Hotararea 43/24.02.2009 privind aprobarea "Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara"

Cod: FP53-01.Ver.1

ROMÂNIA APROBAT, JUDEŢUL TIMIŞ P R I M A R, MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIMĂRIA DIRECŢIA DE MEDIU Dr. Ing. GHEORGHE CIUHANDU SERVICIUL PROTECŢIA MEDIULUI Nr.SC2009- 1945/03.02.2009.

R E F E R A T

Având în vedere obligaţiile administraţiei publice locale privitoare la gestionarea

problemelor de mediu, prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 24/15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, a Legii nr. 9/11.01.2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 a protecţiei animalelor şi a celorlalte acte normative care reglementează protecţia factorilor de mediu – apă, aer, sol; În vederea asigurării sistemului de spaţii verzi şi a locurilor de joacă ale municipiului, pentru conservarea biodiversităţii, realizarea managementului populaţiei canine, a animalelor de fermă şi a vectorilor, pentru protejarea şi ameliorarea calităţii factorilor de mediu urbani: apă, aer, sol şi managementul zgomotului; În conformitate cu prevederile art. 63, alin.3, lit.(c) şi alin. 5 lit. (h) din Legea nr. 215/23.04.2001 – privind administraţia publică locală – republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care primarul, ca autoritate a administraţiei publice locale are ca atribuţie elaborarea strategiilor privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului; În conformitate cu prevederile art. 36, alin.2 litera (b) şi alin. 6 lit. (a), punctul 9 din Legea nr. 215/23.04.2001 – privind administraţia publică locală – republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care autoritatea publică locală are atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului, prin asigurarea, potrivit competenţelor şi în condiţiile legii a cadrului necesar pentru protecţia şi refacerea mediului; În vederea asigurării unui mediu urban sănătos şi a unor condiţii de viaţă corespunzătoare pentru cetăţenii municipiului precum şi pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu urbani,

P R O P U N E M:

1. Aprobarea „REGULAMENTULUI PRIVIND FACTORII DE MEDIU DIN ZONA METROPOLITANĂ TIMIŞOARA”- prevăzut în Anexa la prezentul referat. VICEPRIMAR, DIRECTOR DIRECŢIA DE MEDIU, ADRIAN ORZA VASILE CIUPA ŞEF SERVICIU PROTECŢIA MEDIULUI, AVIZAT JURIDIC,

ADRIAN BERE – SEMEREDI MIRELA LASUSCHEVICI

Red. BSA

Cod: FP53-01.Ver.1

REGULAMENT PRIVIND FACTORII DE MEDIU

DIN ZONA METROPOLITANĂ TIMIŞOARA I. CONSIDERAŢII GENERALE: Zonele urbane joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei Uniunii

Europene pentru Dezvoltare Durabilă. În ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economică şi cea socială interferează cel mai puternic. În oraşe sunt concentrate cele mai multe probleme de mediu, şi tot acolo este locul unde se regăsesc cei mai mulţi agenţi economici şi cele mai multe investiţii.

O calitate înaltă a mediului urban contribuie de asemenea la atingerea priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”. Atractivitatea oraşelor europene va întări potenţialul de creştere şi de generare de locuri de muncă, şi, prin urmare, oraşele sunt factori cheie pentru implementarea Agendei Lisabona.

Acest regulament se doreşte a fi un instrument pentru atingerea obiectivelor identificate în următoarele documente strategice privind dezvoltarea durabilă urbană, strategii care sunt în strânsă consonanţă cu priorităţile, principiile şi obiectivele privind protecţia şi conservarea mediului:

Memorandumul privind sprijinirea dezvoltării integrate a reţelei polilor de creştere din România din 30 ianuarie 2008, conceptul strategic de dezvoltare teritorială a României 2007-2030 şi cadrul strategic naţional de referinţă 2007- 2013, nominalizează Timişoara - pol de creştere pentru regiunea de vest, legiferat prin Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 - pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională. Polii de creştere sunt formaţi din centrele urbane mari şi arealul lor de influenţă.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013- 2020-2030 - stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

În anul 1998 Guvernul României a elaborat prima versiune a Programului Naţional de Aderare la Uniunea Europeană. Legislaţia comunitară de mediu cuprinde: 300 acte legislative (directive, regulamente, decizii şi recomandări). Programul Naţional de Adoptare a Acquis- ului reprezintă instrumentul de programare si monitorizare a procesului de aderare la Uniunea Europeană. Acquis-ul de mediu cuprinde: 70 directive şi 21 regulamente.

Procesul de armonizare a legislaţiei Uniunii Europene cu legislaţia naţională şi cu sistemul instituţional din România, are următoarele etape:

Transpunere - Adoptarea de acte legislative care să integreze pe deplin cerinţele legislaţiei Uniunii Europene;

Implementare - Crearea instituţiilor şi asigurarea fondurilor necesare implementării legislaţiei naţionale armonizată cu legislaţia UE

Aplicare - Desfăşurarea activităţilor care să asigure respectarea legislaţiei UE Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu (PLAM) vizează în general diminuarea

poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural. PLAM-urile accentuează, de asemenea, importanţa respectării cerinţelor economice prezente, ţinând cont de necesitatea respectării principiilor de coabitare cu mediul

natural. In baza principiilor care vizează dreptul publicului de a avea acces la informaţia de mediu (conform prevederilor Convenţiei de la Aarchus), autorităţile locale trebuie să realizeze o participare publică eficientă în procesul de luare a deciziilor de mediu.

Statutul Municipiului Timişoara reprezintă un document oficial care evidenţiază specificul municipiului şi cuprinde o serie de date şi informaţii obiective şi sintetice, constituindu-se într-un document de promovare a imaginii municipiului Timişoara în ţară şi străinătate. Pe măsura evoluţiei economico-sociale şi a mutaţiilor care se vor produce în timp, statutul urmează să fie modificat şi adaptat, astfel încât să reflecte la zi elementele principale şi caracteristice ale municipiului Timişoara.

Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat Hotărârea 201/22.04.2008 conceptul "Timişoara ecologică", strategie realizată în conformitate cu Planul Urbanistic General, cu programele existente pe plan local, regional şi naţional şi european propunându-şi în acest sens realizarea unui program unitar de măsuri şi obiective printr-un management corespunzător. Conceptul de "Timişoara ecologică" înglobează problemele inventariate, programele în derulare, planurile de măsuri la nivel local, pentru asigurarea unui confort ambiental corespunzător unei dezvoltări durabile a municipiului Timişoara.

II. PROVOCĂRI DE MEDIU CU CARE SE CONFRUNTĂ ZONELE

URBANE Majoritatea oraşelor se confruntă cu un set comun de probleme de bază, precum

calitatea scăzută a aerului, înaltul nivel de trafic şi congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scăzută, terenuri abandonate, emisii de gaze cu efect de seră, zone nesistematizate, generarea de deşeuri şi ape uzate.

Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităţilor locale de succes utilizează abordarea integrată pentru a administra mediul urban, prin adoptarea de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune, în care sunt analizate în detaliu legăturile între diferite politici şi responsabilităţi, inclusiv legăturile între diferite niveluri administrative. Obligaţiile impuse la nivel local, regional, naţional sau european (de ex. utilizarea terenului, zgomot, calitatea aerului) pot fi implementate mai eficient la nivel local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic.

Autorităţile locale au un rol decisiv în îmbunătăţirea mediului urban. Diversitatea în ceea ce priveşte istoria, geografia, clima, condiţiile administrative şi legislative conduce la adoptarea de soluţii dezvoltate la nivel local, în funcţie de condiţiile locale.

Adoptarea unei abordări integrate a managementului mediului urban ajută la evitarea conflictelor între diferite politici şi iniţiative aplicabile ariilor urbane şi la adoptarea unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea oraşului. Adiţional iniţiativelor voluntare Agenda Locală 21 şi Angajamentelor Aalborg, unele State membre au legiferat sau au stabilit mecanisme care obligă la managementul integrat al mediului urban.

III. REGLEMENTĂRI DE TRANSPORT URBAN DURABIL Transportul urban are un impact direct asupra poluării aerului, zgomotului,

congestiilor în trafic şi emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi este fundamental pentru cetăţeni şi afaceri.

Adoptarea şi implementarea planurilor de transport urban este obligatorie în unele State Membre. Unele oraşe adoptă voluntar planuri în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii sau pentru a se conforma standardelor Uniunii Europene de protecţie a sănătăţii umane (ex. calitatea aerului).

Planificarea reală a transportului urban presupune o viziune pe termen lung pentru planificarea cerinţelor financiare pentru infrastructură şi autovehicule şi desemnarea

schemelor de acordare a stimulentelor, pentru promovarea unui transport public urban de calitate, a mersului pe jos şi pe bicicletă în condiţii de siguranţă şi coordonarea planurilor de transport urban cu planificarea teritorială la nivelurile administrative adecvate. Planificarea transportului urban trebuie să ţină cont de elemente de siguranţă şi securitate, accesul la bunuri şi servicii, poluarea aerului, zgomot, emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie, destinaţia terenurilor, să acopere atât transportul de pasageri, cât şi cel de bunuri şi să integreze toate modurile de transport. Soluţiile trebuie să fie adaptate condiţiilor locale şi adoptate în baza consultării publicului şi a celorlalţi factori de interes, iar sarcinile / ţintele să reflecte situaţia locală. Comisia Europeană recomandă autorităţilor locale dezvoltarea şi implementarea Planurilor de transport urban durabil.

IV. SCHIMBĂRI CLIMATICE Zonele urbane joacă un rol important atât în adaptarea la efectele produse de

schimbările climatice, cât şi în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Oraşele sunt vulnerabile la consecinţele schimbărilor climatice precum inundaţiile, valurile de căldură, crizele de apă mai frecvente şi mai severe. Planurile integrate de management urban ar trebui să cuprindă măsuri care să vizeze limitarea riscului de mediu astfel încât oraşele să facă mai bine fată unor astfel de schimbări.

Zonele prioritare de acţiune pentru autorităţile locale în scopul scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră sunt transporturile şi construcţiile. Implementarea Planurilor de transport urban durabil, inclusiv a măsurilor specifice de promovare a emisiilor scăzute de dioxid de carbon (CO2) şi a vehiculelor eficiente energetic, vor ajuta la reducerea gazelor cu efect de seră la nivel local.

Construcţiile durabile îmbunătăţesc eficienţa energetică în timp ce scad emisiile de CO2. Autorităţile locale pot promova asemenea măsuri prin campanii de conştientizare, prin stabilirea şi aplicarea - unde este posibil –unor standarde şi adoptarea celor mai bune practici pentru clădirile pe care le deţin şi pentru cele pe care le concesionează prin achiziţii publice verzi. În acest context, renovarea clădirilor are o importanţă semnificativă.

Designul urban durabil (planificarea corespunzătoare a utilizării terenurilor) va contribui la reducerea răsfirării urbane şi la reducerea pierderii de habitate naturale şi a biodiversităţii.

Managementul integrat al mediului urban ar trebui să întărească politicile de utilizare durabilă a terenurilor, care să evite răsfirarea urbană şi să reducă proporţia terenurilor scoase din circuitul agricol, şi să includă promovarea biodiversităţii urbane şi să mărească nivelul de conştientizare în rândul locuitorilor din oraşe.

Strategia în domeniul Protecţiei Solului, accentuează rolul administraţiei publice locale în vederea reabilitării şi refolosirii siturilor industriale dezafectate, contaminate sau nu, şi planificării spaţiale în domeniul economisirii spaţiului, în scopul reducerii fenomenului de scoatere a terenurilor din circuitul agricol şi a utilizării raţionale a solului.

Calitatea aerului solicită stabilirea de planuri în cazul depăşirii valorilor limită. Această situaţie, întâlnită şi în Timişoara, în special în cazul poluării prin particule (PM10), necesită o abordare integrată de către autorităţile publice locale.

Hărţile de zgomot şi planurile de acţiune în domeniul zgomotului de mediu sunt cerute de legislaţia europeană în vederea reducerii zgomotului în zonele urbane mari unde nivelurile expunerii pot provoca efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, şi a protejării zonelor liniştite împotriva creşterii zgomotului. Planurile de transport urban durabil vor contribui la respectarea acestor solicitări prin identificarea măsurilor menite să administreze zgomotul generat de transportul urban şi nu numai.

În domeniul prevenirii şi reciclării deşeurilor, autorităţilor publice locale, prin managementul urban integrat de mediu propun aprobarea planurilor municipale de acţiune care să conducă la minimizarea continuă a cantităţilor de deşeuri.

Capitolul I. NATURĂ ŞI BIODIVERSITATE

A. Pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:

a) să nu abandoneze nici un fel de deşeuri pe spaţiile verzi, indiferent de natura proprietăţii acestora;

b) să nu folosească focul deschis şi generarea prin aceasta de incendii; c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări

ale aranjamentelor gazonului, distrugeri ale muşuroaielor naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de animale, ale construcţiilor şi instalaţiilor utilitare şi ornamentale existente pe spaţiile verzi;

d) să nu ocupe cu construcţii provizorii sau permanente spaţiile verzi; e) să asigure integritatea, refacerea şi îngrijirea spaţiilor verzi aflate în proprietatea

lor; f) în cartierele Plopi, Ronaţ, Crişan, Fabric, Mehala, etc. unde există riscul

transformării terenurilor în soluri salinizate, apariţiei fenomenelor de înmlăştinire şi riscul producerii unor alunecări de teren se recomandă crearea de spaţii verzi adecvate. În acest sens Primăria municipiului Timişoara va acorda asistenţa tehnică necesară şi materialul dendrologic persoanelor fizice şi juridice deţinătoare de astfel de terenuri;

g) să coopereze cu autorităţile teritoriale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului, cu cele ale autorităţii centrale pentru amenajarea teritoriului şi cu autorităţile administraţiei publice locale la toate lucrările preconizate în spaţiile verzi şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea amenajării acestora;

h) să nu diminueze suprafeţele de spaţii verzi; i) distrugerea buruienilor şi în mod special a celor cu potenţial alergen (iarba

pârloagelor – Ambrosia artemisiifolia, pelinul – Artemisia sp.) de pe spaţiile verzi, prin scoaterea rădăcinilor, smulgere, cosire;

j) în vederea unei utilizări durabile a terenurilor, Primăria Municipiului Timişoara recomandă cetăţenilor amenajarea şi administrarea corespunzătoare a zonelor publice limitrofe proprietăţii lor; În acest sens Primăria municipiului Timişoara va acorda asistenţa tehnică necesară şi materialul dendrologic

k) amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi proprii – curţi, grădini interioare l) împrejmuirea, întreţinere, salubrizarea terenurilor aflate în proprietate, chirie,

administrare, arendare sau concesiune. m) terenurile menţionate la lit. l vor fi declarate de proprietar/chiriaş/administrator/

concesionar la Primăria Municipiului Timişoara – Direcţia de Mediu, de asemenea vor fi identificate prin grija proprietarului, chiriaşului, administratorului, sau concesionarului prin amplasarea pe teren la loc vizibil pe frontul stradal a unui panou care să cuprindă datele de identificare conform Anexei 1 din prezentul regulament;

n) declararea de către deţinători a speciilor dendrofloricole deosebite din punct de vedere floristic, botanic, peisagistic la serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara

Primăria Municipiului Timişoara are obligaţia de a lua toate măsurile pentru crearea spaţiilor verzi, care se vor realiza în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, prin transformarea terenurilor neproductive, a altor

categorii de terenuri şi a celor eliberate de construcţii ori prin aplicarea unor metode alternative, pe baza unor proiecte de specialitate peisagistică şi urbanism.

Întreţinerea spaţiilor verzi se asigură de către proprietarii şi administratorii acestora. Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi sunt obligaţi să asigure măsurile privind

siguranţa persoanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile arborilor şi elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.

Primăria Municipiului Timişoara are obligaţia să ţină evidenţă spaţiilor verzi de pe teritoriul administrativ şi să asigure protecţia acestora;

Primăria Municipiului Timişoara prevede în bugetul propriu fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor privind spaţiile verzi.

Înstrăinarea şi atribuirea terenurilor cu spaţii verzi se efectuează in condiţiile prevăzute de legislaţia specifică în vigoare, cu păstrarea destinaţiei de spaţiu verde.

B. Activităţile de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi aflate pe domeniul public sunt finanţate din bugetul local pentru:

a) cheltuielile legate de regenerarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi şi pentru tratamentele fitosanitare;

b) efectuarea lucrărilor de proiectare şi de cercetare ştiinţifică în domeniul protecţiei şi amenajării durabile a spaţiilor verzi;

c) investiţiile capitale în domeniul spaţiilor verzi; d) întreţinerea spaţiilor verzi prin execuţia lucrărilor specifice fiecărei anotimp –

cosiri, tăieri de corecţie, etc. e) crearea, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi prin achiziţionarea de terenuri

disponibile cu potenţial sociocultural sau ecologic, în vederea atingerii şi respectării normativelor europene existente în domeniu cu privire la necesarul de spaţii verzi;

Activităţile de gospodărire a spaţiilor verzi proprietate privată sunt finanţate de proprietari.

Sursele de finanţare necesare pentru aplicarea măsurilor de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi vor fi prevăzute în bugetul local.

C. Persoanele fizice şi persoanele juridice răspund contravenţional pentru: a) folosirea neautorizată a terenurilor cu spaţii verzi; b) nerespectarea cerinţelor privind proiectarea, construirea şi darea în exploatare a

obiectivelor în spaţiile verzi; c) atribuirea terenurilor pentru construcţii în spaţiile verzi fără coordonarea cu

instituţiile teritoriale ale autorităţii centrale pentru amenajarea teritoriului, ale autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi fără consultarea populaţiei;

d) desfăşurarea neautorizată a activităţilor economice, de turism şi agrement în spaţiile verzi;

e) ocuparea nelegitimă a terenurilor cu spaţii verzi; f) deteriorarea spaţiilor verzi în urma incendiilor sau arderea resturilor vegetale

rezultate în urma întreţinerii spaţiilor verzi; g) aruncarea pe spaţiile verzi de mase plastice, hârtii, sticle, resturi animaliere,

deşeuri menajere şi orice alte deşeuri; h) distrugerea sau deteriorarea drumurilor, aleilor, sistemelor de drenaj, instalaţiilor

tehnice şi inginereşti din spaţiile verzi; i) cosirea fără autorizaţie în parcuri, scuaruri sau grădini publice; j) spălarea autovehiculelor şi a altor mijloace de transport pe spaţiile verzi; k) cultivarea legumelor şi zarzavaturilor pe domeniul public; l) circularea, parcarea, gararea sau abandonarea autovehiculelor pe spaţiile verzi; m) împrejmuirea zonei verzi de pe domeniul public fără acordul primăriei

n) executarea tăierilor de corecţie şi defrişării arborilor şi arbuştilor, fără acordul serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara sau deteriorarea materialului dendrologic sau a unor părţi din el;

o) colectarea plantelor medicinale, a fructelor, florilor, scoarţei, altor părţi ale plantelor;

p) distrugerea sau deteriorarea spaţiilor verzi (arbori, arbuşti, plante floricole, trandafiri, liane, gard viu, gazon etc.) prin orice mod – călcare, rupere, jupuire, crestare, baterea de cuie, vopsire, etc.;

q) însuşirea de arbori, puieţi sau lăstari doborâţi de fenomene naturale, tăiaţi sau scoşi din rădăcină, fără drept, de alte persoane;

r) distrugerea sau deteriorarea mobilierului urban (bănci, coşuri pentru gunoi, pergole, vaze ornamentale, jardiniere, statui, stâlpi ornamentali, rastele pentru biciclete, fântâni ornamentale, cişmele etc.), indicatoarelor de avertizare şi restricţie, panourilor informaţionale, construcţiilor utilitare din parcuri etc;

s) asociaţiile de proprietari vor respecta prevederile Hotărârii nr. 125/19.05.1998 privind atribuirea gratuită pe termen, a unor terenuri în vederea amenajării de spaţii verzi în jurul blocurilor din cartierele de locuinţe -, astfel se va sancţiona neefectuarea la timp, pe aceste terenuri, a lucrărilor de întreţinere (cosit tuns, gard viu, prăşit, plivit, fertilizat, tratamente fitosanitare, etc.). Acest gen de lucrări pot fi realizate şi prin societăţi comerciale specializate în executarea lucrărilor horticole, prin încheierea de contracte de prestări servicii;

t) depozitarea clandestine de gunoi menajer, moloz, resturi vegetale etc., pe spaţiile verzi

u) distrugerea, deteriorarea sau murdărirea jocurilor, aparatelor sau echipamentelor de joacă pentru copii;

v) nerespectarea prevederilor de conduită în spaţiile de joacă pentru copii, - prevederi afişate la locurile de joacă (a se vedea Anexa 2 din prezentul regulament şi prevederile specifice din HCL 371/2007);

w) plantarea pe domeniul public şi în aliniamentele stradale, de pomi şi arbuşti fructiferi de orice fel

x) păşunatul pe spaţii verzi; y) neanunţarea în termen de 24 de ore, de către regii autonome, sau societăţi

comerciale, a Serviciului de Protecţie a Mediului, cu privire la apariţia unor avarii sau asupra intervenţiilor de urgenţă din spaţiile verzi ale municipiului Timişoara ;

z) executarea unor lucrări edilitar – gospodăreşti care afectează spaţiile verzi fără aprobarea serviciilor de specialitate ale Primăriei Municipiului Timişoara şi fără plata anticipată a contravalorii lucrărilor de refacere a zonei verzi;

aa) utilizarea domeniului public pentru diferite activităţi gospodăreşti (spălat rufe, covoare, sau obiecte de uz casnic, uscat rufe, gătit etc.);

bb) nerespectarea de către persoanele fizice, instituţii, societăţi comerciale, asociaţii de proprietari a programului şi locaţiilor stabilite de municipalitate şi operatorul de salubritate în vederea colectării/depozitării resturilor vegetale, inclusiv a celor provenite din tăieri de corecţie (ramuri),pentru transportul şi neutralizarea acestora prin grija operatorului specializat;

cc) plantarea de material dendrologic, care prin specificul său (natura florală, tipul de fructificare, arhitectura trunchiului, tipul de polen, etc.) poate cauza prejudicii asupra stării de sănătate a populaţiei, siguranţei circulaţiei urbane, nearmonizare în peisagistica urbană, îngreunarea transportului pe căile urbane de rulare. Plantarea speciilor susceptibile a cauza prejudiciile enumerate mai sus se va putea realiza numai în baza avizului serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;

dd) decopertarea litierei şi deteriorarea păturii vii şi a stratului de sol fertil; ee) capturarea animalelor protejate integrate ecosistemului spaţiului verde; ff) plimbarea şi îmbăierea câinilor şi a altor animale pe spaţiile verzi; gg) distrugerea spaţiilor verzi prin poluare cu ape reziduale, chimicale, deşeuri de

producţie, produse petroliere sau alte substanţe nocive. D. Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei forestiere din afara

fondului forestier şi ai pajiştilor, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:

a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) să exploateze masa lemnoasă in condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire si, respectiv de completare a regenerărilor naturale;

c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

e) să respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii si protecţiei mediului;

f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie;

g) să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apă;

h) să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;

i) să exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, potrivit prevederilor legale în domeniu;

j) să exploateze pajiştile, în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice;

k) să protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice;

l) să sesizeze Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Nerespectarea obligaţiilor de mai sus poate conduce la aplicarea prevederilor contravenţionale din Codul Silvic şi a altor reglementări în domeniu. Capitolul II. ORGANISME MODIFICATE GENETIC

În zona Metropolitană Timişoara se interzice: producerea, comercializarea de plante cu statut de Organisme Modificate Genetic.

Capitolul III. POLUAREA SOLULUI/SUBSOLULUI

Orice persoană, fizică sau juridică, afectată sau susceptibil a fi afectată de o poluare a mediului geologic are dreptul să fie informată şi să se adreseze autorităţilor competente pentru luarea măsurilor de prevenire sau refacere a mediului geologic.

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraţiile de poluanţi.

Operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să realizeze măsurile cuprinse în proiectul pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică la încheierea activităţii şi/sau la schimbarea destinaţiei terenului.

Restricţia de utilizare a terenului pe care este localizat situl contaminat, stabilită de autoritatea competentă, se înregistrează în documentele cadastrale ale Primăriei Municipiului Timişoara.

Primăria Municipiului Timişoara are obligaţia să realizeze sisteme de bariere fizice şi de avertizare pentru aplicarea regimului de restricţie.

Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi subsolului.

A. Deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:

a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic (sol/subsol, canale, gropi în proprietate, latrine în gospodării, organizări de şantier, depozite diverse);

b) să nu utilizeze materiale care poluează prin depozitare în timp şi contact cu solul c) să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau

funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere, feroviare şi de navigaţie;

d) să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în domeniu. e) Respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la:

• Standarde pentru evitarea eroziunii solului; • Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică în sol; • Standarde pentru menţinerea structurii solului; • Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului; • Standarde pentru menţinerea suprafeţei existente de pajişti permanente

f) La decopertarea solului stratul fertil se va depozita separat în vederea refolosirii acestuia; g) După terminarea lucrărilor edilitar gospodăreşti solul trebuie să fie adus la starea lui iniţială; h) În zonele fără canalizare se vor confecţiona fose septice iar proprietarii acestora vor încheia contracte pentru golirea lor; i) Şanţurile de scurgere stradală vor fi amenajate corespunzător pentru a se evita poluarea solului cu ape uzate; j) Se vor ţine sub control depozitările de deşeuri pe sol; k) Cumpărătorul/vânzătorul de teren au obligaţia de a furniza autorităţilor competente şi părţilor implicate în tranzacţii un raport cu privire la evaluarea poluării acestuia, care să cuprindă: istoricul solului, analiza chimică, concentraţiile limită de risc, dacă este de folosinţă sensibilă sau mai puţin sensibilă.

Capitolul IV. MEDIUL URBAN ŞI CALITATEA VIEŢII

Ecosistemul municipiului Timişoara este în continuă schimbare datorită creşterii suprafeţei construite, amplificându-se în acest fel poluarea citadină cu accent pe riscul poluării atmosferice. Pentru a se adopta măsurile adecvate de îmbunătăţire a microclimatului urbei, Primăria Municipiului Timişoara a demarat, încă din anul 2000, elaborarea de studii ştiinţifice, care să fundamenteze deciziile administraţiei publice locale, promovându-se în acest sens mai multe acte normative.

A. Persoanele fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Timişoara au următoarele obligaţii:

a) Să efectueze lucrările specifice de combatere în cazul prezenţei/apariţiei unor vectori (muşte ţânţari, boli sau dăunători la plante) în aria metropolitană - incinte private, grădini, bazine, iazuri, piscine, clădiri, subsoluri, magazii, apartamente aceste lucrări se recomandă a se realizează concomitent cu lucrările efectuate de către Primăria Municipiului Timişoara pe domeniul public;

b) să respecte prevederile legislaţiei specifice în vigoare privind prevenirea epidemiilor şi combaterea insectelor şi rozătoarelor prin deratizare şi dezinsecţie;

c) să comunice de urgenţă instituţiilor abilitate (Primăria Municipiului Timişoara – Direcţia de Mediu, Autoritatea de Sănătate Publică Timiş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă) apariţia unor focare cu riscuri asupra sănătăţii umane;

d) să răspundă, potrivit prezentei şi a legislaţiei specifice în vigoare, pentru posibilele daune rezultate din neefectuarea acestor lucrări de combatere;

e) să suporte contravaloare lucrărilor realizate prin grija Primăriei Municipiului Timişoara pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor vectorilor în cazul neefectuării acestor lucrări de către persoanele fizice şi juridice;

O caracteristică a marilor aglomerări urbane o constituie poluarea atmosferică cu

particule în suspensie, particule provenite din flora spontană, agenţi patogeni – aeroplancton, polen, noxele şi pulberile în suspensie şi sedimentabile rezultat al activităţilor economice, transportului urban, altor activităţi antropice.

Aeroplanctonul din Timişoara este dominant în a doua jumătate a lunii august şi prima jumătate a lunii septembrie de polenul aeropurtat provenind de la Ambrosia artemisiifolia (cu index polinic de 21,5%); Poaceae (cu index polinic de 11,2%); Betula (cu index polinic de 6,6%); Artemisia (cu index polinic de 2,5%) iar concentraţiile foarte mari de peste 20 PG/m3 la Ambrosia artemisiifolia confirmă poluarea biologică. Pentru combaterea acestor plante dăunătoare este absolut necesar şi obligatoriu cosirea zonelor infestate şi scoaterea rădăcinilor acestor plante din curţi, grădini, terenuri virane. Aceste lucrări sunt imperios necesare pentru prevenirea riscului de îmbolnăvire a populaţiei.

Este de precizat faptul că Primăria Municipiului Timişoara prin societăţile specializate va efectua lucrările de combatere a acestor plante pe terenurile neîntreţinute de către aparţinătorii legali urmând ca sumele necesare derulării operaţiunilor aplicate să fie recuperate ulterior de la proprietari.

Emisiile în atmosferă cu noxe (CO, NOX, SO2,pulberi), evidenţiate în urma studiilor efectuate prin grija Primăria Municipiului Timişoara se datorează în mare parte traficului rutier, (NOX,NO2), lucrărilor de construcţii (pulberi în suspensie) şi arderilor necontrolate în spaţii deschise sau instalaţii de ardere.

Astfel, se impune folosirea combustibililor cu conţinut redus de sulf, înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi cu combustibili gazoşi în procesele de ardere precum şi scăderea arderilor de combustibili fosili.

B. Pentru reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, pe raza Municipiului Timişoara, se interzice:

a) utilizarea prin ardere a materialelor de cauciuc, folii, plastic, textile, alte materiale în mediu deschis sau în incinte. Pentru încălzire se vor utiliza doar combustibili convenţionali;

b) curăţarea covoarelor, carpetelor, mochetelor pe domeniul public; c) depozitarea materialelor de construcţie, a deşeurilor din construcţie, resturilor de

ambalaje direct pe domeniul public. Depozitarea se va realiza în containere cu destinaţie specială;

d) manipularea (încărcarea, descărcarea, transportul, depozitarea, aruncarea, etc) materialelor generatoare de praf se va realiza doar în saci/ containere speciale care să nu producă poluare prin emisia de pulberi sedimentabile;

e) generarea şi utilizarea materialelor cu risc biologic, a platformelor de gunoi animalier pe raza municipiului Timişoara;

C. Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile publice locale precum şi, persoanele fizice şi juridice, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să îmbunătăţească microclimatul urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţii şi din zonele limitrofe acesteia, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia;

b) să amenajeze spaţii de parcare care să respecte principiului impactului minim asupra mediului –parcări ecologice – ( vezi Anexa 3 – Regulamentul de exploatare parcări ecologice);

c) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;

d) să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;

e) să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei si mediu;

f) să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

g) să iniţieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreţinere şi dezvoltare a canalizării;

h) să aplice prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, i) să urmărească respectarea legislaţiei de protecţia mediului de către operatorii

economici care prestează servicii publice de gospodărie comunală; j) să adopte programe şi proiecte pentru dezvoltarea propriei infrastructuri k) să asigure, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, luarea

măsurilor de salubrizare a localităţilor, de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor verzi, a pieţelor şi a parcurilor publice;

l) să conserve şi să protejeze spaţiile verzi, astfel încât să se asigure suprafaţa optimă stabilită de reglementările în vigoare, în localităţile în care nu există posibilitatea asigurării acesteia, conservarea spaţiilor verzi existente este prioritară;

m) să supravegheze operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi dezvoltarea sistemelor de colectare a materialelor reciclabile (hârtie, carton, mase plastice, cauciuc, acumulatori uzaţi, etc)

D. Pentru administrarea corespunzătoare a mediului urban se interzice: a) comercializare autovehiculelor care au postate anunţuri şi sunt parcate pe

domeniul public; b) afişarea pe stâlpi, garduri, ferestre, vitrine de anunţuri fără ca acestea să dispună

de autorizaţia necesară; c) nerespectarea prevederilor legale specifice privind utilizarea şi administrarea

apelor uzate menajere; d) spălarea autovehiculelor şi a altor mijloace de transport pe domeniul public, e) utilizarea de aparatură/instalaţii electrice (de refrigerare, exhaustoare, de aer

condiţionat, etc.) care prin instalarea şi/sau funcţionarea necorespunzătoare pot cauza prejudicii/disconfort şi/sau afecta starea de sănătate sau integritatea persoanelor;

f) deversarea, pierderea, abandonarea pe domeniul public de combustibili, lubrefianţi, alte materiale lichide inflamabile;

g) pierderea, împrăştierea de materiale de construcţii – sort, beton, nisip, etc pe căile publice;

E. Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop:

a) nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită stabilite prin actele de reglementare;

b) persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului;

c) asistă persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;

d) asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie si control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;

e) realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;

f) se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii; g) suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta,

restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte";

h) asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;

i) depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens; j) nu ard miriştile, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii

competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;

k) asigură condiţii optime de viaţă, în conformitate cu prevederile legale, animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;

l) asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;

m) se legitimează la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control

Capitolul V. CALITATEA AERULUI 1. Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri

tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici; b) să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de

automonitorizare şi să asigure corectă lor funcţionare; c) să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului

pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;

d) să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;

e) utilizarea materialelor ambalate şi preambalate în aşa fel încât manipularea ambalajului să nu cauzeze poluări locale ale factorilor de mediu

f) să nu utilizeze materiale cu conţinut de azbest g) folosirea în conformitate cu prescripţiile avizate a substanţelor chimice periculoase

(fitosanitare, dezinfectanţi, etc.), produselor biologice cu risc pentru prevenirea poluării atmosferice şi contaminării olfactive

h) eliminarea deşeurilor vegetale, menajere sau de altă natură din curţi, stradale sau din alte locuri în aşa fel încât să se prevină contaminarea mediului ambiant (poluarea cu pulberi în suspensie şi sedimentabile prin arderea acestora)

Pentru un transport urban durabil măsurile de reducere a concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător se aplică în funcţie de gravitatea efectelor pe care le poate produce depăşirea înregistrată asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător şi pot fi după caz:

 de limitare a vitezei autovehiculelor pe o anumită zonă;  de deviere a traficului rutier şi/sau de interzicere a circulaţiei în acea zonă;

Capitolul VI. CALITATEA APELOR Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

utilizare. Plecând de la considerentul că apa este o sursă finită şi vulnerabilă care necesită reguli

precise conform cărora se stabilesc priorităţile umane, trebuie să se respecte protejarea mediului înconjurător şi utilizarea raţională a resurselor de apă.

Precipitaţiile atmosferice, denumite şi ape meteorice, conţin unele impurităţi dizolvate sau în suspensie, în majoritatea cazurilor impurităţile din atmosferă regăsindu-se în caracteristicile de calitate ale apei. Calitatea apei de precipitaţii dintr-o zonă urbană este un indicator al poluării chimice a atmosferei zonei respective; apele rezultate din precipitaţii studiile efectuate privind calitatea apei de precipitaţii din Municipiul Timişoara în perioada 2006-2008 evidenţiază existenţa unei poluări a atmosferei. PH-ul precipitaţiilor atmosferice variază de la 3,8 la 8,6 – demonstrează că în Municipiul Timişoara sunt ploi acide, slab acide şi bazice.

Toate elementele componente ale sistemului de gospodărire a apelor pluviale necesită o dimensionare (canale, bazine de retenţie, instalaţii de infiltrare, instalaţii de utilizare a apei de ploaie). Prioritară este gospodărirea scurgerilor, asigurarea condiţiilor igienice şi menţinerea în bune condiţii a suprafeţelor construite. Dimensiunea construcţiilor

trebuie să fie în concordanţă cu obiectivul urmărit. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt obligaţii ale tuturor utilizatorilor de apă.

1. Se interzice: a) utilizarea resurselor de apă potabilă fără o prealabilă contorizare ( atât în cazul

apei de la reţeaua locală de distribuţie, cât şi în cazul surselor de apă proprii – foraje, puţuri);

b) construirea şi utilizarea de fântâni, foraje, puţuri private, fără deţinerea documentaţiilor de gospodărire a apelor;

c) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;

d) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri, bălţi, canale şi pe malurile acestora, a vehiculelor şi autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice;

e) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri, bălţi, canale şi pe malurile acestora, a animalelor, a obiectelor de uz casnic şi covoare prin folosirea detergenţilor şi a ambalajelor care au conţinut pesticide sau alte substanţe periculoase;

f) deversarea apelor uzate şi meteorice în reţelele de canalizare ale oraşului sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condiţiilor stabilite de deţinătorii acestora, respectiv descărcarea de substanţe prioritare şi prioritar periculoase;

g) evacuarea apelor uzate menajere pe domeniul public; h) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în

bălţi, heleşteie; i) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a

apelor cu conţinut toxic; j) tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor

din albiile cursurilor de apă, diguri şi din zonele de protecţie a acestora; k) păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă; l) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a

apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;

m) inexistenţa la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalaţiilor care să asigure în aval debitele salubre şi debitele de servitute, precum şi migrarea ihtiofaunei;

n) inexistenţa sau nefuncţionarea puţurilor de observaţie şi control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;

o) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de măsură şi control al debitelor de apă captate sau evacuate;

p) neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale;

q) branşarea locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existenţa reţelelor de canalizare

2. În conformitate cu legislaţia specifică naţională se interzice: a) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu

apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor; b) folosirea resurselor de apă de suprafaţă sau subterane în diferite scopuri, fără

respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu excepţia satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii;

c) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum şi descărcarea de reziduuri şi orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

d) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;

e) nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiei de a solicita autorizaţia de gospodărire a apelor, la termenele stabilite, reglementat prin Legea Apelor;

f) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;

g) ne-întreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;

h) nerespectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecţie;

i) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligaţiilor legale care le revin privind gospodărirea raţională a apei, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare;

j) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligaţiilor legale care le revin privind gospodărirea raţională a apei, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare;

k) neasigurarea întreţinerii şi exploatării staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizată, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficienţei acestora şi de intervenţie operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate şi în limitele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor;

l) vărsarea sau aruncarea în instalaţii sanitare sau în reţele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanţelor periculoase;

m) inexistenţa, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;

n) neanunţarea unităţilor de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;

o) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;

p) nerespectarea, de către persoane fizice şi persoane juridice, a restricţiilor în folosirea apelor şi a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de secetă, ape mari sau calamităţi;

q) inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;

r) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;

Nerespectarea acestor prevederi atrage după sine sancţiuni contravenţionale cuprinse în legislaţia specifică naţională.

Orice activitate pe luciu de apă, în albii minore ori în zone de protecţie, se vor realiza

astfel încât să nu producă efecte negative asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcţiilor, lucrărilor sau instalaţiilor existente în albii şi să influenţeze cât mai puţin folosirea apelor de către alţi utilizatori. În nici o situaţie nu este permisă deteriorarea calităţii apei.

Pe malurile apelor aparţinând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricţii, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi riveranilor.

În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condiţiile stabilite de deţinătorii acestor zone şi cu respectarea prevederilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, eliberată acestora.

Circulaţia pe cursurile de apă, cu bărci de agrement, cu sau fără motor, se efectuează cu respectarea drepturilor riveranilor şi reglementărilor legale.

Dreptul de folosinţă a albiilor minore, se dobândeşte numai după obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Folosirea, transportul şi manipularea de deşeuri şi substanţe periculoase în zonele din jurul apelor şi în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafaţă sau subterane se pot face numai în astfel de condiţii încât să nu producă poluarea apelor.

Depozitarea deşeurilor şi substanţelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărie a apelor.

Depozitarea în albia majoră şi minoră a materialelor sau a deşeurilor radioactive este interzisă.

Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe.

Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

Capitolul VII. GESTIUNEA DEŞEURILOR

1. Producătorii de deşeuri, precum şi unităţile specializate în conceperea şi proiectarea activităţilor ce pot genera deşeuri au următoarele obligaţii:

a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;

b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente;

c) să nu pună în circulaţie produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri, în condiţiile respectării prevederilor legale;

d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;

e) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea acestora în deşeuri;

f) să evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depăşirii termenului de valabilitate;

g) să valorifice în totalitate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, subprodusele rezultate din procesele tehnologice;

h) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase, i) să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente

gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii; j) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în

mediu;

k) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;

l) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate, inclusiv depozitarea pe proprietatea privată – curţi, grădini, incinte private;

m) să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;

n) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri.

Acest regulament se aplică şi deşeurilor rezultate din activităţile de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a:

 construcţiilor civile  construcţiilor industriale  structurilor edilitare  infrastructurii de transport, precum şi a  activităţilor de dragare şi decolmatare. Gestiunea deşeurilor din construcţii şi demolări va fi cuprinsă obligatoriu în orice

proiect care cuprinde activităţi mai sus enumerate . Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări se realizează direct de către titularul

activităţii sau prin transferarea responsabilităţii unei terţe părţi autorizată de către autoritatea competentă pentru desfăşurarea activităţii/activităţilor de colectare, sortare, transport, tratare, valorificare, eliminare şi/sau depozitare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări.

Persoanele care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile de mai sus sunt obligate să obţină acceptul de ocupare şi gestionare temporară a domeniului public, de la Primăria Municipiului Timişoara – (Direcţia de Mediu - Serviciul Protecţia Mediului) , cu respectarea reglementărilor din punct de vedere al protecţiei mediului.

2. Este interzisă: a) depozitarea direct pe trotuar, sol, sau pe carosabilul străzilor a materialelor de

construcţie: mortar, beton, nisip, balast, pământ rezultat din săpături, alte deşeuri amestecate/resturi rezultate din activităţi de reparaţii şi amenajări la clădiri şi locuinţe şi din demolarea unor construcţii civile sau industriale. Deşeurile şi materialele menţionate se depozitează numai în recipiente standardizate (containere de 1,1m3; 4m3; 7m3; 10m3 şi de alte capacităţi, funcţie de cantitate, compatibile cu sistemul de colectare şi transport al operatorului de servicii publice de salubrizare sau al constructorului) şi se manipulează fără generarea de pulberi, praf, alţi poluanţi care conduc la poluarea mediului.

b) amestecarea deşeurilor din construcţii şi demolări cu alte tipuri de deşeuri. c) montarea schelelor, macaralelor sau a altor utilaje pentru construcţii fără aprobarea

Direcţiei de Mediu – Serviciul Protecţia Mediului şi fără plata taxei zilnice pentru ocuparea temporară a locurilor publice, stabilită conform legii

d) neasigurarea schelelor cu plasă de protecţie şi respectarea condiţiilor pentru asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale în deplină siguranţă. În acest sens, schelele vor fi asigurate cu tunel de trecere acolo unde nu este posibilă asigurarea circulaţiei pietonale prin amenajarea unui trotuar provizoriu din plăci de beton prefabricate sau podină de lemn, sau se va redirija circulaţia pietonală – cu aprobare prin Avizul Comisiei de Circulaţie a Primăriei Municipiului Timişoara;

e) murdărirea căilor publice (străzi, trotuare, alei, curţi) ca urmare a activităţilor de încărcare – descărcare a mijloacelor de transport;

f) prepararea mortarelor sau betoanelor direct pe domeniul public;

3. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice: a) efectuarea lucrărilor de salubrizare a domeniului public şi a amplasamentelor

organizărilor de şantier aprobate, atât pe parcursul derulării lucrărilor edilitar – gospodăreşti cât şi la finalizarea lor;

b) luarea măsurilor de împiedicare a producerii şi răspândirii prafului în şi din incinta organizărilor de şantier, pe traseul lucrărilor edilitar – gospodăreşti şi pe amplasamentele de lucrări de demolare construcţii, prin realizarea stropirii, prin pulverizare cu apă, a amplasamentului sau porţiunilor din clădire supuse demolării şi/sau prin folosirea de instalaţii speciale de sortare şi transport a prafului;

c) amenajarea căilor de acces din organizările de şantier până la căile şi drumurile publice, înainte de începerea construcţiilor/lucrărilor edilitar – gospodăreşti pentru a preveni murdărirea străzilor, trotuarelor, la ieşirea din zona construibilă;

d) asigurarea unei rampe de spălare sau de curăţare a roţilor autovehiculelor /utilajelor de orice fel care părăsesc organizările de şantier şi prevenirea murdăririi căilor publice;

e) luarea măsurilor de asigurare a recipientelor de precolectare a deşeurilor menajere la punctele de lucru, organizările de şantier, pe traseul lucrărilor edilitar – gospodăreşti, pentru personalul propriu;

f) asigurarea în incinta punctelor de lucru, organizărilor de şantier sau pe amplasamentele lucrărilor de investiţii la reţelele publice ori alte lucrări, a grupurilor sanitare (WC-uri ecologice) pentru personalul propriu; grupurile sanitare (WC-urile ecologice) vor fi folosite conform normelor de igienă şi se vor goli şi dezinfecta zilnic de către operatorul de specialitate pentru a se evita răspândirea mirosurilor neplăcute.

g) împrejmuirea cu panouri speciale de protecţie a organizărilor de şantier şi amplasamentelor pe care execută lucrări de construcţie sau intervenţie la dotările tehnico – edilitare;

h) semnalizarea tuturor lucrărilor, intervenţiilor la gospodării subterane sau aeriene prin amplasarea de inscripţii cu lumini intermitente ziua şi noaptea;

Deşeurile sortate provenite din construcţii şi demolări care sunt inerte sunt acceptate în sectoarele amenajate în depozitele de deşeuri inerte.

În situaţiile în care în urma demolării unor construcţii rezultă cantităţi însemnate de deşeuri, sortarea acestora se va face la locul producerii, urmând ca materialele ce se pot valorifica să poată fi utilizate în alte scopuri.

Producătorul de deşeuri are obligaţia ca după finalizarea lucrărilor, care se desfăşoară pe spaţiul verde să realizeze lucrări specifice de reabilitare a acestuia ( plantări, gazonări, etc.)

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentru situaţii accidentale şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.

4. Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate

periculoase au următoarele obligaţii: a) să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a

substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice iu vigoare;

b) să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, substanţele şi preparatele periculoase care au devenit deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia specifică

c) deşeurile biologice, care au statutul de deşeuri periculoase, vor respecta condiţiile impuse în paragraful anterior

d) să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe iminenţa unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru protecţia mediului şi de apărare civilă.

5. Persoanele juridice care produc, stochează, comercializează şi/sau utilizează

îngrăşăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor, au următoarele obligaţii: a) sa producă, stocheze, comercializeze şi să utilizeze produse de protecţia plantelor

numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare; b) să nu folosească îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor în

zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie; c) să aplice, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte,

numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de insectele polenizatoare;

d) să livreze, să manipuleze, să transporte şi să comercializeze îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi/sau a mediului, după caz;

e) să stocheze temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate, bine aerisite.

6. Unităţile care valorifică deşeurile au următoarele obligaţii: a) să deţină spaţii special amenajate pentru depozitarea temporară a deşeurilor, care

să fie avizate atât de Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, cât şi de Primăria Municipiului Timişoara

b) să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu faţă de vecinătăţi;

c) să folosească tehnologii şi instalaţii omologate pentru valorificarea deşeurilor; d) să supună eliminării finale reziduurile rezultate din valorificarea deşeurilor. 7. Persoanele fizice au următoarele obligaţii: a) să depună separat deşeurile şi ambalajele reciclabile, acolo unde există recipiente

special destinate acestui scop; b) să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afară locurilor destinate acestui

scop; 8. Persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi persoanele

juridice din a căror activitate rezultă deşeuri şi care transportă, elimină, importă, exportă şi execută tranzit de deşeuri au următoarele obligaţii:

a) să execute lucrările şi să desfăşoare activităţile numai după obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor şi cu respectarea strictă a acestora;

b) să asigure colectarea, transportul şi eliminarea produselor proprii sau achiziţionate care au devenit deşeuri prin depăşirea termenului de valabilitate sau ca urmare a unei gestionari defectuoase a produselor şi să suporte costurile aferente;

c) să realizeze lucrările de refacere a mediului deteriorat de deşeuri, impuse de autorităţile competente;

d) să suporte costul pagubelor aduse populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor prin gestionarea defectuoasă a deşeurilor;

e) să ţină o evidenţă strictă a producerii, transportului, valorificării şi eliminării deşeurilor,

f) să anunţe Autoritatea de Sănătate Publică Timiş , Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş şi Primăria Municipiului Timişoara, ori de câte ori intervin modificări în producerea, transportul şi eliminarea deşeurilor.

Capitolul VIII. DEŢINEREA ŞI CREŞTEREA ANIMALELOR ÎN MEDIUL URBAN

A. Animale de companie 1. Principii de bază privind deţinerea animalelor de companie:  nu se va cauza inutil durere, suferinţă fizică sau psihică unui animal  nu se vor abandona animale, indiferent de motivele invocate;  asigurarea condiţiilor de întreţinere a animalelor care să corespundă necesităţilor

etologice specifice speciei;  obligativitatea individualizării şi înregistrării tuturor animalelor conform normelor

în vigoare;  obligativitatea sterilizării animalelor de companie fără stăpân;  asigurarea securităţii şi a altor drepturi ale cetăţenilor;  recuperarea de la deţinător a daunelor pricinuite de animal sau a costurile necesare

cazării, îngrijirii şi tratării animalelor abandonate sau pierdute; 2. Deţinătorii de animale au obligaţia: a) de a asigura animalelor hrană şi apă în cantitate suficientă, timpi de odihnă

suficienţi, precum şi de a le asigura posibilitatea mişcării, în funcţie de cerinţele etologice specifice fiecărei specii în parte;

b) de a avea faţă de ele un comportament uman creând condiţii pentru asigurarea protecţiei şi bunăstării acestora şi de a preveni pierderea sau accidentarea;

c) să adune resturile fiziologice rezultate de la animal din spaţii publice, părţi comune ale clădirilor, accese în incinte, vecinătăţi, etc.;

d) să anunţe urgent serviciile sanitar-veterinare de stat despre fiecare caz de îmbolnăvire sau epizootie la animalele deţinute precum şi despre muşcăturile ori traumele provocate oamenilor sau animalelor domestice;

e) să întreprindă măsurile necesare pentru prevenirea difuzării bolilor transmisibile stabilite prin reglementări legale speciale;

f) în cazul în care animalul a muşcat sau zgâriat o persoană şi nu se poate face dovada vaccinării anuale antirabice, animalul va fi ţinut sub observaţie 10 zile de către personal calificat prin suportarea cheltuielilor aferente de către proprietar, la care se adaugă cheltuielile necesare imunizării şi tratării persoanei muşcate;

g) să prezinte animalul personalului calificat în vederea individualizării; h) înregistrarea animalelor în cadrul administraţiei publice locale în Registrul

animalelor de companie ; 3. Deţinătorilor de animale le este interzis: a) să participe sau să organizeze lupte între animale sau să dreseze un animal în

acest scop b) aplicarea de rele tratamente unui animal sau abandonarea unui animal c) vânzarea animalelor fără transcrierea proprietăţii, atestată în carnetul de sănătate şi

transmisă autorităţilor competente d) vânzarea, procurarea, participarea la expoziţii, precum şi transportarea animalelor

pe orice distanţă şi în orice scop fără carnetul de sănătate al animalului

e) să deţină un animal în locuri improprii f) plimbatul animalelor în locurile unde accesul acestora este interzis – restricţie

specificată prin inscripţionări, afişări legale;

4. Restricţii privind deţinerea animalelor: a) în apartamentele din imobilele cu mai multe locuinţe pot fi deţinute maxim două

animale de companie cu acordul asociaţiei de locatari/proprietari şi acordul locatarilor limitrofi;

b) în curţile de folosinţă comună pot fi deţinute maxim două animale de companie. Câinii vor fi legaţi la punct fix cu posibilitatea de mişcare sau într-un ţarc care să asigure posibilitatea de mişcare, aflat la o distanţa de minim 10 m faţă de geamurile imobilelor învecinate. În cazul în care se obţine acordul în scris a tuturor locatarilor câinii pot fi ţinuţi liberi cu respectarea normelor de igienă.

c) nici un animal de companie nu va putea fi vândut unei persoane sub 18 ani fără acordul expres al părinţilor sau a tutorelui legal

5. Măsuri veterinare obligatorii: a) individualizarea tuturor animalelor de companie b) înregistrarea tuturor animalelor de companie în Registru animalelor de companie

şi altor categorii de animale nespecificate în Registrul Agricol la compartimentul de specialitate din Primăria Municipiului Timişoara;

c) deţinătorii de animale de companie sunt obligaţi să prezinte animalul la persoanele competente în vederea realizării schemei de vaccinare până la vârsta de 3 luni, iar apoi anual în vederea vaccinării antirabice şi a deparazitărilor periodice

d) în cazul în care animalul a provocat traume oamenilor sau altor animale domestice, deţinătorul are obligaţia de a anunţa urgent şi de a prezenta animalul autorităţilor competente

e) toate aceste operaţiuni vor fi înscrise în carnetul de sănătate, avizat de medicul veterinar. Carnetul de sănătate va fi ţinut de proprietar şi va însoţii animalul tot timpul.

6. Registru animalelor de companie:  Primăria Municipiului Timişoara va înregistra animalele de companie şi alte

categorii de animale nespecificate în Registrul Agricol, într-un document numit Registrul animalelor de companie (vezi Anexa 4);

 se realizează în scopul de a identifica mai uşor proprietarul, animalele vaccinate şi sterilizate, precum şi pentru elaborarea planurilor pentru prevenirea apariţiei sau creşterii numărului animalelor fără stăpân;

 câinii care fac parte din categoriile definite ca fiind periculoşi se vor supune legii specifice în vigoare – OUG 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi, aprobată prin Legea nr. 60/2003;

7. Animalele de companie fără stăpân a) Sunt protejate de lege în egală măsură cu animalele de companie ce au deţinător. b) ansamblul măsurilor de protecţie a animalelor fără stăpân, precum şi de prevenire

a apariţiei sau creşterii numărului animalelor din această categorie, va fi iniţiat, coordonat şi controlat de reprezentanţii Primăria Municipiului Timişoara şi se va face în colaborare cu societăţile comerciale, organizaţiile de protecţie a animalelor, asociaţiile chinologice şi feline sau orice persoană fizică sau juridică care vrea să se implice, pe baza unui program comun ce va fi întocmit în raport cu condiţiile concrete existente.

c) prevenirea apariţiei sau creşterii numărului animalelor fără stăpân, se face prin sterilizare şi prin eutanasie în cazul celor suferinde de boli incurabile, în scopul asigurării securităţii vieţii şi sănătăţii omului precum şi în scopul prevenirii transmiterii unor boli;.

d) sterilizarea animalelor fără stăpân se va face în locaţii speciale de către orice medic veterinar care doreşte să se implice în cadrul campaniilor de sterilizare

8. Adăposturile provizorii pentru cazarea animalelor: a) adăposturile vor asigura condiţii igienice pentru cazarea provizorie, control

medical şi tratamentul animalelor bolnave de boli curabile, inclusiv unele proceduri ca: individualizarea, înregistrarea, deparazitarea, sterilizarea, vaccinarea antirabică iar în caz de necesitate eutanasierea animalului

b) în cadrul acestor adăposturi se vor aduce animale fără stăpân capturate prin metode netraumatizante, cu indicarea exactă a locului de unde provin. Regulile privind capturarea, transportul, controlul medical şi cazarea sunt instituite de legea specială.

c) toate animalele de companie fără stăpân dacă nu au fost revendicate în termen de 7 zile şi în cazul în care nu suferă de boli incurabile vor fi date spre adopţie persoanelor fizice sau juridice care oferă garanţia unui bun tratament. Animalele neadoptate vor fi transportate şi cazate la adăposturile pentru protecţia animalelor, în limita capacităţii disponibile.

În situaţii de rău tratament al animalului, acesta poate fi confiscat de la deţinător în conformitate cu hotărârea instanţei judecătoreşti.

În caz de pierdere, animalul va fi ridicat de pe domeniul public şi înapoiat proprietarului după achitarea cheltuielilor aferente.

B. ANIMALE DE FERMĂ 1. Crescătorilor de animale de fermă şi păsări le este interzisă: a) creşterea animalelor şi a păsărilor de fermă în clădiri cu mai multe apartamente

sau în adăposturi improvizate în jurul blocurilor de locuit precum şi în gospodăriile aflate în vecinătatea blocurilor cu locuinţe comune;

b) creşterea animalelor şi a păsărilor de fermă în interiorul zonei delimitate de strada Grigore Alexandrescu, strada Lt. Ovidiu Balea, rambleu cale ferată, strada Gării, strada Nufăr, Splaiul Tudor Vladimirescu, strada Gabriel Ioseph, strada Ardealului, strada George Georgescu, strada Constantin Daniel, strada Sulina, Calea Şagului, strada Ceferiştilor, strada Cercului, strada Dimineţii, strada A.P. Cehov, Strada Apicultorilor, strada Gospodarilor, strada G. Musicescu, Calea Urseni, strada Legumiculturii, Calea Moşniţei, strada Aviatorilor, strada Câmpului, strada Rozelor, strada Cometei, strada Ştrandului, Aleea Pădurea Verde, strada Măcin, strada Constructorilor, strada Centura;

c) creşterea animalelor şi a păsărilor de fermă în curţile de folosinţă comună, cu mai multe apartamente proprietate privată sau mixtă în spaţiile publice, curţi ori grădini din instituţiile publice;

2. Restricţii privind creşterea animalelor de fermă: În zona exterioară perimetrului delimitat de strada Grigore Alexandrescu, strada Lt.

Ovidiu Balea, rambleu cale ferată, strada Gării, strada Nufăr, Splaiul Tudor Vladimirescu, strada Gabriel Ioseph, strada Ardealului, strada George Georgescu, strada Constantin Daniel, strada Sulina, Calea Şagului, strada Ceferiştilor, strada Cercului, strada Dimineţii, strada A.P. Cehov, Strada Apicultorilor, strada Gospodarilor, strada G. Musicescu, Calea Urseni, strada

Legumiculturii, Calea Moşniţei, strada Aviatorilor, strada Câmpului, strada Rozelor, strada Cometei, strada Ştrandului, Aleea Pădurea Verde, strada Măcin, strada Constructorilor, strada Centura, creşterea animalelor de fermă este permisă strict cu respectarea următoarelor condiţii:

a) strict pentru consum familial b) se pot creşte un număr de 2 porci, 20 de păsări şi 1 vacă matură şi 1 viţel, într-o

gospodărie proprietate privată cu o suprafaţă îngrădită, destinată întreţinerii şi creşterii animalelor de minim 500 m2.;

c) Adăposturile trebuie să fie construite din materiale uşor de igienizat, prevăzute cu un sistem de colectare a deşeurilor, amplasate la o distanţă de minim 10 m. faţă de clădirile de locuit din vecinătate;

d) existenţa unei fose septice etanşe; e) existenţa unui contract de vidanjare a fosei septice; f) asigurarea în permanenţă a curăţenie a adăposturilor şi a curţilor în care se

realizează deţinerea şi creşterea animalelor; g) executarea lucrărilor de dezinsecţie, deratizare şi dezinfecţie, periodic sau ori de

câte ori este nevoie, prin societăţi comerciale specializate şi autorizate în executarea acestor lucrări;

h) deţinerea acestora strict pe proprietate şi luarea măsurilor de împiedicare a accesului liber pe domeniul public;

i) gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de origine animală, fără a crea impact asupra mediului sau disconfort de orice fel vecinilor;

Capitolul IX. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Primăria Municipiului Timişoara realizează cartarea zgomotului şi elaborează hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune.

1. Persoanelor fizice şi juridice le este interzis: a) claxonatul pe raza municipiului Timişoara, în special când au loc nunţi botezuri, la

poarta întreprinderilor şi cu alte ocazii; b) funcţionarea sistemelor audio la o intensitate care poate produce deranj fonic

celorlalţi cetăţeni; c) ambalarea în exces a motoarelor autovehiculelor (autoturisme, motorete,

motociclete, ATV-uri, etc) pe raza municipiului Timişoara; d) circulaţia pe raza municipiului Timişoara a autovehiculelor (autoturisme,motorete,

motociclete, ATV-uri, etc) care prezintă defecţiuni şi produc zgomot; e) desfăşurarea pe raza municipiului Timişoara a activităţilor de orice natură,

neautorizate, care produc poluare fonică; f) montarea şi funcţionarea fără respectarea normelor avizate (prospectele de

instalare şi funcţionare) a diverselor aparate montate în exteriorul clădirilor rezidenţiale, publice şi industriale care prin funcţionarea lor generează depăşiri ale valorilor maxim admise de legislaţia în vigoare;

g) se interzice tulburarea liniştii publice prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau sediile persoanelor juridice, în imobile cu destinaţia de locuinţe sau în imediata vecinătate a acestora;

h) neizolarea surselor generatoare de zgomot şi vibraţii care prin funcţionarea lor produc depăşiri ale valorilor maxim admise de legislaţia în vigoare;

i) punerea în exploatare a oricăror surse de zgomot care depăşesc pragul fonic admis;

2. Reglementări privind desfăşurarea în cadrul unităţilor de alimentaţie şi/sau divertisment:

a.) unităţile publice (cluburi, baruri, restaurante, etc.) pot funcţiona cu program muzical şi după orele 2200 , doar dacă au autorizaţie de funcţionare în acest sens şi sunt izolate fonic astfel încât să nu afecteze liniştea şi dreptul de odihnă a locuitorilor din vecinătate, respectând legislaţia în vigoare. b.) unităţile publice (cluburi, baruri, restaurante, etc.) aflate în clădirile de locuit, pot funcţiona cu program muzical numai în cazul când asociaţia de proprietari îşi dă acordul, cu condiţia obţinerii acordului legalizat al vecinilor/locatarilor limitrofi de fiecare dată când se solicită autorizarea orarului de funcţionare

Capitolul X. PREVEDERI FINALE Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de

culpă. În cazul pluralităţii autorilor, răspunderea este solidară. În mod excepţional, răspunderea poate fi şi subiectivă pentru prejudiciile cauzate

speciilor protejate şi habitatelor naturale, conform reglementărilor specifice. Prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului se realizează conform prevederilor

legislaţiei specifice în vigoare.

DIRECTOR EXECUTIV DIRECŢIA DE MEDIU,

VASILE CIUPA

ANEXA nr. 1

PANOU IDENTIFICARE TEREN

Adresa locaţiei proprietar/chiriaş/administrator/ concesionar

Domiciliu/sediu

ANEXA nr. 2

INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE A ECHIPAMENTELOR DE JOACĂ

1. Este interzisă utilizarea echipamentului de către copii nesupravegheaţi! 2. Este interzisă utilizarea toboganului de către copii cu vârsta mai mică de 3 ani şi mai mare de

14 ani ! 3. Este interzisă utilizarea echipamentului de către copii cu greutatea mai mare de 69 kg ! 4. Este interzisă utilizarea toboganului de mai mult de 2 utilizatori simultan ! 5. Este interzisă căţărarea copiilor pe structura echipamentelor de joacă! 6. Este interzisă utilizarea echipamentului de către persoane care prezintă simptome cum ar fi: rău

de înălţime , rău de mişcare, etc.! 7. Este interzisă utilizarea toboganului când suprafaţa de alunecare este acoperită cu gheaţă! 8. Este interzisă urcarea pe tobogan în sens invers coborârii! 9. Este interzisă folosirea focului deschis în apropierea echipamentelor! 10. Este interzisă consumarea alimentelor în timpul utilizării echipamentelor de joacă! 11. Este interzisă intrarea în zona de acţiune a leagănului sau a rotativei când acestea sunt în

mişcare! 12. Este interzisă utilizarea leagănului, rotativei sau a balansoarului (cumpenei) în picioare! 13. Este interzisă utilizarea echipamentului de către persoane care nu se pot prinde cu ambele mâini

de sistemul de susţinere al echipamentelor! 14. Este interzisă utilizarea leagănului la un unghi de înclinare mai mare de 800 faţă de verticală! 15. Este interzisă utilizarea rotativei de către copii care suferă de senzaţie de lipsă de echilibru în

spaţiu, ameţeală! 16. Este interzisă părăsirea scaunului leagănului, rotativei sau a balansoarului (cumpenei) în timpul

mişcării acestora! 17. Este interzisă punerea în mişcare a echipamentelor din interiorul razei de acţiune a acestora!

OBLIGAŢIILE CETĂŢENILOR ŞI ALE ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI:

1. Să respecte programul de funcţionare afişat la intrarea în spaţiul de joacă. 2. Să respecte instrucţiunile de folosire a echipamentelor de joacă, respectiv limita de vârstă

inscripţionate pe echipament sau pe panoul de informare. 3. Să păstreze curăţenia în spaţiile de joacă. 4. Să nu intre în spaţiul de joacă cu câini, biciclete, scutere, motorete, motociclete, şi ATV-uri. 5. Să nu consume băuturi alcoolice în spaţiul de joacă.. 6. Să nu staţioneze în grupuri, pentru alt motiv decât cel de agrement. 7. Să nu practice jocuri cu mingea (fotbal ,baschet, volei, etc.). 8. Să aibă un comportament civilizat şi să respecte normele civice de convieţuire. 9. Să nu distrugă echipamentele şi împrejmuirea spaţiului de joacă pentru copii, materialul

dendrofloricol şi amenajările peisagistice din incintă. 10. Să nu scuture covoare, să nu usuce rufe pe împrejmuire si pe echipamentele din spaţiile joacă. 11. Să nu mute mobilierul urban: bănci, coşuri.

SANCŢIUNI:

Nerespectarea obligaţiilor ce le revin cetăţenilor şi asociaţiilor de proprietari se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 1.500 lei.

TELEFOANE UTILE: • Poliţia Comunitară Timişoara: 0256 - 246112 • Salvare; Pompieri: 112

• Protecţia Consumatorului: 422790 • S.C. „DRUFEC CONS CF” S.R.L.: 0256 - 241100 • S.C. „BINDALIM” S.R.L. Timişoara: 0256 - 207538

ANEXA nr. 3 INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE A PARCĂRILOR ECOLOGICE

1. Este interzis accesul autovehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone în perimetrul parcării

ecologice! 2. Parcările ecologice sunt destinate în principal riveranilor, dar şi autovehiculele în trecere au

dreptul de staţionare în acest spaţiu în cazul în care nu au alte posibilităţi de parcare! 3. Este interzisă delimitarea sau personalizarea cu nici un fel de metodă a locului de parcare din

cadrul acestei parcări ecologice! 4. Nu se permite nici unei persoane fizice sau juridice reclamarea dreptului de proprietate asupra

unui spaţiu din cadrul parcării! 5. Atât conducătorii auto ca beneficiari dar şi riveranii şi pietonii au obligaţia de a păstra curăţenia

în acest perimetru! 6. Este interzisă vandalizarea cu mijloace manuale sau mecanice a grilajului ecologic! 7. Este interzisă efectuarea bruscă a unor manevre auto (frâne, întoarceri) în perimetru parcării

ecologice! 8. Sunt interzise spălarea autovehiculelor, efectuarea reparaţiilor, schimbatul pneurilor sau a uleiului

în zona de parcare! 9. Este interzisă parcarea autovehiculelor cu scurgeri de ulei sau combustibili ! 10. În cazul deversării accidentale de uleiuri auto, pata se va acoperi cu un strat de nisip care se va

aduna după 24 de ore! 11. Este interzisă deversarea şi aruncarea de deşeuri în perimetrul acestei parcări ecologice! 12. Este interzisă depozitarea oricărui fel de deşeuri în perimetrul acestei parcări ecologice! 13. Este interzisă folosirea acestei parcări ecologice ca loc de joacă! 14. Este interzisă folosirea acestei parcări ecologice ca spaţiu de comerţ ambulant (flori, mărţişoare,

etc.) ! 15. Este interzisă folosirea acestei parcări ecologice ca expoziţie de vânzare pentru autovehicule! 16. Este interzisă folosirea acestei parcări ecologice pentru abandonarea autovehiculelor

nefuncţionale! 17. Este interzisă utilizarea acestui perimetru în scop de canisită pentru animale de companie! 18. Nu se percep taxe legale pentru staţionarea autovehiculelor în perimetrul parcărilor ecologice! 19. Nu se impune o limită de staţionare a autovehiculelor cu respectarea condiţiilor menţionate! 20. Este interzisă blocarea accesului în parcare de către persoane fizice şi juridice neautorizate! 21. Firma desemnată pentru lucrările de întreţinere specifice (tunderi, fertilizări, supraînsămânţări) îşi

rezervă dreptul de a limita accesul în parcare bilunar, în intervalul orar 1000 – 1200 AM! În cazul sesizării nerespectării acestor condiţii de utilizare, rugăm riveranii ca principali beneficiari, să anunţe în cel mai scurt timp poliţia comunitară !

SANCŢIUNI:

Nerespectarea obligaţiilor ce le revin cetăţenilor şi asociaţiilor de proprietari se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 1.500 lei.

TELEFOANE UTILE: • Poliţia Comunitară Timişoara: 0256 - 246112 • Salvare; Pompieri: 112 • Protecţia Consumatorului: 422790 • S.C. „DRUFEC CONS CF” S.R.L.: 0256 - 241100 • S.C. „BINDALIM” S.R.L. Timişoara: 0256 - 207538

ANEXA nr. 4

REGISTRUL ANIMALELOR DE COMPANIE Începând cu data de 01.01.2007, o dată cu aderarea ţarii noastre la Uniunea

Europeana, deplasarea animalelor de companie pe teritoriul Uniunii se poate face doar pe baza de paşaport, conform Deciziei Comisiei Europene 2003/803/CE, transpusă în România prin Ordinul nr. 8 / 2007 al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Astfel, prin microcipare, animalul va putea fi identificat atât în ţară cât şi peste hotare. În cazul în care vreţi să călătoriţi în afara graniţelor ţării, microciparea reprezintă una dintre condiţiile obligatorii ce trebuie îndeplinite. În completarea acestei reglementări, pentru un bun management al populaţiei de animale şi pentru a fi în conformitate cu standardele Uniunii Europene, se impune identificarea şi înregistrarea tuturor animalelor de companie, indiferent de rasă sau formă de proprietate şi fără a fi condiţionată de dorinţa de a călătorii în afara ţării.

Identificarea prin microcip este o metodă modernă, permanentă, rapidă şi netraumatizantă de identificarea a animalelor. Microcipul ( numit şi transponder ) este un dispozitiv electronic încapsulat într-o sticlă biocompatibilă, tratat antimigraţie, rezistent la apă şi la şoc. Are dimensiuni comparabile cu cele ale unui bob de orez şi este livrat într-o seringă de unică folosinţă, împachetată într-un mediu steril gata pentru a fi utilizată. Conţine un cod unic care poate fi citit numai cu ajutorul unui cititor ( scanner ) special proiectat pentru activarea microcipului. Este însoţit de un număr de cinci sau şase etichete autoadezive, toate având înscris codul unic al microcipului. Implantarea microcipului se face de către un medic veterinar autorizat. Nu este dureroasă, nu necesită anestezie şi nu afectează cu nimic starea de sănătate sau confortul animalului. Procedura de implantare este comparabilă cu o injecţie obişnuită, cu respectarea normelor de igienă şi într-un mod perfect steril.

În acest sens, pe viitor, toţi proprietarii de animale de companie, vor trebui să le aplice microcip şi să le înregistreze într-o bază de date . Această măsură prezintă multe beneficii. Prioritar, ar fi stoparea abandonului, o importantă sursă de câini hoinari, prin identificarea rapidă a proprietarului, cât şi in cazul pierderii sau furtului animalului vă permite găsirea acestuia.

În cazul în care animalul de companie este deja identificat prin altă metodă, cum ar fi tatuarea, şi nu doriţi să părăsiţi ţara, nu este necesară microciparea acestuia dar se va supune procedurii de înregistrare, aceasta realizându-se în Registru Animalelor de Companie.

Înregistrarea în Registrul animalelor de companie se va face prin depunerea unei declaraţii tip, pe propria răspundere, care se va completa la Primăria Municipiului Timişoara ( Direcţia de Mediu – Serviciul Protecţia Mediului) sau prin internet, şi va conţine date referitoare la proprietar şi date referitoare la animal. Orice modificare ulterioară în ceea ce priveşte proprietarul ( transcrierea proprietăţii) sau numărul de animale ( deces, achiziţionarea altui animal, obţinerea de pui) va fi declarată în vederea realizării rectificărilor în Registrul animalelor de companie. Depunerea declaraţiei tip se va face numai după individualizarea animalului prin implantarea microcipului, metodă care trebuie atestată în carnetul de sănătate prin lipirea codului, alături de parafa medicului veterinar care a efectuat operaţia. Declaraţia va fi însoţită de o copie după carnetul de sănătate al animalului. Alături de codul unic, în carnetul de sănătate al animalului trebuie să se regăsească: numele şi adresa proprietarului, specia, rasa, vârsta, efectuarea vaccinării antirabice anuale obligatorii ( în cazul animalelor peste 6 luni), deparazitarea periodică şi dacă a fost efectuată sterilizarea animalului, alături de parafa medicului veterinar.

În cazul în care animalul de companie este înscris într-o asociaţie ( chinologică, felină etc.) se va specifica în cadrul declaraţiei tip. Termenul limită pentru depunerea declaraţiei tip, în formatul prezentat mai jos, este de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Registru animalelor de companie constituie documentul oficial de evidenţă primară unitară, în care se înscriu date cu privire la societăţi/asociaţii, persoane fizice si/sau juridice care deţin animale de companie, cât şi date referitoare la aceste animale.

Întocmirea şi ţinerea la zi a registrului se va face atât pe suport de hârtie cât şi în format electronic, pentru asigurarea împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii acestuia, precum şi pentru furnizarea datelor din registru, cu respectarea prevederilor legale. Registrul pe suport hârtie, având caracterul unui document oficial care constituie o sursa importanta de informaţii, va fi numerotat, parafat, sigilat, paginile vor fi legate corespunzător, evitându-se desprinderea filelor datorită utilizării îndelungate. Registrul gestionat în format electronic conform formularelor registrului animalelor de companie se va ţine în baza unui program informatic.

Registrul animalelor de companie, atât cel pe suport hârtie, cât şi cel în format electronic, se deschide pe o perioadă de 5 ani.

DECLARAŢIE, Subsemnatul (a) _____________________________cu domiciliul în _______________________________________________________________________ declar pe proprie răspundere în vederea înregistrării în Registrul animalelor de companie - Următorul efectiv de animale : _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ - Date referitoare la proprietar ( Seria şi nr. de buletin, CNP, adresa unde este crescut animalul ) _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ - Date referitoare la animal ( nr. de identidicare – nr. microcip, specia, rasa, vârsta, menţiunea efectuării sterilizării şi dacă animalul este înscris într-o asociaţie ) _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ Data depunerii, Semnătura,

PROPRIETAR

ANIMALE DE COMPANIE

Nume Adresa Date personale Specie Rasa Vârsta Sex* Înscris într-o

asociaţie

Nr. Microcip

* = sterilizat ( certificat în carnetul de sănătate al animalului alături de parafa medicului veterinar care a efectuat operaţia)