Hotararea 157/24.04.2012 privind completarea Anexei la Hotărârea Consiliului Local nr. 43/24.02.2009 privind aprobarea "Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara"

  1

Anexă la HCL nr. ...../........

CAP. V

2. Controlul prafului şi emisiilor din construcţii şi demolări

Deteriorarea mediului înconjurător este consecinţa unor activităţi create şi desfăşurate de om, factorul uman fiind cauza unor perturbări ale ecosistemului, adeseori cu implicaţii mai complexe decât cele provocate de factorii naturali.

Fiecare stat membru al Uniunii Europene a aderat la un set de valori comune, reprezentat de obicei prin Directivele europene în toate domeniile, inclusiv în cel al calităţii aerului înconjurător. Maniera de abordare a legislaţiei naţionale trebuie să conducă la protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător.

În contextul în care problema cea mai presantă cu care se confruntă Municipiul Timişoara în privinţa protecţiei atmosferei este creşterea îngrijorătoare a imisiilor de particule în suspensie (PM10) monitorizarea calităţii aerului este una dintre priorităţile de bază ale Primăriei Municipiului Timişoara.

O cantitate majoră de particule în suspensie PM10 (diametru de 10 micrometri) provin din activitatea de construcţii din şantiere/demolare/lucrări edilitar gospodăreşti, activităţi care se doresc a fi reglementate în acest regulament cu scopul de a micşora poluarea cu praf a mediului înconjurător.

Regulamentul impune un set de măsuri concrete privind controlul prafului şi emisiilor din construcţii şi demolări.

2.1. Cadrul legislativ

Calitatea aerului

A.Legislaţie naţională

• Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător (publicată în Monitorul Oficial nr. 452/28.06.2011)

• Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului • Ordinul M.M.G.A. nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare

şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului • Legea nr. 271/23.06.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării

atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 (publicată în Monitorul Oficial nr. 470/01.07.2003)

• Legea nr. 652/07.12.2002 pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984 (publicată în Monitorul Oficial nr. 911/14.12.2002)

  2

• Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 (publicată în Monitorul Oficial nr. 18/26.01.1991)

• Ordonanţa de Urgenţă nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului (publicată în Monitorul Oficial nr. 153/02.03.2007)

• Hotărârea Guvernului nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului (publicată în Monitorul Oficial nr. 187/19.03.2007)

• Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină, Republicată (publicată în Monitorul Oficial nr. 595/29.08.2007)

• Ordinul M.E. nr. 2035/16.11.2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspecţie a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină (publicat în Monitorul Oficial nr. 799/24.11.2009)

• Ordinul M.M.D.D. nr. 1095/02.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului (publicat în Monitorul Oficial nr. 513/31.07.2007)

• Ordinul M.M.G.A. nr. 27/10.01.2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu (publicat în Monitorul Oficial nr. 194/21.03.2007)

• Ordinul M.M.G.A. nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului (publicat în Monitorul Oficial nr. 56/24.01.2007)

• Ordinul M.E.C. și M.T.C.T. nr. 716 şi 92 din 13.12.2005 și 25.01.2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o staţie de benzină, la alt depozit sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din operaţiile de încărcare, transport, descărcare şi distribuţie a benzinei la terminale şi la staţiile de benzină (publicat în Monitorul Oficial nr. 152/17.02.2006)

• Ordinul M.E.C. nr. 122/24.03.2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină (publicat în Monitorul Oficial nr. 324/18.04.2005)

• Ordinul M.M.G.A. nr. 781/09.12.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia benzinei la terminale (publicat în Monitorul Oficial nr. 1243/23.12.2004)

  3

B.Aquis comunitar de mediu

DIRECTIVE

• Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa

• Directiva 1996/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător (directiva-cadru)

• Directiva 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (directiva fiică 1)

• Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul înconjurător (directiva fiică 2)

• Directiva 2002/3/CE privind ozonul din aerul înconjurător (directiva fiică 3) • Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul şi

hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (directiva fiică 4) • Directiva 1994/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV)

rezultaţi din depozitarea benzinei şi transportul acesteia de la terminale la staţiile de benzină

DECIZII

• Decizia 2004/470/CE privind o orientare referitoare la o metodă de referinţă provizorie pentru prelevarea de probe şi măsurarea PM2,5

• Decizia 2004/461/CE de stabilire a unui chestionar de utilizat pentru raportarea anuală privind evaluarea calităţii aerului înconjurător în conformitate cu Directivele 96/62/CE şi 1999/30/CE ale Consiliului şi cu Directivele2000/69/CE şi 2002/3/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului

• Decizia 2004/279/CE de orientare pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/3/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ozonul din aerul înconjurător

• Decizia 2004/224/CE de stabilire a normelor de transmitere a informaţiilor privind planurile sau programele solicitate în temeiul Directivei 96/62/CE a Consiliului în ceea ce priveşte valorile limită pentru anumiţi poluanţi în aerul înconjurător

• Decizia 2001/752/CE de modificare a anexelor la Decizia 97/101/CE a Consiliului de stabilire a unui schimb reciproc de informaţii şi date provenind de la reţele şi staţii individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre

• Decizia 97/101/CE de stabilire a unui schimb reciproc de informaţii şi date provenind de la reţele şi staţii individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre

• Decizia 81/462/CE privind încheierea Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi (CLRTAP)

  4

REGULAMENTE

• Regulamentul 2008/176/CE de modificare a Regulamentului 2003/1059/CE privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), având în vedere aderarea Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană

• Regulamentul 2003/1059/CE privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS)

C.Reglementări / Regulamente locale

• HCL nr. 371/30.10.2007 modificată şi completată privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul Municipiului Timişoara

• HCL nr. 43/24.02.2009 privind Regulamentul de Mediu din zona metropolitană Timişoara

• HCL nr. 453/18.12.2007 privind aprobarea Regulamentului Serviciului de Salubrizare al Municipiului Timişoara şi a indicatorilor de performanţă ai Serviciului de Salubrizare

2.2. Evalurea impactului asupra calităţii aerului

Impactul asupra calităţii aerului a unui proiect de dezvoltare, atât în interior, cât şi în exteriorul şantierului, este prezentat în secţiunea 2.2.1.- Evaluarea Şantierului/sitului, care oferă o linie directoare a impactului probabil al unei lucrări, pe baza mărimii/complexităţii lucrărilor şi locaţiei. Riscurile posibile asupra calităţii aerului şi măsurile de reducere sunt subliniate în secţiunile 2.2.2 până la 2.2.4, furnizând un standard minim pentru toate şantierele din Timişoara şi vor ajuta la micşorarea poluării aerului în şantier şi prevenirea impactului asupra localităţii din afara perimetrului şantierului.

Este esenţial a identifica măsuri eficiente de control a prafului şi emisiilor aplicate pentru fiecare activitate generatoare de praf desfăşurată pe şantier. De asemenea nu este lipsită de importanţă protejarea sănătăţii populaţiei şi implicit securitatea muncii lucrătorilor din şantier. Evaluarea impactului asupra calităţii aerului se aplică tuturor activităţilor de construcţie/demolare propuse, inclusiv fazele de curăţare a şantierului. Evaluarea şantierului trebuie realizată înaintea începerii oricărei activităţi lucrative pe şantier/site.

Pentru a controla activităţile de demolare şi construcţie, este necesar să se evalueze riscul diverşilor poluanţi emişi din şantier. Se vor obţine astfel beneficii adiţionale, cum ar fi reducerea numărului de reclamaţii, majoritatea fiind corelate cu praful şi zgomotul din activităţile de construcţii.

În vederea emiterii Avizului Plan de eliminare a deşeurilor rezultate din realizarea investiţiei, solicitantul va completa suplimentar faţă de actuala documentaţie şi fişa de Identificarea Caracteristicilor Şantierului (anexa 5).

  5

Înainte de emiterea Avizului de principiu mediu urban, Direcţia de Mediu a Primăriei Municipiului Timişoara face evaluarea şantierului/sitului şi realizează încadrarea acestuia în clasa de risc corespunzătoare, conform cap. 2.2.1.

Avizul de principiu de mediu urban şi Planul de eliminare a deşeurilor fac referire la condiţiile care trebuie respectate, în conformitate cu legislaţia in vigoare.

Modalitatea in care beneficiarul avizelor (Plan de eliminare a deşeurilor şi Avizul de principiu de mediu urban) respectă prevederile actelor normative in vigoare va fi verificata de catre consilierii de specialitate din cadrul Primariei Municipiului Timisoara sau împuterniciţi ai Primarului, nerespectarea acestora fiind sanctionata contravenţional conform legislaţiei în vigoare. ( anexa 6 - Proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor).

2.2.1. Evaluarea şantierului / sitului

Nevoia şi capacitatea unui dezvoltator de a realiza măsuri eficiente de control este deseori în funcţie de mărimea proiectului. Astfel că, Regulamentul îşi propune ca activitatea de bune practici să stabileasca criterii pentru a evalua impactul potential al unui şantier / sit de demolare sau construcţie.

Potenţialul unui şantier / sit de demolare sau construcţie de a avea impact asupra receptorilor sensibili depinde de mulţi factori, cum ar fi:

• locaţia construcţiei

• proximitatea faţă de receptorii sensibili

• dacă trebuie să se realizeze lucrări de demolare

• daca trebuie sa se realizeze lucrari de excavare

• natura, locaţia şi mărimea stocurilor de materiale de constructie stocate in santier şi perioada de timp de stocare în şantier / sit;

• frecvenţa şi scara activităţilor generatoare de praf – inclusiv tăierea, măcinarea şi şlefuirea

• necesitatea de a aduce pe şantier / sit a utilajului de sfăramare a betonului sau de dozare a cimentului

• numărul şi tipul vehiculelor şi utilajelor necesare în şantier / sit;

• potenţialul de generare de praf sau noroi prin deplasarea vehiculelor şi

• condiţiile meteo.

Câţiva sau chiar unul din aceşti factori pot cauza un impact crescut sau prelungit de poluare cu praf, asupra receptorilor sensibili.

  6

Linii directoare de evaluare a şantierelor / siturilor

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Construire/ demolare casa familiala cu maximum doua apartamente;

• Potenţial ca emisiile şi praful să aibă un impact asupra receptorilor sensibili, impact cu frecvenţă scăzută

Şantiere / situri cu risc mediu

• Proiect de dezvoltare de cu suprafata parcelei de până la 2000 m2;

• Proiect de dezvoltare a unei zone rezidentiale cu locuinte colective si/sau funcţiuni complementare zonei de locuit, definite conform Regulamentului Local de Urbanism (ex. o spalatorie auto, o clinica, un spatiu comercial)

• Potenţial ca emisiile şi praful să aibă un impact intermitent asupra receptorilor sensibili

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Proiect de dezvoltare cu suprafata parcelei de peste 2000 m2;

• Proiect de dezvoltare a unei zone rezidentiale sau industriale;

• Potenţial ca emisiile şi praful să aibă un impact semnificativ asupra receptorilor sensibili.

2.2.2. Măsuri de reducere a impactului în cazul şantierelor / siturilor cu risc scăzut

Se vor utiliza următoarele măsuri de bună practică:

Planificarea şantierului / sitului

• Ridicarea de bariere eficiente în jurul zonei de activităţi cu praf sau ca limitare a şantierului / sitului (secţiunea 2.4.1)

• Fără foc în aer liber (secţiunea 2.4.11)

• Elaborarea Planului şantierului–utilajele şi activitătile generatoare de praf se amplasează departe de receptorii sensibili şi de vecinătăţi cu activităţi sociale (grădiniţe, şcoli, spitale, case de bătrâni) secţiunile 2.1, 2.5.3

Traficul in constructii

• Toate vehiculele vor avea motorul oprit – nici un vehicul nu va avea motorul pornit la staţionare (secţiunea 2.5.3).

• Curăţarea eficientă a vehiculelor şi spălarea specifică a roţilor la plecarea din şantier / sit

  7

(secţiunea 2.4.3).

• Toate încărcăturile ce intră în sau ies din şantier / sit să fie acoperite (secţiunea 2.4.2 c).

• În şantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje, să nu se producă noroi, băltire de apă, etc.

• Vehiculele şi utilajele se vor întreţine corespunzator si vor avea reviziile tehnice la zi.

Lucrări de demolare

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează) (secţiunea 2.4.10, 2.4.13)

• Echipamentul de tăiere să utilizeze apa ca să încorporeze praful sau sa existe sisteme de ventilaţie corespunzătoare locului (secţiunea 2.4.8)

• Deseurile rezultate din demolari se vor depozita direct in containere; este interzisa depozitarea lor, chiar si temporara, pe sol.

• Minimizarea căderilor de la înălţime pentru a evita împrăştierea materialelor prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare deşeuri (secţiunea 2.4.9)

Activităţi în şantier / sit

• Minimizarea activităţilor generatoare de praf (secţiunea 2.4.8, 2.4.9, 2.4.10, 2.4.15)

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează) (secţiunea 2.4.10, 2.4.13)

• Depozitarea stocurilor de materiale de constructii, in santier, cât mai puţin timp posibil (secţiunea 2.4.7)

2.2.3 Măsuri de reducere a impactului în cazul şantierelor / siturilor cu risc mediu

Se vor utiliza următoarele măsuri de bună practică:

Planificarea şantierului / sitului

• Ridicarea de bariere eficiente pentru a delimita şantierul / situl (secţiunea 2.4.1).

• Fără foc în aer liber (secţiunea 2.4.11).

• Elaborarea Planului şantierului–utilajele şi activitătile generatoare de praf se amplasează

  8

departe de receptorii sensibili (secţiunile 2.4.1 şi 2.5.3).

• Identificarea persoanei responsabile în funcţie (secţiunea 2.3).

• În zonele în care se folosesc utilaje grele şi/sau tractări, se impune necesitatea amenajării acestora ca suprafeţe întărite pentru eliminarea riscurilor de degradare a terenului (secţiunea 2.4.2.a).

Traficul în construcţii

• Toate vehiculele vor avea motorul oprit – nici un vehicul nu va avea motorul pornit la staţionare (secţiunea 2.5.3).

• Curăţarea eficientă a vehiculelor şi spălarea specifică a roţilor la plecarea din şantier / sit (secţiunea 2.4.3).

• Toate încărcăturile ce intră în sau ies din şantier / sit să fie acoperite (secţiunea 2.4.2 c).

• În şantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje, să nu se producă noroi, băltire de apă, etc.

• Vehiculele şi utilajele se vor întreţine corespunzător si vor avea reviziile tehnice la zi.

• Întărirea suprafeţei şi curăţirea eficientă a rutelor unde se fac tractări şi adaptarea limitei de viteză în jurul şantierului / sitului (secţiunea 2.4.2.c).

Lucrări de demolare

• Utilizarea apei ca să se încorporeze praful (secţiunile 2.4.10 si 2.4.13).

• Echipamentul de tăiere să utilizeze apa ca să încorporeze praful sau sisteme de ventilaţie corespunzătoare locului (secţiunea 2.4.8).

• Deseurile rezultate din demolari se vor depozita direct in containere; este interzisa depozitarea lor, chiar si temporara, pe sol.

• Asigurarea prin acoperire a scăpărilor prin cădere şi minimizarea împrăştierilor la cădere (secţiunea 2.4.9).

• Folosirea de materiale speciale pentru acoperirea clădirilor în curs de demolare, a împrejmuirilor, a altor obiective de demolat (secţiunea 2.4.13).

  9

Activităţi în şantier / sit

• Minimizarea activităţilor generatoare de praf (secţiunile 2.4.8, 2.4.9, 2.4.10 si 2.4.15).

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează) (secţiunea 2.4.6).

• Depozitarea stocurilor de materiale de construcţii, in incinte închise sau acoperirea lor pentru a le asigura o depozitare sigură (secţiunea 2.4.7). Pentru prevenirea împrăştierii cauzate de vânt, mişcări ale aerului se vor lua măsuri de acoperire, îngrădire, închidere a stocurilor de materiale

2.2.4 Măsuri de reducere a impactului în cazul şantierelor / siturilor cu risc ridicat

Planificarea şantierului / sitului

• Ridicarea de bariere eficiente pentru a delimita şantierul / situl (secţiunea 2.4.1).

• Interzicerea focului în aer liber (secţiunea 2.4.11).

• Elaborarea Planului şantierului–utilajele şi activităţile generatoare de praf se amplasează departe de receptorii sensibili (secţiunile 2.4.1 şi 2.5.3).

• Întreg personalul şantierului să fie pregătit profesional (secţiunea 2.3).

• Dirigintele de şantier, pregătit şi responsabil, va fi prezent pe şantier în timpul programului de lucru pentru a ţine un jurnal de înregistrări şi a efectua inspecţii (secţiunea 2.3).

• În zonele în care se folosesc utilaje grele şi/sau tractări, se impune necesitatea amenajării acestora ca suprafeţe întărite pentru eliminarea riscurilor de degradare a terenului (secţiunea 2.4.2.a).

• Amplasarea în şantier a monitoarelor de praf ce funcţioneaza în timp real (secţiunea 2.6.).

Traficul în construcţii

• Toate vehiculele vor avea motorul oprit – nici un vehicul nu va avea motorul pornit la staţionare (secţiunea 2.5.3).

• Curăţarea eficientă a vehiculelor şi spălarea specifică a roţilor la plecarea din şantier / sit şi umezirea drumurilor (secţiunea 2.4.3).

• Toate încărcăturile ce intră în sau ies din şantier / sit să fie acoperite (secţiunea 2.4.2.c).

• În şantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje, să nu se producă noroi, băltire de apă, etc.

• Vehiculele circulante pe drumuri publice să se conformeze standardelor de emisii.

  10

• Vehiculele şi utilajele se vor întreţine corespunzător si vor avea reviziile tehnice la zi.

• Minimizarea traficului în jurul şantierului de construcţii (secţiunea 2.5.3).

• În zonele în care se folosesc utilaje grele şi/sau tractări, se impune necesitatea amenajării acestora ca suprafeţe întărite pentru eliminarea riscurilor de degradare a terenului precum şi adaptarea limitei de viteză în jurul şantierului / sitului (secţiunea 2.4.2.a).

Lucrări de demolare

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează) (secţiunile 2.4.10 si 2.4.13).

• Echipamentul de tăiere să utilizeze apa ca să încorporeze praful sau sisteme de ventilaţie corespunzătoare locului (secţiunea 2.4.8).

• Deşeurile rezultate din demolări se vor depozita direct in containere; este interzisa depozitarea lor, chiar si temporara, pe sol.

• Lucrările pe verticală se vor realiza astfel încât riscul de împrăştiere/scăpările de material prin cădere să fie minimizate prin utilizarea de materiale şi dispozitive speciale (secţiunea 2.4.9).

• Folosirea de materiale speciale pentru acoperirea clădirilor în curs de demolare, a împrejmuirilor, a altor obiective de demolat (secţiunea 2.4.13).

Activităţi în şantier / sit

• Minimizarea activităţilor generatoare de praf (secţiunile 2.4.8, 2.4.9, 2.4.10 si 2.4.15).

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează) (secţiunea 2.4.6).

• Pentru prevenirea împrăştierii cauzate de vânt, mişcări ale aerului se vor lua măsuri de acoperire, îngrădire, închidere şi chiar înierbare a stocurilor de materiale (de construcţii, pământ, deşeuri) (secţiunea 2.4.7).

• În ariile descoperite după lucrările de amenajare a zonelor verzi (prelucrarea pământului, fixarea materialelor necesare: folie permeabilă contra înrădăcinării, scoarţă) vegetaţia va fi replantată în conformitate cu proiectul autorizat. (secţiunea 2.4.6).

  11

2.3. Prezentarea metodologiei

Pentru santierele / siturile cu risc ridicat, beneficiarul va intocmi o Declaratie de metodologie, care va fi prezentata Direcţiei de Mediu o data cu anuntul de incepere a lucrarilor.

Declaratia de metodologie serveste la organizarea planului de control a santierului si va contine:

1. Sumarul lucrărilor care se vor realiza in santier 2. Descrierea planului de amplasare a şantierului şi a traseelor de acces – incluzând rutele

propuse pentru tractări, localizarea echipamentului în sit, inclusiv furnizarea apei de umezire a drumului, sursa de apă (unde e posibil, apa recuperată de la operaţii de îndepărtare sau extragere a apei), evacuarea şi ariile inchise

3. Inventarierea şi orarul activităţilor generatoare de praf 4. Lista vehiculelor si utilajelor care vor lucra pe santier 5. Lista tuturor metodelor de control al prafului şi emisiilor ce vor fi utilizate 6. Detalii a oricărei zone de depozitare a combustibilului în şantier / sit 7. Identificarea unei persoane autorizată responsabilă în şantier / sit pe problema calităţii

aerului. 8. Registrul şantierului / sitului pentru a înregistra detaliile şi acţiunile desfăşurate în caz de

accidente deosebite sau episoade cauzatoare de praf. Se vor înregistra şi rezultatele inspecţiilor de rutină la şantier / sit.

9. Dovada pregătirii profesionale a personalului contractorului în domenii precum: sănătatea şi securitatea in munca, gestionarea şantierului/sitului, proceduri de raportare şi comunicare. Întreg personalul va fi instruit în ceea ce priveşte prevenirea poluării pe şantier, gestiunea deseurilor si controlul aspectelor de mediu din santier.

Suplimentar, se va mentiona daca deseurile rezultate din demolare pot contine azbest sau alte materiale periculoase, modul de depozitare temporara a acestora, pana la eliminare, iar ulterior se vor prezenta dovezi privind eliminarea controlata prin operator autorizat (contracte, facturi, chitante), in conformitate cu legislatia in vigoare.

Declaratia de metodologie pentru şantierele de constructii care se amplasează pe terenuri industriale dezafectate va avea în vedere următoarele:

• includerea problematicii terenului contaminat în declaraţia de metodologie, în contextul identificării potenţialelor emisii în aer şi protejării sănătătii umane

• furnizarea detaliilor măsurilor specifice de control pentru şantiere cu problematica unui teren potenţial contaminat

Se va respecta legislatia in vigoare, privind privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului si privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate

  12

2.4. Măsuri de control al prafului şi emisiilor

Beneficiarii investiţiei se vor asigura că toti contractorii de pe şantier folosesc tot timpul cele mai bune mijloace posibile pentru a minimiza praful şi emisiile. Unele din aceste măsuri sunt prezentate în capitolul 2.2. fiind împărţite conform riscului şantierului.

2.4.1. Pregătirea terenului pentru şantier / sit

La toate şantierele cu spaţii deschise care sunt în apropierea receptorilor sensibili, dezvoltatorii vor adopta cele mai bune practici pentru a preveni ca praful şi emisiile altor poluatori să fie purtate dincolo de limitele şantierului.

Şantiere /situri cu risc scăzut

• Maşinile, depozitele de combustibil şi substanţe chimice şi activităţile generatoare de praf nu ar trebui amplasate lângă limite şi vecinatatile sensibile, dacă este posibil.

• Ridicarea de bariere eficiente în jurul activităţilor generatoare de praf sau împrejurul şantierului.

Şantiere / situri cu risc mediu şi ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut.

• Ridicarea de bariere sigure în jurul şantierului. Panourile se vor intretine corespunzator tot timpul, pana in momentul in care nu mai este nevoie sa se previna sau sa se reduca imprastierea prafului fin; tot materialul acumulat pe panouri se va indeparta periodic, prevenindu-se astfel avarierea lor.

2.4.2 Rute de trecere / transport

a.) Suprafaţa drumurilor

Rutele de transport nepavate genereaza într-o proporţie semnificativă emisii de praf, în special la vreme uscată sau vânt, când se exacerbează generarea prafului la mişcarea vehiculelor. Este obligatorie conformarea cu masurile stabilite; investitorii se vor asigura că toate rutele de trecere au suprafaţa întărită sau pavată, chiar dacă sunt doar nişte rute temporare.

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Folosirea suprafeţelor consolidate pe drumuri în apropierea zonelor rezidenţiale.

Şantiere / situri cu risc mediu

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut

• Întărirea suprafeţelor tuturor rutelor majore de trecere din şantier (de ex. folosind bucăţi de cauciuc reciclat, blocuri de beton sau asfalt).

• Inspectarea regulată a rutelor de trecere sub aspectul integrităţii şi repararea, dacă este necesar.

  13

• Utilizarea masurilor de control a traficului, inclusiv scaderea vitezei cu mijloacele adecvate; alte metode de calmare a traficului, restrictionare si control a accesului vehiculelor in santier; inchideri sau baricadari de drum; controale si inchideri a accesului vehiculelor off-road.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc mediu.

b.) Umezirea drumurilor

Investitorii vor trebui să spele sau să umezească rutele amplasate în interiorul şi în afara şantierului prin utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (secţiunea 2.4.6).

Aceasta este în mod particular importantă în locaţiile apropiate zonelor rezidenţiale sau altor receptori sensibili. Investitorii să ia în considerare beneficiile de mediu şi economice din utilizarea surselor naturale de apă din sit, comparativ cu utilizarea apei potabile din retea in sit cu scopul înglobării prafului. Unde este posibil, sursa de apă să permită o utilizare şi re-utilizare maximală.

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Curăţirea marginilor drumurilor şi pavajelor prin metode adecvate în regie proprie

Şantiere /situri cu risc mediu

• Folosirea utilajelor de măturat stradal eficiente şi nepoluante pe toate drumurile cel puţin o dată pe zi sau luarea în considerare de a se utiliza un sistem fix sau mobil de stropitori (“sprinkler”).

• Realizarea de suprafeţe dure pentru trecerea vehiculelor şi inspectarea şi curăţirea lor regulată.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc mediu.

• Folosirea sistemelor fixe sau mobile de stropitori (“sprinkler”) pentru a curăţi drumurile cel puţin o dată pe zi.

• Folosirea de surse sustenabile de apă, cum ar fi de la îndepărtarea apei/desecare sau extragere.

• Se recomanda sa se recicleze orice material colectat sau apa reziduală – conform prevederilor legale.

• Realizarea de suprafeţe dure pentru trecerea vehiculelor şi inspectarea şi curăţirea lor regulată.

•Drumurile publice vor fi întreţinute corespunzător eliminându-se praful sau pietrişul cu utilaje de măturat stradal eficiente şi nepoluante.

  14

c.) Vehiculele

Pentru a reduce praful şi particulele asociate cu vehiculele, toţi investitorii trebuie să implementeze un sistem de automonitorizare a emisiile de gaze de evacuare, starea de curăţenie a roţilor de cauciuc; se va identifica modalitatea optimă de reducere (minimizare) a impactului pe care utilizarea autovehiculelor o au asupra calităţii aerului (se vor dota autovehiculele cu prelate, meşe pentru acoperirea materialelor transportate.

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la staţionare.

• Curăţarea sau spălarea eficientă a tuturor vehiculelor înainte de plecarea din şantier / sit, dacă există riscul de a afecta receptori sensibili din apropiere.

• Toate încărcăturile ce intră în sau ies din şantier / sit să fie acoperite: Utilizarea de prelate sau materiale ce acopera incarcatura corespunzator pe intreaga sa suprafata; prevenirea scurgerilor din camion, pe lateral, in spatele remorcii sau pe la trapa de golire; curatarea si indepartarea materialului cazut.

Şantiere / situri cu risc mediu

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut.

• Spălarea bine a roţilor vehiculelor înainte de plecarea din şantier / sit.

• Întărirea suprafeţei rutelor şi curăţirea lor eficientă

• Impunerea unei limite de viteză corespunzătoare în jurul şantierului / sitului.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut şi mediu.

• Spălarea roţilor şi/sau a vehiculului la ieşirea din şantier / sit.

• Utilizarea sistemelor fixe sau mobile de stropire (“sprinkler”) pentru a spăla drumurile interne şi externe cel puţin o dată pe zi.

2.4.3 Intrările în şi respectiv ieşirile din şantiere / situri

Investitorii vor folosi următoarele măsuri de control pentru a preveni împrăştierea prafului în afara marginii şantierului de vehiculele ce intră în şi ies din şantier.

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Nu este necesară nicio măsură suplimentară de control, dacă nu sunt receptori sensibili în apropiere sau vecinătate (şcoli, grădiniţe, spitale, case de bătrâni, etc).

  15

• Spălarea sau curăţirea eficientă a tuturor vehiculelor înainte de plecarea din şantier / sit, dacă santierul este în apropiere de receptori sensibili. Trebuie sa existe o zonă pavată între locul de spălare a roţilor şi drumul public.

Şantiere / situri cu risc mediu

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut.

• Prevederea unei zone de control în jurul limitei şantierului pentru a proteja receptorii sensibili

• Folosirea de echipamente şi modalităţi de curăţire eficientă a vehiculelor şi spălare specifică a roţilor la toate ieşirile; (utilizarea conducte şi furtunuri, alimentare adecvată cu apă, perii rotative sau perii de presiune sau mecanice).

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc mediu.

• Amplasarea la toate ieşirile a unui sistem fix de spălare a roţilor, precum şi proceduri de curăţire şi inspecţie eficientă a vehiculelor, care ar include spălarea completă a vehiculelor .

• Vehiculele ce transportă materiale care genereaza praf trebuie acoperite înainte de plecarea lor din şantier/sit.

• Introducerea informaţiilor necesare privind identificarea vehiculelor şi a materialelor care intră în/pleacă din şantier/sit, în jurnalul de înregistrări al şantierului.

2.4.4 Utilaje mobile de concasat

Această secţiune se aplică doar şantierelor de construcţii care la un moment dat vor folosi utilaje mobile de concasat. Este o activitate inevitabil generatoare de praf şi va fi prezentă deseori în şantierele clasificate în mod normal de risc mediu sau ridicat.

• Se va notifica Direcţia de Mediu, în cazul folosirii unui utilaj de concasat, aceasta, prin inspectorii de specialitate, trebuind să verifice respectarea procesului tehnologic.

• Păstrarea unei copii a autorizaţiei pe şantier şi respectarea în orice moment a condiţiilor impuse.

2.4.5 Utilaje de dozare a betonului

Ca şi în cazul utilajelor de concasat, şantierele de construcţii cu utilaje de dozare a betonului vor fi clasificate cu risc mediu sau ridicat.

2.4.6 Excavări şi lucrări de pământ

Excavările şi lucrările care implica manipularea pământului pot fi o sursă potenţială de praf în afara şantierului, dacă nu sunt controlate corespunzător. Dacă sunt activităţi esenţiale, atunci investitorii trebuie să minimizeze generarea prafului si impactul provocat, pe cât de mult posibil.

  16

Şantiere / situri cu risc scăzut

• La toate activităţile generatoare de praf se umezeste pe jos, în special pe vreme uscată.

• Acoperirea temporară a lucrărilor de pământ, a altor materiale generatoare de praf şi depozitarea acestora în containere.

• Minimizarea căderilor de la înălţime pentru a evita împrăştierea materialelor prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare deşeuri.

Şantiere / situri cu risc mediu şi ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut.

• În ariile descoperite după lucrările de amenajare a zonelor verzi (prelucrarea pământului, fixarea materialelor necesare: folie permeabilă contra înrădăcinării, scoarţă) vegetaţia va fi replantată în conformitate cu proiectul autorizat.

• Îndepărtarea acoperirilor de protecţie se face doar pe porţiuni mici în timpul lucrului şi nu toate în acelaşi timp.

• Utilizarea de straturi protectoare sau aderente acolo unde nu se poate re-vegeta sau acoperi cu un strat de pământ.

• La toate activităţile generatoare de praf se umezeste pe jos, în special pe vreme uscată; la sfarsitul fiecarei zile de munca, se va uda cu o cantitate suficienta de apa pentru a stabiliza zona de lucru pe santier.

• Aplicarea substantelor de suprimare a prafului in cantitatile, frecventa si proportiile recomandate de producator in zona de lucru la sfarsitul fiecarei saptamani de lucru, daca la sfarsit de saptamana nu se vor desfasura operatiuni active sau atunci cand acestea se opresc mai mult de doua zile consecutive

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează)

2.4.7. Stocare şi depozitare în vrac

Investitorii vor evita stocarea depozitelor de materiale de constructii, pe termen lung pe şantier oriunde este posibil, doar dacă acestea nu au funcţia de a ecrana vizual sau auditiv. Dacă este necesar, următoarele măsuri se vor implementa:

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Urmărirea şi asigurarea că, practic, stocurile se menţin pentru cel mai scurt timp posibil.

• Curatarea materialului varsat si urmarirea acestui lucru pentru a preveni pulverizarea particulelor si patrunderea lor in atmosfera

  17

Şantiere / situri cu risc mediu

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut.

• Stocarea şi depozitarea în vrac pentru materiale de construcţii este interzisă, acestea urmând a fi containerizate. Depozitarea în vrac se va face doar după aprobarea acesteia şi în următoarele condiţii:

o maxim 48 de ore, depunerea pe folie sau alt material de protejare a solului, curăţirea materialului vărsat/scurs,

o depozitarea va avea loc în zone depărtate de receptori sensibili – cursuri de apă,

o evitarea depozitării sub formă de mormane cu pantă abruptă sau de tipul celor ce îşi schimbă rapid forma, etc.

o Depozitele în vrac sau mormane se depoziteaza in incinte inchise sau se păstrează bine acoperite; daca nu, se vor aplica agenti de umezire a materialului vrac.

o Materialelor depozitate in vrac, li se pot adauga substante de suprimare a prafului in cantitatile, frecventa si proportiile recomandate de producator, cu mentinerea lor conform recomandarillor producatorului.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut şi mediu.

• La amplasarea depozitelor în vrac sau mormanelor se ţine cont de direcţia vântului pentru a reduce şansa de a afecta receptorii sensibili.

• Re-folosirea materialelor dure unde este posibil.

• Ridicarea de garduri sau utilizarea de bariere împotriva vântului, cum ar fi copaci, gard viu şi mormane de pământ de inălţimi şi mărimi similare materialului în vrac şi menţinerea lor curate prin metodele umede agreate.

• Obligativitatea depozitării materialului fin sau pulverulent în clădiri sau în incinte închise.

2.4.8 Tăierea, măcinarea şi şlefuirea

Aceste activităţi nu ar trebui desfăşurate pe şantier, ci se vor aduce materiale pre- fabricate, acolo unde este posibil. În unele cazuri, în care astfel de lucrări trebuie să aibă loc, se vor implementa următoarele tehnici:

Materialele folosite vor fi cele prefabricate; executarea unor lucrări ca tăiat, măcinat, şlefuit se vor anunţa şi vor obţine avizele necesare respectând următoarelor condiţii:

• tăierea materialelor se va realiza cu utilaj electric cu sistem de aspirare sau printr-o permanentă udare cu apă a materialului spus procesului

  18

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Toate echipamentele folosesc apă sau sisteme de ventilaţie locală corespunzătoare.

Şantiere / situri cu risc mediu şi ridicat

• Unde este posibil, folosirea tehnicilor de evacuare a prafului.

• Toate celelalte echipamentele vor fi prevăzute cu sisteme cu apă ca suprimant.

• Utilizarea exhaustoarelor locale pentru evacuare.

• Asigurarea unui service regulat al exhaustoarelor şi filtrelor pentru o întreţinere corespunzătoare.

2.4.9. Scurgeri şi căderi de materiale

Şantiere / situri cu risc scăzut şi mediu

• Acoperirea corespunzătoare a materialelor care se pot imprastia.

• Minimizarea căderilor de la înălţime pentru a evita împrăştierea materialelor prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare deşeuri

• Umezirea cu apă a suprafeţelor, cu regularitate

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut şi mediu.

• Acoperirea completă a materialelor care se pot imprastia,

• Întărirea suprafeţei în zonele unde se depozitează materiale care se pot imprastia.

• Lucrările pe verticală se vor realiza astfel încât riscul de împrăştiere/scăpările de material prin cădere să fie minimizate prin utilizarea de materiale şi dispozitive speciale

2.4.10 Spargerea betonului cu utilaj specific

Spargerea betonului se face cu utilaje special autorizate. Se vor implementa masurile urmatoare:

• Pre-spălarea suprafeţelor de lucru.

• Ecranarea zonelor de lucru.

• Aspirarea tuturor reziduurilor de praf şi nu măturarea lor.

  19

2.4.11 Îndepărtarea / arderea reziduurilor

• Nu se permite arderea a nici unui material pe şantier.

• Nici un material în exces nu se va arunca, ci se va folosi sau se va îndepărta cu grijă de pe şantier în conformitate cu legislaţia în vigoare.

• Investitorul va respecta Planul de Gestionare a Deşeurilor, avizat de Directia de Mediu a Primariei Municipilui Timisoara

Şantiere / situri cu risc ridicat

Pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor, se vor lua urmatoarele masuri:

- Identificarea tipurilor de deşeuri care s-ar putea produce şi urmărirea reducerii cantităţii de reziduuri pe cât posibil, identificând metodele de a refolosi ori recicla materialele.

- Controlul accesului în zonele de depozitare pentru a minimiza riscul de furt sau daune.

- Realizarea unui depozit special pentru cherestea, din care lucrătorii să se aprovizioneze.

- Depozitarea oricăror materiale departe de locaţii sensibile în zone fără împrejmuire.

- Etichetarea tuturor deşeurilor stocate temporar in santier .

2.4.12 Tratarea poluarilor accidentale

În cazul tuturor tipurilor de şantiere / situri, se aplică următoarele măsuri:

- respectarea legislatia in vigoare, privind poluarile accidentale, inclusiv informarea Garzii de Mediu;

- se va respecta legislatia in vigoare, privind paza si stingerea incendiilor;

• gruparea şi protejarea zonelor pentru manipularea substanţelor toxice şi periculoaseutilizaţi zone grupate, acolo unde se poate, pentru manipularea materialelor toxice si periculoase

• existenţa obligativităţii de crearea unor puncte cu materiale de intervenţie în cazul poluărilor accidentale

• obligativitatea strângerii materialelor reziduale imediat după producerea acestora

2.4.13 Activităţi de demolare

Demolarea clădirilor poate duce la o încadrare a şantierului într-unul cu risc mediu sau ridicat în timpul acestei activităţi.

Deseurile rezultate din demolari se vor depozita direct in containere; este interzisa depozitarea lor, chiar si temporara, pe sol.

Deseurile periculoase rezultate in urma demolarii vor fi tratate in conformitate cu legislatia in vigoare, adica vor fi identificate, se vor stoca temporar in santier in recipiente

  20

inchise, etichetate, depozitate pe platforme acoperite si asigurate contra accesului neautorizat si eliminate numai prin operator autorizat.

• Utilizarea soluţiilor speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces în şantier, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, respectiv volumele care se demolează) .

• Echipamentul de tăiere să utilizeze apa ca să încorporeze praful sau sisteme de ventilaţie corespunzătoare locului .

• Deşeurile rezultate din demolări se vor depozita direct in containere; este interzisa depozitarea lor, chiar si temporara, pe sol.

• Lucrările pe verticală se vor realiza astfel încât riscul de împrăştiere/scăpările de material prin cădere să fie minimizate prin utilizarea de materiale şi dispozitive speciale.

• Folosirea de materiale speciale pentru acoperirea clădirilor în curs de demolare, a împrejmuirilor, a altor obiective de demolat.

Exemple de bune practici în demolări:

• Folosirea de materiale speciale pentru acoperirea clădirilor în curs de demolare, a împrejmuirilor, a altor obiective de demolat

• îndepărtarea materialelor periculoase înainte de demolare, inclusiv azbest şi respectarea Planului de Eliminare a Deşeurilor avizat

• nu se vor menţine în şantier materiale periculoase, acestea fiind îndepărtate odată cu producerea lor

• utilizarea materialelor cu potenţial explosiv se va face exclusiv cu respectarea legislaţiei specifice

2.4.14 Materiale periculoase sau contaminate

În cazul existenţei de COV-uri, produse pe bază de bitum, beton, aditivi se va respecta legislaţia în vigoare privind sănătatea şi securitatea în muncă.

Fisele de securitate a substantelor toxice si periculase vor fi disponibile in santier, iar masurile prevazute in aceste fise, implementate. Pentru orice eveniment (poluare accidentală) se vor semnala reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ISU Banat.

2.4.15 Activităţi ale unor şantiere / situri specifice

Alte activităţi specifice unor activităţi de demolare şi de construcţii pot deasemenea genera praf, dacă se realizează fără un control corespunzător. Se vor avea in vedere cele de mai jos:

Nisip, pietriş şi activităţi de sablare/şlefuire

• Se vor utiliza procedee de umezire pe suprafeţele care conţin praf şi materiale fără conţinut de siliciu.

  21

Tăiere şi sablare/şlefuire

• Se vor utiliza tehnici de captare a prafului cu exhaustoare sau filtre sau prin pulverizare cu apă.

Amenajări

• Se vor echipa toate utilajele pentru activităţi de tencuială şi şlefuire cu echipamente speciale de captare a prafului.

• Se vor aspira toate materialele reziduale.

Activităţi de sudură

• Se vor face cu respectarea măsurilor privind legislaţia în vigoare

Turnarea şi utilizarea bitumului

• Nu se va supraîncălzi bitumul.

• Se va utiliza bitumul cu mare atenţie pentru a pre-întâmpina scurgerile şi eventualele incendii.

2.5 Controlul emisiilor pentru vehicule şi utilaje

Emisiile vehiculelor utilizate în şantierele de construcţii, au o mare contribuţie la poluarea aerului în zonă, ca atare este important să se ia cele mai bune măsuri pentru reducerea emisiilor acestora.

Prezentul Regulament îşi propune o abordare coerentă în tot oraşul Timisoara, prin recomandarea unor masuri atât pentru vehiculele care circulă pe drumurile publice, cât şi pentru vehiculele pentru drum neamenajat, utilizate în construcţii. Monitorizarea periodică a imisiilor se realizează de către reprezentanţii RA R România.

2.5.1 Vehicule care circulă pe drumuri publice amenajate

Vehiculele şi utilajele se vor întreţine corespunzator si vor avea reviziile tehnice la zi si se conformeaza standardelor de emisii.

2.5.2 Vehicule şi utilaje pentru drum neamenajat (off-road)

Şantiere (situri) cu risc scăzut si mediu

• Toate utilajele şi vehiculele pentru drumuri neamenajate (off-road) vor fi mentinute in buna stare de functionare, conform prescriptiilor producatorului.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi la şantierele / siturile cu risc scăzut şi mediu.

• Şantierele sunt obligate să permită inspectorilor organelor abilitate să efectueze controale asupra implementării acestor măsuri de reducere a emisiilor pentru utilajele şi maşinile off-road utilizate pe şantierele de construcţii

  22

2.5.3 Măsuri adiţionale de control ale utilajelor şi vehiculelor

În plus faţă de masurile privind emisiile,specificate anterior, se pot aplica şi alte măsuri pentru a reduce emisiile gazelor evacuate, acestea fiind listate în continuare.

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Nici un vehicul sau utilaj nu se va lăsa cu motorul pornit la staţionare, dacă nu este necesar.

• Vehicule şi utilaje se vor întreţine corespunzator. La orice emisie de fum închis (cu excepţia pornirii), utilajul/maşina se opreste imediat şi problema se rectifică înainte de folosire.

• Motoarele şi sistemele de evacuare se supun service-ului regulat în conformitate cu recomandările producătorului

• Gazele evacuate de la vehicule nu se vor îndrepta spre teren şi vor fi poziţionate ca să nu fie către intrarea în şantier.

• Localizarea utilajelor mai departe de limita marginală a şantierului în zone apropiate locuinţelor rezidenţiale.

Şantiere / situri cu risc mediu

• Ca şi la şantierele / siturile cu risc scăzut.

• Impunerea unei anumite limite de viteză pe rutele de trecere.

• Etichetarea clară a tuturor vehiculelor asociate cu contractul.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi la şantierele / siturile cu risc mediu.

• În incinta şantierului vor avea acces doar vehiculele autorizate Evitarea folosirii generatorilor pe bază de diesel sau benzină, în favoarea echipamentului la curent electric sau baterii, unde e posibil şi sigur. .

• Identificarea clară a tuturor vehiculelor cu care se lucreaza in santier.

• Controlul parcării vehiculelor în afara şantierului, atât înainte cât şi după deschiderea sa.

2.6. Monitorizarea şantierelor / siturilor

2.6.1 Protocoale de monitorizare a şantierelor / siturilor

Monitorizarea continuă a şantierului este un mod important de a-i ajuta pe dezvoltatori să gestioneze praful şi emisiile PM10 din construcţii şi demolări. Locaţia unui şantier de construcţii ar putea avea impact asupra unei zone locale până la limita la care calitatea aerului este înrăutăţită într-o zonă existentă de management a calităţii aerului.

  23

Protocoalele de monitorizare a calităţii aerului ce ar trebui urmate în funcţie de riscul identificat al şantierului. Trebuie realizată monitorizarea poluării aerului din toate şantierele de demolări şi construcţii. Asta variază de la evaluarea vizuală la şantierele cu risc scăzut până la instalarea monitoarelor automate în timp real pentru PM10 la şantierele cu risc ridicat. La anumite şantiere se va determina situaţia de bază înaintea demarării construcţiei.

În cazul în care Direcţia de Mediu solicită dezvoltatorului o monitorizare automatică a calităţii aerului în timp real, în mod frecvent se folosesc două proceduri:

• monitorizare de-a lungul unei transect (în linie dreapta) pe şantierul de construcţie, amplasată în direcţia predominantă a vântului. Aici dezvoltatorul ia în considerare nivele de bază pentru a determina contribuţia relativă a calităţii aerului şi emisiile de praf din şantierul de construcţii. S-ar putea ca monitorizarea anterioară a calităţii aerului de bază să nu fie necesară în acest caz

• monitorizarea să aibă loc lângă receptorii sensibili pentru a evalua orice impact în aceste locaţii

Recomandări/obligaţii pentru investitor:

Şantiere / situri cu risc scăzut

• Implementaţi metodele celor mai bune practici tot timpul.

• Ţineţi cont de impactul calităţii aerului şi prafului asupra standardelor de expunere ocupaţionale pentru a minimiza expunerea lucrătorilor şi de problemele în calitatea aerului care pot apare în afara limitelor ce îngrădesc şantierul, de ex. prin evaluare vizuală.

• Păstraţi un jurnal exact al reclamaţiilor de la public.

Şantiere / situri cu risc mediu

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc scăzut.

• Determinarea direcţiei predominante a vântului pe şantier preluând datele INMH Banat Crişana.

• Dacă se măsoară de-a lungul unui transect (in linie dreaptă):

- Faceţi un transect de-a lungul şantierului în funcţie de direcţia predominantă a vântului.

- Înregistraţi cu cel puţin două monitoare automatice de particule pentru a măsura nivelele de PM10 la oricare din capetele transectului – fie în interiorul, fie în exteriorul marginii şantierului. Aceste instrumente vor furniza date ce pot fi descărcate în timp real de către autoritatea locală.

• Dacă se măsoară la receptori sensibili:

- Identificaţi care locaţie(-ţii) trebuie monitorizată(-e) şi amplasaţi câte un monitor automatic de particule pentru a măsura nivelele reprezentative de PM10. Aceste instrumente vor furniza date ce pot fi descărcate în timp real de către autoritatea locală.

  24

• Dacă este relevant, suplimentaţi monitorizarea cu monitoare mobile manipulate manual pentru citiri punctuale făcute în locurile selectate, cum ar fi aproape de receptorii sensibili.

• Luaţi în considerare şi monitorizarea depunerii de praf de sol, ce pot fi utilizate să indice neplăceri.

Şantiere / situri cu risc ridicat

• Ca şi în cazul şantierelor cu risc mediu.

• Setaţi un nivel de acţiune în şantier

• Determinaţi direcţia predominantă a vântului, ca şi la şantierele cu risc mediu, sau instalaţi o staţie meteo în şantier să măsuraţi direcţia şi viteza vântului local.

• Dacă se măsoară de-a lungul unui transect (în linie dreaptă):

- Faceţi un transect de-a lungul şantierului în funcţie de direcţia predominantă a vântului.

- Înregistraţi cu cel puţin două monitoare automatice de particule pentru a măsura nivelele de PM10 la oricare din capetele transectului – fie în interiorul, fie în exteriorul marginii şantierului. Aceste instrumente vor furniza date ce pot fi descărcate în timp real de către autoritatea locală.

• Direcţia de Mediu poate să solicite şi monitorizare la receptorii sensibili, dacă este cazul:

- Identificaţi care locaţie(-ţii) trebuie monitorizată(-e) şi amplasaţi câte un monitor automatic de particule pentru a măsura nivelele reprezentative de PM10. Aceste instrumente vor furniza date ce pot fi descărcate în timp real de către autoritatea locală.

• Dacă este aplicabil, suplimentaţi monitorizarea cu monitoare automatice cu preţ mic sau monitoare manuale, focusându-vă în mod particular pe orice locaţie sensibilă, cum ar fi şcolile.

• Realizaţi o estimare/evaluare a depunerilor de praf şi sol

• Faceţi o inspecţie vizuală a activităţilor şantierului, controlul prafului şi condiţiile şantierului, înregistraţi-le într-un jurnal zilnic al prafului.

• Identificaţi o persoană responsabilă pe şantier pentru monitorizarea prafului care poate accesa datele PM10 în timp real de la monitoarele automatice (de ex., la 1 oră sau la intervale de 15 minute). Asiguraţi-vă că aveţi un raport adecvat între asigurarea calităţii/controlul calităţii.

• Agreaţi o procedură de a notifica autoritatea locală, astfel încât să se ia imediat măsurile corespunzătoare pentru a rectifica orice problemă. Mecanismele de alertare ar putea include email, texte sau sisteme de alarmă.

  25

• Deschideţi linii speciale telefonice funcţionale 24 de ore/zi pentru ca locuitorii să poată face reclamaţii la nivele ridicate de praf sau de PM10 direct dezvoltatorului. Luaţi în considerare difuzarea către comunitatea locală a sumarului cu rezultatele monitorizării.

*Anexat la prezenta metodologie – Procedura de Control (anexa 7)

Anexa 5 - Identificarea caracteristicilor şantierului

Anexa 6 – Procesul Verbal de constatare şi contravenţie

Anexa 7 – Procedura de control

Anexa 8 - Formula Aviz de Principiu

Anexa 9 – Procesul Verbal de Constare

Anexa 10 – Cerere

ŞEF SERVICIU AVIZE MEDIU URBAN, CONSILIER SUPERIOR,

Adrian BERE SEMEREDI Dan-Lucian MIRCEA

ROMÂNIA APROBAT JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA DE MEDIU DR.ING.GHEORGHE CIUHANDU SERVICIUL AVIZE MEDIU URBAN BIROUL GESTIUNE DEŞEURI SC2012 –

REFERAT

privind completarea anexei la Hotărârea Consiliului Local nr.43/24.02.2009 privind aprobarea „Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara”

Prin Hotărârea nr.43/24.02.2009 Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat „Regulamentul privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara”.

Municipiul Timişoara este una dintre zonele în care au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită la PM10 ( pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) ceea ce a dus la nerespectarea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare privind aplicarea Directivei 1999-30-CE şi declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement din cauza poluării atmosferice datorată pulberilor în suspensie, fiind necesară luarea de măsuri care să producă efecte certe de reducere a poluării.

Printre cauzele care contribuie la depăşirea valorilor limită la PM10 ( pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) se numeră şi şantierele în lucru care execută lucrări de modernizare şi reabilitare a sistemelor de utilităţi publice, lucrări de modernizare a infrastructurii de transport alte lucrări de construcţii şi demolări la clădiri civile şi industriale, care nu respectă normele legale de mediu (gestionarea deşeurilor rezultate, asigurarea curăţeniei şi împrejmuirea zonei construibile, nerespectarea măsurilor obligatorii referitoare la organizarea şantierelor).

În contextul noilor reglementări legislative referitoare la calitatea aerului, cum ar fi Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, monitorizarea calităţii aerului este una dintre priorităţile de bază ale Primăriei Municipiului Timişoara, în care sens prin completările aduse Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara, se doreşte a fi reglementată în mod mai amănunţit activitatea de construcţii din şantiere/demolare/lucrări edilitar gospodăreşti cu scopul de a micşora poluarea cu praf a mediului înconjurător şi protejarea sănătăţii populaţiei.

Astfel, în cadrul Capitolului V. CALITATEA AERULUI din regulamentul mai sus amintit, după punctul „1.Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii” se va introduce punctul „2. Controlul prafului şi emisiilor din construcţii şi demolări”, unde vor fi reglementate activităţile atât din interiorul, cât şi din exteriorul organizărilor de şantier cu privire la impactul pe care acestea îl au asupra calităţii aerului şi măsurile de reducere a riscurilor posibile asupra calităţii aerului, furnizând un standard minim pentru toate şantierele din municipiul Timişoara şi vor ajuta la micşorarea poluării aerului în şantier şi prevenirea impactului asupra localităţii din afara perimetrului şantierului.

Pentru a controla activităţile de demolare şi construcţie este necesar să se evalueze riscul diverşilor poluanţi emişi în şantier.

În vederea emiterii Avizului Plan de eliminare a deşeurilor rezultate din realizarea investiţiei, solicitantul va completa suplimentar faţă de actuala documentaţie prevăzută la art.8 din anexa la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişora nr.371/2007 cu modificările şi completările ulterioare şi o fişă de Identificarea Caracteristicilor Şantierului.

cod FP53 – 01 ver. 1

Înainte de emiterea Avizului de principiu mediu urban, Direcţia de Mediu din cadrul

Primăriei Municipiului Timişoara face evaluarea şantierului /sitului şi realizează încadrarea acestuia în clasa de risc corespunzătoare conform punctului 2.2.1. din regulament.

Modalitatea în care beneficiarul avizelor mai sus menţionate respectă prevederile actelor normative în vigoare va fi verificată de către consilieri din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara sau împuterniciţi ai Primarului, nerespectarea acestora fiind sancţionată conform legislaţiei în vigoare.

Conform prevederilor art.36 alin.2 lit.b) şi alin.6 lit.a) punctul 9 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi actualizată, consiliul local exercită atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului, prin asigurarea potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii a cadrului necesar pentru protecţia şi refacerea mediului.

Având în vedere cele expuse mai sus PROPUNEM:

Emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local care să aprobe: Completarea Capitolului V. CALITATEA AERULUI din anexa la Hotărârea

nr.43/24.02.2009 privind aprobarea „Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timişoara”, prin introducerea după punctul „1. Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii” a punctului „2. Controlul prafului şi emisiilor din construcţii şi demolări”, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. VICEPRIMAR DIRECTOR DIRECŢIA DE MEDIU ADRIAN ORZA VASILE CIUPA

ŞEF SERVICIU AVIZE MEDIU URBAN ŞEF BIROU GESTIUNE DEŞEURI ADRIAN BERE-SEMEREDI MARINELA TOPOR ÎNTOCMIT ADINA BUMBU AVIZAT SERVICIUL JURIDIC Red. A.B./Dact. A.B cod FP53 – 01 ver. 1