keyboard_arrow_up

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 132/24.03.2009 privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei prin realizarea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor de catre Consiliul Local al Municipiului Timisoara

24.03.2009

Hotararea Consiliului Local 132/24.03.2009
privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei prin realizarea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor de catre Consiliul Local al Municipiului Timisoara


Consiliul Local al Municipiului Timisoara


Avand in vedere Referatul nr SC2009- 4672 /10.03.2009 al Primarului Municipiului Timişoara, domnul Gheorghe Ciuhandu;
Având în vedere avizele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe, Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor şi ale Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Având în vedere Legea nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale;
Având în vedere Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr. 24/ 27.01.2009 privind aprobarea Agendei manifestarilor culturale din anul 2009 a Casei de Cultura a Municipiului Timisoara;
Având în vedere art. 36, alin.2, lit. (b) si (d) si alin.6, lit. (a), pct.4 din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală,republicată şi modificată;
În conformitate cu art.45 alin.2 din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art.1: Se aprobă realizarea unei Alei a Personalitatilor in Municipiul Timisoara, prin expunerea in Parcul Central a statuilor bust a celor mai reprezentative personalitati ale Banatului.

Art.2: Anual se va prevedea o suma de bani de la bugetul local, din cap.67.02. "Cultură, recreere şi religie" (67.02.50 Altele), destinata realizarii de statui bust ce vor fi amplasate pe Aleea personalitatilor.
Justificarea şi decontarea cheltuielilor ocazionate de organizarea acestor lucrari se vor realiza pe bază de acte doveditoare, conform legii.

Art.3: Se aproba Lista personalitatilor a caror statui bust vor fi expuse in Parcul Central al Municipiul Timisoara, conform Anexei , care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4: Se aproba suma de 300 000 lei pe anul bugetar 2009, din cap.67.02. "Cultură, recreere şi religie" (67.02.50 Altele), conform Hotărârii Consiliului Local nr. 24/ 27.01.2009 privind aprobarea Agendei manifestarilor culturale din anul 2009 a Casei de Cultura a Municipiului Timisoara, pentru realizarea de statui bust in Parcul Central din Municipiul Timisoara.

Art.5: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Economică, Direcţia Comunicare - Biroul Relaţii Publice, Învăţământ, Sport, Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara si Casa de Cultura a Municipiului Timisoara.

Art. 6: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului Judetului Timis;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Directiei de Asistenta Sociala Comunitara ;
- Directiei Dezvoltare ;
- Directiei Drumuri si Transporturi ;
- Directiei Economice;
- Directiei Edilitare ;
- Directiei Comunicare ;
- Directiei Urbanism ;
- Direcţiei Patrimoniu;
- Directiei de Mediu ;
- Serviciului Juridic;
- Serviciului Audit Public Intern;
- Biroului Control Intern si Managementul Calitatii;
- Casei de Cultura a Municipiului Timişoara;
- Mass - media locale.



Presedinte de sedinta
VALENTIN MOLDOVAN
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: Anexa2-dezb.publica.pdf

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

PROCES-VERBAL

PRIVIND

DEZBATEREA PUBLICĂ

DIN 19 FEBRUARIE 2009

2

La dezbaterea publică desfăşurată în data de 19 februarie 2009, în Sala de Consiliu a Primăriei

Municipiului Timişoara, au participat dl. viceprimar Adrian Orza, ,Comisia de Cultura a Consiliului

Local Municipiului Timişoara, director Directia Comunicare Violeta Mihalache, mass-media locala,

membrii ai Uniunii Plastice Timisoara, istorici, scriitori, cetăţeni. La dezbatere au participat circa 30

de persoane. Întâlnirea s-a desfăşurat pe parcursul unei ore, începând cu ora 14.

Ordinea de zi

1. Proiect de hotărâre privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei prin crearea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor

……………………………………………………………………………………………………………………

Violeta Mihalache, director Directia Comunicare: putem sa incepem sa discutam propunerile pe care

municipalitatea le-a inaintat spre opinia publica. Este un proiect despre care s-a vorbit foarte mult in

ultimele zile si anume realizarea unei Aleei a Personalitatilor in Timisoara. Locatia propusa de noi

este Parcul Central din Timisoara. Am sa dau cuvantul d-nului viceprimar Adrian Orza

Viceprimar Adrian Orza :- prezentarea proiectului de hotărâre:

O comunitate dincolo de infrastructura are nevoi de spiritualitate si de istorie. Exista un anumit tip de

mentalitate care s-a dezvoltat in ultimii ani, spun asta deoarece atunci cand venim cu o idee, un

proiect, se spune ca nu trebuia sa faceti asta ca sunt alte prioritati. Dorinta noastra asa cum am spus

este de a aduce comunitatii noastre timisorene o eticheta, de oamenii care au reprezentat si au facut

ceva pentru acest oras, pentru Banat. Trebuie sa incepem prin ai cunoaste pe acesti oameni care au

facut ceva pentru acest oras. Avem nevoie de aceste modele, avem nevoie sa ii cunoastem, pe acesti

oameni care au introdus tramvaiul in Timisoara, care au facut canalizarea, care au reprezentat ceva in

momente de conjunctura politica importanta pentru tara noastra si pentru aceasta zona. Fara sa le

aducem un omagiu nu ne putem numii comunitate ci localitate si nu cred ca isi doreste nimeni sa fim o

localiate a acestei tari, ci ne dorim sa fim un oras asa cum ne-am obisnuit, un oras care are ceva de

spus si care conteaza. Drept urmare dincolo de multitudinea de proiecte care ar putea contribui la ceea

ce am spus aceasta alee a personalitatilor e una din ideile care se pot face. Ne-am gandit la Parcul

Central pentru ca este o zona in primul rand centrala si pentru ca ne-am consultat cu arhitecti, cu

Uniunea Artistilor Plastici, locatia ar fi potrivita pentru amplasarea busturilor personalitatilor, pe care

suntem chemati cu toti sa le punem intr-o ordine a importantei lor. Dincolo de nevoia de a avea aceste

busturi, noi nu dorim sa facem busturi anoste pe langa care sa trecem si sa nu spuna nimic. Ne dorim

ca sa existe o proiectie a lor in opinia publica, sa nu fie doar un text sau un nume data nasterii data

3

decesului, ci sa fie si un text insotitor care pentru privitori, cetatenii orasului sa devina interesant de

aflat. Am pus pe site-ul primariei o serie de nume, 53 de personalitati cu date despre fiecare.

Timisoara are oameni de valoare doar ca nu au fost promovati, nu s-a scris despre ei in cartile de

istorie. Noi am dori ca dupa ce vom consulta opinia publica si evident specialistii care au legatura cu

domeniul istoric, academicieni sa nu facem o imagine asupra acestei liste, dupa care o vom supune la

vot in Consiliul Local si in masura fondurilor care se vor aloca, artisti plastici timisoreni sa vina si ei

cu lista de sculptori care vor efectua aceste lucrari. Ne dorim ca numele artistului sa dea o valoare

acestor lucrari. Scopul acestei intalniri nu sunt datele tehnice, dimensiunea statui, nu materialul din

care se realizeaza, acesta este apanajul strict al artistilor plastici, ci sa aflam care sunt personalitatile

care trebuie sa se regaseasca intr-o astfel de lista, intr-o astfel de alee a personalitatilor. Acesta este

scopul audierii publice. Va multumesc si va invit sa preluati cuvantul.

Ioan Hategan, academician Academia Romana: Am mai discutat pe aceasta tema si cu istorici

timisoreni si banateni. Fiecare dintre noi am mai putea adauga zeci de nume din diverse domenii. Este

o lista generoasa insa ea trebuie atent selectata. Sute de personalitati timisorene au marcat dezvoltarea

acestui oras din evul mediu pana in zilele noastre. Am inteles ca exista un plan strategic al Consiliului

Local portivit caruia se gandeste o amenajare urbanistica generala in cativa ani cu monumente de for

public. S-a identificat locurile unde pot fi amplasate asemenea monumente busturi, statui reprezentate

in marime naturala sau monumente ecvestre. Timisoara este un oras fara statui ecvestre. Trecand peste

aceste lucruri, daca Consiliul Local si executivul primariei continua pe aceasta idee si se mentine

rigoarea cu care a inceput actiunea, va fi un succes. In fata Parcului Central ar fi bine sa fie amplasat

un panou, ecran, infochiosc in care sa se regaseasca imagini si texte in mai multe limbi despre fiecare

dintre aceste personalitati.

Stefan Tat, Consiliul Seniorilor Timisoara, comisia memoria colectiva, traditie si estetica a orasului:

Doresc sa subliniez ceea ce v-am comunicat si in scris, niste principii de care sa tinem cont. Intr-

adevar d-nul academician Hategan a spus foarte bine probleme. Problema este ca unele personalitati

care sunt pe lista au deja busturi in orasul nostru. Aceasta alee, daca vrem sa fie reprezentativa pentru

noi ar trebui ca reprezentarea busturilor sa fie in ordinea cronologica, in ordinea in care au pasit pe

scena istorica a Timisoarei. In acest sens de exemplu bustul lui Corneliu Miklosi aflat in curtea

Universitatii de Vest poate fi adus in Parcul Central, pentru ca el trebuie sa isi regaseasca locul aici.

Corneliu Miklosi a avut un rol esential in dezvoltarea transportului urban din Timisoara. In afara de

acesta, pe aceasta alee noi vedem ca toate busturile sa aiba aceeasi marime. Fiind expuse in ordinea

cronologica in care au pasit pe scena istorica a Timisoarei nu se face nici o ierarhizare a lor. Noi am

4

vedea sa inceapa cu cel care a pus bazele cetatii Carol Robert de Anjou, urmand pe calea istoriei alte

personalitati Iancu de Hunedoara, Pavel Chinezu, Claudius Florimund Mercy. Eugeniu de Savoya

este intr-adevar important, a condus trupele pentru eliberarea Timisoarei si l-a propus pe Mercy sa fie

primul guvernator, dar la atat s-a redus importanta lui. Eu de exemplu nu il vad pe Gheorghe Doja, dar

ceilalti il vad ca un luptator. De aceea consultarea nostra si parerile noastre filtrate de catre un grup de

specialisti din care sa nu lipsesca istoricii, oamenii de arta si nu in ultimul rand personalitatiile actuale

din Timisoara, care demonstreaza prin fapte si care contribuie la realizarea acestui centru, pentru ca

vrem nu vrem spiritul nostru al banatenilor se regaseste. Vreau sa subliniez cea ce a vrut sa scoata in

evidenta domnul viceprimar, spiritul acesta trebuie sa existe si aceasta alee va demonstra ca acest

spirit al nostru nu va muri, ci va merge inainte. Ca atare vreau sa inchei cu o propunere, lista

personalitatilor sa ramana deschisa si in perspectiva dezvoltarii ca si urmasii nostru sa isi poata spuna

cuvantul in acest sens. Va multumesc

Gheorghe Costa: Nu am studiat lista dar vreau sa propun celor care iubesc Timisoara un nume pentru

aceasta lista. Vreau sa vorbesc despre Francesco Griselini. Francesco Griselini a fost in Banat in

septembrie 1777. Timisoara are o strada Francesco Griselini. Vreau sa citesc ce a scris dumnealui.

Cartea apare in anul 1780 in italiana la Milano si in germana la Viena. Carte este redactata dupa stilul

vremii sub forma unor scrisori. Prima traducere in limba romana a acestei valoroase carti s-a facut in

anul 1926, dar acum exista si o excelenta editie tradusa si comentata de doctor Constantin Fenesan.

Prin carte lui Francesco Griselini se afirma si se promoveaza pentru prima data vocatia industriei

miniere si metalurgiei din Banatul de munte autorul surprinzand pana si metodele tehnologice folosite

din acea epoca. Va multumesc.

Matei Carol Ivanciov, profesor: Il propun pe Carol Telbis A fost cel mai longetiv primar al

Banatului. Tot ceea e in centru frumos ce s-a cladit in Timisoara s-a facut pe vremea lui Carol Telbis.

Timisoara a fost primul oras electrificat in Europa. Tot pe vremea lui Carol Telbis apare si Uzina

Electrica, canalizarea pe un singur canal al Begai. In cartea sa la un moment dat raspunde asa „noi am

facut inceputul Timisorii, ca oras mare e bun inceput, urmeaza cei care vin dupa noi sa cladeasca si sa

il faca in asa fel incat sa fie printre primele orase din zone”. Suntem un oras care merita aceasta alee a

personalitatilor. Cand se va stabili textul deasupra placii as dori, ca profesor sa il vad, sa se treaca

acolo ceea ce este mai esential. Va multumesc si am increderea ca va fi reprezentat si Carol Telbis pe

aceasta Alee a Personalitatilor

Daniel Vichi, scriitor, profesor universitar: Ideea este frumoasa, trebuie incurajata, imbogateste

orasul fara indoiala, poate sa atraga turisti, putem afla despre istoria orasului. Abordarea trebuie sa fie

5

in asa fel incat sa nu ne faca sa ratam din punct de vedere al artelor plastice si al valorii. Cateva

principii ar trebui avute in vedere. Este bine ca s-a stabilit un numar de cativa oameni care sunt

exigenti din punct de vedere al artelor plastice, este vorba de decanul de la Facultatea de Arte Plastice,

cunoscutul critic de arta Ileana Pintilie, Sorina Jecza, Petre Jecza. Discutile au fost in felul urmator si

e bine sa se stie, s-a spus ca este bine sa existe o abordare unitara a soclurilor. O alta problema este

cea legata de aglomerare pe aleea centrala, care nu cred ca e bine. Daca reprezentarea busturilor se

face in ordine cronologica, lista se inchide, in sensul ca nu mai putem intervenii din punct de vedere

istoric. Abordarea de tip tematic ramane o varianta buna, ce asigura o diversitate fata de abordarea

cronologica, care e usor funerara. Este extrem de important sa ii ascultam pe sculptori. Daca lucrurile

sunt bine facute orasul se va imbogatii. Noi avem o bogatie pe care de multe ori nu o bagam in seama

si anume cartierele istorice. Noi o sa facem un proiect cu cartierele istorice, arta lor, mostenirile lor

sunt foarte interesante. In Mehala ar putea fi reprezentat Stan Vidrighin. Propunerile sunt diverse si

reflecta istoria orasului.

Viceprimar Adrian Orza: Proiectul, dincolo de ideea care a venit dinspre noi, dinspre primarie va fi

realizat cu contributia pe domenii a specialistilor. Noi nu vrem sa impunem un anumit lucru, pentru ca

tocmai asta s-ar intampla, am rata proiectul si nu vrem sa se intample asa ceva. Vrem sa atingem

multiculturalitate, aspect urban, valoare artistica si istorie.

Constantin Stefan Sandu, consilier Comisia de Cultura: Timisoara are nevoie de o astfel de alee. Ce

as propune este sa nu ne oprim la un numar foarte exact si fix de personalitati. Aceasta alee sa se poate

dezvolta in perspectiva, pentru ca este absolut normal sa incepem cu un numar care poate fi mai mic,

mai mare, 20 este o propunere, pot fi 10, pot fi 30. Interesant ar fi ca periodic, anual sa introducem o

alta personalitate pe aceasta alee. In fiecare an se va desfasura o dezbatere publica care va reaminti in

memoria cetatenilor, personalitatile. Daca luati aceasta lista si faceti un sondaj pe strazile Timisoarei,

probabil 90 % dintre cetatenii acestui oras nu vor recunoaste mai mult de 4, 5 nume, ceea ce este

extrem de trist.

Viceprimar Adrian Orza: Oamenii cand discuta separat si se intalnesc constata ca gandesc similar.

Am vorbit ca nu stabilim un numar, ci facem o lista cat mai larga si in functie de posibilitati in fiecare

an o vom extinde.

Constantin Stefan Sandu, consilier Comisia de Cultura: Chiar in preajma Zilei Timisoarei se poate

face un eveniment, de exemplu sa se incheie dezbaterea publica pentru o personalitate a carui bust

urmeaza sa fie dezvelit anul urmator si sa se dezveleasca bustul pentru care dezbaterea a avut loc in

anul precedent.

6

Dan Rău, seful Observatorului Seismologic din Timisoara: Este o idee laudabila. Cum orice drum

incepe cu primul pas, eu cred ca de la inceput ar trebui stabilit un set de criterii dupa care sa se faca

departajarea, evaluarea personalitatilor. In primul rand trebuie stabilit de la inceput cand un cetatean

poate fi numit personalitate pentru acest oras. Nu in ultimul rand trebuie avut in vedere ce anume a

lasat in urma lui pentru acest oras si pentru omenire indirect. Fiecare daca ar veni cu o idee sa

completeze aceasta minunata lista si din aceste idei jumatate daca s-ar realiza eu cred ca ar fi un lucru

fantastic. Eu fara sa am vreo pretentie as putea sa vin cu cateva idei. In primul rand la intrarea in

aceasta alee sa existe o placa de marmura inscriptionata cu un motto, pentru care se poate organiza si

un concurs. Exemplu moto „Maretia unui oras nu este data doar de inaltimea si grosimea zidurilor ci

de dimensiunea oamenilor care l-au populat de-a lungul timpului”. Este un program deosebit de

ambitios dar greu de realizat. Este pacat sa luam busturile din locul unde au fost deja amplasate, dar

daca vor fi luate sa fie inlocuite cu copia lor. Intre aceste busturi sa fie amplasate casete luminoase, in

care sa fie mentionati cei care nu au posibilitatea sa fie reprezentati prin busturi, cu text cu privire la

ce au lasat in urma. Eu l-as propune pe profesorul Ioan Curea, primul rector al Universitatii din

Timisoara. As dori sa pun la dispozitie mulajul din ipsos facut de sculptorul Petre Jecza, care ar

facilita foarte mult confectionarea bustului din bronz.

Gledoria Stroia, iginer calculatorist: Folosesc aceasta ocazie pentru includerea pe lista a profesorului

doctor Alexandru Rogojan, care este parintele invatamantului de calculatoare.

Simion Mosiu, consilier Comisia de Cultura: In vederea unei drepte decizii impreuna cu ceilalti

consilieri din Comisia de Cultura, ne-am gandit sa existe cateva criterii mari de impartire a

personalitatilor din orasul nostru si cel mai important cred ca este finalizarea acestei actiuni. Drumul

pe care il parcurgem pana la finalizarea acestui proiect va fi destul de interesant. Cateva criterii ar fi

din punct de vedere: militar, istoric, administrativ, cultural-artistic, stiintific si sportiv. Ar fi nedrept sa

inclinam balanta intr-o parte sau alta si cred ca de asta ne-am si adunat aici sa ne spunem punctul de

vedere. Consider ca trebuie sa avem personalitati din toate domenile enumerate. Din punct de vedere

artistic, consideram ca aceste lucrari trebuie sa fie realizate de catre Uniunea Artistilor Plastici din

Timisoara. Daca am ajuns la acest domeniu sensibil artistic l-as invita pe domnul Calaraseanu sa ne

spuna si dansul, din punctul de vedere al artistului, care este parerea, realitatea in viziunea unui artist

fata de busturile care vor aparea.

Gheorghe Costea O propun pe Mariana Draghicescu, unul din reperele de vârf ale muzicii populare

din Banat.

7

Calaraseanu, sculptor, membru al Uniunii Artistilor Plastici din Timisoara: Este important acest

proiect, este o decizie istorica. Sa ne uitam putin la ce are Timisoara, ma refer la cateva monumente

care sunt deja de 200 de ani, care stau bine si vor sta bine, nu spunem noi ci vorbeste istoria. Sa ne

aducem aminte de Piata Libertatii, de Piata Unirii. Cand am auzit prima data ca se face o alee a

personalitatilor in Parcul Central am avut o strangere de inima, pentru ca acolo se afla deja o statuie

care comemoreaza un trecut destul de intunecat. Ca perspectiva, cand ne uitam la intrarea in parc,

capatul aleei se inchide cu monumentul soldatului roman sau sovietic. Este o lucrare care din pacate

nu se poate da jos si face parte dintr-un paspartu extrem de negru. Exista locuri inca de foarte mare

expresivitate in Timisoara, unde se pot amplasa lucrari. Nu dau la o parte nici aceasta alee, mai ales ca

ea poate fi conditionata de un numar de lucrari, nu atat de mare asa cum a fost aproximat. In ceea ce

priveste executia tehnica, as dori de cuvinta ca acest lucru sa devina mai puternic cu participarea

artistilor, arhitecti, oameni de cultura. Numarul peroanelor propuse este foarte mare, pot sa spun ca ar

avea de lucru viitorii sculptori si peste 50 de ani. Un bust nu se poate face peste noapte. Eu as propune

sa se faca un fel de schelet cu cateva personalitati, de exemplu 5 personalitati, sa se execute sa vedem

cum arata. Inclusiv artistii si lumea Timisoarei trebuie convinsa din cateva busturi care se pun si sa nu

tinem cont ca in vara e Ziua Timisoarei sau ca e Ruga Timisoarei. Trebuie sa fim lasati sa lucram in

liniste, sa ne preocupe numai acest lucru. Sa nu plecam la drum cu o cantitate, ci cu calitate.

Viceprimar Adrian Orza: Rolul acestei dezbateri era sa avem o lista a personalitatilor timisorene.

Dincolo de faptul ca este corect cum spuneti dumneavoastra ca trebuie facuta in etape, lucrul acesta ne

este impus de buget si de capacitatea in timp a artistilor pe care ii avem la dispozitie. Lasam toata

libertatea artistilor timisoreni sa se manifeste in sensul asta. Noi oferim artistilor plastici, din Uniunea

Artistilor Plastici din Timisoara posibilitatea sa realizeze acest proiect, iar opinia publica alaturi de

istorici, alaturi de oameni de cultura, din domeniul stiintei, din domeniul artelor sa construiasca

aceasta lista. Pe site-ul primariei au votat 1773 de persoane si aici e un castig prin faptul ca acele

persoane au citit cv-ul si datele expuse despre aceste persoane. Artisti vor decide cu privire la unitatea

artistica precum si asupra modului in care se vor exprima in realizarea acestor lucrari. Noi am

contactat academicieni, arhitecti, artisti si prin aceasta dezbatere publica fiecare are posibilitatea sa se

exprime. Nu dorim sa fie un proiect rigid, o necesitate doar pur administrativa, nu acest lucru

urmarim. Noi tinem cont de toate aceste nuante si aveti dreptate in ceea ce priveste acel monument din

Parcul Central. Daca oameni care au legatura cu acest subiect considera ca se poate face in alta parte,

se face in alta parte. Obiectivul principal acum este sa definim o lista cu aceste personalitati, dupa care

vom trece la partea administrativa de a bugeta in functie de nevoi.

8

Bugilioan Ioan: Nu sunt de acord cu mutarea busturilor care sunt in prezent in alte locuri. Am

observat ca aceasta actiune este o reluare, ceea ce nu a reusit Comitetul Judetean de Cultura. Atunci

am vazut macheta in ipsos, erau foarte masive. Toate statuile trebuie sa fie la o scara, si sa evitam

aglomerarea parcului. Un oras trebuie sa aibă o estetica. Un monument este oricum bine venit si ma

bucur de initiativa, ca a fost reluata.

Viceprimar Adrian Orza: Nici nu s-a pus problema ca vreo statuie sa se mute din alta locatie pe

aceasta alee.

Ionel Bungau, consilier Comisia de Cultura: Sunt de acord cu ideile domnului profesor. Ca sa

extindem aria am putea sa facem 3, 4 busturi in parcul din Traian, Iosefin. Sa nu le ingramadim pe

toate in Parcul Central, sa extindem aria si sa acoperim un spatiu cat mai mare pentru a putea interveni

si in alti ani cu cate 2, 3 statui pe an.

Viceprimar Adrian Orza: Ideea asta am mai discutat-o si alta data. Fiecare idee are avantaje si

dezavantaje. Reprezentarea celor mai importante personalitati in acelasi loc ar creea o entitate, care ar

emana spiritualitate al locului, dar ar avea si un rol educativ. O astfel de reprezentare ar avea un

impact mult mai mare.

Simion Mosiu, consilier Comisia de Cultura: Ar trebui sa specificam ca aceasta alee a personalitatilor

trebuie amplasata intr-o zona de interes turistic ale orasului. Aleea aceasta nu o facem numai pentru

timisoreni. Este foarte important ca personalitatile reprezentate sa fie cunoscute si de oaspetii nostri.

Inscriptionarea va fi facuta in mai multe limbi.

Ioan Hategan: academician Academia Romana: Sunt de acord cu domnul consilier Simion Mosiu,

trebuie sa poti duce un grup de turisti, in asa fel incat sa fie un acces destul de facil.

Violeta Mihalache, director Directia Comunicare: Am notat sugestile dumneavoastra. Urmeaza sa

parcurgem urmatorii pasi si speram ca in cateva luni sa putem incepe stadiul fizic al proiectului.

Va multumim.

Director Direcţia de Comunicare, Şef Birou Relaţii Publice,

Violeta Mihalache Alina Pintilie

Întocmit,

Diana Virtaci

Atasament: Referat.pdf

ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA DE COMUNICARE Biroul Relaţii Publice,Învăţământ,Cultură,Sport SC2009 - 4672/ 10.03.2009

APROBAT PRIMAR, GHEORGHE CIUHANDU

Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 256 -204886, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro

R E F E R A T privind conferirea unei identităţi culturale, artistice, turistice şi educative Timişoarei

prin crearea în Parcul Central a unei Alei a Personalităţilor de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara

O comunitate are nevoie de istorie, de modele, de alternative. Apropierea cetăţeanului de actul cultural şi de valorile istoriei oraşului nostru reprezintă un deziderat al municipalităţii timişorene. Conferirea unei identităţi cultural-istorice Timişoarei, prin asumarea constituirii unei Alei a Personalităţilor, se doreşte a fi o astfel de alternativă. Ideea Aleii Personalităţilor nu este una nouă, ea fiind de câţiva ani în atenţia intelectualilor şi a autorităţilor locale. Timişoara trebuie să promoveze oamenii de valoare care şi-au legat numele şi faima de acestă zonă. Municipalitatea îşi propune expunerea în Parcul Central a busturilor celor mai reprezentative personalităţi ale Banatului, care prin acţiunile şi faptele lor deosebite au contribuit la creşterea prestigiului Timişoarei. Oameni care de-a lungul timpului şi-au pus amprenta pe dezvoltarea oraşului. Oameni care au revoluţionat prin ceea ce au făcut domeniul lor de activitate. Oameni care au deschis noi orizonturi de creaţie şi de cercetare. Oameni cu un destin deosebit şi cu o viziune remarcabilă, care au avut puterea de a-şi depăşi contemporanii. Oameni care şi-au legat numele de cel al oraşului nostru. Ei îşi vor găsi, în decursul mai multor ani, recunoaşterea într-o alee a personalităţilor.

La începutul acestui an, municipalitatea a demarat discuţii pe această temă şi s-a consultat cu istorici, oameni de cultură, sculptori, profesori, personalităţi marcante ale oraşului. La întâlniri au participat conf. univ. dr. Daniel Vighi, scriitor, prof. Dumitru Şerban, sculptor, preşedinte UAP România, prof. Ileana Pintilie, critic de artă, Sorina Jecza, director Fundaţia Interart Triade, prof. Adriana Lucaciu, grafician, decan Facultatea de Arte Timişoara, Janos Szekernyes, preşedinte UAP Timişoara, Duşan Baiski, ziarist, scriitor, preşedinte Asociaţia Proiectul Rastko România, Daniela Gomboş, director UAP Timişoara, Ştefan Călărăşanu, sculptor, membru UAP, Helmut Britz, scriitor, Octavian Leşcu, colecţionar, Eugen Barzu, sculptor, membru UAP, prof. dr. Ioan Haţegan, istoric, cercetător ştiinţific la Academia Română, sculptori şi arhitecţi timişoreni. Au avut loc schimburi de păreri şi idei privind realizarea şi concepţia proiectului Aleea Personalităţilor.

Red. V.:D. FP53-01 VER 1 2.ex.

i)

Într-o primă fază, s-a realizat o listă de personalităţi bănăţene care a cuprins 53 de nume. Lista a fost postată pe site-ul Primăriei Municipiului Timişoara şi a dat posibilitatea doritorilor să voteze pe cei pe care îi consideră potriviţi pentru Aleea Personalităţilor. În decurs de cinci săptămâni, 2363 de persoane şi-au exprimat părerea prin vot.

Cetăţenii au propus municipalităţii prin e-mailuri şi prin scrisori, includerea pe listă a încă 50 de nume reprezentative pentru urbe. Succesul de care s-a bucurat această iniţiativă este dovedit şi de faptul că nu s-a primit nicio sesizare care să aducă argumente împotriva acestui proiect.

În data de 19 februarie 2009, Primăria Municipiului Timişoara a organizat o dezbatere publică pe tema Aleii Personalităţilor. Au participat edili, artişti plastici, istorici, reprezentanţi ai unor instituţii şi cetăţeni, care şi-au arătat sprijinul şi interesul pentru acest proiect. În cadrul discuţiilor s-au vehiculat mai multe idei de amplasament ale busturilor, pe aleea principală din Parcul Central, care duce spre grupul statuar Monumentul Eroilor, cu posibilitatea extinderii în timp, şi pe celălalte alei ale parcului. Proiectul va demara în 2009, în fiecare an urmând să fie ridicate noi busturi, din lista finală. S-a discutat şi despre realizarea şi concepţia busturilor, precum şi despre stabilirea unor criterii de grupare ale acestora, cum ar fi: cel militar, istoric, administrativ, cultural-artistic, ştiinţific şi sportiv. Referitor la propunerile venite de la cetăţeni, s-a ajuns la concluzia că vor fi eliminate de pe listă personalităţile care sunt în viaţă. S-a stabilit că, în funcţie de sumele alocate de la bugetul local, în fiecare an, vor fi realizate câteva busturi, reprezentând personalităţile din lista – anexă la Hotărârea de Consiliu Local. Anexa este rezultatul propunerilor înaintate de municipalitate, venite de la cetăţeni şi de la specialişti la dezbaterile care au avut loc în 19 februarie 2009.

Municipalitatea timişoreană îşi doreşte ca promovarea şi adoptarea proiectului Aleea Personalităţilor, să permită asimilarea unei identităţi cultural-istorice care va permite integrarea Timişoarei în rândul reţelei oraşelor europene de artă, iar actorii culturali, care vor acţiona pentru a susţine acest concept vor contribui şi ei la diversificarea şi îmbunătăţirea actului cultural local.

Dorinţa municipalităţii este aceea de dezvolta conştiinţa apartenenţei locuitorilor acestui oraş la o comunitate definită de locul în care trăieşte. Acest lucru poate avea o excelentă reprezentare în ideea Aleeii Personalităţilor, care-şi propune o trecere în revistă a oamenilor importanţi care au marcat istoria şi devenirea acestui oraş. Avem nevoie de modele, avem nevoie să îi cunoaştem, pe cei care au pus bazele Cetăţii Timişoara, au creat planuri urbanistice după modelul marilor metropole europene, au ridicat palate şi clădiri care există şi astăzi, au canalizat Bega, au introdus tramvaiul şi iluminatul electric, au reprezentat un factor de echilibru şi de stabilitate în momentele dificile pentru oraşul nostru şi pentru această zonă, au făcut din Timişoara un oraş al premierelor naţionale şi internaţionale.

Este necesar să aducem personalităţilor bănăţene un omagiu în numele comunităţii, pentru că Timişoara este un oraş care contează, un oraş care este mândru de trecutul său, iar actualii şi viitorii cetăţeni ai urbei trebuie să-şi cunoască mai bine rădăcinile ca să-şi poată dezvolta o dată în plus, sentimentul de consideraţie şi de apartenenţă la acest spaţiu.

Aleea Personalităţilor va fi amplasată în Parcul Central din Timişoara, în prima fază pe aleea principală, care duce spre grupul statuar Monumentul Eroilor, din centrul parcului, cu posibilitatea extinderii acesteia şi pe alte alei.

Red. V.:D. FP53-01 VER 1 2.ex.

Busturile personalităţilor, vor fi însoţite de plăcuţe explicative despre meritele acestora şi îşi vor găsi locul pe Aleea Personalităţilor. Scopul acestui demers este dublu: pe de-o parte crearea unui spaţiu dedicat memoriei înaintaşilor, iar pe de altă parte, unul educativ destinat generaţiilor tinere, care în acest fel, pot învăţa într-un mod plăcut despre istoria oraşului lor.

Realizarea propriu-zisă a Aleii Personalităţilor va începe anul acesta, în anii următori urmând să se amplaseze noi busturi. Aleea Personalităţilor aduce un plus ideeii promovării acţiunilor culturale de tradiţie ale oraşului şi a altora noi, în scopul sporii atractivităţii culturale, educative şi turistice a Timişoarei.

Propunem în decursul anului 2009 realizarea de statui bust în valoare totală de 300.000 lei.

Director Direcţia Comunicare

Violeta Mihalache Director Direcţia Economică

Smaranda Haracicu

Şef Birou

Alina Pintilie

Şef Serviciul Juridic Mirela Lasuschevici

Consilier Monica Sava

Red. V.:D. FP53-01 VER 1 2.ex.

  • R E F E R A T

Atasament: Anexa_1.pdf

1

Anexa la HCL 132 /24.03.2009

LISTA PENTRU ALEEA PERSONALITĂŢILOR TIMIŞENE (în ordine alfabetică)

Carol Robert de Anjou (1288 - 1342) personalitatea care a dat un prim impuls dezvoltării oraşului Timisoara. La sfârşitul domniei lui, Timişoara e atestată ca „civitas”, adică oraş. In timpul domniei sale, Timisoara devine singurul oras din Romania care figureaza pe hartile europene in sec XIV. Constantin Avram – (1911 - 1987) inginer român, membru corespondent al Academiei Române. Corneliu Baba - (1906 – 1997) pictor român, cunoscut mai ales pentru portretele sale Aca de Barbu (1893 -1958) prima directoare a Operei Naţionale Române din Timisoara Béla Bartók (1881 – 1945) compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist de origine maghiară. În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească şi nord-africană, publicată în 12 volume. Béla Bartók a fost un excelent pianist şi a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, "Microcosmos", cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă. Cele şase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compoziţii ale genului. Virgil Birou (1903 - 22.04.1968) scriitor român Nicolae Boboc (1920-1999), compozitor, dirijor, etnomuzicolog. A fost director al Filarmonicii din Timisoara şi a contribuit la intrarea definitivă în tradiţia şi istoria culturii nationale a oraşului de pe Bega. Sever Bocu (1874 - 1951) politician român, contabil, ziarist, redactor la ziarul „Tribuna” din Arad, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, ulterior Partidul Naţional Ţărănesc, deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu. A fost guvernator al ţinutului Timiş între 1938 - 1940 si in 1946 a fost ales deputat de Timiş- Torontal.

János Bolyai (1802 - 1860) mare matematician maghiar, născut la Cluj, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris la Timisoara, lucrări fundamentale despre geometria neeuclidiană. Lucrarea epocala prin care a creat, geometria neeuclidiană este "Appendix" (1832), aparuta in limba latina ca o completare a manualului intitulat "Tentamen", scris de Bolyai Farkas, tatal sau. Bolyai a scris si un studiu cu privire la teoria numerelor complexe ,"Responsio", în 1837.

2

Pius Brânzeu (1911 – 2002) medic, pictor, scriitor. A fost membru titular activ al Academiei Romane. A fost conferentiar si profesor la Institutul de Medicina Timisoara, director de clinica chirurgicala, rector al Institutului de Medicina din Timisoara, In anul 1940 a devenit medic secundar la Spitalul “Dr. Aurel Cândea”din Timisoara. In 1947 a devenit medic primar in chirurgie. Petru Cermena (1804 – 1882) A fost un entuziast susţinător al ideii de unitate naţionala, iar evenimentele paşoptiste i-au întărit si mai mult acesta credinţă. Cermena a luptat prin toate mijloacele pentru coeziunea românilor din Banat, Crişana şi Transilvania. Pavel Chinezu (*1432 - †1494) a fost general în armata regelui Ungariei Matei Corvin. În 1478, Pavel Chinezul a fost numit comite de Timiş şi căpitan general al armatei regatului Ungariei, ca urmare a dorinţei acestuia de a lupta împotriva turcilor, şi pentru a întări sistemul defensiv dunărean, tot mai slăbit în urma atacurilor otomane. In cei 16 ani în care a ocupat această funcţie, s-a consolidat atât potenţialul economic al Banatului, cât şi importanţa militară a regiunii.

Aurel Cosma (1867 - 1931) Întâiul prefect român al judeţului Timiş -Torontal după alipirea Banatului la România în 3 August 1919. În 28 iulie 1919, ultimii militari sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea judeţului nou constituit Timiş- Torontal, primul prefect român, eveniment marcat azi prin placa de marmură instalată la intrarea actualului Cerc Militar din Timişoara.

Miloš Crnjanski (n. 1893 - d. 1977) ziarist şi scriitor sârb. Crnjanski va avea mereu cultul înaintaşilor, al întemeietorilor, al tradiţiei. Despre Timişoara, unde şi-a şi plasat acţiunea Cărţii a II-a din romanul "Migraţiile", îşi va aminti pe larg în "Lirica Itacăi şi comentarii". Va publica o serie de cărţi, printre care "O picătură de sânge spaniol", "La Hiperboreeni", un roman care-l va consacra drept unul dintre precursorii postmodernismului şi "Migraţiile", roman de inspiraţie istorică. Tradus în limba franceză, "Migraţiile" a fost declarat de critica pariziană drept "cel mai bun roman străin al anului 1987", iar la Belgrad a fost numit "romanul deceniului" din literatura iugoslavă. Şi tot "Migraţiile" a fost ecranizat, filmul purtând acelaşi nume. Cărţile lui Miloš Crnjanski au fost traduse în mai multe limbi.

Ioan Curea (n.1901 – d. 1977) astronom şi seismolog român. A fost şef de catedră la Institutul Politehnic din Timişoara si a predat la Institutul pedagogic din Timişoara al cărui rector devine în 1962. A înfiinţat Observatorului Astronomic din Timişoara si staţiunea seismografică. A dotat observatorul astronomic şi staţia seismografică din Timişoara cu aparatură de producţie proprie. A desfăşurat o vastă activitate didactică şi ştiinţifică. A publicat un mare număr de lucrări de seismologie, astronomie şi lucrări de natură didactică.

Sabin V. Drăgoi (1894 - 1968) compozitor şi folclorist român. A fost membru corespondent al Academiei Române. S-a remarcat în primul rând printr-o bogată activitate de folclorist, culegeri precum 303 colinde cu text şi melodie, 360 melodii din Arad şi Hunedoara poartă semnătura lui. Sabin Dragoi a fost unul dintre iniţiatorii Şcolii Muzicale Româneşti bazate pe folclorul ţărănesc, este creatorul a peste 100 de lucrări în toate genurile muzicale. Ion Drâmbă (1942 - 2006) campion naţional şi mondial la floretă

3

Virgil Economu În 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma, numit prefect al judeţului Timiş - Torontal de către Consiliul Dirigent, decretează preluarea puterii şi instalarea administraţiei româneşti. La 1 august 1919 soseşte în Timişoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 îşi fac intrarea solemnă în oraş, unităţile Armatei Române, sub comanda colonelului Economu. Aspectul oraşului era cu totul schimbat: flamura tricoloră împodobea casele oraşului, poporul era îmbrăcat în haine de sărbătoare şi se grăbea să-i salute pe dorobanţii români. Pesty Frigyes (1823 – 1889) – Istoric, academician, realizatorul celei mai monumentale lucrări de toponimie din timpul dualismului austro-ungar. În timpul revoluţiei, în 1849 este funcţionar al ministerului de război, între anii 1850 – 1864 a fost secretar al Camerei de comerţ şi industrie, din 1861 deputat, iar din 1864 se mută la Budapesta primind o importantă funcţie de conducere la o bancă. În 1864 demarează cea mai amplă cercetare privind toponimia. Francesco Griselini (*1717, Veneţia - †1787, Milano) savant italian. A stat timp de 2 ani şi jumătate in Banat. A publicat o lucrare complexă "Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei" în care descrie amănunţit istoria şi configuraţia politică şi economico-socială a Banatului dar şi a bănăţenilor şi a obiceiurilor lor. Adam Muller Guttenbrunn (1852 -1923) scriitor, romancier şi om de cultură şvab, care a avut o mare influenţa asupra vieţii culturale, în special în lumea teatrului, din Viena sfârşitului de secol XIX. A fost director al Teatrului din Viena. Prin lucrările sale a popularizat şvabii bănăţeni şi locurile natale, în lumea culturală germană. O parte semnificativă a operei literare sale (Micul şvab, Iakob şi fiii săi, Clopotele meleagului natal, etc.), scriitorul exaltă frumuseţea satului bănăţean, cu obiceiurile, tradiţiile şi îndeletnicirile din secolul XIX. Ioan de Hunedoara (1387 - 1456) ban al Severinului din 1438 voievod al Transilvaniei între 1441-1456, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. Ioan de Hunedoara a transformat Timisoara într-o tabără militară permanentă unde îşi concentra oştirea înainte de a pleca în campaniile antiotomane de la sud de Dunăre, acordând astfel Timişoarei un rol de prim plan în cruciadele antiotomane. A reconstruit vechiul castel al Timişoarei între 1443 - 1447, dupa modelul castelului de la Hunedoara. Avram Imbroane simbol al luptei pentru unire şi dreptul la identitate naţională, intelectual autentic. Carol Küttel (1818 - 1875) fost primar al Timisoarei intre anii 1859-1861 si 1867-1872. Ca edil, a fost unul extrem de iubit de oameni. In timpul administratiei lui, functia militara a cetatii Timisoara a fost treptat redusa. A facilitat constructia drumului public in interiorul cetatii si dezvoltarea zonei adiacente cetatii. Au fost plantati pomi in Piata Printul Eugen (astazi, Piata Libertatii), strazile au fost pavate, cladirile spitalului si primariei au fost extinse, a fost infiintata brigada de pompieri voluntari si a fost restaurata zona rezidentiala. Datorita lui, Timisoara bifeaza una din premierele cu care se mandreste, aceea ca aici a circulat primul tramvai tras de cai. Tot el a construit si actualul Liceu Lenau, cateva teatre, hoteluri etc Romul Ladea (1901 - 1970) sculptor român, unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne. Profesor universitar la Cluj-Napoca. Opera sa este una profund realistă, care exprimă o atitudine de înfruntare a destinului, dar şi dragostea, mila,

4

bunătatea, blândeţea şi graţia. Fondatorul şcolii româneşti de sculptură modernă, Ladea a exercitat o influenţă importantă asupra artei româneşti.

Traian Lalescu (1882 - d. 1929) reputat matematician, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, întemeietorul Institutului Politehnic din Timişoara, academician şi profesor universitar la Bucureşti şi la Timişoara. A înfiinţat Şcoala Politehnică din Timişoara şi a fost primul său rector. Are contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuaţilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.

Franz Liebhard (1899 - 1989) (din 1949 pseudonim literar al lui Robert Reiter) a fost iniţial poet de limba maghiară şi ulterior scriitor de limba germană, originar din Banat. Dionisie Linţia (1880 - 1952) a fost unul dintre cei mai importanţi ornitologi români. În perioada interbelică a expus la Muzeul Banatului din Timişoara o colecţie de păsări împăiate. În prezent, această expoziţie este recunoscută ca fiind cea mai importantă din ţară şi îi poartă numele. A scris monumentala monografie Păsările. Dionisie Linţia a fost primul cercetător care a perceput importanţa biotopului de la Mlaştinile Satchinez. Ca urmare a intervenţiilor sale, zona a fost declarată, în 1942, rezervaţie naturala. Jozsef Lonovics (1793 – 1867) – episcop de Cenad, academician, fondatorul Liceului Timişorean, prima instituţie de învăţământ superior laic din Timişoara (1841). Născut la Miskolc, a devenit preot cu studiile făcute la Eger şi a fost numit episcop de Cenad cu sediul în Timişoara în 1834. În 1848 este numit arhiepiscop de Eger, dar din cauza evenimentelor revoluţionare, nu-şi va ocupa scaunul. După revoluţie se retrage din viaţa publică şi se dedică studiilor sale. Istvan Losonczy - erou martir al Timişoarei, aristocrat, comandantul cetăţii Timişoarei în anii 1551 – 1552. După ce timp de 4 ani (din 1547) este prim comite al judeţului, devine comandantul uneia dintre cele mai importante cetăţi ale vremii într-o perioadă dificilă ,de expansiune a turcilor în drumul lor spre centrul Europei. Dan Mateescu (1911 - 2008) inginer român, membru titular al Academiei Române şi fost preşedinte al filialei Timişoara. Claudius Florimund Mercy (1666 – 1734) a fost primul guvernator al Banatului între 1716 şi 1734. El a fost considerat adevăratul întemeietor al oraşului modern, autorul reconstructiei Timisoarei. Ambiţia lui a fost să facă din Timişoara cel mai frumos oraş din imperiu. Contele Mercy a conceput planul de sistematizare a oraşului, a demarat lucrările de fortificare, a reorganizat transporturile, comerţul si poşta. S-a ocupat de regularizarea cursului Begăi, de colonizarea Timişoarei şi a întregului Banat, a încurajat agricultura şi a pus bazele unei industrii înfloritoare într-un cartier nou creat - Fabric. Sub guvernarea lui a început construirea cetăţii moderne, o serie de edificii publice existente şi astăzi, au fost clădite în anii aceia.

Corneliu Miklosi (1887- 1963) – academician, membru titular al Academiei Române, profesor, inginer mecanic, energetician. O creaţie importantă a lui este maşina de sudat capete de şină in situ, (cale ferată fară articulaţii) cunoscută sub numele de "Taurus", prima de acest fel din lume. A fost profesor la Politehnica din Timişoara, preşedinte al

5

Cercului pentru Încurajarea Sudurii si director al Centrului de Cercetări Tehnice din Timişoara.

Ioachim Miloia (1897 – 1940) cunoscută personalitate culturală a Banatului (pictor, istoric de artă, restaurator de biserici etc.) A fost director al Muzeului Banatului şi profesor la Politehnica din Timişoara A înfiinţat şi condus revista „Analele Banatului”, o vreme a fost redactorul revistei Institutului Social Banat-Crişana, a sprijinit activitatea asociaţiei culturale Astra, a întreprins numeroase săpături arheologice, a pictat şi a restaurat pictura în numeroase biserici din Banat. Alexandru Mocioni (n. 1841 - d 1909) om politic român, deputat în mai multe legislaturi în Camera Ungară a Parlamentului de la Budapesta. A sprijinit înfiinţarea unui Partid Naţional al românilor din Banat şi Crişana, al cărui preşedinte a fost timp de patru luni; a militat pentru drepturile românilor din Banat şi din Transilvania. A prezentat primul proiect de lege pentru înfiinţarea unui teatru românesc dar şi petiţia tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege privind înfiinţarea unei universităţi în limba română, la Cluj. Pentru a sprijini politica naţională a înfiinţat în 1893, la Timişoara, ziarul "Dreptatea". A fost şi pianist concertist, compozitor de muzică clasică. Andrei Mocioni (1812 - 1880) jurist şi om politic român, născut la Budapesta, care a militat pentru drepturile românilor din Banat şi Transilvania, membru fondator al Academiei Române (1866) şi membru onorific din 1870.

Wilhelm Muhle (1845 - 1908) de origine cehă, născut în Teplitz - Schonau, a venit în Timişoara în anul 1866. Aici, a realizat cea mai mare grădină de trandafiri de diverse specii din Balcani. Cel mai admirat grădinar al timpului său, el a cultivat şi a exportat flori şi arbuşti în toată Europa de Sud – Est, la Budapesta şi la Viena; a înfiinţat reviste de specialitate, a amenajat numeroase spaţii în Timişoara, inclusiv Pracul Rozelor, colecţia sa de trei sute de hibrizi de trandafiri impresionându-l pe împăratul Franz Josef. A primit ordinul de merit Crucea de aur cu coroana, cel de ofiţer şi titlul de furnizor al Curţii imperiale şi regale. La sfârşitul deceniului al treilea al secolului XX, în grădinile particulare ale floricultorilor bănăţeni existau circa 2000 de varietăti de trandafiri. Din acest motiv, Timişoara a primit numele de "oraş al parcurilor şi al trandafirilor".

Ernest Neumann (1917 - 2004) a fost teolog iudaic, care a îndeplinit funcţia de prim- rabin, apoi mare rabin al comunităţii evreilor din Timişoara (1949-2004). Vastele cunoştinţe, elocinţa şi simţul diplomatic l-au consacrat de la început. În tragica perioadă a războiului, în anii comunismului şi în cei de după decembrie 1989 a reuşit, în egală măsură, să păstreze linia echilibrului, ca promotor convins al ecumenismului.

Dositej Obradovič (1742 – 1811) călugăr, scriitor şi traducător sârb, un mare iluminist care a influenţat puternic cultura sârbă prin scrierile sale, născut în Banat în localitatea Ciacova, dintr-o familie de sârbi. Zsigmond Ormós (1813 –1894) jurist, politician, scriitor, ziarist, critic şi istoric de artă maghiar, fondatorul muzeelor timişorene. În 1866 a fost ales subcomite, apoi, în 1871,

6

comite de Timiş. A pus bazele Societăţii de Arheologie şi Istorie din Ungaria de Sud, nucleul Muzeului Banatului, dar şi al Muzeului de Artă din Timişoara. Colecţia lui de pictură, grafică şi artă decorativă italiană, flamandă, germană, austriacă, maghiară şi bănăţeană, constând din lucrări de primă mână, respectiv copii după mari maeştrii, va intra în patrimoniul asociaţiei menţionate prin donaţie testamentară. Augustin Pacha (1870 - 1954) preot romano-catolic şi primul episcop al Diecezei de Timişoara. La 29 noiembrie 1930 a fost întronizat în Catedrala din Timişoara. Augustin Pacha a încercat de la bun început să găsească un modus vivendi acceptabil pentru toate nationalităţile care aparţineau Bisericii catolice în regiunea tradiţional multietnică a Banatului. În urma unor înscenări, Securitatea l-a împovărat cu scenariul complicităţii cu regimul nazist, cu Vaticanul, cu SUA şi ţările occidentale, transformându-l pe venerabilul episcop în "pionul principal al unor conexiuni oculte" şi acuzându-l de trădare de patrie, uneltire împotriva securităţii interne şi externe a Republicii Populare România. A fost arestat si condamnat la carcera. Eduard Pamfil – medic psihatru care a trăit şi a lucrat la Timişoara.

Deliu Petroiu (1922 - 2008) profesor, critic, personalitate definitorie a vieţii spirituale şi cultural-artistice din capitala Banatului. Mai mult de patru decenii a trăit şi activat în Timişoara, dăruindu-se cu pasiune studiului şi sintezei academice, propăşirii învăţământului universitar şi liceal, promovării şi popularizării artelor frumoase. A vernisat mii de expoziţii, a fost amfitrion a sute de lansări de carte şi de simpozioane, autor a sute de articole şi de cronici literare, profesor care i-a avut ca elevi pe aproape toţi absolvenţii Facultăţii de Litere a Universităţii de Vest de la înfiinţarea acesteia, Deliu Petroiu a ajuns să fie, în cei 85 de ani de viaţă, o adevărată instituţie culturală a Timişoarei.

Johann Nepomuk Preyer (1805 – 1888) autor al primei monografii a Timişoarei şi primar al acesteia între anii 1844 - 1858. Este considerat întemeietorul oraşului modern Timişoara. De numele său sunt legate înfiinţarea Fabricii de tutun, înfiinţarea primei case de economii din oraş sau introducerea gazului lampant pentru iluminarea stradală. De asemenea Johan Preyer a condus oraşul şi în dificilele momente din anii 1848-1849 când oraşul a fost asediat precum şi în anii imediat următori când Timişora necesita o reconstrucţie rapidă şi temeinică. Eugeniu de Savoya (1663 - 1736) recunoscut drept „eliberatorul Timisoarei”. In 1716, ostile Imperiale Habsburgice, sub conducerea Printului Eugeniu de Savoya, au reusit sa elibereze orasul de sub stapanirea turceasca. Din 18 oct. 1716 istoria Timişoarei ia o puternică întorsătură. Evolutia orasului cunoaste de acum un curs cu totul nou, asezat pe coordonatele unei dezvoltari moderne, de factura europeana. Incepe reconstrucţia şi dezvoltarea oraşului drept capitală a Banatului Colonizarea Banatului face din Timişoara un adevărat centru multicultural şi multiconfesional. Filippo Scolari (1369 - 1426) italian venit pe malurile Dunării de Jos a fost printre primii comiţi de Timiş care s-a remarcat în luptele antiotomane astfel încât şi-a creat o aură legendară. Numit comite de Timiş în anul 1404 a avut merite atât pe plan militar cât şi pe plan diplomatic. Ca şi comandant militar a purtat numeroase batalii, iar ca diplomat a mediat relaţiile diplomatice ungaro-bizantine precum şi relaţiile dintre Sigismund şi Mircea cel Bătrân. Anton Scudier ( 1818, Villach – 1900, Viena) general austriac inobilat cu titlul de Baron datorita serviciilor prestate pentru Imperiul Austro-Ungar. Intre 26 iunie 1871 – 1

7

feb 1878 a fost comandant general al Banatului. Din initiativa lui, pe locul primului cimitir al orasului, a fost realizat un parc. Terenul mlastinos si nesanatos, a fost rascumparat de general, drenat, nivelat si plantat cu arbori. In 1871 a devenit Cetatean de Onoare al Timisoarei. In 1881, timisorenii au ridicat in mijlocul parcului o statuie de fonta aurita, in marime naturala, a generalului, in semn de recunostinta, parcul preluand numele acestuia. Statuia a fost dărâmată de revoluţionari în 26 octombrie 1918.

Szekely Laszlo (1877-1934) La numai 31 de ani a devenit primul arhitect-sef al orasului de pe Bega, unde autoritatile locale i-au încredintat proiectarea unui abator modern (actualul complex al Abatorului Comunal 1904). A lucrat timp de aproape doua decenii în serviciul Primariei, proiectând cele mai importante cladiri din centrul orasului.

Carol Telbisz (1853 – 1914) primar al Timişoarei între anii 1885-1914. Sub administraţia sa, la sfârşitul secolului XIX s-a decis demolarea vechilor fortificaţii din Timişoara, după ce în prealabil s-a realizat un plan urbanistic după modelul metropolelor occidentale. Timp de trei decenii a condus Primaria Timisoara si a reusit sa ridice urbea la un nivel la care nimeni nu se astepta. Si-a castigat reputatia de cel mai longeviv si cel mai important primar al Timisoarei din toate timpurile. Sorin Titel (1935 – 1985) scriitor, publicist, profesor. Scrie numeroase schiţe, povestiri, romane, esee. Intre 1964-1971 este redactor la revista Scrisul bănăţean din Timişoara (transformată ulterior în Orizont). Publică mai multe romane şi îşi consolidează poziţia în Uniunea Scriitorilor. În 1971 se mută la Bucureşti, unde devine redactor la revista România literară. Torok Janos (1876 - 1885) "parintele" iluminatului electric stradal, a fost promotorul construirii podurilor metalice timisorene. El a introdus iluminatul electric public in anul 1884, facand ca Timisoara sa fie primul oras din Europa cu iluminat public pe baza de electricitate. In timpul cât a funcţionat ca primar al Timişoarei, acest oraş a trăit prima sa perioada de progres economic şi cultural. Pavel Vasici Ungureanu (1806-1881), medic, publicist, scriitor, membru titular al Academiei Romane. Este creditat ca întemeitorul primei reviste de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala”, apărută la Timişoara. A fost membru al Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, membru al Societăţii literare din Bucureşti, si membru al Academiei Române. Stan Vidrighin (1876 – 1956) a fost primul primar al Timisoarei după unirea Banatului cu România (3 august 1919). Inginerul Stan Vidrighin este una dintre personalitatile care a schimbat decisiv orasul, prin modernizarea retelei de canalizare si alimentare cu apa. Sub administraţia sa, a reorganizat sistemul de apă, canalizare, gaz electricitate şi transport în comun, pe modelul Regiilor Autonome deţinute de primărie. A fost membru fondator si rector al Şcolii Politehnice din Timişoara. Traian Vuia (1872 – 1950) Inventator român, pionier al aviatiei mondiale. Intre 1903 si 1906 a conceput si a construit un avion monoplan cu cadru din tevi de otel, cu aripi din pânza de in impermeabila, intinsa pe un schelet metalic si având forma aripilor liliacului, echipat cu motor cu anhidrida carbonica, cu o singura elice si cu tren de aterizare

8

prevazut cu roti pneumatice. La 18 martie 1906, la Montesson, Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat exclusiv cu mijloacele proprii de bord ale aparatului. Intre 1918 si 1922 a conceput si construit doua tipuri de elicoptere. In 1925 a realizat un generator de abur original, cu circulatie fortata unica, cu presiune si temperatura inalta si cu randament termic ridicat. Director Direcţia Comunicare Violeta Mihalache