Hotararea 303/29.07.2010 privind aprobarea Proiectului "Sistem de informare şi comunicare facil pentru cetăţeni" în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere, Măsura a) infrastructura publică urbană, a Studiului de Oportunitate şi Analiza cost-beneficiu a proiectului precum şi a cheltuielilor legate de proiect

FP 53-01, Ver. 1 1

ROMÂNIA SE APROBĂ, JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA COMUNICARE PRIMAR Nr. SC2010-16922/14.07.2010 Dr. ing. GHEORGHE CIUHANDU REFERAT

privind aprobarea proiectului „Sistem de informare şi comunicare facil pentru cetăţeni” în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile

a oraşelor - potenţiali poli de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere, Măsura a) infrastructura publică urbană, a Studiului de Oportunitate şi Analiza cost-beneficiu a proiectului precum şi a cheltuielilor legate de

proiect

Preocuparea permanentă a conducerii Primăriei Municipiului Timişoara este îmbunătăţirea

serviciilor publice electronice oferite atât cetăţenilor municipiului cât şi persoanelor care vin sau tranzitează oraşul Timişoara şi eficentizarea procesului de comunicare.

Primăria Timişoara a luat iniţiativa amplasării, atât în cartierele cât şi în punctele de mare interes a oraşului, a 29 de panouri informative cu afişaj electronic, conţinând informaţii utile despre activităţile din oraş.

Amplasarea panourilor informative de afişaj electronic în puncte de mare interes ale oraşului, uşor accesibile, vine în completarea elementelor de comunicare şi interacţiune pe care municipalitatea le are cu cetăţenii şi se înscrie în Planul Intgrat de Dezvoltare al “Polului de creştere Timişoara” şi se încadrează în obiectivul Obiectiv 1: Dezvoltarea economică durabilă pe bază industriilor de înaltă tehnologie, a informaticii, telecomunicaţiilor şi serviciilor creative, Politica 1.1: Crearea unui mediu de afaceri atractiv, stabil şi inovativ, Măsura 1.1.3.: Îmbunătăţirea performaţelor administraţiei publice, prin creşterea transperenţei, eficienţei şi a relaţiei cu publicul.

Măsura vine în sprijinul ideilor promovate de Uniunea Europeană - de îmbunătăţire a dialogului cetăţenesc, a informării reciproce dintre cetăţean şi administraţia locală. Iniţiativa a venit şi ca urmare a cererilor din partea mai multor consilii consultative de cartier din Timişoara, care de-a lungul timpului au primit solicitări de la locuitori pentru amplasarea unor asemenea panouri. Reprezentanţii acestora consideră că măsura este necesară şi vine în completarea celor luate de Primăria Timişoara pentru a spori transparenţa activităţii acestei instituţii publice şi a actelor decizionale.

Întrucât dezbaterile publice pe marginea proiectelor de hotărâre, care se organizează la Primărie, sunt anunţate la ora actuală prin intermediul afişelor de la sediul Primăriei, al presei şi al internetului - iar în oraş sunt multe persoane în vârstă sau foarte ocupate, care nu au acces la mijloacele de informare descrise mai sus, amplasarea în punctele de interes din fiecare cartier a unor panouri cu informaţii actualizate despre activităţile din oraş va veni în întâmpinarea doleanţelor foarte multor cetăţeni.

Montarea unor panouri informative va încuraja consultarea cetăţenească şi participare la luarea deciziilor, dar şi la viaţa cartierelor. Locuitorii vor putea afla direct despre organizeazarea săptămânală a întâlnirilor în cartiere de către consiliile consultative pentru preluarea de la cetăţeni a problemelor existente şi transmiterea acestora către autorităţile competente

FP 53-01, Ver. 1 2

Prin amplasarea acestor panouri, se va crea premisa ca oamenii să afle în timp real şi din sursă directă informaţiile care îi interesează, referitoare la cele expuse mai sus, dar şi la o serie de alte evenimente socio-culturale care au loc în municipiul Timişoara.

Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea accesibilitatii informaţionale pentru toate categoriile de public. Prin crearea unui sistem profesional şi performant de informare a locuitorilor din cartiere – aceştia urmând să aibă la dispoziţie pe termen mediu şi lung o serie de informaţii utile despre comunitatea lor – se va îmbunătăţi şi eficientiza comunicarea dintre administraţie şi cetăţeni ca beneficiari ai serviciilor publice electronice.

Amplasarea panourilor informative pentru cetăţeni în cartierele municipiului Timişoara vine în întâmpinarea nevoilor de informaţii ale locuitorilor şi nevoii de îmbunătăţire a comunicării între locuitori şi administraţia oraşului. Această măsură din cadrul proiectului vine în completarea elementelor de comunicare grupate în sistemul de democraţie participativă al consiliilor consultative de cartier.

Alţi potenţiali beneficiari sunt turiştii care vizitează oraşul nostru, în ideea în care, municipalitatea îşi propune să dezvolte potenţialul turismului local. Prin poziţia sa geografică favorabilă, Timişoara este un oraş accesibil din punct de vedere al transportului, oferă o gamă largă de unităţi de cazare de toate categoriile şi o mulţime de atracţii turistice. Cu o istorie de peste opt secole, Timişoara adăposteşte un patrimoniu istoric şi cultural deosebit, cu un foarte important potenţial turistic. Cele peste 14.500 de clădiri istorice (care reprezintă întreaga istorie a arhitecturii europene, de la perioada barocă până la cea interbelică) formează astăzi cea mai mare rezervaţie de arhitectură din ţară, de o valoare deosebită atât pentru România, cât şi pentru Europa. Un alt element definitoriu al oraşului îl constituie Canalul Bega, primul canal navigabil construit din România, care datorită parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate de-a lungul malurilor sale, reprezintă una dintre cele mai atractive zone ale oraşului. Oraşul oferă, pe fundalul impresionant al centrului vechi, o combinaţie unică de manifestări artistice şi evenimente culturale pentru spectatorii de toate gusturile şi vârstele.

În acest context, a devenit oportună accesarea fondurilor structurale nerambursabile în cadrul

Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere, Măsura a) infrastructura publică urbană, din bugetul de Stat şi bugetul local, şi urmăreşte achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la informaţii de interes public (ex: tabele electronice de afişaj; tabele interactive etc). Din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului în valoare de 3.631.933,11 lei, 98% reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă în valoare de 3.559,294,11 lei, Municipiul Timişoara cofinanţează proiectul individual cu o cotă de minim 2 % din valoarea cheltuielilor eligibile precum şi cu valoarea cheltuielilor neeligibile precum şi a celor conexe aferente proiectului. TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile va fi recuperat de la bugetul de stat.

Propunem comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara

1. Aprobarea proiectului „Sistem de informare şi informare facil pentru cetăţeni”, în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere, Măsura a) infrastructura publică urbană;

FP 53-01, Ver. 1 3

2. Aprobarea Studiului de Oportunitate şi Analizei cost–beneficiu elaborate de către S.C. EXPERT CONSULTING S.R.L. în vederea realizării obiectivului de investiţii „Sisitem de informare şi comunicare facil pentru cetăţeni”, conform Anexei 1 la prezentul referat; 3. Aprobarea valorii totale a proiectului de 4.522.865,03 (inclusiv T.V.A) în conformitate cu principalii indicatori tehnico-economici din Anexa 2 la prezentul referat. 4. Aprobarea alocării în bugetul local a următoarelor:

- suma de 72.639,00 lei, reprezentând contribuţia proprie a Municipiului Timişoara în cota de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile;

- suma de 890.931,92 lei, reprezentând valoarea cheltuielilor neeligibile şi conexe aferente proiectului;

- asigurarea valorii necesare implementării optime a proiectului, în condiţiile rambursării/decontărilor ulterioare.

Taxa pe valoarea adăugată plătită, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului, va fi rambursată de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, conform legislaţiei în vigoare în condiţiile rambursării/decontărilor ulterioare. Director Direcţia Comunicare Director Direcţia Economică Violeta Mihalache ec. Smaranda Haracicu Şef Birou e-Comunicare Vesna Struţa-Ciolacovici Avizat juridic Cons. Juridic Mirela Lasuschevici

Anexa 2 la HCL nr. ....................

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI SISTEM DE INFORMARE ŞI COMUNICARE FACIL PENTRU CETĂŢENI – panouri

informative, Timişoara

VALOAREA TOTALĂ a investiţiei (TVA inclus) este de 4.522.865,03 lei, din care:

- echipamente cu montaj: 3.484.723,39 lei - TVA: 871.806,92 lei

SURSELE DE FINANŢARE ale investiţiei:

- Asistenţă financiară nerambursabilă (Contributia UE din FEDR + Bugetul de stat): 3.559.294,11 lei

- Contribuţie buget local – cheltuieli eligibile: 72.639.00 lei - Contribuţie buget local – cheltuieli neeligibile: 19.125,00 lei - TVA: 871.806,92 lei

DURATA DE IMPLENTARE a proiectului: 12 luni, din care

- Durata de execuţie a investiţiei 7 luni CAPACITĂŢI FIZICE:

- 26 panouri cu afişaj electronic monocolor, 1500x1000 mm: - 3 locaţii pentru panouri informative policrome: - 1 buc – 9000x7000mm - 1 buc – 5000x4000mm - 1 buc - 3000x2000mm

DIRECTOR EXECUTIV DIRECŢIA COMUNICARE, Violeta MIHALACHE Întocmit, Vesna Struţa.Ciolacovici Şef Birou e-Comunicare

Anexa 1 la HCL nr.

SC EXPERT CONSULTING SRL Piaţa Unirii nr. 6, 300085, Timişoara – ROMÂNIA

Tel./Fax: 0256/294350, 0256/430936

e-mail: [email protected]

www.expertconsulting.ro

STUDIU DE OPORTUNITATE

Sistem de informare si comunicare facil pentru cetăţeni

Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

Iulie 2010

2

Studiul de oportunitate a investiţiei / achiziţii şi instalare echipamente

CUPRINS

A. PARTE SCRISĂ Date generale

1. Denumirea obiectivului de investiţii 2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, etc.) 3. Titularul investiţiei 4. Beneficiarul investiţiei 5. Elaboratorul studiului

Informaţii generale privind proiectul 1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu managementul investiţiei 2. Descrierea investiţiei 3. Date tehnice ale investiţiei 4. Durata de realizare şi etapele principale; Graficul de realizare a investiţiei

Costurile estimative ale investiţiei 1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general prevăzut în HG nr.28/2008, precum

şi cu detaliere pe tipuri de echipamente care urmează a fi achiziţionate

2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

Analiza cost-beneficiu

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă 2. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,

valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu 3. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea

actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu 4. Analiza de senzitivitate 5. Analiza de risc

Sursele de finanţare a investiţiei

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

Avize şi acorduri de principiu

B. PARTE DESENATĂ

3

A. PARTE SCRISĂ Date generale

1. Denumirea obiectivului de investiţii Sistem de informare si comunicare facil pentru cetăţeni

2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, etc.):

Pentru realizarea prezentului proiect se propune amplasarea pe raza Municipiului Timişoara, în toate cartierele, a următoarelor monitoare: - 26 panouri cu afişaj electronic monocolor, 1500 x 1000 mm: - 3 panouri informative policrome: - 1 buc – 9000 x 7000 mm - 1 buc – 5000 x 4000 mm - 1 buc – 3000 x 2000 mm Localizarea amplasamentelor ce fac obiectul prezentului studiu de oportunitate este prezentată în anexa 1. Investiţia va fi realizată pe domeniul public.

3. Titularul investiţiei:

Titularul investiţiei: Municipiul Timişoara Sediul titularului: Judeţul Timiş, localitatea Timişoara, Bd. C.D. Loga, nr. 1, cod postal 300030 Actul de înfiinţare: Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România Alte acte normative relevante: - Legea 215/23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale (actualizată, republicată) - Hotărârea Consiliului Local nr. 4/25.01.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Local al Municipiului Timişoara - Hotărârea Consiliului Local nr. 124/24.04.2007 privind modificarea şi aprobarea Organigramei, Statului de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de specialitate al Primarului Municipiului Timişoara

4. Beneficiarul investiţiei Beneficiarii directi ai acestui proiect sunt:

Primaria Municipiului Timişoara – prin facilitarea unei interactiuni imbunatatite cu cetatenii cat si printr-o mai buna promovare a serviciilor oferite;

Cetatenii municipiului Timişoara (300.000 persoane), prin cresterea gradului de informare a acestora cu privire la acţiunile primăriei, cu privire la hotărârile consiliului local şi cu privire la informaţii de interes general privind municipiul Timişoara

Turiştii aflaţi în municipiul Timişoara, care vor beneficia de un sistem modern şi performant de informare

Beneficiarii indirecti: Regiunea de Dezvoltare Vest in calitate de organism cu atributii privind dezvoltarea

regionala. 5. Elaboratorul studiului

SC EXPERT CONSULTING SRL cu sediul în Timişoara cod poştal 300085 str. Piaţa Unirii nr. 6 judeţ Timiş tel. 0256-294350 fax.0256-430936, număr ORC J35/71/2000 cod unic de înregistrare R012649100, partea economico-financiară

SC DANEMI CONS SRL cu sediul în Timişoara cod poştal 300774 str. Măgura nr. 12 judeţ Timiş tel. 0744- 387853 fax.0256-200801, nr. ORC J35/231/2004 cod unic de înregistrare R012649100, partea tehnică

4

Informaţii generale privind proiectul 1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu managementul investiţiei

Potrivit Anexei 2, pct.3.8 din Legea nr.351/2001 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi ,municipiul Timişoara este unitate administrativ teritorială de rangul I. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condiţiile legii. Primarul, Viceprimarii, Secretarul împreună cu aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Timişoara, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită „Primăria Municipiului Timişoara”, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Municipiul Timişoara are un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii pe o perioadă de 4 ani. Sediul Primăriei Municipiului Timişoara este în Timişoara, B-dul C. D. Loga nr.1. Misiunea sau scopul Primăriei Municipiului Timişoara rezidă în soluţionarea şi gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, treburilor publice, în condiţiile legii. Administraţia publică în Municipiul Timişoara se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Printre actele normative care reglementează activitatea administraţiei publice locale se numără:

‐ Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică ‐ Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

cu modificările şi completările ulterioare. Dintre prevederile legii 544/2001 se menţionează: Art. 1: Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 2, b): Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei; Art. 3: Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop. Art. 5, 1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice; b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f) programele si strategiile proprii; g) lista cuprinzand documentele de interes public; Dintre prevederile legii 52/2003 se menţionează: Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. (2) Legea are drept scop:

5

a) sa sporeasca gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) sa stimuleze participarea activa a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative si in procesul de elaborare a actelor normative; c) sa sporeasca gradul de transparenta la nivelul intregii administratii publice. Art. 2. - Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmatoarele: a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli: 1. sedintele autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, in conditiile legii; 2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice; 3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii. Art. 6. - (1) In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii. Art. 7. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucrarile sedintelor publice se va face in urmatoarele conditii: a) anuntul privind sedinta publica se afiseaza la sediul autoritatii publice, inserat in site-ul propriu si se transmite catre mass-media, cu cel putin 3 zile inainte de desfasurare; b) acest anunt trebuie adus la cunostinta cetatenilor si a asociatiilor legal constituite care au prezentat sugestii si propuneri in scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmeaza sa fie abordat in sedinta publica; c) anuntul va contine data, ora si locul de desfasurare a sedintei publice, precum si ordinea de zi.

Pentru gestionarea relaţiei cetăţean – administraţie publică locală, la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara funcţionează DIRECTIA COMUNICARE, ce cuprinde următoarele departamente:

Serviciul Centrul de Consiliere Cetateni, în cadrul căruia funcţionează şi Biroul Comunicare Biroul Relatii Publice Invatamant Sport Cultura, în cadrul căruia funcţionează şi

Compartimentul Presa Biroul e-Comunicare Compartimentul Consiliere Rromi

În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al Primăriei Municipiului Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local 124/24.04.2007 privind modificarea si aprobarea Organigramei, Statului de Funcţii si Regulamentului de organizare si functionare al aparatului propriu de specialitate al Primarului Municipiului Timisoara, Biroul e-Comunicare are următoarele atribuţii: a) Creează şi menţine condiţiile tehnice pentru oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetăţeni, mass-media şi mediul de afaceri, asigură disponibilitatea informaţiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână; b) Contribuie la promovarea imaginii instituţiei pe plan intern şi internaţional prin intermediul portalului; c) Administrează portalul instituţiei, în baza Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ţinând cont de prevederile Legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publică pe portalul instituţiei informaţiile puse la dispoziţie de compartimentele din instituţie; d) Monitorizează funcţionarea serviciilor oferite pe cale electronică şi defineşte strategiile de extindere a acestora; e) Gestionează sesizările şi reclamaţiile primite de la cetăţeni prin mediul electronic, şi transmite răspunsurile către cetăţeni, urmăreşte, la nivel de instituţie, rezolvarea în termen a sesizărilor şi reclamaţiilor primite de la cetăţeni prin mediu electronic (portal, infochioşc); f) Acordă asistenţă tehnică de specialitate pentru: îmbunătăţirea activităţii de relaţii cu publicul şi promovarea imaginii localităţii şi a Consiliului local; îmbunătăţirea serviciilor publice, simplificarea

6

procedurilor şi practicilor administrative; optimizarea comunicării şi a fluxului de informaţii între Primărie / Consiliul local şi instituţiile publice de la nivel local, regional şi naţional; asigurarea accesului cetăţenilor la informaţii publice (centre de informaţii); generalizarea treptată a schimbului de informaţii bazat pe documente electronice, în colaborare cu Biroul Relaţii Publice; g) Afişează toate proiectele de HCL la avizierele de la sediul instituţiei, pe site-ul primăriei şi întocmeşte comunicatele pentru informarea mass-media; h) Asigură transmiterea online a şedinţelor CLT şi a altor evenimente pe www.primariatm.ro; i) Actualizează de câte ori este necesar portalul municipalităţii; j) Gestionează reţeaua de infochioşcuri; k) Realizează newsletter-urile zilnice ale Primăriei; l) Realizează servicii de grafică, design, layout pentru afişe, pliante, broşuri şi alte materiale realizate de Primărie; m) Realizează layoutul Monitorului Primăriei Municipiului Timişoara; n) Elaborează şi implementează proiecte de e-Administraţie; o) Oferă asistenţă celorlalte departamente ale primăriei în ceea ce priveşte reţeaua de intranet, Lotus; p) Realizarea şi actualizarea Monitorului Primăriei Municipiului Timişoara on-line; q) Duce la îndeplinire dispoziţiile Primarului Municipiului Timişoara şi Hotărârile Consiliului Local referitoare la domeniul de activitate al biroului; r) Colaborează la elaborarea strategiei de informatizare a instituţiei; s) Colaborează cu Serviciul de Informatizare la elaborarea documentaţiilor de achiziţie a tehnicii de calcul şi soft solicitate ; t) Comunică Serviciului de Informatizare documentaţiile tehnice şi de utilizare a aplicaţiilor informatice achiziţionate direct ; u) Comunică Serviciului de Informatizare solicitările de dezvoltare a sistemelor informatice şi contribuie la toate etapele de realizare a acestora; v) Întocmeşte şi transmite Serviciului Buget anual, în luna iunie, propunerea privind bugetul pe anul următor (cheltuieli curente şi de capital) şi prognozele pentru următorii trei ani în conformitate cu calendarul bugetar stabilit în baza Legii finanţelor publice locale; w) Întocmeşte şi comunică Serviciului Achiziţii Publice în luna septembrie a fiecărui an propunerea privind programul anual al achiziţiilor publice; x) Întocmeşte propuneri de angajare şi angajamente bugetare precum şi referate în vederea angajării cheltuielilor bugetare, care se vor transmite după caz Biroului Buget sau Serviciului Contabilitate Cheltuieli. Principalele mijloace ale Primăriei Municipiului Timişoara pentru informarea cetăţenilor existente în momentul de faţă sunt:

‐ portalul www.primariatm.ro ‐ ziarul Monitorul Primăriei ‐ reţeaua de infochioşcuri

2. Descrierea investiţiei Analiza situaţiei actuale, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei

Municipiul Timişoara, atestat documentar de peste 730 de ani, este actuala reşedinţă a judeţului Timiş. Timişoara este al treilea oraş din România cu o populaţie de 317.660 locuitori (conform recensământului din 2002). Timişoara este un oraş multicultural, în care convieţuiesc în armonie cetăţeni de 17 naţionalităţi. Timişoara este un important pol de dezvoltare economică pentru vestul României, aici desfăşurându-şi activitatea atât un număr mare de companii internaţionale cât şi un număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii. Toate aceste aspecte presupun o activitate complexă a administraţiei publice locale a municipiului Timişoara. Din punctul de vedere al populaţiei judeţului Timiş, situaţia este prezentată în tabelul 1.

Tabelul 1. Populaţia judeţului Timiş pe grupe de vârstă

7

Ani Total 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

1990 722426 152616 452202 117608

1995 693506 135298 441055 117153

2000 688575 116685 450372 121518

2001 688171 112830 453263 122078

2002 662590 110281 432991 119318

2003 661171 105654 436756 118761

2004 661593 101400 441767 118426

2005 658837 97156 443472 118209

2006 660966 95821 446526 118619

2007 666866 94802 452032 120032

2008 674533 94319 457899 122315

Ţinând cont de faptul că în Timişoara locuieşte aproximativ 46% din populaţia judeţului Timiş, se poate aprecia că situaţia prezentată în tabelul 1 este reprezentativă şi pentru municipiul Timişoara. Pentru Primăria Municipiului Timişoara relaţia cetăţean – administraţie publică locală este deosebit de importantă, atât în contextul prevederilor legale în vigoare cât şi în contextul relaţiei furnizor de servicii (Primăria Municipiului Timişoara) – beneficiar de servicii (cetăţean). De-a lungul timpului, primăria a implementat mai multe proiecte menite să îmbunătăţească calitatea vieţii în municipiu, iar dintre acestea amintim:

‐ Timişoara, oraş de 5 stele – proiect prin care s-a redus durata de obţinere a avizelor locale şi respectiv s-a îmbunătăţit transparenţa administraţiei cu privire la obţinerea respectivelor avize

‐ Proiecte privind dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului – parcurile existente au fost reabilitate, au amenajate noi spaţii verzi, firmele cu activitate de producţie au fost obligate să se relocheze în afara municipiului în zone industriale

‐ Proiecte privind reabilitarea infrastructurii de utilităţi şi de drumuri. Pentru o mai bună informare a cetăţenilor primăria a creat şi întreţine portalul www.primariatm.ro prin intermediul căruia informaţiile de interes public sunt postate şi actualizate periodic. Site-ul web este monitorizat prin intermediul serviciului www.trafic.ro Rapoartele furnizate de serviciul de monitorizare Trafic relevă următoarele aspecte:

‐ numărul de vizitatori unici pe site-ul www.primariatm.ro este cuprins între 35.000 şi 45.000 de vizitatori pe lună (conform tabelului 2)

‐ numărul de vizitatori unici din Timişoara sunt cuprinşi între 50 şi 55% Detalii suplimentare privind aceste statistici se pot obţine prin intermediul site-ului web http://stat.trafic.ro/stat/primariatmro/ .

Tabelul 2. Evoluţia numărului de utilizatori unici pe portalul www.primariatm.ro

Lună Vizitatori unici (total) Vizitatori unici (din Timişoara) Afisari Evoluţie

8

Lună Vizitatori unici (total) Vizitatori unici (din Timişoara) Afisari Evoluţie

Septembrie 2009 34.730 20.905 (51,55% din total) 223.103 + 9,22%

August 2009 31.797 18.705 (51,47% din total) 205.512 - 7,91%

Iulie 2009 34.527 21.229 (52,51% din total) 215.265 - 6,04%

Iunie 2009 36.746 22.713 (51,73% din total) 232.259 - 11,51%

Mai 2009 41.525 25.563 (50,51% din total) 269.004 + 17,11%

Aprilie 2009 35.459 NA 236.331 - 25,85%

Martie 2009 47.821 NA 373.374 + 10,32%

Februarie 2009 43.349 NA 342.497 + 0,70%

Ianuarie 2009 43.048 NA 302.430 + 33,42%

Decembrie 2008 32.264 NA 216.802 - 18,49%

Noiembrie 2008 39.585 NA 300.969 - 3,66%

Octombrie 2008 41.088 NA 326.162 + 15,84%

Septembrie 2008 35.469 NA 289.179 + 11,58%

August 2008 31.787 NA 244.907 - 7,74%

Iulie 2008 34.452 NA 313.349 - 5,07%

Iunie 2008 36.293 NA 291.619 - 12,57%

Mai 2008 41.510 NA 313.012 + 13,05%

Aprilie 2008 36.718 NA 296.999 - 9,18%

Martie 2008 40.428 NA 382.663 + 6,60%

Februarie 2008 37.926 NA 360.537 - 11,56%

Analizând informaţiile prezentate mai sus se poate observa că doar un procent cuprins între 7,5% şi 15% din populaţia municipiului Timişoara utilizează în mod frecvent serviciile portalului www.primariatm.ro, de unde rezultă că un procent foarte mic din populaţia municipiului este la curent cu activitatea administraţiei publice locale. Serviciul www.trafic.ro realizează periodic şi studii demografice cu privire la utilizatorii de internet din România. Ultima versiune a studiului realizată în perioada 15.06.2009 – 15.07.2009, pe baza

9

răspunsurilor a 102080 persoane relevă următoarea structură a utilizatorilor de internet pe grupe de vârstă:

1) Mai putin de 6 ani - 0,05% 2) 6-10 ani - 0,34% 3) 11 - 13 ani - 2,58% 4) 14 - 16 ani - 6,51% 5) 17 - 19 ani - 11,88% 6) 20 - 23 ani - 19,61% 7) 24 - 28 ani - 17,15% 8) 29 - 35 ani - 16,18% 9) 35 - 40 ani - 9,26% 10) 40 - 50 ani - 10,74% 11) 50 - 60 ani - 4,78% 12) Mai mult de 60 ani - 0,93%

Informaţiile furnizate de trafic.ro sunt confirmate şi de studiul realizat la nivel european de InSites Consulting, studiu care a inclus şi România. Pe baza informaţiilor prezentate mai sus se poate observa că marea majoritate a cetăţenilor municipiului Timişoara şi în special oamenii cu vârsta peste 50 de ani nu utilizează serviciile portalului www.primariatm.ro şi prin urmare nu sunt la curent cu proiectele Primăriei Municipiului Timişoara. Prin urmare, pentru creşterea nivelului de informare al cetăţenilor municipiului Timişoara cu privire la activitatea administraţiei publice locale se impune găsirea unui sistem alternativ de comunicare. În acest scop a fost analizată activitatea altor administraţii publice ale oraşelor importante din Europa şi din lume, iar studiul a relevat faptul că la nivel mondial administraţiile publice utilizează următoarele metode de informare pentru cetăţeni, altele decât informarea la ghişeu:

‐ portal web; Primăria Timişoara dispune de asemenea de portalul web propriu www. primariatm.ro

‐ infochioşc; Primăria Timişoara dispune de o reţea de infochioşcuri proprii ‐ informare prin SMS pe telefonul mobil – metodă neaplicată încă de Primăria

municipiului Timişoara ‐ informare prin intermediul ecranelor led amplasate strategic în diverse zone ale

municipiului – metodă neaplicată încă de Primăria municipiului Timişoara Un studiu realizat de către primăria din Bristol, Marea Britanie, autoritate publică locală care utilizează toate metodele de mai sus pentru informarea cetăţenilor, disponibil la adresa web http://www.bristol.gov.uk/ccm/content/Council-Democracy/Consultations/e-communications- revolution.en;jsessionid=5CBD9D8927D7241F48B89032B2208720.tcwwwaplaws2#content, relevă faptul că informare prin intermediul ecranelor led este de două ori mai vizibilă decât orice altă metodă de informare utilizată, procentul de populaţie care se informează prin acest mijloc depăşind 20%. La nivelul municipiului Timişoara, există solicitări pentru amplasarea de ecrane led în 29 de locaţii, solicitări venite din partea Consiliilor Consultativ de Cartier ce funcţionează în cadrul municipiului. Acestea îşi justifică solicitarea astfel: „Întrucât dezbaterile publice pe marginea proiectelor de hotărâre, care se organizează la Primărie, sunt anunţate la ora actuală prin intermediul afişelor de la sediul Primăriei, al presei şi al internetului - iar în oraş sunt multe persoane în vârstă sau foarte ocupate, care nu au acces la mijloacele de informare descrise mai sus, considerăm că amplasarea în punctele de interes din fiecare cartier a unor panouri cu informaţii actualizate despre activităţile din oraş este utilă şi va veni în întâmpinarea doleanţelor foarte multor cetăţeni. De altfel, prezenta adresă vine şi ca urmare a solicitărilor pe care le-am primit de-a lungul timpului de la locuitori, în acest sens.” (Ovidiu Tănasie, preşedinte al Consiliului consultativ de cartier Ciarda Roşie din Timişoara). Având în vedere cele prezentate mai sus, necesitatea realizării investiţiei propuse este dată de:

10

‐ o mai bună conformare a administraţiei publice locale la cerinţele legale în vigoare privind transparenţa activităţii administraţiei publice locale

‐ o mai bună şi mai rapidă informare a cetăţenilor cu privire la activitatea administraţiei publice locale

‐ utilizarea unei metode de informare cu un grad de penetrare mai mare în rândul cetăţenilor municipiului Timişoara

‐ înlocuirea treptată a metodelor de informare care generează poluare şi consum de resurse ridicat (de ex. Monitorul Primăriei în format tipărit) cu altele moderne, venite în sprijinul dezvoltării durabile a municipiului şi care pot fi actualizate ori de câte ori este nevoie

‐ conformarea la strategiile guvernamentale privind eficientizarea activităţii administraţiilor publice locale şi implementarea principiilor societăţii informaţionale în România

Oportunitatea prezentului proiect este dată de:

‐ interesul autorităţilor publice locale a Municipiului Timişoara de a îmbunătăţi relaţiile cu cetăţenii

‐ existenţa programelor de finanţare nerambursabilă care sprijină îmbunătăţirea comunicării dintre administraţia publică locală şi cetăţean

‐ existenţa unei tehnologii performante care asigură un echilibru optim între costurile cu investiţia iniţială, costurile de operare a investiţiei şi rezultatul propus

Printre principalele avantaje rezultate în urma implementării

• Furnizarea de informaţii si servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice

Avand drept suport sisteme informatice performante, actul administrativ va fi unul de calitate. Informatiile oferite publicului vor avea o rata crescuta de actualizare, intrucat in ceea ce poarta denumire generica de “back-office”, functioneaza un sistem ce interconecteaza directii, compartimente si servicii din cadrul aceleiasi institutii publice, sau chiar institutii diferite, a caror activitate se inscrie in acelasi domeniu. Existand la nivelul acestor institutii sisteme informatice centralizate si integrate, latenta de expunere a informatiilor destinate factorilor interesati este foarte redusa. Exista informatii precum cele legate de starea drumurilor, cotele de avertizare a apelor curgatoare interne sau cele legate de poluarea mediului, pentru care un grad ridicat de actualizare este o conditie absolut obligatorie. Existenta unor sisteme informatice la nivelul institutiilor gestionare ale acestor date, vine in intampinarea exercitarii atributiilor lor legale.

• Intarirea capacitatii administrative a institutiilor publice de a-si indeplini rolul si obiectivele si

de a asigura furnizarea, intr-o maniera transparenta, de informatii si servicii publice Pe fondul descentralizarii si deconcentrarii serviciilor publice, implementarea unor sisteme informatice in cadrul organizatiilor va facilita actul administrativ si va oferi suport pentru conducerea proceselor specifice, managerilor publici. Avand la dispozitie sisteme performante care sa includa componente de management de proiect, factorii de decizie din administratie vor putea planifica, urmari si cuantifica rezultatele proiectelor si programelor publice, vor putea aloca resurse in mod echilibrat si coerent si vor putea determina profitabilitatea utilizarii fiecarei resurse in parte.

• Promovarea colaborarii dintre institutiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin

mijloace electronice Sistemele informatice implementate la nivelul administratiei vor dezvolta diverse tipuri de colaborari intre institutiile publice. Astfel, in cadrul aceleiasi verticale, vor putea fi implementate sisteme centralizate, in care institutii ce au directii de actiune comune vor putea integra datele gestionate de fiecare dintre ele. De asemeni, vor putea fi raportate date si informatii institutiilor aflate pe paliere ierarhice superioare.

11

Totodata, in cadrul unor proceduri de avizare documente sau activitati ce implica mai multe acordul mai multor institutii, existenta unor sisteme informatice care permit interconectarea, va facilita cooperarea interinstitutionala in conditii de maxima eficacitate in relatia cu solicitantul. Programele si proiectele derulate impreuna de mai multe institutii publice vor avea un suport solid in sistemele informatice proprii, evitandu-se problemele legate de comunicarea de date intre diverse organizatii.

• Redefinirea relatiei intre cetatean si administratia publica, respectiv intre mediul de afaceri si

administratia publica, in sensul facilitarii accesului acestora la serviciile si informatiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei

Promovarea tehnologiilor informatice, orientate Internet, la nivelul administratiei publice centrale dar mai ales locale, va determina o redefinire a atitudinii fata de sectorul privat reprezentat de cetateni si mediul de afaceri in egala masura. De asemeni va avea loc o redefinire a conditiilor de lucru optime in procesul de deservire a cetateanului. Se creeaza oportunitatea dezvoltarii de relatii individualizate cu institutiile locale, care vor permite evidentierea istoricului acestor relatii (informatii si documente solicitate de-a lungul timpului). Societatile comerciale vor beneficia de aceleasi informatii publice cu caracter general, disponibile rapid si in mod direct, fara sa mai depinda de un program de functionare al institutiilor administratiei publice.

• Promovarea utilizarii Internetului si a tehnologiilor de varf in cadrul institutiilor publice

Procesul de retehnologizare, propriu informatizarii din cadrul administratiei publice, va facilita accesul personalului propriu la produse si servicii IT&C de ultima generatie. Totodata se va crea o structura informatica si de comunicatii compatibila cu administratia publica europeana. Prin implementarea unor astfel de proiecte este sustinuta penetrarea la nivelul societatii romanesti a tehnologiilor internet, cresterea gradului de exploatare a calculatoarelor personale in randul functionarilor publici si familiarizarea acestora cu diverse tipuri de aplicatii informatice dedicate activitatii lor curente. Informatizarea va avea ca efect alinierea functionarilor publici la standardele inalte impuse de economia de piata in cadrul sectorului privat, in ceea ce priveste cunostintele in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.

Ţinând cont de faptul că pentru realizarea prezentului proiect Municipiul Timişoara poate obţine finanţare prin Programul Operaţional Regional, se accentuează faptul că prezentul proiect este în conformitate cu Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, disponibilă la adresa web www.adrvest.ro, care are următoarele obicetive specifice (operaţii) pentru axa strategică VIII Dezvoltare Urbană: - VIII.2.2.1 Promovarea accesului şi dezvoltarea serviciilor electronice pentru cetăţeni - VIII.2.2.2 Realizarea de studii şi expertize pentru reorganizarea şi îmbunătăţirea serviciilor publice - VIII.2.2.5 Campanii de informare specifie Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz

Pentru realizarea prezentului proiect se propune amplasarea pe raza Municipiului Timişoara, în toate cartierele, a următoarelor monitoare: - 26 panouri cu afişaj electronic monocolor, 1500 x 1000 mm: - 3 panouri informative policrome: - 1 buc – 9000 x 7000 mm - 1 buc – 5000 x 4000 mm - 1 buc – 3000 x 2000 mm Aceste ecrane (display) sunt necesare pentru o mai bună informare a cetăţenilor municipiului Timişoara cu privire la activitatea administraţiei publice locale. Ţinând cont de faptul că investiţia propusă prin proiect dirijează informaţia dinspre administraţie spre cetăţean, pentru asigurarea unei comunicări eficiente şi a unui dialog real este necesară asigurarea unui flux de informaţii în sens invers, dinspre cetăţean spre administraţie. Acest flux invers de

12

informaţii poate fi asigurat prin intermediul Consiliilor Consultative de Cartier, structuri care există şi funcţionează deja şi care şi-au dovedit viabilitatea în practică. Pe baza informaţiilor primite prin intermediul ecranelor, cetăţenii pot reacţiona depunând comentarii sau sesizări la Consiliile Consultative de Cartier, sau se pot adresa direct Primăriei prin canalele de comunicare clasice (audienţe, telefon, e-mail). Din punct de vedere constructiv, un display este format din mai multe cabinete (cu dimensiuni diferite in functie de marimea ledurilor pe m²), acestea incepand de la 576x768x140 mm, pana la 1200x1600x220 mm. Fiecare cabinet este structurat si compus din mai multe module separate, prinse in carcasa cabinetului, astfel inlocuirea unui modul ce are unul sau mai multe LED-uri arse se poate face in maxim 3 minute. Schimbarea LED-ului din acel modul se realizeaza cu mare usurinta intr-un atelier de depanari electronice si electrice. Componentele ce compun cabinetul display-ului sunt concepute sa reziste la diverse capricii ale vremii, acesta poate functiona in aceleasi conditii incepand de la -30ºC pana la +60ºC, fara nici-o problema, pentru zonele ce sunt cunoscute ca zone foarte capricioase, sau pentru a asigura o functionare intr-un regim stabilit de minim si maxim de temperatura se pot atasa regulatoare si controlare de temperatura (incalizire sau racire), in functie de dorinte. Greutatea unui cabinet este data in functie de rezolutia (pitch) LED-urilor folosite, acestea pot fi intre 28 si 110 kg, dar cele mai folosite sunt cele de 48 si 68 kg (cu pitch de 16 si respectiv de 20). Montajul/asamblarea unui display se realizează foarte usor, constructia cabinetului fiind dirijata de ghidaje verticale, asezand fiecare cabinet unul peste celalalt, cu o prinderea pe orizontala si verticala realizata cu ajutorul unor bride speciale. Pentru a funcţiona, un display are nevoie de: - alimentare cu energie electrică - o sursă conectată la internet pentru asigurarea fluxurilor de date. Această sursă poate fi un calculator în cazul display-urilor de mari dimensiuni, sau un controller pentru displeiurile de dimnsiuni mici. Conexiunile de date si alimentare cu curent electric se realizează din exterior, de la un cabinet la celalat prin cabluri speciale izolate. Pentru a comunica cu calculatorul display-ului se poate utiliza o conexiune wireless, cu posibilitatea conectarii la internet (daca exista mai multe display-uri, astfel ele pot fi controlat de la distanta). Softul ce ruleaza pe calculatorul display-ului, este asemantor unui player normal, in acest soft se pot incarca si programa o gama diversificata de fisiere, cum ar fi:

- Multimedia audio-video: avi, mpg, asf, wmv, mov, swf (flash), dat si vob (VCD si DVD), rm (real player) - Documente de tip: txt, rtf si doc (word), xls, xla, xlm, xlt, wks (Excel), htm, html si mht (WEB Page), ppt. Pps (Power Point) - Imagini: bmp, jpg, gif, wmf, ico, pcx - Mesaje de tip text: expuse (sub forma mesaj pe banda sau transparent) peste animatii/video sau imagini, posibilitatea afisarii la anumite intervale stabilite a unui ceas ce poate avea forme diferite (ora, data, oras) sau a temperaturii exterioare - Executabile: exe

Acest soft nu are doar rolul de a aranja (timpi de expunere si efecte) fisierele incarcate, ci si posibilitatea diverselor setari pentru display, dimensiuni, luminozitate, constrast, culori, dimensiuni de afisare, fereastra in fereastra (picture in picture), posibilitatea de diverse actiuni executate la anumiti timpi (inchidere teporara si pornire a display-ului, pornirea in background a unui alt program sau rularea doar a unuia sau mai multe fisiere stabilite, ajustarea luminozitatii/contrastului si a culorilor, etc). Utilizand optiunea virtuala la un ecran cu pitch-ul real de 16 mm, se poate obtine o rezolutie virtuala de 8 mm. Accesul pentru setarile softului poate fi limitat si stabilit prin utilizator si parola. Interfata aplicatiei este intuitiva si indruma utilizatorul la fiecare pas, astfel usurand munca si eliminand pierderile de timp pentru cel ce utilizeaza acest program.

13

Ţinând cont de faptul că ecranele vor fi amplasate şi în zone rezidenţiale, se recomandă ca acestea să funcţioneze maxim 16 ore pe zi, pentru a nu deranja cetăţenii în timpul nopţii.

3. Date tehnice ale investiţiei Zona şi amplasamentul

Pentru realizarea prezentului proiect se propune amplasarea pe raza Municipiului Timişoara, în toate cartierele, a următoarelor monitoare: - 26 panouri cu afişaj electronic monocolor, 1500 x 1000 mm: - 3 panouri informative policrome: - 1 buc – 9000 x 7000 mm - 1 buc – 5000 x 4000 mm - 1 buc – 3000 x 2000 mm Localizarea amplasamentelor ce fac obiectul prezentului studiu de oportunitate este prezentată în anexa 1. Statutul juridic al imobilului/imobilelor (teren / construcţie) afectate de implementarea

proiectului Investiţia va fi realizată pe domeniul public. Pentru a identifica locaţia exactă a amplasamentului, se va solicita de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timisoara identificarea exactă a locaţiilor unde pot fi amplasate ecranele . Studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în

sistem de referinţă naţional, alte studii de specialitate necesare, dacă este cazul. Odată identificată locaţia exactă pentru amplasarea ecranelor se recomandă:

‐ realizarea unui studiu topografic şi a unui studiu geologic pentru fiecare locaţie în parte

‐ realizarea unui proiect de arhitectură pentru fiecare amplasament ‐ în cazul în care ecranele de mici dimensiuni vor fi amplasate pe clădiri, se recomandă

efectuarea unor expertize tehnice pentru clădirile respective

Specificaţiile tehnice minime ale echipamentelor ce urmează a fi achiziţionate, specifice domeniului;

Parametrii tehnici minimi ceruţi pentru ecranele de mici dimensiuni sunt prezentaţi în tabelul 3.

Tabelul 3. Parametrii tehnici minimi pentru ecranele de mici dimensiuni

Mod de folosire exterior

Marime ecran - mm 1500x1000

Tipul ecranului Ecran informational

Suprafata ecranului - m2 1.5

Pas fizic - mm 15.6250

Marime modul - mm 250x250

Definitie grafica modul 16x16

Definitie grafica - pixels 96x64

Numar de module 24

Rezolutia - pixeli pe m2 Minim 4096

Chenar standard - mm 160x160

14

Adâncime standard - mm Max 200

Suprafaţa totală - mm 1660x1160

Suprafaţa totală - m2 1.93

Lini de afisare - nr. Min 8

Caractere per line - nr. Minim 16

Inaltimea minima a caracterului - mm De la 109

LED-uri pe pixel 1

Unghi de vizibilitate orizontal 70°

Unghi de vizibilitate vertical 50°

Distanta minima de vizualizare – m Max 7

Distanta optima de vizualizare – m 15

Distanta maxima de vizualizare - m Min 100

Numar culori 1

Luminozitate standard - NIT ~6500

Consum energetic mediu - kw x m2 0.2

Consum energetic mediu - kw x suprafata ecran 0.3

Consum energetic maxim - kw x m2 0.9

Consum energetic maxim - kw x suprafata ecran 1.35

Numar total de LED-uri Min 6144

Greutate - kg/m2 Max 50

Greutate totala - kg Max 75

Limite de temperatura pentru functionare - °C -20° + 55° cu ventilatie

de aer

Timp de viata LED-uri - ore Pana la 100000

Alimentare 220-230 vac - 50 Hz

Conditii de umiditate relativa 10° - 90°

Protectie IP IP 54 spate IP 65 fata

Usa de acces pentru service Pe spatele

echipamentului Pe raza municipiului Timişoara vor fi amplasate 26 astfel de panouri. Cerinţe adiţionale:

- Toate panourile trebuie să fie conectate la un server central de distribuţie a informaţiei printr-o reţea de tip VPN.

- Furnizorul trebuie sa livreze o soluţie funcţională care să includă: serverul, softul necesar, conectivitatea (abonament pe 2 ani) şi trainingul pentru beneficiar în folosirea soluţiei

- Furnizorul trebuie să instaleze ecranele în locaţiile indicate de beneficiar conform specificaţiilor tehnice.

Parametrii tehnici minimi ceruţi pentru ecranele de mari dimensiuni sunt prezentaţi în tabelul 4.

Tabelul 4. Parametrii tehnici minimi pentru ecranele de mari dimensiuni Pas fizic vizibil cu PMT*: max 13,75 mm Pas fizic vizibil fara PMT*: max 17.5 mm (Remarca: * Pixel Multiplying Technology) Configuratie/Compozitie Pixel: 2 Rosu, 1 Verde Pur, 1 Albastru NICHIA Rezolutia vizibila orizontala in pixeli cu PMT min. 672

15

fara PMT min. 528 Rezolutia vizibila orizontala in pixeli: cu PMT min. 512

fara PMT min. 402 Distanta optima de vizualizare: 30 – 280 m Distanta maxima de vizualizare: 300 m Unghi de vizibilitate orizontal: ≥ 160° Unghi de vizibilitate vertical: ≥ +15° -45 ° Luminozitate: (Brightness)

Min 6,500 NIT (la balansare de culoare alba/ 6,500 K)

Luminozitate reglabila: Min. 64 pasi (cu calitate constanta a imagini)

Contrast: Min. 1:30 (la lumina ambientala de 10,000 lux) Rata refresh a suprafetei totale color LED: min 1,000 frames/sec Nivel culoare procesate pe ecrane: Graduatia de culoari:

min 16 bit / fiecare culoare de baza min 281 trillioane

Limite temperatura functionare: -30°C ÷ +55°C cu aer conditionat si incalzitoare Umiditate relativa: 10 ÷ 95% (ne condensat) Solutie de ventilatie si racire: Solutia trebuie sa mentina temperatura interna la max.

30°C Protectie carcasa: fata: IP65 si spate : IP54 Alimentare: 3 x 220/380V+N+PE, 50 Hz Consum energetic: Max.: 29 kVA (cu A/C)

Med.: 12 kVA (cu A/C) Timp de viata LED-uri: Mai mult de 100,000 ore Timp de viata ecran: Min 25 ani (disponibilitate piese schimb min.10 ani) Toleranta la vant: Min. 150 km/h Cerinţe generale referitoare la calitatea produsului:

• Calitate mare de reproducere a imaginii • Rezoluţie mare (Applying Pixel Multiplying Technology ‘PMT’ sau echivalent) • Înaltă fidelitate şi omogenitate de culoare • O mare valoare a contrastului (chiar şi în bătaia directă a soarelui) • Înaltă strălucire • Unghiuri largi de vedere • Pentru a asigura un unghi de vizionare cât mai larg, fascicolul luminos al LED-ului trebuie

corectat cosinusoidal, compensând astfel aria redusă a suprafeţei la unghiuri de vizionare extreme

• Toate LED-urile aplicate trebuie să fie de buna calitate, selectate şi sortate după intensitatea luminoasă, unghiul de vizionare şi coordonatele de culoare

• Asigurarea unei funcţionări limpezi (rata înaltă de reimprospatare) • Sistemul trebuie să fie controlat de un PC • Transmitere sigură a datelor (VPN) • Capabilitate de scriere (suportând toate tipurile de fonturi True Type din Windows) • Ecranul ar trebui să conţină grupuri INDIVIDUALE de pixeli care se pot substitui • Grupurile de pixeli şi Modulele trebuie să conţină sistem de adresare simplu sau auto pentru a

asigura o mentenanţa simplă şi rezolvarea rapidă a defecţiunilor • Grupurile de pixeli ar trebui montate în cadrele de aluminiu, care formează Modulele.

Modulele trebuie să fie fixate într-o structură de cadru de oţel sau aluminiu, care este montată în carcasă

• Ecranul trebuie să fie testat în conformitate cu cele mai stricte standarde referitoare la EMC şi siguranţa produsului.

• Fiabilitate ridicată a produsului • Ecranul trebuie să fie echipat cu un sistem complet de monitorizare cu raportare prin SMS şi e-

mail privind erorile de pe ecran şi condiţiile de operare curente (inclusiv temperatura internă) • Controllerul trebuie să fie bazat pe technologie UNIX, accesibil de la distanţă prin internet şi

nevirusabil

16

• Tehnologia aplicată trebuie să garanteze o afişare uniformă pe toată zonă de vizibilitate, pe toată perioada de funcţionare a produsului)

Cerinţe adiţionale pentru furnizor:

- Toate panourile trebuie să fie conectate la un calculator de comandă care apoi va fi conectat la un server central de distribuţie a informaţiei printr-o reţea de tip VPN.

- Furnizorul trebuie să livreze o soluţie funcţională care să includă şi: serverul, softul necesar, conectivitatea (abonament pe 2 ani) şi trainingul pentru beneficiar în folosirea soluţiei, soluţie de montare pe schelet metalic.

- Furnizorul trebuie să instaleze ecranele în locaţiile indicate de beneficiar conform specificaţiilor tehnice

Variantele constructive de realizare a investiţiei, dacă este cazul, cu recomandarea variantei

optime pentru aprobare Pentru realizarea investiţiei au fost identificate următoarele variante constructive:

1. Ecran Informational 1500x1000 mm – Varianta I

Structura de rezistenta nesesara sustinerii ecranului informational este realizata dintr-un cadru metalic montat la cota +3.00 pe un stalp metalic incastrat la baza(fig.1). Cadru pe care se monteza ecranul informational este format din tevi rectangulare, iar stalpul metalic se realizeaza avand sectiune circulara. Rezemarea stalpului la baza si transmiterea eforturilor la terenul de fundare se face prin intermediul unei fundatii izolate din beton armat, dimensionate in functie de caracteristicile terenului, prezentate in studiul geotehnic.

Fig.1 – Ecran Informational 1500x1000 mm –Varianta I

Se estimează că pentru realizarea structurii metalice sunt necesare 220 kg (otel OL 52.3k).

2. Ecran Informational 1500x1000 mm – Varianta II

Structura de rezistenta nesesara sustinerii ecranului informational este realizata dintr-un cadru metalic montat la cota +3.00 pe un perete existent sau pe orice alta structura de rezistenta existenta, la care exista acordul unui expert tehnic. Cadru pe care se monteza ecranul informational este format din tevi rectangulare, iar prinderea pe structura existenta se realizeaza prin intermediul unor suruburi de tip conexpand (fig.2).

17

Fig.2 – Ecran Informational 1500x1000 mm –Varianta II

Se estimează că pentru realizarea structurii metalice sunt necesare 90 kg (otel OL 52.3k).

3. Ecran Informational de mari dimensiuni mm – Varianta I

Structura de rezistenta nesesara sustinerii ecranului informational este realizata dintr-o retea de grinzi metalice dispuse la cota +4.00 si rezemate lateral pe doi stalpi metalici incastrati la baza(fig.3). Reteaua de grinzi ortogonale pe care se monteza ecranul informational se realizeaza din tevi rectangulare, iar stalpii metalici se realizeaza avand sectiune circulara. Rezemarea stalpilor la baza si transmiterea eforturilor la terenul de fundare se face prin intermediul fundatilor izolate din beton armat, legate la nivelul cuzinetilor printr-o grinda antiseismica din beton armat.

Fig.3 – Ecran Informational color –Varianta I

18

Se estimează că pentru realizarea structurii metalice sunt necesare 9500 kg (otel OL 52.3k).

4. Ecran Informational de mari dimensiuni – Varianta II

Structura de rezistenta nesesara sustinerii ecranului informational este realizata dintr-o retea de grinzi metalice dispuse la cota +4.00 si rezemate pe un stalp metalic central incastrat la baza(fig.4). Reteaua de grinzi ortogonale pe care se monteza ecranul informational se realizeaza din tevi rectangulare, iar stalpul metalic se realizeaza avand sectiune circulara. Rezemarea stalpului la baza si transmiterea eforturilor la terenul de fundare se face prin intermediul unei fundatii izolate din beton armat, dimensionate in functie de caracteristicile terenului, prezentate in studiul geotehnic.

Fig.4 – Ecran Informational color –Varianta II

Se estimează că pentru realizarea structurii metalice sunt necesare 9200 kg (otel OL 52.3k). Indiferent de varianta aleasă, pentru ecranele mari, structura de rezistenţă trebuie să asigure un spaţiu tehnologic cu o lăţime de minim 80 de cm, unde să poată fi amplasate calculatoarele de proces. Aceste spaţii tehnologice trebuie ventilate/climatizate pentru a asigura temperatura optimă de funcţionare pentru calculatoarele de proces. Ţinând cont că la momentul redactării prezentei versiuni a studiului de oportunitate nu a fost definitivată locaţia exactă pentru fiecare ecran în parte, este destul de dificil de estimat varianta optimă de realizare a investiţiei dintre cele prezentate mai sus.

19

Din punct de vedere tehnic fiecare varianta corespunde cerinţelor, însă lucrurile trebuie analizate şi din punct de vedere arhitectural. Din punctul de vedere al preţului se recomandă alegerea variantei 2 pentru ambele tipuri de ecrane. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum. Necesarul de utilităţi. Soluţii tehnice de

asigurare cu utilităţi Pentru funcţionarea ecranelor sunt necesare următoarele categorii de utilităţi: - energie electrică - legătură internet de mare viteză Pentru ambele categorii de ecrane alimentarea cu energie electrică se va realiza de la reţeaua centralizată a oraşului, după cum urmează: - pentru ecranele de mici dimensiuni alimentarea cu energie electrică se va realiza la parametrii 220- 230 vac - 50 Hz, consumul fiind de 0,1 kw/oră/ecran - pentru ecranele de mari dimensiuni alimentarea cu energie electrică se va realiza la parametrii 3 x 220/380V+N+PE, 50 Hz, consumul mediu estimat fiind max. 29 kVA (cu A/C)/ecran Legătura internet de mare viteză se poate asigura prin: - cablu, de la un furnizor consacrat - prin tehnologia ADSL utilizând linie telefonică Romtelecom - prin tehnologia 3G, prin intermediul unui operator de telefonie mobilă Capacitate minimă negarantată necesară pentru legătura internet este 2048 kbps. Acolo unde este posibil, se recomandă legătura internet prin cablu întrucât nu generează costuri secundare. Concluziile evaluării impactului asupra mediului, dacă este cazul

În cadrul acestui proiect nu se vor dezvolta tehnologii poluatoare. Prin caietul de sarcini se va solicita ca echipamentul achiziţionat să respecte normele UE în privinţa poluării şi toxicităţii materialelor folosite, a utilizării energiei reduse, să fie tehnologii şi echipamente TIC ‚green’, ‚energy star’. Pentru Primăria Municipiului Timişoara, prezentul proiect va contribui la reducerea consumurilor de hârtie necesare pentru informarea populaţiei. Pentru fiecare locaţie, în vederea realizării investiţiei, va fi obţinută fişa tehnică de mediu, unde vor fi prevăzute cerinţe specifice privind protecţia mediului.

4. Durata de realizare şi etapele principale; Graficul de realizare a investiţiei

Ţinând cont de următoarele aspecte:

- prezentul proiect se află în stadiul elaborării studiului de oportunitate - pentru realizarea prezentului proiect se doreşte obţinerea de finanţare din fonduri publice

nerambursabile

pentru realizarea prezentului proiect este prevăzut următorul plan de activităţi:

1. Finalizarea documentaţiei pentru accesarea programului de finanţare şi depunerea către finanţator

Pentru finalizarea documentaţiei în vederea accesării unei finanţări nerambursabile este necesară parcurgerea următoarelor etape:

- întocmirea studiului de fezabilitate în conformitate cu prevederile HG nr. 28/2008 pentru aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii

20

- obţinerea certificatului de urbanism şi a avizelor şi/ sau acordurilor legale strict necesare autorizării lucrărilor de construcţii, inclusiv pentru organizarea execuţiei lucrărilor

- întocmirea proiectului tehnic

- obţinerea autorizaţiei de construire pentru fiecare locaţie în parte

După obţinerea acordului finanţatorului pentru realizarea investiţiei se vor realiza următoarele activităţi:

1. Procedura de achiziţie publică pentru achiziţionarea bunurilor şi lucrărilor

Pentru prezentul proiect, achiziţiile publice se vor realiza prin respectarea normelor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin proiect vor fi achiziţionate:

- 26 ecrane led de mici dimensiuni, împreună cu 26 structuri metalice pentru susţinerea acestora şi lucrări de construcţii montaj pentru amplasarea acestora în zonele stabilite

- 3 ecrane led de mari dimensiuni, împreună cu 3 structuri metalice pentru susţinerea acestora şi lucrări de construcţii montaj pentru amplasarea acestora în zonele stabilite

2. Realizarea contractului de achiziţie publică şi darea în funcţiune a investiţiei

În urma procedurii de achiziţie publică se va semna contractul de furnizare cu furnizorul declarat câştigător.

Se estimează că:

- lucrările de instalare pentru un ecran de mici dimensiuni durează 5 zile, rezultă un număr total de 130 de zile pentru instalarea a 26 de ecrane de mici dimensiuni

- lucrările de instalare pentru un ecran de mari dimensiuni durează 7 zile, rezultă un număr total de 21 de zile pentru instalarea a 3 de ecrane de mari dimensiuni

În estimarea timpului s-a luat în considerare şi durata şi condiţiile necesare pentru realizarea fundaţiilor pentru fixarea structurilor metalice.

S-a considerat că furnizorul va aloca o singură echipă pentru realizarea prezentului contract.

La finalul executării contractului, în momentul preluării de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Timişoara, investiţia trebuie să fie funcţională.

3. Exploatarea investiţiei realizate prin proiect

În urma finalizării investiţiei, Primăria Municipiului Timişoara va trece la exploatarea investiţiei. Se estimează că pentru întreţinerea şi exploatarea acesteia sunt necesare 3 noi locuri de muncă, după cum urmează:

- 2 tehnicieni pentru întreţinerea echipamentelor

- 1 operator pentru introducerea informatiilor

Persoanele din cadrul primăriei care se vor ocupa de întreţinerea şi exploatarea investiţiei vor fi instruiti de către furnizor in acest sens.

4. Promovarea proiectului în conformitate cu cerinţele finanţatorului Ţinând cont de faptul că pentru realizarea prezentului proiect vor fi accesate fonduri publice, Primăria Municipiului Timişoara în calitate de beneficiar de fonduri nerambursabile va avea obligaţia să asigure

21

o vizibilitate potrivită şi o promovare adecvată a obiectivelor, rezultatelor obţinute prin implementarea proiectului, etc., în conformitate cu prevederile contractuale şi instrucţiunile cuprinse în Manualul de identitate vizuală a POR1. Beneficiarul va descrie în cadrul rapoartelor de progres depuse la finanţator toate activităţile de informare şi publicitate desfăşurate, aferente proiectului, şi va ataşa la raport copii de pe articole de presă, fotografii ale locaţiei proiectului din care să reiasă amplasarea panourilor (în timpul executării lucrărilor) şi a plăcilor comemorative (după finalizarea lucrărilor), fotografii ale evenimentelor organizate în cadrul proiectului din care să reiasă respectarea cerinţelor de informare şi publicitate, copii de pe publicaţii de informare/promovare realizate etc.

Pentru toate echipamentele achiziţionate prin proiect, beneficiarul trebuie să aplice la loc vizibil, pe echipamentul respectiv, un autocolant având inscripţionate elementele prevăzute în manualul de identitate vizuală.

5. Activităţi de management de proiect Primăria Municipiului Timişoara va trebui să depună periodic, la Organismul intermediar relevant, cererile de rambursare, însoţite de raportul de progres al proiectului. In acest sens, beneficiarul trebuie să completeze şi să depună la Organismul Intermediar graficul de depunere a cererilor de rambursare, în formatul indicat în anexa relevantă de la contractul de finanţare. Pe toată perioada de implementare a proiectului, beneficiarul va transmite previziuni privind fluxurile financiare pentru trimestrul următor în conformitate cu graficul menţionat anterior. Suma minima ce poate fi solicitată printr-o cerere de rambursare lunară (în situaţia în care beneficiarul estimează un grafic lunar de depunere a cererilor de rambursare) este de 300.000 lei.

Se estimează că, odată obţinută finanţarea din fonduri publice, proiectul va fi implementat într-o perioadă de 12 luni.

Pe baza planului de activităţi prezentat se prevede graficul de realizare a investiţiei prezentat în tabelul 5.

1 Disponibil în format electronic la adresa de Internet: www.inforegio.ro sau în format tipărit la sediile Organismelor Intermediare din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională.

22

Tabelul 5. Graficul de realizare a investiţiei

Anul 1 Nr.

crt

Activitate/ subactivitate

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12

1

Procedura de achiziţie publică pentru

achiziţionarea bunurilor şi lucrărilor

2

Realizarea contractului de achiziţie

publică şi darea în funcţiune a investiţiei

3

Exploatarea investiţiei realizate prin

proiect

4

Promovarea proiectului în conformitate cu

cerinţele finanţatorului

5 Activităţi de management de proiect

23

6. Costurile estimative ale investiţiei 1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general prevăzut în HG nr.28/2008,

precum şi cu detaliere pe tipuri de echipamente care urmează a fi achiziţionate

Pentru realizarea prezentului proiect se estimează următoarele categorii de costuri: 1. Costuri necesare pentru pregătirea documentaţiei în vederea accesării programului de finanţare: - studiu de fezabilitate: 11360 Euro, la care se adaugă TVA - proiect tehnic şi documentaţia de achiziţie: 7250 Euro, la care se adaugă TVA - studiu geotehnic: 200 Euro pe locaţie, 5800 euro pe proiect - ridicare topo: 200 Euro pe locaţie, 5800 euro pe proiect - obţinere avize şi autorizaţii: 150 Euro/locaţie, respectiv 4350 Euro / proiect 2. Costuri ale investiţiei: - ecrane led de mici dimensiuni: 8599,5 euro/bucată, fără TVA respectiv 223587 Euro pe proiect - ecrane led 3x2: 123.000 euro/bucată, fără TVA respectiv 123.000 Euro pe proiect - ecrane led 5x4: 164.000 euro/bucată, fără TVA respectiv 164.000 Euro pe proiect - ecrane led 9x7: 307.500 euro/bucată, fără TVA respectiv 307.500 Euro pe proiect Investitia include cheltuielile de montaj. Echivalarea în lei s-a făcut la cursul 4,2596 lei pentru 1 euro din data de 14.7.2010 rezultând devizul general prezentat în tabelul 6. Devizele aferente sunt prezentate în Anexa 2 la prezentul studiu de oportunitate.

Tabelul 6. Devizul general pentru realizarea proiectului

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Mii LEI Mii EURO Mii LEI Mii LEI Mii EURO

1 2 3 4 5 6 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

1.3 Amenajarea pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL CAPITOL 1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL CAPITOL 2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1 Studii de teren 49.411 11.600 11.859 61.270 14.384

3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 18.529 4.350 0.000 18.529 4.350 3.3 Proiectare si inginerie 79.269 18.610 19.025 98.294 23.076 3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.5 Consultanta 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

24

3.6 Asistenta tehnica 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL CAPITOL 3 147.210 34.560 30.883 178.093 41.810 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Constructii si instalatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.2 Montaj utilaj tehnologic 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5 Dotari 3,484.723 818.087 836.334 4,321.057 1,014.428 4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAPITOL 4 3,484.723 818.087 836.334 4,321.057 1,014.428 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de constructii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

5.2 Comisioane, cote, taxe, costuri de finantare 0.000 0.000 0.000 0.000 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAPITOL 5 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 6.2 Probe tehnologice si teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAPITOL 6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL GENERAL 3,631.933 852.647 867.217 4,499.150 1,056.238 Din care C+M 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

25

Tabelul 7. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

Nr.  Activitate  Valoare  (fara 

TVA)    lei  L un

a‐ i 

Lu na

 1  

Lu na

 2  

Lu na

 3  

Lu na

 4  

Lu na

 5  

Lu na

 6  

Lu na

 7  

Lu na

 8  

Lu na

 9  

Lu na

 1 0 

1  Pregatire documentatie de finantare  48,387  48,387  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  2  Studii pentru locatii  49,411  0  24,706  24,706  0  0  0  0  0  0  0  0  3  Proiect tehnic si documentatii licitatie  30,882  0  15,441  15,441  0  0  0  0  0  0  0  0  4  Taxe avize si autorizatii  18,529  0  0  18,529  0  0  0  0  0  0  0  0  5  ecran mici dimenisuni, 26 buc.  952,391  0  0  0  0  0  190,478  190,478  190,478  190,478  190,478  0 

6  ecran 3x2  523,931  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  523,931  7  ecran 5x4  698,574  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  698,574  8  ecran 9x7  1,309,827 0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  9  promovare  4,125  0  825  0  0  825  0  0  825  0  825  0  10  audit  15,000  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  TOTAL 3,651,057 0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

26

Analiza cost-beneficiu 1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

Primaria Timisoara este interesata in informarea corectă şi completă a cetăţenilor Municipiului Timişoara cu privire la activitatea administraţiei publice locale şi îmbunătăţirea participării cetăţenilor la procesul decizional al administraţiei publice. În acest sens, administraţia publică locală doreşte extinderea sistemului informaţional format din gişeu, portal web, infochioşc şi ziar în format tipărit cu un sistem din 31 monitoare cu led amplasate în poziţii strategice din municipiul Timişoara şi administrate prin intermediul internetului. Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătăţirea relaţiei administraţie publică locală – cetăţean, acesta acţionând atât în calitate de persoană fizică precum şi în calitate de reprezentant al unei persoane juridice, prin extinderea serviciilor serviciilor de comunicare şi informare oferite de administraţia publică locală a Municipiului Timişoara. Pentru realizarea obiectivului general se doreşte atingerea următoarelor obiective specifice: - introducerea unui sistem nou de comunicare şi informare a cetăţenilor cu privire la activitatea curentă a administraţiei locale - promovarea serviciilor administraţiei locale şi creşterea accesibilităţii acestora de către cetăţeni - creşterea gradului de conformare a administraţiei publice locale a municipiului Timişoara la legislaţia în vigoare privind accesul la informaţii publice - eficientizarea activităţii administraţie publice locale prin scăderea timpului de răspuns la unele dintre solicitările cetăţenilor - creşterea numărului de cetăţeni care se informează prin mijloace alternative despre activitatea administraţiei publice locale şi scăderea numărului solicitări primite prin intermediul contactului direct, faţă în faţă, dintre cetăţean şi funcţionarul public - creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor TIC (tehnologia informaţiei şi comunicare) în administraţia publică locală a municipiului Timişoara - creşterea rolului Consiliilor Consultative de Cartier ca şi interfaţă între cetăţean şi administraţie publică locală - implementarea principiilor de dezvoltare durabilă în activitatea curentă a Primăriei Municipiului Timişoara. Prezenta analiză cost-beneficii îşi propune următoarele obiective:

- să demonstreze că proiectul este oportun din punct de vedere economic şi contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare regională pentru Regiunea Vest - România

- să aducă dovezi conform cărora este necesară contribuţia Programului Operaţional Regional pentru realizarea investiţiei

Orizontul de timp luat în caclul pentru prezentul proiect este de 25 de ani.

2. Analiza opţiunilor2

Pentru prezentul proiect au fost identificate următoarele alternative: Alternativa 0: Nerealizarea investiţiei şi continuarea activităţii aşa cum se derulează în momentul de faţă Alternativa medie: Realizarea sistemului de informare si comunicare facil pentru cetăţeni, aşa cum este descris în cadrul prezentului studiu de oportunitate Alternativa maximă: Realizarea unui post TV propriu al administraţiei publice locale al Municipiului Timişoara Alternativele identificate au fost evaluate prin analiza multicriterială, aceasta luând în calcul următoarele criterii:

1. Relevanţa pentru Programul Operaţional Regional (gradul de concordanţă între obiectivele proiectului şi obiectivele programului);

2 Varianta zero (varianta fără investiţie), varianta maximă (varianta cu investiţie maximă), varianta medie (varianta cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată

27

2. Relevanţa pentru beneficiar (gradul de adecvare a obiectivelor proiectului cu strategia şi obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Vest şi ale Municipiului Timişoara);

3. Relevanţa urbanistică (gradul de integrare a investiţiei/construcţiei în planul de urbanism zonal);

4. Relevanţa ştiinţifică şi tehnică (adecvarea achiziţiilor la obiectivele de dezvoltare economică şi nivelul tehnologic al acestora);

5. Relevanţa financiară (măsura în care proiectul se autosusţine din punct de vedere financiar); 6. Relevanţa socială (măsura în care proiectul promovează echitatea şi oportunităţile egale); 7. Relevanţa ecologică (impactul proiectului asupra mediului); 8. Relevanţa legală (susţinerea respectării legislaţiei în activitatea curentă).

Fiecărui criteriu i-a fost asociată o pondere, ca expresie a importanţei considerate în contextul proiectului, cuprinsă între 0% şi 100%, astfel suma ponderilor să fie egală cu 100%. Cele trei alternative au fost evaluate următoare scară:

0,00÷1,00 – impact inexistent/puternic negativ; 1,01÷2,00 – impact irelevant; 2,01÷3,00 – impact mediu; 3,01÷4,00 – impact relevant; 4,01÷4,50 – impact foarte mare; 4,50÷5,00 – impact excepţional.

Tabelul 8. Analiza multicriterială pentru alternativa 0

Nr. Crt. Criterii Scor Pondere Impact

1 Relevanţa pentru POR 1 20% 0,20 2 Relevanţa pentru beneficiar 1 25% 0,25 3 Relevanţa urbanistică 5 5% 0,25 4 Relevanţa ştiinţifică şi tehnică 1 15% 0,15 5 Relevanţa financiară 5 15% 0,75 6 Relevanţa socială 1 8% 0,08 7 Relevanţa ecologică 1 8% 0,08 8 Relevanţa legală 5 4% 0,2

SCOR TOTAL (IMPACTUL ALTERNATIVEI) 100% 1,96 Aşa cum rezultă din tabelul 8, alternativa 0 este irelevantă pentru POR întrucât aceasta presupune menţinerea sistemului actual de informare şi comunicare cu cetăţenii, iar acesta este ineficient pentru o anumită categorie a populaţiei municipiului Timişoara, respectiv persoane cu vârste peste 50 de ani. Relevanţa financiară este mare întreucât nu se realizează nici o investiţie şi nu apar cheltuieli suplimentare. Această alternativă are relevanţă minimă din punctul de vedere al dezvoltării socio- economice locale întrucât nu susţine nici o îmbunătăţire a activităţii solicitantului.

Tabelul 9. Analiza multicriterială pentru alternativa medie

Nr. Crt. Criterii Scor Pondere Impact

1 Relevanţa pentru POR 5 20% 1 2 Relevanţa pentru beneficiar 5 25% 1,25 3 Relevanţa urbanistică 3 5% 0,15 4 Relevanţa ştiinţifică şi tehnică 4 15% 0,6 5 Relevanţa financiară 4 15% 0,6 6 Relevanţa socială 5 8% 0,4 7 Relevanţa ecologică 5 8% 0,4 8 Relevanţa legală 5 4% 0,2 SCOR TOTAL (IMPACTUL ALTERNATIVEI) 100% 4,6

Tabelul 9 relevă faptul că alternativa medie de realizare a investiţiei are o relevanţă mare pentru POR întrucât rezolvă probleme de interfaţare între cetăţean şi instituţie. Totuşi, timpul de rezolvare a

28

problemei sau a solicitării rămâne acelaşi ca în cazul variantei 0, ceea ce reduce relevanţa ştiinţifică şi tehnică a sistemului. Alternativa contribuie la rezolvarea problemelor de socializare a persoanelor de vârsta a 3-a şi susţine o mai bună implicare a acestora în viaţa comunităţii locale. Din punct de vedere financiar investiţia este mai mică decât alternativa maximă prin urmare durata de recuperare a investiţiei este mai mică. Relevanţa urbanistică este diminuată de lucrările care urmează să fie făcute pe domeniul public. Impactul asupra mediului este ridicat întrucât propune tehnologii nepoluante.

Tabelul 10 Analiza multicriterială pentru alternativa maximă Nr. Crt. Criterii Scor Pondere Impact

1 Relevanţa pentru POR 3 20% 0,60 2 Relevanţa pentru beneficiar 3 25% 0,75 3 Relevanţa urbanistică 5 5% 0,25 4 Relevanţa ştiinţifică şi tehnică 5 15% 0,75 5 Relevanţa financiară 3 15% 0,45 6 Relevanţa socială 3 8% 0,24 7 Relevanţa ecologică 5 8% 0,4 8 Relevanţa legală 3 4% 0,12

SCOR TOTAL (IMPACTUL ALTERNATIVEI) 100% 3,56

Realizarea unui post TV propriu nu poate obţine finanţare prin POR şi încarcă semnificativ schema de personal a primăriei. Investiţia este semnificativ mai mare ca la alternativa medie, şi sunt necesare obţinerea de avize şi autorizaţii pentru emisie. Din punct de vedere social un post TV reduce interacţiunea directă între cetăţean şi comunitate. Relevanţa urbanistică este mare întrucât nu sunt realizate investiţii pe domeniul public. Concluzie: Conform scorului total, alternativa medie realizată în condiţiile prezentate în proiectul tehnic are impactul cel mai semnificativ, încadrat pe grila de evaluare la categoria „Foarte Mare”, apropiat de categoria „Excepţional”, prin urmare se recomandă realizarea acesteia.

3. Analiza financiară inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul de numerar cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate, durata de recuperare a investiţiei şi raportul cost-beneficiu; durabilitatea financiară a proiectului evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat).

Pentru prezentul proiect nu se poate realiza o analiză financiară proprie întrucât nu este generator de venit. Costurile necesare pentru exploatarea investiţiei vor fi acoperite integral de la bugetul local. Se estimează că vor exista următoarele costuri lunare:

- costuri de personal (3 angajaţi cu un salariu brut de 2000 lei pe lună/ persoană, la care se adaugă 26% taxele plătite de instituţie pentru acestea)

- costuri de deplasare (2 plinuri de benzinbă pe lună) - costuri cu energia electrică: 0,1 kw-oră/ecran pentru panourile de mici dimensiuni şi 2,9 kw-

oră/ecran pentru display-urile de mari dimensiuni - costul cu internetul – 31 de abonamente internet a câte 10 euro pe lună fiecare - costuri de întreţinere şi reparaţii (1% din valoarea investiţiei pe an)

Cheltuielile detaliate sunt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 11. Structura cheltuielilor operaţionale in anul 1

Tip cheltuiala pe luna pe an Salarii 6000 72000 Taxe salarii 1560 18720 Costuri de deplasare 400 4800 Costuri cu energia electrica 2136 25632 Costuri cu internetul 1330 15958

29

Costuri de intretinere si reparatii 934 11212 TOTAL 12360 148321

În urma implementării proiectului se vor obţine în principal beneficii economice, iar acestea sunt parte a analizei economice.

4. Impactul economic şi social al proiectului, prezentarea volumului cererii şi a beneficiilor investiţiei, promovarea către grupurile ţintă a serviciilor furnizate

În tabelul 12 este prezentat fluxul de numerar economic pe un orizont de timp de 10 ani. Se observă că numerarul la final de perioadă este întotdeauna pozitiv. Pentru întocmirea fluxului de numerar economic au fost luate în calcul următoarele influenţe pozitive ale proiectului: - influenţe datorate timpului economisit prin utilizarea sistemului de comunicare şi informare propus prin proiect - cresterea eficientie activităţii instituţiei prin reducerea cheltuielilor cu serviciile oferite direct populaţiei 1. S-a considerat o creştere de 10% a costurilor pe an. S-a considerat de asemenea o creştere de 25% pe an a numărului de utilizatori de servicii de comunicare şi informare. S-au calculat urmatorii indicatori pentru alternativa maximă: 2. - Rata internă de rentabilitate economică 3. RIRF= emin+ (emax - emin)*FNA+ / [(FNA+)-I FNA- I] unde: RIRF- rata interna de rentabilitate financiară a proiectului de investiţie e min, emax - rate de actualizare la a căror dimensionare concură rata inflaţiei, rata dobânzii bancare, rata de schimb a leului, rata creşterii economice, etc. FNA+ - valoarea fluxului net actualizat pozitiv FNA- - valoarea fluxului net actualizat negativă, în valoare absolută 4. (emax - emin)<= 5% - Venitul net actualizat calculează valoarea netă actualizată a unei investiţii prin utilizarea unei rate de actualizare şi a unei serii de plăţi (valori negative) şi încasări (valori pozitive) viitoare.

30

Tabelul 12. Fluxul de numerar economic

Sume in lei

Explicatii An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Influente datorate timpului economisit prin sistemul de informare 200000 220000 242000 266200 292820 322102 354312.2 389743.42 428717.762 471589.54

Costuri sociale 0 500000 550000 605000 665500 732050 805255 885780.5 974358.55 1071794.4

Externalitati 100000 110000 121000 133100 146410 161051 177156.1 194871.71 214358.881 235794.77

Alte influente pozitive 60000 66000 72600 79860 87846 96630.6 106293.66 116923.026 128615.329 141476.86

Total influente pozitive 360000 935000 1152250 1422163 1757738 2175211 2694856 3341997 4148265 5153178

Influente negative

Costuri de poluare 300 330 363 399.3 439.23 483.153 531.4683 584.6151 643.0766 707.3843

Costuri de exploatare totale 148321.24 163153.37 179468.71 197415.576 217157.13 238872.847 262760.131 289036.144 317939.759 349733.73

Alte costuri ascunse 200 220 242 266.2 292.82 322.102 354.3122 389.7434 428.7178 471.5895

Total influente negative 148821.24 163703.37 180073.71 198081.08 217889.18 239678.10 263645.91 290010.50 319011.55 350912.71

Surplus/deficit de numerar 211178.76 771296.63 972176.29 1224081.92 1539848.82 1935532.90 2431210.09 3051986.50 3829253.45 4802265.29

Anul 1 este considerat anul de dupa finalizarea investitiei si darea in functiune a investitiei

Valoarea investitiei fara TVA:

-1462602 211178.76 914650 1129865 1397539 1730652 2145417 2662082 3305946 4108609 5109556

31

RIRF 62%

NPV ROL 9,268,240.21

Raportul beneficii/costuri: 14.20

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Poli de creştere

Cerere de finanţare

Model C.3 - Conţinutul cadru al Studiului de oportunitate a investiţiei

32

Pentru calculul ambilor indicatori s-a luat în calcul o rată de actualizare de 10% pe an. Rezultă următoarele valori:

Venitul net actualizat economic (VNAE), având următoarele valori: varianta medie: 9,268,240.21 lei Rata internă de rentabilitate economică (RIRE). Aceasta trebuie să fie mai mare sau egală cu

rata socială de actualizare (10%); - varianta medie: 62% Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decât 1.

- varianta medie: 14,20 Concluzie: Se constată valori superioare pentru indicatorii economici, ceea ce recomandă realizarea investiţiei.

5. Analiza de risc Riscul reprezintă gradul de incertitudine al apariţiei unor pierderi din cauze fortuite, accidente sau împrejurări nedorite, fiind cuantificat prin probabilitatea ca în derularea unei acţiuni sau activităţi viitoare să apară împrejurări mai puţin cunoscute sau necunoscute, generând efecte nefavorabile asupra rezultatelor propuse sau aşteptate. În cadrul proiectelor de investiţii în infrastructura socio-economică, riscul este un element foarte important de analizat. Pentru proiectul propus, se va utiliza în evaluarea categoriilor de risc o funcţie – scor, pornind de la următoarele nivele:

risc nesemnificativ (punctaj 1) risc scăzut (punctaj (punctaj 2) risc mediu (punctaj 3) risc ridicat (punctaj 4) risc semnificativ (punctaj 5)

Categoriile de risc identificabile la nivelul sistemului de comunicare şi informare sunt:

1. Riscul de ţară 2. Riscul natural 3. Riscul legat de profil (al domeniului ştiinţific de activitate) 4. Riscul juridic şi administrativ 5. Riscul tehnic şi tehnologic 6. Riscul legat de resursele umane 7. Riscul de exploatare 8. Riscul financiar 9. Riscul comercial 10. Riscul ecologic

1. Riscul de ţară se referă la elemente ca starea economiei, sistemul politic, importanţa strategică şi geografică a ţării, echilibrul indicatorilor macroeconomici. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K1 = 0,05 Evaluare: mediu (scor: E1=3) Argumente: Referitor la proiect, riscul de ţară se poate manifesta prin activarea clauzelor de salvgardare post – aderare, care poate determina suspendarea sau diminuarea finanţărilor nerambursabile; în urma evenimentelor recente de pe scena politică autohtonă, factorii politici responsabili ai Uniunii Europene consideră că acest eveniment este probabil. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că întreaga lume se află în recesiune economică 2. Riscul natural este generat de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră, în care factorii naturali, impredictibili, au ponderea decisivă. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K2 = 0,05

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Poli de creştere

Cerere de finanţare

Model C.3 - Conţinutul cadru al Studiului de oportunitate a investiţiei

33

Evaluare: scăzut (Scor: E2=2) Argumente: Riscul a fost luat în calul la dimensionarea structurilor fizice. 3. Riscul legat de profil (al domeniului de activitate) vizează capacitatea de adaptare a ofertei în funcţie de dinamica şi variabilitatea cererii de servicii. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K3 = 0,15 Evaluare: Scăzut (Scor: E3=2) Argumente: Administraţia locală prezintă un număr mare de solicitări din partea locuitorilor municipiului Timişoara.

4. Riscul juridic şi administrativ se referă, pe de o parte, la susţinerea proiectului de către autorităţile locale şi judeţene. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K4 = 0,05 Evaluare: nesemnificativ (Scor: E4=1) Argumente: Proiectul este propus direct de către Primăria Timişoara, prin urmare se bucură de întregul sprijin al autorităţilor locale

5. Riscul tehnic şi tehnologic :riscul tehnologic constă în posibilitatea identificării dificile a soluţiilor hardware şi software necesare pentru realizarea proiectului. În cadrul acestei categorii de risc se cuantifică şi existenţa decalajelor tehnice faţă de instituţii similare ale Uniunii Europene. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K4 = 0,05 Evaluare: scăzut (Scor: E5=2) Argumente: Prin caietul de sarcinii pentru achiziţie se vor impune condiţii specifice care să contribuie la alegerea celei mai bune oferte. 6. Riscul legat de resursele umane constă în probabilitatea ca aplicantul să nu îşi poată asigura necesarul de personal, în structura de calificări şi competenţe dorite şi necesare. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K6=0,10 Evaluare: nesemnificativ (Scor: E6=1) Argumente: Implementarea se va realiza de către Serviciul eComunicare al Primăriei Timişoara în colaborare cu furnizorii.

7. Riscul de exploatare se referă la incertitudinea şi variabilitatea rezultatelor date de modificarea activităţii Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K7=0,15 Evaluare: mediu (Scor: E7=3) Argumente: Indicatorii care definesc riscul de exploatare au valori medii cauzate de faptul că proiectul nu este generator de venit.

8. Riscul financiar caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii surselor de finanţare. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K8=0,10 Evaluare: scăzut (Scor: E8 =2) Argumente: Finanţarea proiectului nu presupune îndatorarea financiară a aplicantului, o mare parte din costurile de capital fiind susţinute din surse nerambursabile puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin POR; pe perioada de derulare a proiectelor, sursele de finanţare a investiţiilor de menţinere/înlocuire sunt asigurate, conform analizei economico – financiare; riscul financiar nu poate fi considerat însă nesemnificativ având caracterizarea riscului de ţară;

9. Riscul comercial cuprinde riscul privind negocierea neurmată de încheierea contractului, riscul de preţ, riscul în lanţul de aprovizionare (furnizori de imobilizări, furnizori de materiale, reactivi şi instrumentar) Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K9=0,15 Evaluare: scăzut (Scor: E9 = 2) Argumente: În domeniile vizate de proiect există o probabilitate relativ redusă ca negocierile de contractare să aibă o durată mai lungă şi să rămână nefinalizate prin semnarea unui contract.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Poli de creştere

Cerere de finanţare

Model C.3 - Conţinutul cadru al Studiului de oportunitate a investiţiei

34

10. Riscul ecologic are în vedere impactul pe care îl poate genera în mediul ambiental derularea proceselor din cadrul proiectelor. Coeficientul de importanţă acordat categoriei de risc: K10= 0.01 Evaluare: nesemnificativ (E10 = 1) Argumente: Proiectul nu are nici un impact nefavorabil de mediu, din contră, presupune utilizarea de tehnologii inovative care protejează mediul înconjurător.

Funcţia scor de risc: 10

10

1 ∑ =

× = i

ii

mediu

KE R = 2,00

Tabelul 13. Evaluarea riscului proiectului

Categoria de risc Calificativ Scor

(Ei) Coeficient de importanţă (Ki)

Scor ponderat pe categorie de risc (Ri)

1. Riscul de ţară Mediu 3 0,05 0,15

2. Riscul natural Scăzut 2 0,05 0,1 3. Riscul legat de profilul de activitate Scăzut 2 0,15 0,3

4. Riscul juridic şi administrativ Nesemnificativ 1 0,05 0,05

5. Riscul tehnic şi tehnologic Scăzut 2 0,15 0,30 6. Riscul legat de resursele umane

Nesemnificat iv 1 0,1 0,1

7. Riscul de exploatare Mediu 3 0,15 0,45

8. Riscul financiar Scăzut 2 0,1 0,2

9. Riscul comercial Scăzut 2 0,15 0,30

10. Riscul ecologic Nesemnificativ 1 0,05 0,05

SCORUL MEDIU AL RISCULUI TOTAL 1,00 2,00

In concluzie, riscul proiectului de investiţie este scăzut

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Poli de creştere

Cerere de finanţare

Model C.3 - Conţinutul cadru al Studiului de oportunitate a investiţiei

35

Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite Axa prioritara 1, domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană, Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban, cuprinzând:

a) infrastructura publică urbană: Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor

la informaţii de interes public (ex: tabele electronice de afişaj; tabele interactive etc.); Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie: 5 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare: 3

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1. Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) : 4.522,865 mii lei a) Echipamente cu montaj: 3.484,723 mii lei

2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M) Investiţia se va realiza integral în anul 1

3. Durata de realizare (luni): 12 luni 4. Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice): - 26 ecrane de mici dimensiuni - 3 ecrane de mari dimensiuni

B. PARTE DESENATĂ R-M01 – Ecran 1500 x 1000 – varianta 1 R-M02 – Ecran 1500 x 1000 – varianta 2 R-M03 – Ecran mare dimensiuni – varianta 1 R-M04 – Ecran mare dimensiuni – varianta 2