUL MORARILOR 178 500 148 150 143 40/60 79 80 A SAGUNA 20 275 0 0 20 600 120 400 P_TA SARMISEGETUZA 15 80 15 30/45 P.IORGOVICI 15 500 15 40/60 5 SPLAIUL NISTRULUI 537 500 539 30/45 615 100 ZLATNA 15 80 15 40/60 PT.DETUNATA 15 300 0 0 PETRU SFETCA 15 80 15 40/60 C.MICLOS 15 80 15 30/45 DIONISIE LINTIA 15 80 15 30/45 6 B_Dul 3AUGUST 314 200 265 40/60 273 200Ai 120 400 25 300 PROF. DIONISIE LINTIA 15 80 15 30/45 7 STR. EPISCOP I. LONOVICI 120 125 122 40/60 STR. I. L. CARAGIALE 15 200Ai 0 0 EPISCOP J. NISCHBACH 15 80 15 40/60 8 STR. J. H. PESTALOZZI 462 800 462 40/60 462 80 9 C.COPOSU 639 400 520 30/45 482 200 150 300 49 80 120 70/105 256 800 74 100 DELFINULUI 30 200 0 0 15 300

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

21

AURELIANUS 45 125 0 0 10 B-DUL VASILE PARVAN 873 500 1060 500 786 200 540 200 380 125 P_TA DA VINCI 120 400 203 30/45 120 200 600 200 173 500 CLUJ 15 400 15 50/75 SPORTIVILOR 15 500 450 200 15 300 MICHELANGELO 400 400 125 300 142 150 220 125 T.LALESCU 90 80 80 500 85 500 M VITEAZU 60 100 45 30/45 60 150

11 SPLAIUL TUDOR VLADIMIRESCU 1130 80 1595 30/45

1060 100 1030 40/60 571 400 550 500 1112 300 755 400 1061 315 BRASOV 55 400 15 30/45 25 80 BERTHLOT 15 80 15 30/45 B_DUL 16DEC 100 100 60 30/45 100 100Ai Z NEDELCU 15 80 15 30/45 A ENDRE 15 80 15 30/45 85 300 M COSTIN 15 80 15 30/45 E GOJDU 15 80 15 40/60 I GHICA 15 125 15 30/45 G DRAGALINA 25 100 15 30/45 25 200 I VACARESCU 15 80 0 0 I MANIU 25 250 20 30/45 25 100 20 30/45 MANGALIA 15 80 15 30/45 CRIZANTEMELOR 15 80 15 30/45 CPT DAMSESCU 100 800 15 50/75 15 80 VULTURILOR 27 80 15 500

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

22

60 300 B_DUL DAMBOVITA 25 80 15 30/45 RAHOVEI 15 125 15 300 MARAMURES 15 125 15 500 RACHITEI 0 0 15 400 B NOVAC 15 125 70 2200 G IOSEF 15 125 0 0 12 SPLAIUL SOFOCLE 610 315 0 0 cale CFR 15 800 0 0 I ROMANU 15 125 0 0

Bega Nord Denumire Strada RETEA APA RETEA CANAL lungime diametru lungime diametru 1 TITULESCU 1820 100 385 30/45 1290 350 1200 40/60 1150 200 720 50/75 1100 400 290 600 1600 250Ai 490 500 950 150 360 2200 310 2200 350 4000/2530 JIUL 15 80 15 30/45 SEILLER A 15 125 15 30/45 15 100Ai 15 250Ai A MURESAN 15 80 15 30/45 20 100Ai 95 350 TITULESCU 11 15 80 15 300 DRAGALINA 15 125 20 400 70 400 ELBA 15 200 15 30/45 15 175Ai POP DE BASESTI 15 100 30 30/45 15 200 BARITIU 15 100 15 30/45 20 250 20 250Ai TITULESCU 21 15 100 30 30/45 GELU 15 80 15 30/45 NUFAR 15 80 15 60/90 35 300 0 0 130 800 0 0 2 BULEVARDUL 350 125 350 2200

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

23

REPUBLICII 350 140 40/60 50 80 360 400 400 350Ai 300 80Ai 500 175 3 SAVINESTI 95 80 0 0

4 B_DUL REGELE FERDINAND I 105 150 300 1000

310 125 90 80/125 150 100 140 500 120 350 5 B-DUL C. D. LOGA 130 150 110 85/127 120 100 25 400 6 G ENESCU 110 100 110 300 110 400

7 STR. ACAD. AL BORZA 470 100 350 30/45

MICHELANGELO 180 400 15 30/45 70 100Ai 15 100

GHEORGHE ANDRASIU 0 0

ADA 0 0

PATRIARH MIRON CRISTEA 0 0

8 STR. MARTIR L. BINCIU 220 80 220 30/45

BETHOVEN 15 100 30 30/45 9 STR. A. MOCIONI 458 80 454 60/90 402 325 102 90/105 100 100 83 225 BRANISTE 15 80 15 30/45 SEMENIC 15 80 15 30/45 PREDEAL 15 80 0 0 15 225 15 40/60 N IORGA 15 100 0 0 B_DUL REVOLUTIEI 170 600 30 90/105 60 125 40 300 120 125 0 0

10 SPLAIUL PROT. MELETIE DRAGHICI 42 275 470 50/75

522 80 590 3350Ai

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

24

ACAD D GUSTI 15 325 15 100

11 SPLAIUL PENES CURCANUL 500 275 450 50/75

114 400 580 350Ai S MICU 15 275 15 40/60 15 150 B CARTAN 30 100 15 400 M KOGALNICEANU 15 125 15 400 12 SPLAIUL GRIVITA 310 600 390 30/45 400 275 CL DOROBANTILOR 0 0 25 300 P_TA P MAIOR 36 250 35 300 PRIMAVERII 15 600 15 400 VIORELELOR 25 275 15 400 25 100 0 0 13 STR. UZINEI 350 100 205 30/45 470 1000 130 40/60 GAROFITEI 15 80 0 0 LONGINESCU 15 80 0 0 MATASARILOR 15 80 0 0 15 1000 0 0 BEHELEI 0 0 70 1000 14 STR. ROZELOR 360 200 0 0 COMETEI 15 200 0 0 15 STR. VALISOARA 650 150 0 0 OBREJA 0 0 0 0 16 J AMANDO 15 125 0 0 MOGOSOAIA 15 125 0 0 17 LUNCANI 15 100 0 0 FLACARA 15 100 0 0 18 TITEICA 15 100 0 0 CANAL BEGA 138 150 0 0

Date despre staţiile de tratare apă şi epurare din Timişoara: S.C. AQUATIM S.A. administrează şi exploatează sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Timişoara. Alimentarea cu apă a Municipiului Timişoara se face din surse de apă de adâncime şi de suprafaţă în trei staţii de tratare: staţia de Tratare Apă Bega, care captează apa din râul Bega şi două staţii de tratare apă subterană Urseni şi Ronaţ care captează apa din foraje. Laboratoarele SC AQUATIM SA monitorizează cu o frecvenţă zilnică, săptămânală, lunară şi trimestrială, calitatea surselor de apă care intră în procesul tehnologic al uzinelor din municipiul Timişoara. De asemenea se realizează şi campanii de monitorizare a calităţii apelor din foraje cu o frecvenţă de 2 ori/an pentru fronturile de captare.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

25

Calitatea apei este urmărită în diverse puncte de control din reţeaua de distribuţie de apă potabilă, ea încadrându-se în limitele prevăzute la Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile. Apa potabilă este distribuită consumatorilor printr-o reţea de conducte de distribuţie a apei potabile, reţea care s-a dezvoltat odată cu extinderea oraşului. În prezent lungimea reţelei de distribuţie a Municipiului Timişoara a ajuns la 616,8 km. Apa uzată este colectată în sistemul de canalizare şi transportată la staţia de epurare, pentru a fi epurată. Reţeaua de canalizare a municipiului Timişoara este realizată în sistem unitar şi are lungimea de 499,91 km. Politica investiţională a Aquatim este orientată spre utilizarea cât mai eficientă a surselor financiare proprii. Fondurile disponibile au fost utilizate pentru reabilitarea reţelelor şi branşamentelor de apă existente, prin înlocuirea eşalonată a conductelor şi sistematizarea reţelelor. S-a urmărit şi reabilitarea unor tronsoane din reţeaua de canalizare care nu corespundeau calitativ, respectiv nu asigurau transportul apelor uzate colectate de la consumatori spre staţia de epurare. În ultimii 7 ani Aquatim a investit pentru modernizarea uzinelor de apă prin înlocuirea echipamentelor şi instalaţiilor existente, depăşite fizic şi moral cu echipamente eficiente hidraulic şi energetic şi instalaţii moderne de dezinfecţie a apei. În prezent gradul de automatizare şi monitorizare al proceselor este de 80%. Pentru reabilitarea tehnologiei de epurare şi extinderea reţelei de canalizare din municipiul Timişoara, SC AQUATIM SA a accesat fonduri europene prin măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/004. Din cadrul acestei măsuri face parte şi contractul „Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale pentru regionalizarea serviciilor de apă şi canalizare”. Scopul contractului este de accesare a fondurilor de coeziune pentru dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de apă şi colectarea/epurarea apelor uzate la nivel de judeţ. In colaborare cu Consiliului Judeţean Timiş si cu SC AQUATIM SA, a fost elaborat Planul de Dezvoltare Judeţean şi sunt în pregătire studiile de fezabilitate şi documentele pentru accesarea fondurilor de coeziune. c. Alimentare cu energie electrică Conform avizului de amplasament favorabil nr. U12009-000478/255 din 28.04.2009 emis de S.C. Enel Distribuţie Banat S.A., se impune elaborarea studiului de soluţie pentru devierea, mutarea sau reglementarea instalaţiilor electrice existente. Se va solicita un nou aviz tehnic de amplasament înaintea începerii execuţiei lucrării. Distanţele minime şi măsurile de protecţie vor fi respectate pe tot parcursul execuţiei lucrărilor. Sistem de iluminat ornamental In prezent iluminatul ornamental al malurilor canalului Bega este restrâns doar la partea centrala a oraşului. Pentru iluminarea ornamentală de-a lungul malurilor canalului Bega, Primăria Municipiului Timişoara a încheiat un contract de concesiune cu S.C. Luxten Lighting S.A. (malul sudic) şi cu S.C. Elba S.A. (malul nordic). În acest moment, pe malul sudic, sunt montate corpuri de iluminat tip Timlux P ST 70W (71 bucăţi), tip Timlux S/21 ST 150W (4 bucăţi), consolă tip TG1-101515-160 (2 bucăţi), consolă tip TG1-101525-160/160 (2 bucăţi), reducţie tip A1.0-150090-96.00 (3 bucăţi), consolă tip TGOM (40 bucăţi) şi consolă tip TGOB (28 bucăţi). Puterea sistemului de iluminat ornamental pe faleza canalului Bega, malul sudic este de 6,414 kW. În prezent, pe malul nordic, sunt montate corpuri de iluminat tip BEGA-01/70W (82 bucăţi), înlocuindu-le pe corpurile tip PVC-02-125W, care nu mai asigurau un nivel de iluminat adecvat şi aveau un grad mare de deteriorare. Noile tipuri de corpuri de iluminat ornamentale au un design nou, gradul de protecţie este IP 65, fiind protejate la praf şi apă, sunt omologate conform normelor în vigoare şi sunt certificate CS pentru libera circulaţie pe piaţa românească. De asemenea au fost montate console tip (41 bucăţi) şi lampe SON-I 70W (82 bucăţi). La proiectarea acestui sistem de iluminat ornamental s-a ţinut cont de prescripţiile normativului CIE 115/1995 referitor la iluminatul exterior, urmărindu-se obţinerea unei iluminări medii de 10-12 lx. Puterea sistemului de iluminat ornamental pe faleza canalului Bega, malul nordic este de 6,88 kW.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

26

d. Telefonie Conform avizului nr. 278/11.02.2009 emis de S.C. Romtelecom S.A. se menţionează că în zona studiată sunt amplasate reţele de cabluri precum şi echipamente de comunicaţii pe străzile paralele de o parte şi de alta a cursului canalului Bega cât şi pe poduri. Canalizaţie telefonică Romtelecom:

Malul sudic • Pe splaiul T. Vladimirescu, între bvd. I. Maniu si str. Mangalia • Traversare podul Muncii (pe Iuliu Maniu) • 1 cameră tragere la spaliul Vladimirescu/str. Dragalina • De la Vladimirescu/16 Decembrie, traversare pod Traian (spre Catedrală) şi 1

cameră tragere la Vladimirescu/16 Decembrie • De la Vladimirescu/M. Viteazul, traversare pod Tinereţii (spre Catedrală) • Canalizaţie pe bvd. V. Pârvan pâna la str. Michelangelo (sens giratoriu) • De la Pârvan/Michelangelo, traversare pod Michelangelo • De la Pârvan/Michelagelo pâna la Pârvan/Pestalozzi • De la Pârvan/Pestalozzi până la bvd. Revoluţiei • Pe Splaiul Galaţi, de la str. Zlatna până la str. Dacilor • De la splaiul Galaţi/str. Dacilor, traversare podul Dacilor • De la splaiul Morarilor/str. A. Şaguna, traversare pod M. Viteazul (spre str.

Dorobanţilor) • Pe str. Canal Bega, de la str. R. Walter până la str. Magheru

Malul nordic

• Pe splaiul Titulescu, de la nr. 32 (fostul Siloz) până la bvd. 16 Decembrie • La fosta Fabrică de Ţigări (colţ cu str. Pop de Băseşti) şi la Titulescu nr. 21, 2

subrepartitoare • Traversare pod Traian (spre bvd. 16 Decembrie) • Traversare pod Tinereţii (spre bvd. M. Viteazul) • Traversare pod Michelangelo • Traversare pod Decebal (spre str. 3 August) • Pe splaiul P.M. Drăghici, de la str. Academ. D. Gusti, canalizaţie şi un subrepartitor • De la splaiul Griviţa/P-ţa P. Maior, traversare pod M. Viteazul (spre A. Şaguna • Pe str. Uzinei, de la podul M. Viteazul până la str. Mătăsarilor

Stâlpi Electrica sau Romtelecom ocupaţi cu circuite Romtelecom:

• Pe str. Canal Bega, până la str. R. Walter, stâlpi Electrica • Pe splaiul Vladimirescu, de la str. Mangalia până la str. Vulturilor, stâlpi

Romtelecom • De la splaiul Vladimirescu/Dâmboviţa până la splaiul Sofocle/str. Baba Novac,

stâlpi Electrica • De la Staţia de Epurare a Apei (Podul Modoş) până la fostul Siloz, stâlpi Electrica

şi Romtelecom • Pe str. Uzinei, stâlpi Electric

e. Alimentare cu gaze naturale Conform avizului de principiu din nr. 478/26.03.2009 emis de S.C. Eon Gaz Distribuţie S.A. se impune menţinerea distanţelor minime între reţelele de gaze naturale şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane. În cadrul zonei studiate, în prezent există o reţea de gaze naturale care alimentează consumatorii din zonă – distribuitor licenţiat fiind S.C. Eon Gaz Distribuţie S.A..

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

27

2.7 PROBLEME DE MEDIU Relaţia cadrul natural-cadrul construit Importanţa vegetaţiei în spaţiul urban: Funcţiunea ecologică a arborilor şi arbuştilor este determinată de influenţa asupra factorilor fizico-climatici ai mediului înconjurător. Efectele coroanelor arborilor şi arbuştilor se resimt asupra următoarelor elemente climatice: absorbţia energiei solare, intercepţia precipitaţiilor, absorbţia de CO2, emisia de O2, evapotranspiraţia, efectul de filtru asupra particulelor solide din aer, efectul de depoluare, emisia de ioni negativi, emisia de fitoncide (un adevărat filtru antibacterian), izolarea fonică. Un rol foarte important al spaţiilor verzi din oraşe este conservarea biodiversităţii, a speciilor ameninţate cu dispariţia, adunate în grădini botanice care au un statut special. Este dovedit ştiinţific rolul important al spaţiilor verzi în menţinerea echilibrului psihic şi fizic al locuitorilor aglomerărilor urbane. Un hectar de vegetaţie/pădure furnizează într-o zi 220 kg de oxigen, consumând, în schimb, 280 kg de dioxid de carbon şi captează cel puţin 50% din praful atmosferic. Evidenţierea riscurilor naturale şi antropice Calitatea aerului: Această zonă este lipsită de factori majori de poluare, nu există probleme referitoare la pericolul degajării de noxe sau alte elemente care să pună în pericol calitatea mediului şi în special a aerului. Din gama largă a particulelor organice şi anorganice din aer, unele au efecte semnificative asupra sănătăţii oamenilor: fum, praf, radionuclide, pesticide. Particulele biotice din aer sunt cauza majoră a unor boli respiratorii umane, cum sunt alergiile şi astmul. Bioparticulele aeropurtate includ grăuncioarele de polen ce provin de la plantele anemofile, bacterii, fungi, biospori, fragmente de micelii fungice, alge etc. Aeropolenul produs de Ambrosia reprezintă cea mai mare concentraţie consemnată în aer; acestea sunt foarte crescute în lunile august- septembrie, provocând alergii puternice. Calitatea apei Canalului Bega: Calitatea globală a apei râului Bega, în anul 2008, din punct de vedere fizico-chimic, de la izvoare până aval de municipiul Timişoara, pe o lungime de 136 km reprezentând 80  din lungimea totală a cursului de apă a fost bună.

Întrucât secţiunea de supraveghere a calităţii apei este situată în amonte de Timişoara şi pe sectorul până la staţia de epurare orăşenească nu intervine nici o sursă de poluare importantă, s-a prelungit clasa a II-a (bună) de calitate pe toată lungimea municipiului Timişoara.

Starea ecologică a râului pe acest tronson a fost bună. Clasa a II-a de calitate reprezintă starea bună a apelor în conformitate cu Directiva Cadru

a Apei 60/2000/CEE transpusă în legislaţia românească prin Legea Apelor 307/2004. Aceasta satisface condiţia de calitate la Uzina 2-4 Timişoara de alimentare cu apă pentru potabilizare. Conform studiului „Variaţii în cadrul populaţiilor de microorganisme care intervin în degradarea unor poluanţi”, realizat în colaborare cu Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, s-a evidenţiat amplificarea surselor de poluare dinspre amonte spre aval datorită scăderii activităţii dehidrogenazice. De asemenea s-au constatat valori ridicate la nivelul ultimelor două puncte de prelevare pentru activitatea ureazică, fapt ce indică prezenţa unei surse de poluare cu poluanţi organici. Întrucât secţiunea de supraveghere a calităţii apei este în amonte de Timişoara şi pe sectorul până la staţia de epurare orăşenească nu intervine nici o sursă de poluare importantă, s- a prelungit categoria a II-a de calitate pe toată lungimea Municipiului Timişoara. Probleme legate de zgomot

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

28

Având în vedere că de-a lungul Canalului Bega există unităţi publice a căror activitate determină poluare fonică, în „Regulamentul privind factorii de Mediu din zona metropolitană Timişoara” au fost prevăzute reglementări privind desfăşurarea lor. Unităţile publice (cluburi, baruri, restaurante) pot funcţiona cu program muzical şi după ora 22 doar dacă au autorizaţie de funcţionare în acest sens şi sunt izolate fonic astfel încât să nu afecteze liniştea şi dreptul de odihnă a locuitorilor din vecinătate, respectând legislaţia în vigoare. Fauna şi flora Flora Spaţiul timişorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar, distruse în trecut de oameni, pentru obţinerea lemnului necesar construirii cetăţii şi caselor, cât şi pentru câştigarea de terenuri cultivabile. Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul cursurilor de apă, în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale. Referitor la structura pe specii de plante în parcurile amenajate de-a lungul canalului, se pot concluziona următoarele: varietatea speciilor este relativ redusă, proporţia dintre numărul de exemplare valoroase şi cele mai puţin valoroase din punct de vedere peisagistic este nefavorabila, iar prezenţa răşinoaselor este redusă. Ca procent general de acoperire a solului prin coroane, se constată că parcurile vechi din nordul Begăi au un procent mediu de acoperire de 36%, iar cele mai noi din sudul Begăi – de 16%.

Fauna Sănătatea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie nu este reflectată doar de prezenţa lichenilor (sensibili la poluare), ci şi de păsări, după felul, numărul şi răspândirea lor, indicatori evidenţi ai curăţeniei şi liniştii locului. Preocuparea pentru păstrarea populaţiilor de păsări prezente în parcurile Timişoarei se poate observa cu uşurinţă datorită cuiburilor şi hrănitorilor artificiale montate în parcuri. Populaţiile piscicole sunt slab reprezentate în apa Canalului Bega, peştii fiind în general un indicator al curăţeniei mediului în care trăiesc. Presiunea umană crescândă în spaţiul urban timişorean se resimte negativ asupra fondului faunistic, distrugerea biotopurilor spontane afectând inevitabil biocenozele.

2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI Primăria Municipiului Timişoara conştientizează potenţialul mare al canalului Bega şi a malurilor sale şi doreşte o dezvoltare urbană durabilă prin revitalizarea şi reamenajarea malurilor canalului. Astfel s-a aprobat Hotărârea Consiliului Local nr. 544 din 16.12.2008 privind stabilirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la finalizarea şi aprobarea prezentului P.U.Z. În acest mod sunt create premizele favorabile unei dezvoltări prudente a malurilor Canalului Bega şi menţinerii spaţiului public cu acces liber pentru cetăţenii oraşului Timişoara. Primăria Municipiului Timişoara a organizat pe data de 5 iunie 2008, o dată cu Ziua mediului, evenimentul maraton "Bega Day", în cadrul căreia studenţii de la UPT si UVT ai facultăţilor de arhitectură, peisagistică şi artă au încercat sa rezolve probleme punctuale de urbanism in cadrul unui workshop privind reabilitarea canalului Bega. Acest eveniment a avut rolul de a aduce canalul Bega în conştiinţa locuitorilor oraşului. De asemenea, Primăria Municipiului Timişoara, în colaborare cu Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), a organizat pe data de 4 octombrie 2008, în cadrul festivalului "Bega Bulevard", o dezbatere publică la care au participat autorităţi ale administraţiei locale, reprezentaţi ale diferitelor instituţii, experţi şi arhitecţi, antreprenori locali cât şi cetăţeni interesaţi. În cadrul acestei dezbateri s-au discutat următoarele teme: Ce funcţiuni dorim să dezvoltăm pe malurile canalului Bega? Ce tip de calitate a arhitecturii ne dorim? Cum putem să organizăm procesul de planificare? Ce intervenţii au prioritate? Această dezbatere, care a stat la baza

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

29

pregătirii Hotărârii Consiliului Local, a fost urmată de alte şedinţe, ateliere de lucru cu participarea diverselor grupuri reprezentative ale comunităţii. S-a discutat problematica reabilitării şi revitalizării canalului Bega, şi în cadrul workshop- ului internaţional si inter-disciplinar intre tineri profesionişti “Ambientul Urban - minţi tinere desenează PUG-ul”, în perioada 17-21 noiembrie 2008. Intenţia Primăriei Municipiului Timişoara de a elabora acest P.U.Z. a fost făcută publică cetăţenilor prin intermediul paginii de internet a Primăriei (www.primariatm.ro), a Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ) (www.gtztm.ro) şi a ziarului Monitorul Primăriei, distribuit în 125.000 de exemplare lunar. Prin intermediul acestora, cetăţenii Municipiului Timişoara au fost invitaţi să îşi exprime observaţiile, ideile şi propunerile privind îmbunătăţirea şi dezvoltarea malurilor canalului Bega. De asemenea, conform Legii nr. 52 / 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, s-a organizat în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, înaintea finalizării P.U.Z. - Malurile canalului Bega, o dezbatere publică cu privire la documentaţia în lucru. Propunerile Primăriei Municipiului Timişoara şi a Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ) privind dezvoltarea şi amenajarea malurilor canalului Bega au fot prezentate sub forma unei expoziţii şi au putut fi discutate cu cei interesaţi, şi în cadrul celei de-a doua ediţii a festivalului "Bega Bulevard", ce a avut loc la sfârşitul lunii iunie 2009. P.U.Z. - Malurile canalului Bega este deci rezultatul unui proces participativ iar la elaborarea lui propriu-zisă s-au implicat diferite direcţii din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, coordonate de către Direcţia Dezvoltare. 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Conform prevederilor din P.U.G. zona canalului Bega este destinată recreerii şi agrementului. Prin prezentul P.U.Z. se doreşte menţinerea acestor funcţiuni şi reglementarea prevederilor cu privire la modul de utilizare a malurilor canalului Bega si a luciului de apa şi impunerea unui anumit standard calitativ, astfel încât să aibă loc o dezvoltare urbană durabilă şi competitivă. Se urmăreşte păstrarea şi dezvoltarea spaţiului verde şi restricţionarea construcţiilor noi (a se vedea capitolul 4, Regulament local de Urbanism aferent prezentului P.U.Z.). Din studiile de fundamentare se desprinde ca o concluzie necesitatea creării unei alei pietonale şi a unei piste pentru biciclete, de-a lungul malurilor canalului Bega. S-a constatat lipsa unei alei continue, neîntrerupte, fără obstacole, care să traverseze întregul oraş şi care să transforme malurile canalului Bega într-o zonă atractivă şi de promenadă pentru toate grupurile de locuitori ai oraşului. De asemenea este necesară şi reintroducerea transportului acvatic ecologic, destinat atât recreerii cât şi circulaţiei cotidiene, cu staţii în puncte cheie cu acces spre diferite centre de interes. Se va crea astfel o mai bună fluiditate şi conectivitate a transportului in comun şi se vor da funcţiuni noi malurilor şi canalului Bega. O altă măsură justificată este protejarea spaţiilor verzi existente şi reamenajarea parcurilor de-a lungul malurilor canalului Bega. Acest lucru este necesar datorită deteriorării şi întreruperilor aleilor, deteriorării echipamentului existent (iluminare, mobilier urban, locuri de joacă, etc.) şi îmbolnăvirii, îmbătrânirii sau uscării arborilor şi a plantelor. De asemenea se doreşte îmbunătăţirea funcţiunilor şi utilizărilor unor parcuri şi modernizarea acestora (de exemplu Parcul Copiilor). Se urmăreşte crearea unei "benzi verzi" de-a lungul malurilor canalului Bega, care să lege parcurile prin alei atractive şi uşor de accesat pentru locuitorii oraşului. Pentru că în jurul canalului Bega există un flux major de circulaţie rutieră, există nevoia de noi circulaţii destinate pietonilor şi bicicliştilor care să lege în mod direct cele mai importante zone ale oraşului, cartierul Cetate la nord, iar la sud, Zona Universitară, Campusul Studenţesc şi cartierele Istorice Iosefin şi Fabric. Este necesară crearea de noi poduri pietonale care să permită un traseu relaxant şi rapid pentru pietoni.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

30

Funcţiunile existente (ştranduri, terase, baze sportive, restaurante) trebuie să se deschidă spre apă şi să respecte un anumit standard de imagine. În locul fostelor situri industriale se pot genera funcţiuni noi, cum ar fi cele socio- culturale, de petrecere a timpului liber, de locuit sau de dezvoltare a mediului de afaceri local (întreprinderi mici şi mijlocii). Se menţionează ca toate intervenţiile care se vor face de-a lungul malurilor canalului Bega vor fi non-agresive, reversibile şi în relaţie cu apa. De asemenea standardele şi normele estetice privind mobilierul urban, iluminatul public, calitatea suprafeţelor aleilor, a căilor de acces spre apă , funcţiunilor sezoniere (terase, pontoane), a celor temporare (pavilioane), cât şi a altor echipamente sunt descrise în Catalogul de mobilier urban, anexat la P.U.Z. - Malurile canalului Bega Timişoara.

3.2 PREVEDERI ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL Conform P.U.G. Timişoara, canalul Bega are următoarele funcţiuni: Terenuri aflate sub apă, Zonă de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecţie, Zonă de instituţii publice şi servicii de interes general, Zonă pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente şi Zona unităţilor industriale.

3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL P.U.Z. - Malurile canalului Bega vizează revitalizarea şi reamenajarea malurilor acestuia şi dezvoltării unei zone de promenadă şi de recreere, oferind cadrului natural un imens spaţiu verde amenajat. În acest sens, cadrul natural nu va fi afectat, ci îmbunătăţit prin lucrări de îmbunătăţire a viabilităţii acestuia şi excludere a poluării. Peisajele şi cadrele naturale şi construite existente în zona nu vor avea de suferit ca urmare a implementării prevederilor prezentul P.U.Z., masurile propuse fiind în armonie cu elementele cadrului natural descrise la punctul 2.3. Se doreşte o dezvoltare neostentativa, neagresivă, reversibilă şi în relaţie cu apa a zonei. Prin faptul că aceasta zonă va atrage un număr important de locuitori şi de turişti, P.U.Z. - Malurile canalului Bega mizează pe o valorificare prudenta a cadrului natural. Pentru zona studiată se propune păstrarea funcţiunilor conform P.U.G. Timişoara şi anume: Terenuri aflate sub apă, Zonă de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecţie, Zonă de instituţii publice şi servicii de interes general, Zonă pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente şi Zona utilităţilor industriale. Se urmăreşte transformarea fostelor situri industriale în zone cu funcţiuni noi, cum ar fi cele socio- culturale, de petrecere a timpului liber, de locuit sau de dezvoltare a mediului de afaceri local (întreprinderi mici şi mijlocii). Funcţiunile acestea vor aduce clare avantaje zonei, pregătind-o pentru posibilele investiţii ulterioare.

3.4 ORGANIZAREA CIRCULA�IEI Prin PUZ Bega se doreşte o stimulare a circulaţiei pietonale şi biciclistice în zonele în care există alei pe lângă malul apei şi crearea unei asemenea circulaţii de-a lungul malului în zonele unde aceasta lipseşte. De asemenea se doreşte asigurarea continuităţii acesteia între diversele segmente ale malului Begai. Astfel se propun următoarele obiective: − crearea si stimularea unei alei continue pentru circulaţia pietonal/biciclistica. Prin continuitate

se înţelege faptul ca aleea trebuie să aibă în vedere traversarea fără obstacole a podurilor prin diverse metode: dedesubt, prin pasajele existente, prin noi pasaje in consola s.a. Nu se doreşte traversarea fluxurilor de trafic deservite de poduri la acelaşi nivel cu acestea prin semaforizare, treceri de pietoni, etc.;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

31

− crearea unei legături cu restul oraşului (zonele rezidenţiale în special si polii de dezvoltare urbană identificaţi prin planşa 01-D;

− îmbunătăţirea legăturii pietonale intre malurile râului; − îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic de-a lungul canalului Bega şi încurajarea

dezvoltării unei legături între spina verde constituita din canalul Bega şi malurile sale şi cartierele şi localităţile limitrofe, într-o viziune de ansamblu cf. pl. 01-F;

− prevederea unor traversări carosabile pentru completarea inelelor de circulaţie întrerupte; − dezvoltarea utilizării canalului pentru transportul in comun/de agrement si trafic comercial

limitat c.f. RLU; − stimularea circulaţiei pe biciclete în întregul oraş; − racorduri la podurile existente pietonal/biciclete cu aleea de-a lungul canalului Bega; − îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi poduri şi încurajarea

dezvoltării unor legături între cartierele rezidenţiale şi zona aferentă canalului prin alei pietonale/biciclistice;

− crearea de 3 noi poduri pietonal/biciclistice detaliate în descrierea zonelor funcţionale. Accesele de la viitoarea alee de pe malul Begai până la căile de circulaţie care traversează spina vor fi prevăzute a fi fără obstacole acolo unde este posibil. De asemenea se va asigura posibilitatea deplasarea fără obstacole pentru persoane cu dizabilităţi între zona de intervenţie a P.U.Z. - Malurile canalului Bega şi căile de circulaţie intersectate. Pentru organizarea circulaţiei auto se propun 4 noi poduri carosabile si pietonal/biciclistice pentru completarea inelelor de circulaţie şi fluidizarea traficului auto, cf. descrierii detaliate in cap. Zone funcţionale Prin prezenta documentaţie se propune dezvoltarea unei reţele de transport in comun pe apă destinată în principal transportului în comun de agrement dar şi utilitar. Aceasta va dispune de staţii în apropierea podurilor în aşa fel încât cu o staţie să se poată deservi ambele maluri ale canalului. Amplasarea staţiilor va fi prevăzuta în aşa fel încât să se asigure integrarea cu reţeaua municipala de transport în comun. Pentru aceasta se efectuează în prezent lucrări de dragare a canalului şi se vor amplasa construcţiile ce vor deservi staţiile propriu-zise.

3.5. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ - REGLEMENTĂRI, BILANŢ TERITORIAL Suprafaţa studiată a fost împărţită în următoarele zone, detaliate la capitolul III al prezentului PUZ: Zona A. Transformare, Zona B. Zonă de locuit atractivă, Zona C. Centru verde luxuriant, Zona D. Zonă de locuit atractivă, Zona E. Transformare, Zona F. Zonă rurală. BILANT TERITORIAL PUZ SITUAŢIA EXISTENTĂ SITUAŢIA PROPUSĂ Specificaţie ha % ha % Suprafaţa studiată 183 100 183 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 14.9 8.14% 16 8.74% Sit industrial 13.1 7.16% 0 0% Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

42,1 23.00% 48,1 26.28%

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 14.70% 26,9 14.70% Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 86 47.00% 92 50.28%

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE a. Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat În perioada imediat următoare nu se propun modificări ale instalaţiilor în zona studiată. Prin prevederile prezentului PUZ nu se prevăd modificări la reţelele existente.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

32

b. Alimentare cu apă şi canalizare Alimentarea cu apă: lucrări necesare pentru extinderea capacităţii instalaţiilor de alimentare cu apă la sursă, tratare şi aducţiune – nu este cazul. In viitor sunt prevăzute lucrări la reţelele de distribuţie din zonă, modificări parţiale ale traseelor reţelelor de distribuţie, extindere, precum şi îmbunătăţiri şi extinderi ale reţelei de canalizare din zona malurilor canalului Bega, definită prin HCL nr. 544/2008. In imediata vecinătate a zonei studiate se găseşte şi incinta Staţiei de tratare apă „Bega” (Uzina de apă nr. 2- 4), unde sunt amplasate construcţii şi instalaţii la care sunt în curs de promovare sau de realizare lucrări de reabilitare, modernizare, retehnologizare, etc. Pe străzile situate în perimetrul menţionat S.C. AQUATIM S.A. are în vedere în următorii ani, în funcţie de necesitaţi si de posibilităţile financiare ale societăţii, o serie de lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canal aflate într-un stadiu avansat de uzură, datorită calităţii şi vechimii materialului conductelor (oţel sau fontă cenuşie pentru apă respectiv beton pentru canal), pe care la menţionăm mai jos: Malul sudic - Str. Chopin (tronson Câmpului până la Podul Decebal) – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Splaiul Morarilor – Conducta de oţel Dn. 500mm; - Splaiul Nistrului (tronson Podul Dacilor – Podul Traian) – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. I. L. Caragiale – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Piaţa Romanilor (tronson str. I.L. Caragiale – 3 August) Canal Dn. 400mm – proiect execuţie anul 2009; - Str. Pestalozzi (tronson str. Caragiale – str. Coposu) – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. V. Pârvan – Conducta de oţel Dn. 500mm; - Str. T. Vladimirescu (tronson str. M. Viteazu – str. Dragalina) – Conducta oţel Dn. 350mm şi conducta de fontă 125mm. Malul nordic - Str. N. Titulescu (tronson str. Nufăr – str. Mureşan) – conducta de oţel Dn. 400mm; - Str. Nufăr – Supratraversare Bega – Conducta de oţel Dn. 800mm; - Str. Vulturilor - Supratraversare Bega – Conducta de oţel Dn. 300mm; - Str. A. Mureşan – Conducta de oţel Dn. 300mm; - Parcul Central (tronson str. A. Mureşan – Bv. Republicii) – conducta de oţel Dn. 350mm; - Bv. Republicii (tronson P-ţa Horaţiu – str. Jiul) – conducta de fontă de 150mm; - Str. C. D. Loga (tronson str. 20 Decembrie – Bv. Revoluţiei) – conducta de fontă Dn. 100mm şi de oţel Dn. 125mm; - Str. Trandafirilor – conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. G. Enescu – conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. Martir Leontina Bincu – conducta Dn. 100mm; - Str. Mocioni (în parc) – conducta Dn. 350mm; - Str. Protopop Melentie Drăghici – conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. Peneş Curcanu – conducta de fontă Dn. 100mm; - Splaiul Griviţei – conducta de fontă Dn. 200mm; - Str. Uzinei – conducta de oţel Dn. 100mm şi conducta de fontă Dn. 100mm; - Supratraversare Bega – conducta de oţel Dn. 1000mm; - Str. Rozelor (tronso str. Cometa – str. Bobâlna) – conducta de oţel Dn. 200mm. Canalizare: extinderi sau propuneri de staţii noi de epurare – nu este cazul. Prin PUZ Bega nu se prevăd în mod direct extinderi ale reţelelor existente de apă şi canal. În zonele în care se propun funcţiuni pentru care este necesară extinderea reţelelor se vor elabora în prealabil documentaţii de urbanism (PUZ, PUD) in detaliu, moment in care se va solicita avizul pentru extinderea reţelelor sus menţionate. c. Alimentare cu energie electrică

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

33

In zona de intervenţie a P.U.Z. - Malurile canalului Bega şi în zona limitrofă nu se vor realiza reţele aeriene noi de distribuţie şi transport a curentului electric. Sistem de iluminat ornamental Pentru că în momentul de faţă iluminatul ornamental de-a lungul canalului Bega nu este corespunzător în toate zonele şi nu acoperă întreaga lungime a canalului, se va lua în considerare modernizarea sistemului de iluminat. Se vor propune corpuri de iluminat omologate normelor şi certificatelor în vigoare, cu design atractiv, care să confere un plus de confort şi de siguranţă pe timp de noapte pe faleza canalului Bega (a se vedea Catalogul de mobilier urban). Prin P.U.Z. - Malurile canalului Bega nu se prevăd în mod direct extinderi ale reţelelor existente de distribuţie a energiei electrice. In zonele în care se propun funcţiuni pentru care este necesară extinderea reţelelor se vor elabora in prealabil documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire sau documentaţii de urbanism (PUZ, PUD) in detaliu, moment în care se va solicita avizul pentru extinderea reţelelor sus menţionate. d. Telefonie Prevederile P.U.Z. - Malurile canalului Bega nu afectează instalaţiile existente de telecomunicaţii sau dezvoltarea viitoare a acestora. In zona de intervenţie a P.U.Z. - Malurile canalului Bega şi în zona limitrofă nu se vor realiza reţele aeriene noi. e. Alimentare cu gaze naturale Prin P.U.Z. - Malurile canalului Bega nu se prevăd în mod direct extinderi sau modificări ale reţelelor existente de distribuţie şi transport a gazelor naturale. In zonele în care se propun funcţiuni pentru care este necesară extinderea reţelelor se vor elabora in prealabil documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire sau documentaţii de urbanism (PUZ, PUD) în detaliu, moment in care se va solicita avizul pentru extinderea reţelelor sus menţionate.

3.7 PROTECŢIA MEDIULUI Elaborarea P.U.Z. de faţă este determinata de intenţia de a reamenaja şi de a dezvolta malurile canalului Bega, după cum reiese şi din planul de reglementari urbanistice anexat. Astfel, planul prezent creează un cadru pentru proiecte şi activităţi viitoare. Caracterul determinant al acestuia este de păstrare, protejare şi extindere a parcurilor şi a spaţiilor verzi şi interzicerea cu desăvârşire a activităţilor industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat.

Propunerile de dezvoltare urbanistică creează premise pentru prevenirea impactului asupra mediului, cu condiţia respectării prevederilor din P.U.Z. Aplicarea prevederilor Regulamentului de urbanism asigură corelarea intereselor cetăţeanului cu cele ale colectivităţii, respectiv protecţia proprietăţii private şi apărarea interesului public. Salubrizarea canalului Bega şi a malurilor sale: Menţinerea calităţii şi integrităţii resurselor de apă este o preocupare permanentă a Primăriei Municipiului Timişoara. În acest sens, se desfăşoară periodic acţiuni de verificare a malurilor Canalului Bega, de către reprezentanţi ai Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara şi Serviciul Inspecţia Teritorială a Apelor din cadrul Direcţiei Apelor Banat, cu sprijinul Politiei Comunitare. Se execută lucrări de întreţinere şi salubrizare a malurilor canalului Bega, de curăţenie şi igienizare în zona podurilor etc. Direcţia Apelor Banat, prin personalul specializat, efectuează lucrări de defrişare pe malurile canalului Bega, de curăţare a luciului de apă şi totodată de verificare a lucrărilor şi construcţiile executate în zona de protecţie luând măsurile ce s-au impus. Direcţia Apelor Banat a demarat procesul de decolmatare şi ecologizare a canalului Bega, pe o distanţă de 20 de kilometri cu scopul reducerii riscului producerii de inundaţii. Conform Direcţiei Apelor Banat, in prima fază, canalul Bega va fi adâncit cu 70 până la 150 de centimetri, iar in cea de-a doua etapă a proiectului, canalul va fi adâncit cu până la 7 metri şi va permite navigaţia vaselor cu dimensiuni mai mari. Utilitatea acestor lucrări trebuie determinata pentru

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

34

sectorul de pe teritoriul administrativ al Timişoarei dat fiind faptul ca o lărgire a canalului nu se poate efectua. După finalizarea lucrărilor, la finele lui 2009, pe Bega vor putea naviga ambarcaţiuni de agrement, vaporaşe, până la graniţa cu Serbia, pe o distanţă de 43 de kilometri. Pentru a păstra malurile canalului Bega curate, cetăţenii şi agenţii economici au următoarele obligaţii: - Să nu depoziteze deşeuri pe malurile canalului Bega şi pe luciul de apă; - Să nu evacueze ape uzate şi să nu descarce reziduuri în Canalul Bega; - Să nu spele în apa canalului sau pe malul acestuia obiecte, produse, materiale de orice natură, animale, vehicule etc.; - Să nu circule sau să staţioneze cu autovehicule în zona de protecţie a canalului; - Să nu păşuneze animalele şi să nu treacă cu animale sau să staţioneze în zona de protecţie a canalului; - Să gospodărească în mod raţional apa şi să întreţină şi să repare instalaţiile proprii sau cele din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare - epurare; - Să întreţină în stare corespunzătoare malurile, în zona în care li s-a recunoscut drept de folosinţă a apei sau unde deţin lucrări. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări): Pentru a se putea lua măsuri de reducere a emisiilor poluante este necesară cunoaşterea impactului surselor de poluare asupra mediului, prin efectuarea de măsurători directe, obiective. Aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi reabilitare a mediului va determina menţinerea ecosistemului, eliminarea factorilor ce afectează sănătatea şi creează disconfort populaţiei, permiţând valorificarea mediului. În acest scop a fost elaborat „Conceptul de dezvoltare strategică a zonei Timişoara” pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi armonioase care promovează cerinţele specifice ale dezvoltării zonei, în corelaţie cu prevederile strategice pe plan naţional şi internaţional. Scopul major al „Conceptului de dezvoltare strategică” este asigurarea prosperităţii vieţii locuitorilor, îmbunătăţirea calităţii habitatului din zonă, în condiţii ecologice de nivel european. Pentru diminuarea poluării cursului de apă al canalului Bega se pot lua măsuri de verificare a stării de salubrizare, măsuri de depistare a persoanelor fizice şi juridice care depozitează diverse deşeuri, a celor care deversează reziduuri în apă şi aplicarea unor măsuri punitive drastice, în colaborare cu direcţia Apelor Banat şi cu sprijinul Poliţiei Comunitare. În privinţa calităţii aerului, se poate ameliora conţinutul de aeropolen, prin control mecanic, chimic şi biologic al principalelor plante alergene. Pentru reducerea zgomotului şi crearea unei „oaze” de linişte pe malurile Begăi se recomandă construirea de piste pentru biciclete, plantarea de arbori şi arbuşti sub formă de „ziduri verzi”, pentru crearea unui „coridor de aer curat” de-a lungul Canalului Bega. Calitatea apei pe tronsonul Uzina de Apă – Solventul se încadrează în clasa a II a de calitate, cu o compoziţie de elemente (poluanţi, nutrienţi, etc.) relativ constantă, fapt care denotă inexistenţa unei surse majore de poluare punctiformă. Pe acest tronson principalii factori/activităţi cu potenţial risc sunt: - Deversări accidentale în zona Badea Cârţan; - Deversării de ape fără respectarea NTPA 001 (calitate a apelor care pot fi deversate direct în emisar) - Zona străzii Jiu – platforma industrială şi zona Gării; - Posibile poluări accidentale – Zona Solventul – actualmente în proces de dezafectare/dezmembrare; - Staţia de epurare – nefiind finalizate lucrările de retehnologizare, treapta biologică nu este funcţională. Prevenirea producerii riscurilor naturale: - Canalul Bega pe tronsonul Uzina de Apă – Podul Modoş are dotări de hidroamelioraţii (stăvilar, îndiguiri, terasări) care reduc sensibil/considerabil riscul la inundaţii; - Unităţile specializate realizează constant lucrări de corecţie, fasonare, diverse extrageri de material dendrologic reducând semnificativ riscul de accidente; - Taluzurile/malurile canalului sunt amenajate – riscul alunecărilor de teren fiind minim.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

35

Epurarea şi preepurarea apelor uzate: Cu excepţia staţiei municipale de epurare mai există pe platformele industriale funcţionale staţii proprii de preepurare racordate la reţeaua de canalizare. Se interzice deversarea apelor uzate în canalul Bega. Apele uzate sunt colectate prin reţeaua municipală de canalizare si tratate apoi in staţia de epurare municipală. A se vedea si cap. 2.6 – Echipare edilitara. Depozitarea controlată a deşeurilor: Salubrizarea şi menţinerea curăţeniei pe malurile Canalului Bega intră în atribuţiile Administraţiei Naţionale Apele Române, fiind interzisă depozitarea deşeurilor pe maluri sau în apă. În cadrul acţiunilor de primăvară-toamnă, deşeurile vegetale şi de altă natură depozitate ilegal în zona de administrare a Primăriei Municipiului Timişoara sunt adunate şi transportate în afara oraşului. De asemenea, se organizează periodic acţiuni ecologice în colaborare cu ONG- uri, şcoli etc.

Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi În vederea transformării canalului într-o zonă de agrement şi relaxare, s-au făcut plantări de arbori, s-au montat bănci şi au fost reparate dalele existente. Organizarea sistemelor de spaţii verzi Majoritatea parcurilor Timişoarei, denumită „oraş al parcurilor”, se concentrează în centrul actual al oraşului, de-a lungul Canalului Bega. Parţial amenajate de-a lungul parcurilor existente, malurile Begăi pot fi amenajate în continuare pe toată lungimea. Aceste viitoare amenajări, beneficiind de un element peisagistic deosebit de important, apa, pot deveni un element de originalitate şi de atracţie turistică al Timişoarei. De asemenea, navigaţia de agrement pe toată lungimea canalului poate contribui la valorificarea turistică a acestei zone. Parcurile de pe malurile Canalului Bega sunt: Parcul Uzinei, Parcul Mocioni (Ilsa), Parcul Copiilor, Parcul Vasile Pârvan, Parcul Rozelor, Parcul Justiţiei, Parcul Alpinet. Parcul Central – situat pe malul drept al Canalului Bega, între Catedrală, Podul Maria şi B-dul Republicii, are o suprafaţă de 7,91 ha. În ansamblul, stilul parcului este mixt, regulate fiind doar cele 2 alei principale, restul parcului având caracter peisager. Având un fond vegetal valoros, cu exemplare de peste 40 de ani, el se pretează la o restructurare substanţială, care să-l pună în valoare. Parcul Catedralei – situat în spatele Catedralei Mitropolitane, între Canalul Bega, B-dul Regele Ferdinand, Catedrală şi B-dul 16 Decembrie 1989. terenul pe care se întinde parcul era până la sfârşitul sec. al XVIII-lea, o zonă mlăştinoasă cuprinsă între braţele de divagare ale Begăi din sudul cetăţii Timişoarei. Plantaţiile din jurul catedralei cuprind arbori cu vârste cuprinse între 40- 60 ani, fiind alcătuite în special din tei şi paltin. Parcul se încadrează într-un stil natural, preluând doar pe alocuri elemente ale stilului regulat (aliniamentele de magnolii de pe malul apei, incintele zidite ce mărginesc jocurile de apă, aliniamentele de tisă, castan şi salcâm). Parcul Justiţiei – situat pe malul drept al Canalului Bega, între Parcul Catedralei şi Parcul Rozelor, având o suprafaţă de 3,27 ha. Stilul parcului este cel peisager, elemente ale stilului regulat apar numai izolat (gardul viu ce mărgineşte Aleea Spiru Haret şi Str. Eminescu). Valoarea peisagistică a parcului este modestă, având o notă de sobrietate şi caracter de parc forestier. Parcul Rozelor – situat între Canalul Bega, Str. Trandafirilor, B-dul Michelangelo şi baza sportivă, terenurile de tenis, având o suprafaţă totală de 35,8 ha. În realizarea Parcului Rozelor se poate vorbi de o concepţie peisagistică de rozarium, fiind proiectat de specialişti ai Serviciului de Horticultură municipal. Stilul în care a fost conceput este tipic regulat, clasic, predominând liniile curbe. Concepţia realizează o combinaţie între un scop utilitar (aranjarea sistematică a varietăţilor de trandafiri) şi un scop recreativ, printr-o compoziţie peisagistică interesantă. Parcul Copiilor „Ion Creangă”– situat între Canalul Bega, B-dul Michelangelo şi partea sud-estică a B-dului Victoriei şi are o suprafaţă de 66.400 mp. Cu excepţia unor alei încadrate cu arbori care marchează o notă de artificializare, parcul în ansamblu este conceput şi realizat în stil peisager, natural. Pe întreaga faleză a Begăi există un masiv bine închis realizat prin alternanţa de Salix

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

36

babilonica, Salix matsudana şi Taxodium distichum. Aleea continuă de pe dig este dublată pe jumătatea vestică a falezei de o promenadă apreciată pentru apropierea de apă. Necesită un nou concept de amenajare. Parcul Vasile Pârvan – situat pe malul stâng al canalului Bega, între podul Neptun, podul Michelangelo şi bazele sportive de pe malul Begăi. Are forma unei fâşii neregulate între Bega şi Bulevardul Vasile Pârvan, trasarea aleilor fiind realizată pe criterii funcţionale, pentru tranzit. În ansamblu, stilul parcului este peisager, un element aparte fiind constituit de aleea-faleză continuă de pe malul Begăi, cu valoare recreativă considerabilă. Parcul Mocioni (Ilsa) – situat pe malul drept al Canalului Bega, ca o fâşie cu o lăţime de 50-60 metri, între Podul Neptun şi cantina ILSA. Istoricul parcului, timpul relativ scurt de la crearea lui şi condiţiile conjuncturale în care a fost creat explică lipsa unei concepţii peisagistice, fiind urmărită pur şi simplu înverzirea şi împădurirea zonei. Cu modificările ce au intervenit, parcul poate fi încadrat în stilul peisager, excepţie făcând aliniamentele de-a lungul străzii Mocioni şi de-a lungul aleii de pe faleză, care introduc o notă de regularitate. Parcul Uzinei – delimitat de canalul Bega în partea estică, de strada Uzinei în partea vestică, de ecluza barajului Uzinei de apă în partea nordică şi de podul Mihai Viteazul în partea sudică. Terenul este de formă dreptunghiulară, cu o suprafaţă de 15.250 mp şi până în prezent nu a fost ocupat cu nici un fel de amenajare peisagistică. Pe suprafaţa sa terenul prezintă câteva platforme de beton dezafectate, semiingropate şi guri de canale. În partea nordică a terenului există o pasarelă pietonală peste Bega care scurtează distanţa dintre cele două maluri. În prezent se află în curs de amenajare întreaga zonă ca un parc cu funcţiune mixtă, ornamentală şi de agrement . Se vor amenaja două bazine ornamentale, un grup sanitar permanent , un obiectiv peisagistic de tip teatru în aer liber şi două terenuri de joacă pentru copii. Prezenţa Uzinei de Apă ca monument istoric constituie un reper şi poate deveni unul dintre centrele de atracţie ale parcului. Pentru aceasta se propune un spaţiu de promenadă şi belvedere dotat cu bănci protejate cu copertine. Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate: - Zonă de protecţie sanitară – Uzina de Apă; - Toate obiectivele industriale majore au instituite zone de protecţie specifice (pentru foraje proprii). Refacere peisagistică şi reabilitare urbană: Conceptul peisagistic general al parcurilor trebuie să întregească Planul Urbanistic General al Timişoarei, fiind propuse măsuri de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului, prin reabilitarea parcurilor şi scuarurilor existente, precum şi prin amenajarea unor noi spaţii verzi, ţinând seama de stilul arhitectonic al marilor cartiere de blocuri şi de specificul cartierelor de locuinţe individuale. Activităţile de amenajare şi extindere a spaţiilor verzi vor fi coordonate de un grup de specialişti în peisagistică şi urbanism, cu scopul evitării monotoniei peisagistice şi funcţionale, astfel încât noile amenajări să fie integrate într-o concepţie unitară.

Valorificarea potenţialului turistic: Punerea în valoare a potenţialului oferit de Canalul Bega din punct de vedere urbanistic şi ameliorarea spaţiilor verzi existente prin restructurări peisagere, plantări, recondiţionări de alei, dezafectări de construcţii, amenajări noi în zona malurilor pentru a pune în valoare elementul apă sunt importante pentru viitorul turistic al municipiului Timişoara. Creşterea calităţii amenajărilor peisagistice din zona Canalului Bega şi punerea în valoare a oglinzii de apă vor contribui la transformarea acestei zone a oraşului într-o „oază de relaxare” pentru cetăţenii Timişoarei. Pentru punerea în valoare a vegetaţiei existente în parcurile Timişoarei este necesar un program de lucrări sezoniere stabilit de un grup de specialişti, astfel încât tăierile să fie făcute la timp şi în concordanţă cu situaţia fitosanitară a plantelor în cauză (să fie executate tăieri de corecţie la exemplarele îmbătrânite, bolnave sau periculoase). În scopul îmbunătăţirii aspectului peisagistic general al parcurilor, este nevoie de o concepţie peisagistică unitară, care să confere în acelaşi timp diversitate şi unicitate fiecărui parc.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

37

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ În zonă există o serie de obiective de utilitate publică asupra cărora nu se intervine. În zona de influenţă a P.U.Z. Malurile canalului Bega există de asemenea obiective de utilitate publică care vor beneficia de vecinătatea cu zone de petrecere a timpului liber, favorabilă unui climat propice educaţiei. Circulaţii: Alee pietonală şi pentru biciclete – 22km, alei pietonale 150m. Poduri: Podul Modoş, completarea inelului de circulaţie IV – 2 poduri, completarea inelului de circulaţie II – 2 poduri. Pasarele: Pasarelă propusă pentru circulaţie pietonală şi velo în zona centrală – 2 pasarele, Pasarela de la Parcul Copiilor. Parcuri: Parcul Central, Parcul Justiţiei, Parcul Academia, Parcul Rozelor, Parcul Vasile Pârvan, Parcul Copiiilor, Parcul Poporului, Parcul Mocioni, Parcul Uzinei. Spaţii verzi: Spaţii verzi pe malul sudic şi nordic al Canalului. Identificarea tipului de proprietate asupra bunurilor imobile din zonă Nu se doreşte o modificare a tipului de proprietate pe terenurile ce intră sub incidenţa P.U.Z. Malurile canalului Bega. 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE Planul Urbanistic Zonal a fost întocmit în conformitate cu Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000. Amenajările propuse se înscriu în şi detaliază prevederile P.U.G. al Municipiului Timişoara şi corespund obiectivelor pe termen lung ale Primăriei Municipiului Timişoara precum şi intereselor locuitorilor oraşului, fapt dovedit prin rezultatul dezbaterilor publice organizate. În urma disfuncţionalităţilor identificate pe parcursul elaborării prezentului PUZ, se propun următoarele soluţii legate de circulaţie – completarea inelelor de circulaţie II şi IV; noi treceri peste Bega auto/ velo/ pietonale; alee continuă, neîntreruptă, pietonală şi pentru biciclişti pe ambele maluri; noi piste pentru biciclete – peste 10km pe fiecare mal; elaborarea unor studii ulterioare pentru amplasarea parcajelor în zona centrală; legate de spaţii verzi – reamenajarea parcurilor şi spaţiilor verzi existente; crearea de noi spaţii verzi; reglementarea dreptului de a construi pe malurile Begăi; şi legat de canalul navigabil – amenajarea canalului pentru navigaţie; introducerea transportului în comun pe Bega şi cu ambarcaţiuni de sport/ agrement; accesul facil spre Bega pentru petrecerea timpului liber. Intervenţiile se înscriu în principal în următoarele categorii: − definirea zonei ca zonă de agrement/ timp liber şi îmbunătăţirea accesului la malurile canalului

prin crearea unei alei pietonal/ biciclistice continue de-a lungul malurilor; − îmbunătăţirea relaţiei zonei verzi adiacente canalului cu restul oraşului prin crearea de legături

între aceasta şi oraş; − ridicarea calităţii spaţiului public prin lucrări de asanare, conversie şi reabilitare a spaţiilor

nefolosite ori a clădirilor degradate precum şi eliminarea funcţiunilor generatoare de noxe, zgomot, praf, miros sau incomode prin natura lor;

− creşterea gradului de interes faţă de zona studiată prin amplasarea unor funcţiuni atractive pentru populaţie;

− îmbunătăţirea tranzitului în zona pietonal/ biciclistic/ auto prin crearea de noi legături şi traversări a barierei naturale – Canalul Bega;

− creşterea utilizării luciului de apă prin introducerea transportului în comun pe apă;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

38

− înscrierea zonei într-un concept la o scară mai largă de spina verde legată la cartierele oraşului şi localităţile limitrofe.

Intervenţiile propuse se pot ordona astfel:

Pe termen scurt: − crearea şi dezvoltarea aleii pietonal/ biciclistice pornind dinspre zona centrală spre periferie,

împreună cu echiparea acestor zone cu mobilier urban; − crearea de noi traversări pietonal/ biciclistice/ auto; − introducerea transportului în comun pe apă; − amenajarea de noi spaţii verzi precum şi reamenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor

degradate.

Pe termen mediu: − asanarea şi reabilitarea podurilor, ansamblurilor şi clădirilor degradate; − dezvoltarea infrastructurii pentru funcţiunile nou-propuse; − dezvoltarea funcţiunilor nou-propuse; − eliminarea surselor de disconfort – noxe, praf, zgomot etc.

Propunerile din P.U.Z. urmăresc îmbunătăţirea în general a calităţii spaţiului urban şi ridicarea nivelului de trai prin transformarea malurilor canalului Bega într-o zonă atractivă de promenadă pentru toţi locuitorii oraşului. În perioada următoare se vor elabora planuri urbanistice de detaliu şi studii de fezabilitate pentru obiectivele care o necesită cf. R.L.U. din prezentul P.U.Z., în urma unor concursuri de soluţii de arhitectură/ urbanism. De asemenea se va pune accent pe promovarea caracterului dorit al zonei şi impunerea noilor reglementări in viitoarele documentaţii de urbanism. Prioritatea principală este realizarea aleii continue de-a lungul malurilor canalului Bega. Pentru atingerea obiectivelor se vor demara investiţii din partea Primăriei Municipiului Timişoara sau a altor instituţii de competenţă locală sau proiecte pentru finanţare cu fonduri structurale europene. Pentru construcţii de drumuri, poduri sau edificarea de clădiri se va întocmi un studiu geotehnic.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

39

5. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Rolul R.L.U.

Regulamentul local de urbanism (denumit prescurtat R.L.U.) constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a zonei care face obiectul P.U.Z.

R.L.U. aferent P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara reprezintă o piesă de bază în aplicarea P.U.Z., el întărind şi detaliind reglementările din P.U.Z.

Normele cuprinse în prezentul R.L.U. (permisiuni şi restricţii) sunt obligatorii la autorizarea executării intervenţiilor şi construcţiilor în zona studiata. 2. Baza legală a elaborării

La baza elaborării Regulamentului Local de Urbanism stau următoarele acte normative: - H.G. nr. 525/ 1996, privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism; - Hotărârea Consiliului Local nr. 157/ 28.05.2002 privind aprobarea Planului Urbanistic

General al Municipiului Timişoara şi Regulamentul local de Urbanism aferent; - Indicativ GM 010-2000-Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z.

aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000; - Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor

Locale de Urbanism; - Legea nr. 350/ 2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului; - Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice; - Legea apelor nr. 107/ 1996.

3. Domeniul de aplicare

Prezentul Regulament Local de Urbanism (R.L.U.) aferent P.U.Z. se aplică pe toată zona studiata a canalului Bega, evidentiata în plansa REGLEMENTARI URBANISTICE, parte integranta a PUZ. Zona studiata are o suprafaţa de 183 ha şi o lungime de 7,8 km.

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Autorizarea si executarea constructiilor este permisa pentru toate tipurile de constructii si

amenajari specifice cadrului urban al localitatii, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament.

Amplasarea construcţiilor se va face avand in vedere pastrarea calitatii mediului natural si a echilibrului ecologic. Vor fi interzise în zonă activităţile de orice natură susceptibile a polua aerul, apa, solul sau emitente de zgomot. 4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit

Canalul Bega este canal navigabil. Conform Legii apelor nr. 107 / 1996, se introduc, după

caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. Mediu natural

În scopul asigurarii protecţiei albiei, malurilor, construcţiilor hidrotehnice si îmbunătăţirii regimului de curgere a apelor, s-a definit zona Canalul Bega şi malurile sale, cu latime 15m de la albia minoră spre exterior, pe ambele maluri.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

40

Conform Legii apelor nr. 107/1996 – anexa 2, pentru asigurarea accesului la cursul de apa si la lucrarile hidrotehnice, in scopul mentinerii integritatii albiei minore si pentru efectuarea interventiilor operative in situatii exceptionale, s-a instituit o zonă de protecţie de 3m de-a lungul albiei minore, pe ambele maluri.

Modul de folosire a terenului va fi comunicat deţinătorilor de terenuri si înscris în evidenţa cadastrală şi registrul funciar, constituind servitute.

Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi în zona de protecţie se realizează în condiţiile respectării prevederilor art. 7 din R.G.U.

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor cu valoare peisagistică şi în zonele naturale protejate se realizează în condiţiile respectării art. 8 din R.G.U..

Autorizarea executării construcţiilor de orice fel in albia minora, in zona Canalului Bega si malurile sale, in zona de protectie se face cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor.

Autorizarea şi executarea construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic.

Patrimoniu construit

În zona de intervenţie stabilită pentru prezentul P.U.Z. se află monumente, ansambluri şi situri istorice aflate pe Lista monumentelor istorice ale Judeţului Timiş, elaborată de Ministerul culturii şi cultelor, Institutul naţional al monumentelor istorice (a se vedea Lista şi harta monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice din Timişoara, actualizată prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 bis în 16 iulie 2004).

Pentru conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice se va apela la toate ştiinţele şi tehnicile care pot contribui la cercetarea şi salvarea patrimoniului monumental.

Orice intervenţie asupra unui imobil istoric va fi făcută în spiritul arhitecturii clădirii şi a întregii zone în scopul de a pune la maxim în valoare potenţialul, personalitatea, identitatea şi substanţa originară, conform Legii monumentelor istorice nr. 422 / 2001. În acest scop se vor folosi tehnici şi procedee reversibile specifice structurilor din zidărie, lemn sau metal. Vor fi evitate pe cât posibil tehnologiile betonului armat.

Pentru orice intervenţii constructive la clădirile din zonele istorice este necesară avizarea şi autorizarea lor prealabilă, de către instituţii abilitate (Primăria Municipiului Timişoara, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al Judeţului Timiş, Inspectoratul de Stat în Construcţii Timiş şi altele, după caz). 5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public

Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie a sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi a altor lucrări de infrastructură se realizează în condiţiile respectării prevederilor art.11 din R.G.U.

Delimitarea zonelor de servitute şi de protecţie se va face ţinând cont şi de condiţiile de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare şi servituţile impuse de către acestea vecinătăţilor. Zonele de servitute şi de protecţie ale căilor de comunicaţie rutiere, vor ţine seama de prevederile H.G. 36/1996 administrarea drumurilor publice; Ordonanţa 43/1997 republicată avizând regimul juridic al drumurilor, precum şi de condiţiile de amplasare faţă de drumurile publice prevăzute în art. 18 din R.G.U.

Avizul pentru autorizarea construcţiilor în cazul drumurilor se emite în temeiul ORD. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de protecţie a acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice specializate.

Amplasarea construcţiilor noi cu funcţiuni de locuire se va face cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de drumul public, funcţie de intensitatea traficului şi categoria străzii (conform STAS 10009-88 referitor la limite admisibile ale nivelului de zgomot).

Amplasarea construcţiilor faţă de căile navigabile – canalul Bega se va face respectând condiţiile prevăzute în art. 7 din R.G.U. si art. 19 din R.G.U..

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

41

Autorizarea lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică, se face în condiţiile respectării prevederilor art. 16 din R.G.U. (dezvoltarea şi extinderea reţelei stradale; dezvoltarea şi extinderea alimentării cu apă şi canalizare; instituţii publice şi sociale necesare; zonele de protecţie sanitară a surselor, reţelelor, a staţiei de epurare).

Lucrările de utilitate publică s-au prevăzut la capitolul 3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ din P.U.Z. Sunt indicate zonele în care urmează să se amplaseze obiectivele propuse. Parcelele ce vor fi ocupate de obiective şi asupra cărora se instituie servituţi de utilitate publică cu suprafeţele necesare sau disponibile se vor stabili prin Planuri Urbanistice Zonale sau de detaliu, sau Studii de specialitate.

Asigurarea echipării edilitare, se realizează conform prevederilor de la capitolul 3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE.

În vederea asigurării echipării tehnico edilitare , autorizarea executării construcţiilor se face în conformitate cu prevederile art. 13 din R.G.U. 6. Reguli de amplasare şi de retragere minime obligatori

Igiena şi confortul urban se realizează prin respectarea normelor de însorire şi iluminat natural, cât şi prin evitarea amplasării la distanţe necorespunzătoare a construcţiilor unele în raport cu altele.

Autorizarea executării construcţiilor se face în condiţiile respectării art.17 din RGU. Se vor respecta normativele cuprinse în Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Condiţiile de amplasare a construcţiilor cu funcţiunea de locuire faţă de drumurile publice se stabilesc respectând prevederile art.18-RGU corelat cu prevederile HG 36/1996 – administrarea drumurilor publice; ordonanţa 43/1997 – republicată avizând regimul juridic al drumurilor.

Amplasarea faţă de căile navigabile existente se autorizează în condiţiile respectării art. 19 – R.G.U. corelat cu Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor; Legea apelor nr. 107/1995; Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului; O.G.R. nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor; Ordinul nr. 34/N/M/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MAPN. MI şi SRI.

De-a lungul căii navigabile - canalul Bega, a digurilor şi prizelor precum şi a celorlalte lucrări hidrotehnice se instituie zona de protecţie conform Legii Apelor nr. 107/1996. 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de construcţii la reţeaua stradala publica reprezintă o condiţie majoră de configurare, amplasarea şi autorizarea acestora.

Autorizarea executării construcţiilor se va face cu respectarea prevederilor art. 25 din R.G.U. Accesele pietonale trebuie prevăzute pentru toate construcţiile şi amenajările de orice fel. Zonarea funcţională a teritoriului trebuie să asigure corelarea diferitelor categorii de accese carosabile, accese pietonale şi parcaje, corespunzător funcţiilor şi caracterului urbanistic al zonei.

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă în condiţiile respectării prevederilor art. 26 din R.G.U.

Este necesară asigurarea accesului pietonal şi a pistelor pentru bicicletă în continuarea trotuarelor şi pistelor existente.

În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare. 8. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

Autorizarea executării construcţiilor este condiţionată de prevederile art. 27 din R.G.U., conform căruia se vor avea în vedere posibilităţile de racordare de noi consumatori la reţelele existente. Asigurarea echipării tehnico-edilitare sporeşte confortului urban în localitate.

Extinderea de reţele sau mărire de capacitate a reţelelor publice, se face conform prevederilor art. 28 R.G.U. corelate cu celelalte articole ale R.G.U.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

42

Conform legislaţiei în vigoare, reţelele edilitare publice aparţin domeniului public, naţional sau local, după caz.

Lucrările de echipare a clădirilor (apă, canal, termoficare, gaze naturale, cablu T.V., alimentare cu energie electrică, telefonie, etc.) se vor proiecta şi executa evitând traseele aparente, fiind de regulă îngropate.

Se admit în cazuri foarte bine justificate, în mod excepţional şi numai pe baza unui studiu de impact, pentru zonă pozarea supraterană a reţelelor de echipare a clădirilor.

Firidele de branşament vor fi înzidite, fiind evitată amplasarea lor pe faţadele principale ale clădirilor.

Prin proiect, se va acorda o atenţie deosebită la pozarea instalaţiilor atât la subsolurile funcţionale cât şi la podurile susceptibile de a fi mansardate, soluţia adaptată urmând să permită o amenajare ulterioară a acestor spaţii.

Lucrările de echipare cu reţele tehnico-edilitare în zonele protejate şi rezervaţii de arhitectură, se vor face numai cu avizul DCCPCNJT.

Este obligatorie branşarea la reţeaua de alimentare cu apă a tuturor construcţiilor ce prin specificul lor o pretind.

Branşarea construcţiilor la reţeaua de ape uzate, în zonele în care aceasta există, este obligatorie.

În cazul absenţei reţelei de canalizare a apelor uzate, este obligatorie realizarea unei fose septice vidanjabile, cu avizul Directiei de Sanatate Publica. Fosa septică poate fi realizată cu condiţia să aibă asigurat un acces auto din stradă.

Orice amenajare realizată pe un teren, trebuie rezolvată în aşa fel încât să nu reprezinte un obstacol pentru scurgerea apelor pluviale la canalul existent.

Instalaţiile de alimentare cu energie electrică şi punctele de racord vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiei sau zonei înconjurătoare. Acestea vor trebui să permită de regulă racordul subteran.

Toate reţelele de termoficare vor fi realizate în subteran. Centralele şi punctele termice vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al zonei înconjurătoare. Accesul autovehiculelor la acestea este obligatoriu. Rezervoarele de combustibili vor fi realizate cu respectarea normelor P.S.I.

Reţelele de alimentare cu gaze şi racordul la aceste se vor realiza subteran. Firidele de branşament vor fi amplasate în aşa fel încât să nu aducă prejudicii asupra aspectului arhitectural al construcţiilor şi împrejmuirilor.

Captările de apă din straturile de apă subterană se vor face la o adâncime minimă de 60m. 9. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor

Zonele fuctionale sunt puse în evidenţă în cadrul planşei de Reglementări urbanistice – zonificare.

Primăria poate să autorizeze parcelările deţinătorilor de terenuri la solicitarea acestora, în baza documentaţiilor de urbanism (PUZ sau PUD) elaborate şi aprobate, stabilind termenul de valabilitate al avizului.

Parcelarea terenurilor se va admite în următoarele condiţii: - calitatea terenurilor să permită realizarea obiectivelor propuse - dacă se respectă dimensiunile minime ale parcelei - dacă fiecare parcelă are acces la drumurile publice - dacă respectă prevederile P.U.Z.

Documentaţiile de urbanism (P.U.D. sau P.U.Z.) privind parcelarea terenurilor pot fi aprobate de Primărie numai dacă sunt respectate toate condiţiile menţionate.

În cazul în care a fost autorizată parcelarea prin aprobarea documentaţiei de urbanism (P.U.D. sau P.U.Z.), proprietarul este obligat să respecte şi să asigure executarea lucrărilor prevăzute întocmai cu proiectul aprobat, conform legii.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

43

Pentru începerea oricăror lucrări este necesară obţinerea autorizaţiei de construcţie. Construcţia clădirilor poate începe numai după executarea lucrărilor de echipare edilitară aprobate.

Înălţimea construcţiilor Stabilirea înălţimii construcţiilor se face pe baza analizei situaţiilor distincte corelat cu ceilalţi

parametrii care definesc condiţiile de construibilitate a terenurilor pe care se vor amplasa şi anume:

- protejarea şi punerea în valoarea mediului natural şi construit existent; - respectarea regulilor de compoziţie arhitectural-urbanistică a zonei; - asigurarea compatibilităţii cu funcţiunea dominantă a zonei. Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea prevederilor art. 31 din R.G.U.

Aspectul exterior Aspectul general este determinat de conformarea construcţiilor, volumetrie şi compoziţie

urbană. Autorizarea executării construcţiilor este permisă în condiţiile respectării art. 32 din R.G.U.

privind aspectul exterior al construcţiilor, precum şi prescripţiilor specifice zonelor şi subzonelor funcţionale, cuprinse în prezentul regulament. 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri Parcaje

Nu se vor amenaja parcaje în spaţiile verzi de aliniament. Este interzisă staţionarea şi parcarea pe trotuare, piste de biciclete sau spaţiile verzi de

aliniament.

Spaţii verzi Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

Construcţiile trebuie să fie implantate în aşa fel încât să respecte plantaţiile valoroase existente. Fiecare documentaţie depusă pentru autorizaţia de construire va fi însoţită de un plan de situaţie ce va indica plantaţia ce se intenţionează să se desfiinţeze pentru realizarea construcţiei şi cea care se intenţionează să se creeze. Proiectele de construcţii vor fi studiate în spiritul păstrării la maximum a plantaţiilor existente.

Orice proiect de construire atrage după sine obligaţia de a planta minimum un arbore la fiecare 100 mp de spaţiu liber în jurul construcţiei.

În cazul în care se acceptă să fie amplasate pe domeniul public terase pentru alimentaţie publică cu caracter sezonier, în spaţiile verzi de aliniament, între carosabil şi trotuar, se vor adopta soluţii ecologice de tipul podină din lemn. În vederea realizării acestor terase, se interzice tăierea arborilor existenţi şi turnarea de platforme din beton în câmp continuu.

Împrejmuiri Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament.

Împrejmuirea parcurilor se va păstra doar pentru parcurile istorice (ex. Parcul Poporului) şi pentru Parcul Rozelor. Pentru celelalte parcuri şi spaţii verzi publice se recomandă eliminarea împrejmuirilor existente şi înlocuirea acestora cu împrejmuiri vegetale care să permită transparenţă totală.

Întreţinerea construcţiilor Toate clădirile şi construcţiile de orice fel vor fi întreţinute în stare corespunzătoare scopului

pentru care au fost edificate.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

44

În această privinţă, este răspunzător faţă de Primărie proprietarul sau persoana însărcinată cu administrarea imobilului.

În consecinţă, dacă o construcţie ar ajunge într-o stare ce ar primejdui viaţa sau siguranţa publică ce n-ar mai corespunde scopului pentru care a fost înfiinţată, proprietarul sau mandatarul lui vor lua imediat măsurile necesare, pentru a executa reconstrucţiile sau reparaţiile necesare, conform legislatiei in vigoare.

Primăria va putea invita proprietarul imobilului, să repare, să din reabiliteze sau să aducă în stare ireproşabilă construcţiile neglijate.

Primăria, prin Serviciului Tehnic, va hotărî un termen pentru executarea lucrărilor în funcţie de importanţa lor, termen care va fi adus la cunoştinţa proprietarului prin anunţ public şi înştiinţarea directă a acestuia.

Pentru neexecutarea lucrărilor prevăzute, proprietarul va suporta prevederile legislaţiei în vigoare.

Primăria va putea impune ca părţile de construcţie care se află într-o stare atât de degradată încât nu mai pot fi reparate şi menţinerea lor ameninţă viaţa sau siguranţa publică, să fie evacuate şi demolate.

Executarea lucrărilor de construcţii

Lucrările de construcţii se vor executa conform legislaţiei în vigoare.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

45

III. GENERALITĂŢI Pentru P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara s-au stabilit următoarele 9 categorii: 1. Canalul Bega şi malurile sale 2. Parcuri şi spaţii verzi 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică 4. Servicii publice şi instituţii 5. Locuire 6. Comerţ / producţie / servicii 7. Străzi/ poduri/ parcări 8. Funcţiuni mixte 9. Monumente istorice/Ansamblu valoros arhitectural de mentinut Aceste categorii descriu prevederile generale pentru zonele stabilite în prezentul P.U.Z. Regulile de mai jos referitoare la Funcţiuni permise, Interdictii, Dimensiuni şi Amenajare descriu elemente generale pentru tratarea zonelor studiate, acestea urmând a fi detaliate în Regulamentul de urbanism specific fiecărei subzone. Prevederile sunt specificate atât pentru zona de intervenţie a prezentului P.U.Z. cât şi pentru zona de influenţă. În cel de-al doilea caz este vorba despre recomandari ce vor fi integrate în viitoare documentaţii ce vor trata detaliat zonele adiacente, la momentul elaborării acestora. 1. Canalul Bega şi malurile sale (15m de la albia minoră spre exterior, pe ambele maluri) - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere, pavilioane pentru odihna, loc de repaus; - introducerea transportului acvatic pe canalul Bega - vaporetto (ambarcaţiune de mici dimensiuni destinată transportului în comun), bărci cu sau fără motor, hidrobiciclete. Este permisă construirea de staţii pentru transportul în comun şi pontoane pe apă; - navigarea pe canal se va face respectând prevederile Căpităniei Zonale Drobeta Turnu Severin, Oficiul de Căpitănie Timişoara; - In anumite zone, conform plansei REGLEMENTARI URBANISTICE, este permisa amplasarea de pavilioane cu servicii şi alimentaţie publică, terase; - construcţii de poduri pietonale şi pentru biciclete pentru îmbunătăţirea fluxului pietonal, care să permită un traseu relaxant şi cât mai scurt; - construcţii de noi poduri rutiere - fără a obtura continuitatea aleilor pietonale/ pentru biciclete pe sub acestea; - păstrarea cadrului natural al malurilor canalului Bega în zonele limitrofe ale oraşului. Interdicţii: - transportul motorizat pe aleile situate de-a lungul malurilor canalului Bega (de la această regulă fac excepţie vehiculele de întreţinere ale celor care administrează canalul si vehiculele de intervenţie ale celor care acţionează în situaţii de urgenţă); - amenajarea parcajelor pe alei, în zone verzi sau în zona canalului Bega, cu excepţia parcajelor deja existente; - împrejmuirea cu gard a zonelor din imediata apropiere a malurilor canalului Bega (3m de la albia minora). Dimensiuni: - lăţimea canalului: circa 25-30 m în albia pavată cu dale din beton şi circa 50 m în albia în stare naturală (în amonte de Uzina de apă);

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

46

- lăţimea aleii pietonale: între 1.5 - 5m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform pofilelor stabilite, cuprinse in PUZ; - staţii pentru transportul în comun pe apă, debarcader, pavilion pentru odihna, terase de lemn sau pontoane - lungime de max. 10 m, lăţime de max. 3 m. Acestea vor fi fixate pe uscat, ieşite în consolă faţă de mal, sau plutitoare – ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara. Se va amplasa maxim o staţie sau un ponton la fiecare 100m (numărul şi densitatea acestora urmează să fie stabilite pentru fiecare unitate zonală, conform unui studiu de trafic). - construcţii temporare/ pavilioane cu servicii şi alimentaţie publică - prevăzute cu copertină rabatabilă, vor avea suprafaţa însumată pentru fiecare parc de maxim 100mp (inclusiv terasa şi instalaţiile sanitare), exclus spaţiu suplimentar de stocare în afara clădirii, conform cu Hotărârea Consiliului Local nr. 5/30.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comerţ stradal pe raza Municipiului Timişoara; Amenajare: - pentru aleile pietonale şi pentru biciclete de-a lungul canalului Bega se vor folosi doar următoarele materiale: asfalt (suprafaţă netedă, granulaţie de 0 - 3 mm), piatră naturală sau beton (cu un standard înalt estetic şi calitativ) conform anexei ce reglementează folosirea materialelor, din acest P.U.Z.; - malurile se vor amenaja sub formă de perete oblic sau vertical, cu apareiaj de zidărie ciclopiană din piatră, este recomandată piatra naturală în zona centrală. Se vor prevedea accese amenajate spre apă, la intervale regulate. Pe anumite segmente, în zonele B, C, D, malurile se vor amenaja cu gradene; - reabilitarea malurilor canalului Bega în zonele periferice (zonele A şi F) cu păstrarea aspectului natural al acestora; - se vor planta arbori şi arbuşti pe malurile canalului Bega şi în vecinătate formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale/ ciclabile, fără a afecta curgerea apei în vreun fel; - reamenajarea malurilor canalului Bega cu mobilier urban cu standard înalt de calitate şi locuri de joacă pentru copii; - asigurarea iluminatului stradal de-a lungul aleii pietonale/ ciclistice utilizând corpuri de iluminat conform Catalogului cu mobilier urban. - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara - nu este cazul 2. Parcuri şi spaţii verzi - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Parcurile publice (istorice şi moderne), pot avea diferite funcţiuni, conform caracterului lor şi pot avea diferite utilizări permise: - În parcurile istorice, cu caracter preponderent decorativ (de exemplu: Parcul Rozelor, Parcul Alpinet etc.) nu se poate călca iarba. În celelalte parcuri este permis accesul pietonal pe iarbă şi accesul bicicletelor în parc; - În parcurile istorice, cu caracter modern (de exemplu: Parcul Justiţiei, Parcul Mocioni, Parcul Central A. Scudier, Parcul Regina Maria), spaţiile verzi pot fi amenajate pentru şezut, recreere şi locuri de joacă pentru a spori atractivitatea parcurilor pentru toate grupele de vârstă; - În parcuri aflate în situaţii precare (Parcul Copiilor), se urmăreşte o amenajare complet nouă, conform standardelor europene, care să conţină pe lângă noi elemente de joacă, dotări cu echipamente informative, grupuri sanitare, de îngrijire a sugarilor, de divertisment, alimentatie publica sau similare, pentru copii şi întreaga familie; - În viitoarele parcuri şi zone de recreere din proximitatea Begăi ("Parcul Academia"), se vor permite următoarele funcţiuni: recreere, sport şi joacă, zone liniştite, pentru toate generaţiile, inclusiv clădiri cu funcţii conexe, precum toalete publice, alimentaţie publică. În locurile unde este specificat acest lucru, vor putea fi amenajate zone pentru picnic;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

47

- sunt permise construcţii provizorii din metal/ lemn, aşezate pe platforme din materiale permeabile la apă; - construcţia de pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement; - construcţia de grupuri sanitare publice cu caracter permanent doar în locurile permise (exclus toalete din plastic temporare). Alte funcţiuni permise: Spaţii verzi aferente clădirilor publice sau de-a lungul căilor de circulaţie, decorative estetice, necesare pentru a spori calitatea spaţiului public urban, cu rol de protecţie fonică, de ameliorare a climatului şi a calităţii aerului. Interdicţii: - amenajarea de parcuri de distracţie cu specific comercial; - transformarea spaţiilor verzi în parcaje sau în zone destinate traficului auto; - construirea de clădiri în interes privat sau public în interiorul parcurilor sau schimbarea categoriei de folosinţă a parcurilor sau a unor părţi ale parcurilor pentru construirea în interes privat sau public. Dimensiuni: - protejarea şi păstrarea în totalitate a spaţiilor verzi şi a parcurilor la dimensiunea actuală; obiectivul principal este extinderea acestora; - suprafeţele impermeabile (alei, platforme) nu vor depăşi max. 20% din suprafaţa parcului sau a zonei verzi, în funcţie de parc; - aleile şi suprafeţele cu alte utilizări se vor dimensiona în funcţie de utilizarea prevăzută şi vor avea suprafaţa tratată diferenţiat: aleile principale - pavaj piatră, iar aleile secundare, pavilioanele pentru odihnă - suprafaţă permeabilă/ pietriş; - pavilioanele pentru odihnă nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - suprafaţa totală (inclusiv terasele) a chioşcurilor pentru servicii şi alimentaţie publică va fi de max. 100 mp pentru fiecare parc. Chioşcurile vor avea regim de înălţime P. - locurile de joacă şi pentru petrecerea timpului liber se vor amenaja în suprafaţa majoritară doar în parcurile destinate acestui tip de activităţi; - respectarea normelor europene de securitate privind echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în cadrul parcurilor şi spaţiilor de joacă (EN 1176 şi EN 1177); - copacii se vor planta la marginea căilor de circulaţie în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a creşte avându-se în vedere profilul străzii şi distanţele minime dintre aceştia. Pentru plantarea arborilor la marginea carosabilului trebuie să se ţină cont de condiţiile climatice locale, de condiţiile de sol, de rezistenţă la compactarea solului şi la poluare; sunt preferate speciile locale. Amenajare: - amenajare prudentă a parcurilor prin protejarea, respectiv înlocuirea arborilor acolo unde este necesar (tăierile de copaci se vor face doar izolat din motive obiective sau pentru asigurarea securităţii persoanelor. Înlocuirea arborilor nu trebuie să respecte exact aceeaşi locaţie); - deschiderea parcurilor prin demolarea gardurilor (cu excepţia parcurilor care necesită prin natura utilizării închiderea cu gard şi a celor care conţin elemente istorice protejate); - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - amenajarea parcurilor cu bănci, coşuri de gunoi, toalete ecologice speciale pentru câini şi sistem de orientare, toate conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - asigurarea iluminatului public al căilor principale de circulaţie, iluminarea decorativă a unor plante deosebite, monumente sau edificii reprezentative, conform catalogului de mobilier urban anexat.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

48

- În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Sunt valabile aceleasi reglementari ca si in zona de interventie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: - construcţii specifice activităţilor sportive (de exemplu: terenuri de tenis, fotbal, piscine, facilităţi pentru patine cu rotile, patinoare, terenuri de mini golf, etc.); - spaţii verzi, restaurante, cluburi, terase, (cu parcările aferente acestora). Interdicţii: - stabilimente pentru adulţi (cluburi de noapte, cazinouri, magazine pentru adulţi, case de toleranţă etc.); Dimensiuni: - Construcţiile vor ocupa maxim 20% din suprafaţa parcelei (POT = 20%); - Regimul de înălţime va fi maxim P+1E (CUT = 0,4); - Minim 40% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde; - La fiecare 100mp de parcelă se va planta cel puţin un copac; - Facilităţile pentru sport, locurile de parcare şi căile de acces vor ocupa max. 40% din suprafaţa parcelei; - Se va asigura cel puţin un loc de parcare pentru 100mp de teren; - Se va asigura cel puţin un loc de parcare pentru 20mp de terasa/ restaurant. Amenajare: Clădiri / servicii / dezvoltări - Zugrăveala faţadelor se execută în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, iar zugrăveala construcţiilor noi se va realiza în culori cu nuanţe discrete, pastelate; - În cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor aplica măsuri de reabilitare energetica a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice, din materiale precum sticlă, cărămidă aparentă, lemn, metal sau o combinaţie a acestora. Pe suprafeţele secundare ale faţadei se permite şi folosirea altor materiale;; - Reţelele de utilităţi aferente clădirii trebuie montate subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Realizarea de alei pentru pietoni, poduri şi parcaje trebuie efectuată doar în condiţiile permeabilităţii la apă şi aer. Nu sunt admise elemente de consolidare precum fundaţii din beton, astuparea crăpăturilor, asfaltarea şi betonarea; - se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament. Reclama publicitară / signaletică/ Sistem de publicitate: - Publicitatea este permisă numai în cazul în care face referire la oferta disponibilă la faţa locului; - Nu se vor amplasa panouri/ instalaţii publicitare ca şi construcţii de sine stătătoare. Acestea se vor amplasa doar pe faţadele clădirilor, până cel mult la nivelul ferestrelor de la etajul I sau pe pavilioanele pentru servicii ori terase şi nu vor depăşi înălţimea acestora sau cel mult 5m de la nivelul solului în cazul în care acestea sunt mai înalte de 5m. - Instalaţiile publicitare vor fi amplasate pe faţade în mod unitar, grupat. Se preferă gruparea panourilor publicitare de pe o faţadă a unei clădiri într-o bandă sau zonă compactă. Nu se admit mai multe tipuri de panouri publicitare/ reclame pe o faţadă a unei clădiri. Acestea vor avea formă asemănătoare şi vor fi tratate coloristic similar.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

49

Instalaţiile publicitare cu iluminare intermitentă/ jocuri de lumini sau în culori stridente nu sunt permise. - Dimensiunile panourilor/ semnelor publicitare individuale nu trebuie să fie mai mari de 1x2 m. Terase: - Terasele pot fi dotate cu umbrele; amenajarea şi mobilierul urban trebuie să fie în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local nr. 5/30.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comerţ stradal pe raza Municipiului Timişoara; - Terasele nu se pot acoperi cu acoperişuri fixe; - Suprafaţa de călcare a teraselor va fi realizată din lemn. Amenajarea spaţiului urban / ecologie: - se va planta câte un arbore de talie înaltă la fiecare 100m² de teren; - se recomandă „Înverzirea" faţadelor cu plante ornamentale căţărătoare; - toate suprafeţele de călcare se vor trata ca suprafeţe permeabile pentru apă, ajutând absorbţia apelor de ploaie. Nu se vor colecta şi scurge la canal apele pluviale. - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiunile legate de activităţile sportive, de recreere, de divertisment şi servicii gastronomice din zona de influenţă trebuie să se integreze în structura urbană existentă, ţinând cont de densitatea şi regimul de înălţime al construcţiilor. Normele specifice de amenajare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 4. Servicii publice / instituţii - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: - Instituţii publice, educaţie, servicii publice, culturale, edificii de cult; - Spaţii verzi şi locuri de parcare aferente celor enumerate mai sus şi doar în conjuncţie cu acestea. Interdicţii: - Mărirea procentului de ocupare al terenurilor. Dimensiuni: - Construcţiile vor ocupa maxim 50% din suprafaţa parcelei (POT = 50%); - Nu se va mări CUT existent; - Minim 10% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde; - Locurile de parcare şi circulaţiile vor ocupa maxim 40% din suprafaţa parcelei.

Amenajare: - fatadele clădirilor noi sau refacerea fatadelor la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, metal respectiv o combinaţie a acestora. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă şi folosirea altor materiale; - faţadele se vor trata în tonuri de culoare pastel, cu nuanţe discrete; - În cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor fi aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Se recomanda "înverzirea" faţadelor cu plante ornamentale căţărătoare; - Accesele la parcele şi spaţiile verzi aferente acestora vor avea caracter public, chiar dacă rămân în regim de proprietate privată; - Reţelele de utilităţi aferente clădirilor trebuie montate prin subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

50

- căile de circulaţie interne aferente parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament; - Se va planta câte un arbore de talie înaltă la fiecare 100m² de teren. - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Se preferă încurajarea dezvoltării instituţiilor publice în zona de influenţă a prezentului PUZ. Acestea se vor integra în structurile urbane existente încurajând dezvoltarea pe amplasamentele deja existente şi extinderea acestora. Normele specifice de amenajare/ dezvoltare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 5. Locuire - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Se vor menţine zonele cu funcţiune rezidenţială existente, inclusiv zonele de locuit învecinate zonei de intervenţie a PUZ Bega. Interdicţii: - Activităţi industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat; - Benzinării, spălătorii auto; - Stabilimente pentru adulţi (baruri de noapte, cazinouri, magazine pentru adulţi, case de toleranţă etc.). Dimensiunile: - se vor respecta indicii actuali de construibilitate: pentru locuinţe individuale POT max = 40%, regimul de înălţime va fi de max P+2E+M/ P+2E+Er, CUTmax = 1.6, iar în cazul locuinţelor colective, regim de max P+4, POT max 20%, CUT max=1; - se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Minim 25% din suprafaţa parcelei trebuie amenajată ca zonă verde; - Parcările existente cu căile de circulaţie aferente pot ocupa maxim 20% din suprafaţa parcelei. Amenajare: - fatadele clădirilor noi sau refacerea fatadelor la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, metal respectiv o combinaţie a acestora. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă şi folosirea altor materiale; - Modernizarea clădirilor care intra sub incidenţa legii protecţiei monumentelor istorice poate avea loc în conformitate cu avizul DCCPCNJ Timiş - Comisia de Monumente şi cu păstrarea elementelor istorice (de exemplu: socluri şi coame din piatră naturală, faţade din cărămidă, elemente de stucatură, etc.); - În cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor fi aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

51

- Reţelele de utilităţi aferente clădirilor trebuie montate prin subteran, unde legislaţia în vigoare impune acest lucru; - Căile de circulaţie interne parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament. - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Dimensiunile construcţiilor noi: - se permite construcţia de noi locuinţe cu condiţia alinierii faţadelor noi la cele existente (pe limita P.U.Z.) la scara şi înălţimea clădirilor vecine cu aceeaşi funcţiune. Se pot lua următoarele valori orientative: pentru locuinţe individuale POT max = 40%, regimul de înălţime va fi de max P+2E+M/ P+2E+Er în zone vecine celor deja dezvoltate (CUTmax = 1.6), iar în cazul intervenţiilor în zone în care nu există construcţii adiacente, se pot construi locuinţe colective, pentru care se va adopta un regim de max P+4, POT max 20%, CUT max=1; - pentru stabilirea distanţei de la clădiri la limita de proprietate se va ţine cont de specificul zonei; - zonele neconstruite se vor amenaja ca zone verzi cu transparenţă/ vizibilitate ridicată; - Ansamblurile de clădiri construite în bloc compact, cu front stradal continuu, se vor extinde pe suprafaţa cvartalului în aceeaşi manieră cu păstrarea regimului de înălţime, înălţimii la cornişă şi a pantei acoperişului. Dimensiunile clădirilor existente: - clădirile existente se pot mansarda după obţinerea prealabilă a autorizaţiei de construire; - cel puţin 25% din suprafaţa parcelelor se va amenaja ca zonă verde . Amenajare: - fatadele clădirilor noi sau refacerea fatadelor la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, metal respectiv o combinaţie a acestora. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă şi folosirea altor materiale; - Modernizarea clădirilor care intră sub incidenţa legii protecţiei monumentelor istorice poate avea loc în conformitate cu avizul DCCPCNJ Timiş - Comisia de Monumente şi cu păstrarea elementelor istorice (de exemplu: socluri şi coame din piatră naturală, faţade din cărămidă, elemente de stucatură, etc.); - Atât pentru construcţiile noi cât şi în cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Reţelele de utilităţi aferente clădirii trebuie montate subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Căile de circulaţie interne parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra în prevederile prezentului regulament. 6. Comerţ/ producţie / servicii - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Clădiri cu destinaţie de birouri, respectiv prestări servicii existente, zone industriale existente, pieţe importante (inclusiv parcările aferente funcţiunilor existente).

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

52

Interdicţii: - Activităţi industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat; - Benzinării, spălătorii auto; - Stabilimente pentru adulţi (baruri de noapte, cazinouri, magazine pentru adulţi etc.). Dimensiuni: - Nu sunt permise construcţii noi cu destinaţie comercială/ de producţie în zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara.

Amenajare: - Lucrările de construire pentru clădiri noi sau de reparaţii la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, respectiv o combinaţie a celor trei elemente. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă folosirea altor materiale; - Modernizarea clădirilor care intră sub incidenţa legii protecţiei monumentelor istorice poate avea loc în conformitate cu avizul DCCPCNJ Timiş - Comisia de Monumente şi cu păstrarea elementelor istorice (de exemplu: socluri şi coame din piatră naturală, faţade din cărămidă, elemente de stucatură, etc.); - Atât pentru construcţiile noi cât şi în cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Accesele la parcele şi spaţiile verzi aferente acestora vor avea caracter public, chiar dacă rămân în regim de proprietate privată; - Reţelele de utilităţi aferente clădirilor trebuie montate subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Căile de circulaţie interne ale parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament - Se vor planta arbori adecvaţi locaţiei (minim cate un arbore de talie înaltă la fiecare 100mp teren). Reclama publicitară / signaletică/Sisteme publicitare: - Publicitatea este permisă numai în cazul în care face referire la oferta disponibilă la faţa locului; - Nu se vor amplasa panouri/ instalaţii publicitare ca şi construcţii de sine stătătoare. Acestea se vor amplasa doar pe faţadele clădirilor, până la cel mult nivelul ferestrelor de la etajul I sau pe pavilioanele pentru servicii sau terase şi nu vor depăşi înălţimea acestora sau cel mult 5m de la nivelul solului, în cazul în care acestea sunt mai înalte de 5m. - Instalaţiile publicitare vor fi amplasate pe faţade în mod unitar, grupat. Se preferă gruparea panourilor publicitare de pe o faţadă a unei clădiri într-o bandă sau zonă compactă. Nu se admit mai multe tipuri de panouri publicitare/ reclame pe o faţadă a unei clădiri. Acestea vor avea formă asemănătoare şi vor fi tratate coloristic similar. Instalaţiile publicitare cu iluminare intermitentă, jocuri de lumini sau în culori stridente nu sunt permise. - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiunile comerciale/ de producţie/ de prestări servicii sunt în principiu permise în zona de influenţă a prezentului PUZ, cu următoarele excepţii: benzinăriile, spălătoriile auto, precum şi activităţile industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

53

Funcţiunea comercială trebuie să se încadreze în structura urbană existentă şi trebuie să ţină cont de polii de dezvoltare existenţi. Normele specifice de amenajare/dezvoltare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv în parte şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 7. Străzi / poduri / parcări - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Străzi principale şi secundare destinate circulaţiei motorizate, alei pietonale şi piste pentru biciclete destinate circulaţiei nemotorizate, parcări (a. paralel şi b. oblic, la marginea drumului), poduri peste Bega (destinate a. circulaţiei autovehiculelor, b. circulaţiei pietonale/ biciclistice sau c. circulaţiei autovehiculelor/ pietonilor/ bicicletelor), asigurarea accesului de intervenţie pentru pompieri, salvări, salubritate, infrastructura tehnică stradală (apă, canal, gaz, telefon, instalaţii căldură, instalaţii electrice, iluminat stradală, etc.). Interdicţii: - Transformarea spaţiilor verzi de aliniament în parcări; - Utilizarea spaţiului public pentru parcări private/ îngrădirea accesului public pe domeniul public; - utilizarea spaţiului de sub poduri pentru servicii/ terase/ etc. ce necesită amenajări permanente, care îngrădesc circulaţia pietonală/ ciclistică. Dimensiuni: - Lăţimea carosabilului:

• Artere principale (până la 5.000 autovehicule/ oră), 2 direcţii de circulaţie a 6,5m lăţime fiecare, cu câte 2 benzi de circulaţie (lăţime totala a carosabilului fără banda de separare mediană de 13m respectiv 15m cu banda de separare mediană);

• Artere adiacente principale (până la 2.200 autoturisme/ oră), lăţime totală a carosabilului de 6,5m (două benzi de circulaţie);

• Străzi secundare/ în zone de locuinţe: 4,75m – 5,50m lăţime totală a carosabilului (două benzi de circulaţie);

• Străzi cu sens unic, minim 3,25m lăţime totală a carosabilului (o bandă de circulaţie);

- Alei pentru pietoni minim 1.5 m lăţime pe fiecare parte a carosabilului la care se adaugă 50cm distanţă la carosabil (de exemplu prin spaţii verzi) determinând o lăţime totală de minim 2.00m pe fiecare parte a carosabilului;

- Benzi pentru biciclişti amenajate prin marcaje pe carosabil (pe care pot circula şi alţi participanţi la trafic) de minim 1.6m lăţime; - Piste pentru biciclişti de minim 2.00m lăţime, separat de partea carosabilă a drumului; - Pe spaţiul verde adiacent străzilor existente sau nou create se vor planta copaci ornamentali de talie mare în aliniament, cu o distanţă de 20-25m între aceştia. - Pentru plantaţiile ornamentale prevăzute se vor utiliza specii potrivite, cu rezistenta la poluare. - Parcări paralele cu axul drumului având dimensiunile de 1.80/2.00m x 6.00m. După fiecare al treilea loc de parcare se va prevedea cate un copac ornamental de talie mare pe fâşia de spaţiu verde adiacenta drumului în cazul în care aceasta are o lăţime de min. 1m sau într-o insulă verde de minim 2x2m în cazul în care fâşia verde este mai îngustă. - Podurile existente se vor moderniza, lărgindu-le pentru amplasarea unei alei pentru biciclişti, ca măsura de management al traficului. Se pot construi noi poduri pentru circulaţia auto in baza studiilor de specialitate şi în urma obţinerii avizelor necesare; - Noile poduri/ pasarele pietonale se vor construit având în vedere o lăţime liberă pentru circulaţie pietonală de minim 3m. Acestea nu vor împiedica continuitatea aleii Bega Bulevard pe malul apei; - Dimensiuni orientative (lăţime) pentru participanţii la trafic: camioane – 3.00m, autoturisme – 2.75m, pietoni – 0.9m, biciclişti – 1.00m.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

54

- Dupa elaborarea studiului de trafic naval, care va stabilii statiile de vaporetto, daca vor mai fi necesare pasarele pietonale, acestea se vor amplasa dupa elaborarea si aprobare de documentatii PUD . Amenajare: - Arterele principale vor fi asfaltate; - Străzile secundare vor fi asfaltate sau, dacă acestea sunt deja pavate cu dale/ piatră cubică, se vor pava în continuare cu dale/ piatră cubică; - Pentru străzile secundare se va prevedea limita de viteza de 30 km/h; - Aleile pietonale se vor pava (în funcţie de specificul zonei, pavarea se va face cu beton sau piatră naturală). Materialul existent va fi folosit în continuare, respectiv se va repara; - Pentru plantarea arborilor la marginea carosabilului trebuie să se ţină cont de condiţiile climatice locale, de condiţiile de sol, de rezistenţă la compactarea solului şi la poluare; sunt preferate speciile locale; - Alegerea mobilierului urban (de exemplu iluminarea stradală, băncile, coşurile de gunoi, suporturile pentru biciclete, etc) se va efectua în conformitate cu catalogul de mobilier urban anexat; - Pistele de biciclete amenajate pe partea carosabilă a drumului vor fi evidenţiate prin marcaje cu vopsea rutieră, pistele separate vor fi marcate distinct prin utilizarea unor materiale de pavaj diferite de cele ale părţii carosabile sau trotuarului; - Parcările se vor marca pe asfalt cu vopsea rutieră sau vor fi pavate diferit de partea carosabilă; - Pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - Spaţiile verzi relevante pentru caracterul urban istoric se vor păstra respectiv reface; - Se vor reabilita podurile existente; - Podurile vor fi amenajate în aşa fel încât să nu prezinte piedici pentru circulaţie; - Accesul pe sub podurile existente trebuie deschis pentru circulaţia pietonală şi a bicicletelor de-a lungul canalului Bega; - Iluminarea podurilor se va realiza în baza unui studiu de iluminare individualizat pentru fiecare pod in parte. - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Normele generale de amenajare sunt valabile şi pentru domeniile zonei de influenţă. Normele specifice de amenajare/ dezvoltare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara.

8. Funcţiuni mixte - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Nu este cazul - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Locuire, funcţiuni complementare locuirii, activităţi comerciale şi de servicii care nu deranjează, nu generează poluare sau trafic exagerat, întreprinderi mici şi mijlocii, facilităţi socio- culturale. Dimensiuni şi amenajare: Se va respecta legislaţia referitoare la zone pentru locuit, timp liber, agrement şi funcţiuni comerciale, conform RGU, PUG, RLU. Conversia efectivă a zonelor se va realiza în baza autorizării individuale şi a documentaţiilor de urbanism specifice fiecărui obiectiv, acolo unde este cazul. Se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

55

9. Monumente istorice/ansambluri valoroase

- În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara De-a lungul zonei studiate sunt întâlnite o serie de clădiri, ansambluri protejate sau zone de protecţie, stabilite prin legea monumentelor istorice, dar şi unele ansambluri propuse să fie protejate şi reabilitate corespunzător: Conform Listei Monumentelor istorice aprobata 2004 in zona studiata sunt: − zona de protecţie a Turnului de Apa – (Cod LMI 2004 – TM-II-m-A-06122) − zona de protecţie a clădirii Fabricii de Tutun (Cod LMI 2004 – TM-II-m-B-06160) − zona de protecţie aferentă cartierului Iosefin (Cod LMI 2004 – TM-II-s-B-06098) − zona de protecţie a ansamblului urban spl. N. Titulescu (Cod LMI 2004 – TM-II-a-B-06113), − zona de protecţie a ansamblului urban str. Anton Sailer (Cod LMI 2004 – TM-II-a-B-06112), − zona de protecţie a Corpului administrativ al Fabricii de Pălării (TM-II-m-B-06168) − monument clasificat Podul de Fier (Cod LMI 2004 – TM-II-m-B-06133) − monumentul lui Vicenţiu Babeş din Parcul Central (Cod LMI 2004 – TM-III-m-B-06300) − bustul lui Barbu Ştefănescu Delavrancea din Parcul Central (TM-III-m-B-06301) − zona de protecţie aferentă Catedralei Mitropolitane (Cod LMI 2004 – TM-II-m-A-06138), − zona de protecţie aferentă clădirilor de pe b-dul C.D. Loga (Cod LMI 2004 – TM-II-m-B-06145,

TM-II-m-B-06146, TM-II-m-B-06147, TM-II-m-B-06147) − zona de protecţie pentru zonele pieţelor Badea Cârţan (TM-II-a-B-06108) şi Traian (TM-II-a-A-

06097) − monument clasificat Uzina de apă (TM-II-m-A-06094)

În aceste zone intervenţiile vor ţine cont de specificul zonei şi de restricţiile suplimentare impuse de cerinţele conservării monumentelor istorice si a protejării lor.

Pentru conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice se va apela la toate ştiinţele şi tehnicile care pot contribui la cercetarea şi salvarea patrimoniului monumental.

Orice intervenţie asupra unui imobil istoric va fi făcută în spiritul arhitecturii clădirii şi a întregii zone în scopul de a pune la maxim în valoare potenţialul, personalitatea, identitatea şi substanţa originară, conform Legii monumentelor istorice nr. 422 / 2001. În acest scop se vor folosi tehnici şi procedee reversibile specifice structurilor din zidărie, lemn sau metal. Vor fi evitate pe cât posibil tehnologiile betonului armat.

Pentru orice intervenţii constructive la clădirile din zonele istorice este necesară avizarea şi autorizarea lor prealabilă, de către instituţii abilitate (Primăria Municipiului Timişoara, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al Judeţului Timiş, Inspectoratul de Stat în Construcţii Timiş şi altele, după caz). - În zona de influenţă P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Ansambluri valoroase, propuse să fie reabilitate: − ansamblul de cladiri al Combinatului Petrochimic Solventul, A II 9 − turn de apa, D VIII 9 .

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

56

IV. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ ŞI OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE Zonificarea funcţională a malurilor canalului Bega, s-a stabilit, în funcţie de destinaţia şi funcţiunea viitoare a zonei şi sunt puse în evidenţă în planşa de REGLEMENTĂRI URBANISTICE din prezentul P.U.Z. Pe baza acestei zonificări s-au stabilit prevederile ce se vor aplica în cadrul fiecărei zone funcţionale. Subzonele funcţionale sunt subdiviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate. În zona studiată sunt propuse următoarele unităţi şi subunităţi funcţionale : Zona A. Transformare, subzonele A. I şi A. II; Zona B. Zonă de locuit atractivă, subzonele B. III şi B. IV; Zona C. Centru verde luxuriant, subzonele C. V, C. VI şi C. VII; Zona D. Zonă de locuit atractivă, subzona D. VIII; Zona E. Transformare, subzonele E. IX şi E. X; Zona F. Zonă rurală, subzona F. XI. Scopul principal al prezentului P.U.Z. este de a proteja parcurile şi spatiile deschise existente şi extinderea treptată a acestora spre malurile canalului Bega. Un farmec aparte este dat de parcurile şi spaţiile verzi ce se întind de-a lungul canalului Bega. Din acest motiv Timişoara a căpătat şi numele de "oraş al parcurilor şi al trandafirilor" sau "oraşul florilor". Canalul Bega parcurge întregul oraş şi leagă cele trei cartiere istorice Cetate, Fabric şi Iosefin, formând un "bulevard verde" sau o aşa numită "coloană vertebrală" a oraşului, recunoscută în toată regiunea. Realizarea unei alei continue şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega va contribui realizarea unui flux mai bun pe malurile canalului Bega, va permite pietonilor o circulaţie relaxantă şi rapidă şi va contribui la dezvoltarea urbană durabilă a Municipiului Timişoara.

Pentru subzonele funcţionale care apar pe planşa de reglementări, dar nu au fost numerotate şi nu sunt descrise în text, se vor respecta prevederile din PUG, PUZ-urile şi PUD-urile aprobate până la data aprobării prezentului PUZ.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

57

ZONA A. TRANSFORMARE Zona A conţine subzonele A I şi A II care sunt delimitate astfel: A I – de la limita vestică a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara, până la Podul Modoş, iar A II – de la Podul Modoş până la strada Nufăr. Caracteristici ale zonei: - Zonă predominant industrială, în imediata vecinătate a canalului Bega; - Clădirile existente au utilizare mixtă, cea mai mare parte dintre acestea fiind însă nefolosite. În această zonă se află şi clădiri cu valoare istorică, cum ar fi clădirea Combinatului Petrochimic Solventul; - Lipsa unei căi oficiale/ publice de circulaţie pentru pietoni/ biciclişti; - Deficit în ceea ce priveşte spaţiile verzi publice şi în privinţa calităţii spaţiului public; - Lipsa deschiderii către canalul Bega sau a relaţiei cu apa a construcţiilor şi funcţiunilor existente în ciuda proximităţii râului; - Existenţa unor planuri concrete şi a unor P.U.Z.-uri pentru construcţia de clădiri cu mai multe etaje (în afara zonei de intervenţie pentru P.U.Z. - Malurile canalului Bega). Obiective ale dezvoltării: - Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde existent. Obiectivul principal este extinderea

acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

- Eliminarea funcţiunilor generatoare de noxe, zgomot, praf, miros sau incomode prin natura lor prin reconversia zonelor industriale existente la nord de Bega si dezvoltarea unor zone pentru locuinte si servicii în vecinătatea canalului Bega; - Protejarea clădirilor industriale existente, cu valoare istorică şi arhitecturală si schimbarea destinatiei acestora în clădiri cu funcţiuni socio-culturale, de locuit sau pentru întreprinderi mici şi mijlocii; - Creşterea atractivităţii prin dezvoltarea unei zone de recreere şi de petrecerea a timpului liber; - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Deschiderea viitoarelor funcţiuni către canalul Bega şi îmbunătăţirea calitatii spaţiului public pentru atragerea investiţiilor private; - Crearea unui port pentru vaporetto (ambarcaţiune de mici dimensiuni destinată transportului în comun) şi pentru bărci private (reabilitarea, modernizarea şi repunerea în funcţie a fostului port al oraşului); - Promovarea integrării armonioase în natură şi peisaj a activităţilor zilnice şi promovarea legăturii cu zonele de petrecere a timpului liber din împrejurimile Timişoarei.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

58

A I

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

59

Descrierea subzonei funcţionale A I: 1. Canalul Bega şi malurile sale I.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere, pavilioane de odihnă; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor etc. Este permisă construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă pe malul sudic; - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂTI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 2.50m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 1 anexat prezentului P.U.Z.; - pe acest segment se va amplasa o singură staţie de transport în comun pe apă având o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic. - pavilioanele pentru odihna nu vor depăşi regimul de înălţime P si suprafaţă de max. 15mp; Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi I.2 Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei

pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - este permisă construirea de pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ,

destinate strict pentru agrement şi grupuri sanitare publice cu caracter permanent. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITATI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va asigura un coridor verde de minim 15 m de-a lungul malului canalului Bega;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

60

- lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 2.50m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 1 anexat prezentului P.U.Z.; - pavilioanele pentru odihna nu vor depăşi regimul de înălţime P si suprafaţă de max. 15mp; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilioanele pentru odihnă vor fi construite din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor construi grupuri sanitare publice cu un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări I.7.a Stradă secundară Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITATI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc. - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conformCatalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. I.7.b Stradă secundară (Splaiul Sofocle) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITATI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

61

- corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 8.Funcţiuni mixte I.8 Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una de locuire cu funcţiuni complementare, activităţi comerciale/servicii care nu generează poluare sau trafic greu, facilităţi socio-culturale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITATI, Punctul 8.

Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice

ulterioare (PUZ/ PUD), cu conditia păstrarii unui coridor verde de minim 15 m de-a lungul malurilor canalului Bega si având obligatoriu faţadele principale orientate spre Canalul Bega.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

62

A II

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

63

Descrierea subzonei funcţionale A II: 1. Canalul Bega şi malurile sale II.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisă construirea de staţii pentru transportul în comun şi pontoane pe apă, pe malul nordic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va asigura un coridor verde de minim 15 m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 2.50m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 1 anexat prezentului P.U.Z.; - staţiile de transport în comun pe apă şi pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul nordic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal. Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.). - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi II.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - se va asigura un coridor verde de minim 15 m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 2.50m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 1 anexat prezentului P.U.Z.;

Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

64

II.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - este permisa construirea de pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement şi grupuri sanitare publice cu caracter permanent. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 2.50m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 1 anexat prezentului P.U.Z.; - pavilioanele nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilioanele pentru odihnă vor fi construite din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor construi grupuri sanitare publice cu un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 5. Locuire II.5 Zonă de locuinţe pe malul sudic

Funcţiuni permise: Această zonă este una de locuire. Întreaga zonă va fi orientată către Bega, cu alei ce duc spre Bega Bulevard şi spaţii verzi în continuarea celor de pe mal. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 5. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: Pentru construcţii sau intervenţii asupra construcţiilor de pe parcelele cu front înspre canalul Bega se vor respecta indicii actuali de construibilitate: pentru locuinţe individuale POT max = 40%, regimul de înălţime max P+2E+M/Er, CUTmax = 1.6, iar în cazul locuinţelor colective, regim de max P+4, POT max 20%, CUT max=1; În cazul modificării indicilor urbanistici, prin PUZ se va impune un regim de înălţime de maxim P+4 şi înălţime maximă la cornişă h=15 m.

Amenajare: Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

65

7. Străzi, poduri, parcări II.7.a Podul Modoş Funcţiuni permise: Pod feroviar; se va respecta zona de protecţie de 100m faţă linia de cale ferată ce trece pe podul CFR (Podul Modoş, Linia 124, Voiteni-Timişoara, KM 2+700). În zona de protecţie de 100 m se va solicita obligatoriu aviz SNCFR. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual. II.7.b Stradă secundară (Splaiul Sofocle) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. II.7.c Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie IV Funcţiuni permise: Pod propus, destinat circulaţiei auto, cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura trotuarului şi pistei pentru biciclete de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malurile apei, la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

66

- înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va dezvolta în urma elaborării unui PUD derivat în urma unui concurs de soluţii de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. II.7.d Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

8. Funcţiuni mixte II.8.a Zonă mixtă pe malul nordic Funcţiuni permise: În timp, destinaţia acestei zone va fi una de locuire cu funcţiuni complementare: activităţi comerciale/ servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. Întreaga zonă va fi orientată către Bega, cu alei ce duc spre Bega Bulevard şi spaţii verzi în continuarea celor de pe mal. Calea ferată ce mărgineşte situl spre vest va fi scoasă din folosinţă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Regimul de înălţime maxim admis pentru această subzonă va fi de maxim P+5 spre malul canalului şi maxim P+7 în partea nordică a subzonei. Amenajare: Se va dezvolta în urma elaborării unor documentatii de urbanism, incluzând următoarele elemente: - Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale. - Având în vedere caracterul acestei zone şi vecinătatea Canalului Bega, spaţiul verde va fi de minim 30% din suprafaţa sitului, structurat astfel: o bandă verde cu lăţimea de 20m, pe întreaga lungime a limitei de proprietate dinspre Canal, începând de la limita de proprietate, o fâşie compactă de minim 5% din suprafaţa sitului ca zonă verde publică ce asigură legătura dintre

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

67

malul Begăi şi Splaiul Nicolae Titulescu, de la nord la sud, iar restul în funcţie de soluţia urbanistică propusă. - Se vor asigura suprafetele de teren necesare amplasarii de parcaje la Inelul II de circulatie. II.8.b Zonă mixtă pe malul sudic Funcţiuni permise: Revitalizarea zonei şi amenajarea acesteia ca port cu debarcader, zonă de recreere, spaţii comerciale (terase, chioşcuri) şi administrative, parcări; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete în jurul portului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Se va dezvolta în urma elaborării unui PUD/PUZ, derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, fără să fie diminuată suprafaţa spaţiilor verzi existente. Amenajare: Se va dezvolta în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - staţie de transport în comun pe apă (în conformitate cu specificaţiile R.A.T.T.); - port de ambarcaţiuni de agrement (de dimensiuni reduse), cu pontoanele aferente; - se vor asigura suprafetele de teren necesare amplasarii de parcaje necesare functiunilor propuse. - grupuri sanitare publice şi clădire administrativă a portului cu o suprafaţă de maxim150mp; - adăposturi pentru ambarcaţiuni de mărimi corespunzătoare; - nu se vor îngrădi spaţiile verzi; - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - faţadele înspre Bega vor fi faţade principale; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 9. Ansamblu valoros II.9 CP Solventul Funcţiuni permise: Revitalizarea sitului fostului Combinat Petrochimic „Solventul” pentru a adăposti facilităţi socio- culturale este recomandată, mai ales în contextul proximităţii Bulevardului Bega şi a zonelor cu funcţiuni mixte. Se recomanda pastrarea ansamblului de cladiri, marcate pe plansa Reglementari Urbanistice, importante pentru arhitectura industriala din Timisoara - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 9. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui PUZ derivat dintr- un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

68

ZONA B. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ Zona B conţine subzonele funcţionale B. III şi B. IV, care sunt delimitate astfel: B III – de la strada Nufăr, până la Podul Eroilor, iar B IV – de la Podul Eroilor până la limita vestică a Parcului Central. Caracteristici ale zonei: - La sud de canalul Bega - se află cartierul istoric Iosefin cu clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală (P + 2, P + 3); - La nord de canalul Bega - se află o zonă mixtă, cu pondere industrială şi comercială crescândă, extinsă până în zona Gării de Nord; - Clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală, proprietate publică şi privată, în stare de degradare, care necesită reabilitare implicând costuri mari; - Accesibilitate parţială spre zona malurilor canalului Bega şi lipsa unei circulaţii continue pentru pietoni/ biciclete de-a lungul acestora; - Piaţa Iosefin - piaţa agroalimentară, principala sursă de aprovizionare locală imediată; în prezent caracterizată de trafic intens prost dirijat şi amenajare deficitară; - Terenuri cu potenţial de dezvoltare - foste terenuri de sport, actualmente neutilizate, în degradare şi inaccesibile publicului. Obiective ale dezvoltării: - Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde existent. Obiectivul principal este extinderea

acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

- Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Îmbunătăţirea accesului către canalul Bega, mărirea suprafeţei spaţiilor verzi şi accesibilităţii acestora, creşterea calităţii spaţiului urban pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cartier; - Dezvoltarea "Parcului Iosefin" ca zonă de recreere de-a lungul malului sudic al Canalului Bega (în locul terenurilor degradate - fostele baze sportive); - Reorganizarea şi modernizarea Pieţei Iosefin/ îmbunătăţirea calităţii spaţiului public; - Îmbunătăţirea calităţii spaţiului urban pentru atragerea investiţiilor private; - Pe termen mediu, eliminarea unor funcţiuni necorespunzătoare din zona malurilor canalului Bega (Autogara); - Dezvoltarea unor segmente atractive de-a lungul malurilor canalului Bega destinate recreerii şi petrecerii timpului liber şi crearea unor repere culturale.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

69

B III

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

70

Descrierea subzonei funcţionale B. III: 1. Canalul Bega şi malurile sale III.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. . Este permisă construirea de staţii pentru transportul în comun şi pontoane pe apă, pe malul sudic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 3.0m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 3 anexat prezentului P.U.Z.; - staţiile de transport în comun pe apă şi pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal. Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale sau a dalelor din beton, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi III.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 3.0m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 3 anexat prezentului P.U.Z.;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

71

Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. III.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 3m respectiv 4m, conform profil nr. 3 şi 4 anexat prezentului P.U.Z.; Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - se va amenaja malul cu gradene din piatră, conform catalogului anexat; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă sub formă de gradene; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 6. Comerţ / producţie / servicii III.6. Zonă de servicii pe malul sudic (Autogara)

Funcţiuni permise: Se admite pastrarea functiunii existente pana la gasirea unui amplasament pentru Autogara, in urma elaborarii unui studiu de trafic. Se propune zonă de servicii, alimentaţie publică (bistro, cafenea sau restaurant cu orientarea spre Bega), agrement, zonă rezidenţială. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 6. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - POT maxim admis 30%, CUT maxim admis 1.1. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr- un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - clădirile vor avea faţada principală orientată spre Bega, formând un front compact, care să se integreze armonios cu clădirile istorice de pe splaiul Tudor Vladimirescu. Pe cât posibil, va fi preluată modenatura şi raportul plin-gol al acestora; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

72

7. Străzi, poduri, parcări III.7.a Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) III.7.b Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITATI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

III.7.c Pasarelă

Funcţiuni permise: Pasarelă destinată exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale pasarelei. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va ocoli pasarela. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Înlocuirea pasarelei se va putea face doar în urma unui concurs de soluţii de arhitectură, şi se vor respecta următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a podului va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. III.7.d Podul Muncii

Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale si a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

73

Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 9. Monumente istorice III.9 Turnul de apă Funcţiuni permise: Parcela turnului de apă istoric va fi amenajată ca zonă de recreere, având funcţia de piaţetă publică sau centru comunitar înconjurat de spaţiu verde. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 9. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Amenajare: - se vor desfiinţa împrejmuirile şi anexe nevaloroase din punct de vedere istoric şi arhitectural din jurul turnului; - amenajarea subzonei funcţionale cu locuri de şezut, orientate spre Bega Bulevard (cu gradene etc.) şi mobilier conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z; - amenajarea peisageră va include completarea vegetaţiei existente pe sit cu arbori de talie mică sau arbuşti.

Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

74

B IV

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

75

Descrierea subzonei funcţionale B IV: 1. Canalul Bega şi malurile sale IV.1 Canalul Bega şi malurile sale

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisă construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe ambele maluri şi pontoane pe malul sudic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 3.0m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 3 anexat prezentului P.U.Z.; - staţiile de transport în comun pe apă şi pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m pe malul nordic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal. Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi IV.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea spaţiului verde al malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea minim 3.0m pe ambele maluri ale canalului Bega, conform profil nr. 3 anexat prezentului P.U.Z.;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

76

Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea spaţiului verde al malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va fi 3m respectiv 4m, conform profil nr. 3 (în aval de Podul de Fier), profil 4 (în amonte de Podul de Fier) anexate prezentului P.U.Z. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică IV.3 Zonă de recreere pe malul sudic

Funcţiuni permise: - loc de recreere în zonă rezidenţială, cu facilităţi pentru joacă/ sport, zonă de picnic şi funcţiuni complementare – restaurant existent; sunt excluse alte funcţiuni; - reamenajarea şi modificarea malului sudic al canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - amenajarea zonei cu mobilier urban conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 3. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va asigura suprafata de teren necesara spre Canalul Bega, cu lăţimea de minim 12m de la albia minoră, pentru construirea aleii pietonale/ velo conform profil nr. 3, respectiv 4 anexate prezentului P.U.Z.; - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente, posibil dublate de plantaţii; - suprafaţa spaţiului verde amenajat va fi de minim 40% din suprafaţa parcelelor subzonei; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

77

- suprafeţele amenajate pentru sport, terasele, platformele, construcţiile din materiale ecologice sau aleile, nu vor depăşi 40% din suprafaţa parcelelor. Se admite mărirea spaţiului destinat sportului în aer liber, doar micşorând suprafaţa pentru clădiri; - spaţiul de depozitare alocat restaurantului va fi de maxim 10 % din suprafaţa clădirii acestuia. Amenajare: Se va dezvolta în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - viitoarele amenajări, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile în care faţada către Canalul Bega va fi faţada principală; - se vor înlocui împrejmuirile existente cu unele conform catalogului de mobilier urban ataşat prezentului PUZ; - se vor împrejurimi exclusiv terenurile de sport cu materiale transparente, conform catalogului anexat; - loc de joacă pentru copii va fi împrejmuit cu gard viu sau arbuşti; - amenajarea peisageră a zonei va include atât spaţii înierbate pentru joacă, cât şi plantarea de arbori de talie mare; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - toate aleile vor fi de min. 2,5 m lăţime, cu execuţie cu învelitoare solidificată cu apă, şi amplasate în strânsă legătură cu căile de acces adiacente; - se va amenaja zona din partea de est a podului propus la punctul IV.7.f ca o zonă verde; - delimitarea dintre carosabil şi spaţiul verde se va face prin împrejmuiri din gard viu sau arbuşti; - nu se vor amenaja parcări în preajma restaurantului, ci doar o alee de acces pentru aprovizionare, accesibilă cu autovehicule; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 5. Zonă de locuinţe IV.5.a, b Front stradal spre Bega

Amenajare: - se va menţine ansamblul de clădiri existente (înălţime, modenatură, etc.), pentru valoarea arhitecturală şi urbanistică care o are. - nu se va depăşi înălţimea la cornişă a ansamblului de clădiri reprezentative, marcat pe planşa de reglementări urbanistice, respectiv 15m. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 9. 7. Străzi, poduri, parcări IV.7.a Podul Eroilor

Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

78

- înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m.

Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. IV.7.b Podul Ştefan cel Mare 5

Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m.

Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. IV.7.c Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) IV.7.d Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu)

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii.

Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

79

IV.7.e Podul de Fier

Funcţiuni permise: Pod destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale podului. În mod obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.7.f Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie II

Funcţiuni permise: Pod propus, destinat circulaţiei auto, cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura trotuarului şi pistei pentru biciclete de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malurile apei, la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

80

ZONA C. CENTRU VERDE LUXURIANT Zona C conţine subzonele C. V, C. VI şi C. VII, delimitate astfel: C. V – de la limita vestică a Parcului Central, până la Podul Tinereţii, C. VI – de la Podul Tinereţii, până la Podul Michelangelo, iar C. VII – de la Podul Michelangelo până la limita estică a Parcului Copiiilor. Caracteristici ale zonei: - Existenţa unor parcuri de-a lungul malurilor canalului Bega şi a unei oferte relativ bogate şi diversificate de servicii şi funcţiuni (agrement, cultură, alimentaţie publică, sport, educaţie etc.) - cost ridicat de investiţie pentru modernizarea instalaţiilor existente, a dotărilor şi pentru introducerea unor funcţiuni adaptate prezentului; - relaţia cu canalul Bega este deteriorată prin circulaţii importante auto şi diverse utilizări comerciale; - Deteriorarea mobilierului urban existent din parcuri şi necesitatea imediată de reînnoire şi modernizare; - Continuitatea circulaţiei pentru pietoni/ biciclişti este întreruptă prin blocarea căii de acces sub Podul Tinereţii, accesele spre aleea de pe mal sunt în general accese secundare sau care necesită amenajare; - Existenţa unor facilităţi gastronomice şi de agrement, care necesită însă reînnoiri şi care au potenţial de dezvoltare (de exemplu: creşterea atractivităţii, îmbunătăţirea orientării către Bega); - Existenţa unor planuri care prevăd extinderea străzilor şi a circulaţiei, care vor îngreuna accesul pietonal / cu bicicleta către malurile canalului Bega. Obiective ale dezvoltării: - Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde existent. Obiectivul principal este extinderea

acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

- Protejarea şi extinderea parcurilor de-a lungul malurilor canalului Bega (realizarea caracterului de spină verde) pentru toţi locuitorii oraşului; - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Crearea de conexiuni între parcurile existente şi spaţiile verzi de pe maluri prin înlăturarea / demolarea funcţiunilor necorespunzătoare şi prin modificarea circulaţiei existente; - Construcţia de noi poduri pietonale pentru a îmbunătăţi fluxul circulaţiei pe direcţia nord-sud; - Reamenajarea şi modernizarea parţială a unor parcuri şi o deschidere / accesibilitate mai mare către oraş (de exemplu: eliminarea gardurilor); - Transformarea "Parcului Copiilor" într-un parc contemporan; - Dezvoltarea serviciilor şi facilităţilor existente (sport, agrement, alimentaţie publică) şi orientarea / deschiderea acestora către canalul Bega; - Crearea unui spaţiu verde de legătură amenajat între "Parcul Rozelor" şi "Parcul Justiţiei".

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

81

C V

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

82

Descrierea subzonei funcţionale C. V: 1. Canalul Bega şi malurile sale V.1.a Canalul Bega şi malurile sale

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisa construirea de pontoane pe malul sudic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea 3m respectiv 4m,, conform profil nr. 2 (pe malul nordic), respectiv 4 (pe malul sudic) anexat prezentului P.U.Z.; - pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal;

Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.1.b Canalul Bega şi malurile sale

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisa construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe malul sudic şi nordic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de min 15m de-a lungul malului canalului Bega;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

83

- lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea min. 4,5m, pe ambele maluri, conform profil nr. 5 si 6 anexat prezentului P.U.Z.; - staţiile de transport în comun pe apă vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic; Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi V.2.a Parcul Central

Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager, cu spaţii de joacă pentru copii. Se va reamenaja partea vestică a parcului până la aleea centrală, în urma elaborării unui proiect de amenajare peisageră. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde.

Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma elaborării unui proiect de amenajare peisageră derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor recondiţiona aleile existente; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului

Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea malului Begăi. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

84

Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.2.c Parcul Catedralei

Funcţiuni permise: Parc public cu valoare de monument istoric, amenajat peisager. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme şi construcţii, nu va depăşi 30% din suprafaţa parcului; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde.

Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor recondiţiona aleile existente şi se va salubriza parcul; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.2.d Parcul Alpinet

Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde.

Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor recondiţiona aleile existente astfel încât sa fie accesibile si pentru persoanele cu dificultăţi de deplasare; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică V.3.a Bază sportivă Funcţiuni permise: Spaţiu destinat activităţilor sportive. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe malul canalului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 3.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

85

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - suprafaţa spaţiului verde amenajat va fi de minim 40% din suprafaţa parcelelor subzonei; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4; - se vor reduce suprafeţele amenajate pentru sport cu beton sau alte materiale impermeabile, terase, platforme, construcţii din materiale ecologice până la cel mult 40% din suprafaţa subzonei funcţionale.

Amenajare: - viitoare reconstrucţii sau amenajări vor include obligatoriu orientarea spre cursul apei; - se vor demola împrejmuirile existente şi se vor reface după exemplul propus în Catalogul anexat. V.3.b, V.3.c Zonă de recreere

Funcţiuni permise: Spaţiu destinat alimentaţiei publice, evenimentelor culturale. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe malul canalului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 3.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4.

Amenajare: - viitoare reconstrucţii sau amenajări vor include obligatoriu orientarea faţadei principale spre cursul apei. 4. Servicii publice/ instituţii V.4 Facultatea de Medicină

Funcţiuni permise: Spaţii de învăţământ înconjurate de zonă verde. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe malul canalului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 4.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Amenajare: - viitoare reconstrucţii sau amenajări vor include obligatoriu orientarea faţadei principale spre cursul apei; - se vor demola împrejmuirile existente pentru a permite continuitatea aleii pietonale dinspre malul Begăi.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

86

7. Străzi, poduri, parcări V.7.a Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.7.b Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu)

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.7.c Podul Traian Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m; - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

87

Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. 8. Zonă mixtă V.8.a Bază sportivă înconjurată de zonă verde Funcţiuni permise: Facilităţi pentru sport: teren de sport, bazin in aer liber sau acoperit. Interdicţie temporară de construcţie, până la elaborare PUD. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: Pentru amenajarea parcului se va elabora un PUD, care va conţine şi următoarele elemente: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - intrarea în baza sportivă va fi tratată ca o piaţetă; - eventuala împrejmuire a bazei sportive va fi vegetală.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

88

C VI

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

89

Descrierea subzonei funcţionale C. VI: 1. Canalul Bega şi malurile sale VI.1. Canalul Bega şi malurile sale

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi alimentaţie publică, precum şi construirea de noi toalete publice; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisa construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - lăţimea aleii pietonale si pentru biciclete va avea 5m, respectiv 3m, conform profil nr. 6 (pe malul nordic), respectiv 2 si 3 (pe malul sudic) anexat prezentului P.U.Z.; - staţiile pentru transport în comun pe apă şi terasele de lemn sau pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi VI.2.a Parcul Justiţiei

Funcţiuni permise: Parc istoric public amenajat peisager. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 8% din suprafaţa parcului; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde.

Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi, se vor demola împrejmuirile existente, iar spre strada George Enescu se va practica o împrejmuire cu gard viu (h 60cm) a zonei verzi; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, diferenţierea profilului şi materialelor acestora;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

90

- extinderea parcului până la malul canalului Bega şi crearea unui acces facil din parc spre Bega Bulevard; - crearea unei legături exclusiv pietonale între Clădirea Facultăţii de Hidrotehnică şi cea care adăposteşte la momentul elaborării prezentei documentaţii Restaurantul „Bănăţeana”, prin reabilitarea drumului de legătură existent; - amenajarea unui spaţiu de joacă între canalul Bega şi strada Spiru Haret; - plantarea de arbuşti suplimentari; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.b Parcul „Academia”

Funcţiuni permise: Parc public amenajat în urma unui concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, cu locuri de joacă, zonă de picnic (inclusiv cu funcţiune de alimentaţie publică – bar, bistro) şi terenuri sportive în aer liber. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - reducerea numărului de terenuri de sport pentru volei sau tenis la maxim 3; - refacerea aleilor existente, astfel încât să aibă un profil de minim 2.5m lăţime; - suprafaţa totală a chioşcurilor pentru alimentaţie publică nu va depăşi 100mp (inclusiv terasele aferente).

Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui studiu de fezabilitate, derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, care să conţină obligatoriu următoarele elemente: - reamenajarea părţii sudice a parcului cu menţinerea arborilor valoroşi; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi, ci vor fi amenajate ca spaţii de joacă verzi; - amenajarea unui spaţiu verde accesibil şi dotat cu facilităţi corespunzătoare pentru joacă şi sport în aer liber; - împrejmuirea cu gard transparent a terenurilor de sport; - crearea unei legături cu Parcul Justiţiei şi cu zona de locuinţe limitrofă; - amenajarea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete între podul pietonal aferente acestei subzone (VI.7.b) şi strada Trandafirilor; - asigurarea continuităţii aleii existente în partea de nord a parcului până în Parcul Justiţiei, corelarea aleilor cu podurile pietonale propuse şi Bega Bulevard, precum şi amenajarea unei reţele de alei care să străbată parcul de la est la vest; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, având un finisaj solidificat cu apă; - corpurile pentru iluminatul public, împrejmuirile, chioşcurile şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.c Parcul Rozelor

Funcţiuni permise: Parc istoric cu valoare decorativă dotat cu scenă de spectacole în aer liber. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

91

- suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - este necesară construcţia unui gard din confecţie metalică, transparent, având o înălţime de maxim 1.5m, pentru a delimita partea nordica a parcului, în dreptul scenei de spectacole în aer liber, conform planşei de Reglementări urbanistice, astfel încât să permită un acces controlat în această zonă pe durata concertelor sau manifestărilor care necesită acest lucru.

Amenajare: - reabilitarea aleilor prin modernizarea infrastructurii; - se va realiza un nou acces în parc, dinspre B-dul Michelangelo, în partea nordică a parcului; - se va face un racord între Bega Bulevard şi trotuarul aferent B-dului Michelangelo, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se vor lua măsuri de reducere a zgomotului provenit dinspre B-dul Michelangelo prin plantarea de arbori sau prin panouri fonoizolante dublate de vegetaţie; - se va asigura continuitatea aleilor între parc şi Bega Bulevard, precum şi între acesta şi zona de locuinţe limitrofă; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.d Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona B-dului Michelangelo

Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager pentru petrecerea timpului liber, cu zonă pentru alimentaţie publică (bar, bistro) în proximitatea malului sudic al Canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - suprafaţa totală a chioşcurilor pentru alimentaţie publică nu va depăşi 100mp (inclusiv terasele aferente).

Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se va racorda Bulevardul Vasile Pârvan cu Bega Bulevard, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, având un finisaj solidificat cu apă; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

VI.2.e Spaţiu verde pe marginea carosabilului de-a lungul B-dului Vasile Pârvan

Funcţiuni permise: Spaţiu verde pe marginea Bulevardului Vasile Pârvan şi parcări amenajate cu materiale permeabile la apă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

92

Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde; - parcările vor fi delimitate cu gard din plasă de sârmă dublat de gard viu (h 60cm).

Amenajare: - amenajarea peisageră a zonei va include atât spaţii înierbate, cât şi plantarea de arbori de talie mare, formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale. Sunt preferate speciile locale; - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc. VI.2.f Parcul Studenţilor

Funcţiuni permise: Spaţiu verde în campusul universitar amenajat cu locuri de stat şi alei din materiale permeabile la apă şi lăcaş de cult înconjurat de zonă verde.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Amenajare: - amenajarea peisageră a zonei va include atât spaţii înierbate, cât şi plantarea de arbori de talie mare, formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale. Sunt preferate speciile locale; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.g Spaţiu verde în campusul universitar

Funcţiuni permise: Spaţiu verde în campusul universitar amenajat cu locuri de stat şi alei din materiale permeabile la apă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 10% din suprafaţa parcului; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde.

Amenajare: - amenajarea peisageră a zonei va include atât spaţii înierbate, cât şi plantarea de arbori de talie mare, formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale. Sunt preferate speciile locale; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică VI.3.a Zonă de recreere la sud de Canalul Bega

Funcţiuni permise: Spaţiu destinat divertismentului, sportului, alimentaţie publică, amenajat cu parcări. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Parcări pot fi amenajate numai în zonele marcate pe planşa de reglementări urbanistice. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 3.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

93

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea aleii pietonale/ velo, conform profil nr. 2 din profilele propuse pentru amenajarea Bulevardului Bega; - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente, posibil dublate de plantaţii; - suprafaţa spaţiului verde amenajat va fi de minim 40% din suprafaţa parcelelor subzonei; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4; - suprafeţele amenajate pentru sport, terasele, platformele, construcţiile din materiale ecologice sau aleile, nu vor depăşi 40% din suprafaţa parcelelor. Se admite mărirea spaţiului destinat sportului în aer liber, doar micşorând suprafaţa pentru clădiri.

Amenajare: - între parcele se vor amenaja alei pietonale spre Bega Bulevard; - viitoarele amenajări, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile în care faţada către Canalul Bega va fi faţada principală; - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public, împrejmuirile şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.3.b Zonă de recreere la nord de Canalul Bega – Restaurantul Bănăţeana

Funcţiuni permise: Spaţiu destinat divertismentului, alimentaţiei publicei. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 3.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia între 3 – 5m; - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Amenajare: - se poate amenaja spaţiul verde existent prin plantarea de arbori sau arbuşti suplimentari spre Bega Bulevard; - faţadele înspre Bega vor fi faţade principale; - împrejmuirile existente vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

4. Servicii publice/ instituţii VI.4.a Academia de Artă Funcţiuni permise: Spaţiu destinat manifestărilor culturale. Se poate amenaja curtea estică ca galerie în aer liber. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 4.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

94

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente şi se vor demola cele existente, opace; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Amenajare: - amenajarea spaţiului curţii estice sub forma unei terase cu vedere şi acces către locurile de joacă din Parcul Academia (VI.2.b); - nu se va împrejmui spaţiul verde; - corpurile pentru iluminatul public, împrejmuirile şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.4.b Facultatea de Hidrotehnică

Funcţiuni permise: Spaţii de învăţământ înconjurate de zonă verde, cu spaţii de parcare în incintă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 4.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente şi se vor demola cele existente, opace; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Amenajare: - viitoarele modernizări vor include orientarea faţadelor principale către Canalul Bega şi parcurile învecinate; - se va asigura o cale de acces suplimentară dinspre Bega Bulevard şi podul pietonal din apropiere 7. Străzi, poduri, parcări VI.7.a Podul Tinereţii

Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m.

Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

95

- se vor deschide arcele existente ale podului pentru a permite accesul pietonal şi ciclistic pe sub pod; - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. VI.7.b, c Pod propus pentru circulaţie pietonală şi ciclistică

Funcţiuni permise: Pod propus, destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale podului. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va trece pe sub pod. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - lăţimea liberă a podului va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. Amenajare: Se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete, atât pe sub acest pod, cât şi între pod şi Bega Bulevard, la ambele capete ale podului; - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - la construcţia şi finisarea podului se pot folosi următoarele materialele: lemn, oţel, beton armat sau o combinaţie între acestea. VI.7.d Str. Spiru Haret, Str. George Enescu Funcţiuni permise: Străzi înfundate destinate circulaţiei auto, alei pietonale, parcări înierbate (perpendicular faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va mări numărul parcărilor la 30 de locuri; - dimensiunea carosabilului, a trotuarelor şi a parcărilor, va fi conform secţiunii 7 din partea desenată. Amenajare: - se vor folosi doar dale înierbate pentru parcări; parcarea se va face exclusiv în partea nordică a subzonei VI.3.b, conform planşei de Reglementări urbanistice din prezentul PUZ, cu acces exclusiv dinspre str. 20 Decembrie 1989; - se va închide str. Spiru Haret pentru circulaţia motorizată, în dreptul limitei estice a parcării conform planşei de Reglementări urbanistice din prezentul PUZ şi va deveni alee pietonală (se va

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

96

reduce lăţimea noii alei pietonale la 3m); se va reconstrui intersecţia cu str. George Enescu sub forma unui sens giratoriu, pentru a facilita accesul şi ieşirea din incinta Facultăţii de Hidrotehnică; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.7.e Bulevardul Vasile Pârvan Funcţiuni permise: Stradă principală destinată circulaţiei auto, bordată de alei pietonale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - se va face legătura între Bega Bulevard şi Campusul universitar, facilitând accesul pietonal şi ciclistic.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

97

C VII

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

98

Descrierea subzonei funcţionale C. VII: 1. Canalul Bega şi malurile sale VII.1 Canalul Bega şi malurile sale

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi alimentaţie publică, precum şi construirea de noi toalete publice; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisa construirea de pontoane pe malul sudic şi nordic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - construirea aleii pietonale/ velo se va face conform profil nr. 4 (pe malul nordic), respectiv 3 şi 7 (pe malul sudic) din profilele propuse pentru amenajarea Bega Bulevard, conform detaliului din partea desenată; lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 4m, respectiv 3m, conform profilului ales. - staţiile pentru transport în comun pe apă şi terasele de lemn sau pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal;

Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de locuri de şezut orientate spre cursul apei; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi VII.2.a Parcul Copiilor

Funcţiuni permise: Parc public amenajat cu locuri de joacă, contact cu natura şi recreere activă pentru toate vârstele, dar în special pentru copii, funcţiuni culturale şi zonă de picnic. Sunt permise funcţiuni comerciale (terase, chioşcuri pentru alimentaţie publică). Se vor amenaja locuri cu facilităţi pentru îngrijirea sugarilor. Se va reamenaja parcul pe baza unui proiect de amenajare peisageră. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - aleile nu vor depăşi 20% din suprafaţa parcului;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

99

- zona verde şi locurile de joacă în aer liber se vor întinde pe o suprafaţă de minim 80% din aria parcului; - chioşcurile destinate alimentaţiei publice/ agrement, nu vor depăşi 100mp fiecare (inclusiv terasa aferentă); - pentru zona de alimentaţie publică şi agrement POT maxim admis 1%, regim de înălţime – maxim P; - zona de îngrijire a sugarilor va respecta dimensiunile prevăzute prin legislaţia în vigoare.

Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă culturală şi de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma elaborării unui studiu de fezabilitate, incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete de-a lungul Begăi; - reabilitarea împrejmuirilor parcului şi a intrărilor; nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente. Se va reduce înălţimea împrejmuirii parcului spre Bega Bulevard; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi din interiorul parcului; - se vor amenaja căile de circulaţie spre toate obiectivele astfel încât să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilităţi; - extinderea parcului până la malul canalului Bega şi crearea unui acces facil din parc spre Bega Bulevard; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se vor amenaja diverse locuri de joacă pentru diferite grupe de vârstă (de exemplu, nisip pentru copii, echipament de căţărare pentru adolescenţi, facilităţi de joacă pentru tineri, de şah pentru seniori); - se vor amenaja şi locuri de joacă utilizabile în orice anotimp al anului, precum şi pentru jocuri creative; - sunt interzise facilităţi de joacă care produc zgomot, precum pistele de carting; - se vor lua măsuri de reducere a zgomotului provenit dinspre B-dul Michelangelo prin crearea de bariere fonice înverzite; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic).

VII.2.b Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona B-dului Michelangelo

Funcţiuni permise: Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona Bulevardului Michelangelo. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde.

Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se va racorda Bulevardul Vasile Pârvan cu Bega Bulevard, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, având un finisaj solidificat cu apă; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VII.2.c Parcul Vasile Pârvan

Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager pentru petrecerea timpului liber.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

100

Nu sunt permise funcţiuni comerciale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: Aleea continuă de-a lungul canalului Bega va avea o lăţime de minim 3m, cu rampe suplimentare spre podul pietonal. Suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme şi construcţii, nu va depăşi 10% din suprafaţa parcului.

Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma elaborării unui proiect de amenajare peisageră derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură., incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete de-a lungul Begăi; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se va racorda Bulevardul Vasile Pârvan cu Bega Bulevard, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei. Se va realiza o alee pietonală spre zona sudică rezidenţială a subzonei şi spre Parcul Poporului; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii - se vor amenaja o alee principală între malul canalului Bega şi B-dul Vasile Pârvan amenajată ca pistă asfaltată pentru biciclete şi alei secundare în apropierea canalului executate cu învelitoare solidificată cu apă/ alei din pietriş; - delimitarea dintre spaţiul urban rutier şi spaţiu verde se va face prin împrejmuiri vegetale: gard viu, arbuşti; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 3. Timp liber, sport, divertisment şi alimentaţie publică VII.3 Zonă de recreere la sud de Canalul Bega

Funcţiuni permise: Spaţiu destinat divertismentului, sportului, alimentaţiei publicei, amenajat cu parcări. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 3.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - parcările vor fi delimitate cu gard din plasă de sârmă dublat de gard viu (h 60cm). - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Amenajare: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoarele construcţii, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile unei orientări către Canalul Bega; - se vor folosi doar dale înierbate pentru parcări. 5. Locuire

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

101

VII.5 Zonă de locuinţe

Funcţiuni permise: Locuire cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale sau alimentatie publica. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 5.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual: înălţimea la cornişă a clădirii va fi de maxim 10m, cu un regim de înălţime maxim de P+2.

Amenajare: - viitoarele construcţii, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile unei orientări a faţadelor principale către Canalul Bega. 6. Destinaţii comerciale/ producţie/ prestări de servicii VII.6 Servicii

Funcţiuni permise: Zonă de servicii înconjurată de spaţiu verde. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 6.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual; - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. 7. Străzi, poduri, parcări VII.7.a Podul Michelangelo

Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m.

Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente: - se vor deschide arcele existente ale podului pentru a permite continuitatea Bega Bulevard;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

102

- suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. VII.7.b Pasaj subteran

Funcţiuni permise: Pasaj subteran destinat circulaţiei auto. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: Se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură. VII.7.c Bulevardul Vasile Pârvan

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. VII.7.d Pasarela Parcul Copiilor pentru circulaţie pietonală şi ciclistică

Funcţiuni permise: Pasarelă destinată exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale sale. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va trece pe lângă ea. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: Modernizarea pasarelei se va realiza în urma unui concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, şi se vor respecta următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a pasarelei va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a pasarelei va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun.

Amenajare: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete, atât pe lângă acest pod, cât şi între pod şi Bega Bulevard, la ambele capete ale sale; - iluminarea suplimentară a pasarelei se va realiza în baza unui concept individual. 8. Zonă mixtă VII.8 Zonă mixtă

Funcţiuni permise: Spaţiu verde în campusul universitar amenajat cu locuri de stat, alei din materiale permeabile la

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

103

apă şi terenuri de sport. În partea nordică a subzonei se va amplasa un cămin studenţesc. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Amenajare: - amenajarea peisageră a zonei va include atât spaţii înierbate, cât şi plantarea de arbori de talie mare, formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale şi menţinerea arborilor valoroşi . Sunt preferate speciile locale; amenajarea spaţiului verde încât să fie accesibil şi dotat cu facilităţi corespunzătoare pentru sport; - împrejmuirea cu gard transparent a terenurilor de sport; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

104

ZONA D. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ 2 Zona de locuit atractivă 2 conţine subzona D. VIII, delimitată astfel: de la limita estică a Parcului Copiilor până la Podul Dacilor. Caracteristici ale zonei: - Parte a cartierului istoric Fabric cu clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală (P + 2, P + 3), proprietate publică şi privată, în stare de degradare, care necesită reabilitare; - Lipsa unei circulaţii continue pentru pietoni/ biciclete de-a lungul malurilor canalului Bega; - Construirea unor blocuri cu mai multe etaje la nord de canalul Bega (la est de cartierul Cetate şi la vest de cartierul Fabric), precum şi în vecinătatea Pieţei agroalimentare "Badea Cârţan"; - Piaţa "Badea Cârţan" - piaţa agroalimentară, sursă principală de aprovizionare locală imediată, cu potenţial de dezvoltare, caracterizată în prezent printr-un trafic intens dirijat deficitar şi valenţă de pol urban; - Planuri privind amenajarea inelului 2 de circulaţie prin extinderea părţii carosabile de la 2 la 4 benzi pe str. Andrei Mocioni cu efect de separare suplimentară a legăturii între parc/ zona verde adiacentă şi canal. Obiective ale dezvoltării: - Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde existent. Obiectivul principal este extinderea

acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

- Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri, acolo unde este posibil şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Îmbunătăţirea accesibilităţii către canalul Bega şi extinderea spaţiului verde pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în cartier; - Încurajarea deschiderii de cafenele temporare de-a lungul malurilor canalului Bega pentru a crea noi puncte de atracţie şi a atrage locuitorii în această parte a oraşului; - Transformarea "Parcului Mocioni" într-un parc contemporan; - Reorganizarea şi extinderea Pieţei "Badea Cârţan", principala sursă de aprovizionare locală imediată şi îmbunătăţirea relaţiei acesteia cu canalul Bega; - Creşterea calităţii spaţiului urban pentru a atrage investitori şi creşterea utilizării zonei ca zonă de locuinţe.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

105

D VIII

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

106

Descrierea subzonei funcţionale D. VIII: 1. Canalul Bega şi malurile sale VIII.1. Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi alimentaţie publică, precum şi construirea de noi toalete publice; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisa construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - construirea aleii pietonale/ velo se va face conform tipologiei nr. 3 pe malul nordic, iar pe cel sudic conform tipologiei 3 (în aval de podul pentru închiderea inelului II de circulaţie) şi 7 (în amonte de podul pentru închiderea inelului II de circulaţie şi sub podurile din zona VIII) din profilele propuse pentru amenajarea Bega Bulevard, conform detaliului din partea desenată; lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 3m, conform profilului ales. - staţiile pentru transport în comun pe apă şi terasele de lemn sau pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, pe malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de locuri de şezut orientate spre cursul apei; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi VIII.2.a Parcul Mocioni Funcţiuni permise: Parc public, pentru petrecerea timpului liber şi cu locuri de joacă pentru copii. care va fi amenajat pe baza unui proiect de amenajare peisageră derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, Nu sunt permise funcţiuni comerciale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

107

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 8% din suprafaţa parcului.

Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma elaborării unui proiect de amenajare peisageră derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete de-a lungul Begăi; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - loc de joacă pentru copiii de până la 10 ani, loc de întâlnire pentru tineri; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii şi amplasarea lor in urma unui concept separat, fără a mări suprafaţa existentă a aleilor. Se vor amenaja căile de circulaţie spre toate obiectivele astfel încât să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilităţi; - delimitarea dintre spaţiul urban rutier şi spaţiu verde se va face prin împrejmuiri vegetale: gard viu, arbuşti, cu rol fonoizolant; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VIII.2.b Parcul Poporului

Funcţiuni permise: Parc istoric amenajat peisager şi cu teren de sport în aer liber. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde; - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 10% din suprafaţa parcului.

Amenajare: - reabilitarea aleilor prin modernizarea infrastructurii; - împrejmuirea terenului de sport va fi obligatoriu transparentă; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic).

5. Zonă de locuinţe VIII.5 Front stradal spre Bega

Amenajare: - se va conserva ansamblul de clădiri existente (înălţime, modenatură, etc), pentru valoarea arhitecturală şi urbanistică care o are. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 9. 6. Destinaţii comerciale/ producţie/ prestări de servicii VIII.6.a Destinaţii comerciale/ prestări de servicii

Funcţiuni permise: Zonă de servicii cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 6.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

108

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VIII.6.b Hotel

Funcţiuni permise: Zonă de servicii cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 6.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Amenajare: - se va amenaja o alee de acces prin parc, în spatele hotelului. 7. Străzi, poduri, parcări VIII.7.a Stradă secundară (Splaiul Protopop Meletie Draghici, Strada Mocioni)

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii.

Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - se va menţine şi repara pavajul cu piatră cubică a Străzii Mocioni; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VIII.7.b Stradă secundară (Splaiul Nistrului)

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii.

Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

109

VIII.7.c Podul Dacilor

Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7.

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată. - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m.

Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. VIII.7.d Pasaj pentru închiderea inelului II de circulaţie

Funcţiuni permise: Pasaj propus destinat circulaţiei auto ce va fi dezvoltat în urma unui studiu de fezabilitate. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - pasaj cu 4 benzi de circulaţie; - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m.

Amenajare: Se va întocmi un proiect tehnic pentru acest pasaj, care va include trecerea pistei pietonale şi de biciclişti pe sub acesta şi consolidarea taluzului, dacă va fi necesar. VIII.7.e Podul Decebal

Funcţiuni permise: Pod cu valoare de monument istoric, destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

110

- se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Amenajare: - se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual. 9. Ansamblu valoros VIII.9 Turn de apă Amenajare: - se va menţine turnul de apă existent, pentru valoarea urbanistică care o are. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 9.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

111

ZONA E. TRANSFORMARE 2 Zona E conţine subzonle funcţionale E. IX şi E. X, delimitate astfel: E. IX – de la Podul Dacilor, până la Podul Mihai Viteazul, iar E. X – de la Podul Mihai Viteazul, până la Uzina de Apă. Caracteristici ale zonei: - Fostă zonă industrială, în imediata vecinătate a canalului Bega; - Clădirile au utilizare mixtă, cea mai mare parte dintre acestea fiind însă nefolosite. În această zonă se află şi clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală; - Existenţa unei alei pentru pietoni şi a unei piste pentru biciclete, cu întreruperi, de-a lungul canalului Bega, în partea de nord a zonei; - Zonă de locuit în vecinătatea malurilor canalului Bega, însă neatractivă şi cu un standard de calitate scăzut şi care îngrădeşte accesul spre canal; - Deficit al spaţiului verde; - Lipsa deschiderii construcţiilor şi a orientării funcţiunilor existente către malurile canalului Bega; - Existenţa unor planuri concrete de dezvoltare şi a unor P.U.Z.-uri în zonă. Obiective ale dezvoltării: - Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde existent. Obiectivul principal este extinderea

acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

- Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Transformarea clădirilor industriale existente, cu valoare istorică şi arhitecturală, în clădiri cu funcţiuni socio-culturale, de locuit sau pentru întreprinderi mici şi mijlocii; - Extinderea zonelor libere necesare coagulării spaţiului public pentru creşterea calităţii acestuia; - Construcţia de noi poduri (pietonale / biciclişti) pentru îmbunătăţirea fluxului de circulaţie pietonală/ biciclistică; - Deschiderea accesului către canalul Bega; - Creşterea calităţii spaţiului urban pentru a atrage investitori.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

112

E IX

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

113

Descrierea subzonei funcţionale E. IX: 1. Canalul Bega şi malurile sale IX.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului

Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere, în vecinătatea pavilioanelor de odihnă; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor. Este permisă construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe apă pe ambele maluri; - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

Dimensiuni: - pentru a menţine continuitatea Bulevardului Bega, se vor demola împrejmuirile existente de pe domeniul public, astfel încât să existe un coridor verde public pe malul sudic al canalului. În cazul în care regimul de proprietate rămâne privat, construirea pe o distanţă de 15m de la albia minoră a Begăi va fi interzisă iar împrejmuirile vor fi obligatoriu transparente. - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - construirea aleii pietonale/ velo pe ambele maluri se va face conform profil nr. 3 din profilele propuse pentru amenajarea Bega Bulevard, conform detaliului din partea desenată; lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 3m, conform profilului ales. - pontoanele şi staţiile de transport în comun pe apă vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m . Amenajare: - pontoanele şi staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de locuri de şezut orientate spre cursul apei; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi IX.2 Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia;

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

114

Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări IX.7.a Stradă secundară (Splaiul Peneş Curcanul) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - se va desfiinţa parcarea amenajată pe malul Begăi pentru a permite continuitatea aleii pietonale şi pentru biciclete; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IX.7.b Pod propus pentru circulaţie auto, pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pod propus, destinat circulaţiei auto, pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale sale. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va trece pe sub acest pod. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o componentă obligatorie a podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete, atât pe lângă acest pod, cât şi între pod şi Bega Bulevard, la ambele capete ale sale; - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

115

IX.7.c Podul Mihai Viteazul Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Modernizarea podului va include următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. 8. Funcţiuni mixte IX.8.a Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una comercială, de alimentaţie publică şi de servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Regimul de înălţime admis pentru această subzonă este de maxim P+4, cu înălţime maximă la cornişă de 15m, cu accente de P+6 la colţurile cvartalului. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui PUD, cu cladiri cu front discontinuu spre Bega, care să permită extinderea zonei verzi de pe mal, în interiorul cvartalului. Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale. IX.8.b Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una mixtă: comerţ, servicii, alimentaţie publică, locuire colectivă şi funcţiuni complementare care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

116

Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 22m, pentru cele care au frontul spre Bega. Retragerea construcţiilor de la albia minoră a Begăi va fi de 20m. Pentru funcţiunea de locuinţe din această subzonă, înălţimea clădirilor cu frontul spre Bega va fi de maxim 22m, cu un regim de înălţime maxim de P+6E, POT max 40%, CUT max 3, spaţii verzi 35%. În afara parcelelor reglementate prin PUZ/ PUD până la data aprobării prezentului PUZ, regimul de înălţime al clădirilor va fi de maxim P+4 spre Bega si maxim P+4 spre partea sudică a loturilor. În proximitatea pasarelei propuse la punctul IX.7.b, se va putea amplasa un accent cu înălţimea maximă de 30m, în zona marcată pe planşa de reglementări, care va ocupa maxim 2% din suprafaţa subzonei. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr- un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, cu cladiri cu front discontinuu spre Bega, care să permită extinderea zonei verzi de pe mal, în interiorul cvartalului, şi ţinând cont de PUZ-urile aprobate prin HCL 02.12.2008, respectiv HCL 23.07.2008. Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale. În jurul fostei Fabrici de piele se va amenaja o piaţetă. IX.8.c Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una mixtă: comerţ, alimentaţie publică, locuire colectivă şi servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Clădirile cu frontul spre Bega vor avea un regim de înălţime maxim de P+8E, spaţii verzi amenajate 25%. Se admite amplasarea unui accent cu înălţimea de maxim 40m în zona marcată pe planşa de reglementări, care va ocupa maxim 10% din suprafaţa subzonei. IX.8.d Zonă mixtă Funcţiuni permise: Biserică înconjurată de spaţiu verde. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 8. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: POT şi CUT actual se menţin.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

117

E X

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

118

Descrierea subzonei funcţionale E. X: 1. Canalul Bega şi malurile sale X.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă pe malul nordic; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - construirea aleii pietonale/ velo se va face conform profil nr. 4 pe malul nordic, iar pe cel sudic conform tipologiei 3 din profilele propuse pentru amenajarea Bega Bulevard, conform detaliului din partea desenată; lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 4m, respectiv 3m, conform profilului ales; - staţiile de transport în comun pe apă vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul nordic. Amenajare: - se vor amenaja scări de acces spre apă în strânsă legătură cu aleile din Parcul Uzinei; - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de locuri de şezut orientate spre cursul apei; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - se vor construi rampe suplimentare de acces dinspre Bega Bulevard spre poduri; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi X.2.a Parcul Uzinei Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi amenajat pentru agrement cu construcţii temporare – pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

119

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - pavilioanele nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). X.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia. Amenajare: - se poate amenaja spaţiul cu sculpturi urbane; - se vor amenaja alei de legătură între Bulevardul Bega şi căile de acces existente; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 5. Locuire X.5.a Locuire pe malul nordic Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una de locuire. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 5. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 10m, cu un regim de înălţime maxim de P+2+M sau P+2+Er, iar spre Podul Mihai Viteazul, se admit accente de P+4 şi înălţime la cornişă de 15m, pe colţul cvartalului. Amenajare: Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale. X.5.b Locuire pe malul sudic Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una de locuire. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 5. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

120

Dimensiuni: Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 10m, cu un regim de înălţime maxim de P+2+M sau P+2+Er, iar spre Podul Mihai Viteazul, se admit accente de P+4 şi înălţime la cornişă de 15m, pe colţul cvartalului. Amenajare: Faţadele înspre Bega vor fi faţade principale. 7. Străzi, poduri, parcări X.7.a Stradă secundară (Strada Uzinei) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto bordată de alei pietonale (fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. X.7.b Stradă secundară (Strada Frederic Chopin) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto bordată de alei pietonale (fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. X.7.c Pasarelă pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pasarelă destinată circulaţiei cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă pasarelă. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: Se va putea reface pasarela în urma unui concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, şi se vor respecta următoarele dimensiuni:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

121

- lăţimea liberă a pasarelei va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a pasarelei va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. 9. Monumente istorice X.9 Uzina de Apă Funcţiuni permise: Revitalizarea sitului Uzinei de Apă pentru a adăposti facilităţi socio-culturale este recomandată, mai ales în contextul proximităţii Bulevardului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 9. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unui PUD derivat dintr- un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

122

ZONA F. ZONĂ RURALĂ Zona F conţine subzona F. XI care este delimitată astfel: de la Uzina de Apă, până la limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara. Caracteristici ale zonei: - Tranziţie spre mediul rural cu construcţii caracteristice (locuire în regim P / P + 1, curte şi dependinţe); - Suprafeţe întinse de terenuri agricole şi pajişti; - Lipsa circulaţiei pentru pietoni/ biciclete de-a lungul malurilor canalului Bega. Obiective ale dezvoltării: - Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde existent. Obiectivul principal este extinderea

acestuia, pentru a se asigura un coridor verde de minim 15 m pe ambele maluri ale canalului Bega;

- Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Protejarea caracterului rural; interzicerea altor tipuri de construcţii, decât cele caracteristice zonei (casă în regim P / P + 1, curte şi dependinţe); - Promovarea integrării armonioase în natură şi peisaj a activităţilor zilnice şi promovarea legăturii cu zonele de petrecere a timpului liber din împrejurimile Timişoarei.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

123

E X

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

124

Descrierea subzonei funcţionale F. XI: 1. Canalul Bega şi malurile sale XI.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 1. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia. Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.). 2. Parcuri şi spaţii verzi XI.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi, amenajat cu un pavilion pentru odihnă, în zona stabilită prin prezentul PUZ, destinat strict pentru agrement. - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 2. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - construirea aleii pietonale/ velo se va face conform tipologiei nr. 1 din profilele propuse pentru amenajarea Bega Bulevard, conform detaliului din partea desenată; lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 1.5m, conform profilului ales; - pavilionul nu va depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 15% din suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilionul pentru odihnă va fi construit din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

125

XI.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi, amenajat cu un pavilion pentru odihnă, în zona stabilită prin prezentul PUZ, destinat strict pentru agrement. - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - construirea aleii pietonale/ velo se va face conform tipologiei nr. 1 din profilele propuse pentru amenajarea Bega Bulevard, conform detaliului din partea desenată; lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea 1.5m, conform profilului ales; - pavilionul nu va depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 15% din suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilionul pentru odihnă va fi construit din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări XI.7.a Străzi secundare (Strada Rozelor, Strada Vălişoara) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. XI.7.b Străzi secundare (Strada Colonia Radio, Strada Canalul Bega) Funcţiuni permise: Se va deschide pentru circulaţia publică Strada Colonia Radio, cu avizul S.C. Aquatim S.A. XI.7.c Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie IV Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto, pietonale şi ciclistice, ce va fi dezvoltat în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice �i de arhitectură. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

126

Dimensiuni: - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va dezvolta în urma elaborării unui PUD derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, incluzând următoarele elemente: - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. Conceptul nu va împiedica continuitatea Bega Bulevard. XI.7.d Pasarelă pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pasarelă destinată circulaţiei cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă pasarelă. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - se vor respecta toate prevederile de la Capitolul III. GENERALITĂŢI, Punctul 7. Interdicţii: - orice alte funcţiuni cu excepţia celor permise, sunt interzise. Dimensiuni: În cazul refacerii pasarelei, se vor respecta următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a pasarelei va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a pasarelei va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun.

Întocmit,

Arh. Loredana Brihac Arh. Dan Stoian

Anexa nr. 2 la H.C.L.__________________________ INDICII DE CONSTRUCTIBILITATE LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE În zona studiată sunt propuse următoarele unităţi şi subunităţi funcţionale : Zona A. Transformare, subzonele A. I şi A. II; Zona B. Zonă de locuit atractivă, subzonele B. III şi B. IV; Zona C. Centru verde luxuriant, subzonele C. V, C. VI şi C. VII; Zona D. Zonă de locuit atractivă, subzona D. VIII; Zona E. Transformare, subzonele E. IX şi E. X; Zona F. Zonă rurală, subzona F. XI. In toate subzonele este permisa: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului acvatic pe canalul Bega - vaporetto (ambarcaţiune de mici dimensiuni destinată transportului în comun), bărci cu sau fără motor, hidrobiciclete etc.; - construcţiia de noi poduri si pasarele sau reabilitarea celor existente - fără a obtura continuitatea aleilor pietonale/ pentru biciclete pe sub acestea; In anumite zone, conform plansei REGLEMENTARI URBANISTICE, este permisa amplasarea de debarcadere, pavilioane pentru odihna, staţii pentru transportul în comun, pontoane, pavilioane cu servicii şi alimentaţie publică, terase; ZONA A. TRANSFORMARE, subzonele A. I ŞI A. II; Subzona A I:

I.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Este permisa construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe malul sudic, lungime max. 10m şi lăţime max. 3m, din lemn, ieşite în consolă, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; Este permisă construirea de pavilioane pentru odihnă (regim de înălţime P, suprafaţă max. 15mp), si debarcadere din lemn. I.2 Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Este permisă construirea de pavilioane pentru odihnă (regim de înălţime P, suprafaţă max. 15mp), din lemn şi grupuri sanitare publice cu caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic). I.7.a Stradă secundară si I.7.b Stradă secundară (Splaiul Sofocle) Strazi secundare destinate circulaţiei auto, pietonale. I.8 Zonă mixtă Se propune schimbarea functiunii zonei industriale in locuire cu funcţiuni complementare (activităţi comerciale, servicii). Subzona A II:

II.1 Canalul Bega şi malurile sale Este permisa construirea de staţii pentru transportul în comun şi pontoane pe apă, pe malul nordic, lungime max. 10m şi lăţime max. 3m, ieşite în consolă, din lemn, in consola fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorata de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; Este permisă construirea de debarcadere din lemn. II.2.a si II.2.b Spaţii verzi pe malul nordic si sudic al Canalului Este permisă construirea de pavilioane pentru odihnă (regim de înălţime P, suprafaţă max. 15mp), din lemn, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement şi grupuri sanitare publice cu caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic).

Este permisă construirea de debarcadere, in apropierea pavilioanelor pentru odihna. II.5 Zonă de locuinţe pe malul sudic Pentru construcţii sau intervenţii asupra construcţiilor de pe parcelele cu front înspre canalul Bega se vor respecta indicii actuali de construibilitate: pentru locuinţe individuale POT max = 40%, regimul de înălţime max P+2E+M/Er, CUTmax = 1.6, iar în cazul locuinţelor colective, regim de max P+4, POT max 20%, CUT max=1; În cazul modificării indicilor urbanistici, prin PUZ se va impune un regim de înălţime de maxim P+4 şi înălţime maximă la cornişă h=15 m. II.7.a Podul Modoş Pod feroviar propus pentru reabilitare II.7.b Stradă secundară (Spl. Sofocle) si II.7.d Stradă secundară (Spl. N. Titulescu) Strazi secundare destinate circulaţiei auto, pietonale. II.7.c Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie IV Pod destinat circulaţiei auto, cicliste şi pietonale; II.8.a Zonă mixtă pe malul nordic Se propune schimbarea functiunii zonei industriale in zona pentru locuit si servicii. Întreaga zonă va fi orientată către Bega, cu alei şi spaţii verzi în continuarea celor de pe mal. Calea ferată ce mărgineşte situl spre vest va fi scoasă din folosinţă. Având în vedere caracterul acestei zone şi vecinătatea Canalului Bega, spaţiul verde va fi de minim 30% din suprafaţa sitului, structurat astfel: o bandă verde cu lăţimea de 20m, pe întreaga lungime a limitei de proprietate dinspre Canal, începând de la limita de proprietate, o fâşie compactă de minim 5% din suprafaţa sitului ca zonă verde publică ce asigură legătura dintre malul Begăi şi Splaiul Nicolae Titulescu, de la nord la sud, iar restul în funcţie de soluţia urbanistică propusă. Regimul de înălţime maxim admis pentru această subzonă va fi de maxim P+5 spre malul canalului şi maxim P+7 în partea nordică a subzonei. II.8.b Zonă mixtă pe malul sudic Se propune revitalizarea zonei şi amenajarea acesteia ca port – cu debarcader, zonă de recreere, cu spaţii comerciale (terase, chioşcuri) şi administrative, parcări; Clădirea administrativă a portului si grupuri sanitare publice vor avea suprafaţă max. 150mp; II.9 Ansamblu de cladiri al Combinatului Petrochimic Solventul Se propune revitalizarea sitului fostului Combinat Petrochimic „Solventul” pentru a adăposti facilităţi socio-culturale si pastrarea ansamblului de cladiri, marcate pe plansa Reglementari Urbanistice. ZONA B. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ, subzonele B.III şi B.IV; Subzona B. III:

III.1 Canalul Bega şi malurile sale Este permisa construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă şi pontoane pe apă, pe malul sudic, lungime max. 10m şi lăţime max. 3m, din lemn, ieşite în consolă, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; Este permisă construirea de debarcadere din lemn. III.2.a si III.2.b Spaţii verzi pe malul nordic si sudic al Canalului Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia III.6. Zonă de servicii pe malul sudic(Autogara) Zonă de servicii, alimentaţie publică (bistro, cafenea sau restaurant cu orientarea spre Bega) şi agrement în zonă rezidenţială, cu POT maxim admis 30%, CUT maxim admis 1.1. III.7.a Stradă secundară (Spl. N. Titulescu) si III.7.b Stradă secundară (Spl. T. Vladimirescu) Strazi secundare destinate circulaţiei auto, pietonale. III.7.c Pasarelă. Pasarela propusa pentru reabilitare. III.7.d Podul Muncii Pod propus pentru reabilitare. III.9 Turnul de apă Parcela turnului de apă, monument istoric va fi amenajată ca zonă de recreere, având funcţia de piaţetă publică sau centru comunitar înconjurat de spaţiu verde.

Subzona B IV:

IV.1 Canalul Bega şi malurile sale Este permisa construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe ambele maluri lungime max. 10m şi lăţime max. 3m, din lemn, ieşite în consolă, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; Este permisă construirea de pontoane, din lemn, pe malul sudic si debarcadere, din lemn. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal. IV.2.a si IV.2.b Spaţii verzi pe malul nordic si sudic al Canalului Se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia IV.3 Zonă de recreere pe malul sudic Se propune loc de recreere în zonă rezidenţială, cu facilităţi pentru joacă/ sport, zonă de picnic şi funcţiuni complementare – restaurant existent; sunt excluse alte funcţiuni; - suprafaţa spaţiului verde amenajat va fi de minim 40% din suprafaţa parceleli; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4; - suprafeţele amenajate pentru sport, terasele, platformele, construcţiile din materiale ecologice sau aleile, nu vor depăşi 40% din suprafaţa parcelelor. Se admite mărirea spaţiului destinat sportului în aer liber, doar micşorând suprafaţa pentru clădiri; IV.5.a, b Locuinte-Front stradal spre Bega - se va menţine ansamblul de clădiri existente (înălţime, modenatură, etc.), pentru valoarea arhitecturală şi urbanistică care o are. - nu se va depăşi înălţimea la cornişă a ansamblului de clădiri reprezentative, marcat pe planşa de reglementări urbanistice, respectiv 15m. IV.7.a Podul Eroilor si IV.7.b Podul Ştefan cel Mare Poduri propuse pentru reabilitare. IV.7.c Stradă secundară (Spl. N. Titulescu) si IV.7.d Stradă secundară (Spl. T. Vladimirescu) Strazi secundare destinate circulaţiei auto, pietonale. IV.7.e Podul de Fier Pod propus pentru reabilitare. IV.7.f Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie II Pod destinat circulaţiei auto, cicliste şi pietonale; ZONA C. CENTRU VERDE LUXURIANT, subzonele C.V, C. VI şi C.VII; Subzona C. V:

V.1.a Canalul Bega şi malurile sale Este permisa construirea de pontoane, pe malul sudic, lungime max. 10m şi lăţime max. 3m, ieşite în consolă, din lemn, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; V.1.b Canalul Bega şi malurile sale Este permisa construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe ambele maluri lungime max. 10m şi lăţime max. 3m, din lemn, ieşite în consolă, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timisoara; V.2.a Parcul Central Parc public amenajat peisager, cu spaţii de joacă pentru copii. Se va reamenaja partea vestică a parcului până la aleea centrală, în urma elaborării unui proiect de amenajare peisageră. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; V.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Spaţiu verde în apropierea malului Begăi. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; V.2.c Parcul Catedralei Parc public cu valoare de monument istoric, amenajat peisager.

- suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme şi construcţii, nu va depăşi 30% din suprafaţa parcului; V.2.d Parcul Alpinet Parc public amenajat peisager. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; V.3.a Bază sportivă - Zona destinata activităţilor sportive. Se admit demolări în favoarea măririi spaţiului verde. - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - suprafaţa spaţiului verde amenajat va fi de minim 40% din suprafaţa parcelelor subzonei; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4; - se vor reduce suprafeţele amenajate pentru sport cu beton sau alte materiale impermeabile, terase, platforme, construcţii din materiale ecologice până la cel mult 40% din suprafaţa subzonei funcţionale. V.3.b, V.3.c Zonă de recreere Zona destinata alimentaţiei publice, evenimentelor culturale. - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4. V.4 Facultatea de Medicină Spaţii de învăţământ înconjurate de zonă verde. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. V.7.a Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) si V.7.b Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu) Strazi destinate circulaţiei auto, pietonale. V.7.c Podul Traian Pod propus pentru reabilitare. V.8 Zonă mixtă -Bază sportivă înconjurată de zonă verde Facilităţi pentru sport: teren de sport, bazin in aer liber sau acoperit. Interdicţie temporară de construcţie, până la elaborare PUD. Subzona C. VI:

VI.1. Canalul Bega şi malurile sale Este permisa construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic, lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, din lemn, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi alimentaţie publică, precum şi construirea de noi toalete publice; VI.2.a Parcul Justiţiei Parc istoric public amenajat peisager. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 8% din suprafaţa parcului; VI.2.b Parcul „Academia” Parc public amenajat în urma elaborării unui studiu de fezabilitate derivat dintr-un concurs de soluţii urbanistice şi de arhitectură, cu locuri de joacă, zonă de picnic (inclusiv cu funcţiune de alimentaţie publică – bar, bistro) şi terenuri sportive în aer liber - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; VI.2.c Parcul Rozelor Parc istoric cu valoare decorativă dotat cu scenă de spectacole în aer liber. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; VI.2.d Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona B-dului Michelangelo

Parc public amenajat peisager pentru petrecerea timpului liber, cu zonă pentru alimentaţie publică (bar, bistro) în proximitatea malului sudic al Canalului Bega. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; - suprafaţa totală a chioşcurilor pentru alimentaţie publică nu va depăşi 100mp (inclusiv terasele aferente). VI.2.e Spaţiu verde pe marginea carosabilului de-a lungul B-dului Vasile Pârvan Spaţiu verde pe marginea Bulevardului Vasile Pârvan şi parcări amenajate cu materiale permeabile la apă. VI.2.f Parcul Studenţilor Spaţiu verde în campusul universitar amenajat cu locuri de stat şi alei din materiale permeabile la apă şi lăcaş de cult înconjurat de zonă verde. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 15% din suprafaţa parcului; VI.2.g Spaţiu verde în campusul universitar Spaţiu verde în campusul universitar amenajat cu locuri de stat şi alei din materiale permeabile la apă. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 10% din suprafaţa parcului; VI.3.a Zonă de recreere la sud de Canalul Bega Spaţiu destinat divertismentului, sportului, alimentaţie publică, amenajat cu parcări. - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - suprafaţa spaţiului verde amenajat va fi de minim 40% din suprafaţa parcelelor subzonei; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate până la POT maxim 20%, CUT maxim 0.4; - suprafeţele amenajate pentru sport, terasele, platformele, construcţiile din materiale ecologice sau aleile, nu vor depăşi 40% din suprafaţa parcelelor. Se admite mărirea spaţiului destinat sportului în aer liber, doar micşorând suprafaţa pentru clădiri. VI.3.b Zonă de recreere la nord de Canalul Bega – Restaurantul Bănăţeana Spaţiu destinat divertismentului, alimentaţiei publicei. - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VI.4.a Academia de Artă Spaţiu destinat manifestărilor culturale. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VI.4.b Facultatea de Hidrotehnică Spaţii de învăţământ înconjurate de zonă verde, cu spaţii de parcare în incintă. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VI.7.a Podul Tinereţii Pod propus pentru reabilitare. VI.7.b, c Pasarele propuse pentru circulaţie pietonală şi ciclistică VI.7.d Str. Spiru Haret, Str. George Enescu Strazi destinate circulaţiei auto, pietonale. VI.7.e Bulevardul Vasile Pârvan Stradă principală destinată circulaţiei auto, pietonale. Subzona C. VII:

VII.1 Canalul Bega şi malurile sale Se permite construirea de pontoane pe malul sudic şi nordic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic, lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, din lemn, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal;

- sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi alimentaţie publică, precum şi construirea de noi toalete publice; VII.2.a Parcul Copiilor Parc public amenajat cu locuri de joacă, contact cu natura şi recreere activă pentru toate vârstele, dar în special pentru copii, funcţiuni culturale şi zonă de picnic. - aleile nu vor depăşi 20% din suprafaţa parcului; - zona verde şi locurile de joacă în aer liber se vor întinde pe o suprafaţă de minim 80% din aria parcului; - chioşcurile destinate alimentaţiei publice/ agrement, nu vor depăşi 100mp fiecare (inclusiv terasa aferentă); - pentru zona de alimentaţie publică şi agrement POT maxim admis 1%, regim de înălţime – maximP; VII.2.b Spaţiu verde Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona Bulevardului Michelangelo. - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. VII.2.c Parcul Vasile Pârvan Parc public amenajat peisager pentru petrecerea timpului liber. Nu sunt permise funcţiuni comerciale. Suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme şi construcţii, nu va depăşi 10% din suprafaţa parcului. VII.3 Zonă de recreere la sud de Canalul Bega Spaţiu destinat divertismentului, sportului, alimentaţiei publicei, amenajat cu parcări. Se admit demolări în favoarea măririi spaţiului verde. - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VII.5 Zonă de locuinţe Locuire cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale sau alimentatie publica. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual: înălţimea la cornişă a clădirii va fi de maxim 10m, cu un regim de înălţime maxim de P+2. VII.6 Servicii Zonă de servicii înconjurată de spaţiu verde. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual; VII.7.a Podul Michelangelo Pod propus pentru reabilitare. VII.7.b Pasaj subteran Pasaj subteran propus destinat circulaţiei auto. VII.7.c Bulevardul Vasile Pârvan Stradă destinată circulaţiei auto, pietonale. VII.7.d Pasarela Parcul Copiilor pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Pasarela propusa pentru reabilitare. VII.8 Zonă mixtă Spaţiu verde în campusul universitar amenajat cu locuri de stat, alei din materiale permeabile la apă şi terenuri de sport. În partea nordică a subzonei se va amplasa un cămin studenţesc. ZONA D. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ 2, subzona D.VIII, Subzona D. VIII:

VIII.1. Canalul Bega şi malurile sale Se permite construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic, lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, din lemn, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi alimentaţie publică, precum şi construirea de noi toalete publice;

VIII.2.a Parcul Mocioni Parc public, pentru petrecerea timpului liber şi cu locuri de joacă pentru copii. Nu sunt permise funcţiuni comerciale. Se va reamenaja parcul pe baza unui proiect de amenajare peisageră. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 8% din suprafaţa parcului. VIII.2.b Parcul Poporului Parc istoric amenajat peisager şi cu teren de sport în aer liber. - suprafaţa ocupată de alei din materiale impermeabile sau platforme, nu va depăşi 10% din suprafaţa parcului. VIII.5 Front stradal spre Bega - se va conserva ansamblul de clădiri existente (înălţime, modenatură, etc), pentru valoarea arhitecturală şi urbanistică care o are. VIII.6.a Destinaţii comerciale/ prestări de servicii Zonă de servicii cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VIII.6.b Hotel Zonă de servicii cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale. - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VIII.7.a Stradă secundară (Splaiul Protopop Meletie Draghici, Strada Mocioni) si VIII.7.b Stradă secundară (Splaiul Nistrului) Strazi destinate circulaţiei auto şi pietonale VIII.7.c Podul Dacilor Pod propus pentru reabilitare. VIII.7.d Pod propus pentru închiderea inelului II de circulaţie Pod propus VIII.7.e Podul Decebal Pod propus pentru reabilitare. VIII.9 Turn de apă - se va menţine turnul de apă existent, pentru valoarea urbanistică care o are. ZONA E. TRANSFORMARE 2, subzonele E. IX şi E. X Subzona E. IX:

IX.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Se permite construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe apă pe ambele maluri, lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, din lemn, ieşite în consolă, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; IX.2 Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Spaţiu verde în apropierea Begăi. - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; IX.7.a Stradă secundară (Splaiul Peneş Curcanul) Strada destinata circulaţiei auto şi pietonale. IX.7.b Pod propus pentru circulaţie auto, pietonală şi ciclistică IX.7.c Podul Mihai Viteazul Pod propus pentru reabilitare. IX.8.a Zonă mixtă Destinaţia acestei zone va fi una comercială, de alimentaţie publică şi de servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel. Regimul de înălţime admis pentru această subzonă este de maxim P+4, cu înălţime maximă la cornişă de 15m, dar sunt admise şi accente de P+6 la colţurile cvartalului. IX.8.b Zonă mixtă Destinaţia acestei zone va fi una mixtă: comerţ, servicii, alimentaţie publică, locuire colectivă şi funcţiuni complementare care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio- culturale.

Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 22m, pentru cele care au frontul spre Bega. Retragerea construcţiilor de la albia minoră a Begăi va fi de 20m. Pentru funcţiunea de locuinţe din această subzonă, înălţimea clădirilor cu frontul spre Bega va fi de maxim 22m, cu un regim de înălţime maxim de P+6E, POT max 40%, CUT max 3, spaţii verzi 35%. În afara parcelelor reglementate prin PUZ/ PUD până la data aprobării prezentului PUZ, regimul de înălţime al clădirilor va fi de maxim P+4 spre Bega si maxim P+4 spre partea sudică a loturilor. În proximitatea podului auto propus la Spl Morarilor, se va putea amplasa un accent cu înălţimea maximă de 30m, în zona marcată pe planşa de reglementări, care va ocupa maxim 2% din suprafaţa subzonei. IX.8.c Zonă mixtă Destinaţia acestei zone va fi una mixtă: comerţ, alimentaţie publică, locuire colectivă şi servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. .Clădirile cu frontul spre Bega vor avea un regim de înălţime maxim de P+8E, spaţii verzi amenajate 25%. Se admite amplasarea unui accent cu înălţimea de maxim 40m în zona marcată pe planşa de reglementări, care va ocupa maxim 10% din suprafaţa subzonei. IX.8.d Zonă mixtă Biserică înconjurată de spaţiu verde. POT şi CUT actual se menţin. Subzona E. X:

X.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Se permite construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă pe malul nordic, lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, din lemn, ieşite în consolă, fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timişoara; X.2.a Parcul Uzinei Spaţiu verde în apropierea Begăi amenajat pentru agrement cu construcţii temporare – pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement. - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - pavilioanele nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). X.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Spaţiu verde în apropierea Begăi. - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia. X.5.a Locuire pe malul nordic Destinaţia acestei zone va fi una de locuire. Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 10m, cu un regim de înălţime maxim de P+2+M sau P+2+Er, iar spre Podul Mihai Viteazul, se admit accente de P+4 şi înălţime la cornişă de 15m, pe colţul cvartalului. X.5.b Locuire pe malul sudic Destinaţia acestei zone va fi una de locuire. Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 10m, cu un regim de înălţime maxim de P+2+M sau P+2+Er, iar spre Podul Mihai Viteazul, se admit accente de P+4 şi înălţime la cornişă de 15m, pe colţul cvartalului. X.7.a Stradă secundară (Strada Uzinei) si X.7.b Stradă secundară (Strada Frederic Chopin) Strazi destinate circulaţiei auto şi pietonale X.7.c Pasarelă pentru circulaţie pietonală şi ciclistică. Pasarela propusa pentru reabilitare. X.9 Uzina de Apă Revitalizarea sitului Uzinei de Apă pentru a adăposti facilităţi socio-culturale este recomandată, mai ales în contextul proximităţii Bulevardului Bega.

ZONA F. ZONĂ RURALĂ, subzona F. XI Subzona F. XI:

XI.1 Canalul Bega şi malurile sale Spaţiu verde în apropierea Begăi. - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia. XI.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Spaţiu verde în apropierea Begăi, amenajat cu un pavilion pentru odihnă (regim de înălţime P, suprafaţă de max. 15mp), destinat strict pentru agrement.; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 15% din suprafaţa spaţiului verde. - pavilionul pentru odihnă va fi construit din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; XI.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Spaţiu verde în apropierea Begăi, amenajat cu un pavilion pentru odihnă (regim de înălţime P, suprafaţă de max. 15mp), destinat strict pentru agrement.; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 15% din suprafaţa spaţiului verde. - pavilionul pentru odihnă va fi construit din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; XI.7.a Străzi secundare (Strada Rozelor, Strada Vălişoara) Strazi destinate circulaţiei auto şi pietonale XI.7.b Străzi secundare (Strada Colonia Radio, Strada Canalul Bega) Se va deschide pentru circulaţia publică Strada Colonia Radio, cu avizul S.C. Aquatim S.A. XI.7.c Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie IV XI.7.d Pasarelă pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Pasarela propusa pentru reabilitare. Întocmit, Arh. Loredana Brihac

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

1

MASTERPLAN

PLAN URBANISTIC ZONAL

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

2

COLECTIV DE ELABORARE

DENUMIRE PROIECT: Plan urbanistic zonal -

BENEFICIAR

PROIECTANT GENERAL / COORDONATOR :

(CCRCIT)

COORDONATOR :

AUTORI:

dr. ing. Gabriele Seelemann

arh. Lavinia Popa

arh. Astrid Heck

noiembrie 2009

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

3

Cuprins :

1. Introducere ........................................................................................................................ 4

2. Etapa de planificare........................................................................................................... 4

3. Tipologia drumurilor........................................................................................................... 4

......................................................................................................... 4

3.2 Tipuri de drumuri ......................................................................................................... 7

................................................................................. 8

:

Plan -Nr Scara

03-B-0 Masterplan 1:5000

06-B-1

06-B-2

06-B-3

06-B-4

06-B-5 aracteristice. Profil de alee V

06-B-6

06-B-7

06-B-8

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

4

1. Introducere

le formulate în cadrul PUZ Bega.

formulate în cadrul PUZ Bega.

–

i

elemente evidente de

accesibilitate.

, în plan

zonei.

2. Etapa de planificare

creere, la

P .

3. Tipologia drumurilor

3.1

Valori orientative cu privire la gabarita

dimensiuni orientative)

A. Alei pietonale

= 4 x 0,75 m= 3,00 m

-zise)

B. Piste pentru bicicli

pistelor pentru

-1 m

-2,50m

i sens:

1,60 – 2,00m 2,00 – 2,50m

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

5

1,60-2,00m

( - )

C.

În cazul ideal, de

min. 5,00m.

în

î

2,50m - 3,00m trebuie

i pentru a evita

posibilele conflicte între grupele de utilizatori.

– –

ca fiind suficien

popular

nibil.

în mod considerabil

a copacilor, a elementelor de mobilier urban, a corpurilor

de iluminat etc.

Copaci

1,50 m. În cazul în care sp

insuficient

Iluminarea

in -a-vis sau alternativ (obligatorie izolarea

cablurilor).

0,75 m.

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

6

Mobilier urban

pentru parcarea biciclet semne de

ghidaj ar trebui nverzite adiacente (l

1,50 m), ele neavând nevoie de sp

b

Î

materiale diferite cu avantajele si dezavantajele aferente ei. Independent de

metodele diferite de fixare, alegerea adâncimii de fundare

în n realizarea

A. Asfaltarea

, atât din i din punct de

ved i al în inerii ulterioare a drumului o constituie aceea de

asfaltare a acestuia.

Prin adaosul de vopsea

ionate, cu costuri suplim

asfaltice negre” binecunoscute.

îmbr a unei piste cicliste se

te a fi deosebi .

D asfaltul constau în lipsa p rii

o rezistenta dovedit

ri ulterioare la nivel de instala ii. În acest caz iuni ale drumului trebuiesc

care trebuie efectuata din nou pe acele por iuni asfaltarea nou a

acestuia - constituie totodat un dezavantaj din punct de vedere al aspectului estetic.

Acestea

B. Pavare

cu bugetul de care se dispune pot fi amenajate alei

cicliste cu diferite pav a fi mult mai accesibile decât

cile mari formatate.

i atractivitatea dalelor de beton se deosebesc între ele. În acest sens se

efectuarea unui i pre

Atunci când pavajul este montat într- ia acestuia

ionalitatea

i

persoanele cu handicap.

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

7

C. Construirea pavajelor

Construirea aleilor secundare în parcuri, uzitând pavajele (compuse din agregate

natural amestec bituminos,

la pavajul asfaltic clasic. To

din punct de vedere

financiar.

Acestea ngrijire, comparativ cu cele asfaltice sau de beton.

Domeniul de folosire al acestora este mult mai restrâns î ii de ploaie, iar

pentru utilizatorii de patine cu rotile, pavajul nu este pretabil.

Aleile pava liant nu sunt pretabile pentru drumuri

- n care se poate

.

iuni d ionalitate este de preferat ca drumurile

principal fie asfaltate sau pavate.

3.2 Tipuri de drumuri

aleilor pietonale sunt propuse 8 tipuri de

profiluri de drumuri:

Tip Caracteristici

Tip I

2,5m +

1

+

0,8m

1,7m

1,5m

Tip II

3m,

2,0m

1,0m

Tip III Alee cu l

+

1,0m

2,0m

1,5m

Tip IV 1,8m

2,2m

1,5m

Tip V +

cu trepte

tre apa

1,8m

2,2m

1,5m

Tip VI + Alee pi

2 piste de biciclete în mijloc

+ zid pe care se poate odihni

2,2m

1,8m

1,0m

Tip VII

3m

1 + alee 2,0m

Tip VIII Alee

2.50m , 1

1,50m

1,0m

PROIECT NR. 1/2009

P.U.Z. Malurile Canalului Bega

CRCIT)

8

Acestea sunt reprezentate grafic în planuri,

marcat amplasamentul. Aceste profile au fost prelucrate în baza s

06-B-1 - 06-B-8)

4.

atalog sunt prezentate cu titlu de

exemplu

urbane.

ivire la

BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA EXISTENTĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 183 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 14.9 8.14% Sit industrial 13.1 7.16% Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

42,1 23%

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 14.70% Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 86 47% BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA PROPUSĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 183 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 16 8.74% Sit industrial 0 0% Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

48,1 26.28%

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 14.70% Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 92 50.28%