Informații HCL

Număr	263
An	2009
Data emiterii	30.06.2009
Link oficial	Primăria Timisoara
Proces verbal	PV din 30.06.2009

Atașamente în original

Citat de (1)

HCL 27/26.01.2010

Atenție! Textul din fișierele atașate la HCL este afișat doar în scop informativ. Acesta a fost extras automat și pot exista greșeli. Verificați în permanență atașamentul în formatul original.

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 263/30.06.2009 privind aprobarea soluţiei de principiu a P.U.Z. Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă şi prelungirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega până la aprobare finală P.U.Z.

30.06.2009

Hotararea Consiliului Local 263/30.06.2009
privind aprobarea soluţiei de principiu a P.U.Z. Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă şi prelungirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega până la aprobare finală P.U.Z.

Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC2009 - 12518/09.06.2009 al Primarului Municipiului Timişoara, domnul GHEORGHE CIUHANDU;
Având în vedere avizele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite si taxe, Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public si privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor, Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
În baza Hotărârii Consiliului Local nr.157/28.05.2002 privind aprobarea Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara;
Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 544/16.12.2008 - privind stabilirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega.
În conformitate cu dispoziţiile art.36 alin.(2) lit.c) şi alin.(5) lit.c) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art.45 alin.2 din Legea nr. 215/2001 - privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;

HOTARASTE

Art.1: Se aprobă soluţia de principiu pentru reglementarea situaţiei malurilor Canalului Bega propusă pin P.U.Z. "Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă", conform Proiectului nr.1/2009, realizat de proiectant general Direcţia Dezvoltare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2: Se aprobă prelungirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega începând cu data de 01.07.2009 şi până la aprobarea finală a P.U.Z. "Malurile Canalului bega şi zona sa de influenţă", dar nu mai târziu de 31.12.2009.

Art.3 : Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Dezvoltare şi Direcţia Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Art. 4: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Consiliului Judeţean Timiş;
- Serviciului Juridic;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei Edilitare;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei Patrimoniu;
- Direcţiei Comunicare;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Drumuri şi Transporturi;
- Biroului Control Intern şi Managementul Calităţii;
- Mass - media locale.

Presedinte de sedinta
SMARANDA POPA RADOVAN

Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: 01.pdf

titlu plansa:

Analiza - Accesibilitatea Canalului Bega dinspre/ inspre localitatile invecinate

scara:

grafica

nr. proiect:

01_2009 proiectant:

PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA

DIRECTIA DE DEZVOLTARE

str. C. D. Loga, nr.1, 300030 Timisoara, Romania

tel/ fax 0040 256 293 605

e-mail: [email protected]

beneficiar:

PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA

data:

ianuarie 2009

titlu proiect:

Plan urbanistic zonal - Malurile canalului Bega

si zona sa de influenta, Timisoara

faza:

PUZ

nr. plansa:

01_A

arh. Aurelia Junie

arh. Loredana Brihac

arh. Vladimir Obradovici

Atasament: 02.pdf

titlu plansa: Analiza - Potential de dezvoltare si relationare a zonelor de agrement din jurul Timisoarei

scara: grafica

nr. proiect: 01_2009

proiectant: PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA DIRECTIA DE DEZVOLTARE str. C. D. Loga, nr.1, 300030 Timisoara, Romania tel/ fax 0040 256 293 605 e-mail: [email protected]

beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA

data: ianuarie 2009

titlu proiect: Plan urbanistic zonal - Malurile canalului Bega si zona sa de influenta, Timisoara

faza: PUZ

nr. plansa: 02_A

arh. Aurelia Junie

arh. Loredana Brihac

arh. Vladimir Obradovici

fin

Atasament: masterplan_und_puz_A0.pdf

BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA EXISTENTĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 164 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 16,4 10 Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

35,4

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 17 Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 85,3 52 BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA PROPUSĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 164 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 11,6 7 Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

32,1 20

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 17 Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 93,3 56

Atasament: existent_5000_final_1920x825.pdf

BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA EXISTENTĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 164 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 16,4 10 Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

35,4

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 17 Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 85,3 52

Atasament: Memoriu.pdf

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA PROIECT NR. 1/2009 DIERCŢIA DEZVOLTARE P.U.Z. Malurile canalului Bega şi zona sa de influenţă Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT)

Status: 02.06.2009 1

PLAN URBANISTIC ZONAL MALURILE CANALULUI BEGA ŞI ZONA

SA DE INFLUENŢĂ

Status: 02.06.2009 2

1. FOAIE DE CAPĂT DENUMIRE PROIECT: Plan urbanistic zonal - Malurile canalului Bega Timişoara şi zona sa de influenţa BENEFICIAR: Municipiul Timişoara PROIECTANT GENERAL / COORDONATOR: Direcţia Dezvoltare Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT) COLABORATORI: Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) SUBPROIECTANŢI: SC VITAMINA SRL, SC SDAC Studio SRL PROIECT: nr. 1 / 2009 DATA ELABORĂRII: iunie 2009

Status: 02.06.2009 3

2. COLECTIV DE ELABORARE PROIECTANT GENERAL / COORDONATOR : Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Dezvoltare Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT) ARHITECTURĂ ŞI URBANISM: Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Urbanism PROTECŢIA MEDIULUI: Primăria Municipiului Timişoara Direcţia de Mediu CIRCULAŢIE, TRANSPORTURI: Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Drumuri şi Transporturi TRANSPORT PE CANALUL BEGA: Oficiul de Căpitănie Timişoara Regia Autonomă de Transport Timişoara (R.A.T.T.) ECHIPARE EDILITARĂ: Primăria Municipiului Timişoara Direcţia Edilitară STUDII: Direcţia Apelor Banat RIDICARE TOPOGRAFICĂ: SC BlackLight SRL

Status: 02.06.2009 4

3. BORDEROU A. PIESE SCRISE 1. FOAIE DE CAPĂT 2. COLECTIV DE COLABORARE 3. BORDEROU 4. MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE.......................................................................................................................... 7

1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei ................................................................................. 7 1.2 Obiectul planului urbanistic zonal.......................................................................................... 7 1.3 Surse documentare ............................................................................................................... 8

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII........................................................................................ 9 2.1 Evoluţia zonei ........................................................................................................................ 9 2.2 Încadrarea în localitate ........................................................................................................ 11 2.3 Elemente ale cadrului natural.............................................................................................. 11 2.4 Circulaţia ............................................................................................................................. 13 2.5 Ocuparea terenurilor ........................................................................................................... 18 2.6 Echipare edilitară................................................................................................................. 18 2.7 Probleme de mediu ............................................................................................................. 26 2.8 Opţiuni ale populaţiei........................................................................................................... 28

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ..................................................................... 29 3.1 Concluzii ale studiilor de fundamentare .............................................................................. 29 3.2 Prevederi ale planului urbanistic general ............................................................................ 30 3.3 Valorificarea cadrului natural............................................................................................... 30 3.4 Organizarea circulatiei......................................................................................................... 30 3.5 Zonificare functională - reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici ............................... 31 3.6 Dezvoltarea echipării edilitare ............................................................................................. 31 3.7 Protecţia mediului................................................................................................................ 33 3.8 Obiective de utilitate publică................................................................................................ 36

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................................................ 36 5. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ .................................................... 38

I. DISPOZIŢII GENERALE ........................................................................................................ 38 1. Rolul R.L.U. ............................................................................................................................... 38 2. Baza legală a elaborării............................................................................................................. 38 3. Domeniul de aplicare................................................................................................................. 38

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR ............................ 38 4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit ...................................................................................................................................................... 38 5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public ............................ 39 6. Reguli de amplasare şi de retragere minime obligatori ............................................................. 40 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii .................................................................. 40 8. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară.......................................................................... 41 9. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor..................................... 42 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri.................................... 42

III. GENERALITĂŢI ................................................................................................................... 44 1. Canalul Bega şi malurile sale (pe ambele maluri, câte 15m) .................................................... 44 2. Parcuri şi spaţii verzi ................................................................................................................. 45 3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie........................................................................... 47 4. Servicii publice / instituţii ........................................................................................................... 48 5. Locuire ...................................................................................................................................... 49 6. Comerţ/ producţie / servicii........................................................................................................ 51

Status: 02.06.2009 5

7. Străzi / poduri / parcări .............................................................................................................. 52 8. Funcţiuni mixte .......................................................................................................................... 54 9. Monumente istorice................................................................................................................... 54 III. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ ŞI OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ......................................................55 ZONA A. TRANSFORMARE ...........................................................................................................56 Caracteristici ale zonei .............................................................................................................. 56 Obiective ale dezvoltării ............................................................................................................ 56 Descrierea subzonei funcţionale A I.......................................................................................... 56 Descrierea subzonei funcţionale A II......................................................................................... 58 ZONA B. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ.................................................................................... 62

Caracteristici ale zonei .............................................................................................................. 63 Obiective ale dezvoltării ............................................................................................................ 63 Descrierea subzonei funcţionale B. III....................................................................................... 63

Descrierea subzonei funcţionale B IV ....................................................................................... 66 ZONA C. CENTRU VERDE LUXURIANT..................................................................................... 72

Caracteristici ale zonei .............................................................................................................. 72 Obiective ale dezvoltării ............................................................................................................ 72

Descrierea subzonei funcţionale C V ........................................................................................ 72 Descrierea subzonei funcţionale C VI ....................................................................................... 77

ZONA D. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ 2 ................................................................................ 88 Caracteristici ale zonei .............................................................................................................. 89 Obiective ale dezvoltării ............................................................................................................ 89 Descrierea subzonei funcţionale D. VII ..................................................................................... 89 Descrierea subzonei funcţionale D. VIII ...................................... Error! Bookmark not defined.

ZONA E. TRANSFORMARE 2...................................................................................................... 94 Caracteristici ale zonei .............................................................................................................. 94 Obiective ale dezvoltării ............................................................................................................ 94 Descrierea subzonei funcţionale E. IX: ..................................................................................... 94 Descrierea subzonei funcţionale E. X ....................................................................................... 97

ZONA F. ZONĂ RURALĂ............................................................................................................ 100 Caracteristici ale zonei ............................................................................................................ 101 Obiective ale dezvoltării .......................................................................................................... 101 Descrierea subzonei funcţionale F. X...................................................................................... 101

B. STUDII ŞI ANALIZE C. PIESE DESENATE 1. Ridicare topografică, Plan cadastral 2. Plan de încadrare în teritoriu 0/U Sc 1:20.000 3. Plan situaţia existentă 1/U Sc 1:2.000 4. Plan reglementări urbanistice - zonificare 2/U Sc 1:2000 5. Plan reglementări - echipare edilitară 3/U Sc 1:2000 6. Plan proprietate asupra terenurilor 4/U Sc 1:2000 D. ACTE ADMINISTRATIVE - Certificat de urbanism - Extrase C.F.

Status: 02.06.2009 6

- Avize pentru reţelele existente 1- Aviz Aquatim 2- Aviz Enel-Electrica Banat 3- Aviz E.ON Gaz România, Sucursala Timişoara 4- Aviz Romtelecom 5- Aviz RATT 6- Aviz Colterm - Aviz Mediu - Aviz M.A.I. Inspectoratul pentru situaţii de urgentă “Banat” Timiş - Aviz Monumente Istorice - Aviz Administraţia Naţională "Apele Romane" - Aviz Drumuri şi Mediu Urban - Aviz Comisia de Circulaţie - Aviz O.C.P.I. - Aviz Consiliul Judeţean Timiş - Aviz Transelectrica - Aviz ENEL Electrica Banat - Aviz Transgaz - Aviz P.M.T. Serviciul Funciar - Aviz sanitar - Aviz MApN ANEXE

Status: 02.06.2009 7

4. MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI DENUMIREA LUCRARII Plan urbanistic zonal - Malurile canalului Bega Timişoara şi zona sa de influenţă BENEFICIAR Municipiul Timişoara PROIECTANTUL GENERAL Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Dezvoltare, Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT) SUBPROIECTANŢI, COLABORATORI Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) NR. PROIECT 1 DATA ELABORARII iunie 2009

1.2 OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL Obiectul prezentei documentaţii este reglementarea dezvoltării malurilor canalului Bega din Timişoara si a zonei limitrofe. Acesta este realizat în vederea revitalizării şi reamenajării malurilor canalului Bega şi dezvoltării unei zone de promenadă şi de recreere. Se vor autoriza construcţii noi cu funcţiune de locuit doar in anumite zone bine determinate (a se vedea planşa REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE). Terenul studiat se află în intravilanul municipiului Timişoara şi străbate oraşul pe o axa de la E la V, împărţindu-l în doua părţi, una la nordul şi una la sudul zonei studiate, constituindu-se intr-o adevărată "coloană vertebrală" a Municipiului Timişoara. Zona studiata străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Datorită necesităţii unei reglementări unitare care să corespundă noii strategii de adorare a administraţiei locale s-s impus adoptarea Hotărârea Consiliului Local nr. 544 din 16.12.2008 privind stabilirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la data la care se preconizează finalizarea şi aprobarea P.U.Z.-ului prezent. Documentaţia este întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 / 2001 privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismului, precum şi în conformitate cu H.G. nr. 525 / 1996 republicată în 2002 privind Regulamentul General de Urbanism. De asemenea s-a avut in vedere REGLEMENTAREA TEHNICĂ – GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CONŢINUTUL – CADRU AL PLANULUI URBANISTIC ZONAL – indicativ GM –010 – 2000 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176 / N / 16 august 2000. Prin prezenta documentaţie se urmăreşte dezvoltarea potenţialului Canalului Bega şi a malurilor sale sub aspectul noilor necesităţi ale oraşului. Canalul Bega parcurge întregul oraş, fiind acompaniat de-o parte şi de alta de parcuri publice atractive care reprezintă o parte centrală a spaţiului verde din oraş. Se creează astfel o aşa numita "bandă verde - albastră", "coloana vertebrală" a oraşului. În acest moment, în zona centrală, malurile canalului Bega oferă o varietate de posibilităţi de recreere şi de divertisment. Pe de altă parte, cea mai mare parte a zonei studiate este

Status: 02.06.2009 8

caracterizata de lipsa amenajărilor, de o stare avansata de degradare precum si de existenta unor spaţii nefolosite degradate, ceea ce duce la o pierdere a valorii canalului si o diluare a potenţialului. In lipsa unei reglementări actuale există pericolul sufocării zonei adiacente canalului si a distrugerii caracterului acesteia printr-un număr mare de construcţii noi la standard scăzut. Primăria Municipiului Timişoara conştientizează potenţialul mare al canalului Bega şi al malurilor sale şi doreşte o dezvoltare treptată a acestora, urmărind mai multe aspecte, care vor sta la baza unei dezvoltări urbane durabile şi competitive: - Realizarea unei traseu neîntrerupt pentru pietoni şi biciclete ca parte a coridorului verde de-a lungul malurilor canalului Bega şi totodată ca alternativă la probleme legate de circulaţia auto; - Protejarea şi valorificarea spaţiilor verzi existente; - Revitalizarea şi reamenajarea spaţiilor publice existente; - Îmbunătăţirea posibilităţilor de recreere şi de petrecere a timpului liber în Timişoara şi a calităţii spaţiului urban; - Accesibilitate mai bună către apă prin crearea de noi căi de acces; - Îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi poduri şi încurajarea dezvoltării unei legături intre cartierele rezidenţiale si zona aferenta canalului prin alei pietonale/biciclistice; - Revitalizarea infrastructurii existente şi reabilitarea clădirilor nefolosite pentru utilizări socio- culturale, de petrecere a timpului liber sau locuit; - Dezvoltarea zonei ca sprijin pentru impulsionarea viitoarelor investiţii prevăzute in P.U.Z. Pentru a atinge obiective pe termen lung, P.U.Z. stabileşte strategia şi reglementările necesare rezolvării problemelor de ordin funcţional, tehnic şi estetic din cadrul zonei studiate. Studiul are în vedere următoarele obiective: - Valorificarea funcţiunilor zonei (spaţiu urban atractiv, zona de recreere şi de agrement) - Amenajarea urbanistică a teritoriului considerat; - Zonificarea funcţionala a teritoriului; - Organizarea circulaţiei; - Dezvoltarea echipării tehnico - edilitare; - Reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului.

1.3 SURSE DOCUMENTARE Pentru întocmirea P.U.Z. - Malurile canalului Bega Timişoara au fost studiate şi s-au cules date şi informaţii din documentaţii realizate anterior acestui studiu. Lucrările folosite ca surse de documentare sunt: - Analize, documentaţii tehnice, teme de proiectare, studii de fezabilitate, planuri, Hotărârea Consiliului Local nr. 3 / 30.01.2007 privind aprobarea Conceptului Integrat de Măsuri pentru Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timişoara, Hotărârea Consiliului Local nr. 94 / 27.04.1998 privind aprobarea P.U.Z. Canal Bega Timişoara, alte P.U.Z.- uri existe până la data elaborării Planului Urbanistic Zonal - Canalul Bega Timişoara; - H.G. nr. 525 / 1996, privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism; - Hotărârea Consiliului Local nr. 157 / 28.05.2002 privind aprobarea Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara şi Regulamentul local de Urbanism aferent; - Plan integrat de dezvoltare urbană al polului de creştere Timişoara necesar pentru accesare de fonduri structurale europene din cadrul Programului Opraţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere, în lucru - Studiu de fezabilitate "Repararea şi reabilitarea canalului Bega", partenerial public-privat pentru reabilitarea canalului Bega, 2002; - Indicativ GM 010-2000-Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000; - Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism; - Legea nr. 350 / 2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului; - Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice;

Status: 02.06.2009 9

- Legea apelor nr. 107 / 1996; - Suportul topografic pentru întocmirea studiului realizat de S.C. Black Light S.R.L. 2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1 EVOLUŢIA ZONEI Canalul Bega este una dintre puţinele căi navigabile amenajate artificial de pe teritoriul României şi se află în vestul tarii, în judeţul Timiş. Partea navigabilă a canalului începe din Municipiul Timişoara de unde acesta continua spre sud-vest pana la vărsarea în Tisa, situată pe teritoriul sârbesc. Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România cu o lungime totală navigabilă de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe teritoriul Serbiei. În prezent, datorita proastei întreţineri acesta este parţial colmatat si nu poate fi utilizat pentru trafic comercial. Canalul Bega este, din mai multe puncte de vedere, unul dintre elemente definitorii ale Timişoarei. Pentru oraş, Bega are o importanţă din punct de vedere urbanistic, estetic şi ca factor de viaţă (este sursă de apă şi intr-o mica măsura de hrană, poate deveni un element important pentru circulaţia în oraş şi, în acelaşi timp, un bulevard viu). Canalul Bega parcurge întregul oraş şi leagă cele trei cartiere istorice Fabric, Cetate şi Iosefin, formând un "bulevard verde", o "coloană vertebrală" a oraşului. Canalul Bega este traversat în Timişoara de 11 poduri şi 3 pasarele: Pasarela de la Uzina de Apă, Podul Mihai Viteazul, Podul Dacilor, Podul Decebal, Pasarela dintre parcuri, Podul Michelangelo, Podul Mitropolit A. Şaguna, Podul Traian, Podul de fier, Podul Ştefan cel Mare, Podul Eroilor, Podul Muncii, Pasarela Gelu şi Podul Modoş. Majoritatea parcurilor Timişoarei, denumită „oraş al parcurilor”, se concentrează în centrul actual al oraşului, de-a lungul Canalului Bega. Odată amenajate, acestea pot deveni un element de originalitate şi de atracţie turistică al Timişoarei. De asemenea, navigaţia de agrement pe toată lungimea canalului poate contribui la valorificarea turistică a acestei zone. Parcurile de pe malurile Canalului Bega sunt: Parcul Uzinei, Parcul Mocioni (Ilsa), Parcul Copiilor "Ion Creangă", Parcul Vasile Pârvan, Parcul Rozelor, Parcul Catedralei, Parcul Justiţiei, Parcul Alpinet, Parcul Poporului. Istoric Timişoara şi canalul Bega s-au condiţionat reciproc de-a lungul secolelor. Ca în multe alte cazuri, în Evul Mediu, aşezarea a fost întemeiată în apropierea cursului unui râu, care constituia o sursa importanta de apa, iar amplasamentul aşezării a fost ales astfel încât apărarea ei să fie uşurată de zona mlăştinoasă şi de braţele Timişului Mic, care îngreunau atacurile dinspre sud. Oraşul era protejat de fortificaţii înconjurate de şanţuri cu apă alimentate de braţele Timişului Mic (canalul Bega de astăzi). În afara fortificaţiilor se aflau câteva mahalale care au fost întărite cu redute de pământ şi palisade (palănci) au devenit ulterior cartierele Palanca Mică (la sud de castel, actualul Muzeu al Banatului) şi Palanca Mare (în estul şi nordul oraşului fortificat). Toate zonele locuite erau cuprinse între braţele Timişului Mic. În perioada 1727-1733 are loc "regularizarea" în amonte a canalului Bega, de la Făget până la Timişoara. În anul 1732 se realizează canalul Bega navigabil, pe o distanţă de 92 de km, pe traseul actual de la Parcul Central "A. Scudier" până în Serbia de astăzi. În perioada 1732 - 1761 se construieşte cetatea bastionară cu trei centuri de ziduri în formă de stea. Apa canalului Bega curgea prin şanţul exterior al fortificaţiilor. Inginerul Maximilian Fremaut începe în 1757 construirea unei ecluze pe canalul Bega la Coştei şi un şanţ mare până la Timiş iar execuţia are loc între 1759 şi 1761. Se permite astfel transferul de debit între Bega şi Timiş, în funcţie de nevoi şi se rezolvă problema debitului pe canalul Bega, îmbunătăţindu-se şi gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăştinoase şi inundaţiile frecvente. În anul 1764 se proiectează un canal navigabil pe un traseu circular la sud de cetate, pentru că apa "spăla" fundaţiile fortificaţiilor. Este traseul actual al canalului Bega, de la str. Dimitrie Gusti actuală până la Parcul Central "A. Scudier", de unde se leagă de canalul actual din Iosefin (executat în 1732). În anul 1765 se execută canalul proiectat în 1764 pe traseul actual în jurul cetăţii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timisoara

Status: 02.06.2009 10

În anul 1902, inginerul Szilard Emil propune regularizarea canalului Bega, pe traseul actual al cartierului Fabric, iar în perioada 1907-1910, se execută acest proiect. Se sapă canalul actual între Piaţa Sarmisegetuza şi str. Dimitrie Gusti şi se execută podurile aferente acestui traseu. De atunci canalul Bega îşi păstrează neschimbat traseul până astăzi. În anii 1906-1910 se realizează demolarea masivă a fortificaţilor. Abia după această demolare şi după astuparea şanţului de apărare, peisajul urbei devine aşa cum ăl vedem şi azi. Astfel se păstrează cartierele istorice şi se amenajează o centură de spaţii verzi de-a lungul canalului Bega. Se dezvoltă astfel parcurile de pe malul drept al canalului Bega şi fâşia de spaţii veri neamenajate pe malul stâng. Transportul de mărfuri În anul 1752 exista deja Portul Timişoara în cartierul Iosefin. Cantitatea de mărfuri transportată pe Bega era de 20.000 tone/an. Până la începutul Primului război mondial navigau pe canal 563 ambarcaţiuni comerciale, timp de 305 zile pe an. Volumul de mărfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone/an în perioada 1937-1938. Traficul suferă grav din cauza celui de-al doilea război mondial, iar în 1958 transportul de mărfuri încetează. Transportul de pasageri În anul 1869 pe canalul Bega se fac primele curse de pasageri. Timişoara devine astfel primul oraş de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un vârf de circa 500.000 pasageri în anul 1944, navele de pasageri fiind retrase în anul 1967. O mică porţiune rămâne navigabilă pe raza municipiului Timişoara pentru un număr redus de nave de agrement. Bega prezent şi viitor În prezent canalul Bega are un rol important în gestionarea apei pentru Timisoara. Acesta oferă apă potabilă pentru cetăţeni (în prezent 2/3 din apa necesara locuitorilor municipiului Timişoara provine din canalul Bega şi este tratată la Staţia de tratare a apei Bega), asigură apa industrială şi are un rol important de răcire a climei. Canalul este, de asemenea utilizat ca un canal de descărcare pentru apele uzate domestice şi industriale. În situaţia actuală, apa uzată este doar parţial tratată. În perioada 2000 - 2002 s-a realizat un studiu de fezabilitate, în urma unui parteneriat public privat, privind reabilitarea canalului Bega. Acest studiu a reprezentat o premisă importantă demersului, necesară, dar nu şi suficientă. În anul 2008 Direcţia Apelor Banat (DAB) a reuşit demararea lucrărilor de curăţare a canalului Bega, un proiect în valoare de aproximativ 17 milioane de euro. Aceasta este cea mai amplă operaţiune de dragare din anii ’80 încoace, termenul de finalizare a lucrărilor fiind stabilit pentru 31 decembrie 2009. La finalizarea lucrărilor, canalul va putea fi traversat de vapoare uşoare, şalupe sau alte ambarcaţiuni. Se va prevede inclusiv folosirea canalului Bega ca şi cale de transport public, prin implementarea unui sistem de transport bazat pe vaporaşe (vaporetto). Prin aprobarea HCL nr. 544 din 16.12.2008 s-a stabilit interdicţia temporară de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la finalizarea şi aprobarea Planului Urbanistic Zonal. Astfel s-a dorit crearea premiselor unei dezvoltări prudente a malurilor Canalului Bega şi a spaţiului public adiacent acestora ca spaţiu deschis pentru cetăţenii oraşului Timişoara. Revitalizarea şi dezvoltarea malurilor canalului va fi un proiect major integrat în cadrul cererii de aplicaţie pentru fonduri structurale europene, din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, axa prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere". Canalul Bega are potenţialul de a revitaliza oraşul Timişoara, iar un program de reabilitare este necesar şi stringent. De asemenea, participarea comunităţii este o componentă esenţială a unui program reuşit de revitalizare. Cetăţenii Timişoarei, cei care vor beneficia în primul rând de revitalizarea canalului Bega, trebuie să aibă un rol major în determinarea viitorului acestuia.

Status: 02.06.2009 11

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE Terenul studiat se află în intravilanul municipiului Timişoara (a se vedea Extrase C.F.). Terenul studiat se află în intravilanul municipiului Timişoara şi străbate oraşul pe o axa de la E la V, împărţindu-l în doua parti, una la nordul şi una la sudul zonei studiate, constituindu-se intr-o adevărată "coloană vertebrală" a Municipiului Timişoara. Zona studiata străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Zona de intervenţie vizează următoarea delimitare a zonei malurilor Canalului Bega (a se vedea harta conform HCL 544/2008, anexa nr. 1):

- punctul 1: limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara - punctul 2: Staţia de epurare a apei

Malul sudic Zona este delimitată de la Est la Vest de la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1) continuând cu str. Canalul Bega, str. Colonia Radio, str. Frederic Chopin, Splaiul Morarilor, Splaiul Nistrului, B-dul 3 August 1919 de la Podul Decebal până la str. I.L. Caragiale, str. I.L. Caragiale de la intersecţia cu B-dul 3 August 1919 până la intersecţia cu Str. J.R. Pestalozzi, str. J.R. Pestalozzi de la intersecţia cu str. I.L. Caragiale până la B-dul Corneliu Coposu, B-dul Corneliu Coposu, B-dul Vasile Parvan, Splaiul Tudor Vladimirescu, Splaiul Sofocle, Staţia de epurare a apei (punctul 2). Malul nordic Zona este delimitată de la vest la est de la Staţia de epurare a apei (punctul 2), continuând cu Splaiul Nicolae Titulescu până la aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier", aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul Republicii, B-dul Republicii de la intersecţia cu aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga , B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu B-dul Republicii până la intersecţia cu B-dul Regel Ferdinand I, B-dul Regele Ferdinand I de la intersecţia cu B-dul C.D. Loga până la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989, Str. 20 Decembrie 1989 până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga, B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989 la intersecţia cu Str. George Enescu, Str. George Enescu până la intersecţia cu Str. Academician Alexandru Borza, str. Academician Alexandru Borza până la intersecţia Str. Michelangelo, limita nordică de proprietate a Parcului Copiilor, str. Martir Leontina Binciu, str. Andrei Mocioni, Splaiul Protopop Meletie Draghici, Splaiul Peneş Curcanul, Splaiul Griviţa, str. Uzinei până la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1). În zona delimitată de-a lungul malurilor Canalului Bega se vor include toate imobilele care au front spre malurile Canalul Bega, căile de acces, intersecţiile, trotuarele, spaţiile verzi, podurile şi alte terenuri.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL În studiul de faţă cel mai important element al cadrului natural ăţ constituie însuşi canalul Bega şi malurile sale acoperite de spaţii vezi. Canalul Bega reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Vegetaţia din zona malurilor canalului Bega este un element important ce contribuie la calitatea aerului şi la întreţinerea unui climat bun. Structura malurilor canalului Bega

Structura malurilor canalului Bega în municipiul Timişoara se înscrie în cadrul litologiei şi formaţiunilor geologice ale regiunii. Roca de bază este de vârstă Pannonian (Pliocen), se găseşte la peste 130 – 230 m adâncime şi este alcătuită dintr-o succesiune de nisipuri, argile marnoase şi argile cărora li se subordonează marne şi gresii. Formaţiunile acoperitoare sunt de vârstă Cuaternar fiind reprezentate în suprafaţă de către depozite Holocean superior alcătuite din aluviunile recente ale luncilor – pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase.

Status: 02.06.2009 12

Amonte de Timişoara (Uzina Hidroelectrică), tipul litologic pe intervalul de adâncime 0 - 2,30 m este constituit din argilă gălbui-cenuşie cu oxizi de Mn şi Fe2O3, iar pe intervalul de adâncime 2,30 – 3,50 m este constituit din argilă nisipoasă gălbui-cenuşie cu oxizi de Fe2O3. Aval de Timişoara (podul de cale ferată) tipul litologic pe intervalul de adâncime 0 - 0,80 m este constituit din argilă prăfoasă cafenie, iar pe intervalul de adâncime 0,80 – 3,50 m este constituit din argilă nisipoasă gălbui-cenuşie cu oxizi de Fe2O3.

În general pe tronsonul luat în calcul, formaţiunile de suprafaţă până la cca. 1,60 – 2,00 m adâncime conţin pământuri coezive relativ uscate, plastic vârtoase cu compresibilitate medie. Sub 1,60 – 2,00 m pământurile coezive devin umede şi foarte umede (chiar saturate la 3,50 – 4,00 m în unele zone) şi capătă o plasticitate mai ridicată şi o consistenţă mai redusă fiind mediu compresibile – foarte compresibile.

Pe raza municipiului Timişoara canalul Bega se întinde între km 111+150 (podul de cale ferată Timişoara-Reşiţa) şi km 118+300 (Uzina Hidroelectrică). Malurile canalului sunt în întregime amenajate prin lucrări de consolidare. Aceste lucrări de consolidare sunt de mai multe tipuri:

- Pereu din dale de beton cu grindă de sprijin pe anrocamente de piatră (km113+25 până la

113+700, km 115+900 până la 118+13 – pasarela Parcul Copiilor până la Uzina Hidroelectrică);

- Pereu din zidărie de piatră sprijinit pe anrocamente (km 112+450 – pasarela strada Gelu şi km 112+875 – Podul Muncii);

- Pereu din dale de beton cu grinda de sprijin pe piloţi (km 114+600 - Podul Tinereţii până la km 115+900 – pasarela Parcul Copiilor);

- Pereu din dale de beton sprijinit pe căsoaie (km 114+150 până la km 114+600 – zona Flora). În februarie 2008 a intrat în execuţie proiectul: „Ecologizare canal Bega pe sectorul

Timişoara – frontieră Serbia – judeţul Timiş”. Acest proiect are drept scop reabilitarea Canalului Bega. Lucrările de reabilitare prevăzute în acest proiect constau în dragarea canalului şi depunerea nămolului în depozite ecologice. În prezent se desfăşoară lucrări de dragare şi depozitare a nămolului pe tronsonul Uzina Hidroelectrică – Sânmihaiul Român care mai apoi vor continua pe tronsonul Sânmihaiul Român – frontieră Serbia.

Pentru completarea lucrărilor de reabilitarea a Canalului Bega vor fi implementate încă două proiecte importante: lucrări de reparaţii la protecţiile de mal şi reabilitarea Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român. Se încearcă ca, în funcţie de fondurile atrase, lucrările de consolidare a malurilor să fie realizate cât mai curând. Reabilitarea nodului hidrotehnic Sânmihaiul Român este o lucrare necesară pentru redeschiderea navigaţiei pe Bega. În vederea implementării acestei lucrări primul pas a fost făcut, fiind deja elaborat un studiu de fezabilitate. Proiectul reabilitării Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român se află pe lista lucrărilor propuse pentru investiţie în vederea finanţării de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Deoarece proiectul nu a fost încă aprobat de către BDCE nu putem da un termen de realizare al lucrării. Relief şi condiţii geomorfologice Zona studiată se situează în intravilanul Municipiului Timişoara, terenul este aproximativ plan orizontal, nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care sa-i pericliteze stabilitatea. Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată este situată în Câmpia Joasa Timiş - Bega caracterizată printr-un relief calm, defavorabil scurgerii naturale a apelor din precipitaţii, parte integrantă din marea unitate geomorfologică Câmpia de Vest. Netezimea suprafeţei de câmpie nu este întreruptă decât de albia slab adâncită a canalului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În partea de est se întinde Câmpia aluvionară a Begăi, cu altitudine medie de 90-95m şi soluri nisipoase şi argilo-lutoase, afectate de gleizare. Zona studiată face parte din punct de vedere geomorfologic din câmpia joasa denumită Câmpia Banatului. Astfel, zona se încadrează in complexul aluvionar a cărui geomorfologie se datorează influenţei apelor curgătoare, care au dus la transportarea şi depunerea de particule fine provenite din dezagregarea a diverse roci. Suprafaţa relativ neteda a câmpiei a imprimat apelor

Status: 02.06.2009 13

curgătoare şi a celor în retragere, cursuri rătăcitoare cu numeroase braţe şi zone mlăştinoase, ceea ce a dus la depuneri de particule cu dimensiuni şi fragmente de la foarte fine (argile coloidale) la particule de prafuri şi nisipuri, care prin asanarea apelor s-a ajuns la straturi în genere separate în funcţie de mărimea fragmentelor de baza. Geologic, zona se caracterizează prin existenţa în partea superioară a formaţiunilor cuaternare, reprezentate de un complex alcătuit din argile, prafuri si nisipuri, cu extindere la peste 100 m adâncime. Fundamentul cristalin-granitic se afla la circa 1400 � 1700 m adâncime şi este străbătut de o reţea densa de microfalii (fracturi) dintre care prezintă interes cea cunoscuta sub numele de “Falia Timişoara Vest”. Reţea hidrografică Zona studiată o reprezintă canalul Bega, cel mai important curs de apă din Municipiul Timişoara. Secţiunea transversală iniţială a Canalului navigabil Bega a fost trapezoidală cu baza mică b=15 m, taluze 1:2 şi adâncimea apei între 2,5 şi 4 m. Panta canalului pe traseul Timişoara- graniţa cu Serbia este sub 1%. În condiţii normale de scurgere viteza este mică. La un debit mediu de 13,2m3/s, viteza este de 0,620m/s (măsurat la staţia hidrometrică Otelec). Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânză freatică a Timişoarei se găseşte la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - până la 80 m adâncime - şi conţin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinţele necesare consumului urban. Adâncimea minima de îngheţ este stabilită conform STAS 6054-77 de 0,70 m. Climă Timişoara este caracterizată prin temperaturi medii anuale ridicate, intervalul anual fără îngheţ este mai extins (peste 200 de zile), iar numărul mediu anual de zile cu îngheţ mai mic, încadrându-se în climatul temperat continental moderat. Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC), iar luna cea mai rece fiind ianuarie (-1 şi -2ºC). Media anuală de precipitaţii este de 592 mm şi este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie si decembrie, când se înregistrează un maxim secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene. Cele mai frecvente vânturi sunt cele de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), iar ca intensitate acestea ating uneori gradul 10 (scara Beaufort). Seismic, în conformitate cu normativul P100/92, amplasamentul se încadrează în zona seismică „D”, având Tc = 1,0 sec şi Ks = 0,16 (grad VII MSK). În Municipiul Timişoara centrul seismic este destul de activ (max 6 pe scara Richter). Riscuri naturale In teorie in zona navigabila este exclus riscul de inundaţie. Pot apărea inundaţii doar în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice din amonte. Zona este apărata de inundaţii şi prin dubla conexiune Timiş-Bega.

2.4 CIRCULAŢIA Canalul Bega parcurge întregul oraş, împărţind practic suprafaţa oraşului în două părţi aproximativ egale, zona de sud şi zona de nord. Malul sudic Zona este delimitată de la Est la Vest de la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1) continuând cu str. Canalul Bega, str. Colonia Radio, str. Frederic Chopin, Splaiul Morarilor, Splaiul Nistrului, B-dul 3 August 1919 de la Podul Decebal până la str. I.L. Caragiale, str. I.L. Caragiale de la intersecţia cu B-dul 3 August 1919 până la intersecţia cu Str. J.R. Pestalozzi, str. J.R. Pestalozzi de la intersecţia cu str. I.L. Caragiale până la B-dul Corneliu Coposu, B-dul Corneliu Coposu, B-dul Vasile Parvan, Splaiul Tudor Vladimirescu, Splaiul Sofocle, Staţia de epurare a apei (punctul 2). Malul nordic Zona este delimitată de la vest la est de la Staţia de epurare a apei (punctul 2), continuând cu Splaiul Nicolae Titulescu până la aleea vestică care delimitează Parcul Central "A.

Status: 02.06.2009 14

Scudier", aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul Republicii, B-dul Republicii de la intersecţia cu aleea vestică care delimitează Parcul Central "A. Scudier" până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga , B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu B-dul Republicii până la intersecţia cu B-dul Regel Ferdinand I, B-dul Regele Ferdinand I de la intersecţia cu B-dul C.D. Loga până la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989, Str. 20 Decembrie 1989 până la intersecţia cu B-dul C.D. Loga, B-dul C.D. Loga de la intersecţia cu Str. 20 Decembrie 1989 la intersecţia cu Str. George Enescu, Str. George Enescu până la intersecţia cu Str. Academician Alexandru Borza, str. Academician Alexandru Borza până la intersecţia Str. Michelangelo, limita nordică de proprietate a Parcului Copiilor, str. Martir Leontina Binciu, str. Andrei Mocioni, Splaiul Protopop Meletie Draghici, Splaiul Peneş Curcanul, Splaiul Griviţa, str. Uzinei până la limita teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara (punctul 1). În zonele centrale ale oraşului atât pe malul nordic cât şi cel sudic sunt amenajate parcuri publice, alei şi trotuare, artere majore de circulaţie, străzi şi zone verzi. Acestea sunt realizate unitar în funcţie de scopul pe care îl îndeplinesc. Astfel trotuarele aferente malurilor, cu scop de agrement şi circulaţie sunt pavate cu dale de beton, aleile din parcurile amplasate pe malul canalului sunt pavate cu asfalt deservind circulaţia pietonala şi de agrement, trotuarele aferente străzilor din lungul malurilor sunt realizate în general din asfalt la fel ca şi partea carosabilă a străzilor respective. Malul nordic: de la Est la Vest

STRUCTURA TROTUARE

AFERENT STRADA

NR. CRT.

DENUMI RE STRADA

TRONSO N AFERENT

CANAL STG. DR.

STRUCTUR ACAROSABI L STRADA

STARE

inexiste nt

beton degradat 40% 1.1. Vălişoara

limita teritoriului administra tiv - str. Rozelor asfalt foarte bună

inexiste nt

asfalt degradat 20% 1.2. Rozelor

str. Vălişoara - str. Uzinei

asfalt foarte bună inexiste nt

pavaj nou beton degradat 10%

1.3. Uzinei

str. Rozelor - Podul Mihai Viteazul asfalt bună

50% dale

bună

inexiste nt

asfalt degradat 40% 1.4. Splaiul Griviţei

Podul Mihai Viteazul - Spl. Peneş Curcanul asfalt bună

inexiste nt

asfalt degradat 50% 1.5.

Splaiul Peneş Curcanul

Spl. Griviţei - Podul Dacilor

asfalt bună

Status: 02.06.2009 15

asfalt degradat 30% inexiste

dale degradat 60% 1.6.

Splaiul Industria Lânii

Podul Dacilor - Str. Mocioni asfalt degradat 25%

asfalt degradat 80% inexiste

asfalt degradat 40% 1.7. Strada Mocioni

Spl. Industria Lânii - Podul Decebal piatră cubică degradat 30%

asfalt degradat 35% 1.8.

Str. Martir L. Bânciu

Podul Decebal - Parcul Copiilor asfalt degradat 80%

asfalt degradat 40% asfalt degradat 40% asfalt degradat 40%1.9. Parcul copiilor

Str. M.L.Bânci u - Podul Michelang elo

asfalt degradat 40%

asfalt degradat 60% asfalt bună asfalt bună

Splaiul Spiru Haret

a) Podul Michelang elo - Podul asfalt bună

dale bună asfalt degradat 60% asfalt degradat 60%

1.10. Spl. Spiru Haret (Parc Catedrala )

b) Pd. Tinereţii - Podul Traian asfalt foarte bună

inexiste nt

asfalt degradat 40% asfalt degradat 10%

1.11. Splaiul N. Titulescu

a) Podul Traian - Pd. Stefan cel Mare asfalt bună

STRUCTURA TROTUARE AFERENT STRADA

NR. CRT.

Denumire strada

TRONSO N

AFERE NT CANAL STG. DR.

STRUCTUR ACAROSABI L STRADA

STARE

inexiste nt

asfalt degradat 40% asfalt degradat 10%

b) Pd. Stefan cel Mare - Podul Eroilor asfalt bună

inexiste nt

asfalt degradat 50% asfalt degradat 20%

c) Podul Eroilor - Podul Muncii asfalt bună

inexiste nt

asfalt degradat 50% asfalt degradat 20%

d) Podul Muncii - Podul Gelu asfalt bună

inexiste nt

1.11. Splaiul N. Titulescu

e) Podul Gelu - Podul asfalt degradat 50%

Status: 02.06.2009 16

asfalt degradat 20% asfalt bună

Disfuncţionalităţi - Centrul oraşului este străbătut de calea ferată în partea de nord, respectiv de canalul Bega în partea sudică – împreună, ele creează bariere ce izolează puternic nucleul central de restul oraşului şi îngreunează conexiunile între partea de nord şi cea de sud, din cauza numărului insuficient de traversări. Aceste bariere şi discontinuităţi ale structurii rutiere introduc tensiuni în traficul urban, producând congestii (prin aglomerarea traficului pe arterele din centrul oraşului) sau întârzieri în trafic (prin devierea pe rute ocolitoare), ceea ce determină pierderi de timp, consum de combustibil, poluare a mediului. Cele două maluri sunt legate între ele de poduri amplasate de la est la vest astfel: Poduri peste canalul Bega În prezent, 11 poduri şi 3 pasarele traversează canalul Bega. Dintre poduri, nouă sunt din beton, cu deschideri de circa 30 metri, lungimi între 46 şi 60 metri şi lăţimi cuprinse între 13 şi 23 metri. În sensul curgerii apei, din Fabric până în Iosefin, se poate traversa Bega pe mai multe poduri. Podul Mihai Viteazul - numit şi „podul de la Turbină" sau „al Morii" - a fost construit în 1909 şi din perioada interbelică este traversat şi de tramvaie. Cele patru turnuri ale podului erau ornate cu basoreliefuri din piatră, înfăţişând o figura feminină ţinând stema Timişoarei, un morar cu sacul de faină, un tăbăcar şi un nisipar încărcând o barcă. Podul a fost reconstruit în 1981, dar basoreliefurile au fost păstrate şi amplasate la capete. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere; este necesara renovarea basoreliefurilor existente. Podul Dacilor - podul „de la Piaţa de Fân", „Badea Cârţan". Construit în 1909, era utilizat de tramvaie, dar şi de vagoanele de cale ferată ce făceau legătura între uzinele din Fabric şi gară. Pe amplasamentul acestuia exista şi înainte un pod ce traversa Canalul Morii şi Canalul Plutaritului. Actualul pod a fost construit în 1989 şi a fost modernizat de curând. Observaţii: se poate realiza trecere pe sub pod prin: amenajarea deschiderii marginale sau prin amenajarea spaţiului existent pe mal în faţa pilei, eventual cu extindere în consolă; completarea lucrărilor de reabilitare (cale trotuar, parapet, ziduri de sprijin, iluminat). Podul Decebal - „podul de la Băile Neptun". Datează din 1909 şi era, la acea vreme, podul pe grinzi de beton armat cu cea mai mare deschidere din Europa. Proiectul a fost distins cu Diploma de onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1910, iar soluţia tehnică de realizare a ing. Gyözö Mihailich a fost menţionată în lucrări de specialitate. Înaintea regularizării noului canal, în apropierea podului a existat Canalul Plutaritului, care era traversat de un pod de lemn. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pe sub acesta; necesitate de iluminat suplimentar, găsirea unei soluţii pentru mascarea podului pentru conducte amplasat amonte. Pasarela dintre parcuri - „Pasarela I. Polen". S-a construit în antrepriza în 1926, în urma unei licitaţii, şi a fost amplasată în apropierea unui pod de lemn pietonal din 1910. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pe sub acesta; trecere liberă, fără bariere, a se lua in considerare accesul către bulevardul Bega. Podul Michelangelo - Ridicat în 1970, odată cu sistematizarea oraşului, este podul cu cea mai mare lăţime, dar şi cel mai coborât spre nivelul apei. În anii '40, in locul sau era o pasarelă de lemn, iar in anul 1964, s-a construit una noua, pentru studenţii care mergeau la facultate. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pentru mărirea gabaritului vertical; necesitatea îmbunătăţirii căilor de acces spre Bulevardul Bega şi valorificarea acestora, acces liber către cel puţin un mal (conexiuni), alee atractivă pentru pietoni şi biciclişti între Complexul Studenţesc şi Cetate. Podul Mitropolit Saguna - „Episcopal", „al Tinereţii". Situat la capătul bulevardului Mihai Viteazul, a fost construit în 1913, pe locul unui pod de lemn ce funcţionase neîntrerupt din 1718 şi care fusese ranforsat în 1898. Pe balustradele sale ar fi trebuit să fie amplasate patru statui cu episcopi romano-catolici. Observaţii: există spaţiu sub pod şi se poate amenaja trecere pentru

Status: 02.06.2009 17

mărirea gabaritului vertical; necesitatea accesului liber către cel puţin un mal (conexiuni), iluminat atractiv, mascarea cablurilor de pe faţa grinzilor. Podul Traian - „podul Huniade" sau „podul de la Maria". A fost ridicat in 1917 şi a înlocuit Podul de fier, mutat în aval între străzile Ady Endre şi Mureşanu. Acesta fusese construit în locul unui pod de lemn, în jurul lui 1871, şi a fost ranforsat în 1898, odată cu electrificarea tramvaiului. Construcţia actualului pod a fost terminată după război şi ar fi trebuit să fie împodobit cu elemente decorative, turnuri şi galerii. Observaţii: trecerea pe sub pod este blocată de către Club Jazz Pod 16; necesitatea realizării unui ponton lângă club şi reabilitarea paramentelor de piatră naturală de la infrastructură. Podul de fier - „de la Fabrica de lanţuri". Construit pe locul unde funcţiona bacul, din suprastructura metalică a fostului pod Hunyadi. Acesta a fost demontat în 1913 şi lăsat pe malul canalului pana în 1917, când a fost reconstruit pe amplasamentul actual. Datorita înălţării, podul a rămas doar pietonal. Observaţii: nu există spaţiu pentru trecere pe sub pod; necesitatea asigurării accesului liber către ambele maluri, protejare anticorozivă şi iluminat. Podul Ştefan cel Mare - „la Ancora", „Franz Iosef", „de la Gară". A fost construit pe locul unui vechi pod de lemn, înlocuit în 1891 cu unul din fier proiectat de ing. Toth Robert. Iniţial avea cinci arce, la care s-au adăugat două în 1900, odată cu introducerea tramvaiului electric. Din cauza degradării, a fost închis circulaţiei vehiculelor în 1939. A fost primul pod rutier din oţel turnat din sud-estul Europei deschis circulaţiei publice. A fost reconstruit din beton în 1957. Observaţii: nu există spaţiu sub pod, se poate amenaja cu cale în consolă; necesitatea reabilitării integrale a podului, iluminare. Podul Eroilor, numit si „podul Bem", „de la Elba" sau „pudul Pieţei Iosefin", a fost ridicat pe locul celui mai vechi pod de fier al oraşului, construit în 1870 - 1871 cu culei de cărămidă. În 1927 ajunsese într-o stare foarte rea şi a fost proptit printr-o construcţie provizorie din lemn. În 1938 a fost demolat şi înlocuit cu actualul pod, construit din beton armat. Observaţii: nu există spaţiu sub pod, se poate amenaja cu cale în consolă. Podul Muncii - „de la Autogară", „de la Fabrica de Tutun", „Regal". Construit în 1913 pe locul unui vechi pod de lemn ce fusese reparat in 1898, s-a refolosit structura unui pod metalic din Fabric. A fost vopsit în 1923 şi consolidat în 1936 şi încă o dată, în 1968. A fost reconstruit în 1978, din beton armat precomprimat. Are o lungime de 72,5 metri. Observaţii: există spaţiu sub pod; necesitatea reabilitării integrale a podului, iluminare. Pasarela Gelu - Face legătura dintre străzile Gelu şi Crizantemelor şi datează din 1949. A fost proiectată de ing. Ioan Polen şi este din beton. Observaţii: necesită reabilitare integrală. Podul Modoş - „de cale ferată". Datează de la sfârşitul secolului XIX. A fost refăcut în 1935 şi în 1980. Din 1932, calea ferată Timişoara - Baziaş, care străbătea Elisabetinul şi traversa Bega pe un pod de lemn în aval de Podul Episcopal, prin parcul din spatele Catedralei, a fost mutată pe Podul Modoş. Un alt element pozitiv pe parcursul Canalului Bega este prezenta podurilor pietonale în zona studiată. Podul de fier este un obiect de valoare istorică, fiind proiectat de biroul Eiffel, iar pasarela dintre parcuri, care leagă Campusul Studenţesc de cartierul Cetate, este foarte intens folosit de pietoni. Aceasta ne arata nevoia de treceri pietonale şi trasee directe între centrele de interes urbane. Circulaţie pietonală De-a lungul canalului Bega există alei şi poduri pietonale care permit pietonilor un traseu relaxant de-a lungul apei. Acest traseu însă este întrerupt in multiple locaţii: la unele poduri trecerea pe dedesubt este blocată din diverse motive, iar la alte poduri care nu au treceri pe dedesubt traversarea se face peste calea de circulaţie deservita de pod - tipic peste traficul auto. De asemenea în porţiunea sudică a canalului Bega în dreptul Universităţii, deşi există un parcurs pe lângă apă, acesta nu este suficient de accesibil. Propunerea este deschidere a circulaţiei pe sub poduri iar in locurile unde aceasta nu este posibila se propune realizarea unei pasarele pietonale (in dreptul podurilor) pentru asigurarea continuităţii circulaţiei de pe malul râului Bega. Piste pentru biciclete

Status: 02.06.2009 18

In zona adiacenta canalului a fost creata o pista de biciclete în zona Iosefin pe bulevardul Carol I şi Tinereţii care este utilizata si foarte benefica zonei. Se propune continuarea acesteia pentru a lega diferitele centre de interes ale zonei centrale a oraşului, putând sa fie legate intr-o etapa viitoare cu zonele periferice ale oraşului. Se propune dublarea circulaţiei pietonale cu o cale de circulaţie pentru biciclişti pe întreaga lungime a malurilor canalului Bega. Reţeaua de transport în comun Reţeaua de transport in comun (tramvaie,autobuze) leagă în mod direct cartierele Iosefin şi Fabric de restul oraşului. Legătura între partea de nord şi cea de sud a oraşului trece in mod normal peste Canalul Bega. Staţiile transportului în comun sunt adiacente apei şi favorizează accesibilitatea acestei zone. În prezent canalul Bega nu este navigabil. 2.5 OCUPAREA TERENURILOR În tabelul de mai jos este redata situaţia existentă. BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA EXISTENTĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 164 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 16,4 10 Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

35,4

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 17 Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 85,3 52 Sub aspect juridic terenurile din zona studiată sunt terenuri proprietate publică şi privată (a se vedea Extrase C.F.). Funcţiunile care ocupă zona studiată (conform P.U.G. Timişoara): Terenuri aflate sub apă, Zonă de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecţie, Zonă de instituţii publice şi servicii de interes general, Zonă pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente şi Zona unităţilor industriale. Disfuncţionalităţi: Funcţiuni: Zona unităţilor industriale - Transformarea clădirilor industriale existente, nefolosite, în clădiri cu funcţiuni socio-culturale, de locuit sau pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

2.6 ECHIPARE EDILITARĂ a. Alimentare cu energie termică în sistem centralizat Conform avizului de principiu nr. U12-009-472/16.02.2009 emis de S.C. COLTERM S.A., se impune respectarea distanţelor minime faţă de gospodăria subterană precum şi a măsurilor de protejare stabilite de legislaţia de specialitate şi normele în vigoare. Avizul este valabil cu condiţia neafectării reţelei termice. S.C. COLTERM S.A. are în componenţa sa 2 centrale pentru producerea energiei termice şi electrice CET TIMIŞOARA CENTRU şi CET TIMIŞOARA SUD şi o microhidrocentrală MHC BEGA. Reţele de transport a apei fierbinţi-circuit primar şi aducţiune apă: Producerea energiei termice în cele 2 CET-uri se face utilizând gaze naturale şi păcură la CET TIMIŞOARA CENTRU şi gaze naturale şi cărbune la CET TIMIŞOARA SUD. CET TIMIŞOARA SUD se află amplasată în municipiul Timişoara pe Calea Şagului nr. 201, alimentarea cu apă a acestei centrale se face prin 2 conducte de aducţiune având diametrul nominal 2xDn800mm, printr-o staţie de pompare amplasată pe strada Splaiul Sofocle nr. 57.

Status: 02.06.2009 19

În zona studiată, S.C. COLTERM S.A. mai deţine reţele de transport a apei fierbinţi, 2xDn500mm care subtraversează podul peste Bega pe strada Michelangelo şi este racordată baza sportivă a ENEL printr-un racord 2xDn 80mm, traversează Parcul Copiilor şi se ramifică în dreptul B-dului C. D. Loga. O alta reţea de transport a apei fierbinţi 2xDn 800mm subtraversează Podul Decebal de la băile Neptun şi are racorduri care alimentează punctele termice 17 , 17A, 8A, 8B şi 8C şi zona de nord a municipiului pe strada V. Braniste. Reţeaua de transport a apei fierbinţi din CET TIMIŞOARA CENTRU având diametrul 2xDn 800mm străbate Parcul Poporului şi la intersecţie cu Bv. V. Pârvan se îndreaptă spre zona Universităţii de vest. Pe B-dul V. Pârvan în dreptul Facultăţii "Dimitrie Cantemir" şi sediului BRD pleacă 2 reţele de transport a apei fierbinţi 2xDn500mm spre zonele Girocului, Soarelui, Studenţească şi Stadion. În dreptul Uzinei de apă avem pe strada F. Chopin MHC BEGA, unde există un racord de apă fierbinte 2x DN 80mm şi 2 conducte de aducţiune apă din Bega 2xDN 800mm pentru CET TIMIŞOARA CENTRU. Reţele de distribuţie-circuit secundar: În zona studiată, S.C. COLTERM S.A. deţine reţele termice secundare pe următoarele străzi: - Str. V. Pârvan - sală sport canotaj 2xDN 50mm; - Str. Pestalozzi nr.6,8,10,12 2xDN80mm; - Str. Galaţi nr.1,2,3,4,5,6,7,8,9 2xDN200mm; - Str. 20 Decembrie 1989 colţ C. D. Loga, colţ G. Enescu 2xdn150mm şi 2xdn 125mm; - Bd. Regele Ferdinand (Catedrală) 2XDN100mm. b. Alimentare cu apă şi canalizare Conform avizului nr. 2675/26.02.2009 emis de S.C. Aquatim S.A., se impune respectarea prevederilor SR-ului 8591/1/1997 privind distanţele minime dintre reţelele edilitare subterane precum şi măsurile de protejare a acestora stabilite de legislaţia în vigoare, la proiectarea şi execuţia lucrărilor de extindere a reţelelor şi branşamentelor de gaze naturale, telefonie, energie electrică şi termică, garaje, balcoane, împrejurimi etc.

Lista străzilor cu lungimi şi diametre pentru reţeaua de apă – canal cuprinse în zona studiată P.U.Z. – Malurile canalului Bega Timişoara:

mal Bega Sud Denumire Strada RETEA APĂ RETEA CANAL lungime diametru lungime diametru 1 STR. CANALUL BEGA 640 225 0 0 TOPARCEANU 0 0 0 0 C. POPESCU 15 100 0 0 J. MORE 0 0 0 0 I. TANASE 0 0 0 0 MAGHERU 15 100 0 0 JULES VERNE 0 0 0 0 ALBASTRELELOR 15 100 0 0 PARANG 0 0 0 2 STR. COLONIA RADIO 365 225 0 0 3 STR. FREDERIC CHOPIN 428 600 389 30/45 340 80

Status: 02.06.2009 20

60 1000 C.BOLIAC 15 80 15 30/45 I.BONTILA 0 0 15 30/45 M.NICOARA 15 80 15 30/45 A.SAGUNA 4 SPLAIUL MORARILOR 178 500 148 150 143 40/60 79 80 A SAGUNA 20 275 0 0 20 600 120 400 P_TA SARMISEGETUZA 15 80 15 30/45 P.IORGOVICI 15 500 15 40/60 5 SPLAIUL NISTRULUI 537 500 539 30/45 615 100 ZLATNA 15 80 15 40/60 PT.DETUNATA 15 300 0 0 PETRU SFETCA 15 80 15 40/60 C.MICLOS 15 80 15 30/45 DIONISIE LINTIA 15 80 15 30/45 6 B_Dul 3AUGUST 314 200 265 40/60 273 200Ai 120 400 25 300 PROF. DIONISIE LINTIA 15 80 15 30/45 7 STR. EPISCOP I. LONOVICI 120 125 122 40/60 STR. I. L. CARAGIALE 15 200Ai 0 0 EPISCOP J. NISCHBACH 15 80 15 40/60 8 STR. J. H. PESTALOZZI 462 800 462 40/60 462 80 9 C.COPOSU 639 400 520 30/45 482 200 150 300 49 80 120 70/105 256 800 74 100 DELFINULUI 30 200 0 0 15 300 AURELIANUS 45 125 0 0 10 B-DUL VASILE PARVAN 873 500 1060 500 786 200 540 200 380 125 P_TA DA VINCI 120 400 203 30/45 120 200 600 200 173 500 CLUJ 15 400 15 50/75

Status: 02.06.2009 21

SPORTIVILOR 15 500 450 200 15 300 MICHELANGELO 400 400 125 300 142 150 220 125 T.LALESCU 90 80 80 500 85 500 M VITEAZU 60 100 45 30/45 60 150

11 SPLAIUL TUDOR VLADIMIRESCU 1130 80 1595 30/45

1060 100 1030 40/60 571 400 550 500 1112 300 755 400 1061 315 BRASOV 55 400 15 30/45 25 80 BERTHLOT 15 80 15 30/45 B_DUL 16DEC 100 100 60 30/45 100 100Ai Z NEDELCU 15 80 15 30/45 A ENDRE 15 80 15 30/45 85 300 M COSTIN 15 80 15 30/45 E GOJDU 15 80 15 40/60 I GHICA 15 125 15 30/45 G DRAGALINA 25 100 15 30/45 25 200 I VACARESCU 15 80 0 0 I MANIU 25 250 20 30/45 25 100 20 30/45 MANGALIA 15 80 15 30/45 CRIZANTEMELOR 15 80 15 30/45 CPT DAMSESCU 100 800 15 50/75 15 80 VULTURILOR 27 80 15 500 60 300 B_DUL DAMBOVITA 25 80 15 30/45 RAHOVEI 15 125 15 300 MARAMURES 15 125 15 500 RACHITEI 0 0 15 400 B NOVAC 15 125 70 2200 G IOSEF 15 125 0 0 12 SPLAIUL SOFOCLE 610 315 0 0

Status: 02.06.2009 22

cale CFR 15 800 0 0 I ROMANU 15 125 0 0 Bega Nord Denumire Strada RETEA APA RETEA CANAL lungime diametru lungime diametru 1 TITULESCU 1820 100 385 30/45 1290 350 1200 40/60 1150 200 720 50/75 1100 400 290 600 1600 250Ai 490 500 950 150 360 2200 310 2200 350 4000/2530 JIUL 15 80 15 30/45 SEILLER A 15 125 15 30/45 15 100Ai 15 250Ai A MURESAN 15 80 15 30/45 20 100Ai 95 350 TITULESCU 11 15 80 15 300 DRAGALINA 15 125 20 400 70 400 ELBA 15 200 15 30/45 15 175Ai POP DE BASESTI 15 100 30 30/45 15 200 BARITIU 15 100 15 30/45 20 250 20 250Ai TITULESCU 21 15 100 30 30/45 GELU 15 80 15 30/45 NUFAR 15 80 15 60/90 35 300 0 0 130 800 0 0 2 BULEVARDUL REPUBLICII 350 125 350 2200 350 140 40/60 50 80 360 400 400 350Ai 300 80Ai 500 175 3 SAVINESTI 95 80 0 0

Status: 02.06.2009 23

4 B_DUL REGELE FERDINAND I 105 150 300 1000 310 125 90 80/125 150 100 140 500 120 350 5 B-DUL C. D. LOGA 130 150 110 85/127 120 100 25 400 6 G ENESCU 110 100 110 300 110 400 7 STR. ACAD. AL BORZA 470 100 350 30/45 MICHELANGELO 180 400 15 30/45 70 100Ai 15 100 GHEORGHE ANDRASIU 0 0 ADA 0 0 PATRIARH MIRON CRISTEA 0 0 8 STR. MARTIR L. BINCIU 220 80 220 30/45 BETHOVEN 15 100 30 30/45 9 STR. A. MOCIONI 458 80 454 60/90 402 325 102 90/105 100 100 83 225 BRANISTE 15 80 15 30/45 SEMENIC 15 80 15 30/45 PREDEAL 15 80 0 0 15 225 15 40/60 N IORGA 15 100 0 0 B_DUL REVOLUTIEI 170 600 30 90/105 60 125 40 300 120 125 0 0

10 SPLAIUL PROT. MELETIE DRAGHICI 42 275 470 50/75

522 80 590 3350Ai ACAD D GUSTI 15 325 15 100 11 SPLAIUL PENES CURCANUL 500 275 450 50/75 114 400 580 350Ai S MICU 15 275 15 40/60 15 150 B CARTAN 30 100 15 400 M KOGALNICEANU 15 125 15 400 12 SPLAIUL GRIVITA 310 600 390 30/45 400 275

Status: 02.06.2009 24

CL DOROBANTILOR 0 0 25 300 P_TA P MAIOR 36 250 35 300 PRIMAVERII 15 600 15 400 VIORELELOR 25 275 15 400 25 100 0 0 13 STR. UZINEI 350 100 205 30/45 470 1000 130 40/60 GAROFITEI 15 80 0 0 LONGINESCU 15 80 0 0 MATASARILOR 15 80 0 0 15 1000 0 0 BEHELEI 0 0 70 1000 14 STR. ROZELOR 360 200 0 0 COMETEI 15 200 0 0 15 STR. VALISOARA 650 150 0 0 OBREJA 0 0 0 0 16 J AMANDO 15 125 0 0 MOGOSOAIA 15 125 0 0 17 LUNCANI 15 100 0 0 FLACARA 15 100 0 0 18 TITEICA 15 100 0 0 CANAL BEGA 138 150 0 0 Date despre staţiile de tratare apă şi epurare din Timişoara: S.C. AQUATIM S.A. administrează şi exploatează sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Timişoara. Alimentarea cu apă a Municipiului Timişoara se face din surse de apă de adâncime şi de suprafaţă în trei staţii de tratare: staţia de Tratare Apă Bega, care capteză apa din râul Bega şi două staţii de tratare apă subterană Urseni şi Ronaţ care capteză apa din foraje. Laboratoarele SC AQUATIM SA monitorizează cu o frecvenţă zilnică, săptămânală, lunară şi trimestrială, calitatea surselor de apă care intră în procesul tehnologic al uzinelor din municipiul Timişoara. De asemenea se realizează şi campanii de monitorizare a calităţii apelor din foraje cu o frecvenţă de 2 ori/an pentru fronturile de captare. Calitatea apei este urmărită în diverse puncte de control din reţeaua de distribuţie de apă potabilă, ea încadrându-se în limitele prevăzute la Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile. Apa potabilă este distribuită consumatorilor printr-o reţea de conducte de distribuţie a apei potabile, reţea care s-a dezvoltat odată cu extinderea oraşului. În prezent lungimea reţelei de distribuţie a Municipiului Timişoara a ajuns la 616,8 km. Apa uzată este colectată în sistemul de canalizare şi transportată la staţia de epurare, pentru a fi epurată. Reţeaua de canalizare a municipiului Timişoara este realizată în sistem unitar şi are lungimea de 499,91 km. Politica investiţională a Aquatim este orientată spre utilizarea cât mai eficientă a surselor financiare proprii. Fondurile disponibile au fost utilizate pentru reabilitarea reţelelor şi branşamentelor de apă existente, prin înlocuirea eşalonată a conductelor şi sistematizarea reţelelor. S-a urmărit şi reabilitarea unor tronsoane din reţeaua de canalizare care nu corespundeau calitativ, respectiv nu asigurau transportul apelor uzate colectate de la consumatori spre staţia de epurare.

Status: 02.06.2009 25

În ultimii 7 ani Aquatim a investit pentru modernizarea uzinelor de apă prin înlocuirea echipamentelor şi instalaţiilor existente, depăşite fizic şi moral cu echipamente eficiente hidraulic şi energetic şi instalaţii moderne de dezinfecţie a apei. În prezent gradul de automatizare şi monitorizare al proceselor este de 80%. Pentru reabilitarea tehnologiei de epurare şi extinderea reţelei de canalizare din municipiul Timişoara, SC AQUATIM SA a accesat fonduri europene prin măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/004. Din cadrul acestei măsuri face parte şi contractul „Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale pentru regionalizarea serviciilor de apă şi canalizare”. Scopul contractului este de accesare a fondurilor de coeziune pentru dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de apă şi colectarea/epurarea apelor uzate la nivel de judet. In colaborare cu Consiliului Judeţean Timiş si cu SC AQUATIM SA, a fost elaborat Planul de Dezvoltare Judeţean si sunt in pregatire studiile de fezabilitate şi documentele pentru accesarea fondurilor de coeziune. c. Alimentare cu energie electrică Conform avizului de amplasament favorabil nr. U12009-000478/255 din 28.04.2009 emis de S.C. Enel Distribuţie Banat S.A., se impune elaborarea studiului de soluţie pentru devierea, mutarea sau reglementarea instalaţiilor electrice existente. Se va solicita un nou aviz tehnic de amplasament înaintea începerii execuţiei lucrării. Distanţele minime şi măsurile de protecţie vor fi respectate pe tot parcursul execuţiei lucrărilor. Sistem de iluminat ornamental In prezent iluminatul ornamental al malurilor canalului Bega este restrâns doar la partea centrala a oraşului. Pentru iluminarea ornamentală de-a lungul malurilor canalului Bega, Primăria Municipiului Timişoara a încheiat un contract de concesiune cu S.C. Luxten Lighting S.A. (malul sudic) şi cu S.C. Elba S.A. (malul nordic). În acest moment, pe malul sudic, sunt montate corpuri de iluminat tip Timlux P ST 70W (71 bucăţi), tip Timlux S/21 ST 150W (4 bucăţi), consolă tip TG1-101515-160 (2 bucăţi), consolă tip TG1-101525-160/160 (2 bucăţi), reducţie tip A1.0-150090-96.00 (3 bucăţi), consolă tip TGOM (40 bucăţi) şi consolă tip TGOB (28 bucăţi). Puterea sistemului de iluminat ornamental pe faleza canalului Bega, malul sudic este de 6,414 kW. În prezent, pe malul nordic, sunt montate corpuri de iluminat tip BEGA-01/70W (82 bucăţi), înlocuindu-le pe corpurile tip PVC-02-125W, care nu mai asigurau un nivel de iluminat adecvat şi aveau un grad mare de deteriorare. Noile tipuri de corpuri de iluminat ornamentale au un design nou, gradul de protecţie este IP 65, fiind protejate la praf şi apă, sunt omologate conform normelor în vigoare şi sunt certificate CS pentru libera circulaţie pe piaţa românească. De asemenea au fost montate console tip (41 bucăţi) şi lampe SON-I 70W (82 bucăţi). La proiectarea acestui sistem de iluminat ornamental s-a ţinut cont de prescripţiile normativului CIE 115/1995 referitor la iluminatul exterior, urmărindu-se obţinerea unei iluminări medii de 10-12 lx. Puterea sistemului de iluminat ornamental pe faleza canalului Bega, malull nordic este de 6,88 kW. d. Telefonie Conform avizului nr. 278/11.02.2009 emis de S.C. Romtelecom S.A. se menţionează că în zona studiată sunt amplasate reţele de cabluri precum şi echipamente de comunicaţii pe străzile paralele de o parte şi de alta a cursului canalului Bega cât şi pe poduri. Canalizaţie telefonică Romtelecom:

Malul sudic • Pe splaiul T. Vladimirescu, între bvd. I. Maniu si str. Mangalia • Traversare podul Muncii (pe Iuliu Maniu) • 1 cameră tragere la spaliul Vladimirescu/str. Dragalina • De la Vladimirescu/16 Decembrie, traversare pod Traian (spre Catedrală) şi 1

cameră tragere la Vladimirescu/16 Decembrie

Status: 02.06.2009 26

• De la Vladimirescu/M. Viteazul, traversare pod Tinereţii (spre Catedrală) • Canalizaţie pe bvd. V. Pârvan pâna la str. Michelangelo (sens giratoriu) • De la Pârvan/Michelangelo, traversare pod Michelangelo • De la Pârvan/Michelagelo pâna la Pârvan/Pestalozzi • De la Pârvan/Pestalozzi până la bvd. Revoluţiei • Pe spaiul Galaţi, de la str. Zlatna pâna la str. Dacilor • De la splaiul Galaţi/str. Dacilor, traversare podul Dacilor • De la splaiul Morarilor/str. A. Şaguna, traversare pod M. Viteazul (spre str.

Dorobanţilor) • Pe str. Canal Bega, de la str. R. Walter până la str. Magheru

Malul nordic

• Pe splaiul Titulescu, de la nr. 32 (fostul Siloz) până la bvd. 16 Decembrie • La fosta Fabrică de Ţigări (colţ cu str. Pop de Băseşti) şi la Titulescu nr. 21, 2

subrepartitoare • Traversare pod Traian (spre bvd. 16 Decembrie) • Traversare pod Tinereţii (spre bvd. M. Viteazul) • Traversare pod Michelangelo • Traversare pod Decebal (spre str. 3 August) • Pe splaiul P.M. Drăghici, de la str. Academ. D. Gusti, canalizaţie şi un subrepartitor • De la splaiul Griviţa/P-ţa P. Maior, traversare pod M. Viteazul (spre A. Şaguna • Pe str. Uzinei, de la podul M. Viteazul până la str. Mătăsarilor

Stâlpi Electrica sau Romtelecom ocupaţi cu circuite Romtelecom:

• Pe str. Canal Bega, până la str. R. Walter, stâlpi Electrica • Pe splaiul Vladimirescu, de la str. Mangalia până la str. Vulturilor, stâlpi

Romtelecom • De la splaiul Vladimirescu/Dâmboviţa până la splaiul Sofocle/str. Baba Novac,

stâlpi Electrica • De la Staţia de Epurare a Apei (Podul Modoş) până la fostul Siloz, stâlpi Electrica

şi Romtelecom • Pe str. Uzinei, stâlpi Electric

e. Alimentare cu gaze naturale Conform avizului de principiu din nr. 478/26.03.2009 emis de S.C. Eon Gaz Distribuţie S.A. se impune menţinerea distanţelor minime între reţelele de gaze naturale şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane. În cadrul zonei studiate, în prezent există o reţea de gaze naturale care alimentează consumatorii din zonă – distribuitor licenţiat fiind S.C. Eon Gaz Distribuţie S.A..

2.7 PROBLEME DE MEDIU Relaţia cadrul natural-cadrul construit Importanţa vegetaţiei în spaţiul urban: Funcţiunea ecologică a arborilor şi arbuştilor este determinată de influenţa asupra factorilor fizico-climatici ai mediului înconjurător. Efectele coroanelor arborilor şi arbuştilor se resimt asupra următoarelor elemente climatice: absorbţia energiei solare, intercepţia precipitaţiilor, absorbţia de CO2, emisia de O2, evapotranspiraţia, efectul de filtru asupra particulelor solide din aer, efectul de depoluare, emisia de ioni negativi, emisia de fitoncide (un adevărat filtru antibacterian), izolarea fonică. Un rol foarte important al spaţiilor verzi din oraşe este conservarea biodiversităţii, a speciilor ameninţate cu dispariţia, adunate în grădini botanice care au un statut special.

Status: 02.06.2009 27

Este dovedit ştiinţific rolul important al spaţiilor verzi în menţinerea echilibrului psihic şi fizic al locuitorilor aglomerărilor urbane. Un hectar de vegetaţie/pădure furnizează într-o zi 220 kg de oxigen, consumând, în schimb, 280 kg de dioxid de carbon şi captează cel puţin 50% din praful atmosferic. Evidenţierea riscurilor naturale şi antropice Calitatea aerului: Această zonă este lipsită de factori majori de poluare, nu există probleme referitoare la pericolul degajării de noxe sau alte elemente care să pună în pericol calitatea mediului şi în special a aerului. Din gama largă a particulelor organice şi anorganice din aer, unele au efecte semnificative asupra sănătăţii oamenilor: fum, praf, radionuclide, pesticide. Particulele biotice din aer sunt cauza majoră a unor boli respiratorii umane, cum sunt alergiile şi astmul. Bioparticulele aeropurtate includ grăuncioarele de polen ce provin de la plantele anemofile, bacterii, fungi, biospori, fragmente de micelii fungice, alge etc. Aeropolenul produs de Ambrosia reprezintă cea mai mare concentraţie consemnată în aer; acestea sunt foarte crescute în lunile august- septembrie, provocând alergii puternice. Calitatea apei Canalului Bega: Calitatea globală a apei râului Bega, în anul 2008, din punct de vedere fizico-chimic, de la izvoare până aval de municipiul Timişoara, pe o lungime de 136 km reprezentând 80  din lungimea totală a cursului de apă a fost bună.

Întrucât secţiunea de supraveghere a calităţii apei este situată în amonte de Timişoara şi pe sectorul până la staţia de epurare orăşenească nu intervine nici o sursă de poluare importantă, s-a prelungit clasa a II-a (bună) de calitate pe toată lungimea municipiului Timişoara.

Starea ecologică a râului pe acest tronson a fost bună. Clasa a II-a de calitate reprezintă starea bună a apelor în conformitate cu Directiva Cadru

a Apei 60/2000/CEE transpusă în legislaţia românească prin Legea Apelor 307/2004. Aceasta satisface condiţia de calitate la Uzina 2-4 Timişoara de alimentare cu apă pentru potabilizare. Conform studiului „Variaţii în cadrul populaţiilor de microorganisme care intervin în degradarea unor poluanţi”, realizat în colaborare cu Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, s-a evidenţiat amplificarea surselor de poluare dinspre amonte spre aval datorită scăderii activităţii dehidrogenazice. De asemenea s-au constatat valori ridicate la nivelul ultimelor două puncte de prelevare pentru activitatea ureazică, fapt ce indică prezenţa unei surse de poluare cu poluanţi organici. Întrucât secţiunea de supraveghere a calităţii apei este în amonte de Timişoara şi pe sectorul până la staţia de epurare orăşenească nu intervine nici o sursă de poluare importantă, s- a prelungit categoria a II-a de calitate pe toată lungimea Municipiului Timişoara. Probleme legate de zgomot Având în vedere că de-a lungul Canalului Bega există unităţi publice a căror activitate determină poluare fonică, în „Regulamentul privind factorii de Mediu din zona metropolitană Timişoara” au fost prevăzute reglementări privind desfăşurarea lor. Unităţile publice (cluburi, baruri, restaurante) pot funcţiona cu program muzical şi după ora 22 doar dacă au autorizaţie de funcţionare în acest sens şi sunt izolate fonic astfel încât să nu afecteze liniştea şi dreptul de odihnă a locuitorilor din vecinătate, respectând legislaţia în vigoare. Fauna şi flora Flora Spaţiul timişorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar, distruse în trecut de oameni, pentru obţinerea lemnului necesar construirii cetăţii şi caselor, cât şi pentru câştigarea de terenuri cultivabile. Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul cursurilor de apă, în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale.

Status: 02.06.2009 28

Referitor la structura pe specii de plante în parcurile amenajate de-a lungul canalului, se pot concluziona următoarele: varietatea speciilor este relativ redusă, proporţia dintre numărul de exemplare valoroase şi cele mai puţin valoroase din punct de vedere peisagistic este nefavorabila, iar prezenţa răşinoaselor este redusă. Ca procent general de acoperire a solului prin coroane, se constată că parcurile vechi din nordul Begăi au un procent mediu de acoperire de 36%, iar cele mai noi din sudul Begăi – de 16%.

Fauna Sănătatea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie nu este reflectată doar de prezenţa lichenilor (sensibili la poluare), ci şi de păsări, după felul, numărul şi răspândirea lor, indicatori evidenţi ai curăţeniei şi liniştii locului. Preocuparea pentru păstrarea populaţiilor de păsări prezente în parcurile Timişoarei se poate observa cu uşurinţă datorită cuiburilor şi hrănitorilor artificiale montate în parcuri. Populaţiile piscicole sunt slab reprezentate în apa Canalului Bega, peştii fiind în general un indicator al curăţeniei mediului în care trăiesc. Presiunea umană crescândă în spaţiul urban timişorean se resimte negativ asupra fondului faunistic, distrugerea biotopurilor spontane afectând inevitabil biocenozele.

2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI Primăria Municipiului Timişoara conştientizează potenţialul mare al canalului Bega şi a malurilor sale şi doreşte o dezvoltare urbană durabilă prin revitalizarea şi reamenajarea malurilor canalului. Astfel s-a aprobat Hotărârea Consiliului Local nr. 544 din 16.12.2008 privind stabilirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la finalizarea şi aprobarea prezentului P.U.Z. În acest mod sunt create premizele favorabile unei dezvoltări prudente a malurilor Canalului Bega şi mentinerii spaţiului public cu acces liber pentru cetăţenii oraşului Timişoara. Primăria Municipiului Timişoara a organizat pe data de 5 iunie 2008, o dată cu Ziua mediului, evenimentul maraton "Bega Day", în cadrul căreia studenţii de la UPT si UVT ai facultatilor de arhitectură, peisagistică şi artă au încercat sa rezolve probleme punctuale de urbanism in cadrul unui workshop privind reabilitarea canalului Bega. Acest eveniment a avut rolul de a aduce canalul Bega în conştiinţa locuitorilor oraşului. De asemenea, Primăria Municipiului Timişoara, în colaborare cu Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), a organizat pe data de 4 octombrie 2008, în cadrul festivalului "Bega Bulevard", o dezbatere publică la care au participat autorităţi ale administraţiei locale, reprezentaţi ale diferitelor instituţii, experţi şi arhitecţi, antreprenori locali cât şi cetăţeni interesaţi. În cadrul acestei dezbateri s-au discutat următoarele teme: Ce funcţiuni dorim să dezvoltăm pe malurile canalului Bega? Ce tip de calitate a arhitecturii ne dorim? Cum putem să organizăm procesul de planificare? Ce intervenţii au prioritate? Aceată dezbatere, care a stat la baza pregătirii Hotărârii Consiliului Local, a fost urmată de alte şedinţe, ateliere de lucru cu participarea diverselor grupuri reprezentative ale comunităţii. S-a discutat problematica reabilitării şi revitalizării canalului Bega, şi în cadrul workshop- ului international si inter-disciplinar intre tineri profesionisti “Ambientul Urban - minti tinere deseneaza PUG-ul”, în perioada 17-21 noiembrie 2008. Intenţia Primăriei Municipiului Timişoara de a elabora acest P.U.Z. a fost făcută publică cetăţenilor prin intermediul paginii de internet a Primăriei (www.primariatm.ro), a Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ) (www.gtztm.ro) şi a ziarului Monitorul Primăriei, distribuit în 125.000 de exemplare lunar. Prin intermediul acestora, cetăţenii Municipiului Timişoara au fost invitaţi să îşi exprime observaţiile, ideile şi propunerile privind îmbunătăţirea şi dezvoltarea malurilor canalului Bega.

Status: 02.06.2009 29

De asemenea, conform Legii nr. 52 / 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, s-a organizat în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, înaintea finalizării P.U.Z. - Malurile canalului Bega, o dezbatere publică cu privire la documentaţia în lucru. Propunerile Primăriei Municipiului Timişoara şi a Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ) privind dezvoltarea şi amenajarea malurilor canalului Bega au fot prezentate sub forma unei expoziţii şi au putut fi discutate cu cei interesaţi, şi în cadrul celei de-a doua ediţii a festivalului "Bega Bulevard", ce a avut loc la sfârşitul lunii iunie 2009. P.U.Z. - Malurile canalului Bega este deci rezultatul unui proces participativ iar la elaborarea lui propriu-zisă s-au implicat diferite direcţii din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, coordonate de către Direcţia Dezvoltare. 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Conform prevederilor din P.U.G. zona canalului Bega este destinată recreerii şi agrementului. Prin prezentul P.U.Z. se doreşte menţinerea acestor funcţiuni şi reglementarea prevederilor cu privire la modul de utilizare a malurilor canalului Bega si a luciului de apa şi impunerea unui anumit standard calitativ, astfel încât să aibă loc o dezvoltare urbană durabilă şi competitivă. Se urmăreşte păstrarea şi dezvoltarea spaţiului verde şi restricţionarea construcţiilor noi (a se vedea capitolul 4, Regulament local de Urbanism aferent prezentului P.U.Z.). Din studiile de fundamentare se desprinde ca o concluzie necesitatea creării unei alei pietonale şi a unei piste pentru biciclete, de-a lungul malurilor canalului Bega. S-a constatat lipsa unei alei continue, neîntrerupte, fără obstacole, care să traverseze întregul oraş şi care să transforme malurile canalului Bega într-o zonă atractivă şi de promenadă pentru toate grupurile de locuitori ai oraşului. De asemenea este necesară şi reintroducerea transportului acvatic ecologic, destinat atât recreerii cât şi circulaţiei cotidiene, cu staţii în puncte cheie cu acces spre diferite centre de interes. Se va crea astfel o mai bună fluiditate şi conectivitate a transportului in comun şi se vor da funcţiuni noi malurilor şi canalului Bega. O altă măsură justificată este protejarea spaţiilor verzi existente şi reamenajarea parcurilor de-a lungul malurilor canalului Bega. Acest lucru este necesar datorită deteriorării şi întreruperilor aleilor, deteriorării echipamentului existent (iluminare, mobilier urban, locuri de joacă, etc.) şi îmbolnăvirii, îmbătrânirii sau uscării arborilor şi a plantelor. De asemenea se doreşte îmbunătăţirea funcţiunilor şi utilizărilor unor parcuri şi modernizarea acestora (de exemplu Parcul Copiilor). Se urmăreşte crearea unei "benzi verzi" de-a lungul malurilor canalului Bega, care să lege parcurile prin alei atractive şi uşor de accesat pentru locuitorii oraşului. Pentru că în jurul canalului Bega există un flux major de circulaţie rutieră, există nevoia de noi circulaţii destinate pietonilor şi bicicliştilor care să lege în mod direct cele mai importante zone ale oraşului, cartierul Cetate la nord, iar la sud, Zona Universitară, Campusul Studenţesc şi cartierele Istorice Iosefin şi Fabric. Este necesară crearea de noi poduri pietonale care să permită un traseu relaxant şi rapid pentru pietoni. Funcţiunile existente (ştranduri, terase, baze sportive, restaurante) trebuie să se deschidă spre apă şi să respecte un anumit standard de imagine. În locul fostelor situri industriale se pot genera funcţiuni noi, cum ar fi cele socio-culturale, de petrecere a timpului liber, de locuit sau de dezvoltare a mediului de afaceri local (întreprinderi mici şi mijlocii). Se menţionează ca toate intervenţiile care se vor face de-a lungul malurilor canalului Bega vor fi non-agresive, reversibile şi în relaţie cu apa. De asemenea standardele şi normele estetice privind mobilierul urban, iluminatul public, calitatea suprafeţelor aleilor, a căilor de acces spre apă , funcţiunilor sezoniere (terase, pontoane), a celor temporare (pavilioane), cât şi a altor echipamente sunt descrise în Catalogul de mobilier urban, anexat la P.U.Z. - Malurile canalului Bega Timişoara.

Status: 02.06.2009 30

3.2 PREVEDERI ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL Conform P.U.G. Timişoara, canalul Bega are următoarele funcţiuni: Terenuri aflate sub apă, Zonă de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecţie, Zonă de instituţii publice şi servicii de interes general, Zonă pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente şi Zona unitatilor industriale.

3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL P.U.Z. - Malurile canalului Bega vizează revitalizarea şi reamenajarea malurilor acestuia şi dezvoltării unei zone de promenadă şi de recreere, oferind cadrului natural un imens spaţiu verde amenajat. În acest sens, cadrul natural nu va fi afectat, ci îmbunătăţit prin lucrări de îmbunătăţire a viabilităţii acestuia şi excludere a poluării. Peisajele şi cadrele naturale şi construite existente în zona nu vor avea de suferit ca urmare a implementării prevederilor prezentul P.U.Z., masurile propuse fiind în armonie cu elementele cadrului natural descrise la punctul 2.3. Se doreşte o dezvoltare neostentativa, neagresivă, reversibilă şi în relaţie cu apa a zonei. Prin faptul că aceasta zonă va atrage un număr important de locuitori şi de turişti, P.U.Z. - Malurile canalului Bega mizează pe o valorificare prudenta a cadrului natural. Pentru zona studiată se propune păstrarea funcţiunilor conform P.U.G. Timişoara şi anume: Terenuri aflate sub apă, Zonă de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecţie, Zonă de instituţii publice şi servicii de interes general, Zonă pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente şi Zona utilităţilor industriale. Se urmăreşte transformarea fostelor situri industriale în zone cu funcţiuni noi, cum ar fi cele socio-culturale, de petrecere a timpului liber, de locuit sau de dezvoltare a mediului de afaceri local (întreprinderi mici şi mijlocii). Funcţiunile acestea vor aduce clare avantaje zonei, pregătind-o pentru posibilele investiţii ulterioare.

3.4 ORGANIZAREA CIRCULATIEI Prin PUZ Bega se doreşte o stimulare a circulaţiei pietonale şi biciclistice în zonele în care există alei pe lângă malul apei şi crearea unei asemenea circulaţii de-a lungul malului în zonele unde aceasta lipseşte. De asemenea se doreşte asigurarea continuităţii acesteia între diversele segmente ale malului Begai. Astfel se propun următoarele obiective: − crearea si stimularea unei alei continue pentru circulaţia pietonal/biciclistica. Prin continuitate

se înţelege faptul ca aleea trebuie să aibă în vedere traversarea fără obstacole a podurilor prin diverse metode: dedesubt, prin pasajele existente, prin noi pasaje in consola s.a. Nu se doreşte traversarea fluxurilor de trafic deservite de poduri la acelaşi nivel cu acestea prin semaforizare, treceri de pietoni, etc.;

− crearea unei legături cu restul oraşului (zonele rezidenţiale în special si polii de dezvoltare urbană identificaţi prin planşa 01-D;

− îmbunătăţirea legăturii pietonale intre malurile râului; − îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic de-a lungul canalului Bega şi încurajarea

dezvoltării unei legături între spina verde constituita din canalul Bega şi malurile sale şi cartierele şi localităţile limitrofe, într-o viziune de ansamblu cf. pl. 01-F;

− prevederea unor traversări carosabile pentru completarea inelelor de circulaţie întrerupte; − dezvoltarea utilizării canalului pentru transportul in comun/de agrement si trafic comercial

limitat c.f. RLU; − stimularea circulaţiei pe biciclete în întreg oraşul; − racorduri la podurile existente pietonal/biciclete cu aleea de-a lungul canalului Bega; − îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi poduri şi încurajarea

dezvoltării unor legături între cartierele rezidenţiale şi zona aferentă canalului prin alei pietonale/biciclistice;

− crearea de 3 noi poduri pietonal/biciclistice detaliate în descrierea zonelor funcţionale.

Status: 02.06.2009 31

Accesele de la viitoarea alee de pe malul Begai până la căile de circulaţie care traversează spina vor fi prevăzute a fi fără obstacole acolo unde este posibil. De asemenea se va asigura posibilitatea deplasarea fără obstacole pentru persoane cu dizabilităţi între zona de intervenţie a P.U.Z. - Malurile canalului Bega şi căile de circulaţie intersectate. Pentru organizarea circulaţiei auto se propun 4 noi poduri carosabile si pietonal/biciclistice pentru completarea inelelor de circulaţie şi fluidizarea traficului auto, cf. descrierii detaliate in cap. Zone funcţionale Prin prezenta documentaţie se propune dezvoltarea unei reţele de transport in comun pe apă destinată în principal transportului în comun de agrement dar şi utilitar. Aceasta va dispune de staţii în apropierea podurilor în aşa fel încât cu o staţie să se poată deservi ambele maluri ale canalului. Amplasarea staţiilor va fi prevăzuta în aşa fel încât să se asigure integrarea cu reţeaua municipala de transport în comun. Pentru aceasta se efectuează în prezent lucrări de dragare a canalului şi se vor amplasa construcţiile ce vor deservi staţiile propriu-zise.

3.5. ZONIFICARE FUNCTIONALĂ - REGLEMENTĂRI, BILANŢ TERITORIAL, INDICI URBANISTICI În tabelul de mai jos este redata situaţia propusă. BILANT TERITORIAL - SITUAŢIA PROPUSĂ Specificaţie ha % Suprafaţa studiată 164 100 Suprafaţa ocupată de construcţii 11,6 7 Suprafaţa ocupată de circulaţii carosabile şi pietonale

32,1 20

Suprafaţa ocupată de cursuri de apă 26,9 17 Suprafaţa ocupată de spaţii verzi 93,3 56

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE a. Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat În perioada imediat următoare nu se propun modificări ale instalaţiilor în zona studiată. Prin prevederile PUZ Bega nu se prevad modificari la retelele existente. b. Alimentare cu apă şi canalizare Alimentarea cu apă: lucrări necesare pentru extinderea capacităţii instalaţiilor de alimentare cu apă la sursă, tratare şi aducţiune – nu este cazul. In viitor sunt prevazute lucrări la retelele de distribuţie din zonă, modificări parţiale ale traseelor reţelelor de distribuţie, extindere, precum şi îmbunătăţiri şi extinderi ale reţelei de canalizare din zona malurilor canalului Bega, definită prin HCL nr. 544/2008. In imediata vecinatate a zonei studiate se găseşte şi incinta Staţiei de tratare apă „Bega” (Uzina de apă nr. 2- 4), unde sunt amplasate construcţii şi instalaţii la care sunt în curs de promovare sau de realizare lucrări de reabilitare, modernizare, retehnologizare, etc. Pe străzile situate în perimetrul menţionat S.C. AQUATIM S.A. are în vedere în următorii ani, în funcţie de necesitati si de posibilităţile financiare ale societăţii, o serie de lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canal aflate într-un stadiu avansat de uzură, datorită calităţii şi vechimii materialului conductelor (oţel sau fontă cenuşie pentru apă respectiv beton pentru canal), pe care la menţionăm mai jos: Malul sudic - Str. Chopin (tronson Câmpului până la Podul Decebal) – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Splaiul Morarilor – Conducta de oţel Dn. 500mm; - Splaiul Nistrului (tronson Podul Dacilor – Podul Traian) – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. I. L. Caragiale – Conducta de fontă Dn. 100mm;

Status: 02.06.2009 32

- Piaţa Romanilor (tronson str. I.L. Caragiale – 3 August) Canal Dn. 400mm – proiect execuţie anul 2009; - Str. Pestalozzi (tronson str. Caragiale – str. Coposu) – Conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. V. Pârvan – Conducta de oţel Dn. 500mm; - Str. T. Vladimirescu (tronson str. M. Viteazu – str. Dragalina) – Conducta oţel Dn. 350mm şi conducta de fontă 125mm. Malul nordic - Str. N. Titulescu (tronson str. Nufăr – str. Mureşan) – conducta de oţel Dn. 400mm; - Str. Nufăr – Supratraversare Bega – Conducta de oţel Dn. 800mm; - Str. Vulturilor - Supratraversare Bega – Conducta de oţel Dn. 300mm; - Str. A. Mureşan – Conducta de oţel Dn. 300mm; - Parcul Central (tronson str. A. Mureşan – Bv. Republicii) – conducta de oţel Dn. 350mm; - Bv. Republicii (tronson P-ţa Horaţiu – str. Jiul) – conducta de fontă de 150mm; - Str. C. D. Loga (tronson str. 20 Decembrie – Bv. Revoluţiei) – conducta de fontă Dn. 100mm şi de oţel Dn. 125mm; - Str. Trandafirilor – conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. G. Enescu – conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. Martir Leontina Bincu – conducta Dn. 100mm; - Str. Mocioni (în parc) – conducta Dn. 350mm; - Str. Protopop Melentie Drăghici – conducta de fontă Dn. 100mm; - Str. Peneş Curcanu – conducta de fontă Dn. 100mm; - Splaiul Griviţei – conducta de fontă Dn. 200mm; - Str. Uzinei – conducta de oţel Dn. 100mm şi conducta de fontă Dn. 100mm; - Supratraversare Bega – conducta de oţel Dn. 1000mm; - Str. Rozelor (tronso str. Cometa – str. Bobâlna) – conducta de oţel Dn. 200mm. Canalizare: extinderi sau propuneri de staţii noi de epurare – nu este cazul. Prin PUZ Bega nu se prevăd în mod direct extinderi ale reţelelor existente de apă şi canal. În zonele în care se propun funcţiuni pentru care este necesară extinderea reţelelor se vor elabora în prealabil documentaţii de urbanism (PUZ, PUD) in detaliu, moment in care se va solicita avizul pentru extinderea reţelelor sus menţionate. c. Alimentare cu energie electrică In zona de intervenţie a P.U.Z. - Malurile canalului Bega şi în zona limitrofă nu se vor realiza reţele aeriene noi de distribuţie şi transport a curentului electric. Sistem de iluminat ornamental Pentru că în momentul de faţă iluminatul ornamental de-a lungul canalului Bega nu este corespunzător în toate zonele şi nu acoperă întreaga lungime a canalului, se va lua în considerare modernizarea sistemului de iluminat. Se vor propune corpuri de iluminat omologate normelor şi certificatelor în vigoare, cu design atractiv, care să confere un plus de confort şi de siguranţă pe timp de noapte pe faleza canalului Bega (a se vedea Catalogul de mobilier urban). Prin P.U.Z. - Malurile canalului Bega nu se prevăd în mod direct extinderi ale reţelelor existente de distribuţie a energiei electrice. In zonele în care se propun funcţiuni pentru care este necesară extinderea reţelelor se vor elabora in prealabil documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire sau documentaţii de urbanism (PUZ, PUD) in detaliu, moment în care se va solicita avizul pentru extinderea reţelelor sus menţionate. d. Telefonie Prevederile P.U.Z. - Malurile canalului Bega nu afectează instalaţiile existente de telecomunicaţii sau dezvoltarea viitoare a acestora. In zona de intervenţie a P.U.Z. - Malurile canalului Bega şi în zona limitrofă nu se vor realiza reţele aeriene noi.

Status: 02.06.2009 33

e. Alimentare cu gaze naturale Prin P.U.Z. - Malurile canalului Bega nu se prevăd în mod direct extinderi sau modificări ale reţelelor existente de distribuţie şi transport a gazelor naturale. In zonele în care se propun funcţiuni pentru care este necesară extinderea reţelelor se vor elabora in prealabil documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire sau documentaţii de urbanism (PUZ, PUD) în detaliu, moment in care se va solicita avizul pentru extinderea reţelelor sus menţionate.

3.7 PROTECŢIA MEDIULUI Elaborarea P.U.Z. de faţă este determinata de intenţia de a reamenaja şi de a dezvolta malurile canalului Bega, după cum reiese şi din planul de reglementari urbanistice anexat. Astfel, planul prezent creează un cadru pentru proiecte şi activităţi viitoare. Caracterul determinant al acestuia este de păstrare, protejare şi extindere a parcurilor şi a spaţiilor verzi şi interzicerea cu desăvârşire a activităţilor industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat.

Propunerile de dezvoltare urbanistică creează premise pentru prevenirea impactului asupra mediului, cu condiţia respectării prevederilor din P.U.Z. Aplicarea prevederilor Regulamentului de urbanism asigură corelarea intereselor cetăţeanului cu cele ale colectivităţii, respectiv protecţia proprietăţii private şi apărarea interesului public. Salubrizarea canalului Bega şi a malurilor sale: Menţinerea calităţii şi integrităţii resurselor de apă este o preocupare permanentă a Primăriei Municipiului Timişoara. În acest sens, se desfăşoară periodic acţiuni de verificare a malurilor Canalului Bega, de către reprezentanţi ai Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara şi Serviciul Inspecţia Teritorială a Apelor din cadrul Direcţiei Apelor Banat, cu sprijinul Politiei Comunitare. Se execută lucrări de întreţinere şi salubrizare a malurilor canalului Bega, de curăţenie şi igienizare în zona podurilor etc. Direcţia Apelor Banat, prin personalul specializat, efectuează lucrări de defrişare pe malurile canalului Bega, de curăţare a luciului de apă şi totodată de verificare a lucrărilor şi construcţiile executate în zona de protecţie luând măsurile ce s-au impus. Direcţia Apelor Banat a demarat procesul de decolmatare şi ecologizare a canalului Bega, pe o distanţă de 20 de kilometri cu scopul reducerii riscului producerii de inundaţii. Conform Direcţiei Apelor Banat, in prima fază, canalul Bega va fi adâncit cu 70 până la 150 de centimetri, iar in cea de-a doua etapă a proiectului, canalul va fi adâncit cu până la 7 metri şi va permite navigaţia vaselor cu dimensiuni mai mari. Utilitatea acestor lucrări trebuie determinata pentru sectorul de pe teritoriul administrativ al Timişoarei dat fiind faptul ca o lărgire a canalului nu se poate efectua. După finalizarea lucrărilor, la finele lui 2009, pe Bega vor putea naviga ambarcaţiuni de agrement, vaporaşe, până la graniţa cu Serbia, pe o distanţă de 43 de kilometri. Pentru a păstra malurile canalului Bega curate, cetăţenii şi agenţii economici au următoarele obligaţii: - Să nu depoziteze deşeuri pe malurile canalului Bega şi pe luciul de apă; - Să nu evacueze ape uzate şi să nu descarce reziduuri în Canalul Bega; - Să nu spele în apa canalului sau pe malul acestuia obiecte, produse, materiale de orice natură, animale, vehicule etc.; - Să nu circule sau să staţioneze cu autovehicule în zona de protecţie a canalului; - Să nu păşuneze animalele şi să nu treacă cu animale sau să staţioneze în zona de protecţie a canalului; - Să gospodărească în mod raţional apa şi să întreţină şi să repare instalaţiile proprii sau cele din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare - epurare; - Să întreţină în stare corespunzătoare malurile, în zona în care li s-a recunoscut drept de folosinţă a apei sau unde deţin lucrări. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări): Pentru a se putea lua măsuri de reducere a emisiilor poluante este necesară cunoaşterea impactului surselor de poluare asupra mediului, prin efectuarea de măsurători directe, obiective.

Status: 02.06.2009 34

Aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi reabilitare a mediului va determina menţinerea ecosistemului, eliminarea factorilor ce afectează sănătatea şi creează disconfort populaţiei, permiţând valorificarea mediului. În acest scop a fost elaborat „Conceptul de dezvoltare strategică a zonei Timişoara” pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi armonioase care promovează cerinţele specifice ale dezvoltării zonei, în corelaţie cu prevederile strategice pe plan naţional şi internaţional. Scopul major al „Conceptului de dezvoltare strategică” este asigurarea prosperităţii vieţii locuitorilor, îmbunătăţirea calităţii habitatului din zonă, în condiţii ecologice de nivel european. Pentru diminuarea poluării cursului de apă al canalului Bega se pot lua măsuri de verificare a stării de salubrizare, măsuri de depistare a persoanelor fizice şi juridice care depozitează diverse deşeuri, a celor care deversează reziduuri în apă şi aplicarea unor măsuri punitive drastice, în colaborare cu direcţia Apelor Banat şi cu sprijinul Poliţiei Comunitare. În privinţa calităţii aerului, se poate ameliora conţinutul de aeropolen, prin control mecanic, chimic şi biologic al principalelor plante alergene. Pentru reducerea zgomotului şi crearea unei „oaze” de linişte pe malurile Begăi se recomandă construirea de piste pentru biciclete, plantarea de arbori şi arbuşti sub formă de „ziduri verzi”, pentru crearea unui „coridor de aer curat” de-a lungul Canalului Bega. Calitatea apei pe tronsonul Uzina de Apă – Solventul se încadrează în clasa a II a de calitate, cu o compoziţie de elemente (poluanţi, nutrienţi, etc.) relativ constantă, fapt care denotă inexistenţa unei surse majore de poluare punctiformă. Pe acest tronson principalii factori/activităţi cu potenţial risc sunt: - Deversări accidentale în zona Badea Cârţan; - Deversării de ape fără respectarea NTPA 001 (calitate a apelor care pot fi deversate direct în emisar) - Zona străzii Jiu – platforma industrială şi zona Gării; - Posibile poluări accidentale – Zona Solventul – actualmente în proces de dezafectare/dezmembrare; - Staţia de epurare – nefiind finalizate lucrările de retehnologizare, treapta biologică nu este funcţională. Prevenirea producerii riscurilor naturale: - Canalul Bega pe tronsonul Uzina de Apă – Podul Modoş are dotări de hidroamelioraţii (stăvilar, îndiguiri, terasări) care reduc sensibil/considerabil riscul la inundaţii; - Unităţile specializate realizează constant lucrări de corecţie, fasonare, diverse extrageri de material dendrologic reducând semnificativ riscul de accidente; - Taluzurile/malurile canalului sunt amenajate – riscul alunecărilor de teren fiind minim. Epurarea şi preepurarea apelor uzate: Cu excepţia staţiei municipale de epurare mai există pe platformele industriale funcţionale staţii proprii de preepurare racordate la reţeaua de canalizare. Se interzice deversarea apelor uzate în canalul Bega. Apele uzate sunt colectate prin reţeaua municipală de canalizare si tratate apoi in staţia de epurare municipală. A se vedea si cap. 2.6 – Echipare edilitara. Depozitarea controlată a deşeurilor: Salubrizarea şi menţinerea curăţeniei pe malurile Canalului Bega intră în atribuţiile Administraţiei Naţionale Apele Române, fiind interzisă depozitarea deşeurilor pe maluri sau în apă. În cadrul acţiunilor de primăvară-toamnă, deşeurile vegetale şi de altă natură depozitate ilegal în zona de administrare a Primăriei Municipiului Timişoara sunt adunate şi transportate în afara oraşului. De asemenea, se organizează periodic acţiuni ecologice în colaborare cu ONG- uri, şcoli etc.

Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi În vederea transformării canalului într-o zonă de agrement şi relaxare, s-au făcut plantări de arbori, s-au montat bănci şi au fost reparate dalele existente.

Status: 02.06.2009 35

Organizarea sistemelor de spaţii verzi Majoritatea parcurilor Timişoarei, denumită „oraş al parcurilor”, se concentrează în centrul actual al oraşului, de-a lungul Canalului Bega. Parţial amenajate de-a lungul parcurilor existente, malurile Begăi pot fi amenajate în continuare pe toată lungimea. Aceste viitoare amenajări, beneficiind de un element peisagistic deosebit de important, apa, pot deveni un element de originalitate şi de atracţie turistică al Timişoarei. De asemenea, navigaţia de agrement pe toată lungimea canalului poate contribui la valorificarea turistică a acestei zone. Parcurile de pe malurile Canalului Bega sunt: Parcul Uzinei, Parcul Mocioni (Ilsa), Parcul Copiilor, Parcul Vasile Pârvan, Parcul Rozelor, Parcul Justiţiei, Parcul Alpinet. Parcul Central – situat pe malul drept al Canalului Bega, între Catedrală, Podul Maria şi B-dul Republicii, are o suprafaţă de 7,91 ha. În ansamblul, stilul parcului este mixt, regulate fiind doar cele 2 alei principale, restul parcului având caracter peisager. Având un fond vegetal valoros, cu exemplare de peste 40 de ani, el se pretează la o restructurare substanţială, care să-l pună în valoare. Parcul Catedralei – situat în spatele Catedralei Mitropolitane, între Canalul Bega, B-dul Regele Ferdinand, Catedrală şi B-dul 16 Decembrie 1989. terenul pe care se întinde parcul era până la sfârşitul sec. al XVIII-lea, o zonă mlăştinoasă cuprinsă între braţele de divagare ale Begăi din sudul cetăţii Timişoarei. Plantaţiile din jurul catedralei cuprind arbori cu vârste cuprinse între 40- 60 ani, fiind alcătuite în special din tei şi paltin. Parcul se încadrează într-un stil natural, preluând doar pe alocuri elemente ale stilului regulat (aliniamentele de magnolii de pe malul apei, incintele zidite ce mărginesc jocurile de apă, aliniamentele de tisă, castan şi salcâm). Parcul Justiţiei – situat pe malul drept al Canalului Bega, între Parcul Catedralei şi Parcul Rozelor, având o suprafaţă de 3,27 ha. Stilul parcului este cel peisager, elemente ale stilului regulat apar numai izolat (gardul viu ce mărgineşte Aleea Spiru Haret şi Str. Eminescu). Valoarea peisagistică a parcului este modestă, având o notă de sobrietate şi caracter de parc forestier. Parcul Rozelor – situat între Canalul Bega, Str. Trandafirilor, B-dul Michelangelo şi baza sportivă, terenurile de tenis, având o suprafaţă totală de 35,8 ha. În realizarea Parcului Rozelor se poate vorbi de o concepţie peisagistică de rozarium, fiind proiectat de specialişti ai Serviciului de Horticultură municipal. Stilul în care a fost conceput este tipic regulat, clasic, predominând liniile curbe. Concepţia realizează o combinaţie între un scop utilitar (aranjarea sistematică a varietăţilor de trandafiri) şi un scop recreativ, printr-o compoziţie peisagistică interesantă. Parcul Copiilor „Ion Creangă”– situat între Canalul Bega, B-dul Michelangelo şi partea sud-estică a B-dului Victoriei şi are o suprafaţă de 66.400 mp. Cu excepţia unor alei încadrate cu arbori care marchează o notă de artificializare, parcul în ansamblu este conceput şi realizat în stil peisager, natural. Pe întreaga faleză a Begăi există un masiv bine închis realizat prin alternanţa de Salix babilonica, Salix matsudana şi Taxodium distichum. Aleea continuă de pe dig este dublată pe jumătatea vestică a falezei de o promenadă apreciată pentru apropierea de apă. Necesită un nou concept de amenajare. Parcul Vasile Pârvan – situat pe malul stâng al canalului Bega, între podul Neptun, podul Michelangelo şi bazele sportive de pe malul Begăi. Are forma unei fâşii neregulate între Bega şi Bulevardul Vasile Pârvan, trasarea aleilor fiind realizată pe criterii funcţionale, pentru tranzit. În ansamblu, stilul parcului este peisager, un element aparte fiind constituit de aleea-faleză continuă de pe malul Begăi, cu valoare recreativă considerabilă. Parcul Mocioni (Ilsa) – situat pe malul drept al Canalului Bega, ca o fâşie cu o lăţime de 50-60 metri, între Podul Neptun şi cantina ILSA. Istoricul parcului, timpul relativ scurt de la crearea lui şi condiţiile conjuncturale în care a fost creat explică lipsa unei concepţii peisagistice, fiind urmărită pur şi simplu înverzirea şi împădurirea zonei. Cu modificările ce au intervenit, parcul poate fi încadrat în stilul peisager, excepţie făcând aliniamentele de-a lungul străzii Mocioni şi de-a lungul aleii de pe faleză, care introduc o notă de regularitate. Parcul Uzinei – delimitat de canalul Bega în partea estică, de strada Uzinei în partea vestică, de ecluza barajului Uzinei de apă în partea nordică şi de podul Mihai Viteazul în partea sudică. Terenul este de formă dreptunghiulară, cu o suprafaţă de 15.250 mp şi până în prezent nu a fost

Status: 02.06.2009 36

ocupat cu nici un fel de amenajare peisagistică. Pe suprafaţa sa terenul prezintă câteva platforme de beton dezafectate, semiingropate şi guri de canale. În partea nordică a terenului există o pasarelă pietonală peste Bega care scurtează distanţa dintre cele două maluri. În prezent se află în curs de amenajare întreaga zonă ca un parc cu funcţiune mixtă, ornamentală şi de agrement . Se vor amenaja două bazine ornamentale, un grup sanitar permanent , un obiectiv peisagistic de tip teatru în aer liber şi două terenuri de joacă pentru copii. Prezenţa Uzinei de Apă ca monument istoric constituie un reper şi poate deveni unul dintre centrele de atracţie ale parcului. Pentru aceasta se propune un spaţiu de promenadă şi belvedere dotat cu bănci protejate cu copertine. Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate: - Zonă de protecţie sanitară – Uzina de Apă; - Toate obiectivele industriale majore au instituite zone de protecţie specifice (pentru foraje proprii). Refacere peisagistică şi reabilitare urbană: Conceptul peisagistic general al parcurilor trebuie să întregească Planul Urbanistic General al Timişoarei, fiind propuse măsuri de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului, prin reabilitarea parcurilor şi scuarurilor existente, precum şi prin amenajarea unor noi spaţii verzi, ţinând seama de stilul arhitectonic al marilor cartiere de blocuri şi de specificul cartierelor de locuinţe individuale. Activităţile de amenajare şi extindere a spaţiilor verzi vor fi coordonate de un grup de specialişti în peisagistică şi urbanism, cu scopul evitării monotoniei peisagistice şi funcţionale, astfel încât noile amenajări să fie integrate într-o concepţie unitară.

Valorificarea potenţialului turistic: Punerea în valoare a potenţialului oferit de Canalul Bega din punct de vedere urbanistic şi ameliorarea spaţiilor verzi existente prin restructurări peisagere, plantări, recondiţionări de alei, dezafectări de construcţii, amenajări noi în zona malurilor pentru a pune în valoare elementul apă sunt importante pentru viitorul turistic al municipiului Timişoara. Creşterea calităţii amenajărilor peisagistice din zona Canalului Bega şi punerea în valoare a oglinzii de apă vor contribui la transformarea acestei zone a oraşului într-o „oază de relaxare” pentru cetăţenii Timişoarei. Pentru punerea în valoare a vegetaţiei existente în parcurile Timişoarei este necesar un program de lucrări sezoniere stabilit de un grup de specialişti, astfel încât tăierile să fie făcute la timp şi în concordanţă cu situaţia fitosanitară a plantelor în cauză (să fie executate tăieri de corecţie la exemplarele îmbătrânite, bolnave sau periculoase). În scopul îmbunătăţirii aspectului peisagistic general al parcurilor, este nevoie de o concepţie peisagistică unitară, care să confere în acelaşi timp diversitate şi unicitate fiecărui parc.

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ In zona exista o serie de obiective de utilitate publică asupra cărora nu se intervine. In zona de influentă a P.U.Z. Malurile canalului Bega există de asemenea obiective de utilitate publică care vor beneficia de vecinătatea cu o zona de relaxare, petrecere a timpului liber, favorabila unui climat propice educaţiei. Prin PUZ se propune amplasarea unor obiective de utilitate publica după cum urmează:.................. Identificarea tipului de proprietate asupra bunurilor imobile din zonă Nu se doreşte o modificare a tipului de proprietate pe terenurile ce intra sub incidenta P.U.Z. Malurile canalului Bega. 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE Planul Urbanistic Zonal a fost întocmit in conformitate cu Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000.

Status: 02.06.2009 37

Amenajările propuse se înscriu in şi detaliază prevederile P.U.G. al Municipiului Timişoara şi corespund obiectivelor pe termen lung ale Primăriei Municipiului Timişoara precum şi intereselor locuitorilor oraşului, fapt dovedit prin rezultatul dezbaterilor publice organizate. Intervenţiile se înscriu în principal în următoarele categorii: − definirea zonei ca zona de agrement/timp liber şi îmbunătăţirea accesului la malurile canalului

prin crearea unei alei pietonal/biciclistice continue de-a lungul malurilor; − îmbunătăţirea relaţiei zonei verzi adiacente canalului cu restul oraşului prin crearea de legături

între aceasta şi oraş; − ridicarea calităţii spaţiului public prin lucrări de asanare, conversie si reabilitare a spaţiilor

nefolosite şi a clădirilor degradate precum şi eliminarea funcţiunilor generatoare de noxe, zgomot, praf, miros sau incomode prin natura lor;

− creşterea gradului de interes faţă de zona studiată prin amplasarea unor funcţiuni atractive pentru populaţie;

− îmbunătăţirea tranzitului în zona pietonal/biciclistic/auto prin crearea de noi legături şi traversări a barierei naturale – Canalul Bega;

− creşterea utilizării luciului de apa prin introducerea transportului în comun pe apa; − înscrierea zonei într-un concept la o scara mai largă de spina verde legată la cartierele

oraşului şi localităţile limitrofe. Intervenţiile propuse se pot ordona astfel in ordinea descrescătoare a prioritarii măsurilor: − crearea şi dezvoltarea aleii pietonal/biciclistice; − crearea de noi traversări pietonal/biciclistice; − asanarea şi reabilitarea zonelor şi clădirilor degradate; − dezvoltarea infrastructurii pentru funcţiunile noi propuse; − dezvoltarea funcţiunilor noi propuse; − introducerea transportului în comun pe apa; − crearea de noi traversări auto; − pe termen mediu – eliminarea surselor de disconfort – noxe, praf etc. Propunerile din P.U.Z. urmăresc îmbunătăţirea în general a calităţii spaţiului urban şi ridicarea nivelului de trai. In perioada următoare se vor elabora documentaţii de urbanism pentru obiectivele care o necesita cf. R.L.U. din prezentul P.U.Z. De asemenea se va pune accent pe promovarea caracterului dorit al zonei şi impunerea noilor reglementari in viitoarele documentaţii de urbanism. Prioritatea principală este realizarea aleii continue de-a lungul malurilor canalului Bega. Pentru atingerea obiectivelor se vor demara investiţii din partea Primăriei Municipiului Timişoara sau a altor instituţii de competenţă locală sau proiecte pentru finanţare cu fonduri structurale europene. Pentru construcţii de drumuri, poduri sau edificarea de clădiri se va întocmi un studiu geotehnic.

Status: 02.06.2009 38

5. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Rolul R.L.U.

Regulamentul local de urbanism (denumit prescurtat R.L.U.) constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a zonei care face obiectul P.U.Z.

R.L.U. aferent P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara reprezintă o piesă de bază în aplicarea P.U.Z., el întărind şi detaliind reglementările din P.U.Z.

Normele cuprinse în prezentul R.L.U. (permisiuni şi restricţii) sunt obligatorii la autorizarea executării intervenţiilor şi construcţiilor în zona de intervenţie stabilită conform H.C.L. 544/ 2008. 2. Baza legală a elaborării

La baza elaborării Regulamentului Local de Urbanism stau următoarele acte normative: - H.G. nr. 525/ 1996, privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism; - Hotărârea Consiliului Local nr. 157/ 28.05.2002 privind aprobarea Planului Urbanistic

General al Municipiului Timişoara şi Regulamentul local de Urbanism aferent; - Indicativ GM 010-2000-Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z.

aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176/N/16 august 2000; - Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism; - Legea nr. 350/ 2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului; - Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice; - Legea apelor nr. 107/ 1996.

3. Domeniul de aplicare

Prezentul R.L.U. se aplică pe toată zona de intervenţie a canalului Bega, descrisă în capitolul 2.2 ÎNCADRARE ÎN LOCALITATE, conform H.C.L. nr. 544/ 2008. Zona are o suprafaţa de 162 ha şi o lungime de 7,8 km.

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Conform Legii apelor nr. 107 / 1996, Canalul Bega este considerat zonă protejată. Astfel, se

introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. Pentru canalul Bega s-a instituit o zonă de protecţie de 3m de-a lungul albiei minore, pe ambele maluri.

Se vor autoriza construcţii noi doar cu funcţiune de locuit în zona A TRANSFORMARE (a se vedea planşa REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE). În restul zonelor se vor permite doar construcţii temporare sau sezoniere (a se vedea cap. IV PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE). 4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit Mediu natural

Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi în zona de protecţie a staţiei meteorologice se realizează în condiţiile respectării prevederilor art. 7 din R.G.U.

Status: 02.06.2009 39

În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere a apelor, se instituie zona de protecţie pentru albia minoră a cursurilor de apă (Canalul Bega), suprafaţa , suprafaţa ocupată de consolidările de maluri, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor conform Legii apelor nr. 107/1996 – anexa 2.

Modul de folosire a terenului va fi comunicat deţinătorilor de terenuri, în scris, în evidenţa cadastrală şi regim funciar, constituind servitute.

Resursele de apă de suprafaţă şi subterană şi platforma meteorologică sunt puse în evidenţă în cadrul planşelor de ÎNCADRARE ÎN TERITORIU ADMINISTRATIV şi de REGLEMENTĂRI ale P.U.Z.

În jurul platformei meteorologice, se instituie o zonă de protecţie severă, cu o lăţime de 30 m, zonă în care este interzisă executarea oricăror construcţii şi instalaţii.

Până la o distanţă de 500m în jurul zonei de protecţie severă, se pot autoriza construcţii cu o înălţime mai mică decât o şesime din distanţa dintre construcţie şi limita zonei de protecţie. Orice construcţie sau amenajare care nu respectă condiţia de mai sus, se poate amplasa numai cu acordul de mediu al Agenţiei de Protecţia Mediului Timişoara, conform Legii Apelor nr. 107/1996.

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor cu valoare peisagistică şi în zonele naturale protejate se realizează în condiţiile respectării art. 8 din R.G.U.; zona cu valoare peisagistică şi naturală protejată este pusă în evidenţa în cadrul planşei de ÎNCADRARE ÎN TERITORIU.

Autorizarea executării construcţiilor se face cu avizul conform al Ministerului Apelor Pădurilor şi Protecţia Mediului şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

Autorizarea şi executarea construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic.

Patrimoniu construit

În zona de intervenţie stabilită pentru prezentul P.U.Z. se află monumente, ansambluri şi situri istorice aflate pe Lista monumentelor istorice ale Judeţului Timiş, elaborată de Ministerul culturii şi cultelor, Institutul naţional al monumentelor istorice (a se vedea Lista şi harta monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice din Timişoara, actualizată prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 bis în 16 iulie 2004).

Pentru conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice se va apela la toate ştiinţele şi tehnicile care pot contribui la cercetarea şi salvarea patrimoniului monumental.

Orice intervenţie asupra unui imobil istoric va fi făcută în spiritul arhitecturii clădirii şi a întregii zone în scopul de a pune la maxim în valoare potenţialul, personalitatea, identitatea şi substanţa originară, conform Legii monumentelor istorice nr. 422 / 2001. În acest scop se vor folosi tehnici şi procedee reversibile specifice structurilor din zidărie, lemn sau metal. Vor fi evitate pe cât posibil tehnologiile betonului armat.

Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie a sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi a altor lucrări de infrastructură se realizează în condiţiile respectării prevederilor art.11 din R.G.U.

Delimitarea zonelor de servitute şi de protecţie se va face ţinând cont şi de condiţiile de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare şi servituţile impuse de către acestea vecinătăţilor. Zonele de servitute şi de protecţie ale căilor de comunicaţie rutiere, vor ţine seama de prevederile H.G. 36/1996 administrarea drumurilor publice; Ordonanţa 43/1997 republicată avizând regimul juridic

Status: 02.06.2009 40

al drumurilor, precum şi de condiţiile de amplasare faţă de drumurile publice prevăzute în art. 18 din R.G.U.

Avizul pentru autorizarea construcţiilor în cazul drumurilor se emite în temeiul ORD. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de protecţie a acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice specializate.

Amplasarea construcţiilor noi cu funcţiuni de locuire se va face cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de drumul public, funcţie de intensitatea traficului şi categoria străzii (conform STAS 10009-88 referitor la limite admisibile ale nivelului de zgomot).

Amplasarea construcţiilor faţă de căile navigabile – canalul Bega se va face respectând condiţiile prevăzute în art. 8 din R.G.U. .

Construcţiile destinate altor funcţiuni decât cele aferente căilor navigabile se vor amplasa în afara zonei fluviale, respectiv la o distanţă de minimum 20,0 m faţă de aceasta. Zona fluvială este fâşia de teren situată în lungul ţărmului pe o lăţime de 20,0 m. Construcţiile destinate altor funcţiuni nu pot fi amplasate în incintele portuare.

Autorizarea lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică, se face în condiţiile respectării prevederilor art. 16 din R.G.U. (dezvoltarea şi extinderea reţelei stradale; dezvoltarea şi extinderea alimentării cu apă şi canalizare; instituţii publice şi sociale necesare; zonele de protecţie sanitară a surselor, reţelelor, a staţiei de epurare).

Lucrările de utilitate publică s-au prevăzut la capitolul 3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ din P.U.Z. Sunt indicate zonele în care urmează să se amplaseze obiectivele propuse. Parcelele ce vor fi ocupate de obiective şi asupra cărora se instituie servituţi de utilitate publică cu suprafeţele necesare sau disponibile se vor stabili prin Planuri Urbanistice Zonale sau de detaliu, sau Studii de specialitate.

Asigurarea echipării edilitare, se realizează conform prevederilor de la capitolul 3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE.

În vederea asigurării echipării tehnico edilitare , autorizarea executării construcţiilor se face în conformitate cu prevederile art. 13 din R.G.U. 6. Reguli de amplasare şi de retragere minime obligatori

Igiena şi confortul urban se realizează prin respectarea normelor de însorire şi iluminat natural, cât şi prin evitarea amplasării la distanţe necorespunzătoare a construcţiilor unele în raport cu altele.

Autorizarea executării construcţiilor se face în condiţiile respectării art.17 din RGU. Se vor respecta normativele cuprinse în Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Condiţiile de amplasare a construcţiilor cu funcţiunea de locuire faţă de drumurile publice se stabilesc respectând prevederile art.18-RGU corelat cu prevederile HG 36/1996 – administrarea drumurilor publice; ordonanţa 43/1997 – republicată avizând regimul juridic al drumurilor.

Amplasarea faţă de căile navigabile existente se autorizează în condiţiile respectării art. 19 – R.G.U. corelat cu Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor; Legea apelor nr. 107/1995; Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului; O.G.R. nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor; Ordinul nr. 34/N/M/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MAPN. MI şi SRI.

De-a lungul căii navigabile - canalul Bega, a digurilor şi prizelor precum şi a celorlalte lucrări hidrotehnice se instituie zona de protecţie conform Legii Apelor nr. 107/1996. 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de construcţii la reţeaua de circulaţie şi transport reprezintă o condiţie majoră de configurare, amplasarea şi autorizarea acestora.

Autorizarea executării construcţiilor se va face cu respectarea prevederilor art. 25 din R.G.U. Accesele pietonale trebuie prevăzute pentru toate construcţiile şi amenajările de orice fel.

Status: 02.06.2009 41

Zonarea funcţională a teritoriului trebuie să asigure corelarea diferitelor categorii de accese carosabile, accese pietonale şi parcaje, corespunzător funcţiilor şi caracterului urbanistic al zonei.

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel este permisă în condiţiile respectării prevederilor art. 26 din R.G.U.

Este necesară asigurarea accesului pietonal şi a pistelor pentru bicicletă în continuarea trotuarelor şi pistelor existente.

În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare. 8. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

Autorizarea executării construcţiilor este condiţionată de prevederile art. 27 din R.G.U., conform căruia se vor avea în vedere posibilităţile de racordare de noi consumatori la reţelele existente. Asigurarea echipării tehnico-edilitare sporeşte confortului urban în localitate.

Extinderea de reţele sau mărire de capacitate a reţelelor publice, se face conform prevederilor art. 28 R.G.U. corelate cu celelalte articole ale R.G.U.

Conform legislaţiei în vigoare, reţelele edilitare publice aparţin domeniului public, naţional sau local, după caz.

Lucrările de echipare a clădirilor (apă, canal, termoficare, gaze naturale, cablu T.V., alimentare cu energie electrică, telefonie, etc.) se vor proiecta şi executa evitând traseele aparente, fiind de regulă îngropate.

Se admit în cazuri foarte bine justificate, în mod excepţional şi numai pe baza unui studiu de impact, pentru zonă pozarea supraterană a reţelelor de echipare a clădirilor.

Firidele de branşament vor fi înzidite, fiind evitată amplasarea lor pe faţadele principale ale clădirilor.

Prin proiect, se va acorda o atenţie deosebită la pozarea instalaţiilor atât la subsolurile funcţionale cât şi la podurile susceptibile de a fi mansardate, soluţia adaptată urmând să permită o amenajare ulterioară a acestor spaţii.

Lucrările de echipare cu reţele tehnico-edilitare în zonele protejate şi rezervaţii de arhitectură, se vor face numai cu avizul DCCPCNJT.

Este obligatorie branşarea la reţeaua de alimentare cu apă a tuturor construcţiilor ce prin specificul lor o pretind.

Branşarea construcţiilor la reţeaua de ape uzate, în zonele în care aceasta există, este obligatorie.

În cazul absenţei reţelei de canalizare a apelor uzate, este obligatorie realizarea unei fose septice vidanjabile, cu avizul Inspecţia Sanitară de Stat. Fosa septică poate fi realizată cu condiţia să aibă asigurat un acces auto din stradă.

Orice amenajare realizată pe un teren, trebuie rezolvată în aşa fel încât să nu reprezinte un obstacol pentru scurgerea apelor pluviale la canalul existent.

Instalaţiile de alimentare cu energie electrică şi punctele de racord vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiei sau zonei înconjurătoare. Acestea vor trebui să permită de regulă racordul subteran.

Toate reţelele de termoficare vor fi realizate în subteran. Centralele şi punctele termice vor fi concepute în aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al zonei înconjurătoare. Accesul autovehiculelor la acestea este obligatoriu. Rezervoarele de combustibili vor fi realizate cu respectarea normelor P.S.I.

Reţelele de alimentare cu gaze şi racordul la aceste se vor realiza subteran. Firidele de branşament vor fi amplasate în aşa fel încât să nu aducă prejudicii asupra aspectului arhitectural al construcţiilor şi împrejmuirilor.

Captările de apă din straturile de apă subterană se vor face la o adâncime minimă de 60m. Autorizaţiile de construire pentru unităţile de producţie se vor acorda după obţinerea

avizului de gospodărie a apelor.

Status: 02.06.2009 42

9. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor Zonele rezervate pentru parcelare în vederea construirii de locuinţe sunt puse în evidenţă în

cadrul planşei de Reglementări urbanistice – zonificare. Primăria poate să autorizeze parcelările deţinătorilor de terenuri la solicitarea acestora, în

baza documentaţiilor de urbanism (PUZ sau PUD) elaborate şi aprobate, stabilind termenul de valabilitate al avizului.

Parcelarea terenurilor se va admite în următoarele condiţii: - calitatea terenurilor să permită realizarea obiectivelor propuse - dacă se respectă dimensiunile minime ale parcelei specificate în prezentul

Regulament - dacă fiecare parcelă are legătură cu străzi sau pieţe publice - dacă respectă prevederile P.U.Z.

Documentaţiile de urbanism (P.U.D. sau P.U.Z.) privind parcelarea terenurilor pot fi aprobate de Primărie numai dacă sunt respectate toate condiţiile menţionate.

În cazul în care a fost autorizată parcelarea prin aprobarea documentaţiei de urbanism (P.U.D. sau P.U.Z.), proprietarul este obligat să respecte şi să asigure executarea lucrărilor prevăzute întocmai cu proiectul aprobat, conform legii.

Pentru începerea oricăror lucrări este necesară obţinerea autorizaţiei de construcţie. Construcţia clădirilor poate începe numai după executarea lucrărilor de echipare edilitară aprobate.

Înălţimea construcţiilor Stabilirea înălţimii construcţiilor se face pe baza analizei situaţiilor distincte corelat cu ceilalţi

parametrii care definesc condiţiile de construibilitate a terenurilor pe care se vor amplasa şi anume:

- protejarea şi punerea în valoarea mediului natural şi construit existent; - respectarea regulilor de compoziţie arhitectural-urbanistică a zonei; - asigurarea compatibilităţii cu funcţiunea dominantă a zonei. Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea prevederilor art. 31 din R.G.U.

Aspectul exterior Aspectul general este determinat de conformarea construcţiilor, volumetrie şi compoziţie

urbană. Autorizarea executării construcţiilor este permisă în condiţiile respectării art. 32 din R.G.U.

privind aspectul exteriror al construcţiilor, precum şi prescripţiilor specifice zonelor şi subzonelor funcţionale, cuprinse în prezentul regulament. 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri Parcaje

Parcajele ce se vor crea în spaţiile verzi de aliniament, între stradă şi trotuar, se vor executa obligatoriu cu dale înierbate.

Este interzisă staţionarea şi parcarea pe trotuare, piste de biciclete sau spaţiile verzi de aliniament.

Amplasarea parcajelor este prezentată în cadrul planşei de Reglementări urbanistice – zonificare.

Spaţii verzi

Arborii existenţi vor fi păstraţi în totalitate. Construcţiile trebuie să fie implantate în aşa fel încât să respecte plantaţiile valoroase existente. Fiecare documentaţie depusă pentru autorizaţia de construire va fi însoţită de un plan de situaţie ce va indica plantaţia ce se intenţionează să se desfiinţeze pentru realizarea construcţiei şi cea care se intenţionează să se creeze. Proiectele de construcţii vor fi studiate în spiritul păstrării la maximum a plantaţiei existente.

Status: 02.06.2009 43

Orice proiect de construire atrage după sine obligaţia de a trata cel puţin 30% din suprafaţa terenului ca spaţiu verde şi de a planta minimum un arbore la fiecare 200 mp de spaţiu liber în jurul construcţiei.

În cazul parcelărilor pentru locuinţe ce depăşesc o suprafaţă de 5000 mp, cel puţin 5% din această suprafaţă va fi rezervată pentru amenajarea cu spaţii verzi colective, plantate cu arbori cu tulpină înaltă.

În cazul în care se acceptă să fie amplasate pe domeniul public terase pentru alimentaţie publică cu caracter sezonier, în spaţiile verzi de aliniament, între carosabil şi trotuar, se vor adopta soluţii ecologice de tipul podină din lemn, care să permită circulaţia liberă a aerului şi apei în zona înierbată. În vederea realizării acestor terase, se interzice tăierea arborilor existenţi şi turnarea de platforme din beton în câmp continuu.

Împrejmuiri Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament.

Împrejmuirea parcurilor se va păstra doar pentru parcurile istorice (ex. Parcul Poporului) şi pentru Parcul Rozelor. Pentru celelalte parcuri şi spaţii verzi publice se recomandă eliminarea împrejmuirilor existente şi înlocuirea acestora cu împrejmuiri vegetale care să permită transparenţă totală (a se vedea cap. IV, punctul 2).

Întreţinerea construcţiilor Toate clădirile şi construcţiile de orice fel vor fi întreţinute în stare corespunzătoare scopului

pentru care au fost edificate. În această privinţă, este răspunzător faţă de Primărie proprietarul sau persoana însărcinată

cu administrarea imobilului. În consecinţă, dacă o construcţie ar ajunge într-o stare ce ar primejdui viaţa sau siguranţa

publică ce n-ar mai corespunde scopului pentru care a fost înfiinţată, proprietarul sau mandatarul lui vor lua imediat măsurile necesare, pentru a executa reconstrucţiile sau reparaţiile necesare, cerând în prealabil autorizaţie de construire.

Primăria va putea invita proprietarul imobilului, să repare, să din reabiliteze sau să aducă în stare ireproşabilă construcţiile neglijate.

Primăria, prin Serviciului Tehnic, va hotărî un termen pentru executarea lucrărilor în funcţie de importanţa lor, termen care va fi adus la cunoştinţa proprietarului prin anunţ public şi înştiinţarea directă a acestuia.

Pentru neexecutarea lucrărilor prevăzute, proprietarul va suporta prevederile legislaţiei în vigoare.

Primăria va putea impune ca părţile de construcţie care se află într-o stare atât de degradată încât nu mai pot fi reparate şi menţinerea lor ameninţă viaţa sau siguranţa publică, vor fi evacuate şi demolate.

Executarea lucrărilor de construcţii

Constructorul sau proprietarul nu au voie să înceapă o lucrare de construcţie sau demolare fără autorizaţia prealabilă de demolare din partea Primăriei, în caz contrar urmând să suporte prevederile legilor în vigoare.

Lucrările de construcţii se vor executa conform R.L.U. Timişoara, capitolul II (Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor) art. 12 şi conform legislaţiei în vigoare.

Status: 02.06.2009 44

III. GENERALITĂŢI Pentru P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara s-au stabilit următoarele 8 categorii: 1. Canalul Bega şi malurile sale 2. Parcuri şi spaţii verzi 3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie 4. Servicii publice şi instituţii 5. Locuire 6. Comerţ / producţie / servicii 7. Străzi/ poduri/ parcări 8. Funcţiuni mixte 9. Monumente istorice Aceste categorii descriu prevederile generale pentru zonele stabilite în prezentul P.U.Z., şi anume: utilizările permise şi interzise, dimensiuni şi amenajare. Regulile de mai jos referitoare la Funcţiuni permise, Dimensiuni şi Amenajare descriu elemente generale pentru tratarea zonelor studiate, acestea urmând a fi detaliate în Regulamentul de urbanism specific fiecărei subzone. Prin trăsăturile diferite pentru fiecare categorie se poate decide dacă se dezvoltă funcţiunea existentă sau se schimbă funcţiunea. Prevederile sunt specificate atât pentru zona de intervenţie a prezentului P.U.Z. cât şi pentru zona de influenţă (100 m de la limita zonei de intervenţie a prezentului P.U.Z.). În cel de-al doilea caz este vorba despre indicaţii ce vor fi integrate în viitoare documentaţii ce vor trata detaliat zonele adiacente, la momentul elaborării acestora. 1. Canalul Bega şi malurile sale (pe ambele maluri, câte 15m) - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului acvatic pe canalul Bega - vaporetto (ambarcaţiune de mici dimensiuni destinată transportului în comun), bărci cu sau fără motor, hidrobiciclete; - navigarea pe canal se va face respectând prevederile Căpităniei Zonale Drobeta Turnu Severin, Oficiul de Căpitănie Timişoara; - construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă şi pontoane pe apă în anumite zone; - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - construcţii de poduri pietonale şi pentru biciclete pentru îmbunătăţirea fluxului pietonal, care să permită un traseu relaxant şi cât mai scurt; - construcţii de noi poduri rutiere - fără a obtura continuitatea aleilor pietonale/ pentru biciclete pe sub acestea; - păstrarea cadrului natural al malurilor canalului Bega în zonele limitrofe ale oraşului. Interdicţii: - transportul motorizat pe aleile situate de-a lungul malurilor canalului Bega (de la această regulă fac excepţie ambarcaţiunile de întreţinere ale celor care administrează canalul, numai pentru întreţinerea canalului, de intervenţie ale celor care acţionează în situaţii de urgenţă, numai în situaţii de urgenţă); - amenajarea parcajelor pe alei, în zone verzi sau în apropierea imediată a malurilor canalului Bega (10m de la marginea canalului) cu excepţia parcajelor deja existente; - împrejmuirea cu gard a zonelor din imediata apropiere a malurilor canalului Bega (10m de la marginea canalului).

Status: 02.06.2009 45

Dimensiuni: - lăţimea canalului: circa 25-30 m în albia pavată cu dale din beton şi circa 50 m în albia în stare naturală (zona Uzinei de apă); - lăţimea aleii pietonale: între 2 - 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, la distanţa de cel puţin 3 m de la albia minoră; - staţii pentru transportul în comun pe apă şi terase de lemn sau pontoane - lungime de max. 10 m, lăţime de max. 3 m (numărul şi densitatea acestora urmează să fie stabilite pentru fiecare unitate zonală). Amenajare: - pentru aleile pietonale şi pentru biciclete de-a lungul canalului Bega se vor folosi doar următoarele materiale: asfalt (suprafaţă netedă, granulaţie de 0 - 3 mm), piatră naturală sau beton (cu un standard înalt estetic şi calitativ) conform anexei ce reglementează folosirea materialelor, din acest P.U.Z.; - staţii pentru transportul în comun pe apă şi terase de lemn sau pontoane - lungime de max. 10m, lăţime de max. 3m ieşite în consolă faţă de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara. Se va amplasa maxim o staţie sau un ponton la fiecare 100m; modul constructiv va fi fixat pe uscat sau plutitor – ancorat de mal; - construcţii temporare/ pavilioane cu servicii şi funcţiuni gastronomice - prevăzute cu copertină rabatabilă, vor avea suprafaţa de maxim 100mp (inclusiv terasa şi instalaţiile sanitare), exclus spaţiu suplimentar de stocare în afara clădirii, conform cu Hotărârea Consiliului Local nr. 5/30.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comerţ stradal pe raza Municipiului Timişoara; - malurile se vor amenaja sub formă de perete oblic sau vertical, cu apareiaj de zidărie ciclopiană din piatră, este recomandată piatra naturală în zona centrală. Se vor prevedea accese amenajate spre apă, la intervale regulate. Pe anumite segmente, în zonele B, C, D, malurile se vor amenaja cu gradene; - reabilitarea malurilor canalului Bega în zonele periferice (zonele A, E şi F) cu păstrarea aspectului natural al acestora; - se vor planta arbori şi arbuşti pe malurile canalului Bega şi în vecinătate formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale/ ciclabile, fără a afecta curgerea apei în vreun fel; - reamenajarea malurilor canalului Bega cu mobilier urban cu standard înalt de calitate şi locuri de joacă pentru copii; - asigurarea iluminatului stradal de-a lungul aleii pietonale/ ciclistice utilizând corpuri de iluminat conform Catalogului cu mobilier urban. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara ("Zona de influenţă") - nu este relevant 2. Parcuri şi spaţii verzi - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Parcurile publice (istorice şi moderne), pot avea diferite funcţiuni, conform caracterului lor şi pot avea diferite utilizări permise: - În parcurile istorice, cu caracter preponderent decorativ (de exemplu: Parcul Rozelor, Parcul Alpinet etc.) pot fi utilizate pentru recreere şi flux pietonal numai băncile şi aleile, nu se poate călca iarba. În celelalte parcuri este permis accesul pietonal pe iarbă şi accesul bicicletelor în parc; - În parcurile istorice, cu caracter modern (de exemplu: Parcul Justiţiei, Parcul Mocioni, Parcul Central A. Scudier, Parcul Regina Maria), spaţiile verzi pot fi amenajate pentru şezut, recreere şi locuri de joacă pentru a spori atractivitatea parcurilor pentru toate grupele de vârstă;

Status: 02.06.2009 46

- În parcuri aflate în situaţii precare (Parcul Copiilor), se urmăreşte o amenajare complet nouă, conform standardelor europene, care să conţină pe lângă noi elemente de joacă, dotări cu echipamente informative, grupuri sanitare, de îngrijire a sugarilor, de divertisment, gastronomice sau similare, pentru copii şi întreaga familie; - În viitoarele parcuri şi zone de recreere din proximitatea Begăi ("Parcul Iosefin", "Parcul Academia", Parcul Crişan), se vor permite următoarele funcţiuni: recreere, sport şi joacă, zone liniştite, pentru toate generaţiile, inclusiv clădiri cu funcţii conexe, precum toalete publice, bistro- uri, cafenele. În locurile unde este specificat acest lucru, vor putea fi amenajate zone pentru picnic; - construcţia de pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement; - construcţia de grupuri sanitare publice cu caracter permanent (exclus toalete din plastic temporare) doar în locurile permise. Alte funcţiuni permise: Spaţii verzi aferente clădirilor publice sau de-a lungul căilor de circulaţie, decorative estetice, necesare pentru a spori calitatea spaţiului public urban, cu rol de protecţie fonică, de ameliorare a climatului şi a calităţii aerului. Interdicţii: - amenajarea de parcuri de distracţie cu specific comercial; - transformarea spaţiilor verzi în parcaje sau în zone destinate traficului auto; - construirea de clădiri în interes privat sau public în interiorul parcurilor sau schimbarea categoriei de folosinţă a parcurilor sau a unor părţi ale parcurilor pentru construirea în interes privat sau public. Dimensiuni: - protejarea şi păstrarea în totalitate a spaţiilor verzi şi a parcurilor la dimensiunea actuală; obiectivul principal este extinderea acestora; - suprafeţele impermeabile (aleile) nu vor depăşi max. 20% din suprafaţa parcului sau a zonei verzi; - aleile şi suprafeţele cu alte utilizări se vor dimensiona în funcţie de utilizarea prevăzută şi vor avea suprafaţa tratată diferenţiat: aleile principale - pavaj piatră, iar aleile secundare, pavilioanele pentru odihnă - suprafaţă permeabilă/ pietriş; - pavilioanele pentru odihnă nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - chioşcurile pentru servicii şi funcţiuni gastronomice vor avea regim de înălţime P şi suprafaţa (inclusiv terasele) de max. 100 mp. - locurile de joacă şi pentru petrecerea timpului liber se vor amenaja în suprafaţa majoritară doar în parcurile destinate acestui tip de activităţi; - respectarea normelor europene de securitate privind echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în cadrul parcurilor şi spaţiilor de joacă (EN 1176 şi EN 1177); - copacii se vor planta la marginea căilor de circulaţie în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a creşte avându-se în vedere profilul străzii şi distanţele minime dintre aceştia. Pentru plantarea arborilor la marginea carosabilului trebuie să se ţină cont de condiţiile climatice locale, de condiţiile de sol, de rezistenţă la compactarea solului şi la poluare; sunt preferate speciile locale. Amenajare: - amenajare prudentă a parcurilor prin protejarea, respectiv înlocuirea arborilor acolo unde este necesar (tăierile de copaci se vor face doar izolat din motive obiective sau pentru asigurarea securităţii persoanelor. Înlocuirea arborilor nu trebuie să respecte exact aceeaşi locaţie); - deschiderea parcurilor prin demolarea gardurilor (cu excepţia parcurilor care necesită prin natura utilizării închiderea cu gard şi a celor care conţin elemente istorice protejate);

Status: 02.06.2009 47

- focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - amenajarea parcurilor cu bănci, coşuri de gunoi, toalete ecologice speciale pentru câini şi sistem de orientare, toate conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - asigurarea iluminatului public al căilor principale de circulaţie, iluminarea decorativă a unor plante deosebite, monumente sau edificii reprezentative, conform catalogului de mobilier urban anexat. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara ("Zona de influenţă") Utilizările permise şi interdicţiile generale pentru parcuri şi spaţii verzi sunt valabile şi pentru "zona de influenţă". Normele specifice de amenajare sunt în funcţie de obiectiv si trebuie să aibă în vedere normele generale în cadrul P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: - construcţii specifice activităţilor sportive (de exemplu: terenuri de tenis, fotbal, piscine, facilităţi pentru patine cu rotile, patinoare, terenuri de mini golf, etc.); - spaţii verzi, restaurante, cluburi, terase, (cu parcările aferente acestora). Interdicţii: - stabilimente pentru adulţi (cluburi de noapte, cazinouri, magazine pentru adulţi, case de toleranţă etc.); Dimensiuni: - Construcţiile vor ocupa maxim 30% din suprafaţa parcelei (POT = 30%); - Regimul de înălţime va fi maxim P+1E (CUT = 0,6); - Minim 20% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde; - La fiecare 100mp de parcelă se va planta cel puţin un copac; - Locurile de parcare şi căile de acces vor ocupa max. 30% din suprafaţa parcelei; - Se va asigura cel puţin un loc de parcare pentru 100mp de teren; - Se va asigura cel puţin un loc de parcare pentru 20mp de terasa/ restaurant. Amenajare: Clădiri / servicii / dezvoltări - Faţadele clădirilor se vor realiza d - Zugrăveala faţadelor se execută în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, iar zugrăveala construcţiilor noi se va realiza în culori cu nuanţe discrete, pastelate; - În cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor aplica măsuri de reabilitare energetica a clădirilor, în măsura în ca in materiale precum sticlă, cărămidă aparentă, lemn, sau o combinaţie a acestora. Pe suprafeţele secundare ale faţadei se permite şi folosirea altor materiale;re acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Reţelele de utilităţi aferente clădirii trebuie montate subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Realizarea de alei pentru pietoni, poduri şi parcaje trebuie efectuată doar în condiţiile permeabilităţii la apă şi aer. Nu sunt admise elemente de consolidare precum fundaţii din beton, astuparea crăpăturilor, asfaltarea şi betonarea; - se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament.

Status: 02.06.2009 48

Reclama publicitară / signaletică: - Publicitatea este permisă numai în cazul în care face referire la oferta disponibilă la faţa locului; - Nu se vor amplasa panouri/ instalaţii publicitare ca şi construcţii de sine stătătoare. Acestea se vor amplasa doar pe faţadele clădirilor, până cel mult la nivelul ferestrelor de la etajul I sau pe pavilioanele pentru servicii ori terase şi nu vor depăşi înălţimea acestora sau cel mult 5m de la nivelul solului în cazul în care acestea sunt mai înalte de 5m. - Instalaţiile publicitare vor fi amplasate pe faţade în mod unitar, grupat. Se preferă gruparea panourilor publicitare de pe o faţadă a unei clădiri într-o bandă sau zonă compactă. Nu se admit mai multe tipuri de panouri publicitare/ reclame pe o faţadă a unei clădiri. Acestea vor avea formă asemănătoare şi vor fi tratate coloristic similar. Instalaţiile publicitare cu iluminare intermitentă/ jocuri de lumini sau în culori stridente nu sunt permise. - Dimensiunile panourilor/ semnelor publicitare individuale nu trebuie să fie mai mari de 1x2 m. Terase: - Terasele pot fi dotate cu umbrele; amenajarea şi mobilierul urban trebuie să fie în conformitate cu cu Hotărârea Consiliului Local nr. 5/30.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comerţ stradal pe raza Municipiului Timişoara; - Terasele nu se pot acoperi cu acoperişuri fixe; - Suprafaţa de călcare a teraselor va fi realizată din lemn. Amenajarea spaţiului urban / ecologie: - se va planta câte un arbore de talie înaltă la fiecare 100m² de teren; - se recomandă „Înverzirea" faţadelor cu plante ornamentale căţărătoare; - toate suprafeţele de călcare se vor trata ca suprafeţe permeabile pentru apă, ajutând absorbţia apelor de ploaie. Nu se vor colecta şi scurge la canal apele pluviale. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Funcţiunile legate de activităţile sportive, de recreere, de divertisment şi servicii gastronomice din zona de influenţă trebuie să se integreze în structura urbană existentă, ţinând cont de densitatea şi regimul de înălţime al construcţiilor. Normele specifice de amenajare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 4. Servicii publice / instituţii - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: - Instituţii publice, educaţie, servicii publice, culturale, edificii de cult; - Spaţii verzi şi locuri de parcare aferente celor enumerate mai sus şi doar în conjuncţie cu acestea. Interdicţii: - Mărirea procentului de ocupare al terenurilor. Dimensiuni: - Construcţiile vor ocupa maxim 50% din suprafaţa parcelei (POT = 50%); - Nu se va mări CUT existent; - Minim 10% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde; - Locurile de parcare şi circulaţiile vor ocupa maxim 30% din suprafaţa parcelei.

Viitoare dezvoltări ce implică modificarea regimului de înălţime al frontului de clădiri dinspre Canalul Bega, vor avea în vedere înălţimea la cornişă a clădirii celei mai reprezentative

Status: 02.06.2009 49

din cvartalul din care face parte, marcată pe planşa de reglementări urbanistice, fără să o depăşească. În cazul în care, prin prezentul PUZ nu s-a marcat nici o clădire în cvartalul respectiv, clădirea se va raporta la oricare din cvartalele care o mărginesc. Amenajare: - Lucrările de construire pentru clădiri noi sau reparaţiile la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, respectiv o combinaţie a celor trei elemente. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă şi folosirea altor materiale; - faţadele se vor trata în tonuri de culoare pastel, cu nuanţe discrete; - În cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor fi aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Se recomanda "înverzirea" faţadelor cu plante ornamentale căţărătoare; - Accesele la parcele şi spaţiile verzi aferente acestora vor avea caracter public, chiar dacă rămân în regim de proprietate privată; - Reţelele de utilităţi aferente clădirilor trebuie montate prin subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - căile de circulaţie interne aferente parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament; - Se va planta câte un arbore de talie înaltă la fiecare 100m² de teren. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Se preferă încurajarea dezvoltării instituţiilor publice în zona de influenţă a prezentului PUZ. Acestea se vor integra în structurile urbane existente încurajând dezvoltarea pe amplasamentele deja existente şi extinderea acestora. Normele specifice de amenajare/ dezvoltare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 5. Locuire - În zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Se vor menţine clădirile şi zonele cu funcţiune rezidenţială existente, inclusiv zonele de locuit învecinate zonei de intervenţie a PUZ Bega. Interdicţii: - Nu se va autoriza construirea de noi locuinţe. Extinderea suprafeţelor, supraetajarea sau mansardarea locuinţelor existente sunt de asemenea interzise; - Activităţi industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat; - Benzinării, spălătorii auto; - Stabilimente pentru adulţi (baruri de noapte, cazinouri, magazine pentru adulţi, case de toleranţă etc.). Dimensiunile construcţiilor noi: - Nu sunt permise construcţiile de noi locuinţe.

Status: 02.06.2009 50

din cvartalul din care face parte, marcată pe plan�a de reglementări urbanistice, fără să o depă�ească. În cazul în care, prin prezentul PUZ nu s-a marcat nici o clădire în cvartalul respectiv, clădirea se va raporta la oricare din cvartalele care o mărginesc. Dimensiunile construcţiilor existente: - Locuinţele existente nu pot fi extinse (nu este permisă extinderea suprafeţelor, etajarea, mansardarea) - Indicii actuali de construibilitate nu vor fi depăşiţi (POT, CUT). POTmaxim admis=30% şi CUTmaxim admis=0.9; - se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Minim 20% din suprafaţa parcelei trebuie amenajată ca zonă verde; - Construirea de parcări supraterane suplimentare nu este permisă. Parcările existente cu căile de circulaţie aferente pot ocupa maxim 20% din suprafaţa parcelei. Amenajare: - Lucrările de amenajare sau de reparaţii la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, respectiv o combinaţie a celor trei elemente. Pe suprafeţele secundare ale faţadei se permite folosirea altor materiale; - Modernizarea clădirilor care intra sub incidenţa legii protecţiei monumentelor istorice poate avea loc în conformitate cu avizul DCCPCNJ Timis - Comisia de Monumente şi cu păstrarea elementelor istorice (de exemplu: socluri şi coame din piatră naturală, faţade din cărămidă, elemente de stucatură, etc.); - În cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor fi aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Reţelele de utilităţi aferente clădirilor trebuie montate prin subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Căile de circulaţie interne parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Dimensiunile construcţiilor noi: - se permite construcţia de noi locuinţe cu condiţia alinierii faţadelor noi la cele existente (pe limita P.U.Z.) la scara şi înălţimea clădirilor vecine cu aceeaşi funcţiune. Se pot lua următoarele valori orientative: POT max = 50% , regimul de înălţime va fi de max P+3 în zone vecine celor deja dezvoltate (CUTmax = 2), iar în cazul intervenţiilor în zone în care nu există construcţii adiacente se va adopta un regim de max P+5 (CUT max=3,0); - pentru stabilirea distanţei de la clădiri la limita de proprietate se va ţine cont de specificul zonei; - zonele neconstruite se vor amenaja ca zone verzi cu transparenţă/ vizibilitate ridicată; - Ansamblurile de clădiri construite în bloc compact, cu front stradal continuu, se vor extinde pe suprafaţa cvartalului în aceeaşi manieră cu păstrarea regimului de înălţime, înălţimii la cornişă şi a pantei acoperişului. Dimensiunile clădirilor existente: - clădirile existente se pot mansarda după obţinerea prealabilă a autorizaţiei de construire; - POT maxim = 60%, regimul de înălţime se va stabili conform specificului zonei, dar nu poate depăşi P+3 (CUT maxim=2.4); - cel puţin 20% din suprafaţa parcelelor se va amenaja ca zonă verde .

Status: 02.06.2009 51

Amenajare: - Lucrările de construire pentru clădiri noi sau de reparaţii la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, respectiv o combinaţie a celor trei elemente. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă folosirea altor materiale; - Modernizarea clădirilor care intră sub incidenţa legii protecţiei monumentelor istorice poate avea loc în conformitate cu avizul DCCPCNJ Timiş - Comisia de Monumente şi cu păstrarea elementelor istorice (de exemplu: socluri şi coame din piatră naturală, faţade din cărămidă, elemente de stucatură, etc.); - Atât pentru construcţiile noi cât şi în cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice; - Reţelele de utilităţi aferente clădirii trebuie montate subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Căile de circulaţie interne parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament. 6. Comerţ/ producţie / servicii - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Clădiri cu destinaţie de birouri, respectiv prestări servicii existente, zone industriale existente, pieţe importante (inclusiv parcările aferente funcţiunilor existente). Interdicţii: - Activităţi industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat; - Benzinării, spălătorii auto; - Stabilimente pentru adulţi (baruri de noapte, cazinouri, magazine pentru adulţi etc.). Dimensiuni: - Nu sunt permise construcţii noi cu destinaţie comercială/ de producţie /prestări servicii în zona de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara.

Viitoare dezvoltări ce implică modificarea regimului de înăl�ime al frontului de clădiri dinspre Canalul Bega, vor avea în vedere înăl�imea la corni�ă a clădirii celei mai reprezentative din cvartalul din care face parte, marcată pe plan�a de reglementări urbanistice, fără să o depă�ească. În cazul în care, prin prezentul PUZ nu s-a marcat nici o clădire în cvartalul respectiv, clădirea se va raporta la oricare din cvartalele care o mărginesc. Amenajare: - Lucrările de construire pentru clădiri noi sau de reparaţii la clădirile existente se vor realiza din materiale precum: sticlă, cărămidă, lemn, respectiv o combinaţie a celor trei elemente. Pe suprafeţele secundare ale faţadelor este permisă folosirea altor materiale; - Modernizarea clădirilor care intră sub incidenţa legii protecţiei monumentelor istorice poate avea loc în conformitate cu avizul DCCPCNJ Timiş - Comisia de Monumente şi cu păstrarea elementelor istorice (de exemplu: socluri şi coame din piatră naturală, faţade din cărămidă, elemente de stucatură, etc.); - Atât pentru construcţiile noi cât şi în cadrul operaţiunilor de reabilitare, se vor aplica măsuri de reabilitare energetică a clădirilor, în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu cerinţele normelor de protecţie a monumentelor istorice;

Status: 02.06.2009 52

- Accesele la parcele şi spaţiile verzi aferente acestora vor avea caracter public, chiar dacă rămân în regim de proprietate privată; - Reţelele de utilităţi aferente clădirilor trebuie montate subteran, unde legislaţia în vigoare permite acest lucru; - Căile de circulaţie interne ale parcelelor trebuie amenajate în variante permeabile la apă şi aer. Nu sunt admise suprafeţe de circulaţie impermeabile, de exemplu alei cu fundaţii din beton, suprafeţe din asfalt sau beton; - Se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie; - Gardurile, împrejmuirile şi gardurile vii existente nu vor depăşi înălţimea de 1,5 m şi trebuie să asigure transparenţă şi deschidere către Canalul Bega. Se vor desfiinţa împrejmuirile construite fără autorizaţie, iar celelalte se vor încadra in prevederile prezentului regulament - Se vor planta arbori adecvaţi locaţiei (minim cate un arbore de talie înaltă la fiecare 100mp teren). Reclama publicitară / signaletică: - Publicitatea este permisă numai în cazul în care face referire la oferta disponibilă la faţa locului; - Nu se vor amplasa panouri/ instalaţii publicitare ca şi construcţii de sine stătătoare. Acestea se vor amplasa doar pe faţadele clădirilor, până la cel mult nivelul ferestrelor de la etajul I sau pe pavilioanele pentru servicii sau terase şi nu vor depăşi înălţimea acestora sau cel mult 5m de la nivelul solului, în cazul în care acestea sunt mai înalte de 5m. - Instalaţiile publicitare vor fi amplasate pe faţade în mod unitar, grupat. Se preferă gruparea panourilor publicitare de pe o faţadă a unei clădiri într-o bandă sau zonă compactă. Nu se admit mai multe tipuri de panouri publicitare/ reclame pe o faţadă a unei clădiri. Acestea vor avea formă asemănătoare şi vor fi tratate coloristic similar. Instalaţiile publicitare cu iluminare intermitentă, jocuri de lumini sau în culori stridente nu sunt permise. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Funcţiunile comerciale/ de producţie/ de prestări servicii sunt în principiu permise în zona de influenţă a prezentului PUZ, cu următoarele excepţii: benzinăriile, spălătoriile auto, precum şi activităţile industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat; Funcţiunea comercială trebuie să se încadreze în structura urbană existentă şi trebuie să ţină cont de polii de dezvoltare existenţi. Normele specifice de amenajare/dezvoltare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv în parte şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara. 7. Străzi / poduri / parcări - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Funcţiuni permise: Străzi principale şi secundare destinate circulaţiei motorizate, alei pietonale şi piste pentru biciclete destinate circulaţiei nemotorizate, parcări (a. paralel şi b. oblic, la marginea drumului), poduri peste Bega (destinate a. circulaţiei autovehiculelor, b. circulaţiei pietonale/ biciclistice sau c. circulaţiei autovehiculelor/ pietonilor/ bicicletelor), asigurarea accesului de intervenţie pentru pompieri, salvări, salubritate, infrastructura tehnică stradală (apă, canal, gaz, telefon, instalaţii căldură, instalaţii electrice, iluminat stradală, etc.). Interdicţii: - Transformarea spaţiilor verzi în parcări private; - Utilizarea spaţiului public pentru parcări private/ îngrădirea accesului public pe domeniul public; - utilizarea spaţiului de sub poduri pentru servicii/ terase/ etc. ce necesită amenajări permanente, care îngrădesc circulaţia pietonală/ ciclistică.

Status: 02.06.2009 53

Dimensiuni: - Lăţimea carosabilului:

• Artere principale (până la 5.000 autovehicule/ oră), 2 direcţii de circulaţie a 6,5m lăţime fiecare, cu câte 2 benzi de circulaţie (lăţime totala a carosabilului fără banda de separare mediană de 13m respectiv 15m cu banda de separare mediană);

• Artere adiacente principale (până la 2.200 autoturisme/ oră), lăţime totală a carosabilului de 6,5m (două benzi de circulaţie);

• Străzi secundare/ în zone de locuinţe: 4,75m – 5,50m lăţime totală a carosabilului (două benzi de circulaţie);

• Străzi cu sens unic, minim 3,25m lăţime totală a carosabilului (o bandă de circulaţie);

- Alei pentru pietoni minim 1.5 m lăţime pe fiecare parte a carosabilului la care se adaugă 50cm distanţă la carosabil (de exemplu prin spaţii verzi) determinând o lăţime totală de minim 2.00m pe fiecare parte a carosabilului;

- Benzi pentru biciclişti amenajate prin marcaje pe carosabil (pe care pot circula şi alţi participanţi la trafic) de minim 1.6m lăţime; - Pe spaţiul verde adiacent străzilor existente sau nou create se vor planta copaci ornamentali de talie mare în aliniament, cu o distanţă de 20-25m între aceştia. - Pentru plantaţiile ornamentale prevăzute se vor utiliza specii potrivite, cu rezistenta la poluare. - Piste pentru biciclişti de minim 2.00m lăţime, separat de partea carosabilă a drumului; - Parcări paralele cu axul drumului având dimensiunile de 1.80/2.00m x 6.00m. După fiecare al treilea loc de parcare se va prevedea cate un copac ornamental de talie mare pe fâşia de spaţiu verde adiacenta drumului în cazul în care aceasta are o lăţime de min. 1m sau într-o insulă verde de minim 2x2m în cazul în care fâşia verde este mai îngustă. - Podurile existente se vor moderniza, lărgindu-le pentru amplasarea unei alei pentru biciclişti, ca măsura de management al traficului. Se pot construi noi poduri pentru circulaţia auto conform necesitaţilor şi în urma obţinerii avizelor necesare; - Noile poduri/ pasarele pietonale se vor construit având în vedere o lăţime liberă pentru circulaţie pietonală de minim 3m. Acestea nu vor împiedica continuitatea aleii Bega Bulevard pe malul apei; - Dimensiuni orientative (lăţime) pentru participanţii la trafic: camioane – 3.00m, autoturisme – 2.75m, pietoni – 0.9m, biciclişti – 1.00m. Amenajare: - Arterele principale vor fi asfaltate; - Străzile secundare vor fi asfaltate sau, dacă acestea sunt deja pavate cu dale/ piatră cubică, se vor pava în continuare cu dale/ piatră cubică; - Pentru străzile secundare se va prevedea limita de viteza de 30 km/h; - Aleile pietonale se vor pava (în funcţie de specificul zonei, pavarea se va face cu beton sau piatră naturală). Materialul existent va fi folosit în continuare, respectiv se va repara; - Pentru plantarea arborilor la marginea carosabilului trebuie să se ţină cont de condiţiile climatice locale, de condiţiile de sol, de rezistenţă la compactarea solului şi la poluare; sunt preferate speciile locale; - alegerea mobilierului urban (de exemplu iluminarea stradală, băncile, coşurile de gunoi, suporturile pentru biciclete, etc) se va efectua în conformitate cu catalogul de mobilier urban anexat; - pistele de biciclete amenajate pe partea carosabilă a drumului vor fi evidenţiate prin marcaje cu vopsea rutieră, pistele separate vor fi marcate distinct prin utilizarea unor materiale de pavaj diferite de cele ale părţii carosabile sau trotuarului; - parcările se vor marca pe asfalt cu vopsea rutieră sau vor fi pavate diferit de partea carosabilă; - După fiecare al treilea loc de parcare se va prevedea cate un copac ornamental de talie mare într-o insulă verde; - spaţiile verzi relevante pentru caracterul urban istoric se vor păstra respectiv reface;

Status: 02.06.2009 54

- se vor reabilita podurile existente; - podurile vor fi amenajate în aşa fel încât să nu prezinte piedici pentru circulaţie; - accesul pe sub podurile existente trebuie deschis pentru circulaţia pietonală şi a bicicletelor de-a lungul canalului Bega; - Iluminarea podurilor se va realiza în baza unui studiu de iluminare individualizat pentru fiecare pod in parte. - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Normele generale de amenajare sunt valabile şi pentru domeniile zonei de influenţă. Normele specifice de amenajare/ dezvoltare vor fi elaborate specific fiecărui obiectiv şi vor avea în vedere normele generale din P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara.

8. Funcţiuni mixte - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara Irelevante - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Funcţiuni permise: Locuire, activităţi comerciale şi de servicii care nu deranjează, nu generează poluare sau trafic exagerat, întreprinderi mici şi mijlocii, facilităţi socio-culturale. Dimensiuni şi amenajare: Se va respecta legislaţia referitoare la zone pentru locuit, timp liber, agrement şi funcţiuni comerciale, conform RGU, PUG, RLU. Conversia efectivă a zonelor se va realiza în baza autorizării individuale şi a documentaţiilor de urbanism specifice fiecărui obiectiv, acolo unde este cazul. Se vor demola clădirile ridicate fără autorizaţie de construcţie.

Viitoare dezvoltări ce implică modificarea regimului de înăl�ime al frontului de clădiri dinspre Canalul Bega, vor avea în vedere înăl�imea la corni�ă a clădirii celei mai reprezentative din cvartalul din care face parte, marcată pe plan�a de reglementări urbanistice, fără să o depă�ească. În cazul în care, prin prezentul PUZ nu s-a marcat nici o clădire în cvartalul respectiv, clădirea se va raporta la oricare din cvartalele care o mărginesc. 9. Monumente istorice - În cadrul zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara De-a lungul zonei de interven�ie sunt întâlnite o serie de clădiri, ansambluri protejate sau zone de protec�ie, stabilite prin legea monumentelor istorice. Acestea sunt: − monument clasificat Uzina de apă (36B057) − zona de protec�ie pentru zonele pie�elor Badea Câr�an (36E014) �i Traian (36E003) − zona de protec�ie aferentă clădirilor de pe b-dul C.D. Loga (36B048, 36B049, 36B050) − zona de protec�ie aferentă Catedralei Mitropolitane (36B032) − zona de protec�ie aferentă cartierului Iosefin (36E004) �i zonelor protejate str. Anton Sailer

(36E019) �i spl. N. Titulescu (36E020) precum �i Corpului administrativ al Fabricii de Pălării (36E038)

− monument clasificat Podul de Fier (36B054) − zona de protec�ie a clădirii Fabricii de Tutun (36B033)

In aceste zone interventiile vor tine cont de specificul zonei si de restrictiile suplimentare impuse de cerintele conservarii monumentelor istorice si a protejarii lor.

Status: 02.06.2009 55

Pentru conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice se va apela la toate ştiinţele şi tehnicile care pot contribui la cercetarea şi salvarea patrimoniului monumental.

Pentru orice intervenţii constructive la clădirile din zonele istorice este necesară avizarea şi autorizarea lor prealabilă, de către instituţii abilitate (Primăria Municipiului Timişoara, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al Judeţului Timiş, Inspectoratul de Stat în Construcţii Timiş şi altele, după caz). - În afara zonei de intervenţie P. U. Z. - Malurile canalului Bega Timişoara („zona de influenţă”) Nu este cazul. III. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ ŞI OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE Zonificarea funcţională a malurilor canalului Bega, s-a stabilit, în funcţie de destinaţia şi funcţiunea viitoare a zonei şi sunt puse în evidenţă în planşa de REGLEMENTĂRI URBANISTICE din prezentul P.U.Z. Pe baza acestei zonificări s-au stabilit prevederile ce se vor aplica în cadrul fiecărei zone funcţionale. Subzonele funcţionale sunt subdiviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate. În zona studiată sunt propuse următoarele unităţi şi subunităţi funcţionale : Zona A. Transformare, subzonele A. I şi A. II; Zona B. Zonă de locuit atractivă, subzonele B. III şi B. IV; Zona C. Centru verde luxuriant, subzonele C. V, C. VI şi C. VII; Zona D. Zonă de locuit atractivă, subzona D. VIII; Zona E. Transformare, subzonele E. IX şi E. X; Zona F. Zonă rurală, subzona F. XI. Scopul principal al prezentului P.U.Z. este de a proteja parcurile şi spatiile deschise existente şi extinderea treptată a acestora spre malurile canalului Bega. Un farmec aparte este dat de parcurile şi spaţiile verzi ce se întind de-a lungul canalului Bega. Din acest motiv Timişoara a căpătat şi numele de "oraş al parcurilor şi al trandafirilor" sau "oraşul florilor". Canalul Bega parcurge întregul oraş şi leagă cele trei cartiere istorice Cetate, Fabric şi Iosefin, formând un "bulevard verde" sau o aşa numită "coloană vertebrală" a oraşului, recunoscută în toată regiunea. Realizarea unei alei continue şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega va contribui realizarea unui flux mai bun pe malurile canalului Bega, va permite pietonilor o circulaţie relaxantă şi rapidă şi va contribui la dezvoltarea urbană durabilă a Municipiului Timişoara.

Status: 02.06.2009 56

ZONA A. TRANSFORMARE Zona prevăzută se află în zona de intervenţie pentru prezentul P.U.Z. conform H.C.L. 544 / 2008. Zona A. Transformare conţine subzonele A I şi A II care sunt delimitate astfel: A I – de la limita vestică a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara, până la Podul Modoş, iar A II – de la Podul Modoş până la strada Nufăr. Caracteristici ale zonei: - Zonă predominant industrială, în imediata vecinătate a canalului Bega; - Clădirile existente au utilizare mixtă, cea mai mare parte dintre acestea fiind însă nefolosite. În această zonă se află şi clădiri cu valoare istorică, cum ar fi clădirea Combinatului petrochimic Solventul; - Lipsa unei căi oficiale/ publice de circulaţie pentru pietoni/ biciclişti; - Deficit în ceea ce priveşte spaţiile verzi publice şi în privinţa calităţii spaţiului public; - Lipsa deschiderii către canalul Bega sau a relaţiei cu apa a construcţiilor şi funcţiunilor existente în ciuda proximităţii râului; - Existenţa unor planuri concrete şi a unor P.U.Z.-uri pentru construcţia - de clădiri cu mai multe etaje (în afara zonei de intervenţie pentru P.U.Z. - Malurile canalului Bega). Obiective ale dezvoltării: - Transformarea clădirilor industriale existente, de valoare istorică şi arhitecturală, în clădiri cu funcţiuni socio-culturale, de locuit sau pentru întreprinderi mici şi mijlocii; - Construcţia unei noi zone de locuinţe (în afara zonei de intervenţie pentru P.U.Z. - Malurile canalului Bega), în vecinătatea canalului Bega, ţinându-se cont de prevederile legilor în vigoare pentru zona de protecţie istorică şi păstrarea unui coridor verde de minim 15 m de-a lungul malurilor canalului Bega; - Creşterea atractivităţii prin dezvoltarea unei zone de recreere şi de petrecerea a timpului liber; - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Deschiderea viitoarelor funcţiuni către canalul Bega şi îmbunătăţirea spaţiului public pentru atragerea investiţiilor private; - Crearea unui port pentru vaporetto (ambarcaţiune de mici dimensiuni destinată transportului în comun) şi pentru bărci private (reabilitarea, modernizarea şi repunerea în funcţie a fostului port al oraşului); - Promovarea integrării armonioase în natură şi peisaj a activităţilor zilnice şi promovarea legăturii cu zonele de petrecere a timpului liber din împrejurimile Timişoarei. Descrierea subzonei funcţionale A I: 1. Canalul Bega şi malurile sale I.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului

Funcţiuni permise: - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere, în vecinătatea chioşcurilor de odihnă (descrise la punctul I.2); - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă pe malul sudic; - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei;

Status: 02.06.2009 57

- lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea minim 2m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m; - pe acest segment se va amplasa o singură staţie de transport în comun pe apă având o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşită în consolă faţă de malul sudic. Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi I.2 Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei

pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement şi grupuri sanitare publice cu caracter permanent.

cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m; - pavilioanele nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilioanele pentru odihnă vor fi construite din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor construi grupuri sanitare publice cu un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări I.7.a Stradă secundară

Status: 02.06.2009 58

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc. - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. I.7.b Stradă secundară (Splaiul Sofocle) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 8.Funcţiuni mixte I.8 Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una de locuire cu funcţiuni complementare: activităţi comerciale/ servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, agrement, a facilităţilor comerciale şi culturale. Amenajare:

Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare, obligatoriu orientate spre Canalul Bega.

Descrierea subzonei funcţionale A II:

1. Canalul Bega şi malurile sale II.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de staţii pentru transportul în comun şi pontoane pe apă, pe malul nordic.

Status: 02.06.2009 59

Dimensiuni: - staţiile de transport în comun pe apă şi pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul nordic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal. Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.). 2. Parcuri şi spaţii verzi II.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - peretele oblic sau vertical al malurilor canalului Bega va fi amenajat în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. II.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement şi grupuri sanitare publice cu caracter permanent. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea minim 2m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m; - pavilioanele nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp;

Status: 02.06.2009 60

- grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilioanele pentru odihnă vor fi construite din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor construi grupuri sanitare publice cu un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări II.7.a Podul Modoş Funcţiuni permise: Pod feroviar; se va respecta zona de protecţie de 100m faţă linia de cale ferată ce trece pe podul CFR (Podul Modoş, Linia 124, Voiteni-Timişoara, KM 2+700). În zona de protecţie de 100 m se va solicita obligatoriu aviz SNCFR. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual. II.7.b Stradă secundară (Splaiul Sofocle) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. II.7.c Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie IV Funcţiuni permise: Pod propus, destinat circulaţiei auto, cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura trotuarului şi pistei pentru biciclete de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malurile apei, la ambele capete ale podului.

Status: 02.06.2009 61

Dimensiuni: - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. II.7.d Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

8. Funcţiuni mixte II.8.a Zonă mixtă pe malul nordic Funcţiuni permise: În timp, destinaţia acestei zone va fi una de locuire cu funcţiuni complementare: activităţi comerciale/ servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. Întreaga zonă va fi orientată către Bega, cu alei ce duc spre Bega Bulevard şi spaţii verzi în continuarea celor de pe mal. Calea ferată ce mărgineşte situl spre vest va fi scoasă din folosinţă. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, de agrement şi a facilităţilor comerciale, dar având în vedere caracterul acestei zone şi vecinătatea Canalului Bega, spaţiul verde va fi de minim 22% din suprafaţa sitului, structurat astfel: o bandă verde cu lăţimea de 20m, pe întreaga lungime a limitei de proprietate dinspre Canal, începând de la limita de proprietate, o fâşie compactă de minim 3% din suprafaţa sitului ca zonă verde publică ce asigură legătura dintre malul Begăi şi Splaiul Nicolae Titulescu, de la nord la sud, iar restul în funcţie de soluţia urbanistică propusă. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare. II.8.b Zonă mixtă pe malul sudic Funcţiuni permise: Revitalizarea zonei şi amenajarea acesteia ca debarcader, zonă de recreere, cu spaţii comerciale

Status: 02.06.2009 62

(terase, chioşcuri) şi administrative, parcări; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete în jurul portului. Dimensiuni: Se va dezvolta în urma unui proiect separat, fără să fie diminuată suprafaţa spaţiilor verzi existente. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - staţie de transport în comun pe apă (în conformitate cu specificaţiile R.A.T.T.); - port de ambarcaţiuni de agrement (de dimensiuni reduse), cu pontoanele aferente; - grupuri sanitare publice şi clădire administrativă a portului cu o suprafaţă de maxim150mp; - adăposturi pentru ambarcaţiuni de mărimi corespunzătoare; - nu se vor îngrădi spaţiile verzi; - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 9. Monumente istorice II.9 CP Solventul Funcţiuni permise: Revitalizarea sitului fostului Combinat Petrochimic „Solventul” pentru a adăposti facilităţi socio- culturale este recomandată, mai ales în contextul proximităţii Bulevardului Bega şi a zonelor cu funcţiuni mixte. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, agrement, a facilităţilor comerciale şi culturale. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare.

Status: 02.06.2009 63

ZONA B. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ Zona prevăzută se află în zona de intervenţie pentru prezentul P.U.Z. conform H.C.L. 544 / 2008. Zona B. Zonă de locuit atractivă conţine subzonele funcţionale B. III şi B. IV, care sunt delimitate astfel: B III – de la strada Nufăr, până la Podul Eroilor, iar B IV – de la Podul Eroilor până la limita vestică a Parcului Central. Caracteristici ale zonei: - La sud de canalul Bega - se află cartierul istoric Iosefin cu clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală (P + 2, P + 3); - La nord de canalul Bega - se află o zonă mixtă, cu pondere industrială şi comercială crescândă, extinsă până în zona Gării de Nord; - Clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală, proprietate publică şi privată, în stare de degradare, care necesită reabilitare implicând costuri mari; - Accesibilitate parţială spre zona malurilor canalului Bega şi lipsa unei circulaţii continue pentru pietoni/ biciclete de-a lungul acestora; - Piaţa Iosefin - piaţa agroalimentară, principala sursă de aprovizionare locală imediată; în prezent caracterizată de trafic intens prost dirijat şi amenajare deficitară; - Terenuri cu potenţial de dezvoltare - foste terenuri de sport, actualmente neutilizate, în degradare şi inaccesibile publicului. Obiective ale dezvoltării: - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Îmbunătăţirea accesului către canalul Bega, mărirea suprafeţei spaţiilor verzi şi accesibilităţii acestora, creşterea calităţii spaţiului urban pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cartier; - Dezvoltarea "Parcului Iosefin" ca zonă de recreere de-a lungul malului sudic al Canalului Bega (în locul terenurilor degradate - fostele baze sportive); - Reorganizarea şi modernizarea Pieţei Iosefin/ îmbunătăţirea calităţii spaţiului public; - Îmbunătăţirea calităţii spaţiului urban pentru atragerea investiţiilor private; - Pe termen mediu, eliminarea unor funcţiuni necorespunzătoare din zona malurilor canalului Bega (Autogara); - Dezvoltarea unor segmente atractive de-a lungul malurilor canalului Bega destinate recreerii şi petrecerii timpului liber şi crearea unor repere culturale. Descrierea subzonei funcţionale B. III: 1. Canalul Bega şi malurile sale III.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de staţii pentru transportul în comun şi pontoane pe apă, pe malul sudic. Dimensiuni: - staţiile de transport în comun pe apă şi pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal.

Status: 02.06.2009 64

Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale sau a dalelor din beton, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi III.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. III.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - se va amenaja malul cu gradene din piatră, conform catalogului anexat; - se vor reabilita scările existente ce duc la apă; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 6. Comerţ / producţie / servicii III.6. Zonă de servicii pe malul sudic, în locul fostei Autogări

Status: 02.06.2009 65

Funcţiuni permise: Zonă de servicii, alimentaţie publică (bistro, cafenea sau restaurant cu orientarea spre Bega) şi agrement în zonă rezidenţială. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor comerciale, de producţie şi servicii. - POT maxim admis 30%, CUT maxim admis 1.1. Se va respecta înălţimea cornişei dominante a străzii Iancu Văcărescu. Amenajare: Se va dezvolta ca un proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - clădirile vor fi orientate spre Bega, formând un front compact, care să se integreze armonios cu clădirile istorice de pe strada Iancu Văcărescu. Pe cât posibil, va fi preluată modenatura şi raportul plin-gol al acestora; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări III.7.a Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. III.7.b Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

III.7.c Pod pietonal

Funcţiuni permise: Pod destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale podului. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va ocoli podul.

Status: 02.06.2009 66

Dimensiuni: În cazul refacerii podului în urma unui proiect separat faţă de prezentul PUZ, se vor respecta următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a podului va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. III.7.d Podul Muncii Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale si a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 9. Monumente istorice III.9 Turnul de apă Funcţiuni permise: Parcela turnului de apă istoric va fi amenajată ca zonă de recreere, având funcţia de piaţetă publică sau centru comunitar înconjurat de spaţiu verde. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, agrement şi facilităţi socio – culturale. Amenajare: - se vor desfiinţa împrejmuirile şi anexe nevaloroase din punct de vedere istoric şi arhitectural din jurul turnului; - amenajarea subzonei funcţionale cu locuri de şezut, orientate spre Bega Bulevard (cu gradene etc.) şi mobilier conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z; - amenajarea peisageră va include completarea vegetaţiei existente pe sit cu arbori de talie mică sau arbuşti.

Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare.

Descrierea subzonei funcţionale B IV:

Status: 02.06.2009 67

1. Canalul Bega şi malurile sale IV.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe ambele maluri şi pontoane pe malul sudic. Dimensiuni: - staţiile de transport în comun pe apă şi pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul nordic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal. Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi IV.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea spaţiului verde al malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea spaţiului verde al malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia;

Status: 02.06.2009 68

- suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.2.c Zonă de recreere pe malul sudic „Parcul Iosefin” Funcţiuni permise: - parc public în zonă rezidenţială, cu facilităţi pentru joacă/ sport, zonă de picnic şi funcţiuni complementare – restaurant existent; - reamenajarea şi modificarea malului sudic al canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - amenajarea parcului cu mobilier urban şi grupuri sanitare publice. Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual al construcţiilor intabulate; - se vor reduce suprafeţele construite/ pavate cu beton sau alte materiale impermeabile până la cel mult 30% din suprafaţa subzonei funcţionale; - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde cel puţin la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea minim 3m, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m; - spaţiul de depozitare alocat restaurantului va fi de maxim 10 % din suprafaţa clădirii acestuia; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi); - se va reducere numărul terenurilor de sport la unul singur (amenajat cu nisip sau suprafaţă dură) cu acces liber pentru public, împrejmuit cu un gard din plasă de sârmă de 4m înălţime. Amenajare: Se va dezvolta ca un proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., în urma unui concurs de idei, incluzând următoarele elemente: - loc de joacă pentru copii împrejmuit cu gard viu sau arbuşti; - amenajarea peisageră a parcului va include atât spaţii înierbate pentru joacă, cât şi plantarea de arbori de talie mare; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - toate aleile vor fi de min. 2,5 m lăţime, cu execuţie cu învelitoare solidificată cu apă, şi amplasate în strânsă legatură cu căile de acces adiacente; - se va amenaja zona din partea de est a noului pod ca o zonă verde; - delimitarea dintre carosabil şi spaţiul verde se va face prin împrejmuiri din gard viu sau arbuşti; - se vor imprejmui exclusiv terenurile de sport cu materiale transparente; - se vor desfiinţa piscinele şi terasele existente; - nu se vor amenaja parcări în preajma restaurantului, ci doar o alee de acces pentru aprovizionare, accesibilă cu autovehicule; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

Status: 02.06.2009 69

5. Zonă de locuinţe IV.5 Front stradal spre Bega

Amenajare: - se va menţine ansamblul de clădiri existente (înălţime, modenatură, etc), pentru valoarea arhitecturală şi urbanistică care o are. 7. Străzi, poduri, parcări IV.7.a Podul Eroilor Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. Dimensiuni: - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. IV.7.b Podul Ştefan cel Mare Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. Dimensiuni: - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie;

Status: 02.06.2009 70

- iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. IV.7.c Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.7.d Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.7.e Podul de Fier Funcţiuni permise: Pod destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale podului. În mod obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. Amenajare: - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IV.7.f Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie II Funcţiuni permise: Pod propus, destinat circulaţiei auto, cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura trotuarului şi

Status: 02.06.2009 71

pistei pentru biciclete de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malurile apei, la ambele capete ale podului. Dimensiuni: - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete.

Status: 02.06.2009 72

ZONA C. CENTRU VERDE LUXURIANT Zona prevăzută se află în zona de intervenţie pentru prezentul P.U.Z. conform H.C.L. 544 / 2008. Zona C. Centru verde luxuriant conţine subzonele C. V, C. VI şi C. VII, delimitate astfel: C. V – de la limita vestică a Parcului Central, până la Podul Tinereţii, C. VI – de la Podul Tinereţii, până la Podul Michelangelo, iar C. VII – de la Podul Michelangelo până la limita estică a Parcului Copiiilor. Caracteristici ale zonei: - Existenţa unor parcuri de-a lungul malurilor canalului Bega şi a unei oferte relativ bogate şi diversificate de servicii şi funcţiuni (agrement, cultură, gastronomie, sport, educaţie etc.) - cost ridicat de investiţie pentru modernizarea instalaţiilor existente, a dotărilor şi pentru introducerea unor funcţiuni adaptate prezentului; - relaţia cu canalul Bega este deteriorată prin circulaţii importante auto şi diverse utilizări comerciale; - Deteriorarea mobilierului urban existent din parcuri şi necesitatea imediată de reînnoire şi modernizare; - Continuitatea circulaţiei pentru pietoni/ biciclişti este întreruptă prin blocarea căii de acces sub Podul Tinereţii, accesele spre aleea de pe mal sunt în general accese secundare sau care necesită amenajare; - Existenţa unor facilităţi gastronomice şi de agrement, care necesită însă reînnoiri şi care au potenţial de dezvoltare (de exemplu: creşterea atractivităţii, îmbunătăţirea orientării către Bega); - Existenţa unor planuri care prevăd extinderea străzilor şi a circulaţiei, care vor îngreuna accesul pietonal / cu bicicleta către malurile canalului Bega. Obiective ale dezvoltării: - Protejarea şi extinderea parcurilor de-a lungul malurilor canalului Bega (realizarea caracterului de spină verde) pentru toţi locuitorii oraşului; - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Crearea de conexiuni între parcurile existente şi spaţiile verzi de pe maluri prin înlăturarea / demolarea funcţiunilor necorespunzătoare şi prin modificarea circulaţiei existente; - Construcţia de noi poduri pietonale pentru a îmbunătăţi fluxul circulaţiei pe direcţia nord-sud; - Reamenajarea şi modernizarea parţială a unor parcuri şi o deschidere / accesibilitate mai mare către oraş (de exemplu: eliminarea gardurilor); - Transformarea "Parcului Copiilor" într-un parc contemporan; - Dezvoltarea serviciilor şi facilităţilor existente (sport, agrement, gastronomie) şi orientarea / deschiderea acestora către canalul Bega; - Crearea unui spaţiu verde de legătură amenajat între "Parcul Rozelor" şi "Parcul Justiţiei". Descrierea subzonei funcţionale C. V: 1. Canalul Bega şi malurile sale V.1.a Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de pontoane pe malul sudic.

Status: 02.06.2009 73

Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 3m şi 6m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.1.b Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă, pe malul sudic şi nordic. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 50% din suprafaţa subzonei; - staţiile de transport în comun pe apă vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul sudic; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 3m şi 6m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - se vor reabilita scarile existente; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi

Status: 02.06.2009 74

V.2.a Parcul Central Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager, cu spaţii de joacă pentru copii. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor recondiţiona aleile existente; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea malului Begăi. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.2.c Bază sportivă înconjurată de zonă verde Funcţiuni permise: Facilităţi pentru sport: teren de baschet, bază sportivă. Interdicţie temporară de construcţie, până la elaborare PUD. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: Pentru amenajarea parcului se va elabora separat de prezentul PUZ, un proiect de amenajare peisageră, care va conţine şi următoarele elemente: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se va menţine şi se va reabilita terenul de baschet existent; - intrarea în baza sportivă va fi tratată ca o piaţetă; - eventuala împrejmuire a bazei sportive va fi vegetală. V.2.d Parcul Catedralei Funcţiuni permise: Parc public cu valoare de monument istoric, amenajat peisager.

Status: 02.06.2009 75

Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor recondiţiona aleile existente şi se va salubriza parcul; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.2.e Parcul Alpinet Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor recondiţiona aleile existente astfel incat sa fie accesibile si pentru persoanele cu dificultati de deplasare; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie V.3.a Bază sportivă Funcţiuni permise: Spaţiu destinat activităţilor sportive. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe malul canalului. Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - viitoare reconstrucţii sau amenajări vor include obligatoriu orientarea spre cursul apei; - se vor demola împrejmuirile existente şi se vor reface după exemplul propus în Catalogul anexat. V.3.b, V.3.c Zonă de recreere Funcţiuni permise: Spaţiu destinat alimentaţiei publice, evenimentelor culturale. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe malul canalului. Dimensiuni:

Status: 02.06.2009 76

- clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - viitoare reconstrucţii sau amenajări vor include obligatoriu orientarea spre cursul apei. 4. Servicii publice/ instituţii V.4.a Facultatea de Medicină Funcţiuni permise: Spaţii de învăţământ înconjurate de zonă verde. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe malul canalului. Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - viitoare reconstrucţii sau amenajări vor include obligatoriu orientarea spre cursul apei; - se vor demola împrejmuirile existente pentru a permite continuitatea aleii pietonale dinspre malul Begăi. V.4.b Cinematograful de vară Funcţiuni permise: Spaţiu cultural înconjurat de zonă verde. Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - se va păstra funcţiunea culturală existentă. 5. Zonă de locuinţe V.5 Front stradal spre Bega

Amenajare: - se va menţine ansamblul de clădiri existente (înălţime, modenatură, etc), pentru valoarea arhitecturală şi urbanistică care o are. 7. Străzi, poduri, parcări V.7.a Stradă secundară (Splaiul Nicolae Titulescu) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii.

Status: 02.06.2009 77

Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.7.b Stradă secundară (Splaiul Tudor Vladimirescu)

Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. V.7.c Podul Traian Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. Dimensiuni: - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m; - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată. Amenajare: Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. Descrierea subzonei funcţionale C. VI: 1. Canalul Bega şi malurile sale VI.1. Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi funcţiuni gastronomice, precum şi construirea de noi toalete publice;

Status: 02.06.2009 78

- utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - staţiile pentru transport în comun pe apă şi terasele de lemn sau pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 3m şi 6m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi VI.2.a Parcul Justiţiei Funcţiuni permise: Parc istoric public amenajat peisager. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi, se vor demola împrejmuirile existente, iar spre strada George Enescu se va practica o împrejmuire cu gard viu (h 60cm) a zonei verzi; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, diferenţierea profilului şi materialelor acestora; - extinderea parcului până la malul canalului Bega şi crearea unui acces facil din parc spre Bega Bulevard; - crearea unei legături exclusiv pietonale între Clădirea Facultăţii de Hidrotehnică şi cea care adăposteşte la momentul elaborării prezentei documentaţii Restaurantul „Bănăţeana”, prin reabilitarea drumului de legătură existent; - amenajarea unui spaţiu de joacă între canalul Bega şi strada Spiru Haret; - plantarea de arbuşti suplimentari; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.b Parcul „Academia” Funcţiuni permise: Parc public amenajat cu locuri de joacă, zonă de picnic (inclusiv cu funcţiune comercială – bar, bistro) şi terenuri sportive.

Status: 02.06.2009 79

Dimensiuni: - reducerea numărului de terenuri de sport pentru volei sau tenis la maxim 3; - refacerea aleilor existente, astfel încât să aibă un profil de minim 2.5m lăţime; - zona destinată alimentaţiei publice – sub formă de chioşcuri – nu va depăşi 100mp (inclusiv terasele aferente). Amenajare: - reamenajarea părţii sudice a parcului cu menţinerea arborilor valoroşi; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi, ci vor fi amenajate ca spaţii de joacă verzi; - amenajarea unui spaţiu verde accesibil şi dotat cu facilităţi corespunzătoare pentru joacă şi sport; - împrejmuirea cu gard transparent a terenurilor de sport; - crearea unei legături cu Parcul Justiţiei şi cu zona de locuinţe limitrofă; - amenajarea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete între podul pietonal aferente acestei subzone (VI.7.b) şi strada Trandafirilor; - asigurarea continuităţii aleii existente in partea de nord a parcului până în Parcul Justiţiei, corelarea aleilor cu podurile pietonale propuse şi Bega Bulevard, precum şi amenajarea unei reţele de alei care să străbată parcul de la est la vest; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, având un finisaj solidificat cu apă; - corpurile pentru iluminatul public, împrejmuirile, chioşcurile şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.c Parcul Rozelor Funcţiuni permise: Parc istoric cu valoare decorativă dotat cu scenă de spectacole în aer liber. Dimensiuni: - este necesară construcţia unui gard din confecţie metalică, transparent, având o înălţime de maxim 1.5m, pentru a delimita partea nordica a parcului, în dreptul scenei de spectacole în aer liber, conform planşei de Reglementări urbanistice, astfel încât să permită un acces controlat în această zonă pe durata concertelor sau manifestărilor care necesită acest lucru. Amenajare: - reabilitarea aleilor prin modernizarea infrastructurii; - se va realiza un nou acces în parc, dinspre B-dul Michelangelo, în partea nordică a parcului; - se va face un racord între Bega Bulevard şi trotuarul aferent B-dului Michelangelo, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se vor lua măsuri de reducere a zgomotului provenit dinspre B-dul Michelangelo prin plantarea de arbori sau prin panouri fonoizolante dublate de vegetatie; - se va asigura continuitatea aleilor între parc şi Bega Bulevard, precum şi între acesta şi zona de locuinţe limitrofă; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.d Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona B-dului Michelangelo Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager pentru petrecerea timpului liber, cu zonă comercială pentru alimentaţie publică (bar, bistro) în proximitatea malului sudic al Canalului Bega.

Status: 02.06.2009 80

Dimensiuni: - zona destinată alimentaţiei publice – sub forma unui chioşc – nu va depăşi 100mp (inclusiv terasa aferentă). Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se va racorda Bulevardul Vasile Pârvan cu Bega Bulevard, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, având un finisaj solidificat cu apă; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.2.e Spaţiu verde pe marginea carosabilului de-a lungul B-dului Vasile Pârvan Funcţiuni permise: Spaţiu verde pe marginea Bulevardului Vasile Pârvan şi parcări amenajate cu materiale permeabile la apă. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde; - parcările vor fi delimitate cu gard din plasă de sârmă dublat de gard viu (h 60cm). Amenajare: - amenajarea peisageră a zonei va include atât spaţii înierbate, cât şi plantarea de arbori de talie mare, formând un aliniament pe marginea aleilor pietonale. Sunt preferate speciile locale; - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc. 3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie VI.3.a Zonă de recreere la sud de Canalul Bega Funcţiuni permise: Spaţiu destinat divertismentului, sportului, gastronomiei, amenajat cu parcări. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Parcări pot fi amenajate numai în zonele marcate pe planşa cu reglementări urbanistice. Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - între parcele se vor amenaja alei pietonale spre Bega Bulevard; - viitoarele construcţii, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile unei orientări către Canalul Bega; - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public, împrejmuirile şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.

Status: 02.06.2009 81

VI.3.b Zonă de recreere la nord de Canalul Bega – Restaurantul Bănăţeana Funcţiuni permise: Spaţiu destinat divertismentului, gastronomiei. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia între 3 – 5m; - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - se poate amenaja spaţiul verde existent prin plantarea de arbori sau arbuşti suplimentari spre Bega Bulevard; - împrejmuirile existente vor fi înlocuitecu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 4. Servicii publice/ instituţii VI.4.a Academia de Artă Funcţiuni permise: Spaţiu destinat manifestărilor culturale. Se poate amenaja curtea estică ca galerie în aer liber. Dimensiuni: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente şi se vor demola cele existente, opace; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - amenajarea spaţiului curţii estice sub forma unei terase cu vedere şi acces către locurile de joacă din Parcul Academia (VI.2.b); - nu se va împrejmui spaţiul verde; - corpurile pentru iluminatul public, împrejmuirile şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.4.b Facultatea de Hidrotehnică Funcţiuni permise: Spaţii de învăţământ înconjurate de zonă verde, cu spaţii de parcare în incintă. Dimensiuni: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente şi se vor demola cele existente, opace; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual.

Status: 02.06.2009 82

Amenajare: - este preferabil ca viitoarele construcţii, modernizări să implice orientarea către Canalul Bega şi parcurile învecinate; - se va asigura o cale de acces suplimentară dinspre Bega Bulevard şi podul pietonal din apropiere 7. Străzi, poduri, parcări VI.7.a Podul Tinereţii Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: - se vor deschide arcele existente ale podului pentru a permite accesul pietonal şi ciclistic pe sub pod; Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. VI.7.b Pod propus pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pod propus, destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale podului. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va trece pe sub pod. Dimensiuni: - lăţimea liberă a podului va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete, atât pe sub acest pod, cât şi între pod şi Bega Bulevard, la ambele capete ale podului; - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual; - la construcţia şi finisarea podului se pot folosi următoarele materialele: lemn, oţel, beton armat sau o combinaţie între acestea.

Status: 02.06.2009 83

VI.7.c Str. Spiru Haret, Str. George Enescu Funcţiuni permise: Străzi înfundate destinate circulaţiei auto, alei pietonale, parcări înierbate (perpendicular faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - se va mări numărul parcărilor la 30 de locuri; - dimensiunea carosabilului, a trotuarelor şi a parcărilor, va fi conform secţiunii 7 din partea desenată. Amenajare: - se vor folosi doar dale înierbate pentru parcări; parcarea se va face exclusiv în partea nordică a subzonei VI.3.b, conform planşei de Reglementări urbanistice din prezentul PUZ, cu acces exclusiv dinspre str. 20 Decembrie 1989; - se va închide str. Spiru Haret pentru circulaţia motorizată, în dreptul limitei estice a parcării conform planşei de Reglementări urbanistice din prezentul PUZ şi va deveni alee pietonală (se va reduce lăţimea noii alei pietonale la 3m); se va reconstrui intersecţia cu str. George Enescu sub forma unui sens giratoriu, pentru a facilita accesul şi ieşirea din incinta Facultăţii de Hidrotehnică; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VI.7.d Bulevardul Vasile Pârvan Funcţiuni permise: Stradă principală destinată circulaţiei auto, bordată de alei pietonale. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - se va face legătura între Bega Bulevard şi Campusul universitar, facilitând accesul pietonal şi ciclistic. Descrierea subzonei funcţionale C. VII: 1. Canalul Bega şi malurile sale VII.1. Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi funcţiuni gastronomice, precum şi construiriea de noi toalete publice; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia;

Status: 02.06.2009 84

- suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - staţiile pentru transport în comun pe apă şi terasele de lemn sau pontoanele vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi VII.2.a Parcul Copiiilor Funcţiuni permise: Dimensiuni: - aleile nu vor depăşi 20% din suprafaţa parcului; - zona verde şi locurile de joacă în aer liber se vor întinde pe o suprafaţă de minim 80% din aria parcului; - chioşcurile destinate alimentaţiei publice/ agrement, nu vor depăşi 100mp fiecare (inclusiv terasa aferentă); - pentru zona de alimentaţie publică şi agrement POT maxim admis 1%, regim de înălţime – maxim P; - zona de îngrijire a sugarilor va respecta dimensiunile prevăzute prin legislaţia în vigoare. Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă culturală şi de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma unui proiect de amenajare peisageră separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - aleile nu vor depăşi 20% din suprafaţa parcului; - zona verde şi locurile de joacă în aer liber se vor întinde pe o suprafaţă de minim 80% din aria parcului; - chioşcurile destinate alimentaţiei publice/ agrement, nu vor depăşi 100mp fiecare (inclusiv terasa aferentă); - pentru zona de alimentaţie publică şi agrement POT maxim admis 1%, regim de înălţime – maxim P; - zona de îngrijire a sugarilor va respecta dimensiunile prevăzute prin legislaţia în vigoare. Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă culturală şi de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete de-a lungul Begăi; - reabilitarea împrejmuirilor parcului şi a intrărilor; nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente. Se va reduce înălţimea imprejmuirii parcului spre Bega Bulevard; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi din interiorul parcului;

Status: 02.06.2009 85

- se vor amenaja caile de circulaţie spre toate obiectivele astfel încât să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilităţi; - extinderea parcului până la malul canalului Bega şi crearea unui acces facil din parc spre Bega Bulevard; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se vor amenaja diverse locuri de joacă pentru diferite grupe de vârstă (de exemplu, nisip pentru copii, echipament de căţărare pentru adolescenţi, facilităţi de joacă pentru tineri, de şah pentru seniori); - se vor amenaja şi locuri de joacă utilizabile în orice anotimp al anului, precum şi pentru jocuri creative; - sunt interzise facilităţi de joacă care produc zgomot, precum pistele de carting; - se vor lua măsuri de reducere a zgomotului provenit dinspre B-dul Michelangelo prin crearea de bariere fonice inverzite; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic). VII.2.b Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona B-dului Michelangelo Funcţiuni permise: Spaţiu verde pe malul sudic al Canalului în zona Bulevardului Michelangelo. Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se vor păstra şi reface jardinierele cu flori din proximitatea podului Michelangelo; - se va racorda Bulevardul Vasile Pârvan cu Bega Bulevard, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii, având un finisaj solidificat cu apă; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VII.2.c Parcul Vasile Pârvan Funcţiuni permise: Parc public amenajat peisager pentru petrecerea timpului liber. Nu sunt permise funcţiuni comerciale. Dimensiuni: Aleea continuă de-a lungul canalului Bega va avea o lăţime de minim 3m, cu rampe suplimentare spre podul pietonal. Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete de-a lungul Begăi; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - se va racorda Bulevardul Vasile Pârvan cu Bega Bulevard, înlesnind accesul pentru persoane cu handicap sau cu dificultăţi de deplasare; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei. Se va realiza o alee pietonală spre zona sudică rezidenţială a subzonei şi spre Parcul Poporului;

Status: 02.06.2009 86

- reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii - se vor amenaja o alee principală între malul canalului Bega şi B-dul Vasile Pârvan amenajată ca pistă asfaltată pentru biciclete şi alei secundare în apropierea canalului executate cu învelitoare solidificată cu apă/ alei din pietriş; - delimitarea dintre spaţiul urban rutier şi spaţiu verde se va face prin împrejmuiri vegetale: gard viu, arbuşti; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie VII.3 Zonă de recreere la sud de Canalul Bega

Funcţiuni permise: Spaţiu destinat divertismentului, sportului, gastronomiei, amenajat cu parcări. Se admit reparaţii sau demolări în favoarea măririi spaţiului verde. Dimensiuni: - clădirile şi terasele vor fi retrase obligatoriu faţă de malul apei, astfel încât să permită continuitatea Bulevardului Bega, cu o lăţime a acestuia de minim 3m; - parcările vor fi delimitate cu gard din plasă de sârmă dublat de gard viu (h 60cm). - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoarele construcţii, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile unei orientări către Canalul Bega; - se vor folosi doar dale înierbate pentru parcări. 5. Locuire VII.5 Zonă de locuinţe Funcţiuni permise: Locuire cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale sau gastronomice. Dimensiuni: - nu sunt permise împrejmuiri cu înălţime mai mare de 1.5m. Acestea vor fi obligatoriu transparente; - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - viitoarele construcţii, modernizări vor fi autorizate numai în condiţiile unei orientări către Canalul Bega. 7. Străzi, poduri, parcări VII.7.a Podul Michelangelo Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă.

Status: 02.06.2009 87

Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: - se vor deschide arcele existente ale podului pentru a permite continuitatea Bega Bulevard; Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. VII.7.b Pasaj subteran Funcţiuni permise: Pasaj subteran destinat circulaţiei auto. Dimensiuni: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul PUZ. VII.7.c Bulevardul Vasile Pârvan Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. VII.7.d Pasarela Parcul Copiiilor pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pasarelă destinată exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale sale. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va trece pe lângă ea. Dimensiuni: În cazul refacerii pasarelei în urma unui proiect separat faţă de prezentul PUZ, se vor respecta următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a pasarelei va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a pasarelei va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. Amenajare: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete, atât pe lângă acest pod, cât şi între pod şi Bega Bulevard, la ambele capete ale sale;

Status: 02.06.2009 88

- iluminarea suplimentară a pasarelei se va realiza în baza unui concept individual.

Status: 02.06.2009 89

ZONA D. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ 2 Zona prevăzută se află în zona de intervenţie pentru prezentul P.U.Z. conform H.C.L. 544 / 2008. Zona de locuit atractivă 2 conţine subzona D. VIII, delimitată astfel: de la limita estică a Parcului Copiiilor până la Podul Dacilor. Caracteristici ale zonei: - Parte a cartierului istoric Fabric cu clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală (P + 2, P + 3), proprietate publică şi privată, în stare de degradare, care necesită reabilitare; - Lipsa unei circulaţii continue pentru pietoni/ biciclete de-a lungul malurilor canalului Bega; - Construirea unor blocuri cu mai multe etaje la nord de canalul Bega (la est de cartierul Cetate şi la vest de cartierul Fabric), precum şi în vecinătatea Pieţei agroalimentare "Badea Cârţan"; - Piaţa "Badea Cârţan" - piaţa agroalimentară, sursă principală de aprovizionare locală imediată, cu potenţial de dezvoltare, caracterizată în prezent printr-un trafic intens dirijat deficitar şi valenţă de pol urban; - Planuri privind amenajarea inelului 2 de circulaţie prin extinderea părţii carosabile de la 2 la 4 benzi pe str. Andrei Mocioni cu efect de separare suplimentară a legăturii între parc/ zona verde adiacentă şi canal. Obiective ale dezvoltării: - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri, acolo unde este posibil şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Îmbunătăţirea accesibilităţii către canalul Bega şi extinderea spaţiului verde pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în cartier; - Încurajarea deschiderii de cafenele temporare de-a lungul malurilor canalului Bega pentru a crea noi puncte de atracţie şi a atrage locuitorii în această parte a oraşului; - Transformarea "Parcului Mocioni" într-un parc contemporan; - Reorganizarea şi extinderea Pieţei "Badea Cârţan", principala sursă de aprovizionare locală imediată şi îmbunătăţirea relaţiei acesteia cu canalul Bega; - Creşterea calităţii spaţiului urban pentru a atrage investitori şi creşterea utilizării zonei ca zonă de locuinţe. Descrierea subzonei funcţionale D. VIII: 1. Canalul Bega şi malurile sale VIII.1. Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega; - sunt interzise noi construcţii temporare/ pavilioane pentru servicii şi funcţiuni gastronomice, precum şi construiriea de noi toalete publice; - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe malul nordic. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - staţiile pentru transport în comun pe apă şi terasele de lemn sau pontoanele vor avea o lungime

Status: 02.06.2009 90

de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul sudic. Se va amplasa maxim un ponton la fiecare 100m de lungime de mal; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m. -în locurile unde malul este foarte abrupt şi nu se poate asigura la sol o alee pietonală/ ciclistă, continuitatea Bulevardului Bega va fi asigurată prin construirea de alei suspendate pe piloni cu lăţimea de minim 3m. Amenajare: - pontoanele vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi finisate cu materiale similare zonelor deja amenajate. Se recomandă folosirea pietrei naturale, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi VIII.2.a Parcul Mocioni Funcţiuni permise: Parc public, care va fi amenajat în urma unui proiect de amenajare peisageră separat faţă de prezentul P.U.Z., pentru petrecerea timpului liber şi cu locuri de joacă pentru copii. Nu sunt permise funcţiuni comerciale. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, agrement. - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; Amenajare: Se va dezvolta şi reamenaja parcul ca o zonă de agrement atractivă pentru toate generaţiile în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete de-a lungul Begăi; - nu se vor împrejmui spaţiile verzi; - loc de joacă pentru copiii de până la 10 ani, loc de întâlnire pentru tineri; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - reamenajarea aleilor prin modernizarea infrastructurii şi amplasarea lor in urma unui concept separat, făra a mări suprafaţa existentă a aleilor. Se vor amenaja căile de circulaţie spre toate obiectivele astfel încât să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilităţi; - delimitarea dintre spaţiul urban rutier şi spaţiu verde se va face prin împrejmuiri vegetale: gard viu, arbuşti, cu rol fonoizolant; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi înlocuite cu unele conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VIII.2.b Parcul Poporului Funcţiuni permise: Parc istoric amenajat peisager şi cu teren de sport în aer liber.

Status: 02.06.2009 91

Dimensiuni: - nu se va micşora suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - reabilitarea aleilor prin modernizarea infrastructurii; - împrejmuirea terenului de sport va fi obligatoriu transparentă; - grupurile sanitare publice vor avea un caracter permanent (sunt interzise cele temporare din plastic). 6. Destinaţii comerciale/ producţie/ prestări de servicii VIII.6.a Destinaţii comerciale/ prestări de servicii Funcţiuni permise: Zonă de servicii cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale. Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. VIII.6.b Hotel Funcţiuni permise: Zonă de servicii cu posibilitatea de a schimba funcţiunea în zonă destinată manifestărilor culturale. Dimensiuni: - viitoare reconstrucţii sau modernizări sunt permise doar păstrând/ micşorând POT şi CUT actual. Amenajare: - - se va amenaja o alee de acces prin parc, în spatele hotelului. - 7. Străzi, poduri, parcări VIII.7.a Stradă secundară (Splaiul Protopop Meletie Draghici, Strada Mocioni) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - se va menţine şi repara pavajul cu piatră cubică a Străzii Mocioni; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VIII.7.b Stradă secundară (Splaiul Nistrului) Funcţiuni permise:

Status: 02.06.2009 92

Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. VIII.7.c Podul Dacilor Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată. - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. VIII.7.d Pasaj pentru închiderea inelului II de circulaţie Funcţiuni permise: Pasaj propus destinat circulaţiei auto ce va fi dezvoltat ca un proiect separat faţă de prezentul PUZ. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Dimensiuni: - pasaj cu 4 benzi de circulaţie; - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z.

Status: 02.06.2009 93

VIII.7.e Podul Decebal Funcţiuni permise: Pod cu valoare de monument istoric, destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă acest pod. Amenajare: - se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual.

Status: 02.06.2009 94

ZONA E. TRANSFORMARE 2 Zona prevăzută se află în zona de intervenţie pentru prezentul P.U.Z. conform H.C.L. 544 / 2008. Zona E. Transformare 2 conţine subzonle funcţionale E. IX şi E. X, delimitate astfel: E. IX – de la Podul Dacilor, până la Podul Mihai Viteazul, iar E. X – de la Podul Mihai Viteazul, până la Uzina de Apă. Caracteristici ale zonei: - Fostă zonă industrială, în imediata vecinătate a canalului Bega; - Clădirile au utilizare mixtă, cea mai mare parte dintre acestea fiind însă nefolosite. În această zonă se află şi clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală; - Existenţa unei alei pentru pietoni şi a unei piste pentru biciclete, cu întreruperi, de-a lungul canalului Bega, în partea de nord a zonei; - Zonă de locuit în vecinătatea malurilor canalului Bega, însă neatractivă şi cu un standard de calitate scăzut şi care îngrădeşte accesul spre canal; - Deficit al spaţiului verde; - Lipsa deschiderii construcţiilor şi a orientării funcţiunilor existente către malurile canalului Bega; - Existenţa unor planuri concrete de dezvoltare şi a unor P.U.Z.-uri în zonă. Obiective ale dezvoltării: - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole, cu trecere liberă pe sub poduri şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Transformarea clădirilor industriale existente, cu valoare istorică şi arhitecturală, în clădiri cu funcţiuni socio-culturale, de locuit sau pentru întreprinderi mici şi mijlocii; - Extinderea zonelor libere necesare coagulării spaţiului public pentru creşterea calităţii acestuia; - Construcţia de noi poduri (pietonale / biciclişti) pentru îmbunătăţirea fluxului de circulaţie pietonală/ biciclistică; - Deschiderea accesului către canalul Bega; - Creşterea calităţii spaţiului urban pentru a atrage investitori.

Descrierea subzonei funcţionale E. IX: 1. Canalul Bega şi malurile sale IX.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Este permisă construirea de debarcadere, în vecinătatea chişcurilor de odihnă (descrise la punctul IX.2.b); - construirea de pontoane pe malul sudic şi staţii pentru transportul în comun pe apă pe ambele maluri; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - pentru a menţine continuitatea Bulevardului Bega, se vor demola împrejmuirile existente de pe domeniul public, astfel încât să existe un coridor verde public pe malul sudic al canalului. În cazul în care regimul de proprietate rămâne privat, construirea pe o distanţă de 20m de la albia minoră a Begăi va fi interzisă iar împrejmuirile vor fi obligatoriu transparente. - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia;

Status: 02.06.2009 95

- suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m, cu rampe suplimentare spre poduri; - pontoanele şi staţiile de transport în comun pe apă vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de maluri. Amenajare: - se va amenaja zona astfel încât să revină la caracterul natural iniţial; - pontoanele şi staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 2. Parcuri şi spaţii verzi IX.2 Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.); - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 5. Locuire IX.5 Locuire Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una de locuire, cu funcţiuni complementare: comerţ, alimentaţie publică. Dimensiuni: Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 15m, pentru cele care au frontul spre Bega. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare, sub forma unui front compact spre Bega.

Status: 02.06.2009 96

7. Străzi, poduri, parcări IX.7.a Stradă secundară (Splaiul Peneş Curcanul) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto, alei pietonale, parcări amenajate cu materiale permeabile la apă (paralel faţă de drum, pe marginea acestuia, fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - pentru parcări se vor folosi doar materiale permeabile la apă: dale înierbate, pietriş, etc.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. IX.7.b Pod propus pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pod propus, destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi ciclistice, care se va racorda obligatoriu la aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei, la ambele capete ale podului. Bulevardul Bega nu va fi întrerupt în această zonă, ci va trece pe lângă pod. Dimensiuni: - lăţimea liberă a podului va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete, atât pe lângă acest pod, cât şi între pod şi Bega Bulevard, la ambele capete ale podului; - iluminarea suplimentară a podurilor se va realiza în baza unui concept individual IX.7.c Podul Mihai Viteazul Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe sub acest pod. Se va putea moderniza podul pentru un management eficient al traficului în zonă. Dimensiuni: - dimensiunea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe porţiunea care trece pe sub pod va fi conform detaliului din partea desenată; - o măsură obligatorie a modernizării podului va include amenajarea unei alei pietonale şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare:

Status: 02.06.2009 97

Modernizarea podului va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - suprafaţa de sub pod va fi amenajata ca o zonă sigură şi atractivă, cu locuri de stat ferite de ploaie; - iluminarea suplimentară a podurilor de dedesubt si pe lateral se va realiza în baza unui concept individual; - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. 8. Funcţiuni mixte IX.8.a Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una comercială, de alimentaţie publică şi de servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, agrement, a facilităţilor comerciale. Clădirile care au frontul spre Bega vor prelua înălţimea maximă la cornişă de la clădirea marcată pe planşa cu reglementări urbanistice. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare, sub forma unui front compact spre Bega. IX.8.b Zonă mixtă Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una mixtă: comerţ, alimentaţie publică şi servicii care nu generează poluare fonică sau de alt fel, facilităţi socio-culturale. Dimensiuni: Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 15m, pentru cele care au frontul spre Bega. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice ulterioare, sub forma unui front compact spre Bega. IX.8.c Zonă mixtă Funcţiuni permise: Biserică înconjurată de spaţiu verde. Dimensiuni: POT şi CUT actual se menţin. Descrierea subzonei funcţionale E. X: 1. Canalul Bega şi malurile sale X.1 Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise:

Status: 02.06.2009 98

- utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc.; - construirea de staţii pentru transportul în comun pe apă pe malul nordic; - introducerea transportului pe canalul Bega: ambarcaţiuni de mici dimensiuni destinate transportului în comun/ agrement, bărci cu sau fără motor; - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m pe ambele maluri ale canalului Bega, cu o distanţă de la albia minoră de cel puţin 3m, cu rampe suplimentare spre poduri; - staţiile de transport în comun pe apă vor avea o lungime de max. 10m şi lăţime de max. 3m, ieşite în consolă faţă de malul nordic. Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - staţiile pentru transportul în comun pe apă vor fi din lemn, în consolă fixate pe uscat sau plutitoare şi ancorate de mal, cu avizul Oficiului Căpităniei Portului Timi�oara; - se vor amenaja scări de acces spre apă în strânsă legătură cu aleile din Parcul Uzinei; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.). 2. Parcuri şi spaţii verzi X.2.a Parcul Uzinei Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi amenajat pentru agrement cu construcţii temporare – pavilioane pentru odihnă, în zonele stabilite prin prezentul PUZ, destinate strict pentru agrement. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei; - pavilioanele nu vor depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - grupuri sanitare publice (maxim un grup sanitar pentru femei şi unul pentru bărbaţi). X.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 20% din suprafaţa subzonei. Amenajare: - se poate amenaja spaţiul cu sculpturi urbane; - se vor amenaja alei de legătură între Bulevardul Bega şi căile de acces existente;

Status: 02.06.2009 99

- focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 5. Locuire X.5 Locuire Funcţiuni permise: Destinaţia acestei zone va fi una de locuire. Dimensiuni: Înălţimea la cornişă a clădirilor va fi de maxim 8m, cu un regim de înălţime maxim de P+2+M. 7. Străzi, poduri, parcări X.7.a Stradă secundară (Strada Uzinei) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto bordată de alei pietonale (fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. X.7.b Stradă secundară (Strada Frederic Chopin) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto bordată de alei pietonale (fără a micşora suprafaţa spaţiilor verzi existente). Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. Amenajare: - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform

Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. X.7.c Pasarelă pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale

şi a pistei pentru biciclete pe lângă pasarelă. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului.

Dimensiuni: În cazul refacerii pasarelei în urma unui proiect separat faţă de prezentul PUZ, se vor respecta

următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a pasarelei va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a pasarelei va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu

ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun.

Status: 02.06.2009 100

9. Monumente istorice X.9 Uzina de Apă Funcţiuni permise: Revitalizarea sitului Uzinei de Apă pentru a adăposti facilităţi socio-culturale este recomandată,

mai ales în contextul proximităţii Bulevardului Bega. Dimensiuni: Se aplică normele generale specifice funcţiunilor de petrecere a timpului liber, agrement, a

facilităţilor comerciale şi culturale. Amenajare: Implementarea efectivă a acestor funcţiuni se va realiza în urma elaborării unor studii urbanistice

ulterioare.

Status: 02.06.2009 101

ZONA F. ZONĂ RURALĂ Zona prevăzută se află în zona de intervenţie pentru prezentul P.U.Z. conform H.C.L. 544 / 2008. Zona F. zona rurală conţine subzona F. XI care este delimitată astfel: de la Uzina de Apă, până la limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara. Caracteristici ale zonei: - Tranziţie spre mediul rural cu construcţii caracteristice (locuire în regim P / P + 1, curte şi dependinţe); - Suprafeţe întinse de terenuri agricole şi pajişti; - Lipsa circulaţiei pentru pietoni/ biciclete de-a lungul malurilor canalului Bega. Obiective ale dezvoltării: - Realizarea unei alei neîntrerupte, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclişti de-a lungul malurilor canalului Bega; - Protejarea caracterului rural; interzicerea altor tipuri de construcţii, decât cele caracteristice zonei (casă în regim P / P + 1, curte şi dependinţe); - Promovarea integrării armonioase în natură şi peisaj a activităţilor zilnice şi promovarea legăturii cu zonele de petrecere a timpului liber din împrejurimile Timişoarei. Descrierea subzonei funcţionale F. XI: 1. Canalul Bega şi malurile sale XI.1 Canalul Bega şi malurile sale Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi. - utilizarea canalului Bega pentru activităţi sportive şi de agrement: pescuit sportiv, sporturi nautice, etc. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia. Amenajare: - se va păstra caracterului natural, vegetaţia spontană specifică taluzurilor canalului Bega în această zonă; - taluzurile canalului Bega vor fi amenajate în aşa fel încât să se păstreze caracterul natural existent: malul va fi doar consolidat cu geosaltele/ geocelule sau similar, destinate ranforsării terenului vegetal şi fixării vegetaţiei pe taluzuri. Nu se vor folosi materiale impermeabile pentru consolidare (beton armat etc.). 2. Parcuri şi spaţii verzi XI.2.a Spaţii verzi pe malul nordic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi, amenajat cu un pavilion pentru odihnă, în zona stabilită prin prezentul PUZ, destinat strict pentru agrement. - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia;

Status: 02.06.2009 102

- lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m; - pavilionul nu va depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 15% din suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilionul pentru odihnă va fi construit din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. XI.2.b Spaţii verzi pe malul sudic al Canalului Funcţiuni permise: Spaţiu verde în apropierea Begăi, amenajat cu un pavilion pentru odihnă, în zona stabilită prin prezentul PUZ, destinat strict pentru agrement. - reamenajarea şi modificarea malurilor canalului Bega pentru a facilita amplasarea unei alei pietonale continue, fără obstacole şi a unei piste pentru biciclete de-a lungul canalului Bega. Dimensiuni: - se va proteja şi păstra în totalitate spaţiul verde la dimensiunea actuală. Obiectivul principal este extinderea acestuia; - lăţimea aleii pietonale şi pentru biciclete va avea între 2m şi 3m; - pavilionul nu va depăşi regimul de înălţime P, având o suprafaţă de max. 15mp; - suprafeţele impermeabile (alei) vor fi sub 15% din suprafaţa spaţiului verde. Amenajare: - focalizarea spaţiului verde către canalul Bega prin realizarea de noi alei şi locuri de şezut orientate spre cursul apei; - pavilionul pentru odihnă va fi construit din lemn, conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z.; - corpurile pentru iluminatul public şi mobilierul folosit în această zonă vor fi alese conform Catalogului privind mobilierul urban, anexat prezentului P.U.Z. 7. Străzi, poduri, parcări XI.7.a Străzi secundare (Strada Rozelor, Strada Vălişoara) Funcţiuni permise: Stradă secundară destinată circulaţiei auto şi alei pietonale. Dimensiuni: - nu se va mări profilul străzii. XI.7.b Străzi secundare (Strada Colonia Radio, Strada Canalul Bega) Funcţiuni permise: Se va deschide pentru circulaţia publică Strada Colonia Radio, cu avizul S.C. Aquatim S.A. XI.7.c Pod propus pentru completarea inelului de circulaţie IV Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei auto, pietonale şi ciclistice, ce va fi dezvoltat ca un proiect separat faţă de prezentul PUZ. Obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete

Status: 02.06.2009 103

pe sub acest pod. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Dimensiuni: - pe pod se va amenaja o alee pietonală şi pentru biciclete, pe o singură parte, cu lăţimea de minim 5m; - înălţimea minimă a podului va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun; - înălţimea liberă sub pod la 6m faţă de albia minoră a Begăi va fi de 2.5m. Amenajare: Se va dezvolta în urma unui proiect separat faţă de prezentul P.U.Z., incluzând următoarele elemente: - pe pod, aleea pietonală va fi marcată distinct de cea pentru biciclete. Conceptul nu va împiedica continuitatea Bega Bulevard. XI.7.d Pasarelă pentru circulaţie pietonală şi ciclistică Funcţiuni permise: Pod destinat circulaţiei cicliste şi pietonale; obligatoriu va fi asigurată continuitatea aleii pietonale şi a pistei pentru biciclete pe lângă pasarelă. Se va asigura legătura pietonalului de pe pod cu aleea pietonală/ ciclistică de pe malul apei la ambele capete ale podului. Dimensiuni: În cazul refacerii pasarelei în urma unui proiect separat faţă de prezentul PUZ, se vor respecta următoarele dimensiuni: - lăţimea liberă a pasarelei va fi de cel puţin 5m; - înălţime minimă a pasarelei va fi de 5m de la nivelul apei, pentru a permite circulaţia pe Bega cu ambarcaţiuni de agrement şi pentru transportul în comun.

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
1.2 OBIECTUL PLANULUI URBANISTIC ZONAL
1.3 SURSE DOCUMENTARE

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1 EVOLUŢIA ZONEI
2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE
2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.4 CIRCULAŢIA
2.6 ECHIPARE EDILITARĂ
2.7 PROBLEME DE MEDIU
2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE
3.2 PREVEDERI ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL
3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL
3.4 ORGANIZAREA CIRCULATIEI
3.5. ZONIFICARE FUNCTIONALĂ - REGLEMENTĂRI, BILANŢ TERITORIAL, INDICI URBANISTICI
3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.7 PROTECŢIA MEDIULUI
3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
5. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Rolul R.L.U.
2. Baza legală a elaborării
3. Domeniul de aplicare

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit
5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public
6. Reguli de amplasare şi de retragere minime obligatori
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară
9. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor
10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

Împrejmuiri
III. GENERALITĂŢI

1. Canalul Bega şi malurile sale (pe ambele maluri, câte 15m)
2. Parcuri şi spaţii verzi
3. Timp liber, sport, divertisment şi gastronomie
4. Servicii publice / instituţii
5. Locuire
6. Comerţ/ producţie / servicii
7. Străzi / poduri / parcări
8. Funcţiuni mixte
9. Monumente istorice

III. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ ŞI OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE
ZONA A. TRANSFORMARE

1. Canalul Bega şi malurile sale

2. Parcuri şi spaţii verzi
1. Canalul Bega şi malurile sale

ZONA B. ZONĂ DE LOCUIT ATRACTIVĂ
ZONA C. CENTRU VERDE LUXURIANT

Descrierea subzonei funcţionale E. IX:

Atasament: Referat.pdf

ROMÂNIA SE APROBĂ JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA Dr. Ing. Gheorghe Ciuhandu DIRECŢIA DEZVOLTARE Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitare Cartiere Istorice SC2009-12518/09.06.2009

REFERAT

privind aprobarea soluţiei de principiu a P.U.Z. Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă şi prelungirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega până la aprobare finală P.U.Z.

Către Comisiile Consiliului Local al Municipiului Timişoara Având în vedere prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara şi strategia de dezvoltare şi renovare urbană promovată de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara; Având în vedere solicitarea înregistrată cu nr. SC2009 – 122885 / 04.06.2009, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal “Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă”, Timişoara; Având în vedere prevederile Certificatului de Urbanism nr. 203 din 22.01.2009; Propunem Comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timisoara analizarea şi avizarea din punct de vedere urbanistic a solutiei de principiu din documentaţiei Plan Urbanistic Zonal “Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă”, Timişoara. Documentatia, Plan Urbanistic Zonal “Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă”, Timişoara este elaborata de Primaria Municipiului Timişoara, Direcţia Dezvoltare, Serviciul Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT). In conformitate cu Planul Urbanistic General aprobat prin H.C.L. nr. 157/2002, prelungit prin H.C.L. nr. 139/2007, terenul studiat în cadrul documentaţiei este situat în intravilanul municipiului Timişoara şi străbate oraşul pe o axa de la E la V, împărţindu-l în doua părţi, una la nordul şi una la sudul zonei studiate, constituindu-se intr-o adevărată "coloană vertebrală" a Municipiului Timişoara. Zona studiata străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Obiectul P.U.Z. Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă este reglementarea dezvoltării malurilor canalului Bega din Timişoara si a zonei limitrofe. Acesta este realizat în vederea revitalizării şi reamenajării malurilor canalului Bega şi dezvoltării unei zone de promenadă şi de recreere. Datorită necesităţii unei reglementări unitare care să corespundă noii strategii de abordare a administraţiei locale s-s impus adoptarea Hotărârea Consiliului Local nr. 544 din 16.12.2008 privind stabilirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega (între limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timişoara şi Staţia de epurare a apei) prin care sunt blocate investiţiile sau proiectele de construcţie până la data la care se preconizează finalizarea şi aprobarea P.U.Z.-ului prezent. Primăria Municipiului Timişoara conştientizează potenţialul mare al canalului Bega şi al malurilor sale şi doreşte o dezvoltare treptată a acestora, urmărind mai multe aspecte, care vor sta la baza unei dezvoltări urbane durabile şi competitive: - Realizarea unei traseu neîntrerupt pentru pietoni şi biciclete ca parte a coridorului verde de-a lungul malurilor canalului Bega şi totodată ca alternativă la probleme legate de circulaţia auto; - Protejarea şi valorificarea spaţiilor verzi existente;

Cod FP-53-01,ver.1

- Revitalizarea şi reamenajarea spaţiilor publice existente; - Îmbunătăţirea posibilităţilor de recreere şi de petrecere a timpului liber în Timişoara şi a calităţii spaţiului urban; - Accesibilitate mai bună către apă prin crearea de noi căi de acces; - Îmbunătăţirea tranzitului pietonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi poduri şi încurajarea dezvoltării unei legături intre cartierele rezidenţiale si zona aferenta canalului prin alei pietonale/biciclistice; - Revitalizarea infrastructurii existente şi reabilitarea clădirilor nefolosite pentru utilizări socio- culturale, de petrecere a timpului liber sau locuit; - Dezvoltarea zonei ca sprijin pentru impulsionarea viitoarelor investiţii prevăzute in P.U.Z. Pentru a atinge obiective pe termen lung, P.U.Z. stabileşte strategia şi reglementările necesare rezolvării problemelor de ordin funcţional, tehnic şi estetic din cadrul zonei studiate. Studiul are în vedere următoarele obiective: - Valorificarea funcţiunilor zonei (spaţiu urban atractiv, zona de recreere şi de agrement) - Amenajarea urbanistică a teritoriului considerat; - Zonificarea funcţionala a teritoriului; - Organizarea circulaţiei; - Dezvoltarea echipării tehnico - edilitare; - Reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului. Documentaţia de urbanism este elaborată conform Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat prin Ordinul nr. 37/N/2000 al M.L.P.A.T. ( M.T.C.T.) Având în vedere cele mai sus menţionate,

PROPUNEM comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara spre aprobare:

- aprobarea soluţiei de principiu a P.U.Z. Malurile Canalului Bega şi zona sa de influenţă - prelungirea interdicţiei temporare de construire de-a lungul malurilor Canalului Bega până la aprobare finală P.U.Z. Director Direcţia Dezvoltare Serviciul CCRCI Arh. Aurelia Junie Arh. Monica Stampar Director Direcţia Urbanism Direcţia Urbanism Arh. Sorin Emilian Ciurariu Arh. Diana Belci

Avizat juridic Cons. Juridic Mirela Lasuschevici

Redactat Cons. Raluca Pop arh. Loredana Brihac

Cod FP-53-01,ver.1