keyboard_arrow_up

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 547/08.12.2015 privind aprobarea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3 şi a documentaţiei aferente proiectului, respectiv: Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Cererea de Finantare, Analiza Institutionala, Documentatia de atribuire şi indicatorii tehnico-economici

08.12.2015

Hotararea Consiliului Local 547/08.12.2015
privind aprobarea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3 şi a documentaţiei aferente proiectului, respectiv: Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Cererea de Finantare, Analiza Institutionala, Documentatia de atribuire şi indicatorii tehnico-economici


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC2015-32424/08.12.2015 - al Primarului Municipiului Timişoara, domnul NICOLAE ROBU;
Având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor şi Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Luand in considerare adresa S.C. Relians Corp S.R.L. înregistrată cu nr. CDT2015-1929/25.11.2015;
Având în vedere adresa S.C.Colterm S.A înregistrată cu nr. CDT2015-1933/25.11.2015;
În conformitate cu prevederile art.36 alin. (2), lit. b) si alin (4) lit.d) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art.45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;



HOTARASTE

Art. 1: Se aprobă proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, în valoare totală de 147.160.918,15 Lei / 33.180.221,44 EUR (inclusiv TVA).

Art. 2: Se aprobă alocarea sumei de 5.957.494,94Lei / 1.343.230,28 EUR (exclusiv TVA) pentru cofinanţarea cheltuielilor eligibile ce revin Municipiului Timişoara pentru obiectivul de investiţii "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, conform Anexei 1, care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 3: Consiliul Local al Municipiului Timişoara va asigura resursele financiare necesare asigurării cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a eventualelor cheltuieli neeligibile şi conexe ce îi revin până la rambursarea şi decontarea ulterioară a acestora din instrumente structurale.

Art. 4: Se aproba Studiul de Fezabilitate, Cererea de Finantare, Analiza Institutionala, Documentatia de atribuire si indicatorii tehnico-economici prevazuti in Anexa 2 care face parte integranta din prezenta hotarare, pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3.

Art. 5: Se aproba Analiza Cost-Beneficiu, mai puţin Planul anual de evoluţie a tarifelor, pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3.

Art. 6: Se împuterniceşte Primarul Municipiului Timişoara în vederea semnării Declaratiei de angajament si Declaratiei de eligibilitate pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a" in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, conform Anexei 3, respectiv Anexa 4 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 7: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotarâri se încredinteaza Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara constituită prin Dispoziţia nr. 797/22.07.2014 a Primarului Municipiului Timişoara şi Compania Locală de Termoficare Colterm S.A.

Art. 8: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Serviciului Juridic;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;
- Direcţiei Comunicare;
- Biroului Audit;
- Biroului Managementul Calităţii;
- Corpului de Control şi Antifraudă al Primarului;
- Unitatăţii de Management a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului
Timişoara;
- Companiei Locale de Termoficare Colterm S.A. Timişoara;
- Mass-media locale.



Presedinte de sedinta
ALFRED SIMONIS
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: CDT2015-1933_din_25.11.2015_aviz_CTEA_Colterm.pdf

C AT BI — 9236 SN Zr 7 ” COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERNM S.A. ! J35/185/.2004; RO 16063013 ; cont: B.C.R. RO77RNCB0249009865630001 tun Str. Episcop Joseph Lonovici nr. 4, cod 300092, Timişoara; e-mail: office &colterm.ro COLTERM S.A. Tel. 0040-256-435724; 434614; Fax: 0040-256-431618; nr 23160 fo Do Către MUNICIPIULUI TIMISOARA DIRECTIA TEHNICA In atentia Domnului Director CULITA CHIS Anexat va transmit AVIZUL CTEA nr.19/25.11.2015 incheiat in 25.11.2015 cu ocazia supunerii spre avizare in CTEA-COLTERM a lucrarii “Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienței in alimentarea cu căldură urbană - Ftapa a l-a , în cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013- Axa Prioritară 3.” Director Tehnic Dezvoltare Sef Departament Inv. Ment. Emil Sekpe Sergiu Andra V h 7

| | AVIZ CTEA | COLTERM SA Str Episcop Jossph nr.4 — 300092 — TIMISOARA |. a a Aprobat Presedinte CTEA AVIZ CTEA nr.19/25.11.2015 |V fe A Xa Î. Lucrare: i E : 1 ; Pr Denumire :Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Men piul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind ernisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a l-a , în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013- Axa Prioritară 3 Faza de proiectare : S.F, + documentatie atribuire Proiectant : Relians Corp Contract : Contract prestari servicii nr. 6173/RP/30.12,2013 H. Membrii cornisiei: Mircea Cristian Aron- președinte CTEA, Director general ing. $erpe Emil-vicepreședinteCTEA, Director tehnic-dezvoltare ing. Heredea Cristian- Director Distribuţie ing. Rușet lvantie- Director Cornercial ing. $ponor Daniel- Șef. Departament Tehnic ing. Soporan Florin- Manager Energetic Distribuţie ing. Dan Bătinaș- Compartiment Avize-Proiactare ing. Hrirn Mihai- Departament. investiții Mentenanță ing. Andra Sergiu - Sef. Departament. investiţii Mentenanţă ing. Marincaș Gheorghe- Departament. Investiții Mentenanţă ing. Milulescu llie- sef. CET Centru ing. Crașmareanu Emanuel- Compartiment SSM-SU ing. Ursuletu Camelia- Compartiment mediu îng. Manolache Mihaela- Compartiment Calitate ing. Micluţi Lia Gianina- Secretar CTEA UL Observatii, recomandari: Nu sunt observatii sau recomandari. W. Concluzii: Comisia CTEA avizează documentația analizată de la punctul |. Secretar CTEA "cod FPO-20-03, rev.

Atasament: SF__Tmisoara.pdf

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

1

Studiu de fezabilitate

Proiect: Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

Titularul investiției: Municipiul Timișoara

Beneficiarul investiției: Municipiul Timișoara

Elaboratorul studiului de fezabilitate: Consultant general – S.C. RELIANS CORP S.R.L.

Întocmit:

Proiectant de specialitate

Ing. Stefan Scripca – Expert tehnic

Verificat:

Proiectant de specialitate

Ing. Duică Irina – Expert tehnic

Aprobat:

SC RELIANS CORP SRL – Consultant general

Ing. Camelia Iordache – Team leader

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

2

CUPRINS

I. MEMORIU TEHNICO – ECONOMIC............................................................................... 3 1. DATE GENERALE PRIVIND INVESTIŢIA .................................................................................. 3

Denumirea obiectivului de investiţii .................................................................................. 3 Amplasamentul .......................................................................................................... 3 Titularul investiției ...................................................................................................... 5 Beneficiarul investiției .................................................................................................. 5 Elaboratorul studiului de fezabilitate ................................................................................ 5 Obiectivul proiectului ................................................................................................... 6

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ........................................................................ 7 Situația actuală a SACET Timișoara .................................................................................. 7 Necesitatea reabilitării rețelelor termice primare și secundare ................................................ 17 Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului și despre operatorul sistemului 21

3. DESCRIEREA INVESTITIEI ............................................................................................... 25 Opțiuni analizate și concluziile MASTER PLAN ...................................................................... 25 Opțiunea propusă ....................................................................................................... 27 Descrierea investiţiei .................................................................................................. 66

4. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ....................................................................................... 80 Suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului ce urmează a fi ocupat ............................................. 80 Caracteristicile amplasamentului .................................................................................... 81 Studiu topografic ....................................................................................................... 82 Asigurarea cu utilități .................................................................................................. 82 Impactul asupra mediului înconjurător ............................................................................. 82 Managementul riscurilor industriale ................................................................................. 92 Egalitatea de șanse .................................................................................................... 99

5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI ........................................................................... 102 6. GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTIȚIEI ........................................................................... 115 7. ANALIZA COST-BENEFICIU ............................................................................................ 115 8. SURSELE DE FINANȚARE A INVESTITȚIEI ............................................................................ 116 9. ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI ............................... 116 10. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI ................................................... 116

Valoarea totală a investiției ......................................................................................... 116 Eșalonarea investiției ................................................................................................. 117 Durata investiției ...................................................................................................... 117 Capacități fizice ....................................................................................................... 117 Indicatori de performanță obținuți în urma realizării investiției ............................................... 118 Efecte energetice și economice ..................................................................................... 118

II. ANEXE .......................................................................................................... 119 III. PIESE DESENATE .............................................................................................. 120

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

3

I. MEMORIU TEHNICO – ECONOMIC

1. DATE GENERALE PRIVIND INVESTIŢIA

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a.

AMPLASAMENTUL

Rețelele termice primare și secundare sunt amplasate în intravilanul Municipiului Timișoara așa cum rezultă din planurile de situație anexate la prezenta documentație, scara 1:1000, și care sunt menționate mai jos:

Tabel 1

Nr. Crt. Rețele termice primare

Lungime de traseu

Plan de situație (sc. 1:1000)

cod document

1 Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. 1180 C1996-2013.TM.SF.A2.02

2 Obiect 2 - Magistrala 2 x Dn 600 a.f. 216 C1996-2013.TM.SF.A3.03

3 Obiect 3 - Rețele termice Zonele Est și Centrală - Rețea Termică Primară Zona Lugojului - Tronson 1

870 C1996-2013.TM.SF.A3.04

4 Obiect 3 - Rețele termice Zonele Est și Centrală - Rețea Termică Primară Zona Lugojului (Soarelui) - Tronson 2

1631 C1996-2013.TM.SF.A1.05

5 Obiect 3 - Rețele termice Zonele Est și Centrală - Rețea Termică Primară Zona Universității - Tronson 3

1300 C1996-2013.TM.SF.A2.06

6 Obiect 4 - Rețele termice Zonele Nord - Vest și Sud - Est - Rețea Termică Primară Zona Bucovina

1980 C1996-2013.TM.SF.A2.07

7 Obiect 4 - Rețele termice Zonele Nord - Vest și Sud - Est - Rețea Termică Primară

980 C1996-2013.TM.SF.A1.08

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

4

Zona Baba Dochia

8 Obiect 5 – Rețele termice zona Olimpia – Rețea termică primară nod 220 – nod 111

910 C1996-2013.TM.SF.A3.09

Tabel 2

Nr. Crt. Rețele termice secundare

Lungime de traseu (m)

Plan de situație (sc. 1:1000)

cod document

1 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 82

715 C1996-2013.TM.SF.A3.11

2 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 69

245 C1996-2013.TM.SF.A3.12

3 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 88

411 C1996-2013.TM.SF.A3.13

4 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 63

1489 C1996-2013.TM.SF.A3.14

5 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 10A

166 C1996-2013.TM.SF.A3.15

6 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 10B

173 C1996-2013.TM.SF.A3.16

7 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 86

359 C1996-2013.TM.SF.A3.17

8 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 89

273 C1996-2013.TM.SF.A3.18

9 R Rețele tele termice secundare aferente Punct termic nr. 52

154 C1996-2013.TM.SF.A3.19

10 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 84

245 C1996-2013.TM.SF.A3.20

11 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 98

2391 C1996-2013.TM.SF.A3.21

12 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 40

994 C1996-2013.TM.SF.A2.22

13 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 41

686 C1996-2013.TM.SF.A2.23

14 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 37

1020 C1996-2013.TM.SF.A2.24

15 Rețele termice secundare aferente 190 C1996-2013.TM.SF.A3.25

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

5

Punct termic nr. 36

16 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 75

860 C1996-2013.TM.SF.A3.26

17 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 22

234 C1996-2013.TM.SF.A3.27

18 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 45A

2270 C1996-2013.TM.SF.A3.28

19 Rețele termice secundare aferente Punct termic PĂLTINIȘ

2305 C1996-2013.TM.SF.A2.29

20 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 21

1525 C1996-2013.TM.SF.A2.30

21 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 7C

920 C1996-2013.TM.SF.A3.31

22 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 6

635 C1996-2013.TM.SF.A3.32

23 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 72

595 C1996-2013.TM.SF.A3.33

24 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 45

875 C1996-2013.TM.SF.A3.34

25 Rețele termice secundare aferente Punct termic nr. 35

365 C1996-2013.TM.SF.A3.35

TITULARUL INVESTIȚIEI

Titularul investiției este Municipiul Timișoara.

BENEFICIARUL INVESTIȚIEI

Beneficiarul investiției este Municipiul Timișoara.

ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

Elaboratorul studiului de fezabilitate este: Consultant general – S.C. RELIANS CORP S.R.L.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

6

OBIECTIVUL PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” îl reprezintă reducerea impactului negativ al emisiilor poluante și minimizarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termica in scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației din Timișoara până în anul 2015 si asigurarea conformării cu obligațiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare. Acesta se subsuma obiectivului general vizat ca urmare a reabilitării întregului sistem de termoficare municipal, respectiv acela de îmbunătățire a calității vieții, reflectată în calitatea factorilor de mediu și starea de sănătate a populației, ca urmare a investițiilor în infrastructură, impuse de politica de coeziune economico-socială a Uniunii Europene pentru atingerea obiectivului „convergență”. În scopul realizării obiectivului ”convergență”, pentru perioada 2007-2013 au fost elaborate 7 programe operaționale, printre care și Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu). Acest program a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a Planului National de Dezvoltare 2007–2013 “Protecția și îmbunătățirea calității mediului”.

Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire centralizată în cele mai poluate localități, printre care se află și Municipiul Timișoara, până în anul 2015. Pentru atingerea acestor obiective s-a identificat Axa prioritară 3 - „Reducerea poluării și diminuarea schimbărilor climatice prin restructurarea și reînnoirea sistemului urban de încălzire centralizată ducând la o eficiență energetică în punctele cheie de mediu la nivel local”.

Obiectivele specifice Axei Prioritare 3 a POS Mediu sunt:

 Diminuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor poluante provenite din instalațiile urbane în punctele cheie de mediu la nivel local;

 Îmbunătățirea nivelului de concentrare a poluanților din sol în localitățile implicate;

 Îmbunătățirea stării de sănătate a populației în localitățile implicate.

Prezentul proiect a fost încadrat în acest program ca urmare a faptului că instalațiile mari de ardere (IMA), care produc energie electrică și căldură, făcând parte din sistemul centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Timișoara reprezintă surse majore de poluare. Etapa II a proiectului are drept obiectiv creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Timișoara.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

7

Obiectivul specific al proiectului constă în stabilirea investițiilor necesare măsurilor de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Timișoara, care să asigure conformarea – la cel mai mic cost – cu obligațiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare, directivele europene și legislației naționale, precum și cu obiectivele strategiilor și programelor naționale relevante pentru mediu și creșterea eficienței energetice.

În cadrul etapei I a proiectului au fost stabilite pentru implementare investițiile necesare pentru a se asigura conformarea cu obligațiile de mediu, iar în cadrul etapei II investițiile pentru reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice în scopul creșterii eficienței energetice a sistemului, creșterea calității serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife suportabile pentru populație.

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

SITUAȚIA ACTUALĂ A SACET TIMIȘOARA

Judeţul Timiş include 10 oraşe (Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Gataia, Recaş şi Ciacova) şi 88 comune, având conform ultimului recensământ o populație de 649.777 de persoane.

Municipiul Timişoara este localizat la aproximativ 550 km de Bucureşti, 170 km de Belgrad şi 300 km de Budapesta, la următoarele coordonate: 450 47’N, 21017’E.

Municipiul Timişoara este capitala administrativă şi cel mai mare oraş din judeţul Timiş. Este străbătut de râurile Bega şi Timiş, are o suprafaţă totală de 130.5 km2 şi aproximativ 303.708 de locuitori (conform recensământului din anul 2011).

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

8

Oraşul este străbătut de drumurile europene E70 şi E671 ce leagă Timişoara de Lugoj, Moraviţa, Arad şi Reşiţa. Timişoara este legată rutier cu Serbia şi Ungaria. Aeroportul Internaţional şi căile ferate asigură legătura naţională şi internaţională cu oraşul.

Judeţul Timiş are o climă temperat continentală moderată, caracteristică părţii sud- estice a Câmpiei Panonice, cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Valorile medii de temperatură anuale se menţin între 10 - 11oC în luncă, 9 - 10oC în zona dealurilor şi 4 - 7oC în zona muntoasă.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), are următoarele componente principale:

 sursa de producere a energiei termice;

 rețele termice primare – asigură transportul energiei termice intre sursă și punctele termice;

 punctele termice – asigură transferul energiei termice intre agentul primar și agentul secundar;

 rețele termice secundare – asigură distribuția energiei termice de la punctele termice către consumatorii finali;

 consumatorul final.

Pentru că obiectul prezentului studiu de fezabilitate îl reprezintă rețelele primare și secundare, acestea vor fi prezentate în continuare.

a. Surse de producere a energiei termice

Sursele principale de producere a energiei termice aflate în exploatare sunt: CET Timișoara Centru și CET Timișoara Sud, care funcționează interconectat.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

9

CET Timișoara Sud are în componență următoarele echipamente:

 3 cazane de abur de câte 100 t/h (CA1, CA2, CA3), care funcționează pe lignit și gaze naturale. Cazanele au fost instalate în 1984 – 1986 – 1988;

 1 turboagregat de 19,5 MW, tip ER 19,7-1,4/0,3, cu contrapresiune, alimentat cu abur din cele 3 cazane precizate mai sus, grup instalat în anul 2007;

 2 cazane de apă fierbinte de câte 100 Gcal/h (CAF1, CAF2), cu funcționare pe lignit și gaze naturale, instalate în 1983-1984;

 4 cazane de abur de câte 10 t/h (C1, C2, C3, C4), cu funcționare pe gaze naturale, instalate în 1986, constituind centrala termică de pornire;

 2 schimbătoare de căldură (de bază) de câte 25 Gcal/h, cu debit de apă de rețea de 350 mc/h;

 2 schimbătoare de căldură (de bază) de câte 75 Gcal/h, cu debit de apă de rețea de 1150 mc/h;

 1 schimbător de căldură (de bază) de 50 Gcal/h, cu debit de apă de 940 mc/h.

Din punct de vedere al funcționării acestei centrale se remarcă:

 Tendința de creștere a numărului de ore de funcționare a centralei și deci creșterea cantității de energie produsă în cogenerare, tendința care se va menține ca urmare a retehnologizării cazanelor de abur și creșterea randamenutlui acestora la nivelul de 87%, coroborat cu prețul mai scăzut al cărbunelui, comparativ cu cel al gazelor naturale.

 Gradul de cogenerare a crescut de la 0,6 la 0,95.  Anual a scăzut consumul de energie electrică pentru transportul energiei termice, de la

10,54 KWh/Gcal în anul 2009 la 6,27 kWh/Gcal în anul 2011. Consumul de energie

electrică al pompelor de termoficare se reduce și ca urmare a montării în anul 2012 a variatoarelor de turație pentru aceste pompe.

 Cazanele de apa fierbinte nu indeplinesc cerintele privind concentratiile maxime a emisiilor de SO2 si NOx, deci nu vor mai putea fi folosite pentru funcționare.

CET Timișoara Centru are următoarea echipare:

 1 cazan de abur (nr.1) de 30 t/h, tip IPROM cu parametrii 35 bar, 450°C, cu funcționare pe gaze naturale, instalat în 1951;

 2 cazane de abur (nr. 2 și 3) de câte 12,5 t/h, tip Sulzer Frerres Elvetia, cu parametrii 30 bar, 400 °C, cu funcționare pe gaze naturale, instalate în 1936;

 turboagregat de 4 MW, tip AKTP-4, cu contrapresiunea la 2 bar, instalat în 1967;  2 cazane de apa fierbinte (nr.1 și 2) de câte 50 Gcal/h, tip PTVM 50I, cu funcționare pe

gaze naturale, instalate în 1969-1970;

 3 cazane de apa fierbinte (nr. 3, 4 și 5) de câte 100 Gcal/h, tip 4B, cu funcționare pe gaze naturale și păcură, instalate în 1973-1977-1981,CAF nr. 2, 3 și 4 au fost reabilitate.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

10

 Schimbător de căldură (de bază) de 18,5 Gcal/h, tip Alfa Laval, cu debit de apă de 500 mc/h.

Datorită uzurii fizice cauzată de durata mare de exploatare și a uzurii morale legate de tehnologia anilor punerii în funcțiune (1936-1967), se impune retragerea din exploatare și casarea conform legii a cazanelor de abur și a turbogeneratorului. Aspectele mai importante legate de funcționarea acestei centrale se remarcă:

 S-a renunțat începând cu anul 2010, la producerea energiei electrice în cogenerare, datorită vechimii echipamentelor a căror întreținere și reparație este dificil de realizat datorită lipsei pieselor de schimb în special pentru turbogenerator care a fost montat în anul 1967, precum și datorită costului ridicat al gazelor naturale; ca urmare, centrala termoelectrică a devenit o centrală termică.

 Randamentul brut al producerii energiei termice în CAF-uri (la gardul CET) are valori cu trend crescător.Trendul crescător a fost determinat de reabilitatea/modernizarea CAF3 și se va menține crescător ca urmare a lucrărilor de reabilitare a CAF2 și 4, lucrări ce au făcut parte din Etapa I a proiectului și care s-au finalizat la sfârșitul anului 2013. Lucrările de reabilitare au implicat montarea unor noi cazane cu sistem de presiune redimensionat

pentru obținerea unor randamente de circa 94%. Aceasta, coroborat cu montarea de variatoare de turație la pompele de termoficare, lucrare finalizată în luna noiembrie 2012, îmbunătățesc funcționarea economică a centralei.

 Reabilitarea unei puterii termice de 300 Gcal/h nu mai impune alte lucrări în această centrală din punct de vedere a necesarului de căldură ce trebuie acoperit sau al funcționării economice, randamentele CAF2 și CAF 4 a căror reabilitare a fost finalizată în anul 2013, fiind la nivelul tehnicii europene la această dată.

 Lucrările care vor mai deveni necesar de realizat, sunt legate de respectarea cerințelor de mediu începând cu anul 2016. Soluția ce se va adopta, ar trebui să fie una secundară de injecție de uree dintr-o instalație comună ce va trebui realizată pentru CAF1, 2, 3, 4.

Centralele termice de cvartal

Acest subsistem este format din 5 centrale termice, împreună cu rețelele de distribuție aferente fiecăreia, după ce în vara anului 2013 CT-urile (CT Liceul 1, CT Corbului, CT Diana, CT Porumbescu, CT Giurgiu) au fost transformate în puncte termice, iar în anul 2014 CT Paltiniș a fost de asemenea transformată în punct termic. CT CFR a fost transformată în punct termic alimentat din CT Dunărea. Aceste centrale termice sunt echipate cu cazane care utilizează gazele naturale. Centralele termice produc agent termic sub formă de apă caldă cu parametri 90/700 C și au fost

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

11

modernizate/automatizate, fiind echipate în întregime cu utilaje (cazane, schimbătoare de căldură, pompe) de înaltă performanță.

CET Freidorf este echipată cu 2 motoare termice având puterea electrică însumată de 1 MWe și 5 cazane de apă caldă, ce au fiecare o putere termică de 1,35 MWt.

b. Rețele termice primare

Rețelele termice primare asigură transportul apei fierbinți de la CET la punctele termice. Sistemul de transport al energiei termice are o configurație de tip radial cu legături între magistrale asigurând o fiabilitate sporită de alimentare cu căldură a consumatorilor.

Evacuarea căldurii din CET Timișoara Sud se realizează prin 2 magistrale:

 Magistrala 2 x Dn 1000 mm

 Magistrala 2 x 600 mm

Aceste 2 magistrale alimentează partea de sud și est a orașului și o parte din zona centrală.

Evacuarea căldurii din CET Timișoara Centru se realizează prin 3 magistrale:

 Magistrala II: 2 x Dn 500 mm.

 Magistralele III și IV: 2 x 700 mm fiecare.

Cele 3 magistrale se întâlnesc în apropierea centralei. Din punctul de intâlnire al acestora, pornesc 2 ramificații principale: 2 x Dn800 mm spre zona de nord, 2 x Dn700 mm spre zona centrală. Din Magistrala II, prin două conducte Dn400 mm este alimentată cu energie termică și zona industrială.

Pentru alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice/consumatorilor legați direct la rețeaua primară există racorduri realizate din conducte cu diametre nominale Dn 80 - Dn 250 mm.

Schema normală de funcționare presupune alimentarea separată din fiecare dintre cele două centrale a unei părți din rețea primară, rețea care este secționată conform încărcărilor prestabilite de dispecerul unității, fiind posibilă trecerea la funcționarea interconectată.

Alimentarea cu energie termică a orașului poate fi realizată în mai multe moduri, existând posibilitatea trecerii unor zone de pe o centrală pe alta, prin manevre ale vanelor în căminele de secționare. Căminele de secționare în număr de 21 sunt amplasate în rețeaua primară de transport a agentului termic la punctele de racord ale diferitelor magistrale și ramificații.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

12

Magistralele și ramificațiile sunt formate din două conducte, ducere - întoarcere (tur - retur) au diametre cuprinse între Dn250 și Dn1000 mm, izolate cu saltele din vată minerală protejată cu tablă neagră sau zincată (pentru conductele instalate suprateran), respectiv cu 2 straturi din împâslitură din fibre de sticlă bitumată pentru conductele montate în canale termice. Cele mai mari probleme legate de funcționarea defectuoasă a rețelelor primare se datorează gradului avansat de corodare exterioară a conductelor, cu numeroase spargeri care produc pierderi însemnate de agent termic sub formă de apă fierbinte, cheltuieli pentru remedieri. Pierderile de căldură sunt mari datorită deteriorării izolației termice apreciabile, în zona conductelor amplasate subteran, ca urmare a pierderii calității de izolare datorită perioadei lungi de exploatare, dar în principal datorită umidității excesive din canalele termice, umiditate cauzată de infiltrații de apă din rețeaua de canalizare, din rețeaua de apă potabilă (în zonele în care se intersectează rețele termice cu rețele de apă), precum și datorită spărturilor pe conductele de agent termic primar în fazele incipiente când nu pot fi depistate pentru remedieri de către operator, rețelele nefiind echipate cu sistem de monitorizare.

S-au efectuat reabilitări care au constat în înlocuiri de conducte montându-se țevi preizolate pe anumite tronsoane de magistrale și racorduri termice la mai multe puncte termice, unde au avut loc avarii frecvente și pierderi mari de agent termic. Începând din anul 1990 până în prezent s-au reabilitat 20,568 km traseu, din care în ultimii 3 ani s-au reabilitat 1,855 km de traseu rețea primară. Lungimea de traseu reabilitată raportată la lungimea totală a rețelei de 73 km, reprezintă 28,2%, insuficient față de starea tehnică a proastă a rețelei. Totodată trebuie ținut seama de faptul că tronsoanele de rețea reabilitate în perioada 1990-1994 au depășit perioada de funcționare normată legală, de 20 de ani.

Tronsoanele de rețea primară reabilitate până în prezent sunt următoarele:

Tabel 3

Nr. crt. Tronson situat între punctele: An reabilitare

1 232 - 237 2007 2 233 - PT Văcărescu, 62, 63 Sirianu 2007 3 238 - PT 80A V. Lupu 2007 4 255 - 254 2013 5 259 - PT82 2007 6 252 - PT81 2007 7 239 - PT88 si PT89 2007 8 276 - PT59 2004 9 229 - PT54, PT55, Spitalul Județean, PT52, PT59 2009 10 2 - PT51, 231 - PT Cerna, 220 2009 11 288 - PT92 2004 12 219 - PT56 1999 13 161 - PT13 1999

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

13

14 217 - PT13A, PT41, PT Tr.3 2004 15 110 ( C8 ) - 111-112-201 2012 16 196 - PT 7A și PT 7 B 2009 17 113 - PT Baza sportivă Electrica 2012 18 159 - PT Continental 1999 19 116 - PT4A 2004 20 119 - PT3 2004 21 121 - 125, PT24, PT 1B 2009 22 124 - PT Modatim 2009 23 50 - 51 2005 24 214 - PT15 2009 25 23 - PT Conect 2005 26 20 - PT Autobaza 2005 27 19 - PT Colterm 2005 28 18 - PT Transelectrica 2005 29 15 - PT Ștefan cel Mare și PT Torac 2009 30 4 - PT10, PT10A, PT10D 2008 31 52 - PT8A, PT8B, PT8C 2008 32 53 - PT19 2007 33 55 - PT21, PT22 2005 34 57 - PT23 2007 35 78 - PT20, 79-80 - PT RATT; 81 - PT74 2005 36 59 - PT38A 2009 37 64 - PT40, PT41 2009 38 68 - PT28, PT 29 2009 39 60 - 138, PT38B, PT32 si PT33 2006

Total lungime traseu reabilitată - 20,568 Km

Cu toate aceste reabilitări, datorită vechimii sistemului de transport, conductele nereabilitate prezintă coroziuni majore exterioare și o stare avansată de degradare fizică și morală a izolației termice, ceea ce face ca nivelul pierderilor de fluid și căldură să aibă valori ridicate; începând cu anul 2012, pierderile au tendința de creștere, ceea ce conduce la necesitatea continuării lucrărilor de reabilitare.

Principalele probleme care afectează funcționarea rețelelor de transport nereabilitate sunt următoarele:

 epuizarea/reducerea duratei de viață a conductelor și în mod special a izolației termice. Urmare a stării tehnice a conductelor s-a coborât treptat presiunea în rețeaua de transport, astfel că în prezent, față de o presiune de plecare din centrale de 10 bar, pentru realizarea căreia s-au efectuat în etapa I a proiectului lucrări de reabilitare a stațiilor de pompe de termoficare din ambele centrale, SUD și Centru, aceasta este de numai 6 bar. Consecința acestei reduceri de presiune o constituie reducerea disponibilul de presiune la punctele termice și ca urmare a debitului preluat de fiecare punct termic, in mod deosebit a celor din extremitatile sistemului primar,precum și imposibilitatea distribuției debitului total redus, proporțional pe fiecare punct

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

14

termic. Pentru compensarea lipsei de debit, s-a mărit temperatura agentului primar, astfel că pierderile de căldură în rețelele termice au crescut.

 conductele sunt afectate de coroziune exterioară, fisurile/spărturile conducând la pierderi de agent termic;

 izolația termică necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură și corodarea exterioară a conductelor;

 în canalele termice există multă umiditate sau chiar sunt parțial inundate, apa provenind din avarii sau infiltrații care nu se evacuează la canalizare sau chiar din canalizări care refulează în canalele de termoficare.

În tabelul următor este prezentată structura rețelei primare de transport:

Tabel 4

Diametrul nominal DN [mm]

Lungime de traseu [m]

40 300 50 150 65 880 80 750 100 1547 125 1190 150 5000 200 11099 250 3458 300 7354 350 2030 400 9506 500 10959 600 7040 700 1380 800 3133 1000 6925 Total 73.000

În tabelul de mai jos sunt prezentate pierderile de căldură și de agent termic în conductele de transport în anul 2013:

Tabel 5

1. Pierderi de căldură Înainte de reabilitare După reabilitare

Pierderi orare de căldură ‐ iarna

Gcal/h 21,8 19,35

MW 25,3 22,48

‐ vara Gcal/h 7,2 5,66

MW 8,3 6,58

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

15

Pierderi anuale de căldură

Gcal/an 124337 107803 MWh/an 144480 125267

2. Pierderi de agent termic Pierderi anuale m3/an 931397 828397

c. Rețele termice secundare

Rețelele de distribuție sunt sisteme arborescente, având o lungime totală de traseu de 238,944 km, adică 869,756 km de conducte, din care 477,888 km conducte de încălzire, 238,944 km conducte pentru apă caldă de consum și 152,924 km conducte recirculare apă caldă. Rețelele de distribuție sunt constituite din 4 conducte, încălzire tur-retur, apă caldă de consum și partial recirculare a.c.c. Diametrele sunt cuprinse între Dn25 și Dn300 pentru conductele de încălzire și între Dn 50 și Dn 100 pentru apă caldă de consum.

Conductele de distribuție sunt realizate în sistem clasic, amplasate subteran, în canale nevizitabile. Rețelele termice secundare au fost reabilitate în proporție de 47,46%, adică 113,400 km de traseu în sistem preizolat. Reabilitările s-au efectuat pe porțiuni din traseele secundare aferente tuturor punctelor termice, în funcție de starea tehnică a acestora (nr. de intervenții), motiv pentru care nu se pot preciza în scris aceste tronsoane, nefiind definite prin puncte de separație; tronsoanele reabilitate sunt evidențiate pe planurile rețelelor secundare aferente fiecărui punct termic. Principalele probleme care afectează funcționarea rețelelor de distribuție nereabilitate sunt următoarele:

 conductele sunt afectate de coroziune exterioara, fisurile conducând la pierderi importante de agent termic;

 porțiunile neizolate de conductă și izolația necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură și corodarea exterioară a conductelor;

 canalele termice sunt parțial inundate, apa provenită din avarii sau infiltrații nefiind evacuată la canalizare;

 conductele de recirculare a apei calde de consum sunt inexistente sau scoase din funcțiune datorită colmatării interioare, aceasta fiind una din principalele cauze ale debranșării consumatorilor de la SACET din ultimii ani.

În tabelul de mai jos sunt prezentate pierderile de căldură și de agent termic în conductele de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apei calde de consum în anul 2013:

Tabel 6

1. Pierderi de căldură Înainte de După reabilitare

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

16

reabilitare Pierderi orare de căldură ‐ iarna

Gcal/h 20,2 18,24

MW 22,7 21

‐ vara Gcal/h 7,3 6,07

MW 8,2 7,05 Pierderi anuale de căldură

Gcal 117471 103944 MWh 132296 120783

2. Pierderi de agent termic Pierderi anuale m3/an 418.000 418.000

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

17

NECESITATEA REABILITĂRII REȚELELOR TERMICE PRIMARE ȘI SECUNDARE

Necesitatea reabilitării rețelelor termice primare și secundare rezultă în principal din următoarele considerente:

a. pierderi mari de căldură, care în ultimii 3 ani au crescut de la 19,33% la 29,8% din cantitatea de căldură produsă în sursă, tendința fiind una crescătoare.

Evoluția pierderilor de căldură în rețelele primare și secundare se prezintă după cum urmează:

Tabel 7

An Energie termică livrată

din sursă [Gcal/an]

Energie termică vândută la consumatori [Gcal/an]

Pierderi în rețelele primare

și secundare

[Gcal] [ %]

2011 949.416 765.146 184.270 19,40 2012 895.514 687.665 207.849 23,21 2013 836.786 587.096 249.690 29,8 2014 718.144 502.036 216.108 30,09

Evoluția consumului de căldura pe structura consumatorilor este următoarea:

Tabel 8

Specificație UM An 2011 An 2012 An 2013 An 2014 Consum total de energie termică Gcal/an 765.146 687.665 587.096 502.036

Consum aferent consumatori casnici Gcal/an 647.167 569.897 478.365 407.117

Consum aferent consumatori non- casnici

Gcal/an 117.979 117.768 108.731 94.919

Reducerea consumului s-a datorat atât debranșărilor consumatorilor ca urmare a calității proaste a serviciului de alimentare cu energie termică, în mod deosebit în zonele de extremitate a sistemului ca urmare a reducerii presiunii (deci a debitului) agentului primar din surse, precum și ca urmare a neasigurării apei calde de consum în parametri optimi, datorită lipsei recirculației. Totuși, așa cum rezultă din tabelul următor, debranșările consumatorilor casnici in perioada 2011-2013 au fost în limita a 6,3% mediu pe an, iar consumul de energie termică al consumatorilor casnici a scazut cu circa 13,6% mediu pe an, ceea ce arată imposibilitatea alimentării consumatorilor în condiții optime din motivele prezentate mai sus, precum și ca urmare a reducerii măsurilor de economisire întreprinse de populație, în condițiile în care consumul realizat

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

18

în anul 2013 a fost de circa 7 Gcal/an și apartament, adică 163,1 KWh/an și mp suprafață încălzită.

Evoluția numărului de consumatori branșati la SACET în perioada 2011-2013 se prezintă astfel:

Tabel 9

Specificație An 2011 An 2012 An 2013 An 2014 Nr. de apartamente branșate

la finele anului 78.078 73.102 68.163 65373

Nr. consumatori non-casnici/puncte de

consum, branșati la SACET 1.088 1.065 1.052 1011

b. număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură. Conform datelor primite de la operatorul sistemului centralizat de alimentare cu căldură, în anul 1013 pe

tronsoanele de rețea primară care sunt propuse pentru reabilitare au avut loc un număr de 42 avarii, din totalul de 62de avarii ce au avut loc în rețelele termice primare. Aceste avarii și incidente au afectat consumatorii racordați la unul, două sau chiar mai multe puncte termice. Situația avariilor/intervențiilor pe tronsoanele de rețea primară ce nu au fost reabilitate până în prezent, în perioada 2011-2013 este prezentată mai jos:

Tabel 10

Specificatie 2011 2012 2013

Total avarii 24 44 62

Nr.total avarii în rețele nereabilitate, propuse în etapa II

16 30 42

Nr.total avarii în rețele ce rămân nereabilitate după etapa II

8 14 20

c. Numărul cel mai mare de intervenții a avut loc pe tronsoanele ce au fost propuse pentru a fi reabilitate conform prezentului studiu de fezabilitate, așa cum rezultă și din analiza de prioritizare prezentată în cap. 3.2.2.2. Totodată, trebuie precizat că intervențiile pentru eliminarea avariilor din rețelele termice au durată de peste 13 ore, deoarece se pot executa numai după ce apa din conducte se răcește până la valoarea la care este permisă golirea acestora în canalizarea orașului, iar în canalele termice se creează condițiile de temperatură care să permită lucru echipei de intervenții, astfel că perioadele de timp în care consumatorii rămân nealimentați sunt mai mari decât cele necesare intervențiilor.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

19

Pe tronsoanele de rețele termice de distribuție propuse pentru reabilitare înperioada 2011-2013, s-au înregistrat un număr mare de avarii, situatia prezentindu-se mai jos:

Tabel 11

Speficicatie 2011 2012 2013

Nr. total de avarii in rețelele nereabilitate inaintea etapei II

378 401 430

Nr.total avarii in rețele propuse pentru reabilitare in etapa2

205 227 241

Nr.avarii total in rețele ramase nereabilitate dupa etapa 2 173 174 189

d. lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte). Au fost prevăzute cu sistem de detectare și monitorizare numai conductele reabilitate până în prezent, adică 47,46 % din lungimea totală de traseu de 238 Km de traseu rețele secundare. Lipsa acestui sistem nu permite depistarea spargerilor în faza incipientă și eliminarea acestora operativ, astfel că, până la depistarea neetanșeităților, pierderile de fluid și căldură conținută de acesta sunt mari, creează umiditate în canalele termice și acelerează fenomenul de coroziune exterioară a conductelor.

e. pe conductele de branșament al instalațiilor interioare din blocuri nu sunt montate regulatoare de presiune diferențială și nici robinete de echilibrare.

Diafragmele fixe amplasate pe conductele de distribuție a agentului termic și care erau menite să realizeze echilibrarea hidraulică a sistemului în condițiile de funcționare cu debit fix sunt fie dezafectate, fie au secțiunea de trecere parțial colmatată, conducând la stabilirea unui regim de debite și presiuni complet diferit de cel proiectat. În această situație, repartiția de debit pe corpurile de încălzire se face necorespunzător, ceea ce conduce la diferențe de temperaturi interioare în apartamente, în unele apartamente fiind exces de căldură și în altele deficit, deci rezultă o utilizare nejudicioasă a căldurii în condițiile în care nu toți locatarii au asigurat confortul termic. În această situație, dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatate ca mijloc de reglare a cantității de căldură necesară și solicitată de către fiecare locatar în fiecare încăpere, produce perturbații hidraulice în rețea, dată fiind lipsa celorlalte organe de reglaj hidraulic menționate.

Dotarea apartamentelor cu sisteme individuale de reglare a temperaturii interioare (robinete termostatate) impune adaptarea instalațiilor la regimul de funcționare cu debit variabil, astfel încât regimul hidraulic al sistemului să nu fie afectat, iar randamentul de funcționare a pompelor de circulație pentru încălzire să nu fie diminuat. Lipsa acestor dispozitive de reglaj reduce semnificativ și efectul montării repartitoarelor de costuri, care potrivit legislației în vigoare (HG 933/2004 modificată prin HG

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

20

609/2007), este obligatorie pentru apartamentele racordate la sisteme de încălzire centralizate, cu distribuție verticală, pentru ca locatarii se suporte costurile reale pentru încălzire. În Municipiul Timișoara, apartamentele sunt dotate cu repartitoare de costuri, iar în ce privește dotarea cu debitmetre pentru măsurarea consumului individual de apă caldă de consum, aceasta este realizată în proporție de 100%. În consecință, este absolut necesară montarea de regulatoare de presiune diferențială și robinete de echilibrare pe branșamentele consumatorilor, astfel încât, împreună cu funcționarea pompelor de circulație pentru încălzire din punctele termice, cu turație variabilă să se poată asigura consumul optim în condiții de confort termic pentru toți locatarii. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât este imperioasă implementarea măsurii de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor, adică de reducere a consumului, iar în condițiile în care instalațiile rămân dimensionate pentru un consum mai mare este cu atât mai necesară montarea de dispozitive de reglaj hidraulic.

Consumul energetic al clădirilor are o pondere însemnată în consumul energetic total al țării, iar potențialul de reducere a consumurilor energetice numai prin reabilitarea termică a clădirilor este important (de circa 25%) , iar dacă se execută și reabilitarea instalațiilor interioare la consumatori reducerea consumului poate ajunge până la 40%.

Reabilitarea termică a clădirilor și instalațiilor aferente conduce nu numai la scăderea consumurilor energetice și de combustibil, adică scăderea costurilor de întreținere pentru încălzire și prepararea apei calde de consum, dar și la îmbunătățirea condițiilor de igienă și confort termic, reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie termică.

Creșterea performantei energetice a clădirilor este parte a acquis-ului comunitar, cerința Directivei 91/2002/CE privind performanța energetică a clădirilor, preluată în legislația română prin Legea nr. 372/2005 și a Directivei 2006/32/EC privind realizarea unei rate anuale de economie de energie de 1% în următorii 9 ani. OUG nr. 18/2009 privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe stabilește lucrările de intervenție pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe construite după proiecte elaborate în perioada 1950—1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanțare a acestora, precum și obligațiile și răspunderile autorităților administrației publice și ale asociațiilor de proprietari.

Lucrările de intervenție se realizează în baza următoarelor programe privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe:

 programul local multianual, fundamentat și elaborat de autoritățile administrației publice locale, pe baza contractelor de mandat încheiate cu asociațiile de proprietari;

 programul național multianual, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în baza programelor locale.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

21

Consumul de căldură aferent încălzirii și preparării apei calde de consum caracteristic clădirilor de locuit din România este mult superior valorilor aferente clădirilor din Uniunea Europeană situate în zone cu caracteristici climatice similare. Consumurilor energetice ridicate le corespund degajări importante de noxe, în special gaze cu efect de seră.

În Municipiul Timișoara, fondul locativ este vechi, construit în cea mai mare parte înainte de 1989. Blocurile de locuințe și în general clădirile se caracterizează printr-o eficiență energetică scăzută, întrucât nu s-au realizat lucrări majore de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor. Totuși, în unele cazuri, proprietarii apartamentelor și-au izolat pereții exteriori și/sau au instalat ferestre termoizolante, dar aceasta nu conduce la obținerea rezultatelor scontate pentru că nu se elimină punțile termice, nu se termoizolează planșeele peste subsoluri și a celor peste ultimul nivel (terasa), prin care se pierd cele mai mari cantități de căldură.

f. soluția de alimentare cu căldură în Municipiul Timișoara în sistem mixt (sistem centralizat majoritar și din centrale termice, parțial), rezultată ca variantă optimă în cadrul analizei efectuate în Master Plan și Strategia privind alimentarea cu căldură a Municipiului Timișoara, coroborat cu vechimea și starea tehnică actuală a elementelor sistemului centralizat, impun reabilitarea.

Din considerentele expuse mai sus, rezultă necesitatea și urgența continuării reabilitării rețelelor termice primare și secundare.

INFORMAȚII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ȘI DESPRE OPERATORUL SISTEMULUI

a. Entitatea responsabilă de implementarea proiectului

Serviciile de utilități publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general și au următoarele particularități:

 au caracter economico-social;

 răspund unor cerințe și necesități de interes și utilitate publică;

 au caracter tehnico-edilitar;

 au caracter permanent și regim de funcționare continuu;

 regimul de funcționare poate avea caracteristici de monopol;

 presupun existența unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

 aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau județene;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

22

 sunt înființate, organizate și coordonate de autoritățile administrației publice locale;

 sunt organizate pe principii economice și de eficienta;

 pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizați și funcționează fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat;

 sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plătește";

 recuperarea costurilor de exploatare ori de investiții se face prin preturi și tarife reglementate.

Autoritățile administrației publice locale au competenta exclusivă, în condițiile legii, în tot ceea ce privește înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice.

Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de utilități publice, în concordanță cu Programul de guvernare și cu obiectivele Planului național de dezvoltare economico - socială a țării.

Entitatea care implementează proiectul este Consiliul Local Timișoara, în calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare a energiei termice, în conformitate cu prevederile Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, modificată și completată prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 și a Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa și de canalizare, care stabilește cadrul instituțional și unitățile legale precum și obiectivele specifice, competente și instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanțarea și monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice, inclusiv serviciul public de furnizare agent termic.

b. Operatorul sistemului

Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (SACET), până la nivelul consumatorilor (clădirile acestora), a fost concesionată către Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. în baza Contractului de Concesiune aprobat prin Decizia nr.216 / 30.05.2006 a Consiliului Local Timișoara.

Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. este operatorul de termoficare al Municipiului Timișoara și are ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică și producția și furnizarea de energie electrică, activități licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE și Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunale – ANRSC.

Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. este constituită legal ca societate comercială pe acțiuni, unic acționar fiind Municipiul Timișoara, și funcționează în baza legislației în vigoare și a documentelor de constituire.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

23

 Hotărârea Guvernului nr. 104/7.02.2002 privind transmiterea unor centrale electrice de termoficare din domeniul privat al statului și din patrimoniul Societății Comerciale „Termoelectrica” S.A. în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr.224/16.07.2002 privind înființarea Societății Comerciale „TERMOCET 2002” S.A.

Hotărârea Consiliului Local nr.313/16.12.2003 privind constituirea Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A, prin fuziunea dintre S.C.”TERMOCET 2002” S.A și S.C.CALOR S.A.

Datele de identificare a Companiei Locale de Termoficare COLTERM S.A. Timișoara sunt:

Tabel 12

Numele societății Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A. Timişoara

Adresa Strada Episcop Joseph Lonovici nr. 4, Timişoara, judeţul Timiş

Obiectul principal de activitate

Producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică pentru încălzirea locuințelor și imobilelor cu altă destinație din Municipiul Timișoara, precum și prepararea și distribuția apei calde menajere și a apei reci prin stațiile de hidrofor. De asemenea, societatea are ca obiect de activitate producerea și distribuirea energiei electrice.

Statut juridic Societate pe acțiuni

Acționar unic Municipiul Timișoara

Capital social la înființare 103.509.700 lei

Numărul de înregistrare la

Camera Comerţului J35/185/19.01.2004

Cod unic de înregistrare R16063013/20.01.2004

Compania Locală de termoficare COLTERM SA Timișoara deține următoarele licențe:

Tabel 13

Licența/autorizația deținuta Autoritate emitenta Nr. licență Valabilitate licență

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

24

Licență pentru producerea de energie electrică

A.N.R.E Seria L

Nr.596/6.04.2004 06.04.2024

Licență pentru producere de energie termică

A.N.R.E Seria L

Nr.597/6.04.2004 06.04.2024

Licență clasa 2 pentru serviciul public de alimentare cu energie termică, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare

A.N.R.S.C.

Nr.2452/21.05.2013 21.05.2018

Autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru instalația CET Timișoara Sud.

MMSC Nr.171/09.05.2013 Perioada

2013-2020

Autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru

instalația CT Timișoara Centru MMSC Nr.172/10.05.2013

Perioada

2013-2020

În prezent, Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. Timișoara este operatorul întregului sistem centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Timișoara - producere, transport, distribuție în conformitate cu prevederile legii 325/2006 activitatea de producere, transport, distribuție și furnizare energie termică, supunându-se reglementării și monitorizării de către ANRSC. Licența potrivit căreia Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. este operatorul serviciului public de alimentare cu energie termică, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare, este LICENȚA Nr. 2452/21.05.2013, clasa 2, emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunale de Utilități Publice.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

25

3. DESCRIEREA INVESTITIEI

OPȚIUNI ANALIZATE ȘI CONCLUZIILE MASTER PLAN

La faza Master Plan care reprezintă planul de investiții pe termen lung si a Strategiei de alimentare cu căldură a Municipiului Timișoara, au fost stabilite și analizate 3 scenarii strategice de alimentare cu energie termică în Municipiul Timișoara, pornind de la particularitățile acestuia.

Scenariile analizate pentru sistemul de alimentare din Municipiul Timișoara, au fost:

 Scenariul I - Modul de alimentare cu energie termică este în sistem centralizat, ținând seama de existența infrastructurii: sursele de producere a energiei termice și sistemul de transport și distribuție. S-a avut în vedere faptul ca sistemul de alimentare centralizată este unul caracterizat de stabilitate, precum și faptul că în cazul Municipiului Timișoara fenomenul debranșărilor a avut o amploare mai scăzută.

 Scenariul II - Modul de alimentare cu energie termică în cadrul acestui scenariu a fost în sistem descentralizat. Definirea scenariului privind modul de alimentare descentralizat a pornit de la existența infrastructurii dezvoltate de-a lungul timpului pentru sistemul centralizat (clădirii punctelor termice și rețele secundare de distribuție), având în vedere necesitatea de a nu afecta populația din municipiu prin lucrările de reconfigurare a sistemului, ca și faptul ca lucrările majore de reconfigurare a sistemului ar însemna concentrarea unor forțe mari pentru execuție în cazul alimentării descentralizate cu energie termică. Se consideră că CET Centru și CET Sud se închid și se prevede transformarea punctelor termice în centrale termice.

 Scenariul III - Modul de alimentare cu energie termică în cadrul acestui scenariu a fost sistem individual. S-a considerat sistarea funcționării Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. Timișoara, populația urmând a-și monta centrale de apartament pe gaze naturale.

În cadrul scenariului I au fost analizate 11 opțiuni care au reprezentat combinații de tehnologii BAT. Stabilirea opțiunilor s-a făcut ținând seama de următoarele elemente:

 Conformarea cu cerințele privind protecția mediului, pentru îndeplinirea obligațiilor de conformare asumate prin prevederea și instalarea de echipamente performante pentru reducerea emisiilor de poluanți;

 Conformarea cu cerințele BREF-BAT și cu prevederile legislației UE și naționale privind domeniul energetic și al protecției mediului. În principiu, acestea se referă la creșterea eficienței energetice, în special prin utilizarea cogenerării;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

26

 Disponibilitatea combustibililor;

 Nivelul emisiilor de CO2 și implicațiile schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

 Alegerea unor tehnologii cu costuri de investiții și costuri de operare suportabile;

Scenariile de alimentare cu energie termică, respectiv opțiunile au fost comparate prin metoda analizei multicriteriale, în baza următoarelor criterii:

1. Criterii de mediu:

- Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă.

- Reducerea poluării distribuite în zonele de locuințe.

2. Criterii sociale:

- Suportabilitatea preţului căldurii.

3. Criterii financiare:

- Valoarea investițiilor.

- Valoarea costurilor de operare.

4. Criterii tehnice:

- Eficienţa cazanelor;

- Utilizarea de resurse regenerabile;

- Trecerea de la un combustibil la altul (flexibilitate privind combustibilul);

- Eficienţa per ansamblu a sistemului de termoficare.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, alimentarea în sistem centralizat este mai avantajoasă deoarece permite controlul și implementarea de măsuri pentru diminuarea poluării. Sistemul descentralizat și cel individual conduc la creșterea nivelului poluării prin suprapunerea emisiilor generate la producerea energiei cu emisiile din traficul urban.

În urma analizei efectuate au fost reținute pentru analiza cost beneficiu 5 opțiuni. În urma analizei cost beneficiu a rezultat ca optim menținerea alimentării centralizate cu energie termică cu efectuarea următoarelor lucrări de reabilitare:

a) Retehnologizarea CAF 2 de 58 MWt si CAF 4 din CET Centru, pentru funcționare pe gaze naturale și respectiv gaze naturale și păcură. Reabilitarea a presupus reparația capitală a sistemului sub presiune a cazanelor, instalarea de arzătoare cu formare redusă de NOx, înlocuirea sistemului de control și automatizare al cazanelor, montarea pentru fiecare cazan a instalației de monitorizare on-line a emisiilor la cosurile de fum.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

27

b) reabilitare a 3 cazane de abur din CET Sud care funcționează cu lignit și gaze naturale. Reabiliatrea a presupus implementarea măsurilor BAT primare și secundare pentru reducerea de NOx, înlocuirea sistemului de control și automatizare al cazanelor, creșterea suprafeței de schimb de căldură a supraîncălzitorului de abur al cazanelor și montarea unei instalații de monitorizare on-line a emisiilor la coșul de fum, comun al celor 3 cazane.

c) Realizarea instalației de desulfurare semiumedă a gazelor de ardere pentru cele 3 cazane de abur din CET Sud.

d) Reabilitarea pompelor de transport agent primar din CET Centru și CET Sud.

e) Reabilitare rețele de transport, distribuție și PT–uri.

În prima etapă a proiectului s-au realizat lucrările prevăzute în surse, cu excepția montării unui grup de cogenerare în ciclu mixt în CET Sud din lipsa posibilități de finanțare.

Ca urmare, în cadrul etapei a II-a proiectului se prevede continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului de transport și distribuite a energiei termice, dar numai la nivelul surselor de finanatre ce se pot asigura.

Alegerea tronsoanelor de rețea de transport și distribuție ce urmează a se reabilita în cadrul etapei II s-a făcut ținând seama de starea tehnică actuală a conductelor, manifestată prin avarii ce au avut loc în aceste porțiuni și pentru a căror eliminare a fost afectată livrarea căldurii și a apei calde de consum către populație, precum și de numărul de consumatori afectați de avariile produse în rețele. De asemenea, reabilitarea s-a propus a se face pentru racordurile primare și pentru rețelele secundare aferente punctelor termice care au o intensitate termică mai mare de 1,5 Tcal/Km rețea primară și secundară, iar pentru rețele primare investiția specifică (Euro/apartament racordat în prezent) nu trebuie să fie mai mare de 650 Euro/apartament.

OPȚIUNEA PROPUSĂ

Opțiunea propusă este cea care presupune alimentarea cu energie termică în continuare în sistem centralizat, echiparea surselor de producere a energiei termice fiind următoarele:

1. Echipamente noi:

 CET Centru:

 grup energetic in ciclu mixt cu putere electrica de 20 MWe și putere termică de 25 MWt, echipat cu:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

28

- o turbină cu gaze cu putere de 13 MW;

- un cazan recuperator de căldură sub formă de abur de 45 t/h (35 bar, 450ºC), prevăzut cu post combustie și recuperator de căldură din gazele arse, cu o capacitate de 4 Gcal/h;

- o turbinã cu abur de 6 MW cu contrapresiune;

- un compresor de gaze naturale;

- un schimbător de căldură abur–apă de 25 Gcal/h;

- un schimbător de caldură apă demi/apă dedurizată cu plăci din inox pentru adaos în rețeaua de termoficare.

 CET Sud:

 grup energetic cu putere electrică de 10 MWe, echipat cu:

- turbină cu abur cu putere electrică de 10 MW;

- cazan de abur cu debit de 45 t/h cu parametrii 57 bar, 4000C, cu funcționare pe deșeuri municipale. Ulterior dimensionării acestui grup energetic, pentru o parte din deșeurile municipale s-a găsit o modalitate de utilizare energetică la fabricile de ciment, cantitatea de deșeuri menajere disponibilă ramânând în jur de 78.500 tone. Ca urmare, a fost necesară refacerea studiului de fezabilitate privind valorificarea

energetică a deșeurilor și redimensionarea grupului energetic, luând în considerare cantitatea de combustibil alternativ de mai sus, adică o cantitate de deșeuri de 9,375 t/h, cu puterea calorifică inferioară 10.800 KJ/Kg, o perioada de funcționare a grupului de cogenerare de circa 8400 ore/an, rezultând o putere electrică a grupului de 5,75 MWe şi debitul de abur livrat din priza reglabilă a turbinei, pentru

producerea apei fierbinți de 21,8 tone/h (14 MWt). Deci grupul energetic de cogenerare va fi compus din:

- cazan de abur având următoarele caracteristici:  Debit abur viu - 37 t/h;

 presiune abur viu – min.42 bar;

 temp.abur viu - min.4300 C;

 consum combustibil:9,375 deseuri menajere, 1,31 t/h gaze naturale.

 temperatura apa alimentare – 1300C

 randament cazan - min.85%

- 1 turbogenerator cu condensație și priză, cu puterea electrică la bornele generatorului 5,5 MWe și putere termică la priza de termoficare de 14 MWt.

2. Echipamente existente:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

29

 CET Centru :

- 2 cazane de apă fierbinte (nr.1 si 2) de câte 50 Gcal/h, tip PTVM 50, cu funcționare pe gaze naturale;

- 2 cazane de apă fierbinte (nr. 3, 4) de câte 100 Gcal/h, tip 4B, cu funcționare pe gaze naturale și pacură. Restul echipamentelor se vor retrage din exploatare.

 CET Sud:

- 3 cazanul de abur de 100 t/h, presiune 15 bar și temperatura 2500C cu funcționare pe lignit și gaze naturale.

- 1 turbogenerator de 19,6 MW cu funcționare în contrapresiune.

- 2 cazane de apă fierbinte de câte 100 Gcal/h, cu funcționare pe lignit și gaze naturale, unul dintre cazane urmând să fie retras din exploatare, iar pe măsura reducerii consumului de energie termică se va retrage din exploatare și cel de al 2-lea cazan.

În cadrul etapei I a proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană” s-au realizat lucrările de reabilitare la CAF2 și 4 din CET Centru, reabilitarea cazanelor de abur și montarea unei instalații comune de desulfurare semiumedă pentru toate cele 3 cazane de abur, din CET Sud, precum și retehnologizarea pompelor de transport agent primar atât în CET Centru cât și în CET Sud. În cadrul prezentei documentații, aferente etapei II a proiectului se va dezvolta reabilitarea unor tronsoane din rețele termice primare și secundare, aferente sistemului centralizat de alimentare cu căldură.

a. Stadiul realizării lucrărilor de investiții stabilite în varianta propusă

La acestă dată, stadiul realizării lucrărilor prevăzute în opțiunea rezultată ca optimă și deci propusă, conform analizei din planul de investiții pe termen lung pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu căldură a Municipiului Timișoara este următorul:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

30

Tabel 14

Lucrare prevazută în Master Plan Stadiul execuției Observații

Reabilitare cazan 1, 2, 3 din CET Sud Lucrare finalizată

Lucrarea a avut ca scop reducerea emisiilor de NOx și

creșterea randamenutlui cazanelor

Instalație de desulfurare aferentă cazane nr. 1, 2, 3,

din CET Sud

Lucrare finalizată

Reabilitarea cazanelor de apă fierbinte (CAF) nr. 2 și 4 din

CET Centru Lucrare finalizată

Lucrarea a avut ca scop reducerea emisiilor de NOx și

creșterea randamenutlui cazanelor

Reabilitare pompe de transport agent primar (inclusiv montarea de

variatoare de frecvență), în CET Centru și CET Sud

Lucrare finalizată

Grup energetic cu funcționare pe deșeuri menajere în CET

Sud

Lucrarea a fost licitată de către o companie mixtă (parteneriat public-privat) în care Consiliul Local Timișoara este acționar

În prezent se identifică surse de finanțare avantajoase.

Grup energetic în ciclu mixt la CET Centru

Lucrarea nu a fost executată din lipsă de fonduri

Rețele termice de distributie

S-au reabilitat până în prezent 113,4Km de traseu, din totalul

de 238,944 Km

În cadrul etapei II-a proiectului se propune reabilitarea a 76,927 km conducte pentru: - încălzire 40,190 Km; - apă caldă de consum 20,095 Km; - recirculație apă caldă de consum 16,642 km;

Rețele termice primare S-au reabilitat până în prezent 20,568km de traseu din totalul

de 73 Km.

În cadrul etapei II-a proiectului se propune reabilitarea a 9,067 km de traseu.

Puncte termice Din totalul de 118, s-au reabilitat 68 puncte termice.

Din tabelul prezentat mai sus rezultă că au fost executate toate lucrările prevăzute în etapa I a proiectului pentru sursele existente, incluzind si reabilitarea statiilor de pompare in sistemul primar de rețele termice, lucrări prevazute in în Master Plan, ceea ce impune continuarea reabilitării rețelelor termice.

În etapa II-a a proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană” ce face obiectul prezentului studiu de fezabilitate s-a prevăzut reabilitarea rețelelor termice de transport si distribuție precizate in cap.3.3.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

31

b. Analiza opțiunilor în studiul de fezabilitate

PROGNOZA CONSUMULUI DE CĂLDURĂ ÎN PERIOADA URMĂTOARE DE 20 ANI

Prognoza necesarului de căldură pentru încălzire pentru următorii 20 de ani pleacă de la consumul efectiv realizat în anul 2013 din următoarele considerente:

- Anul 2014, ultimul an in care se cunoaste consumul de energie termică a fost un an călduros; numărul de zile grade realizat în acest an a fost de 2091, (cea mai scăzută valoare

din ultimii 10 ani) comparativ cu anul de referință (an 2007) căruia îi corespunde un număr de 2799 zile grade.

- Numărul de zile - grade realizat în anul 2013 a fost apropiat de media realizată in ultimii 4 ani, astfel:

 An 2011 – 2888 zile grade.

 An 2012 – 3213 zile grade (valoarea stabilită în România pentru calculul necesarului de căldură, pentru orașul Timișoara este de 3180 zile grade)

 An 2013 – 2528 zile grade.

 An 2014 – 2091 zile grade.

 Medie perioada 2011-2014: 2680 zile grade.

- Nu se poate face estimarea pornind de la consumul anului 2014 și corectarea acestuia cu raportul între numărul zile-grade în an de referință (2007 - 2799 zile-grade) și numărul de 2091 zile grade realizate în anul 2014, adică corectarea consumului realizat 2014 cu 1,338

(2799/2091), deoarece în acest fel nu s-ar ține seama de reducerea consumului în perioada 2007-2014 ca urmare a măsurilor întreprinse pentru măsurarea consumului de căldură la

nivel de scară în cazul încălzirii și la nivel de apartament pentru consumul de apă caldă de consum (reducere estimată la minim 1,5% la nivelul consumului anului 2007), de scăderea

consumului ca urmare a izolării termice a clădirilor (chiar dacă acțiunea este în faza incipientă) și montarea de repartitoare de costuri în apartamente, care a indus și măsuri de economisire din partea pupulației (reducerea consumului este estimată la circa 2-3%) și chiar de efectele încălzirii globale (în cazul României se estimează că încălzirea va fi cu 0,6

0C, ceea ce reprezintă o reducere a consumului de căldură în locuințe pentru o perioadă de 20 ani cu circa 5%, adică pentru perioada 2007-2014 reducerea de consum a fost de circa

1,5%. De asemenea, consumul s-a redus și ca urmare a debranșării în perioada 2008-2014, a unui număr de consumatori (circa 22.960 apartamente și 116 consumatori non-casnici).

Evoluția consumului de energie termică pentru perioada de analiză de 20 de ani, s-a întocmit în două variante și anume:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

32

a) Varianta 1 - fără proiect, adică situația în care nu se realizează investițiile ce fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate;

b) Varianta 2 - cu proiect, adică situația în care se implementează proiectul în etapa 2.

Ipotezele care stau la baza evoluției consumului de energie termică în cele două variante sunt:

a) Varianta 1 - fără proiect:

 Consumul se reduce ca urmare a debranșării în perioada 2014-2034 a unui număr de 606 consumatori non-casnici alimentați din rețele termice primare și secundare. Numărul consumatorilor racordați la rețele primare s-au indentificat punctual, iar numărul consumatorilor racordați la rețele secundare reabilitate până în prezent, propuse pentru reabilitare în etapa II și rămase neerabiliate și dupa etapa II s-au stabilit proporțional cu lungimea conductelor din cele trei categorii raportate la lungimea totală a conductelor secundare existente; motivația acestui mod de stabilire este prezentată mai jos pentru situația consumatorilor non-casnici. În anul 2013 consumul total realizat de cei 1052 consumatori non-casnici (puncte de consum) a fost de 108731 Gcal, rezultând un consum mediu de 103,4 Gcal/consumator. Astfel, numărul de consumatori non- casnicii și consumul acestora pe etape de reabilitare este următorul:

 racordați la rețele termice (primare și secundare) reabilitate înainte de etapa II a proiectului – 12 consumatori racordați la rețele primare și 575 consumatori racordați la rețele secundare, total 587; consum realizat în anul 2013 de 60705 Gcal.

 racordați la rețele termice primare și secundare propuse pentru reabilitate în etapa II - 270 consumatori alimentați din rețele secundare și 10 consumatori, alimentati din rețeaua primară, total 280 consumatori; consum realizat în anul 2014 de 28952 Gcal.

 racordați la rețele termice secundare ce rămân nereabilitate și după etapa II - 185 consumatori, cu un consum realizat în anul 2014 de 19074 Gcal.

În prezent consumatorii alimentați din rețele nereabilitate (înaintea etapei II) sunt în număr de 465 cu un consum de 48026 Gcal/an (201,08 TJ/an).

 Consumul se reduce ca urmare a debranșării de la SACET, în perioada 2015- 2034 a unui numărde 30702 consumatori casnici/apartamente, si anume :

 pentru anul 2015, s-a aplicat pentru toata reteaua un ritm de deconectare echivalent cu media ritmului inregistrata in perioada 2011-2014, respectiv 5,7%/an.

 pentru perioada 2016 – 2034, pentru portiunile de retea reabilitate in etapa I si cele care ramin nereabilitate dupa etapa II s-a estimat o scadere constanta cu 10%/an, a ritmului de deconectare;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

33

 Reducerea consumului apartamentelor rămase branșate la SACET cu 1% pe an, pe toata perioada de analiză (2014-2034) ca urmare a izolării termice a locuințelor.

 Reducerea consumului aferent consumatorilor non-casnici care rămân racordați la SACET cu 25% în 10 ani, ca urmare a reabilitării termice a clădirilor. Reducerea de 25% a consumului reprezintă 113,8 TJ/10 ani, adică 11,38 TJ/an.

În condițiile ipotezelor de mai sus, evoluția consumului, pierderilor și a producției de energie termică în varianta ”fără proiect” este următoarea:

Tabel 15

An Necesar de căldură la

consumatori (TJ/an)

Pierderi in rețele termice primare si secundare

(Tj/an)

Cantitate dă căldură produsă (Tj/an)

2013 2,458.1 1,045.4 3,503.5 2014 2,101.9 904.8 3,006.7 2015 2,168.1 904.8 3,072.9 2016 2,015.3 904.8 2,920.1 2017 1,882.1 904.8 2,786.9 2018 1,764.8 904.8 2,669.6 2019 1,660.7 904.8 2,565.5 2020 1,567.5 904.8 2,472.3 2021 1,483.7 904.8 2,388.5 2022 1,407.8 904.8 2,312.6 2023 1,338.2 904.8 2,243.0 2024 1,297.3 904.8 2,202.1 2025 1,260.1 904.8 2,164.9 2026 1,226.2 904.8 2,131.0 2027 1,195.1 904.8 2,099.9 2028 1,166.5 904.8 2,071.3 2029 1,140.0 904.8 2,044.8 2030 1,115.4 904.8 2,020.2 2031 1,092.6 904.8 1,997.4 2032 1,071.2 904.8 1,976.0 2033 1,051.1 904.8 1,955.9 2034 1,032.2 904.8 1,937.0

În Anexa 1 este prezentată detaliat evoluția consumului în condițiile ipotezelor de mai sus în varianta „fără proiect”.

În Anexa 2 este prezentat modul de acoperire din surse a cantității de căldură ce trebuie produsă, producțiile de energie electrică, consumul de combustibil și energie electrică, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră ce rezultă din arderea combustibilului. În acoperirea cantității de energie termică ce trebuie produsă, din surse, atât în varianta „fără proiect” cât și în cea „cu proiect”, s-a avut în vedere perioada sezonului de iarnă și acoperirea prioritară a consumului de energie termică din

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

34

CET SUD, pe cărbune. Deoarece CAF-urile din CET Sud nu îndeplinesc cerințele privind normele de emisii, acestea nu mai pot fi utilizate la acoperirea curbei de consum. În aceste condiții, cantitățile de energie termică și electrică produse în CET SUD, respectiv consumul de combustibil (cărbune și gaze naturale) rămân constante pe perioada de analiza de 20 de ani.

b) Varianta 2- cu proiect:

La întocmirea prognozei de consum s-au avut în vedere următoarele ipoteze:

 Reducerea consumului casnic pentru perioada 2015-2017, datorită debranșării unui număr de 3619 apartamente. Ritmul de deconectare în anul 2015 va fi echivalent cu media ritmului înregistrată în perioada 2011-2014, respectiv 5,8%/an. Începând cu anul 2016 se apreciaza, ca urmare a cresterii calitatii serviciului SACET si a implementarii unui program de mentenanta si intretinere preventiva a sistemului, o scadere progresiva a ritmului de deconectare cu 50%/an, ajungand astfel ca in anul 2018 sa nu se mai inregistreze deconectari.

 Reducerea consumului de căldură aferent consumatorilor non-casnici, datorită debranșării în perioada 2015-2017 a unui număr de 74 consumatori, astfel :

 pentru anul 2015, s-a aplicat un ritm de deconectare echivalent cu cel avut in vedere in scenariul fara proiect;

 Incepand cu anul 2016, se apreciaza ca, urmare a cresterii calitatii serviciului SACET si a implementarii unui program de mentenanta si intretinere preventiva a sistemului de termoficare, o scadere progresiva a ritmului de deconectare cu 30%/an, ajungand astfel ca in anul 2018 sa nu se mai inregistreze deconectari.

 Reducerea consumului de căldură al instituțiilor publice cu 25% comparativ cu anul 2013, într-o perioadă de 10 ani (2015-2023), prin implementarea măsurilor de eficiență energetică asupra clădirilor.

 Reducerea consumului aferent consumatorilor casnici pe toată perioada de analiză (2014-2034) cu 1% din consumul anual prin implementarea măsurilor de izolarea termică a cladirilor.

În Anexa 3 sunt cuantificate toate ipotezele prezentate mai sus, rezultând evoluția consumului de căldură pe perioada următoare de 20 de ani în varianta ”cu proiect”, care se prezintă astfel:

Tabel 16

An Necesar de căldură la

consumatori (TJ/an)

Pierderi in rețele termice primare si

secundare (Tj/an)

Cantitate dă căldură produsă (Tj/an)

2013 2.458,10 1.045,40 3.503,50

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

35

2014 2.101,90 904,8 3.006,70 2015 2.168,11 904,8 3.072,91 2016 2.081,90 758 2.839,90 2017 2.024,99 758 2.782,99 2018 1.996,90 758 2.754,90 2019 1.969,10 758 2.727,10 2020 1.941,40 758 2.699,40 2021 1.913,90 758 2.671,90 2022 1.886,50 758 2.644,50 2023 1.859,30 758 2.617,30 2024 1.843,70 758 2.601,70 2025 1.828,20 758 2.586,20 2026 1.812,80 758 2.570,80 2027 1.797,60 758 2.555,60 2028 1.782,60 758 2.540,60 2029 1.767,70 758 2.525,70 2030 1.753,00 758 2.511,00 2031 1.738,40 758 2.496,40 2032 1.724,00 758 2.482,00 2033 1.709,70 758 2.467,70 2034 1.695,50 758 2.453,50

Pentru a calcula reducerea de pierderi în rețelele termice ca urmare a execuției lucrărilor în etapa II, care îndeplinesc criteriile, conform rezultatelor analizei din cap.3.2.2.2, se parcurg următorii pași:

a) calcul pierderi in retele primare.

Pentru calculul pierederilor se stabileste suprafata de schimb de calcura a conductelor cu exteriorul, raportată la diametrul acestora cu izolație termică și lungimea acestora.

Calculul se face pentru conducte împarțite pe trei categotii

 Categoria 1 - Reabilitate anterior etapei II

 Categoria 2 - Reabilitate în cadrul etapei II

 Categoria 3 - Rămase de reabilitat după etapa II

 Total SACET

Rezultatul calculelor este următorul:

Categoria 1 - Tabel 17

Diametru nominal

Lungime de traseu

Diametru exterior condcuta Grosimea izolatiei

Suprafata conductei cu izolatie

mm m mm mm mp 40 48,3 35 0 50 150 60,3 37 126,5 65 750 76,1 37 707,0

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

36

80 450 88,9 40 477,3 100 560 114,3 50 753,7 125 810 139,7 50 1219,3

150 2735 168,3 50 4608,3

200 2774 219,1 60 5907,4 250 927 273 75 2462,5 300 1749 323,9 75 5205,2 350 990 355,6 75 3143,4

400 1590 406,4 80 5655,6

450 457 90 0 500 2903 508 100 12907,4 600 540 610 100 2746,9 700 711 100 0 800 835 813 100 5312,0 900 914 100 0 1000 700 1016 100 5345,5 TOTAL 18463 56577,9

Categoria 2 - Tabel 18

Diametru nominal Lungime de

teava Diametru exterior Grosimea izolatiei Suprafata conductei cu

izolatie

mm m mm mm mp 40 48,3 35 0 50 60,3 37 0 65 76,1 37 0 80 88,9 40 0 100 114,3 50 0 125 243 139,7 50 365,8 150 2115 168,3 50 3563,6 200 1015 219,1 60 2161,5 250 2331 273 75 6192,2 300 725 323,9 75 2157,7 350 2060 355,6 75 6540,8 400 406,4 80 0 450 457 90 0 500 508 100 0 600 1716 610 100 8728,9 700 711 100 0 800 813 100 0 900 914 100 0 1000 1180 1016 100 9011,0 TOTAL 11385 38721,6

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

37

Categoria 3 - Tabel 19

Diametru nominal Lungime de traseu Diametru exterior Grosimea izolatiei Suprafata conductei cu

izolatie

mm m mm mm mp 40 492 48,3 35 365,5 50 107 60,3 37 90,2 65 130 76,1 37 122,5 80 300 88,9 40 318,2 100 987 114,3 50 1328,3 125 137 139,7 50 206,2 150 150 168,3 50 252,7 200 7310 219,1 60 15567,0 250 200 273 75 531,3 300 4880 323,9 75 14523,3 350 260 355,6 75 825,5 400 6636 406,4 80 23604,2 450 0 457 90 0 500 8056 508 100 35818,9 600 4784 610 100 24335,3 700 1380 711 100 7895,1 800 2298 813 100 14619,0 900 0 914 100 0 1000 5045 1016 100 38526,0 TOTAL 43152 178929,48

Total retea primara Tabel 20

Diametru nominal Lungime de

traseu Diametru exterior Grosimea izolatiei Suprafata conductei cu

izolatie

mm m mm mm mp 40 492 48,3 35 365,5 50 257 60,3 37 216,8 65 880 76,1 37 829,5 80 750 88,9 40 795,5 100 1547 114,3 50 2082,0 125 1190 139,7 50 1791,3 150 5000 168,3 50 8424,62 200 11099 219,1 60 23635,9 250 3458 273 75 9186,0 300 7354 323,9 75 21886,2 350 3310 355,6 75 10509,8 400 8226 406,4 80 29259,8 450 457 90 0 500 10959 508 100 48726,3 600 7040 610 100 35811,1 700 1380 711 100 7895,1 800 3133 813 100 19931,0

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

38

900 914 100 0 1000 6925 1016 100 52882,6

TOTAL 73000 274228,98

Formula aplicată pentru calculul pierderilor este următoarea:

Q=0,86 x 10-6 x T x( Tapa cond. – text.) x Ks x S / [(giz./⁁iz.) + (1/9,4+0,052(te-text.)], unde: - Q- cantitate de caldura pierduta,( Gcal)

- T – timp de funcționare(ore)

- text – temperatura exterioară( 0 0 C)

- giz. – grosime izolație (mm)

- .⁁iz - conductivitate termică (W/m 0 C) - te - temperatura la exterior conductă (izolație =600 C)

- Tapa cond - temperatura apei fierbinți din conductă ( 00 C),

- Ks – coeficient de pierderi de căldură în suporții conductelor: egal cu 1,25 pentru conductele ce rămân nereabiliatte fiind montate pe suporți.

Pe baza acestei formule s-a determinat pentru fiecare categorie de conducte, pierderile normate, în regim de iarnă și regim de vară.

Tabel 21

S (m) T (ore)

Tapa cond.( 00

C),

text ( 0

0

C), giz./⁁iz te-text

0,052(te- text)

1/(9,4+0,0 52(te-text.))

Ks Q Gcal

Categ.1 56.578 5247 Tur iarna

28.289 4300 120 2,2 3,70 57,8 3,01 0,0806 1,0 1837

Retur iarna 28.289 4300 90 2,2 3,70 57,8 3,01 0,0806 1,0 1369

Tur vara 28.289 4300 70 23 3,70 37 1,92 0,0883 1,0 1297

Tur vara 28.289 4300 50 23 3,70 37 1,92 0,0883 1,0 745

Categ 2 38.722 3591 Tur iarna

19.361 4300 120 2,2 3,70 57,8 3,01 0,0806 1,00 1257

Retur iarna 19.361 4300 90 2,2 3,70 57,8 3,01 0,0806 1,00 937

Tur vara 19.361 4300 70 23 3,70 37 1,92 0,0883 1,00 887

Tur vara 19.361 4300 50 23 3,70 37 1,92 0,0883 1,00 510

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

39

Categ.3 178929 16595 Tur iarna 89.464 4300 120 2,2 3,70 57,8 3,01 0,0806 1,00 5809

Retur iarna

89.464 4300 90 2,2 3,70 57,8 3,01 0,0806 1,00 4330

Tur vara

89.464 4300 70 23 3,70 37 1,92 0,0883 1,00 4101

Tur vara 89.464 4300 50 23 3,70 37 1,92 0,0883 1,00 2356

Total SACET 274229 25433

Total incalzir e

417900

Total apa caldaRe tur

138363

b) Calculul pierderilor normate in retele secundare.

S-au utilizat aceleași etape de calcul ca pentru conductele primare. Calculul suprafețelor pe categorii se prezintă astfel:

Tabel 22

Specificatie Dn(mm) Lungimi (m)

Catg.1 Categ.2 Categ.3 Total SACET a)Cond.incalzire

25 240 0 52 292 32 790 0 610 1400 40 15720 0 3271 18991 50 15670 3084 7453 26207 65 14910 1898 9724 26532 80 13320 2827 7907 24054 100 10300 3283 15067 28650 125 12500 3502 15298 31300 150 13980 3182 17426 34588 200 9970 2319 14661 26950 250 4700 0 10440 15140 300 1300 0 3540 4840 Total 113400 20095 105449 238944

Diametru mediu conducte(mm) 100 110 135 120

Diametru mediu condcute cu izolatie

(mm) 260 270 300 278

Suprafata cond. cu izolatie (mp) 185160 34074 198666 417900

b)Conducte apa calda 20 5390 0 4441 9831 25 0 31 108 139 32 12190 1683 8291 22164

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

40

40 12940 3339 7747 24026 50 13560 2810 8743 25113 65 21340 133 21164 42637 75 12540 6081 14842 33463 90 11500 6018 13394 30912 110 13540 0 13744 27284 125 5870 0 7605 13475 160 4530 0 5370 9900 Total 113400 20095 105449 238944

Diametru mediu conducte(mm) 70 70 77 73

Diametru mediu condcute cu izolatie

(mm) 180 180 190 184

Suprafata cond. cu izolatie (mp)

64094 11358 62911 138363

Calculul pierderilor normate de caldura se realizează pentru regimurile de iarna (incalzire si apa caldă de consum) si pentru regim de vara (apa caldă de consum. Mai jos se prezinta calculele:

Tabel 23

S (m) T

(ore)

Tapa cond

.( 00

C),

text ( 0

0

C), giz./⁁iz te-text

0,052(te- text)

1/(9,4+0, 052(te- text.))

Ks Q Gcal

Categ.1 249254 23297 Tur incal.iarn a 92580 4200 70 2,2 2,96 57,8 3,01 0,0806 1,0 7449 Retur incal.iarn a 92580 4200 50 2,2 2,96 57,8 3,01 0,0806 1,0 5252 Apa calda iarna vara 64094 4300 60 2,2 2,04 57,8 3,01 0,0806 1,0 6469 Apa calda vara 64094 4300 60 23 2,04 37 1,92 0,0883 1,0 4126 Categ 2 45432 4215 Tur incal.iarn a 17037 4200 70 2,2 2,96 57,8 3,01 0,0806 1,0 1370,8 Retur incal.iarn a 17037 4200 50 2,2 2,96 57,8 3,01 0,0806 1,0 966,5 Apa calda iarna 11358 4300 60 2,2 2,04 57,8 3,01 0,0806 1,0 1146,4 Apa calda vara 11358 4300 60 23 2,04 37 1,92 0,0883 1,0 731,2

Categ.3 261.57

7 24028

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

41

Tur incal.iarn a 99.333 4200 70 2,2 2,96 57,8 3,01 0,0806 1,00 7993 Retur incal.iarn a 99.333 4200 50 2,2 2,96 57,8 3,01 0,0806 1,00 5635 Apa calda iarna 62.911 4300 60 2,2 2,04 57,8 3,01 0,0806 1,00 6350 Apa calda vara 62.911 4300 60 23 2,04 37 1,92 0,0883 1,00 4050 Total SACET

556.26 3 51540

Cond.inc alz 417900 Cond.apa calda 138363

Pierderile realizate în anul 2013 în retelele primare și secundare sunt aferente categoriilor de conducte astfel:

a) retele primare:

 categoria 1 – pierderile realizate vor fi egale cu cele teoretice de calcul

 categoria 2 – pierderile se vor stabili ca valoare unitară/mp pentru conductele din categoria 2 și 3, iar valoarea unitară rezultată, pentru rețelele din categoria 2 se crește cu 20% deoarece conductele ce se reabilitează în etapa II au stare tehnică precară și pierderi mai mari comparativ cu cele care rămân nereabilitate

 categoria 3 – pierderile realizate vor rezulta ca diferență între cantitatea total anuală realizată și ceea ce s-a alocat pentru categoriile 1 și 2.

b) retele secundare:

 categoria 1 – pierderile realizate vor fi egale cu cele teoretice de calcul

 categoria 2 – pierderile se vor stabili ca valoare unitară/mp pentru conductele din categoria 2 și 3, iar valoarea unitară rezultată, pentru rețelele din categoria 2 se crește cu 100% deoarece conductele ce se reabilitează în etapa II au stare tehnică precară și pierderi mai mari comparativ cu cele care rămân nereabilitate

 categoria 3 – pierderile realizate vor rezulta ca diferență între cantitatea total anuală realizată și ceea ce s-a alocat pentru categoriile 1 și 2.

Rezultatul, în sumar, al tuturor calculele privind pierderile în rețele termice, este următorul:

Tabel 24

Specificație UM Total Rețele termice

reabilitate anterior etapei

Rețele termice reabilita

Rețele termice propuse pentru reabilitare în

Rețele termice ce

ramân

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

42

I te in etapa I

etapa II nereabili tate

I. Rețea termică primară

Suprafață exterioară conducte

mp 274.229 56578 0 38722 178929

Pierderi de căldură teoretice de calcul Gcal/an 25433 5247 0 3591 16595

Pierderi realizate în anul 2013 Gcal/an

124337 5247 0 25417 93673

Reducere anuală de pierderi în rețele

primare după reabilitare

Gcal/an 98904 0 0 21826 77078

II Rețele termice secundare

Suprafață exterioară conducte

mp 556263 249254 0 45432 261577

Pierderi de căldură teoretice de calcul

Gcal/an 51540 23297 4215 24028

Pierderi realizate în anul 2013 Gcal/an 117471 23297 17446 76728

Reducere anuală de pierderi în rețele secundare după

reabilitare

Gcal/an 65931 0 0 13231 52700

Total reduceri pierderi în rețele

primare și secundare după

reabilitare

Gcal/an 164835 0 0 35057 129778

Reducerea pierderilor în tronsoanele de rețea primară și secundară ce se reabilitează este de 81,8 %.

Ca urmare a ipotezelor asumate și prezentate mai sus, consumul de energie termică in varianta cu proiect va ajunge în anul 2034 la circa 131,9 KWh/mp și suprafață încălzită, în condițiile în care până la acea dată se vor implementa măsuri de creștere a eficienței energetice numai la circa 40% din apartamentele branșate la SACET.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

43

PRIORITIZAREA TRONSOANELOR/RAMURILOR DE REȚELE TERMICE PRIMARE ȘI SECUNDARE

În prioritizarea lucrărilor propuse și analizate în studiu s-a ținut seama de următoarele considerente:

 Realizarea lucrărilor prevăzute în Master Plan pentru atingerea performanțelor stabilite în acesta, în principal starea normală de confort a consumatorilor, prin asigurarea nivelului normal de presiune în sistemul primar pentru asigurarea debitelor de agent primar și deci a cantității de căldură și la punctele termice situate în zonele de margine a sistemului primar de rețele termice.

 Reducerea pierderilor de căldură din rețele termice la valoarea minim posibil tehnic, ținând seama de configurația și dimensiunea sistemului.

 Reducerea consumului de energie electrică al echipamentelor din SACET (pompele de termoficare și a echipamentelor de dedurizare și adaos în rețeaua primară de conducte).

 Crearea condițiilor pentru creșterea numărului de consumatori racordați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, prin asigurarea unui serviciu de calitate consumatorilor și creșterea competitivității SACET. Montarea de regulatoare de presiune diferențială și robinete de echilibrare pe branșamentele consumatorilor, împreună cu funcționarea pompelor de circulație pentru încălzire din punctele termice, cu turație variabilă asigură consumul optim în condiții de confort termic pentru toți locatarii. În plus, concomitent cu reducerea consumului de căldură al locuințelor prin izolarea termică, în condițiile în care instalațiile interioare din clădiri rămân dimensionate pentru un consum mai mare este cu atât mai necesară montarea de dispozitive de reglaj hidraulic, obținându-se totodată o reducere a consumului de energie electrică a pompelor de circulație din punctele termice și chiar pompele de termoficare din CET.

 Realizarea recirculației apei calde de consum și astfel eliminarea disconfortului creat consumatorilor legat de aceea că la începutul fiecarei zile nu au apă caldă la temperatura dorită și în plus inregistrează și costuri suplimentare ca urmare a faptului că sunt obligați să consume (arunce) o cantitate de apă rece până la ajungerea acesteia la temperatura dorită.

 Reducerea impactului execuției lucrărilor asupra infrastructurii municipiului;

 Posibilitățile de circulație in oraș pe perioada execuției lucrărilor;

 Restricția finanțării din programul POS Mediu numai a lucrărilor care se execută în domeniul public; pentru o parte din alte zone/tronsoane este dificil la această dată a se găsi soluții pentru scoaterea tuturor rețelelor din domeniul privat în domeniul

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

44

public; în plus, există încă situații de incertitudine fiind în instanță procese pentru acordarea dreptului de proprietate.

 Creșterea siguranței SACET și diminuarea costurilor de mentenanță.

La alegerea tronsoanelor/porțiunilor/ramurilor de rețele termice propuse pentru reabilitare s-a avut în vedere următoarele elemente:

 Rezultatul analizei multicriteriale, criteriile fiind:

 numărul de avarii înregistrate pe tronsoanele/ramurile de rețea primară, respectiv secundară ce nu au fost reabilitate până în prezent.

 nr. consumatorilor afectați de avariile produse în tronsoanele de rețea primară și secundară nereabilitate până în prezent. La un număr egal de puncte pentru două sau mai multe tronsoane/ramuri de rețele secundare, în alegerea tronsonului/tronsoanelor/ramurilor ce se vor supune reabilitării, prevalează cel/cele care înregistrează punctaj mai mare la criteriul ”nr. de avarii”.

 Intensitatea termică pe fiecare ramură a rețelelor secundare care nu sunt reabilitate până în prezent și care trebuie să fie de minim 1,5 Tcal/km;

 Gradul de conectare a consumatorilor la ramurile de rețele secundare nereabilitate până în prezent și care trebuie să fie de minim 50%.

Din evidențele operatorului rezultă următoarele avarii:

A) În rețeaua primară în anul 2013 au avut loc un număr de 64 de avarii, care au afectat consumatorii racordați la cel puțin patru puncte termice. Deoarece, consumul de căldură al consumatorilor non-casnici în Municipiul Timișoara are o pondere importantă în consumul total de căldură, pentru corectitudinea analizei criteriale s-a stabilit pornind de la consumul acestora înregistrat în anul 2013 un număr de apartamente echivalente impunându-se un consum de căldură pe aparatemnt de 5 Gcal/an.

Situația intervențiilor pe tronsoanele de rețea primară care nu a fost reabilitată până în prezent și numărul de consumatori (nr.apartamente total casnici si nr apartamente echivalente pentru consumatorii non-casnici) afectați este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 25

Nr. tronson/porțiune rețea primară Nr. avarii Număr apartamente

(casnici și echivalente non-casnici)

Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. (270-324) 9 12541 Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (270-232), tronson 5 12541

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

45

1 Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (254-298), tronson 2 4 1614

Obiect 3 - Rețele Termice Zona Lugojului 55-84- Tronson 1

4 4816

Obiect 3- Rețele Termice Zona Lugojului - Tronson 2 4 3833 Obiect 3- Rețele Termice Zona Universității - Tronson 3 9 1009 Obiect 4 - Rețele Termice Zonele Nord Vest Și Sud Est - Retea termica primara Zona Bucovina(139 - 134, PT37, PT36, PT35, PT45A, PT 45B, PT 45.)

3 6233

Obiect 4 - Rețele Termice Zonele Nord Vest Și Sud Est - Retea Termica Primara Zona Baba Dochia(18-3-4-15)

3 4527

CET Sud - 324 0 358 Racord PT SAEM 0 33 Racord PT UM01039 0 326 CET Sud - 255 0 1408 Racord PT TURBO CONSTRUCT 0 7 Racord PT ENERGOTEROM 0 16 Racord PT 98 0 1.361 Racord PT SDM 0 25 252 - 259 0 4.301 Racord PT 83 0 1.249 234 - 252 0 4.301 Racord PT 69 0 848 Racord PT 85 0 611 270 - 231 1 7562 Racord PT 57 0 967 Racord PT 53 0 1053

237 - 239 2 2.556

Racord PT 86 0 746 Racord PT 87 Vulturilor 0 599 285 - 288 3 2.894 Racord PT 91 0 719 Racord PT 93 0 634 Racord PT 94 0 395 220 - 110 3 4939 Racord PT 18 0 644 Racord PT Tr. 4 0 601 CET Centru - 110 2 696 50 - 23 0 556 Racord PT RATT1 0 26 51 - 60 0 569 Racord PT 17 0 162 Racord PT 17A 0 206 Racord PT EDILL COLORE 0 6 Racord PT METALTIN 0 74 Racord PT BANTEX 0 121 60-64 0 4.761 Racord PT 27 0 445 Racord PT 38 0 521 Racord PT 39 0 449 220 - 111 5 1386 Racord PT 50 0 783 Racord PT BCU 0 46

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

46

Racord PT UNIVERSITATEA POLITEHNICA 0 318 112 - 121 4 3.718 Racord PT 7C 0 595 Racord PT 4 0 700 Racord PT 4B 0 66 Racord PT 2 0 549 114 - 196 0 7012 112 - 159 0 7.012 Racord PT 6 0 856 125 - 175 1 3.290 Racord PT 34 0 368 Racord PT 46 0 762 Racord PT 43A 0 544 125-127 1 1742 127 - 134 0 6.790 Racord PT 31 0 71 Racord PT 30 0 528 Racord PT SPITAL MUNICIPAL 0 289 Racord PT 48A 0 808 Racord PT 48 0 1140 Racord PT 48B 0 1017 Racord PT 48C 0 717 Racord PT 47 0 1046 Racord PT 47A 0 902 127 - 56 1 4.939 Racord PT BAZIN INOT 0 167 Racord PT 49A 0 880 Racord PT 49 0 911 Racord PT 26 0 761 Racord PT 35 0 596 Racord PT22A 0 692

Tronsoanele de rețea primară propuse prin tema pentru reabilitare în cadrul etapei II au fost supuse unei analize multicriteriale, funcție de datele pe care operatorul le deține și care au fost puse la dispoziție. În analiza criterială au fost parcurși următorii pași:

 Au fost stabilite următoarele criterii:

Criteriul 1 - Număr de avarii înregistrat în anul 2013 pe fiecare dintre tronsoanele rețelei termice primare care nu sunt reabilitate până la această dată;

Criteriul 2 - Număr de consumatori afectați de fiecare dintre avariile care au avut loc.

 Pentru fiecare dintre aceste criterii s-au stabilit următoarele procente de importanță:

Tabel 26

Nr. crt. Criteriu

Procent de importanță (%)

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

47

1. Număr de avarii 50 2. Nr. de consumatori afectați 50

Total 100

 Acordarea unui punctaj, în domeniul 0-10, astfel:

 10 puncte pentru tronsonul cu cel mai mare nr. de intervenții/avarii;

 Proporțional pentru conductele pe care s-au efectuat intervenții sub numărul maxim; formula de calcul pentru punctajul tronsoanelor al căror conducte au numărul de avarii sub numărul maxim este următoarea: punctaj tonson „y”= (punctaj maxim (10 puncte) x nr. avarii (intervenții) pe conducte tronson „y” / nr. cel mai mare de avarii (a tronsonului care a obținut 10 puncte).

 10 puncte pentru tronsonul pe care în cazul avariilor au fost afectați nr. cel mai mare de consumatori;

 Proporțional pentru tronsoanele pe care avariile au afectat un nr. de consumatori mai mic decât cel maxim; formula de calcul pentru punctajul tronsoanelor al căror număr de consumatori afectați de avarii este sub numărul maxim, este următoarea: punctaj tonson „y”= punctaj maxim (10 puncte) x nr. consumatori afectați pe tronson „y” / nr. cel mai mare de consumatori afectați (pe tronsonul care a obținut 10 puncte).

 S-a determinat punctajul pentru fiecare tronson de rețea.

S-au aplicat procentele de importanță și astfel a rezultat punctajul total. Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 27

Nr. tronson/porțiune rețeaprimară

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. (270-324) 10 5 10 5 20 10

Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (270-232),

tronson 1 5,6 2,8 10 5 15,6 7,8

Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (254-298) -

tronson 2 4,4 2,2 1,3 0,6 5,7 2,9

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

48

Obiect 3 - Rețele Termice Zona Lugojului

55-84- Tronson 1 4,4 2,2 3,8 1,9 8,3 4,1

Obiect 3- Rețele Termice Zona Lugojului

- Tronson 2 4,4 2,2 3,1 1,5 7,5 3,8

Obiect 3- Rețele Termice Zona

Universității - Tronson 3 10,0 5,0 0,8 0,4 10,8 5,4

Obiect 4 - Rețele Termice Zonele Nord Vest Și Sud Est - Retea termica primara Zona Bucovina(139 - 134, PT37, PT36, PT35,

PT45A, PT 45B, PT 45.)

3,3 1,7 5,0 2,5 8,3 4,2

Obiect 4 - Rețele Termice Zonele Nord Vest Și Sud Est - Retea Termica Primara Zona Baba Dochia(18-3-4-15)

3,3 1,7 3,6 1,8 6,9 3,5

CET Sud - 324 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 Racord PT SAEM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT UM01039 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 CET Sud - 255 0,0 0,0 1,1 0,6 1,1 0,6

Racord PT TURBO CONSTRUCT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT ENERGOTEROM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT 98 0,0 0,0 1,1 0,5 1,1 0,5 Racord PT SDM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

252 - 259 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7 Racord PT 83 0,0 0,0 1,0 0,5 1,0 0,5

234 - 252 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7 Racord PT 69 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 Racord PT 85 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

270 - 231 1,1 0,6 6,0 3,0 7,1 3,6 Racord PT 57 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 53 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

237 - 239 2,2 1,1 2,0 1,0 4,3 2,1

Racord PT 86 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 87 Vulturilor 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

285 - 288 3,3 1,7 2,3 1,2 5,6 2,8 Racord PT 91 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 93 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3 Racord PT 94 0,0 0,0 0,3 0,2 0,3 0,2

220 - 110 3,3 1,7 3,9 2,0 7,3 3,6 Racord PT 18 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3

Racord PT Tr. 4 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 CET Centru - 110 2,2 1,1 0,6 0,3 2,8 1,4

50 - 23 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT RATT1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

51 - 60 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 17 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 Racord PT 17A 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

49

Racord PT EDILL COLORE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT METALTIN 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT BANTEX 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0

60-64 0,0 0,0 3,8 1,9 3,8 1,9 Racord PT 27 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT 38 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT 39 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

220 - 111 5,6 2,8 1,1 0,6 6,7 3,3 Racord PT 50 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT BCU 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1

112 - 121 4,4 2,2 3,0 1,5 7,4 3,7 Racord PT 7C 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 4 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 4B 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT 2 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

114 - 196 0,0 0,0 5,6 2,8 5,6 2,8 112 - 159 0,0 0,0 5,6 2,8 5,6 2,8

Racord PT 6 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 125 - 175 1,1 0,6 2,6 1,3 3,7 1,9

Racord PT 34 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 Racord PT 46 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 43A 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

125-127 1,1 0,6 1,4 0,7 2,5 1,3 127 - 134 0,0 0,0 5,4 2,7 5,4 2,7

Racord PT 31 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT 30 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Racord PT SPITAL MUNICIPAL 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1

Racord PT 48A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 48 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5 Racord PT 48B 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 48C 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 47 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 47A 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4

127 - 56 1,1 0,6 3,9 2,0 5,0 2,5 Racord PT BAZIN INOT 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1

Racord PT 49A 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4 Racord PT 49 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4 Racord PT 26 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 35 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT22A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Din analiza datelor din tabel, rezultă că tronsoanele ce se propun pentru reabilitare, marcate în tabel, înregistrează cel mai mare punctaj. Excepție fac tronsonul 112-121 (3,7 pct.), tronson 270-231 (3,6 pct.), precum și tronson 220-110 (3,6 pct.), care înregistrează punctaje mai mari decât tronsonul Obiect 4 (noduri 18-3-4-15) cu 3,5 puncte și tronsonul 220-111, cu 3,3 puncte. Totuși, au fost propuse pentru reabilitare tronsoanele Obiect 4 și tronson 220-111 din următoarele motive:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

50

- Tronsonul Obiect 4 are o singură posibilitate de alimentare și reprezintă o zonă de extremitate a sistemului în care se dorește ca urmare a reabilitării să se poată ridica nivelul presiunii agentului primar astfel încât să se poată crește debitul pentru asigurarea unui serviciu de calitate;

- Tronsonul 112-121 are dubla posibilitate de alimentare, pe la ambele capete ale tronsonului și în plus, alimentarea se poate face și din CET Centru cât și din CET Sud, deci eventualele avarii vor avea efecte mult mai reduse decât în cazul tronsonului Obiect 4.

- Tronsonul 220-111 a fost propus pentru reabilitare deoarece reprezintă legatura între rețelele primare alimentate din cele două surse (CET Centru și CET Sud) asigurându-se astfel siguranță crescută în alimentarea consumatorilor în condiția în care presiunea în sistemul primar de rețele termice va crește. Tronsonul 220- 110 face de asemenea legătura între rețelele aferente celor două surse dar este mai lung și deci necesită o valoare de investiție mai mare comparativ cu tronsonul 220-111.

În cadrul tronsoanelor care conform prioritizării de mai sus urmează a fi reabilitate, sunt incluse și racorduri de rețele primare la punctele termice alimentate din aceste tronsoane. Pentru aceste puncte termice s-a calculat intensitatea termică, urmând să fie reabilitate racorduri primare numai la punctele termice care îndeplinesc cerința ca intensitatea termică să fie de minim 1,5 Tcal/Km rețea primară și secundară, în situația în care consumul pentru un apartament pe an s-a impus la nivelul de 5 Gcal, iar gradul de racordare exprimat ca raport între numărul de aparatmente racordate în prezent și numărul total de apartamente care au fost inițial racordate la punctul termic trebuie să fie de minim 50%.

Rezultatul calcului este urmatorul:

Tabel 28

Racord primar aferent

PT

Nr. apartament

e

alimentate din PT

Cons. non-

casnic i

Nr. ap.

echiv .

Tota l

nr.

ap.

Consum de

căldură

(Gcal/an )

Lungi

me racord prima r (m)

Lungi

me rețea secu

n

dară

(m)

Lungime totală rețele termice

(primar+secundar ) (m)

Intensitat e termică (Tcal/km și an)

Grad racordar e (nr. ap. racordate /nr. ap. constr.)

(%)

PT 75 1108 0 0 1108 5540 325 325 3783 1,5 63

PT 72 834 0 0 834 4170 40 40 2997 1,4 57

PT 73 192 4361 872 1064 5321 370 370 1965 2,7 98

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

51

PT 71 418 0,00 0 418 2090 35 35 1746 1,2 65

PT 74A 383 0 0 383 1915 85 85 1159 1,7 80

PT 12 52 3044 609 661 3304 45 45 1033 3,2 95

PT Mu

guri 98 51 10 108 541 10 10 627 0,9 89

PT Plevna

195 217 43 238 1192 475 475 2309 0,5 69

PT 37 558 21 4 562 2811 280 280 2225 1,3 56

PT 36 752 7 1 753 3767 235 235 2498 1,5 58

PT 35 590 29 6 596 2979 215 215 1971 1,5 60

PT 45 1151 45 9 1160 5800 10 10 4179 1,4 51

PT 45A 1154 83 17 1171 5853 110 110 2930 2,0 60

PT 45B 229 0 0 229 1145 470 470 2212 0,5 46

PT10C 310 0 0 310 1550 270 270 1570 1,0 69

PT IJTL (RAAT1

) 0 129 26 26 129 26 188 188 0,7 100

Ca urmare a rezultatelor calculelor, așa cum rezultă din tabelul de mai sus, îndeplinesc condițiile impuse și deci racordurile termice primare se vor reabilita, numai cele marcate în tabelul de mai sus. În scopul utilizării eficiente a fondurilor de investiții pentru tronsoanele de rețea primară care, conform analizelor de mai sus, au îndeplinit cerințele impuse, s-a efectuat și verificarea invesiției specifice, urmând să fie acceptate pentru reabilitare numai tronsoanele pentru care investiția specifică definită ca valoarea invesției totală pe tronson raportată la numărul de consumatori racordați/alimentați în prezent la aceste tronsoane, urmând să fie reabilitate numai tronsoanele a căror invesție specifică este mai mică de 500 Euro/apartament racordat în prezent.

Situația investiției specifice se prezintă astfel:

Tabel 29

Obiect Val. investiție

deviz pe obiect (mii Lei)

Val. investiție deviz pe obiect

(mii Euro)

Nr. ap. racordate în prezent

Investiție specifică (Euro/ap.)

Obiect 1 18.930,97 4.268,35 12.541,00 340,4 Obiect 2-tronson1 2.129,60 480,16 12541 38,3

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

52

Obiect 2-tronson2 13.824,34 3.116,96 1641 1899,4 Obiect 3 15.625,72 3.523,12 9658 364,8 Obiect 4 13.824,34 3.402,28 8902 382,2 Obiect 5 6849,06 1544,25 6325 224,15

În tabelul de mai sus sunt marcate obiectele/tronsoanele care îndeplinesc cerința impusă privind investiția specifică. Obiectul 2 – tronson 2 nu îndeplinește nici cerința privind investiția specifică și ca urmare, la acest tronson nu se va face reabilitarea. Tronsonul Obiect 5 (nod 220 - nod 111) se reabilitează deoarece numai prin reabilitarea acestuia se poate ridica presiunea apei în rețeaua primară și numai astfel se poate imbunătăți alimentarea cu căldură a consumatorilor din extremitatea rețelei, deci reabilitarea acestui tronson este absolut necesară. Acest tronson face legătura între sistemul de conducte primare alimentate din CET Sud cu cel alimentat din CET Centru. Totodată, după reabilitarea acestui tronson, acesta se redimensionează astfel încât se va elimina tronsonul nod 220-Nod 110 care este paralel cu tronsonul 220-111; consumatorii de pe tronson 220-110 se preiau pe tronson 220-111. Prin renunțarea la tronson 220-110 și preluarea consumatorilor aferenți acestuia pe tronson 220-111, investiția specifică aferentă tronson 220-111 este de 224,15 euro/apartament.

B) În rețelele secundare care nu au fost reabilitate până la această dată (porțiuni din ramuri/subramuri), situația avariilor și a numărului de consumatori casnici și non- casnici afectați de acestea în anul 2013, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 30

Nr. crt. Rețele secundare aferente PT/CT

Nr. avarii Nr.consumatori afectați

1 CFR (alimentat din CT Dunărea) 0 377 2 Giurgiu 0 98 3 Liceu 1 0 995 4 Porumbescu 0 125 5 12 1 661 6 13 0 603 7 15 0 495 8 1 B 1 425 9 30 1 528 10 31 0 71 11 34 1 368 12 4 A 3 515 13 4 B 4 66 14 73 0 952 15 8 B 1 797 16 Mugurii 1 110 17 6 14 856 18 Corbului 0 269

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

53

19 SDM 1 230 20 38 B 1 106 21 R Sirianu 1 300 22 Siret 1 610 23 Madgearu 1 126 24 10 2 658

25 10 A 11 373

26 10 B 12 324 27 10 C 4 310 28 10 D 1 207 29 13 A 2 1.508 30 17 0 162 31 17 A 4 206 32 19 1 352 33 2 1 545 34 20 4 591 35 22 11 327 36 22 A 2 692 37 24 0 1.304 38 27 3 445 39 28 3 412 40 4 1 700 41 4 3 289 42 45 B 1 229 43 59 2 886 44 71 4 418 45 74 1 340 46 74 A 0 521 47 7 A 1 632 48 7 B 2 380 49 7 C 11 595 50 89 12 221 21 8 C 0 410 52 94 1 395 53 Cerna 0 458 54 Plevna 1 238 55 Romanilor 1 304 56 V. Lupu 1 471 57 1 A 2 266 58 3 0 672 59 63 11 361 60 Paltinis 10 820 61 Diana 1 479 62 CT Dragalina 0 880 63 CT Dunarea 0 889 64 23 2 599 65 18 1 644 66 25 977 67 26 1 761 68 29 0 865 69 32 6 737 70 33 5 836 71 35 8 596 72 36 7 753

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

54

73 37 9 562 74 38 0 521 75 39 0 449 76 41 6 846 77 43 A 5 544 78 44 5 967 79 45 A 6 1.162 80 46 7 762 81 47 1 1.046 82 47 A 5 902 83 48 4 1.140 84 48 A 2 808 85 48 B 3 1.017 86 48 C 5 717 87 49 4 911 88 49 A 1 880 89 50 3 783 90 51 7 611 91 52 6 1.025 92 53 5 1.053 93 54 4 913 94 55 5 1.122 95 58 7 636 96 69 14 848 97 72 7 834 98 81 5 934 99 85 0 611 100 86 8 746 101 88 14 559 102 8 A 733 103 91 6 719 104 93 6 634 105 CET Freidorf 876 106 CT IMT 5 938 107 Vacarescu 1 975 108 Vulturilor 599 109 62 1 715 110 CT Buzias 0 1.995 111 21 5 1.213 112 40 14 1.223 113 45 14 1.160 114 56 0 1.658 115 57 5 967 116 75 5 1.108 117 82 14 2.118 118 83 4 1.249 119 84 6 1.834 120 92 3 1.146 121 98 6 1.361 122 38 A 0 36 123 3 Trub. 0 708 124 4 Trub. 0 601 125 Torac 0 186 126 43 (43M) 0 649 127 CT Polona 0 70

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

55

Pe baza datelor de mai sus s-a efectuat analiza multicriterială a rețelelor secundare/ramuri de rețele secundare, aplicând aceleași criterii și nivele de importanță pentru acestea, precum și același mod de stabilire a punctajelor ca și în cazul rețelelor/tronsoanelor de rețea primară.

Criteriile utilizate sunt:

 numărul de avarii înregistrate pe ramurile/subramurile de rețele secundare ce nu au fost reabilitate până la această dată; în analiză au fost considerate numai avariile a căror durată a fost de peste 5 ore;

 numărul de consumatori afectați de avariile produse pe ramurile/subramurile de rețele secundare care nu au fost reabilitate până la această dată.

Factorii de importanță pentru fiecare criteriu sunt:

Tabel 31

Nr. crt. Criteriu Procent de importanta (%) 1. Număr de avarii 50 2. Nr. de consumatori afectați 50

Total 100

Rezultatele analizei se prezintă astfel:

Tabel 1732

Nr. crt.

Rețea secundară/

tronson aferentă PT

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor

de importanț

ă

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punct aj

(Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

1 CFR 0 0,0 1,9 0,9 1,9 0,9 2 Giurgiu 0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 3 Liceu 1 0 0,0 5,0 2,5 5,0 2,5 4 Porumbescu 0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 5 12 0,7 0,4 3,3 1,7 4,0 2,0 6 13 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 7 15 0,0 0,0 2,5 1,2 2,5 1,2 8 1 B 0,7 0,4 2,1 1,1 2,8 1,4 9 30 0,7 0,4 2,6 1,3 3,4 1,7 10 31 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 11 34 0,7 0,4 1,8 0,9 2,6 1,3 12 4 A 2,1 1,1 2,6 1,3 4,7 2,4

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

56

13 4 B 2,9 1,4 0,3 0,2 3,2 1,6 14 73 0,0 0,0 4,8 2,4 4,8 2,4 15 8 B 0,7 0,4 4,0 2,0 4,7 2,4 16 Mugurii 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,6 17 6 10,0 5,0 4,3 2,1 14,3 7,1 18 Corbului 0,0 0,0 1,3 0,7 1,3 0,7 19 SDM 0,7 0,4 1,2 0,6 1,9 0,9 20 38 B 0,7 0,4 0,5 0,3 1,2 0,6 21 R Sirianu 0,7 0,4 1,5 0,8 2,2 1,1 22 Siret 0,7 0,4 3,1 1,5 3,8 1,9 23 Madgearu 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,7 24 10 1,4 0,7 3,3 1,7 4,7 2,4 25 10 A 7,9 3,9 1,9 0,9 9,7 4,9

26 10 B 8,6 4,3 1,6 0,8 10,2 5,1

27 10 C 2,9 1,4 1,6 0,8 4,4 2,2 28 10 D 0,7 0,4 1,0 0,5 1,8 0,9 29 13 A 1,4 0,7 7,6 3,8 9,0 4,5 30 17 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 31 17 A 2,9 1,4 1,0 0,5 3,9 1,9 32 19 0,7 0,4 1,8 0,9 2,5 1,2 33 2 0,7 0,4 2,7 1,4 3,4 1,7 34 20 2,9 1,4 3,0 1,5 5,8 2,9 35 22 7,9 3,9 1,6 0,8 9,5 4,7 36 22 A 1,4 0,7 3,5 1,7 4,9 2,4 37 24 0,0 0,0 6,5 3,3 6,5 3,3 38 27 2,1 1,1 2,2 1,1 4,4 2,2 39 28 2,1 1,1 2,1 1,0 4,2 2,1 40 4 0,7 0,4 3,5 1,8 4,2 2,1 41 4 2,1 1,1 1,4 0,7 3,6 1,8 42 45 B 0,7 0,4 1,1 0,6 1,9 0,9 43 59 1,4 0,7 4,4 2,2 5,9 2,9 44 71 2,9 1,4 2,1 1,0 5,0 2,5 45 74 0,7 0,4 1,7 0,9 2,4 1,2 46 74 A 0,0 0,0 2,6 1,3 2,6 1,3 47 7 A 0,7 0,4 3,2 1,6 3,9 1,9 48 7 B 1,4 0,7 1,9 1,0 3,3 1,7 49 7 C 7,9 3,9 3,0 1,5 10,8 5,4 50 89 8,6 4,3 1,1 0,6 9,7 4,8 21 8 C 0,0 0,0 2,1 1,0 2,1 1,0 52 94 0,7 0,4 2,0 1,0 2,7 1,3 53 Cerna 0,0 0,0 2,3 1,1 2,3 1,1 54 Plevna 0,7 0,4 1,2 0,6 1,9 1,0 55 Romanilor 0,7 0,4 1,5 0,8 2,2 1,1 56 V. Lupu 0,7 0,4 2,4 1,2 3,1 1,5 57 1 A 1,4 0,7 1,3 0,7 2,8 1,4 58 3 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7 59 63 7,9 3,9 1,8 0,9 9,7 4,8 60 Paltinis 7,1 3,6 4,1 2,1 11,3 5,6 61 Diana 0,7 0,4 2,4 1,2 3,1 1,6 62 C.T Dragalina 0,0 0,0 4,4 2,2 4,4 2,2 63 C.T Dunarea 0,0 0,0 4,5 2,2 4,5 2,2 64 23 1,4 0,7 3,0 1,5 4,4 2,2

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

57

65 18 0,7 0,4 3,2 1,6 3,9 2,0 66 25 0,0 0,0 4,9 2,4 4,9 2,4 67 26 0,7 0,4 3,8 1,9 4,5 2,3 68 29 0,0 0,0 4,3 2,2 4,3 2,2 69 32 4,3 2,1 3,7 1,8 8,0 4,0 70 33 3,6 1,8 4,2 2,1 7,8 3,9 71 35 5,7 2,9 3,0 1,5 8,7 4,4 72 36 5,0 2,5 3,8 1,9 8,8 4,4 73 37 6,4 3,2 2,8 1,4 9,2 4,6 74 38 0,0 0,0 2,6 1,3 2,6 1,3 75 39 0,0 0,0 2,2 1,1 2,2 1,1 76 41 4,3 2,1 4,2 2,1 8,5 4,3 77 43 A 3,6 1,8 2,7 1,4 6,3 3,1 78 44 3,6 1,8 4,8 2,4 8,4 4,2 79 45 A 4,3 2,1 5,8 2,9 10,1 5,1 80 46 5,0 2,5 3,5 1,7 8,5 4,2 81 47 0,7 0,4 5,2 2,6 6,0 3,0 82 47 A 3,6 1,8 4,5 2,3 8,1 4,0 83 48 2,9 1,4 4,1 2,1 7,0 3,5 84 48 A 1,4 0,7 4,0 2,0 5,5 2,7 85 48 B 2,1 1,1 5,1 2,5 7,2 3,6 86 48 C 3,6 1,8 3,6 1,8 7,2 3,6 87 49 2,9 1,4 4,6 2,3 7,4 3,7 88 49 A 0,7 0,4 4,4 2,2 5,1 2,6 89 50 2,1 1,1 3,9 2,0 6,1 3,0 90 51 5,0 2,5 3,1 1,5 8,1 4,0 91 52 4,3 2,1 5,1 2,6 9,4 4,7 92 53 3,6 1,8 5,3 2,6 8,8 4,4 93 54 2,9 1,4 4,6 2,3 7,4 3,7 94 55 3,5 1,7 5,0 2,5 8,5 4,3 95 58 5,0 2,5 3,2 1,6 8,2 4,1 96 69 10,0 5,0 4,3 2,1 14,3 7,1 97 72 5,0 2,5 4,2 2,1 9,2 4,6 98 81 3,6 1,8 4,7 2,3 8,3 4,1 99 85 0,0 0,0 3,1 1,5 3,1 1,5 100 86 5,7 2,9 3,7 1,9 9,5 4,7 101 88 10,0 5,0 2,8 1,4 12,8 6,4 102 8 A 0,0 0,0 3,7 1,8 3,7 1,8 103 91 4,3 2,1 3,6 1,8 7,9 3,9 104 93 4,3 2,1 3,2 1,6 7,5 3,7 105 CET Freidorf 0,0 0,0 4,4 2,2 4,4 2,2 106 C.T IMT 3,6 1,8 4,7 2,4 8,3 4,1 107 Vacarescu 0,7 0,4 4,9 2,4 5,6 2,8 108 Vulturilor 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 109 62 0,7 0,4 3,6 1,8 4,3 2,1 110 C.T Buzias 0,0 0,0 10,0 5,0 10,0 5,0 111 21 3,6 1,8 6,1 3,0 9,7 4,8 112 40 10,0 5,0 6,1 3,1 16,1 8,1 113 45 10,0 5,0 5,8 2,9 15,8 7,9 114 56 0,0 0,0 8,3 4,2 8,3 4,2 115 57 3,6 1,8 4,8 2,4 8,4 4,2 116 75 3,6 1,8 5,6 2,8 9,1 4,6 117 82 10,0 5,0 10,6 5,3 20,6 10,3

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

58

Ca urmare a analizei, rezultă că rețelele/ramurile propuse pentru reabilitare înregistrează cel mai mare punctaj.

Totodată, pentru rețele secundare propuse pentru reabilitare s-a calculat gradul de racordare a apartamentelor existente (construite) din blocurile racordate la SACET și intensitatea termică a conductelor care reprezintă cantitatea de căldură livată pe km traseu de rețea termică (primară și secundară). Se consideră că investiția privind reabilitarea rețelelor este oportună, dacă valoarea gradului de branșare este de peste 50%, iar intensitatea termică maximă este de minim 1,5 Tcal/km traseu conducte, calculată la un consum impus de 5 Gcal/apartament și an.

Ipotezele care au stat la baza calculelor sunt următoarele:

 Gradul de racordare reprezintă raportul între nr. de apartamente branșate la SACET și nr. total de apartamente fizic existente (construite) din blocurile racordate la SACET.

 Cantitatea actuală de căldură s-a calculat prin înmulțirea nr. real de apartamente racordate la SACET, cu un consum de căldură impus de 5 Gcal/an;

 Consumul maxim de caldură s-a calculat prin înmulțirea nr. de apartamente fizice (construite) cu un consum de căldură impus, de 5 Gcal/an;

 Lungimea totală a rețelei primare este de 73,0 km. Lungimea de rețea (numai lungimea racordurilor acestora) aferentă celor 21 PT/module termice care nu sunt în exploatarea operatorului SACET este de 3,48 km; astfel lungimea rețelei primare ce alimentează cele 120 puncte/module termice din exploatarea operatorului SACET este de 69,52 Km de traseu. Această lungime împărțită la 120 puncte/module termice, rezultă lungimea de rețea aferentă fiecarui punct termic de 0,584 Km/punct termic;

 Lungimea traseului rețelelor secundare este cea reală aferentă rețelelor termice afernate fiecarui punct termic.

 Intensitatea termică reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură și lungimea totală a rețelei aferentă fiecarui punct termic (retea primara si escundara);

118 83 2,9 1,4 6,3 3,1 9,1 4,6 119 84 4,3 2,1 9,2 4,6 13,5 6,7 120 92 2,1 1,1 5,7 2,9 7,9 3,9 121 98 4,3 2,1 6,8 3,4 11,1 5,6 122 38 A 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1 123 3 Trub. 0,0 0,0 3,5 1,8 3,5 1,8 124 4 Trub. 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 125 Torac 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5 126 43(43M) 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 127 CT Polona 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

59

 Pentru consumul aferent consumatorilor non-casnici (instituții publice și agenți economici) racordați la la rețelele secundare s-a stabilit nr. de apartamente echivalente prin împărțirea consumului realizat de aceștia în anul 2013 la consumul impus de 5 Gcal/apartament.

Numărul de apartamente echivalente și cel total aferente ramurilor de rețele termice secundare este următorul:

Tabel 33

Rețele secundare aferente PT/CT

Consum de căldură

consumatori non-casnici

realizat în anul 2013(Gcal)

Nr.aparta mente

echivalente

Nr. apartamente aferente consumatori casnici

Nr. total de apartamente

Constru ite

Racordate la SACET

Constru ite

Racor date la SACET

CFR 1130 226 186 151 412 377 Giurgiu 0 0 102 98 102 98 Liceu 1 4873 975 30 20 1.005 995

Porumbescu 0 0 143 125 143 125 12 3045 609 86 52 695 661 13 2478 496 145 107 641 603 15 2358 472 31 23 503 495 1 B 1568 314 143 111 457 425 30 2443 489 45 39 534 528 31 0 0 110 71 110 71 34 1823 365 3 3 368 368 4 A 2236 447 83 68 530 515 4 B 84 17 70 49 87 66 73 4361 872 82 80 954 952 8 B 3659 732 103 65 835 797

Mugurii 59 12 142 98 154 110 6 2869 574 470 282 1.044 856

Corbului 1086 217 58 52 275 269 SDM 130 26 204 204 230 230 38 B 0 0 175 106 175 106

R Sirianu 1 0 334 300 334 300 Siret 1713 343 354 267 697 610

Madgearu 0 0 159 126 159 126 10 1352 270 488 388 758 658

10 A 213 43 485 330 528 373 10 B 57 11 357 313 368 324 10 C 0 0 447 310 447 310 10 D 19 4 351 203 355 207 13 A 4694 939 766 569 1.705 1.508 17 68 14 240 148 254 162

17 A 128 26 325 180 351 206 19 61 12 480 340 492 352 2 2200 440 164 105 604 545

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

60

20 261 52 614 539 666 591 22 305 61 501 266 562 327

22 A 1363 273 785 419 1.058 692 24 5310 1062 315 242 1.377 1.304 27 84 17 810 428 827 445 28 2,5 1 638 411 639 412 4 2178 436 336 264 772 700

4TR 541 108 370 181 478 289 45 B 0 0 495 229 495 229 59 79 16 1.434 870 1.450 886 71 0 0 645 418 645 418 74 20 4 340 336 344 340

74 A 693 139 479 382 618 521 7 A 2420 484 204 148 688 632 7 B 1387 277 128 103 405 380 7 C 0 0 785 595 785 595 89 2 0 443 221 443 221 8 C 692 138 378 272 516 410 94 65 13 563 382 576 395

Cerna 1 0 489 458 489 458 Plevna 217 43 304 195 347 238

Romanilor 518 104 231 200 335 304 V. Lupu 296 59 557 412 616 471

1 A 41,5 8 395 258 403 266 3 2103 421 416 251 837 672 63 51 10 605 351 615 361

Paltinis 0 0 1.577 820 1.577 820 Diana 27 5 594 474 599 479

C.T Dragalina 630 126 848 754 974 880 C.T Dunarea 34 7 1.040 882 1.047 889

23 0 0 735 599 735 599 18 478 96 897 548 993 644 25 1936 387 683 590 1.070 977 26 63 13 1.033 748 1.046 761 29 859 172 1.079 693 1.251 865 32 140 28 1.243 709 1.271 737 33 71 14 1.485 822 1.499 836 35 29 6 995 590 1.001 596 36 7,3 1 1.298 752 1.299 753 37 21 4 1.005 558 1.009 562 38 62 12 743 509 755 521 39 18 4 744 445 748 449 41 12 2 1.543 844 1.545 846

43 A 29 6 712 538 718 544 44 9 2 1.192 965 1.194 967

45 A 42 8 1.926 1.154 1.934 1.162 46 500 100 1.095 662 1.195 762 47 469 94 1.293 952 1.387 1.046

47 A 437 87 1.034 815 1.121 902 48 1792 358 999 782 1.357 1.140

48 A 43 9 1.059 799 1.068 808 48 B 423 85 1.168 932 1.253 1.017 48 C 12 2 1.273 715 1.275 717

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

61

49 610 122 1.310 789 1.432 911 49 A 204 41 1.080 839 1.121 880 50 865 173 822 610 995 783 51 162 32 872 579 904 611 52 335 67 1.262 958 1.329 1.025 53 999 200 1.144 853 1.344 1.053 54 44 9 1.240 904 1.249 913 55 869 174 1.281 948 1.455 1.122 58 0 0 1.037 636 1.037 636 69 17 3 1.404 845 1.407 848 72 259 52 1.399 782 1.451 834 81 3 1 1.324 933 1.325 934 85 15 3 1.060 608 1.063 611 86 433 87 1.012 659 1.099 746 88 158 32 932 527 964 559 8 A 545 109 747 624 856 733 91 609 122 940 597 1.062 719 93 33 7 1.114 627 1.121 634

CET Freidorf 1487 297 1.018 579 1.315 876 C.T IMT 14 3 1.014 935 1.017 938

Vacarescu 1672 334 898 641 1.232 975 Vulturilor 462 92 915 507 1.007 599

62 391 78 880 637 958 715 C.T Buzias 200 40 2.337 1.955 2.377 1.995

21 541 108 1.303 1.105 1.411 1.213 40 160 32 1.985 1.191 2.017 1.223 45 45 9 2.256 1.151 2.265 1.160 56 2007 401 2.130 1.257 2.531 1.658 57 57 11 1.460 956 1.471 967 75 58 12 1.752 1.096 1.764 1.108 82 1126 225 2.345 1.893 2.570 2.118 83 308 62 1.603 1.187 1.665 1.249 84 90 18 2.387 1.816 2.405 1.834 92 18 4 1.870 1.142 1.874 1.146 98 1 0 2.274 1.361 2.274 1.361

38 A 0 0 69 36 69 36 3 Trub. 0 0 804 708 804 708 4 Trub. 0 0 822 601 822 601 Torac 0 0 208 186 208 186

43(43M) 1646 329 262 320 591 649 CT Polona 0 0 70 70 70 70

Conform ipotezelor prezentate mai sus s-a calculat intensitatea termică a rețelelor secundare, în tabelul de mai jos fiind prezentat rezultatul calculului:

Tabel 34

Rețea aferen

tă PT/CT

Nr. consumatori Consum de căldură (Gcal/an) Lungime retea

(Km)

Intensitate termică

(Tcal/km) Fizic

existente Racor date la

Grad de

Actual casnic+non-

Ma xim

Pri mar

Secun dar Actual

Ma xim

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

62

SACET racor dare (%)

casnic casnic + non- casnic

CFR 412 377 92 1885 2060 0 904 2,1 2,3 Giurgiu 102 98 96 490 510 579 761 0,4 0,4 Liceu 1 1.005 995 99 4973 5023 579 702 7,1 7,2

Porumbescu 143 125 87 625 715 579 466 0,6 0,7 12 695 661 95 3305 3475 579 988 2,1 2,2 13 641 603 94 3013 3203 579 780 2,2 2,3 15 503 495 98 2473 2513 579 994 1,6 1,6 1 B 457 425 93 2123 2283 579 1199 1,2 1,3 30 534 528 99 2638 2668 579 664 2,1 2,1 31 110 71 65 355 550 579 321 0,4 0,6 34 368 368 100 1838 1838 579 719 1,4 1,4 4 A 530 515 97 2576 2651 579 717 2,0 2,0 4 B 87 66 76 329 434 579 86 0,5 0,6 73 954 952 100 4761 4771 579 1593 2,2 2,2 8 B 835 797 95 3984 4174 579 634 3,2 3,4

Mugurii 154 110 71 549 769 579 617 0,5 0,6 6 1.044 856 82 4279 5219 579 1027 2,6 3,2

Corbului 275 269 98 1346 1376 579 498 2,7 2,8 SDM 230 230 100 1150 1150 579 408 1,1 1,1 38 B 175 106 61 530 875 579 617 0,4 0,7

R Sirianu 334 300 90 1501 1671 579 1434 0,7 0,8 Siret 697 610 88 3048 3483 579 3725 0,7 0,8

Madgearu 159 126 79 630 795 579 705 0,5 0,6 10 758 658 87 3292 3792 579 2278 1,1 1,3

10 A 528 373 71 1863 2638 579 1120 1,1 1,5 10 B 368 324 88 1622 1842 579 700 1,3 1,5 10 C 447 310 69 1550 2235 579 1300 0,8 1,2 10 D 355 207 58 1034 1774 579 1081 0,6 1,1 13 A 1.705 1.508 88 7539 8524 579 2528 2,4 2,7 17 254 162 64 808 1268 579 1417 0,4 0,6

17 A 351 206 59 1028 1753 579 2093 0,4 0,7 19 492 352 72 1761 2461 579 1063 1,1 1,5 2 604 545 90 2725 3020 579 836 1,9 2,1 20 666 591 89 2956 3331 579 1873 1,2 1,4 22 562 327 58 1635 2810 579 1287 0,9 1,5

22 A 1.058 692 65 3458 5288 579 4035 0,7 1,1 24 1.377 1.304 95 6520 6885 579 2816 1,9 2,0 27 827 445 54 2224 4134 579 1729 1,0 1,8 28 639 412 64 2057,5 3192,5 579 1541 1,0 1,5 4 772 700 91 3498 3858 579 1327 1,8 2,0

4TR 478 289 60 1446 2391 579 1104 0,9 1,4 45 B 495 229 46 1145 2475 579 1742 0,5 1,1 59 1.450 886 61 4429 7249 579 2894 1,3 2,1 71 645 418 65 2090 3225 579 1711 0,9 1,4 74 344 340 99 1700 1720 579 964 1,1 1,1

74 A 618 521 84 2603 3088 579 1074 1,6 1,9 7 A 688 632 92 3160 3440 579 1265 1,7 1,9 7 B 405 380 94 1902 2027 579 1074 1,1 1,2 7 C 785 595 76 2975 3925 579 2149 1,1 1,4 89 443 221 50 1107 2217 579 1000 0,7 1,4

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

63

8 C 516 410 79 2052 2582 579 752 1,5 1,9 94 576 395 69 1975 2880 579 1332 1,0 1,5

Cerna 489 458 94 2291 2446 579 898 1,5 1,6 Plevna 347 238 69 1192 1737 579 1834 0,5 0,7

Romanilor 335 304 91 1518 1673 579 1465 0,7 0,8 V. Lupu 616 471 76 2356 3081 579 898 1,6 2,1

1 A 403 266 66 1331,5 2016,5 579 967 0,9 1,3 3 837 672 80 3358 4183 579 1135 1,9 2,4 63 615 361 59 1806 3076 579 1489 0,9 1,5

Paltinis 1.577 820 52 4100 7885 579 4717 0,8 1,5 Diana 599 479 80 2397 2997 579 1799 1,3 1,7 C.T

Dragalina 974 880 90 4400 4870 0 1117 3,9 4,4

C.T Dunarea 1.047 889 85 4444 5234 0 1740 2,6 3,0

23 735 599 81 2995 3675 579 1993 1,2 1,4 18 993 644 65 3218 4963 579 1738 1,4 2,1 25 1.070 977 91 4886 5351 579 1667 2,2 2,4 26 1.046 761 73 3803 5228 579 1818 1,6 2,2 29 1.251 865 69 4324 6254 579 2619 1,3 1,9 32 1.271 737 58 3685 6355 579 2940 1,0 1,8 33 1.499 836 56 4181 7496 579 3029 1,2 2,1 35 1.001 596 60 2979 5004 579 1756 1,3 2,1 36 1.299 753 58 3767,3 6497,3 579 2263 1,3 2,3 37 1.009 562 56 2811 5046 579 1945 1,1 2,0 38 755 521 69 2607 3777 579 1628 1,2 1,7 39 748 449 60 2243 3738 579 2025 0,9 1,4 41 1.545 846 55 4232 7727 579 3494 1,0 1,9

43 A 718 544 76 2719 3589 579 2296 0,9 1,2 44 1.194 967 81 4834 5969 579 2217 1,7 2,1

45 A 1.934 1.162 60 5812 9672 579 2820 1,7 2,8 46 1.195 762 64 3810 5975 579 3447 0,9 1,5 47 1.387 1.046 75 5229 6934 579 2055 2,0 2,6

47 A 1.121 902 80 4512 5607 579 1502 2,2 2,7 48 1.357 1.140 84 5702 6787 579 1967 2,2 2,7

48 A 1.068 808 76 4038 5338 579 1411 2,0 2,7 48 B 1.253 1.017 81 5083 6263 579 1261 2,7 3,4 48 C 1.275 717 56 3587 6377 579 2330 1,2 2,2 49 1.432 911 64 4555 7160 579 1716 2,0 3,1

49 A 1.121 880 78 4399 5604 579 1220 2,4 3,1 50 995 783 79 3915 4975 579 2420 1,3 1,7 51 904 611 68 3057 4522 579 2806 0,8 1,2 52 1.329 1.025 77 5125 6645 579 2383 1,5 2,0 53 1.344 1.053 78 5264 6719 579 1966 1,8 2,3 54 1.249 913 73 4564 6244 579 2038 1,8 2,4 55 1.455 1.122 77 5609 7274 579 4180 2,1 2,8 58 1.037 636 61 3180 5185 579 3255 0,7 1,1 69 1.407 848 60 4242 7037 579 2112 1,1 1,8 72 1.451 834 57 4169 7254 579 2957 1,5 2,7 81 1.325 934 70 4668 6623 579 2123 1,3 1,9 85 1.063 611 57 3055 5315 579 1998 1,1 2,0 86 1.099 746 68 3728 5493 579 1915 1,4 2,1 88 964 559 58 2793 4818 579 2250 1,1 1,9

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

64

8 A 856 733 86 3665 4280 579 2254 1,3 1,5 91 1.062 719 68 3594 5309 579 2103 1,3 1,9 93 1.121 634 57 3168 5603 579 2272 1,2 2,1

CET Freidorf

1.315 876 67 4382 6577 0 1502 1,9 2,9

C.T IMT 1.017 938 92 4689 5084 0 3002 3,1 3,4 Vacarescu 1.232 975 79 4877 6162 579 3002 1,4 1,7 Vulturilor 1.007 599 59 2997 5037 579 2768 0,9 1,5

62 958 715 75 3576 4791 579 1893 1,4 1,9 C.T Buzias 2.377 1.995 84 9975 11885 0 3158 3,2 3,8

21 1.411 1.213 86 6066 7056 579 2567 1,9 2,2 40 2.017 1.223 61 6115 10085 579 3366 1,5 2,6 45 2.265 1.160 51 5800 11325 579 4169 1,2 2,4 56 2.531 1.658 66 8292 12657 579 5301 1,4 2,1 57 1.471 967 66 4837 7357 579 3079 1,3 2,0 75 1.764 1.108 63 5538 8818 579 3458 1,4 2,2 82 2.570 2.118 82 10591 12851 579 4610 2,0 2,5 83 1.665 1.249 75 6243 8323 579 2961 1,8 2,3 84 2.405 1.834 76 9170 12025 579 4147 1,9 2,5 92 1.874 1.146 61 5728 9368 579 3762 1,3 2,2 98 2.274 1.361 60 6806 11371 579 4821 1,3 2,1

38 A 69 36 52 180 345 579 225 0,2 0,4 3 Trub. 804 708 88 3540 4020 579 1433 1,7 2,0 4 Trub. 822 601 73 3005 4110 579 1425 1,5 2,0 Torac 208 186 89 930 1040 579 153 1,2 1,4

43(43M) 591 649 91 2956 3246 579 986 1,9 2,1 CT Polona 70 70 100 70 70 0 10 35 35

Analizând datele din tabel rezultă că toate reţele secundare aferente punctelor termice propuse pentru reabilitare îndeplinesc condiţiile impuse și anume: gradul de racordare este în toate cazurile peste 50%; de asemenea, cu excepţia reţelelor termice aferente PT 7C și 89, îndeplinesc cerinţa ca intensitatea termică maximă să fie minim 1,5 Tcal/km, aceasta situându-se între 1,5 și 2,8 Tcal/km, funcţie de amplasamentul consumatorilor faţă de punctul termic, adică de densitatea clădirilor în zona de deservire a punctului termic. S-au menţinut în lista reţelelor propuse pentru reabilitare și cele aferente PT 7C si 89 din următoarele considerente:

‐ valorile intensităţii termice sunt aferente unui consum de 5 Gcal/apartament, dar acest consum se va putea realiza peste circa 15-20 de ani ca urmare a reabilitării termice a locuinţelor. În situaţia calculului intensităţii termice la nivelul consumului actual, aceasta se încadrează între 2 Tcal/km in cazul PT 7C și respectiv 1,9 Tcal/km pentru PT 89.

‐ din lipsa datelor, în calcule a fost considerat numărul de apartamente efective și nu numărul de apartamente echivalente (ca suprafaţă încalzită), iar consumul de 5 Gcal/an și apartament este aferent unui apartament cu 2 camere, însă în realitate există și apartamente cu 3 și 4 camere;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

65

‐ porţiunile de reţea care se reabilitează sunt numai cele în care s-au produs avariile, acestea reprezentând 42,8% din lungimea totală a reţelelor secundare aferente PT 7C și respectiv 27,3% din lungimea totală a reţelelor secundare aferente PT89.

Prin reabilitarea porţiunilor de reţele termice propuse, aferente a 25 de puncte termice care reprezintă 19,7% din total puncte termice, se elimină din totalul de 432 avarii pe toate reţelele secundare, un număr de 239 avarii, adică 55,3%. Faţă de rezultatul calculelor și argumentele prezentate, se poate considera că toate ramurile marcate în tabelul de mai sus, îndeplinesc cerinţele minime privind intensitatea termică și gradul de racordare.

Cantitatea de energie termică nelivrată consumatorilor alimentaţi din reţelele termice ce se reabilitează, pe perioada eliminării avariilor,este estimată astfel:

a) Reţele termice primare:

- 42 avarii/an; - Numărul mediu de apartamente afectate/avarie: 6756 apartamente; - Durata medie a unei avarii: 13,9 ore; - Consum mediu orar de căldură/apartament: 1210 Kcal/h.

Cantitatea de căldură nelivrată: 4659 Gcal/an.

b) Reţele termice secundare:

- aferente unui nr. puncte termice: 25 puncte termice ce se reabilietaza; - numărul mediu de avarii pe rețele secundare aferente unui PT – 10 avarii/an; - numărul mediu de apartamente afectate în cazul unei avarii –873 locuinte; - consum mediu pe apartament: 703Kcal/h (avariile pe circuitele de apă caldă au reprezentat

62,5 % din numărul total de avarii); - durata medie /avarie – 5,4 ore; - energie termică nelivrată: 829 Gcal /an.

Total energie termică nelivrată: 5488 Gcal.

Total energie electrică consumată în locul energiei termice nelivrate pentru încălzire: 6381 MWh.

Pentru reţelele de transport cât și pentru cele pentru distribuţie s-a avut de asemenea în vedere:

 reducerea impactului execuţiei lucrărilor la infrastructura municipiului, printre care și a celor de reabilitare a reţelelor termice asupra locuitorilor municipiului;

 posibilităţile de circulaţie în oraș pe perioada execuţiei lucrărilor;

 restricţia finanţării din programul POS Mediu referitor numai la lucrările care se execută în domeniul public; pentru o parte din alte zone/tronsoane este dificil la această dată de a se găsi soluţii pentru scoaterea tuturor reţelelor din domeniul privat în domeniul public;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

66

 numărul de locatari beneficiari ai efectelor reabilitării.

DESCRIEREA INVESTIŢIEI

Prezentul Studiu de Fezabilitate analizează reabilitarea unor tronsoane de reţea termică primară şi parţial, funcţie de starea tehnică actuală a reţelelor de distribuţie a energiei termice pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculaţia acesteia, aferente a 25 puncte termice. Reabilitarea constă în înlocuirea conductelor existente uzate cu conducte în sistem legat preizolat. Utilizarea sistemului preizolat, comparativ cu sistemul clasic are următoarele avantaje:

 pierderi minime în transportul căldurii (coeficient de conductivitate termică al spumei poliuretanice la 50°C este de 0,027 W/mK, comparativ cu cel al vatei minerale care este de 0,044 W/mK);

 durate de viaţă de 30 de ani și mai mari;

 siguranţă sporită în exploatare (sistemul de detectare al eventualelor neetanșeităţi, inclus în spuma de poliuretan asigură depistarea rapidă și localizarea cu precizie de 1 m a acestora);

 reducere substanţială/eliminarea pierderilor de agent termic în reţele, datorită depistării rapide a neetanșeităţilor;

 durata mai redusă de execuţie a lucrărilor de șantier;

 costuri reduse de întreţinere și exploatare a reţelelor.

Conductele vor fi montate pe traseele existente ale actualei reţele de agent termic secundar, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum necesitatea devierii altor utilităţi existente în zonă sau acolo unde dimensiunea canalului termic nu permite respectarea distanţei între conducte, acestea se vor monta îngopate direct în pământ pe start de nisip.

Lucrările constau in:

 achiziţia și montajul elementelor sistemului preizolat prevăzute cu fire de semnalizare avarii, necesare reţelelor termice primare și de distribuţie pentru încălzire, a.c.c. și recirculare a.c.c.;

Sistemul preizolat este compus din sistemul de conducte, izolate cu spumă rigidă de poliuretan, având parametrii corespunzători standardului SR EN 253/2013, cu densitate de minim 80 kg/mc, conductivitate termică la 50ºC de maxim 0,027W/mK şi rezistenţa la compresie în direcţie radială de min. 0,3 N/mm2. Mantaua de protecţie la conductele preizolate este realizată din ţeavă din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), conform standardului SR EN 253:2013, în cazul montajului subteran sau din tablă SPIRO în cazul montajului suprateran. De asemenea, sistemul preizolat conţine și alte elemente de

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

67

conductă precum: compensatori axiali de dilatare tip ”one-time”, care preiau dilatarea sistemului, puncte fixe preizolate, realizate din tronsoane de ţeavă pe care sunt sudate plăci metalice, înglobate în blocuri de beton, coturi preizolate, ramificaţii preizolate, reducţii preizolate, perne de dilatare, manșoane, armaturi de tipul cu obturator sferic, preizolate sau armaturi care nu sunt preizolate și care se izolează clasic (tipul se stabilește funcţie de dimensiunile locului de montaj) etc.;

 achiziţia și montajul buclei de echilibrare hidraulică pentru circuitul de încălzire la nivel de scară de bloc/bloc, funcţie de locul de delimitare a instalaţiilor intre operatorul sistemului de alimentare cu căldura și asociaţie de locatari/ proprietari;

 achiziţia și montajul elementelor aferente sistemului de supraveghere și monitorizare avarii;

 Înlocuirea armăturilor de secţionare/racord, existente pe reţeaua primară;

 Înlocuirea armăturilor de pe distribuitoarele din punctele termice și de pe traseul reţelelor secundare ce se înlocuiesc.

Reţele termice primare:

Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de transport al căldurii cuprind:

1) lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice sau suprateran pe stâlpi de susţinere cu conducte în sistem legat preizolat;

2) înlocuirea vanelor de secţionare și de racord de pe traseul magistralelor de termoficare;

3) realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolaţiei conductelor;

4) lucrări de construcţii (cămine, puncte fixe etc.).

Limitele de proiect și traseele reţelelor termice primare (R.T.P) ce urmează a fi reabilitate sunt prezentate în planurile de situaţie (scara 1:1000), după cum urmează:

Tabel 35

Nr. Crt. Reţele termice primare

Lungime de traseu

Plan de situaţie (sc. 1:1000) cod document

1 Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. 1180 C1996-2013.TM.SF.A2.02 2 Obiect 2 - Magistrala 2 x Dn 600 a.f. 216 C1996-2013.TM.SF.A3.03

3 Obiect 3 - Reţele termice Zonele Est și Centrală - Reţea Termică Primară Zona Lugojului - Tronson 1

870 C1996-2013.TM.SF.A3.04

4 Obiect 3 - Reţele termice Zonele Est și Centrală - Reţea Termică Primară Zona Lugojului (Soarelui) - Tronson 2

1631 C1996-2013.TM.SF.A1.05

5 Obiect 3 - Reţele termice Zonele Est și 1300 C1996-2013.TM.SF.A2.06

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

68

Centrală - Reţea Termică Primară Zona Universităţii - Tronson 3

6 Obiect 4 - Reţele termice Zonele Nord - Vest și Sud - Est - Reţea Termică Primară Zona Bucovina

1980 C1996-2013.TM.SF.A2.07

7 Obiect 4 - Reţele termice Zonele Nord - Vest și Sud - Est - Reţea Termică Primară Zona Baba Dochia

980 C1996-2013.TM.SF.A3.08

8 Obiect 5 – Reţele termice zona Olimpia – Reţea termică primară nod 220 – nod 111 910 C1996-2013.TM.SF.A3.09

Conductele vor fi montate pe traseul actualei reţele de agent termic primar, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum lucrările de devieri de instalaţii subterane.

Parametrii agentului termic sub formă de apă fierbinte care circulă prin aceste reţele sunt:

 temperatura de lucru, de funcţionare pe perioadă îndelungată este de 120oC / 70oC;

 temperatura maximă de lucru este de 150oC;

 presiunea de lucru, de funcţionare sau de regim este de 14 bar (14 x105 Pa);

 presiunea maximă admisibilă de lucru, de funcţionare pe perioade scurte de timp, de calcul este de 16 bar (16 x105 Pa);

Pentru parametrii precizaţi mai sus la realizarea sistemului preizolat se vor folosi următoarele tipuri de ţeavă:

- țeavă din oţel fără sudură, având: Dn100, Dn125, Dn150, Dn200, Dn250, Dn300, Dn350 material P235GH conform SR EN 10216 – 2 + A2:2008 – „Ţevi din oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi din oţel nealiat şi aliat, cu caracteristici precizate la temperatură ridicată”, dimensiuni conform SR ENV 10220:2003 – „Ţevi din oţel cu capete netede, sudate şi fără sudură. Tabele generale de dimensiuni şi mase liniare”, cu certificat de inspecţie tip 3.1, în conformitate cu SR EN 10204:2005 – „Produse metalice. Tipuri de documente de inspecţie”.

- ţeavă din oţel sudată elicoidal, având Dn500, Dn600, Dn700, Dn1000, material P265GH conform SR EN 10217 – 5:2003/A1:2005 - “Ţevi de oţel sudate utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare. Partea 5: Ţevi sudate sub strat de flux, de oţel nealiat şi aliat cu caracteristici precizate la temperatură ridicată”, dimensiuni conform SR ENV 10220:2003 – „Ţevi din oţel cu capete netede, sudate şi fără sudură. Tabele generale de dimensiuni şi mase liniare”, cu certificat de inspecţie tip 3.1, în conformitate cu SR EN 10204:2005 –„Produse metalice. Tipuri de documente de inspecţie”.

Conductele folosite au următoarele dimensiuni:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

69

 Dn 1000 (Ø1016 x 11 mm), Dmanta = 1200 mm;

 Dn 700 (Ø711 x 8,8 mm), Dmanta = 900 mm;

 Dn 600 (Ø610 x 8,8 mm), Dmanta = 800 mm;

 Dn 500 (Ø 508 x 8 mm), Dmanta = 670 mm;

 Dn 350 (Ø355,6 x 7,1 mm), Dmanta = 500 mm;

 Dn 300 (Ø323,9 x 7,1 mm), Dmanta = 450 mm;

 Dn 250 (Ø273 x 7,1 mm), Dmanta = 400 mm;

 Dn 200 (Ø219,1 x 6,3 mm), Dmanta = 315 mm;

 Dn 150 (Ø168,3 x 5,6 mm), Dmanta = 250 mm;

 Dn 125 (Ø139,7 x 5,4 mm), Dmanta = 225 mm;

 Dn 100 (Ø114,3 x 5 mm), Dmanta = 200 mm.

Soluţia tehnică de instalare a conductelor în sistem preizolat presupune utilizarea conductelor preizolate, cu izolaţie din spumă rigidă de poliuretan și manta de protecţie din polietilenă de înaltă densitate, montate direct în pământ, pe pat de nisip. Există și posibilitatea de montaj în suprateran a conductelor preizolate, utilizându-se mantaua de protecţie din tablă SPIRO.

Conductele preizolate având diametrul până la Dn200 mm inclusiv, vor fi prevăzute cu barieră de difuzie a oxigenului în vederea împiedicării îmbătrânirii spumei poliuretanice.

Adâncimile minime de pozare, adâncimile maxime de pozare, distanţa faţă de alte reţele şi grosimea stratului de nisip în jurul conductelor preizolate montate subteran, în strat de nisip, vor fi conform normativ NP029-02: Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru reţelele termice cu conducte preizolate, punct 3.32….3.49. şi Instrucţiunile de Execuţie a furnizorului de conducte preizolate.

Montarea elementelor sistemului preizolat legat se va face prin sudură. La trecerea conductelor preizolate prin pereţii căminelor de racord, de golire sau de aerisire se va asigura etanşarea acestora cu inele de etanşare din cauciuc profilat special.

De asemenea, intrarea conductelor preizolate în incintele unde vor fi montate modulele termice se va asigura prin etanşarea conductelor cu inele de etanşare din cauciuc profilat special.

Izolaţiile locale (între tronsoane de ţeavă și între ţeavă și coturi, între ţeavă și celelalte elemente ale sistemului preizolat legat) vor fi realizate cu manşoane termocontractibile şi spumă rigidă din poliuretan care va utiliza ciclopentan ca agent de expandare.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

70

Caracteristicile fizico-mecanice și termice ale sistemului de conducte și elemente preizolate vor trebui sa corespunda standardelor și prescripţiilor aferente domeniului de utilizare:

‐ SR EN 253:2013 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru reţele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de otel, izolaţie termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă.

‐ SR EN 448:2009 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele îngropate de apă caldă. Fitinguri preizolate, ţevi de serviciu de otel, izolaţie termică de poliuretan și tub de protecţie de polietilenă.

‐ SR EN 488:2011 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele îngropate de apă caldă. Robinete preizolate de otel, izolaţie termică de poliuretan și tub de protecţie de polietilenă

‐ SR EN 489:2009 - Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele îngropate de apă caldă. Îmbinare preizolată. Tub de serviciu de otel, izolaţie termică de poliuretan și tub de protecţie de polietilenă.

Lungimea de traseu a reţelelor de transport reabilitate este de 9,067 km. în tabelul de mai jos sunt prezentate tronsoanele de conducte ce vor fi reabilitate prin prezentul proiect, cu precizarea diametrelor și a lungimilor fiecărui tronson.

Tabel 36

Obiect Tronson Lungime de traseu (m) Diametru nominal

(mm)

Obiect 1 Magistrala 2xDn 1000 mm 1180,00 2xDn1000

Obiect 2 Magistrale 2xDn 600 mm 216,00 2xDn600

Obiect 3

Reţele termice zonele Est și Centrală

Reţea termică zona Lugojului

785,00 2xDn 350

360,00 2xDn 300

536,00 2xDn 250

- racord termic PT 75 325,00 2xDn 200

- racord termic PT 72 40,00 2xDn 150

- racord termic PT 73 370,00 2xDn 150

- racord termic PT 74A 85,00 2xDn 150

Reţea termică primară Zona Universităţii

200,00 2xDn 300

845,00 2xDn 250

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

71

210,00 2xDn 200

- racord termic PT 12 45,00 2xDn 125

TOTAL 3801,00

Obiect 4

Reţele termice zonele Nord Vest și Sud Est

Reţea termică primară Zona Bucovina

1000,00 2xDn 350

410,00 2xDn 250

- racord termic PT 36 235,00 2xDn 150

- racord termic PT 35 215,00 2xDn 150

- racord termic PT 45 10,00 2xDn 200

- racord termic PT 45A 110,00 2xDn 150

Reţea termică primară Zona Baba Dochia

275,00 2xDn 350

165,00 2xDN 300

540,00 2xDn 250

TOTAL 2960,00

Obiect 5 Reţele termice primare Nod 220 - 111

845,00 2xDn 700

25,00 2xDn 200

35,00 2xDn 150

5,00 2xDn 100

TOTAL 910,00

Canalul termic are lăţimi cuprinse intre 1,2 și 3,5 m în funcţie de diametrul conductelor reabilitate, și adâncimi variabile cuprinse între 1,2 și 2,0 m, cu respectarea unei pante de minimum 2‰.

De-a lungul traseului se vor înlocui toate vanele de secţionare, racord și golire. Vanele noi vor fi performante, cu corp din oţel, cu sertar pană sau cu obturator sferic,rezistente la Pn 25x105 Pa și la temperatura de 150oC.

Funcţie de spaţiile existente în cămine, vanele noi care se vor monta vor fi în sistem preizolat sau în sistem clasic, izolate cu vată minerală protejate în carcase speciale de tablă zincată.

Conductele preizolate vor fi prevăzute cu fire de semnalizare înglobate în izolaţia conductei conform SR EN 14419: 2009.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

72

Funcţiunile principale ale sistemului de supraveghere sunt următoarele:

‐ supravegherea continuă a nivelului umidităţi izolaţiei;

‐ detectarea timpurie a defectelor;

‐ localizarea automată a defectelor și semnalizarea acestora începând de la un conţinut de umiditate masic mai mic de 0,1%;

‐ înregistrarea datelor cu privire la avarie;

‐ disponibilizarea datelor menţionate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut ca document oficial.

Conductele cu diametrele cuprinse intre Dn 25-Dn 400 (inclusiv) vor fi prevăzute cu o pereche de fire iar cele cu diametrul peste Dn 400 vor fi prevăzute cu două perechi de fire.

Sistemul de semnalizare va fi în conformitate cu SR EN 14419:2009.

Firele de detecţie incluse în izolaţia conductelor trebuie să corespundă condiţiilor mecanice, termice şi chimice în timpul producţiei, montării şi operării conductelor preizolate. Firele de detecţie sunt situate paralel cu axa conductei pe toată lungimea acesteia şi au o distantă constantă intre ele, nu deteriorează impermeabilitatea izolaţiei în direcţia axială a conductelor preizolate.

Principiul de funcţionare în conformitate cu SR EN 14419:2009 se va baza fie pe măsurarea rezistenţei electrice, fie pe măsurarea impulsului reflectat (determină impedanţa electrică).

Lucrările de reabilitare a reţelelor termice primare, pe partea de construcţii constau în:

 Menţinerea canalelor existente şi reamenajarea lor (scoaterea plăcilor de acoperire, curăţire), în vederea amplasării noilor conducte preizolate pe un pat de cel puţin 10 cm nisip, acoperirea lor cu nisip (cel puţin 10 cm peste generatoarea superioară a mantalei de protecţie a conductei preizolate), după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat (cel puţin 60 cm), pană la nivelul solului, aducându-se terenul la starea iniţială, respectiv demolarea unui perete lateral al canalului sau chiar radierul, după caz, pentru respectarea dimensiunilor minim admise pentru montajul ţevii preizolate.

 Realizarea punctelor fixe ce se vor stabili și dimensiona la nivelul proiectului tehnic.

 Se vor curăţa și repara căminele existente de secţionare/racordare și racordarea golirii la canalizare a radierelor căminelor, în vederea asigurării punctelor de golire și aerisire, precum și pentru amplasarea vanelor de secţionare/racordare.

 Deșeurile rezultate în urma execuţiei lucrărilor vor fi sortate, transportate și depozitate la gropi de gunoi autorizate. Toate materiale metalice ce rezultă din înlocuirea conductelor vor fi predate beneficiarului.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

73

 După terminarea lucrărilor se va reface structura drumurilor, aleilor, spaţiilor verzi, conform situaţiei iniţiale.

Reţele termice secundare

Lucrările ce urmează a fi efectuate în sistemul de distribuţie al căldurii cuprind:

1) lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice cu conducte preizolate;

2) lucrări de construcţii;

3) realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolaţiei conductelor;

4) echilibrarea reţelelor termice de încălzire.

Limitele de proiect pentru reţele termice secundare (R.T.S.) sunt cuprinse între ieșirea conductelor termice din punctele termice şi buclele de măsură existente în subsolul blocului/scării de bloc, exclusiv.

Configuraţia traseelor reţelelor termice de distribuţie supuse reabilitării sunt prezentate în planurile de situaţie (scara 1:1000), după cum urmează:

Tabel 37

Nr. Crt. Reţele termice secundare

Plan de situaţie (sc. 1:1000) cod document

1 Reţele termice secundare aferente PT 82 C1996-2013.TM.SF.A3.11 2 Reţele termice secundare aferente PT 69 C1996-2013.TM.SF.A3.12

3 Reţele termice secundare aferente PT 88 C1996-2013.TM.SF.A3.13

4 Reţele termice secundare aferente PT 63 C1996-2013.TM.SF.A3.14 5 Reţele termice secundare aferente PT 10A C1996-2013.TM.SF.A3.15 6 Reţele termice secundare aferente PT 10B C1996-2013.TM.SF.A3.16 7 Reţele termice secundare aferente PT 86 C1996-2013.TM.SF.A3.17 8 Reţele termice secundare aferente PT 89 C1996-2013.TM.SF.A3.18 9 Reţele termice secundare aferente PT 52 C1996-2013.TM.SF.A3.19 10 Reţele termice secundare aferente PT 84 C1996-2013.TM.SF.A3.20 11 Reţele termice secundare aferente PT 98 C1996-2013.TM.SF.A3.21 12 Reţele termice secundare aferente PT 40 C1996-2013.TM.SF.A2.22 13 Reţele termice secundare aferente PT 41 C1996-2013.TM.SF.A2.23 14 Reţele termice secundare aferente PT 37 C1996-2013.TM.SF.A2.24 15 Reţele termice secundare aferente PT 36 C1996-2013.TM.SF.A3.25 16 Reţele termice secundare aferente PT 75 C1996-2013.TM.SF.A3.26 17 Reţele termice secundare aferente PT 22 C1996-2013.TM.SF.A3.27 18 Reţele termice secundare aferente PT 45A C1996-2013.TM.SF.A3.28 19 Reţele termice secundare aferente PT PĂLTINIȘ C1996-2013.TM.SF.A2.29 20 Reţele termice secundare aferente PT 21 C1996-2013.TM.SF.A2.30 21 Reţele termice secundare aferente PT 7C C1996-2013.TM.SF.A3.31 22 Reţele termice secundare aferente PT 6 C1996-2013.TM.SF.A3.32

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

74

23 Reţele termice secundare aferente PT 72 C1996-2013.TM.SF.A3.33 24 Reţele termice secundare aferente PT 45 C1996-2013.TM.SF.A3.34 25 Reţele termice secundare aferente PT 35 C1996-2013.TM.SF.A3.35

Parametrii agentului termic din sistemul de distribuţie sunt următorii:

‐ temperatura de lucru a agentului termic pentru încălzire, în regim maxim de funcţionare (la temperatura exterioară de calcul este de 90°C / 70°C;

‐ temperatura de lucru a agentului termic pentru apă caldă de consum, în regim maxim de funcţionare este de 60°C / 10°C;

‐ presiunea de lucru, de funcţionare sau de regim este de 6 bar.

Faţă de parametrii precizaţi mai sus, conductele preizolate ce se vor utiliza la realizarea reţelelor de distribuţie a agentului termic sunt următoarele:

1. Conducte preizolate din oţel fără sudură simple sau duble, material P235GH conform SR EN 10216 – 2 + A2:2008 – „Ţevi din oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi din oţel nealiat şi aliat, cu caracteristici precizate la temperatură ridicată”, dimensiuni conform SR ENV 10220:2003 – „Ţevi din oţel cu capete netede, sudate şi fără sudură. Tabele generale de dimensiuni şi mase liniare”, cu certificat de inspecţie tip 3.1, în conformitate cu SR EN 10204:2005 –„Produse metalice. Tipuri de documente de inspecţie”, izolate termic cu spumă rigidă de poliuretan (PUR), şi protejate în manta din polietilena de mare densitate (PEHD), cu parametri corespunzători SR EN 253:2013 – ”Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru reţele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de otel, izolaţie termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă”, având următoarele dimensiuni:

- Dn 20 (Ø26,9 x 2,3 mm);

- Dn 25 (Ø33,7 x 2,3 mm);

- Dn 32 (Ø42,4 x 2,6 mm);

- Dn 40 (Ø48,3 x 2,6 mm);

- Dn 50 (Ø60,3 x 2,9 mm);

- Dn 65 (Ø76,1 x 2,9 mm);

- Dn 80 (Ø88,9 x 3,2 mm);

- Dn 100 (Ø114,3 x 3,6 mm);

- Dn 125 (Ø139,7 x 3,6 mm);

- Dn 150 (Ø168,3 x 4,0 mm);

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

75

- Dn 200 (Ø219,1 x 4,5 mm);

- Dn 250 (Ø273,0 x 5,0 mm);

- Dn 300 (Ø323,9 x 5,6 mm).

2. Conducte preizolate oţel zincat sudate longitudinal, material P235TR1 conform STAS 7656:1990 – ”Ţevi de oţel sudate longitudinal pentru instalaţii”, izolate termic cu spumă rigidă de poliuretan (PUR), şi protejate în manta din polietilena de mare densitate (PEHD), cu parametri corespunzători SR EN 253:2013 – ”Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru reţele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de otel, izolaţie termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă”, având următoarele dimensiuni:

- 2 x Dn 20 (Ø26,9 x 2,6 mm);

- 2 x Dn 25 (Ø33,7 x 3,2 mm);

- 2 x Dn 32 (Ø42,4 x 3,2 mm);

- 2 x Dn 40 (Ø48,3 x 3,2 mm);

- 2 x Dn 50 (Ø60,3 x 3,6 mm);

- 2 x Dn 65 (Ø76,1 x 3,6 mm);

- 2 x Dn 80 (Ø88,9 x 4,0 mm);

- 2 x Dn 100 (Ø114,3 x 4,5 mm);

- 2 x Dn 125 (Ø139,7 x 5,0 mm);

- 2 x Dn 150 (Ø165,1 x 5,0 mm).

3. Conducte preizolate din PEX-a pentru încălzire (SDR 11) simple sau duble, conform SR EN ISO 15875-1,2,5:2004 – ”Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru instalaţiile de apă caldă şi rece. Polietilenă reticulată (PE-X)”, izolate termic cu spumă rigidă de poliuretan (PUR), şi protejate în manta din polietilena de mică densitate (PELD), sau similar, cu următoarele dimensiuni:

- De 20 (Ø20 x 2,0 mm);

- De 25 (Ø25 x 2,3 mm);

- De 32 (Ø32 x 2,9 mm);

- De 40 (Ø40 x 3,7 mm);

- De 50 (Ø50 x 4,6 mm);

- De 63 (Ø63 x 5,8 mm).

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

76

- De 75 (Ø75 x 6,8 mm);

- De 90 (Ø90 x 8,2 mm);

- De 110 (Ø110 x 10 mm).

4. Conducte preizolate din PEX-a pentru a.c.c. și recirculare a.c.c. (SDR 7,3) simple sau pereche, conform SR EN ISO 15875-1,2,5:2004 – ”Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru instalaţiile de apă caldă şi rece. Polietilenă reticulată (PE-X)”, izolate termic cu spumă rigidă de poliuretan (PUR), şi protejate în manta din polietilena de mică densitate (PELD), sau similar, cu următoarele dimensiuni:

- De 20 (Ø20 x 2,8 mm);

- De 25 (Ø25 x 3,5 mm);

- De 32 (Ø32 x 4,4 mm);

- De 40 (Ø40 x 5,5 mm);

- De 50 (Ø50 x 6,9 mm);

- De 63 (Ø63 x 8,7 mm).

Dimensiunea mantalei de protecţie diferă de la diametru la diametru, funcţie de tipul de conducte utilizate (simple sau duble) și vor fi în concordanţă cu cerinţele standardele și prescripţiile în vigoare.

Conductele preizolate din oţel având diametrul până la Dn200 mm inclusiv, vor fi prevăzute cu barieră de difuzie a oxigenului în vederea împiedicării îmbătrânirii spumei poliuretanice.

Conductele preizolate pentru încălzire sunt prevăzute cu sistem de senzori (conductori electrici) încorporaţi în spumă, în scopul supravegherii nivelului umidităţii izolaţiei şi localizării eventualelor defecte, în conformitate cu SR EN 14419:2009. Sistemul de supraveghere prevăzut este necesar a fi compatibil cu sistemul de supraveghere existent.

Caracteristicile fizico – mecanice şi termice ale sistemului de conducte şi elemente preizolate corespund standardelor şi prescripţiilor în vigoare, precum: SR EN 253:2013, SR EN 15632:2010, SR EN 448:2009, SR EN 488:2011, SR EN 489:2009, SR EN ISO 15875:2004, SR EN ISO 15876:2004 etc.

Armăturile noi ce se vor monta vor fi de tip cu obturator sferic conform SR ISO 7121:2013 – ”Robinete cu sferă, de oţel, pentru aplicaţii industriale generale”, cu caracteristici tehnice generale de calitate conform STAS 7076:88 – ”Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii tehnice generale de calitate”. Toate armăturile sunt rezistente la Pn 10 bar şi temperatura de 100°C.Lucrările termomecanice care urmează să fie efectuate în reţelele termice amplasate în subteran, cuprind lucrări de

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

77

înlocuire a conductelor uzate amplasate subteran în canale termice şi subsolurile blocurilor, prin utilizarea tehnologiei de instalare a conductelor preizolate.

Astfel, se vor demonta conductele existente şi se vor înlocui cu conducte preizolate noi, în limita diametrelor determinate pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculare apă caldă de consum. Diametrele conductelor preizolate sunt stabilite pe baza regimului hidraulic ce are la baza sarcinile termice ale consumatorilor alimentaţi din fiecare racord.

Tehnologia de instalare a conductelor în sistem preizolat legat, presupune utilizarea conductelor preizolate, cu izolaţie termică din spumă rigidă de poliuretan, protejate la exterior cu manta din polietilenă de mare densitate, amplasate fie în canalul termic existent, fie direct în pământ, pe pat de nisip.

Conductele preizolate din oţel pentru încălzire sunt prevăzute cu sistem de supraveghere avarii, cu senzori (conductori electrici) incorporaţi în spumă, în scopul supravegherii nivelului umidităţii izolaţiei şi localizării eventualelor defecte.

Reproiectarea traseelor de distribuţie agent termic pentru încălzire si apă caldă de consum și recirculare a.c.c., se face în paralel cu canalele termice actuale pe baza noilor configuraţii de alimentare a blocurilor, considerând menţinerea, după caz, a canalelor existente,dacă traseul este în domeniul public, folosind culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum lucrările de devieri de instalaţii subterane, cu spargerea unui perete lateral al canalului sau radierul pentru respectarea dimensiunilor minim de montaj a conductelor preizolate.

Acolo unde nu se pot folosi traseele existente, acestea fiind situate în domeniul privat, se vor devia pe domeniul public, iar conductele se vor monta direct în pământ pe pat de nisip.

Conductele care trec prin subsolul blocurilor pentru alimentarea altor blocuri vor fi scoase în afara subsolurilor, în domeniul public pe alei sau spaţiile verzi dintre blocuri și vor fi montate direct în pământ. Racordul la instalaţiile interioare aferente fiecărui bloc/scări de bloc se va face fie prin golurile de aerisire existente, fie prin goluri ce se vor realiza în fundaţiile blocurilor prin carotare. În subsolurile blocurilor, conductele preizolate se vor monta până la bucla de măsură existentă, conductele fiind pozate pe suporţi cu şa şi bridă.

Pe fiecare racord la bloc / scară de bloc, în vecinătatea buclei de măsură, se vor instala echipamente de reglare hidraulică si anume regulator de presiune diferenţială și robinet de echilibrare.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

78

DUCERE INCALZIRE

INTOARCERE INCALZIRE

Regulator presiune diferentiala

Robinet echilibrare

Soluţia de echilibrare hidraulică

Regulatorul de presiune diferenţială este unul din elementele buclei de echilibrare hidraulică, se montează pe conducta de retur încălzire, cu rolul de a controla presiunea diferenţială, de a regla căderea de presiune precum şi cu rol de închidere şi golire. Robinetele de echilibrare, element al buclei de echilibrare hidraulică, se montează pe conducta de încălzire tur. Aceste robinete de echilibrare hidraulică au rolul de echilibrare a debitului, presetare şi măsurare. Pentru cele două echipamente, dimensiunile nominale se stabilesc funcţie de parametrii agentului termic şi debit.

Vor fi asigurate şi instalaţiile anexe - goliri şi aerisiri. În urma stabilirii traseelor reţelelor de distribuţie a agentului termic, cu montajul acestora numai în domeniul public, s-au determinat lungimile de traseu a reţelelor termice secundare care se reabilitează:

Tabel 38

Nr. Crt. Reţele termice secundare Lungime de traseu (m) 1 Reţele termice secundare aferente PT 82 715 2 Reţele termice secundare aferente PT 69 245

3 Reţele termice secundare aferente PT 88 411

4 Reţele termice secundare aferente PT 63 1489 5 Reţele termice secundare aferente PT 10A 166 6 Reţele termice secundare aferente PT 10B 173 7 Reţele termice secundare aferente PT 86 359 8 Reţele termice secundare aferente PT 89 273 9 Reţele termice secundare aferente PT 52 154 10 Reţele termice secundare aferente PT 84 245 11 Reţele termice secundare aferente PT 98 2391 12 Reţele termice secundare aferente PT 40 994

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

79

13 Reţele termice secundare aferente PT 41 686 14 Reţele termice secundare aferente PT 37 1020 15 Reţele termice secundare aferente PT 36 190 16 Reţele termice secundare aferente PT 75 860 17 Reţele termice secundare aferente PT 22 234 18 Reţele termice secundare aferente PT 45A 2270 19 Reţele termice secundare aferente PT PĂLTINIȘ 2305 20 Reţele termice secundare aferente PT 21 1525 21 Reţele termice secundare aferente PT 7C 920 22 Reţele termice secundare aferente PT 6 635 23 Reţele termice secundare aferente PT 72 595 24 Reţele termice secundare aferente PT 45 875 25 Reţele termice secundare aferente PT 35 365

Pe partea de construcţii, lucrările de reabilitare a reţelelor termice de distribuţie constau în:

• Menţinerea canalelor existente şi reamenajarea lor (scoaterea plăcilor de acoperire, curăţire), în vederea amplasării noilor conducte preizolate pe un pat de cel puţin 10 cm nisip, acoperirea lor cu nisip (cel puţin 10 cm peste generatoarea superioară a mantalei de protecţie a conductei preizolate), după care se va executa acoperirea cu pământ bine compactat (cel puţin 60 cm), pană la nivelul solului, aducându-se terenul la starea iniţială.

• Realizarea şanţului corespunzător pentru traseele noi, în vederea amplasării conductelor preizolate direct în pământ, cu respectarea tehnologiei specifice de montaj.

• Realizarea confecţiilor metalice de susţinere a suporţilor conductelor termice din interiorul subsolurilor blocurilor (acolo unde este cazul, funcţie de distanţa de la intrare în subsol și bucla de măsura și reglare) cu respectarea distanţelor maxim admise între acestea.

• Se vor reface căminele existente pentru asigurarea punctelor de golire și aerisire, precum și pentru amplasarea vanelor de secţionare. De asemenea vor fi construite cămine noi în funcţie de necesitate pentru realizarea punctelor de secţionare, dacă va fi cazul.

• Deșeurile rezultate în urma execuţiei lucrărilor vor fi sortate, transportate și depozitate la gropi de gunoi autorizate. Toate materiale metalice ce rezulta din înlocuirea conductelor vor fi predate beneficiarului.

• După terminarea lucrărilor se va reface structura drumurilor, aleilor, spaţiilor verzi, conform situaţiei iniţiale.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

80

Conductele preizolate vor fi prevăzute cu fire de semnalizare înglobate în izolaţia conductei conform SR EN 14419:2009.

Funcţiunile principale ale sistemului de supraveghere sunt următoarele:

‐ supravegherea continuă a nivelului umidităţii izolaţiei;

‐ detectarea timpurie a defectelor;

‐ localizarea automată a defectelor și semnalizarea acestora începând de la un conţinut de umiditate masic mai mic de 0,1%;

‐ înregistrarea datelor cu privire la avarie;

‐ disponibilizarea datelor menţionate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut că document oficial.

Sistemul de semnalizare va fi în conformitate cu SR EN 14419:2009.

Firele de detecţie incluse în izolaţia conductelor trebuie sa corespundă condiţiilor mecanice, termice şi chimice în timpul producţiei, montării şi operării conductelor preizolate. Firele de detecţie sunt situate paralel cu axa conductei pe toată lungimea acesteia şi au o distantă constantă intre ele, nu deteriorează impermeabilitatea izolaţiei în direcţia axială a conductelor preizolate.

Principiul de funcţionare în conformitate cu SR EN 14419:2009 se va baza fie pe măsurarea rezistenţei electrice, fie pe măsurarea impulsului reflectat (determină impedanţa electrică).

4. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

SUPRAFAŢA ŞI SITUAŢIA JURIDICĂ ALE TERENULUI CE URMEAZĂ A FI OCUPAT

Suprafeţele de teren ocupate de reţele termice de transport, respectiv de cele distribuţie ce se vor reabilita sunt:

- Reţele termice de transport: 16.040 m2;

- Reţele termice secundare: 50.078 m2;

- Suprafaţa totală: 66118m2.

Întreaga suprafaţă de teren ocupată de reţele termice în amplasamentul de pe planurile de situașie, conform documentelor prezentate de Municipiul Timișoara, este în intravilan și este de utilitate publică.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

81

CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul este situat din punct de vedere topografic în Câmpia Română. Altitudinea cea mai înaltă,situată în partea de nord, este de 95 m, iar cea mai scăzută este de 84 m.

Parametrii climatici

Municipiul Timișoara are o climă temperat continentală, caracterizată prin următoarele valori (după Monografia Geografică a României – zona Timișoara):

Regimul temperaturilor

 temperatura medie anuală: +10,6oC;

 temperaturile medii multianuale în luna ianuarie: -2,3 oC;

 temperaturile medii multianuale în luna iulie: +23,5 oC;

 temperatura maximă absolută: +41, 3 oC;

 temperatura minimă absolută: -35,3 oC.

Încadrarea din punct de vedere climateric, conform STAS 1907/1-97, plasează amplasamentul în zona II cu temperatura exterioară convenţională de calcul de -15oC, respectiv zona eoliană II.

Seismicitatea

Banatul este o regiune cu numeroase centre seismice grupate în două zone: una situată în partea de sud-est și cealaltă în apropierea Timișoarei. Teritoriul judeţului Timiș corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră.

Din punct de vedere al macro-zonării seismice, conform prevederilor normativului P100- 2013, amplasamentele se încadrează în următoarele categorii:

 acceleraţia terenului având IMR=225 ani, este ag= 0,02g

 perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns, Tc = 0,7 sec

Încărcări date de zăpadă

Încărcarea din zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR=50 ani: 1,5 kN/mp, conform CR1-1-3-2012.

Regimul vânturilor

Vânturile dominante sunt din direcţia vest (îndeosebi nord-vest în timpul verii și sud-vest în perioada iernii).

Adâncimea de îngheţ

Adâncimea maximă de îngheţ este cuprinsă în intervalul: 0,60 – 0,70 m de la cota terenului natural.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

82

Categoria de importanţă a clădirii

Conform HG 766 din 1997 şi a regulamentului din 21.11.1997 privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei, obiectivul se încadrează în categoria “C” (normală).

STUDIU TOPOGRAFIC

Folosindu-se integral pentru reţele termice secundare, traseele și dacă este posibil canalele termice existente, nu este necesar studiu topometric. Totuși, pentru că în cazul reţelelor termice secundare pentru scoaterea conductelor de distribuţie din subsolul blocurilor în zone de utilitate publică (pe alei și spaţii verzi dintre blocuri) s-au efectuat măsurători topometrice care sunt prezentate în partea desenată a prezentului studiu. La faza de Proiect Tehnic și Detalii de execuţie se vor face măsurători topografice care vor fi reactualizate la faza de „As-built” conform execuţiei.

ASIGURAREA CU UTILITĂŢI

Reţelele termice primare și secundare, făcând parte dintr-un sistem și fiind folosite la transportul unor fluide purtătoare de căldură, nu necesită utilităţi, toate utilităţile necesare funcţionării întregului sistem se asigură la sursele de producere a energiei termice (CET Centru si CET Sud) și la punctele termice.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

a. Emisii în aer

Datorita eficientei scăzute a sistemului de transport și distribuţie ca urmare a pierderilor mari în acest sistem (peste 28,8% din cantitatea produsă în sursă și introdusă în sistem), se generează în sursă o cantitate mai care de CO2 decât cea normală, aceasta având impact negativ asupra schimbărilor climatice. La această dată, valorile limită a emisiilor(VLE) de substanţe poluante evacuate în atmosferă cu gazele de ardere, trebuie să se încadreze in prevederile HG 440/2010, dar conform directivei 2010/75/CE, de modificare a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, începând 01.01.2016, instalaţiile mari de ardere din centralele aparţinând Compania Locală de Termoficare COLTERM SA, care reprezintă sursele de producere a energiei termice pentru sistemul centralizat de alimentare cu căldura din Municipiul Timișoara, funcţie de mixtul de combustibil ars (lignit+gaze naturale/ gaze naturale+păcură), trebuie să se încadreze în următoarele valori limita (VLE) a concentraţiilor de emisii:

a) CET Centru

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

83

Tabel 39

Putere termică (MWt)

Substanţa poluantă

VLE (la un conţinut de 3 % O2 in gazele reziduale)

Gaze naturale

VLE (la un conţinut de 3 % O2 în gazele reziduale ) păcură

HG.440 /2010

Directiva 2010/75/CE

Conf. reabi-

litarilor

HG.440 /2010

Directiva 2010/75/CE

Conf. reabi-

litarilor -IMA1 si IMA2 (ardere gaze naturale) 58

MWt

-IMA 3, IMA 4 si

IMA 5 (ardere gaze naturale si

păcură) 116,3 MWt

pulberi mg/ Nmc 5 5 3 100 25 100

SO2 mg/Nmc 35 35 35 1700 250 1700

NOx mg/Nmc 300 100 200 450 200 450

Din analiza valorilor limită prezentate mai sus și cele pentru care au fost reabilitate CAF 2 și 4 în etapa I a proiectului, rezultă că începând cu anul 2016 nici un cazan de apă fierbinte (CAF) din CET Centru nu se mai conformează cerinţelor. În această situaţie. rezultă cu claritate necesitatea executării unor lucrări de conformare, și anume:

- montarea unei instalaţii de injecţie uree, comună tuturor cazanelor, ţinând seama și de faptul că nu vor funcţiona niciodată simultan toate din lipsă de debit de apă de reţea și pentru faptul că necesarul de consum de căldură nu impune acest lucru.

- pentru reducerea concentraţiei de SO2, datorită valorii investiţiei și a consumurilor de utilităţi aferente unei desulfurări, singura soluţie viabilă este înlocuirea păcurii, care oricum este un combustibil de rezervă care se consumă numai când este scăzută presiunea gazelor naturale, cu combustibil lichid ușor (CLU) cu conţinut de S<0,2% și conţinut de N2<0,2%.

b) CET Sud

Tabel 40

Putere termică (MWt)

Substanţă poluantă

VLE (la un conţinut de 3 % O2 în gazele reziduale)

lignit

VLE (la un conţinut de 3 % O2 în gazele reziduale )

gaze naturale HG. 440 /20 10

Directiva 2010/75/C

E

Conf.reabilitar e

Et.I proiect

HG.44 0

/2010

Directiva 2010/75/C

E

Conf.reabilitar e

Et.I proiect

-IMA6 (ardere lignit și

pulberi mg/ Nmc 100

25 25 5 5 5

SO2 142 250 250 35 35 35

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

84

gaze naturale)

244,2 MWt MWt

-IMA 7 (ardere lignit și

gaze natutale)

232,6 MWt

mg/Nmc 3 NOx

Mg/Nmc 200 200 200 100 100 100

NOx mg/Nmc

600 200 Nereabilitat 300 100 Nereabilitat

În cazul CET Timișoara Sud, IMA 7 (cazane de abur nr. 1, 2, 3) se va putea conforma noilor valori pentru concentraţiile de NOx si SO2 chiar și începând cu anul 2016, dar instalaţiile de arde aferente IMA 6 (CAF 1 și 2) nu se pot încadra în valorile impuse de Directivă. fiind necesare lucrări pentru conformare. Pentru executarea unor lucrări cu o valoare a investiţiei minimă în condiţiile în care în general un CAF înlocuiește un cazan / 2 cazane de abur, se poate solicita aprobare pentru mărirea capacităţii IMA 7, adică un CAF să evacueze gazele prin același canal/coș de fum cu cele trei cazane de abur și deci utilizându-se instalaţia de desulfurare aferentă cazanelor de abur, iar pentru reducerea concentraţiei de NOx la acest CAF se va realiza instalaţia de injecţie uree, legându-se din instalaţia care s-a montat în cadrul etapei I a proiectului pentru cele 3 cazane de abur. Pentru cel de al 2- lea CAF, ţinând seama de mărimea consumului de energie termică care va scădea permanent în urma măsurilor de izolare termică a clădirilor și a creșterii temperaturii exterioare, nu se justifică executarea de lucrări de conformare, acesta trebuind retras din exploatare.

Reducerea pierderilor în reţele de transport și distribuţie conduce la reducerea consumului de combustibil în sursă/CET și deci a cantităţilor de emisii de SO2, NOx, PM și CO2, adică a impactului asupra mediului.

Stabilirea reducerii cantităţii de emisii ca urmare a realizării lucrărilor din etapa II s-a făcut pornind de la valorile limită prevăzute de Directiva 2010/75/CE.

Prin realizarea investiţiei de reabilitare a reţele de transport și distribuţie ce fac obiectul acestui studiu, pierderile în reţele în anul 2016 (după reabilitare), comparativ cu anul 2015, se reduc cu 35057 Gcal/an (146,78 TJ/an). Ţinând seama de modul de acoperire a curbei de sarcină, în condiţiile în care nu se mai pot utiliza CAF-urile din CET Sud cu funcţionare pe lignit și gaze naturale, pentru că nu se conformează normelor de mediu, rezultă că reducerea pierderilor conduce la scăderea producţiei în CET Centru care consumă gaze naturale și deci implicit la reducerea consumului de gaze naturale. La un randament de producere a energie termice pe gaze naturale în CET Centru de 91%, rezultă o economie de gaze naturale de 4532,36 mii mc gaze naturale, cu o putere calorifică de 8500 kcal/1000 mc (35057 Gcal x129,28 mc/Gcal x

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

85

10 -3). Cantităţile de emisii de gaze cu efect de seră și alţi poluanţi care se reduc ca urmare a scăderii consumului de combustibil datorită reducerii pierderilor de căldură în reţele termice se prezintă astfel:

Tabel 41

Specificaţie U.M Cantitate redusă Reducere pierderi în reţelele termice Gcal/an -35057 Randament de producere a energiei termice în CET Centru % 91

Reducere consum de gaze naturale Tj - 161,3 Mii Nmc -4532,36

Gaze cu efect de seră (CO2) t/an -16152 Dioxid de azot (NOx) t/an -12,23 Bioxid de sulf (SO2) t/an -2,85 Pulberi t/an -0,403

Cantităţile de mai sus s-au calculat pe baza cantităţii de combustibil și a factorilor de emisie pentru fiecare poluant (Qpoluant [t]= Q combustibil [Tj] x FE [tCO2/Tj]).

Cantitatea de căldură conţinută de combustibil este de:

- gaze naturale: 161,3 [Tj] = (4532,36 mii Nmc x 8,5*4,1868 x10-3 Tj/Gcal)

În stabilirea factorilor de emisii pentru NOx , SO2, respectiv pulberi s-a ţinut seama că s- au implementat soluţii BAT în cadrul lucrărilor din etapa I a proiectului.

Factorii de emisie utilizaţi în calculul reducerii emisilor de NOx, SO2 și pulberi ca urmare a reducerii pierderilor de căldura în retele termice și ca urmare a evitării debranţărilor ca urmare a realizării lucrărilor propuse au fost preluate din ghidul EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Program/European Environmental Agency) - 2013, anexa D, tabel D2,D3 și respectiv D1, ţinând seama de data implementării măsurilor de reducere a emisiilor.

Tabel 42

Specificatie UM Capacitate

Inainte de anul 2013

Dupa anul 2013

Sursa Sursa

VLE conform Directiva 2010/75/CE (mg/Nmc gaze arse uscate cu continut O2=6% pentru carbune si O2=3% pentru gaze naturale)

Cazane abur din CET Sud cu functionare pe carbune

MWt 81,4/cazan 244,3/cos LCPD existent

BREF exis tent

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

86

Calculul cantităţii de emisii reduse ca urmare doar a reducerii pierderilor în reţele termice este prezentată mai jos.

 Arderea gazelor naturale:

 pentru calculul cantităţii de gaze cu efect de seră: FE= 56,1 [tCO2/Tj], conform anexa VI la regulamentul 2012/601/CE, privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE;

Cantitate CO2 = 9043 t CO2 (161,3 [Tj] x 56,1 [t CO2/Tj])

 pentru calculul cantităţii de NOx: FE = 42,5 [g/Gj] , sursa fiind ghidul EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Program/European Environmental Agency) - 2013, anexa D, tabel D2;

Cantitate NOx = 6,85 t (161,3 [Tj] x10 3 x 42,5 [g/Gj] x 10-6 )

NOx

(g/Tj combustibil ars)

217,4 108,7 200

SO2 (g/Tj combustibil ars

724,5 144,9 250

Pulberi (g/Tj combustibil ars

36,2 10,9 25

Cazane apa fierbinte cu funcţionare pe carbune

MWt 116,3/cazan 232,6/cos LCPD existent

Nu mai pot functiona deoarece nu au fost implementate masurile de reducere emisii

NOx

(g/Tj combustibil ars

217,4

S02 (g/Tj combustibil ars

724,5

Pulberi (g/Tj combustibil ars

36,2

Cazane apa fierbinte cu functionare pe gaze naturale si ocazional CLU

MWt 58,1 si 116,3

LCPD existent

LCPD nou

NOx

(g/Tj combustibil ars

85 42,5 100

S02 (g/Tj combustibil ars

9,9 9,9 35

Pulberi (g/Tj combustibil ars

1,4 1,4 5

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

87

 pentru calculul cantităţii de SO2: FE = 9,9[g/Gj], sursa fiind ghidul EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Program/European Environmental Agency) - 2013, anexa D, tabel D3;

Cantitate de SO2 = 1,596 t (161,3 [Tj] x10 3 x 9,9[g/Gj] x 10-6 )

 pentru calculul cantităţii de pulberi: FE = 1,4 [g/Gj], sursa fiind ghidul EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Program/European Environmental Agency) - 2013, anexa D, tabel D1;

Cantitate pulberi: 0,226 t (163,1[Tj] x103 x 1,4 [g/Gj] x 10-6 )

Ţinând seama de prevederile Directivei 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE privind comercializarea emisiilor de gaze cu efect de seră (respectiv reducerea graduală a certificatelor alocate gratuit pentru energia termică pentru populaţie), rezultă că pe lângă reducerea impactului asupra mediului prin reducerea cantităţii de gaze cu efect de seră se reduce și impactul asupra costului și preţului energiei termice, pentru că operatorul Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. nu va mai trebui să cumpere pentru conformare cantitatea de 9043 t CO2. De asemenea, nu va mai trebui să platească la fondul de mediu sumele aferente cantităţilor de NOx de 6,85 t/an, SO2 de 1,596 t/an și pulberi 0,226 t/an, reduse, comparativ cu situaţia înainte de realizarea proiectului.

Pe perioada executării lucrărilor de reabilitare a reţelelor de transport și distribuţie sursele de poluare vor fi:

‐ zgomotul și vibraţiile produse de utilajele de execuţie;

‐ emisii fugitive de praf provenite din manipularea materialelor și din alte activităţile de montaj specifice (ex. taiere, șlefuire, perforare etc.).

‐ emisiile de bioxid de carbon produs de utilajele de execuţie care folosesc motoare cu ardere internă (ex. camioane, excavatoare etc.), sau de mici echipamente (aparate de sudură cu flacără oxiacetilenică).

Datorită faptului că sursele acestor emisii nedirijate, cu înălţimi reduse, sunt aflate în general aproape de nivelul solului, zona de impact maxim a acestora va fi în general extrem de restrânsă şi va fi reprezentată de zonele în care vor fi reabilitate tronsoanele de reţele termice primare și secundare care fac obiectul proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a”.

Valorile concentraţiilor poluanţilor generaţi ca urmare a lucrărilor pentru înlocuirea conductelor (pulberi din manevrarea pământului și altor materiale pulverulente și emisii de la utilaje și mijloacele de transport) vor scădea rapid odată cu creşterea distanţei faţă de zonele în care vor fi reabilitate tronsoanele de reţele termice primare și secundare.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

88

Chiar dacă lucrările de reabilitare a tronsoanelor de reţele termice primare și secundare care fac obiectul proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” se desfășoară în intravilanul municipiului Timișoara (zone cu receptori sensibili), impactul asupra calităţii aerului va fi redus, va avea loc la nivel local și va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor la tronsoanele respective. De asemenea, schimbarea în timp a poziţiei surselor de emisie (datorită schimbării zonei de lucru) va determina un impact local neglijabil pe termen lung şi o probabilitate scăzută de apariţie a unor valori mari ale concentraţiilor pe termen scurt.

b. Emisii în apa

Din reţelele termice, nici în perioada de exploatare și nici în perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare, nu vor fi generate ape uzate.

Trebuie menţionat că, în caz de intervenţii, reparaţii, reabilitare reţelele termice primare și secundare, acestea se vor goli în sistemul de canalizare al Municipiului Timișoara. Apa din reţea este dedurizată și degazată, încadrându-se în valorile limită ale indicatorilor de calitate pentru evacuarea apelor în sisteme de canalizare.

Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de fluid din reţele se reduce și debitul de apă de adaos care se face în CET-uri și puncte termice pentru completarea pierderilor, astfel ca se diminuează cantitatea de apă evacuată atât cu cantitatea pierdută cât și cu cantitatea folosită în CET-uri în procesul de tratare/dedurizare al apei de adaos. Reducerea pierderilor de fluid este estimată la circa 103.000 m3/an. Astfel, debitul evacuat în canalizare se reduce cu 113.000 m3/an. De asemenea, se reduce cantitatea de energie electrică consumată de pompele de adaos in reţeaua termică primară cu 105 MWh.

c. Emisii în sol

Pe perioada executării lucrărilor de înlocuire a tronsoanelor de reţea termică primară și secundară care fac obiectul Etapei a II-a a proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană”, formele de impact identificate asupra solului și subsolului pot fi:

- înlăturarea stratului de sol vegetal și pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

89

- deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de maxim 1,5 m prin săparea de șanțuri pentru înlocuirea conductelor și săparea de noi șanțuri pentru devierea anumitor tronsoane de rețea termică secundară (mutarea de pe domeniul privat pe domeniul public, mutarea din subsolurile blocurilor în exteriorul blocurilor);

- deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol.

Deși se va produce o ocupare provizorie a terenului pentru realizarea lucrărilor, impactul este considerat unul minim, reconstrucţia ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie. Precizăm că nu vor fi suprafeţe de teren ocupate definitiv ca urmare a reabilitării tronsoanelor de reţea termică primară și secundară care fac obiectul proiectului.

Solul vegetal (fertil) decopertat va fi depozitat separat de solul care va rezulta din săparea șanţurilor, fie în cadrul organizării de șantier, fie în altă locaţie stabilită de comun acord cu autorităţile locale și va fi utilizat la finalizarea lucrărilor pentru reconstrucţia ecologică a zonelor. De asemenea, solul care va rezulta din săparea șanţurilor va fi depozitat, fie în cadrul organizării de șantier, fie în altă locaţie stabilită de comun acord cu autorităţile locale și va fi utilizat după montare noilor conducte la umplerea șanţurilor, în vederea aducerii terenului la starea iniţială.

Activităţile specifice şantierului implică manipularea unor substanţe poluante pentru sol şi subsol. În categoria acestor substanţe trebuie incluşi carburanţii, pulberile antrenate de apele din precipitaţii şi/sau curenţii de aer etc. Aprovizionarea, depozitarea şi alimentarea utilajelor cu carburanţi reprezintă activităţi potenţial poluatoare pentru sol şi subsol, în cazul pierderilor de carburant şi infiltrarea acestuia în teren.

O altă sursă potenţială de poluare dispersă a solului şi subsolului este reprezentată de activitatea utilajelor în zonele de lucru. Utilajele, din cauza defecţiunilor tehnice, pot pierde carburant şi ulei. Neobservate şi neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului şi subsolului.

Având în vedere cele menţionate anterior, impactul global asupra solului și subsolului pentru perioada de realizare a investiţiei, poate fi caracterizat ca fiind moderat, pe termen scurt, local ca arie de manifestare, cu efecte reversibile.

d. Zgomot

Se apreciază că lucrările de reabilitare a tronsoanelor de reţele termice primare și secundare care fac obiectul proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” vor constitui o sursă de poluare fonică locală pe de o parte datorită realizării propriu-zise a lucrărilor de reabilitare, iar pe de

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

90

altă parte datorită transportului materialelor. Aceste surse se vor suprapune peste fondul existent în intravilanul municipiului Timișoara (trafic).

Lucrările de reabilitare vor implica folosirea de utilaje (excavatoare, polizoare, aparate de tăiat, compactoare, etc) și mijloace de transport (camioane) care, prin deplasările lor, provoacă zgomot şi vibraţii. Aceste utilaje și mijloace de transport generează între 75dB(A) și 90dB(A) în regim normal de funcţionare. În aceste condiţii, nivelul de zgomot generat poate depăși cu maxim 35 dB(A), în anumite perioade de lucru, în timpul zilei, valoarea limită de 55 dB(A) impusă de Ordin nr. 119/2014 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei (nivel de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol).

În condiţiile în care lucrările de reabilitare se vor desfășura numai în cursul zilei, valoarea limită de 45 dB(A) impusă de Ordinul nr. 119/2014 în timpul nopţii (23ºº – 7ºº) va fi respectată.

e. Deșeuri și gestionarea deșeurilor

Categoriile de deșeuri care vor rezulta ca urmare a realizării lucrărilor de reabilitare a tronsoanelor de reţele termice primare și secundare care fac obiectul proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II- a” precum și modul lor de gestionare este prezentat în cele ce urmează:

- resturi vegetale rezultate de la curățarea spațiilor verzi în vederea realizării lucrărilor de reabilitare care vor fi transportate la o stație de compostare din vecinătatea Municipiului Timișoara;

- deșeuri de asfalt rezultate de la îndepărtarea sistemului rutier în vederea realizării lucrărilor de reabilitare care vor fi transportate la o stație de preparate asfalt din vecinătatea Municipiului Timișoara pentru introducerea lui în procesul de fabricație;

- pământ rezultat din săparea șanțurilor pentru înlocuirea conductelor va fi transportat în cadrul organizării de șantier sau într-o locație stabilită de comun acord cu autoritățile locale și ulterior va fi retransportat în zonele de lucru pentru realizarea umpluturilor; pământul vegetal se va depozita separat de restul pământului pentru umplutură și se va utiliza în vederea aducerii terenului la starea inițială în zonele cu spații verzi; dacă pământul rezultat din săpăturile necesare înlocuirii conductelor va fi în cantitate mai mare decât necesarul pentru realizarea umpluturilor, acesta va fi transportat in locurile indicate de către beneficiar;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

91

- deșeuri de beton rezultate de la îndepărtarea sistemului rutier/aleilor, în vederea realizării lucrărilor de reabilitare, precum și de la reabilitarea canalelor termice și căminelor de vizitare care vor fi transportate la un depozit de deșeuri municipale;

- deșeuri de materiale izolante (vată minerală, carton asfaltat) rezultate de la demontarea conductelor care vor fi transportate la un depozit autorizat pentru acest tip de deșeuri;

- deşeuri metalice rezultate de la demontarea conductelor (țevi și armături) care se vor transporta la depozitul operatorului (Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A.) și se vor preda pe baza de proces-verbal de predare-primire;

- deşeuri de lemn rezultate de la realizarea cofrajelor pentru noile cămine de vizitare și reabilitarea canalelor termice care vor fi reutilizate;

- deșeuri menajere rezultate de la angajații care vor realiza lucrările de reabilitare care vor fi transportate la un depozit de deșeuri aferent Municipiului Timișoara.

Cantităţile de deșeuri rezultate în urma reabilitării sunt:

Tabel 43

Deșeu Cod deșeu U.M. Cantitate Resturi vegetale 20 02 01 mc 27,28

Deșeuri asfalt 17.03.02 mc 3928 Pământ din care: - pământ vegetal 17.05.04

mc mc

19096 290

Deșeuri de beton / balast 17.01.01 mc 9820 Deșeuri materiale izolante 17 06 04 mc 4303

Deșeuri metalice 17.04.07 t 2446 Deșeuri menajere 20 03 01 t 21,6

În ceea ce priveşte deşeurile rezultate de la reparaţiile curente la echipamente, utilaje, mijloace de transport utilizate pentru execuţia lucrărilor (uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri metalice) acestea nu vor rezulta în zonele lucrărilor deoarece echipamentele, utilajele, mijloacele de transport vor fi aduse în zonele lucrărilor în stare bună de funcţionare, iar reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic şi de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum şi reparaţiile curente vor fi realizate numai în ateliere autorizate sau în atelierul specializat din cadrul organizării de şantier, iar deșeurile rezultate vor fi colectate selectiv și valorificate/eliminate conform legislaţiei în vigoare.

Toate categoriile de deșeuri vor fi colectate selectiv, în containere, și eliminate zilnic din zonele de lucru.

Antreprenorul general al lucrărilor va trebui să încheie contracte cu operatorii de salubritate locali sau cu agenţi economici în vederea eliminării și valorificării deșeurilor generate.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

92

La sfârşitul săptămânii se vor aloca 2 ore pentru curăţenia zonelor de lucru și eliminarea de pe amplasament a deşeurilor generate.

MANAGEMENTUL RISCURILOR INDUSTRIALE

a. Managementul riscurilor tehnice/tehnologice

Lista actelor normative aplicabile în scopul reducerii/eliminării riscurilor tehnice/tehnologice:

‐ Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;

‐ HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările și completările ulterioare (HGR nr. 675/2002, HGR nr. 1231/2008);

‐ HGR nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii;

‐ HGR nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările și completările ulterioare (HGR nr. 1168/2005);

‐ Ordinul Ministrului Economiei și Finanţelor nr. 2969/2008: Lista standardelor române care adopta standardele europene armonizate, ale căror prevederi se refera la echipamente sub presiune;

‐ Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările și completările ulterioare (HGR nr. 1407/2008);

‐ HGR nr.752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor și sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu modificările și completările ulterioare (HGR nr. 461/2006);

‐ Hotărârea Guvernului României nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (Anexa 1 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești – NTPA 011/2002. Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor și direct în staţiile de epurare, NTPA 002/2002. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate și orășenești în receptorii naturali – NTPA 001/2002), cu modificările și completările ulterioare;

‐ OGR nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente și instalaţii tehnologice industriale;

‐ Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea OUG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente și instalaţii tehnologice industriale;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

93

‐ Ordinul Ministrului Industriei și Comerţului nr. 323/2000 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrărilor de montaj;

‐ PE (Prescripţie Energetică) 224/1989 – Normativ pentru proiectarea instalaţiilor termomecanice ale termocentralelor;

În conformitate cu „Normativul privind alimentarea cu energie termică a consumatorilor industriali, agricoli şi urbani” – PE 212/87, consumatori alimentaţi cu căldură din prezentul proiect se încadrează în grupa C, categoria a lll-a, pentru care se admit întreruperi de pană la 12 ore, respectiv se admite limitarea cantităţii de căldură livrată cu până la 50% pe durata remedierii sau a manevrelor necesare înlăturării consecinţelor defecţiunii. În cazul consumatorilor de faţă, întreruperea furnizării căldurii nu conduce la deteriorări de echipamente sau pierderi de producţie, astfel încât, în conformitate cu prevederile „Normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionarea instalaţiilor energetice” – PE 013/94 nu este necesar un calcul al indicatorilor de siguranţă. Reţelele prin care se alimentează consumatorii se încadrează intr-un sistem centralizat prevăzut cu scheme de protecţie la depăşiri accidentale de parametri şi scheme de dotare cu aparate pentru supravegherea şi controlul funcţionării reţelelor în regim normal şi de avarie, în scopul măririi siguranţei în funcţionare.

Factorii de risc tehnic/tehnologic asupra reţelelor termice

o Defectarea pompelor de termoficare urbană;

o Incompatibilităţi între echipamentele nou prevăzute și sistemele existente;

o Fisurarea conductelor de transport;

o Întreruperea alimentării cu energie electrică a pompelor de termoficare/ circulaţie pentru încălzire din PT-uri;

o Blocarea armăturilor;

o Blocare supape/dispozitive de siguranţă (închizător hidraulic);

o Metode de proiectare neadecvate;

o Proiectare fără respectarea Prescripţiilor Tehnice în vigoare;

o Achiziţionarea de elemente preizolate necorespunzătoare parametrilor de funcţionare impuse;

o Achiziţionarea de elemente preizolate neagrementate sau cu alte caracteristicii decât cele prevăzute în proiectul tehnic sau/și detalii de execuţie;

o Nerespectarea tehnologiei de montaj a sistemului preizolat;

o Execuţia sudurilor de către sudori neautorizaţi pentru procedeul impus;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

94

o Utilizarea de utilaje și echipamente pentru sudură necorespunzătoare din punct de tehnic;

o Nerespectarea instrucţiunilor producătorului de montare a compensatorilor tip „one- time”;

o Manevre greșite de golire a reţelei (fără deschiderea aerisirilor), ceea ce conduce la fenomenul de „vidare” și „sugere” a conductelor.

o Neefectuarea verificărilor sudurilor în conformitate cu proiectul;

o Neefectuarea probelor de presiune și etanșare conform prevederilor proiectului.

Măsurile de prevenire a riscurilor

o Respectarea normativelor de proiectare și a prevederilor legale în faza de proiectare, operare și reparaţii;

o Respectarea proiectului din punct de vedere al detaliilor de execuţie și a caracteristicilor de calitate stabilite între acesta și producătorul elementelor sistemului preizolat;

o Verificarea și menţinerea în funcţiune a funcţiei AAR „anclanșarea automată a rezervei” la pompele de termoficare din CET Sud și CET Centru.

o Verificarea dispozitivelor de siguranţă din reţeaua de transport conform reglementărilor ISCIR;

o Execuţia manevrelor în reţele termice în conformitate cu instrucţiunile de lucru și manualele de operare ale executantului lucrării de reabilitare, manuale ce trebuie verificate și însușite de către operatorul reţelei.

o Execuţia lucrărilor de reabilitare cu personal calificat și sudori autorizaţi.

o Folosirea unor echipamente de sudură corespunzătoare din punct de vedere tehnic și adaptate tipului și procedeului de sudură aplicat.

o Efectuarea verificărilor și probelor prevăzute în proiectul tehnic în Planul Calităţii.

o Efectuarea anuală a probei de presiune a reţelei termice de transport.

b. Managementul riscurilor la incendiu

Acte normative aplicabile

‐ Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

‐ Ordinul Ministrului Administraţiei și Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normei generale de apărare împotriva incendiilor;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

95

‐ Ordinul Ministrului Administraţiei și Internelor nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecţia civilă;

‐ HGR nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu;

‐ Hotărârea Guvernului nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea incendiilor;

‐ Ordinul nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor – DGPSI – 005;

‐ PE 009/1993 – Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul și distribuţia energiei electrice și termice;

‐ Normativ pentru prevenirea și stingerea incendiului pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii și instalaţii – indicativ C300-1994.

‐ PE 006/1981 – Instrucţiuni generale de protecţie a muncii pentru unităţile MEE.

‐ PE 013/1994 – Normativ privind metodele şi elementele de calcul a siguranţei în funcţionarea instalaţiilor energetice.

‐ PE 215/1974 (cu modificările 1/1979, 2/1985, 3/1993) – Regulament privind exploatarea şi întreţinerea reţelelor de termoficare;

‐ P118 -1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor și MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P 118/99 – Siguranţa la foc a construcţiilor;

‐ PE 204/90 – Instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea punctelor termice.

Factori de risc

În timpul exploatării reţelelor termice nu există risc de incendiu. În perioada execuţiei lucrărilor de reabilitare, factorii de risc de incendiu pot fi următorii:

 manipularea produselor inflamabile (diluanţi, vopsele etc.);

 executarea lucrărilor de sudură;

 manipularea necorespunzătoare a combustibilului pentru utilajele din dotare;

 factorul uman prin nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor.

Măsuri de prevenire a riscurilor:

 menţinerea curăţeniei la locurile de muncă;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

96

 îndepărtarea eventualelor resturi de soluţii inflamabile;

 alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face numai la staţii de alimentare special amenajate;

 instruirea periodică a personalului de execuţie privind riscurile existente și măsurile de intervenţie în caz de incendiu;

 execuţia lucrărilor se va organiza astfel încât să nu se blocheze căile de acces necesare pentru intervenţie în caz de incendiu.

c. Managementul riscurilor de accidentare și a bolilor profesionale

Acte normative aplicabile

‐ Legea 319 din 14.07.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

‐ Hotărârea Guvernului nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006;

‐ Hotărârea Guvernului nr. 300 din 02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;

‐ Hotărârea Guvernului nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă;

‐ Hotărârea Guvernului nr. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă;

Factori de risc

 Neutilizarea de către personal a echipamentului individual de protecţie și alte mijloace de protecţie acordate personalului;

 Nerespectarea instrucţiunilor și normelor de protecţia muncii specifice locului de munca;

 Utilizarea de echipamente tehnice necorespunzătoare din punct de vedere al prevederilor din normele, standardele și din alte reglementari referitoare la protecţia muncii;

 Nerespectarea instrucţiunilor de exploatare a instalaţiilor și a tehnologiilor de lucru specifice;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

97

 Desfășurarea activităţii fără autorizaţie din partea inspectoratului teritorial de muncă, pentru funcţionarea unităţii în condiţiile legii din punct de vedere al sănătăţii și securităţii în muncă;

 Lipsa măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice de securitate a muncii, corespunzător condiţiilor de muncă și factorilor de mediu specifici locului de muncă sau nerespectarea acestora;

 Neelaborarea de reglementări proprii pentru aplicarea normelor de protecţia muncii, corespunzător condiţiilor specifice de desfășurare a activităţii la locul de muncă;

 Lipsa de instruire a personalului privind măsurile tehnice, sanitare și organizatorice ce trebuie aplicate pentru conformitatea cu prevederile legii în domeniul sănătăţii și securităţii în muncă și a riscurilor la care se expun la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire necesare;

 Angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prevăzute în mod expres prin normele de sănătate și securitate în muncă, condiţii speciale de autorizare;

 Personalul nu primește materialele igienico-sanitare, corespunzătoare locului de muncă și pe cele necesare pentru intervenţie în cazul unui accident.

 Lipsa controalelor medicale ale personalului.

 Folosirea de schele necorespunzătoare la execuţia lucrărilor de montaj;

 Circulaţie în zonele cu sarcini ridicate în cârligul instalaţiilor de ridicat;

 Circulaţia pe podeste cu urme de ulei sau motorină;

 Legarea necorespunzătoare a sarcinilor la dispozitivele de ridicat, sau folosirea unor cabluri de legătură neconforme.

Măsuri de prevenire a riscurilor:

Pe perioada de operare se vor respecta toate reglementările interne / instrucţiunile / procedurile de operare existente la operatorul Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A. Timișoara, specifice sistemului de reţele termice.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare se vor lua următoarele măsuri:

 Toate operaţiile se vor face sub conducerea directă a responsabilului lucrării.

 Se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă pericol de accidentare;

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

98

 Se vor efectua instructaje cu personalul implicât în realizarea lucrărilor astfel încât să se cunoască riscurile și masurile de prevenire pentru fiecare meserie și loc de muncă;

 Cablurile de legare trebuie să corespundă sarcinii care se ridică;

 Sarcinile se vor lega la dispozitivul de ridicat numai de către muncitorii instruiţi în acest scop și numiţi prin decizie drept ”legători de sarcină”;

 Se va controla în timpul ridicării și deplasării sarcinii:

o stabilitatea (echilibrul) sarcinii;

o îmbinările cablurilor;

o eventualele tendinţe de alunecare a legăturilor;

o balans al sarcinii.

 Se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă posibilitatea de accidentare;

 Nu se va lucra sub sarcină ridicată în cârligul instalaţiilor de ridicat;

 Personalul va folosi echipamentul individual de protecţie din dotare, adecvat meseriei pe care o execută;

 Se vor lua măsurile necesare în cazul lucrărilor cu foc deschis și tăierea cu flacără;

 Lucrările de sudură vor fi efectuate de sudori autorizaţi conform prescripţiilor tehnice ISCIR în vigoare;

 Se va interzice accesul persoanelor străine în zonele de montaj sau exploatare;

 Se va asigura însușirea temeinică de către întregul personal a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale;

 În fiecare loc de muncă se vor afișa instrucţiuni cu prevederile care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale, precum și interdicţiile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunzătoare de lucru.

 Se vor monta platforme și podeţe de acces peste canalele deschise la intrările în scările de bloc/locuinţe;

 Toate canalele termice deschise vor fi împrejmuite cu benzi de avertizare, iar pe perioada de noapte vor fi semnalizate luminos.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

99

EGALITATEA DE ȘANSE

Reabilitarea reţelelor termice ce face obiectul prezentului studiu asigură egalitatea de șanse a tuturor locuitorilor municipiului racordaţi/ care se pot racorda la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, prin aceea că vor avea asigurat un serviciu de alimentare cu energie termică, sigur, la preţuri suportabile, astfel încât să aibă confortul termic funcţie de necesităţile acestora.

În ceea ce privește prezentul proiect, ca principiu de elaborare, implementare, management și identificare a grupurilor ţintă, va asigura în toate etapele sale egalitatea de șanse și egalitatea de gen, luându-se în considerare toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nicio deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică contagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu care are că scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

Principiul egalităţii de șanse este respectat în cadrul acestui proiect în toate fazele sale de derulare, astfel:

 În faza de implementare a proiectului, va fi luată în considerare egalitatea de șanse atât la nivelul constituirii echipei de proiect, cât și în ceea ce priveste implicarea resurselor umane în diferite momente de derulare a proiectului;

 În ceea ce priveste managementul proiectului, în stabilirea echipei de management vor fi utilizate aceleași criterii de competență pentru selecție, urmărindu-se pe cât posibil realizarea unui echilibru între numărul de barbați și femei participanți;

 În stabilirea grupurilor țintă ale proiectului, s-au luat în considerare toți cetațenii, indiferent de etnie, sex, religie, dizabilităţi, vârstă. De rezultatele implementării proiectului vor putea beneficia toate aceste categorii de populație, fără discriminare și fără a li se îngrădi în vreun fel drepturile și libertățile fundamentale.

 În atribuirea contractelor de achiziții publice ce se vor încheia pentru execuția proiectului, se vor respecta principiile de nediscriminare, tratament egal, transparență, conform OUG 34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Aceste principii de egalitate, nediscriminare și transparență în faza de achiziții sunt repectate prin aceea că la procedurile de contractare ce se vor organiza, vor putea participa toate persoanele fizice și juridice care îndeplinesc prevederile legislației române și europene în domeniul achizițiilor publice. Pe parcursul pregătirii și desfășurării procedurilor de contractare, egalitatea de șanse se va manifesta prin:

- În elaborarea caietelor de sarcini, se respectă principiul neutralităţii

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

100

tehnologice astfel că nu se vor face referiri la producători sau mărci ale echipamentelor/materialelor necesare pentru implementarea proiectului.

- Criteriile de calificare a ofertanţilor la procedurile de contractare (licitaţii, cererii de ofertă etc.) nu vor fi restrictive și vor ţine seama numai de natura și complexitatea contractului ce urmează a se încheia. Acestea vor fi publice;

- Toata documentatia de atribuire aferentă achiziţiilor prevăzute prin proiect vor fi făcute public pe SEAP (www.e-licitaţie.ro), astfel încât toţi operatorii care îndeplinesc condiţiile vor avea acces la informaţie.

- În cazul primirii de clarificări asupra documentaţiei, Autoritatea Contractantă (Municipiul Timișoara) va face public pe SEAP răspunsurile la clarificări.

- Pentru evaluarea ofertelor se va întruni o Comisie de evaluare, pentru evaluarea obiectivă a ofertelor primite;

- Evaluarea ofertelor se va face numai pe baza cerinţelor din caietul de sarcini și a criterilor de evaluare care sunt precizate în documentaţia de atribuire ce a fost făcută publică prin postare pe SEAP;

- Orice persoană care este sau poate fi lezată că urmare a deciziilor Autoritatii Contractante (Municipiul Timișoara), pe parcursul derulării procedurii de contractare are dreptul să conteste aceste decizii;

Anunţul de atribuire pentru fiecare contract va fi postat pe SEAP.

 în faza de executie a lucrărilor, egalitatea de șanse se manifestă prin:

- generarea de noi locuri de muncă, ce vor putea fi ocupate fără restricţii de sex, etnie, rasă, religie etc. de către orice persoană care are calificările și îndeplineste cerinţele specifice locurilor de muncă nou create.

- se implementează măsuri pentru evitarea accidentării populaţiei riverane zonelor în care se execută lucrările și a acesului normal în locuinţe. Astfel, se vor monta platforme și podeţe de acces peste canalele deschise la intrările în scările de bloc/locuinţe, platforme care vor avea mână curentă și vor fi astfel montate încât să poată fi folosite și de către persoanele cu handicap. Canalele termice deschise pe perioada lucrărilor vor fi semnalizate.

Toate materialele rezultate din desfacerea canalelor termice și a conductelor vechi care se scot din canale vor fi transportate zilnic astfel încât să nu fie deranjată circulaţia pietonală și/sau auto.

- programul de lucru în timpul execuţiei lucrărilor se va stabili astfel încât populaţia să nu fie deranjată de zgomot în timpul orelor de odihnă, iar în restul timpului nivelul zgomotului nu va depăși valoarea de 60 db.

- Identificarea de către Antreprenor a tuturor riscurile potentiale de accidentare și îmbolnăvirii profesionale a personalului care execută lucrarea și să ia măsurile necesare pentru evitarea acestora, începând cu instruirea

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

101

personalului, asigurarea acestuia cu echipament specific de muncă, respectarea orelor de program și de odihnă.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

102

5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

Prezentul subcapitol cuprinde date despre devizul general aferent obiectivului de investiţie: „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” întocmit în conformitate cu H.G.R. nr. 28/09.01.2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi structurii devizului general şi a metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

Valorile din Devizul General, cuprind cheltuielile estimate pentru execuţia tuturor lucrărilor necesare realizării investiţiei pentru următoarele componente ale sistemului de termoficare:

a) Reţele de transport agent termic primar sub formă de apă fierbinte;

b) Reţele de distribuţie a agentului termic pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculare a.c.c.

Devizul General, s-a întocmit în conformitate cu H.G.R. nr. 28 / 09.01.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 48 Partea I din 22.01.2008. Devizul General este structurat în şase capitolele de cheltuieli în lei şi euro, cu şi fără TVA (24%), la cursul valutar de 4,4352 lei/euro din data de 07.05.2014.

Astfel, valoarea totală estimată a investiţiei în preţuri constante menţionată mai sus, este de: 119.149.898,82 Lei (respectiv 26.864.605,62 Euro) exclusiv TVA, din care 109.084.186,26 Lei (respectiv 24.595.099,72 Euro) reprezintă cheltuielile pentru lucrările de construcţii – montaj.

Repartizate pe structura capitolelor de cheltuieli ale devizului general exprimat în preţuri constante, aceste valori se prezintă astfel:

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

103

Tabel 44

DEVIZ GENERAL (Preţuri constante):

"Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea completării portofoliului de proiecte finanţate prin Axa prioritară 3 a POS Mediu, pentru 7 aplicaţii” - TIMIȘOARA, la cursul de 4,4352 Lei / Euro din data de 07 . 05 .2014

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor şi

subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fara TVA TVA (24%) Valoare cu TVA

Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro

CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

1.2. Amenajarea terenului

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

1.3.

Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea initiala

54,63224 12,31788 13,11174 67,74398 15,27417

Total CAP. 1 54,63224 12,31788 13,11174 67,74398 15,27417

CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1.

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

Total CAP.2 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren 102,53950 23,11948 24,60948 127,14898 28,66815

3.2. Obţinere avize, acorduri și autorizaţii

60,00000 13,52814 14,40000 74,40000 16,77489

3.3. Proiectare şi inginerie

2.706,92838 610,32837 649,66281 3.356,59120 756,80718

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

3.5. Consultanţă 676,73210 152,58209 162,41570 839,14780 189,20179

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

104

3.5.1. Consultanţa privind managementul proiectului

528,58568 119,17967 126,86056 655,44624 147,78279

3.5.2. Publicitate 132,14642 29,79492 31,71514 163,86156 36,94570

3.5.3. Audit 16,00000 3,60750 3,84000 19,84000 4,47330

3.6. Asistenţă tehnică 1.488,81061 335,68060 357,31455 1.846,12516 416,24395

Total CAP. 3 5.035,01059 1.135,23868 1.208,40254 6.243,41313 1.407,69596

CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii

108.277,13534 24.413,13477 25.986,51248 134.263,64783 30.272,28712

4.1.6. Terasamente 11.277,44318 2.542,71356 2.706,58636 13.984,02955 3.152,96482

Lucrari pentru reabilitare reţele termice

94.866,58900 21.389,47263 22.767,98136 117.634,57036 26.522,94606

4.1.8. Instalaţii necesare funcţionării investiţiei

2.133,10316 480,94858 511,94476 2.645,04792 596,37625

4.2. Montajul utilajelor tehnologice

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.3.

Utilaje, echipamente tehnologice și funcţionale cu montaj

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.4.

Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.5. Dotări 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.6. Active necorporale 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

Total CAP. 4 108.277,13534 24.413,13477 25.986,51248 134.263,64783 30.272,28712

CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier

978,14428 220,54119 234,75463 1.212,89890 273,47107

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

105

5.1.1. Lucrări de construcţii și instalaţii aferente organizării de șantier

752,41867 169,64707 180,58048 932,99916 210,36236

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier

225,72560 50,89412 54,17414 279,89975 63,10871

5.2.

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

2.437,31832 549,53966 0,00000 2.437,31832 549,53966

5.2.1. Taxa pentru obtinerea autorizatiei de construire

1.082,77135 244,13135 0,00000 1.082,77135 244,13135

5.2.2. Cota pentru I.S.C. privind controlul calitatii lucrarilor

759,02272 171,13607 0,00000 759,02272 171,13607

5.2.3. Cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului

54,13857 12,20657 0,00000 54,13857 12,20657

5.2.4. Cota pentru Casa Socială a Constructorului

541,38568 122,06567 0,00000 541,38568 122,06567

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

2.267,33556 511,21383 544,16054 2.811,49610 633,90514

Total CAP. 5 5.682,79816 1.281,29468 778,91516 6.461,71332 1.456,91588

CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste, precum si predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

6.2. Probe tehnologice si teste

100,32249 22,61961 24,07740 124,39989 28,04832

Total CAP. 6 100,32249 22,61961 24,07740 124,39989 28,04832

TOTAL GENERAL 119.149,89882 26.864,60562 28.011,01932 147.160,91815 33.180,22144

Din care C+M 109.084,18626 24.595,09972 26.180,20470 135.264,39096 30.497,92365

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

106

Cheltuielile pentru lucrările necesare privind reabilitarea reţelelor termice şi primare şi de distribuţie care fac obiectul prezentului studiu, având la bază valorile medii pe categorii de lucrări, sunt determinate după cum urmează:

 Cap. 1. – Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului

Se includ cheltuieli pentru cumpărarea de terenuri, plata concesiunii, exproprieri, despăgubiri, scoaterea definitivă din circuitul agricol, etc.

Nu este cazul.

1.2. Amenajarea terenului

Se includ cheltuieli pentru lucrările de demolări, dezafectări, evacuări materiale rezultate, devieri de reţele de utilităţi, defrişări, devieri cursuri de apă, strămutări de localităţi sau monumente istorice, etc.

Nu sunt necesare lucrări suplimentare de amenajare în vederea amenajării terenului.

1.3. Amenajări pt. protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

Se includ cheltuieli pentru lucrări şi acţiuni de protecţie a mediului, inclusiv refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor – plantare copaci, reamenajare spaţii verzi.

Cheltuielile pentru acest subcap. Rezultă din evaluarea lucrărilor de refacere a spaţiilor verzi afectate de reabilitarea conductelor termice primare și secundare. Valoarea estimată pentru subcap. 1.3 este de 54.632,24 lei (fără TVA).

Valoarea totală pentru capitolul 1 este de 54.632,24 lei fără TVA.

 Cap. 2. – Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Se includ cheltuielile pentru asigurarea cu utilităţi necesare funcţionării obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordării la reţelele de utilităţi.

Pentru funcţionare, reţelele de termoficare nu necesită racordare la utilităţi. Astfel, valoarea acestui capitol este nulă.

 Cap. 3. – Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren

Cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, etc. ale terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie.

Pentru proiectarea reţelelor termice, vor fi necesare obţinerea datelor geotehnice şi ridicări topografice. Funcţie de numărul de repere pentru clădiri şi traseele de reţea

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

107

termică, se estimează o valoare medie de cca. 3.500 lei/km de traseu, rezultând o valoare totală de 102.539,50lei fără TVA.

3.2. Obţinere avize, acorduri

Se includ cheltuieli pentru:

- obţinerea sau prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism;

- obţinerea sau prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire;

- obţinerea avizelor sau acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţeaua de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie, etc.;

- obţinerea acordului de mediu, avizului PSI, etc.

Pentru fiecare obiectiv (tronson de reţea termică primară și reţele de distribuţie aferente punctului termic), se vor obţine de către beneficiar, toate avizele/acordurile de la deţinători de utilităţi (inclusiv de la monumente istorice), care însumate ajung la valoarea de 2.000,0 lei.

Valoarea totală a acestui subcapitol este estimată la 60.000,0 lei fără TVA.

Costurile pentru întocmirea tuturor documentaţiilor pentru obţinerea certificatului de urbanism, pentru obţinerea avizelor/acordurilor de la fiecare deţinător de gospodărie edilitară, precum şi documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire sunt cuprinse la subcapitolul 3.3.

3.3. Proiectare şi inginerie

Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (P.Th., D.E., D.T.A.C., documentaţii economice), a documentaţiilor de obţinere avize/acorduri utilităţi, certificat de urbanism şi autorizaţia de construire, precum şi plata verificărilor de proiecte. De asemenea, sunt incluse și valorile privind asigurarea asistenţei tehnice pe parcursul execuţiei lucrărilor.

Având în vedere Ord. 11/N/1984 MLPTL privind tarifele de proiectare la fazele corespunzătoare de proiectare, valorile estimate pentru plata verificatorilor de proiecte autorizaţi MLPTL, valorile estimate de experţii tehnici de proiecte autorizaţi MLPTL pentru întocmirea rapoartelor de expertiză necesare spargerilor la intrările în blocuri, valorile estimate privind întocmirea proiectelor pentru securitatea muncii, precum şi valorile estimate privind întocmirea proiectelor pentru semnalizarea rutieră, rezultă valoarea totală de proiectare care se estimează la 2.706.928,38 lei fără TVA.

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie

Se includ cheltuieli pentru organizarea şi derularea procedurilor de achiziţii publice – proiectare, materiale sau/şi echipamente, lucrări. Nu este cazul.

3.5. Consultanţă

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

108

Se includ cheltuieli pentru consultanţă privind managementul proiectului pe perioada implementării proiectului precum și cheltuielile privind auditarea Proiectului și cheltuieli de publicitate. Estimarea valorii necesare este realizată în baza determinării numărului de experţi necesari bunei desfășurări a contractelor de execuţie, și a tarifelor medii existente pe piaţă.

Valoarea estimată pentru Consultanţa privind managementul proiectului este de 528.585,68 lei fără TVA.

De asemenea, prezentul subcapitol conţine cheltuielile de publicitate estimate la 132.146,42 lei fără TVA și cheltuielile de audit estimate la 16.000,0 lei fără TVA.

Valoarea totală pentru subcapitolul 3.5. este de 676.732,10 lei fără TVA.

3.6. Asistenţă tehnică

Se includ cheltuieli, pentru plata serviciilor de asistenţă tehnică privind supervizarea lucrărilor pe parcursul derulării contractelor de execuţie. Având în vedere numărul de experţi, diriginţi de șantier etc. necesari la supervizarea lucrărilor, s-a estimat o valoare de 1.488.810,61 lei, fără TVA.

Valoarea totală pentru capitolul 3 este de 5.035.010,61 lei fără TVA.

 Cap. 4. – Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii

Se cuprind cheltuieli pentru execuţia obiectelor lucrării: lucrări de montaj a conductelor (inclusiv achiziţia conductelor și elementelor de conductă preizolate), demontări, desfaceri, refaceri străzi, alei, trotuare, terasamente, lucrări de construcţii pentru reţele termice, lucrări de montaj a instalaţiilor de supraveghere.

Cheltuielile pentru acest subcap. rezultă din suma dintre:

- produsul dintre valoarea medie obţinută din analiza pieţii la lucrările executate la reţelele termice primare funcţie de secţiunea transversală a conductelor şi lungimea/secţiunea transversală a reţelelor termice primare care se vor reabilita;

- produsul dintre valoarea medie obţinută din analiza pieţii la lucrările executate la reţelele termice secundare funcţie de secţiunea transversală a conductelor şi lungimea/secţiunea transversală a reţelelor termice primare care se vor reabilita;

- produsul dintre valoarea medie obţinută din analiza pieţii la achiziţia conductelor termice şi lungimea aferentă reţelelor termice care se vor reabilita;

Valoarea estimată pentru subcapitolul 4.1., este de 108.277.135,34 lei (fără TVA).

4.2. Montajul echipamentelor

Se cuprind cheltuieli pentru montajul echipamentelor. Nu este cazul.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

109

4.3. Procurare echipamente

Se cuprind cheltuieli pentru achiziţia echipamentelor. Nu este cazul.

4.4. Utilaje fără montaj

Se cuprind cheltuieli pentru achiziţia echipamentelor tehnologice care nu necesită montaj.

Se consideră valoarea nulă.

4.5. Dotări

Se cuprind cheltuieli necesare pentru procurarea de bunuri care intră în categoria mijloacelor fixe: mobilier, dotări PSI, dotări de uz gospodăresc, dotări privind protecţia muncii.

Nu este cazul la reţele de termoficare.

4.6. Active necorporale

Se cuprind cheltuieli pentru achiziţionarea activelor necorporale: drepturi la brevete, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate.

Nu este cazul.

Valoarea totală pentru capitolul 4 este de 108.277.135,34 lei fără TVA.

 Cap. 5. – Alte cheltuieli

5.1. Organizarea de şantier

5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

Se cuprind cheltuieli aferente construirii provizorii sau amenajări la construcţii existente pentru vestiare, grupuri sanitare, depozite de materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi forţă, căi de acces, împrejmuiri, panouri de prezentare, etc., inclusiv cheltuieli de desfiinţare de şantier.

Aceste cheltuieli se estimează, conform valorii medii determinate, la 752.418,67 lei fără TVA.

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier

Se cuprind cheltuieli pentru obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de distribuţie apă, agent termic, gaze naturale, circulaţiei rutier, feroviare, costul energiei electrice sau a apei consumate în incinta organizării de şantier pe durata execuţiei, costul transportului muncitorilor, paza şantierului etc.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

110

Aceste cheltuieli se estimează la cca 30% din subcap.5.1.1., adică 225.725,60 lei fără TVA.

5.2. Comisioane, taxe, cote, costul creditului

Se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrării, cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, cota aferentă Casei Sociale a Constructorului, taxe pentru acorduri şi avize, taxe pentru autorizaţia de construire, valoarea primelor de asigurare din partea autorităţii contractante, etc.

Pentru această lucrare, sunt necesare:

- taxa pentru obţinerea autorizaţiei de construire, a cărei taxă reprezintă 1% din valoarea totală a lucrărilor de C+I, adică 1.082.771,35 lei fără TVA;

- taxa pentru ISC, suma dintre 0,1% din valoarea taxei de autorizaţie şi valoarea de 0,7% din C+I, adică 759.022,72 lei fără TVA;

- taxa pentru controlul statului în amenajarea lucrărilor, a cărei taxă reprezintă 0,05% din valoarea totală a lucrărilor de C+I, adică 54.138,57 lei fără TVA;

- taxa pentru Casa Socială a constructorului, taxă care reprezintă 0,5% din valoarea totală a lucrărilor de C+I, adică 541.385,68 lei fără TVA;

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

Estimarea se face procentual din cheltuielile prevăzute la subcap. 1.2. şi 1.3., cap. 2, 3 şi 4 în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.

Ţinând seama de complexitatea lucrărilor se estimează o valoare de 2% din suma subcapitolelor și capitolelor menţionate, adică 2.267.335,56 lei fără TVA.

Valoarea totală pentru capitolul 5 este de 5.682.798,16 lei fără TVA.

 Cap. 6. – Cheltuieli pentru probe tehnologice, precum şi predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

Nu este cazul.

6.2. Probe tehnologice şi teste

Având în vedere valoarea medie stabilită cu beneficiarul pe baza probelor şi testelor necesare efectuate la lucrările deja executate, se consideră o valoare totală de 100.322,49 lei fără TVA.

Valoarea totală pentru capitolul 6 este de 100.322,49 lei fără TVA.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

111

Tabel 45

DEVIZ GENERAL (Preturi curente): "Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea completării portofoliului de proiecte finanţate prin Axa prioritară 3 a

POS Mediu, pentru 7 aplicaţii” - TIMIȘOARA, la cursul de 4,4352 Lei / Euro din data de 07 . 05 .2014

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor şi

subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fara TVA TVA (24%) Valoare cu TVA

Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro

CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

1.2. Amenajarea terenului

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

1.3.

Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea initiala

56,48974 12,73668 13,55754 70,04728 15,79349

Total CAP. 1 56,48974 12,73668 13,55754 70,04728 15,79349

CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1.

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

Total CAP.2 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren 106,02584 23,90554 25,44620 131,47205 29,64287

3.2. Obţinere avize, acorduri și autorizaţii

62,04000 13,98810 14,88960 76,92960 17,34524

3.3. Proiectare şi inginerie

2.798,96395 631,07953 671,75135 3.470,71530 782,53862

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

3.5. Consultanţă 699,74099 157,76988 167,93784 867,67882 195,63466

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

112

3.5.1. Consultanţa privind managementul proiectului

546,55759 123,23178 131,17382 677,73141 152,80741

3.5.2. Publicitate 136,63940 30,80794 32,79346 169,43285 38,20185

3.5.3. Audit 16,54400 3,73016 3,97056 20,51456 4,62540

3.6. Asistenţă tehnică 1.539,43017 347,09374 369,46324 1.908,89341 430,39624

Total CAP. 3 5.206,20095 1.173,83679 1.249,48823 6.455,68918 1.455,55763

CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii

111.958,55795 25.243,18135 26.870,05391 138.828,61185 31.301,54488

4.1.6. Terasamente 11.660,87625 2.629,16582 2.798,61030 14.459,48655 3.260,16562

Lucrari pentru reabilitare reţele termice

98.092,05302 22.116,71470 23.542,09273 121.634,14575 27.424,72622

4.1.8. Instalaţii necesare funcţionării investiţiei

2.205,62867 497,30084 529,35088 2.734,97955 616,65304

4.2. Montajul utilajelor tehnologice

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.3.

Utilaje, echipamente tehnologice și funcţionale cu montaj

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.4.

Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.5. Dotări 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

4.6. Active necorporale 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

Total CAP. 4 111.958,55795 25.243,18135 26.870,05391 138.828,61185 31.301,54488

CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier

1.011,40118 228,03959 242,73628 1.254,13746 282,76909

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

113

5.1.1. Lucrări de construcţii și instalaţii aferente organizării de șantier

778,00091 175,41507 186,72022 964,72113 217,51468

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier

233,40027 52,62452 56,01607 289,41634 65,25441

5.2.

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

2.520,18714 568,22401 0,00000 2.520,18714 568,22401

5.2.1. Taxa pentru obtinerea autorizatiei de construire

1.119,58558 252,43181 0,00000 1.119,58558 252,43181

5.2.2. Cota pentru I.S.C. privind controlul calitatii lucrarilor

784,82949 176,95470 0,00000 784,82949 176,95470

5.2.3. Cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului

55,97928 12,62159 0,00000 55,97928 12,62159

5.2.4. Cota pentru Casa Socială a Constructorului

559,79279 126,21591 0,00000 559,79279 126,21591

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

2.344,42497 528,59510 562,66199 2.907,08697 655,45792

Total CAP. 5 5.876,01329 1.324,85870 805,39828 6.681,41157 1.506,45102

CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste, precum si predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

0,00000 0,00000 0,00000 0,00000 0,00000

6.2. Probe tehnologice si teste

103,73345 23,38868 24,89603 128,62948 29,00196

Total CAP. 6 103,73345 23,38868 24,89603 128,62948 29,00196

TOTAL GENERAL 123.200,99538 27.778,00221 28.963,39398 152.164,38936 34.308,34897

Din care C+M 112.793,04859 25.431,33311 27.070,33166 139.863,38026 31.534,85305

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

114

Tabel 46

SCHEMA DE ECHIVALENŢĂ a poziţiilor din tabelele ”Costuri investiţie” și ”Deviz general”

Poziţia din tabelul COSTURI INVESTIŢIE

Poziţia echivalentă din Devizul General întocmit

conform HG 28/2008

Valoare mii euro (fără TVA)

Valoare mii euro (fără TVA)

Preţuri constante Preţuri curente

1 2 3 4

Poz. 1 - Planificare și concepere

3.1 Studii de teren 23,11948 23,90554 3.2 Obţinere avize, acorduri si autorizaţii 13,52814 13,98810

3.3 Proiectare si inginerie 610,32837 631,07953 5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 549,53966 568,22401

TOTAL 1.196,51565 1.237,19718 Poz. 2 - Achiziţii de terenuri 1.1 - Obţinerea terenului 0,00000 0,00000 TOTAL 0,00000 0,00000

Poz. 3 - Clădiri și construcţii

1.2 - Amenajarea terenului 0,00000 0,00000 1.3 - Amenajări pentru protecţia mediului și aducerea la starea iniţială

12,31788 12,73668

2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilornecesare obiectivului

0,00000 0,00000

4.1 - Construcţii și instalaţii 24.413,13477 25.243,18135 5.1 - Organizare de șantier 220,54119 228,03959

TOTAL 24.645,99384 25.483,95763

Poz. 4 - Instalaţii și utilaje

4.2 - Montajul utilajelor tehnologice

0,00000 0,00000

4.3 - Utilaje, echipamente tehnologice și funcţionale cu montaj

0,00000 0,00000

4.6 - Active necorporale 0,00000 0,00000 6.1 - Pregătirea personalului pentru exploatare

0,00000 0,00000

6.2 - Probe tehnologice și teste 22,61961 23,38868

TOTAL 22,61961 23,38868 Poz. 5 - Cheltuieli diverse și neprevăzute

5.3 - Cheltuieli diverse și neprevăzute 511,21383 528,59510

TOTAL 511,21383 528,59510

Poz. 7 - Asistenţă tehnică 3.5.1 -Consultanţă privind managementul proiectului

119,17967 123,23178

3.5.3 - Audit 3,60750 3,73016 TOTAL 122,78717 126,96194 Poz. 8 - Publicitate 3.5.2 - Publicitate 29,79492 30,80794 TOTAL 29,79492 30,80794 Poz. 9 - Supraveghere în timpul executării lucrărilor de construcţii

3.6 - Asistenţă tehnică 335,68060 347,09374

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

115

TOTAL 335,68060 347,09374 TOTAL FĂRĂ TVA 26.864,60562 27.778,00221 Ajustarea preţurilor (col. 4 - col. 3) 913,39659 TVA 6.315,61583 6.530,34677 Ajustarea TVA (col. 4 - col. 3) 214,73094 TOTAL BUGET 34.308,34897 34.308,34897

6. GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTIŢIEI

Eșalonarea fizică și valorică a lucrărilor de realizare a investiţiei, în preţuri constante, este prezentată în graficul următor:

Tabel 47 (mii Lei)

7. ANALIZA COST-BENEFICIU

Analiza Cost Beneficiu este prezentată în Anexa 3.

2015 Anul 20161 An 2017 Trim. IV Trim. I - IV TrimI-IV Consultanta Licitaţie, contractare Execuţie 330,72 330 Asistenta tehnica Licitaţie, contractare Execuţie 700 788,81 Audit Licitaţie, contractare Execuţie 7 8 Implemenatre proiect erabiliatre retele termice Licitaţie, contractare

Proiectare 500 100

Procurare elemente preizolate 29557,95 29557,95

Execuţie lucrări 25718,38 25707,93 Probe, PIF 100,32 Organizare de șantier 700 278,14 Taxe, avize, neprevăzute 4100 664,65

Total/ an 61614,05 57535,8

Total investitie 119149,9

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

116

8. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTITŢIEI

Finanţarea investiţiei: „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a”, se va realiza din următoarele surse:

‐ Fonduri UE (FC) 56,04%

‐ Buget de stat 38,96%

‐ Buget local 5%

Structura valorii investiţiei în preţuri constante, fără TVA, pe surse de finanţare,se prezintă astfel:

Tabel 48

Surse Valoare (mii Lei) Valoare (mii Euro)

Contribuţia de la bugetul local (5%) 5.957,49494 1.343,23028 Contribuţia de la bugetul de stat (38,96%) 46.420,80058 10.466,45035 Contribuţia Fond Coeziune (56,04%) 66.771,60330 15.054,92499 Total 119.149,89882 26.864,60562

9. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI

În perioada de execuţie a lucrărilor se vor crea 357 locuri de muncă.

În perioada de operare nu se creează locuri de muncă, deoarece investiţia presupune înlocuirea conductelor uzate cu alte conducte, deci nu se creează noi instalaţii, astfel că operarea se face cu personalul existent.

10. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI

Valoarea totală a investiţiei la un curs de 4,4352 Lei / Euro din data de 07.05.2014 este de:

Tabel 49

Investiţie Preţuri constante Preţuri curente

Mii lei Mii Euro Mii lei Mii Euro Exclusiv TVA 119.149,89882 26.864,60562 123.200,99538 27.778,00221 din care: C+M 109.084,18626 24.595,09972 112.793,04859 25.431,33311

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

117

Inclusiv TVA 147.160,91815 33.180,22144 152.164,38936 34.308,34897 Din care: C+M 135.264,39096 30.497,92365 139.863,38026 31.534,85305

EȘALONAREA INVESTIŢIEI

Eșalonarea investiţiei este prezentată în tabelul următor:

Tabel 50

Lucrarea de investiţie An 2015 (mii lei, cu TVA) Reabilitare reţea termica de transport și de distribuţie 147.160,91815

DURATA INVESTIŢIEI

Durata de execuţie a investiţiei este de 24 de luni, graficul coordonator de realizare a investiţiei fiind prezentat în documentaţie. Lucrarea fiind împărţită pe tronsoane, proiectarea se poate suprapune cu execuţia în sensul că proiectarea se face pe fiecare tronson primar/reţea secundară aferentă unui punct termic și după finalizarea proiectării se trece la execuţie, continuându-se astfel concomitent proiectarea pe câte un tronson/reţea secundară și execuţia pentru cele la care proiectarea este terminată. După această perioadă este prevăzută Perioada de notificare a defectelor cu o durată de 12 luni, care în condiţii speciale poate fi prelungită la 24 luni.

CAPACITĂŢI FIZICE

În urma realizării investiţiei nu se obţin capacităţi fizice noi. Se reabilitează:

- Reţele termice de transport – 9.067 m traseu.

- Reţele termice de distribuţie – 20.095 m traseu.

- Total lungime de traseu reabilitat – 29.162 m traseu.

Investiţia aferenă reabilitării reţelelor termice este de 26.864,60562 mii euro fără TVA, la cursul din data de 7.05.2014 de 4,4352 lei/Euro.

Investiţia specifică aferentă reţelelor termice (fără TVA) raportată la lungimea de traseu a reţelelor termice reabilitate este de 921,219 mii euro/km traseu reabilitat.

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

118

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ OBŢINUŢI ÎN URMA REALIZĂRII INVESTIŢIEI

Tabel 51

Indicator de performanţă

U.M Înainte de realizare investiţie

După realizare investiţie

Reducere

Pierderi în reţele termice

TJ/an 904,8 758,02 146,78

EFECTE ENERGETICE ȘI ECONOMICE

Investiţia în reţele conduce, prin reducerea pierderilor în reţele, conduce la reducerea consumului de combustibil și apă de adaos, de aceea este considerată investiţie în eficienţă energetică.

Totodată, ca efect al reducerii consumului de combustibil se reduce și cantitatea de CO2 și emisii de NOx, SO2 și pulberi evacuate în atmosferă.

De asemenea, ca urmare a reabilitării unei părţi a reţelei primare și secundare se reduc cheltuielile cu reparaţiile accidentale și se evită cheltuielile necesare înlocuirii acestor conducte.

Efectele energetice și economice ce se obţin în urma reabilitării reţelelor termice ce fac obiectul prezentului proiect sunt:

Tabel 52

Investiţia

Valoarea investiţiei Exclusiv TVA Economie de

energie/apă adaos [Gcal/an]/[t/an]

Efect economic

[ mii euro] [mii lei] [mii euro/an]

[mii lei/an]

Reducere consum de gaze naturale

26.864,60562 119.149,89882

4532,36 mii mc/an 1287,19 5728,00

Reducere pierderi fluid 103.000 t/an 82,77 368,33

Reducere cantitate CO2 evacuată

9043 t/an 180,86 804,83

Reducere cantitate emisii de NOx

6,85 t/an 56,17 249,96

Reducere emisii de SO2

1,596 t/an 0,399 1,78

Reducere emisii de pulberi 0,226 t/an 11,526 51,29

Reducere consum energie electrică pentru pompare adaos în reţeaua termică primară

105 MWh 5,25 23,36

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

119

Reducere costuri reparaţii și reparaţii accidentale

2.129.954 lei/an 478,641 2129,95

Diferenţă cost între energia electrică consumată și energia termică nelivrată, pe perioada avariilor

Energie electrică consumată: 6381MWh/an Energie termică nelivrată: 5488 Gcal/an Diferenţă cost.

409,72 1823,25

Total 2512,526 11180,74

Efectele energetice ale reabilitărilor, funcţie de scopul investiţiei se prezintă astfel:

Tabel 53

Tip investiţie

Valoare investiţie (mii. Euro)

Economie de energie termică,energie electrică și apă. Gcal/an; MWh; t/an

Efect economic [mii. Euro]

Exclusiv TVA Inclusiv TVA

1. Investiţii de mediu - - - -

2. Investiţii pentru creșterea eficienţei energetice

26.864,60562 33.180,22144 35057 Gcal/an 105 MWh 103.000 t/an

1512,71 5,250 82,770

II. ANEXE

Anexa 1 – Devize pe Obiect

Anexa 2 – Certificat de Urbanism

Anexa 3 – Analiza Cost – Beneficiu

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

120

III. PIESE DESENATE:

2.1. Planuri reţele termice primare:

Plan încadrare în zonă reţele termice primare

C1996-2013.TM.SF.A1.01

Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. C1996-2013.TM.SF.A2.02

Obiect 2 - Magistrala 2 x Dn 600 a.f. C1996-2013.TM.SF.A3.03

Obiect 3 - Reţele termice Zonele Est și Centrală - Reţea Termică Primară Zona Lugojului - Tronson 1

C1996-2013.TM.SF.A3.04

Obiect 3 - Reţele termice Zonele Est și Centrală - Reţea Termică Primară Zona Lugojului (Soarelui) - Tronson 2

C1996-2013.TM.SF.A1.05

Obiect 3 - Reţele termice Zonele Est și Centrală - Reţea Termică Primară Zona Universităţii – Tronson 3

C1996-2013.TM.SF.A2.06

Obiect 4 - Reţele termice Zonele Nord - Vest și Sud - Est - Reţea Termică Primară Zona Bucovina

C1996-2013.TM.SF.A2.07

Obiect 4 - Reţele termice Zonele Nord - Vest și Sud - Est - Reţea Termică Primară Zona Baba Dochia

C1996-2013.TM.SF.A3.08

Obiect 5 – Reţele termice zona Olimpia – Reţea termică primară nod 220 – nod 111

C1996-2013.TM.SF.A3.09

2.2. Planuri reţele termice secundare:

Plan încadrare în zonă reţele termice secundare

C1996-2013.TM.SF.A1.10

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

121

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.82

C1996-2013.TM.SF.A3.11

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.69

C1996-2013.TM.SF.A3.12

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.88

C1996-2013.TM.SF.A3.13

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.63

C1996-2013.TM.SF.A3.14

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.10A

C1996-2013.TM.SF.A3.15

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.10B

C1996-2013.TM.SF.A3.16

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.86

C1996-2013.TM.SF.A3.17

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.89

C1996-2013.TM.SF.A3.18

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.52

C1996-2013.TM.SF.A3.19

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.84

C1996-2013.TM.SF.A3.20

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.98

C1996-2013.TM.SF.A3.21

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.40

C1996-2013.TM.SF.A2.22

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.41

C1996-2013.TM.SF.A2.23

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.37

C1996-2013.TM.SF.A2.24

Reţele termice secundare aferente C1996-2013.TM.SF.A3.25

Studiu de fezabilitate - Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - etapa a II-a

122

Punct termic nr.36

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.75

C1996-2013.TM.SF.A3.26

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.22

C1996-2013.TM.SF.A3.27

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr.45A

C1996-2013.TM.SF.A3.28

Reţele termice secundare aferente Punct termic PĂLTINIȘ

C1996-2013.TM.SF.A2.29

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr. 21

C1996-2013.TM.SF.A2.30

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr. 7C

C1996-2013.TM.SF.A3.31

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr. 6

C1996-2013.TM.SF.A3.32

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr. 72

C1996-2013.TM.SF.A3.33

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr. 45

C1996-2013.TM.SF.A3.34

Reţele termice secundare aferente Punct termic nr. 35

C1996-2013.TM.SF.A3.35

2.3. Secţiuni transversale conducte preizolate:

Secţiuni transversale generale conducte preizolate, cod document C1996- 2013.TM.SF.A3.36

Atasament: Referat.pdf

Cod FO 53-01, ver.2

 

ROMÂNIA SE APROBĂ JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA NICOLAE ROBU DIRECTIA TEHNICĂ SERVICIUL ENERGETIC ŞI MONITORIZAREA SERVICIILOR DE UTILITĂŢI PUBLICE COMPARTIMENT TERMOFICARE NR.

REFERAT

privind aprobarea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi

pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007- 2013 axa prioritara 3 şi a documentaţiei aferente proiectului, respectiv: Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Cererea de Finanţare, Analiza Instituţională, Documentaţia de atribuire şi indicatorii

tehnico-economici

În cadrul etapei I a proiectului au fost stabilite pentru implementare investiţiile necesare pentru a se asigura conformarea cu obligaţiile de mediu, iar în cadrul etapei a II - a investiţiile pentru reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice în scopul creşterii eficienţei energetice a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Timişoara.

Etapa a II - a proiectului va dezvolta reabilitarea unor tronsoane din reţele termice primare şi secundare aferente sistemului centralizat de alimentare cu căldură.

Necesitatea reabilitării reţelelor termice primare şi secundare rezultă în principal din următoarele considerente:

- pierderi mari de căldură, care în ultimii 3 ani au crescut de la 19,33% la 29,8% din cantitatea de căldură produsă în sursă, tendinţa fiind una crescătoare;

- număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid şi căldură;

- lipsa sistemului de detectare şi monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte); - pe conductele de branşament al instalaţiilor interioare din blocuri nu sunt montate regulatoare de presiune

diferenţială şi nici robinete de echilibrare. Investiţia în reţele conduce, prin reducerea pierderilor în reţele, conduce la reducerea consumului de

combustibil şi apă de adaos, de aceea este considerată investiţie în eficienţă energetică. Totodată, ca efect al reducerii consumului de combustibil se reduce şi cantitatea de CO2 şi emisii de NOx,

SO2 şi pulberi evacuate în atmosferă. De asemenea, ca urmare a reabilitării unei părţi a reţelei primare şi secundare se reduc cheltuielile cu

reparaţiile accidentale şi se evită cheltuielile necesare înlocuirii acestor conducte. Efectele energetice şi economice ce se obţin în urma reabilitării reţelelor termice ce fac obiectul prezentului

proiect sunt: - reducere consum de gaze naturale; - reducere pierderi fluid; - reducere cantitate CO2 evacuată; - reducere cantitate emisii de NOx; - reducere emisii de SO2; - reducere emisii de pulberi; - reducere consum energie electrică pentru pompare adaos în reţeaua termică primară; - reducere costuri reparaţii şi reparaţii accidentale.

Documentaţiile necesare pentru demararea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS

Cod FO 53-01, ver.2

 

Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, au fost comunicate de către S.C. Relians Corp S.R.L., în calitate de Consultant al Ministerului Fondurilor Europene, prin adresa înregistrată cu nr. CDT2015-1929/25.11.2015.

Prin adresa înregistrată cu nr. CDT2015-1933/25.11.2015 Compania de Termoficare Colterm S.A. înaintează Avizul CTEA nr. 19/25.11.2015.

Având în vedere cele arătate mai sus,

PROPUNEM: 1. Aprobarea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, în valoare totală de 147.160.918,15 Lei / 33.180.221,44 EUR (inclusiv TVA). 2. Aprobarea sumei de 5.957.494,94Lei / 1.343.230,28 EUR (exclusiv TVA) pentru cofinanţarea cheltuielilor eligibile ce revin Municipiului Timişoara pentru obiectivul de investiţii „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, conform Anexei 1, la proiectul de hotărâre. 3. Asigurarea de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara a resursele financiare necesare asigurării cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a eventualelor cheltuieli neeligibile şi conexe ce îi revin până la rambursarea şi decontarea ulterioară a acestora din instrumente structurale. 4. Aprobarea Studiului de Fezabilitate, Cererii de Finantare, Analizei Institutionale, Documentatiei de atribuire şi indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi in Anexa 2 la proiectul de hotărâre, pentru proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3. 5. Aprobarea Analizei Cost-Beneficiu, mai puţin Planul anual de evoluţie a tarifelor, pentru proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3. 6. Împuternicirea Primarului Municipiului Timişoara în vederea semnării Declaraţiei de angajament şi Declaraţiei de eligibilitate pentru proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, conform Anexei 3, respectiv Anexei 4 la proiectul de hotărâre.

DIRECTOR DIRECŢIA TEHNICĂ, DIRECTOR DIRECŢIA ECONOMICĂ, Culiţă Chiş Smaranda Haracicu

ŞEF SERVICIU ENERGETIC M.S.U.P., ŞEF SERVICIU BUGET, Ioan Zubaşcu Steliana Stanciu

SECRETAR, Ioan Cojocari

AVIZAT SERVICIUL JURIDIC,

Atasament: Cerere_de_finantare.pdf

RO RO

RO

1

ANEXA XXI

PROIECT NEMAJOR CERERE DE CONFIRMARE A FINANŢĂRII ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 39–41

DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 1083/2006

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ / FONDUL DE COEZIUNE

INVESTIŢII ÎN INFRASTRUCTURĂ

[Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în

vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi

pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a]

Nr. codului CCI [2007 RO 161 PO 004]

----------------------

2

A. ADRESE ŞI REFERINŢE

A.1. Autoritate responsabilă cu soluţionarea cererii (şi anume, autoritatea de gestionare sau organismul intermediar)

A.1.1. Nume: Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management POS Mediu

A.1.2. Adresă: Calea Șerban Vodă, nr 30-32, sector 4, Bucureşti

A.1.3. Contact: Cătălin Gheran, Director General

A.1.4. Telefon: 021 300 62 50

A.1.5. Telex/Fax: 021 316 07 78

A.1.6. E-mail: [email protected]

A.2. Organism responsabil cu punerea în aplicare a proiectului (beneficiar)

A.2.1. Nume: UAT Municipiul Timișoara

A.2.2. Adresă: Bd. C.D. Loga, nr. 1, cod poștal 300030

A.2.3. Contact: Nicolae Robu – Primarul Municipiului Timișoara

A.2.4. Telefon: 0256.490.635

A.2.5. Telex/Fax: 0256.408.300

A.2.6. E-mail: [email protected]

B. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL

B.1. Titlul proiectului / etapa proiectului:

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea

conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru

creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

 

3

B.2. Clasificarea activităţilor proiectului1

Cod Procent

B.2.1. Codificarea dimensiunii „temă prioritară” 43 100%

B.2.2. Codificarea dimensiunii

„forma de finanţare” 01 100%

B.2.3. Codificarea dimensiunii teritoriale 01 100%

B.2.4. Codificarea dimensiunii „activitate economică”2

08 100%

B.2.4.1. Codul NACE3

35.3 100%

B.2.5. Codificarea dimensiunii „localizare (NUTS/UAL) ”4

RO 424 100%

B.3. Compatibilitatea şi coerenţa cu programul operaţional

B.3.1. Denumirea programului operaţional respectiv:

Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013

B.3.2. Numărul codului comun de identificare (CCI) al programului operaţional

2007 RO 161 PO 004

B.3.3. Fond

FEDR Fond de coeziune

x

1 Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006, dacă nu există o dispoziţie contrară. 2 În cazul în care un proiect implică mai multe activităţi economice, se pot indica mai multe coduri. În

această situaţie, cota procentuală care revine fiecărui cod trebuie indicată verificând că totalul nu depăşeşte 100%.

3 NACE-Rev.2, cod cu 4 cifre: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

4 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 154, 21.6.2003, p. 1). Se va folosi codul NUTS cel mai detaliat şi mai relevant. În cazul în care un proiect vizează mai multe zone NUTS/UAL la nivelul 2, se va lua în considerare încadrarea la codul NUTS/UAL de nivelul 1 sau la coduri superioare.

4

B.3.4. Denumirea axei prioritare

Axa Prioritara 3 “Reducerea poluării și minimizarea efectelor schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor de încălzire urbană, vizând atingerea țintelor de eficiență energetică în zonele prioritare identificate”

B.4. Descrierea proiectului

B.4.1. Descrierea proiectului [sau etapei proiectului]:

(a) A se furniza o descriere a proiectului (sau a etapei proiectului).

Proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara

în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi

pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” reprezintă etapa

a doua a unei inițiative investiționale de amploare ce vizează, pe termen lung, conformarea

sistemului de termoficare cu obligațiile comunitare privind emisiile de poluați în aer și

creșterea eficienței energetice a sistemului.  

Identificarea obiectivelor investiționale, prioritizarea și programarea acestora s-a realizat prin

intermediul Master Planului (MP). Astfel, documentul stabilește o listă de investiții grupate

pe două etape/faze. În cadrul etapei I a proiectului au fost încadrate investițiile necesare pentru

a se asigura conformarea cu obligațiile de mediu, iar în cadrul etapei a II-a, investițiile ce au ca

scop creșterea eficienței energetice a sistemului și a calității serviciului public de alimentare cu

energie termică.

Obiectivele proiectului de față sunt:

Obiectivul general al proiectului: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi

diminuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu

energie termică în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației în Timişoara până în

2015 și asigurării conformării cu obligațiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare.

Obiectivul specific al proiectului constă în reabilitarea unor tronsoane de rețea primară şi

parțial a rețelelor secundare de distribuţie a energiei termice pentru încălzire, apă caldă de

5

consum și recirculația acesteia, aferente a 25 puncte termice, în vederea creșterii eficienței

energetice a sistemului, reducerii emisiilor de poluanți și îmbunătățirii sănătății populației.

Provocările cu care se confruntă, în prezent, sistemul de încălzire urbană a Municipiului

Timișoara sunt următoarele:

 Pierderi mari de căldură, care în ultimii 3 ani au crescut de la 19,33% în 2011 la 29,8%

în 2013 din cantitatea de căldură produsă în sursă, tendința fiind una crescătoare;

 Număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind

alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură. Conform datelor

primite de la operatorul sistemului centralizat de alimentare cu căldură, în anul 2013 pe

tronsoanele de rețea primară ce sunt propuse pentru reabilitare au avut loc un număr de 42

de avarii, din totalul de 62 de avarii ce au avut loc în rețelele termice primare;

 Lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte). Au

fost prevăzute cu sistem de detectare și monitorizare numai conductele reabilitate până în

prezent, adică 47,46% din lungimea totală de traseu și 238,944 km de traseu rețele

secundare. Lipsa acestui sistem nu permite depistarea spargerilor și deci eliminarea

acestora operativ, astfel că până la depistarea neetanșeităților pierderile de fluid și căldură

conținută de acesta sunt mari;

 Pe conductele de branșament al instalațiilor interioare din blocuri nu sunt montate

regulatoare de presiune diferențială și nici robinete de echilibrare;

 Eficiența scăzută a sistemului de transport și distribuție cauzată de pierderile mari în acest

sistem (29,8% din cantitatea produsă în sursă și introdusă în sistem în 2013), determină

emisii crescute CO2, aceasta având impact negativ asupra mediului.

Pornind de la problemele prezentate mai sus, proiectul de față vizează reabilitarea unor

tronsoane de rețea primară şi a rețelelor secundare de distribuţie a energiei termice pentru

încălzire, apă caldă de consum și recirculația acesteia, aferente a 25 puncte termice.

Reabilitarea constă în înlocuirea conductelor existente uzate cu un sistem legat preizolat.

Astfel, proiectul propune realizarea următoarelor tipuri de lucrări: 

6

 Rețele termice primare. Lungimea de traseu a rețelelor de transport reabilitate este de

9,067 km. Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de transport al căldurii

cuprind:

o Lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale

termice sau suprateran pe stâlpi de susținere cu conducte în sistem legat preizolat;

o Înlocuirea vanelor de secționare și de racord de pe traseul magistralelor de

termoficare;

o Realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

o Lucrări de construcții (cămine, puncte fixe etc.).

 Rețele termice secundare. Lungimea de traseu a rețelelor termice secundare reabilitate

este 20.095 m traseu. Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de distribuție al

căldurii cuprind:

o Lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale

termice cu conducte preizolate;

o Lucrări de construcții;

o Realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

o Echilibrarea rețelelor termice de încălzire.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra sistemului de încălzire urbană din

Municipiul Timișoara, facilitând:

 Eficientizarea și creșterea calității serviciului public prin:

o Reducerea pierderilor în rețele cu 35.063 Gcal/an (146,8 TJ/an);

o Creșterea vitezei de depistare și a preciziei localizării avariilor în rețea;

o Scăderea numărului de avarii în rețea prin înlocuirea conductelor existente cu un

sistem legat preizolat ce are o durată de viață de 30 de ani;

o Reducerea duratei de execuție a lucrărilor de șantier;

o Reducerea costurilor de întreținere și exploatare a rețelelor;

 Limitarea efectului negativ asupra mediului și sănătății locuitorilor prin:

o Reducerea cantităților de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți ca urmare a

reducerii consumului de combustibil;

7

o Reducerea cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și CO2 ca urmare a scăderii

pierderilor în rețele de transport și distribuție și ca urmare a evitării deconectărilor.

o Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de

fluid din rețele se reduce și debitul de apă de adaos care se face în CET și puncte

termice pentru completarea pierderilor, ceea ce conduce la diminuarea cantității de

apă evacuată în canalizare atât cu cantitatea pierdută cât și cu cantitatea folosită în

CET în procesul de tratare/dedurizare al apei de adaos. Reducerea pierderilor de

fluid este estimata la circa 103.000 mc/an.

Eliminarea costurilor suplimentare pe care consumatorii sunt obligați să le suporte prin

consum de energie electrică din cauza nelivrării energiei termice ca urmare a avariilor.

Valorile centralizate de economii de combustibili și emisii de noxe atât ca urmare a reducerii

pierderilor în SACET cât și ca urmare a evitării deconectărilor, sunt prezentate în tabelul

următor:

Unit

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

8

Contextul strategic

Decizia modernizării sistemului de încălzire urbană din Municipiul Timișoara prin

intermediul unui proiect ce se desfășoară etapizat are la bază reglementările comunitare în

materie de protecția mediului și angajamentele pe care România și le-a asumat în vederea

reducerii impactului acestor industrii asupra climatului. Detaliem, mai jos, principalele

documente strategice care au stat la baza deciziei investiționale.

Tratatul de aderare la Uniunea Europeană

Instalaţiile Mari de Ardere (IMA) din România generează emisii poluante (SO2, NOx,

pulberi) mai mari decât limitele admise. În cadrul Tratatului de Aderare la UE, România şi-a

asumat angajamente prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea

emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din IMA, care este anexă a Documentului de

Poziţie Complementar pentru Capitolul 22 – Mediu.

România a obţinut perioade de tranziţie eşalonate până în 2013, pe categorii de poluanţi emişi

în atmosferă - dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, respectiv 2017 pentru

reducerea suplimentară a emisiilor de oxizi de azot, pentru anumite instalaţii care intră sub

incidenţa Directivei 2001/80/CE privind reducerea anumitor poluanţi provenind de la IMA.

Protocolul de la Kyoto

România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, angajându-se să-şi reducă

emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade

de angajament, 2008 - 2012.

Pe de altă parte, odată cu intrarea României în UE, a devenit obligatorie participarea la

schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-

ETS). Fiind Stat Membru UE, România trebuie să contribuie la obiectivul obligatoriu al UE

de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 faţă de anul 1990.

Pentru instalaţiile sub incidenţa Directivei 2003/87/CE privind schema europeană de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS), extinsă şi

9

modificată prin Directiva 2009/29/CE, emisiile trebuie să fie în anul 2020 cu 21% sub nivelul

celor din anul 2005.

Începând cu 1 ianuarie 2016, Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului

din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării)

înlocuieşte definitiv Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer

proveniți de la IMA. Directiva reglementează activităţile industriale cu potenţial major de

poluare şi conţine dispoziţii speciale, inclusiv pentru industriile producătoare de energie şi

pentru instalaţiile de ardere (≥ 50 MW).

Strategii naționale

Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de

producere şi distribuţie centralizate, aprobată de H.G. 882/2004, stipulează necesitatea

respectării prevederilor Directivelor Uniunii Europene privind calitatea serviciile de încălzire

urbană şi protecţia mediului precum şi producerea şi distribuţia competitivă a energiei

termice, la preţuri accesibile utilizatorilor.

Conform acestei strategii, serviciile publice de încălzire urbană în sistem centralizat trebuie

menţinute şi dezvoltate întrucât, în condiţiile specifice României şi ale tehnologiilor actuale,

acestea pot asigura alimentarea cu energie termică pentru sectorul rezidenţial în condiţii de

siguranţă, eficienţă energetică şi performanţă economică ridicată, având totodată un impact

pozitiv asupra protecţiei şi conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor

poluante.

Strategia naţională pentru eficienţă energetică, aprobată prin HG 163/2004 şi primul Plan

naţional de acţiune pentru eficienţă energetică 2007-2010 reprezintă cadrul legal pentru

dispoziţii de promovare a eficienţei energetice în concordanţă cu cerinţele UE. Primul Plan

Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE) 2007-2010 prevede o ţintă

de economisire a energiei de 13,5% până în anul 2016, comparativ cu media 2001-2015.

Pentru sectorul rezidenţial se prevede continuarea programului de reabilitare termică a

clădirilor multi-etajate.

10

Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 actualizată pentru

perioada 2011 - 2020

Sistemele actuale de alimentare centralizată cu căldură se caracterizează prin echipamente

învechite cu randamente scăzute (cele în cogenerare) şi cu pierderi mari la transport şi

distribuţie. Eficienţa scăzută se datorează pe lângă randamentele scăzute la generare şi

pierderilor foarte mari la transportul şi distribuţia căldurii (între 10 si 50% în unele cazuri) şi

dispariţiei consumului industrial de abur şi apă fierbinte care a condus la funcţionare cu

regimuri neeconomice, respectiv la costuri mari de producţie şi distribuţie a energiei termice,

scăderea calităţii serviciilor şi creşterea valorii facturii energetice pentru populaţie.

Strategia stabilește următoarele obiective și direcții de acțiune pentru dezvoltarea sectorului

energetic:

 Protecţia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru producţia şi consumul

de energie cu impact redus asupra mediului şi pentru reducerea schimbărilor climatice

 Realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze cu efect

de seră;

 Modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu căldură în zonele

urbane mari - sursă– reţea de transport şi distribuţie – consumator final şi realizarea

capacităţilor de cogenerare de înaltă eficienţă;

În cadrul Strategiei se mai precizează faptul că dezvoltarea sectoarelor energetice trebuie să

conducă la respectarea % de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici până în anul 2020 şi

după, stabilite pentru România, prin adoptarea în data de 04 mai 2012 a Protocolului

Gothenburg revizuit. Pentru România, nivelul de reducere a emisiilor până în anul 2020

(exprimat % de reducere a emisiilor pentru perioada 2005-2020) este de: 77% pentru SO2,

45% pentru NOx, şi respectiv de 28% pentru pulberi (exprimate ca PM 2.5) şi va constitui

angajament de reducere a emisiilor, prin ratificarea de către România, în calitate de stat

membru UE, a Protocolului Gothenburg revizuit.

Sistemul centralizat de alimentare cu căldură la nivelul Municipiului Timișoara

Operatorii serviciului centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Timișoara sunt următorii:  Operatori surse:

11

o Operator și Acționariat CT cvartal: S.C. COLTERM S.A. Timișoara.

o Operator centrale cogenerare: S.C. COLTERM S.A. Timișoara.

o Acționariat centrale cogenerare: Consiliul Local al municipiului Timișoara.

 Operatori rețele:

o Operatori rețele: S.C. COLTERM S.A. Timișoara.

o Acționariat: Consiliul Local al municipiului Timișoara.

Principalele probleme cu care se confrunta sistemul la momentul elaborării Strategiei Locale

de alimentare cu energie sunt:

 Sistemul primar de rețele termice de apă fierbinte:

o randamentul termic al rețelei de transport a apei fierbinți în ansamblu este scăzut.

Sunt înregistrate și pierderi de apă fierbinte prin spargeri și neetanșeități, volumul

anual al apei de adaos fiind mare. Aceste aspecte indică o stare tehnică

nesatisfăcătoare a rețelei de transport și necesitatea reabilitării ei în continuare.

 Sistemul de conducere și dispecerizare al rețelei de termoficare:

o nu există un sistem de preluare si transmitere a datelor din rețeaua primară de

termoficare si nici posibilitatea de a acționa de la distanță asupra elementelor de

reglaj închidere pentru modificarea parametrilor de funcționare a sistemului.

 Sistemul secundar de rețele termice de apă caldă

o funcționare defectuoasă, stare tehnică necorespunzătoare, datorită vechimii și

uzurii ce conduc la:

 necorelarea parametrilor tehnologici ai agentului termic (furnizat de PT,

CT) cu parametri necesari la consumatori;

 randamente sub 70%, pentru reducerea pierderilor de energie termică.

La același moment, în municipiul Timișoara producerea energiei termice se realiza cu o

eficienţă globală scăzută comparativ cu prevederile BREF-BAT, iar pierderile în sistemul de

transport şi distribuţie erau ridicate. Ca urmare, au fost stabilite următoarele obiective

municipale:

 Creşterea eficienţei producerii energiei termice până la un nivel corespunzător

prevederilor BREF-BAT;

12

 Creşterea eficienţei transportului şi distribuţiei energiei termice, prin reducerea la 15% a

pierderilor în sistemul de transport şi distribuţie.

In cadrul etapei I a proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul

Municipiului Timișoara pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de

mediu și creșterii eficienței energetice” s-au realizat lucrările de reabilitare la CAF2 și 4 din

CET Centru, reabilitarea cazanelor de abur și montarea unei instalații comune de desulfurare

semi-umedă pentru toate cele 3 cazane de abur, din CET Sud, precum și retehnologizarea

pompelor de transport agent primar atât în CET Centru, cât și în CET Sud.

Proiectul de față, care reprezintă Etapa II va dezvolta reabilitarea unor tronsoane din rețele

termice primare și secundare, aferente sistemului centralizat de alimentare cu căldură.

Investiția va conduce la creșterea eficienței energetice a sistemului de încălzire prin reducerea

pierderilor în rețele de transport și distribuție. Aceasta va contribui la reducerea

consumului de combustibil în sursa/CET și a cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și

CO2, facilitând reducerea impactului asupra mediului.

(b) În cazul în care proiectul reprezintă o etapă a unui proiect de ansamblu, a se descrie etapele prevăzute pentru punerea în aplicare (explicând dacă aceste etape sunt independente una de alta din punct de vedere tehnic şi financiar).

Prezentul proiect reprezintă o etapă a unui proiect de ansamblu, prezentat în Strategia privind

Alimentarea cu Energie Termică a Municipiului Timișoara, elaborată în 2009, ce a constituit

primul pas în cadrul elaborării Aplicației pentru realizarea, în sectorul de termoficare, a unor

investiții finanțabile din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial de

Mediu 2007-2013 – Axa Prioritară 3.

Scopul analizei a fost identificarea și prioritizarea necesităților investiționale, astfel încât

sistemul de termoficare din Municipiul Timișoara să respecte conformarea cu Directivele CE

din sectorul de mediu, în condiții de eficiență energetică, luând în considerare suportabilitatea

investițiilor de către populație și capacitatea locală de implementare a proiectului.

13

Documentul a avut ca scop eficientizarea sistemului de producere, transport si distribuție a

energiei termice din municipiului Timișoara, cu urmărirea următoarelor principii de politică

energetică:

 accesul întregii populații la încălzire si apă caldă de consum;

 siguranța în alimentarea cu căldură;

 eficiența energetică a instalațiilor;

 impact redus asupra mediului;

 respectarea legislației naționale si a UE în domeniul protecției mediului și energiei.

Analiza sistemului de termoficare a municipiului Timișoara realizată în cadrul Strategiei a

evidențiat o serie de aspecte negative ale funcționării sistemului, ceea ce a impus propunerea

unui program de investiții în infrastructura de termoficare municipală.

Pe baza concluziilor analizelor efectuate au fost identificate opţiunile pentru alimentarea cu

energie termică a consumatorilor din municipiul Timișoara. Opţiunile au definite în cadrul a 3

scenarii strategice de alimentare cu energie termică:

 Scenariul I - alimentare centralizată cu energie termică;

 Scenariul II - alimentare descentralizată cu energie termică;

 Scenariul III - alimentare individuală cu energie termică.

Scenariile de alimentare cu energie termică, respectiv opțiunile au fost comparate prin metoda

analizei multicriteriale, în baza următoarelor criterii:

 Criterii de mediu:

o reducerea de emisii de CO2 raportata la energia echivalenta produsa.

o reducerea poluării distribuite în zonele de locuințe.

 Criterii sociale:

o suportabilitate preţului căldurii.

 Criterii financiare:

o valoarea investițiilor

o valoarea costurilor de operare.

 Criterii tehnice:

o eficienţa cazanelor;

o utilizarea de resurse regenerabile;

o trecerea de la un combustibil la altul (flexibilitate privind combustibilul);

14

o eficienţa per ansamblu a sistemului de termoficare.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, alimentarea în sistem centralizat este mai

avantajoasă deoarece permite controlul și implementarea de măsuri pentru diminuarea

poluării. Sistemul descentralizat și cel individual conduc la creșterea nivelului poluării prin

suprapunerea emisiilor generate la producerea energiei cu emisiile din traficul urban.

În urma analizei opțiunilor a rezultat ca optim menținerea alimentării centralizate cu

energie termică, aceasta fiind cea mai eficientă opțiune de reabilitare și modernizare a

sistemului de termoficare a municipiului Timișoara, cu efectuarea următoarelor lucrări de

reabilitare :

a) Retehnologizarea CAF 2 de 58 MWt și CAF 4 din CET Centru, pentru funcționare pe

gaze naturale și respectiv gaze naturale și păcură. Reabilitarea a presupus reparația

capitală a sistemului sub presiune a cazanelor, instalarea de arzătoare cu formare

redusă de NOx, înlocuirea sistemului de control și automatizare al cazanelor, montarea

pentru fiecare cazan a instalației de monitorizare on-line a emisiilor la coșurile de fum.

b) Reabilitare a 3 cazane de abur din CET Sud care funcționează cu lignit și gaze

naturale. Reabilitarea a presupus implementarea măsurilor BAT primare și secundare

pentru reducerea de NOx, înlocuirea sistemului de control si automatizare al

cazanelor, creșterea suprafeței de schimb de căldură a supraîncălzitorului de abur al

cazanelor si montarea unei instalații de monitorizare on-line a emisiilor la coșul de

fum, comun al celor 3 cazane.

c) Realizarea instalației de desulfurare semi-umedă a gazelor de ardere pentru cele 3

cazane de abur din CET Sud.

d) Reabilitarea pompelor de transport agent primar din CET Centru si CET Sud.

e) Reabilitare rețele de transport, distribuție și PT–uri.

În prima etapa a proiectului s-au realizat lucrările prevăzute în surse, cu excepția montării

unui grup de cogenerare în ciclu mixt in CET Sud din lipsa posibilității de finanțare. Ca

urmare, în cadrul etapei a II-a proiectului se prevede continuarea lucrărilor de reabilitare a

sistemului de transport și distribuție a energiei termice. Alegerea tronsoanelor de rețea de

transport și distribuției ce urmează a se reabilita în cadrul etapei II s-a făcut ținând seama de

starea tehnică actuală a conductelor, manifestată prin avarii ce au avut loc în aceste porțiuni și

15

pentru a căror eliminare a fost afectată livrarea căldurii și a apei calde de consum către

populație.

Astfel, lucrările propuse a fi realizate în Faza 2 sunt dependente tehnic de cele din prima

etapă, fiind corelate din punct de vedere al soluţiei tehnice adoptate, în vederea atingerii

indicatorilor privind reducerea poluării şi creşterii eficienţei energetice, stabiliţi la

nivelul Strategiei privind Alimentarea cu Energie Termică a Municipiului Timișoara.

Investiţiile din cele două etape sunt independente una de alta din punct de vedere

financiar şi ambele se încadrează în categoriile de investiţii eligibile în cadrul POS Mediu.

(c) Pe baza căror criterii a fost împărţit proiectul în etape??

Investiţiile propuse pentru cofinanţarea UE constituie prima etapă a unui plan de investiţii pe

termen lung care conduce la deplina conformare cu cerinţele Directivelor UE şi obiectivele

strategiilor naţionale în domeniul protecţiei mediului şi al creşterii eficienţei energetice.

Deoarece investiţiile cuprinse în planul pe termen lung au efecte diferite s-a realizat

prioritizarea acestora, astfel încât într-o primă etapă să fie realizate investiţiile cu cel mai mare

impact pozitiv asupra mediului şi eficienţei energetice.

Criteriile utilizate în eșalonarea investițiilor în cadru Strategiei privind alimentarea cu energie

termică a municipiului Timișoara au fost următoarele:

 Criteriile principale luate în calcul au fost termenele de conformare pentru Instalaţiile

Mari de Ardere;

 Alte criterii generale avute în vedere au fost următoarele:

o Termenele prevăzute pentru obiectivele naţionale şi ţintele municipale;

o Capacitatea beneficiarului de a implementa investiţiile;

o Capacitatea beneficiarului de a opera facilităţile;

o Capacitatea de cofinanţare a beneficiarului;

o Capacitatea consumatorilor de a plăti pentru serviciile îmbunătăţite şi voinţa

acestora de a plăti.

 Eşalonarea investiţiilor în sistemul de transport şi distribuţie a fost agreată cu

autoritatea locală şi operator, şi a ținut cont de mărimea sistemului de transport şi

16

distribuţie şi de volumul de lucrări practic posibil a fi realizat într-un oraş de mărimea

municipiului Timișoara, fără a afecta major traficul şi starea de bine a populaţiei.

Au fost definite 2 nivele de prioritate:

 Nivelul 1 de prioritate: investiţiile obligatorii pentru conformare la cerinţele privind

protecţia mediului;

 Nivelul 2 de prioritate: investiţiile care aduc cel mai mare efect la economisirea

energiei primare şi la respectarea obiectivelor strategiilor naţionale.

In cadrul etapei I a proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul

Municipiului Timișoara pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu

și creșterii eficienței energetice” corespunzătoare nivelului 1 de prioritate s-au realizat lucrările

de reabilitare la CAF2 si 4 din CET Centru, reabilitarea cazanelor de abur si montarea unei

instalații comune de desulfurare semi-umedă pentru toate cele 3 cazane de abur, din CET Sud,

precum ș retehnologizarea pompelor de transport agent primar atât in CET Centru, cât și în

CET Sud.

Etapa II a proiectului, corespunzătoare nivelului 2 de prioritate, va cuprinde reabilitarea unor

tronsoane de rețea primara şi parțial, funcție de starea tehnica actuala, a rețelelor secundare de

distribuţie a energiei termice pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculația acesteia,

aferente a 25 puncte termice. In urma realizării investiției nu se obțin capacitați fizice noi. Se

reabilitează:

 Rețele termice de transport - 9.067 m traseu.

 Rețele termice de distribuție – 20.095 m traseu.

 Total lungime de traseu reabilitat – 29.162 m traseu.

Stadiul realizării lucrărilor prevăzute în opțiunea rezultată ca optimă, conform analizei din

planul de investiții pe termen lung pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu

căldura a municipiului Timișoara este următorul:

17

Lucrare prevăzută în Master Plan

Stadiul execuției Observații

Reabilitare cazan 1, 2, 3 din CET Sud

Lucrare finalizată Lucrarea a avut ca scop reducerea emisiilor de NOx și

creșterea randamentului cazanelor

Instalație de desulfurare aferentă cazane nr. 1, 2, 3,

din CET Sud

Lucrare finalizată

Reabilitarea cazanelor de apă fierbinte (CAF) nr. 2 și 4 din

CET Centru

Lucrare finalizată Lucrarea a avut ca scop reducerea emisiilor de NOx și

creșterea randamentului cazanelor

Reabilitare pompe de transport agent primar (inclusiv montarea de

variatoare de frecvență), în CET Centru și CET Sud

Lucrare finalizată

Grup energetic cu funcționare pe deșeuri menajere în CET

Sud

Lucrarea a fost licitată de către o companie mixtă

(parteneriat public-privat) în care Consiliul Local

Timișoara este acționar

În prezent se identifică surse de finanțare avantajoase.

Grup energetic în ciclu mixt la CET Centru

Lucrarea nu a fost executată din lipsă de fonduri

Rețele termice de distribuție S-au reabilitat până în prezent 113,4Km de traseu, din totalul de 238,944 Km

În cadrul etapei II-a proiectului se propune reabilitarea a 76,927 km conducte pentru:

- încălzire 40,190 Km;

- apă caldă de consum 20,095 Km;

- recirculație apă caldă de consum 16,642 km;

Rețele termice primare S-au reabilitat până în prezent 20,568 km de traseu

din totalul de 73 Km.

În cadrul etapei II-a proiectului se propune reabilitarea a 9,067 km de traseu.

Puncte termice Din totalul de 118, s-au reabilitat 68 puncte termice.

18

B.4.2. Descrierea tehnică a investiţiei în infrastructură

(a) A se descrie infrastructurile preconizate şi lucrările pentru care este propusă o contribuţie financiară specificând principalele lor caracteristici şi componente.

Prezentul proiect are ca obiect reabilitarea unor tronsoane de rețea primară şi parțial, funcție de

starea tehnică actuală, a rețelelor secundare de distribuţie a energiei termice pentru încălzire, apă

caldă de consum și recirculația acesteia, aferente a 25 puncte termice.

Descrierea lucrărilor de reabilitare și modernizare a SACET:

 Înlocuirea conductelor existente uzate cu un sistem legat preizolat:

Conductele vor fi montate pe traseele existente ale actualei rețele de agent termic primar, folosind

culoarele libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum necesitatea

devierii altor utilități existente în zonă. Lucrările constau în:

 achiziţia și montajul elementelor sistemului preizolat prevăzute cu fire de semnalizare

avarii, necesare reţelelor termice primare și de distribuție pentru încălzire, a.c.c. și

recirculare a.c.c.;

 achiziţia și montajul buclei de echilibrare hidraulică pentru circuitul de încălzire la

nivel de scară de bloc/bloc, funcție de locul de delimitare a instalațiilor între

operatorul sistemului de alimentare cu căldura și asociație de locatari/ proprietari;

 achiziţia și montajul elementelor aferente sistemului de supraveghere și monitorizare

avarii.

 înlocuire armaturi de secționare/racord, existente pe rețeaua primară;

 înlocuire armaturilor de pe distribuitoarele din punctele termice și de pe traseul

rețelelor secundare ce se înlocuiesc.

 Rețele termice primare:

Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de transport al căldurii cuprind:

 lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice

sau suprateran pe stâlpi de susținere cu conducte în sistem legat preizolat;

 înlocuirea vanelor de secționare și de racord de pe traseul magistralelor de termoficare;

 realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

 lucrări de construcții (cămine, puncte fixe etc.).

19

Conductele vor fi montate pe traseul actualei rețele de agent termic primar, folosind culoarele

libere create prin dezafectarea conductelor existente, reducând la minimum lucrările de

devieri de instalații subterane. Lungimea de traseu a rețelelor de transport reabilitate este de

9,067 km. în tabelul de mai jos sunt prezentate tronsoanele de conducte ce vor fi reabilitate

prin prezentul proiect, cu precizarea diametrelor și a lungimilor fiecărui tronson.

Obiect Tronson Lungime de traseu

(m) Diametru nominal

(mm)

Obiect 1 Magistrala 2xDn 1000 mm 1180,00 2xDn1000

Obiect 2

Magistrale 2xDn 600 mm 216,00 2xDn600

Obiect 3 Reţele termice zonele Est și Centrală

Reţea termică zona Lugojului 785,00 2xDn 350

360,00 2xDn 300

536,00 2xDn 250

- racord termic PT 75 325,00 2xDn 200

- racord termic PT 72 40,00 2xDn 150

- racord termic PT 73 370,00 2xDn 150

- racord termic PT 74A 85,00 2xDn 150

Reţea termică primară Zona Universităţii

200,00 2xDn 300

845,00 2xDn 250

210,00 2xDn 200

- racord termic PT 12 45,00 2xDn 125

TOTAL 3801,00

Obiect 4

Reţele termice zonele Nord Vest și Sud Est

Reţea termică primară Zona Bucovina

1000,00 2xDn 350

410,00 2xDn 250

- racord termic PT 36 235,00 2xDn 150

- racord termic PT 35 215,00 2xDn 150

- racord termic PT 45 10,00 2xDn 200

20

Obiect Tronson Lungime de traseu

(m) Diametru nominal

(mm)

- racord termic PT 45A 110,00 2xDn 150

Reţea termică primară Zona Baba Dochia

275,00 2xDn 350

165,00 2xDN 300

540,00 2xDn 250

TOTAL 2960,00

Obiect 5 Rețele termice primare Nod 220 - 111

845,00 2xDn 700

25,00 2xDn 200

35,00 2xDn 150

5,00 2xDn 100

TOTAL 910,00

Lucrările de reabilitare a reţelelor termice primare, pe partea de construcţii constau in:

 Menţinerea canalelor existente şi reamenajarea lor, în vederea amplasării noilor conducte

preizolate

 Realizarea punctelor fixe ce se vor stabili și dimensiona la nivelul proiectului tehnic

 Curățarea/repararea căminelor existente de secționare/racordare si racordarea golirii la

canalizare a radierelor căminelor, în vederea asigurării punctelor de golire și aerisire,

precum și pentru amplasarea vanelor de secționare/racordare.

Detalii referitoare la partea de construcții a lucrărilor de reabilitare a reţelelor termice primare sunt

detaliate în cadrul memoriului tehnico-economic (cap. 3.3. Descrierea investiției) atașat

documentației de finanțare.

 Rețele termice secundare

Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de distribuție al căldurii cuprind:

21

1) lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice

cu conducte preizolate;

2) lucrări de construcții;

3) realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

4) echilibrarea rețelelor termice de încălzire.

Vor fi asigurate şi instalaţiile anexe - goliri şi aerisiri. În urma stabilirii traseelor reţelelor de

distribuţie a agentului termic, cu montajul acestora numai în domeniul public s-au determinat

lungimi de traseu a reţelelor termice secundare ce se reabilitează:

Nr. Crt.

Rețele termice secundare Lungime de traseu (m)

1 Rețele termice secundare aferente PT 82 715

2 Rețele termice secundare aferente PT 69 245

3 Rețele termice secundare aferente PT 88 411

4 Rețele termice secundare aferente PT 63 1489

5 Rețele termice secundare aferente PT 10A 166

6 Rețele termice secundare aferente PT 10B 173

7 Rețele termice secundare aferente PT 86 359

8 Rețele termice secundare aferente PT 89 273

9 Rețele termice secundare aferente PT 52 154

10 Rețele termice secundare aferente PT 84 245

11 Rețele termice secundare aferente PT 98 2391

12 Rețele termice secundare aferente PT 40 994

13 Rețele termice secundare aferente PT 41 686

14 Rețele termice secundare aferente PT 37 1020

15 Rețele termice secundare aferente PT 36 190

16 Rețele termice secundare aferente PT 75 860

17 Rețele termice secundare aferente PT 22 234

18 Rețele termice secundare aferente PT 45A 2270

19 Rețele termice secundare aferente PT PĂLTINIȘ 2305

20 Rețele termice secundare aferente PT 21 1525

21 Rețele termice secundare aferente PT 7C 920

22 Rețele termice secundare aferente PT 6 635

23 Rețele termice secundare aferente PT 72 595

24 Rețele termice secundare aferente PT 45 875

25 Rețele termice secundare aferente PT 35 365

22

Pe partea de construcţii, lucrările de reabilitare a reţelelor termice de distribuție secundare constau

în:

 Menţinerea canalelor existente şi reamenajarea lor în vederea amplasării noilor conducte

preizolate;

 Realizarea şanţului corespunzător pentru traseele noi, în vederea amplasării conductelor

preizolate direct în pământ, cu respectarea tehnologiei specifice de montaj

 Realizarea confecțiilor metalice de susținere a suporților conductelor termice din interiorul

subsolurilor blocurilor (acolo unde este cazul)

 Se vor reface căminele existente pentru asigurarea punctelor de golire și aerisire, precum

și pentru amplasarea vanelor de secționare. De asemenea vor fi construite cămine noi în

funcție de necesitate pentru realizarea punctelor de secționare, daca va fi cazul.

Detalii referitoare la partea de construcții a lucrărilor de reabilitare a reţelelor termice secundare

sunt detaliate în cadrul memoriului tehnico-economic (cap. 3.3. Descrierea investiției) atașat

documentației de finanțare

(b) În ceea ce priveşte lucrarea în cauză, a se identifica şi cuantifica principalii indicatori

de rezultat care trebuie utilizaţi:

În urma realizării investiției în etapa II nu se obțin capacitați fizice noi. Se reabilitează:

 Rețele termice de transport - 9.067 m traseu.

 Rețele termice de distribuție – 20.095 m traseu.

Total lungime de traseu reabilitat – 29.162 m traseu.

Indicatori de performanta obținuți în urma realizării investiției

Indicator de performanță

U.M Înainte de realizare

investiție După realizare

investiție Reducere

Pierderi în rețele termice TJ/an 904,8 758,02 146,78

Valorile centralizate de economii de combustibili și emisii de noxe atât ca urmare a reducerii

pierderilor în SACET cât și ca urmare a evitării deconectărilor, sunt prezentate în tabelul

următor:

23

Unit

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

(c) Principalii beneficiari ai infrastructurilor (şi anume, populaţia ţintă, cuantificată după caz):

Categoria de beneficiari Cum răspunde proiectul

beneficiarilor identificați

Grup ţintă

 66.384 utilizatori5 casnici și non-

casnici conectați la SACET

Municipiul Timișoara, din care:

o 65.373 gospodării;

o 1.011 consumatori non-casnici.

Investițiile realizate prin proiect vor

asigura un serviciu public de alimentare

termică de calitate pentru toți

consumatorii, cu un consum optim,

costuri reale și suportabile

Beneficiari  UAT Municipiul Timișoara–  reducerea costurilor de operare;

5 la finalul anului 2014

24

direcţi proprietarul sistemului de termoficare

 S.C. COLTERM S.A.  ‐ operatorul

sistemului de termoficare

 siguranța funcționării SACET;

 eficientizarea activității

Beneficiari

indirecţi

 Populația municipiului Timișoara

(311.4286 locuitori)

 reducerea cantității de emisii

poluante și astfel a impactului

negativ asupra mediului

înconjurător

(d) Realizarea infrastructurilor va fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (PPP)?

Da Nu x

În caz afirmativ, a se descrie forma de PPP (şi anume, procesul de selecţie a partenerului privat, structura PPP, dispoziţiile privind proprietatea infrastructurilor, modalităţile de repartizare a riscurilor etc.):

TEXT BOX

A se furniza detalii cu privire la modul în care infrastructurile vor fi gestionate după încheierea proiectului (şi anume, gestionare publică, concesiune, altă formă de PPP)

Infrastructura reabilitată ce rezultă în urma implementării proiectului va face parte din

domeniul public al județului Timiș și al municipiului Timișoara.

Entitatea care implementează proiectul este UAT Municipiul Timișoara, în calitate de

responsabil cu serviciul public de furnizare a energiei termice, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, modificata și completata prin

OUG nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 și a Legii nr. 241/2006

a serviciului de alimentare cu apa și de canalizare, care stabilește cadrul instituțional și

unitățile legale precum și obiectivele specifice, competente și instrumente pentru stabilirea,

organizarea, administrarea, finanțarea și monitorizarea serviciilor comunitare de utilități

publice, inclusiv serviciul public de furnizare agent termic.

6 Potrivit datelor finale ale recensământului realizat în octombrie 2011 de Institutul Național de Statistică

25

Operatorul SACET

Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (SACET) , până la

nivelul consumatorilor (clădirile acestora), a fost concesionata către S.C. COLTERM S.A. în

baza Contractului de Concesiune aprobat prin Decizia nr.216/30.05.2006 a Consiliului Local

Timișoara.

Societatea Comercială COLTERM S.A. este operatorul de termoficare al Municipiul

Timișoara și are ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuția și furnizarea de

energie termica și producția și furnizarea de energie electrica, activități licențiate de

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE și Autoritatea Națională

de Reglementare a Serviciilor Comunale – ANRSC.

S.C. COLTERM S.A. este constituită legal ca societate comercială pe acțiuni, unic acționar

fiind Municipiul Timișoara și funcționează în baza legislației în vigoare și a documentelor de

constituire.

Documentele de constituire a S.C. COLTERM S.A. sunt:

1. Hotărârea Guvernului nr. 104/7.02.2002 privind transmiterea unor centrale electrice de

termoficare din domeniul privat al statului si din patrimoniul Societății Comerciale

„Termoelectrica” S.A. în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în

administrarea consiliilor locale ale acestora.

2. Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timișoara nr.224/16.07.2002 privind

înființarea Societății Comerciale „TERMOCET 2002” S.A.

3. Hotărârea Consiliului Local nr.313/16.12.2003 privind constituirea Companiei Locale

de Termoficare „COLTERM” SA, prin fuziunea dintre S.C.”TERMOCET 2002” SA

și S.C. CALOR S.A.

În prezent S.C. Compania locala de termoficare COLTERM S.A. Timișoara este operatorul

întregului sistem centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Timișoara - producere,

transport, distribuție în conformitate cu prevederile legii 325/2006 activitatea de producere,

transport , distribuție și furnizare energie termica se supun reglementarii și monitorizării de

către ANRSC. Licența potrivit căreia S.C. COLTERM S.A. este operatorul serviciului public

de alimentare cu energie termica, cu excepția producerii energiei termice în cogenerare, este

LICENTA Nr.2452/21.05.2013, clasa 2, emisă de Autoritatea Națională de Reglementare

pentru Serviciile Comunale de Utilități Publice.

26

(e) Proiectul face parte dintr-o reţea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul Comunităţii?

Da Nu x

TEXT BOX

B.5. Obiectivele proiectului

B.5.1. Infrastructuri existente în prezent şi impactul proiectului

A se preciza în ce măsură regiunea sau regiunile în cauză sunt dotate în prezent cu tipul de infrastructuri reglementate de prezenta cerere; a se efectua comparaţia cu nivelul de echipare cu infrastructuri prevăzut pentru anul 20… (după caz, pe baza strategiei sau a planurilor naţionale/regionale în cauză). A se preciza contribuţia previzibilă a proiectului la obiectivele strategiei/planului. A se indica potenţialele blocaje sau alte probleme care trebuie rezolvate.

Consumul de căldură aferent încălzirii și preparării apei calde de consum caracteristic

clădirilor de locuit din România este mult superior valorilor caracterizând clădiri din

Uniunea Europeană situate în zone cu caracteristici climatice similare. Consumurilor

energetice ridicate le corespund degajări importante de noxe, în special gaze cu efect de seră.

În Strategia privind alimentarea cu energie termică a municipiului Timișoara s-a stabilit că

principalele probleme ale sistemului de conducte primare și secundare din cadrul SACET

sunt reprezentate de o funcționare defectuoasă a sistemului și de un grad de poluare ridicat al

mediului înconjurător, corelate cu costuri ridicate de producere a energiei termice livrate. Din

aceste considerente, este necesară continuarea reabilitării rețelelor de distribuție.

În urma identificării principalelor deficiențe ale sistemului, au fost stabilite obiectivele

investiționale care au fost prioritizate și etapizate astfel:

 În etapa 1 s-a stabilit implementarea măsurilor care vor asigura conformarea

sistemului cu cerințele minime privind emisiile de poluanți și impactul asupra

mediului;

 În etapa 2 au fost încadrate măsurile ce au ca scop creșterea eficienței energetice a

sistemului și a calității serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife

suportabile pentru populație.

27

În prezent, măsurile stabilite pentru etapa 1 sunt în curs de implementare, scopului proiectului

de față fiind de obținere a finanțării pentru implementarea etapei 2.

Astfel, la momentul elaborării prezentei documentații, sistemul de alimentare cu energie

termică din Timișoara se confruntă cu următoarele deficiențe:

 pierderi mari de căldură;

 număr crescut de avarii;

 lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor;

 pe conductele de branșament al instalațiilor interioare din blocuri nu sunt montate

regulatoare de presiune diferențială și nici robinete de echilibrare;

 eficiența scăzută a sistemului de transport și distribuție ca urmare a pierderilor mari în

acest sistem determină generarea în sursa a unei cantități mai mari de CO2 decât cea

normala, aceasta având impact negativ asupra schimbărilor climatice.

Proiectul, care are ca obiectiv reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a energiei

termice, va avea următorul impact:

28

Probleme identificate Impactul proiectului

Rețele de transport au o vechime foarte mare,

consecința fiind epuizarea sau reducerea duratei

de viață a conductelor și în mod special a izolației

termice.

Proiectul propune reabilitarea unor tronsoane de rețea primară prin înlocuirea conductelor existente

uzate cu conducte preizolate ce au următoarele avantaje:

 O durată de viață de 30 de ani sau chiar mai mare;

 Pierderi minime în transportul căldurii;

 Siguranță sporită în exploatare;

 Reducerea costurilor de întreținere și mentenanță prin eliminarea intervențiilor ocazionate de

avarii pe tronsoanele care se reabilitează, astfel:

 Reducerea numărului de intervenții în rețelele primare în perioada 2016 – 2034 (cu o medie

anuală de 44 intervenții);

 Reducerea numărului de intervenții în rețelele secundare în perioada 2016 – 2034 (cu o medie

anuală de 253 de intervenții);

 Durată mai redusă de execuție a lucrărilor de șantier.

Conductele aferente rețelelor de transport și cele

de distribuție nereabilitate înregistrează pierderi

importante de agent termic. Pierderile de căldură

au crescut în ultimii 3 ani de la 19,33% la 29,8%

din cantitatea de căldură produsă în sursă,

tendința fiind una crescătoare.

Evoluția pierderilor de căldură în rețelele primare și

Investiția vizează reabilitarea unor tronsoane de rețea primară şi a rețelelor secundare de distribuţie a

energiei termice pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculația acesteia, aferente a 25 puncte

termice prin înlocuirea conductelor existente uzate cu un sistem legat preizolat. Utilizarea sistemului

preizolat, comparativ cu sistemul clasic ca avantaj pierderile minime în transportul căldurii

(coeficientul de conductivitate termică al spumei poliuretanice la 50°C este de 0,027 W/mK,

comparativ cu cel al vatei minerale care este de 0,044 W/mK ), ceea ce face ca pierderile de

căldură teoretice în rețele termice să fie reduse după realizarea investiției.

29

secundare se prezintă după cum urmează:

An

Energie

termică

livrată

din sursă

[Gcal/an]

Energie

termică

vândută la

consumatori

[Gcal/an]

Pierderi în

rețelele

primare

și secundare

[Gcal] [ %]

2011 949.416 765.146 184.270 19,4

2012 895.514 687.665 207.849 23,21

2013 836.786 587.096 249.690 29,8

2014 718.144 502.036 216.108 30,09

Pierderile sunt cauzate de faptul că aceste

De asemenea, după finalizarea investiției reducerea netă a pierderilor în rețele va fi de 35.063

Gcal/an.

30

conducte:

 Sunt afectate de coroziune;

 Înregistrează porțiuni neizolate sau cu izolație

termică necorespunzătoare (umedă, tasată).

Numărul mare de avarii înregistrate în sistem au

afectat calitatea serviciului de utilitate publică

privind alimentarea cu căldură a consumatorilor.

Conform datelor furnizate de operatorul sistemului

centralizat de alimentare cu căldură, în anul 2013, pe

tronsoanele de rețea primară care sunt propuse pentru

reabilitare au avut loc un număr de 42 avarii, din

totalul de 62 de avarii ce au avut loc în rețelele

termice primare.

Aceste avarii si incidente au afectat consumatorii

racordați la unul, două sau chiar mai multe puncte

termice.

Lucrările vizează achiziţia și montajul elementelor sistemului preizolat prevăzute cu fire de

semnalizare înglobate în izolația conductei. Funcțiunile principale ale sistemului de supraveghere

sunt următoarele:

 Supravegherea continuă a nivelului umidității izolației;

 Detectarea timpurie a defectelor;

 Localizarea automată a defectelor și semnalizarea acestora începând de la un conținut de

umiditate mai mic de 0,1%;

 Înregistrarea datelor cu privire la avarie;

 Disponibilizarea datelor menționate spre a fi tipărite sub forma unui protocol recunoscut ca

document oficial.

Astfel, sistemul de semnalizare a avariilor facilitează:

31

Sistemul de transport și distribuție a energiei termice

pentru încălzire nu este prevăzut cu un sistem de

detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de

conducte).

Au fost prevăzute cu sistem de detectare și

monitorizare numai conductele reabilitate până în

prezent, adică 47,46% din lungimea totală de traseu

de 238 Km de traseu rețele secundare. Absența

acestui sistem nu permite depistarea spargerilor și

deci eliminarea acestora operativ, astfel că până la

depistarea neetanșeităților pierderile de fluid și

căldură conținută de acesta sunt mari.

 Reducerea substanțială/eliminarea pierderilor de agent termic în rețele, datorită depistării

rapide a neetanșeităților;

 Siguranță sporită în exploatare - sistemul de detectare al eventualelor neetanșeități inclus în

spuma de poliuretan asigură depistarea rapidă și localizarea cu precizie de 1m. a acestora;

 Eliminarea costurilor suplimentare pe care consumatorii sunt obligați să le facă prin consum de

energie electrică din cauza nelivrării energiei termice ca urmare a avariilor.

Investiția propusă contribuie la creșterea calității serviciului de utilitate publică, ceea ce va

favoriza scăderea numărului de deconectări de la sistemul de încălzire centralizată:

 Scăderea cu 21.531 a numărului de deconectări a gospodăriilor în perioada 2016 – 2034;

 Scăderea cu 483 a numărului de deconectări a consumatorilor non-casnici în perioada 2016

– 2034.

Pe conductele de branșament al instalațiilor interioare

din blocuri nu sunt montate regulatoare de presiune

diferențială și nici robinete de echilibrare.

Diafragmele fixe amplasate pe conductele de

distribuție a agentului termic și care erau menite sa

Pe fiecare racord la bloc / scară de bloc, în vecinătatea buclei de măsură, se vor instala echipamente

de reglare hidraulică, reprezentate de regulator de presiune diferențială și robinet de echilibrare.

Regulatorul de presiune diferenţială este unul din elementele buclei de echilibrare hidraulică, se

montează pe conducta de retur încălzire, cu rolul de a controla presiunea diferenţială, de a regla

căderea de presiune precum şi cu rol de închidere şi golire. Robinetele de echilibrare, element al buclei

32

realizeze echilibrarea hidraulică a sistemului în

condițiile de funcționare cu debit fix sunt fie

dezafectate, fie au secțiunea de trecere parțial

colmatată, conducând la stabilirea unui regim de

debite și presiuni complet diferit de cel proiectat.

Dotarea apartamentelor cu sisteme individuale de

reglare a temperaturii interioare (robinete

termostatate) impune adaptarea instalațiilor la

regimul de funcționare cu debit variabil, astfel încât

regimul hidraulic al sistemului să nu fie afectat, iar

randamentul de funcționare a pompelor de circulație

pentru încălzire să nu fie diminuat. Lipsa acestor

dispozitive de reglaj reduce semnificativ și efectul

montării repartitoarelor de costuri. În consecință, este

absolut necesară montarea de regulatoare de presiune

diferențială și robinete de echilibrare pe

branșamentele consumatorilor, astfel încât împreună

cu funcționarea pompelor de circulație pentru

de echilibrare hidraulică, se montează pe conducta de încălzire tur. Aceste robinete de echilibrare

hidraulică au rolul de echilibrare a debitului, presetare şi măsurare.

33

încălzire din punctele termice, cu turație variabilă să

se poată asigura consumul optim în condiții de

confort termic pentru toți locatarii.

Necesitatea reducerii emisiilor poluante generate

de producerea, transportul și consumul de

energie termică

Din cauza eficienței scăzute a sistemului de transport

și distribuție ca urmare a pierderilor mari în acest

sistem (peste 29,8% din cantitatea produsă în sursă

și introdusă în sistem), se generează în sursă o

cantitate mai mare de CO2 decât cea normală,

aceasta având un impact negativ asupra schimbărilor

climatice.

 Reducerea cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și este facilitată de:

- Reducerea pierderilor în rețele de transport și distribuție care conduce la reducerea

consumului de combustibil în sursa/CET;

- Economia de combustibil (gaz natural) la consumatorii pentru care se evită debranșarea,

economie obținută prin evitarea utilizării centralelor de apartament (s-a utilizat ipoteza că cei

care s-ar debranșa ar folosi centrale de individuale cu funcționare pe gaze naturale).

 Reabilitarea rețelelor de transport și distribuție facilitează reducerea pierderilor în rețelele

termice cu 146,8 TJ/an după realizarea investiției.

 Valorile centralizate de economii de combustibili și emisii de noxe atât ca urmare a reducerii

pierderilor în SACET cât și ca urmare a evitării deconectărilor, sunt prezentate în tabelul

următor:

UM

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

34

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

 Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de fluid din

rețele se reduce și debitul de apa de adaos care se face în CET și puncte termice pentru

completarea pierderilor, astfel ca se diminuează cantitatea de apa evacuată la canalizare atât cu

cantitatea pierduta, cât și cu cantitatea folosita în CET în procesul de tratare/dedurizare al apei

35

de adaos. Reducerea pierderilor de fluid este estimată la circa 103.000 m3/an. De asemenea se

reduce cantitatea de energie electrică consumată de pompele de adaos în rețeaua termică

primară cu 105 MWh/an.

36

Astfel, prin implementarea proiectului Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare

din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind

emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a

II-a ce completează investițiile aferente Fazei 1 Solicitantul va fi în măsură să atingă obiectivele de

eficientizare și conformare a sistemului de încălzire centralizată cu reglementările comunitare de

mediu stabilite prin Strategia privind alimentarea cu energie termică a municipiului Timișoara.

B.5.2. Obiective socioeconomice

A se indica obiectivele şi ţintele socioeconomice ale proiectului.

Obiectivele socio-economice ale proiectului sunt:

 Reducerea impactului negativ asupra mediului prin:

o Reducerea cantităților de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți ca urmare a

reducerii consumului de combustibil și a evitării deconectărilor:

UM

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

37

 Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de fluid

din rețele se reduce și debitul de apa de adaos care se face în CET și puncte termice pentru

completarea pierderilor, astfel ca se diminuează cantitatea de apa evacuata la canalizare

atât cu cantitatea pierduta cât și cu cantitatea folosita în CET în procesul de

tratare/dedurizare al apei de adaos. Reducerea pierderilor de fluid este estimata la circa

103.000 m3/an. De asemenea se reduce cantitatea de energie electrica consumata de

pompele de adaos in rețeaua termica primara cu 105 MWh/an.

 Îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății populației Municipiului Timișoara prin

reducerea emisiilor de poluați în atmosferă.

 Eficientizarea serviciului de alimentare cu energie termică prin:

o Reducerea substanțială/eliminarea pierderilor de agent termic în rețele, datorită

depistării rapide a neetanșeităților;

o Siguranță sporită în exploatare - sistemul de detectare al eventualelor neetanșeități

inclus în spuma de poliuretan asigură depistarea rapidă și localizarea cu precizie de

1m. a acestora;

 Eliminarea costurilor suplimentare pe care consumatorii sunt obligați să le facă prin

consum de energie electrică din cauza nelivrării energiei termice ca urmare a avariilor.

B.5.3. Contribuţia la realizarea programului operaţional

A se descrie modul în care proiectul contribuie la realizarea priorităţilor programului

operaţional (a se furniza, în măsura posibilului, indicatori cuantificaţi).

38

Obiective POS Mediu Contribuția proiectului la atingerea obiectivelor

Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015

Prin reabilitarea și modernizarea completă a SACET Timișoara proiectul va sprijini îndeplinirea angajamentelor

României de a contribui la ţinta asumată a Uniunii Europene de reducere cu 20% a nivelului emisiilor de GES în anul

2020 faţă de 1990.

Proiectul contribuie la reducerea impactului asupra mediului prin realizarea de investiții ce facilitează scăderea cantității

de poluați emiși în aer astfel:

UM

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

39

incrementale)

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

Proiectul va contribui la creșterea standardelor de viață a populației prin:  asigurarea unui confort ridicat ca urmare a punerii la dispoziție a unui sistem de termoficare eficient, care să asigure un

consum optim, la tarife suportabile;

 îmbunătățirea stării de sănătate ca urmare a reducerii nivelului de emisii de gaze cu efect de seră și a altor poluanți.

Obiective Axa 3 Contribuția proiectului la atingerea obiectivelor

Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare

Reabilitarea și modernizarea SACET va crește eficiența energetică prin optimizarea consumurilor de energie

termică și va avea impact pozitiv asupra reducerii emisilor de poluanți provenite de la sistemele de încălzire urbană,

prin:

 reducerea pierderilor în rețele termice primare și secundare cu 35.063 Gcal/an, ceea ce conduce la o economie

de combustibil de 4.533 mii mc/an (la nivelul anului 2016) gaze naturale;

 reducerea cantității de energie electrică consumatăde pompele de adaos in rețeaua termica primara cu 105 MWh.

 obținerea unei economii , astfel :

o energie electrică: 105 MWh ;

40

o apă: 103.000 mc/an.

 reducerea cu 103.000 mc/an a pierderilor de fluid (agent termic) în rețele.

Proiectul contribuie la reducerea impactului negativ asupra mediului astfel:

 Reducerea cantităților de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți ca urmare a reducerii consumului de

combustibil și evitării deconectărilor:

UM

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

41

incrementale)

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

 Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de fluid din rețele se reduce și

debitul de apa de adaos care se face în CET și puncte termice pentru completarea pierderilor, astfel ca se diminuează

cantitatea de apa evacuata la canalizare atât cu cantitatea pierduta cât și cu cantitatea folosita în CET în procesul de

tratare/dedurizare al apei de adaos. Reducerea pierderilor de fluid este estimata la circa 103.000 m3/an, astfel debitul

evacuat în canalizare se reduce cu 113.000 m3/an.

Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate

Scăderea pierderilor în rețele de transport și distribuție va conduce la reducerea consumului de combustibil în sursa/CET

și deci a cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și CO2, facilitând reducerea impactului asupra mediului.

Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate

Proiectul contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață și a sănătății populației Municipiului Timișoara prin reducerea

emisiilor de poluați în atmosferă.

42

C. REZULTATELE STUDIILOR DE FEZABILITATE

C.1. A se furniza un rezumat al principalelor concluzii ale studiilor de fezabilitate realizate

Provocările cu care se confruntă, în prezent, sistemul de încălzire urbană a Municipiului

Timișoara sunt următoarele:

 Pierderi mari de căldură, care în ultimii 3 ani au crescut de la 19,33% la 29,8% din

cantitatea de căldură produsă în sursă, tendința fiind una crescătoare;

 Număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind

alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură. În anul 1013 pe

tronsoanele de rețea primară care sunt propuse pentru reabilitare au avut loc un număr de

42 avarii, din totalul de 62 de avarii ce au avut loc în rețelele termice primare. Aceste

avarii și incidente au afectat consumatorii racordați la unul, două sau chiar mai multe

puncte termice;

 Lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte). Au

fost prevăzute cu sistem de detectare și monitorizare numai conductele reabilitate până în

prezent, adică 47,46% din lungimea totală de traseu și 238 km de traseu rețele secundare..

Lipsa acestui sistem nu permite depistarea spargerilor în faza incipientă și eliminarea

acestora operativ, astfel că, până la depistarea neetanșeităților, pierderile de fluid și

căldură conținută de acesta sunt mari, creează umiditate în canalele termice și acelerează

fenomenul de coroziune exterioară a conductelor;

 Pe conductele de branșament al instalațiilor interioare din blocuri nu sunt montate

regulatoare de presiune diferențială și nici robinete de echilibrare;

 Eficiența scăzută a sistemului de transport și distribuție cauzată de pierderile mari în acest

sistem determină emisii crescute CO2, aceasta având impact negativ asupra mediului.

Pornind de la problemele prezentate mai sus, proiectul de față vizează reabilitarea unor

tronsoane de rețea primară şi parțial, funcție de starea tehnică actuală, a rețelelor secundare

de distribuţie a energiei termice pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculația acesteia,

aferente a 25 puncte termice. Reabilitarea constă în înlocuirea conductelor existente uzate cu

un sistem legat preizolat. Astfel, proiectul propune realizarea următoarelor tipuri de lucrări:

43

 Rețele termice primare. Lungimea de traseu a rețelelor de transport reabilitate este de

9,067 km. Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de transport al căldurii

cuprind:

o lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale

termice sau suprateran pe stâlpi de susținere cu conducte în sistem legat preizolat;

o înlocuirea vanelor de secționare și de racord de pe traseul magistralelor de

termoficare;

o realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

o lucrări de construcții (cămine, puncte fixe etc.).

 Rețele termice secundare. Lungimea de traseu a rețelelor de transport reabilitate este

de 20.905 m. Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de distribuție al căldurii

cuprind:

o Lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale

termice cu conducte preizolate;

o Lucrări de construcții;

o Realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolației conductelor;

o Echilibrarea rețelelor termice de încălzire.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra sistemului de încălzire urbană din

Municipiul Timișoara, facilitând:

 Eficientizarea și creșterea calității serviciului public prin:

o Reducerea pierderilor în rețele cu 35.063 Gcal/an, ceea ce conduce la o economie

de combustibil de 4.533 mii mc/an (la nivelul anului 2016) gaze naturale;

o Creșterea vitezei de depistare și a preciziei localizării avariilor în rețea;

o Scăderea numărului de avarii în rețea prin înlocuirea conductelor existente cu un

sistem legat preizolat ce are o durată de viață de 30 de ani;

o Reducerea duratei de execuție a lucrărilor de șantier;

o Reducerea costurilor de întreținere și exploatare a rețelelor;

 Limitarea efectului negativ asupra mediului și sănătății locuitorilor prin:

o Reducerea cantităților de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți ca urmare a

reducerii consumului de combustibil;

44

o Reducerea cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și CO2 ca urmare a scăderii

pierderilor în rețele de transport și distribuție și a evitării deconectărilor:

Unit

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

o Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de

fluid din rețele se reduce și debitul de apa de adaos care se face în CET și puncte

termice pentru completarea pierderilor, astfel ca se diminuează cantitatea de apa

evacuata la canalizare atât cu cantitatea pierduta cât și cu cantitatea folosita în CET

în procesul de tratare/dedurizare al apei de adaos. Reducerea pierderilor de fluid

este estimata la circa 103.000 m3/an, astfel debitul evacuat în canalizare se reduce

cu 113.000 m3/an. De asemenea se reduce cantitatea de energie electrica

consumata de pompele de adaos in rețeaua termica primara cu 105 MWh/an.

45

A se furniza referinţe precise în cazul în care FEDR, Fondul de coeziune, ISPA sau alte mijloace comunitare de intervenţie participă/au participat la finanţarea studiilor de fezabilitate.

Studiul de Fezabilitate a fost elaborat cu sprijin financiar acordat prin intermediul POS Mediu, Axa Prioritară 6, “Asistenţă Tehnică”, contract nr. 6173/30.12.2013

C.1.1. Analiza cererii

A se prezenta un rezumat al analizei cererii, inclusiv rata de utilizare prevăzută după încheierea proiectului şi rata de creştere a cererii.

Consumatorii SACET

Structura consumatorilor din municipiul Timișoara, alimentați din sistemul de termoficare,

este următoarea:

 populația care locuiește în blocuri de locuințe (condominii) și în locuințe individuale

(case);

 instituții și alți consumatori social-culturali;

 agenți economici și unități asimilate acestora.

Sectorul casnic (gospodării)

Conform datelor furnizate de către operator, evoluția consumului casnic de energie termică a

fost următoarea:

Tabel 1 - Consumul casnic de energie termica (date istorice)

An Energie termică livrată gospodării

(Gcal/an) Număr gospodării

Consum casnic (Gcal

/gospodărie /an)

2011 647.167 78.078 8,3

2012 569.897 73.102 7,8

2013 478.365 68.163 7,0

2014 407.117 65.373 6,2

Se constată că numărul consumatorilor non-casnici a scăzut cu 16,3%, în timp ce cantitatea de

energie livrată a scăzut cu 37%.

Cauzele acestui trend descendent sunt următoarele:

46

 masuri întreprinse pentru măsurarea consumului de căldură la nivel de scara in cazul

încălzirii si la nivel de apartament pentru consumul de apa calda de consum (reducere

estimata la minim 1,5% la nivelul consumului anului 2007);

 izolarea termica a clădirilor (chiar daca acțiunea este in faza incipienta). In prezent este

in derulare un proiect local prin care se urmărește creșterea eficienței energetice a

blocurilor de locuințe din municipiul Timișoara, în primul rând prin realizarea

concomitentă a lucrărilor de anvelopare și contorizare individuală cu distribuție pe

orizontală. Sunt eligibile blocurile a căror locatari sunt în totalitate racordați la sistemul

centralizat de termoficare. Costul acestui proiect este de 46,6 mil. Euro. In prezent el

este cofinanțat prin Programul Operațional Regional Axa 1. unde este prevăzut ca 40%

din valoare să fie asigurată de către Municipiul Timișoara și Beneficiari (în procente

diferite în funcție de venituri) iar restul 60% sunt fonduri structurale.

Un alt proiect pentru consumatorii casnici este Implementarea proiectului ESCO

(Energy Service Company) de ,,Realizare a studiului de fezabilitate pentru Sistemul

ESCO (Energy Service Company) si creşterea acceptabilității Sistemului ESCO pe piaţa

eficientei energetice a locuinţelor colective”. Proiectul are o durată de 20 de luni

începând din 06.2014 cu o valoare de 951.249,80 lei și este co-finanțat prin Fondul

European de Dezvoltare Regională, cu suma de 838.250,81 lei.

 montarea de repartitoare de costuri in apartamente, care a generat si masuri de

economisire din partea populației (reducerea consumului este estimata la circa 2-3%);

 resimțirea efectelor încălzirii globale (in cazul României se estimează ca încălzirea va

fi de 0,6 0 C, ceea ce reprezintă o reducere a consumului de căldură in locuințe pentru o

perioada de 20 ani cu circa 5%). Pentru perioada 2007-2014 reducerea consumului se

estimează la circa 1,5%.

 debranșarea in perioada 2008-2014, a unui număr semnificativ de consumatori (circa

22.960 gospodarii si 116 consumatori non-casnici);

 Anul 2014, ultimul an in care se cunosc date certe cu privire la consumul de căldură, a

fost considerat un an călduros. Numărul de zile grade realizat in acest an a fost de 2.091

(cea mai scăzută valoare din ultimii 10 ani) comparativ cu anul de referință (anul 2007)

căruia ii corespunde un număr de 2.799 zile grade.

47

Sectorul non-casnic

Conform datelor furnizate de către operator, evoluția cantității de energie termica livrată către

consumatorii non-casnici, a fost următoarea:

Tabel 2- Consumul non casnic de energie termica (date istorice)

An Energie termica livrata consumatori non-casnici

(Gcal/an) Număr consumatori non-casnici

2011 117.979 1.088

2012 117.768 1.065

2013 108.731 1.052

2014 94.919 1.011

Se constată că numărul consumatorilor non-casnici a scăzut cu 7,08%, în timp ce cantitatea de

energie livrată a scăzut cu 19%. Cauzele scăderii consumului de energie termică mai

accelerată decât scăderea numărului de consumatori sunt similare cu cele identificate în cazul

gospodăriilor.

Conform datelor furnizate de operator, deconectările din ultimii 5 ani au avut la baza

următoarele cauze:

 calitatea proasta a serviciului de alimentare cu apa calda de consum, în mod deosebit în

zonele de extremitate a sistemului ca urmare a reducerii presiunii (deci a debitului)

agentului primar din surse, precum și ca urmare a neasigurării apei calde de consum în

parametri optimi, datorită lipsei recirculației.

 număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind

alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură. Conform datelor

primite de la operatorul sistemului centralizat de alimentare cu căldură, în anul 2013 pe

tronsoanele de rețea primară care sunt propuse pentru reabilitare au avut loc un număr de

42 de avarii, din totalul de 62 de avarii ce au avut loc în rețelele termice primare, iar pe

rețelele secundare s-au înregistrat un număr de 241 de avarii din totalul de 430;

 lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte). Au fost

prevăzute cu sistem de detectare și monitorizare numai conductele reabilitate până în

prezent, adică 42% din lungimea totală de traseu de 238 Km de traseu rețele secundare.

Lipsa acestui sistem nu permite depistarea spargerilor în faza incipientă și eliminarea

48

acestora operativ, astfel că, până la depistarea neetanșeităților, pierderile de fluid și

căldură conținută de acesta sunt mari, creează umiditate în canalele termice și

accelerează fenomenul de coroziune exterioară a conductelor.

 pe conductele de branșament al instalațiilor interioare din blocuri nu sunt montate

regulatoare de presiune diferențială și nici robinete de echilibrare.

 Ca urmare a numărului mare de avarii înregistrate pe rețele primare, secundare si puncte

termice propuse pentru reabilitare, unul dintre efectele principale este caracterizat de

devieri ale traficului.

Previziunea cererii de energie termică

Consumatori casnici

Variabilele luate în calcul în estimarea cererii de căldură pentru gospodării sunt următoarele:

 Evoluții demografice;

 Numărul de consumatori;

 Consumul individual de căldură;

 Elasticitatea cererii în funcție de prețul energiei termice.

La 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al

Locuințelor 2011, populația stabilă care alcătuiește gospodăriile populației din municipiul

Timișoara era de 319.2797 locuitori.

In municipiul Timișoara, numărul total de gospodării, conform rezultatelor definitive ale

Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, era la nivelul anului 2011 de 129.874 iar

mărimea medie a unei gospodarii de 2,46 persoane.

Având în vedere datele demografice înregistrate la Recensământul Populației și al Locuințelor

2011, ipotezele de evoluție a populației, a numărului de gospodarii și a componenței unei

gospodării, sunt următoarele:

 Conform previziunilor formulate de INS Romania – Proiectarea populației la orizontul anului 2060 (versiunea 2013; ISBN: 978-606-8590-01-1), rata medie de scădere a populației estimată pe perioada 2014 – 2034 este de -0,6%/an, rezultând o scădere estimată a populației municipiului Timișoara de 13% - 277.379 locuitori;

7 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Timiș

49

 Având în vedere că evoluția demografică negativă are un impact asupra componenței unei gospodării, se estimează că la sfârșitul perioadei de prognoză, o gospodărie din municipiul Timișoara va fi formată din 2,19 membri. Scăderea medie a componenței unei gospodării, pe perioada de prognoză a proiectului, este de 11%;

 Calculând numărul de gospodării din municipiu, ca raport între populația stabilă și numărul de membri ai unei gospodării, rezultă o scădere a numărului total de gospodării din municipiul Timișoara cu 3%, ajungând la nivelul anului 2034 la 126.573 gospodării;

 Conform informațiilor furnizate de către operator, în perioada 2004-2009, numărul de gospodării conectate la SACET a scăzut în medie cu 0,8%/an, ajungând în anul 2009 la 88.200 de gospodarii conectate. Pe baza acestor date, s-a stabilit ca numărul de gospodării conectate la SACET, la nivelul anului 2004, a fost de 91.728 de gospodării (număr pe care l-am asimilat și anului 2002). Rezultă că gospodăriile potențiale a fi conectate la SACET sunt în proporție de 78% din totalul gospodăriilor din municipiu (91.728/117.622).

Pentru a stabili numărul de gospodării potențial a fi conectate la SACET, la nivelul anului 2014, s-au utilizat următoarele ipoteze:

 Scăderea numărului de persoane dintr-o gospodărie, în perioada 2002-2011, a fost în medie, de -1%/an. Având în vedere că trendul migrator este în descreștere, se estimează că pe perioada următoare, scăderea numărului de persoane dintr-o gospodărie, va fi în medie de -0,5%/an. Prin urmare, numărul de persoane dintr-o gospodărie, la nivelul anului 2014, este de 2,42 persoane;

 Aplicând ritmul de scădere a populației, estimat de către INS, populația stabilă din municipiul Timișoara, este în anul 2014, de 315.113 persoane;

 Împărțind populația stabilă din municipiu la numărul de persoane dintr-o gospodărie, rezultă că numărul total de gospodării din municipiu, la nivelul anului 2014, este de 130.116 gospodării;

 Estimând că ponderea gospodăriilor potențial a fi conectate se menține, rezultă că numărul de gospodării potențial a fi conectate la SACET, la nivelul anului 2014, este de 101.471 gospodării.

Ipotezele de calcul pentru perioada 2015 – 2034, referitoare la evoluția numărului de gospodării conectate la sistemul centralizat de termoficare urbană, sunt următoarele:

 Pentru evoluția gospodăriilor corespondente celor 3 secțiuni – pentru anul 2015, s-a aplicat un ritm de deconectare echivalent cu cel avut în vedere în scenariul fără proiect;

 Începând cu anul 2016, se apreciază ca urmare a creșterii calității serviciului SACET și a implementării unui program de mentenanță și întreținere preventivă a sistemului, o scădere progresivă a ritmului de deconectare cu 50%/an, ajungând astfel ca în anul 2018 să nu se mai înregistreze deconectări.

50

Aplicarea unui ritm de debranșare unitar pentru toate secțiunile de rețea este motivată de faptul că secțiunile de rețea care vor rămâne nereabilitate vor opera satisfăcător având în vedere gradul redus de depreciere dar și diminuarea notabilă a întreruperilor (ca urmare a investițiilor din rețeaua primară) și alocarea costurilor cu mentenanța preventivă care va permite evitarea înrăutățirii condițiilor tehnice;

Ipotezele de calcul pentru perioada 2015 – 2034, referitoare la evoluția consumului unitar de căldura pe o gospodărie, sunt următoarele:

 Reducerea consumului gospodăriilor branșate la sistemul centralizat de încălzire urbană cu 1% pe an, ca urmare a izolării termice a locuințelor;

Conform ipotezei anterioare, reducerea totală a consumului de căldură înregistrată de o gospodărie, pe perioada de prognoză a proiectului, este de 17,8%, ajungându-se astfel la un consum de 5,6 Gcal/gospodărie/an.

Consumatori non-casnici

Ipotezele de calcul pentru perioada 2015 – 2034, referitoare la evoluția numărului de consumatori non-casnici conectați la sistemul centralizat de termoficare urbană, sunt următoarele:

 Pentru evoluția numărului de consumatori non-casnici corespondent celor 3 secțiuni de rețea – pentru anul 2015, s-a aplicat un ritm de deconectare echivalent cu cel avut în vedere în scenariul fără proiect;

 Începând cu anul 2016, se apreciază ca urmare a creșterii calității serviciului SACET și a implementării unui program de mentenanță și întreținere preventivă a sistemului de termoficare, o scădere progresivă a ritmului de deconectare cu 30%/an, ajungând astfel ca în anul 2018 să nu se mai înregistreze deconectări.

Aplicarea unui ritm de debranșare unitar pentru toate secțiunile de rețea este motivată de faptul că secțiunile de rețea care vor rămâne nereabilitate vor opera satisfăcător având în vedere gradul redus de depreciere dar și diminuarea notabilă a întreruperilor (ca urmare a investițiilor din rețeaua primară) și alocarea costurilor cu mentenanța preventivă care va permite evitarea înrăutățirii condițiilor tehnice.

Ipotezele de calcul pentru perioada 2015 – 2034, referitoare la evoluția consumului unitar de căldură înregistrat de un consumator non-casnic, sunt similare cu cele din scenariul fără proiect:

 Reducerea consumului de căldură al consumatorilor non-casnici cu 25% comparativ cu anul 2013, pe o perioadă de 10 ani (2014-2023), prin implementarea măsurilor de eficiență energetică asupra clădirilor.

51

C.1.2. Opţiuni luate în considerare

A se prezenta pe scurt opţiunile alternative luate în considerare în studiile de fezabilitate. La alegerea tronsoanelor/porțiunilor/ramurilor de rețele termice propuse pentru reabilitare s-a

avut în vedere următoarele elemente:

 Rezultatul analizei multicriteriale, criteriile fiind:

 numărul de avarii înregistrate pe tronsoanele/ramurile de rețea primară, respectiv

secundară ce nu au fost reabilitate până în prezent.

 nr. consumatorilor afectați de avariile produse în tronsoanele de rețea primară și

secundară nereabilitate până în prezent. La un număr egal de puncte pentru două sau

mai multe tronsoane/ramuri de rețele secundare, în alegerea

tronsonului/tronsoanelor/ramurilor ce se vor supune reabilitării, prevalează cel/cele

care înregistrează punctaj mai mare la criteriul ”nr. de avarii”.

 Intensitatea termică pe fiecare ramură a rețelelor secundare care nu sunt reabilitate până în

prezent și care trebuie să fie de minim 1,5 Tcal/km;

 Gradul de conectare a consumatorilor la ramurile de rețele secundare nereabilitate până în

prezent și care trebuie să fie de minim 50%.

Tronsoanele de rețea primară propuse prin tema pentru reabilitare în cadrul etapei II au fost

supuse unei analize multicriteriale, funcție de datele pe care operatorul le deține și care au fost

puse la dispoziție.

Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul de mai jos:

                                                                                                                                                       Tabel 3

Nr. tronson/porțiune rețea primară

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. (270-324)

10 5 10 5 20 10

Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (270-232), tronson

1 5,6 2,8 10 5 15,6 7,8

52

Nr. tronson/porțiune rețea primară

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (254-298) - tronson

2 4,4 2,2 1,3 0,6 5,7 2,9

Obiect 3 - Rețele Termice Zona Lugojului 55-84-

Tronson 1 4,4 2,2 3,8 1,9 8,3 4,1

Obiect 3- Rețele Termice Zona Lugojului - Tronson 2

4,4 2,2 3,1 1,5 7,5 3,8

Obiect 3- Rețele Termice Zona Universității - Tronson

3 10,0 5,0 0,8 0,4 10,8 5,4

Obiect 4 - Rețele Termice Zonele Nord Vest Și Sud

Est - Retea termica primara Zona Bucovina(139 - 134,

PT37, PT36, PT35, PT45A, PT 45B, PT 45.)

3,3 1,7 5,0 2,5 8,3 4,2

Obiect 4 - Rețele Termice Zonele Nord Vest Și Sud

Est - Retea Termica Primara Zona Baba Dochia(18-3-4-

15)

3,3 1,7 3,6 1,8 6,9 3,5

CET Sud - 324 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1

Racord PT SAEM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT UM01039 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1

CET Sud - 255 0,0 0,0 1,1 0,6 1,1 0,6

Racord PT TURBO CONSTRUCT

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT ENERGOTEROM

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT 98 0,0 0,0 1,1 0,5 1,1 0,5

Racord PT SDM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

252 - 259 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7

Racord PT 83 0,0 0,0 1,0 0,5 1,0 0,5

234 - 252 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7

Racord PT 69 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3

Racord PT 85 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

270 - 231 1,1 0,6 6,0 3,0 7,1 3,6

Racord PT 57 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

Racord PT 53 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

237 - 239 2,2 1,1 2,0 1,0 4,3 2,1

53

Nr. tronson/porțiune rețea primară

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Racord PT 86 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 87 Vulturilor 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

285 - 288 3,3 1,7 2,3 1,2 5,6 2,8

Racord PT 91 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 93 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3

Racord PT 94 0,0 0,0 0,3 0,2 0,3 0,2

220 - 110 3,3 1,7 3,9 2,0 7,3 3,6

Racord PT 18 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3

Racord PT Tr. 4 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

CET Centru - 110 2,2 1,1 0,6 0,3 2,8 1,4

50 - 23 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Racord PT RATT1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

51 - 60 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

Racord PT 17 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1

Racord PT 17A 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1

Racord PT EDILL COLORE

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT METALTIN 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0

Racord PT BANTEX 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0

60-64 0,0 0,0 3,8 1,9 3,8 1,9

Racord PT 27 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Racord PT 38 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Racord PT 39 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

220 - 111 5,6 2,8 1,1 0,6 6,7 3,3

Racord PT 50 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT BCU 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT UNIVERSITATEA

POLITEHNICA 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1

112 - 121 4,4 2,2 3,0 1,5 7,4 3,7

Racord PT 7C 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

Racord PT 4 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 4B 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0

Racord PT 2 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

114 - 196 0,0 0,0 5,6 2,8 5,6 2,8

112 - 159 0,0 0,0 5,6 2,8 5,6 2,8

Racord PT 6 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3

54

Nr. tronson/porțiune rețea primară

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

125 - 175 1,1 0,6 2,6 1,3 3,7 1,9

Racord PT 34 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1

Racord PT 46 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 43A 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

125-127 1,1 0,6 1,4 0,7 2,5 1,3

127 - 134 0,0 0,0 5,4 2,7 5,4 2,7

Racord PT 31 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0

Racord PT 30 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Racord PT SPITAL MUNICIPAL

0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1

Racord PT 48A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 48 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5

Racord PT 48B 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

Racord PT 48C 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 47 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

Racord PT 47A 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4

127 - 56 1,1 0,6 3,9 2,0 5,0 2,5

Racord PT BAZIN INOT 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1

Racord PT 49A 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4

Racord PT 49 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4

Racord PT 26 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT 35 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

Racord PT22A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

 

Din analiza datelor din tabel, rezultă că tronsoanele ce se propun pentru reabilitare, marcate în

tabel, înregistrează cel mai mare punctaj. Excepție fac tronsonul 112-121 (3,7 pct.), tronson

270-231 (3,6 pct.), precum și tronson 220-110 (3,6 pct.), care înregistrează punctaje mai mari

decât tronsonul Obiect 4 (noduri 18-3-4-15) cu 3,5 puncte și tronsonul 220-111, cu 3,3

puncte. Totuși, au fost propuse pentru reabilitare tronsoanele Obiect 4 și tronson 220-111 din

următoarele motive:

- Tronsonul Obiect 4 are o singură posibilitate de alimentare și reprezintă o zonă de

extremitate a sistemului în care se dorește ca urmare a reabilitării să se poată ridica

nivelul presiunii agentului primar astfel încât să se poată crește debitul pentru

asigurarea unui serviciu de calitate;

55

- Tronsonul 112-121 are dubla posibilitate de alimentare, pe la ambele capete ale

tronsonului și în plus, alimentarea se poate face și din CET Centru cât și din CET

Sud, deci eventualele avarii vor avea efecte mult mai reduse decât în cazul

tronsonului Obiect 4.

- Tronsonul 220-111 a fost propus pentru reabilitare deoarece reprezintă legatura între

rețelele primare alimentate din cele două surse (CET Centru și CET Sud) asigurându-

se astfel siguranță crescută în alimentarea consumatorilor în condiția în care

presiunea în sistemul primar de rețele termice va crește. Tronsonul 220-110 face de

asemenea legătura între rețelele aferente celor două surse dar este mai lung și deci

necesită o valoare de investiție mai mare comparativ cu tronsonul 220-111.

În cadrul tronsoanelor care conform prioritizării de mai sus urmează a fi reabilitate, sunt

incluse și racorduri de rețele primare la punctele termice alimentate din aceste tronsoane.

Pentru aceste puncte termice s-a calculat intensitatea termică, urmând să fie reabilitate

racorduri primare numai la punctele termice care îndeplinesc cerința ca intensitatea termică să

fie de minim 1,5 Tcal/Km rețea primară și secundară, în situația în care consumul pentru un

apartament pe an s-a impus la nivelul de 5 Gcal, iar gradul de racordare exprimat ca raport

între numărul de apartamente racordate în prezent și numărul total de apartamente care au fost

inițial racordate la punctul termic trebuie să fie de minim 50%.

Rezultatul calcului este următorul:

Tabel 4

Racord primar aferent

PT

Nr. apartamente

alimentate din PT

Cons. non-

casnici

Nr. ap.

echiv.

Total

nr.

ap.

Consum de

căldură

(Gcal/an)

Lungi

me racord primar

(m)

Lungi

me rețea secun

dară

(m)

Lungime totală rețele termice

(primar+secundar) (m)

Intensitate termică

(Tcal/km și an)

Grad racordare

(nr. ap. racordate

/nr. ap. constr.)

(%)

PT 75 1108 0 0 1108 5540 325 325 3783 1,5 63

PT 72 834 0 0 834 4170 40 40 2997 1,4 57

PT 73 192 4361 872 1064 5321 370 370 1965 2,7 98

PT 71 418 0,00 0 418 2090 35 35 1746 1,2 65

PT 74A 383 0 0 383 1915 85 85 1159 1,7 80

PT 12 52 3044 609 661 3304 45 45 1033 3,2 95

PT Muguri

98 51 10 108 541 10 10 627 0,9 89

PT Plevna

195 217 43 238 1192 475 475 2309 0,5 69

56

Racord primar aferent

PT

Nr. apartamente

alimentate din PT

Cons. non-

casnici

Nr. ap.

echiv.

Total

nr.

ap.

Consum de

căldură

(Gcal/an)

Lungi

me racord primar

(m)

Lungi

me rețea secun

dară

(m)

Lungime totală rețele termice

(primar+secundar) (m)

Intensitate termică

(Tcal/km și an)

Grad racordare

(nr. ap. racordate

/nr. ap. constr.)

(%)

PT 37 558 21 4 562 2811 280 280 2225 1,3 56

PT 36 752 7 1 753 3767 235 235 2498 1,5 58

PT 35 590 29 6 596 2979 215 215 1971 1,5 60

PT 45 1151 45 9 1160 5800 10 10 4179 1,4 51

PT 45A 1154 83 17 1171 5853 110 110 2930 2,0 60

PT 45B 229 0 0 229 1145 470 470 2212 0,5 46

PT10C 310 0 0 310 1550 270 270 1570 1,0 69

PT IJTL (RAAT1)

0 129 26 26 129 26 188 188 0,7 100

Ca urmare a rezultatelor calculelor, așa cum rezultă din tabelul de mai sus, îndeplinesc

condițiile impuse și deci racordurile termice primare se vor reabilita, numai cele marcate în

tabelul de mai sus.

Criteriile utilizate pentru analiza multicriterială a rețelelor secundare/ramuri de rețele

secundare sunt:

 numărul de avarii înregistrate pe ramurile/subramurile de rețele secundare ce

nu au fost reabilitate până la această dată; în analiză au fost considerate numai

avariile a căror durată a fost de peste 5 ore;

 numărul de consumatori afectați de avariile produse pe ramurile/subramurile de

rețele secundare care nu au fost reabilitate până la această dată.

Rezultatele analizei se prezintă astfel:

Tabel 5

Nr.

crt.

Rețea secundară/

tronson aferentă PT

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanță

1 CFR 0 0,0 1,9 0,9 1,9 0,9

2 Giurgiu 0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

3 Liceu 1 0 0,0 5,0 2,5 5,0 2,5

4 Porumbescu 0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

5 12 0,7 0,4 3,3 1,7 4,0 2,0

6 13 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5

7 15 0,0 0,0 2,5 1,2 2,5 1,2

8 1 B 0,7 0,4 2,1 1,1 2,8 1,4

57

9 30 0,7 0,4 2,6 1,3 3,4 1,7

10 31 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

11 34 0,7 0,4 1,8 0,9 2,6 1,3

12 4 A 2,1 1,1 2,6 1,3 4,7 2,4

13 4 B 2,9 1,4 0,3 0,2 3,2 1,6

14 73 0,0 0,0 4,8 2,4 4,8 2,4

15 8 B 0,7 0,4 4,0 2,0 4,7 2,4

16 Mugurii 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,6

17 6 10,0 5,0 4,3 2,1 14,3 7,1

18 Corbului 0,0 0,0 1,3 0,7 1,3 0,7

19 SDM 0,7 0,4 1,2 0,6 1,9 0,9

20 38 B 0,7 0,4 0,5 0,3 1,2 0,6

21 R Sirianu 0,7 0,4 1,5 0,8 2,2 1,1

22 Siret 0,7 0,4 3,1 1,5 3,8 1,9

23 Madgearu 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,7

24 10 1,4 0,7 3,3 1,7 4,7 2,4

25 10 A 7,9 3,9 1,9 0,9 9,7 4,9

26 10 B 8,6 4,3 1,6 0,8 10,2 5,1

27 10 C 2,9 1,4 1,6 0,8 4,4 2,2

28 10 D 0,7 0,4 1,0 0,5 1,8 0,9

29 13 A 1,4 0,7 7,6 3,8 9,0 4,5

30 17 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

31 17 A 2,9 1,4 1,0 0,5 3,9 1,9

32 19 0,7 0,4 1,8 0,9 2,5 1,2

33 2 0,7 0,4 2,7 1,4 3,4 1,7

34 20 2,9 1,4 3,0 1,5 5,8 2,9

35 22 7,9 3,9 1,6 0,8 9,5 4,7

36 22 A 1,4 0,7 3,5 1,7 4,9 2,4

37 24 0,0 0,0 6,5 3,3 6,5 3,3

38 27 2,1 1,1 2,2 1,1 4,4 2,2

39 28 2,1 1,1 2,1 1,0 4,2 2,1

40 4 0,7 0,4 3,5 1,8 4,2 2,1

41 4 2,1 1,1 1,4 0,7 3,6 1,8

42 45 B 0,7 0,4 1,1 0,6 1,9 0,9

43 59 1,4 0,7 4,4 2,2 5,9 2,9

44 71 2,9 1,4 2,1 1,0 5,0 2,5

45 74 0,7 0,4 1,7 0,9 2,4 1,2

46 74 A 0,0 0,0 2,6 1,3 2,6 1,3

47 7 A 0,7 0,4 3,2 1,6 3,9 1,9

48 7 B 1,4 0,7 1,9 1,0 3,3 1,7

49 7 C 7,9 3,9 3,0 1,5 10,8 5,4

58

50 89 8,6 4,3 1,1 0,6 9,7 4,8

21 8 C 0,0 0,0 2,1 1,0 2,1 1,0

52 94 0,7 0,4 2,0 1,0 2,7 1,3

53 Cerna 0,0 0,0 2,3 1,1 2,3 1,1

54 Plevna 0,7 0,4 1,2 0,6 1,9 1,0

55 Romanilor 0,7 0,4 1,5 0,8 2,2 1,1

56 V. Lupu 0,7 0,4 2,4 1,2 3,1 1,5

57 1 A 1,4 0,7 1,3 0,7 2,8 1,4

58 3 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7

59 63 7,9 3,9 1,8 0,9 9,7 4,8

60 Paltinis 7,1 3,6 4,1 2,1 11,3 5,6

61 Diana 0,7 0,4 2,4 1,2 3,1 1,6

62 C.T Dragalina 0,0 0,0 4,4 2,2 4,4 2,2

63 C.T Dunarea 0,0 0,0 4,5 2,2 4,5 2,2

64 23 1,4 0,7 3,0 1,5 4,4 2,2

65 18 0,7 0,4 3,2 1,6 3,9 2,0

66 25 0,0 0,0 4,9 2,4 4,9 2,4

67 26 0,7 0,4 3,8 1,9 4,5 2,3

68 29 0,0 0,0 4,3 2,2 4,3 2,2

69 32 4,3 2,1 3,7 1,8 8,0 4,0

70 33 3,6 1,8 4,2 2,1 7,8 3,9

71 35 5,7 2,9 3,0 1,5 8,7 4,4

72 36 5,0 2,5 3,8 1,9 8,8 4,4

73 37 6,4 3,2 2,8 1,4 9,2 4,6

74 38 0,0 0,0 2,6 1,3 2,6 1,3

75 39 0,0 0,0 2,2 1,1 2,2 1,1

76 41 4,3 2,1 4,2 2,1 8,5 4,3

77 43 A 3,6 1,8 2,7 1,4 6,3 3,1

78 44 3,6 1,8 4,8 2,4 8,4 4,2

79 45 A 4,3 2,1 5,8 2,9 10,1 5,1

80 46 5,0 2,5 3,5 1,7 8,5 4,2

81 47 0,7 0,4 5,2 2,6 6,0 3,0

82 47 A 3,6 1,8 4,5 2,3 8,1 4,0

83 48 2,9 1,4 4,1 2,1 7,0 3,5

84 48 A 1,4 0,7 4,0 2,0 5,5 2,7

85 48 B 2,1 1,1 5,1 2,5 7,2 3,6

86 48 C 3,6 1,8 3,6 1,8 7,2 3,6

87 49 2,9 1,4 4,6 2,3 7,4 3,7

88 49 A 0,7 0,4 4,4 2,2 5,1 2,6

89 50 2,1 1,1 3,9 2,0 6,1 3,0

90 51 5,0 2,5 3,1 1,5 8,1 4,0

59

Ca urmare a analizei, rezultă că rețelele/ramurile propuse pentru reabilitare înregistrează cel

mai mare punctaj.

91 52 4,3 2,1 5,1 2,6 9,4 4,7

92 53 3,6 1,8 5,3 2,6 8,8 4,4

93 54 2,9 1,4 4,6 2,3 7,4 3,7

94 55 3,5 1,7 5,0 2,5 8,5 4,3

95 58 5,0 2,5 3,2 1,6 8,2 4,1

96 69 10,0 5,0 4,3 2,1 14,3 7,1

97 72 5,0 2,5 4,2 2,1 9,2 4,6

98 81 3,6 1,8 4,7 2,3 8,3 4,1

99 85 0,0 0,0 3,1 1,5 3,1 1,5

100 86 5,7 2,9 3,7 1,9 9,5 4,7

101 88 10,0 5,0 2,8 1,4 12,8 6,4

102 8 A 0,0 0,0 3,7 1,8 3,7 1,8

103 91 4,3 2,1 3,6 1,8 7,9 3,9

104 93 4,3 2,1 3,2 1,6 7,5 3,7

105 CET Freidorf 0,0 0,0 4,4 2,2 4,4 2,2

106 C.T IMT 3,6 1,8 4,7 2,4 8,3 4,1

107 Vacarescu 0,7 0,4 4,9 2,4 5,6 2,8

108 Vulturilor 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5

109 62 0,7 0,4 3,6 1,8 4,3 2,1

110 C.T Buzias 0,0 0,0 10,0 5,0 10,0 5,0

111 21 3,6 1,8 6,1 3,0 9,7 4,8

112 40 10,0 5,0 6,1 3,1 16,1 8,1

113 45 10,0 5,0 5,8 2,9 15,8 7,9

114 56 0,0 0,0 8,3 4,2 8,3 4,2

115 57 3,6 1,8 4,8 2,4 8,4 4,2

116 75 3,6 1,8 5,6 2,8 9,1 4,6

117 82 10,0 5,0 10,6 5,3 20,6 10,3

118 83 2,9 1,4 6,3 3,1 9,1 4,6

119 84 4,3 2,1 9,2 4,6 13,5 6,7

120 92 2,1 1,1 5,7 2,9 7,9 3,9

121 98 4,3 2,1 6,8 3,4 11,1 5,6

122 38 A 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1

123 3 Trub. 0,0 0,0 3,5 1,8 3,5 1,8

124 4 Trub. 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5

125 Torac 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5

126 43(43M) 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5

127 CT Polona 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

60

Totodată, pentru rețele secundare propuse pentru reabilitare s-a calculat gradul de racordare a

apartamentelor existente (construite) din blocurile racordate la SACET și intensitatea termică

a conductelor care reprezintă cantitatea de căldură livrată pe km traseu de rețea termică

(primară și secundară). Se consideră că investiția privind reabilitarea rețelelor este oportună,

dacă valoarea gradului de branșare este de peste 50%, iar intensitatea termică maximă este de

minim 1,5 Tcal/km traseu conducte, calculată la un consum impus de 5 Gcal/apartament și an.

Toate rețele secundare aferente punctelor termice propuse pentru reabilitare îndeplinesc

condițiile impuse și anume: gradul de racordare este în toate cazurile peste 50%; de

asemenea, cu excepția rețelelor termice aferente PT 7C și 89, îndeplinesc cerința ca

intensitatea termică maximă să fie minim 1,5 Tcal/km, aceasta situându-se între 1,5 și 2,8

Tcal/km, funcție de amplasamentul consumatorilor față de punctul termic, adică de densitatea

clădirilor în zona de deservire a punctului termic. S-au menținut în lista rețelelor propuse

pentru reabilitare și cele aferente PT 7C si 89 din următoarele considerente:

‐ valorile intensității termice sunt aferente unui consum de 5 Gcal/apartament, dar acest

consum se va putea realiza peste circa 15-20 de ani ca urmare a reabilitării termice a

locuințelor. În situația calculului intensității termice la nivelul consumului actual, aceasta

se încadrează între 2 Tcal/km in cazul PT 7C și respectiv 1,9 Tcal/km pentru PT 89.

‐ din lipsa datelor, în calcule a fost considerat numărul de apartamente efective și nu

numărul de apartamente echivalente (ca suprafață încălzită), iar consumul de 5 Gcal/an și

apartament este aferent unui apartament cu 2 camere, însă în realitate există și apartamente

cu 3 și 4 camere;

‐ porțiunile de rețea care se reabilitează sunt numai cele în care s-au produs avariile, acestea

reprezentând 42,8% din lungimea totală a rețelelor secundare aferente PT 7C și respectiv

27,3% din lungimea totală a rețelelor secundare aferente PT89.

D. CALENDAR

D.1. Calendarul proiectului

A se indica în continuare calendarul punerii în aplicare a proiectului în ansamblul său.

61

În cazul în care cererea se referă la o fază de proiect, a se indica în mod clar în tabel elementele proiectului în ansamblu pentru care este solicitată contribuţia financiară în prezenta cerere:

– Data începerii (A)

Data finalizării (B)

1. Studiu de fezabilitate: 10.01.2014 31.03.2015

2. Analiza cost-beneficiu (inclusiv analiza financiară):

10.01.2014 31.03.2015

3. Evaluarea impactului asupra mediului:

10.01.2014 14.08.2015

4. Studii de proiectare: 01.12.2015 31.12.2015

5. Pregătirea dosarului de licitaţie:

01.01.2015 28.02.2015

6. Începutul prevăzut al procedurii (procedurilor) de licitaţie*

2.11.2015 31.12.2015

7. Achiziţionarea de terenuri: NA NA

8. Etapa/contractul de construcţie:

31.12.2015 31.12.2015

9. Etapa operaţională: 31.12.2015 31.12.2020**

_____________________

* Se va preciza pentru fiecare licitaţie

** Perioada operațională a fost calculată conform prevederilor Ghidului Solicitantului, conform cărora Beneficiarul are obligația dea păstra și de a pune la dispoziția organismelor abilitate, după finalizarea perioadei de implementare a proiectului, inventarul asupra activelor dobândite prin finanțarea din instrumente structurale, pe o perioadă de 5 ani de la data închiderii oficiale a POS MEDIU.

A se anexa un calendar succint al principalelor categorii de lucrări (de exemplu, diagramă Gantt, după caz).

2015

Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV

Consultanta

Licitație,

contractare

Execuție

Supervizare

Licitație,

contractare

Execuție

Audit

62

Licitație,

contractare

Execuție

Implementare proiect reabilitare rețele termice

Licitație,

contractare

Proiectare

Procurare elemente

preizolate

Execuție lucrări

Probe, PIF

Organizare de șantier

D.2. Scadenţa proiectului

A se descrie calendarul proiectului (D.1) în ceea ce priveşte evoluţia tehnică şi financiară şi scadenţa actuală prin intermediul următoarelor rubrici:

D.2.1. Aspecte tehnice (studii de fezabilitate etc.):

Din punct de vedere tehnic, următoarele activități au fost finalizate :

 Elaborare studiu de fezabilitate în vederea retehnologizării sistemului centralizat de

termoficare urbană la nivelul municipiului Timișoara – etapa II - finalizat în iunie

2015.

Contractele din cadrul proiectului derulate în vederea implementării acestuia sunt

următoarele:

63

Tip contract

Obiectul contractului Valoarea estimată

Procedura de atribuire, cu publicarea

anunțului/invitației de participare în SEAP și JOUE, și

atașarea integrală a documentațiilor

Termene de derulare estimate

Perioada estimată de derulare a procedurii de atribuire

Contract de lucrări, inclusiv servicii de proiectare, având preț global

Proiectare și Execuție rețele de transport și distribuție, primare și secundare, a agentului termic, puncte termice, inclusiv efectuarea de studii de teren necesare și elaborarea documentațiilor pentru obținerea avizelor și autorizărilor

118.396.853,66 lei, fără TVA

Licitație deschisă

Termen minim estimat de 72 zile, din care:

- 40 de zile pentru primirea ofertelor

- 20 de zile pentru evaluarea ofertelor

- 12 zile pentru semnarea contractului

02.noiembrie.2015 – 31.decembrie.2015

Contract de servicii, având preț global Servicii de supervizare a

execuției lucrărilor, prin diriginți de șantier

1.570.218,77 lei, fără TVA

Licitație deschisă

Termen minim estimat de 72 zile, din care:

- 40 de zile pentru primirea ofertelor

- 20 de zile pentru evaluarea ofertelor

- 12 zile pentru

02.noiembrie.2015 – 31.decembrie.2015

64

Tip contract

Obiectul contractului Valoarea estimată

Procedura de atribuire, cu publicarea

anunțului/invitației de participare în SEAP și JOUE, și

atașarea integrală a documentațiilor

Termene de derulare estimate

Perioada estimată de derulare a procedurii de atribuire

semnarea contractului

Contract de servicii, combinând preț global cu preț unitar

Servicii de consultanță în managementul proiectului de finanțare

696.860,93 lei fără TVA

Licitație deschisă

Termen minim estimat de 72 zile, din care:

- 40 de zile pentru primirea ofertelor

- 20 de zile pentru evaluarea ofertelor

- 12 zile pentru semnarea contractului

02.noiembrie.2015 – 31.decembrie.2015

Contract de servicii, având preț global Servicii de audit financiar

al proiectului de finanțare 16.544,00 lei

fără TVA

Cumpărare directă, fie din catalogul electronic disponibil în SEAP, fie prin consultarea potențialilor prestatori locali/regionali

Termen minim estimat de 10 zile

Oricând înainte de primul Raport de audit ce trebuie realizat.

65

D.2.2. Aspecte administrative (autorizaţii, evaluarea impactului asupra mediului, achiziţia de terenuri, licitaţii etc.):

 Pentru avizul de mediu, APM Timiș a solicitat împărțirea proiectului în 5 subproiecte,

prin depunerea a 5 notificări, conform adresei nr. 1978 din 20.03.2015 care a intrat în

posesia Prestatorului în data de 03.07.2015.

Deoarece această solicitare a ajuns foarte târziu la Beneficiar și Prestator și pentru că

solicitarea nu are justificare, Prestatorul împreună cu Beneficiarul au transmis un

răspuns către APM Timiș prin care s-au solicitat motivele împărțirii proiectului în 5

subproiecte.

 În data de 09.09.2015, Agenția pentru Protecția Mediului Timiș a transmis către

Beneficiar Adresa nr. 6138/31.07.2015 prin care se precizează faptul că obținerea

acordului de mediu se face pentru întregul proiect, iar pentru continuarea procedurii, a

întocmirii procesului verbal de verificare a amplasamentelor și emiterea Deciziei

etapei de evaluare inițială se solicită transmiterea documentelor doveditoare privind

deținerea terenurilor.

 Certificat de urbanism nr. 3199 din 11.09.2014;

 Dispoziția nr. 797/22.07.2014 privind constituirea Unității de Management a

Proiectului (UMP)

 Decizia nr. 103/04.04.2014 de stabilire a Unității de Implementare a Proiectului

(UMP) EMISĂ DE Directorul General al Companiei Locale de Termoficare,

COLTERM S.A.

D.2.3. Aspecte financiare (decizii de angajament în ceea ce priveşte cheltuielile publice naţionale, împrumuturi solicitate sau acordate etc. – a se furniza referinţe):

Sursele de finanțare ale proiectului sunt următoarele :

1. Valoarea totala a proiectului (Costul Total = Costuri eligibile + costuri

1.1 Costuri eligibile

27.778.002,21

1.1.1 Diferența de finanțat

(100% din 1.1)

27.778.002,21

1.1.1.1 Grant UE

56,04% din 1.1.1

15.566.792,44

1.1.1.2 Contribuții de la Bugetul de Stat

(38,96% din 1.1.1)

66

neeligibile) 100%

10.822.309,66

1.1.1.3 Contribuții de la Bugetul Local (5% din 1.1.1)

1.388.900,11

34.308.348,98 1.1.2 Non funding Gap

(% din 1.1)

1.2 Costuri neeligibile

1.2.1 Beneficiar si/sau Buget Local

(100% din 1.2)

1.2.1.1 TVA

100% din 1.2.1)

1.2.1.1.1 Recuperabil

(100% of 1.2.1.1)

6.530.346,77

6.530.346,77 6.530.346,77 6.530.346,77 1.2.1.1.2 Non Nerecuperabil

1.2.1.2 Altele

Valoarea maximă a finanţării acordate pentru costurile totale eligibile**

95% (58,99% FC + 36,01% buget de stat)

26.389.102,10

Contribuţia eligibilă minimă a beneficiarului 5% 1.388.900,11

Contribuţia comunitară (FC) la finanţarea acordată (se calculează ca procent din valoarea maximă a finanţării acordate, adică 58,99% din 95%)

56,04% 15.566.792,44

Contribuţie publică naţională la finanţarea acordată (buget de stat)

38,96% 10.822.309,66

Confirmăm faptul că există capacitatea și disponibilitatea de asigurare a resurselor financiare necesare pentru finanțarea proiectului de față (inclusiv din Programul Operațional Sectorial Mediu, bugetul comunitar, bugetul de stat și bugetul municipalității).

Municipiul Timișoara confirmă faptul că are capacitatea și își asumă angajamentul de a asigura resursele financiare aferente contribuției sale la cheltuielile eligibile (în valoare totală de 1.388.900,11 euro) și neeligibile ale proiectului (în valoare totală de 6.530.346,77 euro).

67

D.2.4. În cazul în care proiectul a început deja, a se indica starea de evoluţie a lucrărilor:

Nu este cazul.

E. ANALIZA COSTURI-BENEFICII

Această parte trebuie să se bazeze pe orientări pentru analiza costuri-beneficii a proiectelor majore. Pe lângă elementele sintetice care trebuie furnizate în continuare, documentul complet de analiză costuri-beneficii este prezentat în anexa II în sprijinul prezentei cereri.

Proiectul va fi implementat în municipiul Timișoara, în Regiunea de Dezvoltare Vest a României.

Tabel E.1 – Indicatori de identificare a proiectului

Indicatori Valori an de bază (anul 2014)

Valori anul 2016 (scenariul cu investiție)

Valori anul 2034 (scenariul cu investiție)

Rata de acoperire a serviciilor

50,2% 45,9% 46,6%

Beneficiari

Gospodarii 65.373 59.851 58.992

Agenți economici și instituții

1.011 949 938

Cantitatea de energie termica produsa

718.144 Gcal/an 671.444 Gcal/an 579.152 Gcal/an

Cantitatea de energie termica livrata

502.036 Gcal/an 490.398 Gcal/an 398.107 Gcal/an

Pierderi in rețelele termice

30,1% 27% 31,3%

E.1. Analiza financiară

Principalele elemente ale analizei financiare care sunt prezentate în analiza costuri-beneficii trebuie rezumate în continuare.

E.1.1. Scurtă descriere a metodei utilizate şi ipotezele specifice formulate

Analiza cost beneficiu a fost elaborata in baza următoarelor documente:

 Ghidul pentru Analiza Cost - Beneficiu a proiectelor de investiţii – ediția 2008;

68

 Documentul de Lucru 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu;

 Ghid pentru Analiza Cost Beneficiu pentru Proiecte de Încălzire Urbană/Termoficare cu finanţare din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007- 2013;

 Recomandările experților Jaspers si modelul de calcul tabelar, furnizate in perioada 01.03.2014 – 06.10.2015.

Obiectivele analizei cost beneficiu, pentru proiectul de față, sunt:

 Stabilirea măsurii în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare (obiectivele PO) și, în mod special, la atingerea obiectivelor axei prioritare, în cadrul căreia se solicita co-finanțarea UE;

 Stabilirea măsurii in care proiectul are nevoie de co-finanțarea UE din Fondul de Coeziune pentru a fi viabil financiar;

 Stabilirea gradului in care masurile investiționale propuse au capacitatea de a contribui la dezideratul de creștere a competitivității întregului sistem urban de încălzire centralizata si asigurării viabilității acestui sistem pe termen lung.

Aspectele metodologice luate in calcul la elaborarea analizei financiare sunt:

 orizontul de timp luat in considerare este de 20 de ani (1 an perioada de investiție si 19 ani perioada operațională);

 analiza cost beneficiu a fost elaborata in preturi constante euro, anul de baza fiind anul 2015;

 rata de actualizare utilizata este de 5%;

Preturile inputurilor din analiza financiara sunt:

 prețul cărbunelui – s-a avut in vedere prețul de achiziție a cărbunelui (inclusiv cheltuielile de transport) comunicat de către operatorul SC COLTERM SA Timișoara de 23,7 euro/t, pentru anul 2014;

 prețul gazelor naturale – pentru perioada de prognoza, s-a estimat o creștere graduala a prețului la gazele naturale de la 265,8 euro/1000 m3, preț comunicat de SC COLTERM SA pentru anul 2014, la 339 euro/1000 mc, preț apreciat ca fiind practicat pe piața libera. S-a adoptat un scenariu de previziune a prețului gazelor naturale care consta in creșterea anuala constanta a preturilor astfel incat in anul 2022 prețul gazelor naturale sa ajungă la prețul mediu practicat pe piața libera. Prețul final al gazelor naturale utilizat in analiza financiara include si cheltuielile cu transportul gazelor naturale, respectiv 28,5 euro/1000 mc;

69

 prețul energiei electrice - pentru perioada de prognoza, s-a folosit prețul de piața de 50 euro/Mwh, preț recomandat de experții Jaspers. La acest cost s-au adăugat costurile de transport si de distribuție, respectiv 10,05 euro/Mwh si 29,96 euro/Mwh, tarife practicate de Enel Distribuție Banat. La valoarea rezultata s-a adăugat anual valoarea bonusului de referință pentru energia electrica produsa si livrata din centralele de cogenerare de înaltă eficienta, stabilita conform Ordinelor ANRE.

 prețul certificatelor de emisii CO2 - preturile de piața de referință a certificatelor de emisii CO2, publicate de Departamentul de Energie, pe lângă Ministerul Economiei, au fost de 4,53 euro/certificat pentru anul 2013 si de 6,04 euro/certificat pentru anul 2014. Conform Anexei 2 de la HG 1096/2013, preturile de piața de referință a certificatelor de emisii CO2 se pot raporta la preturile CO2, din perioada 2013 – 2020, stabilite conform anexei VI la Comunicarea Comisiei 2011/C 99/03. Astfel pentru anul 2020, prețul CO2, in valori euro 2008, este de 20 euro/certificat, respectiv de 22,30 euro/certificat, după ajustarea cu inflația la euro cumulata din perioada 2009- 2014;

 valoarea monetara a emisiilor de noxe - valoarea monetara a emisiilor poluante de CO2, NOx, SO2 si pulberi a fost actualizata, plecând de la valorile prevăzute in Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu pentru Proiecte de Încălzire Urbană/Termoficare cu finanţare din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013, aplicând inflația anuala cumulata in perioada 2007 - 2014;

Datele de intrare, folosite in analiza cost beneficiu sunt următoarele:

o Consumatori casnici:

 Număr apartamente conectate la SACET – 65.373 gospodarii;

 Rata de conectare – 50,2%;

 Consumul de căldură – 6,23 Gcal/an/gospodărie, rezultând un consum total al gospodăriilor de 407.117 Gcal/an (Sursa: datele operatorului la nivelul anului 2014);

o Consumatori non-casnici:

 Număr agenți economici si instituții publice – 1.011;

 Consumul de căldură – 94.919 Gcal/an (Sursa: datele operatorului la nivelul anului 2014).

Scenariile de analiza, luate in calcul la analiza financiara, sunt:

Scenariul fără proiect - Pentru perioada de prognoză, fluxurile financiare istorice ale operatorului SC COLTERM SA Timișoara au fost escaladate cu efectul incremental al implementării investiției la faza I, ajustat la valorile actualizate ale cererii înregistrate la nivelul anului 2014.

70

 Cererea de energie termica pentru gospodarii a fost stabilita pe baza următoarelor variabile:

o Evoluții demografice; o Numărul de consumatori; o Consumul individual de căldură; o Elasticitatea cererii în funcție de prețul energiei termice.

o Consumatori casnici:

 Număr apartamente conectate la SACET – cu o evoluție de la 65.373 gospodarii înregistrate in anul 2014 la 37.461 apartamente înregistrate in anul 2034;

 Rata de conectare evoluează de la 50,2% in anul 2014 la 29,6% in anul 2034;

 Consumul de căldură variază de la 6,3 Gcal/an/gospodărie în anul 2014 la 5,6 Gcal/an/gospodărie în anul 2034;

o Consumatori non-casnici:

 Număr agenți economici și instituții publice – cu o evoluție de la 1.011 consumatori non-casnici înregistrați în anul 2014 la 456 consumatori non- casnici înregistrate în anul 2034;

 Consumul de căldură variază de la 94.919 Gcal/an în anul 2014 la 28.107 Gcal/an în anul 2034.

 Bilanțul energetic simplificat se prezintă astfel:

o Scăderea cantității de energie termică produsă de la 718.144 Gcal/an, in anul 2014 la 455.782 Gcal/an, in anul 2034;

o Scăderea cantității de energie livrată către gospodarii si consumatorii non- casnici de la 502.036 Gcal/an, in anul 2014 la 239.674 Gcal/an, in anul 2034;

o Pierderile din rețeaua de transport si distribuție se mențin constante in valoare absoluta, însă ponderea in total energie termica produsa va creste de la 30,09% la 47,41%;

o Creșterea cantității de energie electrica livrate in SEN de la 25.592 Mwh/an, in anul 2014 la 29.747 Mwh/an, in anul 2034, ca urmare a scăderii consumului intern de energie electrica.

 Consumul de combustibil s-a determinat în baza producțiilor anuale de energie electrica si termica. Analiza a evidențiat următoarele tendințe:

o Scăderea consumului total de combustibil de la 3.952,6 Tj/an, in anul 2014 la 2.628,5,9 Tj/an, in anul 2034, respectiv o scădere cu 35%. Acest lucru este explicat prin reducerea cantitatii de energie termica produse in aceeași perioada de timp;

71

o Scăderea cantitatii de cărbune consumate de la 310 kt/an, in anul 2014 la 256 kt/an, in anul 2034;

o Scăderea cantitatii de gaze naturale consumate de la 39.052 1000 mc/an, in anul 2014 la 18.044 1000 mc/an, in anul 2034.

 Emisiile CO2 vor scădea 251.750 t/an in anul 2014 la 194.661 t/an in anul 2034.

 Impactul asupra costurilor operaționale este următorul:

o Creșterea costurilor de operare in sursa de producție prin punerea in funcțiune in anul 2016 a instalației de desulfurare a gazelor de ardere.

o Cheltuieli de personal

 Având in vedere impactul estimat al planului de investiții pe termen lung, in vederea creșterii gradului de competitivitate a SACET si alinierea lui la standardele europene, se preconizează ca pe perioada de prognoza a proiectului, numărul de personal al SC Colterm SA se va alinia la valorile de referință ale sistemelor de termoficare urbana din tarile vestice.

 In acest sens, se estimează o scădere graduala a numărului de personal cu 50% pe perioada 2014 – 2034.

o Cheltuielile de mentenanta si întreținere

 Cheltuielile de mentenanta si întreținere la sursa s-au stabilit prin aplicarea unui procent de 2% la valoarea de inventar (achiziție) a instalației de desulfurare a gazelor de ardere.

 Cheltuielile de mentenanta si întreținere pentru rețelele de termoficare au fost analizate in strânsa corelare cu rata debranșărilor.

 Ipotezele de estimare a creșterii cheltuielilor de mentenanta si întreținere pe rețele nereabilitate, pleacă de la premisa ca sunt doua tipuri de intervenții care se fac la rețele de termoficare: intervenții preventive, a căror intensitate este estimata in funcție de practica in domeniu la 0,3% pentru conducte si construcții civile si 1% pentru utilaje si echipamente si intervenții reactive, a căror intensitate a fost stabilita in funcție de gradul de degradare a rețelelor nereabilitate si sub premisa ca nu se vor interveni asupra lor major pe perioada de prognoza a proiectului. Astfel, s-a considerat ca respectându-se principiul ca cele mai degradate rețele au fost deja reabilitate anterior Etapei I, escaladarea numărului de intervenții reactive atât pe rețeaua primara cat si pe cea secundara va fi de 10% pana la sfârșitul orizontului de timp al proiectului. Costurile benchmark ale intervențiilor reactive sunt:

 Pentru rețeaua primara – 5.675 euro/intervenție;

 Pentru rețeaua secundara – 1.375 euro/interventie.

72

Scenariul cu proiect - Pentru perioada de prognoza, fluxurile financiare din scenariul fara proiect au fost ajustate cu efectele estimate ale implementării investiției la faza a II-a. Economiile înregistrate s-au calculat ca diferențe intre cele doua scenarii:

o Reducerea pierderilor de căldura cu 16,22%, respectiv cu 35.063 Gcal/an;

o Reducerea consumului de gaze naturale cu 4.533 mii mc/an (in urma reducerii pierderilor in SACET );

o Reducerea consumului de energie electrica cu 0,2 Gwh/an;

o Reducerea consumului de apa bruta sau pre-tratata cu 103.000 mc/an;

o Reducerea costurilor de întreținere si mentenanta, prin eliminarea intervențiilor ocazionat de avarii, cu 341.859 euro/an (la nivelul anului 2016);

o Reducerea emisiilor de CO2 cu 9.049 t/an (generata de reducerea cantitatii de gaze naturale consumate exclusiv in urma reducerii pierderilor in SACET);

o Reducerea emisiilor de SO2 cu 1,60 t/an (generata de reducerea cantitatii de gaze naturale consumate exclusiv in urma reducerii pierderilor in SACET );

o Reducerea emisiilor de NOx cu 6,86 t/an (generata de reducerea cantitatii de gaze naturale consumate exclusiv in urma reducerii pierderilor in SACET );

o Reducerea emisiilor de pulberi cu 0,23 t/an (generata de reducerea cantitatii de gaze naturale consumate exclusiv in urma reducerii pierderilor in SACET ).

 Cererea de energie termica pentru gospodarii a fost stabilita pe baza urmatoarelor variabile:

o Evoluții demografice; o Numărul de consumatori; o Consumul individual de căldură; o Elasticitatea cererii in funcție de prețul energiei termice.

Consumatori casnici la nivelul anului 2016

 Număr apartamente conectate la SACET – 59.851 gospodarii;

 Rata de conectare – 45,9%;

 Consumul de căldură – 6,8 Gcal/an/gospodărie, rezultând un consum total al gospodăriilor de 407.010 Gcal/an;

Consumatori non-casnici la nivelul anului 2016:

 Număr agenți economici și instituții publice – 949;

73

 Consumul de caldura – 88.388 Gcal/an

 Bilanțul energetic simplificat se prezintă astfel:

o Scăderea cantitatii de energie termica produsa de la 718.144 Gcal/an, in anul 2014 la 579.152,1 Gcal/an, in anul 2034;

o Scaderea cantitatii de energie livrata către gospodarii si consumatorii non- casnici de la 502.036 Gcal/an, in anul 2014 la 398.107 Gcal/an, in anul 2034;

o Pierderile din rețeaua de transport si distribuție se mențin constante in valoare absoluta, însă ponderea in total energie termica produsa va creste de la 30,09%, in anul 2016 la 31,26% in anul 2034;

o Creșterea cantitatii de energie electrica livrate in SEN de la 25.592 Mwh/an, in anul 2014 la 35.559 Mwh/an, in anul 2034.

 Consumul de combustibil s-a determinat în baza producțiilor anuale de energie electrica si termica. Analiza a evidențiat următoarele tendințe:

o Scăderea consumului total de combustibil de la 3.952,6 Tj/an, in anul 2014 la 3.319,1 Tj/an, in anul 2034, respectiv o scădere cu 17%. Acest lucru este explicat prin reducerea cantitatii de energie termica produse in aceeași perioada de timp, dar si prin reducerea pierderilor din rețea;

o Scăderea cantitatii de cărbune consumate de la 310 kt/an, in anul 2014 la 327 kt/an, in anul 2034;

o Scăderea cantitatii de gaze naturale consumate de la 39.051 1000 mc/an, in anul 2014 la 22.021,1 1000 mc/an, in anul 2034.

Analiza de suportabilitate, plan de tarifare si subventii de pret

 Stabilirea nivelului de suportabilitate al tarifelor de către gospodăriile cu venituri medii s-a făcut pe baza venitului mediu pe gospodărie, estimat pe perioada de prognoza pentru gospodăriile din municipiul Timișoara, la care s-a aplicat un raport mediu de suportabilitate, care conform studiilor relevante din domeniu, are o valoare maxima de 8,5% pentru gospodăriile cu venituri medii, pentru întregul an. Valoarea astfel calculata, reprezentând venitul mediu anual alocat pentru plata facturii de energie termica, s-a impartit la cantitatea de căldură anuala consumata de o gospodărie din municipiul Timișoara, care conform datelor operatorului SC COLTERM SA Timișoara, este de 6,23 Gcal/an/gospodărie. Din analiza datelor se constata creșterea pretului platit de gospodarii pentru energia termica livrata cu 97%, de la 56,74 de euro/Gcal (inclusiv TVA), la nivelul anului 2014 – echivalentul unei limite de suportabilitate de 5,38% - pana la 111,56 euro/Gcal (inclusiv TVA) in anul 2034 – echivalentul unei limite de suportabilitate de 8,5%.

 Referitor la preturile practicate pentru consumatorii non-casnici, acestea au fost calculate la nivelul costurilor operaționale unitare, nivelate prin deducerea veniturilor din vânzarea energiei electrice. Astfel, pe perioada de prognoza 2014 – 2034, se constata creșterea prețului plătit de consumatorii non-casnici pentru energia termica consumata cu 40% de la 64,3 euro/Gcal (exclusiv TVA) in 2014 la 90 euro/Gcal

74

(exclusiv TVA) in anul 2034, ca urmare a creșterii costului unitar de producție, transport si distribuție a energiei termice;

 Mecanismele tarifelor globale trebuie definite prin măsurarea sustenabilităţii financiare a proiectului, astfel încât să existe un compromis echilibrat între constrângerile date de suportabilitate (stabilite de regulamente) şi nevoia de a optimiza resursele financiare ale proiectului. Astfel conform prevederilor Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, respectiv prevederile art. 76, prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice produse în centrale de cogenerare se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă. Adiacent metodologiei de tarifare, stabilita de autoritățile de reglementare, un mecanism de tarifare recomandat a fi aplicat se bazează pe balancing tariff methodology. Conform acestei metodologii, tariful energiei termice este stabilit ca diferență intre costurile totale ale procesului de cogenerare si veniturile din vânzarea energiei electrice. Aceasta metodologie urmărește abordarea potrivit căreia energia termica este produsul/businessul principal, in timp ce energia electrica este un produs auxiliar procesului de cogenerare. Veniturile din electricitate sunt generate prin vânzarea excesului de energie electrica in SEN la un preț de piață. Aceasta metodologie asigura ca toate costurile sunt alocate producției de energie termica si ca prețul reglementat al energiei termice (care este calculat in funcție de necesitățile de venit ale companiei) este redus corespunzător cu veniturile din vânzarea de energie electrica;

 Dat fiind caracterul social şi de mediu pe care îl au majoritatea investiţiilor în sistemele de termoficare, abordarea potrivit căreia costurile se recuperează integral numai pe baza tarifelor plătite de populaţie, nu este realistă în acest moment şi nici pe termen mediu, din cauza limitărilor impuse de suportabilitate, discutate anterior. Potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba preţuri locale ale energiei termice facturate populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei. Sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei, respectiv subvențiile de preț, sunt asigurate din bugetele locale. Conform proiecțiilor din analiza financiara, subvențiile de preț unitare variază de la 22,81 euro/Gcal, la nivelul anului 2014, la 0 euro/Gcal, la nivelul anului 2025.

E.1.2. Principalele elemente şi parametri utilizaţi pentru analiza financiară

Principalele elemente şi parametri Valoare

neactualizată

Valoare actualizată

(valoare actualizată netă)

1 Perioada de referinţă (ani)

20 ani

75

2 Rata de actualizare financiară (%)8

5%

3 Costul total al investiţiei, cu excepția provizioanelor pentru situații neprevăzute (în euro, neactualizat)9

26.353.392

4 Costul total al investiţiei (în euro, actualizat)

25.098.468

5 Valoarea reziduală (în euro, neactualizată)

1.233.431

6 Valoarea reziduală (în euro, actualizată)

445.983

7 Venituri (în euro, actualizate) 74.926.328

8 Costuri de exploatare (în euro, actualizate)

74.926.328

Calcularea deficitului de

finanţare10

9 Venit net = venituri – cheltuieli de exploatare + valoare reziduală (în euro, actualizată) = (7) – (8) + (6)

N/A

10 Costul investiţiei – venitul net (în euro, actualizat) = (4) – (9) [articolul 55 alineatul (2)]

N/A

11 Rata de finanţare a deficitului (%) = (10) / (4)

100%

Evaluarea aspectelor privind ajutorul de stat a condus spre concluzia ca finanțarea din fonduri publice a proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” - Etapa II” este compatibilă cu piața comună și exceptată de la obligația de notificare prevăzută la Articolul 108 alin. (3) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

8 Se va menţiona dacă rata este reală sau nominală. În cazul în care analiza financiară este realizată în

preţuri constante, se va utiliza o rată de actualizare financiară exprimată în termeni reali. În cazul în care analiza financiară este realizată în preţuri curente, se va utiliza o rată de actualizare financiară exprimată în termeni nominali.

9 Costul aferent investiţiei indicat în cazul de faţă ar trebui să excludă provizioanele pentru situaţii neprevăzute în conformitate cu documentul de lucru nr. 4.

10 Nu se aplică: 1) în cazul proiectelor care fac obiectul regulilor privind ajutoarele de stat, în sensul articolului 87 din Tratatul CE (a se vedea punctul G.1), în temeiul articolului 55 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, precum nici 2) în cazul în care cheltuielile de exploatare sunt mai ridicate decât veniturile generate, proiectul este considerat ca generator de venituri, în sensul articolului 55 din regulamentul (CE) nr. 1083/2006, situaţie în care se vor ignora elementele 9 şi 10 şi se va fixa deficitul de finanţare la 100%.

76

Deși prevederile articolului 55 din Regulamentul 1083/2006 nu se aplică proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană” - Etapa II”, totuși, în modelul de calcul tabelar a fost calculat un deficit de finanțare în scopul analizei proporționalității ajutorului financiar acordat pentru finanțarea proiectului.

Totodată, având în vedere că sursele de finanțare ale proiectului sunt surse publice, iar operarea bunurilor rezultate în urma investiției se va realiza de către un agent economic, se consideră că valoarea bunurilor ce urmează a fi încredințate spre operare constituie compensație în sensul Deciziei SIEG (Decizia 2012/21/UE). Nivelul compensației a fost analizat detaliat în cadrul Analizei Instituționale și a avut la bază estimările din analiza cost beneficiu în ceea ce privește costurile și veniturile. Analiza a luat în considerare toate costurile și veniturile operatorului SIEG, atât cele din activitățile SIEG (cele legate de producția și furnizarea de energie termică), cât și cele din activități non-SIEG (inclusiv cele legate de producția și vânzarea de electricitate).

În evaluarea compensației pentru serviciul public de termoficare s-a luat în considerare respectarea art. 5 din Decizia 2012/21/UE.

Acordarea ajutorului financiar nerambursabil care acoperă un deficit de finanțare de 100% se explică astfel:

 Ajutorul financiar este acordat municipalității (Municipiul Timișoara, beneficiarul proiectului), care deține dreptul de proprietate asupra infrastructurii;

 Municipalitatea transferă dreptul de utilizare asupra bunurilor către operatorul SGEI prin intermediul contractului de concesiune, ce reprezintă act de încredințare în sensul SGEI;

 Operatorul SGEI suportă costurile de operare și mentenanță al bunurilor finanțate din surse publice (costurile cu amortizarea acestor bunuri nu sunt incluse în costurile totale, respectiv in tarif, întrucât bunurile publice nu se amortizează, în conformitate cu legislația națională specifică în vigoare); totuși, costurile cu amortizarea bunurilor/investițiilor proprii ale operatorului vor fi incluse în totalitatea costurilor operaționale, respectiv în tarif. In completarea costurilor de operare, cadrul legal național permite includerea redevenței in tariful energiei termice, plătita de către operator către Municipiul Timișoara (proprietarul activelor), precum si un profit rezonabil in accepțiunea Deciziei SGEI, al cărui cuantum este limitat de către autoritățile de reglementare. Redevența va fi folosita de către Municipalitate, in cazul de fata, pentru a recupera contribuția proprie la finanțarea investițiilor in sistemul de termoficare;

 Avantajul financiar rezultat din implementarea proiectului finanțat din surse publice este prevăzut a fi transferat în întregime către utilizatorii SACET prin reducerea prețului energiei termice. Spre exemplu, economiile de costuri operaționale care rezultă ca o consecință a implementării măsurilor de eficiență energetică implementate în sistemul de termoficare sunt, în final, compensate de o reducere identică în veniturile din vânzările de energie termică (reducere rezultată din prețul redus plătit de consumatorii non-casnici, care plătesc prețul întreg aprobat de autoritatea de

77

reglementare și din diminuarea încasărilor operatorului aferente subvențiilor plătite de municipalitate pentru acoperirea diferențelor dintre prețul reglementat și prețul plătit de consumatorii casnici - preț mai mic din considerente de suportabilitate);

Având în vedere cele menționate mai sus, împreună cu respectarea celorlalte condiții specificate în Decizia SGEI, putem concluziona că operatorul SGEI (SC Colterm SA) nu are nici un avantaj financiar din investiția acordată proiectului.

Pe de altă parte, un potențial avantaj financiar rezultat din implementarea proiectului poate apărea în cadrul municipalității, în principal sub forma economiilor din subvenții plătite către operator, ca o compensație pentru reducerea prețului aplicabil consumatorilor casnici. Respectivul avantaj financiar apare în cazul în care municipalitatea utilizează respectivele economii pentru a finanța alte activități economice, situație care este prevenita prin cadrul legal specific.

Conform art. 11^1 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, modificata prin HG 1135/2011, cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nerecuperabila, potrivit legii, este eligibilă pentru toate programele operaţionale finanţate din instrumente structurale. Având in vedere ca in cazul de fata, operatorul va percepe de la beneficiarul final tarife grevate de TVA, costurile cu TVA-ul aferent costurilor eligibile si neeligibile vor fi suportate de către Beneficiar.

E.1.3. Principalele rezultate ale analizei financiare

Fără contribuţie comunitară (RRF/C)

A

Cu contribuţie comunitară (RRF/K)

B11

1. Rată de rentabilitate financiară (%)

-14,88% RRF/C -11,12% RRF/K

2. Valoare actuală netă (euro) -24.633.601 VAN/C -10.568.420 VAN/K

E.1.4. Venituri generate de-a lungul duratei de existenţă a proiectului

În cazul în care se preconizează că proiectul va genera venituri prin instituirea de tarife şi de taxe suportate de utilizatori, se vor furniza detalii privind taxele (tipul şi nivelul taxelor, principiul sau legislaţia comunitară pe baza căreia se instituie taxele).

(a) Taxele acoperă cheltuielile de exploatare şi amortizarea proiectului?

11 Pentru calcularea rentabilităţii proiectului fără („/C”) şi cu („/K”) asistenţă comunitară, se va face

referire la orientările prevăzute de Comisie în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

78

Proiectul genereaza venituri din vanzarea energiei termice si energiei electrice, produsa in cogenerare.

Conform metodologiei de calcul a tarifelor de energie termica stabilite de autoritățile de reglementare ANRE si ANRSC, tarifele locale la energia termica includ următoarele elemente de costuri:

 Amortizarea aferenta investițiilor făcute din sursele proprii ale operatorului SC Colterm SA Timișoara. Prin urmare taxele (tarifele) nu includ costurile cu amortizarea proiectului, având in vedere sursele de finanțare a investiției;

 Redevența, ca transfer intre proprietar si concesionar (operator), stabilita conform Contractelor de concesiune: 216/2006, 2/170/2004, 05/2006, 02/1994, 05/1997, 13/1998. Conform acestor contracte, redevența se stabilește in suma fixa, care este ajustata periodic cu rata inflației.

(b) Taxele diferă în funcţie de diverşii utilizatori ai infrastructurii?

Tarifele aferente energiei termice livrate sunt diferentiate in functie de tipul de consumator: casnic si non-casnic.

Pentru consumatorii casnici, exista constrangeri de suportabilitate, astfel incat tarifele locale de energie termica facturate populatiei sunt stabilite conform deciziei municipalitatii, prin aplicarea unui procent de suportabilitate, de maxim 8,5% la venitul mediu pe gospodarie.

Tarifele aplicate consumatorilor non-casnici sunt stabilite la nivelul costurilor unitare din productie ajustate cu vanzarea de energie electrica la pretul de piata. Mecanismul de tarifare aplicat se bazează pe balancing tariff methodology. Conform acestei metodologii, tariful energiei termice este stabilit ca diferenta intre costurile totale ale procesului de cogenerare si veniturile din vânzarea energiei electrice. Aceasta metodologie urmărește abordarea potrivit căreia energia termica este produsul/businessul principal, in timp ce energia electrica este un produs auxiliar procesului de cogenerare. Veniturile din electricitate sunt generate prin vânzarea excesului de energie electrica in SEN la un preț de piață. Aceasta metodologie asigura ca toate costurile sunt alocate producției de energie termica si ca prețul reglementat al energiei termice (care este calculat in funcție de necesitatile de venit ale companiei) este redus corespunzător cu veniturile din vânzarea de energie electrica. De asemenea, la veniturile din vânzarea energiei electrice se adăugă si veniturile din încasarea bonusului de cogenerare, conform schemei de sprijin de tip bonus (HG nr. 1215/2009) care a intrat in vigoare la 01 aprilie 2011 si are o durata de 11 ani. Prin decizia ANRE 581/11.03.2015, pe baza documentației transmise de COLTERM, s-a calificat întreaga capacitate (1,02 MWe si 1.126 MWt) de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de înaltă eficienta.

Dat fiind caracterul social şi de mediu pe care îl au majoritatea investiţiilor în sistemele de termoficare, abordarea potrivit căreia costurile se recuperează integral numai pe baza tarifelor plătite de populaţie, nu este realistă în acest moment şi nici

79

pe termen mediu, din cauza limitărilor impuse de suportabilitate. Prin urmare s-a instituit un sistem de subvenții, in cadrul cărora exista doua tipuri de subvenții:

- subvenţii de preț pentru acoperirea deficitului dintre costurile de producţie şi cele de vânzare. Potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba preţuri locale ale energiei termice facturate populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei. Sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei, aprobat de către ANRE şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei, respectiv subvențiile de preț, sunt asigurate din bugetele locale si virate direct operatorului de termoficare urbana – SC Colterm SA Timișoara;

- subvenţii sociale menite să sprijine o parte a gospodăriilor cu venituri mici, pentru plata facturilor de căldură. Astfel, familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energie termică conform OUG 70/2011.

(c) Sunt taxele proporţionale

i) cu folosirea proiectului/consumul real?

Tarifele stabilite si percepute consumatorilor finali non-casnici sunt proportionale cu consumul real, in timp ce pentru gospodarii, tarifele sunt stabilite in baza unui alt algoritm, respectiv prin aplicarea unui procent de suportabilitate la venitul mediu net pe gospodarie, stabilit la nivel judetean.

ii) cu poluarea generată de utilizatori?

Tarifele la energie termica includ costul achizitiei cu certificatele de emisii CO2 (SC Colterm SA intrand sub incidenta Directivei 2003/87/CE (Directiva ETS)) precum si alti poluanti (NOx, SO2, pulberi).

De asemenea, tariful la energie termica include costurile aferente tratarii apelor uzate.

În cazul în care nu se propun tarife sau taxe, cum vor fi acoperite costurile de exploatare şi de întreţinere?

N/A

80

E.2. Analiza socioeconomică

E.2.1. A se descrie pe scurt metoda utilizată (ipoteze cheie ale evaluării costurilor şi beneficiilor) şi principalele concluzii ale analizei socioeconomice:

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă, merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE.

Etapele pe care trebuie sa le parcurgă analiza socio-economica sunt:

 Corecţii fiscale

o Corecțiile fiscale presupun eliminarea taxelor indirecte, a subvențiilor si transferurilor. Având in vedere ca TVA-ul va fi recuperat de beneficiar, costul investiției a fost degrevat de valoarea TVA-ului, inca din analiza financiara;

o Se elimina costurile financiare cu emisiile de noxe (certificatele CO2 și cu taxele către fondul de mediu aferente SO2, NOx și pulberi), in vederea evitării dublei înregistrări.

 Conversia preturilor de piata in preturi contabile

o Conversia preţurilor de piață în preţuri contabile se realizează în mod uzual printr-un Factor de Conversie Standard (FSC). FSC stabilit pentru acest proiect are valoarea 1;

o Pentru costurile de investiție s-a stabilit un factor de conversie specific de 0,91.

 Integrarea externalitatilor

a. Externalitatile pozitive ale proiectului

 Beneficii monetare

Beneficiile monetare, identificate in cadrul proiectului, sunt:

 Beneficii din reducerea emisiilor de noxe (CO2, NOx, SO2 si pulberi);

 Beneficii din economia de combustibil alternativ

 Beneficii din evitarea deconectărilor

 Beneficii din securitatea furnizării de energie termica

Beneficii din reducerea emisiilor de noxe (CO2, NOx, SO2 si pulberi)

Economiile din emisiile de noxe, estimate a fi înregistrate prin implementarea proiectului, provin din doua surse:

 Reducerea pierderilor de căldură in rețelele de transport si distribuție;

81

 Evitarea deconectărilor de la SACET.

a. Prin realizarea investiției de reabilitare a rețele de transport și distribuție ce fac obiectul acestui studiu, pierderile în rețele în anul 2016 (după reabilitare), comparativ cu anul 2015, se reduc cu 35.063 Gcal/an (146,8 TJ/an). Ținând seama de modul de acoperire a curbei de sarcină, în condițiile în care nu se mai pot utiliza CAF-urile din CET Sud cu funcționare pe lignit și gaze naturale, pentru că nu se conformează normelor de mediu, rezultă că reducerea pierderilor conduce la scăderea producției in CET Centru care consuma gaze naturale si, implicit la reducerea consumului de gaze naturale. La un randament de producere a energie termice pe gaze naturale în CET Centru de 91%, rezultă o economie de gaze naturale 4.533 mii mc gaze naturale, cu o putere calorifica de 8.500 kcal/1000 mc. Reducerea consumului de combustibil în sursa/CET generează reducerea cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și CO2, adică a impactului asupra mediului.

Cantitatile de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți care se reduc ca urmare a reducerii consumului de combustibil au fost determinate fara a lua in calcul influenta deconectarilor de la SACET, respectiv ca urmare a simulării evoluției bilanțului energetic (producții si consumuri) in situația in care nu exista diferențe intre scenariul de baza si scenariul cu proiect.

Tabel E.2.1.1 – Economii de emisii de noxe ca urmare a reducerii pierderilor de căldură in SACET

Unit Total Căldură Electricitate Observații

Reducere

căldură

Gcal/an

Sau Gwh/an

-35.063 0,0

Conform Modelului financiar, sheetul C&P (in ipoteza ca nu exista diferențe in ceea ce privește deconectările intre cele doua scenarii)

Eficienta energetica in producția de energie

% 91% #DIV/0! Calculata pe baza datelor din prezentul tabel

Consum incremental de energie primara

TJ/an -161,3 -161,3 0,0

Conform Modelului financiar, sheetul C&P (in ipoteza ca nu exista diferențe in ceea ce privește deconectările intre cele doua scenarii)

Consum incremental de gaze

Mii m3/an -4.533 -4.533 0 = 161,3 TJ/an x 28,1 m3/TJ

82

naturale

Emisii CO2 (valori incrementale)

t/an -9.049 -9.049 0 = 161,3 TJ/an x 56,1 tCO2/TJ

Emisii NOx (valori incrementale)

t/an -6,86 -6,86 0,00 = 161,3 TJ/an x 42,5 kgNOx/TJ

Emisii SO2 (valori incrementale)

t/an -1,60 -1,60 0,00 = 161,3 TJ/an x 9,9 kgSO2/TJ

Emisii pulberi (valori incrementale)

t/an -0,23 -0,23 0,00 = 161,3 TJ/an x 1,4 kg pulberi/TJ

b. In vederea calculării beneficiilor generate de evitarea deconectărilor, se determina care este consumul incremental de căldură si implicit de combustibili, in ipoteza in care consumatorii migrează de la un sistem centralizat mai eficient energetic (o medie de 91% energie electrica la energia termica generata) către un sistem pe centrale individuale, mai puțin eficient (86%).

Tabel E.2.1.2 – Economii de emisii de noxe ca urmare a evitării deconectărilor de la SACET

Indicator Unit

Furnizat din centrale individuale,

scenariul fara proiect

Furnizat din

SACET, scenariul

cu proiect

Economii incrementale din evitarea

deconectărilor

Furnizat din centrale individuale,

scenariul fara proiect

Furnizat din

SACET, scenariul

cu proiect

Economii incrementale din evitarea

deconectărilor

2016 2016 2016 2034 2034 2034

Consumul de căldură aferent deconectărilor

TJ/an 66,6 66,6 0,0 663,3 663,3 0,0

Eficienta energetica in producția de energie

% 86% 91% 86% 91%

83

Consum incremental de energie primara

TJ/an 77,4 73,2 -4,3 771,3 728,9 -42,4

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

2176 2056 -120 21674 20483 -1191

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an 4344 4105 -239 43271 40893 -2378

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an 3,29 3,11 -0,18 32,78 30,98 -1,80

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an 0,77 0,72 -0,04 7,64 7,22 -0,42

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an 0,11 0,10 -0,01 1,08 1,02 -0,06

c. Valorile centralizate de economii de combustibili si emisii de noxe atât ca urmare a reducerii pierderilor in SACET cat si ca urmare a evitării deconectărilor, sunt prezentate in tabelul următor:

Tabel E.2.1.3 – Economii de emisii de noxe – valori centralizate

Unit Economii ca urmare a reducerii pierderilor in

rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primara

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an -4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

84

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

Beneficii din economia de energie alternativă (la consumatorul final)

Eficienta scăzuta a sistemului de transport și distribuție se transpune si intr-un număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură.

Astfel se estimează ca urmare a avariilor nu se va livra către consumatori o cantitate de căldură de 5.602 Gcal. Aceasta cantitate de căldură nelivrata va fi înlocuită de către consumatori cu o energie alternativa, in cazul de fata cu energie electrica echivalenta a 7.664 MWh.

Tabel E.2.1.4 – Economie de energie electrica – euro

Energie Cantitati Pret unitar Valoare pentru anul

2016 (euro)

Energie termică nelivrata 5.601,6

Gcal 53,1

euro/Gcal* 297.615

Energie electrica consumata in locul energiei termice nelivrate

7.664,3 Mwh

0,106 euro/kwh

820.301

Economie de energie euro 522.686

*Prețul pe Gcal este cel estimat in anul 2016, primul an de operare a proiectului.

Beneficii din evitarea deconectărilor

Având în vedere că scenariul fără proiect ia în considerare un număr anual de deconectări (ca efect al lipsei calității serviciului de termoficare și al disconfortului resimțit de populația care rămâne conectată la rețelele care nu se reabilitează dar necesită reabilitare), au fost estimate următoarele beneficii:

 Economie de combustibil (gaz natural) la consumatorii pentru care se evită debranșarea, economie obținută prin evitarea utilizării centralelor de apartament (s-a utilizat ipoteza că cei care s-ar debranșa ar folosi centrale de individuale cu funcționare pe gaze

85

naturale);  Economie de energie electrică evitată a se consuma de centralele individuale care nu se

mai instalează;  Economii de CO2, SO2, NOx și pulberi rezultate din economia de combustibil

menționată mai sus;  Economie de costuri de întreținere și mentenanță, precum și economii de costuri de

înlocuire pentru centralele pe gaze naturale care nu se mai instalează;  Economie de costuri de capital necesare achiziției si montajului centralelor termice

individuale;

Beneficii din securitatea furnizării de energie termica

 Acest beneficiu are la baza principiul potrivit căruia, consumatorii conectați la sistemul centralizat de termoficare urbana beneficiază, comparativ cu cei care au optat pentru sistemul de încălzire individuala, de un beneficiu suplimentar ca urmare a asigurării furnizării de energie termica, prin prevederea unui combustibil alternative sau a unui sistem de rezerva.

 Conform Jaspers, valoarea acestui beneficiu este de 10 euro/Mwh.

E.2.2. A se preciza principalele costuri şi beneficii puse în evidenţă prin analiză, precum şi valoarea atribuită fiecăreia dintre ele:

Beneficiu Valoare unitară (după caz)

Valoare totală

( în EUR, actualizată)

% din benefici i le totale

Valoarea reziduala a investiției

445.983 0,31%

Economii din reducerea

consumului de energie alternativa

4.598.839 3,25%

Economii din reducerea

deconectărilor

112.135.602

79,18%

Beneficii din asigurarea

furnizării de ET 24.446.295 17,25%

Cost Valoare unitară (după caz)

Valoare totală

( în EUR, actualizată)

% din costurile totale

Costul investiției 24.037.170 36,84%

86

Costuri operationale incrementale

21.448.006 32,87%

Costuri cu gazele cu efect de sera

(CO2)

14.860.671 22,78%

Costuri cu emisiile de Dioxid

de azot (NOx)

3.173.600 4,86%

Costuri cu emisiile de Bioxid

de sulf (SO2)

100.791 0,15%

Costuri cu pulberi 1.627.311 2,49%

E.2.3. Principalii indicatori ai analizei economice

Principalii parametri şi indicatori Valori

1. Rata socială a scontului (%) 5,5%

2. Rata economică de rentabilitate (RER) (%) 26,3%

3. Valoare actuală netă economică (în EUR) 76.379.170

4. Raporturi costuri-beneficii 3,11

E.2.4. Impactul proiectului asupra ocupării forţei de muncă

A se furniza o indicaţie a numărului de locuri de muncă ce vor fi create [exprimate în echivalenţi normă întreagă (ENI)].

Număr de locuri de muncă create direct :

Număr (ENI)

(A)

Durata medie a acestor locuri de muncă (în luni)12

(B)

1. În timpul etapei de punere în aplicare

357 12

2. În timpul etapei de exploatare

- -

[NB: locurile de muncă indirecte create sau pierdute nu se iau în considerare pentru investiţiile de infrastructură publică.]

12 În cazul locurilor de muncă permanente, în loc de durata în luni, se va indica „permanent”.

87

E.2.5. A se indica principalele beneficii şi costuri care nu pot fi cuantificate/evaluate:

Beneficiile economice rezultate în urma implementării lucrărilor de investiții propuse sunt: reducerea costurilor cu sănătatea, creșterea valorii apartamentelor si imbunatatirea condițiilor economice.

În cadrul analizei economice, pentru estimarea valorica a costurilor externe care nu au fost luate în considerare în cadrul analizei financiare, au fost analizate următoarele aspecte:

Costuri de oportunitate, care ar putea fi constituite din pierderea de producție agricola sau o alta utilizare alternativa, datorata utilizării diferite a terenului. În prezentul proiect nu sunt utilizate noi terenuri pentru dezvoltarea proiectului.

În cadrul proiectului se utilizează bunuri de capital si teren care sunt proprietatea Municipalității Timișoara. Valoarea optima a acestora este reprezentata de utilizarea alternativa. Deoarece nu exista nici o posibilitate de utilizare alternativa, cheltuielile anterioare nu reprezintă costuri sociale.

In perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a rețelelor de termoficare, se vor înregistra poluări ale mediului (praf), un nivel al zgomotului si perturbări ale traficului rutier.

E.3. Analiza riscurilor şi a sensibilităţii

E.3.1. Scurtă descriere a metodei utilizate şi rezumatul rezultatelor

Scopul analizei de risc si sensitivitate este de a testa robustetea si eficienta proiectului.

Analiza de sensitivitate presupune urmatoarele etape:

- identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai mare impact asupra rentabilității sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru care o variație de 1% provoacă modificarea cu 1% a valorii actuale nete (VNA);

- calculul variației indicatorilor de performanta ai proiectului in funcție de variația anumitor variabile ale proiectului;

- identificarea indicelui critic (switching value) care ne arata cu cat ar trebui sa se modifice o variabila pentru ca proiectul sa ajungă la punctul critic (NPV = 0).

Analiza de risc presupune următoarele etape:

- Identificarea riscurilor;

88

- Analiza calitativa a riscurilor (analiza calitativa a impactului si probabilității de producere a riscului);

- Analiza cantitativa a riscurilor prin metoda Monte Carlo;

- Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri;

- Monitorizarea riscurilor cunoscute si cercetarea posibilității de apariție a unor noi riscuri.

In cadrul analizei cost beneficiu au fost identificate, analizate si evaluate o serie de riscuri, atât in etapa de implementare cat si in perioada operațională. Au fost propuse masuri de evitare a riscurilor sau de diminuare a impactului sau probabilității de apariție. în urma analizei riscului rezidual, riscurile medii şi mari cărora trebuie acordată o atenție deosebită sunt:

 Neatribuirea contractelor de lucrări in termenul necesar, nu permite finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat;

 Contestații numeroase asupra procedurilor de atribuire a contractelor pot determina întârzieri in atribuirea contractelor ce nu permit finalizarea proiectului in orizontul de timpul planificat;

 Întârzieri care pot să apară datorită unor condiţii excepţionale/adverse ale vremii;

 Schimbarea cadrului legislativ cu efect în implementarea proiectului;

 Antreprenorul nu are personal calificat pentru implementarea contractelor finanțate din fonduri europene;

 Neconcordanta dintre documentația tehnica si situația din teren ;

 Pentru perioada operațională, un risc semnificativ este reprezentat de posibilitatea ca ritmul de deconectare din istoric (perioada 2011 – 2014) să continue indiferent de investițiile din Etapa I și Etapa II. Pentru a evita acest fapt, se recomandă ca operatorul să alcătuiască și să implementeze un plan concret de măsuri pe termen mediu și lung care, pe de o parte, să fidelizeze consumatorii existenți și, pe de alta, să atragă noi consumatori;

 Riscul de insolventa ca urmare a imposibilității de plata a datoriilor comerciale si la bugetul de stat. Adiacent masurilor luate de operator, respectiv de reducere a duratei medii a creditului comercial acordat clienților succesiv cu creșterea duratei de plata a datoriilor comerciale (reeșalonări la bănci, negocieri si protocoale încheiate cu furnizorii tradiționali, reesalanori la plata datoriilor la bugetul de stat), operatorul trebuie sa elaboreze si sa implementeze un plan de masuri realiste si eficiente care sa conducă la creșterea gradului de

89

competitivitate a sistemului de termoficare si, implicit, eliminarea dependentei financiare de sistemul de subvenționare

E.3.2. Analiza sensibilităţii

Variable tested FRR/C variation FNPV/C variation ERR variation ENPV variation

1 Project investment cost (increase of 1%) 0,30% 1,02%

2 Project investment cost (decrease of 1%) -0,30% -1,02%

3 Fuel costs (increase of 1%) #NUM! 8,58%

4 Fuel costs (decrease of 1%) -22,05% -8,58%

5 Operating subsidy development (increase of 1%) -1,24% -2,03%

6 Operating subsidy development (decrease of 1%) 1,21% 2,03%

7 Variation in investment costs (increase of 1%) -0,79% -0,31%

8 Variation in investment costs (decrease of 1%) 0,81% 0,31%

9 Variation in CO2 emissions (increase of 1%) -0,07% -0,19%

10 Variation in CO2 emissions (decrease of 1%) 0,07% 0,19%

11 Variation in avoiding disconnections increase of 1%) 0,77% 1,47%

12 Variation in avoiding disconnections (decrease of 1%)

-0,77% -1,47%

13 Variation in security of supply (increase of 1%) 0,16% 0,32%

14 Variation in security of supply (decrease of 1%) -0,16% -0,32%

15 Variation in Dust (increase of 1%) -0,01% -0,02%

16 Variation in Dust (decrease of 1%) 0,01% 0,02%

17 Variation in incremental revenues (increase of 1%) 0,00% 0,00%

18 Variation in incremental revenues (decrease of 1%) 0,00% 0,00%

19 Variation in incremental O&M costs (increase of 1%) -0,14% -0,37%

20 Variation in incremental O&M costs (decrease of 1%) 0,14% 0,37%

Care sunt variabilele recunoscute ca variabile critice? A se preciza criteriul aplicat.

90

Ordonând variația variabilelor după perceptibilitatea de a avea un impact mai rapid asupra indicatorilor de performanta ai proiectului, rezulta ca varianta cea mai susceptibila de a produce impact semnificativ asupra performantei economice a proiectului sunt beneficiile din evitarea deconectărilor, respectiv scăderea valorii acestor beneficii cu 68,1% conduce la obținerea unei valori nete prezente economice echivalenta cu 0 (ENPV = 0)

Care sunt valorile prag ale variabilelor critice?

Variabila Valoare IS

(switching value)

Costul investitiei Maximum decrease before NPV/C equals 0 (%) -98,1%

Costul investitiei Maximum decrease before NPV/K equals 0 (%) -95,8%

Costul investitiei Maximum decrease before ENPV equals 0 (%) 317,8%

Costuri cu combustibilul Maximum decrease before NPV/C equals 0 (%) -11,6%

Costuri cu combustibilul Maximum decrease before NPV/K equals 0 (%) -5,0%

Subventii locale de pret Maximum increase before NPV/C equals 0 (%) 49,2%

Subventii locale de pret Maximum increase before NPV/K equals 0 (%) 21,1%

Costurilor operationale incrementale Maximum increase before ENPV equals 0 (%) 271,1%

Variatia emisiilor CO2 Maximum decrease before ENPV equals 0 (%) 514,0%

Variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor

Maximum decrease before ENPV equals 0 (%) -68,1%

Variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET

Maximum decrease before ENPV equals 0 (%) -312,4%

Variatia emisiilor de pulberi Maximum decrease before ENPV equals 0 (%) 6023,1%

E.3.3. Analiza riscurilor

Analiza de risc cantitativă asupra indicatorilor de performanță financiară și economică a fost realizată cu ajutorul modelului de calcul tabelar (Excel) recomandat de Jaspers.

Obiectivele analizei de risc sunt următoarele:

 Previzionarea incertitudinilor (necesitatea de a avea o evaluare a riscurilor);  Analiza şi luarea în considerare a variantelor optimiste şi pesimiste;  Analiza acelor variabile care influenţează indicatorii de profitabilitate ai proiectului;  Studiul probabilităţii ca proiectul să realizeze o performanţă satisfăcătoare;

91

 Evaluarea riscului şi luarea unei decizii.

În urma rulării analizei de risc (prin utilizarea macro-urilor specifice presetate) au rezultat următoarele concluzii:

Concluzii analiza de risc

Concluzii asupra indicatorilor de performanță financiară

FNPV/C: Probabilitatea ca valoarea financiară netă actualizată a proiectului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (-24.633.604 euro) este de 84,1%. Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că distribuția indicatorului FNPV/C este normală cu media -58.853.940 și variația standard de 10.440.791.

FNPV/K: Probabilitatea ca valoarea financiară netă actualizată a capitalului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (-10.568.420 euro) este de 71,1%. Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că distribuția indicatorului FNPV/K este Normală cu media -11.957.754 și variația standard de 9.775.780.

Probabilitatea (calculată cu ajutorul simulărilor Monte Carlo) ca valoarea financiară netă actualizată să fie pozitivă (≥0) este de 2,5%.

Concluzii asupra indicatorilor de performanță economică

ERR: Există o probabilitate de 70,8% ca rata de rentabilitate economică a proiectului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (26,3%). Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că indicatorul ERR urmează o distribuție normală cu media 26% și variația standard de 2,6%.

ENPV: Există o probabilitate de 70,3% ca valoarea economică netă actualizată a proiectului să fie mai mică decât cea rezultată din ACB (76.379.170 euro). Această probabilitate a fost calculată în ipoteza că indicatorul ENPV urmează o distribuție normală cu media 75.538.329 și variația standard de 10.190.607.

Probabilitatea ca valoarea economică netă actualizată să fie negativă (≤0) este egală cu 10,1%.

92

F. ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

F.1. Contribuţia proiectului:

(a) cum a contribuit proiectul la obiectivul dezvoltării durabile (politică europeană de luptă împotriva schimbării climatice, protecţia biodiversităţii, altele…);

Proiectul contribuie la dezvoltarea durabilă a Municipiului Timișoara prin creșterea eficienței

energetice a sistemului de alimentare cu energie termică și reducerea impactului negativ

asupra mediului astfel:

 Eficientizarea și creșterea calității serviciului public prin:

o Reducerea pierderilor în rețele cu 35.063 Gcal/an;

o Creșterea vitezei de depistare și a preciziei localizării avariilor în rețea;

o Scăderea numărului de avarii în rețea prin înlocuirea conductelor existente cu un

sistem legat preizolat ce are o durată de viață de 30 de ani;

o Reducerea duratei de execuție a lucrărilor de șantier;

o Reducerea costurilor de întreținere și exploatare a rețelelor;

 Limitarea efectului negativ asupra mediului și sănătății locuitorilor prin:

o Reducerea cantităților de emisii de gaze cu efect de seră și alți poluanți ca urmare a

reducerii consumului de combustibil;

o Reducerea cantităților de emisii de SO2, NOx, PM și CO2 ca urmare a scăderii

pierderilor în rețele de transport și distribuție și a evitării deconectărilor:

Unit

Economii ca urmare a reducerii

pierderilor în rețelele SACET

Economii ca urmare a evitării

deconectărilor

Economii centralizate

2016 2034 -2016 -2034

Consum incremental de energie primară

TJ/an -161,3 -4,3 -42,4 -165,6 -203,7

Consum incremental de gaze naturale

Mii m3/an

-4.533 -120 -1191 -4.652 -5.723

Emisii CO2 (valori incrementale)

tCO2/an -9.049 -239 -2378 -9.288 -11.426

93

Emisii NOx (valori incrementale)

tNOx/an -6,86 -0,18 -1,80 -7,04 -8,66

Emisii SO2 (valori incrementale)

tSO2/an -1,60 -0,04 -0,42 -1,64 -2,02

Emisii pulberi (valori incrementale)

tPM/an -0,23 -0,01 -0,06 -0,23 -0,29

 Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de

fluid din rețele se reduce și debitul de apa de adaos care se face în CET și puncte

termice pentru completarea pierderilor, astfel ca se diminuează cantitatea de apa

evacuata la canalizare atât cu cantitatea pierduta cât și cu cantitatea folosita în CET în

procesul de tratare/dedurizare al apei de adaos. Reducerea pierderilor de  fluid  este 

estimata  la  circa  103.000 m3/an,  astfel  debitul  evacuat  în  canalizare  se  reduce  cu 

113.000 m3/an. 

De asemenea, prin implementarea proiectului, populația va beneficia de creșterea calității

serviciului public de alimentare cu energie termică, beneficiind de confort termic, consum

optim și prețuri suportabile.

Prin măsurile de protejare a mediului şi creştere a eficienţei energetice, proiectul respectă

regulamentele naţionale şi europene de protecţie a mediului şi creştere a eficienţei

energetice.

(b) cum respectă proiectul principiile acţiunii preventive şi ale corectării, cu prioritate la sursă, a daunelor aduse mediului;

Proiectul prevede următoarele măsuri de prevenție și corectare a daunelor aduse mediului:

Emisii în aer

Chiar dacă lucrările de reabilitare a tronsoanelor de rețele termice primare și secundare se

desfășoară în intravilanul municipiului Timișoara (zone cu receptori sensibili), impactul

asupra calităţii aerului va fi redus, va avea loc la nivel local și va avea un caracter temporar,

fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor la tronsoanele respective.

Emisii în apă

94

Din rețelele termice, nici în perioada de exploatare și nici în perioada de execuție a lucrărilor

de reabilitare, nu vor fi generate ape uzate.

Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, indirect ca urmare a reducerii pierderilor de fluid din

rețele se reduce și debitul de apă de adaos care se face în CET-uri și puncte termice pentru

completarea pierderilor, astfel ca se diminuează cantitatea de apă evacuată atât cu cantitatea

pierdută cât și cu cantitatea folosită în CET-uri în procesul de tratare/dedurizare al apei de

adaos.

Emisii în sol

Impactul global asupra solului și subsolului pentru perioada de realizare a investiției, poate fi

caracterizat ca fiind moderat, pe termen scurt, local ca arie de manifestare, cu efecte

reversibile.

Zgomot

În condițiile în care lucrările de reabilitare se vor desfășura numai în cursul zilei, valoarea

limită de 45 dB(A) impusă de Ordinul nr. 119/2014 în timpul nopţii (23ºº – 7ºº) va fi

respectată.

Deșeuri și gestionarea acestora

Toate categoriile de deșeuri vor fi colectate selectiv, în containere, și eliminate zilnic din

zonele de lucru.

Antreprenorul general al lucrărilor va trebui să încheie contracte cu operatorii de salubritate

locali sau cu agenți economici în vederea eliminării și valorificării deșeurilor generate.

(c) cum respectă proiectul principiul „poluatorul plăteşte”?

În elaborarea documentației aferente proiectului a fost avut în vedere principiul “poluatorul

plătește” prin:

 Identificarea surselor potențiale de poluare;

 Stabilirea acțiunilor preventive sau corective.

Pe de altă parte, Operatorul sistemului este obligat, conform legislației actuale, să

achiziționeze certificate de emisii de gaze cu efect de seră în cazul în care emisiile de CO din

producția de energie termică și electric depășesc nivelurile acoperite de certificatele alocate

gratuit în baza Directivei 2009/29/CE. Prezentăm mai jos prognoza numărului de certificate

necesare operatorului:

95

2016 2017 2018 2019 2020

201.798 210.356 220.290 229.859 239.029

Pentru perioada 2014 – 2034 se estimează următorul plan tarifar:

Ani

Limita maximă de suportabilitate pentru

cheltuielile unei gospodării aferente

energiei termice raportată la venitul

mediu al gospodăriei (%)

Cheltuiala suportabilă

maximă pentru energia termică

(euro/an cu TVA)

Consumul mediu anual de căldură pe gospodărie (Gcal/an)

Tariful maxim

suportabil– Euro/Gcal (cu TVA)

Tariful maxim

suportabil Lei/Gcal (cu TVA)

2014 5,38% 353,33 6,2 56,74 252,2

2015 5,92% 412,76 6,9 60,07 267,9

2016 6,17% 448,02 6,8 65,88 292,5

2017 6,43% 477,97 6,7 71,01 313,8

2018 6,69% 509,10 6,7 76,39 336,1

2019 6,95% 539,33 6,6 81,75 359,7

2020 7,21% 570,57 6,5 87,36 384,4

2021 7,47% 602,85 6,5 93,23 410,2

2022 7,72% 636,18 6,4 99,38 437,3

2023 7,98% 670,61 6,3 105,82 465,6

2024 8,24% 706,16 6,3 112,55 495,2

2025 8,50% 742,87 6,2 112,94 497,0

2026 8,50% 757,72 6,1 113,11 497,7

2027 8,50% 772,88 6,1 113,24 498,3

2028 8,50% 788,34 6,0 113,34 498,7

2029 8,50% 804,10 6,0 113,40 498,9

2030 8,50% 820,18 5,9 113,42 499,0

96

Ani

Limita maximă de suportabilitate pentru

cheltuielile unei gospodării aferente

energiei termice raportată la venitul

mediu al gospodăriei (%)

Cheltuiala suportabilă

maximă pentru energia termică

(euro/an cu TVA)

Consumul mediu anual de căldură pe gospodărie (Gcal/an)

Tariful maxim

suportabil– Euro/Gcal (cu TVA)

Tariful maxim

suportabil Lei/Gcal (cu TVA)

2031 8,50% 836,59 5,8 113,29 498,5

2032 8,50% 853,32 5,8 113,11 497,7

2033 8,50% 870,39 5,7 112,90 496,7

2034 8,50% 887,79 5,7 111,56 490,8

Din analiza datelor se constată creșterea prețului plătit de gospodării pentru energia termică livrată cu 97%, de la 56,74 de euro/Gcal (inclusiv TVA), la nivelul anului 2014 – echivalentul unei limite de suportabilitate de 5,38% - până la 111,56 euro/Gcal (inclusiv TVA) în anul 2034 – echivalentul unei limite de suportabilitate de 8,5%.

Referitor la prețurile practicate pentru consumatorii non-casnici, acestea au fost caclulate la nivelul costurilor operaționale unitare, nivelate prin deducerea veniturilor din vânzarea energiei electrice. Astfel, pe perioada de prognoză 2014 – 2034, se constată creșterea prețului plătit de consumatorii non-casnici pentru energia termică consumată cu 40% de la 64,3 euro/Gcal (exclusiv TVA) în 2014 la 90 euro/Gcal (exclusiv TVA) în anul 2034, ca urmare a creșterii costului unitar de producție, transport și distribuție a energiei termice.

F.2. Consultarea autorităţilor responsabile cu mediul

Autorităţile însărcinate cu politica mediului care pot fi implicate în proiect au fost consultate în legătură cu responsabilităţile lor specifice?

Da x Nu

În caz afirmativ, a se indica numele şi adresa (adresele) lor şi a se explica responsabilităţile lor:

Autoritatea cu rol în coordonarea procedurii EIM, este Agenția pentru Protecția Mediului Timișoara.

Date de contact:

97

Adresă: B-dul Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, Timișoara, cod 300210

E-mail: [email protected]

Telefon: 0256.491.795, 0256.226.675

Fax: 0256.201.005

În caz contrar, a se justifica:

TEXT BOX

F.3. Evaluarea impactului asupra mediului

F.3.1. AUTORIZAŢIA DE DEZVOLTARE13

F.3.1.1. A fost deja acordată acestui proiect autorizaţia de dezvoltare?

Da Nu x

F.3.1.2. În caz afirmativ, la ce dată?

zz/ll/aaaa

F.3.1.3. În caz contrar, când a fost introdusă cererea oficială pentru autorizaţia de dezvoltare:

Nu a fost solicitată Autorizația de Construire.

01 11.2015.

F.3.1.4 La ce dată este aşteptată decizia finală?

30.11.2015

13 Decizia autorităţii sau autorităţilor (naţionale) competente care conferă titularului dreptul de a dezvolta

proiectul . În cazul în care proiectul prezentat face parte dintr-o operaţiune mai amplă, autorizaţia de dezvoltare trebuie să se refere exclusiv la proiectul prezentat Comisiei. În cazul în care sunt necesare mai multe decizii de autorizare a dezvoltării, se vor repeta informaţiile de câte ori este necesar.

98

F.3.1.5. A se indica autoritatea sau autorităţile competente care au acordat sau vor acorda autorizaţia de dezvoltare.

Conform art. 4 din Legea 50/1991 cu completările și modificările ulterioare, pentru lucrările

care se execută pe teritoriul administrativ al municipiilor Autorizația de Construire se emite

de către primar.

F.3.2. APLICAREA DIRECTIVEI 85/337/CEE A CONSILIULUI PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EIM)14

F.3.2.1. Proiectul aparţine unei clase de dezvoltare

 reglementate de anexa I la directivă (a se trece la întrebarea F.3.2.2);

■ reglementate de anexa II la directivă (a se trece la întrebarea F.3.2.3);

 care nu este reglementată de niciuna dintre cele două anexe (a se trece la întrebarea F.3.3).

F.3.2.2. În cazul în care proiectul este reglementat de anexa I la directivă , a se anexa următoarele documente:

(a) informaţiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din directivă;

(b) rezumatul netehnic15 al studiului de evaluare a impactului asupra mediului realizat pentru proiect;

(c) informaţii privind consultările cu autorităţile în domeniul mediului, publicul în cauză şi, după caz, cu alte state membre.

F.3.2.3. În cazul în care proiectul este reglementat de anexa II la directivă , a fost realizată o evaluare a impactului asupra mediului?

Da x

În acest caz, a se anexa documentele necesare prevăzute la punctul F.3.2.2

Nu

14 JO L 175, 5.7.1985, p. 40. 15 Elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 85/337/CE.

99

În acest caz, a se prezenta motivele şi a se indica pragurile, criteriile sau analizele de la caz la caz efectuate pentru a se ajunge la concluzia că proiectul nu are un impact semnificativ asupra mediului:

TEXT BOX

F.3.3. APLICAREA DIRECTIVEI 2001/42/CE PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI16 (DIRECTIVA ESM)

F.3.3.1. Proiectul rezultă dintr-un plan sau program reglementat de Directiva ESM?

Nu

În acest caz, a se furniza o scurtă explicaţie:

TEXT BOX

Da x

În acest caz, pentru a putea verifica dacă eventualul impact cumulativ la scară mai largă al proiectului a fost luat în considerare, a se furniza fie o legătură internet, fie o copie electronică a rezumatului netehnic17 al raportului privind impactul asupra mediului elaborat pentru plan sau program.

Proiectul rezulta din Programul Operațional Sectorial Mediu elaborat pentru perioada 2007- 2013, axa prioritară 3 (proiecte de termoficare). Pentru acest program a fost derulata procedura stabilită de Directiva 2001/42/CE, iar raportul de mediu final a fost publicat în ianuarie 2007 și poate fi vizualizat la prin accesarea link-ului:

http://www.posmediu.ro/upload/pages/SEA_report_ENV_RO_final(1).pdf

F.4. Evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000

F.4.1. Proiectul ar putea avea impact negativ major asupra siturilor incluse sau care trebuie incluse în reţeaua Natura 2000?

Da

În caz afirmativ

16 JO L 197, 21.7.2001, p. 30. 17 Elaborat în conformitate cu litera (j) din anexa I la Directiva 2001/42/CE.

100

(a) a se furniza un rezumat al concluziilor evaluării adecvate efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE18;

TEXT BOX

(b) în cazul în care au fost considerate necesare măsuri de compensare în conformitate cu articolul 6 alineatul (4), a se furniza o copie a formularului „Informaţii privind proiectele susceptibile de a avea un impact negativ major asupra siturilor Natura 2000”, în conformitate cu notificarea comunicată Comisiei (DG Mediu) în temeiul Directivei 92/43/CEE19”.

Nu x

În caz contrar, a se anexa declaraţia din apendicele I, completată în mod corespunzător de autoritatea competentă.

F.5. Măsuri suplimentare de integrare în mediu

Proiectul prevede, pe lângă evaluarea impactului asupra mediului, măsuri suplimentare de integrare a proiectului în mediu (de exemplu, un audit ecologic, un management de mediu, o monitorizare ecologică specifică)?

Da Nu x

În caz afirmativ, a se detalia.

TEXT BOX

F.6. Costul măsurilor destinate remedierii impactului negativ asupra mediului

În cazul în care este inclus în costul total, procentul estimat al costului măsurilor adoptate în vederea reducerii şi/sau compensării impactului negativ asupra mediului

% 0,05

A se explica pe scurt:

Devizul General al proiectului include costuri aferente liniei Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială în valoare de 54.632,24 lei. Acest procent a fost aplicat

18 JO L 206, 22.7.1992, p. 7. 19 Documentul 99/7 rev.2 adoptat de Comitetul privind habitatele (instituit în temeiul

Directivei 92/43/CEE) în cadrul reuniunii din 4 octombrie 1999.

101

la valoarea C+M și reprezintă cheltuieli aferente acțiunilor de aducere a terenului la starea iniâială, după realizarea lucrărilor.

F.7. În cazul proiectelor în domeniul apei, apelor uzate şi al deşeurilor solide:

Explicaţi dacă proiectul este coerent cu un plan şi un program sectorial/integrat legate de implementarea politicii sau legislaţiei comunitare20 în aceste domenii:

Nu este cazul

G. JUSTIFICAREA PARTICIPĂRII PUBLICE

G.1. Concurenţă

Acest proiect beneficiază de ajutoare de stat?

Da x Nu

În caz afirmativ, a se furniza datele următoare în tabelul prezentat în continuare: valoarea ajutorului; pentru un ajutor autorizat, numărul ajutorului de stat şi referinţa scrisorii de autorizare; pentru un ajutor care beneficiază de o exceptare pe categorii, numărul de înregistrare respectiv; iar pentru un ajutor notificat în instanţă, numărul ajutorului de stat21.

Sursele ajutorului (locale, regionale, naţională, comunitară):

Valoarea ajutorului (în EUR)

Nr. ajutorului de stat/nr. de înregistrare al ajutorului cu exceptare pe

categorii

Referinţa scrisorii

de autorizare

20 În special, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (directiva-cadru privind

apa) (JO L 327, 22.12.2000, p. 1), Directiva 1991/271/CE a Consiliului (directiva privind tratarea apelor uzate urbane) (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), articolul 7 din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (directiva-cadru privind apa) (JO L 114, 27.4.2006, p. 9), Directiva 1999/31/CE a Consiliului (directiva privind depozitarea deşeurilor) (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

21 Prezenta cerere nu înlocuieşte notificarea Comisiei în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE. O decizie pozitivă a Comisiei cu privire la proiectul major, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, nu constituie o autorizare a ajutorului de stat.

102

Regimuri de ajutoare aprobate, ajutor ad-hoc autorizat sau ajutor reglementat de o exceptare pe categorii:

Ajutor de stat exceptat de la notificare în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE)

12.063.373,7422 - -

Ajutor prevăzut în temeiul notificărilor în instanţă (ajutor sau regim ad-hoc):

…………………………..

Ajutoare pentru care există o notificare nesoluţionată (ajutor sau regim ad-hoc)

…………………………..

Totalul ajutoarelor acordate 12.063.373,74

Cost total al proiectului de investiţii 34.308.348,98

G.2. Impactul participării comunitare asupra punerii în aplicare a proiectului

Pentru fiecare răspuns afirmativ, a se preciza:

Participarea comunitară:

a) va contribui la accelerarea punerii în aplicare a proiectului?

Da x Nu

Asistența financiară nerambursabilă va accelera implementarea proiectului în sensul încadrării în termenul optim de implementare, având în vedere nevoile identificate în zonă în domeniul sectorului de termoficare.

b) va fi esenţială pentru punerea în aplicare a proiectului?

22 Valoare estimată la nivelul anului 2016, care include, valoarea medie anuală a investiției realizate

conform contractului de finanțare nr. 3986/LB/17.08.2011, valoarea medie anuală a investiției propuse prin prezentul proiect, precum și valoarea subvenției estimate pentru anul 2016. Calculul compensației acordate operatorului pentru prestarea serviciului de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat de către municipiul Timișoara pe perioada 2013 – 2035 este detaliat în Anexa A la Analiza Instituțională.

103

Da x Nu

Asistența comunitară contribuie la accelerarea implementării proiectului și este esențială pentru punerea în aplicare acestuia având în vedere faptul că valoarea proiectului excede cu mult capacitatea financiară a Beneficiarului, neputând fi finanțată din resurse proprii.

H. PLAN DE FINANŢARE

Suma prevăzută de decizie şi celelalte informaţii financiare conţinute în prezenta secţiune trebuie să fie conforme cu baza de calcul (cost total sau public) a ratei de cofinanţare a axei prioritare. Spre deosebire de cheltuielile private eligibile, cheltuielile private neeligibile pentru finanţare în cadrul axei prioritare nu trebuie incluse în costurile eligibile.

104

H.1. Defalcarea costurilor

EUR

COST TOTAL AL PROIECTULUI

(A)

COSTURI NEELIGIBILE

(1) (B)

COSTURI ELIGIBILE

(C)=(A)-(B)

1 Onorarii (planificare şi concepere)

1.196.515,65 0,00 1.196.515,65

2 Achiziţii de terenuri 0,00 0,00 0,00 3 Clădiri şi construcții 24.668.613,45 0,00 24.668.613,45 4 Instalaţii și utilaje 0,00 0,00 0,00 5 Cheltuieli neprevăzute (2) 511.213,83 0,00 511.213,83 6 Ajustarea preţurilor (după

caz) (3) 913.396,59 0,00 913.396,59

7 Asistenţă tehnică 122.787,17 0,00 122.787,17 8 Publicitate 29.794,92 0,00 29.794,92 9 Supraveghere în timpul

executării lucrărilor de construcţii

335.680,60 0,00 335.680,60

10 Subtotal 27.778.002,21 0,00 27.778.002,21 11 (TVA (4)) 6.530.346,77 6.530.346,77 0,00 12 TOTAL 34.308.348,98 (5) 6.530.346,77 27.778.002,21 (1) Costurile neeligibile cuprind: (i) cheltuielile apărute în afara perioadei de luare în considerare a eligibilităţii; (ii) cheltuielile neeligibile în temeiul normelor naţionale [articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006], (iii) alte cheltuieli neprezentate pentru cofinanţare. NB: Data de luare în considerare a eligibilităţii cheltuielilor este cea de primire de către Comisie a cererii privind programul operaţional sau data de 1 ianuarie 2007, fiind reţinută data cea mai recentă dintre acestea. (2) Provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute nu pot depăşi 10% din costul de investiţie total net al cheltuielilor neprevăzute. Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile totale eligibile utilizate pentru calcularea contribuţiei financiare a fondurilor – secţiunea H2. (3) O ajustare a preţurilor poate fi inclusă, după caz,, pentru a acoperi o inflaţie prevăzută în cazul în care costurile eligibile sunt exprimate în preţuri constante. (4) În cazul în care TVA-ul este considerat eligibil, a se furniza motivele. (5) Costul total trebuie să includă toate costurile efectuate pentru proiect, de la cele aferente planificării la cele aferente supervizării şi trebuie să includă TVA-ul, chiar dacă TVA-ul este considerat ca fiind neeligibil.

H.2. Resurse totale prevăzute şi participare prevăzută a fondurilor

Deficitul de finanţare a fost deja prezentat în secţiunea E.1.2 anterioară. Se cuvine a aplica acest deficit costurilor eligibile pentru a calcula „baza pe care se aplică rata de cofinanţare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului]. Ulterior, rezultatul trebuie înmulţit cu rata de cofinanţare a axei prioritare pentru stabilirea participării comunitare.

105

H.2.1. Calcularea participării comunitare

Valoare

1. Cost eligibil (în euro, neactualizat) (secţiunea H.1.12, coloana C)

27.778.002,21

2. Rata deficitului de finanţare (%), dacă este cazul = (E.1.2.11)

100%

3.

Suma prevăzută de decizie, şi anume „baza pe care se aplică rata de cofinanţare a axei prioritare” [articolul 41 alineatul (2)] = (1)*(2).

În cazul în care nu se aplică secţiunea H.2.1.2, valoarea vizată de decizie trebuie să respecte valoarea maximă a contribuției publice, potrivit normelor privind ajutoarele de stat

27.778.002,21

4. Rată de cofinanţare a axei prioritare (%) 56,04%

5. Participare comunitară (în euro) = (3)*(4) 15.566.792,44

H.2.2. Surse de cofinanţare

Date fiind rezultatele calculării deficitului de finanţare (după caz), costul total de investiţie al proiectului este suportat din următoarele surse:

Valoarea maximă a finanţării acordate pentru costurile totale eligibile**

95% (58,99% FC + 36,01% buget de stat)

15.882.902,27

Contribuţia eligibilă minimă a beneficiarului 5% 1.388.900,11

Contribuţia comunitară (FC) la finanţarea acordată (se calculează ca procent din valoarea maximă a finanţarii acordate, adică 58,99% din 95%)

56,04% 15.566.792,44

Contribuţie publică naţională la finanţarea acordată (buget de stat)

38,96% 10.822.309,66

H.2.3. Cheltuieli deja certificate

Au fost deja certificate cheltuielile pentru acest proiect major?

106

Da Nu X

Dacă răspunsul este afirmativ, precizaţi suma: ………. EUR.

H.3. Plan anual de finanţare a participării comunitare

Participarea comunitară (H.2.1.5) este prezentată în continuare ca procent din angajamentul anual al programului.

(în EUR)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

[FC/ FEDR – a se preciza ]

15.566.792,44

I. COMPATIBILITATE CU POLITICILE ŞI LEGISLAŢIA COMUNITARE

În temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, se vor furniza următoarele informaţii:

I.1. Alte surse comunitare de finanţare

I.1.1. Acest proiect a făcut obiectul unei alte cereri de intervenţie comunitară (buget RTE-T, LIFE+, Programul cadru C&D, alte surse de finanţare comunitară)?

Da Nu x

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referinţă, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.1.2. Acest proiect este complementar unui proiect finanţat sau care trebuie finanţat de FEDR, FSE, Fondul de coeziune, bugetul RTE-T sau altă sursă comunitară de finanţare?

Da x Nu

107

În caz afirmativ, a se preciza (a se furniza informaţii detaliate, numere de referință, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

Proiectul Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în

vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru

creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a reprezintă etapa a doua a

unei inițiative investiționale de amploare, fiind complementar cu proiectul din Faza 1.

Proiectul aferent Fazei 1 este implementat pe baza Contractului de Finanțare nr.

102831/22.11.2010 (Valoare - Lei la data semnării): 255.196.884 lei.

I.1.3. Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de împrumut sau de participare a BEI/FEI?

Da Nu x

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referinţă, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

TEXT BOX

I.1.4. O fază anterioară a acestui proiect (inclusiv faza de fezabilitate şi faza pregătitoare) a făcut obiectul unei alte cereri de intervenţie comunitară (inclusiv FEDR, FSE, Fondul de coeziune, BEI, FEI, alte surse de finanţare comunitară)?

Da x Nu

În caz afirmativ, a se preciza (instrumentul în cauză, numere de referinţă, date, sume solicitate, sume acordate etc.):

Studiul de Fezabilitate pentru proiectul de față a fost elaborat cu spijin financiar acordat prin intermediul POS Mediu, Axa Prioritară 6, “Asistenţă Tehnică”, contract nr. 6173/30.12.2013.

Documentația aferentă Fazei 1 – proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice – a fost finanțată prin Programul Phare – Asistență Tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul termoficare 2006/018-147.04.03/08.0.3.

108

I.2. Proiectul face obiectul unei proceduri juridice privind nerespectareaa legislaţiei comunitare?

Da Nu x

În caz afirmativ, a se preciza:

TEXT BOX

I.3. Măsuri de publicitate

A se preciza măsurile de publicitate propuse pentru aducerea la cunoştinţă a intervenţiei

comunitare (de exemplu, natura măsurii, descriere succintă, costuri prevăzute, durată etc.):

 Măsurile de publicitate propuse pentru mediatizarea intervenției comunitare includ :

 Panouri temporare;

 Plăci permanente;

 Autocolante aplicate pe ușile birourilor în care își vor desfășura activitatea membrii

UMP și UIP;

 Comunicat de presă de lansare a proiectului;

 Comunicat de presă de încheiere a proiectului.

 Informare asupra proiectului şi a rezultatelor, în ziarul local cu cea mai mare audienţă

conform Studiului Naţional de Audienţă (SNA)

Tip acțiune publicitară Buc PU EUR Total Observații

Panouri temporare 27 500,00 13.500,00

Organizare de santier - 1 panou 6 zone de lucru retele termice primare x 2 panouri 7 zone de lucru retele termice secundare x 2 panouri

Placi permanente 26 650,00 16.900,00

6 zone de lucru retele termice primare x 2 panouri 7 zone de lucru retele termice secundare x 2 panouri

Autocolante format A4 landscape pe usile UIP si UMP

10 1,00 10,00

Comunicat de presa de incepere proiect

1 950,00 950,00

109

Tip acțiune publicitară Buc PU EUR Total Observații Comunicat de presa incheiere proiect

1 950,00 950,00

Informare asupra proiectului şi a rezultatelor, în ziarul local cu cea mai mare audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă (SNA)

1 1.496,65 1.496,65

TOTAL

33.806,65

I.4. Rolul JASPERS în pregătirea proiectului

I.4.1. Asistenţa tehnică JASPERS a contribuit la o parte a pregătirii proiectului?

Da x Nu

I.4.2. A se descrie elementele proiectului pentru care a intervenit JASPERS (de exemplu, conformitatea cu mediul, contractele de achiziţii publice, revizuirea descrierii tehnice).

Încă de la începutul derulării Contractului nr. 6173/RP/30.12.2013, JASPERS a urmărit îndeaproape pregătirea documentelor proiectului conform cerinţelor (Studiul de fezabilitate, Analiza Cost beneficiu, Analiza Instituţională, Cererea de finanţare), formulând sugestii şi comentarii pentru îmbunătăţirea acestor documente realizate de către Consultanţi. Contribuţia JASPERS include în principal următoarele aspecte:

• Sprijin în definirea şi structurarea proiectului – definirea opţiunilor tehnice; • Sprijin în conturarea Studiului de Fezabilitate; • Sprijin în realizarea Analizei Instituţionale; • Sprijin acordat consultantului în elaborarea Analizei cost-beneficiu.

I.4.3. Care au fost principalele concluzii şi recomandări ale intervenţiei JASPERS? Au fost ele luate în considerare la definitivarea proiectului?

Concluziile şi recomandările intervenţiei JASPERS au fost luate în considerare de către consultanţi în definitivarea proiectului. Implicarea JASPERS şi recomandările expertilor sunt detaliate mai jos:

Analiza Instituţională

 Realizarea Analizei Instituţionale incremental prin revizuirea evaluărilor existente şi evidenţierea modificărilor;

110

Analiza cost beneficiu

 Jaspers a pus la dispoziţia consultanţilor template-ul pentru realizarea Analizei Cost- Beneficiu;

 Recomandări privind ipotezele de calcul ce pot fi luate în considerare în analiză, recomandări privind opţiunile ce pot fi analizate;

 Realizarea analizei cost beneficiu la valoarea fără TVA;

 Realizarea analizei cost beneficiu ţinând cont de situaţia reală şi luând în considerare evoluţia istorică din ultimii trei ani;

 Feedback acordat consultantului asupra propunerii de indicatori pentru realizarea diagnosticului financiar al operatorului;

 Clarificări cu privire la subvenţii şi calcularea tarifului;

 Recomandări cu privire la principalele beneficii ce pot fi luate în considerare în calcularea indicatorilor din ACB;

Studiu de fezabilitate:

 Recomandări cu privire la analiza opţiunilor din Studiul de Fezabilitate;

 Recomandări cu privire la propunerea unui plan pe termen lung de investiţii in termoficare, astfel încât să se asigure sustenabilitatea sistemului;

 Recomandări privind dimensionarea sistemului.

I.5. Achiziţii publice

În cazurile în care contractele au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se va indica referinţa:

Contract Data Referinţă

111

J. AVIZUL AUTORITĂŢII NAŢIONALE COMPETENTE (AUTORITATE DE GESTIONARE)

Confirm că informaţiile prezentate în prezentul formular sunt precise şi corecte.

NUME: Cătălin Gheran, Director General

SEMNĂTURĂ:

ORGANISM: Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management POS Mediu

(AUTORITATEA DE GESTIONARE)

DATA:

112

APENDICELE I

DECLARAŢIA AUTORITĂŢII RESPONSABILE CU MONITORIZAREA SITURILOR NATURA 2000

Autoritatea responsabilă _____________________

după ce a examinat cererea privind proiectul _____________________

care trebuie realizat la _____________________

declară că proiectul nu poate avea un impact semnificativ asupra unui sit NATURA 2000, din următoarele motive:

TEXT BOX

Prin urmare, nu este considerată necesară o evaluare în conformitate cu articolul 6 alineatul (3).

Se anexează o hartă la scara 1:100 000 (sau la scara cea mai apropiată), care indică localizarea proiectului, precum şi, după caz,siturile NATURA 2000 în cauză.

Data (zz/ll/aaaa): ____________________

Semnătura: ____________________

Numele: ____________________

Funcţia: ____________________

Organism: ____________________ (autoritate responsabilă cu monitorizarea siturilor NATURA 2000)

Ştampila oficială:

Atasament: Anexa_4.pdf

ANEXA 4

DECLARAŢIE DE ELIGIBILITATE

Subsemnatul Nicolae Robu în calitate de PRIMAR al Municipiului Timisoara cunoscând că falsul în declaraţii

este pedepsit de legea penală, cu prilejul depunerii Cererii de Finanţare pentru proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a”, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, declar pe propria răspundere că:

1. proiectul pentru care se solicită finanţare nu a mai beneficiat de finanţare din fonduri publice în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare pentru acelaşi tip de activităţi. În situaţia în care o astfel de finanţare va fi disponibilă după transmiterea cererii de finanţare sau în timpul implementării proiectului, MUNICIPIUL TIMISOARA va informa de urgenţă Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi Organismul Intermediar din regiunea VEST.

2. MUNICIPIUL TIMISOARA nu se află în nici una din situaţiile de mai jos:  este în stare de insolvenţă, conform prevederilor legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale,

cu modificarile si completarile ulterioare/ legii nr.85/2014 procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă;

 este declarat într-o situaţie gravă de încălcare a prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice şi/sau a obligaţiilor asumate printr-un contract/acord de finanţare din fonduri publice;

 nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

 nu am suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forţă de res judicata (ex. împotriva căreia nu se poate face recurs);

 nu am fost subiectul unei judecăţi de tip res judicata pentru fraudă, corupţie, implicarea în organizaţii criminale sau în alte activităţi ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene;

3. infrastructura şi terenul pe care se face investiţia îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii la data depunerii cererii de finanţare:

o sunt libere de orice sarcini o nu fac obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia

juridică o nu fac obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun

4. proiectul pentru care se solicită finanţare respectă şi va continua să respecte prevederile naţionale şi comunitare în următoarele domenii: promovarea egalităţii de şanse şi politica nediscriminatorie; dezvoltarea durabilă, tehnologia informaţiei; achiziţiile publice; ajutorul de stat precum şi orice alte prevederi legale aplicabile instrumentelor structurale;

5. proiectul respectă şi va continua să respecte prevederile legislaţiei naţionale referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.

Declar că sunt pe deplin autorizat să semnez această declaraţie în numele MUNICIPIULUI TIMISOARA. Declar, de asemenea, că afirmaţiile din această declaraţie sunt adevărate şi că informaţiile incluse în aceasta sunt corecte. Ştampila: Semnătura: Data:

Atasament: Anexa_3.pdf

Anexa 3

DECLARAŢIE DE ANGAJAMENT

Subsemnatul Nicolae Robu în calitate de PRIMAR al Municipiului Timisoara , solicitant de

finanţare pentru realizarea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a”, pentru care am depus prezenta Cerere de Finanţare, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit de legea penală, declar următoarele:

1. MUNICIPIUL TIMISOARA va finanţa valoarea aferentă contribuţiei de la bugetul local, in valoare de 5.957.494,94 RON, reprezentând 5 % din valoarea totală a proiectului;

2. MUNICIPIUL TIMISOARA va menţine proprietatea infrastructurii construite/ modernizate/ reabilitate şi natura activităţii pentru care s-a acordat finanţare, pe o perioadă de cel puţin 5 ani după finalizare / dare în exploatare şi va asigura exploatarea şi întreţinerea în această perioadă;

3. Sunt conştient că MUNICIPIUL TIMISOARA este singurul responsabil din punct de vedere legal şi financiar faţă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu pentru implementarea proiectului;

Declar că sunt pe deplin autorizat să semnez această declaraţie în numele MUNICIPIULUI TIMISOARA.

Declar, de asemenea, că afirmaţiile din această declaraţie sunt adevărate şi că informaţiile incluse în aceasta sunt corecte.

Ştampila:

Semnătura:

Data:

Atasament: Anexa_2.pdf

Anexa 2

Caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii “Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul

Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană -

Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3

Indicatorii tehnico-economici:

Investiţie Mii lei Mii Euro

Exclusiv TVA 119.149,89882 26.864,60562

din care: C+M 109.084,18626 24.595,09972

Inclusiv TVA 147.160,91815 33.180,22144

Din care: C+M 135.264,39096 30.497,92365

Capacităţi fizice In urma realizării investiţiei se reabilitează:

 Reţele termice de transport - 9.067 m traseu.  Reţele termice de distribuţie – 20.095 m traseu.  Total lungime de traseu reabilitat – 29.162 m traseu.

Atasament: Anexa_1.pdf

Anexa 1

SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI

Finanţarea investiţiei: „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” in cadrul POS Mediu 2007-2013 axa prioritara 3, se va realiza din următoarele surse:

‐ Fonduri UE (FC) 56,04%

‐ Buget de stat 38,96%

‐ Buget local 5%

Structura valorii investiţiei în preţuri constante, fără TVA, pe surse de finanţare,se prezintă astfel:

Tabel 48

Surse Valoare (mii Lei)

Valoare (mii Euro)

Contribuţia de la bugetul local (5%)

5.957,49494 1.343,23028

Contribuţia de la bugetul de stat (38,96%)

46.420,80058 10.466,45035

Contribuţia Fond Coeziune (56,04%)

66.771,60330 15.054,92499

Total 119.149,89882 26.864,60562

Atasament: Analiza_Institutionala.pdf

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 3   

ANALIZA INSTITUȚIONALĂ   

PROIECT   „RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE 

DIN  MUNICIPIUL  TIMIŞOARA  ÎN  VEDEREA  CONFORMĂRII  LA 

NORMELE DE PROTECŢIA MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE ÎN 

AER  ŞI  PENTRU  CREŞTEREA  EFICIENŢEI  IN  ALIMENTAREA  CU 

CĂLDURĂ URBANĂ ‐ ETAPA A II‐A” 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CUPRINS

1  Introducere .............................................................................................. 5 

1.1  Considerații generale ............................................................................. 5  1.2  Descrierea investițiilor propuse și aspecte financiare ...................................... 5 

2  Cadrul de reglementare a serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în sistem centralizat ............................................................................................ 7 

2.1  Cadrul legislativ, politici și strategii ........................................................... 7  2.2  Cadrul general privind ajutorul de stat și serviciile de interes economic general ..... 9  2.3  Evaluarea aspectelor privind ajutorul de stat în cadrul proiectului ..................... 11 

3  Analiza structurii instituționale actuale ........................................................... 13  3.1  Aranjamente instituționale la nivelul Beneficiarului ....................................... 13 

3.1.1  Gestiunea serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în municipiul Timișoara ............................................................................................... 13  3.1.2  Aspecte privind proprietatea asupra infrastructurii de termoficare ............... 13 

3.1.3  Analiza capacității Unității de Management al Proiectului ........................... 14  3.2  Aranjamente instituționale la nivelul Operatorului......................................... 20 

3.2.1  Aspecte legate de gestiunea serviciului comunitar de alimentare cu energie termică 20 

3.2.2  Competențe manageriale și operaționale ale Operatorului .......................... 20  3.2.3  Aspecte privind Unitatea de Implementare a Proiectului ............................ 29 

4  Mecanismul de stabilire a tarifelor ................................................................. 33  5  Analiza situatiilor financiare si impactul asupra operarii sustenabile a infrastructurii nou create ......................................................................................................... 36 

5.1  Situatiile financiare ale operatorului SC COLTERM SA Timisoara ......................... 36  5.2  Situatiile financiare ale Municipalitatii Timisoara .......................................... 43 

  Prevederile HG nr. 665 din 29.06.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 9/2007 privind  constituirea, componenţa şi funcţionarea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale; ........... 43 

  Datele despre imprumuturile existente contractate de Municipalitatea Timisoara. .............. 43  6  Riscuri ................................................................................................... 46 

7  Concluzii și recomandări ............................................................................. 49  7.1  Concluzii privind cadrul instituțional de implementare a proiectelor ................... 49  7.2  Recomandări de îmbunătățire a aranjamentelor instituționale .......................... 49 

8  Listă anexe ............................................................................................. 58  Anexa A – Evaluare aspecte ajutor de stat .............................................................. 58 

Anexa B – Aviz Consiliul Concurenței ..................................................................... 58  Anexa C – Adeverința nr. ……../……… a Primarului Municipiului Timișoara privind terenurile aferente investițiilor ce fac obiectul prezentului proiect ............................................ 58 

Anexa D – Dispoziția nr. 797/22.07.2014 a Primarului Municipiului Timișoara privind stabilirea componenței UMP ........................................................................................... 58  Anexa E – Hotărârea nr. 77/2014 a Consiliului Local al Municipiului Timișoara privind modificarea și aprobarea organigramei și statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Timișoara ........................................................................ 58  Anexa F – CV-urile membrilor UMP ....................................................................... 58  Anexa G – Actul constitutiv al SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA, actualizat la data de 30.09.2014 ......................................................................................... 58 

Anexa H – Regulamentul de organizare și funcționare al SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara, din aprilie 2012 ................................................................ 58  Anexa I – Licențe și autorizații SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara .. 58  Anexa J – Contractul colectiv de muncă 2013-2014, încheiat la nivelul SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș sub nr. 32/01.02.2013 ........................................................................................... 58  Anexa K – Regulamentul Intern al SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA ........... 58 

Anexa L – Hotărârea nr. 68/2014 a Consiliului de Administrație privind aprobarea organigramei SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara ........................................ 58  Anexa M – Decizia nr. 20/04.02.2015 a Directorului General al SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara privind stabilirea componenței UIP .......................... 58  Anexa N – CV-urile membrilor UIP ........................................................................ 58 

Anexa O – Procedurii PS 10 – Monitorizare, raportare, verificare și control ....................... 58  Anexa P – Procedura PS 12 – Managementul riscului .................................................. 59 

Anexa Q – Lista de verificare a documentelor de eligibilitate pentru Municipiul Timișoara .... 59   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACRONIME ȘI ABREVIERI  

 

AM –   Autoritatea de Management

ANRE –  Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei 

ANRSC –  Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități 

Publice 

Art. –  Articol 

CC –  Consiliul Concurenței 

CE –  Comisia Europeană 

CET –  Centrală electrică de termoficare 

CL –  Consiliul Local 

CJ –  Consiliul Județean 

CJUE –   Curtea de Justiție a Uniunii Europene 

HG –  Hotărârea Guvernului 

MAI –  Ministerul Administrației și Internelor

OG –  Ordonanța Guvernului 

OUG –  Ordonanța de Urgență a Guvernului 

POS –  Programul Operațional Sectorial

PT –  Punct termic 

ROF –  Regulament de Organizare și Funcționare 

SACET –  Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

SIEG –  Serviciu de interes economic general 

TFUE –   Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene 

UE –  Uniunea Europeană 

UIP –  Unitatea de Implementare a Proiectului 

UMP –  Unitatea de Management a Proiectului 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Introducere  

1.1 Considerații generale 

Municipiul  Timişoara  are  calitatea  de  Beneficiar  în  contractul  de  finanțare  nr.  102831/22.11.2010 privind proiectul Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din  municipiul Timişoara  în  vederea  conformării  la normele de protecția mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană, cod SMIS 16828.  Contractele de  lucrări  incluse  în proiectul menționat  au  fost  finalizate până  la data  realizării  prezentei analize  instituționale1, astfel  încât analiza capacității Beneficiarului de a  implementa  prezentul proiect va avea în vedere expertiza și bunele practici identificate în cadrul proiectului  anterior.     Luând  în  considerare  faptul  că  analiza  instituțională  pentru  proiectul  Retehnologizarea  sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele  de  protecția  mediului  privind  emisiile  poluante  în  aer  și  pentru  creșterea  eficienței  în  alimentarea  cu  căldură  urbană  constituie  parte  integrantă  din  contractul  de  finanțare  nr.  102831/22.11.2010,  prezenta  analiză  instituțională  se  va  concentra  cu  precădere  asupra  modificărilor  cadrului  legislativ  și  instituțional  survenite  după  semnarea  contractului  de  finanțare menționat.

1.2 Descrierea investițiilor propuse și aspecte financiare 

În conformitate cu planul de investiții pe termen lung pentru reabilitarea sistemului centralizat  de  alimentare  cu  energie  termică  în  municipiul  Timișoara,  au  fost  realizate  următoarele  investiții: 

 Reabilitarea cazanelor 1, 2, 3 din CET Sud;   Instalație de desulfurare aferentă cazanelor 1, 2, 3 din CET Sud;   Reabilitarea CAF 2 și 4 din CET Centru;   Reabilitarea pompelor de transport agent termic primar, în CET Centru și CET Sud;   Reabilitarea a 113,4 km de traseu rețele termice de distribuție, dintr‐un total de 238,944  

km; 

 Reabilitarea a 20,568 km de traseu rețele termice primare, dintr‐un total de 73 km;   Reabilitarea a 68 puncte termice din totalul de 118.  

  Investițiile  propuse  prin  prezentul  proiect  vizează  continuarea  lucrărilor  finanțate  în  cadrul  proiectului anterior și constau în următoarele investiții: 

 Reabilitarea a 9.067 m traseu de rețele termice de transport; 

1 În conformitate cu informațiile conținute în raportul de progres din data de 17.01.2014.

 Reabilitarea a 20.095 m traseu de rețele termice de distribuție.    

Investiția  în  rețelele  primare  și  secundare  conduce,  prin  reducerea  pierderilor,  la  reducerea  consumului  de  combustibil  și  apă  de  adaos.  Totodată,  ca  efect  al  reducerii  consumului  de  combustibil, se reduce cantitatea de CO2 și emisii de NOx, SO2 și pulberi evacuate în atmosferă.     Durata estimată de execuție a investițiilor este de de 24 luni,din care 4 luni proiectare si 20 luni  executie.   

Finanțarea costului total al investiției, de 34.308.349 Euro, va fi asigurată după cum urmează:

 15.566.792 Euro – contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune;   10.822.310 Euro – cofinanțare publică națională de la bugetul de stat;   7.7.919.247  Euro  –  finanțare  publică  națională  de  la  bugetul  local  al  municipiului 

Timişoara.    

Prin HCL nr.  ..../........... privind aprobarea proiectului  și a cheltuielilor  legate de obiectivul de  investiții  Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din Municipiul  Timişoara  în  vederea conformării  la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante  în aer şi pentru  creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană ‐ Etapa a II‐a a fost aprobată cofinanțarea  costurilor  eligibile  și  finanțarea  costurilor  neeligibile  ale  proiectului  (Anexa  I.4  la  Cererea  de  finanțare).     

 

2 Cadrul de reglementare a serviciului comunitar de alimentare cu  energie termică în sistem centralizat  

2.1 Cadrul legislativ, politici și strategii  

Reglementările  și  practica  comunitară  cu  privire  la  ajutorul  de  stat  și  serviciile  de  interes  economic general  relevante pentru prezenta aplicație de  finanțare –  în  special cele survenite  după  semnarea  contractului  de  finanțare  pentru  proiectul  Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din  municipiul  Timişoara  în  vederea  conformării  la  normele  de  protecția mediului privind emisiile poluante  în aer  și pentru creșterea eficienței  în alimentarea  cu căldură urbană – sunt analizate în secțiunea 2.2.  

  În  ce  privește  cadrul  actualizat  de  reglementări  comunitare  incidente  în  sectorul  energiei  termice, acesta include următoarele acte normative: 

 Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind  calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, cu dată de transpunere  10/06/2010; 

 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European  și a Consiliului din 24 noiembrie 2010  privind  emisiile  industriale  (prevenirea  și  controlul  integrat  al  poluării),  cu  dată  a  transpunerii de 07/01/2013.  Începând cu data de 1  ianuarie 2016, această directivă va  abroga Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie  2001  privind  limitarea  emisiilor  în  atmosferă  a  anumitor  poluanți  provenind  de  la  instalații  de  ardere  de  dimensiuni  mari.  Totodată,  directiva  menționată  a  abrogat  prevederile  Directivei  2008/1/CE  a  Parlamentului  European  și  a  Consiliului  din  15  ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării de la data de 7 ianuarie  2014; 

 Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European  și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de  modificare  a  Directivei  98/70/CE  în  ceea  ce  privește  specificațiile  pentru  benzine  și  motorine,  de  introducere  a  unui mecanism  de monitorizare  și  reducere  a  emisiilor  de  gaze cu efect de  seră  și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului  în ceea ce  privește  specificațiile pentru carburanții  folosiți de navele de navigație  interioară  și de  abrogare a Directivei 93/12/CEE; 

 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European  și a Consiliului din 25 octombrie 2012  privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și  de  abrogare  a  Directivelor  2004/8/CE  și  2006/32/CE,  cu  dată  de  transpunere  05/06/2014;

 2011/877/UE:  Decizia  de  punere  în  aplicare  a  Comisiei  din  19 decembrie  2011  de  stabilire a valorilor de referință armonizate ale randamentului pentru producția separată  de  energie  electrică  și  căldură,  în  aplicarea  Directivei  2004/8/CE  a  Parlamentului  European și a Consiliului, și de abrogare a Deciziei 2007/74/CE a Comisiei; 

 Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind  normele  comune  pentru  piața  internă  a  energiei  electrice  și  de  abrogare  a Directivei  2003/54/CE. 

  Întrucât  sectorul  energetic,  și  implicit  domeniul  producerii  energiei  electrice  și  termice  în  cogenerare, este armonizat  la nivelul pieței  interne, modificările  legislative  la nivel comunitar  au determinat schimbări legislative pe plan național. Astfel, Legea energiei electrice și a gazelor  naturale nr. 123/20122, care transpune în legislația națională prevederile Directivei 2009/72/CE,  definește  în  Art.  69  criteriile  cogenerării  de  înaltă  eficiență.  De  asemenea,  legea  conține  dispoziții  referitoare  la  prețurile  reglementate  pentru  activităţile  de  producere,  transport,  distribuţie  şi  furnizare  a  energiei  electrice  şi  a  energiei  termice  produse  în  centrale  de  cogenerare.     Modificări  legislative  cu  impact asupra  sectorului de alimentare  cu energie  termică  în  sistem  centralizat au survenit și prin intermediul următoarelor acte normative: 

 Ordinul  nr.  25/28.03.2014  pentru  modificarea  Regulamentului  de  organizare  și  funcționare  a  pieței  de  certificate  verzi,  aprobat  prin  Ordinul  președintelui  ANRE  nr.  57/2013; 

 Ordinul  ANRE  nr.  114/18.12.2013  privind  aprobarea  Regulamentului  de  calificare  a  producţiei  de  energie  electrică  în  cogenerare  de  înaltă  eficienţă  şi  de  verificare  şi  monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie  termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă; 

 Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului  înconjurător, prin care s‐au abrogat,  printre altele, HG nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția  atmosferei, HG  nr.  586/2004  privind  înființarea  și  organizarea  Sistemului  național  de  evaluare  și gestionare  integrată a  calității aerului, HG nr. 738/2004 pentru aprobarea  Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei; 

 Legea  nr.  278/2013  privind  emisiile  industriale,  care  a  abrogat  la  data  de  01.12.2013  Ordonanța  de  Urgență  nr.  152/10.11.2005  privind  prevenirea  și  controlul  integrat  al  poluării și va abroga de la data de 01.01.2016 Hotărârea Guvernului nr. 440/28.04.2010  privind  stabilirea  unor măsuri  pentru  limitarea  emisiilor  în  aer  ale  anumitor  poluanți  proveniți  de  la  instalațiile  mari  de  ardere.  Legea  transpune  în  legislația  națională  prevederile Directivei 2010/75/UE; 

 Ordonanța de Urgență nr. 17/09.04.2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței  de  Urgența  a  Guvernului  nr.  115/2011  privind  stabilirea  cadrului  instituțional  și  autorizarea  Guvernului,  prin  Ministerul  Finanțelor  Publice,  de  a  scoate  la  licitație  certificatele  de  emisii  de  gaze  cu  efect  de  sera  atribuite  României  la  nivelul  Uniunii  Europene; 

 Ordinul  MAI  nr.  232/01.10.2012  privind  aprobarea  alocării  unor  sume  pentru  cofinanțarea  lucrărilor  de  investiții  în  vederea  reabilitării  sistemelor  centralizate  de  alimentare cu energie termică a localităților, conform programului “Termoficare 2006 –  2015 căldură și confort”; 

 Ordinul  ANRE  nr.  83/2013  privind  aprobarea  Metodologiei  de  stabilire  a  prețurilor  pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a  cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu  furnizorii de ultimă instanță; 

2 Prin care a fost abrogată Legea energiei electrice nr. 13/2007

Ordinul ANRE nr. 84/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare și monitorizare a  supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă  eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, modificat prin Ordinul ANRE nr.  16/19.03.2014.

2.2 Cadrul general privind ajutorul de stat și serviciile de interes economic  general  

Articolul 14 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene  (TFUE) subliniază  locul ocupat  de serviciile de interes economic general în cadrul valorilor comune ale Uniunii, precum şi rolul  pe care îl au acestea în promovarea coeziunii sociale şi teritoriale a Uniunii. Uniunea Europeană  şi Statele Membre asigură funcţionarea acestor servicii, în limita competenţelor ce le revin şi în  limita domeniului de aplicare a tratatelor, pe baza unor principii şi în condiţii care să le permită  îndeplinirea  misiunilor  lor.  Prevederile  Articolului  14  se  aplică  însă  fără  a  aduce  atingere  Articolelor 106 şi 107 din TFUE.     Totodată,  în  Protocolul  nr.  26  la  TFUE  privind  serviciile  de  interes  general  se  evidențiază  ca  valoare  comună  a Uniunii  în  înţelesul Articolului 114 din TFUE  rolul  esențial  și  competențele  discreționare ample ale autorităților naționale, regionale și locale în ceea ce privește furnizarea,  punerea  în funcțiune și organizarea serviciilor de  interes economic general  într‐un mod care să  răspundă cât mai bine nevoilor utilizatorilor.     În Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și  Social și Comitetul Regiunilor – Cadrul de calitate pentru Serviciile de Interes General în Europa3  se  clarifică  noțiunea  de  SIEG  ca  fiind  reprezentată  de  activități  economice  care  generează  rezultate  în  interesul  general  și  care  nu  ar  fi  furnizate  de  către  piață,  sau  ar  fi  furnizate  în  condiții diferite în ce privește calitatea, siguranța, suportabilitatea, tratamentul egal sau accesul  universal, fără intervenția autorității publice.     Astfel cum se menționează în Documentul de lucru al Serviciilor Comisiei ‐ Ghid privind aplicarea  normelor Uniunii privind ajutoarele de stat, achizițiile publice și piața internă în cazul serviciilor  de  interes economic general și,  în special, în cazul serviciilor sociale de  interes general4 (Ghidul  SIEG 2013),  în sectoarele care au  fost armonizate  la nivelul Uniunii  și  în cadrul cărora au  fost  luate  în  considerare  obiective  de  interes  general, marja  de  apreciere  a  statelor membre  nu  poate  să  contravină  normelor  care  reglementează  armonizarea.  De  asemenea,  Comisia  Europeană are competențe de a verifica dacă nu există o eroare vădită de apreciere. În același  document se menționează că lucrările de construcție a unei infrastructuri care are legătură cu  obligația de serviciu public și care este necesară pentru îndeplinirea acesteia pot fi considerate  drept costuri aferente prestării unui SIEG.    

3  COM(2011) 900 final

4 SWD(2013) 53 final/2

10 

Ghidul SIEG 2013 oferă clarificări cu privire la noul pachet de norme legate de aplicarea regulilor  privind ajutorul de  stat  în  cazul SIEG, din  care  fac parte  trei documente adoptate  la data de  20.12.2011: 

 Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor  de  stat  în  cazul  compensației  acordate  pentru  prestarea  unor  servicii  de  interes  economic general5 – Comunicarea SIEG; 

 Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de  compensații pentru obligația de  serviciu public acordate anumitor  întreprinderi  cărora  le‐a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general6 – Decizia SIEG; 

 Comunicarea  Comisiei  ‐  Cadrul Uniunii  Europene  pentru  ajutoarele  de  stat  sub  forma  compensațiilor pentru obligația de serviciu public7 – Cadrul SIEG.  

  Anterior Hotărârii pronunțate  la data de 12 decembrie 2000  în cauza T‐128/98, Aéroports de  Paris/Comisia  Europeană,  exista  prezumția  că  finanțarea  unei  infrastructuri  nu  este  supusă  regulilor privind ajutorul de stat întrucât ar reprezenta o măsură generală de politică publică, și  nu  o  activitate  economică. Hotărârea menționată  a  invalidat  această  prezumție,  stabilind  că  operarea  unui  aeroport  reprezintă  o  activitate  economică.  Hotărârea  Leipzig/Halle  din  24  martie  2011  a  confirmat  că,  construirea  unei  infrastructuri  destinate  exploatării  economice  reprezintă o activitate economică în sine, ceea ce înseamnă că regulile privind ajutorul de stat  sunt aplicabile modului în care aceasta este finanțată.     În considerarea jurisprudenței comunitare, la data de 01.08.2012 Comisia Europeană – Direcția  Generală  Politică  Regională  și  Direcția  Generală  Concurență  a  transmis  o  scrisoare  Statelor  Membre conținând grile analitice elaborate de Serviciile Comisiei pentru a sprijini autoritățile  naționale  în  identificarea proiectelor  care ar  trebui notificate Comisiei  în vederea parcurgerii  procedurii  privind  ajutorul  de  stat  reglementate  de  Articolul  108  alineatul  (3)  din  TFUE.  În  situația în care autoritățile naționale consideră că un proiect nu implică ajutor de stat care este  necesar  a  fi  notificat  Comisiei,  grilele  analitice  pot  fi  utilizate  pentru  explicarea  analizei  și  elaborarea de documente  suport  în acest  sens. Grilele analitice  constau  într‐o Grilă generală  pentru  infrastructură  și  6  Grile  pentru  sectoare  specifice  (infrastructuri  aeroportuare,  infrastructuri broadband, infrastructuri culturale, infrastructuri portuare, dezvoltarea cercetării  și inovării și infrastructuri privind serviciile de furnizare a apei).     Sectorul de termoficare nu beneficiază de o grilă specifică, urmând a fi aplicată Grila analitică  generală nr. 1. În cadrul acestei grile se menționează la pct. 6 că dacă un proiect și/sau operarea  sa este parte a unui serviciu  încredințat ca SIEG  și sunt  îndeplinite anumite condiții  (respectiv  condițiile cumulative enunțate în Hotărârea Curții din data de 24 iulie 2003 pronunțată în cauza  Altmark Trans GmbH), atunci nu există ajutor de stat  în cadrul proiectului. La pct. 7  lit. b, grila  prevede că în situația în care proiectul și/sau operarea sa este parte a unui serviciu încredințat  ca  și SIEG  în  conformitate  cu Decizia  SIEG, atunci este exceptat de  la obligația de notificare. 

5 2012/C 8/02 6  2012/21/UE

7 2012/C 8/03

11 

Dacă măsura  reprezintă  ajutor  de  stat  și  nu  îndeplinește  condițiile  amintite  la  pct.  7,  este  necesară notificarea Comisiei  în  conformitate  cu prevederile Articolului  108  alineatul  (3)  din  TFUE.     Comisia  Europeană  prin  Direcția  Generală  Politică  Regională  și  Urbană  a  transmis  către  Comitetul de Coordonare a Fondurilor (COCOF) Nota directoare din data de 21.11.2012 legată  de Verificarea  respectării  regulilor privind ajutorul de  stat  în  cazuri de  infrastructură. Potrivit  acestei Note, Statele Membre ar trebui să țină seama de practica Curții atunci când evaluează  dacă  este  necesară  o  notificare  privind  ajutorul  de  stat  pentru  proiectele  co‐finanțate  din  Fonduri, atât pentru proiectele majore, cât și pentru cele ne‐majore.    În  pregătirea  ședinței  tehnice  a  COCOF  „Aspecte  privind  ajutorul  de  stat  în  cazuri  de  infrastructură” din data de 29 ianuarie 2013, Statele Membre au transmis întrebări în legătură  cu modul de utilizare a grilelor analitice,  la  care Comisia a  transmis  la  rândul  său  răspunsuri  scrise8. În unele răspunsuri Comisia a făcut referire la o viitoare Comunicare privind noțiunea de  ajutor de stat, care urma să precizeze diverse aspecte în plus față de grilele analitice.     În  cadrul  programului  de modernizare  a  ajutorului  de  stat  (SAM)  a  fost  inițiată  în  perioada  17.01.2014 – 14.03.2014 o consultare cu privire la noțiunea de ajutor de stat. Cu această ocazie  a  fost publicată Comunicarea Comisiei  Proiect de  comunicare a  Comisiei privind  noțiunea de  ajutor  de  stat  în  temeiul  articolului  107  alineatul  (1)  din  TFUE  –  Proiectul  de  Comunicare,  menționată de Comisie în răspunsurile scrise.

2.3 Evaluarea aspectelor privind ajutorul de stat în cadrul proiectului  

În analiza  instituțională  realizată pentru proiectul „Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din municipiul Timişoara  în vederea conformării  la normele de protecția mediului  privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană”  s‐a stabilit că nu sunt aplicabile prevederile art. 107 alin. (1) din TFUE.     Revizuirile și clarificările aduse prin programul de modernizare a ajutorului de stat și prin noul  pachet  SIEG,  jurisprudența  CJUE,  interpretările  recente  ale  normelor  comunitare  de  către  Serviciile  Comisiei  Europene  (inclusiv  prevederile  Grilei  analitice  generale  nr.  1)  impun  realizarea unei evaluări a aspectelor privind ajutorul de stat în cadrul prezentului proiect.     Analiza detaliată privind aplicarea normelor  legate de ajutorul de stat, prezentată  în Anexa A,  se  concentrează  asupra  actului  de  încredințare  a  serviciului  public  de  producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energiei  termice,  reprezentat  de  contractul  de  concesiune  nr.  216/30.05.2006,  încheiat  între  Municipiul  Timişoara  și  operatorul  COMPANIA  LOCALĂ  DE  TERMOFICARE  COLTERM  SA9.  În  cadrul  prezentei  aplicații  de  finanțare,  Anexa  A  reprezintă 

8 Ref. Ares(2013)2772904 – 30/07/2013 9 La calculul compensației pentru prestarea SIEG au fost avute în vedere atât valoarea investiției realizate în cadrul 

proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării 

12 

documentul  de  analiză  realizat  în  conformitate  cu  recomandările  conținute  în  scrisoarea  transmisă Statelor Membre de către Comisia Europeană – Direcția Generală Politică Regională  și Direcția Generală Concurență la data de 01.08.2012, menționată în secțiunea anterioară.     Astfel cum  rezultă din Anexa A, compensația pentru prestarea SIEG de producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energiei  termice  în municipiul  Timişoara  reprezintă  ajutor  de  stat  întrucât  ultimul  dintre  cele  patru  criterii  cumulative  stabilite  în  Hotărârea  Altmark  nu  este  îndeplinit  și  sunt  respectate  condițiile generale de aplicare a Articolului 107 alineatul  (1) din  TFEU.     Cu  toate  acestea,  din  evaluarea  realizată  în  cadrul Anexei A  rezultă  că  ajutorul  de  stat  sub  forma compensației pentru prestarea SIEG  îndeplinește condițiile prevăzute de Decizia SIEG și  este în consecință compatibil cu piața comună și exceptat de la obligația de notificare prevăzută  la Articolul 108 alineatul (3) din TFEU.     Punctul de vedere al Consiliului Concurenței, exprimat ca urmare a exercitării competențelor ce  îi revin potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 117/2006 privind procedurile naționale  în domeniul ajutorului de stat, este prezentat în Anexa B. 

la normele de protecția mediului privind emisiile poluante  în aer  și pentru creșterea eficienței  în alimentarea cu 

căldură urbană”, cât și investiția propusă prin prezentul proiect.  

13 

 

3 Analiza structurii instituționale actuale 

3.1 Aranjamente instituționale la nivelul Beneficiarului 

3.1.1 Gestiunea serviciului comunitar de alimentare cu energie termică în municipiul  Timișoara  

  Gestiunea serviciului public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice  în sistem centralizat  în municipiul Timişoara a  fost delegată prin contractul de concesiune nr.  216/30.05.2006,  încheiat  între Municipiul  Timişoara,  în  calitate  de  Concedent,  și  operatorul  COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM SA, în calitate de Concesionar.    Ulterior  semnării  contractului  de  finanțare  pentru  proiectul  „Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din  municipiul  Timişoara  în  vederea  conformării  la  normele  de  protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea  cu căldură urbană”, la contractul de concesiune au intervenit modificări și completări prin actul  adițional nr. ........./..............., care se referă la: 

o prevederile  legate  de  obiectul  contractului,  respectiv  trimitere  la  dispozițiile  Deciziei SIEG; 

o prevederi  legate  de  controlul  și  reexaminarea  compensației  pentru  prestarea  SIEG  și  de  modalitățile  de  evitare  a  supracompensării  și  de  recuperare  a  eventualelor supracompensații, redevență. 

  Prin  HCL  nr.  25/28.01.2014  s‐a  aprobat  de  către  concedent  asigurarea  din  bugetul  local  a  sumelor  necesare  acoperirii  diferenței  dintre  prețul  de  producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energiei  termice  livrate  populației  și  prețul  local  al  energiei  termice  facturate  populației10.

3.1.2 Aspecte privind proprietatea asupra infrastructurii de termoficare 

  Conform  prevederilor  pct.  III,  subpct.  4  din  Anexa  la  Legea  nr.  213/1998  privind  bunurile  proprietate  publică,  fac  parte  din  domeniul  public  al  comunelor,  oraşelor  şi  municipiilor  “reţelele de alimentare cu apă, canalizare,  termoficare,  staţiile de  tratare  şi epurare a apelor  uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente”.     Domeniul  public  al  Municipiului  Timișoara,  în  care  se  regăsesc  și  bunurile  aferente  infrastructurii de termoficare a Municipiului Timișoara, este atestat prin Hotărârea Guvernului 

10 În ceea ce privește prețurile în vigoare începând cu data de 25.01.2014. 

14 

nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al  judeţului Timiş, precum  şi al municipiilor,  oraşelor şi comunelor din  judeţul Timiş (inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al  Municipiului Timișoara constituie Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 977/2002).    Proprietatea  asupra  infrastructurii  de  termoficare  a  Municipiului  Timișoara  aparține  UAT  Municipiul Timișoara, elementele acesteia, aflate în domeniul public al Municipiului Timișoara,  fiind  concesionate  către Compania  Locală de Termoficare COLTERM  SA Timișoara, după  cum  urmează: 

‐ rețelele  termice  de  transport  pentru  apă  fierbinte,  rețelele  termice  secundare  și  conductele de aducțiune de apă  industrială de  la canalul Bega,  în baza Contractului de  concesiune nr. 2/170/01.04.2004; 

‐ clădirile și corpurile de clădire folosite exclusiv pentru producerea și furnizarea energiei  termice, în baza Contractului de concesiune nr. 5/01.03.2006. 

  În speță, bunurile vizate de proiectul Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din  Municipiul Timişoara  în  vederea  conformării  la normele de protecţia mediului privind emisiile  poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană ‐ Etapa a II‐a, se  află în domeniul public al Municipiului Timișoara, iar terenurile aferente respectivelor bunuri nu  fac obiectul unor cereri de retrocedare,  în conformitate cu  legislația  în vigoare, și cu privire  la  acestea nu există  litigii referitoare  la stabilirea  și delimitarea proprietății, așa cum  rezultă din  Adeverința nr. …………/………………… (Anexa C). 

3.1.3 Analiza capacității Unității de Management al Proiectului  

 

Unitatea de Management al Proiectului (UMP) reprezintă structura  instituțională, de  la nivelul  Beneficiarului,  care  trebuie  să  asigure  implementarea  proiectului.  Prin  Dispoziția  nr.  797/22.07.2014 a Primarului Municipiului Timișoara  (Anexa D), a  fost constituită UMP pentru  proiectul  Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din Municipiul  Timişoara  în  vederea conformării  la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante  în aer şi pentru  creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană ‐ Etapa a II‐a.     Având  în  vedere  că,  în  organigrama  Beneficiarului,  aprobată  prin  Hotărârea  nr.  77/2014  a  Consiliului Local al Municipiului Timișoara (Anexa E), nu există o structură aferentă UMP, este  necesară  o modificare  a  organigramei,  în  sensul  includerii,  separat,  a UMP  pentru  proiectul  Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din Municipiul  Timişoara  în  vederea  conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea  eficienţei in alimentarea cu căldură urbană ‐ Etapa a II‐a.     Prin  raportare  la  atribuțiile  stabilite  în  sarcina UMP pentru primul proiect,  se  recomandă  ca  fișele de post  aferente pozițiilor din UMP pentru  Etapa  II  să  cuprindă  cel puțin următoarele  responsabilități: 

 Managerul de proiect:  o asigură managementul contractului de finanțare nerambursabilă;  o planifică  (în ansamblu  și  în detaliu) activitățile  și urmărește alocarea  resurselor 

necesare implementării proiectului; 

15 

o participă  direct  în  procesul  de  identificare  a  nevoilor  de  instruire,  pregătirea  planului de formare și evaluare a membrilor UMP; 

o verifică permanent stadiul îndeplinirii obiectivelor proiectului, conform graficului  de lucru aprobat și prevederilor contractelor încheiate cu contractorii; 

o verifică și aprobă rapoartele de progres trimestrial ale proiectului, raportul final  și raportul privind viabilitatea investiției; 

o verifică  și  avizează  cererea  de  prefinanțare,  cererile  de  plată  și  cererile  de  rambursare; 

o nominalizează  un  responsabil  de  contract,  pentru  fiecare  dintre  contractele  încheiate în cadrul proiectului; 

o răspunde de coordonarea aplicării tuturor procedurilor operaționale ale UMP, pe  parcursul derulării proiectului; 

o asigură și monitorizează colaborarea cu Unitatea de Implementare a Proiectului,  din cadrul Operatorului, privind aspectele tehnice ale implementării contractelor  de lucrări aferente proiectului. 

 Asistent proiect:  o asistă  managerul  de  proiect  în  coordonarea  optimă  a  UMP,  în  vederea 

îndeplinirii tuturor responsabilităților ce‐i revin;  o pentru  contractul  de  care  este  responsabil,  asigură monitorizarea  continuă  a 

respectării  clauzelor  contractuale,  verificarea  calității  livrabilelor,  respectarea  graficului de implementare și progresul financiar; 

o întocmește procedurile specifice pentru UMP, asigurându‐se de  implementarea  acestora  și colaborează cu Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului  în procesul de revizuire a procedurilor. 

 Responsabil tehnic:  o răspunde de executarea contractelor de lucrări, încheiate în cadrul proiectului;  o participă la întocmirea cererilor de plată/rambursare și elaborează rapoartele de 

progres trimestrial, raportul final și raportul privind viabilitatea investiției;  o pentru  contractul  de  care  este  responsabil,  asigură monitorizarea  continuă  a 

respectării  clauzelor  contractuale,  verificarea  calității  livrabilelor,  respectarea  graficului de implementare și progresul financiar; 

o avizează situațiile de plată specifice fiecărui contract de lucrări;  o avizează ordinele de variație inițiate de Constructor/Antreprenor, de Inginer sau 

de proiectant;  o colaborează  cu  dirigintele  de  șantier  în  vederea  pregătirii  documentației  și 

organizării recepțiilor parțiale și finale ale lucrărilor;  o asigură  elaborarea,  în  coordonare  cu Asistența  Tehnică pentru Managementul 

Proiectului, a studiilor de impact asupra mediului și a bilanțurilor de mediu. 

 Responsabili  financiari.  Întrucât UMP  include doi  responsabili  financiari,  la  întocmirea  fișelor de post  va  trebui avută  în  vedere o  separare  corespunzătoare a atribuțiilor  ce  revin exclusiv fiecărui responsabil în parte, respectiv o detaliere a modului de colaborare  pentru  îndeplinirea  responsabilităților  comune.  Astfel,  prin  raportare  la  modul  de  abordare din primul proiect, se justifică operarea următoarei diferențieri:  A. Responsabil  financiar  1  (cu  atribuții  în  domeniul  managementului  financiar  al 

proiectului):  o pregătește dosarul cererii de prefinanțare; 

16 

o verifică,  împreună cu managerul de proiect, dacă serviciile/lucrările solicitate  la  plată sunt conforme cu contractele  încheiate  în cadrul proiectului și dacă toate  anexele la factură există și sunt conforme; 

o colaborează  cu  Asistența  Tehnică  pentru  Managementul  Proiectului  pentru  completarea cererilor de plată și a cererilor de rambursare; 

o asigură și răspunde pentru buna desfășurare a activităților economico‐financiare  și întocmirea documentelor specifice pentru efectuarea rambursărilor/plăților în  relația cu Organismul Intermediar/Autoritatea de Management și Autoritatea de  Certificare și Plată; 

o este responsabil de nereguli în cadrul UMP și aplică procedura specifică.  B. Responsabil financiar 2 (cu atribuții în domeniul contabil): 

o ține evidența contabilă distinctă a proiectului pe surse de finanțare, prin conturi  analitice,  în  baza  înregistrărilor  contabile  separate  și  transparente,  cu  respectarea legislației naționale în vigoare; 

o ține  distinct  evidența  cheltuielilor  eligibile  față  de  evidența  contabilă  a  altor  cheltuieli  decât  cele  eligibile,  surse  de  finanțare,  precum  și  a  prefinanțării  primite, utilizate și restituite; 

o verifică  ca  toate  documentele  financiare  aferente  proiectului  să  poarte  mențiunea  „POS  Mediu”  pentru  a  evita  dubla  înregistrare  și  contabilizarea  documentelor pe alte proiecte de investiții în derulare; 

o întocmește  și  transmite,  către  Autoritatea  de  Management,  notificarea  de  reconciliere contabilă; 

 Responsabil achiziții publice:  o asigură  respectarea,  pe  întreaga  durată  a  procedurilor  de  achiziții  publice,  a 

prevederilor legale din materia achizițiilor publice;  o elaborează notele justificative necesare pentru demararea achizițiilor;  o coordonează  procesul  de  elaborare  a  caietelor  de  sarcini  pentru  achizițiile 

realizate în cadrul proiectului;  o realizează formalitățile de publicitate în SEAP;  o face parte din comisia de evaluare a ofertelor depuse  în cadrul procedurilor de 

achiziții publice și asigură verificarea, completă și corectă, a îndeplinirii criteriilor  de  calificare/selecție  și  a  cerințelor  privind  modul  de  elaborare  a  ofertei  financiare și a celei tehnice; 

o respectă  obligațiile  de  confidențialitate  și  imparțialitate,  impuse  membrilor  comisiei de evaluare; 

o respectă  cu  strictețe  prevederile  legale  referitoare  la  evitarea  conflictului  de  interese; 

o elaborează  documentele  aferente  etapei  de  evaluare  a  ofertelor  (procese‐ verbale, raportul procedurii etc.). 

 Responsabil publicitate:  o Colaborează  cu  asistentul  proiectului  și  cu  Asistența  Tehnică  pentru 

Managementul Proiectului, în procesul de elaborare a Strategiei de Promovare și  Publicitate a Proiectului; 

o răspunde  pentru  implementarea  tuturor măsurilor  de  informare  și  publicitate  solicitate în legătură cu proiectul; 

17 

o răspunde  pentru  urmărirea  și  respectarea  tuturor  cerințelor  referitoare  la  informare  și  publicitate,  prevăzute  în  Anexa  III  la  contractul  de  finanțare  nerambursabilă; 

o întocmește  și  asigură  actualizarea  periodică  a  dosarului  de  publicitate  al  proiectului,  care  va  conține  toate  dovezile  pentru  acțiunile  întreprinse  în  activitate de informare și publicitate aferentă proiectului; 

o monitorizează  și  administrează  modul  de  implementare  a  Planului  de  comunicare și publicitate. 

 Responsabil secretariat‐arhivare:  o asigură înregistrarea, în registrul UMP de intrare‐ieșire, a întregii corespondențe 

privind proiectul, pe toată durata de implementare a acestuia;  o convoacă,  la  solicitarea  managerului  de  proiect,  membrii  UMP  și  redactează 

minuta ședințelor interne;  o păstrează  și  arhivează  toate  documentele  și  materialele  UMP,  conform 

procedurii specifice, atât pe sport hârtie, cât și electronic;  o asigură integritatea fizică a documentelor din arhivă. 

  Experiența relevantă a membrilor UMP, numiți prin Dispoziția nr. 797/22.07.2014 a Primarului  Municipiului Timișoara, poate fi rezumată, pe baza CV‐urilor (Anexa F), astfel:      Poziție în cadrul  UMP 

Experiență relevantă

Manager de  proiect 

 1997 – prezent – Șef Serviciu Energetic în cadrul Primăriei Municipiului  Timișoara; 

 1993 – 1997 – Director Tehnic Administrativ în cadrul Universității  Banatul Timișoara; 

 1990 – 1993 – Mecanic responsabil întreținere la SC SOLVENTUL SA  Timișoara.  Experiență relevantă: 

 2010 – 2014 – Manager proiect în cadrul UMP pentru proiectul  Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul  Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind  emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu  căldură urbană; 

 2013 – 2014 – Manager proiect în cadrul UMP pentru proiectul  Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din Municipiul Timișoara,  finanțate în cadrul POR 2007‐2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea  dezvoltării durabile a orașelor‐poli urbani de creștere, Domeniul major de  intervenție 1.2 – Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor  de locuințe. 

Asistent proiect   1997 – prezent – Consilier în cadrul Primăriei Municipiului Timișoara;   1995 – 1996 – Inginer în cadrul RWR Enterprise Ltd.;   1990 – 1994 – Inginer în cadrul SC Primaconstruct SA. 

18 

Poziție în cadrul  UMP 

Experiență relevantă 

Responsabil  tehnic 

 1999 – prezent – Consilier superior în cadrul Primăriei Municipiului  Timișoara; 

 1989 – 1998 – Inginer mecanic la SC UNTIM Timișoara.  Experiență relevantă: 

 2012 – 2014 – Responsabil tehnic în cadrul UMP pentru proiectul  Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul  Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind  emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu  căldură urbană. 

Responsabil  financiar 1 

 2008 – prezent – Consilier superior în cadrul Direcției Tehnice – Biroul  Hidrotehnic al Primăriei Municipiului Timișoara; 

 2006 – 2008 – Economist în cadrul Serviciului Financiar la SC TRW  AUTOMOTIVE SS RL; 

 2005 – 2006 – Economist la SC YOUR EXPERT SRL;   1994 – 2005 – Economist în cadrul Direcției Economice la SC OLTCHIM  SA.  Experiență relevantă: 

 2011 – 2014 – Responsabil financiar în cadrul UMP pentru proiectul  Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul  Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind  emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu  căldură urbană. 

Responsabil  financiar 2 

 2007 – prezent – Consilier asistent în cadrul Serviciului Buget al  Primăriei Municipiului Timișoara; 

 2006 – 2007 – Economist la SC ATYMOB SRL;   2002 – 2004 – Secretar la Colegiul Tehnic H. Coandă Timișoara.  Experiență relevantă: 

 2011 – 2014 – Responsabil financiar în cadrul UMP pentru proiectul  Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul  Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind  emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu  căldură urbană. 

19 

Poziție în cadrul  UMP 

Experiență relevantă 

Responsabil  achiziții publice 

 2006 – prezent – Consilier în cadrul Serviciului Achiziții Publice al  Primăriei Municipiului Timișoara; 

 2005 – 2006 – Referent de specialitate la Institutul Național de  Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale – Casa  Județeană de Pensii Timiș; 

 2001 – 2005 – Vânzător la SC SVETEX SRL;   1990 – 1999 – Vânzător‐casier la SC COMTIMALIMENTA SA.  Experiență relevantă: 

 2011 – 2012 – Responsabil achiziții publice în cadrul UMP pentru  proiectul Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din  Municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția  mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură urbană. 

Responsabil  publicitate 

 2007 – prezent – Consilier superior în cadrul Direcției Comunicare al  Primăriei Municipiului Timișoara; 

 1997 – 2007 – Redactor la SC AGENDA SA;   1995 – 1997 – Redactor, Șef Secție Politică‐Administrație la SC  TIMIȘOARA SA; 

 1991 – 1995 – Redactor la SC TOPAZ SA.  Experiență relevantă: 

 2011 – 2014 – Responsabil publicitate în cadrul UMP pentru proiectul  Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul  Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind  emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu  căldură urbană.

Responsabil  secretariat‐ arhivare 

 2007 – prezent – Consilier în cadrul Direcției Tehnice ‐ Serviciul  Energetic MSUP al Primăriei Municipiului Timișoara; 

 2006 – 2007 – Consilier juridic la Spitalul Clinic Județean de Urgență  Timișoara.  Experiență relevantă: 

 2012 – 2014 – Responsabil secretariat în cadrul UMP pentru proiectul  Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul  Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind  emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu  căldură urbană. 

  După cum s‐a arătat, majoritatea membrilor UMP numiți prin Dispoziția nr. 797/22.07.2014 a  Primarului Municipiului Timișoara, a fost implicată și în UMP pentru proiectul Retehnologizarea  sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timișoara în vederea conformării la normele  de  protecția  mediului  privind  emisiile  poluante  în  aer  și  pentru  creșterea  eficienței  în  alimentarea cu căldură urbană, fapt ce a asigurat dobândirea unei experiențe utile, cu atât mai  mult cu cât experiența menționată a vizat conformarea cu cerințele specifice ale POS Mediu,  Axa prioritară 3, acest instrument fiind avut în vedere și pentru finanțarea prezentului proiect.   

20 

Cele menționate mai sus probează capacitatea UMP din cadrul Beneficiarului de a implementa,  în  condiții  optime,  proiectul  Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din  Municipiul Timişoara  în  vederea  conformării  la normele de protecţia mediului privind emisiile  poluante  în aer  şi pentru creşterea eficienţei  in alimentarea cu căldură urbană  ‐ Etapa a  II‐a,  membrii  UMP  propuși  pentru  acest  proiect  îndeplinind  toate  condițiile  de  calificare  și  experiență necesare. 

3.2 Aranjamente instituționale la nivelul Operatorului 

3.2.1 Aspecte legate de gestiunea serviciului comunitar de alimentare cu energie termică  

 

Prestarea  SIEG  de  producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energie  termice  în  sistem  centralizat  în  municipiul  Timişoara  a  fost  încredințată  operatorului  COMPANIA  LOCALĂ  DE  TERMOFICARE COLTERM SA prin contractul de concesiune nr. 216/30.05.2006.     Operatorul este menționat  în Anexa  la Decizia președintelui ANRE nr. 1279/28.05.2014 – Lista  capacităților de producere de energie electrică și termică în cogenerare, cu acreditare finală ca  fiind producător cu o capacitate electrică instalată de: 

 19,70 MW  în  CET  Timișoara  Sud,  combustibil majoritar  cărbune,  din  care  12,50 MW  reprezintă  capacitate  electrică  de  înaltă  eficiență,  integral  eligibilă  pentru  schema  de  sprijin pentru cogenerare; 

 1 MW în CET Freidorf, combustibil majoritar gaze naturale, considerată integral ca fiind  capacitate  electrică  de  înaltă  eficiență  eligibilă  pentru  schema  de  sprijin  pentru  cogenerare.  

  Operatorul  a  realizat  din  surse  proprii,  în  conformitate  cu  prevederile  contractului  de  concesiune, investiții semnificative în infrastructura de termoficare11.     Prin HCL nr. 25/28.01.2014 au fost aprobate următoarele categorii de prețuri,  în baza Deciziei  ANRE nr. 3536/27.11.2013 și a Avizului ANRSC nr. 200562/15.01.2014: 

 prețul  de  producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energiei  termice  în  sistem  centralizat către populație de 377,88 lei/Gcal, inclusiv TVA; 

 prețul  de  producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energiei  termice  în  sistem  centralizat către agenți economici de 304,74 lei/Gcal, exclusiv TVA. 

3.2.2 Competențe manageriale și operaționale ale Operatorului  

 

11 Astfel cum rezultă și din documentul ce prezintă un extras din situațiile analitice pe categorii pentru mijloacele  fixe ale SC COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM SA, la data de 30.06.2014, inclus în Anexa A3. 

21 

Prin Contractul de  concesiune nr. 216/30.05.2006, Municipiul Timișoara  a  concesionat,  către  Compania  Locală  de  Termoficare  COLTERM  SA  Timișoara,  producerea  de  energie  termică  și  electrică,  transportul, distribuția  și  furnizarea  energiei  termice,  apă  rece hidrofor  în  vederea  asigurării  în  Municipiul  Timișoara  a  încălzirii,  apei  calde  menajere  și  prepararea  aburului  tehnologic pentru consumatorii casnici, agenții economici și instituțiile publice.     Principalele date de identificare ale Operatorului, conform Actului constitutiv actualizat la data  de 30.09.2014 (Anexa G), sunt: 

 

Denumire operator SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA  Timișoara 

Sediul social Mun. Timișoara, str. Episcop Joseph Lonovici, nr. 4, jud.  Timiș 

Activitatea principală Furnizarea de abur și aer condiționat – cod CAEN 3530 

Codul Unic de Înregistrare 16063013 

Atributul fiscal RO 

Numărul de ordine în Registrul  Comerțului

J35/185/19.01.2004 

Certificatul de înregistrare Seria B nr. 1096658 

Forma de organizare Societate pe acțiuni 

Proprietar Consiliul Local al Mun. Timișoara este unic acționar 

Capitalul social 86.246.900 lei 

Numărul de acţiuni 862.469 

Valoarea nominală a unei acțiuni 100 lei 

 

Operatorul este o persoană  juridică de drept privat, administrată potrivit sistemului unitar, de  către un Consiliu de administrație, alcătuit din 9 membri, desemnați de către Consiliul Local al  Mun.  Timișoara,  iar  conducerea  executivă  este  asigurată  de  directorul  general  și  directorii  executivi. Prin Regulamentul de organizare și funcționare al SC Compania Locală de Termoficare  COLTERM  SA  Timișoara  (ROF),  din  aprilie  2012  (Anexa H),  sunt  detaliate  atribuțiile  ce  revin  conducerii executive.  

 

Pentru  desfășurarea  activității  specifice  din  domeniul  termoficării,  Operatorul  deține  următoarele licențe și autorizații (Anexa I): 

 

Licența/autorizația  Emitentul  Obiectul   Valabilitatea 

Licenţa nr.  597/06.04.2004 

ANRE  Producerea de energie termică  Până la data de  05.04.2029 

22 

Licența/autorizația  Emitentul  Obiectul   Valabilitatea 

Licența nr.  2452/21.05.2013,  clasa 2 

ANRSC  Serviciul public de alimentare cu  energie termică, cu excepția  producerii energiei termice în  cogenerare 

Până la data de  21.05.2018 

Autorizaţia nr.  3/21.07.2014 

APM 

Timișoara 

Autorizaţia integrată de mediu  (pentru amplasamentul CET  Timișoara Sud) 

Până la data de  21.07.2014 

Autorizaţia nr.  2/26.05.2014 

APM  Timișoara 

Autorizaţia integrată de mediu  (pentru amplasamentul CT  Timișoara Centru) 

Până la data de  26.05.2024 

Autorizaţia nr.  171/09.05.2013 

MMSC  Autorizaţia pentru emisiile de gaze  cu efect de seră pentru perioada  2013‐2020 (pentru amplasamentul  CET Timișoara Sud) 

Până la finalul  anului 2020. 

Autorizaţia nr.  172/09.05.2013 

MMSC  Autorizaţia pentru emisiile de gaze  cu efect de seră pentru perioada  2013‐2020 (pentru amplasamentul  CT Timișoara Centru) 

Până la finalul  anului 2020 

  Bunurile aferente infrastructurii de termoficare a Municipiului Timișoara au fost concesionate  către  SC  Compania  Locală  de  Termoficare  COLTERM  SA  Timișoara,  în  baza  Contractului  de  concesiune nr. 2/170/01.04.2004 și a Contractului de concesiune nr. 5/01.03.2006.    Referitor  la  resursele  umane  ale Operatorului,  în  intervalul  2011‐2013,  se  poate  observa  o  scădere  constantă  a  numărului  total  de  angajați,  la  nivelul  anului  2013  înregistrându‐se  o  diminuare cu aproximativ 18% a numărului de angajați, raportat la valoarea din anul 2011:   

  Fig. 1 – Evoluţia numărului total de angajaţi 

 

1200 1000 800 600 400 200 1073 954 880 2011 2012 2013

23 

Evoluția,  în  perioada  2011‐2013,  a  structurii  angajaților,  grupați  în  funcție  de  nivelul  de  calificare, se prezintă după cum urmează: 

 

  Fig. 2 – Evoluția structurii angajaților, grupați în funcție de nivelul de calificare 

  Componența  structurii  angajaților,  la  nivelul  anului  2013,  grupați  în  funcție  de  nivelul  de  calificare, relevă ponderea majoritară deținută de angajații calificați:   

  Fig. 3 – Componența structurii angajaților, la nivelul anului 2013, grupați în funcție de nivelul 

de calificare 

m necalificaţi m calificaţi m funcționari și maiștri mangajaţi cu studii superioare M angajaţi cu funcții de conducere
800 700 600 500 400 300 200 100 m2011 m2012 m2013 necalificaţi calificați funcționari și maiștri angajaţi cu studii superioare angajați cu functii de conducere

24 

  În  intervalul  2011‐2013,  evoluția  structurii  angajaților,  în  funcție  de  vechimea  în muncă,  se  prezintă, după cum urmează:   

  Fig. 4 – Evoluția structurii angajaților, grupați în funcție de vechime 

  Analizând componența structurii angajaților în funcție de vechime, se poate observa distribuția  echilibrată  între  categoriile  de  angajați  cu  o  vechime  în muncă mai mare  de  20  de  ani;  de  asemenea, trebuie subliniat că angajații cu o vechime în muncă de până la 20 de ani reprezintă  aproximativ 14% din totalul angajaților Operatorului:   

  Fig. 5 – Componența structurii angajaților, la nivelul anului 2013, grupați în funcție de 

vechime 

 

2% mpânăla5 ani m10-15ani m20-25 ani m15-20ani M25—-30ani moeste 35 ani
350 300 250 200 150 100 50 ll pânăla5 5—-10ani 10-15 15-20 20-25 25-30 30-35 peste 35 m2011 m2012 “2013

25 

Evoluția structurii angajaților, în funcție de categoriile de vârstă, se prezintă, în perioada 2011‐ 2013, astfel: 

 

  Fig. 6 – Evoluția structurii angajaților, grupați pe categorii de vârstă 

  Prin raportare  la structura angajaților, grupați pe categorii de vârstă, la nivelul anului 2013, se  poate constata  faptul că angajații cu vârsta cuprinsă  între 40  și 50 de ani  reprezintă 50% din  totalul angajaților:   

  Fig. 7 – Componența structurii angajaților, la nivelul anului 2013, grupați pe categorii de 

vârstă    Dacă pe termen scurt și mediu, actuala structură, pe categorii de vârstă, a angajaților, nu ridică  probleme  pentru  desfășurarea  activității Operatorului,  analiza  evoluției  relevă  o  tendință  de  scădere  a  ponderii  angajaților  cu  vârsta  cuprinsă  între  30  și  40  de  ani,  care,  în  anul  2011, 

600 500 400 300 200 100 m2011 m2012 =2013 „Îl până la 30 de 30-40ani 40- SQani 50-60 ani peste 60 de ani
mpânăla 30 de ani m30- 40ani m40- 50ani m50- 60ani M peste 60 de ani

26 

reprezentau  aproximativ  15%  din  totalul  angajaților,  pentru  ca,  în  anul  2013,  să  reprezinte  aproximativ 9%. O  atenție  sporită  trebuie acordată  acestei evoluții astfel  încât  să  se prevină  apariția, pe termen lung, a unei crize a personalului calificat, în momentul în care angajații, care  au, în prezent, vârsta mai mare de 50 de ani, se vor pensiona.    După cum se poate observa mai jos, în anii 2012‐2013, motivul principal al plecării angajaților l‐ a reprezentat concedierea ca urmare a restructurărilor: 

 

  Fig. 8 – Evoluția numărului de angajați care au plecat de la Operator, grupați în funcție de 

motivul care a stat la baza plecării 

  Situația  angajaților  care  au  plecat  de  la Operator,  în  perioada  2011‐2013,  prin  raportare  la  numărul total de angajați, se prezintă astfel:  

 

140 120 120 100 80 m2011 m2012 m2013 60 40 20 Pens'onare Acordul părţilor Deces Restructurare

27 

  Fig. 9 – Situația angajaților care au plecat de la Operator, prin raportare la numărul total de 

angajați    Sistemul de salarizare al angajaților Operatorului este detaliat în Contractul colectiv de muncă  2013‐2014,  încheiat  la  nivelul  SC  Compania  Locală  de  Termoficare  COLTERM  SA  Timișoara,  înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș sub nr. 32/01.02.2013 (Anexa J). Conform  Contractului colectiv de muncă, salariile de bază  individuale brute se stabilesc prin negociere,  cu respectarea limitelor minime și maxime corespunzătoare funcțiilor și meseriilor prevăzute în  Nomenclatorul unic de funcții și meserii utilizate în SC COLTERM SA Timișoara.     Serviciul Resurse Umane are stabilit, prin ROF, următorul obiect de activitate: 

a) asigură personalul necesar pe meserii, grad de calificare și specialități;  b) asigură respectarea procedurilor și reglementărilor în vigoare la angajarea, promovarea 

și eliberarea din funcție, precum și la desfacerea contractului individual de muncă;  c) asigură gestiunea fondului de salarii;  d) asigură întocmirea dosarului de personal, a registrului general de evidență a salariaților 

și a dosarului de pensionare.    Serviciul Resurse Umane  are  atribuții  și  în domeniul managementului performanței,  în  acest  sens,  fiind  implicat  în  pregătirea,  fundamentarea,  negocierea  și  urmărirea  contractelor  cu  obiective de performanță. Serviciul Resurse Umane se află în subordinea Directorului general și,  pentru  îndeplinirea  atribuțiilor  stabilite  prin  ROF,  este  alcătuit,  conform  organigramei,  din  6  posturi.    Conform Regulamentului Intern al SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA (Anexa K),  criteriile de performanță, în baza cărora se realizează evaluarea profesională a salariaților, sunt  competenţa  profesională,  eficienţa muncii,  etica muncii  și  aptitudinile  de  conducere,  pentru  fiecare  dintre  aceste  criterii  fiind  stabilite  subcriterii  ce  permit  o  evaluare  obiectivă  a  angajaţilor.  Serviciul  Resurse  Umane  coordonează  şi  monitorizează  procesul  de  evaluare  a  performanţelor profesionale individuale, în scopul aplicării corecte a procedurilor de evaluare. 

1200 1073 1000 + 800 -; mNumărul total al angaților 600 + mNumărul angajaţilor care au plecat 400 + 200 + 01 2011 2012 2013

28 

  Procesul de evaluare a performanțelor se concretizează prin parcurgerea următoarelor etape: 

a) evaluarea  obiectivelor  individuale  (stabilite  în  funcţie  de  obiectivele  generale  ale  societăţii şi de indicatorii de performanţă ai proceselor în care sunt implicaţii salariaţii în  cauză) şi a criteriilor de performanță; 

b) completarea fişei de evaluare;   c) interviul evaluatorului cu angajatul evaluat;  d) contrasemnarea raportului de evaluare. 

  Sistemul IT al Operatorului este alcătuit din următoarele componente hardware: 

 Servere – 20 bucăți;   Stații de lucru – 280 bucăți;   Imprimante – 50 bucăți;   Switch‐uri – 30 bucăți;   Network device – 40 bucăți;   Licențe  software:  Siveco  Applications,  Doclib  (software  de  devize),  Legis  (software 

legislativ), software specific SCADA – monitorizare, control și achiziții de date, software  pentru  monitorizarea  parametrilor  din  PT,  software  pentru  evidența  lucrărilor  de  reparații, software pentru culegere și calcul date înregistrate la dispeceri. 

  Crearea  și  menținerea  sistemului  IT  sunt  în  sarcina  Serviciului  Tehnologia  Informației,  Comunicații  și Automatizări  (TIC‐A), care cuprinde, potrivit organigramei, 10 posturi. Conform  ROF, principale atribuții ale Serviciului TIC‐A sunt: 

a) asigură  analiza  sistemului  informatic  al  societății,  evidențiind  disfuncționalitățile  și  redundanțele și face propuneri de corecție; 

b) stabilește strategia de dotare cu hard și soft pentru compartimentele societății.    Experiența  Operatorului  în  implementarea  proiectelor  este  demonstrată,  mai  ales,  prin  implicarea  acestuia  în  proiectul  Reabilitarea  sistemului  de  termoficare  urbană  la  nivelul  Municipiului  Timișoara  pentru  perioada  2009  –  2028,  în  scopul  conformării  la  legislația  de  mediu  și  creșterii  eficienței  energetice.  De  asemenea,  Operatorul  a  fost  implicat  și  în  alte  investiții în sistemul de termoficare:   Montarea unei turbine cu abur, la CET Sud, pentru a permite utilizarea cogenerării;   Înlocuirea a 17 cazane vechi  la centralele  termice de cvartal cu cazane De Dietrich cu 

randament ridicat (93 %);   Modernizarea a 10 puncte termice, prin  înlocuirea echipamentelor uzate fizic şi moral, 

cu echipamente moderne;   Reabilitarea a 40 de km de reţea termică secundară;   Construirea a trei module termice complet automatizate;   Înlocuirea a peste 100 de schimbătoare de căldură cu altele cu plăci noi, cu performanţe 

ridicate de transfer de căldură;   Modernizarea  buclelor  de  măsură  pentru  apa  caldă  de  consum,  prin  înlocuirea 

contoarelor volumetrice  cu  contoare de energie  termică ultrasonice – peste 4.000 de  contoare.  

29 

3.2.3 Aspecte privind Unitatea de Implementare a Proiectului  

 

Unitatea  de  Implementare  a  Proiectului  (UIP)  este  structura  instituțională,  care  asigură  implicarea Operatorului în procesul de implementare a proiectului, oferind asistența și sprijinul  necesar UMP.     În organigrama Operatorului a  fost  înființată,  cu ocazia proiectului Reabilitarea  sistemului de  termoficare urbană  la nivelul Municipiului Timișoara pentru perioada 2009 – 2028,  în  scopul  conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, o structură intitulată UIP POS  Mediu,  aflată  în  subordinea  Directorului  General.  Această  structură  se  regăsește  și  în  organigrama  în vigoare a Beneficiarului, aprobată prin Hotărârea nr. 68/2014 a Consiliului de  Administrație al SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara (Anexa L).    Prin Decizia nr. 20/04.02.2015  a Directorului General  al  SC Compania  Locală de  Termoficare  COLTERM  SA  Timișoara  (Anexa  M),  s‐a  stabilit  componența  UIP  pentru  proiectul  Retehnologizare  rețele  termice  primare  și  secundare  din  Municipiul  Timișoara.  Se  impune  rectificarea deciziei  în  sensul menționării  denumirii  corecte  a  proiectului  –  Retehnologizarea  sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele  de  protecţia  mediului  privind  emisiile  poluante  în  aer  şi  pentru  creşterea  eficienţei  in  alimentarea cu căldură urbană ‐ Etapa a II‐a.     Având în vedere că, în organigrama Operatorului, există deja o structură aferentă UIP, așa cum  rezultă  din  Hotărârea  nr.  68/2014  a  Consiliului  de  Administrație  al  Companiei  Locale  de  Termoficare COLTERM SA Timișoara, nu este necesară o modificare a organigramei.     UIP va asigura, din partea Operatorului,  implementarea corespunzătoare a proiectului, având  rolul de a sprijini și colabora cu UMP. Conform Regulamentului de organizare și funcționare al  Companiei  Locale  de  Termoficare COLTERM  SA  Timișoara, UIP  răspunde  pentru  gestiunea  şi  coordonarea activităţilor proiectului, cu funcţii de previziune, organizare, comandă, coordonare  şi control,  în scopul atingerii obiectivelor acestuia  în conformitate cu calendarul activităţilor şi  cu bugetul aprobat.    Prin  raportare  la  atribuțiile  stabilite  în  sarcina  membrilor  UIP  pentru  primul  proiect,  se  recomandă  ca  fișele de post aferente pozițiilor din UIP pentru Etapa  II  să  cuprindă  cel puțin  următoarele responsabilități: 

 Managerul UIP:  o asigură  managementul  implementării  proiectului,  coordonează  activitatea 

responsabililor de contracte şi a suportului tehnic asigurat de membrii;  o răspunde de asigurarea implementării, din punct de vedere tehnic, a proiectului, 

având autoritatea de a decide acţiunile pe  care  le  consideră necesare  în acest  sens; 

o asigură  raportarea  regulată  asupra  stadiului  implementării  proiectului  către  UMP, precum și către directorul general al S.C. COLTERM S.A. Timişoara; 

o urmăreşte  stadiul  derulării  contractelor  de  lucrări  şi  participă  la  şedinţele  de  analiză a progresului acestora; 

30 

o verifică  respectarea  de  către  Contractor  a  Programului  de  asigurare  a  calităţii  format  din:  Manualul  de  asigurare  a  calităţii,  procedurile  tehnice  aferente  funcţionărilor de sistem, planul de control al calităţii. 

 Experți  tehnici  (expert  tehnic  rețele  secundare,  expert  tehnic  rețele  primare,  experți  tehnici, expert tehnic construcții): 

o verifică existența în proiect a prevederilor privind fazele determinante, precum și  a programului de control al calităţii; 

o monitorizează  investiţiile  din  punct  de  vedere  al  specificaţiilor  tehnice  și  al  respectării  și  implementării  sistemului  de management  al  calităţii,  al  folosirii  personalului autorizat, precum și al folosirii materialelor aprobate; 

o monitorizează  execuţia  lucrărilor,  pentru  a  se  asigura  ca  acestea  sunt  duse  la  îndeplinire  în  concordanță  cu  prevederile  contractelor  încheiate  și  că  sunt  menţinute nivelele de calitate specificate; 

o verifică  respectarea  tehnologiilor  de  execuţie,  aplicarea  corectă  a  acestora  în  vederea  asigurării  nivelului  calitativ  prevăzut  în  documentaţia  tehnică,  în  contracte și în normele tehnice în vigoare; 

o verifică respectarea graficului de lucrări şi îndeplinirea tuturor obiectivelor;  o participă la definitivarea Cărţii tehnice a construcţiei;  o participă la recepţia finală a lucrărilor și supervizează acţiunile corective;  o semnează procesele‐verbale de la terminarea lucrărilor;  o verifică lucrările executate după eliberarea certificatului de recepţie. 

 Expert achiziții:  o colaborează  cu  UMP,  în  activitatea  de  desfășurare  a  procedurilor  de  achiziții 

publice;  o participă  la  elaborarea  notelor  justificative  necesare  pentru  demararea 

achizițiilor;  o participă  la elaborarea  caietelor de  sarcini pentru  achizițiile  realizate  în  cadrul 

proiectului.    Experiența  relevantă  a membrilor UIP poate  fi  rezumată, pe baza CV‐urilor  (Anexa N), după  cum urmează: 

 

Poziție în cadrul  UIP 

Experiență profesională 

Manager UIP   2011 – prezent – diverse funcții ocupate la SC COLTERM SA Timișoara:  o Inginer Șef Departament Tehnic Dezvoltare;  o Șef Serviciu IT;  o Project Manager Contracte Fonduri Structurale POS Mediu. 

 2010 – 2011 – Business Developer Manager la SC LASTING SYSTEM  SRL Timișoara; 

 2007 – 2010 – Director de zonă/Director Punct de lucru la SC SIVECO  SA; 

 1985 – 2007 – Șef Serviciu IT la SC COLTERM SA Timișoara (fostă  TERMOCET 2002, fostă ELECTROCENTRALE); 

 1984 – 1985 – Inginer de sistem la Antrepriza Construcții Hidrotehnice  Caransebeș. 

31 

Poziție în cadrul  UIP 

Experiență profesională 

Experiență relevantă: 

 Manager UIP pentru proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare  urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru perioada 2009 – 2028, în  scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice.

Expert tehnic  rețele secundare 

 1999 – prezent – diverse funcții ocupate la SC COLTERM SA Timișoara  (RA CALOR): 

o Manager Energetic Distribuție Furnizare;  o Șef Serviciu Tehnic;  o Șef Birou Exploatare Reglementări  o Inginer. 

Expert tehnic  rețele primare 

 1984 – prezent – Șef atelier/secție Exploatare și mentenanță instalații  termoenergetice al Centralei de termoficare Timișoara Centru, din cadrul  SC COLTERM SA (fostă TERMOCET 2002, fostă ELECTROCENTRALE); 

 1981 – 1984 – Inginer stagiar la I.E. Anina.  Expert tehnic 1   1983 – prezent – diverse funcții ocupate la SC COLTERM SA Timișoara 

(fostă TERMOCET 2002, fostă ELECTROCENTRALE):  o Șef Serviciu Investiții‐Mentenanță;  o Subinginer în cadrul Serviciului Tehnic;  o Șef Birou Tehnic;  o Șef Serviciu Tehnic;  o Dispecer Șef tură pe centrală;  o Subinginer în cadrul Secției Termomecanică;  o Subinginer în cadrul Biroului Investiții Dezvoltare. 

 1969 – 1983 – diverse funcții ocupate la ELECTROCENTRALE Galați:  o Operator exploatare turbine;  o Subinginer în cadrul Biroului PUPR. 

Experiență relevantă: 

 Coordonator de contract de lucrări UIP pentru proiectul Reabilitarea  sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru  perioada 2009 – 2028, în scopul conformării la legislația de mediu și  creșterii eficienței energetice. 

Expert tehnic 2   1993 – prezent – diverse funcții ocupate la SC COLTERM SA Timișoara  (fostă TERMOCET 2002, fostă ELECTROCENTRALE): 

o Șef Birou Investiții;  o Inginer Biroul Reparații Investiții;  o Inginer Compartimentul Economic Secția Reparații;  o Inginer pregătire, programare și urmărire a producției și 

reparațiilor;  o Electrician în cadrul Atelierului PRAM‐AMC CET Sud. 

 1991 – 1993 – Inginer la SC FOCUS SRL.  Experiență relevantă: 

 Coordonator de contract de lucrări UIP pentru proiectul Reabilitarea  sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru  perioada 2009 – 2028, în scopul conformării la legislația de mediu și 

32 

Poziție în cadrul  UIP 

Experiență profesională 

creșterii eficienței energetice.

Expert tehnic  construcții 

 1984 – prezent – diverse funcții ocupate la SC COLTERM SA Timișoara  (fostă TERMOCET 2002, fostă ELECTROCENTRALE): 

o Inginer Biroul Investiții Dezvoltare;  o Inginer Serviciul Tehnic;  o Inginer Biroul Tehnic;  o Inginer diriginte de șantier. 

 1982 – 1984 – Inginer stagiar la Trustul ENERGOCONSTRUCȚIA  București.  Experiență relevantă: 

 Coordonator de contract de lucrări UIP pentru proiectul Reabilitarea  sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru  perioada 2009 – 2028, în scopul conformării la legislația de mediu și  creșterii eficienței energetice. 

Expert achiziții   1998 – prezent – diverse funcții ocupate la SC COLTERM SA Timișoara  (fostă TERMOCET 2002, fostă ELECTROCENTRALE): 

o Șef Biroul Achiziții Lucrări‐Servicii;  o Inginer la Biroul Pregătirea și Urmărirea Reparațiilor;  o Inginer stagiar. 

Experiență relevantă: 

 Coordonator de contract de lucrări UIP pentru proiectul Reabilitarea  sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru  perioada 2009 – 2028, în scopul conformării la legislația de mediu și  creșterii eficienței energetice. 

  Majoritatea membrilor UIP a dobândit o experiență solidă cu ocazia  implementării proiectului  Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Timișoara pentru perioada  2009 – 2028, în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, patru  dintre  cei  șapte  membri  ai  UIP  pentru  prezentul  proiect  fiind  implicați  în  implementarea  primului proiect.    Prin urmare, capacitatea UIP a fost dovedită și prezintă astfel garanția unei gestionări optime și  a proiectului Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în  vederea conformării  la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante  în aer şi pentru  creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană ‐ Etapa a II‐a. 

 

33 

 

4 Mecanismul de stabilire a tarifelor  

Având  în  vedere  faptul  că  energia  termică  destinată  sistemului  centralizat  de  alimentare  a  municipiului  Timişoara  este  produsă  în  cogenerare,  în  ce  privește mecanismul  de  stabilire  a  tarifelor sunt incidente prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.     Astfel,  în  art.  75,  alin.  (1),  lit.  i)  din  lege  sunt menționate  ca  prețuri  reglementate  prețurile  pentru energia termică destinată consumului populației, produsă  în  instalațiile de cogenerare.  În art. 76 se menționează în legătură cu prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de  producere,  transport,  distribuție  și  furnizare  a  energie  termice  produse  în  centrale  de  cogenerare că acestea se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea  competentă.  La  calculul  prețurilor  și  tarifelor  se  iau  în  considerare  costurile  justificate  ale  activităților respective, cheltuielile pentru dezvoltare și protecția mediului și o cotă rezonabilă  de profit.     În  ce  privește  metodologia  de  stabilire  a  prețului  de  producere  a  energiei  termice  în  cogenerare,  reglementările  în  vigoare  la  acest moment  sunt  conținute  de Ordinul  ANRE  nr.  83/2013  privind  aprobarea  Metodologiei  de  stabilire  a  prețurilor  pentru  energia  electrică  vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică  din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță și Ordinul  ANRE  nr.  84/2013  privind  aprobarea  Metodologiei  de  determinare  și  monitorizare  a  supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă  eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, acesta din urmă cu modificările din  Ordinul ANRE nr. 16/2014.12     Cota rezonabilă de profit reglementat pentru producerea energiei termice  în cogenerare este  stabilită în Ordinul ARNE nr. 83/2013 la 4% din costurile totale.    Potrivit prevederilor art. 79, alin. (5) din Legea nr. 123/2012, este interzisă subvenția încrucișată  între activitățile reglementate, precum și între activitățile reglementate și cele nereglementate  ale unui operator economic, iar în cazul producerii de energie electrică și termică în cogenerare  de  înaltă eficiență care beneficiază de scheme de sprijin  instituite  la nivel național, subvenția  încrucișată se analizează  între activitatea de producere  în cogenerare de  înaltă eficiență care  beneficiază  de  schema  de  sprijin  și  restul  activităților  desfășurate  de  operatorul  economic.  Pentru  energia  electrică  și  termică  produsă  în  cogenerare  de  înaltă  eficienţă,  prețurile  reglementate  sunt  stabilite  conform  prevederilor  schemelor  de  sprijin,  iar  pentru  energia  termică  produsă  în  capacităţi  de  producere  termice  amplasate  într‐o  centrală  electrică  de  cogenerare  ce  beneficiază  de  scheme  de  sprijin,  preţurile  se  stabilesc  pe  baza metodologiei  aprobate de autoritatea competentă. Totodată, art. 82 din lege dispune că operatorii economici 

12 La data de 01.07.2014, ANRE a  supus consultării publice Metodologia de stabilire a prețurilor pentru energia  termică  livrată  în SACET din  centrale  cu unități de  cogenerare  care nu beneficiază de  scheme de  sprijin pentru  promovarea cogenerării de înaltă eficiență.

34 

care produc combinat energie electrică şi termică şi care comercializează cel puţin una dintre  acestea  vor  repartiza  costurile  între  cele  două  forme  de  energie,  potrivit  reglementărilor  aprobate de autoritatea competentă.     Tarifele de transport și distribuție a energiei termice sunt reglementate prin Ordinul ANRSC nr.  66/2007  privind  aprobarea Metodologiei  de  stabilire,  ajustare  sau modificare  a  prețurilor  și  tarifelor  locale pentru  serviciile publice de alimentare  cu energie  termică produsă  centralizat,  exclusiv energia  termică produsă  în cogenerare. Potrivit prevederilor art. 6, alin.  (4),  și art. 9,  alin.  (3),  lit.  (g), cota maximă de profit pentru  stabilirea  tarifelor de  transport  și distribuție a  energiei termice este de 5% din costuri.     Compensația pentru prestarea SIEG de producere,  transport, distribuție  și  furnizare a energie  termice  în sistem centralizat este  reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind  unele măsuri pentru  funcţionarea  sistemelor  centralizate de alimentare  cu  energie  termică a  populaţiei  și Ordinul MAI  nr.  252/2009  pentru  aprobarea  Schemei  de  ajutor  de  stat  acordat  operatorilor  economici  care  prestează  serviciul  de  interes  economic  general  de  producere,  transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație.     Potrivit art. 3, alin. (2) din OG nr. 36/2006, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba  preţuri  locale  ale  energiei  termice  facturate  populaţiei mai mici  decât  preţul  de  producere,  transport,  distribuţie  şi  furnizare  a  energiei  termice  livrate  populaţiei.  Sumele  necesare  acoperirii  diferenţei  dintre  preţul  de  producere,  transport,  distribuţie  şi  furnizare  a  energiei  termice  livrate populaţiei şi preţul  local al energiei termice facturate populaţiei sunt asigurate  din  bugetele  locale.  În  conformitate  cu  prevederile  art.  51,  sumele  acordate  furnizorilor  de  energie  termică  sunt  virate  de  către  autorităţile  administraţiei  publice  locale  furnizorilor  de  energie termică  în termen de 15 zile de  la prezentarea deconturilor  justificative,  în conturi de  tip ESCROW, deschise la bănci de către furnizorii de energie termică. 

Conform prevederilor art. 8 din OG nr. 36/2006, compensația nu trebuie să depăşească suma  necesară  acoperirii  totale  sau  parţiale  a  costurilor  înregistrate  cu  prestarea  obligaţiilor  serviciului de interes economic general, luându‐se în considerare veniturile relevante, precum şi  un profit rezonabil.     Schema  de  ajutor  de  stat  aplicată  în  prezent  (pentru  perioada  2009  –  2015)  este  cea  reglementată de Ordinul MAI nr. 252/2009;  schema de  ajutor de  stat a  fost exceptată de  la  obligația notificării conform prevederilor Deciziei CE 2005/842/CE privind aplicarea prevederilor  art. 86 alin.  (2) din Tratatul de  instituire a Comunității Europene ajutorului de stat sub  forma  compensării  serviciului  public  realizat  de  către  anumite  întreprinderi  cărora  le‐a  fost  încredințată  operarea  de  servicii  de  interes  economic  general.  De  remarcat  este  faptul  că  dispozițiile  tranzitorii ale Deciziei SIEG, care a  intrat  în vigoare  la data de 31  ianuarie 2012  și  care a abrogat Deciziei CE 2005/842/CE, stabilesc că orice schemă de ajutor aplicată înainte de  intrarea  în  vigoare  a  deciziei,  compatibilă  cu  piața  internă  și  exceptată  de  la  obligația  de  notificare în conformitate cu Decizia 2005/842/CE își menține compatibilitatea cu piața internă  și este exceptată de la obligația de notificare pentru o perioadă suplimentară de doi ani.     În art. 14 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 252/2009 se menționează că alocările de ajutor de stat  sub  forma  compensării  nu  vor  depăși  suma  necesară  acoperirii  totale  a  costurilor  aferente  prestării serviciului de interes economic general.  

35 

  Potrivit  art. 24  alin.  (1),  consiliul  local  aprobă  anual prin hotărâre  sumele pentru  acoperirea  integrală a diferenței dintre prețul de producere,  transport, distribuție  și  furnizare a energiei  termice livrate populației și prețurile locale de facturare.     În ce privește controlul supracompensării, art. 25 stabilește obligația furnizorului de ajutor de  stat  să  efectueze  verificări  periodice  privind  cuantumul  compensărilor  acordate.  Art.  27  menționează  că,  în  cazul  în  care  valoarea  supracompensării  nu  depășește  10%  din  valoarea  anuală a compensării calculate conform prevederilor Ordinului MAI nr. 252/2009, aceasta poate  fi  reportată  și  scăzută  din  valoarea  compensării  aferente  anilor  următori  celui  în  care  s‐a  înregistrat supracompensarea13.     Calculul compensației pentru prestarea SIEG de producere, transport, distribuție și furnizare a  energiei termice în sistem centralizat de către operatorul COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE  COLTERM SA este prezentat în Anexa A. 

13 Prevederi asemănătoare se regăsesc în Articolul 6 alineatul (2) din Decizia SIEG. 

36 

 

5 Analiza situatiilor financiare si impactul asupra operarii sustenabile  a infrastructurii nou create  

5.1 Situatiile financiare ale operatorului SC COLTERM SA Timisoara 

Scopul acestei secțiuni este de a evalua performanţa operării SACET de către SC COLTERM SA  Timisoara, utilizând tehnici prin care să măsurăm consecinţele financiare şi cele economice ale  deciziilor manageriale istorice.  

Obiectivul analizei consta in evaluarea următoarelor elemente ale operatorului:   

 Profitabilitatea  ‐  abilitatea  operatorului  să  obțină  profit  și  să  susțină  dezvoltarea  pe  termen scurt și lung;   

 Solvabilitatea ‐ capacitatea de a onora obligațiile către terți;   Lichiditatea  ‐  capacitatea  de  a menține  un  cash‐flow  pozitiv  și  în  același  timp  de  a 

satisface obligațiile imediate;            

 Stabilitatea  ‐  abilitatea  operatorului  de  a  rămâne  pe  piață,  fără  a  suferi  pierderi  semnificative în desfășurarea activității sale.          

Instrumentul utilizat în măsurarea performanţei afacerii este analiza pe bază de indicatori. 

Sursele  informaţionale  utilizate  sunt  situaţiile  financiare  ale  SC  COLTERM  SA  Timisoara  (operatorul  SACET).  Evaluarea  performanţelor  pe  baza  situaţiilor  financiare  este  o  activitate  orientată spre trecut, pentru care este dificil să se facă extrapolări viitoare. Totuşi, orice decizie  luată este  rezultatul unei astfel de analize a performanţei, care poate afecta viitorul,  trecutul  fiind irepetabil. 

Prezentăm mai  jos  situația patrimonială  SC COLTERM  SA Timisoara pentru perioada  studiată  2011 – 2014 (valorile în lei au fost convertite în euro folosind cursul mediu de schimb al anului  pentru care s‐a întocmit fiecare situație financiară): 

Tabel 5.1.1 – Situatia patrimoniala SC COLTERM SA Timisoara – 2011 – 2014 

Specificatie  Anul 2011 (mii 

euro)  Anul 2012 (mii 

euro)  Anul 2013 (mii 

euro)  Anul 2014  (mii euro) 

1. Cifra de afaceri, din care:  49.207  42.648  35.471  34.440 

 Aferenta  vanzarii  de  energie  termica  (inclusiv  subventiile  de pret),  

47.389  40.207  35.016  33.126 

 Aferenta  vanzarii  de  energie  electrica  856  1.919  343  900 

 Alte  venituri  (vanzarea  apa  dedurizata, apa fierbinte, etc)  962  522  112  414 

2. Alte venituri din exploatare  15.364  1.020  934  18.930 

3 Cheltuieli din exploatare  60.912  49.415  47.944  44.714 

37 

Specificatie  Anul 2011 (mii 

euro)  Anul 2012 (mii 

euro)  Anul 2013 (mii 

euro)  Anul 2014  (mii euro) 

I  Rezultatul  din  activitatea  de  exploatare 

3.658  (5.747)  (11.539)  8.657 

4. Venituri financiare  53  162  162  124 

5. Cheltuieli financiare  2.096  1.553  762  346 

II  Rezultatul  din  activitatea  financiara 

(2.043)  (1.391)  (600)  (222) 

III  Rezultatul  din  activitatea  extraordinara 

0  0  0  0 

IV Total venituri (1+2+3)  64.624  43.829  36.566  53.494 

V Total Cheltuieli  63.009  50.968  48.706  45.060 

Profitul/Pierderea exercitiului  1.615  ‐7.139  ‐12.139  8.434 

         

Active imobilizate  53.514  46.370  50.130  47.900 

Active circulante  37.522  19.767  12.209  10.832 

Conturi de regularizare  3  4  9  15 

TOTAL ACTIV  91.039  66.141  62.348  58.747 

Capitaluri proprii  24.071  16.134  4.128  12.506 

Pasive curente  51.591  44.354  43.670   

Provizioane  pentru  riscuri  si  cheltuieli 

2.472  926  650  4.165 

Imprumuturi pe termen lung  5.899  1.361  5.997  5.810 

Conturi de regularizare  7.005  3.366  3.340  2.839 

TOTAL PASIV  91.038  66.141  62.348  58.747 

 

In dinamica, analiza rezultatului exercitiului conduce la urmatoarele concluzii: 

A. Rezultatul din exploatare 

Analiza datelor bilantiere si a contului de profit si pierdere releva ca in perioada 2011 – 2014, SC  COLTERM SA Timisoara a  inregistrat o evolutie oscilanta,  respectiv profitul de 1.615 mii euro  inregistrat  in anul 2011 a evoluat  in pierdere  in anul 2012, pierdere care a escaladat    in anul  2013 la 12.139 mii euro, urmand a fi recuperata partial in anul 2014, cand se inregistreaza profit  contabil de 8.434 mii euro.  

A.1  Anul 2013 

In anul 2013, cresterea pierderii este urmare a scaderii cifrei de afacere cu 17,51% fata de anul  anterior, in timp ce cheltuielile de exploatare nu au scazut in acelasi ritm, respectiv 3,77% fata  de anul precedent. Rezulta astfel o pierdere din exploatare de 11.539 mii euro, cu 101% mai 

38 

mare decat anul anterior, pierdere care a fost majorata cu pierderea din operatiuni financiare  in suma de 12.139 mii euro.  

Conform  Raportului  de  audit  si  Raportului  administratorului  aferente  situatiilor  financiare  anuale pentru anul 2013, explicatia pierderilor din perioada 2011‐ 2013 consta in: 

 Scaderea veniturilor din energie termica ca urmare a cresterii numarului de debransari  de la sistemul centralizat de incalzire, cantitatea de energie livrata scazand de la 765.146 

Gcal/an in anul 2011 la 584.971 Gcal/an in anul 2013; 

 Existenta unui  sold  semnificativ de  subventii neincasate de  la bugetul  local  si de  stat.  Acest  lucru  a  condus  la  pierderi  financiare  substantiale  deoarece  nu  s‐au  obtinut 

plafoanele de credite curente care sa  ii permita operatorului sa ramburseze  fondul de 

risc si de asemenea,  la cheltuieli cu dobanzile aferente  imprumuturilor contractate. De 

asemenea,  ca urmare a neincasarii  subventiilor  s‐au  inregistrat pe  costuri  in perioada 

2006‐2013, penalitati si majorari de intarziere in suma de 14.192.310 euro (echivalentul 

a 62.730.010 lei). 

Tabel 5.1.2 – Situatia pierderilor inregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 ‐ 2013 

Elemente de pierdere  Perioada 2006‐2013 

(euro) 

I Majorari si penalitati  14.192.310 

ANAF  8.219.043 

OMV Petrom Gas  3.105.546 

ECM Motru/CE Oltenia  868.143 

Aquatim  308.034 

CFR Marfa  869.065 

ENEL Energie  205.434 

Megatrans  345.454 

EON  69.239 Alti furnizori  202.352 II.  Dobanzi  la  credite  curente  2008‐ 2013  (generate  de  neincasarea 

subventiilor)  4.524.887 

III Penalitati solicitate de Complexul Energetic Oltenia 1.696.833 

TOTAL GENERAL (I+II+III)  20.414.029 

 

A.2  Anul 2014 

Analiza datelor contului de profit  si pierdere pentru anul 2014  releva un profit de 8.434.690  euro, din care un profit din exploatare de 8.656.629 euro si o pierdere  financiara de 221.939  euro.  

39 

Fata de anul 2013, SC Colterm Sa inregistreaza o scadere a cifrei de afaceri cu 1,57%, ponderea  in  cifra  de  afaceri  detinand‐o  veniturile  din  productia  vanduta  (74,87%).  Scaderea  cifrei  de  afaceri este cauzata de scaderea cantitatii de energie  termica  livrate ca urmare a  inregistrarii  unor temperaturi ridicate in iarna anului 2014, dar si ca urmare a debransarilor consumatorilor  casnici cu 4,1% si a consumatorilor non casnici cu 3,9% comparativ cu anul 2013. 

Veniturile din exploatare inregistreaza o crestere de 48,61%, ca urmare a incasarii debitelor din  subventiile de pret cuvenite neincasate in termen de la bugetul de stat si bugetul local.  

Conform  concluziilor  Raportului  de  audit  si  Raportului  administratorului  aferente  situatiilor  financiare ale anului 2014, rezultatul exercitiului este urmare: 

 A  unui  ritm mai  accelerat  de  scadere  a  cheltuielilor  din  exploatare,  respectiv  6,7%,  comparativ cu ritmul de scadere a cifrei de afacere, de doar 2,91%.  

 In cursul anului 2014, ca urmare a aplicării prevederilor OG 9/2014 si OUG 59/2014 cu  privire  la  rectificarea bugetului de  stat pe anului 2014, SC Colterm SA  a  incasat de  la 

bugetul de stat suma de 18.209.149 euro (echivalentul a 81.576.987  lei), reprezentând 

contravaloare pierderi induse de încasarea cu întârziere a subvențiilor datorate conform 

OG 36/2006. 

Astfel  sub aspectul pierderilor  induse de  încasarea cu  întârziere a  subvențiilor cuvenite de  la  bugetul de stat, înregistrate in anul 2014, situația la finalul anului este urmatoarea: 

 

Tabel 5.1.3 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 ‐ 2014 

Elemente de pierdere  Perioada 2006‐ 2013 

(euro) 

Anul 2014 

(euro) 

TOTAL (euro) 

I Majorari si penalități  14.192.310  3.163.149  17.355.459 

ANAF  8.219.043  1.788.414  10.007.457 

OMV Petrom Gas  3.105.546    3.105.546 

ECM Motru/CE Oltenia  868.143  120.754  988.897 

Aquatim  308.034  1.904  309.938 

CFR Marfa  869.065  946.710  1.815.775 

ENEL Energie  205.434  21.454  226.888 

Megatrans  345.454    345.454 

EON  69.239  241.798  311.037 

Alti furnizori  202.352  42.115  244.467 

II.  Dobanzi  la  credite  curente  2008‐  2013  (generate de neincasarea subventiilor) 

4.524.887    4.524.887 

III  Penalitati  solicitate  de  Complexul  Energetic  Oltenia 

1.696.833  1.079.284  2.776.117 

TOTAL GENERAL (I+II+III)  20.414.029  3.163.149  23.577.178 

Sume  recuperate  de  la  bugetul  de  stat  (OG  59/2014) 

  18.209.149 

40 

Pierdere nerecuperata    5.368.029 

Referitor  la  pierderea  de  12.139.395  de  euro,  inregistrata  la  31.12.2013  si  aprobata  in  Hotararea Cosiliului de Administratie   35/25.04.2014,  in urma careia SC Colterm SA Timisoara  urma sa diminueze capitalul social cu suma de 5.629.864 euro  (echivalentul a 24.884.000  lei),  pana la data de 30.09.2014, conform art. 153^24 din Legea 31/1990, se constata ca in perioada  octombrie – noiembrie 2014, SC Colterm SA a incasat suma de 18.209.149 euro, reprezentand  aproximativ 75% din  pierderea indusa ca urmare a neincasarii la termen a subventiilor de pret  cuvenite, suma platita de la bugetul de stat conform OG 9/2014 si OUG 59/2014. Prin urmare,  AGA prin HCA nr. 198/08.01.2015, a decis nediminuarea capitalului social in vederea acoperirii  pierderii inregistrate la finalul anului 2013.   

Profitul    din  exploatare  a  fost  diminuat  cu  pierderea  din  operatiuni  financiare  in  suma  de  221.939 euro, generata de cheltuielile cu dobanzile. 

Menționăm ca profitul  înregistrat de SC Colterm SA,  la nivelul anului 2014, se datoreaza unei  situații  extraordinare  ca  urmare  a  încasării  debitelor  provenite  din  subvenții  cuvenite  neîncasate  la  termen de  la bugetul de  stat  si  local. Prin ajustarea profitului  cu  veniturile din  încasare debitelor de  la bugetul de stata si  local si cu cheltuielile cu provizioanele de riscuri si  cheltuieli  si din amenzi si penalități comerciale si la stat, rezulta o pierdere de 2.504.760 euro. 

B. Activul si pasivul patrimonial 

La nivelul anului 2013 se constata ca activele imobilizate sunt in crestere cu 8%, ele variind de la  46.370 mii  euro  in  2012  la  50.129 mii  euro  in  2013  reflectand  astfel  efortul  investitional  al  operatorului  in perioada analizata.  In anul 2014, se constata o scadere a activelor  imobilizate  nete cu 4%, ca urmare a deprecierii. 

Nivelul capitalurilor proprii este  în scădere pe perioada 2011‐2013. Pasivele curente au scazut  cu 15% in timp ce imprumuturile pe termen lung înregistrează o crestere exponentiala in 2013  fata de 2012 cu 676%  si doar de 79%  fata de anul 2011. Această situaţie duce  la un  total al  pasivelor relativ instabil în perioada 2011‐2013, cu o scadere de 20% în 2012 faţă de 2011 şi o  scadere de 19%  în 2013 faţă de 2012. Pentru anul 2014, se constata o creștere a capitalurilor  proprii cu 207,17%, ca urmare a cresterii rezervelor din reevaluare si a profitului inregistrat. 

C. Evolutia indicatorilor bilantieri 

Evolutia indicatorilor financiari ai SC COLTERM SA Timisoara, pentru perioada 2011 – 2014, sunt  prezentati in tabelul urmator: 

Tabel 5.1.2 – Indicatori financiari SC COLTERM SA Timisoara – 2011 ‐ 2014 

Indicatori  2011 2012 2013 2014 Indicatori de profitabilitate    Marja bruta din  vanzari 

3,3%  0,0%  0,0%  24,5% 

Marja operationala  7,4%  0%  0%  25,1%

Indicatori de solvabilitate   

Gradul de indatorare  2,39  2,83  13,13  3,14%

Solvabilitate  patrimoniala 

26,4%  24,4%  6,6%  21,3% 

Indicatori de lichiditate   

Indicatorul lichiditatii  curente 

0,7  0,4  0,3  0,3 

41 

Indicatorul lichiditatii  imediate 

0,7  0,4  0,2  0,2 

Indicatori de gestiune   

Viteza  de rotatie a  debitelor clienti 

51  56  76  66 

Viteza  de rotatie a  creditelor furnizori 

185  183  161  175 

 

Analiza profitabilitatii 

Ponderea cifrei de afaceri în totalul veniturilor a variat de la 76% la 97% in 2013 si apoi la 64% la  nivelul anului 2014, ceea ce confirmă o realizare  în condiţii normale a obiectului de activitate.  De  asemenea,  cifra  de  afaceri  nu  asigură  acoperirea  integrală  a  cheltuielilor  de  exploatare,  pentru perioada 2011 ‐ 2014 o contributie avand‐o si alte venituri din exploatare. 

În ceea ce priveşte rezultatul exerciţiului  (în  forma brută şi netă), se remarcă scaderea valorii  acestui  indicator  in 2013  fata de 2011, evolutie  generata  asa  cum  s‐a  subliniat, de  scaderea  cantitatii de energie termica livrata dar si de scaderea altor venituri din exploatare, urmand ca  in 2014, dupa  incasarea debitelor din  subventii de pret cuvenite neincasate de  la bugetul de  stat si local, sa se inregistreze profit in suma de 8.434.690 euro. 

Aceste fenomene se transpun si asupra indicatorilor de rentabilitate, marja bruta din vanzari si  marja operationala inregistrand o evolutie oscilanta pe orizontul de prognoza. 

Analiza solvabilitatii 

Solvabilitatea  patrimoniala  indicand  gradul  de  autonomie  fata  de  creditori  inregistreaza  o  evolutie negativa pe perioada 2011 – 2013, respectiv de la 26% la 6,6%, insa cu valori pozitive,  demonstrand că  întreprinderea este capabilă să  îşi achite datoriile pe seama activului total.  In  anul 2014, ca urmare a cresterii capitalurilor proprii, nivelul solvabilitatii atinge un nivel optim  de 21,3%.  

Capacitatea de rambursare a datoriilor s‐a menţinut  la un nivel nesatisfăcător,  în condiţiile  în  care  capacitatea  de  autofinanţare  generată  de  activitatea  întreprinderii  nu  este  suficienta  pentru a asigura rambursarea datoriilor  într‐un termen rezonabil. Pentru anul 2013, gradul de  îndatorare al  societății a  fost escaladat din pricina datoriilor comerciale pe  termen  lung care  exced capitalurile proprii.  In anul 2014, valoarea  indicatorului scade de  la 13,14%  la 3,14%, ca  urmare a scaderii datoriilor curente cu 30%. 

Analiza lichiditatii 

Din analiza  indicatorilor de  lichiditate reiese că  la nivelul perioadei de prognoza, SC COLTERM  SA  a  înregistrat  dificultăţi  în  plata  obligaţiilor  curente,  ea  nedispunând  de  active  circulante  suficiente pentru acoperirea pasivelor curente. Astfel indicatorul de lichiditate curenta a scazut  fata  de  anul  2011,  inregistrand  in  prezent  valori  subunitare  ceea  ce  indica  lipsa  posibilitatii  societatii de acoperire imediata, cu activele cele mai lichide, a obligatiilor pe termen scurt. 

Valori aflate la  limita minima sunt  inregistrate de  indicatorul de Rata lichiditatii imediate, care  pe perioada de prognoza a scazut de la 0,7 la 0,2.  

Trebuie mentionat  ca  pe  perioada  de  prognoza,  2011  –  2014,  SC  COLTERM  SA  Timisoara  a  înregistrat  o  rata  apropiata  de  100%  de  încasare  a  facturilor  la  energie  termica.  Gradul  de  incasare a  facturilor  la energia termica, pentru consumatorii casnici, s‐a menținut  in perioada  2009‐2014 in jurul ratei de 99%.  

42 

Analiza gestiunii financiare 

La nivelul  întregii perioade analizate se constată ca durata medie  în zile a creditului comercial  acordat clienţilor a crescut  la 76 de zile. Valoarea  indicatorului, ajustat cu  incasarea debitelor  din  subventii,  atinge  in  anul  2014  valoarea  de  66  de  zile.  Acest  indicator  trebuie  privit  in  corelare  cu  viteza de  rotatie a datoriilor,  care a  inregistrat o  scadere  la 175 de  zile,  ceea  ce  presupune ca SC COLTERM SA Timisoara  incaseaza creantele  intr‐o perioada mai scurta decat  plata furnizorilor sai. 

Analiza  situatiilor  financiare  ale  SC  COLTERM  SA  Timisoara  releva  un  trend  negativ  al  performantei  operarii  sistemului  de  termoficare,  situatie  cauzata  in  principal  de  volumul  imprumuturilor financiare contractate pe termen lung necesare onorarii datoriilor comerciale.  

Conform informatiilor furnizate de SC COLTERM SA, situatia datoriilor curente si pe termen lung  se prezinta astfel, la 31.12.2014: 

Tabel 5.1.3 – Situatia datoriilor curente la 31.12 2014  Tip datorii pe termen scurt  Valoare (euro) 

Furnizori  25.643.654 

Banci comerciale 5.235.826 

Bugetul de stat  1.278.333 

Salariati  578.175 

Bugetul local 99.168 

Alti creditori  592.037 

TOTAL  33.427.193 

  Tabel 5.1.4 – Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 

Tip datorii pe termen lung  Valoare datorie (euro)  Rate  Maturitate 

Esalonare CFR  2.334.577 334.822 euro/luna  August 2016 

Banci  comerciale  (Credit  Bancpost) 

3.497.458 1.812.500 euro/an Noiembrie 2017

TOTAL  5.832.035  

Tabel 5.1.5 – Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 

Tip datorii pe termen  lung 

Valoare datorie  (euro) 

 30 de  zile 

 90 de  zile 

 1 an 

Furnizori  7.664.576 4.792.754 800.125  2.071.698

Bugetul  asigurarilor  sociale 

250.775 250.775  

Bugetul de stat  92.983 92.983  

Bugetul local  250.108 250.108  

TOTAL  8.258.442 5.386.620 800.125  2.071.698

SC  COLTERM  SA mai  are  de  recuperat  de  la  bugetul  de  stat  si  bugetul  local,  in  baza  OUG  36/2006,  suma  de  5.368.029  euro,  cu  care  isi  poate  achita  65%  din  datoriile  restante,  inregistrate la 31.12.2014. 

De asemenea, s‐au luat o serie de masuri in vederea diminuarii riscului de insolventa: 

 In  anul  2014  s‐a  prelungit  durata  liniilor  de  credite  contractate  cu  BCR  si  Banca  Transilvania in suma de 3.772.321 euro; 

43 

 S‐a negociat cu Complexul Energeti Oltenia o rescadentare a datoriei de 5.982.143 euro  pe o perioada de 4 ani; 

 S‐a negociat cu SNT CFR Marfa rescadentarea datoriei prin plata lunara  a 334.821 euro  din datoria de 7.812.000 de euro (debite si penalitati); 

 S‐a negociat cu OMV Petrom  termenul de plata a datoriei de 1.428.571 euro  iar OMV  Petrom nu mai reactualizeaza calculul penalitatilor pentru perioada 31.03 – 15.09.2014; 

 In scopul evitarii de noi majorari si penalitati s‐a solicitat acordarea de noi plafoane de  credite la 9 banci comerciale.

5.2 Situatiile financiare ale Municipalitatii Timisoara 

Scopul  acestei  secțiuni  este  de  a  evalua  starea  financiară  a Municipalitatii  Timisoara,  astfel  încât  să  se  evidențieze  modul  în  care  resursele  publice  ale  municipiului  Timisoara  sunt  gestionate de către oficialii locali.    Obiectivul analizei consta  in evaluarea capacitatii de  investire și de contractare a datoriei – cu  ajutorul indicatorilor care definesc măsura în care Municipalitatea Timisoara acordă importanță  cheltuielilor de capital și capacitatea administratiei de a atrage finanțare pe termen lung pentru  finanțarea investițiilor.  Evolutia gradului de îndatorare al bugetului local al Municipalitatii Timisoara în perioada 2014‐ 2018 a avut la baza urmatoarele ipoteze: 

 Prevederile HG nr. 665 din 29.06.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 9/2007  privind  constituirea,  componenţa  şi  funcţionarea  Comisiei  de  autorizare  a 

împrumuturilor locale; 

 Datele despre imprumuturile existente contractate de Municipalitatea Timisoara.     

Situatia  financiara  a municipalitatii Timisoara, pentru perioada de prognoza 2011  – 2013,  se  prezinta astfel:                             

44 

 

  Tabel 5.2.1 – Indicatori anul 2013 

 

VENITURI    2013 

Indicatori sinteza  Formula de calcul  Sume (lei)  Procent 

Gradul de realizare a veniturilor  77,09% 

Gradul de realizare a veniturilor proprii  84,67% 

Gradul de finantare a veniturilor proprii  54,95% 

Gradul de autofinantare  22,03% 

Venituri proprii incasate per capita  1.446,71 

Gradul de realizare a impozitelor pe proprietate   

116,98% 

Gradul de dependenta al bugetului local fata de bugetul de stat  67,88% 

Gradul de autonomie decizionala  54,97% 

CHELTUIELI       

Rigiditatea cheltuielilor   

25,59% 

Ponderea serviciului datoriei publice   

5,52% 

   

aleg,
JEL (IEI
TEI (TEI
DPTR
ie ii DEBITAT
Vaxitari proprii înconate proprii
cz E,
SL ATEI II
TI OT
Si ITU
BET

45 

    Tabel 5.2.2 – Proiectia gradului de indatorare a Municipalitatii Timisoara – 2014 – 2018   

                 

  2011  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018 

Venituri  proprii 

406.676,62  406.679,23  434.868,95  399.850,72  399.850,72  399.850,72  399.850,72  399.850,72 

Limita  de  indatorare  de  30% 

122.003  122.004  130.460,69  119.955  119.955  119.955  119.955  119.955 

Serviciul  anual  al  datoriei  publice locale 

41.182  53.835  56.631,34  69.381,79  62.263,08  54.928,89  36.853,33  22.129,64 

Rambursari  29.856  39.878  42.604,36  52.474,15  53.184,38  48.408,28  33.016,33  19.153,57 

Dobanzi  11.110  13.324  13.108,16  16.228,29  8.465,07  5.976,92  3.628,38  2.862,20 

Comisioane  216  634  918,82  679,34  613,63  543,69  208,62  113,87 

Gradul  de  indatorare (%) 

10,13%  13,24%  13,02%  16,29%  14,38%  12,59%  8,07%  4,52% 

 

Din  datele  prezentate mai  sus  se  poate  observa  faptul  ca Municipalitatea  Timisoara  are  capacitatea  financiara  de  a  asigura  cofinantarea  investitiei aferente reabilitarii sistemului de termoficare din municipiul Timisoara. 

46 

6 Riscuri  

Riscurile identificate cu privire la implementarea proiectului propus în prezenta aplicație de  finanțare sunt prezentate în tabelul următor: 

 

Descrierea riscului   Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor  identificate 

Responsabil  de  implementarea  strategiei  

Supra‐alocarea  membrilor UMP/UIP  

 Analizarea timpului efectiv alocat de fiecare  dintre membrii UMP/UIP pentru realizarea  sarcinilor ce le revin   Monitorizarea permanentă a gradului de  încărcare al fiecărui membru al UMP/UIP   Întrucât unii dintre membrii UMP/UIP au, pe  lângă atribuțiile specifice implementării prezentului  proiect, atribuții în cadrul activității generale a  Beneficiarului/Operatorului, se recomandă o  coordonare între managerul de proiect din cadrul  UMP/UIP și superiorii ierarhici ai respectivilor  membri ai UMP/UIP, pentru a asigura obținerea  unei imagini reale și cuprinzătoare a sarcinilor ce le  revin. Îndeplinirea responsabilităților aferente  implementării proiectului trebuie să devină  prioritare, ceea ce presupune, după caz,  adaptarea/reducerea volumului de muncă afectat  activității generale.  

 Persoane cu  funcții de  decizie în cadrul  Beneficiarului/  Operatorului   Managerul de  proiect din  cadrul UMP/UIP 

Lipsa potențială a  unei expertize  specializate în  anumite domenii la  nivelul UMP/UIP în  anumite momente  ale implementării  proiectului 

 Stimularea colaborării strânse între UMP și UIP,  pentru punerea în valoare și utilizarea optimă a  competențelor deținute de membrii celor două  structuri de implementare a proiectului   Identificarea persoanelor cu competențe și  cunoștințe specifice relevante, la nivelul  Beneficiarului sau Operatorului, și cooptarea  acestora în UMP/UIP   Evaluarea nevoilor de instruire a membrilor  UMP/UIP și identificarea celor mai potrivite  mijloace de realizare a instruirii

 Beneficiarul   Operatorul   UMP/UIP 

Nealocarea optimă a  responsabilităților  între UMP și UIP 

 Implicarea atât a UMP, cât și a UIP, în procesul de  elaborare a fișelor de post, respectiv în definirea  procedurilor de lucru 

 Beneficiarul   Operatorul   UMP/UIP   Prestatorul  serviciilor de  management de  proiect   

Nerespectarea   Monitorizarea activităților proiectului în   Beneficiarul 

47 

Descrierea riscului   Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor  identificate 

Responsabil  de  implementarea  strategiei  

graficului de  activități al  proiectului 

conformitate cu dispozițiile Procedurii PS 10 –  Monitorizare, raportare, verificare și control  (Anexa O) 

 Operatorul   UMP/UIP   Prestatorul  serviciilor de  management de  proiect 

Întârzieri in  adoptarea unor  decizii cu impact  asupra implementării  proiectului 

 Evaluarea și monitorizarea, în permanență,  activitățile și rezultatele proiectului   Participarea Prestatorului de servicii de  management, împreună cu UMP/UIP, la  identificarea, evaluarea și propunerea de soluții  pentru aspectele stringente apărute în  implementarea proiectului   Prioritizarea aspectelor de soluționat în funcție  de nivelul de importanță și de impact   Realizarea unor întâlniri regulate, cu o frecvență  ce urmează să fie stabilită în funcție de necesități,  între managerul UMP/UIP și persoanele cu funcții  de decizie din cadrul Beneficiarului/Operatorului 

 Beneficiarul  Operatorul   UMP/UIP   Prestatorul  serviciilor de  management de  proiect 

Dificultăți de  colaborare între  diferitele părți  implicate în proiect 

 Identificarea celor mai eficiente căi de depăşire a  obstacolelor administrative, financiare sau legale,  apărute în etapa de implementare   Consultarea săptămânală între părțile implicate  asupra tuturor aspectelor şi evenimentelor apărute  în implementarea proiectului 

 Beneficiarul   Operatorul   UMP/UIP   Prestatorul  serviciilor de  management de  proiect   Constructorul 

Indisponibilitatea  temporară a  membrilor UMP/UIP  (indisponibilitate  cauzată de: concedii  de odihnă, concedii  medicale, situații  personale  neprevăzute etc.) 

 Realizarea, în faza de începere a implementării  proiectului, a unei planificări clare pentru fiecare  etapă   Menținerea unei evidențe clare a persoanelor  desemnate să preia responsabilitățile unui membru  UMP/UIP indisponibil, în conformitate cu  prevederile din fișele de post 

 Beneficiarul   Operatorul   UMP/UIP 

Nerespectarea  graficului de timp  asumat prin  contractele încheiate  în cadrul proiectului 

 Includerea, în modelul de contract, a unor  sancțiuni clare, cu efect disuasiv, aplicabile în cazul  nerespectării graficului de timp, care să constea  inclusiv în perceperea de daune‐interese, pentru  corecțiile/penalitățile aplicate în baza contractului  de finanțare   Monitorizarea contractelor de servicii/lucrări, în 

 Beneficiarul   Operatorul   UMP/UIP   Prestatorul  serviciilor de  management de  proiect 

48 

Descrierea riscului   Descrierea strategiei de minimizare a riscurilor  identificate 

Responsabil  de  implementarea  strategiei  

conformitate cu dispozițiile Procedurii PS 10 –  Monitorizare, raportare, verificare și control   Identificarea activităților de pe drumul critic și  monitorizarea săptămânală a acestora   Realizarea de ședințe de progres în care vor fi  evidențiate pe de o parte riscurile de nefinalizarea  a contractelor, pe de altă parte, soluțiile pentru  remedierea problemelor apărute

 Contractorii 

  Se  recomandă  ca Beneficiarul  să  aplice  în  implementarea prezentului proiect bunele practici  rezultate  ca  urmare  a  utilizării  în  proiectul  Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare din municipiul Timişoara  în vederea conformării  la normele de protecția mediului  privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană a  Procedurii PS 12 – Managementul riscului (Anexa P). 

49 

 

7 Concluzii și recomandări 

7.1 Concluzii privind cadrul instituțional de implementare a proiectelor  

Astfel cum  rezultă din aspectele menționate  în secțiunile anterioare  și din analiza realizată  în  cadrul Anexei A, operarea prezentului proiect este parte a unui serviciu  încredințat ca SIEG  în  conformitate  cu  Decizia  SIEG.  În  aceste  condiții,  ajutorul  de  stat  sub  forma  compensației  pentru  prestarea  SIEG  este  compatibil  cu  piața  comună  și  exceptat  de  la  obligația  de  notificare  prevăzută  la Articolul  108  alineatul  (3)  din  TFEU.  Beneficiarului  îi  revine,  potrivit  prevederilor actului adițional nr. ..../...... la contractul de concesiune, sarcina de a monitoriza și  realiza periodic analize de verificare a conformității compensației cu cerințele Deciziei SIEG.    Atât Beneficiarul, cât și Operatorul au capacitatea de a  implementa cu succes proiectul, dat  fiind  că  structurile  care  urmează  a  fi  implicate  în  managementul  proiectului  dispun  de  competențele și expertiza necesară. Procedura Specifică PS‐8 – Organizare și Funcționare UMP  și  celelalte  Proceduri  Specifice  elaborate  în  cadrul  proiectului  „Retehnologizarea  sistemului  centralizat  de  termoficare  din  municipiul  Timişoara  în  vederea  conformării  la  normele  de  protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea  cu  căldură  urbană”  conțin  o  analiză  detaliată  a  proceselor  incluse  în  implementarea  unui  proiect de  investiții  în  infrastructura de mediu. Bunele practici  rezultate din aplicarea acestor  proceduri  până  în  prezent  sunt  de  natură  să  contribuie  la  realizarea  obiectivelor  proiectului  Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Timişoara pentru perioada  2009 – 2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice – Etapa  II în termenele asumate.

7.2 Recomandări de îmbunătățire a aranjamentelor instituționale  

În  tabelele  următoare  sunt  prezentate  acțiunile  propuse  în  vederea  îmbunătățirii  aranjamentelor instituționale pentru implementarea prezentului proiect:    Planul de acțiuni, pe termen scurt, ce cad în sarcina Beneficiarului   

Descrierea acțiunii  Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare

HCL privind  aprobarea Master  Planului şi a listei de  investiţii 

Consiliul  Local al Mun.  Timișoara 

‐  ‐  Realizată.  Hotărârea nr. 201/2009  a Consiliului Local al  Mun. Timișoara. 

Aviz CTE din cadrul  AL privind aprobarea  Studiului de  Fezabilitate si a 

CTE din  cadrul  Beneficiarului

‐  ‐  Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

50 

Descrierea acțiunii  Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare

indicatorilor tehnico‐ economici ai  proiectului 

HCL privind  aprobarea Studiului  de fezabilitate şi a  indicatorilor tehnico‐ economici ai  proiectului 

Consiliul  Local al Mun.  Timișoara 

‐  ‐  Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

HCL privind  aprobarea Planului  anual de evoluţie a  tarifelor (conform  Analizei Cost‐ Beneficiu)  

Consiliul  Local al Mun.  Timișoara 

‐  ‐  Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

HCL privind  aprobarea  cofinanţării  proiectului (cheltuieli  eligibile şi neeligibile) 

Consiliul  Local al Mun.  Timișoara 

‐  ‐  Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

HCL privind  proprietatea asupra  terenurilor şi  punerea acestora la  dispoziţia proiectului 

Consiliul  Local al Mun.  Timișoara 

‐  ‐  Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

Adeverinţă prin care  se menţionează  faptul că nu au fost  depuse cereri de  retrocedare, în  conformitate cu  legislaţia în vigoare şi  că nu există litigii cu  privire la stabilirea şi  delimitarea  proprietăţii 

Primăria  Mun.  Timișoara 

‐ ‐ Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

Înființarea UMP, prin  includerea în  organigrama  Beneficiarului 

Consiliul  Local al Mun.  Timișoara 

UMP  ‐  Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare.   În organigrama  Beneficiarului, aprobată  prin Hotărârea nr.  77/2014 a Consiliului  Local al Municipiului  Timișoara, nu există o 

51 

Descrierea acțiunii  Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare

structură aferentă UMP,  astfel că este necesară o  modificare a  organigramei. 

Alocarea  personalului UMP 

Primarul  Mun.  Timișoara 

UMP  ‐  Realizată.  Dispoziția nr.  797/22.07.2014 a  Primarului Municipiului  Timișoara. 

Definirea atribuțiilor  membrilor UMP, prin  întocmirea fișelor de  post 

Beneficiarul/  Prestatorul  serviciilor de  management  de proiect 

UMP  ‐  Termen: în primele 3  luni de implementare a  prezentului proiect.  Se recomandă  elaborarea fișelor de  post, prin capitalizarea  experienței dobândite  cu ocazia implementării  proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din  Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția  mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană. 

Actualizarea  Procedurii PS 8 –  Organizare și  funcționare UMP și a  celorlalte proceduri  de lucru ale UMP 

Beneficiarul/  Prestatorul  serviciilor de  management  de proiect 

UMP  Bugetul  proiectului 

Termen:  în  primele  3  luni  de  implementare  a  prezentului proiect.  Se recomandă  actualizarea Procedurii  PS 8 – Organizare și  funcționare UMP și a  celorlalte proceduri de  lucru ale UMP, prin  capitalizarea  experienței dobândite  cu ocazia implementării  proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din 

52 

Descrierea acțiunii  Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare

Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția  mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană. 

Evaluarea nevoilor  de instruire a  membrilor UMP, din  perspectiva  implementării  prezentului proiect 

Serviciul  Resurse  Umane 

UMP  ‐  Termen: în primele 3  luni de implementare a  prezentului proiect.  Se recomandă luarea în  considerare a instruirilor  deja efectuate în cadrul  proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din  Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția  mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană și a Contractului  de servicii nr.  6173/RP/30.12.2013,  încheiat între MMSC și  RELIANS CORP SRL,  precum și identificarea  acelor instruiri care sunt  complementare  acestora (pentru a evita  dublarea instruirilor).  În același timp însă, în  acele arii de competență  în care se evidențiază o  nevoie continuă de  instruire, se recomandă,  după caz, reluarea sau  aprofundarea  instruirilor. 

Instruirea membrilor  UMP, din perspectiva 

Serviciul  Resurse 

UMP  Bugetul  proiectului/ 

Termen: în primele 5  luni de implementare a 

53 

Descrierea acțiunii  Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare

implementării  prezentului proiect 

Umane  Bugetul  Beneficiarului 

prezentului proiect.  Se recomandă  evaluarea eficacității și  eficienței instruirilor  desfășurate în cadrul  proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din  Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția  mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană, pentru  identificarea celor mai  potrivite mijloace de  realizare a instruirii.

  Planul de acțiuni, pe termen scurt, ce cad în sarcina Operatorului   

Descrierea acțiunii   Responsabil  Grup țintă  Surse de  finanțare 

Implementare 

Aviz CTE din cadrul  operatorului de  termoficare privind  aprobarea Studiului  de Fezabilitate si a  indicatorilor  tehnico‐economici  ai proiectului 

CTE din  cadrul  Operatorului 

‐ Termen: până la  depunerea cererii de  finanțare. 

Înființarea UIP, prin  includerea în  organigrama  Operatorului 

Consiliul de  Administrație  al  Operatorului 

UIP ‐ Realizată.  Conform Hotărârii nr.  68/2014 a Consiliului de  Administrație al  Operatorului, în  organigrama  Operatorului există o  structură aferentă UIP. 

Alocarea  personalului UIP 

Directorul  General al  Operatorului 

UIP ‐ Realizată.  Decizia nr.  20/04.02.2015 a  Directorului General al 

54 

Descrierea acțiunii   Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare 

Operatorului. Până la  depunerea cererii de  finanțare, se impune  rectificarea deciziei în  sensul menționării  denumirii corecte a  proiectului. 

Definirea atribuțiilor  membrilor UIP, prin  întocmirea fișelor de  post 

Operatorul/  Prestatorul  serviciilor de  management  de proiect 

UIP ‐ Termen: în primele 3  luni de implementare a  prezentului proiect.  Se recomandă  întocmirea fișelor de  post prin capitalizarea  experienței dobândite  cu ocazia implementării  proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din  Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția  mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană. 

Stabilirea  procedurilor ce  guvernează  activitatea UIP 

Operatorul/   Prestatorul  serviciilor de  management  de proiect 

UIP  Buget proiect  Termen: în primele 3  luni de implementare a  prezentului proiect.  Se recomandă corelarea  cu procedurile UMP, ce  urmează să fie  actualizate pentru  prezentul proiect.  Se recomandă stabilirea  clară a modului în care  UIP relaţionează cu  celelalte departamente  din cadrul Operatorului,  pe diverse tipuri de  activităţi/sarcini. 

Evaluarea nevoilor  de instruire a  membrilor UIP, din 

Serviciul  Resurse  Umane 

UIP  ‐  Termen:  în  primele  3  luni  de  implementare  a  prezentului proiect. 

55 

Descrierea acțiunii   Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare 

perspectiva  implementării  prezentului proiect 

Se recomandă luarea în  considerare a instruirilor  deja efectuate în cadrul  proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din  Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția  mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană și a Contractului  de servicii nr.  6173/RP/30.12.2013,  încheiat între MMSC și  RELIANS CORP SRL,  precum și identificarea  acelor instruiri care sunt  complementare  acestora (pentru a evita  dublarea instruirilor).  În același timp însă, în  acele arii de competență  în care se evidențiază o  nevoie continuă de  instruire, se recomandă,  după caz, reluarea sau  aprofundarea  instruirilor. 

Instruirea  membrilor UIP, din  perspectiva  implementării  prezentului proiect 

Serviciul  Resurse  Umane  

UIP Bugetul  proiectului/  Sursele proprii  ale  Operatorului 

Termen: în primele 5  luni de implementare a  prezentului proiect.  Se recomandă evaluarea  eficacității și eficienței  instruirilor desfășurate  în cadrul proiectului  Retehnologizarea  sistemului centralizat de  termoficare din  Municipiul Timișoara în  vederea conformării la  normele de protecția 

56 

Descrierea acțiunii   Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare 

mediului privind emisiile  poluante în aer și pentru  creșterea eficienței în  alimentarea cu căldură  urbană, pentru  identificarea celor mai  potrivite mijloace de  realizare a instruirii. 

Evaluarea nevoilor  de instruire a  angajaților  Operatorului,  pentru a asigura  exploatarea optimă  a infrastructurii de  termoficare  reabilitate 

Serviciul  Resurse  Umane 

Angajații  Operatorul ui 

‐  Termen: 2015. 

Instruirea  angajaților  Operatorului,  pentru a asigura  exploatarea optimă  a infrastructurii de  termoficare  reabilitate 

Persoanele  cu funcții de  decizie din  cadrul  Operatorului /  Serviciul  Resurse  Umane 

Angajații  Operatorul ui 

Surse  proprii  ale  Operatorului 

Termen: 2015. 

    Planul de acțiuni, pe termen mediu și lung, ce cad în sarcina, după caz, a Beneficiarului sau a  Operatorului   

Descrierea acțiunii  Responsabil  Grup țintă  Surse de  finanțare 

Implementare 

Elaborarea unei  strategii de personal  care să asigure că  Operatorul își va  menține un nivel  corespunzător al  angajaților cu  experiență 

Persoanele  cu funcții de  decizie din  cadrul  Operatorului /  Serviciul  Resurse  Umane 

Angajații  Operatorul ui 

Surse proprii  ale  Operatorului 

Termen: 2 ani de la  finalizarea prezentului  proiect.  Ponderea majoritară a  angajaților cu o vechime  mai mare de 20 de ani  reclamă conturarea unor  măsuri care să asigure o  tranziție lină, în  momentul în care acești  angajați se vor pensiona. Pentru aceasta este 

57 

Descrierea acțiunii Responsabil Grup țintă Surse de  finanțare 

Implementare

necesară asigurarea unui  flux constant de noi  angajați, care să obțină  experiență în cadrul  Operatorului și care să  poată înlocui angajații ce  se pensionează, fără a  periclita activitatea  Operatorului sau  calitatea serviciilor  furnizate de acesta.

Finalizarea  procesului de  reabilitare a  sistemului de  alimentare cu  energie termică  produsă centralizat 

Beneficiarul/  Operatorul 

Clienți  Fonduri  nerambursabil e/  Bugetul  Beneficiarului/ Sursele proprii  ale  Operatorului   

Termen: conform  documentelor strategice  elaborate și a  prevederilor contractului  de concesiune. 

Realizarea unei  campanii de  conștientizare a  beneficiilor oferite  de sistemul de  alimentare cu  energie termică  produsă centralizat 

Beneficiarul/  Operatorul 

Clienți  Beneficiarului/  Sursele proprii  ale  Operatorului 

Termen: continuu.                   

Realizarea unei  analize de verificare  a conformității  compensației cu  cerințele Deciziei  SIEG 

Beneficiarul  ‐  Surse ale  Beneficiarului 

Anual/potrivit  prevederilor legale în  vigoare și prevederilor  contractului 

  În Anexa Q  este  inclusă  lista  de  verificare  a documentelor  de  eligibilitate  pentru Municipiul  Timișoara. 

 

 

 

58 

8 Listă anexe 

Anexa A – Evaluare aspecte ajutor de stat  Anexa B – Aviz Consiliul Concurenței  Anexa C – Adeverința nr. ……../……… a Primarului Municipiului  Timișoara privind terenurile aferente investițiilor ce fac obiectul  prezentului proiect  Anexa D – Dispoziția nr. 797/22.07.2014 a Primarului Municipiului  Timișoara privind stabilirea componenței UMP  Anexa E – Hotărârea nr. 77/2014 a Consiliului Local al Municipiului  Timișoara privind modificarea și aprobarea organigramei și statului de  funcții pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului  Timișoara  Anexa F – CV‐urile membrilor UMP  Anexa G – Actul constitutiv al SC Compania Locală de Termoficare  COLTERM SA, actualizat la data de 30.09.2014  Anexa H – Regulamentul de organizare și funcționare al SC Compania  Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara, din aprilie 2012  Anexa I – Licențe și autorizații SC Compania Locală de Termoficare  COLTERM SA Timișoara  Anexa J – Contractul colectiv de muncă 2013‐2014, încheiat la nivelul  SC Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara,  înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș sub nr.  32/01.02.2013  Anexa K – Regulamentul Intern al SC Compania Locală de Termoficare  COLTERM SA  Anexa L – Hotărârea nr. 68/2014 a Consiliului de Administrație privind  aprobarea organigramei SC Compania Locală de Termoficare  COLTERM SA Timișoara  Anexa M – Decizia nr. 20/04.02.2015 a Directorului General al SC  Compania Locală de Termoficare COLTERM SA Timișoara privind  stabilirea componenței UIP  Anexa N – CV‐urile membrilor UIP  Anexa O – Procedurii PS 10 – Monitorizare, raportare, verificare și  control 

59 

Anexa P – Procedura PS 12 – Managementul riscului  Anexa Q – Lista de verificare a documentelor de eligibilitate pentru  Municipiul Timișoara 

Atasament: Analiza_Cost_Beneficiu.pdf

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

1 | P a g e

Solicitant:

PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA

Proiect: Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul 

Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind  emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu 

căldură urbană ‐ Etapa a II‐a

ANALIZA COST BENEFICIU

Versiunea: 211. Revizia 124 Data: 22.0415.0606.10.2015 Elaborată de: Ec. Armasu Alina

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

2 | P a g e

CUPRINS:

I.  CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC, IDENTIFICAREA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI ....... 28827 

1.1.  LOCATIE SI CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC ....................................................................... 28827 

1.2.  DATE DESPRE POS MEDIU .................................................................................................... 321231 

1.3.  OBIECTIVELE PROIECTULUI ................................................................................................. 321231 

1.4.  MASURILE PROPUSE SI REZULTATELE ESTIMATE ........................................................... 331332 

1.5.  BENEFICIARII PROIECTULUI ................................................................................................. 331332 

II.  DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE .................................................................................... 351534 

2.1.  MASTER PLAN 2009 .............................................................................................................. 351534 

2.2.  PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG (VARIANTA 2014) ............................................ 371736 

2.3.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT ............................ 381837 

2.2.1 ECHIPAMENTELE DE PRODUCTIE ....................................................................................... 381837 

2.2.2 RETEAUA DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ........................................................................ 402039 

2.2.3 CONSUMATORI DE ENERGIE TERMICA ............................................................................... 412140 

2.4.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT ............................ 442443 

2.3.1 ENERGIA TERMICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) .................................................. 442443 

2.3.2 ENERGIA ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) .................................................. 452544 

2.3.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE ......................................................... 462645 

III.  ANALIZA DE PRIORITIZARE A MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ..................... 502949 

IV.  COSTUL DE INVESTITIE AL MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ......................... 573656 

V.  ANALIZA COST-BENEFICIU ................................................................................................... 583757 

5.1  METODOLOGIE GENERALA SI IPOTEZE DE LUCRU .......................................................... 583757 

5.1.1 METODOLOGIE GENERALA DE ACB .................................................................................... 583757 

5.1.2 DEFINIREA SCENARIILOR ”FARA PROIECT” SI ”CU PROIECT” (INCLUSIV PREVIZIUNILE DE ENERGIE TERMICA PRODUSA SI LIVRATA, CONSUM DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE) 593858 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

3 | P a g e

5.1.2.1  SCENARIUL FARA PROIECT ...................................................................................... 593858 

5.1.2.1.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL FARA PROIECT .. 593858 

5.1.2.1.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL FARA PROIECT 644363 

5.1.2.1.3  ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL FARA PROIECT .................................................................................................................................. 664565 

5.1.2.1.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL FARA PROIECT 664565 

5.1.2.2  SCENARIUL CU PROIECT ........................................................................................... 684667 

5.1.2.2.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL CU PROIECT ...... 684767 

5.1.2.2.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL CU PROIECT 704868 

5.1.2.2.3  ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL CU PROIECT ...................................................................................................................................... 704969 

5.1.2.2.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL CU PROIECT 714970 

5.1.3 IPOTEZE DE BAZA (PRETURI UNITARE, SALARII, COSTUL FINANCIAR SI ECONOMIC AL EMISIILOR) ......................................................................................................................................... 735171 

5.2  TARIFE SI ANALIZA DE SUPORTABILITATE ....................................................................... 785677 

5.3  EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERARE ..................... 866384 

5.3.1 ANALIZA ISTORICA A VENITURILOR SI A COSTURILOR DE OPERARE .......................... 866384 

5.3.2 PREVIZIUNI ALE VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERARE ...................................... 926990 

5.3.2.1  Scenariul fara proiect .................................................................................................................................................. 926990 

5.3.2.2  Scenariul cu proiect ...................................................................................................................................................... 967394 

5.4  SUBVENTII ............................................................................................................................... 977495 

5.5  ANALIZA FINANCIARA ......................................................................................................... 1007798 

5.5.1 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI INVESTITIEI (FNPV/C, FRR/C) ............................................................................................................................ 1007798 

5.5.2 STABILIREA ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE DIN POS MEDIU SI PLANUL DE FINANTARE ..................................................................................................................................... 1017899 

5.5.3 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI CAPITALULUI

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

4 | P a g e

(FNPV/K, FRR/K) .......................................................................................................................... 10380101 

5.5.4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA A PROIECTULUI ...................................................... 10480102 

5.6  ANALIZA SOCIO-ECONOMICA .......................................................................................... 11187109 

5.6.1 METODOLOGIE ................................................................................................................... 11187109 

5.6.2 CORECTII FISCALE SI CORECTII PENTRU TRANSFORMAREA PRETURILOR DE PIATA IN PRETURI CONTABILE ................................................................................................................... 11287109 

5.6.3 COSTURI SOCIO-ECONOMICE ........................................................................................... 11389111 

5.6.4 BENEFICII SOCIO-ECONOMICE, INCLUSIV EXTERNALITATILE DE MEDIU ................ 11389111 

5.6.5 CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI DE PERFORMANTA (ENPV, ERR, RB/C) 11994117 

VI.  ANALIZA DE RISC SI SENZITIVITATE .............................................................................. 12195118 

6.1  ANALIZA DE SENZITIVITATE ............................................................................................ 12195118 

6.2  ANALIZA DE RISC CALITATIVA ...................................................................................... 128101125 

6.3  ANALIZA DE RISC CANTITATIVA ................................................................................... 169138170 

I.  CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC, IDENTIFICAREA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI ............... 8 

1.1.  LOCATIE SI CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC ............................................................................... 8 

1.2.  DATE despre POS Mediu .............................................................................................................. 12 

1.3.  OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................................... 12 

1.4.  MASURILE PROPUSE SI REZULTATELE ESTIMATE ................................................................... 13 

1.5.  BENEFICIARII PROIECTULUI ......................................................................................................... 13 

II.  DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE ............................................................................................ 15 

2.1.  MASTER PLAN 2009 ...................................................................................................................... 15 

2.2.  PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG (VARIANTA 2014) .................................................... 17 

2.3.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................................... 18 

2.2.1 ECHIPAMENTELE DE PRODUCTIE ............................................................................................... 18 

2.2.2 RETEAUA DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ................................................................................ 20 

2.2.3 CONSUMATORI DE ENERGIE TERMICA ....................................................................................... 21 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

5 | P a g e

2.4.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................................... 24 

2.3.1 ENERGIA TERMIca (bilant energetic simplificat) ................................................................... 24 

2.3.2 ENERGIA ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) .......................................................... 25 

2.3.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMisii poluante .................................................................... 26 

III.  ANALIZA DE PRIORITIZARE A MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ............................. 29 

IV.  COSTUL DE INVESTITIE AL MASURILOR DE EFICienta energetica ...................................... 36 

V.  ANALIZA COST-BENEFICIU ........................................................................................................... 37 

5.1  METODOLOGIE GENERALA SI IPOTEZE DE LUCRU .................................................................. 37 

5.1.1 METODOLOGIE GENERALA DE ACB ............................................................................................ 37 

5.1.2 DEFINIREA SCENARIILOR ”FARA PROIECT” SI ”CU PROIECT” (INCLUSIV PREVIZIUNILE DE ENERGIE TERMICA PRODUSA SI LIVRATA, CONSUm de combustibil si emisii poluante) ... 38 

5.1.2.1  SCENARIUL FARA PROIECT .............................................................................................. 38 

5.1.2.1.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIul fara proiect ................ 38 

5.1.2.1.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL FARA PROIECT 43 

5.1.2.1.3  ENERGIA TERMIca si electrica (bilant energetic simplificat) – scenariul fara proiect 45 

5.1.2.1.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL FARA PROIECT . 45 

5.1.2.2  SCENARIUL CU PROIECT ................................................................................................... 46 

5.1.2.2.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL CU PROIECT .............. 47 

5.1.2.2.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL CU PROIECT 48 

5.1.2.2.3  ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL CU PROIECT .............................................................................................................................................. 49 

5.1.2.2.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL CU PROIECT ..... 49 

5.1.3 IPOTEZE DE BAZA (PRETURI UNITARE, SALARII, COSTUL FINANciar si economic al emisiilor) ................................................................................................................................................... 51 

5.2  TARIFE SI ANALIZA DE SUPORTABILITATE ............................................................................... 56 

5.3  EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR SI COSTURILOR De operare ................................ 63 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

6 | P a g e

5.3.1 ANALIZA ISTORICA A VENITURILOR SI A COSTURILOR DE OPERARE .................................. 63 

5.3.2 PREVIZIUNI ALE VENITURILOR SI COSTURILOR DE operare ................................................. 69 

5.3.2.1  Scenariul fara proiect ........................................................................................................................................................... 69 

5.3.2.2  Scenariul cu proiect ............................................................................................................................................................... 73 

5.4  SUBVENTII ....................................................................................................................................... 74 

5.5  ANALIZA FINANCIARA ................................................................................................................... 77 

5.5.1 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI INVESTITIEI (FNPV/C, FRR/C) ...................................................................................................................................... 77 

5.5.2 STABILIREA ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE DIN POS MEDIU SI PLANUL DE FINANTARE ............................................................................................................................................... 77 

5.5.3 CALCULAREA indicatorilor financiari de performanta aferenti capitalului (FNPV/K, FRR/K) ........................................................................................................................................................ 80 

5.5.4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA A PROIECTULUI .................................................................. 80 

5.6  ANALIZA SOCIO-ECONOMICA ...................................................................................................... 86 

5.6.1 METODOLOGIE ............................................................................................................................... 86 

5.6.2 CORECTII FISCALE SI CORECTII PENTRU TRANSFORMAREA PRETURILOR DE PIATA in preturi contabile ..................................................................................................................................... 86 

5.6.3 COSTURI SOCIO-ECONOMICE ....................................................................................................... 88 

5.6.4 BENEFICII SOCIO-ECONOMICE, INCLUSIV EXTERNALITATILE DE MEDIU ............................ 88 

5.6.5 CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI DE PERFORMANTA (ENPV, ERR, RB/C) ........ 91 

VI.  ANALIZA DE RISC SI SENZITIVITATE .......................................................................................... 93 

6.1  ANALIZA DE SENZITIVITATE ........................................................................................................ 93 

6.2  ANALIZA DE RISC CALITATIVA .................................................................................................... 99 

6.3  ANALIZA DE RIsc cantitativa ..................................................................................................... 140 

I.  CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC, IDENTIFICAREA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI ............... 8 

1.1.  LOCATIE SI CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC ............................................................................... 8 

1.2.  DATE DESpre POS Mediu ............................................................................................................. 12 

1.3.  OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................................... 12 

1.4.  MASURILE PROPUSE SI REZULTATELE ESTIMATE ................................................................... 13 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

7 | P a g e

1.5.  BENEFICIARII PROIECTULUI ......................................................................................................... 13 

II.  DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE ............................................................................................ 15 

2.1.  MASTER PLAN 2009 ...................................................................................................................... 15 

2.2.  PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG (VARIANTA 2014) .................................................... 17 

2.3.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................................... 18 

2.2.1 ECHIPAMENTELE DE PRODUCTIE ............................................................................................... 18 

2.2.2 RETEAUA DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ................................................................................ 20 

2.2.3 CONSUMATORI DE ENERGIE TERMICA ....................................................................................... 21 

2.4.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................................... 24 

2.3.1 ENERGIA TERMICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) .......................................................... 24 

2.3.2 ENERGIA ELECTRICA (BILANT ENERGETic simplificat) ............................................................. 25 

2.3.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE ................................................................. 26 

III.  ANALIZA DE PRIORITIZARE A MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ............................. 29 

IV.  COSTUL DE INVESTITIE AL MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ................................. 36 

V.  ANALIZA COST-BENEFICIU ........................................................................................................... 37 

5.1  METODOLOGIE GENERALA SI IPOTEZE DE LUCRU .................................................................. 37 

5.1.1 METODOLOGIE GENERALA DE ACB ............................................................................................ 37 

5.1.2 DEFINIREA SCENARIILOR ”FARA PROIECT” SI ”CU PROIECT” (INCLUSIV PREVIZIUNILE DE ENERGIE TERMICA PRODUSA SI LIVRATA, CONSUM DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE) 38 

5.1.2.1  SCENARIUL FARA PROIECT .............................................................................................. 38 

5.1.2.1.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL FARA PROIECT .......... 38 

5.1.2.1.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL FARA PROIECT 43 

5.1.2.1.3  ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENErgetic simplificat) – scenariul fara proiect 45 

5.1.2.1.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL FARA PROIECT . 45 

5.1.2.2  SCENARIUL CU PROIECT ................................................................................................... 46 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

8 | P a g e

5.1.2.2.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL CU PROIECT .............. 47 

5.1.2.2.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL CU PROIECT 48 

5.1.2.2.3  ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL CU PROIECT .............................................................................................................................................. 49 

5.1.2.2.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL CU PROIECT ..... 49 

5.1.3 IPOTEZE DE BAZA (PRETURI UNITARE, SALARII, Costul financiar si economic al emisiilor) ................................................................................................................................................... 51 

5.2  TARIFE SI ANALIZA DE SUPORTABILITATE ............................................................................... 56 

5.3  EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERARE ............................. 63 

5.3.1 ANALIZA ISTORICA A VENITURILOR SI A COSTURILOR DE OPERARE .................................. 63 

5.3.2 PREVIZIUNI ALE veniturilor si costurilor de operare ........................................................... 69 

5.3.2.1  Scenariul fara proiect ........................................................................................................................................................... 69 

5.3.2.2  Scenariul cu proiect ............................................................................................................................................................... 73 

5.4  SUBVENTII ....................................................................................................................................... 74 

5.5  ANALIZA FINANCIARA ................................................................................................................... 77 

5.5.1 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI INVESTITIEI (FNPV/C, FRR/C) ...................................................................................................................................... 77 

5.5.2 STABILIREA ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE DIN POS MEDIU SI PLANUL DE FINANTARE ............................................................................................................................................... 77 

5.5.3 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI CAPITALULUI (FNPV/K, FRR/K) ...................................................................................................................................... 80 

5.5.4 SUSTENABILITATEA FINAnciara a proiectului ........................................................................ 80 

5.6  ANALIZA SOCIO-ECONOMICA ...................................................................................................... 86 

5.6.1 METODOLOGIE ............................................................................................................................... 86 

5.6.2 CORECTII FISCALE SI CORECTII PENTRU TRANSFORMAREA PRETURILOR DE PIATA IN PRETURI CONTABILE ............................................................................................................................... 86 

5.6.3 COSTURI SOCIO-ECONOMICE ....................................................................................................... 88 

5.6.4 BENEFICII SOCIO-ECONOMICE, INCLUSIV EXTERNALITATILE DE MEDIU ............................ 88 

5.6.5 CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI DE PERFORMANTA (ENPV, ERR, RB/C) ........ 91 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

9 | P a g e

VI.  ANALIZA DE RISC SI SENZITIVITATE .......................................................................................... 93 

6.1  ANALIZA DE SENZITIVITATE ........................................................................................................ 93 

6.2  ANALIZA DE RISC CALITATIVA .................................................................................................... 99 

6.3  ANALIZA DE RISC CANTITATIVA ............................................................................................... 141 

I.  CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC, IDENTIFICAREA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI ............... 8 

1.1.  LOCATIE SI CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC ............................................................................... 8 

1.2.  DATE DESPRE POS Mediu ............................................................................................................. 12 

1.3.  OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................................... 12 

1.4.  MASURILE PROPUSE SI REZULTATELE ESTIMATE ................................................................... 13 

1.5.  BENEFICIARII PROIECTULUI ......................................................................................................... 13 

II.  DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE ............................................................................................ 15 

2.1.  MASTER PLAN 2009 ...................................................................................................................... 15 

2.2.  PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG (VARIANTA 2014) .................................................... 17 

2.3.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................................... 18 

2.2.1 ECHIPAMENTELE DE PRODUCTIE ............................................................................................... 18 

2.2.2 RETEAUA DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ................................................................................ 20 

2.2.3 CONSUMATORI DE ENERGIE TERMICA ....................................................................................... 21 

2.4.  DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................................... 24 

2.3.1 ENERGIA TERMICA (BILant energetic simplificat) ................................................................. 24 

2.3.2 ENERGIA ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) .......................................................... 25 

2.3.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POluante ................................................................... 26 

III.  ANALIZA DE PRIORITIZARE A MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ............................. 28 

IV.  COSTUL DE INVESTITIE AL MASURILOR DE EFICIENTA Energetica ..................................... 35 

V.  ANALIZA COST-BENEFICIU ........................................................................................................... 36 

5.1  METODOLOGIE GENERALA SI IPOTEZE DE LUCRU .................................................................. 36 

5.1.1 METODOLOGIE GENERALA DE ACB ............................................................................................ 36 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

10 | P a g e

5.1.2 DEFINIREA SCENARIILOR ”FARA PROIECT” SI ”CU PROIECT” (INCLUSIV PREVIZIUNILE DE ENERGIE TERMICA PRODUSA SI LIVRATA, CONSUM DE COmbustibil si emisii poluante) .. 37 

5.1.2.1  SCENARIUL FARA PROIECT .............................................................................................. 37 

5.1.2.1.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL FARA proiect ............ 37 

5.1.2.1.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL FARA PROIECT 42 

5.1.2.1.3  ENERGIA TERMICA SI Electrica (bilant energetic simplificat) – scenariul fara proiect 44 

5.1.2.1.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL FARA PROIECT . 44 

5.1.2.2  SCENARIUL CU PROIECT ................................................................................................... 45 

5.1.2.2.1  CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL CU PROIECT .............. 45 

5.1.2.2.2  CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL CU PROIECT 47 

5.1.2.2.3  ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL CU PROIECT .............................................................................................................................................. 47 

5.1.2.2.4  CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL CU PROIECT ..... 48 

5.1.3 IPOTEZE DE BAZA (PRETURI UNITARE, SALARII, COSTUL FINANCIAR SI economic al emisiilor) ................................................................................................................................................... 48 

5.2  TARIFE SI ANALIZA DE SUPORTABILITATE ............................................................................... 54 

5.3  EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERAre .............................. 61 

5.3.1 ANALIZA ISTORICA A VENITURILOR SI A COSTURILOR DE OPERARE .................................. 61 

5.3.2 PREVIZIUNI ALE VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERARE .............................................. 66 

5.3.2.1  Scenariul fara proiect ........................................................................................................................................................... 66 

5.3.2.2  Scenariul cu proiect ............................................................................................................................................................... 70 

5.4  SUBVENTII ....................................................................................................................................... 71 

5.5  ANALIZA FINANCIARA ................................................................................................................... 74 

5.5.1 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI INVESTITIEI (FNPV/C, FRR/C) ...................................................................................................................................... 74 

5.5.2 STABILIREA ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE DIN POS MEDIU SI PLANUL DE FINANTARE ............................................................................................................................................... 74 

5.5.3 CALCULAREA INDICAtorilor financiari de performanta aferenti capitalului (FNPV/K,

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

11 | P a g e

FRR/K) ........................................................................................................................................................ 77 

5.5.4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA A PROIECTULUI .................................................................. 77 

5.6  Analiza socio-economica ............................................................................................................ 83 

5.6.1 METODOLOGIE ............................................................................................................................... 83 

5.6.2 CORECTII FISCALE SI CORECTII PENTRU TRANSFORMAREA PRETURILOR DE PIATA IN PRETuri contabile ................................................................................................................................... 83 

5.6.3 COSTURI SOCIO-ECONOMICE ....................................................................................................... 85 

5.6.4 BENEFICII SOCIO-ECONOMICE, INCLUSIV EXTERNALITATILE DE MEDIU ............................ 85 

5.6.5 CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI DE PERFORMANTA (ENPV, ERR, RB/C) ........ 88 

VI.  ANALIZA DE RISC SI SENZITIVITATE .......................................................................................... 90 

6.1  ANALIZA DE SENZITIVITATE ........................................................................................................ 90 

6.2  ANALIZA DE RISC CALITATIVA .................................................................................................... 96 

6.3  ANALIZA DE RISC CANTITATIVA ............................................................................................... 137 

I. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC, IDENTIFICAREA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI ..... 8

1.1. LOCATIE SI CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC ........................................................ 8

1.2. DATE DESPRE POS MEDIU ............................................................................... 12

1.3. OBIECTIVELE PROIECTULUI ............................................................................ 12

1.4. MASURILE PROPUSE SI REZULTATELE ESTIMATE .............................................. 13

1.5. BENEFICIARII PROIECTULUI ............................................................................ 13

II. DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE ................................................................. 15

2.1. MASTER PLAN 2009 ......................................................................................... 15

2.2. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG (VARIANTA 2014) .................................... 17

2.3. DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................... 18

2.2.1 ECHIPAMENTELE DE PRODUCTIE ..................................................................... 18

2.2.2 RETEAUA DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ........................................................ 20

2.2.3 CONSUMATORI DE ENERGIE TERMICA ............................................................. 21

2.4. DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE TERMOFICARE EXISTENT .................... 24

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman, Not Expanded by / Condensed by

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) Times New Roman

Formatted ... [1]

Formatted ... [2]

Formatted ... [3]

Formatted ... [4]

Formatted ... [5]

Formatted ... [6]

Formatted ... [7]

Formatted ... [8]

Formatted ... [9]

Formatted ... [10]

Formatted ... [11]

Formatted ... [12]

Formatted ... [13]

Formatted ... [14]

Formatted ... [15]

Formatted ... [16]

Formatted ... [17]

Formatted ... [18]

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

12 | P a g e

2.3.1 ENERGIA TERMICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) ...................................... 24

2.3.2 ENERGIA ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) ................................... 25

2.3.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE ........................................... 25

III. ANALIZA DE PRIORITIZARE A MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ............... 28

IV. COSTUL DE INVESTITIE AL MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA ................... 35

V. ANALIZA COST-BENEFICIU .............................................................................. 36

5.1 METODOLOGIE GENERALA SI IPOTEZE DE LUCRU ............................................. 36

5.1.1 METODOLOGIE GENERALA DE ACB .................................................................. 36

5.1.2 DEFINIREA SCENARIILOR ”FARA PROIECT” SI ”CU PROIECT” (INCLUSIV PREVIZIUNILE DE ENERGIE TERMICA PRODUSA SI LIVRATA, CONSUM DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE) .............................................................................................. 37

5.1.2.1 SCENARIUL FARA PROIECT ..................................................................... 37

5.1.2.1.1 CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL FARA PROIECT 37

5.1.2.1.2 CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL FARA PROIECT ....................................................................................................... 42

5.1.2.1.3 ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL FARA PROIECT ..................................................................................... 44

5.1.2.1.4 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL FARA PROIECT 44

5.1.2.2 SCENARIUL CU PROIECT ........................................................................ 45

5.1.2.2.1 CEREREA DE CALDURA PENTRU GOSPODARII – SCENARIUL CU PROIECT .... 45

5.1.2.2.2 CEREREA DE CALDURA PENTRU CONSUMATORI NON-CASNICI – SCENARIUL CU PROIECT .......................................................................................................... 47

5.1.2.2.3 ENERGIA TERMICA SI ELECTRICA (BILANT ENERGETIC SIMPLIFICAT) – SCENARIUL CU PROIECT ......................................................................................... 47

5.1.2.2.4 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL SI EMISII POLUANTE – SCENARIUL CU PROIECT 48

5.1.3 IPOTEZE DE BAZA (PRETURI UNITARE, SALARII, COSTUL FINANCIAR SI ECONOMIC AL EMISIILOR) ....................................................................................................... 48

5.2 TARIFE SI ANALIZA DE SUPORTABILITATE ....................................................... 53

5.3 EVOLUTIA PREZUMATA A VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERARE ................ 60

Formatted ... [19]

Formatted ... [20]

Formatted ... [21]

Formatted ... [22]

Formatted ... [23]

Formatted ... [24]

Formatted ... [25]

Formatted ... [26]

Formatted ... [27]

Formatted ... [28]

Formatted ... [29]

Formatted ... [30]

Formatted ... [31]

Formatted ... [32]

Formatted ... [33]

Formatted ... [34]

Formatted ... [35]

Formatted ... [36]

Formatted ... [37]

Formatted ... [38]

Formatted ... [39]

Formatted ... [40]

Formatted ... [41]

Formatted ... [42]

Formatted ... [43]

Formatted ... [44]

Formatted ... [45]

Formatted ... [46]

Formatted ... [47]

Formatted ... [48]

Formatted ... [49]

Formatted ... [50]

Formatted ... [51]

Formatted ... [52]

Formatted ... [53]

Formatted ... [54]

Formatted ... [55]

Formatted ... [56]

Formatted ... [57]

Formatted ... [58]

Formatted ... [59]

Formatted ... [60]

Formatted ... [61]

Formatted ... [62]

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

13 | P a g e

5.3.1 ANALIZA ISTORICA A VENITURILOR SI A COSTURILOR DE OPERARE ................... 60

5.3.2 PREVIZIUNI ALE VENITURILOR SI COSTURILOR DE OPERARE ............................. 63

5.3.2.1 Scenariul fara proiect ............................................................................................................ 63

5.3.2.2 Scenariul cu proiect .............................................................................................................. 67

5.4 SUBVENTII .................................................................................................... 68

5.5 ANALIZA FINANCIARA ................................................................................... 71

5.5.1 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI INVESTITIEI (FNPV/C, FRR/C) ................................................................................... 71

5.5.2 STABILIREA ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE DIN POS MEDIU SI PLANUL DE FINANTARE ......................................................................................... 71

5.5.3 CALCULAREA INDICATORILOR FINANCIARI DE PERFORMANTA AFERENTI CAPITALULUI (FNPV/K, FRR/K) ................................................................................ 73

5.5.4 SUSTENABILITATEA FINANCIARA A PROIECTULUI ............................................ 74

5.6 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA .......................................................................... 77

5.6.1 METODOLOGIE .............................................................................................. 77

5.6.2 CORECTII FISCALE SI CORECTII PENTRU TRANSFORMAREA PRETURILOR DE PIATA IN PRETURI CONTABILE .......................................................................................... 77

5.6.3 COSTURI SOCIO-ECONOMICE ........................................................................... 79

5.6.4 BENEFICII SOCIO-ECONOMICE, INCLUSIV EXTERNALITATILE DE MEDIU .............. 79

5.6.5 CALCULAREA INDICATORILOR ECONOMICI DE PERFORMANTA (ENPV, ERR, RB/C) 82

VI. ANALIZA DE RISC SI SENZITIVITATE ................................................................ 83

6.1 ANALIZA DE SENZITIVITATE ........................................................................... 83

6.2 ANALIZA DE RISC CALITATIVA ........................................................................ 89

6.3 ANALIZA DE RISC CANTITATIVA .................................................................... 123

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Times New Roman

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Times New Roman

Formatted ... [63]

Formatted ... [64]

Formatted ... [65]

Formatted ... [66]

Formatted ... [67]

Formatted ... [68]

Formatted ... [69]

Formatted ... [70]

Formatted ... [71]

Formatted ... [72]

Formatted ... [73]

Formatted ... [74]

Formatted ... [75]

Formatted ... [76]

Formatted ... [77]

Formatted ... [78]

Formatted ... [79]

Formatted ... [80]

Formatted ... [81]

Formatted ... [82]

Formatted ... [83]

Formatted ... [84]

Formatted ... [85]

Formatted ... [86]

Formatted ... [87]

Formatted ... [88]

Formatted ... [89]

Formatted ... [90]

Formatted ... [91]

Formatted ... [92]

Formatted ... [93]

Formatted ... [94]

Formatted ... [95]

Formatted ... [96]

Formatted ... [97]

Formatted ... [98]

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

14 | P a g e

LISTA TABELE:

Tabel 1 – Scenarii analizate .................................................................................. 351532  Tabel 2 – Optiuni analizate ................................................................................... 361633  Tabel 3 – Reteaua primara in cifre ......................................................................... 402037  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ...................................................................... 412138  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) ........................................ 422138  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) ................................... 432340  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice ..................................................... 442441  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ......................................... 462542  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ...................................................... 472643  Tabel 10 - Emisii CO2 – date istorice ....................................................................... 482744  Tabel 11 – Certificate CO2 – date istorice ................................................................. 482845  Tabel 12 - Analiza multicriteriala – retea primara ...................................................... 502947  Tabel 13 - Analiza multicriteriala – retea secundara ................................................... 533250  Tabel 14 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) ......................... 573654  Tabel 15 - Defalcarea investitiei pe ani ................................................................... 573654  Tabel 16 – Emisii si certificate CO2 – varianta fara proiect ........................................... 674664 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

15 | P a g e

Tabel 17 – Emisii si certificate CO2 – varianta cu proiect .............................................. 725068  Tabel 18 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) .......................................... 735170  Tabel 19 – Pretul carbunelui ................................................................................. 745271  Tabel 20 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara ....................................... 745271  Tabel 21 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ...................................... 745371  Tabel 22 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) ....................................... 755372  Tabel 23 – Preţ achiziţie certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) ................................................................................................... 765473  Tabel 24 – Costul economic ale externalităţilor ......................................................... 775573  Tabel 25 – Parametri de conversie ......................................................................... 785674  Tabel 26 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ............................ 795776  Tabel 27 - Taxe, impozite, contribuţii pe gospodărie la nivel naţional ............................ 805876  Tabel 28 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional ............................. 805877  Tabel 29 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ..... 805877  Tabel 30 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara .................. 815977  Tabel 31 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ............................ 836180  Tabel 32 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 ..................................................................................................................... 846281  Tabel 33 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ........................... 866483  Tabel 34 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ......................... 896786  Tabel 35 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ...................................... 987594  Tabel 36 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 .............................................. 997595  Tabel 37 – Indicatori de performanta analiza financiara .............................................. 1007796  Tabel 38 – Surse de finantare - preturi curente ........................................................ 1038099  Tabel 39 – Indicatori de performanta analiza financiara .............................................. 1038099  Tabel 40 – Sustenabilitate financiara ................................................................... 10582101  Tabel 41 – Situatia subventiilor pe perioada istorica ................................................ 10783103  Tabel 42 – Situaţia pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 .... 10884104  Tabel 43– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 ................................................. 10985105  Tabel 44– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ....................................... 10985105  Tabel 45– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 ................................................ 10985105  Tabel 46 – Factori de conversie .......................................................................... 11288108  Tabel 47 – Economii de emisii de noxe ca urmare a reducerii pierderilor de caldura in SACET .................................................................................................................. 11490110  Tabel 48 – Economii de emisii de noxe ca urmare a evitarii deconectarilor de la SACET.... 11590111  Tabel 49 – Economii de emisii de noxe – valori centralizate ....................................... 11691112  Tabel 50 – Valoare monetara emisii – euro/t ......................................................... 11792113  Tabel 52 – Economie de energie – euro ................................................................. 11792113  Tabel 53 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ................................... 11994115  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei . 12296117  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului .................................................................................................................. 12296117  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale .................................................................................................................. 12397118  Tabel 57 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei .. 12397118  Tabel 58 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 .................................................................................................................. 12497119 

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

16 | P a g e

Tabel 59 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor ............................................................................................... 12497119  Tabel 60 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET .............................................................................................. 12598120  Tabel 61 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi .................................................................................................................. 12598120  Tabel 62 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale .................................................................................................................. 12598120  Tabel 63 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ...................... 12699121  Tabel 64 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica ...................... 12699121  Tabel 65 – Calculul indicelui critic .....................................................................127100122  Tabel 66 – Matricea de management a riscurilor ....................................................132102127  Tabel 67 – Concluzii analiza Monte Carlo .............................................................175141174  Tabel 1 – Scenarii analizate ......................................................................................... 15  Tabel 2 – Optiuni analizate .......................................................................................... 16  Tabel 3 – Reteaua primara in cifre ................................................................................ 20  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ............................................................................. 21  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) ............................................... 21  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) .......................................... 23  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice ............................................................ 24  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................ 25  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................. 26  Tabel 10 - Emisii CO2 – date istorice .............................................................................. 27  Tabel 11 – Certificate CO2 – date istorice ........................................................................ 28  Tabel 12 - Analiza multicriteriala – retea primara .............................................................. 29  Tabel 13 - Analiza multicriteriala – retea secundara .......................................................... 32  Tabel 14 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) ................................ 36  Tabel 15 - Defalcarea investitiei pe ani .......................................................................... 36  Tabel 16 – Emisii si certificate CO2 – varianta fara proiect ................................................... 46  Tabel 17 – Emisii si certificate CO2 – varianta cu proiect ..................................................... 50  Tabel 19 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) ................................................. 51  Tabel 20 – Pretul carbunelui ........................................................................................ 52  Tabel 21 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara .............................................. 52  Tabel 22 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ............................................. 53  Tabel 23 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) .............................................. 53  Tabel 24 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) .......................................................................................................... 54  Tabel 25 – Costul economic ale externalităților ................................................................ 55  Tabel 26 – Parametri de conversie ................................................................................ 56  Tabel 27 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ................................... 57 

Tabel 28 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ..................................... 58  Tabel 29 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional .................................... 58  Tabel 30 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ............ 58  Tabel 31 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ............................. 59  Tabel 32 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ..................................... 61  Tabel 33 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 .... 62  Tabel 34 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ...................................... 64 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

17 | P a g e

Tabel 35 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ................................ 66  Tabel 36 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ............................................... 75  Tabel 37 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ....................................................... 75  Tabel 38 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 77  Tabel 39 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................ 79  Tabel 40 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 80  Tabel 41 – Sustenabilitate financiara ............................................................................. 81  Tabel 42 – Situatia subventiilor pe perioada istorica .......................................................... 82 

Tabel 43 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 .............. 83  Tabel 44– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 ........................................................... 84  Tabel 45– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ................................................. 84  Tabel 46– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 .......................................................... 84  Tabel 47 – Factori de conversie ..................................................................................... 87  Tabel 48 – Economii de emisii de noxe ........................................................................... 89  Tabel 49 – Valoare monetara emisii – euro/t .................................................................... 89  Tabel 50 – Economie de energie – euro ........................................................................... 90  Tabel 51 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ............................................. 91  Tabel 52 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei .............. 94  Tabel 53 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului .... 94  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale .. 95  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ............ 95  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 .. 95  Tabel 57 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor ......................................................................................................... 95  Tabel 58 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ........................................................................................................ 96  Tabel 59 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ..... 96  Tabel 60 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale .... 96  Tabel 61 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ................................ 97  Tabel 62 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica ................................ 97  Tabel 63 – Calculul indicelui critic ................................................................................ 98  Tabel 64 – Matricea de management a riscurilor ............................................................... 100  Tabel 65 – Concluzii analiza Monte Carlo ...................................................................... 143  Tabel 1 – Scenarii analizate ......................................................................................... 15  Tabel 2 – Optiuni analizate .......................................................................................... 16  Tabel 3 – Reteaua primara in cifre ................................................................................ 20  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre .............................................................................. 21  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) ................................................. 21  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) ............................................. 23  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice ............................................................. 24  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................... 25  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................... 26  Tabel 10 - Emisii CO2 – date istorice .............................................................................. 27  Tabel 11 – Certificate CO2 – date istorice ......................................................................... 28  Tabel 12 - Analiza multicriteriala – retea primara ............................................................... 29  Tabel 13 - Analiza multicriteriala – retea secundara ............................................................. 32  Tabel 14 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) ................................ 36 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

18 | P a g e

Tabel 15 - Defalcarea investitiei pe ani .......................................................................... 36  Tabel 16 – Emisii si certificate CO2 – varianta fara proiect ..................................................... 46  Tabel 17 – Emisii si certificate CO2 – varianta cu proiect ....................................................... 50  Tabel 19 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) ................................................... 51  Tabel 20 – Pretul carbunelui ......................................................................................... 52  Tabel 21 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara ................................................ 52  Tabel 22 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ............................................. 53  Tabel 23 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) ................................................ 53  Tabel 24 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) ........................................................................................................... 54  Tabel 25 – Costul economic ale externalităților .................................................................. 55  Tabel 26 – Parametri de conversie .................................................................................. 56  Tabel 27 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ...................................... 57 

Tabel 28 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ...................................... 58  Tabel 29 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional ....................................... 58  Tabel 30 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ................ 58  Tabel 31 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ............................. 59  Tabel 32 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ...................................... 61  Tabel 33 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 ........ 62  Tabel 34 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ...................................... 64  Tabel 35 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO .................................... 66  Tabel 36 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ................................................ 75  Tabel 37 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ........................................................ 75  Tabel 38 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 77  Tabel 39 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................ 79  Tabel 40 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 80  Tabel 41 – Sustenabilitate financiara ............................................................................. 81  Tabel 42 – Situatia subventiilor pe perioada istorica .......................................................... 82 

Tabel 43 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 .............. 83  Tabel 44– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 ........................................................... 84  Tabel 45– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ................................................. 84  Tabel 46– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 .......................................................... 84  Tabel 47 – Factori de conversie .................................................................................... 87  Tabel 48 – Economii de emisii de noxe ........................................................................... 89  Tabel 49 – Valoare monetara emisii – euro/t...................................................................... 89  Tabel 50 – Economie de energie – euro ............................................................................ 90  Tabel 51 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ............................................. 91  Tabel 52 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei ............... 94  Tabel 53 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului .... 94  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale .. 95  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ............ 95  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 ...... 95  Tabel 57 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor .......................................................................................................... 95  Tabel 58 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ......................................................................................................... 96  Tabel 59 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ........ 96 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

19 | P a g e

Tabel 60 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale ...... 96  Tabel 61 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ................................ 97  Tabel 62 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica ................................ 97  Tabel 63 – Calculul indicelui critic ................................................................................ 98  Tabel 64 – Matricea de management a riscurilor ............................................................... 101  Tabel 65 – Concluzii analiza Monte Carlo ...................................................................... 144  Tabel 1 – Scenarii analizate ......................................................................................... 15  Tabel 2 – Optiuni analizate .......................................................................................... 16  Tabel 3 – Reteaua primara in cifre ................................................................................ 20  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ............................................................................. 21  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) ................................................. 21  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) ............................................. 23  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice ............................................................. 24  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................... 25  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................... 26  Tabel 10 - Emisii CO2 – date istorice ............................................................................... 27  Tabel 11 – Certificate CO2 – date istorice ......................................................................... 28  Tabel 12 - Analiza multicriteriala – retea primara ............................................................... 29  Tabel 13 - Analiza multicriteriala – retea secundara ............................................................ 32  Tabel 14 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) .................................... 36  Tabel 15 - Defalcarea investitiei pe ani .......................................................................... 36  Tabel 16 – Emisii si certificate CO2 – varianta fara proiect ..................................................... 46  Tabel 17 – Emisii si certificate CO2 – varianta cu proiect ....................................................... 50  Tabel 19 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) ................................................... 51  Tabel 20 – Pretul carbunelui ......................................................................................... 52  Tabel 21 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara ................................................ 52  Tabel 22 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ............................................. 53  Tabel 23 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) ................................................ 53  Tabel 24 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) .......................................................................................................... 54  Tabel 25 – Costul economic ale externalităților .................................................................. 55  Tabel 26 – Parametri de conversie .................................................................................. 56  Tabel 27 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ...................................... 57 

Tabelul 28 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ................................... 58  Tabel 29 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional ....................................... 58  Tabel 30 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ................ 58  Tabel 31 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ............................. 59  Tabel 32 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ...................................... 61  Tabel 33 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 ....... 62  Tabel 34 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ...................................... 64  Tabel 35 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO .................................... 66  Tabel 36 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ................................................ 75  Tabel 37 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ........................................................ 75  Tabel 38 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 77  Tabel 39 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................ 79  Tabel 40 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 80  Tabel 41 – Sustenabilitate financiara ............................................................................. 81 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

20 | P a g e

Tabel 42 – Situatia subventiilor pe perioada istorica ............................................................ 82 

Tabel 43 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 .............. 83  Tabel 44– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 ........................................................... 84  Tabel 45– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ................................................. 84  Tabel 46– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 .......................................................... 84  Tabel 47 – Factori de conversie ...................................................................................... 87  Tabel 48 – Economii de emisii de noxe ........................................................................... 89  Tabel 49 – Valoare monetara emisii – euro/t...................................................................... 89  Tabel 50 – Economie de energie – euro ............................................................................ 90  Tabel 51 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ................................................ 91  Tabel 52 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei ............... 94  Tabel 53 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului .... 94  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale .. 95  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ............ 95  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 .. 95  Tabel 57 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor ......................................................................................................... 95  Tabel 58 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ........................................................................................................ 96  Tabel 59 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ..... 96  Tabel 60 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale .... 96  Tabel 61 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ................................ 97  Tabel 62 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica .................................. 97  Tabel 63 – Calculul indicelui critic ................................................................................ 98  Tabel 64 – Matricea de management a riscurilor ............................................................... 101  Tabel 65 – Concluzii analiza Monte Carlo ........................................................................ 144  Tabel 1 – Scenarii analizate ......................................................................................... 15  Tabel 2 – Optiuni analizate .......................................................................................... 16  Tabel 3 – Reteaua primara in cifre ................................................................................ 20  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ............................................................................. 21  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) ................................................. 21  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) ............................................. 23  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice ............................................................. 24  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................... 25  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................... 26  Tabel 9 – Certificate CO2 – date istorice ........................................................................... 28  Tabel 10 - Analiza multicriteriala – retea primara ............................................................... 29  Tabel 11 - Analiza multicriteriala – retea secundara ............................................................ 32  Tabel 12 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) ................................ 36  Tabel 13 - Defalcarea investitiei pe ani ........................................................................... 36  Tabel 14 - Alocarea gratuita de certificate de emisii CO2 pentru SC COLTERM SA Timisoara ........ 46  Tabel 15 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) .................................................... 50  Tabel 16 – Pretul carbunelui ......................................................................................... 50  Tabel 17 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara ................................................ 51  Tabel 18 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ............................................. 51  Tabel 19 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) ................................................ 52 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

21 | P a g e

Tabel 20 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) .......................................................................................................... 53  Tabel 21 – Costul economic ale externalităților ................................................................ 53  Tabel 22 – Parametri de conversie .................................................................................. 54  Tabel 23 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ...................................... 56 

Tabelul 24 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ................................... 56  Tabel 25 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional ....................................... 56  Tabel 26 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ................ 57  Tabel 27 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ............................. 57  Tabel 28 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ...................................... 59  Tabel 29 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 ....... 60  Tabel 30 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ...................................... 62  Tabel 31 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO .................................... 65  Tabel 32 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ................................................ 73  Tabel 33 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ........................................................ 73  Tabel 34 – Indicatori de performanta analiza financiara ....................................................... 75  Tabel 35 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................ 77  Tabel 36 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 78  Tabel 37 – Sustenabilitate financiara ............................................................................. 79  Tabel 38 – Situatia subventiilor pe perioada istorica .......................................................... 80 

Tabel 39 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 .............. 81  Tabel 40– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 ........................................................... 82  Tabel 41– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ................................................. 82  Tabel 42– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 .......................................................... 82  Tabel 43 – Factori de conversie .................................................................................... 85  Tabel 44 – Economii de emisii de noxe ........................................................................... 87  Tabel 45 – Valoare monetara emisii – euro/t...................................................................... 87  Tabel 46 – Economie de energie – euro ............................................................................ 88  Tabel 47 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ............................................. 89  Tabel 48 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei ............... 92  Tabel 49 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului ........ 92  Tabel 50 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale .. 93  Tabel 51 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ............ 93  Tabel 52 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 .... 93  Tabel 53 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor ......................................................................................................... 93  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ........................................................................................................ 94  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ....... 94  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale .... 94  Tabel 57 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ................................ 95  Tabel 58 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica ................................ 95  Tabel 59 – Calculul indicelui critic ................................................................................ 96  Tabel 60 – Matricea de management a riscurilor ................................................................. 98  Tabel 61 – Concluzii analiza Monte Carlo ...................................................................... 142  Tabel 1 – Scenarii analizate .......................................................................................... 15  Tabel 2 – Optiuni analizate ........................................................................................... 16 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

22 | P a g e

Tabel 3 – Reteaua primara in cifre .................................................................................. 20  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ............................................................................... 21  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) .................................................. 21  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) ............................................. 23  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice .............................................................. 24  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................... 25  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................... 26  Tabel 9 – Emisii CO2 – date istorice ................................................................................. 27  Tabel 9 – Certificate CO2 – date istorice ........................................................................... 28  Tabel 10 - Analiza multicriteriala – retea primara ................................................................ 29  Tabel 11 - Analiza multicriteriala – retea secundara ............................................................. 32  Tabel 12 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) .................................... 36  Tabel 13 - Defalcarea investitiei pe ani ............................................................................ 36  Tabel 14 - Alocarea gratuita de certificate de emisii CO2 pentru SC COLTERM SA Timisoara ............. 46  Tabel 15 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) .................................................... 50  Tabel 16 – Pretul carbunelui ......................................................................................... 50  Tabel 17 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara ................................................. 51  Tabel 18 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ................................................ 51  Tabel 19 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) ................................................. 52  Tabel 20 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) ...................................................................................................................... 53  Tabel 21 – Costul economic ale externalităților ................................................................... 53  Tabel 22 – Parametri de conversie .................................................................................. 54  Tabel 23 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ....................................... 56 

Tabelul 24 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ..................................... 56  Tabel 25 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional ........................................ 56  Tabel 26 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ................. 57  Tabel 27 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ............................. 57  Tabel 28 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ....................................... 59  Tabel 29 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 ........ 60  Tabel 30 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ...................................... 62  Tabel 31 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO .................................... 65  Tabel 32 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ................................................. 73  Tabel 33 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ......................................................... 73  Tabel 34 – Indicatori de performanta analiza financiara ........................................................ 75  Tabel 35 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................... 77  Tabel 36 – Indicatori de performanta analiza financiara ........................................................ 78  Tabel 37 – Sustenabilitate financiara ............................................................................... 79  Tabel 38 – Situatia subventiilor pe perioada istorica ............................................................. 80 

Tabel 39 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 ................... 81  Tabel 40– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 .............................................................. 82  Tabel 41– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ..................................................... 82  Tabel 42– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 .............................................................. 82  Tabel 43 – Factori de conversie ...................................................................................... 85  Tabel 44 – Economii de emisii de noxe ............................................................................. 87  Tabel 45 – Valoare monetara emisii – euro/t ...................................................................... 87  Tabel 46 – Economie de energie – euro ............................................................................. 88 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

23 | P a g e

Tabel 47 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ................................................ 89  Tabel 48 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei ............... 92  Tabel 49 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului ......... 92  Tabel 50 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale ....... 93  Tabel 51 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ................ 93  Tabel 52 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 ....... 93  Tabel 53 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor .......................................................................................................... 93  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ......................................................................................................... 94  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ......... 94  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale ......... 94  Tabel 57 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ..................................... 95  Tabel 58 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica .................................... 95  Tabel 59 – Calculul indicelui critic .................................................................................. 96  Tabel 60 – Matricea de management a riscurilor .................................................................. 98  Tabel 61 – Concluzii analiza Monte Carlo ......................................................................... 142  Tabel 1 – Scenarii analizate .......................................................................................... 15  Tabel 2 – Optiuni analizate ........................................................................................... 16  Tabel 3 – Reteaua primara in cifre .................................................................................. 20  Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ............................................................................... 21  Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) .................................................. 21  Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) ............................................. 23  Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice .............................................................. 24  Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................... 25  Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................... 26  Tabel 10 - Analiza multicriteriala – retea primara ................................................................ 28  Tabel 11 - Analiza multicriteriala – retea secundara ............................................................. 31  Tabel 12 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) .................................... 35  Tabel 13 - Defalcarea investitiei pe ani ............................................................................ 35  Tabel 14 - Alocarea gratuita de certificate de emisii CO2 pentru SC COLTERM SA Timisoara ............. 45  Tabel 15 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) .................................................... 49  Tabel 16 – Pretul carbunelui ......................................................................................... 49  Tabel 17 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara ................................................. 50  Tabel 18 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ................................................ 50  Tabel 19 – Costul muncii (inclusiv contributiile angajatorului) ................................................. 51  Tabel 20 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) ...................................................................................................................... 52  Tabel 21 – Costul economic ale externalităților ................................................................... 52  Tabel 22 – Parametri de conversie .................................................................................. 53  Tabel 23 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ....................................... 55 

Tabelul 24 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ..................................... 55  Tabel 25 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional ........................................ 55  Tabel 26 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ................. 55  Tabel 27 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ............................. 56  Tabel 28 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ....................................... 58  Tabel 29 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 ........ 59 

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

24 | P a g e

Tabel 30 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO ...................................... 61  Tabel 31 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2014 - EURO .................................... 63  Tabel 32 – Evolutia subventiilor – perioada istorica 2011-2014 ................................................. 71  Tabel 33 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ......................................................... 72  Tabel 34 – Indicatori de performanta analiza financiara ........................................................ 73  Tabel 35 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................... 76  Tabel 36 – Indicatori de performanta analiza financiara ........................................................ 76  Tabel 37 – Sustenabilitate financiara ............................................................................... 78  Tabel 38 – Situatia subventiilor pe perioada istorica ............................................................. 79 

Tabel 42 – Situația pierderilor înregistrate de SC COLTERM SA Timisoara – 2006 - 2014 ................... 80  Tabel 39– Situatia datoriilor curente la 31.12 2014 .............................................................. 81  Tabel 40– Situatia datoriilor pe termen lung la 31.12 2014 ..................................................... 81  Tabel 41– Situatia datoriilor restante la 31.12 2014 .............................................................. 81  Tabel 43 – Factori de conversie ...................................................................................... 84  Tabel 44 – Economii de emisii de noxe ............................................................................. 85  Tabel 45 – Valoare monetara emisii – euro/t ...................................................................... 85  Tabel 46 – Economie de energie – euro ............................................................................. 86  Tabel 47 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ................................................ 88  Tabel 48 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei ............... 90  Tabel 49 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului ......... 90  Tabel 50 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale ....... 90  Tabel 51 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ................ 91  Tabel 52 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 ....... 91  Tabel 53 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor .......................................................................................................... 91  Tabel 54 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ......................................................................................................... 92  Tabel 55 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ......... 92  Tabel 56 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale ......... 92  Tabel 57 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara ..................................... 93  Tabel 58 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica .................................... 93  Tabel 59 – Calculul indicelui critic .................................................................................. 94  Tabel 60 – Concluzii analiza Monte Carlo ......................................................................... 133  Tabel 1 – Scenarii analizate ......................................................................................... 15 Tabel 2 – Optiuni analizate .......................................................................................... 16 Tabel 3 – Reteaua primara in cifre ................................................................................ 20 Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre ............................................................................. 21 Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice) ............................................... 21 Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice) .......................................... 23 Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice ............................................................ 24 Tabel 8 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice ................................................ 25 Tabel 9 - Consumul de combustibil – date istorice ............................................................. 26 Tabel 10 - Analiza multicriteriala – retea primara ............................................................. 28 Tabel 11 - Analiza multicriteriala – retea secundara .......................................................... 31 Tabel 12 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente) ................................ 35 Tabel 13 - Defalcarea investitiei pe ani .......................................................................... 35 Tabel 14 - Alocarea gratuita de certificate de emisii CO2 pentru SC COLTERM SA Timisoara ........ 45

Formatted: Not Highlight

Formatted: Font: (Default) Calibri

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Font: (Default) Arial Unicode MS

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

25 | P a g e

Tabel 15 - Indicatori macroeconomici (istoric si previziuni) ................................................. 49 Tabel 16 – Pretul carbunelui ........................................................................................ 49 Tabel 17 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza financiara .............................................. 50 Tabel 18 – Pretul gazelor naturale – pentru analiza economica ............................................. 50 Tabel 19 – Costul muncii ............................................................................................. 51 Tabel 20 – Preț achiziție certificate emisii CO2 (utilizat pentru estimarea costului financiar al emisiilor CO2) .......................................................................................................... 51 Tabel 21 – Costul economic ale externalităților ................................................................ 52 Tabel 22 – Parametri de conversie ................................................................................ 53 Tabel 23 - Venit mediu brut disponibil pe gospodărie la nivel national ................................... 54

Tabelul 24 - Taxe, impozite, contribuții pe gospodărie la nivel naţional ................................. 55 Tabel 25 - Venit mediu net disponibil pe gospodărie la nivel naţional .................................... 55 Tabel 26 - Calcul venit mediu disponibil pe gospodărie la nivelul municipiului Timisoara ............ 55 Tabel 27 - Estimare nivel de suportabilitate tarife ET în municipiul Timisoara ......................... 56 Tabel 28 – Tarife energie termica municipiul Timisoara – date istorice ................................... 58 Tabel 29 – Planul tarifar pentru energia termica in municipiul Timisoara- prognoza 2014 – 2034 .. 59 Tabel 30 – Costuri de operare Colterm în perioada 2011 – 2013 - EURO .................................. 60 Tabel 31 – Venituri din operare Colterm în perioada 2011 – 2013 - EURO ................................ 63 Tabel 32 – Evolutia subventiilor - prognoza 2014 – 2034 ..................................................... 69 Tabel 33 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 71 Tabel 34 – Surse de finantare - preturi curente ................................................................ 73 Tabel 35 – Indicatori de performanta analiza financiara ...................................................... 73 Tabel 36 – Sustenabilitate financiara ............................................................................. 75 Tabel 37 – Situatia subventiilor pe perioada istorica .......................................................... 76 Tabel 38 – Factori de conversie .................................................................................... 78 Tabel 39 – Economii de emisii de noxe ........................................................................... 80 Tabel 40 – Valoare monetara emisii – euro/t .................................................................... 80 Tabel 41 – Economie de energie – euro ........................................................................... 81 Tabel 42 – Indicatori de performanta analiza socio-economica ............................................. 82 Tabel 43 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului investitiei ........... 84 Tabel 44 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia costului combustibilului .... 84 Tabel 45 – Variatia indicatorilor de performanta financiara la variatia valorii subventiilor locale .. 84 Tabel 46 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia valorii investitiei ............ 85 Tabel 47 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de noxe CO2 .. 85 Tabel 48 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din evitarea deconectarilor ......................................................................................................... 85 Tabel 49 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia beneficiilor din asigurarea furnizarii de ET ........................................................................................................ 86 Tabel 50 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia economiilor de pulberi ..... 86 Tabel 51 – Variatia indicatorilor de performanta economica la variatia costurilor operationale .... 86 Tabel 52 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza financiara .................................. 87 Tabel 53 – Calculul indicelui de senzitivitate pentru analiza economica ................................. 87 Tabel 54 – Calculul indicelui critic ................................................................................. 88 Tabel 56 – Concluzii analiza Monte Carlo ....................................................................... 127

Formatted: Default Paragraph Font, Font: Bold, Check spelling and grammar

Formatted ... [99]

Formatted ... [100]

Formatted ... [101]

Formatted ... [102]

Formatted ... [103]

Formatted ... [104]

Formatted ... [105]

Formatted ... [106]

Formatted ... [107]

Formatted ... [108]

Formatted ... [109]

Formatted ... [110]

Formatted ... [111]

Formatted ... [112]

Formatted ... [113]

Formatted ... [114]

Formatted ... [115]

Formatted ... [116]

Formatted ... [117]

Formatted ... [118]

Formatted ... [119]

Formatted ... [120]

Formatted ... [121]

Formatted ... [122]

Formatted ... [123]

Formatted ... [124]

Formatted ... [125]

Formatted ... [126]

Formatted ... [127]

Formatted ... [128]

Formatted ... [129]

Formatted ... [130]

Formatted ... [131]

Formatted ... [132]

Formatted ... [133]

Formatted ... [134]

Formatted ... [135]

Formatted ... [136]

Formatted ... [137]

Formatted ... [138]

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

26 | P a g e

ACRONIME ȘI ABREVIERI ACB Analiza Cost-Beneficiu ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

BEI Banca Europeană de Investiţii CE Comisia Europeană CL Consiliul Local CNP Comisia Naţională de Prognoză EE Energie electrică ET Energie termică ERR Rata internă de rentabilitate economică a investiţiei ENPV Valoarea economică netă actualizată investiţiei FNA Flux de numerar actualizat FNPV/C Valoarea financiară netă actualizată a investitiei FNPV/K Valoarea financiară netă actualizată a capitalului FRR/C Rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

27 | P a g e

FRR/K Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului HG Hotărârea Guvernului INS Institutul Naţional de Statistică OUG Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului POS Programul Operaţional Sectorial PT Punct termic SACET Sistem de alimentare centralizată cu energie termică SEN Sistem energetic naţional UE Uniunea Europeană

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

28 | P a g e

I. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC, IDENTIFICAREA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI

1.1. Locatie si contextul socio-economic

Primaria Municipiului Timisoara este promotorul proiectului Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a.

Proiectul va fi implementat în municipiul Timisoara, în Regiunea de Dezvoltare Vest a României.

Beneficiarul direct al investitiei propuse a se realiza este populatia municipiului Timisoara, reprezentata prin consumatorii racordati la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica. În prezent sunt racordate un numar de 65.373 gospodarii, reprezentând cca 50% din totalul gospodariilor din municipiu.

a) Evolutia populatiei stabile a municipiului Timisoara

Beneficiarul indirect al proiectului este populatia stabila din municipiul Timisoara – 319.2791 locuitori – ce va beneficia de efectele măsurilor de protecţie a mediului și eficienţă energetică.

Municipiul Timişoara formează cea mai densă zonă locuită din Judeţul Timiş (cu o medie de 78 locuitori/km2) şi una dintre cele mai populate la nivel naţional (densitate medie 93,78 locuitori/km2). Valoarea medie a indicatorului suprafaţă/locuitor, în perioada analizată, este de 0,04 ha/locuitor în municipiul Timişoara (1,3 ha/locuitor la nivel de judeţ). În ceea ce priveşte evoluţia celor două componente ale mişcării naturale a populaţiei Timişoarei – natalitate şi mortalitate – acestea au evoluţii ascendente. Natalitatea înregistrează în perioada 2007-2010 o tendinţă de creştere: de la 9,1‰ în 2007, la 10,1‰ în 2008, 2009 şi 10,2‰ în 2010. În anul 2011 scade la 9,67‰. Mortalitatea manifestă, la rândul ei, o tendinţă de creştere în perioada 2007-2010, astfel: de la 9,3 ‰ cât înregistra în anul 2007 ajunge la 9,8 ‰ în anul 2010. În anul 2011 înregistrează o uşoară scădere la 9,48‰. Observăm că în perioada 2007-2011, începând cu anul 2008 sporul natural cunoaşte valori pozitive. Din calculul indicelui vitalităţii se observă că, deşi natalitatea şi mortalitatea au tendinţe fluctuante, totuşi începând cu anul 2008 indicele vitalităţii are o valoare supraunitară (numărul născuţilor vii depăşeşte pe cel al decedaţilor) deci populaţia are tendinţa să crească în ipoteza absenţei migraţiei.

Populaţia stabila din Municipiul Timisoara a înregistrat o crestere faţă de anul 2002 (conform datelor înregistrate la recensăminte) cu 0,51%, respectiv de la 317.660 locuitori inregistrati in anul 20022 la 319.279 locuitori inregistrati in anul 2011.

De asemenea, se constata un trend pozitiv si in cazul altori indicatori de structura demografica, respectiv numarul de gospodarii, care a crescut de la 117.622 gospodarii in anul 2002 la 129.874 gospodarii in anul 20113.

Pornind de la rezultatele definitive ale Recensamantului populatiei si al locuintelor in anul 2011, s-a aplicat ritmul mediu de scadere a populatiei tarii, estimat de catre INS pe baza studiului Proiectarea populatiei Romaniei la orizontul anului 2060. Conform previziunilor INS, scaderea medie a populatiei tarii, pana in anul 2020, este de 0,4%/an, pana in anul 2030 de 0,7%, iar dupa anul 2030, scaderea medie este de 0,9%/an. Aplicand previziunile INS, rezulta ca la nivelul anului 2014 (anul 0 in proiectiile financiare), populatia stabila a municipiului Timisoara este de 315.113 locuitori.

1 Sursa: INS – Recensamantul populatiei si al locuintelor 2011

2 Sursa: INS – Recensamantul populatiei si al locuintelor 2002 3 Sursa: Directia Judeteana de Statistica Timis - – Recensamintele populatiei si ale locuintelor 2002 si 2011

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

29 | P a g e

Evolutia numarului de gospodarii, bazata pe previziunile Consultantului cu privire la scaderea numarului de persoane dintr-o gospodarie,precum si proiectiile INS cu privire la scaderea populatiei stabile, releva o crestere a numarului de gospodarii, pe perioada 2011-2014, de la 129.874 gospodarii, la nivelul anului 20114 la 130.116 gospodarii la nivelul anului 2014.

b) Evolutia structurii social-economice a populatiei municipiului Timisoara

Structura economică a populaţiei, caracteristică demografică cu multiple valenţe în analiza potenţialului de dezvoltare economică şi socială a unei localităţi, relevă o utilizare bună a resurselor de forţă de muncă existente. Un prim argument în acest sens este faptul că grupa de vârstă adultă (20- 59 ani) care deţine 64,80% din totalul populaţiei, înregistrează o rată a şomajului scăzută. Se constata o crestere a populatiei active, de la 137.500 inregistrat in anul 2002, la 153.477 in anul 2011. Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Timis, o evolutie pozitiva s-a inregistrat in ultimii ani in randul somerilor, respectiv o scadere a numarului de someri de la 5.233 in anul 2010 la 2.364 someri in anul 2013.

Resursele de muncă importante sunt un atu incontestabil al dezvoltării viitoare a municipiului Timisoara, populaţia de 15-65 ani reprezentând cca 74,26% din totalul populaţiei, pondere superioară celei naţionale (63,7%), regionale (62,8%) şi apropiată de media judeţeană (75,8%). Analiza ratei de activitate şi a ratei de ocupare la nivelul judeţului Timiş confirmă situaţia economică de la nivel naţional, aceste două rate fiind în scădere începând cu anul 2009 faţă de anul precedent. Rata de activitate a scăzut de la 74,4% în 2009 la 72,3% în 2011, menţinându-se la acelaşi nivel şi în 2012. Rata de ocupare a forţei de muncă reflectă modul în care sectorul economic reuşeste să includă resursele locale de forţă de muncă. Analiza evoluţiei acestui indicator reflectă o uşoară scădere de la 73,1% în 2007 la 69,1% în 2010, scăderea fiind cauzată în principal de creşterea ratei şomajului ca efect al crizei economice. O altă cauză pentru scăderea ratei de activitate şi de ocupare este, probabil, numărul mare de persoane pensionate înainte de termen sau a persoanelor implicate în alte activităţi nelucrative (studii, burse de specializare, plecări la muncă în străinătate, etc.). Începând cu anul 2011, odată cu scăderea ratei şomajului, aceasta manifestă tendinţa de creştere, ajungând în 2012 la un procent de 70,9%.

c) Evolutia dezvoltarii economice a municipiului Timisoara

Nivelul de dezvoltare economică a municipiului Timişoara este unul ridicat, fapt evidenţiat de valoarea ridicată a PIB/locuitor (10.711 euro), judeţul Timiş ocupând locul al doilea la nivel naţional, după municipiul Bucureşti (16.717 euro). În cadrul judeţului, peste 80% din rezultatul economic net este obţinut în Timişoara.

Structura economică este diversificată, cu o dezvoltare accentuată a serviciilor (63% din rezultatul economic net) şi în special a activităţilor din domeniul electronică, electrotehnică, software şi IT, majoritatea acestora fiind concentrate în municipiul Timişoara. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai importantă creştere în ultimii ani (de peste 34,5%), contribuind cu 60% la realizarea cifrei de afaceri a municipiului. Alături de comerţ, care deţine ponderea principală, se remarcă o dezvoltare puternică a serviciilor financiar-bancare şi a celor prestate către întreprinderi, cât şi o diversificare a serviciilor pentru populaţie. Se constată apariţia şi dezvoltarea serviciilor de cunoaştere intensivă (respectiv servicii de consultanţă, comunicaţii, management, asistenţă, high tech, software), servicii cu grad ridicat de rentabilitate şi care folosesc forţă de muncă cu pregătire profesională superioară. În cazul acestor categorii de servicii este importantă creşterea flexibilităţii organizatorice, care să permită o mobilitate mai ridicată a angajaţilor. Deşi a fost devansat de către servicii, sectorul industrial continuă să aibă o influenţă semnificativă în dezvoltarea economică a municipiului Timişoara, contribuind cu 25% la formarea cifrei de afaceri. Pe lângă activităţile industriale cu tradiţie (industria textilă, industria încălţămintei, industria alimentară, industria construcţiilor de maşini), în ultimul timp se constată o dezvoltare puternică a unor ramuri industriale noi, moderne şi dinamice: electronică, electrotehnică, IT, software, automotive. Dinamica acestor întreprinderi se datorează în principal marilor investitori străini care s-au localizat în Timişoara şi în zonele învecinate oraşului şi ea a fost

4 Sursa: Directia Judeteana de Statistica Timis - – Recensamintil populatiei si al locuintelor 2011

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

30 | P a g e

încurajată prin politici locale de dezvoltare. Timisoara este orasul cel mai dezvoltat din punct de vedere economic dupa Bucuresti, iar accentul a cazut pe atragerea investitiilor straine. Conform revistei Forbes Romania, italienii sunt cei mai numerosi investitori straini din Timisoara, dar americanii sunt primii la capitolul valoare a capitalului strain.

În ceea ce priveşte repartiţia spaţială a industriei, municipiul Timişoara concentrează cea mai mare parte din activităţile industriale, acestea fiind amplasate în cadrul unor zone speciale, cu destinaţie industrială, delimitate prin PUG. Productivitatea industrială este încă scăzută, raportată la cea din Uniunea Europeană, însă prin utilizarea în viitor, pe scară largă, a tehnologiilor avansate se va putea obţine o creştere substanţială a acesteia. Un aspect negativ constatat ar fi numărul mare al activităţilor de producţie în sistem lohn, în special în industria textilă şi a încălţămintei, acestea fiind susceptibile de a migra în orice moment către alte locaţii cu costuri mai reduse. Construcţiile reprezintă un domeniu important în economia municipiului, contribuţia acestuia la formarea cifrei totale de afaceri fiind de 10,1%.

Sectorul IMM-uri are o contribuţie importantă în dezvoltarea economică a municipiului Timisoara, 70% din totalul societăţilor comerciale fiind IMM-uri. Prin caracteristicile lor: inovaţie, flexibilitate, legături strânse cu comunitatea, dinamică ridicată, valorificarea optimă a resurselor locale, crearea de locuri de muncă, întreprinderile mici şi mijlocii au rol deosebit în dezvoltarea economică. De altfel, dimensiunea şi dinamica iniţiativei antreprenoriale constituie unul din indicatorii care subliniază perspectivele de dezvoltare la nivel local şi regional. Dezvoltarea IMM-urilor din cadrul municipiului a fost potenţată de stabilirea în zonă a unor firme internaţionale de renume. Multe din IMM-uri s-au dezvoltat ca principali furnizori ai marilor firme naţionale şi internaţionale (Siemens, Continental, Alcatel etc). Altele, mai ales cele cu capital străin, lucrează în sistem de producţie lohn, utilizând forţa de muncă existentă şi contribuind la creşterea valorii activităţilor de import-export. Cele mai numeroase sunt cele cu capital autohton, acestea încercând să valorifice nişe sau oportunităţi ale pieţei neaccesate de firmele mari. În această ultimă categorie, microîntreprinderile deţin cea mai ridicată pondere, mai ales cele în domeniul comerţului, unde e nevoie de resurse financiare reduse şi unde riscurile sunt mai mici. Nivelul de dezvoltare al mediului antreprenorial (reflectat de densitatea medie a IMM – urilor la 1000 de locuitori) este ridicat - 51,5 întreprinderi la 1000 de locuitori, cu mult peste media naţională de 20,48 de întreprinderi la 1.000 locuitori.

Sintetizand din punct de vedere economic, conform analizei SWOT din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala, Municipiul Timisoara este:

 un puternic centru economic - detine mai mult de 95% din economia zonei, peste 60% din economia judetului, peste 30% din economia Regiunii V Vest, peste 3% din economia Romaniei, fiind la nivel naţional cel de-al doilea centru economic, după capitala ţării;

 structura economica diversificata;  indice de dezvoltare ridicat al intregii zone (categoria I);  piata de consum mare;  cresterea exporturilor in industrie - cu 73%, in agricultura cu 642%;  predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat;  cresterea numerica a IMM-urilor.

În cadrul Axei Prioritare 3 a POS Mediu, beneficiarul finanţării este municipalitatea. Fondurile aferente investiţiilor realizate prin POS Mediu vor fi reflectate în sistemul contabil al municipalităţii.

Avand în vedere că, în cazul proiectelor de termoficare, Beneficiarul proiectului este diferit de furnizorul de servicii, trebuie realizată o abordare mai cuprinzătoare a calculului veniturilor şi costurilor asociate proiectului, respectiv o analiza consolidata (Sursa: Documentul de Lucru 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu).

Entitatile implicate in proiectul de fata sunt:

 Municipalitatea

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

31 | P a g e

Infrastructura proiectului se afla in proprietatea Municipiului Timisoara, entitate care va implementa proiectul si va asigura co-finantarea.

 Furnizorul de servicii

Furnizorul de servicii este SC Colterm SA Timisoara si reprezinta contractorul care va derula activitatea de exploatare in concesiune a infrastructurii si a serviciilor publice de termoficare, in baza urmatoarelor contracte:

 Contract de concesiune nr. 216/30.05.2006, incheiat cu Municipiul Timisoara si al carui obiect este delegarea gestiunii serviciului public de producere a energiei termice si electrice, transport, distributie si furnizare energie termica. Durata contractului de concesiune este de 15 ani (pana la 30.05.2021) iar redeventa este egala cu suma redevetelor stabilite pentru contractele de concesiune pentru retelele termice si cladiri;

 Contract de concesiune nr. 2/170/2004, incheiat cu Municipiul Timisoara si al carui obiect este concesionarea retelelor termice de transport apa fierbinte, retele termice secundare, conducte de aductiune. Durata contractului de concesiune este de 49 de ani (pana la 01.04.2053) iar redeventa este de 15.000 lei/an, actualizata cu rata inflatiei conform HCL 69/30.03.2004;

 Contract de concesiune nr. 05/2006, incheiat cu Municipiul Timisoara si al carui obiect este concesionarea de cladiri. Durata contractului de concesiune este de 49 de ani (pana la 28.02.2054) iar redeventa este de 5.000 lei/an, actualizata cu rata inflatiei conform HCL 22/31.01.2006;

 Contract de concesiune nr. 02/1994, incheiat cu Municipiul Timisoara si al carui obiect este concesionarea a 1.443 mp teren pentru construirea cladirii Dispecer de termoficare. Durata contractului de concesiune este de 99 de ani iar redeventa este de 0,1579 lei/mp/an, actualizata cu rata inflatiei;

 Contract de concesiune nr. 05/1997, incheiat cu Municipiul Timisoara si al carui obiect este concesionarea a 2.299 mp teren. Durata contractului de concesiune este echivalenta cu durata existentei constructiilor prin transformarea contractului de inchiriere 23261/1991 iar redeventa este de 0,7033 lei/mp/an, actualizata cu rata inflatiei;

 Contract de concesiune nr. 13/1998, incheiat cu Municipiul Timisoara si al carui obiect este concesionarea a 130 mp teren (si prin act aditional a 104 mp) pentru extindere sediu Distributie. Durata contractului de concesiune este echivalenta cu durata existentei constructiilor iar redeventa este de 3.625 lei/an, actualizata cu rata inflatiei.

Furnizorul de servicii este purtatorul costurilor si al veniturilor realizate din operare. Va suporta costurile de intretinere si mentenanta ale infrastructurii, costurile de operare in vederea productiei, transportului si distributiei energiei termice si energiei electrice si va inregistra venituri din vanzarea energie termice catre consumatorii casnici si non casnici si venituri din livrarea energiei electrice in SEN.

Intre cele doua entitati vor exista urmatoarele transferuri:

 Revedenta, stabilita in baza contractelor de concesiune, platita de catre furnizorul de servicii (operatorul) proprietarului (Municipiul Timisoara);

 Subvenţii lunare, acordate de catre Municipalitate operatorului, pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei (Sursa: OUG 36/2006 - privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate).

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

32 | P a g e

1.2. Date despre POS Mediu

In scopul realizării obiectivului ”convergenţa”, pentru perioada 2007-2013 au fost elaborate 7 programe operaţionale, printre care și Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). Acest program a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a Planului National de Dezvoltare 2007–2013 – “Protecţia și îmbunătăţirea calităţii mediului”.

Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire centralizată în cele mai poluate localităţi, printre care se află și Timisoara, pana în anul 2015. Pentru atingerea acestor obiective s-a identificat Axa prioritară 3 - „Reducerea poluării și diminuarea schimbărilor climatice prin restructurarea și reînnoirea sistemului urban de încălzire centralizată ducând la o eficienţă energetică în punctele cheie de mediu la nivel local”.

Obiectivele specifice Axei Prioritare 3 a POS Mediu sunt:

 Diminuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor poluante provenite din instalaţiile urbane în punctele cheie de mediu la nivel local;

 Îmbunătăţirea nivelului de concentrare a poluanţilor din sol în localităţile implicate;

 Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în localităţile implicate.

Prezentul proiect face parte dintr-un amplu proces investitional, reprezentand Etapa a II-a si orientat cu precadere pe cresterea competitivitatii intregului sistem urban de incalzire centralizata si asigurarea astfel a viabilitatii pe termen lung.

1.3. Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a” îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii vieţii ca urmare a cresterii competitivitatii intregului sistem urban de incalzire centralizata si asigurarii viabilitatii acestui sistem pe termen lung.

Obiectivul specific al proiectului constă în stabilirea investiţiilor necesare măsurilor de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Timisoara, in vederea:

 Reducerii pierderilor de caldura in reteaua de transport si distributie, asigurand astfel cresterea eficientei energetice;

 Imbunatatirii parametrilor tehnici de transport si distributie a caldurii si reducerea costurilor de mentenanta si reparatii;

 Imbunatatirii sigurantei si calitatii caldurii si apei calde furnizate consumatorilor casnici si non- casnici;

 Reducerea emisiilor de CO2 și alţi poluanţi (NOx, SO2, Pulberi) care urmare a reducerii cantităţii de combustibil folosit (reducerea cantităţii de combustibil reprezintă un efect al

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

33 | P a g e

reducerii de pierderi de ET si evitare a deconectarilor de la SACET ca urmare a cresterii calitatii serviciilor prestate de operatorul de termoficare, astfel că acest obiectiv se plasează în plan secundar faţă de celelalte mai sus menţionate).

1.4. Masurile propuse si rezultatele estimate

Proiectul de fata face parte dintr-un amplu program de reabilitare a sistemului de termoficare urbana la nivelul Municipiului Timisoara pentru perioada 2009 – 2028. In cadrul etapei I a programului au fost stabilite investiţiile necesare pentru a se asigura conformarea cu obligaţiile de mediu, iar în cadrul etapei a II-a, investiţiile pentru reabilitarea reţelelor de transport și distribuţie a energiei termice în scopul creșterii eficienţei energetice a sistemului, creșterea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife suportabile pentru populaţie.

Prezentul proiect analizează reabilitarea unor tronsoane de reţea primară şi integral/parţial, funcţie de starea tehnică actuală, a reţelelor secundare de distribuţie a energiei termice pentru încălzire, apă caldă de consum și recirculaţia acesteia, aferenta a 25 puncte termice. Reabilitarea constă în înlocuirea conductelor existente uzate cu un sistem legat preizolat.

Se propune reabilitarea a 9.067 m traseu de retea termica primara. Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de transport al căldurii cuprind:

 lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice sau suprateran pe stâlpi de susţinere cu conducte în sistem legat preizolat;

 înlocuirea vanelor de secţionare și de racord de pe traseul magistralelor de termoficare;

 realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolaţiei conductelor;

 lucrări de construcţii (cămine, puncte fixe etc.).

Se propune reabilitarea a 20.095 m traseu de retea termica secundara. Lucrările ce urmează sa fie efectuate în sistemul de distribuţie al căldurii cuprind:

 lucrări termomecanice de înlocuire a conductelor amplasate subteran în canale termice cu conducte preizolate;

 lucrări de construcţii;

 realizarea unui sistem de monitorizare a stării izolaţiei conductelor;

 echilibrarea reţelelor termice de încălzire.

1.5. Beneficiarii proiectului

Beneficiarul direct al investitiei este UAT Municipiul Timisoara, proprietarul retelelor de termoficare care fac obiectul investitiei.

Beneficiarii finali ai investitiei sunt:

 65.373 gospodarii conectate la sistemul centralizat (sau aproximativ 160.000 de locuitori), reprezentând cca 50% din totalul gospodariilor din municipiu si 1.011 institutii publice si companii private racordate la nivelul anului 2014, care vor inregistra beneficii directe din

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

34 | P a g e

imbunatatirea calitatii serviciilor de termoficare;  Populatia stabila a municipiului Timisoara, respectiv 319.279 locuitori5, care va beneficia

indirect de efectele implementarii investitiei, respectiv de imbunatatirea calitatii aerului ca urmare a măsurilor de protecţie a mediului și eficienţă energetică.

5 Sursa: INS – Recensamantul populatiei si al locuintelor 2011

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

35 | P a g e

II. DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

2.1. Master plan 2009

Master Planul se concentreaza pe optiuni strategice majore pe termen lung de dezvoltare a sistemului urban de incalzire. Principalele optiuni au luat in considerare urmatoarele elemente:

 Sistem centralizat vs. sistem descentralizat sau individual;  Diferite tipuri de combustibil;  Productie de agent termic vs. cogenerare.

Pe baza analizei sistemului existent de încălzire centralizată în Timişoara şi pe baza considerentelor strategice identificate, au fost analizate 3 scenarii ce cuprind 13 opţiuni diferite:

Tabel 1 – Scenarii analizate

Scenariu Descriere

Scenariul 1 (S1) Sistem centralizat de încălzire, inclusiv surse pentru producţia de încălzire centralizată, reţea de transport, puncte termice, reţele de distribuţie, centrale termice locale

Scenariul 2 (S2) Sistem descentralizat de încălzire, inclusiv: producerea caldurii in cogenerare în instalaţii locale cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice, reţele de distribuţie, CT-uri (surse de producţie de încălzire centralizată şi reţea de transport închise)

Scenariul 3 (S3) Sisteme individuale de încălzire (sistemul de încălzire centralizată închis, fiecare consumator/clădire are propriul sistem individual de încălzire cu ardere pe gaz)

 

Scenariile de alimentare cu energie termică au fost comparate prin următoarele metode:

 Analiza avantajelor și dezavantajelor scenariilor  Analiza multicriteriala, în baza următoarelor criterii:

1. Criterii de mediu:

 Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă.

 Reducerea poluării distribuite în zonele de locuinţe.

2. Criterii sociale: aspecte sociale, estimându-se procentual nivelul impactului scenariului asupra populaţiei, și anume:

 Impactul lucrărilor de realizare a investiţiei asupra stării de bine a populaţiei.

 Impactului costului investiţiei directe asupra situaţiei economice a populaţiei.

3. Criterii financiare:

 Nivelul investiţiei.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, alimentarea în sistem centralizat este mai avantajoasă deoarece permite controlul și implementarea de măsuri pentru diminuarea poluării. Sistemul descentralizat și cel individual conduc la creșterea nivelului poluării prin suprapunerea emisiilor generate la producerea energiei cu emisiile din traficul urban.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

36 | P a g e

În vederea identificării opţiunilor cele mai fezabile, prima etapă a analizei s-a bazat pe o evaluare multicriteriu şi calitativă, în vederea eliminării unor opţiuni nerealiste. Opţiunile cele mai fezabile au fost apoi comparate în vederea identificării scenariului optim şi a prioritizării investiţiilor pe termen scurt, mediu şi lung.

Scenariul optim din punct de vedere economic identificat de către strategia locală de termoficare din Timisoara este menţinerea şi reabilitarea sistemului actual de încălzire centralizată. În cadrul acestui scenariu, la nivel de studiu de fezabilitate au fost analizate şi comparate patru opţiuni.

Fiecare din cele 4 opţiuni include un set de măsuri necesare pentru conformarea sistemului de termoficare cu cerinţele privind emisiile, precum şi măsuri de creştere a eficienţei la surse şi de reducere a pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie.

Descrierea celor patru opţiuni evaluate în cadrul scenariului privind sistemul centralizat de încălzire (O1, O8, O10 si O11), precum si valoarea aferentă a investiţiilor, sunt prezentate in tabelul următor. Ca referinţă, tabelul include şi optiunea pentru sistemul descentralizat (O12).

Opţiunile alese și definite în cele 3 scenarii strategice sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Tabel 2 – Optiuni analizate

Optiune Descriere Investitiei prioritara, neactualizata in euro

O1 CET Sud se dezafectează. CET Centru se retehnologizează, iar combustibilul utilizat sunt gazele naturale. 15,74

O8

Structura actuală este menţinută în funcţiune. CET Sud funcţionează în continuare la o încărcare mai mică cu cazane de abur, folosind o combinaţie de biomasă şi lignit. CET Centru se retehnologizează, iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul. Se introduce o instalaţie de desulfurare a gazului

50,68

O10

Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de abur pe pat fluidizat pe lignit şi biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează şi continuă să funcţioneze cu cazane de apa fierbinte utilizând gazul natural

82,33

O11

Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de apă caldă pe pat fluidizat pe lignit cu biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează, iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul.

70,33

O12 Unităţile centrale sunt închise, şi energia termică este produsă doar pe baza de gaze naturale în cazane instalate în fostele puncte termice.

148,75

În urma analizei cost beneficiu a rezultat ca optim menţinerea alimentării centralizate cu energie termică cu efectuarea următoarelor lucrări de reabilitare:

 Retehnologizarea CAF 2 de 58 MWt si CAF 4 din CET Centru, pentru funcţionare pe gaze naturale și respectiv gaze naturale și păcură. Reabilitarea a presupus reparaţia capitală a sistemului sub presiune a cazanelor, instalarea de arzătoare cu formare redusă de NOx, înlocuirea sistemului de control și automatizare al cazanelor, montarea pentru fiecare cazan a instalaţiei de monitorizare on-line a emisiilor la cosurile de fum.

 reabilitare a 3 cazane de abur din CET Sud care funcţionează cu lignit și gaze naturale.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

37 | P a g e

Reabiliatrea a presupus implementarea măsurilor BAT primare și secundare pentru reducerea de NOx, înlocuirea sistemului de control și automatizare al cazanelor, creșterea suprafeţei de schimb de căldură a supraîncălzitorului de abur al cazanelor și montarea unei instalaţii de monitorizare on-line a emisiilor la coșul de fum, comun al celor 3 cazane.

 Realizarea instalaţiei de desulfurare semiumedă a gazelor de ardere pentru cele 3 cazane de abur din CET Sud.

 Reabilitarea pompelor de transport agent primar din CET Centru și CET Sud.  Reabilitare reţele de transport, distribuţie și PT–uri.

În Etapa I a proiectului s-au realizat lucrările prevăzute în surse, cu excepţia montării unui grup de cogenerare în ciclu mixt în CET Sud din lipsa posibilităţi de finanţare.

Ca urmare, în cadrul etapei a II-a proiectului se prevede continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului de transport și distributie a energiei termice, dar numai la nivelul surselor de finantare ce se pot asigura.

2.2. Plan de investitii pe termen lung (varianta 2014)

Referitor la masurile necesare cresterii competitivitatii sistemului centralizat de termoficare urbana si asigurarea viabilitatii pe termen lung, operatorul a elaborat in anul 2014 un plan actualizat de investitii pe termen lung, structurat pe urmatoarele masuri:

M.1 - In cadrul planului de dezvoltare al SACET tratat in cadrul Strategiei de Termoficare a Municipiului Timisoara s-a avut in vedere continuarea investitiilor pe termen lung in capacitatile de productie a celor doua centrale energetice cât si in alte doua centrale termice de cartier astfel:

 Implementarea proiectului de cogenerare de înaltă eficienţă, cu motoare termice, în CT Centru Timișoara – 3 mil. Euro;

 Retehnologizare prin reamenajarea cu două hidroagregate moderne de 0,4 MW fiecare, la CHE Bega Timişoara – 2, 98 mil euro;

 Finalizarea lucrărilor de retehnologizare a centralei termice de cartier CT Dunărea, prin instalarea de unităţi de cogenerare cu motoare termice – 0,2 mil euro.

Prin realizarea acestor investitii energia termica se va produce in cogenerare atat in CT Centru cât şi în cadrul CT Dunarea si astfel cheltuielile de productie vor scadea. Astfel in CT Centru se va asigura consumul propriu tehnologic de energie electrica, ceea ce va insemna o economie de 6.000 MWh anual (2,7 mil lei). In plus se vor obtine venituri suplimentare prin aplicarea schemei de sprijin, prin accesarea bonusului pentru cogenerarea de inalta eficienta.

M.2 - Strategia de termoficare a avut in vedere si diversificarea surselor de producere a energiei termice si electrice in cogenerare si din alti combustibili prevazand implementarea proiectului “Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeurile municipale, prin realizarea unei instalaţii şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara”. Acest proiect este in valoare de 61.853.920 Euro si s-a semnat deja contractul de executie. Proiectul se deruleaza de catre noua societate - International Recycling Energy in care Primaria Timisoara detine 31 % actiuni, COLTERM 20 % actiuni si Raroma Service AG – Elvetia 49% actiuni.

M.3 - Pentru a putea creste rentabilitatea serviciului de distributie a agentului termic produs in cadrul Centralelor termice Sud si Centru se are in vedere continuarea retehnologizarii retelelor de transport si distributie astfel incat pana in anul 2027 sa fie reabilitat tot sistemul. Costul acestor lucrari este estimat la 86,1 mil. Euro pentru retele de Transport si 56,6 mil. Euro pentru retele de distributie. Prin

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

38 | P a g e

aceste investitii se vor reduce pierderile de energie termica prin retelele termice cu aproximativ 6 puncte procentuale (50.000 Gcal/an, adica cca. 19 mil lei/an).

M.4 - In ceea ce priveste cresterea atractivitatii sistemului de termoficare pentru marii consumatori, Consiliul Local al Municipiului Timisoara are in vedere emiterea unei Hotarari de Consiliu Local care sa prevada revenirea în SACET a instituţiilor publice, cu prioritate a acelora care se află în cadrul zonelor unitare de încălzire.

M.5 - Consumatorii casnici sunt atrasi sa se reconecteze la sistemul centralizat prin demararea unui proiect prin care se urmărește creșterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din municipiul Timișoara, în primul rând prin realizarea concomitentă a lucrărilor de anvelopare și contorizare individuală cu distribuţie pe orizontală. Vor fi eligibile blocurile a căror locatari sunt în totalitate racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. Costul acestui proiect este de 46,6 mil. Euro. In prezent el este cofinantat prin Progamul Operational Regional Axa 1, unde este prevazut ca 40% din valoare sa fie asigurata de catre Municipiul Timisoara si Beneficiari (in procente diferite in functie de venituri) iar restul 60% din fonduri europene nerambursabile.

Un alt proiect pentru consumatorii casnici este implementarea proiectului ESCO (Energy Service Company) de ,,Realizare a studiului de fezabilitate pentru Sistemul ESCO (Energy Service Company) si creşterea acceptabilităţii Sistemului ESCO pe piaţa eficientei energetice a locuinţelor colective,, Proiectul are o durată de 20 de luni incepand din iunie 2014 iar valoarea proiectului este de 951.249,80 lei și este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 838.250,81 lei.

Primaria Timisoara are in vedere initierea unui program de urmarire si notificare a consumatorilor astfel incat in momentul in care furnizarea agentului termic nu mai este fezabila economic se trece la sistarea livrarilor si rezilierea contractului. Vor fi urmariti cu prioritate consumatorii racordati la SACET dar care nu se afla in zone unitare. Aceasta urmarire se va realiza atat la nivel de dispecerat cat si prin urmarirea consumurilor facturate.

O conditie sine qua non a cofinantarii proiectului de fata din fonduri europene este realizarea unui audit tehnic a sistemului de termoficare, care va analiza statusul curent al performantei/competivitatii sistemului si va evalua posibilele masuri care pot fi luate in vederea imbunatatirii viabilitatii economice si financiare pe termen lung si a competitivitati sistemului comparativ cu alternativa incalzirii individuale cu centrale de apartament. In cadrul auditului tehnic vor fi evaluate masurile prevazute in Master Planul elaborat in anul 2009, investitiile aflate in stadiu conceptual dar cu studiile de fezabilitate/impact demarate, investitiile aflate in curs de finalizare.

2.3. Descrierea tehnica a sistemului de termoficare existent

2.2.1 Echipamentele de productie

a. Echipamente noi:

 CET Centru:

 grup energetic in ciclu mixt cu putere electrica de 20 MWe și putere termică de 25 MWt, echipat cu:

Formatted: Border: Box: (Single solid line, Auto, 0,5 pt Line width)

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

39 | P a g e

 o turbină cu gaze cu putere de 13 MW;  un cazan recuperator de căldură sub formă de abur de 45 t/h (35 bar, 450ºC), prevăzut

cu post combustie și recuperator de căldură din gazele arse, cu o capacitate de 4 Gcal/h;

 o turbinã cu abur de 6 MW cu contrapresiune;  un compresor de gaze naturale;  un schimbător de căldură abur–apă de 25 Gcal/h;  un schimbător de caldură apă demi/apă dedurizată cu plăci din inox pentru adaos în

reţeaua de termoficare.

 CET Sud:

 grup energetic cu putere electrică de 10 MWe, echipat cu:

 turbină cu abur cu putere electrică de 10 MW;  cazan de abur cu debit de 45 t/h cu parametrii 57 bar, 4000C, cu funcţionare pe

deșeuri municipale.

Ulterior dimensionării acestui grup energetic, pentru o parte din deșeurile municipale s-a găsit o modalitate de utilizare energetică la fabricile de ciment, cantitatea de deșeuri menajere disponibilă ramânând în jur de 78.500 tone. Ca urmare, a fost necesară refacerea studiului de fezabilitate privind valorificarea energetică a deșeurilor și redimensionarea grupului energetic, luând în considerare cantitatea de combustibil alternativ de mai sus, adică o cantitate de deșeuri de 9,375 t/h, cu puterea calorifică inferioară 10.800 Kj/Kg, o perioada de funcţionare a grupului de cogenerare de circa 8400 ore/an, rezultând o putere electrică a grupului de 5,75 MWe şi debitul de abur livrat din priza reglabilă a turbinei, pentru producerea apei fierbinţi de 21,8 tone/h (14 MWt).

Deci grupul energetic de cogenerare va fi compus din:

 cazan de abur având următoarele caracteristici: o Debit abur viu - 37 t/h; o presiune abur viu – min. 42 bar; o temp. abur viu - min. 4300 C; o consum combustibil: - 9,375 deseuri menajere, o 1,31 t/h gaze naturale. o temperatura apa alimentare – 1300C o randament cazan - min. 85%

 1 turbogenerator cu condensaţie și priză, cu puterea electrică la bornele generatorului 5,5 MWe și putere termică la priza de termoficare de 14 MWt.

b. Echipamente existente:

 CET Centru :

 2 cazane de apă fierbinte (nr.1 si 2) de câte 50 Gcal/h, tip PTVM 50, cu funcţionare pe gaze naturale;

 2 cazane de apă fierbinte (nr. 3, 4) de câte 100 Gcal/h, tip 4B, cu funcţionare pe gaze naturale și pacură.

 Restul echipamentelor se vor retrage din exploatare.

 CET Sud:

 3 cazanul de abur de 100 t/h, presiune 15 bar și temperatura 2500C cu funcţionare pe lignit și gaze naturale.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

40 | P a g e

 1 turbogenerator de 19,6 MW cu funcţionare în contrapresiune.  2 cazane de apă fierbinte de câte 100 Gcal/h, cu funcţionare pe lignit și gaze naturale, unul

dintre cazane urmând să fie retras din exploatare, iar pe măsura reducerii consumului de energie termică se va retrage din exploatare și cel de al 2-lea cazan.

 Centralele termice de cvartal

 Acest subsistem este format din 5 centrale termice, împreună cu reţelele de distribuţie aferente fiecăreia, după ce în vara anului 2013 CT-urile (CT Liceul 1, CT Corbului, CT Diana, CT Porumbescu, CT Giurgiu) au fost transformate în puncte termice, iar în anul 2014 CT Paltiniș a fost de asemenea transformată în punct termic. CT CFR a fost transformată în punct termic alimentat din CT Dunărea. Aceste centrale termice sunt echipate cu cazane care utilizează gazele naturale. Centralele termice produc agent termic sub formă de apă caldă cu parametri 90/700 C și au fost modernizate/automatizate, fiind echipate în întregime cu utilaje (cazane, schimbătoare de căldură, pompe) de înaltă performanţă.

 CET Freidorf este echipată cu 2 motoare termice având puterea electrică însumată de 1 MWe și 5 cazane de apă caldă, ce au fiecare o putere termică de 1,35 MWt.

2.2.2 Reteaua de transport si distributie

Reteaua de transport

Reţelele termice primare asigură transportul apei fierbinţi de la CET la punctele termice. Sistemul de transport al energiei termice are o configuraţie de tip radial cu legături între magistrale asigurând o fiabilitate sporită de alimentare cu căldură a consumatorilor.

Evacuarea căldurii din CET Timișoara Sud se realizează prin 2 magistrale:

 Magistrala 2 x Dn 1000 mm.  Magistrala 2 x 600 mm.

Aceste 2 magistrale alimentează partea de sud și est a orașului și o parte din zona centrală.

Evacuarea căldurii din CET Timișoara Centru se realizează prin 3 magistrale:

 Magistrala II: 1 x Dn 500 mm.  Magistralele III si IV: 2 x 700 mm fiecare.

Cele 3 magistrale se întâlnesc în apropierea centralei. Din punctul de intâlnire al acestora, pornesc 2 ramificaţii principale: 2 x Dn800 mm spre zona de nord, 2 x Dn700 mm spre zona centrală. Din Magistrala II, prin două conducte Dn400 mm este alimentată cu energie termică și zona industrială.

Tabel 3 – Reteaua primara in cifre

Lungime traseu 73 km

Reabilitat inaintea Etapei I 20,568 km

Reabilitat Etapa I 0 km

Propus reabilitare Etapa a II-a 9,067 km

Ramas de reabilitat dupa Etapa a II-a 43,365 km

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

41 | P a g e

Reteaua de distributie

Reţelele de distribuţie sunt sisteme arborescente, având o lungime totală de 238,944 km, din care 131,084 km conducte de încălzire, 65,542 km conducte pentru apă caldă de consum și 42,318 km conducte recirculare apă caldă. Reţelele de distribuţie sunt constituite din 4 conducte, încălzire tur- retur, apă caldă de consum și partial recirculare a.c.c. Diametrele sunt cuprinse între Dn25 și Dn300 pentru conductele de încălzire și între Dn 50 și Dn 100 pentru apă caldă de consum.

Conductele de distribuţie sunt realizate în sistem clasic, amplasate subteran, în canale nevizitabile. Reţelele termice secundare au fost reabilitate în proporţie de 47,46%, adică 113,400 km de conducte în sistem preizolat. Reabilitările s-au efectuat pe porţiuni din traseele secundare aferente tuturor punctelor termice, în funcţie de starea tehnică a acestora (nr. de intervenţii), motiv pentru care nu se pot preciza în scris aceste tronsoane, nefiind definite prin puncte de separaţie.

Tabel 4 – Reteaua secundara in cifre

Traseu Conducta Conducte incalzire

Conducte apa calda

Conducte recirculatie

Lungime traseu 65,542 km 238,944 km 131,084 km 65,542 km 42,318 km

Reabilitat inaintea Etapei I 31,625 km 113,4 km 63,250 km 31,62 km 18,53 km

Reabilitat Etapa I 0 km 0 km 0 km 0 km 0 km

Propus reabilitare Etapa a II-a 20,095 km 76,927 km 40,19 km 20,095 km 16,642 km

Ramas de reabilitat dupa Etapa a II-a

13,822 km 48,617 km 27,664 km 13,827 km 7,126 km

2.2.3 Consumatori de energie termica

Structura consumatorilor din municipiul Timisoara, alimentati din sistemul de termoficare, este urmatoarea:

 populatia care locuieste în blocuri de locuinte (condominii) si în locuinte individuale (case);

 institutii si alti consumatori social-culturali;

 agenti economici si unitati asimilate acestora.

a) Gospodarii

În Municipiul Timișoara, fondul locativ este vechi, construit în cea mai mare parte înainte de 1989. Blocurile de locuinţe și în general clădirile se caracterizează printr-o eficienţă energetică scăzută, întrucât nu s-au realizat lucrări majore de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor. Totuși, în unele cazuri, proprietarii apartamentelor și-au izolat pereţii exteriori și/sau au instalat ferestre termoizolante, dar aceasta nu conduce la obţinerea rezultatelor scontate pentru că nu se elimină punţile termice, nu se termoizolează planșeele peste subsoluri și a celor peste ultimul nivel (terasa), prin care se pierd cele mai mari cantităţi de căldură.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

42 | P a g e

Conform datelor furnizate de catre operator, evolutia consumului casnic de energie termica a fost urmatoarea:

Tabel 5 - Consumul casnic de energie termica (date istorice)

An Energie termica livrata gospodarii (Gcal/an)

Numar gospodarii Consum casnic (Gcal /gospodarie /an)

2011 647.167 78.078 8,3 2012 569.897 73.102 7,8 2013 478.365 68.163 7,0 2014 407.117 65.373 6,2

  Se constata ca numarul consumatorilor non-casnici a scazut cu 16,3%, in timp ce cantitatea de energie livrata a scazut cu 37%.

Cauzele acestui trend descendent sunt urmatoarele:

 masuri întreprinse pentru măsurarea consumului de căldură la nivel de scara in cazul încălzirii si la nivel de apartament pentru consumul de apa calda de consum (reducere estimata la minim 1,5% la nivelul consumului anului 2007);

 izolarea termica a clădirilor (chiar daca acţiunea este in faza incipienta). In prezent este in derulare un proiect local prin care se urmărește creșterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din municipiul Timișoara, în primul rând prin realizarea concomitentă a lucrărilor de anvelopare și contorizare individuală cu distribuţie pe orizontală. Sunt eligibile blocurile a căror locatari sunt în totalitate racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. Costul acestui proiect este de 46,6 mil. Euro. In prezent el este cofinantat prin Progamul Operational Regional Axa 1. unde este prevazut ca 40% din valoare sa fie asigurata de catre Municipiul Timisoara si Beneficiari (in procente diferite in functie de venituri) iar restul 60% sunt fonduri structurale.

Un alt proiect pentru consumatorii casnici este Implementarea proiectului ESCO (Energy Service Company) de ,,Realizare a studiului de fezabilitate pentru Sistemul ESCO (Energy Service Company) si creşterea acceptabilităţii Sistemului ESCO pe piaţa eficientei energetice a locuinţelor colective”. Proiectul are o durată de 20 de luni incepand din 06.2014 cu o valoare de 951.249,80 lei și este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 838.250,81 lei.

 montarea de repartitoare de costuri in apartamente, care a generat si masuri de economisire din partea populaţiei (reducerea consumului este estimata la circa 2-3%);

 resimtirea efectelor încălzirii globale (in cazul României se estimează ca încălzirea va fi de 0,6 0 C, ceea ce reprezintă o reducere a consumului de căldură in locuinţe pentru o perioada de 20 ani cu circa 5%). Pentru perioada 2007-2014 reducerea consumului se estimează la circa 1,5%.

 debransarea in perioada 2008-2014, a unui număr semnificativ de consumatori (circa 22.960 gospodarii si 116 consumatori non-casnici);

 Anul 2014, ultimul an in care se cunosc date certe cu privire la consumul de căldură, a fost considerat un an călduros. Numărul de zile grade realizat in acest an a fost de 2.091 (cea mai scăzută valoare din ultimii 10 ani) comparativ cu anul de referinţă (anul 2007) căruia ii corespunde un număr de 2.799 zile grade.

O situatie particulara se constata in evolutia ritmului de debransari in anul 2014 comparativ cu anii anteriori. Ipotezele cu privire la reducerea numarului de debransari de la 5.0324.939 in anul 2013 la 2.922 in anul 2014, sunt urmatoarele:

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

43 | P a g e

 Mentinerea pretului de facturare a energiei temice catre populatie (pentru perioada 2010-2014 s- a mentinut acelasi tarif de facturare in Lei);

 Iminenta liberalizarii accentuate a pretului gazelor naturale pentru populatie (in prezent, Romania are cele mai mici preturi la gaze naturale din Europa, respectiv sunt mai mici cu 70% fata de media europeana);

 Zvonurile despre introducerea taxei de poluare si pentru gospodarii, ceea ce va conduce la cresterea facturii de gaze naturale pentru gospodariile aflate in sistem individual de incalzire;

 Programul COLTERM de crestere a calitatii serviciului prin montarea de conducte pentru recircularea apei calde. In Timisoara motivul principal al debransarilor este imposibilitatea mentinerii nivelului normal de presiune in sistemul primar de retele termice, cu afectarea consumatorilor in zonele de extremitate a sistemului si lipsa/ colmatarea conductelor de recirculatie apa calda, rezultand astfel un serviciu de foarte proasta calitate a alimentarii cu apa calda chiar si in zonele in care disponibilul de presiune pe reteaua primara este la limita normala;

 Din informatiile primite de la operator, in perioada 2013 - 2014 s-au montat conducte de recirculatie in lungime de 4.099 ml in anul 2013 si respectiv 3.436 ml in anul 2014. Conform programului operatorului de crestere a calitatii serviciului, pana la finalul anului 2016 toate bransamentele de apa calda vor fi dotate cu conducte de recirculatie;

 Zonele unitare sunt definite prin HCL 239/2009, dar in interiorul acestor zone exista condominii cu sisteme de incalzire mixte (Colterm si gaz), respectiv in cadrul aceluiasi condominiu exista apartamente bransate la SACET, precum si apartamente alimentate din centrale proprii pe gaze naturale, existente inainte de aparitia acestui HCL. Conform informatiilor primite de la operator, este dificil de aplicat prevederile HCL in conditiile in care serviciul oferit de SACET nu este de calitate;

 Primaria Municipiului Timiosata are in vedere demararea unui program de controale a cererilor de debransare care au fost avizate nefavorabil pentru a identifica cazurile de debransare ilegala.

b) Sectorul non-casnic

Conform datelor furnizate de catre operator, evolutia cantitatii de energie termica livrata catre consumatorii non-casnici, a fost urmatoarea:  

Tabel 6- Consumul non casnic de energie termica (date istorice)

An Energie termica livrata consumatori non-casnici (Gcal/an)

Numar consumatori non-casnici

2011 117.979 1.088 2012 117.768 1.065 2013 108.731 1.052 2014 94.919 1.011

    Se constata ca numarul consumatorilor non-casnici a scazut cu 7,08%, in timp ce cantitatea de energie livrata a scazut cu 19%. Cauzele scaderii consumului de energie termica mai accelerata decat scaderea numarului de consumatori sunt similare cu cele identificate in cazul gospodariilor.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

44 | P a g e

Conform datelor furnizate de operator, deconectarile din ultimii 5 ani au avut la baza urmatoarele cauze:

 calitatea proasta a serviciului de alimentare cu apa calda de consum, în mod deosebit în zonele de extremitate a sistemului ca urmare a reducerii presiunii (deci a debitului) agentului primar din surse, precum și ca urmare a neasigurării apei calde de consum în parametri optimi, datorită lipsei recirculaţiei.

 număr mare de avarii care au afectat calitatea serviciului de utilitate publică privind alimentarea cu căldură a consumatorilor, pierderi de fluid și căldură. Conform datelor primite de la operatorul sistemului centralizat de alimentare cu căldură, în anul 2013 pe tronsoanele de reţea primară care sunt propuse pentru reabilitare au avut loc un număr de 42 de avarii, din totalul de 62 de avarii ce au avut loc în reţelele termice primare, iar pe retelele secundare s-au inregistrat un numar de 241 de avarii din totalul de 430;

 lipsa sistemului de detectare și monitorizare a avariilor (spargerilor de conducte). Au fost prevăzute cu sistem de detectare și monitorizare numai conductele reabilitate până în prezent, adică 42% din lungimea totală de traseu de 238 Km de traseu reţele secundare. Lipsa acestui sistem nu permite depistarea spargerilor în faza incipientă și eliminarea acestora operativ, astfel că, până la depistarea neetanșeităţilor, pierderile de fluid și căldură conţinută de acesta sunt mari, creează umiditate în canalele termice și acelerează fenomenul de coroziune exterioară a conductelor.

 pe conductele de branșament al instalaţiilor interioare din blocuri nu sunt montate regulatoare de presiune diferenţială și nici robinete de echilibrare.

 Ca urmare a numărului mare de avarii înregistrate pe retele primare, secundare si puncte termice propuse pentru reabilitare, unul dintre efectele principale este caracterizat de devieri ale traficului.

2.4. Descrierea tehnica a sistemului de termoficare existent

2.3.1 Energia termica (bilant energetic simplificat)

Pentru determinarea energiei termice produse de fiecare capacitate s-a trasat curba clasată a sarcinii termice care trebuie asigurată din centrală. Curba clasată a sarcinii termice prezintă variaţia pe parcursul unui an a consumului de energie termică ce trebuie asigurat din centrală, funcţie de variaţia temperaturii exterioare. Curba s-a trasat suprapunând peste necesarul la consumator, pierderile din sistemul de transport şi distribuţie.

Datele istorice cu privire la caldura produsa si livrata si pierderile inregistrate in reteaua de transport si distributie sunt redate mai jos:

Tabel 7 - Bilant enegetic simplificat – date istorice

Energie termică

livrată din sursă [Gcal]

Energie termică

vândută la consumatori

[Gcal]

Din care:

Pierderi în reţelele primare și secundare

An

Consumatori casnici [Gcal]

Consumatori non-casnici

[Gcal] [Gcal] [ %]

2011 949.416 765.146 647.167 117.979 184.270 19,4% 2012 895.514 687.665 569.897 117.768 207.849 23,2%

Formatted Table

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

45 | P a g e

Energie termică

livrată din sursă [Gcal]

Energie termică

vândută la consumatori

[Gcal]

Din care:

Pierderi în reţelele primare și secundare

An

Consumatori casnici [Gcal]

Consumatori non-casnici

[Gcal] [Gcal] [ %]

2013 836.786 587.096 478.365 108.731 249.690 29,8% 2014 718.144 502.036 407.117 94.919 216.108 30,1%

Pe perioada analizata se constata urmatoarele:

 o scadere a productiei de caldura cu 24%;

 cantitatea livrata si facturata a inregistrat o scadere medie 34%;

 pierderile din reteaua de transport si distributie au crescut in valoare absoluta, de la 184.270 Gcal la 216.108 Gcal, iar ponderea in total energie termica produsa a crescut de la 19,4% la 30,1%.

Trendul descendent al bilantului energetic este argumentat prin:

 scaderea numărului de consumatori racordati la SACET, ca urmare a faptului ca numarul debransarilor a fost mai mare decât cel al rebransarilor;

 resimtirea efectelor încălzirii globale (in cazul României se estimează ca încălzirea va fi de 0,6 0 C, ceea ce reprezintă o reducere a consumului de căldură in locuinţe pentru o perioada de 20 ani cu circa 5%). Pentru perioada 2007-2014 reducerea consumului se estimează la circa 1,5%;

 programele destinate incurajarii sporirii eficientei energetice, respectiv:

o realizarea concomitentă a lucrărilor de anvelopare și contorizare individuală cu distribuţie pe orizontală. Sunt eligibile blocurile a căror locatari sunt în totalitate racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. Costul acestui proiect este de 46,6 mil. Euro. In prezent el este cofinantat prin Progamul Operational Regional Axa 1. unde este prevazut ca 40% din valoare sa fie asigurata de catre Municipiul Timisoara si Beneficiari (in procente diferite in functie de venituri) iar restul 60% sunt fonduri structurale.

o implementarea proiectului ESCO (Energy Service Company) de ,,Realizare a studiului de fezabilitate pentru Sistemul ESCO (Energy Service Company) si creşterea acceptabilităţii Sistemului ESCO pe piaţa eficientei energetice a locuinţelor colective. Proiectul are o durată de 20 de luni incepind din 06.2014 și valoarea proiectului este de 951.249,80 lei și este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cu suma de 838.250,81 lei.

 montarea de repartitoare de costuri in apartamente, care a generat si masuri de economisire din partea populaţiei (reducerea consumului este estimata la circa 2-3%);

2.3.2 Energia electrica (bilant energetic simplificat)

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

46 | P a g e

Conform datelor furnizate de operator si a datelor existente in rapoartele ANRE, datele cu privire la energia electrica produsa si livrata in perioada 2011 – 2013 aferenta, sunt urmatoarele:

Tabel 888 - Energia electrica produsa si livrata – date istorice

I. An

II. Energia electrica produsa

(Mwh/an)

III. Energia electrica produsa in

inalta cogenerarepentru care

se solicita bonus de cogenerare (Mwh/an)

IV. Consumul de servicii interne electrice (Mwh/an)

V. Energia electrica livrata in SEN (Mwh/an)

VI. 2011 VII. 35.807 VIII. 1.598 IX. 11.786 X. 24.021 XI. 2012 XII. 59.493 XIII. 3.402 XIV. 21.955 XV. 37.538 XVI. 2013 XVII. 29.796 XVIII. 3.414 21.253 8.543 2014 54.837 2.978 29.245 25.592

Cantitatea livrata in SEN de energie electrica va varia in functie de consumul pentru servicii interne si productia realizata.

COLTERM va solicita acordarea bonusului pentru cogenerare, pentru energia produsa in cogenerare de inalta eficienta si livrata in SEN de la CET Freidorf in baza Deciziei ANRE nr. 2825/17/12.2014 privind aprobarea bonusului pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta si livrata in SEN si a preturilor reglementate pentru energia termica livrata in 2015 din CET Freidorf apartinand COLTERM Timisoara. Prin decizia ANRE 581/11.03.2015, pe baza documentatiei transmise de COLTERM, s-a calificat intreaga capacitate (1,02 MWe si 1.126 MWt) de producere a energiei electrice si termice in cogenerare de inalta eficienta.

2.3.3 Consumul de combustibil si emisii poluante

Sursele principale de producere a energiei termice aflate în exploatare sunt: CET Timișoara Centru și CET Timișoara Sud, care funcţionează interconectat.

 CET Timisoara Sud functioneaza pe:

o 3 cazane de abur de câte 100 t/h (CA1, CA2, CA3), care funcţionează pe lignit și gaze naturale;

o 2 cazane de apă fierbinte de câte 100 Gcal/h (CAF1, CAF2), cu funcţionare pe lignit și gaze naturale;

o 4 cazane de abur de câte 10 t/h (C1, C2, C3, C4), cu funcţionare pe gaze naturale;

 CET Timisoara Centru functioneaza pe:

o 1 cazan de abur (nr.1) de 30 t/h, tip IPROM cu parametrii 35 bar, 450 °C, cu funcţionare pe gaze naturale;

o 2 cazane de abur (nr. 2 și 3) de câte 12,5 t/h, tip Sulzer Frerres Elvetia, cu parametrii 30 bar, 400 °C, cu funcţionare pe gaze naturale;

o 2 cazane de apa fierbinte (nr.1 și 2) de câte 50 Gcal/h, tip PTVM 50I, cu funcţionare pe gaze naturale;

Field Code Changed

Formatted: No underline, Font color: Auto

Formatted ... [139]

Formatted ... [140]

Formatted ... [141]

Formatted ... [142]

Formatted ... [143]

Formatted: No underline, Font color: Auto

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline, Font color: Auto

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline, Font color: Auto

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted ... [144]

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted: No underline

Formatted ... [145]

Formatted ... [146]

Formatted: Justified

Formatted ... [147]

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

47 | P a g e

o 3 cazane de apa fierbinte (nr. 3, 4 și 5) de câte 100 Gcal/h, tip 4B, cu funcţionare pe gaze naturale și păcură

 Centralele termice de cvartal care functioneaza pe:

o 5 centrale termice, echipate cu cazane care utilizeaza gazele naturale

 CET Freidorf este echipată cu 2 motoare termice având puterea electrică însumată de 1 MWe și 5 cazane de apă caldă, ce au fiecare o putere termică de 1,35 MWt.

Consumul de combustibil se determina în baza productiilor anuale de energie electrica si termica.

Tabel 999 - Consumul de combustibil – date istorice

An Carbune Kt/an

Gaze naturale 1000 mc/an

Pacura t/an

2011 194,77 98.465 97 2012 296,43 77.811 277 2013 325,41 56.149 660 2014 310,15 39.052 -

Calculul emisiilor de gaze cu efect de sera generate se realizeaza în conformitate cu prevederile Anexei II (Metodologia privind monitorizarea emisiilor de ardere provenite din activitatile cuprinse în anexa I a Directivei 2003/87/CE) din Decizia 589/2007/CE de stabilire a Ghidurilor privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

CET Colterm, cu o putere termica > 20MW, intra sub incidenta schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, stabilita prin Directiva 2003/87/CE (Directiva ETS).

 Pentru perioada 2008-2012, este în vigoare Directiva 2003/87/CE, urmare careia au fost alocate gratuit certificate de emisii de gaze cu efect de sera, prin Planul National de Alocare aprobat prin HG nr.60/2008.

 Pentru perioada 2013-2029, vor fi luate în considerare prevederile Directivei 2009/29/CE care modifica Directiva 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Conform Directivei 2003/87/CE, sunt cuprinse in schema de comercializare certificate CO2, numai CET SUD si CET Centru, astfel ca numai pentru cele doua puncte s-au calculat emisiile de CO2.

Cantităţile de emisii de gaze cu efect de sera s-au calculat pe baza cantităţii de combustibil și a factorilor de emisie pentru fiecare poluant (Q poluant [t]= Qcărbune [Tj] x FE [tCO2/Tj], cu precizarea că în calculul emisiilor de gaze cu efect de seră s-a ţinut seama și de factorul de oxidare al combustibilului [%].

Emisii de CO2 = Consum combustibil * Factor de emisie * Factor de oxidare

Factorii de emisie, conform Deciziei 589/2007/CE au urmatoarele valori:

 Lignit: 95 t CO2/TJ

 Gaze natural: 56,1 t CO2/TJ

Factorul de oxidare, calculat funcţie de conţinutul de carbon din zgură și cenușă rezultate din ardere, este 89,2%.

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font color: Background 1

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Formatted: Font: Not Bold

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

48 | P a g e

CET Colterm, cu o putere termica > 20MW, intra sub incidenta schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, stabilita prin Directiva 2003/87/CE (Directiva ETS).

 Pentru perioada 2008-2012, este în vigoare Directiva 2003/87/CE, urmare careia au fost alocate gratuit certificate de emisii de gaze cu efect de sera, prin Planul National de Alocare aprobat prin HG nr.60/2008.

 Pentru perioada 2013-2029, vor fi luate în considerare prevederile Directivei 2009/29/CE care modifica Directiva 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Pentru perioada 2013-2014 situatia emisiilor CO2 se prezinta astfel:

Tabel 10 - Emisii CO2 – date istorice

An 2013 2014 Factor de emisie carbune (t CO2/Tj) 93,4 80,33 Factor de emisie gaze naturale (t CO2/Tj) 55,55 55,4 Factor de emisie pacura (t CO2/Tj) 73,53 74,1 Factor de oxidare carbune (determinat prin analize de laborator) 82,12% 89,12% Putere calorifica gaze naturale la 0 grade Celsius (kcal/kg) 8.747 8.688 Putere calorifica gaze naturale la +15 grade Celsius (kcal/kg) 8.228 8.165 Emisii CO2 – gaze naturale (tone) 224.883 187.393 Emisii CO2 – carbune (tone) 92.476 64.143 Emisii CO2 – pacura (tone) 1.764 -

In perioada 2008-2012 pentru COLTERM Timisoara s-au alocat 1.664.000 certificate CO2 + 192.500 realocare in anul 2013.

In aceasta perioada, pentru conformare, COLTERM a predat 1.831.884 certificate CO2, iar la sfarsitul perioadei de conformare pentru anul 2012 i-au ramas in cont 24.616 certificate CO2. Aceste certificate au fost predate in administrare pentru o bonificatie de 6% (1477 certificate CO2).

Pentru anul 2013, COLTERM-ului i-au fost alocate 260.797 certificate, iar pentru conformare pentru anul 2013, COLTERM are nevoie de 319.226 certificate. Rezulta ca, pentru a se putea conforma COLTERM trebuie sa mai achizitioneze 32.336 certificate. Din cele 32.336 certificate, COLTERM a achizitionat 14.591 certificate prin directiva 10C - alocare tranzitorie pentru sustinerea PNI, ramanand astfel caiar pentru conformarea anului 2013 sa mai fie nevoita sa achizitionezeinca 17.74537.806 certificate CO2, ramanand un sold la finalul anului de 18.584 certificate CO2.

Pentru conformarea anului 2014, COLTERM a imprumutat 55.970 EUA din alocarea anului 2015.

Pentru anul 2015 alocarea initiala din PNA pentru CT Centru a fost redusa la 25%, iar pentru perioada 2016-2020, a fost redusa la jumatate.

.

Tabel 111111 – Certificate CO2 – date istorice

2013 2014

Sold initial certificate CO2, din care: nr 24.616 18.584

Numar certificate CO2 ramase disponibile din perioada 2008- 2012

nr 24.616 0

Intrari Certificate CO2 (rd 8 + rd 9 + rd 10) nr 275.388 233.163

Numar certificate CO2 alocate gratuit CET Centru cf Directiva nr 127.703 112.972

Formatted ... [148]

Formatted ... [149]

Formatted ... [150]

Formatted Table ... [151]

Formatted ... [152]

Formatted ... [153]

Formatted ... [154]

Formatted ... [155]

Formatted ... [156]

Formatted ... [157]

Formatted ... [158]

Formatted ... [159]

Formatted ... [160]

Formatted ... [161]

Formatted ... [162]

Formatted ... [163]

Formatted ... [164]

Formatted ... [165]

Formatted ... [166]

Formatted ... [167]

Formatted ... [168]

Formatted ... [169]

Formatted ... [170]

Formatted ... [171]

Formatted ... [172]

Formatted Table ... [173]

Formatted ... [174]

Formatted ... [175]

Formatted ... [176]

Formatted ... [177]

Formatted ... [178]

Formatted ... [179]

Formatted ... [180]

Formatted ... [181]

Formatted ... [182]

Formatted ... [183]

Formatted ... [184]

Formatted ... [185]

Formatted ... [186]

Formatted ... [187]

Formatted ... [188]

Formatted ... [189]

Formatted ... [190]

Formatted ... [191]

Formatted ... [192]

Formatted ... [193]

Formatted ... [194]

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

49 | P a g e

- valori initiale

Numar certificate CO2 alocate gratuit CET Sud cf. Directiva nr 133.094 108.201

Reducere certificate CO2 CET Centru nr 0 -56.486

Reducere certificate CO2 ca urmare a imprumuturilor pentru conformare

nr 0 0

Total certificate CO2 alocate gratuit cf Directiva - valori finale

nr 260.797 164.687

Numar certificate CO2 achizitionate prin alocarea tranzitorie pentru sustinerea PNI

nr 14.591 12.506

Numar certificate CO2 imprumutate din alocarile gratuite pe perioada 2015-2020

nr 0 55.970

Necesar Certificate CO2 pentru conformare nr 319.226 251.750

Emisii CO2 t 319.226 251.750

Certificate CO2 de achizitionat pentru conformare nr 37.806 3

Sold final certificate CO2 (rd 1 + rd 3 - rd11 + rd 13) nr 18.584 0

Pentru emisiile de SO2, NOx si pulberi, factorii de emisie stabiliti conform criteriilor prevazute in Ghidul EMEP/EEA 2013, sectiunea Energy, annexa D, tabelele D1-D3, sunt urmatorii:

Tabel 12121211 – Factorii de emisie SO2, NOx, pulberi (Carbune si Gaze naturale)

XIX. XX. 2013 2014

Carbune

NOx g/GJ 217,4 108,7

SO2 g/GJ 724,5 144,9

Pulberi g/GJ 36,2 10,9

Gaze naturale

NOx g/GJ 85 42,5

SO2 g/GJ 9,9 9,9

Pulberi g/GJ 1,4 1,4

In perioada 2008-2012 pentru COLTERM Timisoara s-au alocat 1.664.000 certificate CO2 + 192.500 realocare in anul 2013.

In aceasta perioada, pentru conformare, COLTERM a predat 1.831.884 certificate CO2, iar la sfarsitul perioadei de conformare pentru anul 2012 i-au ramas in cont 24.616 certificate CO2. Aceste certificate au fost predate in administrare pentru o bonificatie de 6% (1477 certificate CO2).

Pentru anul 2013, COLTERM-ului i-au fost alocate 260.797 certificate, iar pentru conformare pentru anul 2013, COLTERM are nevoie de 319.226 certificate. Rezulta ca, pentru a se putea conforma COLTERM trebuie sa mai achizitioneze 32.336 certificate. Din cele 32.336 certificate, COLTERM a achizitionat 14.591 certificate prin directiva 10C - alocare tranzitorie pentru sustinerea PNI, ramanand astfel ca pentru conformarea anului 2013 sa mai fie nevoita sa achizitioneze 17.745 certificate CO2.

Formatted ... [195]

Formatted ... [196]

Formatted ... [197]

Formatted ... [198]

Formatted ... [199]

Formatted ... [200]

Formatted ... [201]

Formatted ... [202]

Formatted ... [203]

Formatted ... [204]

Formatted ... [205]

Formatted ... [206]

Formatted ... [207]

Formatted ... [208]

Formatted ... [209]

Formatted ... [210]

Formatted ... [211]

Formatted ... [212]

Formatted ... [213]

Formatted ... [214]

Formatted ... [215]

Formatted ... [216]

Formatted ... [217]

Formatted ... [218]

Formatted ... [219]

Formatted ... [220]

Formatted ... [221]

Formatted ... [222]

Formatted ... [223]

Formatted ... [224]

Formatted ... [225]

Formatted ... [226]

Formatted ... [227]

Formatted ... [228]

Formatted ... [229]

Formatted ... [230]

Formatted ... [231]

Formatted ... [232]

Formatted ... [233]

Formatted ... [234]

Formatted ... [235]

Formatted ... [236]

Formatted ... [237]

Formatted ... [238]

Formatted ... [239]

Formatted ... [240]

Formatted ... [241]

Formatted ... [242]

Formatted ... [243]

Formatted ... [244]

Formatted Table ... [245]

Formatted ... [246]

Formatted ... [247]

Formatted ... [248]

Formatted ... [249]

Formatted ... [250]

Formatted ... [251]

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

50 | P a g e

III. ANALIZA DE PRIORITIZARE A MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA

Programul prioritar reprezintă reabilitarea de reţele primare și secundare, în cantităţi care să poată fi realizate până la finele anului 2015, termen al contractului de finanţare.

Metodologia de alegere a tronsoanelor/porţiunilor/ramurilor de reţele termice propuse pentru reabilitare a avut în vedere următoarele elemente:

 Rezultatul analizei multicriteriale, criteriile fiind: o numărul de avarii înregistrate pe tronsoanele/ramurile de reţea primară, respectiv

secundară ce nu au fost reabilitate până în prezent. o nr. consumatorilor afectaţi de avariile produse în tronsoanele de reţea primară și

secundară nereabilitate până în prezent. La un numar egal de puncte pentru două sau mai multe tronsoane /ramuri de reţele secundare, în alegerea tronsonului /tronsoanelor/ramurilor ce se vor supune reabilitării, prevalează cel/cele care înregistrează punctaj mai mare la criteriul ”numar de avarii”.

 Intensitatea termică pe fiecare ramură a reţelelor secundare care nu sunt reabilitate până în prezent și care trebuie să fie de minim 1,5 Tcal/km;

 Gradul de conectare a consumatorilor la ramurile de reţele secundare nereabilitate până în prezent și care trebuie să fie de minim 50%.

Reteaua de transport

Tronsoanele de reţea primară propuse prin tema pentru reabilitare în cadrul fazei 2 au fost supuse unei analize multicriteriale, funcţie de datele pe care operatorul le deţine și care au fost puse la dispoziţie.

Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 13131310 - Analiza multicriteriala – retea primara

Nr. tronson/porţiune reţeaprimară

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanţă

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanţă

Punctaj (Nr. pct)

Punctaj corectat cu factor de

importanţă

Obiect 1 - Magistrala 2 x Dn 1000 a.f. (270-

324)

10 5 10 5 20 10

Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (270-232),

tronson 1

5,6 2,8 10 5 15,6 7,8

Obiect 2 - Magistrale 2 x Dn 600 a.f. (254-298)

- tronson 2

4,4 2,2 1,3 0,6 5,7 2,9

Obiect 3 - Retele Termice Zona

Lugojului 55-84- Tronson 1

4,4 2,2 3,8 1,9 8,3 4,1

Obiect 3- Retele 4,4 2,2 3,1 1,5 7,5 3,8

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

51 | P a g e

Termice Zona Lugojului - Tronson 2

Obiect 3- Retele Termice Zona

Universităţii - Tronson 3

10,0 5,0 0,8 0,4 10,8 5,4

Obiect 4 - Retele Termice Zonele Nord Vest Și Sud Est - Retea termica primara Zona Bucovina(139 - 134, PT37, PT36, PT35,

PT45A, PT 45B, PT 45.)

3,3 1,7 5,0 2,5 8,3 4,2

Obiect 4 - Retele Termice Zonele Nord Vest Și Sud Est - Retea Termica Primara Zona Baba Dochia(18-3-4-15)

3,3 1,7 3,6 1,8 6,9 3,5

CET Sud - 324 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 Racord PT SAEM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT UM01039 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 CET Sud - 255 0,0 0,0 1,1 0,6 1,1 0,6

Racord PT TURBO CONSTRUCT

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT ENERGOTEROM

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT 98 0,0 0,0 1,1 0,5 1,1 0,5 Racord PT SDM 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

252 - 259 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7 Racord PT 83 0,0 0,0 1,0 0,5 1,0 0,5

234 - 252 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7 Racord PT 69 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 Racord PT 85 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

270 - 231 1,1 0,6 6,0 3,0 7,1 3,6 Racord PT 57 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 53 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4

237 - 239 2,2 1,1 2,0 1,0 4,3 2,1

Racord PT 86 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 87 Vulturilor 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2

285 - 288 3,3 1,7 2,3 1,2 5,6 2,8 Racord PT 91 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 93 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3 Racord PT 94 0,0 0,0 0,3 0,2 0,3 0,2

220 - 110 3,3 1,7 3,9 2,0 7,3 3,6 Racord PT 18 0,0 0,0 0,5 0,3 0,5 0,3

Racord PT Tr. 4 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 CET Centru - 110 2,2 1,1 0,6 0,3 2,8 1,4

50 - 23 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT RATT1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

51 - 60 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 17 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

52 | P a g e

Racord PT 17A 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1 Racord PT EDILL

COLORE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Racord PT METALTIN 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT BANTEX 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0

60-64 0,0 0,0 3,8 1,9 3,8 1,9 Racord PT 27 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT 38 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 Racord PT 39 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

220 - 111 5,6 2,8 1,1 0,6 6,7 3,3 Racord PT 50 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Racord PT BCU 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Racord PT

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1

112 - 121 4,4 2,2 3,0 1,5 7,4 3,7 Racord PT 7C 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT 4 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 4B 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT 2 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

114 - 196 0,0 0,0 5,6 2,8 5,6 2,8 112 - 159 0,0 0,0 5,6 2,8 5,6 2,8

Racord PT 6 0,0 0,0 0,7 0,3 0,7 0,3 125 - 175 1,1 0,6 2,6 1,3 3,7 1,9

Racord PT 34 0,0 0,0 0,3 0,1 0,3 0,1 Racord PT 46 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 43A 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

125-127 1,1 0,6 1,4 0,7 2,5 1,3 127 - 134 0,0 0,0 5,4 2,7 5,4 2,7

Racord PT 31 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 Racord PT 30 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Racord PT SPITAL MUNICIPAL

0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1

Racord PT 48A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 48 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5 Racord PT 48B 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 48C 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 47 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 Racord PT 47A 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4

127 - 56 1,1 0,6 3,9 2,0 5,0 2,5 Racord PT BAZIN INOT 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1

Racord PT 49A 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4 Racord PT 49 0,0 0,0 0,7 0,4 0,7 0,4 Racord PT 26 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 Racord PT 35 0,0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 Racord PT22A 0,0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3

Din analiza datelor din tabel, rezultă că se justifică alegea tronsoanelor propuse prin tema studiului de fezabilitate, marcate în tabel, acestea având cel mai mare punctaj.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

53 | P a g e

Reteaua de distributie

Pe baza datelor de mai sus s-a efectuat analiza multicriterială a reţelelor secundare/ramuri de reţele secundare aplicând aceleași criterii și nivele de importanţă pentru acestea, precum și acelașii mod de stabilire a punctajelor ca și în cazul reţelelor/tronsoanelor de reţea primară.

Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 14141411 - Analiza multicriteriala – retea secundara

Nr. crt.

Reţea secundară/

tronson aferentă PT

Criteriul 1 Criteriul 2 Total

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor

de importanţ

Punctaj (Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanţă

Puncta j

(Nr. Pct.)

Punctaj corectat cu factor de

importanţă

1 CFR 0 0,0 1,9 0,9 1,9 0,9 2 Giurgiu 0 0,0 0,5 0,2 0,5 0,2 3 Liceu 1 0 0,0 5,0 2,5 5,0 2,5 4 Porumbescu 0 0,0 0,6 0,3 0,6 0,3 5 12 0,7 0,4 3,3 1,7 4,0 2,0 6 13 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 7 15 0,0 0,0 2,5 1,2 2,5 1,2 8 1 B 0,7 0,4 2,1 1,1 2,8 1,4 9 30 0,7 0,4 2,6 1,3 3,4 1,7 10 31 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2 11 34 0,7 0,4 1,8 0,9 2,6 1,3 12 4 A 2,1 1,1 2,6 1,3 4,7 2,4 13 4 B 2,9 1,4 0,3 0,2 3,2 1,6 14 73 0,0 0,0 4,8 2,4 4,8 2,4 15 8 B 0,7 0,4 4,0 2,0 4,7 2,4 16 Mugurii 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,6 17 6 10,0 5,0 4,3 2,1 14,3 7,1 18 Corbului 0,0 0,0 1,3 0,7 1,3 0,7 19 SDM 0,7 0,4 1,2 0,6 1,9 0,9 20 38 B 0,7 0,4 0,5 0,3 1,2 0,6 21 R Sirianu 0,7 0,4 1,5 0,8 2,2 1,1 22 Siret 0,7 0,4 3,1 1,5 3,8 1,9 23 Madgearu 0,7 0,4 0,6 0,3 1,3 0,7 24 10 1,4 0,7 3,3 1,7 4,7 2,4 25 10 A 7,9 3,9 1,9 0,9 9,7 4,9 26 10 B 8,6 4,3 1,6 0,8 10,2 5,1

27 10 C 2,9 1,4 1,6 0,8 4,4 2,2 28 10 D 0,7 0,4 1,0 0,5 1,8 0,9 29 13 A 1,4 0,7 7,6 3,8 9,0 4,5 30 17 0,0 0,0 0,8 0,4 0,8 0,4 31 17 A 2,9 1,4 1,0 0,5 3,9 1,9 32 19 0,7 0,4 1,8 0,9 2,5 1,2 33 2 0,7 0,4 2,7 1,4 3,4 1,7 34 20 2,9 1,4 3,0 1,5 5,8 2,9 35 22 7,9 3,9 1,6 0,8 9,5 4,7

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

54 | P a g e

36 22 A 1,4 0,7 3,5 1,7 4,9 2,4 37 24 0,0 0,0 6,5 3,3 6,5 3,3 38 27 2,1 1,1 2,2 1,1 4,4 2,2 39 28 2,1 1,1 2,1 1,0 4,2 2,1 40 4 0,7 0,4 3,5 1,8 4,2 2,1 41 4 2,1 1,1 1,4 0,7 3,6 1,8 42 45 B 0,7 0,4 1,1 0,6 1,9 0,9 43 59 1,4 0,7 4,4 2,2 5,9 2,9 44 71 2,9 1,4 2,1 1,0 5,0 2,5 45 74 0,7 0,4 1,7 0,9 2,4 1,2 46 74 A 0,0 0,0 2,6 1,3 2,6 1,3 47 7 A 0,7 0,4 3,2 1,6 3,9 1,9 48 7 B 1,4 0,7 1,9 1,0 3,3 1,7 49 7 C 7,9 3,9 3,0 1,5 10,8 5,4 50 89 8,6 4,3 1,1 0,6 9,7 4,8 21 8 C 0,0 0,0 2,1 1,0 2,1 1,0 52 94 0,7 0,4 2,0 1,0 2,7 1,3 53 Cerna 0,0 0,0 2,3 1,1 2,3 1,1 54 Plevna 0,7 0,4 1,2 0,6 1,9 1,0 55 Romanilor 0,7 0,4 1,5 0,8 2,2 1,1 56 V. Lupu 0,7 0,4 2,4 1,2 3,1 1,5 57 1 A 1,4 0,7 1,3 0,7 2,8 1,4 58 3 0,0 0,0 3,4 1,7 3,4 1,7 59 63 7,9 3,9 1,8 0,9 9,7 4,8 60 Paltinis 7,1 3,6 4,1 2,1 11,3 5,6 61 Diana 0,7 0,4 2,4 1,2 3,1 1,6 62 C.T Dragalina 0,0 0,0 4,4 2,2 4,4 2,2 63 C.T Dunarea 0,0 0,0 4,5 2,2 4,5 2,2 64 23 1,4 0,7 3,0 1,5 4,4 2,2 65 18 0,7 0,4 3,2 1,6 3,9 2,0 66 25 0,0 0,0 4,9 2,4 4,9 2,4 67 26 0,7 0,4 3,8 1,9 4,5 2,3 68 29 0,0 0,0 4,3 2,2 4,3 2,2 69 32 4,3 2,1 3,7 1,8 8,0 4,0 70 33 3,6 1,8 4,2 2,1 7,8 3,9 71 35 5,7 2,9 3,0 1,5 8,7 4,4 72 36 5,0 2,5 3,8 1,9 8,8 4,4 73 37 6,4 3,2 2,8 1,4 9,2 4,6 74 38 0,0 0,0 2,6 1,3 2,6 1,3 75 39 0,0 0,0 2,2 1,1 2,2 1,1 76 41 4,3 2,1 4,2 2,1 8,5 4,3 77 43 A 3,6 1,8 2,7 1,4 6,3 3,1 78 44 3,6 1,8 4,8 2,4 8,4 4,2 79 45 A 4,3 2,1 5,8 2,9 10,1 5,1 80 46 5,0 2,5 3,5 1,7 8,5 4,2 81 47 0,7 0,4 5,2 2,6 6,0 3,0 82 47 A 3,6 1,8 4,5 2,3 8,1 4,0 83 48 2,9 1,4 4,1 2,1 7,0 3,5 84 48 A 1,4 0,7 4,0 2,0 5,5 2,7 85 48 B 2,1 1,1 5,1 2,5 7,2 3,6

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

55 | P a g e

Ţinând seama de rezultatul analizei, de termenul maxim de realizare a investiţiei și anume 31.12.2015, precum și de valoarea investiţiei ce se poate finanţa prin faza 2 a proiectului, rezultă ca lucrări prioritare în reţele secundare, ce vor fi cuprinse în prezentul studiu de fezabilitate se referă la reţele/ramuri reţele secundare aferente PT2, 3, 7, 14, 33, 34, 38, 42 și 43.

86 48 C 3,6 1,8 3,6 1,8 7,2 3,6 87 49 2,9 1,4 4,6 2,3 7,4 3,7 88 49 A 0,7 0,4 4,4 2,2 5,1 2,6 89 50 2,1 1,1 3,9 2,0 6,1 3,0 90 51 5,0 2,5 3,1 1,5 8,1 4,0 91 52 4,3 2,1 5,1 2,6 9,4 4,7 92 53 3,6 1,8 5,3 2,6 8,8 4,4 93 54 2,9 1,4 4,6 2,3 7,4 3,7 94 55 3,5 1,7 5,0 2,5 8,5 4,3 95 58 5,0 2,5 3,2 1,6 8,2 4,1 96 69 10,0 5,0 4,3 2,1 14,3 7,1 97 72 5,0 2,5 4,2 2,1 9,2 4,6 98 81 3,6 1,8 4,7 2,3 8,3 4,1 99 85 0,0 0,0 3,1 1,5 3,1 1,5 100 86 5,7 2,9 3,7 1,9 9,5 4,7 101 88 10,0 5,0 2,8 1,4 12,8 6,4 102 8 A 0,0 0,0 3,7 1,8 3,7 1,8 103 91 4,3 2,1 3,6 1,8 7,9 3,9 104 93 4,3 2,1 3,2 1,6 7,5 3,7 105 CET Freidorf 0,0 0,0 4,4 2,2 4,4 2,2 106 C.T IMT 3,6 1,8 4,7 2,4 8,3 4,1 107 Vacarescu 0,7 0,4 4,9 2,4 5,6 2,8 108 Vulturilor 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 109 62 0,7 0,4 3,6 1,8 4,3 2,1 110 C.T Buzias 0,0 0,0 10,0 5,0 10,0 5,0 111 21 3,6 1,8 6,1 3,0 9,7 4,8 112 40 10,0 5,0 6,1 3,1 16,1 8,1 113 45 10,0 5,0 5,8 2,9 15,8 7,9 114 56 0,0 0,0 8,3 4,2 8,3 4,2 115 57 3,6 1,8 4,8 2,4 8,4 4,2 116 75 3,6 1,8 5,6 2,8 9,1 4,6 117 82 10,0 5,0 10,6 5,3 20,6 10,3 118 83 2,9 1,4 6,3 3,1 9,1 4,6 119 84 4,3 2,1 9,2 4,6 13,5 6,7 120 92 2,1 1,1 5,7 2,9 7,9 3,9 121 98 4,3 2,1 6,8 3,4 11,1 5,6 122 38 A 0,0 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1 123 3 Trub. 0,0 0,0 3,5 1,8 3,5 1,8 124 4 Trub. 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 125 Torac 0,0 0,0 0,9 0,5 0,9 0,5 126 43(43M) 0,0 0,0 3,0 1,5 3,0 1,5 127 CT Polona 0,0 0,0 0,4 0,2 0,4 0,2

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

56 | P a g e

Totodată, pentru reţele secundare propuse pentru reabilitare s-a calculat gradul de racordare a apartamentelor existente (construite) din blocurile racordate la SACET și intensitatea termică a conductelor care reprezintă cantitatea de căldură livată pe km traseu de reţea termică (primară și secundară). Se consideră că investiţia privind reabilitarea reţelelor este oportună, dacă valoarea gradului de branșare este de peste 50%, iar intensitatea termică maximă este de minim 1,5 Tcal/km traseu conducte, calculată la un consum impus de 5 Gcal/apartament și an.

Totodată, pentru reţele secundare propuse pentru reabilitare s-a calculat gradul de racordare a apartamentelor existente (construite) din blocurile racordate la SACET și intensitatea termică a conductelor care reprezintă cantitatea de căldură livată pe km traseu de reţea termică (primară și secundară). Se consideră că investiţia privind reabilitarea reţelelor este oportună, dacă valoarea gradului de branșare este de peste 50%, iar intensitatea termică maximă este de minim 1,5 Tcal/km traseu conducte, calculată la un consum impus de 5 Gcal/apartament și an.

Din calcule a rezultat că toate reţele secundare aferente punctelor termice propuse pentru reabilitare îndeplinesc condiţiile impuse și anume: gradul de racordare este în toate cazurile peste 50%; de asemenea, cu excepţia reţelelor termice aferente PT 7C și 89, îndeplinesc cerinţa ca intensitatea termică maximă să fie minim 1,5 Tcal/km, aceasta situându-se între 1,5 și 2,8 Tcal/km, funcţie de amplasamentul consumatorilor faţă de punctul termic, adică de densitatea clădirilor în zona de deservire a punctului termic. S-au menţinut în lista reţelelor propuse pentru reabilitare și cele aferente PT 7C si 89.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

57 | P a g e

IV. COSTUL DE INVESTITIE AL MASURILOR DE EFICIENTA ENERGETICA

Investiţia de capital este formată din totalitatea costurilor de construcţii, proiectare, avize, achiziţie de teren, valoare reziduală, costuri de inlocuire a echipamentelor cu durata de viata mai mica decat durata de viata a proiectului. Aceste valori sunt repartizate pe întreaga durată de viaţă a proiectului.

Costurile de investitie sunt detaliate in tabelul urmator:

Tabel 1515151412 - Cheltuieli de capital – defalcarea costurilor (preturi curente)

EUR

COST TOTAL AL PROIECTULUI

(A)

COSTURI NEELIGIBILE(1)

(B)

COSTURI ELIGIBILE

(C)=(A)-(B)

1 Onorarii (planificare şi concepere) 1.196.515,65 0,00 1.196.515,65 2 Achiziţii de terenuri 0,00 0,00 0,00 3 Clădiri şi construcţii 24.668.613,45 0,00 24.668.613,45 4 Instalaţii și utilaje 0,00 0,00 0,00 5 Cheltuieli neprevăzute 511.213,83 0,00 511.213,83 6 Ajustarea preţurilor 913.396,59 0,00 913.396,59

7 Asistenţă tehnică 122.787,17 0,00 122.787,17 8 Publicitate 29.794,92 0,00 29.794,92 9 Supraveghere în timpul executării

lucrărilor de construcţii 335.680,60 0,00 335.680,60

10 Subtotal 27.778.002,21 0,00 27.778.002,21 11 (TVA 24%) 6.530.346,77 6.530.346,77 0,00 12 TOTAL 34.308.348,98 6.530.346,77 27.778.002,21

 

Defalcarea pe ani a costului total al investitiei este urmatoarea:

Tabel 1616161513 - Defalcarea investitiei pe ani

  Anul 2015 

%  100% 

Valoarea reziduala 

Pentru tarile care folosesc valoarea reziduala, cel mai comun mod de estimare este folosirea amortizarii “liniare” (% din valoarea initiala pe an).

Comisia Europeana declara astfel ca valoarea de actualizare a fiecarei viitoare incasari nete dupa orizontul de timp trebuie inclusa in valoarea reziduala, ceea ce face ca aceasta sa fie echivalenta cu valoarea de lichidare.

Prin urmare, valoarea reziduala a investitiei a fost estimata ca valoare ramasa neamortizata la finalul perioadei de viata a proiectului, respectiv 1.233.431 euro.

Formatted Table

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

58 | P a g e

V. ANALIZA COST-BENEFICIU

5.1 Metodologie generala si ipoteze de lucru

5.1.1 Metodologie generala de ACB

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta financiara a proiectului propus, pe parcursul orizontului de timp stabilit, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finantare pentru acesta. Aceasta analiza se refera la sustinerea financiara si sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanta financiara, precum si justificarea pentru volumul asistentei financiare necesare.

Analiza cost-beneficiu pentru proiectul Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a a fost elaborată având în vedere recomandările și instrucţiunile din următoarele documente:

 Ghidul pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de încălzire urbană/termoficare cu finanţare din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013 – noiembrie 2009;

 Orientări privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii, Document de lucru nr. 4 – august 2006;

 Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects, Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession – Final Report, 16.06.2008;

 Recomandările experţilor Jaspers și modelul de calcul tabelar, furnizate în perioada 01.03.2014 – 21.0426.0506.10.2015.

De asemenea, menţionăm că toate datele de intrare utilizate în analiză au fost preluate din Studiul de fezabilitate elaborat pentru acest obiectiv de investitie de catre SC Termoproiect SRL Iasi, din informaţiile furnizate de proprietarul infrastructurii care face obiectul proiectului (Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timisoara), din informaţiile furnizate de operatorul infrastructurii (SC Colterm SA Timisoara) și din alte informaţii de ordin tehnic puse la dispoziţie de proiectantul de specialitate.

Etapele pe care trebuie sa le parcurga analiza financiara sunt:

 Estimarea veniturilor si costurilor proiectului (de capital si operationale) si implicatiile lor din punct de vedere al fluxului de numerar. Sunt luate în considerare doar fluxurile de numerar, adica suma de bani plătită sau primită de proiect. Elementele contabile fără numerar, cum sunt amortizarea şi rezervele, nu vor fi incluse;

 Proiectia veniturilor si costurilor proiectului (de capital si operationale) pe orizontul de timp stabilit. Metodologia utilizata este analiza fluxului de numerar actualizat, care utilizeaza o metoda incrementala care compara scenariul „cu proiect” cu alternativa scenariului „fara proiect”;

 Determinarea diferentei de finantat pentru optiunea selectata si calcularea in consecinta a cheltuielilor eligibile ce pot fi cofinantate din fondurile UE;

 Definirea sistemului de finantare si profitabilitatea sa financiara, respectiv calculul indicatorilor de performanta financiara: o Rentabilitatea financiara a investitiei:  Rata de rentabilitate financiara a investitiei – RIRF/C;  Valoarea financiara neta actualizata a investitiei – VFNA/C;

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

59 | P a g e

o Rentabilitatea financiara a capitalului propriu:  Rata de rentabilitate financiara a investitiei – RIRF/K;  Valoarea financiara neta actualizata a investitiei – VFNA/K;

 Verificarea capacitatii fluxului de numerar previzionat pentru a se asigura functionarea adecvata a proiectului si indeplinirea obligatiilor investitiei si serviciului datoriei.

5.1.2 Definirea scenariilor ”fara proiect” si ”cu proiect” (inclusiv previziunile de energie termica produsa si livrata, consum de combustibil si emisii poluante)

Analiza cost beneficiu se elaboreaza pe baza fluxului incremental, rezultat ca diferenta intre scenariul „cu proiect” si cel „fara proiect”.

5.1.2.1 Scenariul fara proiect

Scenariul fara proiect poate fi definit ca „business as usual” si consta in proiectia veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii de termoficare, luand in calcul efectele implementarii investitiei la Etapa I.

Investitia la Etapa I a constat in:

 retehnologizarea CAF 2 de 58 MWt si CAF 4 din CET Centru, pentru functionare pe gaze naturale si respectiv gaze naturale si păcură. Reabilitarea a presupus reparaţia capitala a sistemului sub presiune a cazanelor, instalarea de arzătoare cu formare redusa de NOx, inlocuirea sistemului de control si automatizare al cazanelor, montarea pentru fiecare cazan a instalatiei de monitorizare on-line a emisiilor la cosurile de fum.

 reabilitarea a 3 cazane de abur din CET Sud care functioneaza cu lignit si gaze naturale. Reabiliatrea a presupus implementarea masurilor BAT primare si secundare pentru reducerea de NOx, inlocuirea sistemului de control si automatizare al cazanelor, cresterea suprafetei de schimb de caldura a supraincalzitorului de abur al cazanelor si montarea unei instalatii de monitorizare on-line a emisiilor la cosul de fum, comun al celor 3 cazane.

 realizarea instalatiei de desulfurare semiumeda a gazelor de ardere pentru cele 3 cazane de abur din CET Sud.

 reabilitarea pompelor de transport agent primar din CET Centru si CET Sud.

Conform rapoartelor de progres trimestriale privind stadiul proiectului, implementarea investitiei la Etapa I s-a finalizat la 30.11.2013, urmand perioada de notificare a defectelor. Astfel, efectul 100% al implementarii investitiei la Etapa I asupra elementelor de venituri si cheltuieli se va reflecta in situatiile financiare ale anului 2015.

Pentru perioada 2015 – 2034, fluxurile financiare istorice au fost escaladate cu efectul incremental al implementarii investitiei la faza I, ajustat la valorile actualizate ale cererii inregistrate la nivelul anului 2014.

5.1.2.1.1 Cererea de caldura pentru gospodarii – scenariul fara proiect

Variabilele luate in calcul in estimarea cererii de caldura pentru gospodarii sunt urmatoarele:

 Evolutii demografice;  Numarul de consumatori;

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

60 | P a g e

 Consumul individual de caldura;  Elasticitatea cererii in functie de pretul energiei termice.

a) Evolutii demografice in municipiul Timisoara

La 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensamântului Populaţiei și al Locuinţelor 2011, populatia stabila din municipiul Timisoara era de 319.2796 locuitori.

In municipiul Timisoara, numarul total de gospodarii, conform rezultatelor definitive ale Recensamântului Populaţiei și al Locuinţelor 2011, era la nivelul anului 2011 de 129.874 iar marimea medie a unei gospodarii de 2,46 persoane.

Avand in vedere datele demografice inregistrate la Recensamântul Populaţiei și al Locuinţelor 2011, ipotezele de evolutie a populatiei, a numarului de gospodarii si a componentei unei gospodarii, sunt urmatoarele:

 Conform previziunilor formulate de INS Romania – Proiectarea populatiei la orizontul anului 2060 (versiunea 2013; ISBN: 978-606-8590-01-1), rata medie de scadere a populatiei estimata pe perioada 2014 – 2034 este de -0,6%/an, rezultand o scadere estimata a populatiei municipului Timisoara de 13% - 277.379 locuitori;

 Avand in vedere ca evolutia demografica negativa are un impact asupra componentei unei gospodarii, se estimeaza ca la sfarsitul perioadei de prognoza, o gospodarie din municipiul Timisoara va fi formata din 2,19 membri. Scaderea medie a componentei unei gospodarii, pe perioada de prognoza a proiectului, este de 11%;

 Calculand numarul de gospodarii din municipiu, ca raport intre populatia stabila si numarul de membri ai unei gospodarii, rezulta o scadere a numarului total de gospodarii din municipiul Timisoara cu 3%, ajungand la nivelul anului 2034 la 126.573 gospodarii;

 Conform informatiilor furnizate de catre operator, in perioada 2004-2009, numarul de gospodarii conectate la SACET a scazut in medie cu 0,8%/an, ajungand in anul 2009 la 88.200 de gospodarii conectate. Pe baza acestor date, s-a stabilit ca numarul de gospodarii conectate la SACET, la nivelul anului 2004, a fost de 91.728 de gospodarii (numar pe care l-am asimilat si anului 2002). Rezulta ca gospodariile potentiale a fi conectate la SACET sunt in proportie de 78% din totalul gospodariilor din municipiu (91.728/117.622).

Pentru a stabili numarul de gospodarii potential a fi conectate la SACET, la nivelul anului 2014, s-au utilizat urmatorele ipoteze:

 Scaderea numarului de persoane dintr-o gospodarie, in perioada 2002-2011, a fost in medie, de -1%/an. Avand in vedere ca trendul migrator este in descrestere, se estimeaza ca pe perioada urmatoare, scaderea numarului de persoane dintr-o gospodarie, va fi in medie de -0,5%/an. Prin urmare, numarul de persoane dintr-o gospodarie, la nivelul anului 2014, este de 2,42 persoane;

 Aplicand ritmul de scadere a populatiei, estimat de catre INS, populatia stabila din municipiul Timisoara, este in anul 2014, de 315.113 persoane;

 Impartind populatia stabila din municipiu la numarul de persoane dintr-o gospodarie, rezulta ca numarul total de gospodarii din municipiu, la nivelul anului 2014, este de 130.116 gospodarii;

 Estimand ca ponderea gospodariilor potential a fi conectate se mentine, rezulta ca numarul de gospodarii potential a fi conectate la SACET, la nivelul anului 2014, este de 101.471 gospodarii. Evolutia numarului de gospodarii localizate in aria de deservire a sistemului centralizat de

6 Sursa: Directia Judeteana de Statistica Timis

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

61 | P a g e

termoficare urbana, pe perioada de prognoza a proiectului, este detaliata in Modelul Financiar (CBA_DH_TM_rev1_V8CBA_DH_TM_rev2_V1CBA_DH_TM_rev4_V1).

b) Numar de consumatori (gospodarii conectate la SACET)

Ipotezele de calcul pentru perioada 2015 – 2034, referitoare la evolutia numarului de gospodarii conectate la sistemul centralizat de termoficare urbana, sunt urmatoarele:

 Reteaua s-a impartit in 3 sectiuni: o C1 - Consumatori aferenti retelei reabilitate inainte de Etapa I; o C2 - Consumatori aferenti retelei ce urmeaza a fi reabilitata in Etapa a II-a de

investitie; o C3 – Consumatori aferenti retelei ce ramane nereabilitata dupa finalizarea Etapei II de

investitie.  Algoritmul de stabilire a numărului de gospodarii corespunzatoare segmentelor de retea ce

urmeaza a fi reabilitate consta in aplicarea unei rate de 32,34%, reprezentând proporţia conductelor reabilitate/care urmează a se reabilita in total lungime conducte, la total gospodarii conectate. Acest lucru este motivat de faptul ca, in cazul retelelor secundare, reabilitările efectuate pana in prezent nu s-au facut integral pe puncte termice ci la retele secundare aferente tuturor punctelor termice, dar numai pe portiunile a caror stare tehnica a fost cea mai proasta (zonele in care au avut loc cele mai multe avarii). Prin urmare nu exista informatii concrete pentru a se poate stabili numărul de apartamente afectate de avarii pe porţiunile de retele secundare aferente fiecarui punct termic.

 Referitor la ritmul de deconectare a gospodariilor in scenariul fara proiect, ipotezele luate in calcul sunt urmatoarele:

o pentru anul 2015, s-a aplicat pentru toate segmentele de retea un ritm de deconectare echivalent cu media ritmului inregistrata in perioada 2011-2014, respectiv 5,7%/an;

o pentru perioada 2016 – 2034, pentru segmentele de retea C1 si C3 s-a estimat o scadere constanta cu 10%/an, a ritmului de deconectare; Acest fenomen poate fi explicat prin faptul ca intr-o prima faza se va inregistra un numar mai mare de deconectari, in principal din partea gospodariilor cu veniturile situate in decila cea mai inalta si cea medie, care isi permit investitia initiala in deconectarea de la sistemul SACET si instalarea de centrale individuale de apartament, in timp ce gospodariile cu veniturile situate in decila cea mai saraca de populatie vor lua in considerare deconectarea mult mai tarziu, cand calitatea serviciului de termoficare va scadea pana la o limita considerata intolerabila. O ipoteza suplimentara in stabilirea perioadei pentru care se inregistreaza deconectari de la SACET este aplicarea unei constrângeri cantitative, respectiv energia termica livrata gospodariilor si consumatorilor non-casnici sa NU se situeze sub nivelul pierderilor inregistrate in sistem, rezultand astfel o rata de conectare MINIMA de 10%. Mentinerea ratei de conectare la un nivel minim de 30% pana la finalul perioadei de prognoza poate fi explicata si prin capacitatea financiara limitata a gospodariilor care vor ramane conectate la SACET, indiferent de calitatea serviciilor de termoficare.

Rata de conectare la SACET este argumentata si pe baza cresterii capacitatii operatorului de:

o a asigura securitatea funrizarii de energie termica pentru intregul sistem SACET ca urmare a avariilor produse in sectiunile de retea primara, cu un grad avansat de uzura;

o a furniza presiune suficienta in intreaga retea, dar cu deosebire in zonele periferice.

Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei in alimentarea cu căldură urbană - Etapa a II-a

62 | P a g e

De asemenea, consumatorii de pe segmenetul de retea C2, vor inregistra incoveniente suplimentare ca urmare a intreruperilor repetate de furnizare a energiei termice, care nu pot fi evitate/corectate doar prin cresterea masurilor preventive de mentenanta si reparatii, avand in vedere starea avansata de deteriorare a retelei. In consecinta, rata de deconectare va fi mai crescuta decat cea inregistrata pe segmentele de retea C1 si C3, cu aproximativ 50% pana in anul 2022, urmand ca incepand cu 2023, aceasta rata sa se alinieze la valorile inregistrate pentru celelalte segmente de retea.

Evolutia numarului de gospodarii conectate la sistemul centralizat de incalzire urbana, pe perioada 2015 – 2034, se regaseste in Modelul Financiar (CBA_DH_TM_rev1_V8CBA_DH_TM_rev2_V1CBA_DH_TM_rev4_V1).

c) Consumul de caldura

Economia de energie se va realiza prin:

 Programul de reabilitare termica a cladirilor de locuit;

Consumul energetic al clădirilor are o pondere însemnată în consumul energetic total al ţării, iar potenţialul de reducere a consumurilor energetice numai prin reabilitarea termică a clădirilor este important (de circa 25%), iar prin executarea și reabilitarea instalaţiilor interioare la consumatori reducerea consumului poate ajunge până la 40%.

Reabilitarea termică a clădirilor și in