Hotararea 550/11.11.2014 privind reconfirmarea adeziunii Municipiului Timişoara la Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi aprobarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Municipiului Timişoara

FO-53-01, Ver.2

ROMÂNIA SE APROBĂ,

JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR,

MUNICIPIUL TIMIŞOARA

DIRECŢIA DE MEDIU Nicolae ROBU

R E F E R A T

privind reconfirmarea adeziunii Municipiului Timişoara la Convenţia Primarilor (Covenant of

Mayors) şi aprobarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Municipiului

Timişoara

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.228/29.06.2010 s-a aprobat Strategia

locală privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi

adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara, precum şi adeziunea

Municipiului Timişoara la Convenţia Primarilor.

Prin participarea Municipiului Timişoara la Proiectul „An inclusive peer-to-peer approach to involve

EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors”, cod

IEE/10/380/SI 2.589427 – acronim CONURBANT, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul

Intelligent Energy Europe, s-a reevaluat Inventarul de Referinţă al Emisiilor pentru anul 2008 şi s-au

compilat Inventarele de Monitorizare a Emisiilor pentru perioada 2009-2013, PAED fiind astfel supus

analizei şi reevaluării, în concordanţă cu bunele practici în domeniul planificării energetice, a

eficienţei energetice şi utilizării energiei din surse regenerabile, acest document strategic fiind şi un

rezultat al schimbului de experienţă şi al unui mod de apordare nou, de tip peer-to-peer, de la egal la

egal, între oraşe europene experimentate în acest domeniu şi oraşele care doresc şi urmăresc

implementarea cu succes a unor măsuri şi acţiuni care să asigure performanţă în planificarea urbană

durabilă.

Pentru realizarea Inventarului de referinţă şi de monitorizare a emisiilor, au fost colectate informaţiile

energetice (consumurile de energie) şi datele din toate domeniile relevante: clădiri, echipamente şi

instalaţii mnunicipare, terţiare şi rezidenţiale, iluminat public municipal, transport, producţia locală de

energie şi termoficare, sectorul industrial, managementul deşeurilor, apei şi a apelor uzate. În baza

datelor colectate, s-a realizat o analiză a situaţiei actuale, cu evidenţierea sectoarelor responsabile de

cele mai mari emisii, cu evidenţierea domeniilor conflictuale în raport cu schimbările climatice şi

modul de abordare/soluţionare a acestora în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel

local, dezvoltarea sustenabilă a comunităţii şi ridicarea calităţii vieţii locuitorilor Timişoara. O atenţie

deosebilă s-a acordat eficienţei energetice şi producţiei de energie din surse regenerabile prin

valorificarea potenţalului energetic local, precum şi a creşterii utilizării acestor energii curate la scară

tot mai largă.

La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale de scădere a cantităţii de

CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel stabilite, prin alocarea unor termene rezonabile de

implementare, corelate cu situaţia economică actuală, posibilităţile de finanţare şi, chiar dacă reprezintă

o provocare pentru autoritatea publică locală, implementarea acestui document strategic nu va contura

sarcini excesive autorităţii locale. Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului

legislativ „Energie – Schimbări Climatice” care prevede :

—reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES);

—creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în totalul consumului

energetic;

—creşterea eficienţei energetice cu 20%.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă în forma ei actualizată propune un număr de 145 de

acțiuni bine definite care vor conduce la diminuarea consumurilor de energie, la generarea energiei din surse regenerabile, respectiv reducerea cantității de CO2 până în anul 2020 cu cel puţin 20% față

FO-53-01, Ver.2

de anul 2008, responsabilizând direcțiile și serviciile Primăriei Municipiului Timișoara, regii autonome/societăţi comerciale de interes local și alți actori locali sau judeţeni în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute, implicând totodată comunitatea în atingerea țintelor prin programe de conștientizare și informare şi creând o punte în dezvoltare economică, socială și de mediu a municipiului Timişoara, combinând obiective și ținte cuprinse în mai multe sectoare de activitate.

Municipiul Timişoara, în calitate de coordonator al Conurbaţiei Timişoara, are o deosebită

responsabilitate, care obligă municipiul la asumarea rolului de model, de factor de reglementare şi de

promotor al unor acţiuni şi măsuri care să fie aplicate mai apoi la scară largă şi de localităţile din

Polul de Creştere Timişoara.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document strategic care:

 Fiind un document strategic, este şi trebuie integrat şi în viitor cu toate documentele de planificare şi programele de dezvoltare elaborate la nivel local,

 Indică modalitatea în care Municipiul Timişoara în calitate de semnatar al Convenţiei Primarilor îşi va atinge obiectivele de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020,

 Are la bază rezultatul Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) în scopul analizării zonelor şi sectoarelor de acţiune, identificării celor mai bune soluţii, acţiuni

cheie şi oportunităţi pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de CO2,

 Stabileşte măsurile concrete de reducere a consumurilor finale de energie, împreună cu planificarea acţiunilor strategice pe care Municipiul Timişoara le are în vedere din punct de vedere

încadrării lor în timp, indică persoanele sau compartimentele de specialitate responsabile şi

bugetele estimate necesare pentru implementare,

 Acoperă domeniile şi sectoarele în care municipalitatea poate influenţa consumurile de energie pe termen mediu şi lung, şi anume: clădirile, echipamentele/instalaţiile municipale, terţiare,

rezidenţiale şi transportul – obligatorii pentru acceptarea PAED de către Joint Research Centre

(JRC) şi a domeniilor şi sectoarelor privitoare la producerea locală de energie, planificare urbană,

achiziţii publice verzi şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate – recomandate de JRC,

 Devine un angajament politic, în momentul asumării şi aprobării prin hotărâre a consiliului local,  În procesul de implementare, Municipiul Timişoara îşi va adapta structurile interne prin alocare de

resurse umane, fiind susţinut de societatea civilă prin părţile interesate şi cetăţeni, în amplul proces

de mobilizare a întregii societăţi civile,

 Se susţine printr-o alocare de resurse financiare, cu identificarea resurselor cheie de finanţare care vor fi folosite pentru a finanţa acţiunile, inclusiv planuri de finanţare de la părţi terţe,

 Este supus monitorizării regulate şi raportării în scopul evaluării modului de atingere a obiectivelor şi adoptării măsurilor corective, atunci când se consideră necesar. Raportul de

implementare la fiecare 2 ani de la înaintarea PAED către JRC este o obligaţie asumată a

Municipiului Timişoara.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara cuprinde şi o serie de

măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice, în perfect acord cu Strategia Naţională a

României privind Schimbările Climatice 2013- 2020. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-

un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, astfel că

adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al autorităţii

publice locale.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara va necesită o nouă abordare

a priorităţilor de investiţii publice locale, focusate pe eficienţă energetică, reducerea consumurilor de

energie şi a reducerii cheltuielilor bugetare dedicate acestor tipuri de cheltuieli, printr-un management

energetic susţinut, siguranţa şi independenţa energetică presupunând ţi o stimulare a producerii

energiei din surse regenerabile, preponderent solară (colectoare solare pentru producerea ape calde

menajere, panouri fotovoltaice), sursele geotermale GSHP (ground source heat pumps), etc. Pe de altă

parte, numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de fapt oportunităţi

de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple. În general aceste măsuri vizează

fiecare cetăţean în parte, de la elevi, adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple pornite cu educaţia

ecologică la nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează implicit

FO-53-01, Ver.2

reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie, companie şi în final la scăderea

cantităţii CO2 la nivelul localităţii.

Acţiunile şi soluţiile PAED de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al municipiului

vizează:

 Reducerea consumurilor de energie în sectoarele municipale, terţiare şi rezidenţiale;  Folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel;  Promovarea producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile;  Transport sustenabil, asigurarea mobilităţii urbane durabile şi a conexiunii cu localităţile din

Polul de creştere şi regiune;

 Reducerea emisiilor de CO2 generate de autovehiculele vechi, poluante;  Îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”;  Planificare urbană durabilă şi amenajarea şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;  Achiziţii publice verzi (Green Public Procurement);  Management durabil al deşeurilor, apei şi a apelor uzate;  Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice, asupra

măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;

Faţă de cele prezentate, PROPUNEM:

1. Reconfirmarea adeziunii la Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors), prevăzută în Anexa 1 şi împuternicirea Primarului Municipiului Timişoara, Domnul Nicolae ROBU pentru semnarea şi

înregistrarea acestuia la Oficiul Convenţiei Primarilor de la Bruxelles;

2. Aprobarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile al Municipiului Timişoara, prevăzut în Anexa 2.

3. Numirea membrilor Consiliului Local al Municipiului Timişoara în echipa de implementare şi monitorizare a implementării măsurilor şi acţiunilor din prezentul Plan de Acţiune pentru

Energia Durabilă al Municipiului Timişoara, după cum urmează:

- Domnul/Doamna _______________________________- Consilier local;

- Domnul/Doamna _______________________________- Consilier local;

- Domnul/Doamna _______________________________- Consilier local;

- Domnul/Doamna _______________________________- Consilier local;

- Domnul/Doamna _______________________________- Consilier local;

VICEPRIMAR, SECRETAR,

Dan DIACONU Ioan COJOCARI

DIRECTOR EXECUTIV DIRECŢIA DE MEDIU,

Adrian – Amedeo BERE – SEMEREDI

ŞEF SERVICIU SPAŢII VERZI ŞI LOCURI DE JOACĂ, CONSILIER,

Diana – Mihaela NICA Iudit BERE - SEMEREDI

AVIZAT JURIDIC,

Red, Dact: BSI, 31.10.2014.

www.eumayors.eu

PACTUL PRIMARILOR

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice a confi rmat faptul că Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice a confi rmat faptul că schimbările climatice sunt o realitate cauzată, în mare parte, de utilizarea energiei pentru schimbările climatice sunt o realitate cauzată, în mare parte, de utilizarea energiei pentru activităţile umane;activităţile umane;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT, la 9 martie 2007, UE a adoptat pachetul „Energie pentru o lume în schimbare”, , la 9 martie 2007, UE a adoptat pachetul „Energie pentru o lume în schimbare”, angajându-se unilateral să reducă emisiile de COangajându-se unilateral să reducă emisiile de CO

2 cu 20% până în anul 2020, prin cu 20% până în anul 2020, prin

creşterea cu 20% a efi cienţei energetice şi prin atingerea unui procent de 20% de energie creşterea cu 20% a efi cienţei energetice şi prin atingerea unui procent de 20% de energie obţinută din surse regenerabile în mixul energetic;obţinută din surse regenerabile în mixul energetic;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT instituirea unui „Pact al primarilor” este considerată o prioritate în „Planul de instituirea unui „Pact al primarilor” este considerată o prioritate în „Planul de acţiune al Uniunii Europene privind efi cienţa energetică: realizarea potenţialului”;acţiune al Uniunii Europene privind efi cienţa energetică: realizarea potenţialului”;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene subliniază necesitatea de a uni forţele Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene subliniază necesitatea de a uni forţele locale şi regionale, dat fi ind că guvernanţa pe mai multe niveluri constituie un instrument locale şi regionale, dat fi ind că guvernanţa pe mai multe niveluri constituie un instrument adecvat pentru a spori efi cienţa acţiunilor menite să combată schimbările climatice, şi, adecvat pentru a spori efi cienţa acţiunilor menite să combată schimbările climatice, şi, prin urmare, promovează implicarea regiunilor în Pactul primarilor,prin urmare, promovează implicarea regiunilor în Pactul primarilor,

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT dorim să urmăm recomandările formulate în Carta de la Leipzig pentru oraşe dorim să urmăm recomandările formulate în Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile privind necesitatea de a îmbunătăţi efi cienţa energetică;europene durabile privind necesitatea de a îmbunătăţi efi cienţa energetică;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT luăm notă de existenţa angajamentelor de la Aalborg, care constituie baza a luăm notă de existenţa angajamentelor de la Aalborg, care constituie baza a numeroase eforturi întreprinse în prezent în materie de durabilitate urbană şi a proceselor numeroase eforturi întreprinse în prezent în materie de durabilitate urbană şi a proceselor Agendei Locale 21;Agendei Locale 21;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT recunoaştem că autorităţile locale şi regionale împart responsabilitatea de a recunoaştem că autorităţile locale şi regionale împart responsabilitatea de a combate încălzirea globală cu autorităţile naţionale şi că trebuie să se angajeze în acest combate încălzirea globală cu autorităţile naţionale şi că trebuie să se angajeze în acest sens independent de angajamentele altor părţi;sens independent de angajamentele altor părţi;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT oraşele sunt răspunzătoare, direct sau indirect (prin produsele şi serviciile oraşele sunt răspunzătoare, direct sau indirect (prin produsele şi serviciile utilizate de cetăţeni) pentru mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră utilizate de cetăţeni) pentru mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea energiei pentru activităţile umane;rezultate din utilizarea energiei pentru activităţile umane;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT angajamentul UE de a reduce emisiile va fi realizabil numai cu participarea angajamentul UE de a reduce emisiile va fi realizabil numai cu participarea părţilor interesate la nivel local, a cetăţenilor şi a grupărilor acestora;părţilor interesate la nivel local, a cetăţenilor şi a grupărilor acestora;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT autorităţile locale şi regionale, constituind nivelul administrativ cel mai apropiat autorităţile locale şi regionale, constituind nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţeni, trebuie să conducă acţiunile şi să ofere un exemplu în acest domeniu;de cetăţeni, trebuie să conducă acţiunile şi să ofere un exemplu în acest domeniu;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT multe dintre acţiunile privind cererea de energie şi sursele de energie multe dintre acţiunile privind cererea de energie şi sursele de energie regenerabilă, necesare pentru combaterea modifi cărilor climatice, intră în domeniul de regenerabilă, necesare pentru combaterea modifi cărilor climatice, intră în domeniul de competenţă al administraţiilor locale sau nu ar putea fi realizate fără susţinerea politică competenţă al administraţiilor locale sau nu ar putea fi realizate fără susţinerea politică a acestora;a acestora;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT statele membre UE pot profi ta de acţiunile descentralizate efi ciente la nivel statele membre UE pot profi ta de acţiunile descentralizate efi ciente la nivel local pentru a-şi respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de local pentru a-şi respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;seră;

ÎNTRUCÂTÎNTRUCÂT autorităţile locale şi regionale de pe întreg teritoriul Europei încearcă să autorităţile locale şi regionale de pe întreg teritoriul Europei încearcă să reducă emisiile de poluanţi care provoacă încălzirea globală prin programe de efi cienţă reducă emisiile de poluanţi care provoacă încălzirea globală prin programe de efi cienţă energetică, inclusiv în domeniul mobilităţii urbane durabile, precum şi prin promovarea energetică, inclusiv în domeniul mobilităţii urbane durabile, precum şi prin promovarea surselor de energie regenerabilă;surselor de energie regenerabilă;

NOI, PRIMARII, NE ANGAJĂM:NOI, PRIMARII, NE ANGAJĂM:

să depăşim obiectivelesă depăşim obiectivele stabilite de UE pentru 2020, reducând cu cel puţin 20% emisiile de CO 2

pe teritoriile noastre respective, prin punerea în aplicare a planului de acţiune privind energia durabilă în acele domenii de activitate care intră în competenţele noastre. Angajamentul şi planul de acţiune vor fi ratifi cate prin procedurile noastre respective;

să elaborăm un inventar de bază privind emisiilesă elaborăm un inventar de bază privind emisiile, pe care să se sprijine planul de acţiune privind energia durabilă;

să prezentăm planul de acţiune privind energia durabilăsă prezentăm planul de acţiune privind energia durabilă în termen de un an de la data ofi cială la care fi ecare dintre noi a aderat la Pactul primarilor;

să adaptăm structurile urbanesă adaptăm structurile urbane, inclusiv prin alocarea de resurse umane sufi ciente, în vederea întreprinderii acţiunilor necesare;

să mobilizăm societatea civilă din zonele noastre geografi ce pentru a participa la dezvoltarea să mobilizăm societatea civilă din zonele noastre geografi ce pentru a participa la dezvoltarea planului de acţiuneplanului de acţiune, prezentând în linii generale politicile şi măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor acestui plan. Fiecare teritoriu în parte va elabora un plan de acţiune, pe care îl va transmite secretariatului pactului în termen de un an de la aderare;

să prezentăm un raport de punere în aplicaresă prezentăm un raport de punere în aplicare cel puţin o dată la doi ani după prezentarea planului de acţiune, în scopuri de evaluare, monitorizare şi verifi care;

să împărtăşim experienţasă împărtăşim experienţa acumulată şi know-how-ul cu alte unităţi teritoriale;

să organizăm „zile ale energiei” sau „zile ale Pactului oraşelor”să organizăm „zile ale energiei” sau „zile ale Pactului oraşelor”, în cooperare cu Comisia Europeană şi cu alte părţi interesate, pentru a permite cetăţenilor să benefi cieze în mod direct de posibilităţile şi avantajele rezultate din utilizarea mai inteligentă a energiei, precum şi să informăm cu regularitate mass-media locală cu privire la evoluţia planului de acţiune;

să participăm în mod activ la Conferinţa europeană anuală a primarilorsă participăm în mod activ la Conferinţa europeană anuală a primarilor pe tema „Energie durabilă pentru Europa”;

să difuzăm mesajul pactuluisă difuzăm mesajul pactului în cadrul forurilor relevante şi, în special, să încurajăm alţi primari să adere la pact;

să acceptăm excluderea noastră din cadrul pactuluisă acceptăm excluderea noastră din cadrul pactului, în urma unei notifi cări prealabile în scris din partea secretariatului, în cazurile următoare:

i) neprezentarea planului de acţiune privind energia durabilă în interval de un an de la aderarea ofi cială la pact;

ii) nerespectarea obiectivului general de reducere a emisiilor de CO 2 prevăzut în planul de

acţiune, din motivul incapacităţii de a pune în aplicare planul de acţiune sau al punerii în aplicare insufi ciente a acestuia;

iii) neprezentarea raportului de evaluare în două perioade consecutive;

www.eumayors.eu

NOI, PRIMARII, APROBĂM: NOI, PRIMARII, APROBĂM:

decizia Comisiei Europene de a crea şi de a fi nanţa o structurădecizia Comisiei Europene de a crea şi de a fi nanţa o structură de sprijin tehnic şi promoţional, care să includă instituirea de instrumente de evaluare şi de monitorizare, mecanisme de facilitare a schimbului de know-how între teritorii, precum şi instrumente de facilitare a reproducerii şi multiplicării măsurilor de succes, în cadrul bugetului prevăzut în acest scop;

rolul Comisiei Europene de a-şi asuma coordonarearolul Comisiei Europene de a-şi asuma coordonarea Conferinţei europene a primarilor pe tema „Energie durabilă pentru Europa”;

intenţia declarată a Comisiei Europene de a facilita schimbul de experienţăintenţia declarată a Comisiei Europene de a facilita schimbul de experienţă între unităţile teritoriale participante, furnizarea de linii directoare şi de exemple de referinţă pentru eventuala lor punere în aplicare, şi legătura cu activităţile şi reţelele existente care sprijină rolul administraţiilor locale în materie de protecţie a climei. Aceste exemple de referinţă ar trebui să devină parte integrantă a acestui pact, şi să fi e prevăzute în anexele sale;

sprijinul acordat de Comisia Europeană în vederea recunoaşterii şi a obţinerii sprijinul acordat de Comisia Europeană în vederea recunoaşterii şi a obţinerii vizibilităţii publicevizibilităţii publice a oraşelor participante la pact, prin utilizarea unui logo specifi c al energiei durabile pentru Europa şi prin promovarea cu ajutorul structurilor de comunicare ale Comisiei;

sprijinul puternic oferit de Comitetul RegiunilorComitetul Regiunilor pactului şi obiectivelor sale, în calitate de reprezentant al autorităţilor locale şi regionale din UE;

sprijinul pe care acele state membre, regiuni, provincii, „oraşe mentor” şi alte structuri instituţionalestructuri instituţionale care susţin pactul îl acordă entităţilor locale mai mici, astfel încât acestea din urmă să poată respecta dispoziţiile prevăzute în prezentul pact;

NOI, PRIMARII, INVITĂM:NOI, PRIMARII, INVITĂM:

Comisia Europeană şi administraţiile naţionaleComisia Europeană şi administraţiile naţionale să înfi inţeze sisteme de cooperare să înfi inţeze sisteme de cooperare şi structuri coerente de sprijin care să ajute părţile semnatare să pună în aplicare şi structuri coerente de sprijin care să ajute părţile semnatare să pună în aplicare planurile noastre de acţiune privind energia durabilă;planurile noastre de acţiune privind energia durabilă;

Comisia Europeană şi administraţiile naţionaleComisia Europeană şi administraţiile naţionale să acorde prioritate activităţilor să acorde prioritate activităţilor cuprinse în pact în cadrul programelor de sprijin respective ale acestora, precum şi cuprinse în pact în cadrul programelor de sprijin respective ale acestora, precum şi să informeze şi să implice oraşele în pregătirea politicilor şi sistemelor de fi nanţare să informeze şi să implice oraşele în pregătirea politicilor şi sistemelor de fi nanţare pentru nivelul local care intră în domeniul obiectivelor pactului.pentru nivelul local care intră în domeniul obiectivelor pactului.

Comisia Europeană să negocieze cu actorii fi nanciariComisia Europeană să negocieze cu actorii fi nanciari pentru a instaura mecanisme pentru a instaura mecanisme fi nanciare menite să sprijine îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile de fi nanciare menite să sprijine îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile de acţiune;acţiune;

administraţiile naţionaleadministraţiile naţionale să implice autorităţile locale şi regionale în pregătirea şi să implice autorităţile locale şi regionale în pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de acţiune privind efi cienţa energetică şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de acţiune privind efi cienţa energetică şi a planurilor naţionale de acţiune privind sursele de energie regenerabilă;a planurilor naţionale de acţiune privind sursele de energie regenerabilă;

Comisia Europeană şi administraţiile naţionaleComisia Europeană şi administraţiile naţionale să sprijine punerea în aplicare a să sprijine punerea în aplicare a planurilor noastre de acţiune privind energia durabilă în conformitate cu principiile, planurilor noastre de acţiune privind energia durabilă în conformitate cu principiile, regulile şi modalităţile deja stabilite, şi cu acelea care ar putea fi stabilite de către regulile şi modalităţile deja stabilite, şi cu acelea care ar putea fi stabilite de către părţile interesate pe viitor, la nivel mondial, în special în contextul Convenţiei-părţile interesate pe viitor, la nivel mondial, în special în contextul Convenţiei- cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC). cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC). Implicarea noastră activă în materie de reducere a emisiilor de COImplicarea noastră activă în materie de reducere a emisiilor de CO

2 ar putea să se ar putea să se

concretizeze şi printr-un obiectiv global mai ambiţios.concretizeze şi printr-un obiectiv global mai ambiţios.

NOI, PRIMARII, ÎNCURAJĂM ALTE AUTORITĂŢI LOCALE ŞI REGIONALE SĂ SE NOI, PRIMARII, ÎNCURAJĂM ALTE AUTORITĂŢI LOCALE ŞI REGIONALE SĂ SE ALĂTURE INIŢIATIVEI PACTULUI PRIMARILOR, ŞI ALTE PĂRŢI INTERESATE ALĂTURE INIŢIATIVEI PACTULUI PRIMARILOR, ŞI ALTE PĂRŢI INTERESATE IMPORTANTE SĂ-ŞI FORMALIZEZE CONTRIBUŢIILE LA PACT.IMPORTANTE SĂ-ŞI FORMALIZEZE CONTRIBUŢIILE LA PACT.

ANEXEANEXE

1. Rolurile administraţiilor locale în realizarea lucrărilor 1. Rolurile administraţiilor locale în realizarea lucrărilor

Pot fi puse în aplicare diverse măsuri în favoarea efi cienţei energetice, proiecte privind energia Pot fi puse în aplicare diverse măsuri în favoarea efi cienţei energetice, proiecte privind energia regenerabilă şi alte acţiuni în materie de energie în diverse domenii de activitate ale autorităţilor locale regenerabilă şi alte acţiuni în materie de energie în diverse domenii de activitate ale autorităţilor locale şi regionale. şi regionale.

• consumator şi prestator de servicii

Administraţiile locale ocupă numeroase clădiri care utilizează cantităţi importante de energie, spre exemplu pentru încălzire şi iluminare. Punerea în aplicare a unor programe şi acţiuni destinate să economisească energia în clădirile publice ar permite realizarea unor economii considerabile.

Autorităţile locale şi regionale furnizează, de asemenea, servicii cu un consum ridicat de energie, cum ar fi transporturile publice şi iluminarea străzilor, domenii în care se pot face îmbunătăţiri. Chiar şi atunci când aceste servicii au fost subcontractate altor furnizori, se pot lua măsuri vizând reducerea utilizării de energie, în cadrul contractelor de achiziţii publice şi de servicii.

• planifi cator, factor de dezvoltare şi autoritate de reglementare

Amenajarea teritoriului şi organizarea sistemului de transport sunt responsabilităţi care le revin în general autorităţilor locale şi regionale. Decizii strategice în materie de dezvoltare urbană, cum ar fi evitarea extinderii aşezărilor urbane, pot reduce utilizarea energiei în transporturi.

Autorităţile locale şi regionale pot juca adesea rolul de autorităţi de reglementare, spre exemplu prin stabilirea de standarde în materie de performanţă energetică, sau prin impunerea încorporării în clădirile noi a unor echipamente care să permită utilizarea surselor de energie regenerabilă.

• consultant, sursă de motivaţii şi model

Autorităţile locale şi regionale pot contribui la informarea şi motivarea cetăţenilor, a întreprinderilor şi a altor părţi interesate la nivel local cu privire la modul de a utiliza energia în mod mai efi cient. Este important să se realizeze acţiuni de sensibilizare, pentru a implica întreaga comunitate în susţinerea politicilor energetice durabile. Copiii reprezintă un public important din punctul de vedere al proiectelor privind economisirea energiei şi energia regenerabilă: aceştia vor transmite informaţiile învăţate şi în exteriorul şcolii. Este, de asemenea, important ca autorităţile să constituie un exemplu şi să joace un rol exemplar în acţiunile în favoarea energiei durabile.

• producător şi furnizor

Autorităţile locale şi regionale pot promova producţia de energie locală şi utilizarea surselor de energie regenerabilă. Sistemele de producţie combinată de căldură şi energie electrică, la nivel de cartier, care utilizează biomasa, reprezintă un bun exemplu. Autorităţile locale şi regionale pot, de asemenea, încuraja cetăţenii să pună în aplicare proiecte în materie de energie regenerabilă, acordând un sprijin fi nanciar iniţiativelor locale.

2. Parametri de excelenţă2. Parametri de excelenţă

„Parametrii de excelenţă” sunt defi niţi ca iniţiative şi programe care reprezintă modele la nivel mondial de aplicare reuşită a conceptelor dezvoltării energetice durabile în medii urbane. Reprezentanţii parametrilor de excelenţă îşi declară, prin intermediul pactului, disponibilitatea de a-şi împărtăşi experienţa şi de a ajuta oraşele să pună în practică abordări similare, atunci când acest lucru este posibil şi convenabil, şi se angajează să faciliteze transferul de know-how prin difuzarea de informaţii (inclusiv linii directoare), prin participarea la manifestările părţilor semnatare ale pactului şi, în general, prin cooperarea cotidiană cu pactul.

3. Structuri de sprijin3. Structuri de sprijin

Pactul primarilor este deschis tuturor oraşelor europene, indiferent de dimensiunea acestora. Acele oraşe care, având în vedere dimensiunea lor, nu dispun de resursele necesare pentru a pregăti un inventar sau pentru a elabora un plan de acţiune ar trebui sprijinite de administraţiile care dispun de astfel de capacităţi. Aceste structuri de sprijin pot fi regiuni, comitate, provincii, aglomeraţii, zone NUTS III, sau „oraşe mentor”. Fiecare structură de sprijin va fi recunoscută explicit de către Comisie ca un actor principal al pactului. Gradul de implicare în pact, precum şi condiţiile specifi ce ale acestei implicări, inclusiv prerogativele de decizie, vor fi prezentate în amănunt într-un acord scris specifi c.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ______________________________________________________________________________________

MUNICIPIUL TIMIŞOARA

2010 – 2020 Reevaluat în 2014

PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A

MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

2

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae ROBU

COORDONARE: Dan – Aurel DIACONU – Viceprimarul Municipiului Timişoara Direcţia de Mediu — Primăria Municipiului Timişoara COLABORATORI: Direcţia Tehnică Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse Direcţia Urbanism Direcţia Dezvoltare Direcţia Comunicare Direcţia Economică

DATE ŞI MATERIALE FURNIZATE DE: S.C. “AQUATIM” S.A. Timişoara S.C. “COLTERM” S.A. Timişoara S.C. “RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara Regia Autonomă de Transport Timişoara Societatea “E.ON GAZ DISTRIBUŢIE” S.A. Târgu Mureş S.C. “ENEL ENERGIE” S.A. Timişoara Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş - AMET Clusterul pentru Energii Sustenabile “ROSENC” Timişoara Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Regională de Statistică Timiş Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara - Doamna Gabriela FISTIŞ – Managing Director;

Prezentul Plan strategic a fost elaborat cu sprijinul Proiectului „An inclusive peer-to- peer approach to involve EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors” – acronim CONURBANT – cod IEE/10/380/SI2 58 9427, co- finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe al Uniunii Europene.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

3

Prof. Dr. Ing. Nicolae ROBU Primarul Municipiului Timişoara

Dezvoltarea durabilă, eficienţa energetică, utilizarea energiei din surse regenerabile şi asigurarea unui mediu curat şi sănătos pentru cetăţeni, într-un oraş modern, atractiv, prosper şi cu un standard de viaţă ridicat sunt obiective prioritare ale conducerii municipalităţii timişorene.

Obligaţiile asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor şi re-evaluarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă cu stabilirea de noi ţinte şi acţiuni, constituie o nouă provocare pentru autoritatea publică locală şi totodată o şansă pentru o abordare strategică, menită să completeze planurile locale de dezvoltare economică, socială şi de mediu a oraşului.

Schimbările climatice, tot mai prezente în realitatea de zi cu zi a oraşului nostru, cauzate în principal de factorul antropic, ne obligă la o nouă abordare şi orientare responsabilă în viitor a deciziilor noastre, în scopul utilizării raţionale şi eficiente a resurselor, a combaterii, reducerii dar mai ales a adaptării la efectele schimbărilor climatice.

Felul în care intervenim în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice ne defineşte, plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni informaţi, responsabili şi activi.

Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în scopul diminuării cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020 pe teritoriul municipiului Timişoara, stabilite în prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă vor necesita un efort susţinut atât din partea autorităţii publice locale cât şi o implicare deosebită a întregii comunităţi locale.

Prezentul raport a beneficiat de sprijinul a numeroşi specialişti şi experţi tehnici dar şi de experienţa implementării măsurilor Strategiei climatice elaborate în anul 2010 şi experienţa acumulată prin colaborarea europeană a 15 parteneri din 7 ţări europene, graţie sprijinului financiar al Uniunii Europene, prin Proiectul CONURBANT - "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", cod IEE/10/380/SI2.589427, prin Programul Intelligent Energy Europe.

Aparent, în contextul economic şi financiar actual, atingerea ţintelor UE poate fi considerată ambiţioasă, însă cu o planificare strategică a proiectelor şi acţiunilor punctuale, prin intermediul unei structuri organizatorice dedicate, cu un management performant şi, nu în ultimul rând, cu sprijinul şi participarea tuturor cetăţenilor şi actorilor locali din mediul public şi privat, obiectivele stabilite prin PAED pot fi atinse şi chiar depăşite.

Aduc mulţumiri echipei care a elaborat PAED-ul precum şi specialiştilor şi tuturor celor care au furnizat date şi informaţii în vederea elaborării acestui document strategic şi sper într-o colaborare a grupurilor de lucru şi a părţilor interesate în realizarea unui viitor mai curat, mai verde şi sustenabil pentru Timişoara şi Judeţul Timiş.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

4

CUPRINS:

SUMAR EXECUTIV ............................................................................................................................................. 5

1. MUNICIPIUL TIMIŞOARA - Poziţia geopolitică şi situaţia demografică ......................................................... 6

2. SCHIMBĂRILE CLIMATICE - PROVOCĂRI REALE .......................................................................................... 16

2.1. CONVENŢIA PRIMARILOR şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă ........................................... 20

2.2. Obiectivele locale în context naţional şi european ............................................................................ 22

2.3. IMPLICAREA COMUNITĂŢII ................................................................................................................ 29

3. INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR (Baseline Emmision Inventory) .............................................. 35

4. SECTORUL CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII MUNICIPALE, TERŢIARE ŞI REZIDENŢIALE ................ 47

4.1. CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII MUNICIPALE ............................................................................ 47

4.2. CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII NEMUNICIPALE – TERȚIARE ..................................................... 48

4.3. CLĂDIRILE DIN SECTORUL REZIDENŢIAL ............................................................................................. 50

5. SECTOR ILUMINAT PUBLIC .......................................................................................................................... 57

6. SECTORUL TRANSPORT ............................................................................................................................... 60

6.1. PARCUL MUNICIPAL (flota auto municipală) ..................................................................................... 62

6.2. TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL .......................................................................................................... 67

6.3. TRANSPORTUL PRIVAT ŞI COMERCIAL .............................................................................................. 74

7. SECTORUL TERMOFICARE ........................................................................................................................... 78

8. SECTORUL ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE ........................................................................................ 87

9. SECTORUL PLANIFICARE TERITORIALĂ – SPAȚII VERZI ŞI VEGETAȚIE FORESTIERĂ ................................. 95

10. SECTORUL DEȘEURI ................................................................................................................................ 100

11. SECTORUL APĂ ŞI GESTIUNEA APELOR UZATE....................................................................................... 107

12. ACHIZIȚII PUBLICE VERZI ......................................................................................................................... 113

13. COMUNICARE – LUCRUL CU CETĂȚENII ȘI CU PĂRȚILE INTERESATE ..................................................... 116

14. FORMAREA PROFESIONALĂ ŞI EDUCAŢIE .............................................................................................. 121

15. SECTORUL INDUSTRIAL ........................................................................................................................... 124

16. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA, MISIUNE, VIZIUNE ȘI OBIECTIVE STRATEGICE .............................................................................................................. 129

CONCLUZII ..................................................................................................................................................... 150

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................. 153

ANEXE ............................................................................................................................................................ 155

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

5

SUMAR EXECUTIV

Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă revizuit pentru Municipiului Timișoara a fost realizat cu sprijinului financiar al Uniunii Europene, prin Proiectul CONURBANT - "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", cod IEE/10/380/SI2.589427, prin Programul Intelligent Energy Europe. Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă (PAED) pentru Municipiul Timişoara, conține o analiză detaliată a situației privind consumurile energetice pe toate sectoarele relevante de activitate la nivelul municipalităţii, evidențiază emisiile de CO2 la nivel local și impactul de mediu datorat consumurilor de energie, creionând măsuri cheie şi acțiuni clare de diminuare a emisiilor de CO2 în strictă concordanță cu politicile naționale și internaționale privind securitatea energetică și schimbările climatice și implicit a Strategiei Europa 2020. Echipa de lucru angrenată în elaborarea prezentei lucrări a fost una mixtă, formată din reprezentanţi ai administrației publice locale și reprezentanți ai părților interesate relevante: a companiilor de furnizare a energiei electrice și termice la nivel local, ai operatorului regional pentru managementul apei şi serviciilor de canalizare, reprezentanți ai operatorului serviciilor de salubrizare, transport public, reprezentanți din industrie, a federaţiei asociaţiei locale de proprietari, clustere şi agenţii pentru energie, instituții județene și regionale. De-a lungul etapelor de lucru, implicarea părților interesate a condus la identificarea de oportunități noi de îmbunătățire la nivel local și creionarea de măsuri de eficientizare energetică și crearea unui climat propice pentru o dezvoltare sustenabilă locală viabilă.

Coordonarea internă a echipei a fost realizată de către conducerea Primăriei Municipiului Timişoara, iar suportul extern a fost oferit de către o companie de consultanţă cu experienţă în dezvoltarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, astfel încât să se realizeze un PAED viabil, conform cu cerinţele ”Convenţiei Primarilor”, care să cuprindă obiective, ţinte şi acţiuni care să orienteze şi să conducă administraţia locală la atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2 de cel puţin 20% până în anul 2020. Implicarea comunităţii în dezvoltarea PAED-ului a fost o condiţie esenţială. O ”viziunea comună” a tuturor părților interesate în abordarea problemelor de eficientizare energetică şi utilizarea resurselor regenerabile disponibile la nivel local, concentrarea eforturilor în găsirea de soluţii viabile, orientate către direcţii de acţiune comune, a fost calea spre stabilirea unui plan de acţiune realist, fezabil, care să cuprindă priorităţi, ţinte și acțiuni concrete în vederea atingerii obiectivelor strategice locale.

Inventarului de Referinţă a Emisiilor realizat pentru anul 2008 a evidențiat ca și potențial major de eficientizare energetică locală sectorul clădirilor rezidențiale, urmat de sectorul transport și cel al clădirilor terțiare (nemunicipale)/comerciale. Sectorul clădiri instituționale este considerat prioritar în vederea accelerării eficientizării energetice, municipalitatea fiind direct răspunzătoare de gestionarea acestora, concentrarea eforturilor în acest sector fiind şi un factor motivator, de exemplu pentru ceilalţi actori locali.

Schimbarea comportamentul cetățenilor în ceea ce priveşte utilizarea energiei acasă, la şcoală, locul de muncă și în deplasările de zi cu zi, este considerat ca obiectiv prioritar. Prin informare și conștientizare la nivel de individ se poate ajunge la o implementare la nivel transversal pe mai multe sectoare, aici fiind vizate sectoarele rezidențial și transport, amândouă având o pondere foarte mare privind impactul la nivel local, dar cu o influența mai mică din partea municipalități.

Crearea unui cadru instituțional care să conducă la o viitoare implementare a strategiei de mobilitate urbană durabilă, va consitui un punct de reper important în demersurile pe care municipalitatea dorește să le parcurgă în dezvoltarea unui transport public durabil, care să contribuie la diminuarea consumurilor și implicit a emisiilor de CO2 pe sectorul transport, la promovarea transportului nemotorizat, ciclist şi la îmbunătăţirea calităţii aerului, a nivelului de zgomot şi vibraţii, cu repercursiuni directe în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei.

Prezentul Raport se dorește a fi o comunicare a tuturor demersurilor pe care municipalitatea le-a parcurs în revizuirea PAED-ului şi un mijloc de a evidenţia foarte clar acțiunile cheie stabilite privind eficientizarea energetică locală care, implementate de către toţi actorii locali responsabili, vor orienta Timișoara către un oraș sustenabil, competitiv, atractiv, oraș care oferă cetățenilor un mediu de viață la standarde înalte.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

6

1. Municipiul Timişoara - Poziţia geopolitică şi situaţia demografică Municipiul Timişoara este aşezat la intersecţia paralelei 45°47' latitudine nordică cu meridianul 21°17' longitudine estică. Localizat în partea vestică a României, este cel mai mare oraş al Judeţului Timiş şi reşedinţa de judeţ. Poziţia sa geografică situează municipiul Timişoara la o distanţă de 571 km faţă de capitala ţării Bucureşti şi la mai puţin de 700 km distanţă faţă de 13 capitale europene. Această aşezare conferă oraşului pe lângă o personalitate aparte şi o relaţie şi interacţiune vie cu principalii poli urbani europeni, transpusă printr-o continuă dezvoltare economică şi culturală.

Timişoara se află pe traseul coridorului paneuropean de circulaţie 4 şi, prin intermediul Canalului Bega, la Coridorul nr.7, Dunăre–Main– Rhin, care asigură conexiunea fluvială din nord-vestul de sud-estul Europei.

Graţie poziţiei favorabile, cu multiple conexiuni terestre, feroviare, aeriene, navale, dar şi de telecomunicaţie prin fibră optică, Timişoara este cea mai importantă poartă de intrare în România din Europa Centrală şi de Vest.

Timişoara reprezintă un spaţiu urban care a cunoscut timpuriu industrializarea şi a folosit în mod inteligent poziţia sa geografică şi avantajele oferite în vecinătatea graniţelor.

Economia municipiului Timişoara este diversă, bazată pe dezvoltarea tradiţională a unor activităţi industriale, comerciale şi servicii. Timişoara s-a dezvoltat istoric printr-o complexă interacţiune dintre tehnologie, cultură şi mediu, iar în prezent, prin funcţiunile sale complexe, polarizează un teritoriu vast, fiind cel mai important centru economic, ştiinţific şi cultural din Regiunea de Vest a României.

Din punct de vedere demografic, Timişoara este un oraş de rangul 2 la nivel naţional, alături de Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca şi Braşov (conform Legii Zipf), cu funcţii macro-teritoriale şi având cea mai întinsă zonă de influenţă, după capitală, de aproximativ 5.000 km2.

Populaţia Municipiului Timişoara reprezintă 45,7% din populaţia Judeţului Timiş, 16,07% din populaţia Regiunii Vest şi 1,44% din populaţia ţării.

Din perspectiva raportării la populaţia urbană, populaţia Municipiului Timişoara reprezintă 25,8% din populaţia urbană a Regiunii de Dezvoltare Vest şi 2,61% din pupulaţia urbană a României.

Municipiul Timişoara este un important centru polarizator al forţei de muncă din alte zone ale ţării cu excedent demografic, imprimând un dinamism economic şi demografic, spaţiul bănăţean fiind unul în care bilanţul demografic este unul negativ.

Evoluţia populaţiei din Timişoara în perioada 2008 – 2013 este una fluctuantă. În perioada anilor 2008 – 2009 evoluţia populaţiei a fost una ascendentă, iar în perioada 2010-2013 populaţia este în scădere.

Municipiul Timişoara formează cea mai densă zonă locuită din Judeţul Timiş, cu o medie de 78 locuitori/km2. Valoarea medie a indicatorului suprafaţă/locuitor este de aproximativ 0,04 ha/locuitor.

La nivelul anului 2012, densitatea populaţiei în zonele construite ale Municipiului Timişoara a fost de 55 locuitori/ha., în declin faţă de anul 1992, când s-au înregistrat 69 locuitori/hectar şi anul 2002 când s-au înregistrat 60 locuitori/ha.

Scăderea densităţii poate fi explicată de tendinţele demografice generale, resimţite în aproape toate oraşele României unde, populaţia a scăzut în ultimele două decenii. Cu toate acestea, în timp ce populaţia Municipiului Timişoara a scăzut, construcţiile urbane au continuat să crească. Din datele statistice rezultă că, deşi densitatea populaţiei a înregistat o diminuare cu 20,6%, suprafaţa construită a crescut cu 13% faţă de anul 1992, fiind de 5.568 ha. la nivelul anului 2012. Ca în majoritatea localităţilor din România, şi în Municipiul Timişoara au apărut clădiri noi în perioada 1990-2011.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

7

De asemenea, a crescut numărul de gospodării în general şi numărul de gospodării cu o singură persoană, fapt determinat de procesul de îmbătrânire al populaţiei pe de o parte dar şi datorită centrelor universitare, de o stare economică de prosperitate şi creştere a veniturilor care au permis persoanelor singure, tineri profesionişti, precum şi studenţilor să îşi permită să locuiască singuri.

Evoluţia locuirii – locuinţe deţinute de o persoană şi totalul locuinţelor între anii 1990 -2010 Sursa: EuroStat, “Consolidarea capacităţilor de planificare spaţială – Precondiţie pentru dezvoltare urbană sustenabilă” – Banca

Mondială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

8

Densitatea populaţiei în Municipiul Timişoara Sursa: “Consolidarea capacităţilor de planificare spaţială – Precondiţie pentru dezvoltare urbană sustenabilă” – Banca Mondială,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene

Densitatea populaţiei are o deosebită importanţă în ceea ce priveşte durabilitatea. Toate studiile şi documentele de politici promovează modele dense de dezvoltare urbană, ca modalitate de dezvoltare durabilă. Municipalităţile dense necesită mai puţine investiţii în dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii de servicii publice (drumuri/reţele stradale, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, iluminat public stradal, gestionarea deşeurilor, transportul public şi mobilitate, etc.), permit o profitabilitate înaltă a operatorilor de transport public, dau posibilitatea mersului pe jos sau cu bicicleta, descurajează utilizarea automobilelor şi poluarea, contribuie la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), necesită cheltuieli mai mici pentru furnizarea de servicii publice, cum ar fi de exemplu: costurile cu pomparea apei, costuri cu combustibilul pentru colectarea gunoiului menajer. De asemenea, un aspect esenţial în acest context îl reprezintă asigurarea calităţii vieţii pentru locuitorii municipalităţii.

Prezenţa în Municipiul Timişoara a unui număr de 8 universităţi şi a unor licee de prestigiu, face ca populaţia să înregistreze o creştere faţă de nivelul populaţiei stabile însă, în cazul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost luată în calcul doar populaţia stabilă, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Timiş.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

9

În cadrul populaţiei, structura pe sexe a populaţiei municipiului Timişoara este favorabil populaţiei de sex feminin (aprox. 53%) faţă de populaţia de sex masculin (aprox.46%). Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă, cea cuprinsă între 20 şi 59 de ani reprezintă un procent de 64,8% din totalul populaţiei în anul 2012, în scădere faţă de anul 2011 (65,15%).

Sursa: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara – 2013

Din graficul de mai sus, se poate observa cu uşurinţă faptul că, faţă de anul 2008, ponderea populaţiei tinere, din grupa de vârstă 0 – 19 ani este în scădere, populaţia vârstnică înregistrând o populaţie tot mai numeroasă. Astfel, la nivelul municipiului se constată o uşoară tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, vârsta medie a populaţiei fiind în anul 2012 de 39,7 ani.

Populaţia municipiului Timişoara înregistrează un nivel al instruirii ridicat, Recensământul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011 reflectând următoarele ponderi dintr-un total de 269.339 persoane – populaţie stabilă cu vârsta de peste 10 ani:  29,99% absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior;  3,12% absolvenţi ai unei şcoli postliceale şi de maiştri;  33,78% absolvenţi ai învăţământului liceal;  10,91% absolvenţi ai unei şcoli profesionale;  16,46% absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ gimnazial;  4,68% absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ primar;

Sursa: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara – 2013

Din analiza ratei de activitate şi a ratei de ocupare, la nivelul Judeţului Timiş, se observă o scădere a celor două rate începând cu anul 2009, rata de activitate înregistrând un nivel constant după anul 2011. Totodată, rata de ocupare a înregistrat din anul 2011 o tendinţă de creştere, urmare a reducerii ratei şomajului, astfel încât, la nivelul anului 2012 înregistrează un nivel de 70,9%.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

10

Polul de creştere Timişoara

Timişoara a fost recunoscută la nivel naţional ca fiind cel mai mare centru polarizator în regiunea de vest, fiind declarată potrivit Hotărârii de Guvern nr.998/27.08.2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională – Pol de creştere în regiunea Vest. Setul de principii relevante care au stat la baza aceste hotărâri au fost: principiul subsidiarităţii, procesualităţii şi sustenabilităţii deciziilor de amenajare a teritoriului. Analiza diagnostic elaborată pe baza unor criterii bine definite au relevat faptul că, influenţa polarizatoare a municipiului Timişoara se exercită asupra primului inel de comune din jurul său.

Analizat din perspectiva administrativ – teritorială, Polul de creştere Tmnişoara cuprinde un centru urban – Municipiul Timişoara şi un număr de 14 unităţi administrativ-teritoriale rurale: Comunele Becicherecul Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român şi Şag.

Polul de creştere Timişoara este a doua mare aglomerare urbană a României din punct de vedere al performanţei economice şi sociale înregistrate în ultimele două decenii.

Topografia Polului de creştere Timişoara

Masa urbană a zonei metropolitane a Municipiului Timişoara

Sursa: “Consolidarea capacităţilor de planificare spaţială – Precondiţie pentru dezvoltare urbană sustenabilă” – Banca Mondială,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

11

Municipiul Timişoara – spaţiu urban dinamic şi competitiv Studiul „Smart Cities, Ranking of European Medium - Sized Cities”, elaborat în anul 2007 de un consorţiu de universităţi şi instituţii de cercetare ştiinţifică şi tehnologie din Europa, a plasat Timişoara într-un context urban inteligent din punct de vedere al tehnologiilor de transport, al industriilor informatice, al educaţiei şi cercetării, al protecţiei mediului şi al bunei guvernări. Această recunoaştere este și rodul afirmării istorice a oraşului ca un oraș competitiv și modern. Timişoara a fost încă din secolul XVIII un important centru economic, în principal ca urmare a prezenţei unei populaţii diverse din punct de vedere etnic şi religios, preponderent meşteşugari şi comercianţi şi a unei legislaţii favorabile proprietăţii private. Revoluţia industrială a permis accesul la cele mai moderne inovaţii ale vremii. Privit din perspectiva dezvoltării istorice şi impactul unor inovaţii asupra progresului oraşului, trebuiesc menţinate câteva din premierele Timişoarei, care plasează oraşul printre spaţiile urbane europene competitive din punct de vedere economic, tehnologic şi cultural:

1718 – deschiderea primei şcoli elementare din Cetate, prima din România; 1728 – începutul canalizării Begăi, primul canal navigabil din România;

1745 – construcţia spitalului municipal, primul din România (cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei); 1753 – Timişoara, oraş cu stagiune teatrală permanentă (al treilea oraş din monarhia habsburgică, după Viena şi Budapesta); 1760 – primul oraş al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi; 1855 – primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz; 1884 – primul oraş de pe continentul european cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

12

1895 – prima stradă asfaltată din România; 1899 – primul tramvai electric din România;

Un atu în dezvoltarea municipiului Timişoara l-a constituit Canalul Bega – factor competitiv care a asigurat dezvoltarea comerţului, traficului de mărfuri pe apă şi legătura pe Dunăre cu restul Europei şi întreaga lume prin porturile de la Marea Neagră.

Din punct de vedere hidrologic, Timişoara şi întreaga sa zonă periurbană fac parte din grupa sistemelor hidrologice sud-vestice, bazinul hidrografic Timiş – Bega, sistemul hidroameliorativ complex Şag – Topolovăţ, dispunând de o bogată reţea hidrografică, formată din râuri, lacuri şi canale.

Principalul curs de apă a Municipiului Timişoara este însă Canalul Bega, care strabate oraşul de la est la vest pe o lungime de 12,81 km, având o pantă redusă, de 0,4‰. Limitele administrative ale Timişoarei intersectează Canalul Bega la km. 121 + 090 (aval) şi la km. 108 + 280 (amonte). Partea navigabilă începe din aval de UHE Timişoara (km. 118 + 450). Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara nu există o stație hidrometrică, astfel că, datele hidrologice provin de la staţia hidrometrică Remetea Mare (F=2057 km2, L=114 km, Hm=253 m), situată la mică distanţă, în amonte. Între staţia hidrometrică Remetea Mare şi Timişoara, aportul de apă este nesemnificativ. Debitul mediu multianual înregistrat la această staţie hidrometrică este de 17,0 m3/s, iar debitul maxim şi cel minim sunt de 72,6 m3/s, respectiv 5,48 m3/s.

Cel mai important afluent al Canalului Bega din această zonă este Pârâul Behela (F=65 km2, L=26 km, Hm=133 m), care confluează cu Canalul Bega pe dreapta, la est de municipiul Timişoara în Cartierul Crişan, aval de UHE Timişoara. Pe cursul acestui pârâu este amplasată acumularea permanentă Dumbrăviţa, situată la borna hectometrică 150. La nivel normal de retenţie, această acumulare are un volum de 0,1 mil. m3.

În conformitate cu datele furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, suprafaţa totală a Municipiului Timişoara este de 12.926,83 ha., din care 7.786,15 ha. teren agricol şi 5.140,68 ha. teren neagricol.

Suprafaţa de 7.786,15 ha. teren agricol cuprinde:  7.014,34 ha. teren arabil;  425,34 ha. păşuni;  223,25 ha. fâneţe;  39,20 ha. vii;  84,02 ha. livezi.

Suprafaţa de 5.140,68 ha. teren neagricol cuprinde:  649,08 ha. păduri;  317,31 ha. ape, bălţi;  3.036,64 ha. construcţii;  1.062,89 ha. drumuri;  74,96 ha. teren neproductiv.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

13

Analiza SWOT — Matricea SWOT şi fundamentarea strategiei de dezvoltare durabilă Consumurile energetice ale Municipiului Timişoara sunt influenţate atât de factori interni cât şi de factori externi. Dezvoltarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă are la bază cunoaşterea acestora, în scopul identificării modalităţilor de influenţare şi de corectare a efectului lor, instrumentul utilizat în acest scop fiind analiza SWOT, ale cărei rezultate sunt prezentate în cele ce urmează:

PUNCTE TARI

 Structură teritorială coerentă, cu inter-relaţionări în domeniul social, economic şi administrativ;  Grad de urbanizare ridicat;  Dezvoltarea periurbană şi cooperarea între administraţiile publice locale prin intermediul Asociaţiei

Polul de Creştere Timişoara şi Conurbaţiei Timişoara;  Potenţial ridicat al resurselor naturale, inclusiv o biogeografie şi biodiversitate ridicată;  Aşezarea Municipiului Timişoara în proximitatea limitei de graniţă a României şi a Uniunii Europene şi

o bună infrastructură aeriană, rutieră şi feroviară în relaţie cu teritoriul naţional şi european;  Potential ridicat de energie solară şi geotermală şi semnificativ pentru biomasă vegetală, producerea

biocombustibililor datorită suprafeţelor agricole mari exploatate şi neexploatate;  Existenţa unor Strategii sectoriale şi Planuri Integtate pentru Dezvoltare Urbană;  Studii/ cercetări realizate în ce priveşte potenţialul energetic regenerabil;  Constituirea Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş care oferă consiliere mediului de afaceri

privat şi potenţialilor utilizatori şi elaborarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş;  Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Timişoara, aflat în prezent în lucru;  Prezenţa în Timişoara a unor asociaţii şi clustere de energie, centre de cercetare şi transfer tehnologic

şi a unor instituţii în domeniul cercetării energetice dotate cu infrastructura de cercetare aplicată în domeniul sistemelor de energie regenerabilă;

 Existenţa pe piaţa regională şi locală a unor producători autohtoni de sisteme ori tehnologii privind utilizarea energiilor alternative;

 Existenţa incubatoarelor de afaceri şi a parcurilor industriale ce pot oferi suport pentru microproducţie, transfer tehnologic şi comercializare de sisteme energetice;

 Existenţa unui Parc Industrial şi a unor terenuri şi incinte industriale care pot fi dezafectate şi disponibilizate pentru alte scopuri (parcuri industriale, logistice, energetice);

 Investiţii realizate şi prognozate de municipalitatea timişoreană pentru modernizarea infrastructurii, reabilitarea structurii urbane şi îmbunătăţirea clădirilor existente, reţelor edilitar – gospodăreşti, etc.

 Monitorizarea calităţii aerului şi calităţii apelor în Municipiul Timişoara;  Existenţa unei bogate reţele de zone verzi, cu impact direct asupra calităţii mediului urban;  Modernizarea parcului auto de transport public şi extinderea reţelei de transport public urban şi

metropolitan;  Bună acoperire municipală din perspectiva reţelei rutiere şi a rețelelor edilitar – gospodăreşti;  Servicii publice performante de alimentare cu apă, gestiunea apelor uzate menajere şi a gestiunii

deşeurilor municipale;  Nivel ridicat al pregătirii profesionale de nişă, centru universitar specializat de importanţă naţională;  Dinamică economică semnificativă a sectorului terţiar în urma restructurării economice;  Extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public în Municipiul Timişoara;  Administraţie locală stabilă din punct de vedere al politicilor publice pe termen lung şi orientată spre

soluţionarea în parteneriat a problemelor;  Resurse umane importante, şcolarizate şi formate prin reţeaua şcolară, liceală şi universitară de

renume şi prin programe de reconversie profesională;  Personal bugetar perfecţionat profesional;  Capacitate de gestionare a problemelor prin managementul proiectelor;  Demararea unui sistem on-line de management energetic în clădirile publice municipale în vederea

monitorizării consumurilor energetice;  Sistem informatic şi media extins, inclusiv IT&C;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

14

PUNCTE SLABE

 Insuficienta promovare a avantajelor utilizării energiilor alternative la nivelul populaţiei;  Sisteme de energie costisitoare, greu amortizabile pentru potenţialii utilizatori din România şi

capacitate redusă de cofinanţare a potenţialilor utilizatori individuali sau de grup;  Sporul negativ al populaţiei;  Migraţia forţei de muncă calificate, din cauza restructurării economice şi atractivităţii pieţei externe

de muncă;  Absenţa drumului de centură ocolitoare – Sud a municiipiului Timişoara;  Poluarea aerului în special prin pulberi în suspensie şi sedimentabile (PM10, PM2,5) datorită

condiţiilor de trafic cu repercursiuni în ceea ce priveşte imaginea defavorabilă la nivelul de percepţie naţională şi europeană în privinţa calităţii aerului;

 Scăderea numărului de utilizatori ai sistemului public de transport;  Creşterea permanentă a parcului auto privat şi comercial, preponderent cu autovehicule second-

hand, cu consumuri de combustibil ridicat şi emisii CO2 semnificative;  Proces de degradare al unor clădiri aflate în patrimoniul arhitectonic al Municipiului Timişoara;  Reabilitarea deficitară a clădirilor din punct de vedere energetic în sectorul privat;  Insuficienta utilizare a resurselor de energie alternativă/regenerabilă;  Reducerea numărului abonaţilor casnici la sistemul de termoficare centralizat şi creştere numărului de

locuinţe deservite de centrale termice de apartament;  Situaţia patrimonială a reţelelor electrice şi a stâlpilor de iluminat;  Disparităţi în gradul de echipare cu infrastructură tehnico-edilitară şi socială, servicii de educaţie şi

sănătate publică în anumite zone ale municipiului Timişoara;  Dotări sociale incomplete cantitativ şi calitativ;  Număr insuficient al locurilor de parcare, cu precădere în zona centrală;  Reţeaua electrică de distribuţie cu durata de viaţă depăşită, dimensionată la limită cu întreruperi

frecvente în alimentarea cu energie electrică;  Costuri ridicate de implementare a unor soluţii de eficienţă energetică în domeniul iluminatului public

dar şi în clădirile publice, inclusiv a soluţiilor de utilizare a energiei din surse regenerabile;  Fonduri bugetare insuficiente pentru documentaţii tehnico-economice în domeniul energetic;  Fonduri bugetare insuficiente pentru investiţii în scopul scăderii consumurilor energetice şi al

implementării de soluţii din domeniul energiilor regenerabile;  Modificări imprevizibile ale preţurilor combustibililor primari;  Sector industrial cu unităţi mari consumatoare de energie sau cu episoade de poluare a mediului

asupra cărora municipalitatea nu are posibilitatea de intervenţie directă /corecţie;  Insuficienta cooperare între instituţiile publice şi societăţile private;  Prezenţa slabă a Companiilor pentru Servicii Energetice (ESCO) pe piaţa locală;

OPORTUNITĂŢI

 Reorientarea politicilor de dezvoltare a Municipiului Timişoara spre dezvoltare inteligentă, durabilă, prin integrarea măsurilor şi soluţiilor de eficienţă energetică şi a producerii/utilizării energiei din surse regenerabile, „verzi”;

 Regândirea politicilor energetice locale şi asigurarea securităţii şi independenţei energetice locale;  Finalizarea noului Plan Urbanistic General al Municipiului Timişoara prin includerea tuturor măsurilor,

cerinţelor şi criteriilor privind dezvoltarea durabilă, eficienţă energetică şi utilizarea surselor de energie regenerabilă din prezentul PAED şi a măsurilor privind mobilitatea urbană durabilă PMUD, aflat în elaborare;

 Elaborarea şi reevaluarea unor strategii sectoriale şi planuri de dezvoltare urbană durabilă, ca premiză pentru implementarea unor politici locale şi regionale circumscrise Strategiei Europa 2020 şi pentru viitor, ce oferă şi un deosebit potenţial în formularea şi aplicarea politicilor europene, regionale, naţionale şi locale;

 Îmbunătăţirea cooperării teritoriale regionale şi transfrontaliere;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

15

 Reglementări legislative existente care vin în sprijinul producătorilor de energie din surse regenerabile și a biocombustibililor;

 Accesul direct la finanţări din fonduri europene pentru proiectele de dezvoltare urbană durabilă, atât a Municipiului Timişoara cât şi a Polului de Creştere Timişoara;

 Nivel de acceptanţă ridicat al populaţiei la noile tehnologii şi atitudinea proactivă a administraţiei privitor la energia alternativă şi economiei cu “zero emisii poluante” prin dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul academic şi cel privat în domeniul cercetării și utilizării eficiente a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile existente;

 Posibilitatea dezvoltării unor Companii pentru Servicii Energetice (ESCO) şi creşterea acceptabilităţii Sistemului ESCO pe piaţa eficienţei energetice a clădirilor în sectorul privat şi public.

 Realizarea unor proiecte pilot/demonstrative de către municipalitate şi promovarea rezultatelor şi soluţiilor de EE şi utilizare a SER, în vederea replicării la scară largă a bunelor practici la nivel local;

 Creşterea prestigiului şi a rolului polarizator al Timişoarei în dezvoltarea regională prin consolidarea cooperării europene în domeniul energetic, economic şi social;

 Reducerea migraţiei populaţiei rezidente şi atragerea de forţă de muncă din bazinul naţional și european;

 Asigurarea calităţii vieţii pentru locuitorii municipiului Timişoara, prin îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu, creşterea astractivităţii spaţiului urban public, asigurarea unor facilităţi pentru cetăţeni, în vederea asigurării în toate cartierele municipiului Timişoara a dotărilor tehnice şi sociale corespunzătoare;

 Posibilitatea elaborării unei evaluări de risc pe termen scurt, mediu şi lung privind efectele schimbărilor climatice la nivelul municipiului Timişoara şi a evaluării gradului de risc, în vederea îmbunătăţirii Planului de intervenţie local;

 Îmbunătăţirea cadrului decizional al administraţiei publice local în ceea ce priveşte atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

AMENINŢĂRI

 Legislatie inadecvată pentru implementarea Strategiei Naţionale Energetice;  Inconsecvenţa guvernamentală în finanţarea implementării strategiei energetice şi a discontinuităţii în

implementarea unor Programe naţionale privind energiile regenerabile;  Birocraţia excesivă în autorizarea producătorilor de energie regenerabilă;  Sistem bancar reticent față de viabilitatea planurilor de afaceri din energii alternative ori a investiţiilor

la scară mică (individuală) în sisteme de producere a energiei din surse regenerabile;  Lipsa susţinerii măsurilor de EE prin companii de servicii energetice (de tip ESCO);  Măsuri fiscale locale insuficiente pentru sprijinirea investiţiilor populaţiei în EE şi energie din SER;  Costurile ridicate ale echipamentelor în raport cu puterea de cumpărare a potenţialilor clienţi, în

special a cetăţenilor;  Subfinanţare guvernamentală a cercetării, inovării şi transferului tehnologic;  Insuficienţa fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii majore şi a marilor investiţii în

infrastructură;  Costuri ridicate de construcţie şi instalare a infrastructurilor pentru folosirea resurselor regenerabile

de energie;  Creşterea tarifelor la utilităţi: energie electrică, gaz naturale, apă, etc;  Continuarea procesului de îmbătrânire demografică;  Creşterea cererii pentru servicii publice din partea grupurilor dezavantajate economic şi social;  Tendinţa creşterii preţurilor serviciilor publice ce poate depăşi pragul de plată, dar şi de

suportabilitate la nivelul populaţiei;  Concurenţa oraşelor din regiune, care menţine tendinţa de migraţie a segmentului demografic activ

tânăr timişorean;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

16

2. Schimbările climatice - provocări reale

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor.

În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cel de-al 5-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR5), pregătit de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) prezintă în mod cuprinzător ultimele rezultate şi observaţii ştiinţifice cu privire la cauzele schimbărilor climatice şi la impactul pe termen scurt, mediu şi lung al acestora.

Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicilor internaţionale, naţionale şi locale.

Ţinând cont de rolul important al autorităţilor locale în identificarea şi aplicarea măsurilor de adaptare la nivel local în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice, s-a considerat necesară creşterea nivelului de conştientizare a autorităţilor şi a publicului, precum şi modificarea corespunzătoare a comportamentului agenţilor economici, companiilor, instituţiilor şi a populaţiei. Astfel, Direcţia de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara a considerat în anul 2009 o provocare elaborarea unei Strategii Climatice şi a unui Plan de Acţiune privind Energia Durabilă pentru Timişoara, pentru a fi leader la nivel naţional şi regional în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice şi a oferi cetăţenilor Timişoarei un climat mai propice şi un oraş cu o viziune nouă asupra dezvoltării durabile, un oraş mai verde al bănăţenilor, Strategia fiind aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE - PROVOCĂRI REALE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

17

228/29.06.2010 şi supusă reactualizării şi redefinirii unor acţiuni şi măsuri mai viabile şi a căror rezultate care să conducă la atingerea obiectivelor şi ţintelor Strategiei Europa 2020, prin prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă în Municipiul Timişoara.

Schimbarea climatică este reală, provocată şi accelerată de om

Deşi scepticii în privinţa schimbării climatice continuă să critice fundamental rezultatele procesului ştiinţific internaţional al schimbărilor climatice, un important consens în ceea ce priveşte schimbarea climatică a luat amploare în ultimii ani printre cercetătorii ştiinţifici şi politicieni. Mai multe opinii obţinute în urma unor voturi realizate la nivel global şi naţional indică faptul că oamenii consideră schimbarea climatică o problemă foarte serioasă şi o situează printre cele mai importante probleme pentru omenire. Câteva greşeli serioase în cadrul IPCC au dus la producerea unor prognoze false (de exemplu : topirea gheţarilor în Himalaya, reducerea calotei glaciare, creşterea nivelului oceanelor), iar anumite cifre şi scurgeri de informaţii din cadrul consiliului britanic pe problemele de schimbare climatică au ridicat întrebări justificate în ceea ce priveşte susceptabilitatea şi autocontrolul mecanismului în cadrul IPCC. Dar aceste greşeli au arătat de asemeni că, în final, criticii ştiinţifici găsesc o cale de a îmbunătăţi procesul la nivel de comitet interguvernamental şi că procesul de analiza funcţionează. Aceasta este principala diferenţă pentru mulţi sceptici ai schimbărilor climatice care, pot rămâne la presupunerile şi concluziile lor false pentru mulţi ani sau decenii fără nici o nevoie de a se răzgândi în cazul unor informaţii eronate.

Schimbările Climatice şi impactul asupra mediului

Impact global

Pe lângă creşterea temperaturii globale a suprafeţei terestre, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) duc la destabilizarea sistemelor şi condiţiilor microclimatice. Prin creşterea temperaturii medii globale preconizate între 1,8˚C şi 4,0˚C până în 2100 faţă de perioada 1980 – 1990, temperatura mărilor şi oceanelor va creşte, accelerând ciclul apei în natură, crescând severitatea şi rata furtunilor şi a secetelor, fărâmiţând ecosisteme, culturi şi surse de apă. Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor poate duce nu numai la tulburări ale mediului şi ecosistemelor dar şi la strămutarea/migrarea populaţiei dintr-o regiune în alta şi poate conduce la schimbări economice majore.

Impact local

În funcţie de aria geografică, impactul asociat schimbărilor climatice poate fi diferit de la o ţară la alta cum ar fi de exemplu:  Creşterea nivelului mărilor;  Creşterea salinităţii apei;  Inundaţii masive;  Secete pe perioade îndelungate, care pot favoriza apariţia incediilor necontrolate;  Schimbarea calităţii şi cantităţii apei;  Impact asociat faunei şi florei locale;  Boli pulmonare datorate schimbărilor bruşte de temperatură, alergii şi neadaptări;  Impact asupra sănătăţii populaţiei (pentru perioadele ploioase apariţia ţânţarilor purtători de diferite

boli transmisibile, îmbolnăviri);

Schimbările climatice sunt cu siguranţă provocate de om

Teoriile şi explicaţiile pentru creşterea naturală a temperaturilor şi a nivelului mărilor reuşesc din ce în ce mai puţin să explice accelerarea schimbării climatice din ultimile decenii. Dar şi această problemă a fost discutată în cadrul IPCC. Încălzirea globală, în special după ce de-al doilea război mondial, nu poate fi explicată în funcţie de activităţile fluctuante ale soarelui, de vulcani sau de alte surse naturale de carbon sau de forţele astronomice. Emisiile de CO2 provocate de om, în special prin arderea combustibililor fosili, şi alte emisii de gaze cu efect de seră produc schimbările climatice. O reducere a acestor emisii de gaze cu efect de seră (GES) ar putea încetini încălzirea globală şi ar stabiliza temperaturile globale înainte ca punctele de vârf să fie atinse.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

18

Scenariile privind Schimbările Climatice în Regimul Climatic din România în perioada 2001 - 2030 faţă de perioada 1961-1990

Proiecţiile schimbărilor în regimul climatic din România (temperatura aerului şi precipitaţii atmosferice) pentru perioada 2001-2030 faţă de perioada 1961-1990 au fost realizate prin cele două metode de downscaling aplicate unor modele climatice globale (AOGCM) sau regionale (RegCM), în condiţiile scenariului IPCC de emisie A1B, care presupune o rată ponderată de creştere a concentraţiei gazelor cu efect de seră pentru secolul 21. Detalii despre acest scenariu se găsesc în Raportul 4 de Evaluare al IPCC (IPCC, 2007). Conform acestui raport, diferenţele între scenariile climatice pentru începutul secolului 21, bazate pe diferite scenarii de emisie a gazelor cu efect de seră sunt nesemnificative. Aceste diferenţe cresc pe măsura ce ne apropiem de sfârşitul secolului 21. Schimbările parametrilor climatici menţionaţi pentru perioada 2001-2030 sunt calculate ca diferenţe între media acestora pe intervalul 2001-2030 şi media pe intervalul 1961-1990.

Proiecţiile schimbărilor temperaturii medii lunare a aerului la cele 94 de staţii meteorologice pentru perioada 2001-2030 realizate cu ajutorul modelelor statistice de downscaling aplicate celor trei modele climatice globale arată acelaşi semnal de creştere a temperaturii aerului, cu unele diferenţe în intensitatea semnalului. Media ansamblului proiecţiilor celor trei modele constituie valoarea optimă (cea mai probabilă).

Temperatura aerului  Pentru perioada 2001-2030, faţă de 1961-1990, se proiectează o creştere a temperaturii medii lunare

a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie şi în perioada caldă a anului (mai-septembrie), de aproximativ 1oC, valori ceva mai ridicate (până la 1.4 oC -1.5 oC) fiind la munte, în sudul şi vestul ţării. În perioada rece a anului încălzirea nu depăşeste 1oC ;

 Încălzirea medie anuală, la nivelul întregii ţări, este cuprinsă între 0.7 oC şi 1.1 oC, cele mai mari valori fiind în zona montană.

Schimbările în temperatura medie lunară a aerului la 94 staţii din România, pentru perioada 2001-2030 faţă de 1961-1990, calculate prin medierea ansamblului obţinut prin proiectarea la scara României a scenariilor climatice globale realizate cu 3 modele (BCM2, INGV, FUB), în condiţiile scenariului de emisie A1B.

Sursa: Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001 – 2030

Precipitaţii

Schimbarea în regimul termic duce la schimbări în regimului pluviometric pe parcursul anotimpurilor. Scenariul pentru perioada 2001-2030 duce la concluzia că: „În condiţiile scenariului de emisie A1B, pentru perioada 2001-2030, se proiectează o scădere a cantităţilor lunare de precipitaţii faţă de perioada 1961- 1990, îndeosebi în lunile de iarnă (decembrie, februarie), o creştere în luna octombrie iar în luna iunie se proiectează o uşoară creştere la staţiile de munte şi scăderi la staţiile de deal şi câmpie.”

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

19

Clima în Timişoara

La fel ca şi toată România, Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitatea proceselor atmosferice.

Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig.

Din lunile septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.

Temperatura medie anuală este de 11,1°C (2006, conform Institutului Naţional de Meteorologie) în continuă creştere (conform tabelului de mai jos), cu influenţe climatice ale maselor de aer submediteraneene (mase de aer cald care bat dinspre Marea Adriatică) şi oceanice (mase de aer umed care provin dinspre Atlantic).

Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de masivele carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul Timiş-Cerna, valea Mureşului etc.), Timişoara suportă, din direcţia nord-vest şi vest, o mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest a României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centri barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse.

Temperatura aerului în Timişoara

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°

2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4° 16,2° 19,5° 23,6° 20,1° 17,5° 12,5° 6,4° 2,1° 11,1°

2007 4,4° 5,5° 8,6° 12,7° 18,3° 22,4° 24,2° 23,0° 14,8° 10,7° 4,2° 0,0° 12,4°

Sursa: Anuarul Statistic al României 2007, 2008 – Geografie Meteorologie şi mediu înconjurător

Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din Câmpia Română. Media anuală, de 581,1 mm (2006, conform Institutului Naţional de Meteorologie) cu fluctuaţii majore faţă de anii precendenţi (conform tabelului următor).

Precipitaţii la nivelul Timişoarei

Precipitaţii (media lunară şi anuală în mm)

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9

2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1

2007 26,4 92,0 56,8 4,4 69,4 65,2 46,4 65,0 62,1 53,0 85,9 22,6 649,2

Sursa: Anuarul Statistic al României 2007, 2008 – Geografie Meteorologie şi mediu înconjurător

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

20

Din analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, s-a constatat o creştere semnificativă, în majoritatea regiunilor ţării, inclusiv în zona Banatului, a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, fenomen cu influenţă negativă asupra culturilor agricole. Numărul de zile cu strat de zăpadă a avut, de asemenea, o tendinţă de scădere, în concordanţă cu tendinţa de încălzire din timpul iernii.

Cifrele regăsite în tabelele anterioare, fac o comparaţie între temperaturile medii şi cantitatea medie de precipitaţii pentru perioada 1901-2000 şi anul 2006, 2007 la nivelul Timişoarei. Temperatura medie anuală la nivelul Timişoarei a crescut cu 1,7°C iar nivelul precipitaţiilor a crescut cu 65,3 mm, fapt ce confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelelor meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.

2.1. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă „Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!”

Günther OETTINGER , Comisar European pentru Energie

Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE. Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală.

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale, care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile urbane.

Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020.

Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri. Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze. Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate, competitivitate economică crescută şi independenţă

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

21

energetică mai mare. Experienţa acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.

Municipiul Timişoara este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2010. Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a Municipiului Timişoara nr.228/29.06.2010, dată la care s-a aprobat şi Strategia locală privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara. Prin această adeziune, Municipiul Timişoara se situează printre printre cele peste 6.200 de semnatari ai Convenţiei Primarilor, iar cetăţenii Timişoarei printre cei peste 195 milioane de cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile. Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni.

Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică.

Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial:  Să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane suficiente în vederea

punerii în practică a acţiunilor necesare;  Să elaboreze un Inventar de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory - BEI);  Să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea

oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;

 Să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare.

Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează:  Să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale;  Să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în privinţa dezvoltării durabile

şi a eficienţei energetice;  Să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la întâlnirile grupurilor de

discuţii ale Convenţiei Primarilor;  Să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în special, să îi încurajeze

pe ceilalţi primari să adere la Convenţie;

Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.

Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi locale care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” şi Asociaţia Municipiilor din România, asociaţii în care Municipiul Timişoara activează în calitate de membru. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a colaborat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM”. În cadrul acestui proiect,

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

22

s-a conlucrat pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială prin Clubul Primarilor.

2.2. Obiectivele locale în context naţional şi european Obiective şi ţinte globale

Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu cel puţin 50% până în 2050 şi între 80% şi 95% de ţările industrializate. În anul 2020, cel puţin de la 15% până la 30% dintre emisiile de gaze ar trebui să fie reduse de ţările industrializate. Toate ţările europene şi OECD (Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică), inclusiv România, sunt privite ca ţări industrializate în procesul Naţiunilor Unite de schimbare climatică.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

23

Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene cuprinzând măsurile pe problematica schimbării climatice s-a bazat pe constatările IPCC din 2007 (reducerea până în anul 2020 cu 20% a emisiilor de GES faţă de anul 1990, respectiv cu 14% faţă de 2005 şi utilizarea de energie regenerabilă în proporţie de 20% din consumul total de energie). Între timp, acest pachet nu mai este suficient de ambiţios. Constatările ştiinţifice s-au schimbat iar măsurile propuse în cadrul Conferinţei de la Copenhaga de asemeni au eşuat deoarece UE, SUA şi China au oferit propuneri şi obiective de reducere slabe. UE deja dezbate o scădere de 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2010. Este nevoie de o scădere de 40% conform studiilor ştiinţifice în materie de schimbări climatice. Acest pachet 20/20/20 al UE ar schimba, desigur, viitoarele obiective naţionale de reducere. Obiectivul protocolului de la Kyoto pentru România este de -8% din emisiile de gaz cu efect de seră din 1989 până în 2010 (2008-2012), perioada Kyoto nu va fi efectuată.

Obiectivele existente:  +19% din emisiile de gaz cu efect de seră din 2005 până în 2020 pe sectoare non EU – ETS;  -16% din CO2 din 2005 până în 2020 în EU-ETS;  24% energie regenerabilă în 2020;

O fază completă fără combustibili fosili în 4 decenii

Sursa: Schimbări climatice, Prof. S. Rahmstorf, H-J Schellhuber (PIK - Potsdamm Institut für Klimafolgenforschung)

Aşa cum arată ţintele pentru UE, dar şi pentru ceilalţi mari poluatori din lume, ţintele de reducere, regăsite în lista de propuneri a acordului de la Copenhaga sunt mult prea mici. Ţările industrializate ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 95% până în 2050. Nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajungă la 1 tonă pe cap de locuitor pe an (pentru un număr de 9 miliarde de oameni), în anul 2050 pentru a avea o şansă mare de a rămâne sub 2°C faţă de încălzirea globală. România arată că emisiile pe cap de locuitor în 2008 sunt peste linia dintre roşu şi portocaliu (vezi figura de mai sus). Linia roşie este pentru marile ţări industrializate care emit cantităţi mari de CO2, ţări precum SUA, UE, Japonia etc. Linia portocalie este pentru regiunile emergente cu dezvoltare rapidă precum China și India, Brazilia, Indonezia etc. linia verde este pentru ţările cel mai puţin dezvoltate precum Bagladesh, multe state din Africa etc.

Referindu-se la acest calcul efectuat de Institutul Postdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK) şi prezentat de prof. Rahmstorf în Viena 2009, România trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 80% până în 2050 şi presupunând că anumite emisii care nu sunt bazate pe carbon, precum emisiile de metan din agricultură ar fi dificil de evitat, atunci înseamnă că în România emisiile de carbon ar trebui să fie eliminate în patru decenii sau cu alte cuvinte: România va folosi în 2050 în proporţie de 100% energie regenerabilă.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

24

Emisiile de CO2 tone/capita la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană în anul 2006

Timişoara fiind unul dintre cele mai mari oraşe din România ar trebui să subscrie la aceste obiective şi ţinte ipotetice. Alternativa ar fi continuarea arderii combustibililor fosili dar utilizând 100% energie regenerabilă, care ar duce la emisii zero de CO2. În special, sistemul de încălzire centralizat ar putea teoretic să folosească CCS (captarea şi stocarea carbonului). Dar CCS (captarea şi stocarea carbonului) nu vor putea fi gata până în 2020-2030 şi s-ar putea să fie o soluţie prea scumpă pentru acea perioadă în comparaţie cu energia regenerabilă şi cu măsurile de eficientizare a energiei luând în considerare graficele propuse a se respecta şi economiile la scară ale acestei tehnologii verzi.

Sunt aceste cifre prea ambiţioase sau obiective de reducere nerealiste?

Pentru mulţi negociatori pe problemele schimbării climatice din ţările industrializate şi chiar mai mult, pentru ţările emergente sau pentru statele în curs de dezvoltare, acest lucru pare complet nerealist. Dar precum Nicholas Stern a subliniat în raportul său din 2006 ”Economia schimbărilor climatice”, a nu acţiona reprezintă cea mai scumpă opţiune. Costurile economice ale unei afaceri precum scenariile schimbărilor climatice, sunt mult mai mari (până la 20 de ori) decât costurile unei schimbări dramatice către energii regenerabile, eficientizare energetică şi alte măsuri de reducere. Costurile unei schimbări climatice ar putea atinge între 5 şi 20% din PIB-ul global, în timp ce costurile de reducere/atenuare ar fi de aproximativ 1% din PIB-ul mondial, poate 2% în cazul în care sunt luate în considerare obiective mai ambiţioase.

Desigur, aceste cifre sunt adevărate la nivel global, nu doar pentru Timişoara. Chiar şi cele mai puternice eforturi de atenuare din Timişoara nu pot limita încălzirea globală cât timp alte regiuni, naţiuni şi continente nu urmăresc aceleaşi obiective ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Deci, Timişoara ar putea suferi de o schimbare climatică neîncetată chiar şi când va elimina în totalitate emisiile de carbon din procesele industriale şi din gospodăriile care folosesc energii generatoare de CO2.

Timişoara nu poate preveni schimbările climatice globale dar poate da un bun exemplu Avantajul de a fi în primul eşalon Dacă Timişoara va avea succes în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră acest lucru va crea o piaţă de testare pentru tehnologii ecologice în România şi va ajuta industriile ecologice să se localizeze în Timişoara.

Beneficii colaterale

Reducerea CO2 în Timişoara va contribui esenţial la reducerea concentraţiilor de pulberi sedimentabile şi a pulberilor în suspensie, a emisiilor NOx, CO şi a particulelor de funingine. Îmbunătăţirea şi extinderea transportului în comun, a mobilităţii electrice, circulaţiei cicliste şi pietonale, vor reduce nivelul de zgomot din Timişoara, iar prin extinderea spaţiilor verzi şi alte măsuri de planificare urbană durabilă se va contribui esenţial la reducerea amprentei de carbon la nivelul municipiului Timişoara, la creşterea atractivităţii

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

25

specifice unui oraş curat şi „verde”, cu efecte pozitive pentru sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor municipiului.

COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local, implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a politicii de mediu în domeniul schimbărilor climatice.

Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă un demers obligatoriu pentru autorităţile publice locale:

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi evenimente meteorologice extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptul că, societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor componente.

Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.

Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depinde de expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a dezastrelor.

Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a municipiului depinde de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii municipiului şi aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.

Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţa ecosistemele, aşezările omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temperatură şi ale precipitaţiilor vor contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În acest context, adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un element important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de adaptare la efectele climatice naţionale.

În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială, interconectată a unor probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice, managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative este superioară abordării separate şi neconcordant.

Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele considerate prioritare.

Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020, autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţelelor de transport şi energie şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa propriile măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor climatice. În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

26

Graficul de cooperare instituţională

Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice:  Identificarea principalelor amenințări rezultând din schimbările climatice, a zonelor vulnerabile şi a

factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor climatice;  Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice;  Identificarea principalelor oportunităţi;  Identificarea barierelor instituţionale, politice, financiare, tehnice/ştiinţifice şi analiza posibilităţilor

de surmontare a acetora prin colaborare instituţională eficientă;  Identificarea instituţiilor cu care Primăria Municipiului Timişoara trebuie să colaboreze,

identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de termene şi alocări bugetare necesare;

 Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;

 Promovarea prin Regulamente locale de urbanism, aprobate prin Hotărâri ale Consiliului Local de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice extreme;

 Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;

 Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada de vară şi asigurarea implementării Strategiei privind spaţiile verzi şi dezvoltarea acestora în perioada 2010 – 2020;

 Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi private de pe teritoriul municipiului şi întărirea cadrului reglementativ local în acest sens;

 Intensificarea procesului de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare condiţiilor pedo- climatice locale;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

27

 Management al terenurilor orientat către natură, protecţia şi conservarea biodiversităţii;  Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din materiale rezistente

la fluctuaţiile de temperatură;  Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor adaptabil

infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;  Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice (pe timp de secetă), inclusiv promovarea

colectării şi utilizării apei din precipitaţii;  Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite aplicaţii a apelor

de calitate inferioară;  Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului local, prin reducerea

presiunilor exercitate asupra acestora;  Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a

Planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4.

 Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea canalelor pentru ape pluviale şi a sistemelor de protecţie a apelor;

 Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;  Protejarea zonelor umede, a canalului Bega în vederea diminuării efectelor negative generate de

excesul de apă sau de lipsa acesteia;  Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;  Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea locală a

fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi comunităţii locale;  Cooperarea cu instituţiile de învăţământ şi instituţiile de specialitate în vederea combaterii

vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;

 Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai bine adaptate, cu rezistenţă la boli, dăunători şi la noile condiţii climatice, adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al solurilor, managementul peisajului, etc);

 Consultanţă agricolă/horticolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul exploataţiilor agricole/horticole;

 Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;  Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării publice cu privire la

efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

 Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi a acţiunilor acesteia, pentru schimbarea atitudinii şi comportamentului generaţiei viitoare;

Adaptarea la inevitabila schimbare climatică

Un studiu recent al schimbărilor climatice prezice că încălzirea globală va continua în următoarele decenii cu cel puţin 0,3 - 0,6 grade Celsius. Chiar o puternică politică globală pe problematica schimbărilor climatice aşa cum este descrisă mai sus, doar va încetini încălzirea globală şi va stabiliza temperaturile medii globale la sfârşitul secolului XXI. Această inevitabilă încălzire globală va duce la condiţii meteorologice extreme şi va lovi şi Timişoara. Mai multe valuri de căldură sau de frig extrem, furtuni şi ploi torenţiale ar putea pune în pericol cetăţenii Timişoarei. Adaptarea la inevitabila schimbare climatică este parte a acestei strategii climatice pentru a proteja Timişoara şi pentru a demonstra cum vor supravieţui oraşele moderne într-un climat în schimbare.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

28

Pentru o contribuţie constructivă a Timişoarei în lupta privind combaterea Schimbărilor Climatice, aceasta trebuie să adopte măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi anumite măsuri de adaptare la condiţiile actuale. Strategiile de adaptare, cât şi cele de reducere sunt nu doar necesare, ci şi complementare. Măsuri de reducere  Ce presupune o reducere drastică a emisiilor de CO2?  Ce abordare a problemei este mai eficientă?  Care sunt costurile?  Cine va suporta aceste costuri?

Acestea sunt doar câteva din întrebările la care liderii politici şi factorii de decizie trebuie să găsească răspunsuri.

Conform IPCC, există potenţial pentru temperare, incluzând aici folosirea pe scară largă a tehnologiilor curate şi îmbunătăţirea eficienţei consumatorului final. Există un enorm potenţial economic în următoarele decenii în toate sectoarele implicate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest potenţial este suficient pentru a compensa creşterea prevăzută a emisiilor globale şi chiar pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. IPCC sugerează faptul că efectele macro-economice ale reducerii sau stabilizării emisiilor în limitele 445 - 710 particule pe million de CO2 echiv. pentru anul 2030 variază de la o uşoară creştere în PIB-ul global la o scădere de 3%, în funcţie de ţinta de stabilizare. Stern Review sugerează că anual costul de reducere a emisiilor, de aproape 1% din PIB-ul mondial, poate conduce la o stabilizare a CO2 echiv. la 550 de particule pe million până în 2050. Unele dintre opţiunile disponibile de reducere sunt de fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple.

Cele mai multe soluţii de reducere a încălzirii globale sunt legate de:  Folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel, în general, de

exemplu în construcţii, industrie, echipamente electrocasnice;  Creşterea utilizării energiei regenerabile (solară, biomasă, eoliană) şi a instalaţiilor de generare

combinată a căldurii şi electricităţii;  Îmbunătăţirea transportului public, a infrastructurii şi promovarea mijloacelor de transport

nemotorizate;  Reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturisme;  Reducerea emisiilor industriale;  Îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate;  Reducerea emisiilor din agricultură;  Achizitii publice verzi (GPP - Green Public Procurement);  Reducerea defrişărilor, promovarea managementului durabil al pădurilor;  Dezvoltarea spaţiilor verzi urbane;  Plantarea de noi păduri şi perdele forestiere de protecţie;  Reducerea emisiilor provenite din depozitele de deşeuri;  Management durabil al deşeurilor şi atingerea unor procente cât mai ridicate în reciclarea

deşeurilor;  Reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi industrial;

Măsuri de adaptare

Adaptarea este un proces prin care ţările, regiunile, municipalităţile, companiile şi toţi actorii citadini, învaţă să reacţioneze la riscurile asociate schimbărilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, acţionând deja în multe sisteme şi sectoare esenţiale ale existenţei umane - resursele hidrologice, securitatea alimentară şi sănătatea. Opţiunile de adaptare sunt multiple şi variază de la cele tehnice până la schimbări de tip comportamental la nivel individual sau de grup.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

29

Dezvoltarea durabilă poate reduce vulnerabilitatea - pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcţionată către priorităţile dezvoltării durabile la nivel local, naţional şi internaţional prin programele sectoriale. Politicile ce vizează schimbările climatice pot promova activităţi care au beneficii multiple asupra îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, concomitent cu obiectivele ce vizează adaptarea.

Strategiile locale de adaptare pot include:  Măsuri de întărire a bazei ştiinţifice în procesul decizional;  Metode şi instrumente pentru evaluarea adaptării, educarea, formarea şi conştientizarea

publicului, incluzând publicul de toate vârstele;  Promovarea strategiilor de adaptare locale;  Cadrul legislativ şi norme care promovează acţiuni uşor adaptative;  Promovarea producerii de energie din surse regenerabile;  Elaborarea de strategii proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale în vederea utilizării de

surse de energie care să respecte normele europene de mediu şi eficienţa, în vederea producerii de energie electrică şi termică, în sisteme centralizate;

 Dezvoltare urbană planificată;  Dezvoltarea standardelor de construcţie pentru clădiri verzi;  Dezvoltarea standardelor şi soluţiilor constructive pentru îmbunătăţirea performanţelor de izolare

termică a construcţiilor, în vederea eficientizării consumului de energie;  Implementarea conceptelor moderne de arhitectură pentru realizarea construcţiilor cu potenţial

maxim de utilizare a surselor de energie regenerabilă;  Promovarea de materiale şi soluţii constructive adecvate potenţialelor efecte ale schimbărilor

climatice;  Încurajarea transporturilor alternative cu impact cât mai redus asupra mediului;  Limitarea masei mijloacelor de transport de mărfuri pe anumite tronsoane cu expunere ridicată a

populaţiei;  Promovarea capacităţii de gândire individuală şi instituţională;  Transferul de tehnologie şi dezvoltarea;  Adaptarea infrastructurilor de sport şi amenajarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor în aer liber

ţinând cont de impactul schimbărilor climatice;

Asigurarea fondurilor necesare derulării pe termen scurt, mediu şi lung a iniţiativelor de adaptare este un aspect extrem de important. Fără suficienţi bani, adaptarea poate prezenta riscul de a nu putea fi pusă în practică. Finanţarea "reactivă" sau pe termen scurt, este şi mai costisitoare şi mai greu de susţinut pe termen lung. Adaptarea nu previne însă nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

2.3. IMPLICAREA COMUNITĂŢII

Protecţia climei este marea provocare a timpurilor noastre. Fiecare eră are oportunităţile sale pentru a îmbunătăţii lumea. Aceasta este ocazia noastră. Modul în care gestionăm ameninţările reale asupra stabilităţii climei va defini viitorul nostru, economia şi lumea în care trăim.

Din cauza acestor provocări imense, Primăria Municipiului Timişoara a dorit să se implice în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice, în acele problematici care pot fi influenţate de către municipalitate. Motivul pentru care s-a dorit adoptarea acestei strategii şi reevaluarea acesteia, prin promovarea prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă – 2010 – 2020, sunt următoarele:

 Dezvoltare inteligentă, durabilă a MunicipiuluiTimişoara;  Calitatea mai bună a vieţii;  Rezumarea activităţilor şi măsurilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă şi a celor

referitoare la schimbările climatice ale Primăriei Municipiului Timişoara;  Crearea de locuri de muncă „verzi” noi şi atractive;  Contribuţia generală la atractivitatea oraşului;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

30

 Atractivitatea locaţiei pentru comerţ şi industrie;  Susţinerea creşterii economice;  Diminuarea riscurilor;  Atragerea de investiţii;  Alinierea la Politicile Internaţional şi Naţionale legate de problema Schimbărilor Climatice;

Implicarea comunităţii în dezvoltarea şi mai apoi în implementarea PAED-ului este o condiţie esenţială. O ”viziune comună” în abordarea problemelor de eficientizare energetică şi utilizarea resurselor regenerabile, concentrarea eforturilor în găsirea de soluţii viabile pe direcţii de acţiune comune sunt calea spre stabilirea unui plan de acţiune fezabil care să cuprindă priorităţi şi ţinte în vederea atingerii obiectivelor strategice locale.

Pe lângă faptul că o implicare activă a reprezentanţilor instituţiilor locale şi a companiilor care activează în municipiul Timişoara este necesară, implicarea cetăţenilor joacă un rol important deoarece nevoia unei schimbări de comportament este tot mai presantă. Scopul primordial al municipalităţii este acela de a încuraja toţi oamenii care trăiesc, lucrează şi investesc în Timişoara să utilizeze în mod durabil resursele naturale şi să dobândească o atitudine pentru protejarea mediului. Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă. În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt şi vor fi folosite toate mijloacele de informare/comunicare şi consultare a populaţiei.

Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă, cât şi prin instrumente de comunicare mediată. Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri şi evenimente în cadrul primăriei la care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de afaceri şi social. Pe parcursul implementării Proiectului CONURBANT, activităţile pe grupuri de lucru şi forumurile locale pentru energie au contribuit la găsirea de noi soluţii, analizarea celor mai bune opţiuni, consultarea experţilor şi specialiştilor relevând aspecte importante privind rezultatele şi potenţialul de reducere de emisii GES. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima opinia, problemele şi nevoile şi s-au identificat oportunităţile de dezvoltare durabilă a Municipiului Timişoara pe termen mediu şi lung. Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor Proiectului CONURBANT din etapele premergătoare şi de elaborare a PAED: organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.

Pentru informarea şi promovarea măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED se vor folosi diverse intrumente de comunicare:

 Comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea proiectelor;  Informări asupra rezultatelor implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora, la finalizarea

acţiunilor;  Organizarea de conferinţe de presă;  Interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);  Articole referitoare la PAED Timişoara în presa scrisă;

În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Municipiului Timişoara la procesul de elaborare şi implementare a PAED, prin informarea şi consultarea continuă, cetăţenii vor fi angajaţi direct în procesul de schimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială astfel creată va asigura succesul implementării.

Această nevoie de implicare a părţilor interesate a fost înţeleasă de la început ca fiind o prioritate, de aceea a fost implicată echipa de dezvoltare, implementare şi reevaluare a PAED-ului stabilită prin Dispoziţia Primarului Municipiului Timişoara nr.1445/05.09.2013 privind constituirea Comisiei pentru coordonarea şi implementarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile (PAED) a Municipiului Timişoara, care are în componenţa sa reprezentanţi ai diferitelor direcţii şi servicii/compartimente de specialitate din cadrul

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

31

Primăriei. Alături de aceştia, au participat în cadrul forumurilor locale pentru energie şi a grupurilor de lucru şi reprezentanţi ai companiilor subordonate Consiliului Local - operatorul de transport public local, operatorul de termoficare şi operatorii serviciilor de iluminat public şi de administrare a domeniului public. De asemenea echipa a cuprins şi reprezentanţi ai companiei regionale de furnizare apă şi canalizare, ai companiei locale de salubrizare, ai companiilor de distibuţie energie electrică şi gaz metan şi reprezentanţi din companiile private din industrie.

Echipa efectivă de lucru a fost una mixtă, coordonarea internă fiind realizată de către un coordonator, iar suportul extern a fost oferit de către „DENKSTATT ROMÂNIA” S.R.L. Timişoara, companie de consultanţă cu experienţă în dezvoltarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, astfel încât să se realizeze un PAED viabil, conform cu cerinţele ”Convenţiei Primarilor”, care să cuprindă obiective, ţinte şi acţiuni clare, care să orienteze şi să conducă administraţia locală la atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2 de cel puţin 20% până în anul 2020.

Dezvoltare PAED-ului a fost realizată conform cerinţelor Ghidului de dezvoltarea PAED de pe site-ul oficial al ”Convenţiei Primarilor”, www.covenantofmayors.eu, abordând concomitent principiile generale de management al proiectului, planificări ale şedinţelor de lucru cu echipa pe diferite subiecte, cooperare şi comunicare internă şi externă, trasabilitatea datelor şi control riguros al paşilor în vederea dezvoltării unui PAED fezabil.

Responsabilităţile fiecărui membru al echipei, pe parcursul dezvoltării PAED-ului au fost distincte, depinzând foarte mult de rolul acestuia în cadrul primăriei. Un element definitoriu pentru fiecare membru al echipei a fost proactivitatea arătata de-a lungul lucrărilor de dezvoltare a PAED-ului şi iniţiativa acestora de a genera idei noi de proiecte şi programe viabile la nivel local.

Proiectul a fost structurat în două etape principale de lucru indicate în diagrama de mai jos:  I. Dezvoltarea unei strategii climatice pentru oraşul Timişoara, având 4 subetape de implementare

(subetapele 1-4);  II. Evaluarea activităţilor în scopul sporirii eficienţei energetice şi a protejării climatice pentru

Primaria Municipiului Timişoara, care vizează două subetape de implementare (subetapele 4-5);

Etapele şi subetapele proiectului

Prezentul raport descrie modalităţile de lucru şi rezultatele primei etape I - Dezvoltarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara. Re-evaluarea PAED-ului a fost derulată în trei subetape:  Stabilirea echipei de lucru;  Evaluarea referinţelor, recalcularea Inventarului de Referinţă al Emisiilor CO2;  Realizarea Inventarelor de Moitorizare a Emisiilor pentru anii 2009 -2013;  Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi măsurilor şi acţiunilor în vederea reducerii emisiilor de CO2, astfel

încât să se atingă ţinta de reducere de minim 20% până în anul 2020;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

32

Echipa de lucru

Un pas important în activitatea de elaborare a PAED îl reprezintă iniţierea şi stabilirea unei Echipe de lucru. Astfel, s-a constituit o echipă de lucru eficientă, formată din reprezentanţii tuturor departamentelor relevante din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara – membri titulari şi supleanţi. De asemenea, pe parcursul iniţierii procedurilor pentru stabilirea măsurilor şi aţiuniilor PAED s-au format grupuri de lucru active şi s-au organizat forumuri locale pentru energie în cadrul Proiectului CONURBANT, la care au participat reprezentanţii regiilor autonome şi societăţilor comerciale de interes local şi alte instituţii publice şi private din afara Primăriei, care au conlucrat cu experţii externi.

Grupul de lucru care a conlucrat la realizarea PAED a fost compusă din: Echipa Primăriei Municipiului Timişoara - Componenţa echipei de lucru: Conducerea şi coordonarea Echipei de lucru:

 Nicolae ROBU – Primarul Municipiului Timişoara – Preşedintele Comisiei;

 Dan DIACONU – Viceprimarul Municipiului Timişoara - Vicepreşedintele Comisiei – Coordonatorul Echipei pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile (PAED) a Municipiului Timişoara şi reevaluare a PAED;

Membri:

 Adrian – Amedeo BERE – SEMEREDI – Director Executiv Direcţia de Mediu – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru activităţile Direcţiei de Mediu;

 Mihai COSTA – Director Executiv Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru Sectorul Instituţional;

 Culiţă CHIŞ – Director Executiv Direcţia Tehnică – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru Sectorul Energie, Iluminat Public, Transport şi Apă;

 Smaranda HARACICU – Director Executiv Direcţia Economică - Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru activităţile privind asigurare resurse bugetare;

 Emilian – Sorin CIURARIU – Director Executiv Direcţia Urbanism - Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru Sectorul Urbanism - Amenajarea Teritoriului şi Rezidenţial;

 Aurelia JUNIE – Director Executiv Direcţia Dezvoltare - Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru proiecte de dezvoltare locală, finanţare naţională şi internaţională (regională, europeană), Sector instituţional şi mediul de afaceri;

 Alina PINTILIE - Director Executiv Direcţia Comunicare – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru Sectorul Comunicare;

 Martin STAIA – Directia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru Sectorul Instituţional şi activităţi corelate echipamentelor şi spaţiilor publice;

 Diana – Mihaela NICA – Şef Serviciu Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă – Direcţia de Mediu - Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru activităţile din Sectorul Spaţii Verzi;

 Gabriela - Adina BUMBU – Şef Birou Gestiune Deşeuri – Direcţia de Mediu – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru activităţile din Sectorul Deşeuri;

 Cristian JOSAN – Şef Serviciu Administrare Fond Funciar – Membru – Responsabil coordonare şi implementare pentru activităţile din Sectorul Agricultură;

 Corina RADU – Şef Serviciu Achiziţii Publice – Membru – Responsabil pentru activităţile de achiziţii publice verzi;

 Iudit BERE – SEMEREDI – Consilier Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă – Direcţia de Mediu – Membru – Responsabil tehnic şi Secretar al Comisiei – Manager Proiect CONURBANT;

Membri supleanţi:  Călin – Victor FIAT – Şef Birou Monitorizare şi Protecţie Mediu – Direcţia Mediu;

 Gabriela – Aurelia VIZITEU – Şef Birou Tehnic – Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale;

 Ioan ZUBAŞCU– Şef Serviciu Energetic şi Monitorizarea Serviciilor de Utilităţi Publice – Direcţia Tehnică;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

33

 Otilia – Georgeta SÎRCA – Şef Serviciu Clădiri – Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;

 Steliana STANCIU – Şef Serviciu Buget – Direcţia Economică;

 Daniela GHINEA – Şef Birou Generare Proiecte – Direcţia Dezvoltare;

 Monica SAVA – Consilier Biroul Organizare Evenimente – Direcţia Comunicare;

 Gheorghe DUMITRESCU – Consilier Serviciul Administrare Fond Funciar;

 Crenguţa OPREA – Consilier Serviciul Achiziţii Publice;

 Daniel CORAŞ – Consilier Serviciul Avize Mediu – Direcţia de Mediu;

Echipa S.C. „DENKSTATT ROMÂNIA” S.R.L. Timişoara – consultanţă externă de specialitate, asigurată prin Doamna Gabriela FISTIŞ – Managing Director, Doamna Aida – Sorina SZILAGYI – Senior Conulant şi Doamna Delia – Cristina COTARCĂ - Asistent Manager;

Conlucrarea între cele două echipe Următoarele activităţi au fost abordate de către grupul de lucru în mai multe sedinţe:  Colectarea datelor de referinţă;  Evaluarea datelor de referinţă şi stabilirea Inventarului emisiilor;  Stabilirea obiectivelor, ţintelor, acţiunilor şi măsurilor de reducere a emisiilor de CO2 în vederea

atingerii ţintelor;  Evaluarea fezabilităţii măsurilor individuale pe sectoare şi rezultatul acestora în ceea ce priveşte

reducerea emisiilor de CO2;  Elaborarea PAED care conţine măsuri de combatere şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice

cât şi acţiuni care să conducă la diminuarea impactului asociat consumurilor de energie la nivel local în municipiul Timişoara, în vederea scăderii emisiilor datorate acestor consumuri;

Planul de acţiune conţinând măsurile necesare a fi implementate în vederea îndeplinirii obiectivelor Timişoarei privind diminuarea emisiilor de CO2, a fost elaborat de către grupul de lucru şi a fost supus discutării, urmând ca acesta să fie supus dezbaterii publice şi înaintat spre analiză şi aprobare Consiliului local.

Schema de comunicare între echipe şi factorii de decizie

În strânsă cooperare cu părţile interesate, atât interne şi externe, responsabile de diferite sectoare de activitate, s-au desfăşurat o serie de întâlniri cu scopuri bine definite şi anume:  Sesiuni de instruire şi de lucru pentru elaborarea Inventarului de Referinţă ale Emisiilor şi

Inventarelor de Emisii;  Forumuri locale pentru energie;  Sesiuni de instruire a echipei în vederea înţelegerii obiectivelor, metodologiei utilizate,

instrumentelor, exemplelor de bune practici şi a rezultatelor unor proiecte implementate la nivel naţional sau european;

 Sesiuni de lucru pentru stabilirea obiectivelor specifice, ţintelor şi măsurilor pe diferite sectoare;  Sesiuni de analiză/evaluare a acţiunilor pentru identificarea potenţialului de reducere a emisiilor;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

34

Implicarea tuturor membrilor echipei în generarea de idei de proiecte de eficientizarea energetică a fost deschisă, oferind tuturor posibilitatea de a propune idei de proiecte/măsuri, de la măsuri clasice la măsuri inovative pentru a fi incluse în planul de acţiune. S-au utilizat ca şi sursă de date şi exemplele de bună practică puse la dispoziţie de consultanţi sau de structura de sprijin a Asociaţiei Oraşe Energie România şi a Convenţiei Primarilor.

Angajamentul politic revine Consiliului Local care, în cadrul şedinţelor pe comisii de specialitate şi în plen, va avea ca obiect de dezbatere, prezentarea PAED-ului revizuit cu cumulul de măsuri stabilite în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor propuse.

După aprobarea PAED-ului revizuit, acesta va deveni un document strategic a cărui implementare va ţine cont de implicarea efectivă a tuturor părţilor interesate, un obiectiv esenţial în etapa de implementare fiind comunicarea regulată cu aceştia, cu privire la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în PAED. De-a lungul anilor care vor urma în activitatea de implementare, se va evalua gradul de implementare a măsurilor; vor fi vizate în special măsurile pe termen scurt cât şi demararea măsurilor pe termen mediu şi lung, în vederea determinării şi raportării gradului de implementare, atât la nivel local cât şi o raportare către forurile superioare ale ”Convenţiei Primarilor”.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

35

3. Inventarul de Referință al Emisiilor (Baseline Emmision Inventory)

Orice autoritate publică locală ar trebui să adopte metodologii riguroase de management al inventarului de emisii, pornind de la analiza iniţială a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), elaborând Planul de Acţiune privind Energia Durabilă - strategia de dezvoltare şi instrumentul de implementare a măsurilor şi acţiunilor pentru reducerea emisiilor şi încheind cu stabilirea metodelor de monitorizare şi raportare.

Inventarul de emisii de GES trebuie să cuprindă două componente majore: emisiile rezultate din activitatea operaţională a autorităţii publice locale şi emisiile produse de comunitate, graniţa considerată pentru acest demers fiind cea administrativ-teritorială.

Analiza emisiilor la nivelul comunităţii presupune existenţa unor provocări semnificative. Autorităţile publice locale sunt responsabile pentru administraţia la nivel local şi, pentru acest motiv, nu pot accesa sursele de informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul raportării acestora către UNFCCC.

După înţelegerea fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din responsabilitatea autorităţii publice locale şi a comunităţii care constituie surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Inventarul de referinţă al Emisiilor compilat pentru dezvoltarea Strategiei privind schimbările climatice şi Planul de acţiune pentru combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în anul 2010 s-a dovedit pe parcurs că nu are la baza date corecte, informaţiile fiind centralizate la nivelul furnizorilor de servicii şi utilităţi publice într-o altă formă decât cele cerute de către metodologia propusă de Convenția Primarilor. În anii 2009 – 2010, în procesul de elaborare a Inventarelor de Referinţă a Emisiilor, o serie de date au fost incorect transmise, fragmentarea datelor şi informaţiilor între deţinătorii bazelor de date conducând la o greşită compilare a Inventarului de Referinţă al Emisiilor.

Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, s-au identificat erorile şi s-a procedat la o recalculare a Inventarului de Referinţă al Emisiilor pentru anul 2008 şi a Inventarelor de Monitorizare emisii pentru perioada 2009 – 2013, cei cinci ani consecutivi urmând să releve pe de o parte tendinţa emisiilor de

INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

36

gaze cu efect de seră, corelat cu consumul de energie la nivel local – structura economică, densitatea populaţiei, nivelul de activităţi economice, modalităţile de transport urban, atitudinea şi comportamentul de consum al cetăţenilor care influenţează performanţa energetică a municipiului.

În elaborarea IRE – actualizat, care s-a derulat pe parcursul a aproximativ 24 luni, s-au analizat, centralizat, reverificat şi comparat datele obţinute, astfel încât să se înţeleagă influenţa tuturor parametrilor mai sus enumeraţi în timp, dar şi modul în care autoritatea publică locală poate să intervină şi să înfluenţeze în mod pozitiv prin măsuri şi acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung.

Astfel stabilirea situaţiei în care se află Municipiul Timişoara şi trendul atât din punctul de vedere al consumurilor energetice cât şi al emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2010-2013 a constituit un punct crucial în cunoaşterea exactă a status-ului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de emisii CO2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată, tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele administraţiei publice locale pe termen lung.

S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare, situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism, care susţin dezvoltarea locală.

Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care consumurile şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente, prognozate la 1,5-2%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local.

Astfel, s-a concluzionat că: orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.

Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea metodologică a surselor de date. La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în tone CO2, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.

Au fost analizate gazele cu efect de seră cu Potenţialui lor de Încălzire globală (PIG) diferite, evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).

Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)

CO2 1

CH4 21

N2O 310

Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emmision Inventory)

Anul de referinţă este anul cu care vor fi comparate reducerile de emisii realizate în 2020. UE şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile cu 20% până în 2020 faţă de 1990, iar 1990 este anul de referinţă şi pentru Protocolul Kyoto, acesta fiind și anul de referință recomandat pentru IRE. Practic, este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990, an la nivelul căruia nu există baze de date complete. Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an calendaristic.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

37

Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru a construi un inventar.

Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu. De asemenea, decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de cunoaşterea variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de referinţă reprezentativ.

Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE în Municipiul Timişoara

Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un instrument standard pentru colectarea şi centralizarea emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte gaze cu efect de seră enumerate mai sus.

În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi emisiile de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu consumul de energie, eforturile realizate deja de către comunitate până în prezent, barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea ce priveşte consumul de energie.

Pentru elaborarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor a fost aleasă utilizarea FACTORILOR STANDARD DE EMISII ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIILE IPCC şi unitatea de raportare a emisiilor: EMISII DE CO2, iar Inventarul de Referinţă al Emisiilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a luat în considerare următorele sectoare cheie:

 Sectorul municipal – clădiri, echipamente/facilităţi municipale;  Sectorul rezidenţial - clădiri, echipamente/facilităţi terţiare (nemunicipale);  Sectorul rezidenţial;  Iluminatul public municipal;  Sectorul transport

- Transportul municipal (flotă proprie);

- Transportul public;

- Transportul privat şi comercial;  Producerea locală de energie termică şi electrică – cogenerare;  Planificare urbană;  Achiziţii publice;  Sectorul managementul deşeurilor;  Sectorul Apă şi gestionarea apelor uzate;  Industrie (fără industria inclusă în schema de comercializare EU – ETS;

Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu mai constituie o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Municipiului Timişoara, autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării directe şi semnificative a acestui sector. În elaborarea IRE nu a fost luat în considerare nici transportul feroviar şi aerian.

Pentru realizarea Inventarului Emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu. Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă trebuie să aibă la bază cunoaşterea profundă a situaţiei locale din punctul de vedere al consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, cunoaștere care are la bază realizarea unui Inventar de Referinţă al Emisiilor de CO2 (IRE).

Anul de referinţă pentru Inventarul de emisii pentru Municipiul Timişoara este anul 2008.

Anul de referinţă pentru Inventarul de emisii este anul 2008 Anul de referinţă pentru Inventarul de emisii este anul 2008

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

38

Sursele de informaţii

Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara: date fiscale, urbanism şi amenajare a teritoriului, infrastructura locală şi consumuri de energie. De asemenea, datele privind consumurile aferente energiei electrice utilizate în iluminatul public şi a combustibilului pentru transportul flotei auto municipale au fost disponibile în evidenţele Primăriei Municipiului Timişoara şi a instituţiilor publice. Pentru compilarea datelor privind consumurile energetice (electricitate, gaze naturale, apă, deşeuri, combustibil) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi servicii:  S.C. „ENEL ENERGIE ROMÂNIA” S.A. – date privind consumurile de energie electrică:  S.C. „E-On Gaz” S.A. Târgu Mureş – date privind consumurile de gaze naturale;  S.C. „COLTERM” S.A. Timişoara – date privind producerea de energie termică – cogenerare;  Regia Autonomă de Transport Timiş – date privind transportul public local;  Primăria Municipiului Timişoara – date privind clădirile publice municipale, iluminat public;  Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor

Bucureşti - date privind sectorul transport în Municipiul Timişoara.  Direcţia Fiscală a Municipiului Timişoara – date privind transportul privat şi comercial;  S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – date privind serviciului public de salubrizare şi

gestiune a deşeurilor;  S.C. „AQUATIM” S.A. Timişoara – date privind serviciului public de apă şi canalizare;  Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică Timiş;

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de dezvoltarea demografică, economică, socială şi de mediu a Municipiului Timişoara.

A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de

Gestiunea

apelor

uzate

Gestiunea

deşeurilor

Producţia

de energie

şi căldură

Transport

privat şi

comercial

Flota auto municipală

Transport

public

Industrie

(excepţie

EU+ETS)

Iluminatul public

Clădiri rezidenţiale

Clădiri, echipament

efacilităţi terţiare

Clădiri, echipament

efacilităţi municipale

Inventarul de

Referinţă al Emisiilor

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

39

convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind:  Fenomenul de îmbătrânire a populaţei;  Creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;  Evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;  Structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;  Componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;  Fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.

În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice, baza de date a fost completată de către funcţionarii publici din serviciile de specialitate ale Primăriei Municipiului Timişoara şi baza de date ale societăţilor comerciale la care acţionar unic sau majoritar este Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

În acele sectoare în care, datele nu au avut gradul de completitudine sau de acurateţe, s-a utilizat şi metoda de colectare a datelor prin chestionarea directă a cetăţenilor. Această metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate (Butan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în calculul consumurilor determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat.

Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere (motorină, benzină, GPL) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind considerate confidenţiale, având caracter comercial.

Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale, defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire la cantităţile de lemn, butan gaz şi combustibil.

Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul implementării măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării PAED.

Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe m2 de clădire) au fost procesate şi verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni.

În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva comportamentului de consum al populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul public/privat, a mobilităţii, etc.

Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea IRE, problemele deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

40

Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă trebuie să aibă la bază cunoaşterea profundă a situaţiei locale din punctul de vedere al consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, cunoaștere care are la bază realizarea unui Inventar de Referinţă al Emisiilor de CO2 (IRE). Ghidul pentru pregătirea Planului de Acțiune pentru Energia Durabilă definește Inventarul de Referinţă al Emisiilor (IRE) ca instrument pentru cuantificarea cantității de CO2 emisă datorită consumului de energie pe teritoriul administrativ al semnatarului Convenţiei, în anul de referinţă. Inventarul de Referinţă al Emisiilor cuantifică volumul de CO2 emis datorită consumului de energie pe teritoriul autorităţii locale din anul de referinţă. Acesta permite identificarea surselor antropogene principale de emisii CO2 şi prioritizarea corespunzătoare a măsurilor de reducere. Elaborarea IRE este de o importanţă crucială, deoarece IRE este instrumentul ce permite autorităţii locale să măsoare impactul acţiunilor sale legate de schimbarea climatică. Primul IRE arată poziţia iniţială a autorităţii locale, în timp ce inventarele succesive de monitorizare a emisiilor vor arăta progresul făcut în direcţia obiectivului. Inventarele de emisii sunt elemente foarte importante pentru păstrarea şi motivarea tuturor părţilor dispuse să contribuie la atingerea obiectivului de reducere a CO2 al autorităţii locale, permiţându-le vizualizarea rezultatelor eforturilor depuse în acest sens. Ghidul pentru pregătirea Planului de Acțiune pentru Energia Durabilă recomandă realizarea unor inventare de emisii în anii consecutivi punerii în aplicare a PAED-ului, lucru pe care municipalitatea l-a şi realizat, pentru a observa care sunt rezultatele atinse și progresul făcut în direcția atingerii obiectivului, acela de a reduce cu 20% emsiile de CO2 pâna în anul 2020. Inventarele pentru Monitorizarea Emisiilor (IME) realizate după aprobarea primei strategii climatice în anul 2010, pentru perioada 2011 – 2013 au urmat aceleaşi metode şi principii ca şi IRE. Factorii de emisie utilizați sunt factorii de emisie standard în concordanţă cu principiile Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), care cuprind toate emisiile CO2 produse ca urmare a consumului de energie și combustibil pe teritoriul autorităţii locale, fie direct prin consum de combustibil asociat cu folosirea electricităţii şi termoficării/climatizării în zona acesteia.

Factorii de emisie care au fost utilizați sunt exprimați în tone CO2 /MWh și sunt detaliați mai jos:

Factori de conversie utilizaţi

tone CO2/MWh Sursa

Electricitate 0,701* Factor de emisie Standard IPPC

Motorină 0,267 Factor de emisie Standard IPPC

Benzină 0,249 Factor de emisie Standard IPPC

GPL 0, 231 Factor de emisie Standard IPPC

Gaz natural 0,202 Factor de emisie Standard IPPC

Lemn 0,101 Factor de emisie LCA

Deșeuri municipale 0,330 Factor de emisie Standard IPPC

Factori de emisie utilizați (*Factor de emisie standard pentru România)

Conform recomandărilor din Ghidul PAED și luând în considerare că au fost utilizați factorii Standard IPPC, emisiile care au fost incluse în IRE sunt emisiile de CO2, importanța celorlalte gaze cu efect de seră fiind una redusă.

Unitatea de raportare a emisiilor - tone CO2.

Anul de referinţă pentru Inventarul de emisii este anul 2008 Anul de referinţă pentru Inventarul de emisii este anul 2008

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

41

Factorul de emisie pentru electricitate utilizat a fost factorul de emisie naţional recomandat de standardele IPCC. Energia electrică consumată în cadrul municipalității provine în general din unităţi diferite de producţie din afara municipalităţii, aceasta neavând nici un fel de control asupra emisiilor derivate din unităţile respective, doar la nivelul Companiei locale de Termoficare “COLTERM” S.A. care produce energie electrică prin cogenerare și o introduce în SEN.

S.C. “COLTERM” Timișoara, compania care produce şi distribuie agentul termic are un aport şi la producerea de energie prin cogenerare și o cantitate mare de energie electrică, emisiile aferente acestuia fiind incluse în inventar. În anul 2008, S.C. “COLTERM” S.A. a produs electricitate prin cogenerare şi a utilizat în acest scop cu precădere gazul natural (75%), și într-o proporţie mai mică lignitul (25%). Factorii care au fost luați în considerare la calculul emisiilor de CO2 din aceste procese de către S.C. “COLTERM” S.A. Timișoara.

IRE cuantifică următoarele emisii înregistrate ca urmare a consumului de energie în toate formele ei pe teritoriul localității:  Emisii directe generate prin consumul de energie din sectorul clădiri municipale și clădiri

rezidențiale pe teritoriul municipiului;  Emisii directe generate prin consumul de energie electrică pentru iluminatul public;  Emisii directe generate prin arderea de combustibil (motorină, benzină) pentru sectorul transport;  Emisii generate în procesul de producere a agentului termic utilizat în termoficare, rezultate din

arderea gazului metan, păcurii şi lignitului;  Emisii rezultate din generarea deșeurilor, gestiunea apei şi a apelor uzate la nivelul localității,

inclusiv cuantificarea impactului asociat nămolului produs la stația de epurare a localității obținut ca urmare a epurării apelor reziduale fecaloid-menajere generate în sectoarele de activitate;

Limite, scop şi sectoare

Limitele geografice ale Inventarului de Referintă al Emisiilor de CO2 sunt limitele administrative ale Municipiului Timișoara. IRE cuantifică emisiile înregistrate ca urmare a consumului de energie în toate formele ei pe teritoriul municipalităţii. Acesta acoperă toate sectoarele care reprezintă surse importante de emisii de CO2: clădiri şi instalaţii municipale, clădiri și instalații nemunicipale, clădiri și instalații rezidenţiale, iluminatul stradal, transporturi, tratarea și alimentarea cu apă potabilă, transportul și tratarea apelor reziduale, gestiunea deşeurilor, consumul de energie din industrie. Datele au fost colectate pe baza unui format excel pus la dispoziția echipei PAED a municipiului Timișoara de către unitatea de sprijin (consultant), adresele oficiale și răspunsurile fiind arhivate de către echipa autoritații locale. Principalii furnizori de date au fost identificați încă din faza de iniţiere a proiectului și aceștia sunt în principal: municipalitatea, furnizorul de energie electrică, gaze naturale și agent termic, furnizorul de apă și compania de salubrizare. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor publici și privați se făcea ca și în prezent de către S.C. “Electrica” S.A., din rețeaua națională, prin intermediul unor stații de transformare. În anul 2008 au existat surse de producere a energiei regenerabile la nivel local prin instalațiile de cogenerare de căldură și electricitate gestionate de Compania locală de Termoficare “COLTERM” S.A. Timișoara. Emisiile de CO2 au fost calculate pentru fiecare consumator de energie prin înmulţirea consumului de energie final cu factorii de emisie corespunzători. Metodologia de calcul este detaliată în Instrumentele Excel care au fost puse la dispoziția Echipei PAED de către consultant, fiind utilizată şi pentru perioada 2010 – 2013 în elaborarea Inventarelor de Monitorizare a Emisiilor. Cuantificarea rezultatelor consumurilor energetice la nivelul municipiului Timişoara şi a Inventarului de Referinţă a Emisiilor pentru anul 2008 sunt redate mai jos în tabel, unde sunt evidențiate consumurile la nivelul sectorului/domeniului de activitate, exprimate în MWh/an, respectiv emisii de CO2 în tone/an la nivelul anului 2008.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

42

Consumurile energetice şi Emisiile CO2 per sector, Timișoara, 2008, INCLUSIV Sectorul Industrial

Au fost calculate consumurile finale de energie pentru fiecare sector și emisiile aferente de CO2. Pentru a avea o imagine comparativă a nivelului emisilor de CO2 la nivelul localității a fost calculată amprenta de carbon. Amprenta de carbon este reprezentată de raportul dintre cantitatea de emisii de CO2 produse raportat la numărul de locuitori. În cazul Municipiului Timișoara, cu o populaţie de 311.481 locuitori la nivelul anului 2008, amprenta de carbon exprimată prin tone CO2/capita, la nivelul anului 2008 a fost de 4,82 tone CO2/capita. Facând o comparație cu alte municipii din România precum și cu valoarea la nivel național, municipiul Timișoara se află la un nivel mediu al emisiilor de CO2 comparabil cu valoarea la nivel naţional listat de World Trade Bank în situatia statistică la nivel global unde România avea o amprentă de carbon de 4 tone/capita. Această valoare va impune eforturi din partea autorității locale dar și a comunității vis-a-vis de atingerea țintei de reducere de 20% până în anul 2020.

Amprenta de carbon a diferitelor municipalităţi, anul 2008

Categorie

Consumul final de energie (MWh/an)

Emisii de CO2 (tone/an)

CLĂDIRI , ECHIPAMENTE, INSTALAȚII ŞI INDUSTRII

Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale 288.545,18 77.693,56

Clădiri, echipamente/instalații terțiare (nemunicipale) 486.653,60 212.418,97

Clădiri rezidențiale 1.806.307,85 611.138,85

Iluminatul public municipal 13.119,00 9.196,42

Industria 839.490,41 322.412,43

SUBTOTAL CLĂDIRI, echipamente/instalaţii și industrii 3.434.116,03 1.232.860,23

TRANSPORT

Parcul municipal 799,00 209,27

Transportul public 33.209,00 16.526,47

Transportul privat și comercial 838.679,00 214.662,95

SUBTOTAL TRANSPORT 872.687,00 231.398,69

ALTELE

Gestionarea deșeurilor 0,00 30.007,10

Gestionarea apelor reziduale 0,00 8.591,00

SUBTOTAL ALTELE 0,00 38.598,10

TOTAL 4.306.803 1.502.857

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

43

De la data elaborării şi aprobării Strategiei privind Schimbările Climatice şi a Planului de Acţiune pentru combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara în anul 2010, ca urmare a participării la Proiectul CONURBANT - „An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors” – acronim CONURBANT – cod IEE/10/380/SI2 58 9427, co-finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe al Uniunii Europene, Primăria Municipiului Timişoara a reanalizat Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat la nivelul anului 2008, utilizând Ghidul de elaborare al PAED şi aplicând lecţiile învăţate în urma schimbului de experienţă între partenerii proiectului. Trebuie menţionat faptul că, acest inventar a inclus şi Sectorul industrial, urmând ca pentru acesta, municipalitatea să ia o decizie, dat fiind faptul că, influenţa directă asupra industriei excede sfera de competenţă şi atribuţii a administraţiei publice locale.

Evaluare sectorială

Consumul energetic pe sectoare (MWh) în anul 2008

Analiza sectorială a evidențiat clar situația dezvoltării economice, de mediu și sociale la nivelul municipiului în anul 2008, a identificat sectoarele critice și a reprezentat o bază pentru orientarea viitoarelor acțiuni în sensul îmbunătățirii situației la nivelul sectoarelor, urmărindu-se cu preponderență definirea acțiunilor concrete de diminuare a consumului de energie orientate spre sectoarele în care a fost constatat un impact mai important. Consumul energetic și emisiile de CO2 aferente la nivelul anului 2008, reprezentat în valoare netă și în proporții procentuale specifice diferitelor sectoare analizate sunt reprezentate în grafic.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

44

Raportul cuprinde o evaluare a situaţiei iniţiale, şi anume:  Consumul de energie şi emisiile corespunzătoare de CO2 ale diferitelor sectoare;  Cine produce energie şi cantitatea de energie produsă;  Care sunt cele mai importante surse de energie;  Factorii care influenţează consumul de energie;  Impactul asociat cu consumul energetic al Municipiului Timişoara;  Acţiunile întreprinse de municipalitate în managementul energetic local şi rezultatele acestora;  Identificarea obstacolelor şi barierelor;  Cunoaşterea gradului de conştientizare al actorilor locali – politicieni, cetăţeni în domeniul

conservării energiei, eficienţei energetice şi protecţiei climei;

După cum se poate observa din graficele de mai sus, consumul de energie și implicit emisiile de CO2 din sectorul industrial au o pondere foarte mare, 20,4% din emisiile de CO2 provenind din industrie, acestea fiind rezultatul consumului de energie electrică și mai ales de gaz natural din acest sector (aici nefiind cuantificate consumurile și impactul asociat sectorului industrial aparţinând companiilor EU-ETS). În aceste condiții este necesară analizarea posibilității de a exclude industria din Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă, având în vedere că, gradul de influență şi posibilităţile de intervenţie ori reglementare al autorității publice locale în acest sector este relativ redusă, iar în condițile în care acest sector este responsabil de 20,4% din emisiile de CO2 atingerea unei ținte de reducere de 20% a emisiilor per ansamblu devine o misiune extrem de dificilă. În cazul eliminării sectorului industrial din PAED situația emisiilor de CO2 în perioada 2008 – 2013, aşa cum este reprezentat în graficul de mai jos, indică o pondere ridicată a sectorului rezidenţial, urmat de sectorul transport.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

45

Tabel centralizator al emisiilor de CO2 – FĂRĂ Sectorul INDUSTRIAL

În acest context, emisiile corespunzătoare producerii energiei termice, în sistem centralizat, prin Societatea Comercială „COLTERM” S.A., companie a cărui acţionar este Consiliul Local al Municipiului Timişoara sunt reprezentate în graficul de mai jos:

Categorie

Consumul final de energie (MWh/an)

Emisii de CO2 (tone/an)

CLĂDIRI , ECHIPAMENTE, INSTALAȚII ŞI INDUSTRII

Clădiri, echipamente/instalații municipale și instituționale 288.545,18 77.693,56

Clădiri, echipamente/instalații terțiare (nemunicipale) 486.653,60 212.418,97

Clădiri rezidențiale 1.806.307,85 611.138,85

Iluminatul public municipal 13.119,00 9.196,42

Industria (atribuite CET-ului pentru producția de agent termic)

243,693.43

72,628.34

SUBTOTAL CLĂDIRI, echipamente/instalaţii și industrii 2,838,319.05

983,076.13

TRANSPORT

Parcul municipal 799,00 209,27

Transportul public 33.209,00 16.526,47

Transportul privat și comercial 838.679,00 214.662,95

SUBTOTAL TRANSPORT 872.687,00 231.398,69

ALTELE

Gestionarea deșeurilor 0,00 30.007,10

Gestionarea apelor reziduale 0,00 8.591,00

SUBTOTAL ALTELE 0,00 38.598,10

TOTAL 3,711,006.05 1,253,072.90

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

46

Sectorul transport rămâne sectorul responsabil de cele mai multe emisii, în principal subsectorul transport privat şi comercial. Dacă în anul 2008, la nivelul acestui sector se înregistrau 231.399 tone CO2, trendul crescător al emisiilor a crescut an de an, determinat în principal de numărul tot mai mare al autovehiculelor. Posibilităţile economice ale populaţiei au făcut posibilă achiziţia de mijloace de transport, în special în rândul familiilor care nu deţineau un astfel de mijloc de transport şi chiar achiziţia în cadrul unei familii al celui de-al doilea autoturism, preponderent second-hand, cu provenienţă din vestul Europei. Autovehiculele noi au fost achiziţionate în special de către companii, IMM-uri, prin sistem leasing.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

47

4. SECTORUL CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII MUNICIPALE, TERŢIARE ŞI REZIDENŢIALE

4.1. CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII MUNICIPALE Inventarul bunurilor imobile ale municipiului Timişoara care aparţin domeniului public, elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.213/24.11.1998 este reglementat prin hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Timişoara şi atestate prin Hotărâri ale Guvernului României, fiind supus unor completări şi actualizări permanente, urmare a procesului de inventariere.

În prezent, patrimoniul imobiliar public al Municipiului Timişoara este format din:  Clădiri administrative ale Primăriei Municipiului Timişoara;  100 imobile cu destinaţia de unităţi de învăţământ — 47 grădiniţe, 25 şcoli generale, 28 licee şi grupuri

şcolare, împreună cu terenul aferent acestora;  4 spitale – Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă, Spitalul Clinic pentru Copii „Louis Ţurcanu”, Spitalul

Clinic de Boli Infecţioase „Dr. V. Babeş” şi Spitalul de Obstetrică – Ginecologie „Dr. D. Popescu” – cu activităţi derulate în mai multe imobile şi clădiri, în administrarea spitalelor;

 Complexul Bastionul Cetăţii, Casa FAENZA, Căminul de bătrâni din strada I.M Klein;  13 imobile în care funcţionează cabinete şi dispensare medicale;  8 obiective cu destinaţia de ştranduri, baze sportive, baze de agrement şi săli de sport;  Sala CAPITOL şi Grădina de Vară CAPITOL aflate în folosinţa Filarmonicii BANATUL Timişoara;  Sala de Sport nr. 2 din Strada Robespierre nr. 2, aflat în administrarea Teatrului Naţional „Mihai

Eminescu”;  Grădina Zoologică din Timişoara;  Pieţe aflate în concesiune la S.C. „PIEŢE” S.A. — Piaţa Iosefin, Piaţa 700, Piaţa Bălcescu, Piaţa Soarelui şi

Piaţa Grigore Alexandrescu;  5 cimitire – Cimitirele Calea Şagului, Rusu Şirianu, Calea Buziaşului, Calea Lipovei, Cimitirul din Strada

Stuparilor;  2 capele (Piaţa 700 şi strada Pietrosul) şi 2 biserici (Piaţa Romanilor şi strada Vârful cu Dor);  12 WC-uri publice, 10 poduri, 4 pasarele, 2 pasaje;  Bunuri de natura domeniului public care deservesc transportul public (clădiri, linii de cale, etc);  Bunuri de natura domeniului public care asigură alimentarea cu energie termică a municipiului

(centrale, puncte termice, etc);

SECTORUL CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII MUNICIPALE, TERŢIARE ŞI REZIDENŢIALE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

48

Consumul energetic eficient în clădiri - Renovarea clădirilor

În implementarea politicilor pentru eficienţă energetică, un rol important îl are intervenţia la nivelul clădirilor aparţinând organismelor publice.

În limita bugetelor anuale, 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală trebuiesc renovate anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în cap.IV "Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor" din Legea nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată. Acest procent se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu suprafeţe utile totale de peste 500 mp. deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, care, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor. După 9 Iulie 2015, pragul de 500 mp suprafaţă utilă totală a clădirii va fi redus la 250 mp.

În cazul în care autoritatea competentă extinde obligaţiile prevăzute de cele mai sus şi la structuri ale administraţiei publice locale, procentul de 3% se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 mp. şi, începând cu 9 iulie 2015, de peste 250 mp, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală şi de aceste structuri ale administraţiei publice locale, care, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE.

Pentru aplicarea acestor prevederi, toate departamentele administrative ale administraţiei publice centrale identifică din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului clădirile încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, care, la 31 decembrie 2013, au suprafeţe utile totale de peste 500 mp şi, până la 9 iulie 2015, de peste 250 mp, întocmesc inventarul acestora, îl actualizează anual, răspunzând pentru completitudinea, realitatea şi exactitatea datelor, şi îl pun la dispoziţia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet. Inventarul cuprinde următoarele informaţii:

a) suprafaţa totală, în metri pătraţi; b) datele energetice relevante.

Organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional şi local, precum şi organismele care se ocupă de locuinţele sociale reglementate de dreptul public sunt încurajate, potrivit competenţelor şi structurilor administrative ale acestora:  să adopte un plan de eficienţă energetică, de sine stătător sau ca parte a unui plan general privind

clima sau mediul, care să conţină obiective şi acţiuni specifice privind economia de energie şi eficienţa energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor administraţiei publice.

 să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice;  să utilizeze, după caz, societăţi de servicii energetice şi contracte de performanţă energetică

pentru a finanţa renovările şi a implementa planurile de menţinere sau de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe termen lung.

Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică, îmbunătăţirea sistemului de iluminat interior şi automatizarea acestuia. Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare.

4.2. CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII NEMUNICIPALE – TERȚIARE

Clădirile, echipamentele şi instalaţiile din sectorul terţial (nemunicipal) vizează în primul rând clădirile publice de interes judeţean şi naţional (instituţii descentralizate), spaţii de servicii situate în special la parterul blocurilor de locuinţe, destinate diferitelor tipuri de servicii: birouri, sedii şi filiale ale unor instituţii financiare şi bancare, funcţiuni şi servicii diverse, partere comerciale. Acest sector este dificil de analizat şi evaluat, furnizorii de utilităţi publice analizând sectorul terţiar diferit unele de altele. Totuşi, pentru respectarea structurii IRE şi al PAED, acestui sector i-au fost incluse măsuri şi acţiuni concrete, corespunzătoare sectorului public – municipal, dificultăţile constând în monitorizarea în

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

49

viitor a acestor clădiri, supuse tranzacţiilor comerciale şi circuitului civil al imobilelor. Este posibil ca în viitor o serie de clădiri terţiare să fie incluse în alte sectoare, în special în sectorul rezidenţial şi într-o mai mică măsură în sectorului municipal.

Clădirile din sectorul municipal şi terţiar (nemunicipal) pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime, formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi, există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie, condiţionare a aerului, echipamentele de birou. Standardele de consum pentru clădirile municipale şi terţiare pot oferi indicii pentru orice tip de clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de poziţionare al clădirilor în comparaţie cu altele similare dar şi un stimulent important de acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială. Soluţiile cele mai la îndemâna municipalităţii dar şi a proprietarilor/deţinătorilor de clădiri din domeniul terţiar sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii şi ocupanţii acestora. Economiile administraţiei publice şi a proprietarilor pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare, ci doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi:  Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;  Reduceri de costuri;  Beneficii pentru mediu;  O imagine bună a instituţiei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;

Soluţiile sunt: Responsabilizarea şi angrenarea personalului – de la top management până la ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om politic şi conducătorii instituţiilor. Implicarea angajaţilor se realizează prin conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajarea revizuirii practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante. Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului unde energia este risipită şi poate fi economisită. Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate. Echipamentele de birou, în special cele IT din administraţia locală şi alte instituţii contribuie consistent la costuri, reflectate în factura de energie. Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt:  Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la reducerea consumului de

energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire;

 Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină;  Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale;  Întreţinerea echipamentelor pentru a obţine performanţele optime în funcţionare, inclusiv cele

energetice;  Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de dezactivare a

echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile de mediu determinate de aceste practici;

 Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului, corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

50

4.3. CLĂDIRILE DIN SECTORUL REZIDENŢIAL

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire la clădirile rezidenţiale şi a celor din sectorul municipal şi terţiar. Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele date:

Consumurile energetice şi impactul asociat acestor consumuri în sectorul rezidenţial

Sectorul rezidenţial este responsabil pentru un consum energetic de 1.806.307,85 MWh la nivelul anului de referinţă 2008. Aceste consumuri au ca surse de energie primară: energia electrică, gazul natural, încălzirea prin sistemul de termoficare centralizat şi biomasa - lemnul pentru încălzire.

În ceea ce priveşte descrierea sectorului rezidenţial, trebuie menţionat faptul că, pe lângă clădirile istorice, o mare parte a locuinţelor au fost edificate în perioada comunismului, caracteristica principală fiind standardizarea şi calitatea redusă. Blocurile de locuinţe cu apartamente edificate în respectiva perioada erau gândite cu apartamente cu 1-2, 3 şi mai rar 4 camere, anoste, costurile de execuţie reduse constituind principalul criteriu, în detrimentul total al aspectului estetic, al termoizolaţiei şi al eficienţei energetice. Cu părţi de uz comun, dificil de întreţinut, în general, aceste locuinţe nu asigurau confortul locuitorilor.

Datele statistice Valoare

Numărul de locuinţe convenţionale 2013: 131.270

Forma de proprietate

Privată particulară Număr: 127.841

% faţă de total: 97%

De stat: Număr: 2.514

% faţă de total: 1,9%

Privată de grup: Număr: 557

% faţă de total: 0,4%

Cooperatistă: Număr: 40

% faţă de total: 0%

Asociativă: Număr: 118

% faţă de total: 0,1%

A cultelor religioase: Număr: 200

% faţă de total: 0,2%

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

51

După anul 1990, dimensiunile locuinţelor au crescut simţitor, statisticile arătând o creştere anuală de 5% până în anul 2005. Avântul imobiliar a determinat nu numai o creştere a dimensiunilor noilor locuinţe, cu dotări şi facilităţi tot mai diverse, dar şi la o creştere a suprafeţelor construite, numeroşi locuitori optând pentru locuinţe individuale cu curte şi grădină.

Oamenii preferă să locuiască în locuinţe sau case din ce în ce mai mari. Acest fapt rezultă din statisticile europene, iar România şi implicit Municipiul Timişoara se încadrează acestor tendinţe generale.

Sursa: EuroStat, “Consolidarea capacităţilor de planificare spaţială – Precondiţie pentru dezvoltare urbană sustenabilă” – Banca

Mondială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene

O altă caracteristică a sectorului rezidenţial este faptul că, locuinţele sunt în mare parte proprietate personală, datorită faptului că, după anul 1989 o mare parte a stocului de locuinţe a fost supus vânzării în vederea oferirii stabilității sau unei forme de depozitare a valorii. În România, procentul de locuinţe proprietate personală este de 90,5%, Timişoara încadrându-se în această tendinţă.

Sursa: EuroStat, “Consolidarea capacităţilor de planificare spaţială – Precondiţie pentru dezvoltare urbană sustenabilă” – Banca

Mondială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene

Un alt aspect legat de eficienţa energetică este strâns legată de sistemul de iluminat interior al clădirilor. Reconsiderarea modului de iluminare a locuinţele este esenţială pentru asigurarea eficienţei energetice în sectorul clădirilor, fie ele municipale, terţiare sau rezidenţiale. O bună mediatizare şi cunoaştere a opţiunilor de îmbunătăţire, a întrebuinţărilor fiecărui tip de lampă, a beneficiilor sub aspectul eficienţei energetice şi a economiei de energie va conduce la atingerea ţintelor dedicate acestui sector. În cele ce urmează sunt redate tipurile cele mai uzitate de lămpi, opţiunile, întrebuinţările concrete şi beneficiile sub aspectul economiei de energie.

Trebuie subliniat faptul că, acolo unde este posibil, folosirea luminii naturale trebuie să primeze, fiind cel mai eficient mod de iluminat. În lipsa iluminatului natural se impune completarea sistemului natural cu cel artificial, corespunzător cantitativ şi calitativ cu activitatea desfăşurată, în vederea asigurării confortului luminos.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

52

Tip de lampă Întrebuinţări Opţiunea pentru eficienţă

energetică Beneficii ale economisirii

de energie

Becuri Tugsten

Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie.

Înlocuire cu becuri economice.

Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare.

Neoane fluorescente de 38 mm (T12)

Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi biblioteci.

Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic

Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare.

Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate

Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele

Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare.

Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare.

Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută

Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.

Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide.

Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă.

Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W

Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci.

Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse.

30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic.

Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare

Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc.

Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru.

Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisim energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between civil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

În toate deciziile pe care le ia, municipalitatea trebuie să fie un factor motivator şi iniţiator de reglementări energetice locale. Pentru minimizarea emisiilor de CO2 la nivel local, autoritatea publică locală poate să intervină în mod esenţial în două faze esenţiale pe durata existenţei unei clădiri, şi anume:  În faza de proiectare şi construire a unei clădiri noi;  În faza de reabilitare, modernizare ori extindere a unei clădiri existente;

În acest sens trebuie menţionat faptul că, Legea nr.372/13.12.2005 privind performanţa energetică a clădirilor stabileşte cerinţele minime pentru performanţa energetică a clădirilor noi precum şi pentru clădirile existente care sunt supuse lucrărilor de modernizare şi prevederi legale privitoare la inspecţia

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

53

cazanelor, centralelor termice şi instalaţiilor de încălzire, inspecţii care pot releva măsurile de reducere a consumurilor de energie şi a limitării emisiilor. Totodată, autoritatea publică locală poate acorda scutiri sau reduceri de la plata impozitului pentru locuinţa de domiciliu/terenul aferent clădirii pentru persoanele fizice care execută intervenţii pe cheltuială proprie şi reabilitări ale clădirilor. Consiliul Local al Municipiului Timişoara adoptă anual astfel de hotărâri, de sprijinire a persoanelor fizice, potrivit prevederilor Codului Fiscal, în concluzie putem afirma că, legislaţia naţională şi actele normative locale sprijină şi favorizează eficienţa energetică şi implicit reducerea emisiilor de bioxid de carbon, respectarea legislaţiei având un impact major asupra reducerii amprentei de carbon în ceea ce priveşte sectorul clădiri şi în mod particular al clădirilor din sectorul rezidenţial.

Ca iniţiator de proiecte locale de dezvoltare, deciziile municipalităţii afectează direct consumul de energie. Primăria Municipiului Timişoara, ca promotor al unor investiţii proprii, poate constitui un exemplu în ceea ce priveşte calitatea proiectelor, materialelor utilizate şi a echipamentelor şi instalaţiilor utilizate pentru execuţia acestora, care să inspire şi să determine replicare bunelor practici.

Proprietarii de apartamente şi clădiri din sectorul rezidenţial, societăţile comerciale, precum şi marii consumatori industriali din oraş, sunt cei care influenţează comportamentului de consum energetic în municipiul Timişoara, care poate fi unul responsabil, direcţionat către utilizarea raţională a resurselor energetice, epuizabile sau către risipă. Asupra cetăţenilor care influenţează sectorul rezidenţial şi instituţiile ori micile companii din sectorul terţiar, municipalitatea nu are o cale directă de influenţă şi acţiune. Cu toate acestea, consumatorii pot fi motivaţi să adopte măsuri de creştere a eficienţei energetice şi de reducere a consumului de energie. În acest sens, ca promotor al politicilor energetice locale şi fiscale, Municipiul Timişoara poate să adopte facilităţi fiscale de sprijinire a unor categorii de utilizatori şi de stabilire a unor tarife pentru servicii publice locale, de natură să contribue la realizarea unor investiţii, reabilităţi sau modernizări de natură să conducă la eficienţă energetică şi producerea de enerie din surse regenerabile.

În vederea atingerii obiectivului general, este necesară implementarea unor proiecte de dezvoltare, acţiuni şi măsuri după cum urmează: 1. Realizarea auditului energetic pentru toate clădirile municipale şi etichetarea lor energetică –

măsură care are ca scop cunoaşterea situaţiei energetice a fiecărei clădiri în parte, precum şi a măsurilor concrete care trebuie aplicate în scopul eficientizării energetice.

2. Realizarea până în anul 2016 a unui studiu de eficienţă energetică la cinci clădiri publice, în vederea găsirii celor mai bune metode de eficientizare energetică şi posibilitatea replicării acestora către alte clădiri aparţinând municipalităţii Timişoara, în vederea atingerii criteriilor de clădiri cu consum de energie aproape zero – măsură care are ca obiectiv găsirea celor mai bune soluţii, de ultimă generaţie, bazate pe o analiză cost – beneficiu realist, aplicabile unor clădiri publice municipale (şcoli, grădiniţe, clădiri administrative, de cultură şi sportive), astfel încât în viitorii ani să se implementeze doar soluţiile energetice care au cele mai bune rezultate.

3. Reabilitarea termică a clădirilor municipale prin lucrări la minim 5 clădiri publice/an până în anul 2020 – fiind prioritare clădirile publice municipale pentru care există deja întocmite documentaţii tehnico – economice, urmând a fi reabilitate clădirile funcţie de gradul de ierarhizare al performanţei energetice şi potenţialului de reducere a consumurilor energetice.

4. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic prin

Obiectivul principal al PAED în cadrul Sectorului clădiri, echipamente/instalaţii municipale, terţiare şi rezidenţiale îl constituie transformarea Timişoarei într-un oraş verde, cu un patrimoniu de clădiri publice, private şi comerciale eficiente energetic, atractive estetic şi cu un grad de confort ridicat, printr-o creştere a gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă, prin intermediul unei populaţii - partener solid al municipalităţii, tot mai conştiente de respectul pentru mediul înconjurător, utilizării responsabile a resurselor naturale, propice bunăstării şi sănătăţii populaţiei.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

54

lucrări la minim 5 clădiri publice municipale/an până în anul 2020 – măsură care are ca scop realizarea de intervenţii asupra instalaţiilor electrice, constând în implementare sisteme de contorizare inteligentă a energiei electrice, înlocuirea iluminatului cu incandescenţă cu lămpi cu eficienţă energetică ridicată, cu posibilităţi de reglaj funcţie de program şi cu durata mare de viaţă, în scopul reducerii consumului de energie electrică şi creşterea confortului luminos.

5. Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde menajere şi energiei electrice la clădiri publice, prin investiţii la un număr de 25 clădiri publice municipale (unităţi de învăţământ care deţin cantine, facilităţi sportive, cămine şi facilităţi sociale) până în anul 2020 inclusiv prin considerarea producerii energiei prin utilizarea pompelor de căldură sol-sol şi recuperarea căldurii prin sistemele de ventilare a clădirilor – luarea ca bună practică a sistemului realizat la ICAM – măsură care are ca scop montarea de panouri solare şi fotovoltaice pe clădirile publice municipale care nu sunt evidenţiate ca făcând parte din patrimoniul istoric, utilizarea pompelor de căldură şi a bunelor practici în domeniu şi promovarea sistemelor de ventilaţie cu recuperare de căldură, sistem ce asigură simultan şi necesităţile de ventilaţie cât şi pe cele de încălzire necesare unei clădiri.

6. Implementarea măsurilor organizatorice interne, de reducere a infiltrațiilor de aer rece și de etanșare a anvelopei vitrate (uşi, ferestre, luminatoare, guri de ventilaţie) în clădirile publice municipale – măsură care va conduce automat la o economie de minim 5% de energie pentru încălzire în condiţile în care se iau măsuri imediate de etanşare/izolare. Măsura este implementabilă pe termen scurt, costurile aferente acesteia fiind reduse şi cu potenţial de economisire ridicat.

7. Monitorizarea permanentă a consumurilor energetice din clădirile administrative, unități de învățământ, clădiri publice aparţinând municipalităţii prin utilizarea aplicaţiei (software) specializat EMS – sistem de monitorizare energetic care va conduce la actualizarea permanentă a bazei de date care să conţină informaţii tehnice detaliate privitoare la clădirile publice din patrimoniul municipal şi evidenţa consumurilor de energie electrică, energie termică, gaz natural şi apă, în scopul creării unui sistem de monitorizare permanent al clădirilor publice, a consumurilor energetice, precum şi a lucrărilor de eficientizare energetică efectuate, a tipului, stadiului şi rezultatelor acestora.

8. Verificarea infrastructurii de încălzire, contorizare, termostatare a instituţiilor publice. Montarea de termostate ambientale în şcoli în vederea eficientizării sistemului de încălzire a clădirii şi scăderea consumurilor lunare pe timp de iarnă – măsură care va contribui la reducerea consumului de energie, în special în perioada orelor în care clădirea nu este utilizată, a zilelor de sfârşit de săptămână şi a vacanţelor şcolare.

9. Responsabilizarea unei persoane în fiecare instituţie cu privire la monitorizarea consumurilor şi a verificărilor la faţa locului privind consumurile efective.

10. Alocarea către instituţiile publice a unor ţinte procentuale anuale de reducere din total consum pe anul următor faţă de anul precedent şi informarea cu privire la posibilităţile de reducere a consumurilor energetice şi a costurilor aferente – măsură care se va implementa gradual, în scopul conştientizării aspectelor legate de posibilităţile de reducere a consumurilor energetice şi de implicare a conducerii unor instituţii publice municipale şi a tuturor angajaţilor şi utilizatorilor acestora în atingerea obiectivelor şi ţintelor asumate.

11. Elaborarea unor proiecte tip de clădiri publice municipale nZEB (consum de energie aproape zero) noi - 5 proiecte până în anul 2017 – în vederea realizării unor proiecte demonstrative, aplicabile atât clădirilor publice, dat fiind faptul că, la nivelul municipiului - a universităţilor, experţilor energetici şi arhitecţilor există cunoştinţele necesare elaborării unor proiecte. Transferul de cunoştinţe şi popularizarea bunelor practici la nivel local şi regional, prin aceste proiecte demonstrative va conduce la aplicarea la o scară mai largă a acestui concept, în vederea dezvoltării durabile a municipiului.

12. Protejarea şi reabilitarea patrimoniului istoric construit al Municipiului Timişoara prin măsuri de reabilitare termică a clădirilor şi integrarea unor măsuri de eficienţă energetică a clădirilor, prin utilizarea celor mai bune soluţii tehnice existente la nivel local – măsură care are ca scop

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

55

aplicarea celor mai bune tehnici şi soluţii de reabilitare termică şi energetică, dat fiind faptul că, imobilele istorice au pondere mare în special în cartierele istorice ale municipiului Timişoara.

13. Promovarea reabilitării termice a clădirilor din sectorul terţiar din municipiul Timişoara în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, cu un ritm de 5% de an din totalul clădirilor aparţinând sectorului terţiar – măsură care va necesita o bună colaborare şi cooperare cu sectorul rezidenţial, care trebuie cooptat în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor alocate acestui sector;

14. Proiectarea/reabilitarea sistemelor de iluminat pe principii de eficienţă energetică şi montarea componentelor de control automatizat al funcționării cu respectarea Directivei 2002/96/EC;

15. Implicarea companiilor pentru servicii energetice (ESCO) prin promovarea beneficiilor Contractelor de Performanţă Energetică CPE în diferite sectoare de activitate, prin realizarea de work-shop-uri de informare şi implicare a părţilor interesate - 1 eveniment anual – dat fiind faptul că, implementarea soluţiilor de eficienţă energetică şi a instalaţiilor care valorifică sursele de energie regenerabilă (energia solară, energia geotermală), presupune un nivel investiţional important, cooptarea companiilor pentru servicii energetice de tip ESCO şi organizarea unor seminarii, ateliere de lucru şi campanii de informare fiind extrem de importante. Diseminarea rezultatelor de succes, a bunelor practici în implementarea măsurilor EE şi utilizarea energiei din SER vor impulsiona abordările din această perspectivă.

16. Promovarea îmbunătăţirii performenţei energetice a clădirilor individuale din sectorul terțiar cu o suprafață mai mare de 1.000 mp și introducerea de colectoare solare termice pentru 30% din consumul anual de apă caldă de consum - 50 agenți economici – constituie o măsură de informare şi conştientizare asupra acestor posibilităţi şi a beneficiilor pe care le aduce utilizarea energiei din SER; această măsură este însă extrem de sensibilă din perspectiva finanţării acestei măsuri, ştiut fiind faptul că, perioada de amortizare a unor asemenea instalaţii este mare, în condiţiile unui nivel investiţional semnificativ.

17. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara, cu un ritm de 50 blocuri de locuinţe /an din totalul blocurilor cu locuinţe/condominii – constituie o măsură care trebuie susţinută de municipalitate, în cadrul diverselor programe naţionale în domeniu;

18. Promovarea reabilitării termice a clădirilor private din municipiul Timişoara în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor - prin realizarea de acţiuni de informare şi conştientizare în rândurile cetăţenilor privind beneficiile aduse de aceste lucrări – este o măsură care trebuie încurajată la nivel local, în special în ceea ce privesc clădirile rezidenţiale, însă numai prin aplicarea celor mai bune materiale şi tehnici de reabilitare termică, cu luarea în considerare atât a anvelopei opace (faţadă, soclu, acoperiş, planşee) cât şi a anvelopei vitrate a clădirii (uşi, ferestre, luminatoare, guri de ventilaţie).

19. Promovarea instalării de panouri solare pentru prepararea apei calde menajere la clădirile rezidenţiale care au orientare sudică, cu un ritm de 2%/an din totalul clădirilor cu expunere sudică din Municipiul Timişoara – măsură care va contribui la reducerea consumurilor asociate preparării apei calde menajere şi chiar la aport la încălzirea locuinţei în sezonul rece al anului.

20. Promovarea instalării de panouri fotovoltaice în sistem off-grid, pentru producerea de energie electrică, PV cu o putere cuprinsă între 1-3 KW, cu un ritm de 2%/an din numărul imobilelor cu acoperişuri cu expunere sudică din municipiul Timişoara – măsură care va contribui la creşterea producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile în aplicaţii casnice, în primă fază în sistem off-grid, pentru asigurarea în parte a necesarului de energie, dat fiind faptul că procedurile de instalare a unor sisteme PV on-grid presupun o serie de proceduri de autorizare extrem de lungi şi costisitoare.

21. Promovarea prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara a unor măsuri de sprijin a proprietarilor de clădiri rezidenţiale în vederea acordării de facilităţi fiscale la plata impozitului pe clădiri în cazul unor investiţii de eficientizare energetică/amplasarea de panouri fotovoltaice/panouri solare/pompe de căldură şi alte soluţii de eficienţă energetică şi utilizare a surselor de energie regenerabilă, realizate la clădirile aflate în proprietate, pentru locuinţa de domiciliu – măsură de ordin fiscal care să contribuie la promovarea şi sprijinirea investiţiilor

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

56

persoanelor fizice în EE şi producerii energiei din SER în sectorul rezidenţial; 22. Promovarea montării de termostate pentru controlul temperaturii ambientale în clădirile

rezidenţiale – măsură care poate contribui la reducerea consumului de energie la nivelul clădirilor rezidenţiale încălzite prin centrale proprii.

23. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic - au ca scop completarea sau schimbarea sistemelor clasice de încălzire şi producere apă caldă, cu sisteme care utilizează resurse regenerabile de energie prin instalarea de panouri termosolare pentru producerea apei calde şi aportului la încălzire, la schimbarea sistemului clasic de încălzire cu sisteme care utilizează pompe de caldură, în scopul reducerii consumului de gaz metan cu 10% şi de energie electrică cu 2,5%, realizării de investiţii în sisteme de producere a energiei electrice prin utilizarea energiei solare pentru asigurarea consumului propriu al clădirilor prin instalarea de panouri fotovoltaice.

24. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe, prin implicarea unui număr de 10.000 locuinţe până în anul 2020 – măsură care doreşte să familiarizeze cetăţenii cu privire la monitorizarea zilnică şi lunară a consumurilor, pentru identificarea surselor de consum de energie şi luarea măsurilor de modernizare a echipamentelor, înlocuire a aparatelor eletrocasnice vechi şi/sau ineficiente energetic şi de asigurare a controlului consumurilor casnice în general;

25. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic, pentru clădirile individuale încălzite cu lemne – în scopul reducerii consumului, asigurării confortului termic şi prevenirii accidentelor;

26. Elaborarea unor proiecte tip de clădiri rezidenţiale unifamiliale sau nZEB (clădiri cu consum energie aproape zero) noi - 3 proiecte până în anul 2017 - proiecte demonstrative, aplicabile clădirilor rezidenţiale, care vor conduce la aplicarea la o scară mai largă a acestui concept, în vederea dezvoltării durabile a municipiului şi a fondului locativ construit.

Ţinta de reducere a emisiilor:

În Sectorul CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII MUNICIPALE se estimează o reducere a consumului de energie cu 46.790 MWh/an și o reducere a emisiilor de CO2 cu 13.870 tone [t/an] până în 2020.

În Sectorul CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII TERŢIARE (NEMUNICIPALE) se estimează o reducere a consumului de energie cu 45.511 MWh/an și o reducere a emisiilor de CO2 cu 19.176 tone [t/an] până în 2020.

În Sectorul CLĂDIRI REZIDENȚIALE se estimează o reducere a consumului de energie cu 321.648 MWh/an și o reducere a emisiilor de CO2 cu 92.771 tone [t/an] până în 2020.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

57

5. SECTORUL ILUMINAT PUBLIC Sistemul de iluminat public din Municipiul Timişoara este concesionat în baza Contractelor de concesiune nr.SC2005-18129/21.10.2005 încheiat cu S.C. „ELBA” S.A. pentru partea de Nord a municipiului faţă de Canalul Bega şi nr.SC2005-18128/21.10.2005 încheiat cu S.C. „AEM” S.A. pentru partea de Sud a municipiului faţă de Canalul Bega, pe o perioadă de 10 ani (2005-2015).

În baza contractelor mai sus menţionate, se execută lucrări de modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural, întreţinere sistem de iluminat public şi iluminatul festiv de sărbători.

Anul 2002 a constituit anul demarării lucrărilor de modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public, în perioada 2002 – 2007 fiind modernizate un număr de 14.258 puncte luminoase.

Astfel, la nivelul anului 2008, reţeaua de iluminat public reprezintă 565 km, fiind supusă unor extinderi etapizate, ca urmare a edificării noilor zone rezidenţiale şi extinderii ariei urbane prin planuri urbanistice zonale.

În anul 2013 reţeaua de iluminat public a avut o lungime de 624,55 km, evoluţia lungimii reţelei de iluminat public în perioada 2008 – 2013 fiind reflectată în graficul de mai jos.

SECTORUL ILUMINAT PUBLIC

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

58

Funcţie de intensitatea luminii exterioare, sistemul de iluminat public porneşte în mod automat de la orele 17.30 în perioada de iarnă şi de la orele 21.30 în perioada verii, funcţionând în general până la orele 7.00 dimineaţa sau mai devreme în perioada verii.

În prezent, întregul sistem de iluminat public a fost modernizat prin înlocuirea lămpilor cu vapori de mercur cu surse de lumină cu lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune. Durata de viaţă a unui astfel de corp este de ~30.000 h. (peste 8 ani) luând în considerare o durată zilnică de funcţionare de 10 h. Eficientizarea energetică a sistemului existent ridică noi provocări, bunele practici în domeniul eficienţei energetice în iluminatul public al unor oraşe europene demostrând rezultate notabile în reducerea consumului de energie electrică prin implementarea tehnologiei LED de putere, a căror durată de viaţă este ~ 50.000 h., fiind eficiente energetic şi având costuri de mentenanţă minime.

În prezent, la nivelul municipiului Timişoara există un număr de peste 21.000 puncte luminoase. Gradul de acoperire a serviciilor publice de iluminat public este în prezent de 93% din străzile municipiului, diferenţa de 7% constituindu-se din străzile care se dezvoltă.

Patrimoniul Timişoarei cuprinde o serie de clădiri istorice, monumente, biserici care sunt emblematice, reprezentând repere importante în viaţa social-culturală a oraşului.

Punerea în valoare a acestor clădiri s-a realizat printr-un sistem de iluminat arhitectural, prin utilizarea cu preponderenţă a tehnologiei LED, care asigură punerea în valoare a elementelor constructive ale faţadelor.

Printre clădirile emblematice puse în valoare prin iluminat arhitectural amintim: Catedrala Metropolitană, Domul Catolic din Piaţa Unirii, Podul Tinereţii, Biserica Ortodoxă de pe str. Dej, Monumentul Fecioara Maria din Piaţa Maria, Podul Decebal, Biserica Romano – Catolică din Piaţa Nicolae Bălcescu, Biserica Ortodoxă de pe strada Ştefan cel Mare, imobilul care adăposteşte Biserica Reformată din Piaţa Maria, Monumentul Sf. Nepomuk din Piaţa Libertăţii, Biserica Millenium, etc.

Consumul de energie electrică pentru sistemul de iluminat public

La nivelul anului 2008, anul de referinţă, consumul de energie electrică a fost de 13.118,70 MWh, impactul asociat acestui consum cuantificat în emisii de CO2 fiind de 9.196,2 tone.

Din analiza consumului de energie electrică în perioada 2002 – 2007 rezultă că, în anii 2003 şi 2004 consumul de energie electrică a crescut, deoarece au fost executate lucrări de extindere a reţelei de iluminat public. În anii 2005, 2006 şi 2007 au fost executate lucrări de modernizare a iluminatului public, lucrări care au implicat înlocuirea de corpuri învechite cu unele performante, ceea ce a dus la scăderea consumului de energie electrică.

Eficienţa energetică a sistemului de iluminat public va necesita în viitor asigurarea de servicii de proiectare luminotehnică a unor obiective: străzi, alei, clădiri, cu programe specializate, în vederea asigurării de soluţii integrate moderne, eficiente energetic, care să permită obţinerea de parametri cantitativi şi calitativi recomandaţi de Comisia Internaţională de Iluminat (CIE) şi standardele naţionale în domeniu. În acest sens se vor efectua şi măsurători ai parametrilor specifici.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

59

În vederea eficientizării sistemului de iluminat public la nivelul Municipiului Timişoara se impun măsuri şi acţiuni care să urmărească:

1. Realizarea unui audit al sistemului de iluminat public din Municipiul Timişoara - componentă esenţială în politica de eficienţă energetică la nivelul sistemului de iluminat public, care va permite identificarea celor mai bune măsuri pentru reducerea consumului energetic;

2. Implementarea soluţiilor integrate de telegestiune/telemanagement a sistemului de iluminat public (posibil până la nivel de punct luminos sau punct de aprindere), în vederea reducerii energiei electrice consumate, respectiv eficientizarea activităţii de întreţinere, prin optimizarea calendarului de funcţionare şi reducerii fluxului luminos în anumite intervale orare (spre exemplu 0.00 – 6.00).

3. Realizarea unor studii, proiecte demonstrative/pilot pentru diferite aplicaţii ale soluţiilor de telemanagement, reducerii fluxului luminos, optimizare orar funcţionare, amplasare corpuri de iluminat în diferite configuraţii geometrice de drum cu efectuarea măsurătorilor parametrilor specifici.

4. Instalarea de sisteme fotovoltaice pentru iluminat public – cu ansambluri care utilizează cea mai la îndemână sursă de energie regenerabilă (SER) – lumina solară, în special în zonele/străzile izolate, curţi, parcuri, scuaruri, faleze şi grădini. Sistemele fotovoltaice pentru iluminat public cuprind panouri fotovoltatice, invertoare AC/DC, baterii pentru stocarea energiei electrice care asigură funcţionarea independentă a aparatului de iluminat public.

5. Modernizarea sistemului de iluminat public prin utilizarea tehnologiei LED, în mod etapizat, inclusiv prin analizarea oportunităţii încheierii unor contracte de performanţă energetică (CPE) cu companii pentru servicii energetice de tip ESCO (Energy Service Company).

6. Utilizarea tehnologiei LED în proiectele de iluminare arhitecturală a clădirilor şi obiectivelor arhitecturale locale şi pentru iluminatul festiv de sărbători, măsură care se află în fază de implementare şi care va contribui la punerea în valoare a unor clădiri istorice şi ansambluri arhitecturale, în scopul promovării culturale şi turistice a municipiului, dar şi la serbarea sărbătorilor festive în mod sustenabil.

7. Instalarea unor senzori de prezenţă/mişcare pentru aparate de iluminat public din zonele periferice ori mai puţin circulate/traficate – măsură care va reduce consumul energetic în condiţiile de circulaţie ori trafic reduse.

8. Înlocuirea treptată a consolelor şi sistemelor de prindere cu unele noi, estetice, rezistente.

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul ILUMINAT PUBLIC se estimează o reducere a consumului de energie cu 4.920 MWh/an și o reducere a emisiilor de CO2 cu 3.449 tone [t/an] până în 2020.

Obiectivul principal al PAED în cadrul Sectorului iluminat public îl reprezintă asigurarea unui iluminat public modern, cu un aspect estetic ridicat, a siguranţei şi confortului în trafic şi pentru circulaţia pietonală, eficient din punct de vedere energetic, cu un grad de acoperire cât mai mare la nivelul Municipiului Timişoara şi cu costuri de mentenanţă minime.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

60

6. SECTORUL TRANSPORT

Traficul rutier pe teritoriul municipiului Timişoara

Teritoriul administrativ al municipiului Timişoara este străbatut de o reţea rutieră densă, formată din drumuri europene, naţionale, judeţene şi oraşeneşti/comunale. Reţeaua asigură conexiunea municipiului Timişoara cu localităţile învecinate dar şi la nivel regional şi internaţional, fiind un important nod de comunicaţii cu Europa de Vest. Principalele căi de comunicatii sunt reprezentate de:  Drumul european E 70, care asigură conexiunea dinspre Serbia cu sudul ţării şi capitala

Bucureşti, prin Timişoara - drum modernizat;  Drumul european E 671, care strabate vestul ţării, de la Nord la Sud, trecând prin Timişoara -

drum modernizat;  Drumul naţional DN 6, limita de judeţ–Lugoj-Sânnicolau-Cenad-frontiera Ungariei şi străbate

teritoriul zonei la Nord–Vest, pe un tronson de 7,1 km;  Drumul naţional DN 59, Timişoara-Moraviţa-frontiera cu Serbia, străbate teritoriul municipiului

Timişoara la Sud–Vest, pe un tronson de 3,25 km.  Drumul naţional DN 59 A, Timişoara–Jimbolia–frontiera cu Serbia, străbate teritoriul

municipiului Timişoara la Vest, pe un tronson de 2 km;  Drumul naţional DN 69, Timişoara–Ortişoara–limita de judeţ, strabate teritoriul municipiului

Timişoara la Nord–Nord–Vest, pe un tronson de 2,3 Km;  Drumul judeţean DJ 591, Timişoara–Sînmihaiul Român–Cenei, se află la Vestul teritoriului, pe

un tronson de 0,7 km;  Drumul judeţean DJ 592, Timisoara–Buziaş–Lugoj, străbate teritoriul municipiului Timişoara la

Sud–Vest, pe un tronson de 0,2 km;  Drumul judeţean DJ 691, Timişoara–Pişchia–Fibiş-Maşloc–Neudorf;  Drumul comunal DC 155, Timisoara–Chişoda–Giroc-Urseni, străbate teritoriul municipiului

Timişoara la Est, pe un tronson de 0,7 km.;

SECTORUL TRANSPORT

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

61

 Drumul comunal DC 149, Timişoara–Moşnita Veche, străbate teritoriul municipiului Timişoara la Est, pe un tronson de 0,7 km.;

 Drumul comunal DC 64, Timişoara–Giarmata Vii;  Drumul comunal DC 152, Timişoara–Chişoda–Giroc.

În municipiul Timişoara lungimea totală a străzilor este de 534 km, fiind reprezentată de:  Străzi categoria I – 2,65 km. – 100% modernizate;  Străzi categoria II – 55,34 km. – 96,4% modernizate;  Străzi categoria III – 312,54 km. – 64,8% modernizate;  Străzi categoria IV – 163,47 km. – 47,35% modernizate;

Suprafaţa totală ocupată de căile de comunicaţii rutiere de pe teritoriul administrativ al municipiului Timişoara este de 575,43 ha.

Reţeaua de şosele este structurată radial. Centura ocolitoare a Timişoarei va constitui o sursă de comunicare şi dezvoltare a activităţilor economice şi industriale cu zona periurbană, mai ales datorită faptului ca traversează comunele din primul inel (Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc, Moşnita Nouă, Şag, Sânmihaiu Român, Săcălaz), stabilind o legatură directă între acestea şi evitând tranzitarea oraşului. Până în prezent a fost realizată şi dată în folosinţă numai centura ocolitoare de nord.

Traficul feroviar pe teritoriul municipiului Timişoara

Municipiul Timisoara este cel mai important nod de cale ferată din Judeţul Timiş şi Regiunea Banat, fiind străbătut de două linii feroviare internaţionale care asigură legatura cu Ungaria şi Serbia. Traficul feroviar de persoane în zonă este deservit de patru gări (Timişoara Nord, Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Vest), iar traficul de mărfuri beneficiază de serviciile a opt gări.

Traficul pe apă pe teritoriul municipiului Timişoara

Canalul Bega a fost construit şi utilizat atât pentru regularizarea cursului acestui râu şi apărarea populaţiei de frecventele inundaţii din perioadele bogate în precipitaţii, dar şi pentru asigurarea transportului naval de mărfuri - cu barje. Astfel, Timişoara s-a transformat într-un port din mijlocul câmpiei. Cu toate acestea, din anul 1958, circulaţia pe canalul Bega a fost sistată ca urmare a reducerii fluxului de navigaţie, dar şi a încetării lucrărilor de intreţinere.

Traficul aerian

Aeroportul Internaţional Timişoara este unul din cele 4 aeroporturi internaţionale ale României, fiind aeroport alternativ, de importanta strategică, pentru Aeroportul Internaţional Otopeni – Bucureşti. Pistele de aterizare şi decolare au fost modernizate şi permit accesul aeronavelor utilizate de marile companii aeriene internaţionale.

Ca urmare a sferei de competenţă limitată şi a influenţei pe care o are municipalitatea timişoreană, doar transportul rutier a fost analizat şi inclus în Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, Inventarul de Referinţă a Emisiilor, respectiv acţiunile PAED excluzând traficul feroviar şi aerian. Prin urmare, Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă tratează cele trei mari subsectoare:  Parcul municipal;  Transportul public;  Transportul privat şi comercial (prin excluderea traficului feroviar şi aerian);

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

62

6.1. PARCUL MUNICIPAL (flota auto municipală)

Municipalitatea timişoreană este în cadrul sectorului transport un actor principal, dispunând de o flotă auto proprie, dar şi un factor de coordonare şi management al întregului sistem de transport public. Din prima perspectivă, trebuie relevat faptul că, la nivelul anului 2008, parcul auto municipal cuprindea o flotă compusă din 69 autoturisme, autoutilitare, microbuze, autospecializate şi motocicluri aparţinând Primăriei Municipiului, serviciilor publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara, instituţii publice, sociale, de cultură şi instituţii medicale şi spitaliceşti municipale.

În general, aceste autovehicule au o vechime de peste 7 ani, cu un consum specific ridicat, fiind utilizate în preponderenţă în trafic auto urban.

Urmare a crizei economice din anul 2009, potrivit O.U.G. nr.55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, începând cu anul 2010 s-a modificat Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, autorităţilor publice municipale li s-au stabilit norme privind consumul lunar de combustibil – 125 litri/lună/autoturism, reprezentând o reducere de 50%, excepţie făcând consumul de carburanţi pentru activităţile operative de inspecţie în domeniile: trafic rutier, pentru serviciile de ambulanţă şi SMURD, ordine publică, etc. În aceste condiţii, consumul de combustibil al flotei muncipale a fost relativ constantă, fiind respectate normele de consum lunare pentru flota municipală.

La nivelul anului 2008, la nivelul flotei auto municipale s-a înregistrat un consum total de 57.252 litri de motorină şi 24.583 litri benzină, după cum este evidenţiat în graficul de mai jos:

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

63

Instituţia deţinătoare a flotei auto/moto

Categorie vehicul

Bucăţi Tip

combustibil Capacitate cilindrică

Consum specific

l/100 km.

Primăria Municipiului Timişoara

Autoturism 1 Motorină 1968 cmc. 10,52

Autoturism 1 Benzină 1598 cmc. 12,10

Autoturism 1 Benzină 1998 cmc. 14,30

Autoturism 1 Benzină 1998cmc. 14,30

Autoturism 1 Benzină 1400 cmc. 10,70

Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timişoara

Autoturism 1 Benzină 1598 cmc. 14,15

Direcţia Poliţiei Locale

Autoturism 1 Motorină 2148 cmc. 14,00

Autoturism 7 Motorină 1398 cmc. 8,00

Autoturism 1 Benzină 1598 cmc. 12,00

Motociclu 22 Benzină 125 cmc. 4,00

Motociclu 4 Benzină 49 cmc. 4,00

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara

Autoutilitară 1 Motorină 2148 cmc. 11,70

Autoturism 1 Benzină 1557 cmc. 10,00

Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely"

Microbuz 1 Motorină 2800 cmc. 18,00

Autoutilitară 1 Motorină 1870 cmc. 9,00

Teatrul German de Stat

Autoturism 1 Motorină 1461 cmc. 7,00

Microbuz 1 Motorină 2993 cmc. 15,50

Autoturism 1 Motorină 2299 cmc. 12,00

Autoutilitară 1 Motorină 5958 cmc. 21,00

Cantina de Ajutor Social Autovehicul 1 Motorină 1560 cmc. 8,11

Autovehicul 1 Benzină 2394 cmc. 13,50

Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara

Microbuz 1 Motorină 2800 cmc. 18,00

Autoturism 1 Motorină 2283 cmc. 12,70

Autoturism 1 Motorină 1461 cmc. 10,00

Autoturism 1 Motorină 2498 cmc. 12,90

Autoturism 2 Motorină 2148 cmc. 15,0/14,5

Autoturism 1 Benzină 1390 cmc. 12,20

D.A.S.C. - Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei

Microbuz 1 Motorină 2900 cmc. 9,9,

D.A.S.C. - Serviciul Protecţia Persoanelor cu Handicap

Autoturism 1 Motorină 1461 cmc. 8,69

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă

Autoutilitară 1 Motorină 1870 cmc. 9,68

Autoturism 1 Motorină 1461 cmc. 6,8

Autoturism 1 Motorină 2196 cmc. 16,5

Autospecială 1 Motorină 2660 cmc. 17,6

Autoturism 1 Benzină 1766 cmc. 13,53

Autoutilitară 1 Benzină 1557 cmc. 14,41

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu"

Microbuze ambulanţă

1 Motorină 2874 cmc. 12,80

1 Motorină 2452 cmc. 12,60

Spitalul Clinic Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş"

Autoturism 1 Benzină 1397 cmc. 8,80

Flota auto municipală - date sintetice – an de referinţă 2008

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

64

Analiza comparativă a consumului de combustibil în perioada 2008 - 2013

Consumului de combustibil de 57.252 litri de motorină şi 24.583 litri benzină îi corespunde o distanţă totală parcursă de flota municipală de 770.193 km, din care 541.974 km parcurşi cu combustibil motorină şi 228.219 km parcurşi cu combustibil benzină. Evoluţia kilometrilor parcurşi în perioada 2008 – 2013 este reprezentată în graficul de mai jos:

Factorii de emisie utilizaţi în Inventarul de Referinţă al Emisiilor sunt calculaţi şi corespund combustibililor utilizaţi pe plan local la nivelul anului de referinţă 2008.

Emisiile de CO2 aferente sectorului parc municipal la nivelul anului de referinţă 2008 este de 799 MWh, respectiv 209 tone emisii CO2.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

65

Evoluţia emisiilor de CO2 în perioada 2008-2013 la nivelul sectorului parc municipal este relevată în graficul de mai jos:

În vederea eficientizării sectorului parc municipal la nivelul Municipiului Timişoara se impun măsuri şi acţiuni care să urmărească:

1. Înnoirea parcului auto cu durată de viaţă depăşită cu autovehicule cu standard de emisii EURO 5, dotate recomandabil cu sistem stop-start. Se vor avea în vedere investiţiile în ceea ce privesc autoturisme sau autoutilitare noi, performante din punct de vedere al consumului de combustibil şi al emisiilor de CO2, NOx şi particule).

2. Achiziţia unui număr de 2 autoturisme electrice şi/sau de concept hibrid şi monitorizarea consumului specific.

3. Monitorizarea şi gestiunea consumului de carburanţi pentru parcul auto municipal. 4. Optimizarea traseelor parcurse de flota municipală. 5. Achiziţia unui număr de minim 10 biciclete/an pentru angajaţii primăriei, serviciilor din

subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara şi a altor instituţii, dotate cu ciclocomputere, în vederea promovării deplasărilor cu biciclete, măsură care va avea ca scop promovarea circulaţiei cicliste a angajaţilor instituţiei, în cadrul activităţii pe teren.

6. Raţionalizarea deplasărilor flotei municipale şi utilizarea pe cât posibil a mijloacelor de transport, a mersului pe jos pe distanţe scurte, managementul deplasărilor funcţionarilor între diverse instituţii publce.

7. Promovarea modalităţilor de comunicare inteligentă şi utilizare a serviciilor de poştă electronică în administraţia publică locală şi serviciile publice, în vederea reducerii necesarului de deplasare/transport.

8. Implementarea unui Program intern în instituţiile publice municipale de stimulare a personalului propriu pentru utilizarea mijoacelor de transport în comun de la domiciliu la locul de muncă în detrimentul autovehiculelor.

Obiectivul principal al PAED în cadrul Sectorului parcului municipal îl reprezintă asigurarea flotei auto cu autovehicule performante din punct de vedere al consumului de combustibil, monitorizarea şi gestiunea consumurilor de carburanţi, în vederea reducerii emisiilor de CO2.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

66

În prezent, pentru a obţine reducerea de emisii, autoturismele care se achiziţionează trebuie să respecte standardele de emisii EURO 4 (toate vehiculele noi vândute după 1 Ianuarie 2005 trebuie să respecte standardul de emisii EURO 4) şi să aibă emisii scăzute de CO2. Autoturismele cu benzină trebuie emită sub 140 gCO2/km, în timp ce autoturismele diesel trebuie să emită mai puţine de 130 gCO2/km şi să fie echipate cu filtru de particule.

Chiar dacă normele privind emisiile poluante au fost actualizate începând cu 1 Ianuarie 2005 (Norma Euro 4), UE a considerat că este necesară consolidarea suplimentară a acestora, ţinând totodată cont de implicaţiile pentru pieţe şi competitivitatea producătorilor, precum şi de costurile directe şi indirecte impuse întreprinderilor.

Regulamentul (CE) nr.715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 Iunie 2007 vizează vehiculele din categoriile M1, M2, N1 şi N2, a căror masă de referinţă nu depăşeşte 2.610 kg. Acestea includ, printre altele, vehiculele pentru pasageri, camionetele şi vehiculele comerciale destinate transportului de pasageri sau de mărfuri sau cu anumite destinaţii speciale (ambulanţe, de exemplu), fie că sunt echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie (motoare pe benzină, cu gaz natural sau cu gaz petrol lichefiat – GPL) sau cu motoare cu aprindere prin comprimare (motoare diesel).

Pentru a limita la maximum impactul negativ al autovehiculelor asupra mediului şi sănătăţii, regulamentul acoperă o gamă largă de emisii poluante: monoxid de carbon (CO), hidrocarburi nemetanice şi hidrocarburi totale, oxizi de azot (NOx) şi particule (PM). Acestea includ emisiile din gazele de eşapament, emisiile evaporative şi emisiile carterului.

Norma Euro 5 Emisii provenite de la maşinile diesel:  monoxid de carbon: 500 mg/km;  particule: 5 mg/km (adică o reducere cu 80 % a emisiilor faţă de norma Euro 4);  oxizi de azot (NOx): 180 mg/km (adică o reducere cu peste 20% a emisiilor faţă de norma Euro 4);  emisii combinate de hidrocarburi şi oxizi de azot: 230 mg/km.

Emisiile provenite de la maşinile pe benzină sau care funcţionează cu gaz natural sau cu GPL:  monoxid de carbon: 1 000 mg/km;  hidrocarburi nemetanice: 68 mg/km;  hidrocarburi totale: 100 mg/km;  oxizi de azot (NOx): 60 mg/km (adică o reducere cu 25% a emisiilor faţă de norma Euro 4);  particule (exclusiv pentru maşinile pe benzină cu injecţie directă cu ardere slabă): 5 mg/km

(introducerea unei limite care nu există în cazul normei Euro 4). În ceea ce priveşte camionetele şi alte vehicule comerciale uşoare destinate transportului de mărfuri, regulamentul prevede trei categorii de valori-limită ale emisiilor, în funcţie de masa de referinţă a vehiculului: sub 1.305 kg, între 1.305 kg şi 1.760 kg, peste 1.760 kg. Valorile-limită aplicabile ultimei categorii sunt, de asemenea, valabile pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri (categoria N2).

Norma Euro 6 Toate vehiculele echipate cu un motor diesel vor fi obligate să îşi reducă în mod semnificativ emisiile de oxizi de azot odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6. De pildă, emisiile provenite de la maşini şi alte vehicule destinate transportului vor fi limitate la 80 mg/km (adică o reducere suplimentară de peste 50% faţă de norma Euro 5). Emisiile combinate de hidrocarburi şi oxizi de azot provenite de la vehiculele diesel vor fi, de asemenea, reduse, pentru a fi limitate, de exemplu la 170 mg/km în ceea ce priveşte maşinile şi celelalte vehicule destinate transportului.

Aplicarea normelor După intrarea în vigoare a normelor Euro 5 şi Euro 6, statele membre trebuie să refuze omologarea de tip, înmatricularea, comercializarea şi punere în circulaţie a vehiculelor care nu respectă aceste valori-limită ale emisiilor. Un termen suplimentar de un an este prevăzut de fiecare dată pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri (categoria N1, clasele II şi III şi categoria N2) şi vehiculelor concepute pentru satisfacerea unor nevoi sociale specifice.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

67

Calendarul este următorul:  Norma Euro 5 se aplică de la 1 Septembrie 2009 în ceea ce priveşte omologarea de tip şi de la

1 Ianuarie 2011 în ceea ce priveşte înmatricularea şi comercializarea noilor tipuri de vehicule;  Norma Euro 6 se aplică de la 1 Septembrie 2014 în ceea ce priveşte omologarea de tip şi va fi

aplicabilă de la 1 Ianuarie 2015 în ceea ce priveşte înmatricularea şi comercializarea noilor tipuri de vehicule.

6.2. TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL

Municipiul Timişoara deţine o reţea de transport în comun bine dezvoltată, a căror trasee acoperă toate cartierele oraşului. Transportul electric, transport tradiţional pentru municipiul Timişoara, are ponderea cea mai mare în cadrul sistemului. De altfel, toate liniile mijloacelor de transport în comun asigură conexiunea între cartierele municipiului şi zona centrală a oraşului, neexistând zone de locuinţe fără acces la reţeaua de transport public locală. Distanţa maximă de acces la un mijoc de tranport public este de aprox. 1 km.

Municipiul Timişoara a avut ca prioritate declarată, modernizarea infrastructurii la reţeaua de transport cu tramvaiul, investiţie realizată de Regia Autonomă de Transport cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Timişoara, lucrări cofinanţate din fonduri BEI. De asemenea, s-au executat lucrări ample de modernizare a tramei stradale din fonduri publice ale bugetului local. Pe cale de consecinţă, municipiul Timişoara beneficiază de o reţea de linii de tramvai modernizată în proporţie de 50%, preponderent în zona centrală a oraşului, utilizând în premieră în România sistemul de prindere şi suspensie a şinei cu canalul cu sistemul elastic continuu (ISOlast). Anul 2008 a fost anul modernizării pe o lungime de 39,91 km şi 13 trasee, fiind reabilitată concomitent întreaga infrastructură de apă-canal, gaze-naturale, căile rutiere, parcajele şi zonele verzi.

O investiţie importantă a anului 2008 în domeniul transportului public l-a constituit punerea în funcţiune a „Sistemului de eficientizare a încasărilor şi a cheltuielilor la RATT” cu două componente:

 Sistem automat de taxare – care asigură protecţia şi creşterea încasărilor prin prevenirea fraudei, îmbunătăţirea procedurilor comerciale interne, a ofertei tarifare şi a calităţii serviciilor oferite populaţiei;

 Sistem de monitorizare al autovehiculelor – care asigură utilizarea eficientă a parcului de vehicule, prin planificare şi monitorizare în timp real, reducerea cheltuielilor operaţionale interne, de combustibil şi energie, un program de circulaţie mult îmbunătăţit cu informare a călătorilor în staţii.

Anul 2009 a constituit punctul de pornire al autorităţii publice locale într-un proiect de prioritizare a transportului public pe bulevardele principale, în vederea creşterii eficacităţii reţelei de transport, creşterii vitezei de rulare în trafic şi a timpilor de transport a călătorilor, conform programului. S-au optimizat şi timpii de aşteptare la semafoare şi s-au redus timpii de parcurgere a unor trasele situate pe artere de circulaţie extrem de circulate, prin instituirea sistemului „unda verde”.

Parcul auto municipal al Regiei Autonome de Transport a fost modernizat prin achiziţia unui număr de 30 autobuze şi 50 troleibuze noi, dotate cu aer condiţionat şi cu un confort sporit pentru călători, aliniate normelor europene. Autobuzele şi troleibuzele sunt dotate cu mijloace luminoase de informare călători, sistem de climatizare, posibilitate de acces persoane cu dizabilităţi, GPS, mijloace luminoase şi sonore de informare călători, camere de luat vederi, podea joasă. Flota de tramvaie, este însă învechită, mai mare de 11 ani, având dotare GPS.

Dezvoltarea transportului metropolitan a constituit un obiectiv declarat al municipalităţii încă de la înfiinţarea Asociaţiei „Societatea Metropolitană de Transport Timişoara”, în anul 2009, prima autoritate de transport metropolitan din România. Alături de membrii fondatori: Municipiul Timişoara şi Comunele Remetea Mare, Ghiroda şi Moşniţa Nouă, s-au inaugurat rute de transport local pe relaţia Timişoara – Ghiroda, Timişoara – Moşniţa Nouă, Timişoara – Remetea Mare şi Timişoara – Giarmata Vii. Odată cu

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

68

aderarea comunelor Sânmihaiu Român, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Bucovăţ, rolul asociaţiei a crescut simţitor, fiind asigurate noi rute de transport metropolitan.

Societatea Metropolitană de Transport Timişoara constituie în prezent o interfaţă şi un partener de discuţii activ între autorităţile publice locale, în vederea generării unei politici comune şi a dezvoltării unor acţiuni şi măsuri comune, de interes general în domeniul serviciilor de transport public de persoane.

Dezvoltarea transportului metropolitan constituie o prioritate a administraţiilor publice locale membre ale Societăţii Metropolitane de Transport Timişoara, în vederea asigurării unei funcţionări integrate a Timişoarei cu localităţile periurbane, pentru asigurarea accesabilităţii locuitorilor acestor comune şi creşterea gradului de mobilitate. Noile proiecte de extindere și modernizare a investiţiilor în infrastructura rutieră de transport public constituie o premisă pentru un mai mare grad de acces al cetăţenilor municipiului şi comunelor din conurbaţie şi la înlăturarea diferenţelor de dezvoltare între comunităţi.

Obiectivele prioritare în domeniul transportului public de persoane îl constituie extinderea infrastructurii de transport şi reabilitarea/modernizarea infrastructurii existente, prin proiecte, finanţate din fonduri structurale nerambursabile.

La nivelul anului 2008, centura oraşului a fost doar în faza de proiect, ceea ce ducea la imposibilitatea separării circulaţiei de tranzit de cea locală. Astfel, traficul de tranzit se desfăşoară şi în prezent pe reţeaua stradală majoră a Timişoarei, folosind arterele principale ale municipiului. De asemenea, traficul în zona periurbană se desfăşoară prin arterele de penetraţie, care se continuă cu arterele radiale majore urbane.

Timişoara este străbătută de Canalul Bega, a două barieră considerabilă pentru transportul timişorean, după cel feroviar. Navigabil în trecut pe o lungime de 44 km, acesta constituie o oportunitate în dezvoltarea transportului public şi turistic pe Bega prin mijloace de trasport uşoare, ecologice – vaporetto.

În vederea îmbunătăţirii traficului, inclusiv al transportului public este necesară realizarea de noi poduri pentru traversarea Canalului Bega, cele existente fiind insuficiente, afectând în foarte mare măsură continuitatea reţelei stradale şi a transportului în comun.

Transportul public în municipiul Timişoara este un serviciu prestat de Regia Autonomă de Transport Timişoara. Datele sintetice ale activităţii Regiei Autonome de Transport Timişoara privind sistemul de transport public local în perioada 2008 – 2013 este reflectată în situaţia tabelară următoare.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ____________________________________________________________________________________ ___________ _____

69

Date sintetice 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Călători transportaţi - total (mii călători): 93.216 105.554 141.505 101.945 74.448 76.434

Tramvai 49.673 57.842 72.571 50.835 36.209 38.050

Troleibuz 14.895 22.267 33.472 24.620 18.902 18.886

Autobuz 28.648 25.086 34.572 25.281 19.337 19.498

Metropolitane 0 359 890 1209 1341 NA

Călători transportaţi – transport public 93.216 105.554 140.615 100.736 74.448 76.434

Abonamente 76.826 91.629 128.806 91.321 66.516 69.766

Bilete 16.390 13.925 11.809 9.415 7.932 6.668

Kilometri parcurşi în exploatare (mii km): 10.218 10.181 9.274 8.700 8.116 7.834

Tramvai 4.060 3.936 3.356 3.045 2.897 2.860

Troleibuz 1.802 2.248 2.174 2.141 2.024 1.903

Autobuz 4.356 3.801 3.467 3.263 3.195 3.071

Metropolitane 0 196 277 251 234 NA

Ore în circulaţie transport public: 716.759 716.134 642.329 587.047 556.791 532.935

Tramvai 277.859 279.351 240.000 220.817 209.404 201.914

Troleibuz 152.171 184.804 175.000 166.347 153.927 144.598

Autobuz 286.729 243.521 215.000 199.883 193.460 186.423

Metropolitane 0 8.458 12.329 10.746 10.230 NA

Parc inventar (bucăţi): 228 224 258 256 256 256

Tramvai 87 91 95 93 93 93

Troleibuz 53 50 50 50 50 50

Autobuz 88 83 113 113 113 113

Număr trasee mijloace de transport: 34 36 34 36 33 34

Tramvai 11 9 8 8 8 8

Troleibuz 6 7 7 7 7 7

Autobuz 17 16 16 17 18 19

Metropolitane 0 4 3 4 4 NA

Lungime trasee transport public (km): 415,38 484,93 456,74 508,13 416,38 429,62

Tramvai 146,02 118,05 108,66 108,66 108,66 108,66

Troleibuz 55,86 205 64,45 64,45 64,45 64,45

Autobuz 213,5 205 214,6 233,59 243,27 256,51

Metropolitane 0 97,43 69,03 101,43 110,13 NA

Investiţii (mii lei): 81.144 2.900 1.480 260 0,767 0,612

Surse proprii R.A.T.T. 66.566 1.934 923 233 0,767 0,612

Surse de la bugetul local 14.578 966 557 27 0 0

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ______________________________________________________________________________________

Sursa: www.ratt.ro

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ______________________________________________________________________________________

La nivelul sistemului de transport public local, în anul de referinţă 2008, s-a înregistrat un consum de combustibil - motorină de 1.556 tone.

Evoluţia consumului de motorină exprimată în tone pentru perioada anilor 2008 – 2013 poate fi analizată comparativ în graficul de mai jos.

La nivelul sistemului de transport public, pentru transportul electric, consumul la nivelul anului de referinţă a fost de 17.649 MWh.

Evoluţia consumului de energie electrică pentru perioada anilor 2008 – 2013, exprimată în MWh poate fi analizată comparativ în graficul de mai jos.

Emisiile de CO2 aferente sectorului transport public la nivelul anului de referinţă 2008 sunt de 33.209 MWh, respectiv impactul asociat cuantificat în emisii de CO2 a fost de 16.526 tone.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

72

Evoluţia emisiilor de CO2 în perioada 2008-2013 la nivelul sectorului transport public este relevată în graficul de mai jos:

Dezvoltarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, inclusiv pentru sectorul transport trebuie abordat în strânsă conexiune cu Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Timişoara, care propune o abordare integrată a acţiunilor care sprijină dezvoltarea economică a polului, garantând competitivitatea acestuia pe termen lung.

Astfel, principalul obiectiv al PID este acela de a stimula dezvoltarea unui proces de transformare fizică, socială şi economică şi de mediu care să permită accentuarea identităţii zonei, iniţierea şi implementarea de acţiuni, noi oportunităţi şi proiecte în beneficiul populaţiei. Identificarea în cadrul PID a programelor prioritare pentru satisfacerea nevoilor de dezvoltare – de infrastructură, socială, economică şi de mediu va permite identificarea nevoilor şi oportunităţilor în dezvoltarea durabilă şi o perspectivă pe termen lung al PAED.

Dezvoltarea locală este văzută nu doar ca un proces cantitativ ci şi ca unul calitativ, creşterea economică fiind asociată cu dezvoltarea numai în cazul modificării sistemului socio-economic prin îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului, conservând totodată patrimoniul cultural şi identitatea locală. Dorinţa generală este dezvoltarea unei zone moderne, atractive, cu un confort urban unitar la nivelul polului, plăcută atât pentru locuitorii ei dar şi pentru turişti şi investitori, cu scopul final de a îmbunătăţi calitatea vieţii. Însă, pentru aplicarea măsurilor necesare creşterii calităţii vieţii locuitorilor este necesar în primul rând asigurarea resurselor financiare pe baza dezvoltării economice, dinamice şi competitive, care nu este posibilă fără asigurarea unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate, complexe şi integrate.

Prin urmare, în PID s-au considerat prioritare pentru sectorul transport acele programe de reabilitare a infrastructurii rutiere care vizează interconectarea teritorială şi creşterea accesibilităţii polului şi cele care asigurară cetăţenilor municipiului condiţiile optime locării investitorilor în pol. Pentru îndeplinirea acestor condiţii, se urmăreşte, prioritar, realizarea unui sistem coerent de căi de comunicaţie. De asemenea, o problemă esenţială este asigurarea unor legături fizice mai bune cu zonele din conurbaţie prin extinderea şi modernizarea sistemului de transport în comun la nivelul polului în vederea asigurării mobilităţii forţei de muncă.

Importanţa transportului public pentru mobilitatea populaţiei Timişoarei este relevată şi de bunele practici ale marilor metropole europene. Priorizarea transportului public şi consolidarea sa faţă de transportul individual motorizat, va permite timişorenilor o mobilitate la nivel european. Prin implementarea sistemului integrat de transport, se va realiza atât conexiunea diferitelor mijloace de transport cât şi cea a liniilor peri-urbane cu cele urbane.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

73

În definirea direcţiilor strategice de dezvoltare a sectorului transport trebuie menţionată şi viziunea relevată de Proiectul „Vision 2030 – Timişoara – metropolă europeană high-tech, cu rădăcini istorice şi culturale”, elaborată de experţi germani şi români, formată din specialişti ai Institutului german Fraunhofer IPA, ai Primăriei Municipiului Timişoara, ai Universităţii Politehnice Timişoara, secondaţi de tehnicieni de la Drumuri Municipale, RATT, Regionala CFR şi Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara.

Viziunea pentru sectorul drumuri: —Sisteme inteligente de dirijare a traficului; —Planificarea rutieră pentru trafic optimizat; —Conectarea la reţeaua rutieră europeană; —Concepte moderne pentru parcări intravilane; —Autostrada de centură pentru evitarea tranzitării;

Viziunea pentru sectorul transport public: —Oraş pentru navetişti, conform normelor ecologice; —Conectarea inteligentă a transportului urban şi extern; —Transport individual optimizat pe orele de vârf; —Mobilitate şi accesibilitate până în zonele centrale;

Viziunea pentru sectorul transport feroviar: —Conectare optimă la transportul public; —Traversarea fără bariere a reţelei de transport rutier; —Eliminarea în viitor a porţiunii de cale ferată care traversează municipiul de la Gara de Nord la Gara de Est şi realizarea unei centuri feroviare de nord va urmări descongestionarea traficului feroviar de marfă din zona centrală a oraşului;

În vederea atingerii obiectivului general, este necesară implementarea unor proiecte de dezvoltare şi acţiuni după cum urmează:

1. Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (SUMP - Sustainable Urban Mobility Plan) la nivelul Polului de Creştere Timişoara.

2. Îmbunătăţirea infrastructurii aferente sistemelor de transport public local; 3. Extinderea infrastructurii de transport şi reabilitarea/modernizarea infrastructurii existente.

Printre proiectele dezvoltate aflate în implementare enumerăm: „Reabilitare linii de tramvai şi modernizare trame stradale pe strada Ştefan cel Mare”, „Extindere reţea troleibuz Dumbrăviţa”, „Extindere reţea troleibuz Ghiroda”, „Extindere reţea tramvai Moşniţa Nouă”, „Extindere reţea tramvai Sînmihaiu Român”; Modernizarea staţiilor de transport public intermodal la nivelul Polului de Creştere Timişoara.

4. Realizarea Sistemului de Trafic Management şi supraveghere video. 5. Reorganizarea circulaţiei rutiere pe centura ocolitoare şi închiderea inelelor de circulaţie în

Municipiul Timişoara – măsură vitală pentru asigurarea mobilităţii în cadrul Polului de Creştere, eliminarea traficului greu şi a circulaţiei de tranzit din municipiu, cu implicaţii serioase în îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii pe marile artere de circulaţie – zone rezidenţiale;

Obiectivul principal al PAED în Sectorul transport public local este asigurarea accesibilităţii tuturor cetăţenilor la o reţea de transport public local şi metropolitan de calitate, sigur, eficient energetic şi economic, creşterea gradului de mobilitate al cetăţenilor prin consolidarea şi prioritizarea transportului public şi a atractivităţii transportului public în vederea atragerii treptate a cetăţenilor în vederea utilizării transportului public, în scopul reducerii traficului determinat de transportul privat.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

74

6. Achiziţia de noi mijloace de transport în comun moderne, eficiente energetic – măsură care va conduce pe de o parte la reducerea consumului de combustibil şi a emisiilor conexe dar şi o măsură ce constituie exemplu pentru alte instituţii.

7. Achiziţia de mijloace de transport electrice – autobuze electrice. 8. Amenajarea Sistemului „Park and Ride” – prin amenajarea de parcări cu funcţiuni diverse la

intrarea în municipiu şi asigurarea unei bune conexiuni cu mijloacele de transport în comun, pentru asigurarea unei alternative durabile pentru şoferii care accesează oraşul cu caracter de frecvenţă şi nu numai, pentru evitarea traversării acestuia.

9. Valorificare potenţialului de trafic pe Canalul Bega – prin dezvoltarea traficului cu ambarcaţiuni ecologice, pentru transportul public şi privat.

10. Măsuri de direcţionare a interesului cetăţenilor în vederea utilizării reţelei de transport public în vederea reducerii impactului transportului privat, cu autoturisme proprii.

Planul de Mobilitate Urbană al Polului de Creştere Timişoara, estimat a se finaliza în anul 2015 va reprezenta un plan strategic, clădit pe practicile de planificare existente, acordându-se atenţie principiilor de integrare, participare şi evaluare pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor atât în momentul prezent cât şi pentru viitor, pentru o mai bună calitate a vieţii din municipiul Timişoara şi conurbaţie.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă va crea un sistem de transport urban durabil prin:  Facilitarea accesului tuturor locuitorilor la locurile de muncă și la servicii,  Îmbunătăţirea siguranţei şi securității,  Reducerea consumului de energie, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării,  Creşterea eficienţei şi a eficacității costurilor pentru transportul de persoane şi mărfuri,  Creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului urban.

6.3. TRANSPORTUL PRIVAT ŞI COMERCIAL

Având în vedere dezvoltarea economică la nivelul Timișoarei după anul 2000, când în Timișoara s-au dezvoltat o serie de noi investiții în domeniul direct productiv, rata şomajului s-a redus, oscilând între 1,8% în anul 2008 și ajungând la 1,5 % în anul 2014.

Acest aspect reliefează o situație economică stabilă pentru mulți cetățeni ai Timișoarei, conducând implicit la o dezvoltare a sectorului de transport privat prin cumpărarea de către cetățeni de autovehicule noi sau second hand aduse din piața preponderent vest-europeană.

Creșterea parcului auto privat la nivelul Timișoarei este evidențiat în figura de mai jos. Se observă foarte clar creșterea numărului de autovehicule privat cu 26,4% între anii 2008 și 2014, ceea ce a condus implicit la o creștere a consumului de combustibil necesar deplasării în teren ale acestora.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

75

Creșterea numărului de companii din sectorul retail (supermarketuri) în ultimii 6 ani, a influențat dezvoltarea parcului auto privat din nevoia de deplasare către acestea, implicit cu asigurarea confortului de zi cu zi a cetățenilor. Dezvoltarea sectorului terțiar comercial în aria Timișoarei a condus la o creștere a parcului auto comercial destinat satisfacerii logisticii necesare aprovizionării magazinelor mici și a supermarketurilor.

Bunăstarea cetățenilor Timișoarei poate fi observată și prin deplasarea cu taxiurile, fapt reliefat şi de creșterea în ultimii ani a gradului de utilizare a acestora.

Creșterea parcului auto comercial la nivelul Timișoarei este evidențiat în figura de mai jos.

Acest parc auto comercial a crescut cu 14% în perioada 2008-2014.

Deși infrastructura de transport public în comun la nivelul Timișoarei este una complexă, oferind posibilitatea deplasării cetățenilor cu tramvaie, troleibuze și autobuze, cetățenii Timișoarei preferă deplasare în interiorul orașului cu mijloacele de transport private, chiar pe distanţe scurte. Această problemă derivă și din lipsa unei fluențe în trafic datorate multor proiecte de infrastructură demarate de administrația publică în vederea dezvoltării locale dar și din lipsa conştientizării cetățenilor cu privire la impactul de mediu datorat utilizării autovehiculelor private în scopul deplasării în oraș, impact care se răsfrânge în cele din urmă asupra mediului ambiant și implicit asupra sănătății cetățenilor.

Transportul privat și comercial aduce un impact foarte mare asupra emisiilor totale de CO2 la nivel local. Creșterea parcului auto la nivelul Timișoarei în sectorul privat și comercial în ultimii 5 ani este prezentată în figura de mai jos.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

76

Considerând aspectele evidențiate mai sus, cât și rata mică de utilizare a mijloacelor de transport în comun, în vederea diminuării impactului asociat consumului de combustibil pe sectorul privat și comercial, Primăria Municipiului Timișoara a considerat necesară luarea de acțiuni clare în vederea conştientizării problemelor de mediu de către cetățeni, conlucrarea cu aceștia și crearea unei strategii locale privind mobilitatea astfel încât, cumulativ să se reușească scăderea emisiilor de CO2 la nivelul acestui sector.

Una dintre modalităţile cele mai eficiente de a încuraja o dezvoltare urbană durabilă este susţinerea dezvoltării reţelelor de transport public şi a infrastructurii pietonale şi pentru biciclişti. Lărgirea pasajelor pe sub calea ferată – Pasaj strada Jiul, Strada Popa Şapcă şi Solventul în vederea fluidizării traficului rutier, edificarea unui nou pod peste canalul Bega, implementarea Sistemului Trafic management şi eliminarea traficului greu prin finalizarea inelului de centură al Municipiului Timişoara vor contribui şi la îmbunătăţirea semnificativă a transportului privat şi comercial.

Rezultatele implementării măsurilor şi acţiunilor din Sectorul transport public sunt comune şi sectorului transport privat şi comercial.

Investind în transportul public, autorităţile locale pot încuraja mai multe persoane să uite de utilizarea autoturismelor personale. Desigur, nu ne putem aştepta ca toată lumea să renunţe la utilizarea autoturismelor, însă timişorenii vor avea tendinţa de a utiliza mijloacele de transport în comun atunci când acestea sunt convenabile, confortabile şi ieftine. De asemenea, un sistem de transport public bine dezvoltat şi bine integrat (adică unul care conectează liniile de tranzit cu aleile pietonale şi de biciclişti) este una din cele mai eficiente metode de a încuraja o dezvoltare urbană densă şi compactă cum este cea a Timişoarei.

În vederea atingerii obiectivului general, este necesară implementarea unor proiecte de dezvoltare şi acţiuni după cum urmează: 1. Realizarea unui Centru intermodal regional de transport mărfuri Timişoara – investiţie care se va

realiza de către Consiliul Judeţean Timiş şi care va asigura schimbul de mărfuri într-un mod sustenabil, prin îmbinarea mai multor forme de transport într-un lanţ logistic.

2. Promovarea înnoirii parcului de autovehicule private şi comerciale prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzură fizică şi morală avansată şi înlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzătoare normelor tehnice şi de exploatare ale U.E. şi cu eficienţă economică socială şi ecologică ridicată - 1 eveniment anual – măsură care va contribui pe de o parte la reducerea consumurilor şi a emisiilor, dar şi la o reducere a nivelului de zgomot şi vibraţii şi la îmbunătăţirea calităţii aerului în Municipiului Timişoara; se vor analiza şi posibilităţi de stimulare a celor care achiziţionează autovehicule noi, hibride sau electrice – prin scutire sau reducere de impozite şi taxe locale, asigurarea de parcare gratuită, etc.

3. Promovarea utilizării în comun a autovehiculelor - 1 eveniment anual – concept care va fi prezentat timişorenilor, în scopul reducerii efectuării unor călătorii cu autovehiculele printr-un management al călătoriilor, prin optimizarea traseelor şi utilizarea în comun a unui autovehicul de către mai multe persoane, în scopul reducerii consumurilor şi emisiilor.

4. Promovarea modului de conducere ecologic al mijloacelor de transport în comun - ECO DRIVING şi a beneficiilor economice şi ecologice, prin reducerea consumului de combustibil - campanii de informare şi conştientizare la nivelul unităţilor de transport a companiilor de taximetrie, a societăţilor comerciale cu un număr de peste 5 conducători auto - 1 eveniment anual – măsură care se doreşte a familiariza conducătorii auto cu privire la metodele de conducere ecologică a autovehiculelor, prin reducerea şi eliminarea acelor practici de conducere care concură la creşterea consumului de combustibil; într-o primă etapă se intenţionează ca măsură să se implementeze în

Obiectivul principal al PAED în cadrul sectorului privind transportul privat şi comercial este dezvoltarea unei infrastructuri rutiere moderne, care să asigure un trafic fluid, promovarea înnnoirii parcului auto privat şi comercial, promovarea mobilităţii şi circulaţiei cicliste în municipiul Timişoara.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

77

cadrul companiilor cu peste 5 conducători auto, însă se va promova acest concept şi la nivelul populaţiei, prin instrumentele de comunicare specifică.

5. Identificarea de zone pentru amplasarea unor rastele pentru biciclete în mai multe cartiere. Montarea de rastele protejate în cel putin 10 locaţii din Timişoara până în anul 2020, pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a-şi parca biciclete în zona rezidenţială. Monitorizarea video a acestor locaţii pentru evitarea furturilor şi a vandalismului – măsură care doreşte să promoveze circulaţia ciclistă, în apropierea zonelor cu locuire densă; asigurarea siguranţei bicicletelor este un deziderat, monitorizarea prin mijloace video pe timp de zi şi noapte fiind extrem de importantă.

6. Monitorizarea anuală a consumurilor de către societăţile comerciale care deţin un număr mai mare de 25 de autovehicule şi raportarea acestora către primărie, măsură care va contribui la o mai corectă evaluare a progresului companiilor cu o flotă auto de peste 25 autovehicule, în vederea monitorizării consumurilor de combustibil şi a rezultatele măsurilor implementate.

7. Realizarea a 3 parcări subterane/etajate în Municipiul Timişoara până în anul 2020, inclusiv a facilităţilor de încărcare electrică a autovehiculelor electrice – această măsură este necesară în contextul în care, spaţiile de parcare sunt insuficiente. Construirea unor parcări subterane sau etajate, bine organizate, cu facilităţi pentru încărcarea autovehiculelor electrice este esenţială, dat fiind faptul că, în perioadele de vârf de trafic, parcarea autovehiculelor este anevoiasă atât din punct de vedere al timpului cât şi al consumului de combustibil.

8. Crearea unor parcări la limita oraşului şi interconectarea acestora la transportul public în oraş (Park&Ride), inclusiv cu facilităţi de încărcare a autovehiculelor electrice;

9. Limitarea vitezei de circulaţie în cartierele rezidenţiale ale Municipiului Timişoara la 30 km/h, în vederea asigurării siguranţei circulaţiei pietonale, cicliste şi creşterea calităţii aerului – măsură care se doreşte a se implementa în cartierele – zone rezidenţiale, unde realizarea unor piste de biciclete nu este posibilă ori fezabilă. Măsura se doreşte a promova circulaţia pietonală şi ciclistă în deplină siguranţă pe de o parte, iar pe de altă parte să asigure un nivel al zgomotului şi vibraţiilor mult sub limita maxim admisă şi o calitate a aerului, specifică zonelor rezidenţiale şi locuirii.

10. Modernizarea și extinderea de amenajări de străzi, în vedere îmbunătăţirii infrastructurii rutiere şi reducerea poluării cu pulberi – modernizări care vor asigura un trafic mai fluid şi o calitate a aerului superioară atât din punct de vedere al emisiilor cât şi pulberilor în suspensie şi a celor sedimentabile;

11. Extinderea reţelei de piste pentru biciclete în municipiul Timişoara până la 100 km până în anul 2020 şi interconectarea lor, în vederea asigurării circulaţiei velo şi interconectarea actualelor şi viitoarelor piste pentru biciclete la nivelul municipiului şi ariei metropolitane.

12. Amenajarea unor parcări speciale, sigure şi umbrite pentru biciclişti, inclusiv prin parcări acoperite – 10 parcări noi pentru 200 biciclete în cartiere, până în anul 2020.

13. Amenajarea de puncte de închiriere biciclete în Municipiul Timişoara - ritm de cel puţin 1 centru/an, pentru min 20 biciclete.

14. Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega Timişoara prin realizarea de alei pietonale, piste de biciclete şi revitalizarea Canalului Bega.

15. Reabilitarea spaţiilor publice din zona centrală şi transformarea zonei centrale în zonă pietonală.

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul TRANSPORT se estimează o reducere a consumului de energie cu 183.911,5 MWh/an și o reducere a emisiilor de CO2 cu 47.578,5 tone [t/an] până în 2020. La aceasta se adaugă şi măsura reabilitării spaţiilor publice din zona centrală şi transformarea unor spaţii în zone pietonale, încadrată în SECTORUL PLANIFICARE URBANĂ STRATEGICĂ ŞI PLANIFICAREA TRANSPORTULUI ŞI MOBILITĂŢII al PAED în care se estimează o reducere a consumului de energie cu 900 MWh/an și o reducere a emisiilor de CO2 cu 233 tone [t/an] până în 2020.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

78

7. SECTORUL TERMOFICARE Sistemul centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara

Din anul 2002, gestionarea centralelor termice de producere a agentului termic primar a fost preluată de administraţia publică locală, producerea şi distribuirea energiei termice şi a apei calde menajere în sistem centralizat fiind asigurate de către Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., al cărei acţionar unic este Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

Transferul la nivel local al acestui serviciu a determinat şi responsabilităţi în sarcina administraţiei publice locale. Specialiştii de la Stadtwerke Karlsruhe GmbH Germania au elaborat o strategie de termoficare, cu obiective clare de a reduce costurile de producţie şi pierderile în reţelele de termoficare.

Sursele de producere a energiei electrice şi termice sunt CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud. Cele două CET-uri sunt în administrarea S.C. COLTERM S.A., ele funcţionând interconectat. Sistemul actual de încălzire centralizată a Municipiului Timişoara constă din:

 CET Centru Timişoara;  CET Sud Timişoara;  CET Freidorf;  Reţelele de transport:  117 puncte termice  Reţele de distribuţie;

Lungimea totală a reţelei termice din Timişoara este de 343 km, din care 73 km reţele termice primare, din care 20% este reabilitată şi 270 km reţele termice secundare, din care 40% este reabilitată.

La nivelul anului 2013, puterea instalată în centralele electrice de termoficare aparţinând S.C. „COLTERM” S.A.este de 897,6 MWt şi 19,7 MWe, iar în centralele termice de cartier CT puterea instalată este de 48,36 MWt.

SECTORUL TERMOFICARE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

79

Evoluţia puterii instalate în centralele electrice de termoficare aparţinând S.C. „COLTERM” S.A. în perioada 2010 – 2013 este reflectată in tabelul de mai jos:

Anul Puterea instalată în centralele electrice de termoficare

Puterea instalată în centralele termice de

cartier

2010 899MWt, 23,7 MWe Din puterea totală instalată: - 46% centrale pe cărbune (lignit cu suport de gaze naturale; - 54% centrale pe hidrocarburi;

89,9 MWt

2011 - 2012 897,6 MWt, 19,7 MWe Din puterea totală instalată: - 46% centrale pe cărbune (lignit cu suport de gaze naturale; - 54% centrale pe hidrocarburi;

64,5 MWt

2013

897,6 MWt, 19,7 MWe Din puterea totală instalată: - 43% centrale pe cărbune (lignit cu suport de gaze naturale; - 57% centrale pe hidrocarburi;

48,36 MWt

CET Timişoara Sud asigură din anul 1986 furnizarea energiei termice, când s-a pus în funcţiune prima capacitate şi anume un cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h, proiectată să funcţioneze cu combustibil solid (lignit) cu suport de gaze naturale.

CET Timişoara Sud are în componenţa următoarele echipamente principale:

 3 cazane de abur de câte 100 t/h, 15 BAR, 250°C (CAE1, CAE2, CAE3), care funcţionează pe lignit şi gaze naturale. Cazanele au fost instalate în anii 1984, 1986 şi 1988;

 1 turboagregat de 19,5 MWe, tip ER 19,7-1,4/0,3, cu contrapresiune, alimentat cu abur din cele 3 cazane precizate mai sus, grup instalat în anul 2007;

 2 cazane de apă fierbinte de câte 100 Gcal/h (116,3 mwT) - CAF1, CAF2, cu funcţionare pe lignit şi gaze naturale, instalate în anii 1983-1984, menţinute în rezerva rece;

 4 cazane de abur de câte 10 t/h, 15 bar abur (C1, C2, C3, C4), cu funcţionare pe gaze naturale, instalate în anul 1986, constituind centrala termică de pornire;

 3 schimbătoare de căldură cu plăci pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/h (58,15 MWt);

CET Timişoara Centru a fost pusă în funcţiune la 12 Noiembrie 1884, având denumirea „Uzina Electrică Timişoara”, fiind prima centrală electrică din Europa, care a asigurat iluminatul străzilor.

În anul 1957, centrala a fost conectată la sistemul energetic naţional prin LEA de 110 kV Oţelu Roşu.

Începând cu anul 1962, CET Timişoara Centru s-a transformat dintr-o centrală funcţionând în ciclu de condensaţie, într-o centrală cu ciclu de termoficare, concomitent cu realizarea sistemului urban de termoficare. Pentru acoperirea necesarului de energie termică, au fost instalate 5 cazane de apă fierbinte şi 3 cazane cu aburi. Combustibilul utilizat în centrală este gazul natural şi păcura. CET Timişoara Centru are următoarea echipare:  1 cazan de abur (nr.1) de 30 t/h, tip IPROM cu parametri 35 bar, 450 °C, cu funcţionare pe gaze

naturale, instalat în 1951 – CAE 1;  2 cazane de abur (nr. 2 şi 3) de câte 12,5 t/h, tip Sulzer Frerres Elveţia, cu parametri 30 bar, 400 °C, cu

funcţionare pe gaze naturale, instalate în anul 1936 – CAE 2 şi CAE 3;  Turboagregat de 4 MW, tip AKTP-4, cu contrapresiunea la 2 bar, instalat în anul 1967, retrasă din

exploatare în anul 2011;  2 cazane de apă fierbinte (nr.1 şi 2) de câte 50 Gcal/h (58,15 MWt), tip PTVM 50I, cu funcţionare pe

gaze naturale, instalate în anii 1969-1970 – CAF 1, CAF 2;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

80

 3 cazane de apă fierbinte (nr. 3, 4 şi 5) de câte 100 Gcal/h (116,3 MWt), tip 4B, cu funcţionare pe gaze naturale şi păcură, instalate în anii 1973-1977-1981– CAF 3, CAF 4, CAF 5. CAF 3 a fost retehnologizat, iar CAF 2 şi 4 sunt în prezent în reabilitare.

 Schimbător de căldură (de bază) de 18,5 Gcal/h (21,5 MWt), tip Alfa Laval, cu debit de apă de 500 mc/h.

Centrala de cogenerare cu motoare termice CET FREIDORF a fost pusă în funcţiune în anul 2007, fiind dotată cu două motoare cu ardere internă CGC 500-1-NG-50 cuplate cu generatoare electrice de 0,5 MW fiecare, utilizând ca şi combustibil gazul natural.

Sistemul primar de reţele termice de apă fierbinte pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor din Municipiul Timişoara se compune din magistrale şi racorduri pentru punctele termice şi consumatori. Lungimea totală a traseului reţelei termice primare este de cca. 73 km. Reţeaua primară de apă fierbinte este în administrarea S.C. „COLTERM” S.A.

SISTEMUL DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI TERMICE:

Sistemul de distribuţie a căldurii este compus din 117 puncte termice de transformare şi distribuţie a căldurii şi apei calde, dintre care 68 au fost reabilitate în totalitate şi 6 centrale de cvartal, precum şi 46 de staţii de hidroforizare a apei reci.

Reţeaua termică secundară, de la punctele termice la consumatori (clădiri), pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor de încălzire şi apă caldă de consum, aferentă punctelor termice, are o lungime totală de traseu de cca. 255 km, acestea sunt amplasate subteran. Reţelele termice secundare aferente Punctelor Termice urbane şi a Centralelor Termice de cvartal, sunt compuse din 3-4 conducte (2 de încălzire şi 1-2 de apă caldă de consum), pozate în canale termice. Vechimea acestora este cuprinsă între 10 şi 30 de ani. Până în prezent s-au executat reabilitări ale acestora, în proporţie de cca. 40%.

Sistemul de încălzire centralizată din Timişoara include un număr de 6 centralele termice de cvartal, care funcţionează pe gaze naturale, iar puterea termică instalată a acestora este de 48,36 MWt, din care 3 au fost modernizate prin înlocuirea totală a echipamentelor, 7 centrale termice parţial modernizate prin înlocuirea echipamentelor uzate şi 3 incluse într-un program de retehnologizare prin trecerea la producţia combinată de căldură şi energie electrică, având echipamente pe bază de motoare termice cu gaze naturale.

Punctele termice asigură 93% din necesarul de energie termică al consumatorilor racordaţi la reţeau a de termoficare urbană, în timp ce 22 de puncte termice industriale sunt deservite cu agent termic primar sau apă fierbinte.

Reţeaua termică aferentă Centralelor Termice de zonă pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor de încălzire şi de apă caldă de consum se află de asemenea în administrarea S.C. „COLTERM” S.A.

Sistemul de alimentare cu căldură al Municipiului Timişoara se caracterizează în general, prin faptul că este un sistem centralizat, iar interfaţa între consumatorii din sistemul de transport şi distribuţie a căldurii se face în două forme:  prin punctele termice centralizate cu asigurarea interfeţei între reţeaua termică primară de apă

fierbinte şi reţelele termice secundare pentru încălzire şi apă caldă de consum care fac legătura fizică între puncte termice şi consumatori (clădiri);

 prin modulele termice care asigură interfaţa între reţeaua termică primară şi instalaţiile consumatorilor (clădiri);

Sistemul de alimentare cu căldură cuprinde:

 două centrale de cogenerare  CT Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud, care pot funcţiona independent sau interconectat. În cele două centrale sunt montate pompe de termoficare care asigură transportul apei fierbinţi prin reţeaua primară.

 o centrală de cogenerare de cvartal (CET Freidorf), care alimentează centralizat prin reţea proprie de distribuţie consumatorii din zona arondată, asigurând căldura şi apa caldă de consum;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

81

 6 centrale termice (CT), fiecare alimentând centralizat zona arondată de consumatori, pentru încălzire şi a.c.m.

Din punctul de vedere al combustibilului utilizat, CET Timişoara Sud utilizează cărbunele şi suport gazele naturale, comparativ cu CET Timişoara Centru care utilizează gazele naturale drept combustibil de bază şi păcură.

Lucrările necesare de realizat sunt legate de respectarea cerinţelor de mediu începând cu anul 2016, lucrări ce ar trebui executate şi la CAF 5 care să reprezinte rezerva celorlalte CAF-uri. Soluţia ce se va adopta ar trebui să nu fie una primară (înlocuire instalaţie de ardere) ci una secundară de injecţie de uree din instalaţia comună ce va trebui realizată şi pentru celelalte cazane de apă fierbinte. Faptul că centrala funcţionează peste 8.000 de ore pe an şi numai în regim de centrală termică, reprezintă încă un argument solid pentru implementarea investiţiei de instalare a unor surse de cogenerare de înaltă eficienţă, dimensionate cel puţin la nivelul consumului propriu de energie electrică al centralei în perioada de iarnă, care datorită duratei mari de funcţionare pe care o poate avea, a randamentului superior şi a economiei de combustibil pe care o realizează, contribuind la reducerea costurilor pentru producerea energiei termice, iar prin asigurarea consumului propriu de energie electrică al centralei se reduc costurile de exploatare.

În Municipiului Timişoara există un total de 21.837 clădiri de locuit de diverse tipuri: clădiri individuale (15.039 clădiri cu o locuinţă şi 3.159 clădiri cu 2 sau mai multe locuinţe) având regim de înălţime P, P+1, P+2 şi clădiri colective (3.639 de clădiri) cu regim de înălţime P+4 ÷ P+10.

Fondul locuibil cuprinde 122.195 de apartamente, cu o suprafaţă locuibilă totală de 4.372.696 mp. şi cu 277.944 de încăperi de locuit. Din totalul apartamentelor, 71,3% sunt în clădiri colective de locuit, 28,7% sunt în clădiri individuale, în acestea locuind un număr total de 334.089 de persoane în 115.421 de gospodării.

Din sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din municipiului Timişoara, în prezent 65.927 de apartamente se alimentează cu energie termică din Punctele Termice urbane şi 5.732 de apartamente se alimentează din Centralele Termice de cvartal şi centrala de cogenerare Freidorf. Raportând consumurile de căldură pentru încălzire şi apă caldă menajeră realizate în anul 2011 (cel mai mic consum din ultimii 3 ani) la suprafaţa utilă (încălzită), rezultă un consum de cca. 244 KWh/mp/an, valoare care situează pe mediu, fondul locativ alimentat din SACET în clasa energetică C atât din punct de vedere al consumului pentru încălzire cât şi al consumului de apă caldă menajeră.

Situaţia blocurilor reabilitate termic până în prezent este urmatoarea:  Nr. blocuri: 64 blocuri.  Nr. apartamente: 2.276 apartamente.  Suprafaţa construită: 120.793 mp.

Programul de reabilitare termică a locuinţelor/blocuri în perioada 2012-2015/2027 prevedea următoarele obiective:

An Nr.blocuri/imobile Nr.apartamente Suprafaţa construită

2012 - - -

2013 150 5.000 250.000

2014 200 7.500 420.000

2015-2027 2. 225 70.184 3.337.400

Surse de alimentare cu căldură

Populaţie Agenţi

economici Instituţii publice

Nr. apartamente

Nr. persoane

Sistem centralizat prin PT-uri 65.927 185.500 1.217 252

CT cvartal 5.723 21.217 120 27

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

82

În ultimii ani, numărul debranşărilor de la sistemul de termoficare a crescut an de an: 391 de instituţii şi 22.434 locuinţe, din care în anul 2011 – 4 agenţi economici şi 7.616 locuinţe şi în anul 2012 – 2 agenţi economici şi 4.476 locuinţe.

Anul

Procentul în care energia termică a fost distibuită către

tipurile de consumatori

Energie electrică

consumată pentru

pompare apă rece

(hidrofoare)

Procentul în care energia termică a fost distibuită către

tipurile de consumatori

Consumatori rezidenţiali

Alţi consumatori

(agenţi economici, instituţii)

Consumatori rezidenţiali

Alţi consumatori

(agenţi economici, instituţii)

2010 87.20% 12.20% 527,28 MWh 87.20% 12.20%

2011 87.15% 12.85% 501,99 MWh 87.15% 12.85%

2012 85,81% 14,19% 496,42 MWh 85,81% 14,19%

2013 84,7% 15,3% 491,50 MWh 84,7% 15,30%

PRODUCŢIA DE ENERGIE REGENERABILĂ – Centrala Hidroelectrică BEGA Timişoara

Centrala Hidroelectrică BEGA Timişoara este amplasată pe râul Bega, la intrarea acestuia în municipiu. Ea a fost construită între anii 1906-1910 în scopul producerii energiei electrice. În centrală sunt montate trei grupuri de tipul Francis cu puteri unitare de 400 KW, de fabricaţie Ganz, acţionând generatoare bifazice 2 x 2,2 KW, 550 kVA de aceeaşi fabricaţie, ce pot realiza o producţie anuală de energie electrică de 5 GWh.

În perioada 2008-2013, producţia de energie electrică din surse regenerabile (hidro) este, după cum urmează:

2008 – 2.856 MWh; 2009 – 2.559 MWh; 2010 – 2.855 MWh; 2011 – 2.452 MWh; 2012 – 1.896 MWh; 2013 – 2.296 MWh;

Contorizare la nivel de branşament Contorizarea consumului de apă caldă s–a finalizat în perioada 1999-2000, iar contorizarea încălzirii s–a finalizat în anul 2001. În vederea creşterii eficienţei energetice şi pentru încadrarea în normele de emisii în aer/ape/sol, operatorul S.C. „COLTERM” S.A., a realizat mai multe lucrări de investiţii, dintre care mai importante sunt:

Investiţiile majore realizate instalaţiile S.C. „COLTERM” S.A.: CET Timişoara Sud Lucrări finanţate din bugetul local:  Prelevare, evacuare şi transport zgură şi cenuşă sub forma de şlam dens la cazanele de abur nr. 1, 2, şi 3;  Modernizarea electrofiltrelor cazanelor de abur nr.1, 2, si 3 de câte 100 t/h;  Modernizarea electrofiltrului CAF nr.1 de 100 Gcal/h;  Prelevare, evacuare şi transport zgură şi cenuşă sub forma de şlam dens la CAF nr. 1;  Reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare a apei;  Modernizare instalaţie interioară tamburi la cazanele de abur nr.1, 2, si 3;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

83

 Instalarea unei turbine de abur (tip ER 19,7–1,4/0,3) de 19,7 MW de contrapresiune pentru producerea energiei electrice şi termice;

Lucrări finanţate prin POS Mediu:  Înlocuirea unor electropompe de termoficare şi integral motoarele acestora; electropompele au fost

dotate cu variatoare de turaţie care menţin presiunea constantă pe colectorul de refulare al acestora, realizându-se astfel reducerea consumului de energie electrică al electropompelor de termoficare.

 Măsuri primare şi secundare pentru reducerea concentraţiilor de NOx în gazele de ardere evacuate din cazanele nr.1,2,3, constând pentru fiecare cazan în înlocuirea instalaţiei de ardere cărbune şi gaze naturale cu arzătoare cu formare redusă de Nox şi instalarea unui Sistem Distribuit de Conducere (DCS) al cazanelor, montarea unor porturi pentru introducerea aerului suplimentar de ardere şi montarea unei instalaţii de injecţie uree în cele 3 cazane. În urma realizării acestor lucrări, cazanele vor respecta cerinţele privind concentraţia de NOx şi pulberi în gazele de ardere impuse cu aplicare până la 31.12.2015, dar şi cele impuse prin Directiva 2010/75/2010 şi H.G. nr.440/2010 cu aplicare începând cu anul 2016.

 Construcţia unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere evacuate din cazanele nr.1,2,3, în scopul reducerii concentraţiei de SO2 în gazele de ardere. Astfel cazanele care evacuează gazele de ardere printr-un coş comun ce reprezintă o instalaţie mare de ardere (IMA) vor putea respecta cerinţele privind concentraţiile de SO2 în gazele de ardere evacuate atât la nivelul cerinţelor legale actuale, valabile până la 31.12.2015 cât şi în perioada următoare 2016-2020, conform Directivei 2010/75/2010 şi H.G. nr.440/2010.

CET Timişoara Centru

Lucrări finanţate din bugetul local:

 Reabilitare CAF nr.3 (tip 4) de 100 Gcal/h;  Retehnologizare CAF nr.1 (tip PTVM) de 50 Gcal/h;  Modernizarea rampei de descărcare păcură şi a separatorului de păcură;  Modernizarea (automatizarea) cazanului de abur nr.2 Sultzer;  Modernizări clădiri şi sisteme de supraveghere şi securitate.

Lucrări finanţate prin POS Mediu:  Înlocuirea unor electropompe de termoficare şi integral motoarele acestora; electropompele au fost

dotate cu variatoare de turaţie care menţin presiunea constantă pe colectorul de refulare al acestora, realizându-se astfel reducerea consumului de energie electrică al electropompelor de termoficare.

 Reabilitarea CAF 2 de 50 Gcal/h şi CAF 4 de 100 Gcal/h. Efectiv, înlocuirea integrală a sistemului sub presiune dimensionat, astfel încât, randamentul să fie peste 93% la arderea gazelor naturale şi peste 92% în cazul arderii păcurii/CLU, montarea unor arzătoare cu formare redusă de NOX, funcţionarea instalaţiei de ardere a cazanelor va fi complet automatizată. Realizarea lucrărilor enumerate va permite cazanelor, care sunt surse de emisii, încadrate în categoria instalaţiilor mari de ardere, să realizeze concentraţii de NOx şi pulberi în gazele de ardere evacuate sub nivelul valorilor impuse de legislaţia relevantă cu aplicare până la 31.12.2015.

Pe baza premizelor prezentate, consumul de căldură la nivelul surselor pe perioada 2012 – 2032 se prezintă astfel: Consum actual (an referinţă 2011) la nivelul sistemul de alimentare cu căldură este:

- Produsă pentru livrare (la gard CET-uri şi CT-uri) – 945.481 Gcal/an;

- gard CET-uri: – 877.348 Gcal/an:

- gard CT-uri: – 68.133 Gcal/an;

- Pierderi în reţele transport: – 76.460 Gcal/an;

- Pierderi în reţele distribuţie: – 116.036 Gcal/an;

- Livrat consumatori: – 760.928 Gcal/an;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

84

- Consumul la nivelul surselor în anul 2027 va fi de :

- Produsă pentru livrare (la gard CET-uri şi CT-uri) – 585.000 Gcal/an;

- gard CET-uri: – 542.078 Gcal/an;

- gard CT-uri: – 42. 922 Gcal/an;

- Pierderi în reţele transport: – 36.315 Gcal/an;

- Pierderi în reţele distribuţie: – 51.480 Gcal/an;

- Livrat consumatori: – 495.000 Gcal/an;

Producţii realizate

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Energie termică livrată către consumatori (Gcal)

822.150 1.012.636 1.054.078 813.160 765.146 687.665 587.097

Apă caldă menajeră livrată (mc)

5.039.789 4.829.209 4.569.476 4.424.317 3.906.092 3.478.267 2.871.555

Apă rece hidrofor livrată (mc)

1.233.543 1.213.365 1.155.870 1.057.735 1.014.585 1.047.529 949.647

Producţii realizate

UM 2008 An

referinţă 2009 2010 2011 2012 2013

Energie electrică produsă

MWh 47.601 45.527 43.361 33.354 57.579 27.499

Energie electrică livrată în SEN

MWh 21.219 23.079 25.692 20.681 34.650 6.334

Energie termică produsă

MWh 1.250.707 1.225.673 1.176.055 1.120.162 1.050.930 989.778

Energie termică produsă în cogenerare

MWh 421.172 407.482 400.567 272.619 478.733 241.188

Energie termică produsă în surse de vârf

MWh 829.535 818.191 775.488 847.543 572.197 748.590

Consum combustibil, din care: - gaze - cărbune - păcură

MWh 1.499.140

1.133.006 366.134

0

1.493.019

1.033.701 435.571

23.747

1.456.076

959.408 495.472

1.196

1.381.627

948.769 431.808

1.050

1.415.718

752.231 660.479

3.008

1.277.302

535.910 734.219

7.173

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

85

OBIECTIVELE SECTORULUI PRODUCŢIE LOCALĂ DE CĂLDURĂ ŞI ELECTRICITATE:

Un obiectiv specific îl constituie şi reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea de surse de combustibil alternativ prin valorificarea energetică a deşeurilor municipale, în vederea producerii de căldură şi electricitate. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv specific se impune implementarea unei investiţii, luând în considerare că, operatorul de servicii de salubrizare local va asigura colectarea şi transportul deşeurilor, iar instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor poate fi amplasată în incinta CET Sud Timişoara. Valoarea puterii calorice a deşeurilor municipale a fost în creştere şi de aceea s-a considerat că poate asigura funcţionarea unei instalaţii de valorificare energetică cu respectarea tuturor cerinţelor de protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei.

Au fost identificate următoarele rezultate cu efecte economice şi de mediu ca urmare a implementării lucrărilor de investiţii propuse:  Reducerea costurilor cu transportul deşeurilor, prin scurtarea distanţei de transport;  Evitarea pagubelor (reducerea producţiei agricole, creşterea costurilor de întreţinere a clădirilor)

produse de evacuarea în atmosferă a emisiilor de NOx generate la transportul deşeurilor;  Reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2. Reducerea

emisiilor de CO2 se datorează următoarelor cauze:

- Reducerea cantităţii de motorină consumate, ca urmare a scurtării distanţei de transport;

- Evitarea generării de emisii în cazul în care deşeurile ar fi depozitate. Cuantificarea efectelor economice se realizează în baza următoarelor premise:  Pentru reducerea costurilor cu transportul deşeurilor:

- Scurtarea distanţei de transport: 50 km. ;

- Consumul de motorină al camionului: 27 l/100 km.;

- Preţ motorină: 1,3 Euro/l.;  Pentru evitarea pagubelor produse de evacuarea în atmosferă a emisiilor de NOx generate la

transportul deşeurilor:

- Factorul de emisie, conform metodologiei simplificate EEA/EMEP/CORINAIR 1999 este de 42,7 g NOx/kg motorină;

- Valoarea pagubelor, estimată pe baza rezultatelor studiului „Externalities of Energy: Extension of accounting framework and Policy Applications” finanţat de CE şi, aplicată în condiţiile din România, este de 523 EUR/t NOx ;

 Pentru reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2 urmare a scurtării distanţei de transport:

- Factorul de emisie, conform metodologiei simplificate EEA/EMEP/CORINAIR 1999 este de 3.133,8 g CO2/kg motorină;

- Valoarea pagubelor, estimată pe baza rezultatelor studiului „Externalities of Energy: Extension of accounting framework and Policy Applications” finanţat de Comisia Europeană, este de 19 EUR/t CO2;

 Pentru reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2 urmare a evitării generării de emisii în depozit:

- Cantitatea anuală de emisii de CO2 generată prin depozitare integrală a deşeurilor ar fi de 54.337,5 tCO2/an;

Obiectivul general al PAED în cadrul Sectorului termoficare este reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Timişoara în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice, reducerea emisiilor prin retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor primare şi secundare de transport şi a centralelor termice de cartier, precum şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind avantajele sistemului centralizat de termoficare în comparaţie cu alte surse de încălzire.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

86

- Cantitatea anuală de emisii de CO2 evitată a fi produsă este de 27.493,54 tCO2/an;

- Valoarea pagubelor, estimată pe baza rezultatelor studiului „Externalities of Energy: Extension of accounting framework and Policy Applications” finanţat de Comisia Europeană, este de 19 EUR/t CO2.

Pentru implementarea proiectului „Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi încadrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara” având ca beneficiar S.C. INTERNATIONAL RECYCLING ENERGY S.A. din Municipiul Timişoara, având ca acţionari: RAROMA Services AG, Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi S.C. COLTERM S.A., în valoare de 73.778.140,9 EUR cu TVA inclusă (14.279.640,17 EUR TVA) se va realiza prin credit furnizor.

În vederea eficientizării Sectorul producţiei locale de căldură şi electricitate la nivelul Municipiului Timişoara se impun măsuri şi acţiuni care să urmărească:

1. Depunerea de proiecte în domeniul reabilitării sistemului de termoficare urbană, în vederea co-finanţării unor investiţii în domeniul eficienţei energetice, inclusiv luând în considerare potenţialul de biomasă disponibilă local;

2. Retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor primare şi secundare de transport din municipiul Timişoara, în vederea reducerii pierderilor şi eficientizării;

3. Retehnologizarea/modernizarea centralelor termice de cartier, în vederea reducerii pierderilor şi eficientizării;

4. Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi încadrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara;

5. Implementarea contorizării pe orizontală – sistemul care oferă siguranţă şi independenţă; 6. Organizarea unor campanii de conştientizare a populaţiei privind avantajele sistemului

centralizat de termoficare în comparaţie cu alte surse alternative de încălzire;

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul PRODUCŢIEI LOCALE DE CĂLDURĂ ŞI ELECTRICITATE se estimează o reducere a consumului de energie cu 68.821 MWh/an], o reducere a emisiilor de CO2 cu 20.699 tone [t/an] până în 2020.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

87

8. SECTORUL ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE Municipiul Timișoara se află poziționată într-o zonă favorabilă din punct de vedere al potențialului energetic din surse regenerabile.

Timișoara este așezată în sud-estul Câmpiei Panonice, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Privit în ansamblu, relieful zonei Timişoara este plat, netezimea suprafeței de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu însă, relieful orașului și al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularități locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuși modeste, care nu depășesc nicăieri 2-3 m.

Din punct de vedere tectonic, oraşul Timişoara este aşezat într-o arie cu falii orientate est-vest, marcată de existența vulcanului stins de la Şanoviţa, precum și de apele mineralizate din subsolul Timișoarei, cele de la Calacea spre nord și Buziaș - Ivanda în sud.

Potenţialului geotermal în județul Timiş este evidențiat și în hărţile geotermale ale IGR (Institutul Român de Geologie), ICEMENERG şi BERD (Banca Europeană de Dezvoltare) care a realizat în ultimii ani un studiu de identificare a potențialului geotermal al României. Toate aceste hărţi arată pentru Timiş, temperaturi potenţiale de peste 100°C, la 3.000 m adâncime.

Astfel poziționată Municipiul Timișoara are un potențial energetic care poate fi exploatat în favoarea producției de energie din surse regenerabile cum ar fi:  Energie din biomasă,  Energia geotermală,  Energia solară,  Energia eoliană,  Energia hidro.

ENERGIA DIN BIOMASĂ

Conversia anaerobă a biomasei în biogaz este cea mai răspândită metodă de conversie a biomasei. Biomasa este transformată în biogaz în absența aerului, biogazul conținând ulterior în mare parte energia acumulată în forma inițială de biomasă. Efectul util al utilizării energiei solare acumulate în biomasă apare din utilizarea biogazului ca și combustibil. Reziduurile biogene, puțin considerate anterior, câștigă tot mai multă atenție. Biomasa umedă reprezintă biomasa cu un conținut relativ ridicat de apă și scăzut de lignină. Biomasa de tip umed este adecvată producției de biogaz prin conversie anaerobă datorită acestor proprietăți ale compoziției. Producția de biogaz se bazează pe o metodă universală, aplicabilă pentru cele mai variate substraţe organice, dar mai ales pentru deșeurile reziduale existente. În principiu, pentru fermentație sunt adecvate substrate cu un conținut ridicat de material organic. Biomasa de tip umed utilizată se referă astfel la ape reziduale, deșeuri reziduale cu conţinut organic ridicat și biomasă cultivată în scopul producției de

SECTORUL ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

88

biogaz (plante energetice). Biomasa disponibilă pentru producţia de biogaz provine din domeniile agricultură, întreţinerea spațiului rural şi domeniul de gestiune şi eliminare a deşeurilor.

Biomasa uscată este reprezentată de biomasă cu conținut ridicat de lignină și conținut scăzut de apă. Acest tip de biomasă nu este adecvată tratamentul anaerob în scopul producției de biogaz, deoarece conținutul de lignină nu se poate converti anaerob și astfel nu contribuie la conversia în energie utilă. Datorită conținutului redus de apă, aceste deșeuri sunt ideale pentru utilizarea termică. Pentru utilizare termică intră în discuție următoarele tipuri de deșeuri: deșeuri din silvicultură, deșeuri comunale sau masa vegetală rezultată din defrișări de pe proprietăți private, lemn vechi, deșeuri de lemn și lemn de de foc.

Biomasa umedă este disponibilă în cantități destul de mari la nivelul Timișoarei în schimb cea uscată este destul de redusă și aparent temporară, apărând cu preponderență în perioada de primăvară sau toamnă când, la nivelul parcurilor și zonelor verzi, se realizează cosmetizarea/igienizarea ori elagarea arborilor.

Potenţialul energetic al biomasei în România

Sursa: „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională” - www.minind.ro

În zona Timișoarei în schimb există suprafeţe de terenuri neproductive (eventual anterior cultivate) și care momentan nu se utilizează pentru culturi agricole. Aceste suprafeţe ar putea fi utilizate în viitor pentru culturile de plante energetice. Trebuie acordată atenţie alegerii acestor plante, astfel încât să nu intre în concurenţă cu plantele alimentare.

Plantele şi culturile energetice vor fi astfel promovate, printre ele fiind şi salcia energetică (Salix viminalis). Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii, aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest. Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt şi regenerare vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5 cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar. Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900 Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). Aportul caloric important, posibilitatea de a înfiinţa culturi pe suprafeţe de teren mai puţin propice agriculturii precum şi posibilitatea utilizării unei astfel de culturi pentru protecţia căilor de comunicaţie, face din salcia energetică o alternativă energetică cu potenţial considerabil şi utilizări multiple.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

89

ENERGIA GEOTERMALĂ

Harta geotermală prezintă temperaturi de peste 120°C înregistrate la o adâncime de 3 km în vestul judeţului Timiş. Harta geotermală pentru adâncimi de 3 km:  Temperaturi între 70°C – 120°C,  Adecvată pentru sisteme de încălzire,  Generare de electricitate la temperaturi mai mari de 180 °C (adâncimea de forare).

Harta cu sursele geotermală la nivelul României, prospectări prin forare și prospecțiuni

Sursa - Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din judeţul Timiş, Fraunhofer- Institut für Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart

Harta surselor geotermale în România conform studiului BERD.

Sursa - Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din judeţul Timiş, Fraunhofer- Institut für Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart

Conform studiului realizat de Institutul Fraunhofer din Stuttgart, peste 50% din Judeţul Timiş are un potenţial geotermal de peste 100°C, acoperind toate zonele din vest, inclusiv Timişoara. În zona situată la

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

90

Est de Timişoara există în continuare temperaturi cuprinse între 70°C şi 100°C. În zona de temperaturi de 100°C sunt cuprinse și regiuni cu potenţiale de la 130°C la peste 150°C. Rezultatele identificării potențialului geotermal la nivelul Timișoarei arată că pentru o temperatură de 100°C şi la o înălțime de 20 m a formațiunilor de tip gresie există un potenţial de 55.5 TJ sau 55.5*1012 J. Potenţialul geotermal disponibil la Timişoara, în sol, este de 199.8*1015 MWh (= 55.5*1012 J). Aceasta capacitate disponibilă nu poate fi utilizată în întregime. Capacitatea de recuperare a energiei din potențialul geotermal estimat depinde de parametrii sistemului hidrodinamic. În literatura de specialitate se menţionează rate de recuperare medie între 15 şi 30%. Pentru Timişoara aceasta înseamnă că s-ar putea folosi energie termică între 8.325*1012 J şi 16.65*1012 J din potenţialul geotermal, însemnând 2.312,5 MWh și 4.625 MWh, ceea ce ar asigura energia termică necesară pentru asigurarea încălzirii a cca. 15% din clădirile municipale.

Încă din 1993, pe baza studiului “Space Conditioning: The Next Frontier - Report 430-R-93-004. EPA - Geothermal heat pumps: alternative energy heating and cooling”, Environmental Protection Agency – SUA a concluzionat: “Pompele de caldură cu sursă geotermală reprezintă tehnologia cea mai eficientă din punct de vedere energetic, curată din punct de vedere ecologic şi performantă din punct de vedere al costurilor dintre toate tehnologiile disponibile pentru condiţionarea spaţiului. GSHP au un potenţial semnificativ de reducere a emisiilor, îndeosebi atunci când sunt utilizate atât pentru încălzire cât şi pentru răcire. GSHP au o eficienţă termică de neegalat şi produc “zero” emisii la locul aplicaţiei, impactul lor faţă de mediu limitându-se doar la cel al producerii în centrale electrice a energiei electrice consumate la locul aplicaţiei.” Prin urmare, abordarea tehnologiei de încălzire – răcire cu pompe de căldură GSHP (ground source heat pumps) reprezintă o soluţie viabilă, pentru care municipalitatea trebuie să realizeze proiecte demonstrative, în vederea promovării la scară largă a bunelor practici, în vederea reducerii emisiilor în sectorul rezidenţial şi al clădirilor municipale. ENERGIA SOLARĂ

Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune, petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o alternativă atractivă la utilizarea surselor de energie convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul major este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde. Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri relativ reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100°C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la nivel local.

Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot capta între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi. Energia solară poate fi utilizată atât pentru a asigura apa caldă menajeră cât și pentru asigurarea încălzirii pe timp de iarnă, utilizând panourile PV – fotovoltaice.

Se cunoaște că sectorul rezidențial este cel care are un aport mare în consumul de energie electrică și termică la nivelul Timișoarei. O mare parte din aceasta energie care se consumă ar putea fi produsă prin utilizarea sursei solare. Potențialul energetic al soarelui în cazul Timișoarei este favorabil având în vedere harta intensității specifice la nivelul Timișoarei.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

91

Energia generată solar îşi poate găsi aplicaţii în vederea:  Preparării apei calde menajere (a.c.m.),  Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice,  Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de energie electrică şi

până la independenţă energetică,  Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi scuaruri.

Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie regenerală RES contribuie la:  Creşterea duratei de viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili,  Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile,  Locuri de muncă noi, aferente procesului de instalare, operare, mentenanţă a instalaţiilor,  Diversificarea sursei de energie.

La nivel local, realizarea unui parc solar fotovoltaic este posibilă prin investiţie privată sau publică. Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită. Primăria Municipiului Timişoara îşi doreşte ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în structura clădirilor. Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria Municipiului Timişoara, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin capacitarea companiilor specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune, întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania de furnizare a energiei electrice. Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în:  Grupul de panouri fotovoltaice,  Invertor,  Sistem de montaj,  Accesorii (cabluri, conectori, tablou electric),  Sistem de monitorizare locală prin Internet. În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:  Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;  Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;  Energia produsă medie pe zi: 10kWh;  Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;  Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp; Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică, posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş (recomandabil pentru clădirile cu acoperiș cu orientare sud-estică sau la sol, mentenanţă scăzută, costuri de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a sistemului. Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

92

Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale, ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a energiei.

În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune şi exploatării unei clădiri:  Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire. Designul

corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire, respectiv de răcire.

 Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat, determinat de flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior, pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.

 Lumina naturală, care se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care ferestrele sunt aşezate.

Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin Regulamentele locale de urbanism în domeniul producerii energiei din surse regenerabile în cazul autorizării unei construcţii noi, sunt:

 Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;  Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre sud şi cu o bună expunere solară;  Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru încălzirea locuinţei;  Pompe de căldură GSHP pentru încălzirea – răcirea interioarelor;  Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă energetică;

Harta intensității specifice a radiației globale pentru modulele PV, montate cu înclinare optimă Harta solară a României.

Sursa: Programul PVGIS al centrului „Joint Research Center“ JRC al Comisiei Europene

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

93

Valorile lunare medii ale intensității energiei solare la nivelul Timișoarei, conform NASA Langley Research

Center Atmospheric Science Data Center, http://www.gaisma.com/en/location/timisoara.html

Considerând potențialul evidențiat pentru Timișoara, putem estima un necesar de instalație de 2,5 kW per gospodărie, care poate produce până la 2.391 kWh per gospodărie.

ENERGIA EOLIANĂ

Potențialul eolian al României este mare, conform multor surse de informații. Potențialul eolian este mai ridicat decât în țările vecine, dar mai scăzut, de exemplu decât potențialul eolian al Germaniei.

Județul Timiș are condiții defavorabile pentru utilizarea energiei eoliene, în comparație cu zonele de coastă ale României. Viteza medie a vântului în judeţul Timiș, cuprinsă între 4-6 m/s, este însă mai mică decât viteza medie a vântului în regiunile de coastă. Eficiența economică a unui parc eolian depinde considerabil de programele și directivele naționale de promovare și sustinere a energiei eoliene.

Având în vedere că disponibilitatea de teren pe aria Timișoarei este destul de redusă pentru crearea unor astfel de parcuri eoliene, astfel de proiecte chiar dacă ar fi fezabile din punct de vedere al potențialului energetic ar fi foarte greu de implementat pe motive de disponibilitate de teren necesar. Elaborarea unor studii şi proiecte demonstrative pentru aplicaţii casnice ale unor sisteme combinate panouri fotovoltaice şi sisteme eoliene poate fi o alternativă viabilă.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

94

ENERGIA HIDRO

Producția de energie din surse hidro este utilizată la nivelul Timișoarei. Compania locală de termoficare „COLTERM” Timişoara a modernizat staţia de energie hidraulică de pe râul Bega aceasta fiind operativă din 2008 când a produs 2.855 MWh de electricitate. Pentru debitul volumetric al râului Timiş, a fost calculată tehnic producţia de energie. Dacă este posibilă instalarea unei microhidrocentrale de energie de-a lungul râului Timiş care să acopere o înălţime totală de 50 m, ar putea fi produși anual aproximativ 50.000 MWh. Locaţiile vor fi însă limitate din cauza locuinţelor şi datorită faptului că cea mai mare parte a judeţului Timiş este o zonă de câmpie. Potenţialul energiei hidro în Timişoara este foarte mic în comparaţie cu energia geotermală. Prin urmare este mai posibil să se promoveze aplicaţiile geotermale ele pot produce un impact mult mai mare în ceea ce priveşte CO2 decât energia hidro.

Măsurile şi acţiunile care vor contribui la dezvoltarea sectorului până în anul 2020 şi dincolo de această perioadă sunt:

1. Analiza potenţialului eolian şi de asigurare a surselor de energie prin utilizarea turbinelor eoliene - Proiecte demonstrative pentru aplicaţie rezidenţială sau instituţională - 3 proiecte până în anul 2017.

2. Suport pentru realizarea Parcului Judeţean Timiş de producţie energie fotovoltaică Timişoara. 3. Montarea de celule fotovoltaice pentru acoperire parțială a consumului intern de energie

electrică la un număr de 10 corpuri de clădire de spital şi 10 clădiri publice din Municipiul Timişoara, până în anul 2020.

4. Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi încadrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara.

5. Crearea unui parc PV de 1MW pentru asigurarea energiei electrice pentru traseul actual al transportului public.

6. Realizarea unui proiect pilot GREEN VILAGE / GREEN CAMPUS în Municipiul Timişoara - identificare amplasamente/ definire concept/ realizarea proiect; identificarea oportunității de amplasare de panouri fotovoltaice pe clădirile din Campusul Universității Politehnica și pe clădirile aparținând Universității de Vest Timișoara.

7. Elaborarea şi aprobarea Planului Urbanistic General prin integrarea măsurilor de Eficienţă Energetică, utilizării producerii/utilizării energiei din surse de energie regenerabilă şi a criteriilor de EE şi SER pentru noile construcţii şi reabilitarea construcţiilor existente.

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul PRODUCŢIEI ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE se estimează o producție de energie de 54.998 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 32.362 tone [t/an] până în 2020. La aceasta se adaugă şi măsura de elaborare a unui proiect pilot GREEN VILAGE /GREEN CAMPUS încadrată în SECTORULUI PLANIFICARE STRETEGICĂ URBANĂ al SEAP în care se se estimează o producţie de 1.060 MWh/an şi o reducere a emisiilor de CO2 cu 588 tone [t/an] până în 2020.

Obiectivul General al Sectorului producţiei din surse regenerabile este implementarea de investiţii la nivel local pentru creşterea producţiei de energie din surse regenerabile – solare, biomasă, goetermale şi în mai mică măsură eoliene şi creşterea gradului de utilizare locală a energiei „verzi”.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

95

9. SECTORUL PLANIFICARE TERITORIALĂ – SPAȚII VERZI și VEGETAȚIE FORESTIERĂ

Spaţiul urban prin intensitatea, complexitatea şi dinamica activităţilor pe care le găzduieşte îşi pune amprenta asupra mediului urban, cu intensităţi diferite, cu o descreştere de la centrul municipiului, concentric către periferie şi spaţiul periurban. Urbanizarea este un proces în continuă creştere, un proces dinamic deopotrivă întâlnit în marile oraşe şi aglomerări urbane.

La marile probleme cu care se confruntă majoritatea oraşelor europene de mărime medie sau mare, cum ar fi intensificarea traficului motorizat, creşterea valorilor de emisii poluante în atmosferă şi episoade de poluarea atmosferică, cantităţi de deşeuri generate şi în general problemele care apar în managementul serviciilor, se adaugă şi tendinţa de reducere a spaţiilor verzi prin transformarea şi dedicarea unor terenuri ocupate de spaţii verzi noilor construcţii.

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează masiv riscurile ecologice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. Creşterea densităţii locuirii în zonele urbane duce la o nevoie tot mai mare de spaţiu. Concomitent cu dezvoltarea tentaculară a aglomerărilor urbane, s-au modificat structura, arhitectura şi peisajul, în detrimentul spaţiilor verzi.

În acest context general, din care Municipiul Timişoara nu face excepţie, principala provocare o constituie dezvoltarea durabilă a municipiului, în care spaţiile verzi joacă un rol esenţial. Spaţiile verzi sunt „plămânul verde al oraşului”, o componentă vitală în înverzirea oraşului.

Timişoara, prin diversitatea redusă a condiţiilor fizico-geografice şi climatul edificat pe un fond temperat- continental cu influenţe submediteraneene, manifestă în legătură cu relieful, un număr restrâns de microclimate locale.

Importanţa spaţiilor verzi este dovedită ştiinţific, prin rolul important pe care-l au în menţinerea echilibrului psihic şi fizic al locuitorilor unei aglomerărilor urbane tot mai antropizate. Cu toate că spaţiile verzi urbane nu pot restabili condiţiile naturale într-un oraş, prin funcţiile lor ecologice, sanitar-igienice şi recreativ-estetice reprezintă aliatul nostru în lupta cotidiană împotriva agresiunilor vieţii moderne, schimbărilor climatice, pentru întărirea procesului adaptiv, determinând în bună măsură gradul de civilizaţie şi confort urban.

SECTORUL PLANIFICARE TERITORIALĂ SPAŢII VERZI ŞI VEGETAŢIE FORESTIERĂ

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

96

Spaţiile verzi sunt cel care ele dau expresivitate peisajelor arhitecturale, calitate şi pitoresc. Din perspectivă ecologică şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, spaţiile verzi contribuie esenţial la echilibrarea temperaturii, intensităţii luminii ambientale, la absorbţia zgomotelor şi la purificarea aerului, cunoscut fiind faptul că, un hectar de vegetaţie sau pădure generează într-o singură zi 220 kg de oxigen, consumând prin procesul de fotosinteză 280 kg CO2. Rolul asupra calităţii aerului din perspectiva poluării cu pulberi în suspensie şi sedimentabile este dovedită ştiinţific, cu implicaţii serioase asupra sănătăţii populaţiei.

Suprafaţa de spaţii verzi a municipiului Timişoara la nivelul anului de referinţă a fost de 504,84 ha. care includea şi Perdeaua Forestieră de protecţie în suprafaţă de 25 ha., înfiinţată în partea de nord vest a municipiului Timişoara, între şoseaua Timişoara – Jimbolia şi Calea Aradului, ceea ce reprezintă un indicator de 16,03 mp/locuitor, calculată la o populaţie de 315.000 locuitori.

Pe categorii de spaţii verzi, situaţia în Municipiul Timişoara în anul 2008 este următoarea:

Tipuri de spaţii verzi

Suprafaţa în hectare

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Parcuri 86,59 89,59 92,209 92,209 92,209 92,209 Scuaruri 12.97 12,97 16,352 16,352 16,352 16,352 Zone stradale şi blocuri 328.58 328,58 332,829 332,829 332,829 332,829 Perdea forestieră 25,00 30 30,00 30,00 30,00 30,00 Pădurea Verde 50,70 50,70 50,7 50,7 50,7 50,7 Locurile de joacă - - 1,72 1,72 1,72 1,72 Parcări ecologice - - 1,40 1,40 1,40 1,40

TOTAL 504,84 504,84 525,21 525,21 525,21 525,21

În ceea priveşte vegetaţia, la nivelul anului 2008, se înregistrează un indicator de 0,56 arbori/locuitor şi o producţie de oxigen exprimată la 8,8 kgO2/locuitor. Aceste date ne obligă să afirmăm că balanţa ecologică, adică principalele schimbări gazoase între populaţie împreună cu toată tehnica de care dispune pe de o parte şi între atmosferă şi vegetaţia din zonă pe de altă parte, este nefavorabilă. Echilibrul (balanţa ecologică) în atmosferă se menţine de către vegetaţia lemnoasă în primul rând, care consumă bioxid de carbon şi produce oxigen. Acest echilibru este o condiţie a confortului ambiental şi a însăşi existenţei umane şi este foarte labil în aglomerările umane din zonele lipsite de păduri. Aceasta este situaţia şi în Municipiul Timişoara, oraş de câmpie, situat într-o zonă în care pe o rază de 20 – 30 km procentul de împădurire este de 2 – 3%.

Zona verde a Parcului Central – extras din Cadastrul Verde al Municipiului Timişoara

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

97

Zona verde a aliniamentului B-dulu Take Ionescu – extras din Cadastrul Verde al Municipiului Timişoara

SECTOR SPAŢII VERZI ŞI VEGETAŢIE FORESTIERĂ Timișoara

An de referință 2008 Sursa

Numărul de arbori/specie pe categorii în Timişoara, buc. 206.000 Primăria Municipiului Timișoara

Genul Acer (Paltini), buc. 37.080 idem

Genul Robinia (Salcâmi), buc. 18.540 idem

Genul Prunus (Pruni), buc. 18.540 idem

Genul Fraxinus (Frasini), buc. 16.480 idem

Genul Pinus (Pinii), buc. 14.420 idem

Genul Tilia (Tei), buc. 12.360 idem

Genul Populus (Plopi), buc. 12.360 idem

Genul Picea (molizi), buc. 8.240 idem

Alte specii, buc. 67.980 idem

*Alocarea speciilor de arbori pe vârste din totalul de arbori la nivelul Timișoarei (la nivelul anului 2002), %

idem

Clasa I (vârsta 1-20 ani), % 45 idem

Clasa II (vârsta 21-40 ani), % 40 idem

Clasa III (vârsta 41-60 ani), % 9 idem

Clasa IV (vârsta 61-80 ani), % 4 idem

Clasa V (vârsta 81-100 ani), % 1 idem

Clasa VI (vârsta peste 100 ani), % 1 idem

Suprafața cu spații verzi din Timișoara, hectare 504,84 idem

Suprafața propusă pentru noi spații verzi în Timișoara, hectare 50,00 idem

Suprafața de spatii verzi alocată per locuitor, mp/capita 16,03 idem

* Aproximativ aceleași valori la nivelul anului 2008

Experienţa oraşelor de succes utilizează în administrarea mediului urban o abordare integrată, prin adoptarea de strategii pe termen mediu şi lung şi planuri de acţiune care abordează diferitele politici locale, definind responsabilităţi şi termene concrete. Obligaţiile care revin autorităţilor locale de legislaţia europeană, naţională şi locală în domenii cheie cum ar fi spre exemplu: calitatea aerului, încadrarea în limitele admise a nivelului de zgomot şi vibraţii, utilizarea durabilă a terenurilor, etc, pot fi implementare mult mai eficient printr-o abordare integrată. Studiile ştiintifice şi de specialitate care au fost realizate la nivelul Municipiului Timişoara în scopul fundamentării politicilor locale în domeniul protecţiei mediului au conturat şi liniile directoare de dezvoltare durabilă.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

98

Protecţia mediului ambiental şi încălzirea globală ridică două mari probleme autorităţilor publice timişorene, ca de altfel pentru toate autorităţile locale: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că, aceste efecte sunt deja vizibile şi manifeste, cu toate eforturile depuse până în prezent. Sectorul spaţii verzi şi vegetaţie forestieră poate să constribuie la soluţionarea atât a reducerii emisiilor GES, prin sechestarea CO2 atmosferic cât şi la atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Soluţiile trebuie să fie orientate spre viitor şi să încorporeze aspecte legate de prevenirea riscurilor, anticiparea schimbărilor climatice, pregătirea populaţiei pentru aceste schimări în vederea unei cât mai bune reacţii şi acţiuni.

Măsurile şi acţiunile care vor contribui la dezvoltarea sectorului spaţii verzi şi vegetaţie forestieră până în anul 2020 şi dincolo de aceată perioadă sunt:

1. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în Municipiul Timişoara pentru atingerea ţintei de 26 mp/locuitor, prin amenajarea de spaţii verzi pe o suprafaţă de minim 1 hectar/an până în anul 2020, prin amenajarea de spaţii verzi şi achiziţia de terenuri – măsură vitală în vederea atingerii ţintei europene. O atenţie deosbită trebuie însă acordată şi spaţiilor verzi private, prin măsuri specifice de stimulare a proprietarilor de clădiri în scopul transformării terenurilor aferente construcţiilor în spaţii verzi de calitate, care să contribuie la creşterea suprafeţei de spaţii verzi per locuitor şi la îmbunătăţirea microclimatului local.

2. Îmbunătăţirea cadrului reglementativ local privind protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi publice şi private – măsură ce revine compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, menită să descurajeze distrugerea ori deteriorarea spaţiilor verzi, inclusiv prin măsuri coercitive şi să reglementeze modul în care anumite activităţi ori lucrări edilitar-gospodăreşti se pot derula în sau cu afectarea spaţiilor verzi.

3. Reabilitarea spaţiilor virane şi a celor degradate prin transformarea în spaţii verzi amenajate prin gazonare şi plantare de material dendrofloricol – măsură care va asigura atât un aspect estetic ridicat al spaţiilor verzi cât şi asigurarea funcţiunilor ecologice şi recreaţionale.

4. Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor verzi urbane din cvartalele de locuinţe, prin realizarea de minim 10 spaţii verzi şi amenajări peisagistice şi spaţii de recreere/an până în anul 2020 – măsură care îşi propune transformarea spaţiilor din jurul blocurilor cu locuinţe colective în zone verzi de calitate, gândite din punct de vedere al arhitecturii peisagistice, care să contribuie la îmbunătăţirea factorilor de mediu şi asigurarea posibilităţii de petrecere a timpului în aer liber;

5. Realizarea Registrului Spaţiilor Verzi al Municipiului Timişoara până în anul 2015 şi monitorizarea dinamicii spaţiilor verzi: plantări, extrageri, corecţii de arbori şi arbuşti şi alte lucrări în domeniul horticol/dendrologic în perspectivă – termen mediu şi lung.

6. Modernizarea până în anul 2020 a parcurilor istorice din municipiul Timişoara – Parcurile Bihor, Bucovina, Carmen Sylva, Rozelor, Regina Maria, Parcul Copiilor, Parcul Alpinet, Parcul Justiţiei, Parcul Botanic, Parcul Pădurice Giroc, Parcul Scudier, Parcul Cetăţii, etc. şi asigurarea facilităţilor pentru petrecerea timpului liber în natură.

7. Achiziţia de terenuri/parcele în intravilanul Municipiului Timişoara în vederea amenajării de spaţii verzi publice/scuaruri şi amenajarea lor peisagistică şi mobilare urbană, inclusiv în zona de periferie.

Obiectivul General al Sectorului Spaţii Verzi şi vegetaţie forestieră este mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi îmbunătăţirea calităţii acestora, în vederea asigurării balanţei ecologice, asigurarea unui mediu urban echilibrat, sănătos şi armonios pentu locuitorii ei şi implementarea obiectivelor prevăzute în Strategia Dezvoltării Spaţiilor Verzi a Municipiului Timişoara 2010 –

2020, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.62/28.01.2012.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

99

8. Plantarea anual, până în anul 2020, pe domeniul public al Municipiului Timişoara a unui număr de minim 1.000 de arbori din specii rezistente la secetă, din flora zonei Câmpiei de Vest, precum şi a arborilor cu valoare peisagistică şi botanică ridicată, pentru creşterea calităţii spaţiilor verzi, asigurarea unor spaţii verzi prin amenajări peisagistice urbane cu o calitate deosebită.

9. Implementarea conceptului "Acoperişuri verzi" şi „Pereţi verzi” la clădiri publice existente sau la noile construcţii, prin realizarea unui număr de 3 documentaţii tehnice în vederea realizării unor studii pilot şi extinderea bunelor practici la scară largă a conceptului "Acoperişuri/pereţi verzi".

10. Transformarea Pădurii Verzi în Pădure – Parc şi loc de recreere (partea vis-à-vis de Clinica de Cardiologie) prin amenajarea accesului pietonal şi velo nemotorizat şi realizarea unui traseu ecologic, care să asigure, prin intervenţii minimale şi o abordare ecologică, transformarea unui areal în prezent neaccesibil publicului într-o zonă de recreere pentru locuitorii Timişoarei.

11. Umbrirea spaţiilor de parcare existente, prin plantarea a minim 100 arbori/an de arbori cu anumite caracteristici ale tulpinii şi coroanei, precum şi din specii a căror coroană să asigure un grad de umbrire cât mai mare, în scopul reducerii temperaturii înregistrate pe perioada verii.

12. Realizarea sistemelor de aspersie sau irigaţie prin picurare automatizate la toate spaţiile verzi nou amenajate, precum şi extinderea sistemelor de irigaţie prin aspersie – măsură care să asigure o calitate ridicată a spaţiilor verzi în special în perioada de vară, când se înregistrează temperaturi extreme.

13. Realizarea de aliniamente de arbori pe străzi cu arbori din specii rezistente la secete şi emisii, cu coroană dirijată şi, după caz, arbori cu coronament mare care la maturitate să se întrepătrundă, pentru umbrirea continuă liniară (crearea unui culoar de umbră) şi introducerea obligativităţii de plantare a tuturor parcajelor deschise cu arbori a căror coroană la maturitate să acopere minim 30% din suprafaţă.

14. Extinderea perdelei forestiere de protecţie a Municipiului Timişoara în zona de SE, prin utilizarea în plantaţii a speciilor de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic, prin respectarea Studiului şi Planului de acţiune pentru protecţia şi conservării biodiversităţii în Municipiul Timişoara, pe o suprafaţă de minim 10 hectare până în anul 2020.

Măsurile de sprijinire şi promovare a culturilor energetice şi agriculturii durabile: 1. Amenajarea de plantaţii de salcie energetică (Salix viminalis), inclusiv pentru protecţia unor

drumuri/drumuri de exploatare şi exploatarea lor în mod sustenabil, în vederea asigurării de biomasă pentru instituţii publice - prin plantare cu un ritm de minimum 2 hectare/an – măsură ca va contribui la utilizarea superioară a terenurilor degradate, utilizarea în mod durabil a unor terenuri, protecţia drumurilor, la producţia de biomasă pentru instituţiile municipale şi la sechestarea carbonului.

2. Promovarea culturilor agricole de plante energetice şi a înfiinţării acestor culturi pe terenurile agricole ale Municipiului Timişoara – măsură care considerăm că va asigura o mai bună informare a proprietarilor de terenuri în vedere unei valorificări superioare a potenţialului terenurilor agricole din Timişoara şi la beneficiile pe care le aduce o cultură energetică din perspective economice şi energetice deopotrivă.

3. Organizarea unei pieţe agro-alimentare volante fixe şi a unei pieţe agroalimentare itinerante (mobile) în cartierele municipiului Timişoara pentru producătorii locali de produse agricole ecologice şi promovarea desfacerii unor produse agro-alimentare locale şi bio – măsură care va încuraja consumul de alimente şi produse agroalimentare produse local;

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul spaţii verzi şi vegetaţie forestieră se estimează o reducere a emisiilor de CO2 cu 6.408 tone [t/an] până în 2020, iar prin implementarea măsurilor de promovare a culturilor energetice şi agriculturii durabile se estimează o reducere a emisiilor de CO2 cu 3.832 tone [t/an] până în 2020

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

100

10. SECTORUL DEȘEURI

Deşeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi asimilabile acestora, generate în mediul urban în gospodăriile populaţiei, instituţii, societăţi comerciale şi alţi agenţi economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă deşeurile din construcţii şi demolări rezultate din amenajările interioare ale locuinţelor.

Managementul deşeurilor reprezintă un sector cheie în implementarea dezvoltării durabile a oricărei localităţi. Societatea actuală se bazează tot mai mult pe consum, pe utilizarea de resurse, rezultatele fiind acelea de generare de deşeuri, de diferite tipuri, în cantităţi tot mai mari.

Dezvoltarea durabilă a Municipiului Timişoara din această perspectivă trebuie să vizeze reducerea consumului de resurse, reducerea cantităţilor de deşeuri produse şi creşterea gradului de reciclare al deşeurilor, astfel încât cantitatea deşeurilor supuse depozitării finale să se reducă an de an.

Punerea în practică a Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.870/2013, a planurilor locale şi actelor normative care reglementează acest domeniu constituie o prioritate a administraţiei publice locale timişorene. Din această perspectivă, politicile locale în domeniul managementului deşeurilor vor contribui pe de o parte la o mai bună valorificare a deşeurilor, atât din perspectiva reutilizării materiilor prime reciclabile cât şi a valorificării energetice şi utilizării deşeurilor ca materie primă alternativă pentru producerea de energie, dar şi la protecţia mediului urban, a sănătăţii populaţiei şi conservarea resurselor naturale epuizabile.

România face parte din categoria noilor state membre în care, cea mai mare parte a cantităţilor de deşeuri municipale colectate sunt eliminate prin depozitare, reciclarea şi valorificarea fiind utilizate într-o măsură mai mică. Conform documentelor strategice naţionale, în structura deşeurilor municipale din România, cea mai mare pondere o au deşeurile menajere (aprox. 81%), în timp ce deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi demolări au aproximativ aceeaşi pondere (10%, respectiv 9%). Peste 90% din deşeurile municipale colectate sunt eliminate prin depozitare. În ceea ce priveşte indicatorii de generare a deşeurilor municipale, conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2009, pentru România cantitatea a fost de 393 kg/locuitor/an, cu 27% mai mică decât media la nivel european (524 kg/locuitor/an). Faţă de alte localităţi de mărimea marilor municipii din România, Timişoara a depus eforturi susţinute pentru crearea cadrului reglementativ local privind gestionarea deşeurilor: Regulamentul serviciului de salubrizare, Planul Local de Gestionare a Deşeurilor (PLGD) – care constituie strategia locală în domeniu, completată cu Strategia locală privind dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu a serviciului public de salubrizare în Municipiul Timişoara.

Totuși, cantitatea de deşeuri menajere generată la nivelul municipiului atât pe sectorul rezidenţial cât şi pe sectorul industrial este destul de ridicat, de cca. 2,78 mc/capita/an, din care procentul de materie organică este cuprins între 50-54 %.

SECTORUL GESTIUNEA DEŞEURILOR

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

101

Un studiu efectuat de Universitatea din Stuttgart în colaborare cu Universitatea Politehnica din Timişoara şi S.C. „RETIM ECOLOGIC SERICE” S.A. în anul 2008, arată clar compoziţia deşeurilor menajere colectate de pe aria municipiului Timişoara.

Deşeurile de material plastic la nivelul anului 2008 reprezentau 12% din compoziția deşeurilor menajere fiind dublă faţă de orașul Baden-Württemberg, deşeurile de hârtie/carton de cca. 10%, la un sfert şi deşeurile de sticlă de cca. 6 % la jumătate faţă de oraşul Baden-Württemberg.

Serviciile publice de salubrizare în Municipiul Timişoara sunt concesionate din anul 2006 către S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara, unul dintre cei mai importanţi operatori ai serviciilor de salubritate din România, deţinător al Licenţei Clasa I, cu acţionariat Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

Anul 2005 este anul asocierii Consiliului Local al Municipiului Timişoara cu Consiliul Judeţean Timiş şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din Judeţul Timiş, având ca obiectiv promovarea Proiectului „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere” din judeţul Timiş, prin realizarea unui depozit de deşeuri ecologic, pe raza Comunei Ghizela şi a unei staţii de transfer a deşeurilor către depozitul ecologic pe teritoriul Municipiului Timişoara.

Managementul deşeurilor a cunoscut la nivel local o schimbare majoră odată cu închiderea la 1 Ianuarie 2009 a rampei de deşeuri neconforme de la Parţa – Şag. Acest moment a fost decisiv în conturarea unei noi abordări pentru colectarea deşeurilor la nivel municipal, prin implementarea sistemului de colectare duală pe principiul colectării cu două pubele: “pubela umedă” pentru deşeurile menajere, respectiv “pubela uscată” pentru deşeurile reciclabile, care pot fi reintroduse în circuitul economic.

Cantitatea de deşeuri generate la nivelul unei municipalităţii are un aport important la emisiile de CO2, multe ţări care au avut iniţiative pe problemele schimbărilor climatice şi-au asumat responsabilităţile unor măsuri de reducere a cantităților de deşeuri cât şi de îmbunătăţire a managementului acestora.

Sector Deşeuri – date evaluate cu sursa de provenienţă ale acestora:

SECTOR DEŞEURI/date evaluate Timişoara

An de referință 2008

Sursa

Total deşeuri colectate (tone) 128.657,6 S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara

Din care Deşeuri menajere colectate, tone 90.930,6 idem Deşeuri voluminoase colectate tone 7.387,8 idem Deşeuri din construcţii 26.350,2 idem

Cantitatea de deşeuri reciclabile colectate (tone) 3.989,0 idem

Din care

Hârtie şi carton (tone) 2.026,42 idem

Metale (tone) 3,59 idem

Plastic (tone) 1.956,6 idem

Sticle (tone) 2,39 idem

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice DEEE (tone) 157.97 idem

Cantitatea de deşeuri supusă depozitării finale (tone) 124.668,6 idem

Procentul de materie organică din deşeurile menajere colectate şi depozitate, %

50-54 Studiu, Lit. 11

Procentul de deşeuri reciclabile din totalul de deşeuri menajere colectate, depozitate fără a fi separate, %

25-28 Studiu, Lit. 11

Deşeuri din plastic, % 12 Studiu, Lit. 11 Deşeuri hârtie/carton. % 10 Studiu, Lit. 11

Deşeuri de sticlă, % 6 Studiu, Lit. 11 Cantitatea de deşeuri periculoase colectate din sectorul industrial şi incinerate în Timişoara, tone

2.129 S.C. „PRO AIR CLEAN” S.R.L.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

102

Evoluţia datelor privind gestiunea deşeurilor a suferit modificări urmare a adoptării în anul 2010 a Strategiei privind schimbările climatice şi Planul Local privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Evoluţia în perioada 2008 (an de referinţă) – 2010 (anul aprobării PAED) şi 2013 este reflectată în graficul de mai jos:

Serviciul de salubrizare oferit către:

An de referinţă

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populaţia - număr persoane 308.736 281.603 303.845 301.216 298.695 298.399

Număr contracte 32.593 33.888 41.085 45.909 44.942 44.165

Număr contracte persoane juridice şi agenţi economici 8.342 7.765 10.758 12.095 11.354 10.674

Număr contracte asociaţii de proprietari + case din zona rezidenţială 24.251 26.123 30.327 33.814 33.588 33.491

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

103

Emisiile de CO2 determinate de gestiunea deşeurilor - Evoluţie 2008 - 2013 (exprimat în tone CO2)

Un management performant al deşeurilor nu poate fi realizat decât prin asigurarea unei infrastructuri moderne, performante. Atingerea obiectivelor şi ţintelor cuprinse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor este posibilă din anul 2012, an în care Staţia de sortare a deşeurilor Municipale de pe strada Ovidiu Cotruş a fost pusă în funcţiune. Investiţia de aproximativ 5,5 milioane EUR, este constituită dintr-o platformă tehnologică pe o suprafaţă de 25.000 mp, cu o suprafaţă construită de 7.810 mp. Cu o capacitate de prelucrare de aproximativ 160.000 tone de deşeuri municipale, procesate pe două linii, facilitatea face posibilă reintroducerea în circuitul economic a unor surse de materie primă (hârtie, plastic, metal, PET, etc) precum şi colectarea fracţiei de deşeuri municipale cu putere calorică ridicată, care este valorificată energetic. Prin intermediul staţiei, la nivelul anului 2013, S.C. “RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. valorifică, în afara deşeurilor reciclabile, aproximativ 45% dintre deşeurile menajere.

Politicile de management a deşeurilor, se realizează într-un mod unitar la nivelul întregului judeţ, graţie Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş – ADID, al cărui membru fondator este şi Municipiul Timişoara. În cadrul acestei asociaţii a fost posibilă implementarea investiţiei prin care s-a realizat depozitul ecologic de la Ghizela.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene – are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare, prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei, în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

Obiectivele strategice ale sectorului deşeuri: Managementul durabil al deşeurilor în Municipiul Timişoara în vederea prevenirii producerii deşeurilor, reutilizării non-deşeurilor, creşterii gradului de reciclare şi a procentului de valorificare inclusiv energetică a deşeurilor şi compostare, pentru reducerea cantităţilor supuse eliminării prin depozitare finală.

Abordarea UE în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe trei principii majore:

 Prevenirea generării deşeurilor;  Reciclare şi reutilizare – în special pentru deşeuri pentru care reciclarea materială este prioritară:

deşeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deşeuri de baterii, deşeuri din echipamente electrice şi electronice.

 Îmbunătăţirea eliminării finale a deşeurilor şi a monitorizării;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

104

Măsurile şi acţiunile care vor contribui la dezvoltarea sectorului gestiunea deşeurilor până în anul 2020 şi dincolo de aceată perioadă sunt:

1. Acoperirea cu servicii de colectare duală a deşeurilor municipale la nivelul municipiului Timişoara, prin asigurarea serviciului în noile cartiere de locuinţe, construcţii şi spaţii nou construite. În acest scop, S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A., prin serviciile specializate vor asigura încheierea contractelor cu persoanele fizice şi juridice la locuinţele, respectiv sediile nou construite.

2. Stoparea creşterii cantităţilor de deşeuri generate până în 2015 - prin măsuri de conştientizare a cetăţenilor, informare, acţiuni educative şi cooperarea cu sectorul producţiei şi serviciilor;

3. Orientarea Municipiului Timişoara către o societare „a reciclării” prin creşterea ratei de reciclare, îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate – prin campanii de sensibilizare şi informare acetăţenilor, companiilor, agenţilor economici şi altor instituţii;

4. Valorificarea energetică a deşeurilor şi producerea de energie din deşeurile care nu pot fi valorificate Planul Local de Gestionare a Deşeurilor în Municipiul Timişoara a reevaluat soluţiile de management a deşeurilor, propunând unele noi, fezabile din punct de vedere economic şi al protecţiei mediului. Una dintre soluţiile propuse a fost aceea de valorificare energetică a deşeurilor municipale, fundamentată de un Studiu de valorificare a potenţialului energetic al deşeurilor, în scopul utilizării deşeurilor ca şi combustibil alternativ în vederea cogenerării de energie electrică şi termică, pentru producerea apei calde menajere. „Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara”, constituie un obiectiv de investiţie prioritar al municipalităţii. Instalaţia urmează a fi amplasată în incinta CET Sud Timişoara, urmând a fi realizată de S.C. „INTERNATIONAL RECYCLING ENERGY” S.A. Timişoara, având ca acţionari: Raroma Service AG – Elveţia (49%), Consiliul Local al Municipiului Timişoara (31%) şi S.C. Colterm S.A. (20%). Întrucât valoarea puterii calorice a deşeurilor municipale a fost în continuă creştere, s-a considerat că poate asigura funcţionarea unei instalaţii de valorificare energetică cu respectarea

Obiectivul general al PAED în cadrul Sectorului gestiunea deşeurilor îl constituie dezvoltarea unei societăţi orientate către selectarea şi valorificarea deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri, servicii de gestiune a deşeurilor orientate către valorificarea energetică şi valorificarea superioară a biodeşeurilor şi influenţarea comportamentului cetăţenilor în ceea ce priveşte managementul responsabil al deşeurilor la nivel de producător.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

105

tuturor cerinţelor de protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei. Investiţia va aduce beneficii prin reducerea costurilor şi a emisiilor de CO2 datorate transportului deşeurilor, prin scurtarea distanţei de transport, evitarea pagubelor (reducerea producţiei agricole, creşterea costurilor de întreţinere a clădirilor) produse de evacuarea în atmosferă a emisiilor de NOx generate la transportul deşeurilor şi reducerea emisiilor de CO2. Prin evitarea generării de emisii în cazul în care deşeurile ar fi depozitate. Soluţia tehnologică optimă rezultată din analiza tehnico-economică comparativă a variantelor prezentate a fost aceea de montare a unui nou grup de cogenerare de 5,75 MW cu incinerator de deşeuri (9,375 t/h şi 78.750 tone/an.) în incinta CET Sud Timişoara, dimensionat pentru necesarul de abur de 24,6 t/h la gardul centralei. Echipamente energetice vor funcţiona cu un mix de combustibil alternativ (deşeuri sortate) cu Pci med = 10.800 kJ/kg şi umiditate 38%, combustibil de bază. Noul grup de cogenerare va funcţiona 8.400 ore/an (4.320 ore/an iarna şi 4.080 ore/an vara) pe o perioadă de operare de 20 ani.

5. Managementul biodeşeurilor. O atenţie deosebită se va acorda gestionării deşeurilor biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare. Depozitarea acestora are efecte nefaste asupra mediului prin emisiile de metan, dar şi asupra sănătăţii oamenilor. De aceea, diminuarea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate constituie un obiectiv prioritar, în special prin faptul că, fracţia biodegradabilă în mediul urban poate fi aproximată la 50%. În acest context, compostarea individuală poate constitui o alternativă, în zonele rezidenţiale cu grădini, prin utilizarea compostierelor de mici dimensiuni, prin aplicarea soluţiei de compostare aerobă. Astfel, încurajarea compostării deşeurilor vegetale la nivelul gospodăriilor va constitui una din acţiunile în cadrul sectorului managementului deşeurilor.

Realizarea Staţiei de compostare cu fermentare uscată complet închisă, dotată cu sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului pentru prelucrarea fracţiei biodegradabile din deşeurile municipale nepericuloase, deşeurile vegetale, biomasă, nămoluri provenite de la Staţia de epurare a Municipiului Timişoara este o investiţie propusă a fi realizată de S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara. Valorificarea acestui tip de deşeuri vor contribui la reducerea semnificativă a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale, producerea de compost necesar în diverse aplicaţii agricole sau horticole şi gestionarea nămolurilor, utilizând cele mai bune practici în domeniu.

O altă problemă extrem de actuală la nivelul acestui sector o reprezintă prevenirea generării deşeurilor alimentare, prin informare şi influenţarea comportamentul consumatorilor bazat pe achiziţia de cantităţi tot mai mari de alimente fără a analiza însă utilizarea şi consumul în perioada de garanţie. La depozitare, fiecare tonă de deşeu alimentar care nu se mai depozitează conduce la evitarea a 4,2 tone emisii de CO2, în timp ce procedeul digestiei anaerobe (cea mai performantă opţiune de tratare) evită producerea a 500 kg CO2. Campaniile de informare şi sensibilizare direcţionate către cetăţeni privind problemele de mediu, sunt menite să ajute la diminuarea cantității de deșeu generate în sectorul rezidențial. Identificarea şi implementarea de măsuri pentru redirecţionarea de la depozitare a deşeurilor alimentare va constitui o prioritate a administraţiei publice locale. În acest sens, pentru anii viitori se va analiza implementarea unui studiu pilot – Proiect demonstrativ privind colectarea separată a deşeurilor organice, rezultatele acestuia urmând a fi replicate la nivel de cartiere şi mai apoi la scară întregului municipiu.

Alte măsuri şi acţiuni propuse pentru sectorul managementului deşeurilor municipale: 6. Prevenirea depozitărilor ilegale prin îmbunătăţirea cadrului reglementativ local şi crearea de

structuri administrative de prevenire şi combatere a acestor fapte de natură contravenţională - prin structurile Primăriei Municipiului Timişoara şi ale Direcţiei Poliţia Locală a Municipiului Timişoara, prin intensificarea acţiunilor de verificare şi control;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

106

7. Continuarea colectării deşeurilor din construcţii şi demolări prin preluarea gratuită a cantităţii de 1 mc. de deşeuri C&D (deşeuri de beton, cărămizi, resturi ceramice, etc) de la populaţie, provenite din amenajări interioare al locuinţelor, prin cele 4 puncte de colectare ale operatorului serviciilor de salubrizare. Astfel, creşterea gradului de reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor provenite din activitatea de construcţii şi demolări trebuie să crească gradual. Se va analiza şi posibilitatea realizării unei investiţii – o platformă pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

8. Continuarea colectării deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEEE Reglementările din domeniul gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) au ca şi obiective principale prevenirea apariţiei DEEE şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea mai mare măsura cantitatea de deşeuri eliminate. Primăria Municipiului Timişoara în cooperare cu Asociaţia Română pentru Reciclare „RoRec” organizează din anul 2008 două campanii de colectare a DEEE, cu implicarea unităţilor de învăţământ, înfiinţând şi un serviciu gratuit de colectare a DEEE voluminoase de la populaţie. Crearea celor 4 puncte de colectare la nivelul Municipiului Timişoara, campaniile de colectare a DEEE şi serviciul gratuit de ridicare a acestora de la domiciliu constituie premise pentru creşterea gradului de colectare a DEEE-urilor.

9. Implementarea conceptului de ”analiză a ciclului de viaţă” în politica/ de gestiune a deşeurilor. 10. Creşterea gradului de informare, implicare şi conştientizare a factorilor interesaţi şi a

cetăţenilor cu privire la impactul negativ al utilizării resurselor şi a managementului deşeurilor, pentru formarea unui comportament responsabil privind gestionarea deşeurilor. În acest sens, este necesară abordarea cu prioritate a acelor acţiuni care conduc la creşterea gradului de informare şi implicare a timişorenilor în vederea formării unui comportament responsabil privind gestionarea deşeurilor.

Modalităţile de punere în practică a acestor acţiuni este diversă, şi anume:  Campanii de informare prin broşuri, pliante, Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara, comunicate

de presă şi informări în mediul on-line, emisiuni radio şi televizate,  Activităţi de educaţie ecologică derulate în unităţile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal,  Concursuri în domeniul gestiunii deşeurilor – de colectare de materiale reciclabile, DEEE, surse de

lumină, baterii şi acumulatori portabili, etc.,  Cooperarea cu asociaţii, ONG-uri şi alte entităţi juridice, în scopul derulării în comun a unor activităţi,

evenimente şi proiecte locale,  Promovarea bunelor practici în domeniul managementului deşeurilor municipale,  Promovarea economiei circulare – a producţiei şi consumului durabile.

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul DEŞEURI se estimează o reducere a emisiilor de CO2 cu 3.300 tone [t/an] până în 2020.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

107

11. SECTORUL APĂ și GESTIUNEA APELOR UZATE

ALIMENTAREA CU APĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

S.C. „AQUATIM” S.A. Timişoara deţine, din anul 2003, licenţa de operare clasa 1, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Aceasta este o recunoaştere oficială a capacităţii prestării serviciilor pentru o arie mare de operare, dar şi a unei dotări tehnice de vârf. În anul 2012 s-a realizat modificarea condiţiilor asociate licenţei pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, ca urmare a modificării ariei de operare a societăţii.

Din anul 2005, societatea a implementat un sistem de management integrat calitate (ISO 9001), mediu (ISO 14001), sănătate şi securitate ocupaţională (OHSAS 18001), certificat de către Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii. Actuala licenţă de operare este valabilă până în anul 2016, iar certificatele în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale până anul 2014. Aceste certificări confirmă angajamentul societăţii de a menţine şi îmbunătăţi calitatea serviciilor prestate.

Alimentarea cu apă a municipiului Timişoara se realizează prin cele două surse: de suprafaţă şi de adâncime.

Sursele de suprafaţă asigură peste două treimi din apa distribuită populaţiei, prin Staţia de tratare a apei Bega, iar cealaltă parte este asigurată din surse subterane – printr-un număr de 64 de foraje în zonele Giroc, Urseni, Moşniţa, Bucovăţ, Bazoş şi Ronaţ, ca apă tratată în staţiile de Tratare Urseni şi Ronaţ. De asemenea, un număr de 93 fântâni publice – foraje de adâncime asigură accesul populaţiei la apă potabilă pe întregul teritoriu al municipiului Timişoara.

Alimentarea cu apă potabilă se face printr-o reţea inelar-radială în lungime totală de 641,2 km.

Distribuţia se realizează prin intermediul a 3 staţii de pompare, cu un debit total instalat de peste 5.000 l/s, volumul total al rezervoarelor de înmagazinare fiind de 60.000 mc.

SECTORUL APĂ ŞI GESTIUNEA APELOR UZATE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

108

La nivelul anului 2012, 99% din totalul populaţiei municipiului Timişoara beneficiază de serviciile de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat. Consumul mediu/an de apă potabilă este de 634 mc/branşament populaţie şi 3.225 mc./branşament agenţi economici.

Evoluţia consumului de apă/zi/locuitor este în continuă scădere, în anul 2008 fiind de 125 litri/zi/locuitor. Creşterea gradului de conştientizare al locuitorilor privind necesitatea utilizării eficiente a resurselor de apă a condus la o reducere a consumurilor zilnice a locuitorilor, în anul 2013 acesta fiind de 111 litri/zi/locuitor.

Peste 80% din procesele de la staţiile de tratare sunt monitorizate şi controlate automat, ca urmare a investiţiilor pentru modernizarea echipamentelor, realizate în ultimii ani din surse proprii, ceea ce a condus la scăderi mari ale consumului de energie. În anul 2012, consumul specific pentru captarea, tratarea şi distribuţia apei a fost de 0,2541 kWh/mc, la ora actuală unul din cele mai mici din ţară. Evoluţia consumului specific de energie electrică pentru captarea, tratarea şi distribuţia apei în perioada 2008 – 2013 este în continuă îmbunătăţire, la nivelul anului 2012 fiind de 0,2541 kWh/mc şi de 0,2499 kWh/mc în anul 2011.

Calitatea apei furnizate către cetăţeni constituie o prioritate, astfel, Societatea „AQUATIM” monitorizează continuu calitatea apei potabile, începând cu procesul de tratare şi până la robinetele consumatorilor. Există trei niveluri de control: monitorizare automată în timpul procesului, verificarea în laborator, prin analize de calitate şi monitorizarea reţelei de distribuţie. În laboratoarele „AQUATIM” se testează zilnic peste 20 parametri de calitate, înainte de pomparea în reţeaua oraşului. Săptămânal, în reţeaua de distribuţie se verifică probe de apă potabilă de la 32 de puncte de control din oraş, stabilite de comun acord cu Inspectoratul de Sănătate Publică. Rezultatele centralizate ale acestui program de monitorizare sunt publicate lunar pe site-ul societăţii, pentru informarea cetăţenilor şi părţilor interesate.

Laboratorul societăţii, de control al calităţii apei, este acreditat de către Asociaţia de Acreditare din Romania - RENAR, din anul 2011, şi înregistrat la Ministerul Sănătăţii, în Registrul laboratoarelor de monitorizare a calităţii apei potabile. Acreditarea a impus îndeplinirea mai multor condiţii, care să reflecte acurateţea rezultatelor furnizate de laborator. De aceea, laboratorul a participat, în fiecare an, la programe internaţionale de comparare între laboratoare de acelaşi profil, numite scheme de încercări de competenţă. În anul 2012, laboratorul societăţii Aquatim a participat la două astfel de scheme pentru apă potabilă (pentru analize fizico-chimice şi microbiologice) şi o schemă pentru apă reziduală (analize fizico- chimice). Toate rezultatele obţinute au fost foarte bune.

Pentru o eficienţă mai mare în exploatarea şi întreţinerea reţelelor de apă şi de canalizare, realizarea unor hărţi digitale pentru Timişoara este esenţială. Proiectul de implementare a sistemului GIS (Geographic Information System), pentru stocarea şi prelucrarea datelor geografice, demarat în 2008 a presupus culegerea datelor de pe teren, cu aparatură topografică specializată şi salvarea ulterioară în format digital. Odată cu implementarea sistemului GIS, resursele necesare întreţinerii activelor se vor reduce semnificativ.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

109

Sistemul de alimentare cu apă potabilă este integral contorizat încă din anul 2002.

Număr total contoare de branşament în Timişoara: este de 27.294, din care 10.750 sunt cu telecitire, în cursul anului 2014 urmând a fi montate încă 2.000. Rata lunară de citire a contoarelor: 91%-93%.

Consumul de apă potabilă la nivelul Municipiului Timişoara înregistrează un trend uşor descendent. În graficul de mai jost sunt relevate consumurile de apă – casnic, instituţional şi industrial.

SISTEMUL DE CANALIZARE ŞI GESTIUNEA APELOR UZATE ÎN MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Sistemul de canalizare însumează în prezent 547,4 km. lungime şi colectează şi apa uzată şi cea provenită din precipitaţii (denumită şi apă pluvială sau meteorică).

La nivelul anului 2011, numărul imobilelor racordate la reţeaua de canalizare a fost de 19.375, din care 17.421 pentru imobile aparţinând populaţiei, 1.470 imobile aparţinând agenţilor economici şi 484 clădirilor instituţionale. La nivelul anului 2012, numărul de clădiri racordate la reţeaua de canalizare a crescut, fiind de 19.582.

Apa provenită din sistemul de canalizare ajunge la staţia de epurare a oraşului, unde este tratată, înainte de a fi deversată în Bega. Staţia de epurare a Municipiului Timişoara a fost pusă în funcţiune în 1912 şi extinsă de-a lungul timpului. Staţia de epurare a Timişoarei a fost complet retehnologizată, printr-un proiect în valoare de circa 131,62 milioane lei, finanţat prin Programul ISPA al Uniunii Europene şi dată în folosintă în anul 2012.

A fost reabilitată treapta mecanică de epurare şi s-au construit două noi linii care asigură tratarea biologică şi terţiară a apei uzate în vederea eliminării azotului şi fosforului şi a unei linii pentru tratarea nămolului.

Staţia de epurare este proiectată să funcţioneze la următorii parametri:  440.000 locuitori echivalenţi,  Debit zilnic mediu = 2.400 l/s,  Debit zilnic maxim = 3.000 l/s,  Consum biochimic de oxigen (CBO5) = 22.000 kg/zi,  Suspensii solide = 28.000 kg/zi,  Amoniu = 5.400 kg/zi,  Fosfaţi = 1.600 kg/zi,  Volumul de apă epurat: 42.871.726 mc.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

110

Toate apele uzate şi cele pluviale sunt transportate prin sistemul de canalizare al municipiului Timişoara şi prin intermediul a 4 colectoare principale şi prin pompare, prin cele 10 staţii de pompare intermediare sunt dirijate către procesele de epurare la staţia de epurare a municipiului Timişoara.

În graficul de mai jos, sunt prezentate atât cantităţile de apă tratată (total) cât şi defalcat pe consumatori casnici, instituţionali şi industiali.

Eficienţa staţiei de epurare este următoarea:

Indicator Influent [mg/L]

Efluent [mg/L]

NTPA 001/2005 [mg/L]

Eficienţa [%]

1. CBO5 107 7 25 95

2. CCO-Cr 255 25 125 90

3. MS 149 10 35 95

4. Azot total 34 7.43 10 82

5. Fosfor total 2,88 0,98 1 84

În municipiul Timişoara, la nivelul anului 2008 s-a înregistrat o cantitate de nămol generată de 24.200 tone. O prioritate pentru Timişoara o reprezintă realizarea unei trepte de deshidratare avansată a nămolului la staţia de epurare Timişoara. Se are în vedere reducerea umidităţii nămolului prin utilizarea energiei solare, iar în perioada rece a anului, prin utilizarea energiei recuperate din efluentul staţiei de epurare cu ajutorul pompelor de căldură. În anul 2013, s-au elaborat proiectul de concept, proiectul tehnic şi documentaţiile pentru avize, s-au obţinut acordurile şi autorizaţiile. De asemenea s-au realizat lucrări de infrastructură pentru şase din cele zece unităţi de deshidratare solară, precum şi infrastructura pentru camera pompelor de căldură.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

111

În graficul de mai jos sunt evidenţiate cantităţile de nămol generate la Staţia de epurare cât și energia consumată pentru tratarea apelor de suprafață necesare consumului din diferite sectoare, din care mai apoi o cantitate destul de mare se transformă în ape uzate, care sunt eliminate.

În perioada de construcție a stației de epurare, apa uzată nu a fost tratată, ea fiind eliminată direct în râul Bega aceasta fiind doar decantată de partea grosieră. Odată ce stația a intrat în funcție, consumurile de energie electrică au putut fi monitorizate fiind consumați cca. 2,13 MWh/mc de apă uzată captată în stația de epurare (2012), ceea ce înseamnă o generare de 1,49 tone CO2/mc apă uzată doar din consumul de energie electrică, acest impact necuantificând și emisiile generate de nămolul extras și tratat urmare a epurării.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

112

În vederea atingerii acestor obiective în cadrul Sectorului apă şi gestiunea apelor uzate la nivelul Municipiului Timişoara se impun măsuri şi acţiuni care să urmărească:

1. Extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în partea de nord şi sud a Municipiului Timişoara – în vederea asigurării accesului tuturor locuitorilor la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă, colectare şi tratare a apelor uzate, printr-un sistem modern de reţele.

2. Realizarea unei trepte avansate de deshidratare a nămolului la staţia de epurare Timişoara – în vederea reducerii umidităţii nămolului prin utilizarea energiei solare, iar în perioada rece a anului, prin utilizarea energiei recuperate din efluentul staţiei de epurare cu ajutorul pompelor de căldură.

3. Modernizarea reţelei de canalizare pluvială în zonele pasajelor/zonelor inundabile ca urmare a averselor puternice – prin dotarea cu staţii de pompare automatizate;

4. Reducerea pierderilor de apă prin sectorizarea reţelelor şi reabilitări, sectorizare şi monitorizare GIS (Geographic Information System), pentru stocarea şi prelucrarea datelor geografice – pentru o eficienţă mai mare în exploatarea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare, în vederea diminuării resurselor pentru întreţinerea activelor.

5. Recuperarea căldurii din apa uzată din sistemul de canalizare. 6. Valorificarea energetică a nămolului. 7. Continuarea lucrărilor de decolmatare a canalelor pluviale deschise, în scopul prevenirii unor

inundaţii în cartierele Municipiului Timişoara – în zonele fără canalizare, în situaţia unor averse puternice.

8. Studiu privind posibilitatea reutilizării apei meteorice în alte scopuri după o tratare prealabilă. 9. Organizarea unor campanii de conştientizare a populaţiei privind gospodărirea responsabilă a

resurselor de apă.

Obiectivul principal al PAED în cadrul Sectorului apă şi gestiunea apelor uzate îl constituie reducerea consumului de energie electrică la stațiile de tratare apă și stația de epurare, datorat consumului de apă şi influenţarea comportamentului cetăţenilor în scopul consumului responsabil al apei.

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul APĂ ŞI GESTIUNEA APELOR UZATE se estimează o reducere a consumului de energie cu 9.031 MWh/an, o reducere a emisiilor de CO2 cu 3.055 tone [t/an] până în 2020.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

113

12. ACHIZIȚII PUBLICE Achiziţiile publice verzi

Autorităţile publice în procesul de achiziţie publică a unor bunuri, servicii sau lucrări utilizează în analiza şi evaluarea ofertelor de foarte multe ori criteriul ”preţul cel mai scăzut”. Totuşi, de cele mai multe ori, costurile operaţionale devin mult mai mari, unele produse fiind mari consumatoare de energie şi de resurse. De aceea, conceptul de achiziţii publice verzi vizează posibilitatea autorităţii contractante de a selecţa servicii şi produse luând în considerare evaluarea bazată pe costurile de viaţă, adică a costurilor de achiziţie, exploatare şi eliminare, achiziţii care pe termen lung se dovedesc a fi mult mai ieftine şi benefice pentru mediu.

Achiziţiile publice ecologice (verzi) reprezintă procesele în care autoritatea publică achiziţionează bunuri, servicii şi lucrări cu impact redus asupra mediului, luând în calcul durata de viaţă, comparativ cu alte bunuri şi servicii, având aceeaşi utilitate primară şi care ar fi fost altfel procurate, adică produsele şi serviciile achiziţionate respectă factorii de mediu.

Din practică s-a dovedit că, este necesară susţinerea autorităţilor publice locale prin promovarea unei propuneri legislative şi adoptarea unui act normativ la nivel naţional privitoare la achiziţiile publice verzi, care să asigure suportul legal pentru politicile de dezvoltare durabilă şi pentru achiziţionarea de lucrări, servicii şi produse „verzi”, astfel încât autorităţile de verificare şi control să nu mai califice criteriile ecologice ca fiind restrictive în procedurile de achiziţie publică.

Potrivit Rezoluţiei legislative a Parlamentului European din 15 Ianuarie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice, aflată în procedură legislativă, „este extrem de important să se exploateze pe deplin potențialul achizițiilor publice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”1.

Achiziţiile publice verzi se aplică atât în proiectarea, construcţia, administrarea unei clădiri dar şi în achiziţia de echipamente de încălzire/răcire, aparate electrocasnice, echipamente de birou, elemente de iluminat, vehicule, produse şi energie.

1 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2014-0025+0+DOC+XML+V0//RO

ACHIZIŢII PUBLICE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

114

Proiectarea, construcţia, administrarea unei clădiri

Ponderea cea mai mare a activităţiii umane se desfăşoară în clădiri. Asigurarea climatului interior care să asigure un grad de confort corelat cu un anumit nivel al costurilor de investiţie, funcţionare şi întreţinere este extrem de important, mai ales pentru că durata de viaţă a unei clădiri este considerabilă. O bună analiză a diferitelor componente – constructive şi instalaţii încă din faza de proiectare este esenţială, ducând la o diminuare a anvergurii costurilor de intervenţie asupra componentelor clădirii.

Reglementările naţionale pentru clădiri, stabilesc condiţiile iniţiale obligatorii care trebuiesc îndeplinite, de proiectanţi, de specialiştii verificatori, experţii atestaţi, investitori şi executanţi, pentru respectarea exigenţelor de izolare termică şi economiei de energiei, în vederea asigurării functionalităţii şi eficienţei clădirii pentru o perioadă cât mai lungă în timp.

Sectorul clădirilor şi construcţiilor este potrivit pentru soluţiile posibile care pot fi implementate, fie că este vorba de clădiri noi sau reabilitarea unor clădiri existente. Prin reducerea consumului de energie şi a emisiilor de CO2 corespunzătoare şi o atenţie deosebită acordată costurilor de funcţionare şi întreţinere din faza de proiectare şi execuţie, se pot obţine beneficii importante pentru mediu.

Echipamentele de birou

Consumul de energie pentru echipamentele de birou, precum PC-uri, laptop-uri, monitoare, aparate fax, modem-uri, telefoane, imprimante, copiatoare, reprezintă un procent important în consumul total de energie. Unul din obiectivele dezvoltării durabile este reprezentat de economia de energie, prin reducerea consumurilor de electricitate a aparatelor de birou, însă o altă modalitate de a atinge acest scop este schimbarea atitudinii şi comportamentului utilizatorilor în utilizarea eficientă a energiei.

Economia de energie se poate însă realiza prin achiziţionarea unor echipamente de birou de înaltă eficienţă energetică, reflectate în etichetele cu impact de mediu.

Aparate electrocasnice

Eticheta energetică este un instrument care furnizează consumatorilor, informaţii standardizate, privind consumul de energie şi criteriile de performanţă energetică şi vine in sprijinul deciziei de achiziţie a consumatorilor, care pot identifica astfel cele mai eficiente produse din punct de vedere energetic. Criteriile cuprinse în etichetele energetică pot fi preluate în cadrul unei achiziţii ecologice. Prin integrarea acestor criterii în caietele de sarcini, se poate realiza o “achiziţie verde”.

În prezent, sunt în vigoare o serie de etichete energetice, cum ar fi cele pentru aparatura electrocasnică, care cuprind şi etichetele energetice pentru lămpi.

Vehicule

Utilizarea vehiculelor conduce la consumuri mari de carburanţi. Suplimentar, prin emisiile de noxe, zgomot şi vibraţii vehiculele constituie un factor semnificativ cu impact negativ pentru obiectivul major privind dezvoltarea durabilă.

În 29 Aprilie 2009, Comisia Europeană a adoptat Directiva cu privire la promovarea vehiculelor curate şi eficiente energetic - 2009/33/CE, care prevede angajamentul cumpărătorilor – autorităţi publice, de a include criteriile de mediu şi eficienţă energetică în documentaţia de achiziţionare a vehiculelor. Din data de 04.12.2010, autorităţile publice contractante din Statele Membre, au obligaţia de a lua în considerare în decizia de achiziţie, costurile pe ciclu de viaţă cu energia, emisiile de CO2, NOx, NMHC şi pulberi datorate utilizării vehiculelor. De asemenea, în procedurile de achiziţie publică a vehiculelor, autoritatea contractantă trebuie să se asigure de faptul că, vehiculele acceptă folosirea combustibililor bio (biodiesel, bioetanol).

Primăria Municipiului Timişoara prin abordarea procedurilor de achiziţii publice verzi, poate fi un exemplu pentru cetăţenii ei în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi poate obţine numeroase beneficii de ordin economic, social şi de mediu, şi anume:  Economisire de energie şi reducerea cheltuielilor publice;  Reducerea emisiilor de carbon şi reducerea amprentei de carbon a Municipiului Timişoara;

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

115

 Reducerea timpului şi a costurilor asociate mentenanţei, aprovizionării ori înlocuirii unor componente, dat fiind faptul că, unele produse au o durată mai mare de viaţă şi o calitate superioară;

Din data de 04.08.2014, a intrat în vigoare Legea nr.121 din 18.07.2014 privind eficiența energetică. Prin adoptarea acestei legi, România și-a îndeplinit angajamentele luate față de Comisia Europeană de transpunere a Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică în legislația românească.

Potrivit art.7 – Achizițiile efectuate de organismele publice - din Legea nr. 121/2014, administraţiile publice centrale achiziţionează doar produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanţe înalte de eficienţă energetică, în măsura în care această achiziţie corespunde cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă. Această obligaţie se aplică contractelor de achiziţii de produse, servicii, lucrări sau clădiri de către administraţiile publice centrale.

Prin excepţie de la aplicarea prevederilor enunţate anterior, atunci când un organism public achiziţionează un pachet de produse reglementat în ansamblu de un act delegat adoptat în temeiul Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic, acesta poate solicita ca eficienţa energetică totală să aibă prioritate asupra eficienţei energetice a produselor individuale din pachetul respectiv prin achiziţionarea pachetului de produse care respectă criteriul apartenenţei la cea mai înaltă clasă de eficienţă energetică.

În vederea atingerii obiectivului general, este necesară implementarea unor măsuri şi acţiuni după cum urmează: 1. Includerea criteriilor de achiziţii publice verzi în caietele de sarcini pentru achiziţia bunurilor,

serviciilor şi lucrărilor având ca achizitor Municipiul Timişoara şi serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara.

2. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia echipamentelor de birou (PC-uri, laptop-uri, monitoare, aparate fax, modem-uri, telefoane, imprimante, copiatoare, etc.) a cerinţelor de eficienţă energetică - potrivit Ordinului nr.8/02.03.2012 a Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea ghidurilor cu recomandări privind achiziţionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare şi echipamente şi servicii pentru iluminatul public prin licitaţie publică, pe baza de criterii de eficienţă energetică şi a actelor normative în domeniu şi informarea utilizatorilor acestora privitor la modalităţile de economisire a energiei.

3. Includerea de standarde de înaltă eficienţă energetică în scopul reducerii consumului de energie şi a cerinţelor de utilizare a surselor de energie regenerabilă localizate la clădirile noi, noile investiţii precum şi la modernizarea/reabilitarea clădirilor existente.

4. Achiziţia de energie electrică verde, din surse regenerabile, atunci când este posibil. 5. Promovarea unui mod de alimentare durabil, cu alimente pentru unităţile şcolare (creşe,

cantine) şi unităţi spitaliceşti de la producători locali. 6. Promovarea unui comportament responsabil în serviciile de catering şi aprovizionare în

serviciile municipale cu produse alimentare, prin evitarea utilizării pungilor de plastic, tacâmurilor, veselei de unică folosinţă/din plastic.

Obiectivul principal al PAED în cadrul Sectorului achiziţiilor publice îl constituie exploatarea potențialul achizițiilor publice verzi, ecologice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

116

13. COMUNICARE – LUCRUL CU CETĂȚENII și cu PĂRȚILE INTERESATE

Planul de comunicare al Municipiului Timişoara urmează a fi construit în jurul celor 5 elemente majore:

 Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie edificată pe structura grupului ţintă – populaţia ca şi consumator, funcţie de vârstă, nivel de educaţie, cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor măsuri. O atenţie deosebită se va acorda segmentulu tânăr al populaţiei precum şi cetăţenilor care se plasează în segmentul adult al populaţiei, cetăţeni care se dovedesc a fi beneficiarii şi actorii direcţi în implementarea măsurilor şi acţiunilor PAED.

 Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de grupul ţintă, va lua în considerare ceea ce membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă sensibilizării.

 Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate, şi anume: stil de comunicare oficial, cu caracter tehnic, formal ori simplu, informal şi adaptat grupurilor ţintă, funcţie de criteriul ocupaţional (tehnic, administraţie locală, ONG-uri ori grupuri ocupaţionale fără o legătură cu domeniul specific al PAED).

 Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune celor mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi uşor de acceptat. Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Comunicare împreună cu serviciile de specialitate implicate în implementarea măsurilor şi acţiunilor PAED vor asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi vor asigura alocarea resurse umane şi financiare corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

 Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă, în principal funcţie de grupurile de vârstă şi criteriul ocupaţional. Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei în segmentul tânăr şi adult al populaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii, indiferent de palierele de vârstă. Activităţile ecologice, evenimentele şi concursurile vor asigura atât participarea largă a cetăţenilor, pentru acţiunile de conştientizare generală cât şi a reprezentanţilor unor sectoare dedicate ale PAED – spre exemplu şcoli, elevi, instituţii publice, companii, etc.

Indiferent de instrumentul de comunicare utilizat, aspectul esenţal este acela de a face posibilă comunicarea către toţi cetăţenii, cu accent pus pe o analiză comparativă a situaţiilor (înainte şi după implementare), sublinierea beneficiilor exprimate în economie de energie şi echivalentul în bani a beneficiilor ori rezultatelor obţinute.

COMUNICARE – LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

117

Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat, consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii, dar şi transportului privat. Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizarea cetăţenilor în vederea implicării active, susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent de autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare în acţiuni locale, evenimente, etc.

Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii, echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.

Instrumentul de comunicare Tipul de

comunicare Asigurarea continuităţii comunicării

Pagina web dedicată Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului

Timişoara disponibilă pe pagina oficială a Primăriei

Municipiului Timişoara www.primariatm.ro şi a Direcţiei de Mediu www.dmmt.ro

On-line

Se va asigura actualizarea secţiunii dedicate cu noi informaţii, rapoarte, rezultate ale

evaluării şi monitorizării Pagini web ale partenerilor şi colaboratorilor.

Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara – publicaţie tipărită şi versiunea electronică Publicaţie distribuită gratuit (cca. 125.000

exemplare)

Publicaţie tipărită şi

on-line

Se va asigura publicarea în fiecare ediţie a publicaţiei a informaţiilor dedicate eficienţei

energetice, utilizării energiei din surse regenerabile şi economiei de resurse.

Conferinţele de presă, organizate în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara

Directă şi Indirect prin Comunicate

de presă

Asigurarea prezenţei presei interesate şi formarea unui grup al jurnaliştilor pentru

comunicare pe tematica energiei şi dezvoltării durabile.

Asigurarea continuităţii informaţiei prin postare pe site-urile oficiale şi ale

publicaţiilor on-line.

Şedinţele Consiliilor Consultative de Cartier, Consiliul Tinerilor şi Consiliul Seniorilor

Directă Asigurarea transmiterii informaţiilor direct cu

ocazia întâlnirilor periodice, prin atingerea tuturor segmentelor şi categoriilor de vârstă.

Pliante, broşuri, materiale informative tipărite şi electronice

Indirect Crearea unei baze de date şi crearea grupului

de cetăţeni interesaţi pentru problematica energiei şi dezvoltării durabile.

Informaţii afişate electronic prin panourile de afişaj din municipiul Timişoara şi mijloacele de

transport în comun Mediată

Mesaje simple, informaţii şi rezultate ale implementării unor măsuri şi acţiuni ale

PAED.

Evenimente, concursuri (ex. Săptămâna Europeană a Mobilităţii, Zilele Energiei, evenimente din calendarul european şi

internaţional de mediu)

Directă şi Indirect prin Comunicate

de presă

Asigurarea vizibilităţii activităţilor, asigurarea accesului cetăţenilor la informaţii atât prin

participare directă cât şi prin informaţii disponibile în mediul on-line.

Evaluarea comunicării şi lucrului cu cetăţenii se va realiza, după cum urmează:  Prin chestionare bine definite, concise, centralizate şi evaluate, în vederea monitorizării rezultatelor

obţinute în procesul de implementare al PAED, cu formularea de măsuri de îmbunătăţire;  Analizarea feedback-urilor primite în urma unor evenimente organizate: ateliere de lucru, grupuri,

forumuri, sesiuni de instruire, seminarii, conferinţe sau campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor. Ori de câte ori se consideră potrivit, se vor elabora „Chestionare privind evaluarea

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

118

satisfacţiei participanţilor” privitoare la diferitele activităţi/paneluri de discuţii ori activităţi ale evenimentelor organizate, prin care se vor prelua ideile şi recomandările de îmbunăţăţire a unor aspecte considerate relevante. Rezultatele vor fi centralizate şi interpretate, rezultatele acestora constituind un suport pentru îmbunătăţirea planului de comunicare şi de lucru cu cetăţenii şi la elaborarea de noi scenarii adaptate procesului de monitorizare şi raportare a implementării PAED.

 Activitatea de comunicare va fi monitorizată permanent, fiecare activitate de comunicare şi de lucru cu părţile interesate fiind subiect al măsurării impactului mediatic. Se vor urmări prin personalul de specialitate în domeniul comunicării, apariţiile din mass-media locală, regională, naţională sau internaţională, privitoare la materialele, articolele sau interviurile apărute. Toate materialele publicitare se vor arhiva şi se vor constitui o bază de date cu contactele cetăţenilor angrenaţi în activitatatea de comunicare.

În vederea atingerii obiectivului general, este necesară implementarea unor măsuri şi acţiuni după cum urmează:

1. Participarea Municipiului Timişoara la activitatea asociaţiilor în domeniul energiei şi dezvoltării durabile - în calitate de membru.

2. Aderarea Municipiului Timişoara la Asociaţii de profil în domeniul energiilor regenerabile naţionale, europene şi internaţionale, cooperarea şi interconectarea Municipiului Timişoara la reţeaua europenă în vederea dezvoltării locale sustenabile.

3. Cooperarea cu Institutul de Cercetari pentru Energii Regenerabile în vederea dezvoltării de proiecte şi aplicaţii în domeniul EE şi utilizării SER.

4. Organizarea de evenimente care să atragă atenţia locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice (expoziţii, dezbateri, sondaje de opinii) şi asupra necesităţii punerii în valoare a acestora, inclusiv prin integrarea măsurilor de eficienţă energetică.

5. Organizarea anuală a unui forum pentru energie şi a evenimentelor anuale circumscrise Zilelor Energiei - în cadrul European Sustainable Energy Week – EUSEW.

6. Realizarea unu sondaj de opinie la fiecare doi ani în vederea cunoaşterii gradului de cunoaştere şi conformare a cetăţenilor la cerinţele de eficienţă energetică, utilizare sustenabilă a resurselor, comportamentului responsabil faţă de mediu şi a intenţiei de implementare a măsurilor de EE şi RES în aplicaţii casnice.

7. Dedicarea unui articol de presă pentru comunicarea cu cetăţenii şi părţile interesate în cadrul fiecărei ediţii a Monitorului Primăriei Municipiului Timişoara, privitoare la eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a utilizării raţionale a resurselor.

Obiectivul general în domeniul comunicării şi lucrului cu cetăţenii şi părţile intereste îl reprezintă informarea cetățenilor la activităţile de implementare şi la rezultatele procesului de implementare al PAED, creşterea gradului de conştientizare şi asigurarea participării cetăţenilor şi a tuturor părţilor interesate la acest proces.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

119

CHESTIONAR PE TEME DE ENERGIE

1. Locuiesc în: ○ Casă unifamilială ○ Casă cu mai multe familii

○ Bloc cu locuinţe şi am familia compusă din: ▼ se selectează un număr de la 1 la 8 persoane 2. Suprafaţa utilă a locuinţei este de: ▼ se selectează un număr de la: 1-50 mp. 50-75 mp. 75-100 mp.

100–125 mp. 125–150 mp. 150–200 mp.

200–250 mp. Peste 250 mp.

3. Încălzirea locuinţei se realizează: ○ centralizat (S.C. „COLTERM” SA) ○ centrală proprie pe gaz

○ centrală pe lemne sau peleţi ○ centrală pe cărbune

○ centrală sau încălzire electrică

4. Locuinţa mea este izolată termic ○ DA ○ NU

Dacă DA, cu cât s-a redus factura la încălzire? ▼ se selectează un % de la 10 la 30% Sau NU ŞTIU

Dacă NU, doriţi să izolaţi şi care este anul până la care v-aţi propus să realizaţi lucrarea de izolare termică a clădirii/locuinţei ▼ se selectează un an - 2014 la 2030

sau NU MĂ INTERESEAZĂ

5. Locuinţa mea are geamuri termoizolante ○ DA ○ NU

Dacă NU, doriţi să înlocuiţi geamurile clasice şi care este anul până la care v-aţi propus să realizaţi lucrarea? ▼ se selectează un an - 2014 la 2030

sau NU MĂ INTERESEAZĂ

6. Clădirea mea are panouri solare pentru producerea apei calde menajere ○ DA

○ NU Dacă NU, doriţi să montaţi astfel de panouri şi care este anul până la care v-aţi propus să realizaţi lucrarea ▼ se selectează un an de la 2014 la 2030

sau NU MĂ INTERESEAZĂ

7. Care este părerea Dumneavoastră despre instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirea Dumneavoastră? (Răspunsuri multiple)

○ Îmi doresc acest lucru; ○ Mi-ar putea asigura în parte furnizarea de energie pentru locuinţă; ○ Mi-ar putea asigura independenţa energetică a locuinţei; ○ Nu cunosc prea multe despre aceste instalaţii; ○ Nu am suficiente resurse financiare pentru o astfel de investiţie; ○ Nu mă interesează

8. Vă monitorizaţi consumul de energie (energie electrică, gaz natural, apă) ? ○ DA ○ Uneori ○ NU

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

120

Chestionar on-line utilizat în perioada 2013-2014 – disponibil pe pagina www.dmmt.ro

Chestionar pentru sondarea opiniei publice, 2013-2014, disponibil pe www.dmmt.ro

Ţinta de reducere a emisiilor: În Sectorul dedicat comunicării şi lucrului cu părţile interesate se estimează o reducere a consumului de energie cu X MWh/an] și o reducere a emisiilor de CO2 cu X tone [t/an] până în 2020. Costurile estimate pentru implementarea acestei măsuri se estimează la X mii lei, adică aproximativ EUR, principala sursă de finanţare fiind: bugetul local, fonduri nerambursabile, fondurile private ale unor copmpanii, asociaţii non profit, etc;

9. Iluminatul locuinţei se face cu becuri: ○ Becuri cu filament ○ Tuburi fluorescente (cu neon) ○ Becuri cu halogen ○ Becuri economice

10. Când achiziţionaţi aparate electrocasnice, analizaţi eticheta energetică pentru a cunoaşte consumul de energie? ○ DA ○ Uneori ○ Designul/brand-ul este important; ○ Preţul mic este important ○ NU 11. Călătoriţi cu mijloacele de transport în comun?

○ DA ○ Troleibuz (întrebare cu răspuns multiplu) ○ Tramvai ○ Autobuz

Dacă DA, Frecvenţa: ○ Zilnic ○ Săptămânal ○ Ocazional

○ NU ○ Călătoresc cu / şi cu autoturismul personal alimentat cu

○ Benzină ○ Motorină ○ GPL

○ Capacitatea cilindrică: ▼ se poate completa un număr format din 4 cifre;

○ Numărul estimativ de km/ an parcurşi cu maşina: ▼ se poate completa un număr format din 5 cifre;

12. Colectaţi selectiv deşeurile în gospodărie (deşeurile menajere colectate seperat de cele reciclabile)? ○ DA ○ Uneori ○ NU 13. Care sunt măsurile pe care le consideraţi prioritate la nivelul gospodăriei Dumneavoastră pentru a vă eficientiza consumurile şi reduce cheltuielile?

1. maxim 150 caractere cu spaţii

2.

3.

14. Care sunt măsurile pe care le consideraţi că Primăria Municipiului Timişoara ar trebui să le ia pentru a deveni un oraş mai sustenabil ?

1. maxim 150 caractere cu spaţii

2.

3.

15. Care sunt mijloacele prin care consideraţi că puteţi fi mai bine informat cu privire la eficienţa energetică, utilizarea energiei din surse regenerabile, protecţia mediului şi climei? (întrebare cu răspuns multiplu)

○ Pliante, broşuri, afişe; ○ Întâlniri cu cetăţenii şi companii specializate; ○ Presa locală scrisă; ○ Televiziunea locală/regională; ○ Monitorul Primăriei Municipiului Timişoara ○ Pagina web a Primăriei www.primaritm.ro şi a Direcţiei de Mediu www.dmmt.ro; ○ Paginile web ale asociaţiilor, ONG-urilor, etc.; ○ Altele, vă rog menţionaţi: _________________________________.

○ Becuri economice 10. Când achiziţionaţi aparate electrocasnice, analizaţi eticheta energetică pentru a cunoaşte consumul de energie? ○ DA ○ Uneori ○ Designul/brand-ul este important; ○ Preţul mic este important ○ NU

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

121

14. FORMAREA PROFESIONALĂ Formarea profesională este procedura prin care se asigură creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale, prin iniţierea, calificarea, perfecţionarea şi specializarea funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, serviciilor publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara şi a altor instituţii municipale.

Cele mai la îndemână forme de perfecţionare profesională în contextul implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt: organizarea de cursuri şi stagii de pregătire profesională, schimburi de experienţă, tabere de pregătire, organizarea şi/sau participarea la congrese, conferinţe, simpozioane, forumuri, mese rotunde, schimburi de experienţă în domeniul dezvoltării durabile, eficienţei energetice şi utilizării SER, precum şi participarea la activitatea unor asociaţii şi clustere pentru energie şi la reţele europene sau internaţionale care au ca scop derularea unor proiecte în acest domeniu.

Organizarea de programe de training pentru pregătirea responsabililor energetici în fiecare clădire publică constituie un punct de plecare în managementul energetic performant, instruire care trebuie să continuie şi cu dezvoltarea personală, cu o educație pro-activă și creșterea implicării în comunitate şi a altor actori locali: responsabili în cadrul unor instituţii publice sau private, companii, asociaţiilor de proprietari, etc.

O organizaţie îşi poate mări eficienţa mecanismelor de protecţie a mediului şi management energetic prin implementarea şi certificarea unui sistem de management al mediului şi management energetic, în baza unor reguli acceptate în plan internaţional, şi anume seria de standarde ISO 14000, respectiv 50001. Aceste standarde cer instituţiilor să acorde o atenţie deosebită tuturor zonelor în care activităţile lor au un impact asupra mediului, respectiv energiei.

Beneficiile implementării şi certificării sistemului de management al mediului conform ISO 14001 şi sistemului de management energetic ISO 50001 sunt diverse: de la reducerea costurilor şi o mai bună gestionare a fondurilor publice, economia de energie şi resurse, posibilitatea îmbunătăţirii continue a activităţii administraţiei publice locale, îmbunătăţirea imaginii publice, dar şi beneficii pentru angajaţi, pentru mediu, prin reducerea consumurilor, emisiilor, utilizării energiei şi a impactului asupra ecosistemelor.

De asemenea, este importantă educaţia cetăţenilor, informarea acestora cu privire la valorile europene, politicile energetice locale şi necesitatea economiei de resurse, creştere a eficienţei energetice şi utilizare a surselor de energie regenerabilă.

FORMARE PROFESIONALĂ ŞI EDUCARE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

122

Promovarea de concursuri pe diferite tematici, prin implicarea deopotrivă a instituţiilor, companiilor şi cetăţenilor în diverse tematici, dar mai cu seamă a sectorului tânăr din instituţiile de învăţământ, inclusiv prin elaborarea unui manual ecologic, care să fundamenteze un Program de educaţie ecologică în şcoli este esenţial. Educaţia continuă a tinerei generaţii şi, prin ea, a segmentului de populaţie adult constituie un mod de abordare vizat de municipalitatea timişoreană, a cărei implementare va viza o plajă lungă în timp.

Măsurile şi acţiunile care vor contribui la dezvoltarea Sectorului Formare profesională şi educaţie până în anul 2020 şi dincolo de această perioadă sunt: 1. Instruirea anuală a unui număr de cel puţin 2 funcţionari publici în domeniul managementului

energetic în cadrul primăriei, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul Municipiului Timişoara şi coordonarea Sistemului de Management Energetic – condiţie esenţială în implementare performantă a PAED şi atingerii obiectivelor acestora.

2. Organizarea anuală a unui training pentru eficienţă energetică în clădirile publice ale Municipiului Timişoara, prin participarea şi instruirea unui număr de minim 25 de funcţionari publici - Responsabili energetici, până în anul 2020 – instruire care se va realiza prin instituţii specializate de training, care vor asigura explicarea şi interpretarea conceptelor generale şi specifice privind utilizarea eficientă a energiei, în scopul transmiterii competenţelor în identificarea, evaluarea şi rezolvarea unor probleme specifice de eficienţă energetică precum şi evaluării eficienţei energetice şi a impactului asupra mediului.

3. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar şi gimnazial a unui Program de educaţie ecologică, prin elaborarea unui Manual ecologic şi pentru protecţia mediului – esenţial pentru responsabilizarea tinerei generaţii de astăzi şi viitorilor cetăţeni, dar şi a familiilor acestora, prin influenţarea segmentului adult din familiile acestora.

4. Organizarea anuală a unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responsabilitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă – prin implicarea şcolilor cu statut de „eco-şcoală” şi mai apoi a tuturor unităţilor de învăţământ, inclusiv prin acordarea de premii.

5. Instruirea până în anul 2015 a unui număr de 8 funcţionari publici în domeniul managementului/audit management de mediu în cadrul primăriei, responsabil pentru implementarea unui Sistemului de Management de Mediu - ISO 14001 sau EMAS – şi integrarea cu Sistemul de Management al Calităţii şi Sistemul de Control Intern Managerial - implementate la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara şi altor instituţii publice municipale.

6. Instruirea până în anul 2015 a unui număr de 8 funcţionari publici în domeniul managementului energiei şi auditului pentru management energetic în cadrul primăriei, responsabil pentru implementarea unui Sistemului de Management Energetic - ISO 50001 – esenţial în procesul de implementare şi monitorizare a implementării PAED, a rezultatelor şi îmbunătăţirii continue a proceselor, printr-o abordare integrată cu celelalte sisteme de management deja implementare.

7. Organizarea anuală a unui Forum de informare şi instruire a administratorilor asociaţiilor de proprietari şi persoanelor interesate privind implementarea măsurilor şi a soluţiilor de eficienţă energetică în clădirile private din Municipiul Timişoara – măsură care va contribui la creşterea gradului de informare a cetăţenilor care locuiesc în condominii şi a altor părţi interesate cu privire la măsurile şi soluţiile care pot fi implementate la nivelul condominiilor în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi modul de utilizare a energiei din surse regenerabile.

Obiectivul general al Sectorului formare profesională şi educare este creşterea gradului de pregătire şi a competenţelor profesionale a angajaţilor din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, a celor din instituţiile publice municipale în domeniul dezvoltării durabile, eficienţei energetice, utilizării energiei din surse regenerabile în vederea unei cât mai performante implementări a măsurilor şi acţiunilor PAED.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

123

8. Colaborare cu instituţiile/organismele/asociaţiile de formare profesională în vederea formării forţei de muncă EE şi utilizare SER în clădiri - formarea specialiștilor la toate nivelurile: arhitecți, proiectanți, experți, auditori energetici (cursurilor formative – proiectare computerizată nZEB), executanți – colaborare care va aduce un plus de valoare în promovarea soluţiilor EE şi energiei din SER şi la atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite prin măsurile PAED.

În implementarea acestor măsuri, în elaborarea Planului anual de formare profesională, alături de serviciile de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, un rol esenţial în va avea şi Serviciul Resurse Umane care, împreună cu Echipa de implementare şi Monitorizare a implementării PAED au capacitatea de identificare a necesităţilor de formare şi perfecţionare profesională şi dezvoltare personală.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

124

15. SECTORUL INDUSTRIAL PARCUL INDUSTRIAL

Municipiul Timișoara este cel mai mare oraș din Regiunea Vest, una dintre cele mai dezvoltate regiuni cu sector industrial din România.

După 1989 au avut loc schimbări majore în structura activităţilor industriale din Timişoara datorită proceselor de restructurare şi retehnologizare, producţia industrială incluzând în prezent atât subramuri cu tradiţie cât şi unele noi, moderne şi dinamice. Din punct de vedere al dimensiunii spaţiale a activităţii industriale, se constată o dezvoltare a industriei preponderent în partea de vest (Freidorf, Torontalului, Şagului) şi mai puţin spre est (Buziaşului, UMT) de-a lungul principalelor axe de transport şi care concentrează cea mai mare parte a industriei oraşului.

Timișoara a fost după anul 1989 un punct strategic de dezvoltare a afacerilor pentru multe companii industriale cu capital străin, dat fiind locația apropiată de graniță, conexiunile foarte bune cu infrastructura de drumuri și autostrăzi din țara vecină Ungaria cât și forța de muncă calificată din zonă.

În ultimele decenii, zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circulaţie rutiere sau feroviare majore, existând tendinţa grupării unităţilor pe profile industriale. Principalele zone industriale în Timişoara fiind :

 Zona industrială Calea Buziaşului (sud-est) care concentrează unităţi de industrie chimică, producţia de componente auto şi electrotehnică, în zonă funcţionând unităţi cum ar fi Elbromplast, Procter&Gamble, Decogips, Adecom sau BFG Com;

 Zona industrială Calea Şagului (sud), zonă ce cuprinde depozite de materiale de construcţii (Arabesque, Arthema, Lipoplast, Eurologistica, Europrefabricate, General Beton etc.) precum şi un număr însemnat de showroom-uri şi dealeri auto (Casa Auto Ford, Citroen, Skoda, showroom Ligne Roset sau Maxx Auto, etc.), o contribuţie importantă la dezvoltarea şi diversificarea profilului zonei având-o zona Incontro, unde sunt localizate preponderent firme de construcţii (Incontro Prefabricati, Isopalrom sau Dipietro). Calea Şagului a devenit totodată o importanată zonă comercială, aici funcţionând în prezent şi hypermarket-uri cum ar fi Real, Jysk, Praktiker, Metro sau Brithouse;

 Parcul Industrial Freidorf (sud-vest) constituie o importantă zonă de atracţie a investiţiilor străine, de încurajare a dezvoltării întreprinderilor şi creării de noi locuri de muncă, preponderentă fiind industria componentelor auto (Kromberg&Schubert, Rosign, Contitech, R-Coating, Elba);

 Zona Industrială UMT (nord-est) unde s-au localizat preponderent unităţi de industrie chimică şi automotive (Continental Automotive Products, Prompt, Linde Gaz, Intreprinderea Mecanică, TRW Safety Systems Romania, Hella) dar şi diferite depozite;

 Zona Industrială Calea Torontalului (nord-vest) şi Parcul Industrial Torontalului destinat dezvoltării IMM-urilor, zonă ce cuprinde unităţi din industria prelucrătoare (Flextronics, Coca-Cola, SCA Packaging);

 Zona Industrială Calea Aradului, zonă nouă apărută, în care se dezvoltă mai ales servicii şi depozite; ca şi Calea Şagului, zona Aradului a devenit un important pol comercial, aici fiind localizate hypermarket- uri precum Auchan, Hornbach, Selgros, Decatlon sau Domo;

 Zona de industrie şi depozitare centrală s-a dezvoltat în nordul căii ferate care traversează oraşul cu un profil diversificat (construcţii, confecţii metalice), în prezent zona este în reconversie dezvoltându- se preponderent unităţi comerciale cum ar fi IULIUS Mall, Kaufland, Billa, Praktiker sau spaţii de birouri pentru firme cum ar fi Alcatel, Delta Tel, Aquatim, etc.;

 Zonele industriale Gara de Nord şi Freidorf sunt alte două zone care în prezent sunt în restructurare, suportând în principal o reconversie din zone industriale în zone de locuinţe;

SECTORUL INDUSTRIAL

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

125

Principalele ramuri industriale, care au cunoscut o amploare deosebită în Timişoara, sunt industria componentelor auto, industria chimică şi petrochimică precum şi industria electronică şi electrotehnică. Industria componentelor auto a înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, ca o consecinţă a necesităţii dezvoltării tehnologice în cadrul unităţilor industriale existente, în zona Timişoarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu (Lisa Draxelmaier, Delphi Packard, Kromberg & Schubert, Contitech, TRW Automotive, Mahle, Dura etc.).

Industria electronică şi electrotehnică este o ramură de succes în industria municipiului Timişoara, mai ales datorită investiţiilor marilor întreprinderi cu activităţi în producţia „high-tech” (Flextronics, ABB Rometrics, Luxten Lighting, ELBA-Philips, etc.) ceea ce a determinat şi o dezvoltare a societăţilor autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora. Această dezvoltare a determinat reducerea fenomenului de migraţiune a forţei de muncă tinere şi specializate înspre Europa de Vest sau continentul american. Industria chimică şi petrochimică, tradiţională la Timişoara, s-a dezvoltat în special prin investiţiile efectuate de Continental Automotive Products, Procter&Gamble şi Azur.

Sursa: Agenţia Europeană de Mediu (EEA)

Alături de mari investitori din industriile de vârf menţionate anterior, în municipiul Timişoara sunt concentrate un număr mare de firme, mai ales întreprinderi mici şi mijlocii, în domenii tradiţionale – cum sunt: industria textilă şi a confecţiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi industria pielăriei şi încălţămintei – investitorii străini fiind interesaţi în aceste sectoare mai ales de costurile de producţie scăzute oferite de România (cheltuieli de personal, costul materiilor prime şi cheltuieli de regie mai mici decât în ţările de origine).

De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăţilor locale, tradiţionale în Timişoara, precum Pasmatex, Uzinele Textile Timişoara sau Filty.

În industria timişoreană există o bună experienţă tehnică şi tehnologică şi ponderea utilizării proceselor tehnologice performante este în creştere comparativ cu anii precedenţi, marile companii internaţionale stabilite la Timişoara dezvoltând aici investiţii moderne dotate cu echipamente de ultimă oră. Utilajele învechite au fost parţial evacuate, spaţiile uzinale au fost reorganizate şi au fost introduse tehnologii noi. Mai există, însă, unele procese tehnologice energofage, poluante şi care nu asigură o calitate ridicată a produselor. Marea majoritate a întreprinderilor industriale mari au implementat sisteme de asigurare şi tehnologii moderne de urmărire a calităţii produselor. Creşterea competitivităţii întreprinderilor locale se datorează şi implementării proceselor tehnologice performante de către corporaţiile multinaţionale prezente în zonă, ceea ce a determinat sporirea interesului producătorilor autohtoni în achiziţia de tehnologii moderne şi în creşterea productivităţii muncii în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

126

Sectorul industrial joacă un rol important în dezvoltarea economică a unei regiuni și implicit a unei localități. Sectorul industrial românesc a produs 26,8% din toată valoarea adaugată generată în economie în 2009 ajungând la 30% în 2013 conform datelor prezentate de INS (Institutul Naţional de Statistică).

Concentarea pe industrie şi dezvoltare industrială în anii comunismului, au avut ca rezultat prezența unor suprafeţe de teren şi a unei infrastructuri care, au forţat pe de o parte expansiunea teritorială în afara graniţelor administrative. Pe de altă parte, existenţa acestor terenuri constituie o oportunitate în sensul că, acestea pot fi supuse reconstrucţiei şi dedicate unor alte funcţiuni.

Este foarte clar faptul că evoluția economică este dată de producție și consum, dar o producție bazată pe eficiență a consumurilor inclusiv energetice poate să aibă o valoarea adăugată atunci când vine vorba de impactul asociat al acestui sector asupra mediului înconjurător, impact care este foarte mare, iar efectele sunt resimțite zi de zi și vor avea efect și în deceniile care urmează.

Contribuția la PIB a sectorului industrial în anul 2009.(sursa www.businessday.so) Sursa: Agenţia Europană de Mediu (EEA), “Consolidarea capacităţilor de planificare spaţială – Precondiţie pentru dezvoltare

urbană sustenabilă” – Banca Mondială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene

La nivelul municipiului Timișoara funcționează un număr de patru instalații incluse în schema de comercializare a a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU – ETS):

 S.C. „COLTERM” S.A., - Sud (CET Sud),  S.C. „COLTERM” S.A., - Centru (CET Centru),  S.C. „Continental Automotive Products” S.R.L.,  S.C. „BREWERIES” S.A.

Aceste societăți funcționează în baza autorizațiilor de mediu și au ținte alocate prinvind emisiile de CO2. Scopul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) este reprezentat de promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră de către operatorii economici cu activități care generează astfel de emisii în așa fel încât, îndeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puțin costisitoare.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

127

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme – EU ETS), s-a aplicat în prima fază pentru perioada 01.01.2005 – 31.12.2007, iar a doua fază a schemei în perioada 2008 – 2012, corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va avea o durată de 8 ani, în intervalul 1 Ianuarie 2013 – 31 Decembrie 2020. Acest instrument are ca scop promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE şi se bazează pe principiul “limitează şi comercializează”, fiind un instrument utilizat în cadrul politicii UE referitoare la schimbările climatice, neconstituind un mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto.

Impactul asociat acestor companii incluse în schema de comercializare a a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră EU-ETS nu au fost luate în calcul la cuantificarea emisiilor de CO2 la nivel local în Inventarul de Referință al Emisiilor de CO2, conform specificațiilor din Ghidul de dezvoltare al PAED-ului lansat de CE prin structura Covenant of Mayors.

Sectorul industrial este unul din sectoarele care contribuie în procent de 21,45% la emisiile de CO2 la nivelul municipiului Timiș din totalul emisiilor generate pe sectoarele evaluate (aici fără a fi considerate companiile EU-ETS). Totalul emisiilor de CO2 din sectorul industrial la nivelul anului 2008 a fost de 322,412.43 tone CO2

Sectorul industrial este foarte greu de influențat, în special societățile mici sau mijlocii care nu au încă dezvoltat un sistem intern dedicat obiectivului de protejare a mediului şi climei. Societățile mari productive au sisteme de management de mediu implementate și certificate în majoritatea cazurilor, care le direcționează spre o activitate susținută din punct de vedere al protecţiei mediului.

Cum ar putea influența Primăria Municipiului Timișoara acest sector și cum ar putea atrage aceste societăți în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice, să contribuie la ţinta globală de reducerea emisiilor de CO2 la nivelul municipiului?

Unul din răspunsurile la această întrebare ar fi: dezvoltarea de politici și programe la nivelul Municipiului Timișoara care să implice activ societățile comerciale, să încurajeze utilizarea energiei regenerabile în sectorul industrial, programe de eficientizare energetică, să aloce taxe care să conducă societățile spre implementarea unor programe proprii de eficientizare energetică.

SECTOR INDUSTRIAL – DATE EVALUATE CU SURSA DE PROVENIENȚĂ ALE ACESTORA

SECTOR INDUSTRIAL/Date evaluate Timișoara

An de referință 2008

Sursa

*Total emisii de CO2/sector = 322,412.43 tone (fără EU-ETS-uri)

Numărul de instalații EU ETS în Timișoara 4 Agenţia pentru Protecţia Mediului Timişoara

Cantitatea de energie electrică consumată pe partea industrială, de către agenții economici, MWh/an

259,384.97 ENEL ENERGIE ROMÂNIA, Unitatea Teritorială Comercială Timișoara

Cantitatea de gaze naturale consumate pe partea industrială, pentru agenţii economici, MWh/an

336,412.00

EON GAZ ROMÂNIA S.A. - Distribuție

Obiectivul general în domeniul Sectorului Industrial îl reprezintă încurajarea societăţilor comerciale pentru reducerea emisiilor de CO2 prin eficientizări energetice interne dar și conlucrarea cu municipalitatea și mediului de afaceri local astfel încât, proiectele interne să fie diseminate extern la nivel de comunitate și nu numai. Pe acest sector nu au fost estimate reducerile de CO2 deoarece nu sunt prevăzute măsuri concrete în PAED care pot conduce la reduceri masive ale consumului, pe considerentul că Primăria Municipiului Timișoara poate juca doar un rol de motivator dar nu un rol de management în acest sector.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

128

În vederea atingerii acestor obiective în cadrul Sectorului Industrial la nivelul Municipiului Timişoara se propun măsuri şi acţiuni care să urmărească: 1. Dezvoltarea unui ECO BUSINESS Plan pentru Timișoara, cu participarea instituţiilor publice şi

societăţilor comerciale care au ca acţionar unic sau majoritar Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi a IMM din Municipiul Timişoara.

2. Implicarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş în programe de dezvoltare durabilă a societăților comerciale membre ale asociației, cu accent pe eficientizare energetică și măsuri de protecția mediului.

3. Dezvoltarea de proiecte privind eficienţa energetică (EE) şi producere/utilizarea energiei din surse regenerabile (SER), prin colaborarea cu Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş – AMET şi Asociaţia Clusterul de Energii Sustenabile din România – ROSENC, “Platforma de Cercetare Interdisciplinară Nicholas Georgescu Roegen” – UVT şi UPT inclusiv considerarea proiectelor de Cercetare&Dezvoltare pentru produse inovative pentru mediul industrial în vederea reducerii consumului de energie.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

129

16. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA, MISIUNE, VIZIUNE ȘI OBIECTIVE STRATEGICE Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara 2010 – 2020, supus reevaluării curente trebuie să definească rolul Municipiului Timişoara în implementarea măsurilor şi acţiunilor cheie, viziunea şi misiunea energetică a autorităţii publice locale în acest context.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document politic care:  Fiind un document strategic, este şi trebuie integrat şi în viitor cu toate documentele strategice,

planurile şi programele de dezvoltare elaborate la nivel local,  Indică modalitatea în care Municipiul Timişoara în calitate de semnatar al Convenţiei Primarilor îşi va

atinge obiectivele de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020,  Are la bază rezultatul Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) în scopul

analizării zonelor şi sectoarelor de acţiune, identificării celor mai bune soluţii, acţiuni cheie şi oportunităţi pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de CO2,

 Stabileşte măsurile concrete de reducere a consumurilor finale de energie, împreună cu planificarea acţiunilor strategice pe care Municipiul Timişoara le are în vedere din punct de vedere încadrării lor în timp, indică persoanele sau compartimentele de specialitate responsabile şi bugetele estimate necesare pentru implementare,

 Acoperă domeniile şi sectoarele în care municipalitatea poate influenţa consumurile de energie pe termen mediu şi lung, şi anume: clădirile, echipamentele/instalaţiile municipale, terţiare, rezidenţiale şi transportul – obligatorii pentru acceptarea PAED de către JRC şi a domeniilor şi sectoarelor privitoare la producerea locală de energie, planificare urbană, achiziţii publice verzi şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate – recomandate de JRC,

 Devine un angajament politic, în momentul asumării şi aprobării prin hotărâre a consiliului local,  În procesul de implementare, Municipiul Timişoara îşi va adapta structurile interne prin alocare de

resurse umane, fiind susţinut de societatea civilă prin părţile interesate şi cetăţeni, în amplul proces de mobilizare a întregii societăţi civile,

 Se susţine printr-o alocare de resurse financiare, cu identificarea resurselor cheie de finanţare care vor fi folosite pentru a finanţa acţiunile, inclusiv planuri de finanţare de la părţi terţe,

 Este supus monitorizării regulate şi raportării în scopul evaluării modului de atingere a obiectivelor şi adoptării măsurilor corective, atunci când se consideră necesar. Raportul de implementare la fiecare 2 ani de la înaintarea PAED către JRC este o obligaţie asumată a Municipiului Timişoara.

MISIUNEA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA în contextul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă o reprezintă creşterea eficienţei energetice, a economiei de energie şi dezvoltării surselor regenerabile de energie, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi susţinerii dezvoltării durabile a municipiului.

VIZIUNEA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA pe termen lung, în contextul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă pentru perioada 2010 – 2020, propune dezvoltarea unui oraş prosper, atractiv pentru locuitorii săi, un pol de creştere important la nivel regional, un centru economic, social şi cultural în care dezvoltarea economică, competitivitatea, dezvoltarea durabilă sunt prioritate, în scopul prezervării identităţii culturale, a patrimoniului natural şi construit, într-un mediu curat şi sănătos pentru locuitorii ei.

PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ MISIUNE, VIZIUNE ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

130

OBIECTIVELE STRATEGICE, care vor fi urmărite prin PAED vizează:  Securitatea şi independenţa energetică;  Dezvoltarea durabilă a municipiului Timişoara;  Competitivitatea în dezvoltare economică;  Atragerea capitalului necesar pentru dezvoltarea şi modernizarea Municipiului Timişoara în

domeniul eficienţei energetice şi producerii energiei „curate”;  Protecţia mediului şi limitarea schimbărilor climatice;

OBIECTIVUL GENERAL al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă îl reprezintă asigurarea necesarului de energie în prezent şi viitor, preponderent din surse regenerabile, la preţuri cât mai reduse, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurării surselor de energie pentru o dezvoltare economică durabilă şi pentru asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru toţi locuitorii municipiului Timişoara. OBIECTIVELE SPECIFICE, care vor fi urmărite vizează:  Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, echipamentelor şi instalaţiilor municipale, terţiare

(nemunicipale) şi rezidenţiale,  Îmbunătăţirea performanţei energetice a sistemului de iluminat public în municipiul Timişoara,  Realizarea de investiţii în scopul valorificării potenţialului energetic local, a producerii de energie

din surse regenerabile şi creşterea ponderii utilizării energiei „curate”, „verzi” la nivel local,  Transport public local şi metropolitan eficient energetic şi durabil,  Promovarea mobilităţii şi eficienţei energetice în sectorul transportului privat şi comercial,  Planificare urbană durabilă, îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi crearea de noi zone verzi şi

modernizarea celor existente,  Standarde urbane îmbunătăţite atât din perspectiva locuirii, confortului urban cât şi a calităţii

factorilor de mediu urbani,  Îmbunătăţirea cadrului reglementativ local pentru promovarea EE şi utilizării energiei din SER şi

elaborarea de mecanisme specifice de promovare şi sprijin financiar, în acord cu prevederile legale,  Promovarea achiziţiilor publice verzi,  Formare profesională şi educaţie în vederea întăririi capacităţii de implementare a măsurilor PAED,  Implementarea Sistemelor de Management Energetic la nivel local,  Informarea şi creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor, printr-un Plan de comunicare bine

elaborat şi susţinut de Primăria Municipiului Timişoara şi alte părţi interesate,

În întregul context al elaborării şi definirii PAED, ţintele şi responsabilităţile privind implementarea bine stabilite, procedurile de monitorizarea implementării şi a rezultatelor implementării bine definite. Rolul de factor motivator şi model al autorităţii publice locale timişorene, dar şi rolul de iniţiere a unor reglementări locale şi a investiţiilor în viitoare proiecte integrate de dezvoltare urbană în viitorii ani vor fi esenţiale pentru implementarea cu succes a PAED. Cu toate acestea, fără susţinerea cetăţenilor, în diferitele lor ipostaze – proprietari, călători, utilizatori ai infrastructurii urbane, consumatori, este greu de crezut că se pot atinge ţintele de reducere propuse. Asupra locuitorilor, municipalitatea va putea acţiona doar indirect, în scopul influenţării comportamentului energetic. Politicile de susţinere a investiţiilor în domeniul privat, rezidenţial depinde mult de modul de promovare al acestora şi de politicile de subvenţii sau reduceri fiscale acordate unor categorii de utilizatori, care pot fi sprijiniţi potrivit reglementărilor fiscale.

În concluzie, Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, prezentat în sinteză, reprezintă un set de acţiuni şi măsuri cheie, în sectoarele şi domeniile considerate de municipalitate ca relevante în vederea atingerii obiectivului propus prin semnarea Convenţiei Primarilor.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ______________________________________________________________________________________

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

PAED 2010 – 2020 - reevaluat

PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Nr. crt.

Măsura Responsabili Termen de realizare

Economie de energie

Producţie energie

regenerabilă

Reducerea emisiilor de

CO2,

Buget estimat

MWh MWh (tone) mii RON Sectorul şi domeniul de acţiune: CLĂDIRI, ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI INDUSTRII CLĂDIRI, ECHIPAMENTE INSTALAȚII MUNICIPALE

1 Realizarea auditului energetic pentru clădirile municipale şi etichetarea lor energetică.

Primăria Municipiului Timişoara şi instituţiile municipale din subordinea CLMT, spitale,

instituţii cultură, sport

2014-2016 0 0 0 450

2 Realizarea până în anul 2016 a unui studiu de eficienţă energetică la cinci clădiri publice, în vederea găsirii celor mai bune metode de eficientizare energetică şi posibilitatea replicării acestora şi la alte clădiri aparţinând municipalităţii Timişoara, în vederea atingerii criteriilor de clădiri cu consum de energie aproape zero – nZEB.

Primăria Municipiului Timişoara şi instituţiile municipale din subordinea CLMT, spitale,

instituţii cultură, sport

2014-2016 0 0 0 125

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

3 Reabilitarea termică a clădirilor municipale prin lucrări la minim 5 clădiri publice/an până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale

2014-2020 21.640 0 5.826,0 562.500

4 Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic prin lucrări la minim 5 clădiri publice/an până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale

2014-2020 4.328 0 1.165,0 4.050

5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde menajere şi producerea energiei electrice la clădiri publice, prin investiţii la un număr de 25 clădiri publice municipale (unităţi de învăţământ care deţin cantine, facilităţi sportive, cămine şi facilităţi sociale) până în anul 2020, inclusiv prin implementarea sistemelor de ventilaţie cu recuperare a căldurii şi a utilizării pompelor de căldură sol-sol, prin luarea în considerare ca bună practică a sistemului realizat la ICAM Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale

2014-2020 0 5.855 1.183,0 3.375

6 Implementarea măsurilor organizatorice interne, de reducere a infiltrațiilor de aer rece și de etanșare a anvelopei vitrate (uşi, ferestre, luminatoare, guri de ventilaţie) în clădirile publice municipale.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale

2014-2020 2.885 0 777,0 90

7 Monitorizarea permanentă a consumurilor energetice din clădirile administrative, unități de învățământ, clădiri publice aparţinând municipalităţii prin utilizarea aplicaţiei (software) specializat EMS.

Responsabili energetici nominalizaţi

2014-2020 0 0 0 32

8 Verificarea infrastructurii de încălzire, contorizare, termostatare a instituţiilor publice. Montarea de termostate ambientale în şcoli în vederea eficientizării sistemului de încălzire a clădirii şi scăderea consumurilor lunare pe timp de iarnă - într-un procent de 50% până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale

2015-2020 14.427 0 3.885,0 250

9 Elaborarea unor proiecte tip de clădiri publice municipale nZEB (consum de energie aproape zero) noi - 2 proiecte până în anul 2017.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare,

Medicale, Sportive şi Culturale şi Direcţia Urbanism

2015-2017 660 0 264,0 125

10 Implementarea unui Sistem de Management Energetic ISO 50001 la nivelul clădirilor publice ale Municipiului Timişoara – 5 clădiri publice până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2015-2020 2.850 0 770,0 35

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

Sectorul şi domeniul de acţiune: CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII ȘI INDUSTRII CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII TERŢIARE (NEMUNICIPALE)

11 Promovarea reabilitării termice a clădirilor din sectorul terţiar din municipiul Timişoara în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, cu un ritm de 5% de an din totalul clădirilor aparţinând sectorului terţiar.

Proprietarii de imobile din sistemul terţiar

2014-2020 18.249 0 7.965,0 45

12 Proiectarea şi reabilitarea sistemelor de iluminat interior pe principii de eficienţă energetică şi montarea componentelor de control automatizat al funcționării cu respectarea Directivei 2002/96/EC

Proprietarii de imobile din sistemul terţiar

2014-2020 24.332 0 10.621,0 9.000

13 Implicarea companiilor pentru servicii energetice (ESCO) prin promovarea beneficiilor Contractelor de Performanţă Energetică (CPE) în diferite sectoare de activitate, prin realizarea de work-shop-uri de informare şi implicare a părţilor interesate - 1 eveniment anual.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Tehnică şi Direcţia

de Mediu

2015-2020 0 0 0 15

14 Promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor individuale din sectorul terțiar cu o suprafață mai mare de 1.000 mp și montarea de colectoare solare termice pentru 30% din consumul anual de apă caldă de consum - 50 agenți economici până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Tehnică şi Direcţia

de Mediu în colaborare cu CCIAT şi Clusterul ROSENC

2014-2020 2.930 0 590,0 15

Sectorul şi domeniul de acţiune: CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII ȘI INDUSTRII SECTORUL REZIDENŢIAL

15 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Timişoara, cu un ritm de 50 blocuri de locuinţe/an din totalul blocurilor cu locuinţe/condominii până în anul 2020

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate/ Asociaţii de proprietari

2012-2020 102.315 0 20.970,0 225.000

16 Promovarea reabilitării termice a clădirilor private din municipiul Timişoara în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor - prin realizarea de acţiuni de informare şi conştientizare în rândurile cetăţenilor privind beneficiile aduse de aceste lucrări – 1 eveniment anual.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate

2014-2020 20.460 0 4.190,0 135

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

17 Promovarea instalării de panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere la casele/imobilele rezidenţiale care au orientare sudică, cu un ritm de 2%/an din totalul clădirilor cu expunere sudică din municipiul Timişoara – 1 eveniment anual;

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică şi Direcţia Urbanism prin serviciile de

specialitate

2014-2020 0 1.275 260,0 30

18 Promovarea instalării de panouri fotovoltaice în sistem off- grid, pentru producerea de energie electrică, PV cu o putere cuprinsă între 1-3 KW, cu un ritm de 2,5%/an din numărul imobilelor cu acoperişuri cu expunere sudică din municipiul Timişoara

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate

2015-2020 180 NA 126,0 30

19 Promovarea prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara a unor măsuri de sprijin a proprietarilor de clădiri rezidenţiale-persoane fizice în vederea acordării de facilităţi fiscale la plata impozitului pe clădiri în cazul unor investiţii de eficientizare energetică/amplasarea de panouri fotovoltaice/panouri solare/pompe de căldură şi alte soluţii de eficienţă energetică şi utilizare a surselor de energie regenerabilă, realizate la clădirile aflate în proprietate, pentru locuinţa de domiciliu.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate ale

Primarului Municipiului Timişoara

Anual 2012-2020

18.063 NA 6.111,0 0

20 Promovarea montării de termostate pentru controlul temperaturii ambientale în clădirile rezidenţiale – 1 eveniment anual.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate

2012-2020 90.315 0 30.557,0 30

21 Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate

2014-2020 0 0 0 60

22 Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe, prin implicarea unui număr de 10.000 locuinţe până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia de Mediu

2014-2020 90.315 0 30.557,0 60

23 Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic, pentru clădirile individuale încălzite cu lemne.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate

2015-2020 NA 0 NA 30

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

24 Colaborarea cu asociaţii ale arhitecţilor, energeticieni şi unităţile de învăţământ universitar timişorean în vederea elaborării unor proiecte tip de clădiri rezidenţiale unifamiliale sau nZEB (clădiri cu consum energie aproape zero) noi - 3 proiecte până în anul 2017.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Urbanism

2015-2017 0 0 0 120

Sectorul şi domeniul de acţiune: CLĂDIRI, ECHIPAMENTE / INSTALAȚII ȘI INDUSTRII ILUMINAT PUBLIC MUNICIPAL

25 Realizarea unui audit energetic al sistemului de iluminat public în Municipiul Timişoara.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2014-2015 0 0 0 350

26 Implementarea soluţiilor integrate de telegestiune/ telemanagement a sistemului de iluminat public.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2013-2020 395 0 276,0 NA

27 Modernizarea sistemului de iluminat public prin utilizarea tehnologiei LED, în mod etapizat, inclusiv prin analizarea oportunităţii încheierii unor Contracte de Performanţă Energetică (CPE) cu companii pentru servicii energetice de tip ESCO, într-un ritm de 10%/an.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2016-2020 3.935 0 2.759,0 NA

28 Instalarea unor senzori de prezenţă/mişcare pentru aparate de iluminat public din zonele periferice ori mai puţin circulate/traficate.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2016-2020 65 0 46,0 NA

29 Realizarea unor studii, proiecte demonstrative/pilot pentru diferite aplicaţii ale soluţiilor de telemanagement, reducerii fluxului luminos, optimizare orar funcţionare, amplasare corpuri de iluminat în diferite configuraţii geometrice de drum cu efectuarea măsurătorilor parametrilor specifici.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2015-2016 0 0 0 135

30 Înlocuirea treptată a consolelor şi sistemelor de prindere cu unele noi, estetice, rezistente.

Societăţi comerciale, producători de echipamente,

consultanţă/proiectare

2015-2020 0 0 0 NA

31 Instalarea de sisteme fotovoltaice pentru iluminat public pe străzile mai izolate, parcuri, scuaruri, faleze, curţi, grădini publice.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2015-2020 0 NA 0 NA

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

32 Utilizarea tehnologiei LED în proiectele de iluminare arhitecturală a clădirilor şi obiectivelor arhitecturale locale şi pentru iluminatul festiv de sărbători.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara prin

Compartimentul pentru Iluminat public

2012-2020 525 0 368.0 NA

Sectorul: INDUSTRIILE (cu excepția industriilor implicate în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii - ETS) şi IMM-urile

33 Dezvoltarea unui ECO BUSINESS Plan pentru Timișoara - cu participarea instituţiilor publice şi a societăţilor comerciale care au ca acţionar unic sau majoritar Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi a IMM din Municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate şi

Clusterul pentru Energii Sustenabile ROSENC

2014-2020 4.866 0 2.124,0 650

34 Implicarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş în programe de dezvoltare durabilă a societăților comerciale membre ale asociației, cu accent pe eficientizare energetică și măsuri de protecția mediului şi colaborarea în scopul eficientizării energetice şi utilizării SER – 1 eveniment pe an.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate

2014-2020 2.433 NA 1.062,0 30

35 Dezvoltarea de proiecte privind eficienţa energetică (EE) şi producere/utilizarea energiei din surse regenerabile (SER), prin colaborarea cu Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş – AMET şi Asociaţia Clusterul de Energii

Sustenabile din România – ROSENC, “Platforma de Cercetare Interdisciplinară Nicholas Georgescu Roegen” – UVT şi UPT inclusiv considerarea proiectelor de Cercetare&Dezvoltare pentru produse inovative pentru mediul industrial în vederea reducerii consumului de energie.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate

2014-2020 0 0 0 NA

Sectorul şi domeniul de acţiune: TRANSPORT TRANSPORT MUNICIPAL – FLOTA AUTO MUNICIPALĂ

36 Achiziţia până în anul 2020 a unui număr de 2 mjloace de transport noi, cu un consum de combustibil şi emisii reduse şi scoaterea din uz a două autoturisme cu consum ridicat de combustibil.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate

2014-2020 52 0 14,0 225

37 Achiziţia până în anul 2020 a unui număr de 20 de biciclete pentru inspectorii şi funcţionarii din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara în vederea deplasării pe teren, dotate cu ciclocomputere pentru înregistrarea distanţelor parcurse.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu şi Serviciul Administrativ

2014-2020 1.5 0 0,5 30

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

38 Achiziţionarea unui număr de 2 autoturisme electrice pentru flota auto a Municipiului Timişoara şi testarea acestora în vederea evaluării.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate

2014-2015 0 0 0 135

39 Implementarea unui Program intern în instituţiile publice municipale de stimulare a personalului propriu pentru utilizarea mijoacelor de transport în comun de la domiciliu la locul de muncă în detrimentul autovehiculelor.

Primarul Municipiului Timişoara prin Administratorul public

2015-2016 57 0 15,0 0

40 Crearea infrastructurii pentru alimentarea autovehiculelor electrice - prin înfiinţarea până în anul 2020 a unui număr de 10 staţii de alimentare/încărcare în locuri publice.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara

2015-2020 0 0 0 225

Sectorul şi domeniul de acţiune: TRANSPORT TRANSPORT PUBLIC MUNICIPAL

41 Reabilitarea liniilor de tramvai din municipiul Timişoara până în anul 2020.

Regia Autonomă de Transport Timişoara

2012-2020 0 0 0 690.000

42 Recondiţionarea şi modernizarea unui număr de 30 de tramvaie din municipiul Timişoara.

Regia Autonomă de Transport Timişoara

2014-2016 41.933 0 10.733,0 80.600

43 Modernizarea flotei auto a parcului de transport public al municipiului Timişoara prin achiziţia unui număr de 10 microbuze electrice până în anul 2020.

Regia Autonomă de Transport Timişoara

2016-2020 16.789 0 4.293,0 92.000

44 Implementarea sistemului de Trafic management şi sistemului de supraveghere video a traficului în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2014 664 0 330,0 43.763

45 Amenajarea pasajului rutier Michelangelo, în vederea fluidizării traficului rutier, reducerea timpilor de trafic şi reducerea consumurilor de combustibil pentru autovehiculele din traficul auto al municipiului Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2014 419 0 107,0 52.600

46 Lărgirea pasajului Jiul (Circumvalaţiunii - Republicii) - în vederea fluidizării traficului auto în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2014-2020 41.934 0 10.733,0 36.580

47 Lărgirea pasajului de pe strada Popa Şapcă - în vederea fluidizării traficului auto în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2014-2020 NA 0 0 67.980

48 Lărgirea pasajului Solventul - în vederea fluidizării traficului auto în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2014-2020 NA 0 0 125.000

49 Construirea unui nou pod peste canalul Bega, în zona cuprinsă între Calea Buziaşului şi Calea Lugojului, pe strada Bobâlna şi tronson inelul IV.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2014-2020 NA 0 0 112.500

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

50 Extinderea reţelei de troleibuz către Comuna Dumbrăviţa (Accesibilizarea zonei prin extinderea reţelei de troleibuze Timişoara – Dumbrăviţa).

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2015 NA 0 0 17.230

51 Extinderea reţelei de troleibuz către Comuna Ghiroda (Accesibilizarea zonei prin extinderea reţelei de troleibuze Timişoara – Ghiroda).

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2015 NA 0 0 24.630

52 Extinderea linie cale tramvai către Comuna Moşniţa Nouă (Accesibilizarea zonei prin extinderea liniei de tramvai Timişoara– Albina).

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2015 NA 0 0 NA

53 Extinderea reţelei de transport public către Comuna Sânmihaiu Român, prin extinderea reţelei de tramvai Timişoara – Utvin.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2014-2020 NA 0 0 NA

54 Modernizarea staţiilor de transport public intermodal la nivelul Polului de Creştere Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2015 NA 0 0 7.490

55 Construirea unei parcări pe verticală, de tip smart-parking, până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2015-2020 0 0 0 NA

56 Achiziţia de autobuze electrice pentru transportul public, atractive, cu consum redus de combustibil, inclusiv staţii de încărcare

Regia Autonomă de Transport Timişoara

2010-2020 NA 0 0 92.000

57 Reînnoirea flotei de autovehicule de transport public municipal prin achiziţia unui număr de 50 de tramvaie performante până în anul 2020.

Regia Autonomă de Transport Timişoara

2016-2020 25.160 0 6.440,0 575.000

58 Utilizarea spaţiului navigabil al Begăi şi achiziţionarea de ambarcaţiuni electrice/vaporaşe pentru transportul public pe Canalul Bega.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2015-2017 NA 0 0 NA

59 Identificarea numărului de călători la nivelul unui cartier. Pilotarea iniţială şi identificarea de soluţii pentru cooptarea acestor cetăţeni în a utiliza transportul în comun. Chestionarea unui număr de cel puţin 1.000 potenţiali călători- cetăţeni care nu circulă actualmente cu transportul în comun, pentru identificarea problemelor şi doleanţelor/ cerinţelor acestora.

Regia Autonomă de Transport Timişoara

2015 0 0 0 15

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

60 Modernizarea infrastructurii rutiere a municipiului Timişoara în vederea asigurării unui trafic rutier fluid şi îmbunătăţirea calităţii aerului din zona urbană Timişoara, conform Programelor de reparaţii/modernizare/reabilitare anuale.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2010-2020 16.774 0 4.293,0 NA

61 Promovarea transportului durabil - ciclist şi pietonal, prin realizarea unui număr de 25 panouri şi a unor materiale informative cu referire la traseele şi reglementările privind circulaţia velo şi legat de conceptul de parcurgere pietonal a distanţelor care pot fi realizate în 15 minute (15 minute walk).

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică

2015-2016 NA 0 0 25

Sectorul şi domeniul de acţiune: TRANSPORT TRANSPORT PRIVAT ŞI COMERCIAL

62 Realizarea unui Centru intermodal regional de transport mărfuri Timişoara

Consiliul Judeţean Timiş, Regionala CFR Timişoara

2011-2020 26.841 0 7.166,0 400.000

63 Promovarea înnoirii parcului de autovehicule private şi comerciale prin scoaterea din exploatare a mijloacelor de transport cu uzură fizică şi morală avansată şi înlocuirea acestora cu mijloace moderne, corespunzătoare normelor tehnice şi de exploatare ale U.E. şi cu eficienţă economică socială şi ecologică ridicată - 1 eveniment anual;

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate ale

primarului

2015-2020 NA 0 0 60

64 Promovarea utilizării în comun a autovehiculelor - 1 eveniment anual;

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara

2015-2020 NA 0 0 30

65 Promovarea modului de conducere ecologic al mijloacelor de transport în comun - ECO DRIVING şi a beneficiiilor economice şi ecologice, prin reducerea consumului de combustibil - campanii de informare şi conştientizare la nivelul unităţilor de transport a companiilor de taximetrie, a societăţilor comerciale cu un număr de peste 5 conducători auto - 1 eveniment anual.

Persoane private, asociaţiile de taximetrie municipale, manageri companii publice sau private în domeniul transportului sau cu

un număr de peste 5 conducători auto

2015-2020 4.900 0 1.308,0 60

66 Identificarea de zone pentru amplasarea unor rastele pentru biciclete în mai multe cartiere. Montarea de rastele protejate în cel putin 10 locaţii din Timişoara pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a-şi parca biciclete în zona rezidenţială. Monitorizarea video a acestor locaţii pentru evitarea furturilor şi a vandalismului.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara

2015-2017 0 0 0 135

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

67 Promovarea monitorizării anuale a consumurilor de către societăţile comerciale care deţin un număr mai mare de 25 de autovehicule şi raportarea acestora către Primăria Municipiului Timişoara.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara

2014-2020 0 0 0 60

68 Realizarea unei parcări subterane în Municipiul Timişoara, inclusiv a facilităţilor de încărcare electrică a autovehiculelor electrice.

Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi investitori privaţi

2012-2020 0 0 0 NA

69 Crearea unor parcări la limita oraşului şi interconectarea acestora la transportul public în oraş (Park&Ride), inclusiv cu facilităţi de încărcare a autovehiculelor electrice.

Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi investitori privaţi

2012-2020 8.387 0 2.146,0 NA

Sectorul şi domeniul de acţiune: PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ENERGIA EOLIANĂ, FOTOVOLTAICĂ

70 Analiza potenţialului eolian şi de asigurarea surselor de energie prin utilizarea turbinelor eoliene - proiecte demonstrative pentru aplicaţie rezidenţială sau instituţională - 3 proiecte până în anul 2017.

Direcţia Tehnică a Primăriei Municipiului Timişoara

2015-2017 0 0 0 270

71 Suport pentru realizarea Parcului Judeţean Timiş de producţie energie fotovoltaică Timişoara

Consiliul Judeţean Timiş 2014-2016 0 NA 0 NA

72 Montarea de celule fotovoltaice pentru acoperire parțială a consumului intern de energie electrică la un număr de 10 corpuri de clădire de spital şi 10 clădiri publice din Municipiul Timişoara, până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale

2015-2020 0 5.785 4.057,0 NA

73 Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi încadrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara.

S.C. "INTERNATIONAL RECYCLING ENERGY" S.A.

TIMIŞOARA

2012-2016 0 48.056 27.494,0 332.000

74 Crearea unui parc fotovoltaic de 1MW pentru asigurarea energiei electrice pentru traseul actual al transportului public.

Municipiul Timişoara şi investitori privaţi

2015-2020 0 1.157 811,0 NA

Sectorul şi domeniul de acţiune: PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE CENTRALE DE TERMOFICARE

75 Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană, inclusiv luând în considerare potenţialul de biomasă disponibilă local.

S.C. Termoficare "COLTERM" S.A. Timişoara

2010-2015 NA 0 NA 390.000

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

76 Organizarea unor campanii de conştientizare a populaţiei privind avantajele sistemului centralizat de termoficare în comparaţie cu alte surse alternative de încălzire.

S.C. Termoficare "COLTERM" S.A. Timişoara

2012-2020 NA 0 0 270

77 Implementarea contorizării pe orizontală – sistemul care oferă siguranţă şi independenţă - integral până în anul 2020.

S.C. Termoficare "COLTERM" S.A. Timişoara

2014-2020 60.293 0 18.157,0 675.000

78 Retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor primare şi secundare de transport din municipiul Timişoara, în vederea reducerii pierderilor şi eficientizării.

S.C. Termoficare "COLTERM" S.A. Timişoara

2012-2020 4,873 0 1.452,0 450.000

79 Retehnologizarea/modernizarea centralelor termice de cartier, în vederea reducerii pierderilor şi eficientizării.

S.C. Termoficare "COLTERM" S.A. Timişoara

2010-2020 3.655 0 1.090,0 450.000

Sectorul şi domeniul de acţiune: PLANIFICAREA TERITORIULUI PLANIFICARE URBANĂ STRATEGICĂ ŞI PLANIFICAREA TRANSPORTULUI/MOBILITĂŢII

80 Elaborarea şi aprobarea Planului Urbanistic General prin integrarea măsurilor de Eficienţă Energetică, utilizării producerii/utilizării energiei din surse de energie regenerabilă şi a criteriilor de EE şi SER pentru noile construcţii şi reabilitarea construcţiilor existente.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Urbanism

2010-2015 0 0 0 0

81 Realizarea unui proiect pilot GREEN VILAGE / GREEN CAMPUS în Municipiul Timişoara - identificare amplasamente/ definire concept/ realizarea proiect; identificarea oportunității de amplasare de panouri fotovoltaice pe clădirile din Campusul Universității Politehnica și pe clădirile aparținând Universității de Vest Timișoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Urbanism

2015-2018 0 1.060 588,0 NA

82 Realizarea Planului de Mobilitate Urbană a Municipiului Timişoara (Proiect BERD)

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Tehnică şi

compartimentele de specialitate ale Primarului

2012-2015 0 0 0 0

83 Reabilitarea spaţiilor publice din zona centrală şi transformarea zonei centrale în zonă pietonală.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Dezvoltare

2010-2015 900 233,0 65.589

84 Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega Timişoara prin realizarea de alei pietonale, piste de biciclete şi revitalizarea Canalului Bega.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Dezvoltare

2010-2015 NA 0 0 49.208

85 Extinderea reţelei de piste pentru biciclete în Municipiul Timişoara până la 100 km. până în anul 2020 şi interconectarea lor, în vederea asigurării circulaţiei velo.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Tehnică

2010-2020 NA 0 0 NA

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

86 Amenajarea de puncte de închiriere biciclete în Municipiul Timişoara - ritm de cel puţin 1 centru/an, pentru min 20 biciclete.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu şi

Direcţia Tehnică

2012-2020 NA 0 0 270

87 Limitarea vitezei de circulaţie în cartierele rezidenţiale ale Municipiului Timişoara şi pe străzile în care nu este posibilă amenajarea de piste pentru biciclete, la 30 km/h, în vederea asigurării siguranţei circulaţiei pietonale, cicliste şi creşterea calităţii aerului.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Tehnică

2010-2020 0 0 0 NA

88 Amenajarea unor parcări speciale, sigure şi umbrite pentru biciclişti, inclusiv prin parcări acoperite – 10 parcări noi pentru 200 biciclete în cartiere, până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoar prin Dirtecţia Tehnică

2015-2020 0 0 0 135

89 Interconectarea actualelor şi viitoarelor piste pentru biciclete la nivelul municipiului şi ariei metropolitane.

Municipiul Timişoara şi Localităţile Conurbaţiei

Timişoara

2015-2020 NA 0 0 NA

Sectorul şi domeniul de acţiune: PLANIFICAREA TERITORIULUI SPAŢII VERZI ŞI VEGETAŢIA FORESTIERĂ

90 Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în municipiul Timişoara pentru atingerea ţintei de 26 mp/locuitor, prin amenajarea de spaţii verzi pe o suprafaţă de minim 1 hectar/an până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu -

Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă

2015-2020 0 0 0 1.500

91 Îmbunătăţirea cadrului reglementativ local privind protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi publice şi private

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu -

Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă

Permanent 0 0 0 0

92 Reabilitarea spaţiilor virane şi a celor degradate prin transformarea în spaţii verzi amenajate prin gazonare şi plantare de material dendrofloricol, minim 3 amplasamente/an

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu -

Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă

2015-2020 0 0 360,0 1.500

93 Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor verzi urbane din cvartalele de locuinţe, prin realizarea de minim 10 spaţii verzi şi amenajări peisagistice şi spaţii de recreere/an până în anul 2020

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu -

Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă

2015-2020 0 0 0 2.700

94 Realizarea Registrului Spaţiilor Verzi al Municipiului Timişoara până în anul 2015 şi monitorizarea dinamicii spaţiilor verzi: plantări, extrageri, corecţii de arbori şi arbuşti şi alte lucrări în domeniul horticol/dendrologic.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu -

Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă

2013-2020 0 0 0 1.200

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

95 Modernizarea până în anul 2020 a parcurilor istorice din municipiul Timişoara – Parcurile Bihor, Bucovina, Carmen Sylva, Rozelor, Regina Maria, Parcul Copiilor, Parcul Alpinet, Parcul Justiţiei, Parcul Botanic, Parcul Pădurice Giroc, Parcul Scudier, Parcul Cetăţii, etc. şi asigurarea facilităţilor pentru petrecerea timpului liber în natură.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2010-2020 0 0 0 50.000

96 Achiziţia de terenuri/parcele în intravilanul Municipiului Timişoara în vederea amenajării de spaţii publice/scuaruri şi amenajarea lor peisagistică şi mobilare urbană

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Clădiri, Terenuri şi

Spaţii cu Altă Destinaţie

2015-2020 0 0 0 5.400

97 Plantarea anual, până în anul 2020, pe domeniul public al Municipiului Timişoara a unui număr de minim 1.000 de arbori din specii rezistente la secetă, din flora zonei Câmpiei de Vest, precum şi a arborilor cu valoare peisagistică şi botanică ridicată, pentru creşterea calităţii spaţiilor verzi, asigurarea unor spaţii verzi prin amenajări peisagistice urbane cu o calitate deosebită.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu -

Serviciul Spaţii Verzi şi Locuri de Joacă

2010-2020 0 0 579,0 3.000

98 Implementarea conceptului "Acoperişuri verzi" şi "Pereţi verzi" la clădiri publice existente sau la noile construcţii, prin realizarea unui număr de 3 Documentaţii tehnice în vederea realizării unor studii pilot şi extinderea bunelor practici la scară largă a conceptelor.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Urbanism

2015-2016 0 0 0 500

99 Transformarea Pădurii Verzi (partea vis-à-vis de Clinica de Cardiologie) în Pădure - Parc şi loc de recreere prin amenajarea accesului pietonal şi velo nemotorizat şi realizarea unui traseu ecologic.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu şi

Direcţia Urbanism

2015-2018 0 0 0 2.500

100 Realizarea de noi aliniamente de arbori pe străzi cu arbori din specii rezistente la secete şi emisii, cu coroană dirijată şi după caz arbori cu coronament mare care la maturitate să se întrepătrundă, pentru umbrirea continuă liniară (crearea unui culoar de umbră) şi introducerea obligativităţii de plantare tuturor parcajelor deschise cu arbori a căror coroană la maturitate să acopere minim 30% din suprafaţă - minim 10 aliniamente noi până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2014-2020 0 0 0 250

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

101 Realizarea sistemelor de aspersie sau irigaţie prin picurare automatizate la toate spaţiile verzi nou amenajate, precum şi extinderea sistemelor de irigaţie prin picurare pentru aliniamente stradale şi spaţii verzi din municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2015-2020 0 0 0 2.025

102 Extinderea perdelei forestiere de protecţie a Municipiului Timişoara în zona de SE, prin utilizarea în plantaţii a speciilor de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic, prin respectarea Studiului şi Planului de acţiune pentru protecţia şi conservării biodiversităţii în municipiul Timişoara, pe o suprafaţă de minim 10 hectare până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2010-2020 0 0 5.469,0 2.500

Sectorul şi domeniul de acţiune: PLANIFICAREA TERITORIULUI - LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE SERVICII DE CONSULTANŢĂ

103 Realizarea unui Studiu de Fezabilitate şi a Proiectului tehnic pentru amenajarea a trei investiţii pilot - "Acoperişuri verzi şi “Pereţi verzi” pentru 3 clădiri publice din Municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu şi

Direcţia Urbanism

2015-2016 0 0 0 135

104 Servicii de consultanţă şi consiliere anuală oferită proprietarilor şi locatarilor de clădiri istorice în vederea reabilitării clădirilor şi eficientizării lor energetice.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate ale

primarului

2012-2020 0 0 0 60

105 Servicii de consultanţă şi consiliere oferită de societăţi comerciale şi producători de echipamente (ex. panouri solare/panouri fotovoltaice, cazane combustibil solid cu gazeificare/pe peleţi,etc.) pentru cetăţenii municipiului Timişoara în vederea implementării unor soluţii EE şi RES în aplicaţii casnice

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate ale

primarului

2012-2020 0 0 0 135

Sectorul şi domeniul de acţiune: ACHIZIŢII PUBLICE VERZI

106 Includerea în caietele de sarcini a criteriilor de achiziţii publice verzi aplicabile pentru contracte de servicii, lucrări, furnizare: pentru proiectarea, construcţia, administrarea unei clădiri dar şi în achiziţia de echipamente de încălzire/răcire, aparate electrocasnice, echipamente de birou, elemente de iluminat, vehicule, produse şi energie.

Primăria Municipiului Timişoara prin serviciile de specialitate ale

primarului

2014-2020 NA 0 NA 0

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

Sectorul şi domeniul de acţiune: LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE SENSIBILIZARE ŞI NETWORKING LA NIVEL LOCAL

107 Participarea Municipiului Timişoara la activitatea asociaţiilor/fundaţiilor din domeniul energiilor regenerabile locale, regionale şi naţionale, cooperarea şi conectarea Municipiului Timişoara la reţeaua europenă şi internaţională de profil, în vederea dezvoltării şi implementării activităţilor specifice dezvoltării durabile şi combaterii, atenuării şi adaptării la efectele schimbărilor climatice.

Primarul Municipiului Timişoara prin reprezentanţii

delegaţi/împuterniciţi

2010-2020 0 0 0 270

108 Organizarea de evenimente care să atragă atenţia locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice (expoziţii, dezbateri, sondaje de opinii) şi asupra necesităţii punerii în valoare a acestora, prin integrarea măsurilor de EE&SER.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia Comunicare şi

Urbanism

2014-2020 0 0 0 135

109 Realizarea unui sondaj de opinie la fiecare doi ani în vederea cunoaşterii gradului de cunoaştere şi conformare a cetăţenilor la cerinţele de eficienţă energetică, utilizare sustenabilă a resurselor, comportamentului responsabil faţă de mediu şi a intenţiei de implementare a măsurilor de EE şi SER în aplicaţii casnice.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2013-2020 0 0 0 30

Sectorul şi domeniul de acţiune: LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE FORMARE PROFESIONALĂ ŞI EDUCARE

110 Instruirea unui număr de 2 funcţionari publici în domeniul managementului energetic în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul Municipiului Timişoara şi coordonarea Sistemului de Management Energetic.

Primăria Municipiului Timişoara prin Serviciul Resurse Umane

2015-2016 0 0 0 6

111 Organizarea anual a unui training pentru eficienţă energetică în clădirile publice ale Municipiului Timişoara, prin participarea şi instruire a unui număr de minim 25 de funcţionari publici - Responsabili energetici, până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Serviciul Resurse Umane

2015-2020 0 0 0 30

112 Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar şi gimnazial a unui Program de educaţie ecologică, prin elaborarea unui Manual de ecologie şi protecţia mediului.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu şi

I.Ş.J.Timiş

2015-2016 0 0 0 40

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

113 Organizarea anual a unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responsabilitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă, prin angrenarea unui număr de minim 1.500 elevi şi cadre didactice până în anul 2020.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2015-2020 0 0 0 30

114 Instruirea până în anul 2015 a unui număr de 5 funcţionari publici în domeniul managementului de mediu şi audit management de mediu în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, responsabil pentru implementarea unui Sistemului de Management de Mediu - ISO 14001 sau EMAS

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2015-2016 0 0 0 40

115 Instruirea până în anul 2015 a unui număr de 5 funcţionari publici în domeniul managementului de mediu şi auditului pentru management de mediu în cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, responsabil pentru implementarea unui Sistemului de Management Energetic - ISO 50001.

Primăria Municipiului Timişoara prin Serviciul Resurse Umane

2015-2016 0 0 0 40

116 Organizarea anual a unui Forum de informare şi instruire a administratorilor asociaţiilor de proprietari şi persoanelor interesate privind implementarea măsurilor şi a soluţiilor de eficienţă energetică în clădirile private din municipiul Timişoara.

Managerul energetic al Municipiului Timişoara şi Compartimentul Asociaţii

Proprietari

2015-2020 0 0 0 60

117 Colaborare cu instituţiile/organismele/asociaţiile de formare profesională în vederea formării forţei de muncă EE şi utilizare SER în clădiri - formarea specialiștilor la toate nivelurile: arhitecți, proiectanți, experți, auditori energetici (cursurilor formative – proiectare computerizată nZEB), executanți;

Managerul energetic şi Direcţia Tehnică, Direcţia Urbanism

2015-2020 0 0 0 135

Alte sectoare: MANAGEMENTUL DURABIL AL DEŞEURILOR MUNICIPALE

118 Realizarea şi punerea în funcţiune până în anul 2010 a Staţiei de Sortare a deşeurilor municipale de pe strada Ovidiu Cotruş, cu o capacitate de prelucrare de 160.000 tone/an, în vederea asigurării unui management al deşeurilor sustenabil, creşterea gradului de reciclare şi valorificare a deşeurilor în Municipiul Timişoara

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara

2009-2010 0 0 0 24.000

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

119 Realizarea până în anul 2016 a Staţiei de compostare cu fermentare uscată complet închisă, dotată cu sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului pentru prelucrarea fracţiei biodegradabile din deşeurile municipale nepericuloase, a deşeurilor verzi şi nămolurilor rezultate de la Staţia de epurare a municipiului Timişoara

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara

2014-2016 0 0 NA 40.500

120 Implementarea până în anul 2018 a unui sistem de colectare a deşeurilor vegetale pe teritoriul municipiului Timişoara de la populaţie, agenţi economici şi instituţii publice.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara

2016-2017 0 0 2.400,0 500

121 Organizarea şi defăşurarea anuală a două campanii de colectare a deşeurilor "Campania de curăţenie generală de primăvară" şi "Campania de curăţenie generală de toamnă" în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin compartimentul de specialitate al instituţiei

2010-2020 0 0 900,0 NA

122 Organizarea şi desfăşurarea a două campanii de colectare a DEEE - deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin compartimentul de

specialitate de salubrizare şi asociaţii de reciclare a DEEE

2010-2020 0 0 0 30

123 Creşterea gradului de colectare a deşeurilor reciclabile de la populaţie, cu un ritm de min 5%/an.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara

2015-2020 0 0 0 700

124 Reducerea cantităţii de deşeuri municipale supuse depozitării finale, cu un minim de 2,5 %/an.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara

2014-2020 0 0 0 NA

125 Promovarea compostării deşeurilor biodegradabile în gospodăriile populaţiei, prin utilizarea compostierelor, prin organizarea a două campanii/an.

Primăria Municipiului Timişoara prin compartimentul de specialitate al instituţiei

2015-2020 0 0 0 135

126 Ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei în scopul colectării corespunzătoare a deşeurilor, prin organizarea anual a unei campanii de informare şi sensibilizare a populaţiei şi agenţilor economici în vederea colectării selective.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2010-2020 0 0 0 135

127 Realizarea unui număr de 2 campanii de conştientizare/an la nivelul populaţiei în vederea unei cât mai bune gestiuni a deşeurilor la nivelul populaţiei/asociaţiilor de proprietari din municipiul Timişoara corelat cu acţiunile ecologice de curăţenie de primăvară şi toamnă.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara

2010-2020 0 0 0 135

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

128 Deschiderea unui număr de 5 puncte de colectare a deşeurilor voluminoase în municipiul Timişoara, pentru predarea gratuită a deşeurilor pentru cetăţeni.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara şi Primăria

Municipiului Timişoara

2010-2016 0 0 0 225

129 Realizarea unui Studiu de oportunitate şi a documentaţiilor tehnice pentru colectarea, netralizarea, depozitarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor din construcţii în municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara prin Serviciul de specialitate de

salubrizare în cooperare cu ADID Timiş

2015-2016 0 0 0 135

130 Ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei şi influenţarea comportamentului consumatorilor privind prevenirea producerii deşeurilor alimentare, prin organizarea unei campanii/an.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara şi Primăria

Municipiului Timişoara

2014-2020 0 0 0 135

131 Realizarea unui Studiu de oportunitate şi a proiectelor tehnico-economice privind colectarea separată a deşeurilor organice şi a uleiurilor alimentare uzate.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara şi S.C.

“AQUATIM” S.A. Timişoara

2015-2016 0 0 0 135

132 Realizarea unui Proiect demonstrativ privind colectarea separată a deşeurilor organice şi a uleiurilor alimentare uzate.

S.C. "RETIM ECOLOGIC SERVICE" S.A. Timişoara şi S.C.

“AQUATIM” S.A. Timişoara

2016-2017 0 0 0 225

133 Organizarea în parteneriat cu asociaţii de reciclare a unor campanii de colectare a bateriilor uzate, surselor de lumină, aparate de mici dimensiuni, acumulatori portabili în instituţiile publice.

Primăria Municipiului Timişoara prin Serviciul de specialitate de

salubrizare şi asociaţii de reciclare

2010-2020 0 0 0 0

Alte sectoare: GESTIUNEA DURABILĂ A APEI ŞI APELOR UZATE

134 Extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în partea de nord şi sud a municipiului Timişoara.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2010-2020 0 0 0 360.000

135 Realizarea unei trepte avansate de deshidratare a nămolului la staţia de epurare Timişoara

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2015-2020 0 0 0 1.000

136 Reducerea pierderilor de apă prin sectorizarea reţelelor şi reabilitări, sectorizare şi monitorizare GIS (Geographic Information System), pentru stocarea şi prelucrarea datelor geografice.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2013-2016 NA 0 NA 1.000

137 Studiu privind posibilitatea reutilizării apei meteorice în alte scopuri după o tratare prealabilă.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2015-2016 0 0 0 50

138 Alimentarea cu apă industrială ori din foraje, după caz, a fântânilor ornamentale şi a sistemelor de irigaţia a spaţiilor verzi din municipiul Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Tehnică prin serviciile

de specialitate

2014-2020 0 0 0 300

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

139 Recuperarea căldurii din apa uzată din sistemul de canalizare.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2018-2020 0 0 0 NA

140 Organizarea unor campanii de conştientizare a populaţiei privind gospodărirea responsabilă resurselor de apă.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2012-2020 9.031 0 3.055,0 135

141 Continuarea lucrărilor de decolmatare a canalelor pluviale deschise, în scopul prevenirii unor inundaţii în cartierele municipiului Timişoara.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2014-2020 0 0 0 4.800

142 Modernizarea reţelei de canalizare pluvială în zonele pasajelor/zonelor inundabile ca urmare a averselor puternice – prin dotarea cu staţii de pompare automatizate.

S.C. "AQUATIM" S.A. Timişoara 2014-2020 0 0 0 2.000

Alte sectoare: PROMOVAREA AGRICULTURII ECOLOGICE ŞI A CULTURILOR ENERGETICE

143 Amenajarea de plantaţii de salcie energetică (Salix viminalis), inclusiv pentru protecţia unor drumuri/drumuri de exploatare şi exploatarea în mod sustenabil, în vederea asigurării de biomasă pentru instituţii publice - prin plantare cu un ritm de minimum 2 hectare/an

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu

2013-2020 0 0 3.832,00 144

144 Promovarea culturilor agricole de plante energetice şi a înfiinţării acestor culturi pe terenurile agricole ale municipiului Timişoara

Primăria Municipiului Timişoara prin Serviciul Agricol

2014-2020 0 0 0 30

145 Organizarea unei pieţe agro-alimentare volante fixe şi a unei peţe agroalimentare itinerante (mobile) în cartierele municipiului Timişoara pentru producătorii locali de produse agricole ecologice şi promovarea desfacerii unor produse agro-alimentare locale şi bio.

S.C. PIEŢE S.A. Timişoara 2014-2015 0 0 60

TOTAL 688.831,5 63.188 250.507,5 6.148.612

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara ______________________________________________________________________________________

CONCLUZII Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara au fost identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a emisiilor IRE (care cuprinde consumurile energetice şi de resurse, pentru anul de referinţă 2008), a forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru dezvoltarea PAED. Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria de influenţă a autorităţii publice locale a Municipiului Timişoara, atât în ceea ce priveşte consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi înregistrate ca urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile de energie preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu cel puţin 20% până în anul 2020 în Municipiul Timişoara. Prezentul PAED cuprinde şi măsuri de atenuare şi adaptare la efectele schimbărilor climatice, estenţiale în actualul context climatic mondial.

Dezvoltarea PAED-ului are următoarele rezultate:  Un număr de 145 de acțiuni bine definite care vor conduce la diminuarea consumurilor de energie cu

cca. 688.832 MWh, la generarea de cca. 63.188 MWh energie din surse regenerabile respectiv reducerea cantității de CO2 până în anul 2020 cu 250.507,5 tone CO2 față de anul 2008 și, conform următoarelor estimări pe sectoare de activitate:

Scenariu 2020 Reducerea emisiilor

de CO2, tone CO2/2020

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALAȚII ȘI INDUSTRII

CLĂDIRILE MUNICIPALE, echipamente/facilităţi

13.870,00

CLĂDIRILE TERŢIARE, echipamente/facilităţi (nemunicipale)

22.362,00

CLĂDIRI REZIDENȚIALE 92.771,00

ILUMINATUL PUBLIC MUNICIPAL

3.449,00

INDUSTRIA (sectorul de producere energie termică locală)

20.699,00

TRANSPORT Transport local 47.811,50

PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE

Surse regenerabile 32.950,00

SPAȚII VERZI ŞI VEGETAŢIE FORESTIERĂ

10.240,00

GESTIUNEA DEȘEURILOR 3.300,00

GESTIUNEA APEI ŞI A APELOR UZATE 3.055,00

TOTAL 250.507,50 tone CO2

 Acțiunile din PAED se vor implementa cu finanțare de la bugetul local, din fonduri nerambursabile

europene și din fondurile companiilor/instituțiilor direct implicate în realizarea măsurilor propuse şi a populaţiei. Suma totală estimată pentru implementarea tuturor măsurilor se ridică la peste 6.150.000 mii lei, aceste costuri vizând doar acele măsuri la care se pot face în acest moment estimări, numeroase investiţii urmând a fi supuse analizei de fezabilitate a soluţiilor, proiectării tehnice, moment la care se vor cunoaşte costurile prognozate.

CONCLUZII

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

151

 PAED-ul țintește sectoarele cu impact asupra consumului energetic și a generării de emisii de CO2 la nivel local,

 Conduce la o reducere preconizată de 20% emisii de CO2 la nivel local până în anul 2020, şi anume o reducere de 250.507,50 tone CO2,

 PAED responsabilizează direcțiile și serviciile Primăriei Municipiului Timișoara, regii autonome,

societăţi comerciale și alți actori locali sau judeţeni în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute,  Implică comunitatea în atingerea țintelor prin programe de conștientizare și informare,  Crează o punte în dezvoltare economică, socială și de mediu al localității, combinând obiective și

ținte cuprinse în mai multe sectoare de activitate. Conştienţi că, în situaţia actuală economică, implementarea PAED şi punerea lui în operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare optim necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării PAED este esenţial.

Sursele de finanţare ale măsurilor şi acţiunilor PAED pe care municipalitatea o va avea în vedere în vederea implementării, sunt:  Bugetul Municipiului Timişoara;  Fonduri Europene - Programe Operaţionale 2014–2020;  Finanţare prin Companii pentru Servicii Energetice (ESCO), prin încheierea unor Contracte de

Performanţă Energetică (CPE);  Facilitatea de Finanțare pentru Eficiență Energetică acordată Municipalităților din România de către

BERD (MFFEE);  Fondul Român pentru Eficiență Energetică (FREE);  Fondul European pentru Eficienţă Energetică (EEEF);  Facilităţile de Asistenţă Tehnică ELENA – European Local Energy Assistance;  Mecanismul financiar SEE (Granturile SEE);  Programul HORIZON 2020;  Programe naţionale dedicate EE şi dezvoltării investiţiilor în SER;  Parteneriate Publice-Private;  Fonduri private – ale companiilor, societăţilor comerciale şi ale cetăţenilor;

Se impune în acest sens un angajament administrativ serios în ceea ce priveşte monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute pe parcurs şi după procesul de implementare, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi transmiterea unui Raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei Primarilor.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu, flexibil. Evaluarea periodică va trebui să ducă şi la regândirea unor acţiuni, însă nu se va exclude posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/necesare sau fezabile.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

152

Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii lui, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul 2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă energetică şi utilizarea energiei din surse regenerabile, în vederea asigurării dezvoltării sustenabile a Municipiului Timişoara, Conurbaţiei Timişoara, Judeţului Timiş şi a întregii regiuni. Dezvoltarea urbană durabilă a Municipiului Timişoara în următoarea perioadă trebuie să fie un scop primordial, prin asigurarea unui echilibru între partea economică privată şi interesul public, fapt care impune o planificare holistică şi interdisciplinară, prin implicarea inginerilor energeticieni, a inginerilor şi proiectanţilor în transport, arhitecţi şi experţi în planificare urbană, inginerie civilă, specialişti în ecologie, hidroligie, horticultură, sociologie, cultură şi artă deopotrivă.

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR ŞI ACŢIUNILOR PAED Monitorizarea și evaluarea implementării acțiunilor stablite în cadrul PAED, atingerea țintelor propuse este o parte importantă a procesului PAED. Monitorizarea sistematică urmată de adaptări oportune ale planului va permite iniţierea unui proces de continuă îmbunătăţire.

Primăria Municipiului Timișoara fiind semnatară a Convenţiei Primarilor s-a angajat să prezinte un Raport de Implementare în fiecare al doilea an de la depunerea PAED către comisia de evaluare a PAED-urilor, în scopuri de evaluare, monitorizare şi verificare a progresului în implementarea acestora. Prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă constituie şi o evaluarea a acestei implementări, determinată de prezentarea comparativă a Inventarelor de Monitorizare a Emisiilor în perioada 2009 – 2013, comparativ cu anul de Inventarul de Referinţă al Emisiilor – 2008.

Astfel, la nivel intern există creată o structură de lucru în vederea evaluării implementării acțiunilor PAED, cuprinsă într-o procedură operațională în cadrul Sistemului de Management al Calității implementat la nivelul administrației locale, precum şi a Sistemului de Control Intern Managerial. Această procedură creionează metodologia de lucru, responsabilitățile, activităţile concrete și modalitățile de raportare internă și externă a PAED-ului.

Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea unei implementări eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale în gestiunea emisiilor de gaze cu efect de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările, de a evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune. Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări: —Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate? —Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate? —Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)? —Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost suficiente?

Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa rezultatelor pozitive, negative şi sub aspectul eficienţei resurselor alocale pentru investiţii. Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic) reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.

Monitorizarea implementării acțiunilor cuprinse în PAED se realizează şi va continua să fie subiect al unor sedințe operative de lucru la nivelul administrației locale, forumuri de informare și grupuri de lucru cu părțile interesate. Şedințele de lucru vor analiza stadiul de implementare al acțiunilor, alocarea de resurse necesare, stabilire de noi direcții de îmbunătățire și potențiale noi opțiuni de eficientizare energetică identificate de-a lungul ultimei perioade, astfel încât implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara să atingă cu succes ţintele şi obiectivele propuse pentru anul 2020.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

153

BIBLIOGRAFIE

 Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:

http://www.covenantofmazors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf

 „Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20” publicaţie elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the Covenant of Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;

 Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;

 Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată prin H.G. nr.1069/2007;

 Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);

 „Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată în limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL – „Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale, finanţat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe;

 „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisim energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between civil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti („Saving energy in local authority builidings”) – www.carbontrust.co.uk;

 „Introducere în managementul emisiilor de carbon pentru autorităţile publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

 Strategia Dezvoltării Spaţiilor Verzi a Municipiului Timişoara 2010 – 2020, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.62/28.01.2012 - disponibil pe pagina oficială www.primariatm.ro;

 „Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii” în municipiul Timişoara, disponibil pe pagina oficială www.biotowns.ro;

 Raporturile Primarului Municipiului Timişoara pentru perioada 2007 – 2013 - disponibile pe pagina oficială www.primariatm.ro;

 „VISION 2030 TIMIŞOARA METROPOLĂ EUROPEANĂ HIGT-TECH CU RĂDĂCINI ISTORICE ŞI CULTURALE”, Editura BRUMAR, Timişoara, 2009;

 „Improving Energy Efficiency in Timişoara – Romania” - TRACE City Energy Efficiency Diagnostic Study” – finanţat prin Programul de Dezvoltare Regională, 2013;

 „TIMIŞOARA 2020 – Viziune de ansamblu – un studiu de caz”, ALINEA Editrice S.R.L., Florenţa, 2007;

 Plan Integrat de Dezvoltare - Polul de creştere Timişoara, disponibil pe pagina oficială www.primariatm.ro;

 Masterplanul Energetic al Judeţului Timiş, disponibil pe site-ul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş - www.amet.ro;

 „Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara – 2014” - disponibil pe pagina oficială www.primariatm.ro;

 „Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din judeţul Timiş – Raport final”, Dipl.-Ing. Simina Fulga Fraunhofer - Institut für Produktionstechnik und Automatisierung (IPA) Stuttgart, Dr. Mario Ragwitz Fraunhofer Institute Systems and Innovation Research (ISI) Karlsruhe şi colab.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

154

 „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”, disponibil pe pagina web http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf.

 „Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă” elaborată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş în cadrul Proiectului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 – www.greenpower.store.ro;

PAGINI WEB:

Pagina oficială a CONVENŢIEI PRIMARILOR - http://www.eumayors.eu

Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu

Pagina Oficială a Asociaţia EUROCITIES - http://www.eurocities.eu/

Pagina Oficială a Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” - http://oer.ro/

Pagina Oficială a ICLEI – Local Governments for Sustainability - http://www.iclei-europe.org/

Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/

European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate

United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol www.unfccc.int/

Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/

United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/

WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm

Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-goals/article-179356

Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro

Primăria Municipiului Timişoara – www.primariatm.ro

Direcţia de Mediu a Primăriei Municipiului Timişoara – www.dmmt.ro

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara

155

ANEXE

 Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.228/29.06.2010 privind aprobarea "Strategiei locale privind schimbările climatice şi a Planului strategic de acţiuni privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în municipiul Timişoara" şi Adeziunea Municipiului Timişoara la Convenţia Primarilor 2010.

Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține în întregime autorilor. Nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene. Nici EASME, nici Comisia Europeană nu sunt răspunzătoare pentru orice posibilă utilizare a informațiilor cuprinse în prezentul do

Responsabilitatea pentru conținutul acestui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă aparține în întregime autorilor. Nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene. Nici EASME, nici Comisia Europeană nu sunt răspunzătoare pentru orice posibilă utilizare a informațiilor cuprinse în prezentul document.

Formular de adeziune

Subsemnatul/a, [numele primarului sau al altui reprezentat autorizat], [Primar sau

funcție] în [denumirea orașului/localității/regiunii/unității teritoriale] vă informez că, în

cadrul reuniunii din [data], [Consiliul local sau organismul decizional echivalent] a

hotărât autorizarea [mea / reprezentantului legal: primar, președinte etc.] în vederea

semnării „Pactului Primarilor”, în deplină cunoștință a tuturor angajamentelor, în

special:

 depășirea obiectivelor stabilite de UE pentru 2020, reducând emisiile de CO2 din

teritoriile noastre cu cel puțin 20%;

 prezentarea unui plan de acțiune în domeniul energiei durabile, incluzând un

inventar de referință al emisiilor, care să descrie modul în care vor fi atinse

obiectivele, în termen de un an de la data menționată;

 prezentarea unui raport de implementare cel puțin o dată la doi ani ulterior

prezentării planului de acțiune, pentru evaluare, monitorizare și verificare;

 organizarea de „Zile ale Energiei, în colaborare cu Comisia Europeană și cu alte

părți interesate, permițând cetățenilor să beneficieze direct de oportunitățile și

avantajele oferite de o utilizare mai inteligentă a energiei, și informarea în mod

regulat a mass-mediei locale cu privire la evoluțiile planului de acțiune;

 participarea și contribuirea la Conferința anuală a primarilor din UE.

[Denumirea și adresa completă a orașului/localității/regiunii/unității teritoriale]

[Numele, adresa de e-mail și numărul de telefon al persoanei de contact]

[data],

SEMNĂTURA