Hotararea 420/16.10.2015 privind aprobarea "Studiu de fundamentare a deciziei de concesionare a serviciului de iluminat public din municipiul Timişoara"

ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ Se aprobă, MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIMAR PRIMĂRIA NICOLAE ROBU Nr. SC2015- REFERAT privind aprobarea “Studiu de fundamentare a deciziei de concesionare a serviciului de iluminat

public din municipiul Timişoara” Contractele de concesiune al serviciului de iluminat public din Municipiul Timişoara nr.SC2005- 18128, SC2005-18129 din 21.10.2005 expiră în data de 21.10.2015 Pentru asigurarea continuităţii serviciului este necesară atribuirea şi încheierea unor noi contracte prin care să se asigure execuţia lucrărilor de investiţii şi a întreţinerii curente. Legislaţia în vigoare (H.G.nr.71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi Ordinul nr.1517/2009 privind aprobarea ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România) stipulează obligaţia realizării unui Studiu de fundamentare a deciziei de concesionare care să fie supus aprobării autorităţii locale. Acesta analizează aspectele generale, fezabilitatea tehnică, economică şi financiară, aspectele de mediu, sociale şi instituţionale ale proiectului de concesiune a serviciului de iluminat public din Municipiul Timişoara. Deoarece contractele ce urmează a fi atribuite presupun realizarea de lucrări de investiţii, la baza elaborării studiului de fundamentare a stat „Studiul de fezabilitate privind concesionarea sistemului de iluminat public din Municipiul Timişoara” aprobat prin HCLM nr.220 din 08.05.2015. Studiul de fundamentare demonstrează următoarele: -proiectul este realizabil, -proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor autorităţii locale, -varianta realizării proiectului prin atribuirea unui contract de concesiune de lucrări publice este mai avantajoasă decât varianta atribuirii contractului prin achiziţie publică. Investiţiile impuse de proiect vor fi realizate de concesionar esalonat pe 10 ani, distributia fiind urmatoarea : An 1-20%, An 2– 15%, An 3- 15%, An 4- 8%, An 5- 7%, An 6- 7%, An 7- 7%, An 8- 7%, An 9– 7%, An 10– 7%. La cheltuielile de investiţii se vor adăuga cheltuielile anuale de întreţinere a sistemului de iluminat public şi cele ale iluminatului festiv. Conf Devizului general al Studiului de fezabilitate aprobat prin HCLM nr.220/2015 valoarea investiţiei este de: - Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare bulevarde/pieţe aparate iluminat LED: 7175 buc, 94.537,096 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare zona centrala aparate iluminat LED: 772 buc, 13.934,132 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare SIP cu aparate iluminat LED (rest oraş): 19072 buc, 66.113,970 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de extinderi SIP: 3000buc, 38.723,255 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de montare PA: 269 buc, 7.351,784 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de sistem de telegestiune SIP: 1 buc, 15.229,629 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de iluminat arhitectural: 50 obiectice, 5.000,000 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de retea alimentare iluminat festiv: 976,369 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de realizare utilităţi necesare (reţele de racord, utilităţi): 9.674,65 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de proiectare şi asistenţă (cheltuieli pentru avize, acorduri şi autorizaţii; proiectare şi inginerie; asistenţă tehnică): 3.008,82 mii lei - Valoarea estimată a lucrărilor de alte cheltuieli (organizare de şantier; comisioane, taxe, cote legale şi costuri de finanţare; cheltuieli diverse şi neprevăzute): 49.980,18 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de întretinere mentinere: 10 ani, 11.282,000 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de iluminat festiv: 10 ani, 4.500,000 mii lei fără TVA

- Durata de realizare: 10 ani Obligaţiile privind finantarea şi realizarea investitiilor de peste 67.673 MII EURO fara TVA / 304.529 MII RON fara TV cad in sarcina concesionarului, autoritatea contractantă încasând redevenţa anuală care va fi stabilită prin contractul de concesiune şi rambursând valoarea investiţiei eşalonat timp de 10 de ani.

PROPUNEM: Aprobarea „Studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a Serviciului de iluminat public din Municipiul Timişoara”

Pt. Secretar, Director Direcţia Tehnică, Simona Drăgoi Culiţă Chiş Director Economic, Şef Serviciu, Smaranda Haracicu Ioan Zubaşcu Consilier, Dănuţ Pobega

Consilier, Simona Pleşca

Avizat juridic, Cod FO53-01, ver.2

Anexă la HCLMT nr. _______/__________ Studiu de fundamentare                                          Delegarea prin concesionare a gestiunii                                 serviciului de iluminat public din Municipiul Timişoara 

STUDIU DE FUNDAMENTARE  CUPRINS 1. INTRODUCERE..................................................................................................................................................................... 1.1 SCOPUL STUDIULUI DE FUNDAMNETARE....................................................................................................................... 1.2 PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR ................................................................................................................................. 1.3 STRUCTURA SI CONŢINUT................................................................................................................................................ 2. ASPECTE GENERALE ALE PROIECTULUI ................................................................................................................................ 2.1 OBIECTIVELE SI CERINŢELE PROIECTULUI ......................................................................................................................... 2.2 DESCRIEREA PROIECTULUI............................................................................................................................................... 2.3 ANALIZA PARŢILOR INTERESATE ...................................................................................................................................... 2.4 RELATIA PROIECTULUI CU POLITICILE PUBLICE RELEVANTE ............................................................................................... 3. FEZABILITATEA TEHNICA A PROIECTULUI ................................................................................................................................ 3.1 INFORMAŢII TEHNICE GENERALE ..................................................................................................................................... 3.1.1 MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC................................................................................................. 3.1.2 EXTERNALIZAREA PUNCTELOR DE APRINDERE......................................................................................................... 3.1.3 EXTINDEREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC .............................................................................................................. 3.1.4 REALIZAREA ILUMINATULUI ARHITECTURAL………………………………………………………………………... 3.1.5 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INTELIGENT DE MONITORIZARE ŞI CONTROL AL SIPMT......................... 3.1.6 REALIZARE REŢEA SEPARATĂ PENTRU ILUMINATUL FESTIV............................................................... 3.2 STANDARDE DE PERFORMANTĂ ŞI SPECIFICAŢIILE TEHNICE DE CALITATE........................................................................ 3.3 STAREA TEHNICĂ A FACILITATIILOR EXISTENTE ............................................................................................................... 3.4 UTILITĂŢI DISPONIBILE SI NECESARE.............................................................................................................................. 4. FEZABILITATEA ECONOMICA A CONCESIUNII ......................................................................................................................... 4.1 COSTURILE SI VENITURILE PREVIZIONATE PE DURATA CICLULUI DE VIATĂ A PROIECTULUI .............................................. 4.2 MATRICEA RISCURILOR PENTRU COSTUL COMPARATIV DE REFERINTA (CCR) .................................................................. 4.3 CUANTIFICAREA FINANCIARĂ A RISCURILOR................................................................................................................... 4.4 COSTUL COMPARATIV DE REFERINTĂ (CCR) .................................................................................................................... 4.5 PREZENTAREA STRUCTURII CONCESIUNII ŞI A MECANISMELOR DE PLATA………………. 4.5.1. NATURA JURIDICĂ A ACTIVELOR CONCESIUNII…………………........................................................................ 4.5.2. FINANŢARE……………………………………………………………………………………………………………………….. 4.5.3. SURSA PLĂŢII PENTRU SERVICIILE CARE URMEAZĂ SĂ FIE PRESTATE DE CĂTRE CONCESIONAR 4.5.4. ACTIVITĂŢILE DIN FIECARE ETAPĂ A PROIECTULUI DE CONCESIUNE 4.6 MATRICEA RISCURILOR PENTRU CONCESIUNE ................................................................................................................ 4.7 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARA (VALUE FOR MONEY) ........................................................................................... 5. FEZABILITATEA FINANCIARA A CONCESIUNII......................................................................................................................... 5.1 ACCESIBILITATEA CONCESIUNII...................................................................................................................................... 5.2 PREVIZIONAREA TRATAMENTULUI CONTABIL ................................................................................................................ 5.3 BANCABILITATEA CONCESIUNII...................................................................................................................................... 5.4 DURATA CONCESIUNII ................................................................................................................................................... 6. ASPECTE REFERITOARE LA MEDIU........................................................................................................................... 6.1 SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU........................................................................................... 7. ASPECTE SOCIALE 8. ASPECTE INSTITUŢIONALE ................................................................................................................................... 8.1 TIPUL CONCESIUNII ...................................................................................................................................................... 8.2 STRUCTURA JURIDICA A CONCESIUNII .......................................................................................................................... 9. CONCLUZII .......................................................................................................................................................................... 9.1 FEZABILITATEA CONCESIUNII ......................................................................................................................................... 9.2 SPECIFICATIILE TEHNICE DE CALITATE ALE PROIECTULUI ÎN RAPORT DE OBIECTIVELE SI CERINŢELE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE ........................................................................................................................................................................ 9.3 REZULTZTELE EVALUĂRII ALTERNATIVELOR DE REALIZARE A PROIECTULUI LUATE ÎN CONSIDERARE…………………………….. 9.4 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA (VALUE FOR MONEY) PENTRU CONCESIUNE............................................................ 9.5 MECANISMUL DE PLATA................................................................................................................................................

1. INTRODUCERE 1.1 SCOPUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE Prezentul Studiu de fundamentare analizează elementele tehnice, juridice şi financiare specifice proiectului „Gestiunea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Timişoara” în scopul justificării nevoii şi oportunităţii realizării proiectului în regim de concesiune. Pentru fundamentarea deciziei de concesiune a proiectului este necesară evaluarea urmatoarelor aspecte:

a. Fezabilitatea proiectului din puncte de vedere tehnic si financiar, din perspectiva implementării în regim de concesiune;

b. Modul în care proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor Autorităţii Contractante; c. Alternative pentru realizarea proiectului; d. Avantajele pe care le reprezintă realizarea proiectului in regim de concesiune; e. Tipul de suport financiar de care beneficieaza proiectul, inclusiv contribuţii potentiale ale Autoritaţii Contractante. 1.2 PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

Potrivit prevederilor art. 4 din Hotararea Guvernului nr. 71/2007 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, Autoritatea Contractantă are obligaţia de a desemna un Colectiv de Coordonare si Supervizare (CSS) pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice.

Autoritatea Contractantă numeste membrii CSS din cadrul specialistilor proprii, la care adaugă experti externi atunci cand este necesar. Fundamentarea deciziei de concesionare reprezintă una din principalele responsabilităţi ale CSS.

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 71/2007, în situaţia în care studiul de fundamentare este elaborat de consultant extern, Autoritatea Contractantă trebuie sa asigure, prin intermediul CSS, că studiul este realizat la un nivel corespunzator şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solicitate. Atribuţiile CSS în acest sens includ formularea de observaţii şi propuneri de modificare a studiului, precum elaborarea unui raport de avizare a finalizării studiului de fundamentare a deciziei de concesionare şi prezentarea acestuia conducătorului Autoritatii Contractante.

În situaţia în care Studiul de fundamentare demonstrează că realizarea proiectului în regim de concesiune va genera un raport cost-beneficiu pozitiv în comparaţie cu alte alternative, că proiectul este bancabil, şi accesibilitatea proiectului pentru Autoritatea Contractantă, acesta urmează sa fie aprobat de catre Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

Următoarele etape constă în elaborarea documentaţiei de atribuire şi derularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune. 1.3 STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT

Conţinutul cadru al studiului de fundamentare a deciziei de concesionare este reglementat în sectiunea 1.4.1 din Ordinul nr. 1517/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implemenatarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii in Romania.

In conformitatea cu prevederile legale mentionate, prezentul studiu include urmatoarele:

a. Aspecte generale privind obiectivele si cerinţele proiectului, descrierea proiectului, analiza părţilor interesate şi relatia proiectului cu politicile publice relevante.

b. Elemente de fezabilitate tehnică a proiectului, pornind de la studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic existent. Secţiunea include analiza standardelor de performanţă tehnică şi specificaţii tehnice de calitate, starea tehnica a facilităţilor existente, precum şi utilităţile disponibile şi necesare.

c. Aspecte privind fezabilitatea economică a concesiunii, respectiv costurile şi veniturile previzionate pe durata ciclului de viată a proiectului, fezabilitatea financiară a concesiunii, incluzând accesibilitatea concesiunii, previzionarea tratamentului contabil, bancabilitatea concesiunii şi durata concesiunii. d. Matricea riscurilor pentru Costul comparativ de referintă, prezentarea structurii concesiunii şi a mecanismelor de plată, matricea riscurilor pentru concesiune şi analiza economico-financiară.

e. Aspecte referitoare la mediu. f. Aspecte sociale şi aspecte institutionale legate de tipul concesiunii si structura juridica a concesiunii. g. Concluzii privind fezabilitatea concesiunii, specificaţiile tehnice de calitate ale proiectului în raport de obiectivele şi cerinţele Autorităţii Contractante, rezultatele evaluării alternativelor de realizare a proiectului, analiza economico- financiară pentru concesiune şi mecanismul de plată. 2. ASPECTE GENERALE ALE PROIECTULUI 2.1 OBIECTIVELE SI CERINTELE PROIECTULUI

Administrarea serviciului de iluminat public se va realiza cu respectarea urmatoarelor principii:

- autonomiei locale; - descentralizării serviciilor publice; - subsidiarităţii şi proporţionalităţii; - responsabilităţii şi legalităţii; - asocierii intercomunitare; - dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele; - protecţiei şi conservării mediului natural şi construit; - asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei; - administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale; - participării şi consultării cetăţenilor; - liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.

Funcţionarea serviciului de iluminat public trebuie să se desfăşoare pentru:

- satisfacerea interesului general al comunităţii; - satisfacerea cât mai completă a cerinţelor beneficiarilor; - protejarea intereselor beneficiarilor; - întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale; - asigurarea dezvoltării durabile a unităţilor administrativ-teritoriale; - creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor locale; - punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisagistice ale localităţilor;

- ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii; - mărirea gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale; - crearea unui ambient plăcut; - creşterea oportunităţilor rezultate din dezvoltarea turismului; - asigurarea funcţionării şi exploatării în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii aferente serviciului.

În exercitarea atribuţiunilor conferite de lege cu privire la elaborarea şi aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public, a programelor de investiţii privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, se vor urmări atingerea următoarelor obiective:  creşterea calităţii prestării serviciului de iluminat public prin modernizarea a 25.753 puncte luminoase existente

cu aparate de iluminat performante (cu LED-uri) şi consum energetic scăzut;  asigurarea prestării serviciului unde acesta este deficitar prin extinderea sistemului de iluminat public cu un

număr de 3759 puncte luminoase noi reprezentând cca 105 Km de reţea iluminat stradal ;  scăderea puterii instalate per punct luminos de la 175W la cca 93W şi implicit a consumului şi a cheltuielilor

aferente acestuia;  realizarea iluminării arhitecturale pentru un număr important de obiective (monumente de arhitectură, clădiri cu

valoare istorică, grupuri statuare, lăcaşe de cult, etc)  asigurarea unei fiabilităţi superioare prin dispecerizarea sistemului la nivel de punct luminos;  asigurarea calităţii şi performanţelor sistemului de iluminat public la nivel comparabil cu cerinţele directivelor

Uniunii Europene prin utilizarea tehnologiilor moderne ( aparatele de iluminat cu LED-uri, sistemul computerizat de control);

 respectarea riguroasă a parametrilor luminotehnici stipulaţi de normele privind serviciul de iluminat public stabilite de C.I.E., la care România este afiliată, respectiv de C.N.R.I.;

2.2 DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul general: - orientarea serviciului de iluminat public către beneficiari, membri ai comunităţii; - asigurarea calităţii şi performanţelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene; - respectarea normelor privind serviciul de iluminat public stabilite de C.I.E., la care România este afiliată, respectiv de C.N.R.I.; - asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii locale la serviciul de iluminat public; - reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor aparate de iluminat performante, a unor echipamente specializate şi prin asigurarea unui iluminat public judicios; - promovarea investiţiilor, în scopul modernizării şi extinderii sistemului de iluminat public; - asigurarea, la nivelul Municipiului Timişoara, a unui iluminat stradal şi pietonal adecvat necesităţilor de confort şi securitate, individuală şi colectivă, prevăzute de normele în vigoare; - asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental şi ornamental-festiv, adecvat punerii în valoare a edificiilor de importanţă publică şi/sau culturală şi marcării prin sisteme de iluminat corespunzătoare evenimentelor festive şi a sărbătorilor legale sau religioase; - promovarea de soluţii tehnice şi tehnologice performante, cu costuri minime; - promovarea mecanismelor specifice economiei de piaţă, prin crearea unui mediu concurenţial de atragere a capitalului privat; - instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performanţă a activităţii operatorilor; - asigurarea posibilităţii participării cetăţenilor şi a asociaţiilor reprezentative ale acestora la procesul de evaluare a indicatorilor de performanţă a activităţii operatorilor; - promovarea metodelor moderne de management;

- promovarea profesionalismului, a eticii profesionale şi a formării profesionale continue a personalului care lucrează în domeniu. Obiectivele investiţionale sunt:

・ Modernizare SIPMT ・ Externalizare puncte de aprindere ・ Extindere SIPMT ・ Realizare iluminat arhitectural ・ Implementarea sistemului inteligent de monitorizare şi control al SIPMT ・ Realizare reţea separată pentru iluminat festiv Pe langa aceste investitii pe toata perioada contractului se va realiza întreţinerea sistemului de iluminat public si iluminatul festiv, cu precădere în perioada sărbătorilor de iarnă, dar si cu ocazia altor sarbatori . 2.3 ANALIZA PARTILOR INTERESATE Partile interesate acopera un spectru larg: Autoritatile interesate:

 Primăria,  Poliţia,  Poliţia locala, etc.

Comunitatea locala:  locuitorii municipiului Timişoara  Instituţiile de învătământ  Societăţile comerciale .

2.4 RELAŢIA PROIECTULUI CU POLITICILE PUBLICE RELEVANTE Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a municipiului Timişoara este dezvoltarea şi consolidarea unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii. . Axele strategice de dezvoltare, care implică şi lucrări de modernizare şi extindere a SIPMT sunt:

 Urbanism, amenajarea teritoriului, infrastructură de transport  Transport public local  Regenerare urbană  Locuinţe  Spatii verzi  Utilităţi publice  Sport  Turism

3. FEZABILITATEA TEHNICA A PROIECTULUI 3.1 INFORMATII TEHNICE GENERALE Obiectivele investiţionale sunt:

・ Modernizare SIPMT ・ Externalizare puncte de aprindere ・ Extindere SIPMT ・ Realizare iluminat arhitectural

・ Implementarea sistemului inteligent de monitorizare şi control al SIPMT ・ Realizare reţea separată pentru iluminat festiv 3.1.1 MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

Pe baza auditului efectuat s-a constatat necesitatea modernizarii sistemului de iluminat public datorita faptului că: aparatele de iluminat au un consum ridicat de energie comparativ cu nivelul de iluminare propus, acestea prezinta o stare de uzură fizică şi morală avansată; distanţele dintre stalpi nu sunt adecvate obţinerii unor parametrii luminotehnici uniformi, conform standardelor în vigoare; cablurile electrice subterane au o vechime destul de mare care implica o frecventa ridicata a defectelor in cablu;

În perioada ultimei delegări de gestiune, s-au utilizat lămpi cu vapori de sodium de înaltă presiune în locul celor cu vapori de mercur sau celor cu incandescenţă, puterea medie instalată pe corp de iluminat fiind de 129,16 W.

Pentru reducerea consumului de energie cu aproximativ 15-45 % faţă de soluţia de iluminat cu corpuri clasice cu sursă de sodiu, varianta optimă este ceea în care se schimbă toate aparatele de iluminat existente cu aparate de iluminat cu LED-uri.

Avantajele utilizării corpurilor de iluminat cu LED-uri: -reducere consum de energie -sunt stabile la variaţii mari de tensiune, nu au efect de pâlpâire -sunt rezistente la variaţii mari de temperatură -30, +40 grade Celsius 3.1.2 EXTERNALIZAREA PUNCTELOR DE APRINDERE

În Municipiul Timisoara sunt 269 de posturi de transformare (135-Nord si 134-Sud) care au măsură separată pentru iluminatul public. Propunem montarea la fiecare post de transformare a unui punct de aprindere care este destinat atat controlului centralizat al parametrilor tehnico-functionali ai sistemului de iluminat public în scopul reducerii costurilor de exploatare şi întreţinere ale acestora, cat si separarii reţelor sistemului de iluminat public de cel casnic.

Prin montarea punctului de aprindere se elimină necesitatea deplasării pe teren a personalului pentru realizarea citirii parametrilor de consum înregistraţi de sistemul de măsurare ce echipează Pa-ul şi totodată se creează posibilitatea stocării şi prelucrării informaţiilor achiziţionate, pe un sistem de monitorizare si control.

3.1.3 EXTINDEREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

Extinderea sistemului de iluminat cuprinde toate operaţiile şi materialele necesare punerii în funcţiune a punctului luminos: montarea stâlpului, montarea aparatului de iluminat complet echipat si a consolei aferente unde este cazul, realizarea reţelei de alimentare cu energie electrică, inclusiv a cablului de distribuţie a energiei electrice prin stâlp şi montare cutii de distribuţie.

În perioada ultimei concesiuni, s-a urmarit asigurarea iluminatului public pe toate strazile din Municipiul Timişoara. Ca urmare, în viitor necesitatea extinderii sistemului de iluminat public va apărea, în primul rand, ca urmare a extinderii municipiului. Alte exemple de extinderi posibile sunt: reabilitarea unor străzi în Timişoara (care poate implica si redimensionarea sistemului de iluminat existent), apariţia de străzi si zone rezidentiale noi, extinderi punctuale în anumite zone unde apare o necesitate de suplimentare a nivelului de iluminat, etc..

Pentru a raspunde solicitarilor venite din partea cetăţenilor Municipiului Timisoara (aproximativ 300 de cereri de extindere a sistemului de iluminat public), se va suplimenta cu un nr. de 300 de stâlpi pe an (pe o perioada de 10 ani), inclusiv montare reţea de iluminat public, console, aparate de iluminat si cutii. Din totalul de 3000 de stalpi, 1500 se vor monta in zona Nord si 1500 in zona Sud

În Studiul de fezabilitate este prezentat detaliat extinderea sistemului de iluminat public. 3.1.4 REALIZAREA ILUMINATULUI ARHITECTURAL

Pentru iluminatul arhitectural se pot utiliza toate sursele de lumină cunoscute, fiecare obţinând însă un anumit efect determinat de caracteristicile de culoare. În următorul tabel se prezintă caracteristicile surselor de lumină din punct de vedere al utilizării şi iluminatului construcţiilor şi momumentelor.

Surse de lumina

Posibilitati de reglaj fin

Timpul de amorsare

Eficacitate luminoasa Redarea culorilor

Durata de functionare Investitie

Consum energetic

LED da 0 foarte mare excelenta foarte mare mare foarte scazut LIC da 0 scazuta excelenta scazuta redusa foarte mare LIH da 0 scazuta excelenta medie redusa foarte mare

L Fluorescenta da 0 mare buna mare mare foarte scazut LV Mercur nu >4 mare acceptabila mare mare foarte scazut

MH nu 4 -- 5 mare buna-foarte buna mare mare foarte scazut LV Sodiu i.p. nu >4 foarte mare acceptabila mare foarte mare foarte scazut LV Sodiu j.p. nu 7 -- 12 foarte mare nesatisfacatoare mare mare foarte scazut

Tabel 2.4– Surse de lumina utilizate in iluminatul arhitectural

În Municipiul Timişoara există numeroase obiective ce merită o atenţie deosebită din punct de vedere al

iluminatului arhitectural: În Municipiul Timisoara exista numeroase obiective ce merita o atentie deosebita din punct de vedere al

iluminatului architectural: (25 de obiective in Zona de Nord si 25 de obiective in Zona de Sud)  Cladiri cu valoare istorica din zona Cetate, zona Piata Unirii, zona Piata Traian, zona Piata Victoriei,

zona Iozefin :  Palatul Bruck  Cercul Militar  Palatul Deschan  Casa Mercy  Sinagoga din Cetate  Casele Canonicilor  Palatul Baroc  Banca de Scont – sediul PNL  Palatul Episcopal Sarbesc  Palatul Loffler  Camera de Comert si Industrie  Palatul Neuhasz  Castelul Huniade – Muzeul Banatului

 Monumente si cai de acces in oras :  Ceasul Floral  Monumentul Crucificarii – str 3 August 1919  Monumentul Eroilor – Parc Central  Calea Aradului  Calea Sagului  Calea Lugojului

 Lacase de cult :  Catedrala Ortodoxa Mitropolitana Timisoara  Biserica Piarista  Domul Romano-Catolic  Biserica Maria Regina Pacii

 Biserica Reformata – str Emile Zola  Biserica Ortodoxa Sarbeasca  Biserica Evanghelica Lutherana  Catedrala Ortodoxa – Piata Avram Iancu  Biserica Sf Apostoli Petru si Pavel  Biserica Betania – str Independentei  Biserica Ortodoxa – zona Dacia  Biserica Ortodoxa Elisabetin

3.1.5 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INTELIGENT DE MONITORIZARE ŞI CONTROL AL SIPMT. 1. Se urmareste colectarea următoarelor informaţii:

 Informaţii privind calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice;  Identificarea variaţiilor de tensiune din sistemul de iluminat public;  Informaţii pentru:

 Identificarea supraconsumurilor  Furturi de energie electrica din reţea;  Branşamente ilegale;  Funcţionare necorespunzatoare a SIP în afara programului de aprindere.

 Identificarea subconsumurilor  Nefunctionare SIP la parametri proiectati;  Căderi de tensiune;  Intrerupere a furnizării în timpul programului de aprindere.

 Operatiunile de gestionare, monitorizare şi control minim solicitate:  Aprindere SIP;  Stingere SIP;  Comunicare/Comanda pentru dispozitivul de reducere tensiune.

Figura 2.3: Structura sistemului de administrare, monitorizare si control SIP

2. Administrarea, gestionarea şi monitorizarea elementelor infrastructurii SIP se va face prin intermediul unei platforme/aplicatii specializate, cu urmatoarele cerinte minime:

 Din punct de vedere al operării:  interfata grafică în limba română;  posibilitatea definirii de către utilizator a unor formulare şi meniuri proprii;  permite accesul la software şi la baza de date (vizualizare şi actualizare) pe internet prin

intermediul unui browser .Accesul va fi securizat pe bază de user si parola. 2.1.Din punct de vedere al parametrilor monitorizati,înregistrati,controlaţi

 minim 20 parametri. 2.2.Din punct de vedere al nomenclatorului de parametri monitorizati

 amplasamente geografice;  inventor;  evidenta evenimente;  stare echipamente etc;  proprietari;  garantii;  consumuri energetice.

Sistemul trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:

Functia 1- Funcţia de Gestionare – Dispecerizare, care presupune:  gestionarea infrastructurii SIP pe tip de proprietari/inventar/durata de viata/garanţii;  gestionarea consumului de energie electrică pe intervale orare, pe tipuri de consumatori;  gestionarea în timp real a deficienţelor în funcţionarea SIP;  identificarea în cel mai scurt timp a zonelor nefuncţionale a SIP;  identificarea in timp real a racordărilor şi sustragerilor de energie electrică;  gestionarea graficului de executie a lucrărilor de întreţinere-menţinere a SIP (lunar/zilnic);  gestionarea graficului de execuţie a lucrărilor de Investiţii: lunar/zilnic;  gestionare a consumului de energie activă/reactivă pentru fiecare fază în parte şi generarea de grafice

de consum;  citire instantanee a datelor de consum energie electrică pe faze de la modulul de comandă si control;  alertare în caz de nefuncţionare a componentelor SIP;  prioritizarea alertelor şi a avariilor;  comenzi presetate prin care sistemul va reacţiona la diferite evenimente: depasire de consum, variatii

tensiune, scurt circuite pe retea, etc.

Functia 2- Functia de Monitorizare - Control- Diagnoza, care presupune:  monitorizarea elementelor SIP/structura:retea—stâlp-corp-consolă-punct de aprindere;  monitorizare aprindere/stingere totala SIP/pe zone a SIP;  monitorizare la nivel de bloc de masura si control/ punct de aprindere a parametrilor tehnico-

functionali ai infrastructurii sistemului de iluminat public: tensiune, frecventa, energie activa, energie reactiva;

 Evidenta prin inventar a SIP pe componente, asa cum sunt ele definite prin art.1, Legea 230/2006;  monitorizarea graficului de realizare a lucrărilor şi intervenţiilor SIP;  generare de rapoarte pentru analiza economiei de energie electrică;  generare de rapoarte zilnice/saptămânale/lunare despre consumul de energie electrică;  generare de alerte pentru funcţionare în afara parametrilor tehnici ai tensiunii in reţele de alimentare

publice reglementati prin standard SEEN 50160 si reglementari ANRE in vigoare. Functia 3 - Functia de reprezentare Geospaţială a elementelor componente a infrastructurii SIP, care presupune:

 poziţionarea GPS a elementelor infrastructurii sistemului de iluminat public –corpuri, stâlpi, reţea, puncte de aprindere;

 înregistrarea şi vizualizarea pe platforma cartografică pentru orice zonă din localitate, a fiecarei componente a infrastructurii sistemului de iluminat public, şi alocarea fiecarei componente a unui numar de identificare;

 integrarea cu alte aplicatii ale gestionarilor de utilităţi.

Sistemul integrat de administrare - gestionare, monitorizare si control SIP va avea 2 componente: A) Sistem Telemanagement - care presupune:

a. achizitia de date (AD); b. administrare- gestionare parametri tehnico-funcţionali ai infrastructurii SIP; c. monitorizarea – control- diagnoza parametrii tehnico-funcţionali ai infrastructurii SIP, ca un întreg

functional; d. instrumente şi solutii pentru identificare şi diagnosticare deficiente /disfuncţionalitaţi în

funcţionarea SIP; e. transmisia datelor între punctul de aprindere şi Centrul de Comandă şi Control al sistemului

integrat; B) Sistem informatic geografic (GIS) – care presupune:

a. sistem si aplicatii software pentru pozitionarea in coordonate GPS a elementelor infrastructurii SIP;

b. sistem si aplicatii software pentru gestionarea pe elemente a infrastructurii SIP; c. Harta electronica a localitatii: (cuprinde cladiri, numere postale, ax stradal, zone functionale –

strazi, zone construite, hidrografie); d. Aplicatii web pentru accesarea de catre utilizatori pe domenii de competente si responsabilitati ale

autoritatii contractante. Cerinte optionale ale sistemului de telemanagement :

1. Prezentarea unei interfete grafice ce permite vizualizarea în timp real a stării de funcţionare a elementelor sistemului poziţionate pe harta municipiului; 2. Posibilitatea upgradării sistemului pentru monitorizare, gestionare şi control a parametrilor tehnico-funcţionali la nivel de punct luminos; 3. Posibilitatea echipării sistemului cu senzori de prezenţă care să comande activarea dimmingului. 3.1.6 REALIZARE REŢEA SEPARATĂ PENTRU ILUMINATUL FESTIV

Iluminatul festiv este o componentă sezonieră a sistemului de iluminat şi care este utilizată de sărbători religioase sau cu prilejul anumitor evenimente importante din viaţa comunitatii (Zilele Orasului, etc.). Rolul acestui iluminat este pur estetic, dar nu poate fi neglijat consumul corespunzator de energie electrică în perioada de funcţionare.

Alimentarea instalaţiei de iluminat ornamental festiv se face din instalaţia de iluminat public. Datorita faptului ca in Municipiul Timisoara nu exista o retea electrică independentă pentru a asigura

alimentarea iluminatului festiv, propunem montarea unei reţele electrice subterane pe arterele principale ce traverseaza orasul în zona centrală.

Propunem utilizarea instalatiilor ornamentale cu LED-uri care are o serie de avantaje: o consum redus de energie; o durată de viată mai mare ; o usurinţă si siguranţă în exploatare; o rezistentă la radiaţii şi şocuri; o posibilitate de combinaţii de culori în acelasi produs.

3.1.7 CERINTE TEHNICE ŞI DE CALITATE MINIME

Caracteristicile tehnice ale aparatelor şi sistemelor de iluminat trebuie să îndeplinească şi să corespundă cerinţelor normelor SR EN 60598 pentru aparatele de iluminat şi normele CE 115/95 (SR 13433/99 – Standard RO), SR EN 13201 pentru sistemele de iluminat.

Cerintele tehnice si de calitate minime impuse sunt detaliate în Studiu de fundametare pentru toate componentele sistemului de iluminat. Cele mai importante materiale utilizate în realizarea sistemelor de iluminat sunt descrise în continuare. Exe mplele luate sunt cu titlu de referinţa şi reprezintă produse ale firmelor existente pe piaţa româneasca . Se pot utiliza produse similare, de la alti furnizori, cu condiţia să se pastreze minim conditiile tehnice si de calitate ale produselor descrise, pentru a evita introducerea în Sistemul de Iluminat Public (SIPMT) din Municipiul Timişoara a unor produse contrafăcute, de calitate proastă care să ridice probleme în funcţionarea corectă , pe perioadă îndelungată a SIPMT . 3.2 STANDARDE DE PERFORMANTA SI SPECIFICATIILE TEHNICE DE CALITATE

・ NP-I7-02, NP 062-02, NSP 65/2004, GP 052/2000, PE 022-3/87, PE 009/94 , PE 003/84, PE 016/96, PE022/90, PE 101/87, PE 101 A/85, PE 102/86, PE 103/93, PE 106/95, PE 107-95, PE 109/95, PE 116/94,PE 118/95, PE 125/89, PE 127/85, PE 132/95, PE 501/85, PE 134/96, PE 135/91, PE 136/93, PE 932- 93, PE 120-94, LJ-Ip 8/79, Lj-FT 47/89, 1.RE0Ip3/91, Fs-4/82, 1.RE-Ip-30/2004, FC 14/89, 1.FL 16/73, FC 1/84, FC 18/77, 2.RE-I 17/82, 3.2 FT 4/93, RE 40/84, 3RE-FT-61/77, NF 23/043, NTE 001/03/00;

・ EN 60598-1/1993, EN 60598-2-3/1994, EN 60598-2-5/1994, SR 13433/99, SR EN 13201/2001; ・ STAS 831-88, STAS 930/75, STAS 566/80, STAS 290/80, STAS 8074/76, STAS 12604/90;

3.3 STAREA TEHNICĂ A FACILITĂŢILOR EXISTENTE În perioada de derulare a Contractelor de concesiune iluminat public zona Nord şi zona Sud, faţă de canalul Bega , s-au înlocuit o buna parte a aparatelor de iluminat în cadrul programului de modernizare şi s-au executat lucrări de extindere a reţelei subterane de iluminat public. În ultimii 10 ani, in perioada de derulare a Contractelor de concesiune care s-au încheiat, s-au înlocuit o buna parte a aparatelor de iluminat ( 18317 aparate de iluminat,71 % din aparatele de iluminat existente), dar numărul celor care necesită a fi schimbate, este încă semnificativ (7436 aparate de iluminat). În ceea ce priveşte reţelele de alimentare, ele sunt, în majoritate, reţele aeriene, cu utilizare comună pentru casnic şi iluminat, doar o parte din reţele fiind destinate exclusive iluminatului, în special cele realizate cu ocazia extinderii sistemului de iluminat. Reţelele de joasa tensiune subterană au un grad avansat de uzură (cu excepţia celor realizate în ultimii ani) şi necesită un număr mare de intervenţii. pentru menţinerea în funcţiune, ceea ce generează costuri exagerat de mari si durate mari de nefuncţionare a iluminatului public.

Prin prezentul studiu s-a realizat, in primul rand un audit al actualului sistem de iluminat, atat din punct de vedere cantitativ cat si al calitatii partilor componente, in special al gradului de uzura si a nivelului de întreţinere, caracteristici care au fost evaluate la nivel de observaţie vizuală.

O parte a reţelelor şi echipamentelor sunt învechite, cu un grad înaintat de uzură, ceea ce conduce la cheltuieli de întreţinere mari şi un consum energetic nejustificat de mare. 3.4 UTILITĂŢI DISPONIBILE ŞI NECESARE

Necesarul de utilităţi va fi determinat în documentaţia tehnică aferentă fiecărei lucrări realizate pe perioada derulării contractului. 4. FEZABILITATEA ECONOMICA A CONCESIUNII

Capitolul de analiză a fezabilitătii economice a proiectului implică estimarea veniturilor şi costurilor de realizare a proiectului „Modernizare şi extindere a reţelei de iluminat public din Municipiul Timişoara”, identificarea şi cuantificarea financiară a riscurilor implicate în proiect şi analiza economico-financiara a concesiunii. Pentr u realizarea acestei analize s-a utilizat metoda Comparatorului public- privat deoarece proiectul nu generează nici un fel de venituri de la utilizatorii finali, ci numai plăţi efectuate Concesionarului de catre Autoritatea contractantă.

În cadrul studiului de fezabilitate economică efectuat in scopul determinarii variantei cele mai bune din punct de vedere economic pentru autoritatea contractantă, de realizare a obiectivului de investiţii „ Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public în Municipiul Timişoara”, a fost analizată posibilitatea realizării obiectivului de investiţii în cadrul a doua scenarii, respectiv: Vari anta 1: Achiziţia publică. În acest scenariu, Municipiul Timişoara organizează proceduri de achiziţii publice individuale pentru fiecare investiţie. În paralel, gestiunea sistemului de iluminat public este externalizată prin proceduri de achiziţii publice anuale. Varianta 2 : Concesionarea. Este scenariul în care Municipiul Timişoara concesionează serviciul de iluminat către o terţă firmă care va realiza lucrările de proiectare, executie, administrare, gestionare şi asigurare a

garanţiei prin activităţi de modernizare, extindere, şi implementarea unui sistem inteligent de management al SIPMT aşa cum este prevăzut în Studiul de fezabilitate. 4.1 COSTURILE SI VENITURILE PREVIZIONATE PE DURATA CICLULUI DE VIATA A PROIECTULUI

În scenariul achiziţiei publice, Municipiul Timişoara deleagă gestiunea sistemului de iluminat public prin proceduri de achiziţii publice realizate anual. Se estimează în acest scenariu costuri de întreţinere superioare cu 10% comparativ cu costurile înregistrate în scenariul concesionării.

6.000.000

6.200.000

6.400.000

6.600.000

6.800.000

7.000.000

7.200.000

7.400.000

7.600.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

6 .6 9 3 .1 7 3

7 .0 6 1 .1 7 3

7 .3 3 4 .1 7 3

7 .4 8 2 .1 7 3

6 .5 7 4 .9 6 6

6 .7 0 3 .9 6 6

6 .8 3 3 .9 6 6

6 .9 5 6 .9 6 6

7 .0 8 5 .9 6 6

7 .2 1 4 .9 6 6

Cheltuieli de exploatare - achizi?ie publica

Figura anterioară reflectă estimări ale cheltuielilor de exploatare în scenariul achiziţiei publice. Valorile sunt exprimate în lei, fără TVA. Cheltuielile anuale includ:

 Cheltuieli cu energia electrică;  Cheltuieli cu iluminatul festiv;  Cheltuieli de întretinere-metinere.

Cheltuieli de exploatare a sistemului de iluminat public în alternativa achiziţiei publice

lei fără TVA

Nr.crt Cheltuieli An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Cheltuieli cu energia electrică 4.378.000 4.746.000 5.019.000 5.167.000 5.296.000 5.425.000 5.555.000 5.678.000 5.807.000 5.936.000

2 Cheltuieli cu iluminatul festiv 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000

3 Cheltuieli Intretinere-metinere 1.865.173 1.865.173 1.865.173 1.865.173 828.966 828.966 828.966 828.966 828.966 828.966

4 Cheltuieli de exploatare - achiziție publică 6.693.173 7.061.173 7.334.173 7.482.173 6.574.966 6.703.966 6.833.966 6.956.966 7.085.966 7.214.966

0%

20%

40%

60%

80%

100%

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

65% 67% 68% 69% 81% 81% 81% 82% 82% 82%

7% 6% 6% 6% 7% 7% 7% 6% 6% 6%28% 26% 25% 25% 13% 12% 12% 12% 12% 11%

Structura cheltuielilor de exploatare

Cheltuieli cu energia electrica Cheltuieli cu iluminatul  festiv Cheltuieli Intretinere‐metinere

În alternativa concesionării serviciului de iluminat public, Municipiul Timişoara deleagă majoritatea activităţilor specifice de întreţinere, dar şi de modernizare.

Cheltuieli de exploatare a sistemului de iluminat public în alternativa concesionării lei fără TVA

Nr.crt Cheltuieli An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Cheltuieli cu energia electrică 4.378.000 4.746.000 5.019.000 5.167.000 5.296.000 5.425.000 5.555.000 5.678.000 5.807.000 5.936.000

2 Cheltuieli cu iluminatul festiv 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000

3 Cheltuieli Intretinere-metinere 1.695.612 1.695.612 1.695.612 1.695.612 753.605 753.605 753.605 753.605 753.605 753.605

4 Cheltuieli de exploatare - concesionare 6.523.612 6.891.612 7.164.612 7.312.612 6.499.605 6.628.605 6.758.605 6.881.605 7.010.605 7.139.605

În ipoteza modernizării sistemului de iluminat public după aceleaşi principii, în scenariul concesionării cheltuielile cu energia electrică, respectiv cele specifice iluminatului festiv vor înregistra valori similare cu cele specifice scenariului achiziţiei publice. Sunt estimate diferenţe în ceea ce priveşte cheltuielile de întreţinere-menţinere (10%)..

0%

20%

40%

60%

80%

100%

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

67% 69% 70% 71% 81% 82% 82% 83% 83% 83%

7% 7% 6% 6% 7% 7% 7% 7% 6% 6%26% 25% 24% 23% 12% 11% 11% 11% 11% 11%

Structura cheltuielilor de exploatare ‐ concesionare

Cheltuieli cu energia electrica Cheltuieli cu iluminatul  festiv Cheltuieli Intretinere‐metinere

În niciunul dintre scenarii nu au fost luate în calcul cheltuielile cu amortizarea, acestea neprezentând un caracter monetar (neimplicând ieşiri de numerar). Gestionarea sistemului de iluminat public nu va genera venituri directe. Realizarea investiţiilor va permite însă reducerea cheltuielilor de operare (atât în alternativa achiziţiei publice, cât şi în alternativa concesionării).

6 .6 9 3 .1 7 3

7 .0 6 1 .1 7 3

7 .3 3 4 .1 7 3

7 .4 8 2 .1 7 3

6 .5 7 4 .9 6 6

6 .7 0 3 .9 6 6

6 .8 3 3 .9 6 6

6 .9 5 6 .9 6 6

7 .0 8 5 .9 6 6

7 .2 1 4 .9 6 6

6 .5 2 3 .6 1 2

6 .8 9 1 .6 1 2

7 .1 6 4 .6 1 2

7 .3 1 2 .6 1 2

6 .4 9 9 .6 0 5

6 .6 2 8 .6 0 5

6 .7 5 8 .6 0 5

6 .8 8 1 .6 0 5

7 .0 1 0 .6 0 5

7 .1 3 9 .6 0 5

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

16.000.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Compara?ie cheltuieli exploatare

Cheltuieli în alternativa achizi?iei publice Cheltuieli în alternativa concesionarii Cheltuieli în scenariul perpetuarii situa?iei actuale

5.000.000

5.500.000

6.000.000

6.500.000

7.000.000

7.500.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

5 .9 3 7 .9 7 4

5 .9 3 7 .9 7 4

5 .9 3 7 .9 7 4

5 .9 3 7 .9 7 4

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5 7

.0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

Economii ob?inute (reduceri cheltuieli de exploatare)

Alternativa achizi?iei publice Alternativa concesionarii

4.2 MATRICEA RISCURILOR PENTRU COSTUL COMPARATIV DE REFERINTA (CCR) Identificarea riscurilor în alternativa achiziţiei publice, împarţirea lor pe categorii şi alocarea riscurilor în cazul realizării proiectului prin metoda achiziţiei publice sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Nr.crt.  Denumirea riscului  Descrierea riscului  PMT  Împărțit  Executant

Riscuri referitoare la locatie 

1  Inadecvare structura existenta  Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta  dezvoltarii 

x       

2  Dificultăți obținere aprobari  Nu pot fi obtinute toate aprobarile necesare sau acestea pot  fi obtinute sub rezerva unor conditii neprevazute    

x       

Riscuri de proiectare 

3  Esecul proiectarii  Posibilitatea ca proiectarea partii private sa nu   indeplineasca specificatiile tehnice de calitate cerute 

x       

4  Deficiențe de proiectare  Greseli de proiectare care duc la cresterea costului si duratei  de realizare a proiectului 

x       

5  Modificari de proiectare  Modificari ulterioare aprobarii proiectului, cerute de  primarie sau constructor 

x       

6  Intarzieri in obtinerea  avizelor/ aprobarilor 

Obtinerea avizelor si aprobarilor dureaza mai mult decat s‐a  planificat 

x       

Riscuri de finantare a proiectului 

7  Creșterea dificultății accesului la  surse de finanțare 

Se întâmpină dificultăți în accesarea surselor de finanțare  necesare 

x       

8  Creșterea costurilor finanțării  Sporesc costurile finanțării accesate de concesionar  x       

9  Creșterea necesarului de finanțare  Sunt necesare surse de finanțare suplimentare  x       

Riscuri legislative/politice                                                                                            

10  Proces decizional defectuos               Implementarea proiectului ar putea intampina o puternica  opozitie politica 

x       

11  Riscul valorii reziduale  Riscul ca activele aferente proiectului, la finalizarea  /expirarea contractului, nu vor fi predate conditiile  prevazute                           

x       

Riscurile etapei de Pregatire/atribuire                                                                                 

12  Riscuri de pregatire  Proiectul nu indeplineste cerintele legislatiei in domeniu  x       

Nr.crt.  Denumirea riscului  Descrierea riscului  PMT  Împărțit  Executant

13  Opozitie publica fata de proiect         Sprijinul scazut sau o atitudine adversa a publicului fata de  proiect ar putea provoca intarzieri                                             

x       

Riscuri referitoare la realizarea investițiilor                                                                                     

14  Solutii tehnice  vechi sau   inadecvate  

Solutiile tehnice propuse nu sunt corespunzatoare din punct  de vedere tehnologic         

x       

15  Creșterea costurilor de execuție  Resursele necesare pentru finalizarea  investițiilor costa mai  mult decat estimarile initiale 

x       

16  Calitate insuficientă a lucrărilor  Lucrările executate nu prezintă calitatea necesară        x 

17  Risc de întârziere a execuției  Risc de întârziere a execuției, ca urmare a aparitiei unui  eveniment pe durata constructiei 

x       

18  Riscuri legate de forța de muncă  Lipsa personalului calificat pentru unele din  etapele  aferente proiectului 

   x    

19  Nerespectarea obligatiilor sub‐ antreprenorilor     

Riscul legat de nerespectarea obligatiilor sub‐ antreprenorului 

x       

20  Securitatea pe  santier                  Securitatea deficitara duce la furturi si/sau   deteriorarea  echipamentului sau a materialelor    

   x    

Riscuri de operare si de intretinere                                                                                    

21  Sporirea costului cu întreținerea și  reparațiile 

Costurile cu întreținerea și reparațiile depășesc estimările  x       

22  Sporirea consumului de energie  electrică pentru iluminat 

Costurile cu energia electrică depășesc estimările, prin  creșterea consumurilor 

x       

23  Sporirea tarifelor la energie  Costurile cu energia electrică depășesc estimările, prin  creșterea tarifelor la energie 

x       

24  Furnizarea utilitatilor  Intarzieri in conectare la energie electrica  x       

25  Accidente de munca  Accidente de munca pe santier     x    

Au fost avute în vedere 25 de categorii de riscuri, asumarea acestora fiind împărţită între Municipiul Timişoara şi executanţi. În scenariul achiziţiei publice, lucrările de natura investiţiilor vor fi executate de către firme specializate (reprezentate în tabel prin denumirea ”executant”).

4.3 CUANTIFICAREA FINANCIARĂ A RISCURILOR

Pentru fiecare categorie de risc a fost estimată o anumită probabilitate de materializare (între 0% şi 100%). Impactul unei eventuale materializări a riscului a fost exprimat în procente din valoarea investiţiei. A fost estimat astfel în expresie monetară impactul materializării riscurilor (valoare risc în mărimi absolute), cu indicarea entităţii suportatoare.

Nr.crt.  Denumirea riscului  Cost de bază  Impact (%)  Probabilitate  producere  risc (%) 

Valoare risc  (% din inv.) 

Alocare la  Executant 

(%) 

Alocare la  concedent  (% din inv.) 

1  Inadecvare structura existenta  100%  10%  5%  0,50%  0%  0,50% 

2  Dificultăți obținere aprobari  100%  1%  10%  0,10%  0%  0,10% 

3  Esecul proiectarii  100%  10%  10%  1,00%  0%  1,00% 

4  Deficiențe de proiectare  100%  5%  10%  0,50%  0%  0,50% 

5  Modificari de proiectare  100%  5%  5%  0,25%  0%  0,25% 

6  Intarzieri in obtinerea avizelor/ aprobarilor 100%  1%  20%  0,20%  0%  0,20% 

7  Creșterea dificultății accesului la surse de  finanțare 

100%  5%  20%  1,00%  0%  1,00% 

8  Creșterea costurilor finanțării  100%  2%  25%  0,50%  0%  0,50% 

9  Creșterea necesarului de finanțare  100%  5%  10%  0,50%  0%  0,50% 

10  Proces decizional defectuos                100%  5%  10%  0,50%  0%  0,50% 

11  Riscul valorii reziduale  100%  5%  15%  0,75%  0%  0,75% 

12  Riscuri de pregatire  100%  2%  2%  0,04%  0%  0,04% 

13  Opozitie publica fata de proiect          100%  10%  1%  0,10%  0%  0,10% 

14  Solutii tehnice  vechi sau  inadecvate   100%  10%  5%  0,50%  0%  0,50% 

15  Creșterea costurilor de execuție  100%  6%  10%  0,60%  0%  0,60% 

16  Calitate insuficientă a lucrărilor  100%  10%  5%  0,50%  100%  0,00% 

17  Risc de întârziere a execuției  100%  3%  5%  0,15%  0%  0,15% 

18  Riscuri legate de forța de muncă  100%  1%  20%  0,20%  50%  0,10% 

19  Insolvabilitatea sub‐antreprenorilor      100%  10%  10%  1,00%  50%  0,50% 

20  Securitatea pe  santier                  100%  2%  5%  0,10%  50%  0,05% 

21  Sporirea costului cu întreținerea și  reparațiile 

100%  3%  15%  0,45%  0%  0,45% 

Nr.crt.  Denumirea riscului  Cost de bază  Impact (%)  Probabilitate  producere  risc (%) 

Valoare risc  (% din inv.) 

Alocare la  Executant 

(%) 

Alocare la  concedent  (% din inv.) 

22  Sporirea consumului de energie electrică  pentru iluminat 

100%  5%  10%  0,50%  0%  0,50% 

23  Sporirea tarifelor la energie  100%  5%  5%  0,25%  0%  0,25% 

24  Furnizarea utilitatilor  100%  1%  5%  0,05%  0%  0,05% 

25  Accidente de munca  100%  1%  1%  0,01%  50%  0,01% 

   Total           10,25%     9,10% 

Efectele negative generate de materializarea riscurilor sunt estimate astfel la 10,25% din valoarea investiţiei programate. Aprox. 89% din totalul efectelor negative ale materializării riscurilor ar urma să fie asumate de către Municipiul Timişoara.

89%

11%

Distribu?ia  riscurilor ‐ alternativa achizi?iei publice

PMT

Executant

4.4 COSTUL COMPARATIV DE REFERINTĂ (CCR) Costuri actualizate - alternativa achiziției publice

Nr.crt. Descriere An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investiția de bază 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

2 Investiții infrastructură 0

3 Investiții - total 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

4 Riscuri PMT% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10% 9,10%

5 Valoare riscuri PMT 7.442.901 3.539.878 3.637.800 2.140.586 1.922.064 1.908.108 1.879.562 1.832.157 1.757.938 1.636.000

6 Costuri cu energia electrică 4.378.000 4.746.000 5.019.000 5.167.000 5.296.000 5.425.000 5.555.000 5.678.000 5.807.000 5.936.000

7 Costuri cu iluminatul festiv 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000

8 Costuri Intretinere-metinere 1.865.173 1.865.173 1.865.173 1.865.173 828.966 828.966 828.966 828.966 828.966 828.966

9 Total costuri 95.971.161 49.522.200 50.969.772 33.158.609 29.630.229 29.591.817 29.379.416 28.933.784 28.172.522 26.838.867

10 Rata de actualizare 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%

11 Factorul de actualizare 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677 0,645 0,614

12 Costuri totale actualizate 91.401.106 44.918.095 44.029.606 27.279.670 23.216.060 22.081.869 20.879.402 19.583.524 18.160.259 16.476.736

13 Cost total actualizat 328.026.326

 

Costuri actualizate - alternativa concesionării

Nr.crt. Descriere An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investiţia de bază 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

2 Investiţii infrastructură 0

3 Investiţii - total 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902 4 Riscuri PMT% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92% 3,92%

5 Valoare riscuri PMT 3.203.844 1.523.763 1.565.914 921.429 827.365 821.357 809.070 788.663 756.715 704.226

6 Costuri cu energia electrică 4.378.000 4.746.000 5.019.000 5.167.000 5.296.000 5.425.000 5.555.000 5.678.000 5.807.000 5.936.000

7 Costuri cu iluminatul festiv 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000 450.000

8 Costuri Intretinere-metinere 1.695.612 1.695.612 1.695.612 1.695.612 753.605 753.605 753.605 753.605 753.605 753.605

9 Total costuri 91.562.542 47.336.523 48.728.325 31.769.891 28.460.169 28.429.706 28.233.562 27.814.930 27.095.939 25.831.733

10 Rata de actualizare 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%

11 Factorul de actualizare 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677 0,645 0,614

12 Costuri totale actualizate 87.202.421 42.935.622 42.093.359 26.137.168 22.299.287 21.214.684 20.065.066 18.826.239 17.466.284 15.858.443

13 Cost total actualizat 314.098.574

 

Valoarea anuală a riscurilor asumate de Municipiul Timişoara a fost estimată prin aplicarea coeficientului de risc estimat la valoarea investiţiei totale. Pentru cumularea costurilor survenite în perioade diferite a fost necesară actualizarea prealabilă a acestora. În acest sens, a fost utilizată o rată de actualizare de 5%.

305.000.000

310.000.000

315.000.000

320.000.000

325.000.000

330.000.000

achizi?ie publica concesionare

328.026.326

314.098.574

Costuri totale actualizate

Valoarea actualizată a costului total în alternativa concesionării este inferioară valorii actualizate a costului total specifice alternativei achiziţiei publice, recomandând adoptarea alternativei concesionării. Avantajele alternativei concesionării au la bază:

- Riscuri inferioare asumate de Municipiul Timişoara (riscurile sunt transferate parţial asupra concesionarului) ; - Cheltuieli inferioare de întreţinere-menţinere.

4.5 PREZENTAREA STRUCTURII CONCESIUNII ŞI A MECANISMELOR DE PLATA  

4.5.1. NATURA JURIDICĂ A ACTIVELOR CONCESIUNII Activele rezultate în urma investiţiilor realizate prin proiect se menţin în proprietatea Municipiului Timişoara. Pentru perioada contractului de concesiune (10 ani), acestea se vor afla în administrarea Concesionarului, urmând a fi predate Municipiului Timişoara la finalul contractului. 4.5.2. FINANŢARE In cadrul unui Contract de concesiune, lucrările de investiţii sunt finanţate de catre Concesionar. Costurile de întretinere si operare (împreuna cu serviciul datoriei) sunt acoperite din plăţile realizate pe perioada derulării Contractului de concesiune către concesionar de către Municipiul Timişoara.  

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

70.000.000

80.000.000

90.000.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

8 1 .8 3 5 .0 8 6

3 8 .9 2 1 .1 4 8

3 9 .9 9 7 .7 9 9

2 3 .5 3 5 .8 5 1

2 1 .1 3 3 .1 9 9

2 0 .9 7 9 .7 4 3

2 0 .6 6 5 .8 8 8

2 0 .1 4 4 .6 6 1

1 9 .3 2 8 .6 1 8

1 7 .9 8 7 .9 0 2

Investi?ii realizate pe perioada contractului de concesiune (lei, fara TVA)

   

6.000.000

6.200.000

6.400.000

6.600.000

6.800.000

7.000.000

7.200.000

7.400.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

6.523.612

6.891.612

7.164.612

7.312.612

6.499.605 6.628.605

6.758.605 6.881.605

7.010.605 7.139.605

Cheltuieli de între?inere ?i operare (lei, fara TVA)

4.5.3. SURSA PLĂŢII PENTRU SERVICIILE CARE URMEAZĂ SĂ FIE PRESTATE DE CĂTRE CONCESIONAR Proiectul nu va fi generator de venituri, în condiţiile în care beneficiarii finali ai serviciului de iluminat public nu vor plăti o taxă directă în contrapartidă. În aceste condiţii, Municipiul Timişoara va efectua plăţi către Concesionar din bugetul local. 4.5.4. ACTIVITATILE DIN FIECARE ETAPA A PROIECTULUI DE CONCESIUNE

 Etapa de planificare : stabilirea amplasamentului (autoritatea contractantă este responsabila pentru stabilirea amplasamentului)

 Etapa de proiectare : elaborarea studiului de fezabilitate ;  Etapa de constructie : realizarea investiţiilor prevăzute în studiul de fezabilitate ;  Etapa de întretinere şi operare : Concesionarului i se va acorda dreptul de exploatare a

investiţiilor realizate si va fi responsabil de întreţinerea şi operarea acestora ; activele vor fi operate la standardele tehnice de performanta specificate in contract ; etapa de intretinere si operare se incheie la data finalizarii contractului ;

 Etapa de transfer : activele rezultate în urma investiţiilor trec la finalul contractului de concesiune (10 ani) în administrarea Municipiului Timişoara, în stare de funcţionare corespunzătoare.

4.6 MATRICEA RISCURILOR PENTRU CONCESIUNE

Distribuţia riscurilor în alternativa concesionării

Nr.crt.  Denumirea riscului  Descrierea riscului  PMT  Împărțit  Concesionar

Riscuri referitoare la locatie 

1  Inadecvare structura existenta  Structurile existente sunt inadecvate pentru a se adapta  dezvoltarii 

x       

2  Dificultăți obținere aprobari  Nu pot fi obtinute toate aprobarile necesare sau acestea  pot fi obtinute sub rezerva unor conditii neprevazute    

x       

Riscuri de proiectare 

3  Esecul proiectarii  Posibilitatea ca proiectarea partii private sa nu   indeplineasca specificatiile tehnice de calitate cerute 

      x 

4  Deficiențe de proiectare  Greseli de proiectare care duc la cresterea costului si  duratei de realizare a proiectului 

      x 

5  Modificari de proiectare  Modificari ulterioare aprobarii proiectului, cerute de  primarie sau constructor 

   x    

6  Intarzieri in obtinerea  avizelor/ aprobarilor 

Obtinerea avizelor si aprobarilor dureaza mai mult decat s‐ a planificat 

      x 

Riscuri de finantare a proiectului 

7  Creșterea dificultății accesului la  surse de finanțare 

Concesionarul întâmpină dificultăți în accesarea surselor de  finanțare necesare 

      x 

8  Creșterea costurilor finanțării  Sporesc costurile finanțării accesate de concesionar        x 

9  Creșterea necesarului de  finanțare 

Sunt necesare surse de finanțare suplimentare        x 

Riscuri legislative/politice                                                                                            

10  Proces decizional defectuos               Implementarea proiectului ar putea intampina o puternica  opozitie politica 

x       

11  Riscul valorii reziduale  Riscul ca activele aferente proiectului, la finalizarea  /expirarea contractului, nu vor fi predate conditiile  prevazute                           

x       

Riscurile etapei de Pregatire/atribuire                                                                                 

Nr.crt.  Denumirea riscului  Descrierea riscului  PMT  Împărțit  Concesionar

12  Riscuri de pregatire  Proiectul nu indeplineste cerintele legislatiei in domeniu  x       

13  Opozitie publica fata de proiect         Sprijinul scazut sau o atitudine adversa a publicului fata de  proiect ar putea provoca intarzieri                                             

x       

Riscuri referitoare la realizarea investițiilor                                                                                     

14  Solutii tehnice  vechi sau   inadecvate  

Solutiile tehnice propuse nu sunt corespunzatoare din  punct de vedere tehnologic         

x       

15  Creșterea costurilor de execuție  Resursele necesare pentru finalizarea  investițiilor costa  mai mult decat estimarile initiale 

      x 

16  Calitate insuficientă a lucrărilor  Lucrările executate nu prezintă calitatea necesară        x 

17  Risc de întârziere a execuției  Risc de întârziere a execuției, ca urmare a aparitiei unui  eveniment pe durata constructiei 

x       

18  Riscuri legate de forța de muncă  Lipsa personalului calificat pentru unele din  etapele  aferente proiectului 

      x 

19  Nerespectarea obligatiilor sub‐ antreprenorilor     

Riscul legat de nerespectarea obligatiilor sub‐ antreprenorului 

      x 

20  Securitatea pe  santier                  Securitatea deficitara duce la furturi si/sau   deteriorarea  echipamentului sau a materialelor    

      x 

Riscuri de operare si de intretinere                                                                                    

21  Sporirea costului cu întreținerea și  reparațiile 

Costurile cu întreținerea și reparațiile depășesc estimările  x       

22  Sporirea consumului de energie  electrică pentru iluminat 

Costurile cu energia electrică depășesc estimările, prin  creșterea consumurilor 

x       

23  Sporirea tarifelor la energie  Costurile cu energia electrică depășesc estimările, prin  creșterea tarifelor la energie 

x       

24  Furnizarea utilitatilor  Intarzieri in conectare la energie electrica  x       

25  Accidente de munca  Accidente de munca pe santier        x 

Impactul materializării riscurilor în alternativa concesionării

Nr.crt.  Denumirea riscului  Cost de bază  Impact  (%) 

Probabilitate  producere risc 

(%) 

Valoare  risc (% din 

inv.) 

Alocare la  concesionar (%) 

Alocare la  concedent (% 

din inv.) 

1  Inadecvare structura existenta  100% 10%  5%  0,50%  0%  0,50% 

2  Dificultăți obținere aprobari  100% 1%  10%  0,10%  0%  0,10% 

3  Esecul proiectarii  100% 10%  10%  1,00%  100%  0,00% 

4  Deficiențe de proiectare  100% 5%  10%  0,50%  100%  0,00% 

5  Modificari de proiectare  100% 5%  5%  0,25%  50%  0,13% 

6  Intarzieri in obtinerea avizelor/  aprobarilor 

100% 1%  20%  0,20%  100%  0,00% 

7  Creșterea dificultății accesului la  surse de finanțare 

100% 5%  20%  1,00%  100%  0,00% 

8  Creșterea costurilor finanțării  100% 2%  25%  0,50%  100%  0,00% 

9  Creșterea necesarului de  finanțare 

100% 5%  10%  0,50%  100%  0,00% 

10  Proces decizional defectuos             100% 5%  10%  0,50%  0%  0,50% 

11  Riscul valorii reziduale  100% 5%  15%  0,75%  0%  0,75% 

12  Riscuri de pregatire  100% 2%  2%  0,04%  0%  0,04% 

13  Opozitie publica fata de proiect      100% 10%  1%  0,10%  0%  0,10% 

14  Solutii tehnice  vechi sau   inadecvate  

100% 10%  5%  0,50%  0%  0,50% 

15  Creșterea costurilor de execuție  100% 5%  10%  0,50%  100%  0,00% 

16  Calitate insuficientă a lucrărilor  100% 5%  5%  0,25%  100%  0,00% 

17  Risc de întârziere a execuției  100% 1%  5%  0,05%  0%  0,05% 

18  Riscuri legate de forța de muncă  100% 1%  20%  0,20%  100%  0,00% 

19  Insolvabilitatea sub‐ antreprenorilor     

100% 10%  10%  1,00%  100%  0,00% 

20  Securitatea pe  santier                  100% 2%  5%  0,10%  100%  0,00% 

21  Sporirea costului cu întreținerea  și reparațiile 

100% 3%  15%  0,45%  0%  0,45% 

Nr.crt.  Denumirea riscului  Cost de bază  Impact  (%) 

Probabilitate  producere risc 

(%) 

Valoare  risc (% din 

inv.) 

Alocare la  concesionar (%) 

Alocare la  concedent (% 

din inv.) 

22  Sporirea consumului de energie  electrică pentru iluminat 

100% 5%  10%  0,50%  0%  0,50% 

23  Sporirea tarifelor la energie  100% 5%  5%  0,25%  0%  0,25% 

24  Furnizarea utilitatilor  100% 1%  5%  0,05%  0%  0,05% 

25  Accidente de munca  100% 1%  1%  0,01%  100%  0,00% 

   Total           9,80%     3,92% 

4.7 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARA (VALUE FOR MONEY) Exploatarea investiţiilor vizate prin proiect nu va duce la generarea de venituri, prin încasări directe de la

beneficiarii finali ai sistemului de iluminat public. Din punct de vedere financiar, realizarea investiţiilor de modernizare va permite o reducere a cheltuielilor cu energia electrică şi a cheltuielilor de întreţinere. Exploatarea investiţiilor de extindere a sistemului de iluminat public nu va genera efectele financiare pozitive pentru Municipalitate. În aceste condiţii, evaluarea fezabilităţii financiare a investiţiei exclusiv pe seama economiilor în materie de cheltuieli cu energia electrică şi de cheltuieli de întreţinere nu este corectă (economiile reprezintă efectul investiţiilor de modernizare).

Valoarea actualizată netă astfel estimată ar fi negativă (aprox. – 153.000.000 lei). În calculul VAN a fost avută în vedere o valoare reziduală la finalul celor 10 ani de previziune explicită egală cu 25% din valoare investiţiilor realizate. Rata de actualizare utilizată a fost de 5%.

Având în vedere însă destinaţia investiţiilor (respectiv tipul de efecte urmărite), se apreciază cu analiza fezabilităţii economico-financiare nu are sens fără luarea în calcul a beneficiilor sociale obţinute prin exploatare:

Beneficii DE ECONOMIE:  Reducerea cheltuielilor cu energia electrica consumată de sistemul de iluminat public şi a costurilor

cu întreţinerea şi menţinerea sistemului de iluminat public prin înlocuirea lămpilor existente cu aparate de iluminat cu tehnologie LED în întregul oraş, prin montarea de economizoare de energie electrică la nivelul fiecarui punct de aprindere şi prin realizarea unui sistem local de telegestiune a sistemului de iluminat public.

Beneficii DE EFICIENTĂ:  Obţinerea unor rezultate mai bune cu utilizarea aceluiasi volum de resurse: costurile cu energia

electrica si întreţinerea SIP scad cu 40% pe orizontul a 10 ani in conditiile extinderii SIP cu un numar de 41 de locatii (strazi, parcuri etc).

A se vedea capitolul 2 Avantajele utilizarii lampilor cu LED şi avantajele implementarii unui sistem integrat de telemanagment.

Beneficii DE EFICACITATE:  Alinierea parametrilor tehnici ai sistemului de iluminat public din Municipiul Timisoara la

standardele de iluminat public si stradal.  Scaderea numărului de infractiuni stradale.  Cresterea numărului de turisti care viziteaza anual Municipiul Timisoara.  Oferirea unui cadru propice pentru antreprenoriatul local: activitati de interes şi cu acces public in

zona centrala a orasului ( comert alimentar şi nealimentar etc) Totalul beneficiilor sociale anuale a fost estimat la 15% din valoarea cumulată a investiţiilor. Valoarea actualizată netă

În general, prin valoarea actualizată netă se înţelege surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investiţii. Acest surplus (exprimat în valori absolute) este consecinţa unei comparaţii între efectele estimate a fi generate de investiţia analizată şi efectele care se apreciază a putea fi obţinute pe seama unei variante alternative de investire.

Scopul indicatorului este acela de a permite fundamentarea deciziei de implementare a unei

investiţii.

VALOAREA ACTUALIZATA NETA

Nr.crt. Categorie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investiţie 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

2 Beneficii din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

3 Plati din exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Flux de numerar net din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

5 Valoarea reziduală 76.132.474

6 Flux de numerar net din exploatare ajustat (FNNEa) 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 128.861.500

7 Flux de numerar net ajustat (FNNa) -63.452.288 -14.700.178 -9.777.159 10.215.167 16.729.806 20.030.223 23.443.961 26.986.887 30.702.223 110.873.598

8 Rata de actualizare 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%

9 Factorul de actualizare 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677 0,645 0,614

10 Flux de numerar net ajustat actualizat (FNNaA) -60.430.751 -13.333.494 -8.445.877 8.404.043 13.108.241 14.946.861 16.661.186 18.265.787 19.790.927 68.066.771

11 Valoarea actualizată netă 77.033.693

Calculul valorii actualizate nete

  

 

 

 n

i n

rez i i

t

j j

j

a V

a FNNO

a I

VAN 11 )1()1()1(

Unde:

 t = numărul de ani al perioadei de implementare a investiţiei (10);

 Ij = valoarea efortului investiţional realizat în anul j;

 a = rata de actualizare (5%);

 n = numărul de ani al perioadei de previziune explicită (10 ani);

 FNNOi = fluxul de numerar net operaţional estimat a fi generat de exploatarea investiţiei în anul i;

 Vrez = valoarea reziduală a investiţiei la sfârşitul anului n (ultimul an al perioadei de previziune explicită).  

Rata internă de rentabilitate Rata internă de rentabilitate a investiţiei reprezintă rata de randament la care sursele de finanţare imobilizate sub forma investiţiei sunt

fructificate. Indiferent de modul de exploatare al investiţiei, logica ratei interne de rentabilitate priveşte fluxurile de numerar generate de aceasta în spiritul tehnicii de compunere.

RATA INTERNA DE RENTABILITATE

Nr.crt. Categorie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investitie 81.835.086,49 38.921.148,10 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

2 Beneficii din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

3 Plati din exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Flux de numerar net din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

5 Valoarea reziduala 76.132.474

6 Flux de numerar net ajustat (FNNa) -63.452.288 -14.700.178 -9.777.159 10.215.167 16.729.806 20.030.223 23.443.961 26.986.887 30.702.223 110.873.598

7 Rata interna de rentabilitate 15,92%

Fiecare flux de numerar net operaţional ajustat anual este tratat ca şi cum ar conţine 2 componente: - o parte din capitalul investit iniţial, care se recuperează; - un surplus destinat remunerării capitalului recuperat (pentru întreaga durată de imobilizare).

  

 

 

 n

i n

rez i i

t

j j

j

a V

a FNNO

a I

VAN 11 )1()1()1(

dacă RIR = a => VAN = 0 =>

  

 

 

 n

i n

rez i

i t

j j

j

RIR V

RIR FNNO

RIR I

11 )1()1()1( 0

Indicele de profitabilitate raportează suma fluxurilor de numerar net operaţional actualizate la valoarea actualizată a investiţiei. Un indice de profitabilitate supraunitar arată că pentru a obţine fluxurile de numerar net operaţional estimate, în alternativa investiţională de referinţă ar fi necesară investirea unei valori mai mari decât cea pe care o impune alternativa investiţională analizată.

Astfel, dacă alternativa investiţională de referinţă este considerată acceptabilă, se poate considera că prin investiţia analizată „sunt cumpărate” efectele generate de alternativa de referinţă „plătind” însă pentru ele o valoare inferioară (mai mică decât valoarea plătită în alternativa de referinţă).

Se câştigă astfel un plus de valoare, ca diferenţă între valoarea efectelor generate de investiţie (valoarea investiţiei în alternativa de referinţă, mai mare) şi valoarea efectiv plătită pentru aceste efecte (valoarea investiţiei în alternativa analizată, mai mică). Acest plus de valoare reprezintă valoarea actualizată netă a investiţiei.

În contrapartidă, un indice de profitabilitate subunitar arată că pentru efectele estimate „se plăteşte” mai mult decât s-ar plăti în alternativa investiţională de referinţă.

Atunci când indicele de profitabilitate este supraunitar, valoarea actualizată netă a investiţiei este pozitivă, iar rata internă de rentabilitate este superioară ratei de actualizare (adică ratei interne de rentabilitate asociate alternativei investiţionale de referinţă).

INDICELE DE PROFITABILITATE

Nr.crt. Categorie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investitie 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

2 Beneficii din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

3 Plati din exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Flux de numerar net din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

5 Valoarea reziduala 76.132.474

6 Flux de numerar din exploatare net ajustat (FNENa) 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 #########

7 Rata de actualizare 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%

8 Factorul de actualizare 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677 0,645 0,614

9 Flux de numerar din exploatare net actualizat (FNENA) 17.507.427 21.969.134 26.105.725 27.767.046 29.666.655 30.602.268 31.348.046 31.900.487 32.250.326 79.109.783

10 Investitie actualizata 77.938.178 35.302.629 34.551.603 19.363.003 16.558.414 15.655.407 14.686.861 13.634.700 12.459.400 11.043.011

11 Indicele de profitabilitate 1,31











 

 

t

j j

j

n

i n

rez i i

a I

a V

a FNNO

IP

1

1

)1(

)1()1(

(alternativa acceptării concesiei că toate fluxurile de numerar se materializează la sfârşitul perioadei căreia îi sunt aferente)

Unde:

 IP = indicele de profitabilitate;

 t = numărul de ani al perioadei de implementare a investiţiei;

 Ij = valoarea efortului investiţional realizat în anul j;

 a = rata de actualizare;

 n = numărul de ani al perioadei de previziune explicită (implementare + exploatare);

 FNNOi = fluxul de numerar net operaţional estimat a fi generat de exploatarea investiţiei în anul i.

Perioada de recuperare a investiţiei urmăreşte reflectarea numărului de ani de exploatare în care efortul investiţional este recuperat pe seama fluxurilor de numerar net operaţional.

O variantă de calcul a perioadei de recuperare presupune compararea anuală a fluxului de numerar net operaţional cumulat cu valoarea investiţiei. Recuperarea este definitivată în această abordare în anul în care fluxul de numerar net operaţional cumulat egalează valoarea investiţiei (fluxul de numerar net operaţional ajustat cumulat devine nul).

O altă variantă de calcul utilizează fluxul de numerar net operaţional mediu aferent perioadei de exploatare previzionate explicit. Numărul de ani de exploatare a investiţiei necesar recuperării se determină în acest caz prin împărţirea valorii investiţiei la valoarea fluxului de numerar net operaţional mediu anual.

Se subliniază că cele două variante de calcul menţionate anterior folosesc valorile nominale (neactualizate) ale fluxurilor de numerar. Se are deci în vedere recuperarea investiţiei din fluxurile de numerar rezultate în primii ani, orice numerar suplimentar generat ulterior recuperării urmând a constitui un surplus, ca expresie a rentabilităţii investiţiei.

Această logică este diferită de cea a fructificării după metoda dobânzii compuse, conform căreia fiecare flux de numerar anual ar conţine o componentă de capital şi una de surplus destinat remunerării capitalului recuperat.

Astfel, în logica fructificării prin compunere reacuperarea integrală a investiţiei s-ar realiza odată cu ultimul flux de numerar net operaţinal generat de exploatare, cu condiţia ca rata internă de rentabilitate să fie pozitivă (un RIR negativ ar presupune nerecuperarea integrală capitalului investit).

Actualizând fiecare flux de numerar net operaţional folosind ca rată de actualizare rata internă de rentabilitate a investiţiei putem determina valoarea capitalului recuperat anual în logica fructificării prin compunere (surplusul de numerar anual peste valoarea capitalului recuperat ar reprezenta o expresie a fructificării prin compunere a capitalului respectiv la o rată de compunere egală cu RIR).

Considerând satisfăcător surplusul generat de exploatarea investiţiei prin fructificarea la nivelul ratei de actuaizare, recuperarea investiţiei poate fi considerată a se realiza mai rapid atunci când rata internă de rentabilitate este superioară ratei de referinţă (a). În această abordare se consideră surplusul din cadrul fiecărui flux de numerar net operaţional limitat la nivelul fructificării la o rată de randament egală cu rata de actualizare, diferenţa servind recuperării capitalului investit (cu toate că în realitate diferenţa ar conţine un surplus suplimentar peste capitalul recuperat atunci când rata internă de rentabilitate ar fi superioară ratei de actualizare).

O ultimă variantă avută în vedere este cea a utilizării în calculul perioadei de recuperare a fluxului de numerar net operaţional actualizat mediu anual (calculat ca medie aritmetică a fluxului de numerar net operaţional actualizat aferent perioadei de exploatare previzionate explicit). În acest caz, perioada de recuperare se determină prin împărţirea valorii actualizate a investiţiei la valoarea fluxului de numerar net operaţional actualizat mediu anual.

PERIOADA DE RECUPERARE A INVESTITIEI

Nr.crt. Categorie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investitie 81.835.086 38.921.148 39.997.799 23.535.851 21.133.199 20.979.743 20.665.888 20.144.661 19.328.618 17.987.902

2 Incasari operationale 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

3 Plati operationale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Flux de numerar net din exploatare (FNNE) 18.382.798 24.220.971 30.220.640 33.751.018 37.863.004 41.009.966 44.109.849 47.131.548 50.030.841 52.729.026

5 Flux de numerar net din exploatare cumulat 18.382.798 42.603.769 72.824.409 106.575.427 144.438.432 185.448.398 229.558.247 276.689.795 326.720.636 379.449.662

6 Investitia cumulata 304.529.895

7 Perioada de recuperare a investitiei din FNNE 8,56 ani - - - - - - 0,56 -

8 Rata de actualizare 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%

9 Factorul de actualizare 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677 0,645 0,614

10 Flux de numerar net din exploatare actualizat (FNNEA) 17.507.427 21.969.134 26.105.725 27.767.046 29.666.655 30.602.268 31.348.046 31.900.487 32.250.326 32.371.048

11 Flux de numerar net din exploatare actualizat cumulat 17.507.427 39.476.561 65.582.287 93.349.333 123.015.987 153.618.255 184.966.302 216.866.789 249.117.115 281.488.163

12 Investitie actualizata cumulată 113.240.806,27

13 Perioada de recuperare a investitiei din FNNEA 4,67 ani - - 0,67 - - - - -

14 Flux de numerar net din exploatare mediu (FNNEM) 37.944.966

15 Perioada de recuperare a investitiei din FNNEM 8,03 ani

16 Flux de numerar net din exploatare actualizat mediu (FNNEAM) 28.148.816

17 Perioada de recuperare a investitiei din FNNEAM 4,02 ani

Exploatarea investiţiei asigură o rată internă de rentabilitate de 15,92%. Superioritatea ratei interne de rentabilitate în raport cu rata de

actualizare (rentabilitatea aşteptată) recomandă realizarea investiţiei în alternativa concesionării. Valoarea actualizată netă este pozitivă şi consistentă, iar perioada de recuperare a investiţiei din fluxul de numerar net din exploatare actualizat este de 4,67 ani, aspecte care recomandă

implementarea.

5. FEZABILITATEA FINANCIARA A CONCESIUNII 5.1 ACCESIBILITATEA CONCESIUNII Cheltuielile curente (cheltuieli cu energia electrică, cheltuieli cu iluminatul festiv, cheltuieli de întreţinere) vor fi suportate de la bugetul local al Municipiului Timişoara. Investiţiile vor fi realizate prin avansarea de fonduri proprii de către concesionar, acestea urmând a fi rambursate de către Municipiul Timişoara din bugetul local.

0

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

250.000.000

300.000.000

Cheltuieli de exploatare Investi?i Dobânzi

68.811.080

274.115.972

30.413.923

Pla?i efectuate pe perioada concesiunii (lei, fara TVA)

5.2 PREVIZIONAREA TRATAMENTULUI CONTABIL Investiţiile sunt eşalonate pentru întreaga perioadăa contractului. Acestea vor fi suportate iniţial din fondurile proprii ale concesionarului, sursele de finanţare urmând a rambursate de către Municipalitate eşalonat (pe perioada contractului). Riscul constructiei va fi asumat de concesiora, ceea ce va impune înregistrarea iniţială a lucrărilor executate extra- bilanţier. 5.3 BANCABILITATEA CONCESIUNII Exploatarea investiţiilor vizate prin proiect nu va duce la generarea de venituri, prin încasări directe de la beneficiarii finali ai sistemului de iluminat public. Din punct de vedere financiar, realizarea investiţiilor de modernizare va permite o reducere a cheltuielilor cu energia electrică şi a cheltuielilor de întreţinere. Astfel, cu toate că prin proiect are loc extinderea sistemului de iluminat public, cheltuielile de exploatare se diminuează în raport cu situaţia înregistrată în prezent, diminuându-se din acestă perspectivă presiunea asupra bugetului local).

5.600.000

5.800.000

6.000.000

6.200.000

6.400.000

6.600.000

6.800.000

7.000.000

7.200.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2Economii în materie de cheltuieli de exploatare

5.4 DURATA CONCESIUNII Contractul de concesiune se va derula pe o perioada de 10 de ani. 6. ASPECTE REFERITOARE LA MEDIU

În România, progresele realizate în ultimii ani sunt deosebite în aplicarea sistemelor moderne de iluminat pentru obtinerea unui mediu luminos urban de nivel european, prin utilizarea exclusivă a lămpilor cu descarcari în vapori de sodiu la înalta presiune montate în aparate moderne de înaltă calitate atât pentru străzile principale, cât şi pentru cele secundare. Eliminarea treptata a sistemelor de iluminat depăşite este o necesitate în curs de realizare, coroborată si cu o pregatire corespunzatoare a celor care concep, realizează şi menţin sistemele de iluminat, pentru a evita greşeli care şi azi se mai produc în anumite zone, dar care se pot şi trebuie eliminate.

În concluzie, problema importantă la ora actuală în iluminatul urban din România este alegerea corectă a sursei de lumină cea mai modernă, cea mai adecvată vederii şi cea mai eficientă din punct de vedere economic, evitând alte surse depăşite tehnic, care nu fac altceva decât să degradeze mediul luminos.

Iluminatul public are implicatii directe în protectia mediului prin mai multi factori:  prin utilizarea eficientă a energiei (reducerea consumurilor nejustificate – utilizarea de  echipamente performante cu consumuri reduse de energie).  prin utilizarea echipamentelor cu componente reciclabile.  reducerea poluării luminoase prin orientarea aparatelor de iluminat spre suprafata căii de circulatie.

Iluminatul public şi înfrumuseţarea oraşelor trebuie să contribuie la protejarea mediului înconjurător (nu să îl distrugă), să se încadreze în mediul înconjurător evidenţiind elementele de identitate.

Protecţia mediului constituie o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice, juridice, statul recunoscând tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos.

La executarea lucrărilor de plantare a stâlpilor, cât şi în perioada de exploatare se vor respecta prevederile Legii 137/95 privind protecţia aşezărilor umane, protecţia solului, protecţia atmosferei, cap. 3 sec.2, sec. 3, sec. 5, astfel: la organizarea de şantier pe perioada de execuţie a lucrării se va încerca obţinerea unui impact negativ minim asupra solului (eliberare terenului de pământul rezultat din săpătură).

Soluţiile tehnice propuse în prezenta lucrare reduc la minim impactul negativ asupra mediului, în

condiţiile de siguranţă şi eficienţă în toate fazele ciclului de viaţă a lucrării proiectate: proiectare, execuţie şi exploatare.

Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor se vor respecta cerinţele impuse prin SR EN ISO 14001. Lucrările de canalizare electrică subterană reprezintă suprafeţe ocupate temporar, iar după astuparea

şanţului se pot amenaja deasupra cablelor zone verzi sau pavaje. La alegerea traseelor şi amplasamentelor instalaţiilor se vor respecta distanţele faţă de obiectivele de

interes public. Prin lucrările prevăzute în prezentul proiect nu sunt afectaţi factorii de mediu şi nu se impun lucrări de

reconstrucţie ecologică, deci nu necesită studiu de impact asupra mediului. CHESTIONAR ASPECTE DE MEDIU Caracteristicile proiectelor

Întrebări Da / Nu /? / NC

Este posibil ca efectul să fie semnificativ? De ce?

1 2 3 Întrebare – Proiectul va implica una din următoarele acţiuni, care vor crea schimbări în zonă ca rezultat al naturii, mărimii, formei sau scopului noii investiţii? Schimbare permanentă sau temporară a folosinţei terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv creşterea gradului de folosire a terenului?

DA NU

Eliberarea terenului existent de vegetaţie şi clădiri? NU Noi folosinţe a terenului? DA NU Investigaţii preliminare fazei de construcţie (ex. teste de sol, foraje)?

NU

Lucrări de construcţii? DA NU Lucrări de demolare? NU Amplasamente temporare folosite pentru lucrările de construcţii sau locuinţe pentru constructori?

NU

Construcţii pentru depozitarea mărfurilor şi materialelor? DA NU Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate? DA NU Traversări de râuri? NU Transport de persoane sau materiale necesare în timpul fazelor de construcţie, funcţionare sau dezafectare?

DA NU

Activităţi care continuă pe parcursul scoaterii din funcţiune şi care pot avea un impact asupra mediului?

NU

Întrebare – Proiectul va folosi una din următoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau există în cantitate mică? Terenuri, în special terenuri aflate în stare naturală (virgine) sau terenuri agricole?

NU

Energie, inclusiv electricitate şi combustibili DA NU Întrebare – Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanţe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătăţii populaţiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populaţiei? Proiectul implică folosirea de substanţe sau materiale care sunt NU

riscante sau toxice pentru sănătatea populaţiei sau pentru mediu (floră, faună, alimentări cu apă)? Proiectul va afecta bunăstarea populaţiei (ex. prin schimbarea condiţiilor de viaţă)?

NU

Întrebare – Proiectul va produce deşeuri solide în timpul construirii, funcţionării sau încetării activităţii? Deşeuri periculoase sau toxice (inclusiv deşeuri radioactive)? NU Alte deşeuri din procese industriale? DA NU Maşini sau echipamente care nu mai sunt utilizate? NU Întrebare – Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de poluanţi sau orice alte substanţe periculoase, toxice sau nocive? Emisii din procesele de producţie? NU Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora?

NU

Emisii din orice alte surse? NU Întrebare – Proiectul va cauza zgomote şi vibraţii sau va avea ca efect radiaţie luminoasă, termică sau alte forme de radiaţii electromagnetice? Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalaţii tehnice de ventilare, concasoare?

NU

Din construcţii sau demolări? NU Din explozii sau folosirea acumulatorilor electrici? NU Din traficul generat de lucrările de construcţie? NU Din sisteme de iluminare sau răcire? DA NU Din surse de radiaţii electromagnetice (considerând efectele asupra populaţiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate în apropiere)

NU

Din orice alte surse? NU Întrebare – Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanţi pe terenuri sau în ape de suprafaţă, ape subterane, ape de coastă sau ape marine? Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de materiale periculoase sau toxice?

NU

Întrebare – Există riscul ca, în timpul construirii sau funcţionării proiectului, să se producă accidente care pot afecta sănătatea populaţiei sau mediul? Din explozii, deversări, incendii, etc., depozitarea, manipularea, folosirea sau producerea de substanţe periculoase sau toxice?

NU

Din evenimente care se situează în afara condiţiilor normale ale protecţiei mediului (ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluării)?

NU

Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundaţii, cutremure, alunecări de teren etc.)?

NU

Întrebare – Există alţi factori care pot fi luaţi în considerare? Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltări ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuinţe, drumuri noi, unităţi

NU

industriale suport sau utilităţi noi, etc.)? Proiectul va conduce la dezvoltarea utilităţilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări care ar putea avea un impact asupra mediului, ex.:

- Infrastructura suport (drumuri, alimentare cu energie, tratarea deşeurilor sau apei uzate etc.)?

- Dezvoltarea locuinţelor? - Industria extractivă? - Industria pentru furnizarea materiilor prime?

- Altele?

NU

Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioară a amplasamentului astfel încât să existe un impact semnificativ asupra mediului?

NU

Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare? DA Completat, Şef proiect

Conform Legii 137/1995 executantul lucrării are următoarele obligaţii:

・ Să asigure sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice pentru protecţia mediului; ・ Să nu degradeze mediul natural sau amenajat prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel.

Deşeurile asfaltice rezultate în urma lucrărilor vor fi predate pe baza de contract firmelor autorizate. Acestea vor ridica deşeurile de la locul producerii imediat după încheierea lucrărilor.

După executarea lucrărilor de pozare a cablurilor electrice şi realizarea instalaţile după caz pavajul sau spaţiul verde se vor aduce la forma initiala.

Se vor lua măsurile necesare pentru aducerea mediului înconjurător la condiţiile impuse de legislaţia mediului, în vigoare. 6.1 SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

・ Protecţia calităţii apei: o Procesul tehnologic, specific lucrărilor de canalizare subterană, nu are impact asupra apei.

・ Protecţia aerului: o Tehnologia specifică execuţiei reţelelor electrice subterane nu conduce la poluarea aerului decât în măsura în care praful rezultat din spargeri şi săpături reduce întrucâtva calitatea acestuia. o Instalaţiile proiectate nu produc agenţi poluanţi pentru aer, în timpul expoatării neexistând nici o formă de emisie.

・ Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor o Instalaţiile proiectate nu produc zgomote sau vibraţii. o Utilajele specifice transportului instalaţiilor necesare pentru realizarea liniilor electrice nu vor staţiona mult în zonă, timpul de staţionare fiind doar cel pentru descărcarea materialelor, funcţionarea acestora nu dăunează zonei. o Combustibilul folosit nu se scurge sau depune pe sol şi nu deteriorizează zona. o Se va respecta programul de linişte legiferat, între 22 şi 6.

・ Protecţia împotriva radiaţiilor o Instalaţiile proiectate nu produc radiaţii poluante pentru mediul înconjurător, oameni şi animale.

o Radiaţiile electromagnetice produse nu au nivel semnificativ de impact asupra mediului.

・ Protecţia solului şi subsolului o Lucrările din prezentul proiect nu poluează mediul dacât prin faptul ca apare la pozarea subterană a cablului un aparat străin în sol (cablu etanş, confecţionat din materiale greu degradabile, decât în cazul distrugerii mantalei de protecţie). Acest aparat este protejat prin tehnologia de lucru pentru acţiuni străine, conducând implicit şi la protecţia solului şi subsolului. o După efectuarea lucrărilor, pe teren nu rămân materiale care să degradeze sau să polueze accidental mediul, constructorul este obligat să refacă spaţiile afectate, pământul rezultat din săpătură urmand a se depozita/împrăştia în spaţii special stabilite de către autorităţile locale. o Surplusul de pământ rezultat din sapatura va fi împrăştiat dacă este fertil, sau transportat în zonele special amenajate o La terminarea lucrărilor de construcţii se va urmări aducerea terenului la starea iniţială.

・ Protecţia ecosistemelor terestre: o Lucrările din prezentul proiect au un impact minim asupra ecosistemului terestru, mai ales că după pozarea cablurilor zona este adusă la starea iniţială. Ecosistemul acvatic nu există în zona de lucru, deci nu este afectat.

・ Protecţia aşezărilor umane şi altor obiective de intres public: o Se vor lua măsuri ca efectele asupra zonelor populate adiacente executării lucrărilor să fie minime. o Se vor lua masuri pentru reducerea oricaror efecte negative ale luminii asupra mediului (eliminarea poluarii luminoase).

・ Gospodăria deşeurilor: o Ca urmare a lucrărilor ce se vor efectua (săpături, spargeri, construcţii noi) vor rezulta o serie de deşeuri cum ar fi pământ, beton, ciment, asfalt, nisip. Aceste deşeuri sunt aşezate pe măsura producerii lor în imediata apropiere a zonei de lucru, îngrădită cu panouri de protecţie, fiind evacuate ritmic spre groapa de gunoi cu ajutorul mijloacelor de transport ale executantului.

・ Godpodăria substanţelor toxice şi periculoase: o Nu este cazul pentru lucrările din prezenta documentaaţie. S-au respectat, cu precădere, prevederile următoarelor legi:

 OUG 195/2005 – privind protecţia mediului;  OG nr. 91/2002 – pentru modificarea şi completarea Legii 137/1995;  Ord. MAPPM nr. 756/1997 – Reglementări privind evaluarea poluării mediului;  Legea nr. 26/1996 – privind Codul Silvic;  Legea nr. 107/1996 – Legea apelor;  HG nr. 525/1996 – de aprobare a Regulamentului General de Urbanism;  Legea nr. 350/2001 – privind sistematizarea şi urbanismul;  OUG 54/06 – privind proprietatea publică;  OG nr. 34 – privind concesionarea proprietăţilor publice;  Legea nr. 13/2007 – a energiei electrice;  Ord. MIC nr. 1587/1997 – de aprobare a listei categoriilor de construcţii şi instalaţii industriale

generatoare de riscuri tehnologice;  Ord. MIR nr. 344/2001 – pentru prevenirea şi reducerea riscurilor tehnologice.

7. ASPECTE SOCIALE

Din punct de vedere social, realizarea unui iluminat public de calitate se reflecta în:

・ cresterea gradului de civilizaţie, a confortului si a calităţii vietii; ・ cresterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor locale; ・ asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere si pietonale; ・ realizarea unei infrastructuri edilitare moderne; ・ funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficientă economicofinanciară; ・ crearea unei personalităti urbane atât pe timpul zilei cât şi pe timpul noptii, va aduce cu sigurantă mari beneficii în sfera serviciilor, si, de ce nu, bucuria si mândria de a trăi într-un oraş civilizat 8. ASPECTE INSTITUŢIONALE 8.1 TIPUL CONCESIUNII

Una din caracteristicile concesiunii ca modalitate de realizare a unei investiţii, spre deosebire de achiziţiile publice, o reprezintă transferul, în intregime sau in cea mai mare parte, a riscurilor de exploatare de la autoritatea contractantă - concedent la concesionar.

Astfel, avantajul alegerii concesiunii il constituie, in afara de evitarea dificultatilor generate de identificarea unor surse de finantare, si neasumarea de catre autoritatea contractanta a unor riscuri ulterioare realizarii investitiei.

Pentru incheierea unui contract de concesiune, o prima conditie priveste calitatea concedentului care trebuie sa fie o autoritate contractanta in sensul stabilit prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.34/2006. Conform art. 8 din OUG nr. 34/2006, este autoritatea contractanta: a) Orice organism al statului – autoritate publica sau instiutie publica – care actionează la nivel central ori la nivel regional sau local; b) Orice organism, altul decat unui dintre cele prevazute la lit a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel putin în una dintre urmatoarele situaţii:

・ Este înfiintat, în majoritate, de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definită la lit. a) , sau de catre alt organism de drept public;

・ Se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităti, contractante, astfel cum este definita la lit. a), sau unui alt organism de drept public;

・ În competenta consiliului de administratie/organul de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de catre o autoritate contractantă, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public; c) Orice asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b); d) Orice întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevazute la cap. VIII sectiunea 1, atunci când aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi; e) Oricare drept, altul decat cele prevazute la lit. a)-d), care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevazute la cap VIII sectiunea 1, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este definit la art. 3 lit. k), acordat de o autoritate competentă, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activităţi.

Municipiul Timişoara, prin Consiliul Local al Municipiului Timişoara, se încadrează în clasificarea de la art.8 din OUG nr.34/2006 şi astfel poate încheia un contract de concesiune în calitate de concedent.

OUG nr 34/2006 prevede doua tipuri de contracte de concesiune:

・ Contractul de concesiune de lucrări publice. Conform dispozitiilor de la art. 3, lit.g din OUG nr. 34/2006, acest tip de contract are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea ca în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeste din partea autorităţilor contractante, în calitate de concedent dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.

・ Contractul de concesiune de servicii. Conform dispozitiilor de la art. 3, lit. h din OUG nr.34/2006, acest tip de contract are aceleasi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea ca în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.

În Ghidul pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România (denumit în continuare Ghidul), aprobat prin Ordinul nr. 1517/2009 al Ministerului Finantelor Publice, se operează urmatoarea distincţie între cele doua tipuri de contracte de concesiune retinute mai sus: a) Contractul de concesiune de lucrari publice vizeaza in special executarea de lucrari, asa cum sunt acestea definite in lege, chiar daca acest contract include si prestarea unor servicii care devin necesare pentru derularea activitatilor respective; b) Contractul de concesiune de servicii vizeaza in principal prestarea unuia sau mai multor servicii, chiar daca acest contract poate include de asemenea anumite lucrari aferente unei sau mai multor activitati necesare pentru prestarea serviciilor respective. Prin urmare putem concluziona ca in cazul obiectivului „Gestiunea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Timişoara”, tipul de concesiune aplicabil este concesiunea de lucrari publice, aceasta varianta fiind justificata atat de volumul mare de investitii: modernizare, extindere si implementarea unui sistem de telegestiune pana la nivel punct luminos etc ; cat si de valoarea acestora care reprezinta 80% din valoarea contractului. 8.2 STRUCTURA JURIDICA A CONCESIUNII

Conform normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute in Ordonanta de urgenta nr.34/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.71/2007 şi Ghidului, contractului de concesiune de lucrări publice trebuie să cuprindă o serie de clauze obligatorii: I. Partile contractului:

După cum am mentionat, la art. 8 din OUG nr. 34/2006, sunt enumerate tipurile de autorităţi contractante care pot sa incheie un contract de concesiune in calitate de concedent. In cazul obiectivului „Gestionarea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Timişoara”, concedentul va fi Municipiul Timişoara.

Potrivit art. 6 alin 2 din Normele aprobate prin HG nr. 71/2007, calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana ori straina. La momentul elaborarii documentatiei de atribuire aferente procedurii de atribuire a contractului de concesiune, vor fi identificate acele cerinte minime de calificare în măsură să asigure selectarea unui concesionar capabil sa îşi îndeplinească în mod corespunzator obligaţiile privind realizarea investiţiei. În această etapă, o importanţă deosebită o va avea definirea de către autoritatea contractantă a elementelor şi condiţiilor necesare pentru executarea adecvată a investitiei. II. Obiectul contractului: In cazul obiectului „Gestiunea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Timişoara” , concesionarul va realiza, în principal, următoarele lucrări:

・ Modernizare SIPMT ・ Externalizare puncte de aprindere ・ Extindere SIPMT

・ Realizare iluminat arhitectural ・ Implementarea sistemului inteligent de monitorizare şi control al SIPMT ・ Realizare reţea separată pentru iluminat festiv III. Scopul Contractului de concesiune: Prin această concesionare se urmăreşte:

・ Optimizarea consumului de energie electrică în paralel cu îmbunătăţirea calităţii iluminatului public din municipiul Timişoara

・ Garantarea permanenţei în funcţionare a iluminatului public ・ Programarea şi finantarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a iluminatului public şi a instalaţiilor acestuia IV. Drepturile si obligaţiile părţilor: Prin contractul de concesiune vor fi stabilite drepturile si obligatiile fiecarei părţi, tinând cont de specificul obiectivului „Gestionarea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Timişoara”, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivului contractului. V. Pretul contractului de concesiune: Pretul contractului de concesiune va fi stabilit in mod ferm, conform ofertei declarate câştigătoare. VI. Caietul de sarcini şi oferta concesionarului reprezinta parte integrata a contractului de concesiune: Clauzele contractuale trebuie sa respecte cerintele stabilite prin caietul de sarcini. VII. Nivelul de performanta si calitate: Concedentul trebuie să definească prin contract nivelul de performanţă şi de calitate al activităţilor pe care concesionarul urmează să le efectueze, precum şi modul în care acesta trebuie să răspundă în eventualele situaţii de urgenţă, stabilind în acest sens indicatori relevanţi şi măsurabili pe baza cărora se va realiza verificarea modului de respectare a obligaţiilor contractuale. VIII. Verificarea indeplinirii cerintelor de performanta si calitate: Prin contract trebuie stabilit dreptul concedentului de a verifica îndeplinirea cerinţelor de performanţă şi calitate. În acest sens, în contract vor fi incluse clauze de reglementare a rapoartelor pe care concesionarul are obligaţia de a le întocmi şi transmite concedentului, periodic sau la simpla solicitare a acestuia din urmă, cu privire la modul de realizare a anumitor parametri pe parcursul derularii contractului. IX. Proceduri de solutionare a nerespectarii criteriilor de performanta si calitate: Contractul de concesiune trebuie să reglementeze consecintele nerespectării criteriilor de performanţă si calitate asumate de concesionar. X. Alocarea riscurilor pe intreaga durata a contractului: Prin contractul de concesiune trebuie stabilit în mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe întreaga durata a acestuia. În funcţie de repartizarea riscurilor se stabilesc obligaţiile financiare ale părţilor. XI. Identificarea bunurilor ce fac obiectul Contractului de concesiune: Având în vedere specificul contractului de concesiune, este important sa se opereze distincţia dintre bunurile de retur şi bunurile proprii ale concesionarului, care sunt definite astfel: o Bunurile de retur reprezinta acele bunuri publice transmise cu titlu gratuit in administrarea concesionarului, inclusiv cele realizate pe durata proiectului in scopul indeplinirii obiectivelor concesiunii si care, la încetarea contractului, revin de plin drept, gratuit, în buna stare, exploatabile şi libere de orice sarcini sau obligaţii concedentului; o Bunurile proprii reprezintă acele bunuri care au apartinut concesionarului şi au fost utilizate de către acesta pe durata îndeplinirii contractului de concesiune şi care rămân în proprietatea acestuia la încetarea contractului. o Bunuri de preluare acele bunuri care pot fi cumparate de concedent, având dreptul de opţiune privind achiziţionarea acestora prin contract de vânzare-cumpărare XII. Durata contractului de concesiune:

Determinarea efectivă a duratei contractului este influenţată direct de mecanismul de plată, particularizat in funcţie de cerintele concedentului. XIII. Forta majora: Având în vedere durata extinsă a unei concesiuni, precum si specificul dat de importanţa lucrărilor aferente „ Gestiunii Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Timişoara ”, în contract vor trebui detaliate efectele contractuale ale intervenirii unor evenimente neprevăzute de natură sa intârzie sau să împiedice realizarea obiectivelor proiectului. XIV. Incetarea contractului: Contractul de concesiune trebuie să prevadă situaţiile în care acesta poate înceta, dupa cum urmează: a) La expirarea duratei stabilite conform angajamentelor din oferta prezentata de concesionar si a clauzelor contractuale specifice; b) În cazul in care interesul local o impune, prin rascumpararea concesiunii, care se poate face numai prin Hotarare de Consiliu Local al Municipiului Timişoara, la propunerea concedentului; c) În cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului; d) In cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concedent, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului; XV. Solutionarea litigiilor: Părţile vor stabili în mod obligatoriu mecanismele de soluţionare a divergentelor care pot sa apară pe parcursul derulării contractului şi instanţele investite cu soluţionarea acestor diferenţe. Părţile au posibilitatea de a atribui competenţa de solutionare a litigiilor izvorâte din executarea contractului instantelor arbitrare, prin inserarea unei clauze arbitrale sau compromisorii. 9. CONCLUZII 9.1 FEZABILITATEA CONCESIUNII Studiu de fundamentare a deciziei de concesiune a lucrarilor pentru ”Gestionarea Serviciului de Iluminat Public al Municipiului Timişoara” (denumit in continuare Studiu de fundamentare) a fost efectuat in scopul justificarii si confirmarii oportunitatii deciziei de concesiune. Analizele efectuate in cadrul Studiului de fundamentare au plecat de la datele si concluziile Studiului de fezabilitate economica pentru Gestionarea Serviciului de Iluminat Public al Municipiului Timişoara. In acest studiu s-a demonstrat faptul ca Gestiunea Serviciului de Iluminat Public reprezinta un proiect necesar si important pentru Municipiul Timişoara, atat din punct de vedere al dezvoltarii generale a municipiului, cat şi ca obiectiv de a asigura confortul cetatenilor.

6 .6 9 3 .1 7 3

7 .0 6 1 .1 7 3

7 .3 3 4 .1 7 3

7 .4 8 2 .1 7 3

6 .5 7 4 .9 6 6

6 .7 0 3 .9 6 6

6 .8 3 3 .9 6 6

6 .9 5 6 .9 6 6

7 .0 8 5 .9 6 6

7 .2 1 4 .9 6 6

6 .5 2 3 .6 1 2

6 .8 9 1 .6 1 2

7 .1 6 4 .6 1 2

7 .3 1 2 .6 1 2

6 .4 9 9 .6 0 5

6 .6 2 8 .6 0 5

6 .7 5 8 .6 0 5

6 .8 8 1 .6 0 5

7 .0 1 0 .6 0 5

7 .1 3 9 .6 0 5

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

16.000.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Compara?ie cheltuieli exploatare

Cheltuieli în alternativa achizi?iei publice Cheltuieli în alternativa concesionarii Cheltuieli în scenariul perpetuarii situa?iei actuale

In concluzie, studiul de fundamentare demonstreaza ca alternativa prin care proiectul este realizat in regim de concesiune este mai avantajoasa, deoarece:

・ Obligaţiile privind finantarea şi realizarea investitiilor de peste 67.673 MII EURO fara TVA / 304.529 MII RON fara TV cad in sarcina concesionarului, autoritatea contractantă încasând redevenţa anuală care va fi stabilită prin contractul de concesiune şi rambursând valoarea investiţiei esalonat timp de 10 de ani.

・ Autoritatea publică evită accesarea unor credite cu o valoare mare si eventuala garantare a acestora cu bunuri existente, în condiţiile unei pieţe financiare dificile.

・ Concesiunea este opţiunea care minimizează riscurile pentru autoritatea publică. 9.2 SPECIFICATIILE TEHNICE DE CALITATE ALE PROIECTULUI IN RAPORT DE OBIECTIVELE SI CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE

Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general desfaşurate la nivelul Primariei, în scopul asigurarii iluminatului public. Serviciul de iluminat public cuprinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal–pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental şi iluminatul ornamental- festiv.

Sistemul de iluminat public este ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, aparate de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare utilizate în iluminatul public. Analizând calitativ sistemul de iluminat public din Municipiul Timişoara se constată următoarele:

・ Costurile pentru întreţinerea sistemului de iluminat public mai pot fi scăzute ・ durata de viaţă a 40% din aparatele de iluminat din sistem este demult depăşită şi nu se mai justifică economic întretinerea unor aparate depăşite tehnic şi moral, cu un consum ridicat de energie electrică.

・ Există o stare de nemulţumire în rândul populaţiei indusă de funcţionarea deficitară a sistemului de iluminat datorita existentei acestor aparate de iluminat învechite cât şi a timpului de remediere a defectelor de reţea care nu sunt în proprietatea primăriei. Aceste nemulţumiri sunt legate de lipsa de securitate rutieră şi personală si de aspectul oraşului. Din datele prezentate in prezentul studiul de fezabilitate se pot concluziona urmatoarele:

・ Analiza datelor referitoare la stadiul actual al sistemului de iluminat public al Municipiului Timişoara, coroborat cu cerintele stipulate în documentele tehnice si în legislatia actuală privind indicatorii de calitate, arată necesitatea, dar si posibilitatea efectuării unor actiuni ample de reabilitare, modernizare si extindere a sistemului de iluminat public în scopul realizării unui Serviciu de iluminat public performant atât din punct de vedere tehnic, cât si din punct de vedere economic.

・ În cadrul actiunilor de reabilitare si modernizare a sistemului de iluminat public se impun următoarele: ・ înlocuirea aparatelor de iluminat vechi, depreciate cu unele noi, performante, cu LED-uri pentru un număr de cca. 25.753 de puncte luminoase. Cerintele tehnice minime ale acestor aparate de iluminat sunt descrise in capitolul 2.2.6. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ din Studiul de fezabilitate. Există câteva avantaje incontestabile şi caracteristici unice ale LED – urilor, detaliate in studiul de fezabilitate, şi care le fac atractive pentru iluminatul urban: o Eficienţă

o Durata de viaţă o Culoarea o Emisia direcţională a luminii o Dimensiunea o Rezistenţa la şocuri şi vibraţii o Funcţionare la temperatură scăzută o Aprindere instantanee o Capacitate de a rezista la numeroase cicluri aprindere-stingere o Controlabilitate o Nu au emisii infraroşii sau ultraviolet o Impactul redus asupra mediului o Tendinţa mondială ・ reabilitarea şi redimensionarea, după caz, a reţelelor electrice existente (LEA si/sau LES) destinate iluminatului public;

・ reabilitarea şi modernizarea echipamentelor de comandă, automatizare, măsură si control din punctele de aprindere; ・ realizarea reţelei electrice pentru asigurarea alimentarii cu energie electrică pentru iluminatul festiv; ・ realizarea sistemului inteligent de monitorizare şi control a sistemului de iluminat; ・ separarea fizică a retelelor de iluminat public faţă de retelele de distributie a energiei electrice . ・ extinderea retelelor de iluminat public în zonele deficitare si zone noi construite (strazi noi, cartiere rezindentiale, parcuri) – 300 puncte luminoase/ an

・ Dacă se analizează influenta cresterii eficientei energetice si cea a reducerii costurilor pe o durată de 10 ani, investitia în modernizarea tuturor punctelor luminoase îndeplineste criteriile de fezabilitate economică, in cazul in care se realizează şi investiţiile colaterale, menite a eficientiza sistemul de iluminat public. Odata cu realizarea acestor investitii creşte însă calitatea iluminatului, ajungându-se la atingerea parametrilor luminotehnici impusi de Uniunea Europeană. Acest lucru demonstrează că pentru Primăria Municipiului Timişoara este avantajos atât din punct de vedere economic, cât si din punct de vedere urbanistic - calitativ să concesioneze serviciul de iluminat public pe intervalul 10 ani.

・ Operatorii serviciilor de iluminat public trebuie să posede capacitatea tehnică si organizatorică, dotarea si experienta managerială, bonitatea şi capacitatea financiară necesare prestării serviciului de iluminat public încredinţat.

9.3 REZULTATELE EVALUĂRII ALTERNATIVELOR DE REALIZARE A PROIECTULUI LUATE ÎN CONSIDERARE

6.000.000

6.200.000

6.400.000

6.600.000

6.800.000

7.000.000

7.200.000

7.400.000

7.600.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

6 .6 9 3 .1 7 3

7 .0 6 1 .1 7 3

7 .3 3 4 .1 7 3

7 .4 8 2 .1 7 3

6 .5 7 4 .9 6 6

6 .7 0 3 .9 6 6

6 .8 3 3 .9 6 6

6 .9 5 6 .9 6 6

7 .0 8 5 .9 6 6

7 .2 1 4 .9 6 6

Cheltuieli de exploatare - achizi?ie publica

0%

20%

40%

60%

80%

100%

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

67% 69% 70% 71% 81% 82% 82% 83% 83% 83%

7% 7% 6% 6% 7% 7% 7% 7% 6% 6%26% 25% 24% 23% 12% 11% 11% 11% 11% 11%

Structura cheltuielilor de exploatare ‐ concesionare

Cheltuieli cu energia electrica Cheltuieli cu iluminatul  festiv Cheltuieli Intretinere‐metinere

6 .6 9 3 .1 7 3

7 .0 6 1 .1 7 3

7 .3 3 4 .1 7 3

7 .4 8 2 .1 7 3

6 .5 7 4 .9 6 6

6 .7 0 3 .9 6 6

6 .8 3 3 .9 6 6

6 .9 5 6 .9 6 6

7 .0 8 5 .9 6 6

7 .2 1 4 .9 6 6

6 .5 2 3 .6 1 2

6 .8 9 1 .6 1 2

7 .1 6 4 .6 1 2

7 .3 1 2 .6 1 2

6 .4 9 9 .6 0 5

6 .6 2 8 .6 0 5

6 .7 5 8 .6 0 5

6 .8 8 1 .6 0 5

7 .0 1 0 .6 0 5

7 .1 3 9 .6 0 5

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

16.000.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

Compara?ie cheltuieli exploatare

Cheltuieli în alternativa achizi?iei publice Cheltuieli în alternativa concesionarii Cheltuieli în scenariul perpetuarii situa?iei actuale

5.000.000

5.500.000

6.000.000

6.500.000

7.000.000

7.500.000

An 1  An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

5 .9 3 7 .9 7 4

5 .9 3 7 .9 7 4

5 .9 3 7 .9 7 4

5 .9 3 7 .9 7 4

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .9 7 4 .1 8 1

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5

6 .1 0 7 .5 3 5 7

.0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

7 .0 4 9 .5 4 2

Economii ob?inute (reduceri cheltuieli de exploatare)

Alternativa achizi?iei publice Alternativa concesionarii

9.4 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA (VALUE FOR MONEY) PENTRU CONCESIUNE Pentru evaluarea rezultatelor celor doua scenarii şi fundamentarea deciziei de alegere a concesiunii, ca fiind cea mai buna varianta pentru realizarea proiectului de investitii de catre Municipiul Timişoara, la elaborare studiului de fundamentare s-a utilizat metoda de calcul a valorii actualizate nete (NPV-Net Prezent Value) pentru fluxurile de numerar. Conform practicilor internaţionale, aceasta reprezintă una din cele mai des utilizate tehnici în analiza comparativă a propunerilor de investitii. Pentru calculul valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar s-a utilizat o rata de actualizare de 5%. Scopul indicatorului este acela de a permite fundamentarea deciziei de implementare a unei investiţii.

VALOAREA ACTUALIZATA NETA

Nr.crt .

Categorie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1 Investiţie 81.835.086 38.921.148 39.997.79 9

23.535.85 1

21.133.19 9

20.979.74 3

20.665.88 8

20.144.66 1

19.328.61 8

17.987.902

2 Beneficii din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.64 0

33.751.01 8

37.863.00 4

41.009.96 6

44.109.84 9

47.131.54 8

50.030.84 1

52.729.026

3 Plati din exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Flux de numerar net din exploatare 18.382.798 24.220.971 30.220.64 0

33.751.01 8

37.863.00 4

41.009.96 6

44.109.84 9

47.131.54 8

50.030.84 1

52.729.026

5 Valoarea reziduală 76.132.474

6 Flux de numerar net din exploatare ajustat (FNNEa)

18.382.798 24.220.971 30.220.64 0

33.751.01 8

37.863.00 4

41.009.96 6

44.109.84 9

47.131.54 8

50.030.84 1

128.861.50 0

7 Flux de numerar net ajustat (FNNa) - 63.452.288

- 14.700.178

- 9.777.159

10.215.16 7

16.729.80 6

20.030.22 3

23.443.96 1

26.986.88 7

30.702.22 3

110.873.59 8

8 Rata de actualizare 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00%

9 Factorul de actualizare 0,952 0,907 0,864 0,823 0,784 0,746 0,711 0,677 0,645 0,614

10 Flux de numerar net ajustat actualizat (FNNaA) - 60.430.751

- 13.333.494

- 8.445.877

8.404.043 13.108.24 1

14.946.86 1

16.661.18 6

18.265.78 7

19.790.92 7

68.066.771

11 Valoarea actualizată netă 77.033.693

9.5 MECANISMUL DE PLATĂ

Nord

Sustenabilitatea financiară a fost analizată pentru scenariul „cu proiect”, pentru perioada de analiză luând în calcul următoarele elemente:

Resursele financiare ale proiectului: credit frunizor pentru 100% din valoarea investitiei, fonduri proprii pentru valoarea cheltuielilor de intretinere si mentinere.

Veniturile din perioada de operare ( economii cu costurile de intretinere si energia electrica)= 11.223 MII EURO fara TVA/ 50.505 MII RON fara TVA

Costurile din perioada de operare (intretinere-mentinere + iluminat festiv) – 1.746 MII EUR fara TVA/7.855 MII RON fara TVA.

Sud

Sustenabilitatea financiară a fost analizată pentru scenariul „cu proiect”, pentru perioada de analiză luând în calcul următoarele elemente:

Resursele financiare ale proiectului: credit frunizor pentru 100% din valoarea investitiei, fonduri proprii pentru valoarea cheltuielilor de intretinere si mentinere.

Veniturile din perioada de operare ( economii cu costurile de intretinere si energia electrica)= 10.438 MII EURO fara TVA/51.471 MII RON fara TVA Costurile din perioada de operare (intretinere-mentinere + iluminat festiv) – 1.761 MII EUR fara TVA/ 7.926 MII RON fara TVA. - Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare bulevarde/pieţe aparate iluminat LED: 7175 buc, 94.537,096 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare zona centrala aparate iluminat LED: 772 buc, 13.934,132 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare SIP cu aparate iluminat LED (rest oraş): 19072 buc, 66.113,970 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de extinderi SIP: 3000buc, 38.723,255 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de montare PA: 269 buc, 7.351,784 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de sistem de telegestiune SIP: 1 buc, 15.229,629 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de iluminat arhitectural: 50 obiectice, 5.000,000 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de retea alimentare iluminat festiv: 976,369 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de realizare utilităţi necesare (reţele de racord, utilităţi): 9.674,65 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de proiectare şi asistenţă (cheltuieli pentru avize, acorduri şi autorizaţii; proiectare şi inginerie; asistenţă tehnică): 3.008,82 mii lei - Valoarea estimată a lucrărilor de alte cheltuieli (organizare de şantier; comisioane, taxe, cote legale şi costuri de finanţare; cheltuieli diverse şi neprevăzute): 49.980,18 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de întretinere mentinere: 10 ani, 11.282,000 mii lei fără TVA - Valoarea estimată a lucrărilor de iluminat festiv: 10 ani, 4.500,000 mii lei fără TVA - Durata de realizare: 10 ani Obligaţiile privind finantarea şi realizarea investitiilor de peste 67.673 MII EURO fara TVA / 304.529 MII RON fara TV cad in sarcina concesionarului, autoritatea contractantă încasând redevenţa anuală care va fi stabilită prin contractul de concesiune şi rambursând valoarea investiţiei eşalonat timp de 10 de ani.

Colectivul de coordonare şi supervizare Dan Diaconu - Viceprimar Culiţă Chiş - Director Direcţia Tehnică Aurelia Junie - Director Direcţia Dezvoltare Ciprian Cădariu - Arhitect Şef Direcţia Urbanism Smaranda Haracicu - Director Direcţia Economică Laura Koszegi - Director Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse Gabriela Bica - Şef Serviciu Proiecte cu finanţare locală, regională şi naţională Caius Şuli - Şef Serviciu Juridic Ioan Zubaşcu - Şef Serviciu E.M.S.U.P Dănuţ Pobega - Compartiment Iluminat Public Simona Pleşca - Compartiment Iluminat Public Daniela Faluşi - Compartiment Iluminat Public Alin Argeşeanu - şef lucrări dr. ing., expert extern cooptat, specialist desemnat de Facultatea de Electrotehnică şi Electroenergetică din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara Daniel Brindescu - lect.univ.dr., expert extern cooptat, specialist desemnat de Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest Timişoara