Hotararea 94/28.03.2006 privind aprobarea Studiului de Oportunitate, Caietului de Sarcini, Instrucţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de delegare a gestiunii şi Regulamentului serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara şi numirea Comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara

ROMÂNIA SE APROBĂ JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA EDILITARĂ GHEORGHE CIUHANDU SC2006-3568/27.02.2006.

R E F E R A T

privind aprobarea Studiului de Oportunitate, Caietului de Sarcini, Instrucţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de delegare a gestiunii şi Regulamentului serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara şi numirea Comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara

Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr. 24/ 31.01.2005 privind delegarea gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara, s-a trecut la realizarea documentelor pentru delegarea gestiunii prin aplicarea procedurii de licitaţie publică deschisă, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 955/15.06.2004 privind aprobarea reglementărilor- cadru de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 71/29.08.2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local – aprobată cu modificări prin Legea nr. 3/2003. Serviciul Administrare Mediu Urban din cadrul Direcţiei Edilitare a întocmit în acest sens Studiul de Oportunitate (Anexa nr. 1) privind delegarea serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara precum şi Regulamentul pentru delegare a gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara (Anexa nr. 2). Din această analiză, au reieşit motivele de ordin economic, social, financiar şi de mediu care justifică delegarea gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara pentru o perioadă de 5 ani. În baza acestei analize, s-a procedat la elaborarea următoarelor documente:

Caietul de Sarcini privind delegarea gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara ( Anexa nr. 3);

Instrucţiunile pentru ofertanţi privind delegarea gestiunii serviciului public de combatere a vectorilor şi dăunătorilor pe domeniul public al municipiului Timişoara (Anexa nr. 4);

Ca urmare a celor prezentate mai sus şi potrivit prevederilor art. 10 alin. 3 şi 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, a prevederilor art. 16, lit. c), din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor precum şi a art. 13, art. 14, din Hotărârea de Guvern nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice – cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998, privind regimul concesiunilor, propunem promovarea unui Proiect de Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara în vederea aprobării documentelor delegării de gestiune a serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de

ecarisaj din municipiul Timişoara şi numirea Comisiei de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de management a populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj din municipiul Timişoara, cu o componenţă de 9 membrii după cum urmează:

- CIUHANDU Gheorghe – Primarul Municipiului Timişoara - Preşedinte; - ANDOR Dumitru – Director Direcţia Edilitară – membru; - CIUPA Vasile – Şef Serviciu >Administrare Mediu Urban – membru; - AFRENIE Mihăiţă – Consilier Serviciul Administrare Mediu Urban – membru; - DUMITRU Mihaela – Consilier juridic – Serviciul Juridic – membru; - HARACICU Smaranda – Şef Serviciu Buget – Investiţii – membru; - STANJIC Ioan – Referent – Serviciul Administrare Mediu Urban – membru; - Reprezentant al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Timiş – membru; - Reprezentant al autorităţii de mediu Agenţia Pentru Protecţia Mediului Timiş – membru;

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ, ŞEF SERVICIU ADMIN. MEDIU URBAN, DUMITRU ANDOR VASILE CIUPA

1

CONTRACT – CADRU

PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIILOR PUBLICE DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE, ANIMALELOR DE COMPANIE ŞI

ACTIVITĂŢI DE ECARISAJ ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA, PRIN CONCESIUNE

CAPITOLUL I

Părţi contractante Între Consiliul Local al Municipiului Timişoara în numele Municipiului Timişoara, cu sediul in Timişoara, B-dul C.D. Loga nr. 1, tel: 0256/408300, fax: 0256/……., cont deschis la Trezoreria Timişoara RO ………………………, cod fiscal ……………….., reprezentat prin Primar Gheorghe Ciuhandu, şi ec. Adrian Bodo în calitate de CONCENDENT, pe de o parte, şi Societatea Comercială …………………….., codul unic de înregistrare ………………….., cu sediul principal in……………. , str……… nr…….. ,bl. ….., sc….. ..., et. …,ap…...,judeţul /sectorul,…………. reprezentată prin,…………… având funcţia de,……………… în calitate de CONCESIONAR, la data de,…………… la sediul concendentului (alt loc, adresa etc.) , ……………….în temeiul Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor şi al Hotărârii (Guvernului, consiliului judeţean, orăşenesc sau comunal) de aprobare a concesionarii nr. ….din…….., s-a încheiat prezentul contract de concesiune.

CAPITOLUL II

Obiectul contractului de concesiune Art. 1. - Obiectul contractului de concesiune este exploatarea serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara, în conformitate cu obiectivele beneficiarului. Art. 2. - Serviciul public care face obiectul concesiunii este: - prestarea activităţii de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara. Art. 3. - Obiectivele concendentului sunt:

îmbunătăţirea condiţiilor de viata ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficientei acestor servicii;

dezvoltarea durabilă a serviciilor; protecţia mediului înconjurător.

Art. 4. - Categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar în derularea concesiunii sunt următoarele: a) bunuri de retur:

Bunurile de retur vor reveni de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concendentului la încetarea din orice cauza a contractului de concesiune; b) bunuri de preluare:

sunt bunurile care la expirarea contractului de concesiune vor reveni concendentului.

CAPITOLUL III

Termenul Art. 5. - Durata contractului de concesiune este de 5 ani începand de la …………….. Art. 6. - Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială, prin acordul de voinţa al părţilor, care vor încheia un act adiţional cu cel puţin 1 an înainte de încetarea lui.

2

CAPITOLUL IV Redevenţa Art. 7. - Redevenţa este de 1,5% din valoarea achitată de către primărie anual operatorului pentru prestaţia efectuată pe domeniul public al Municipiului Timişoara, conform art. 28 din caietul de sarcini. Art. 8. - Redevenţa se va achita trimestrial până la data de 15 ale lunii (martie, iunie, septembrie, decembrie) urmând ca la sfârşitul anului să se facă regularizarea în conformitate cu caietul de sarcini. Art. 9. - Concesionarul are obligaţia ca, în termen de 90 de zile de la data semnării contractului, să depună cu titlu de garanţie o suma fixă de …………….. lei noi, garanţia se depune de către concesionar la o bancă comercială care are sediul sau filiale în localitatea Timişoara, într-un cont purtător de dobânda din care concendentul va putea preleva penalităţile şi sumele datorate de concesionar în baza contractului.

CAPITOLUL V Plata redevenţei Art. 10. - Suma prevăzută la art. 9 va fi plătită cu ordin de plata în contul deschis la Trezoreria Timişoara. Neplata la termenele stabilite dar nu mai mult de 10 zile, se sancţionează cu penalităţi de întârziere în conformitate cu legislaţia în vigoare privind creanţele bugetare.

CAPITOLUL VI Drepturile părţilor Drepturile concesionarului Art. 11. - Operatorul are următoarele drepturi:

de a exploata, în mod direct, pe riscul şi pe răspunderea sa, bunurile, activităţile şi serviciile publice de combatere management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara, ce fac obiectul contractului de concesiune;

de a încasa tariful pentru serviciul public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj, prestat;

de a întrerupe prestarea serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara, în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către autoritatea administraţiei publice locale, conform legislaţiei în vigoare;

de a iniţia modificarea şi/sau completarea prezentului contract, în cazul modificării reglementărilor şi/sau a condiţiilor tehnico-economice care au stat la baza încheierii acestuia;

de a aplica tariful aprobat sau actualizat în raport cu influentele asupra valorilor componentelor preţului de cost.

Drepturile concendentului Art. 12. - Concendentul are următoarele drepturi:

de a inspecta bunurile concesionate, de a verifica stadiul de realizare a investiţiilor, precum şi modul în care este satisfăcut interesul public prin realizarea serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara, verificând respectarea obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune;

de a modifica în mod unilateral partea reglementată a contractului de concesiune din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local;

de a stabili programele de reabilitare, extindere şi modernizare a dotărilor existente; de a coordona proiectarea şi execuţia lucrărilor de investiţii în scopul realizării acestora

3

într-o concepţie unitară, corelata cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de amenajare a teritoriului;

de a aproba studiile de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea şi modernizarea dotărilor publice aferente serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara;

de a realiza investiţii de interes comun în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara şi/sau prin asociere intercomunală;

de a finanţa realizarea de lucrări necesare serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara;

de a contracta şi a garanta, în condiţiile legii, împrumuturi pentru finanţarea programelor de investiţii din infrastructura aferentă serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara;

de a-şi manifesta intenţia de a dobândi bunurile de preluare şi de a solicita concesionarului încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la aceste bunuri.

CAPITOLUL VII Obligaţiile părţilor Obligaţiile concesionarului Art. 13. - Concesionarul are următoarele obligaţii:

1. Să obţină de la autorităţile competente: • autorizaţia de funcţionare, potrivit legii; • autorizaţia de operare eliberată de autoritatea administraţiei publice locale; • autorizaţia eliberată de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului; 2. Să respecte angajamentele luate prin contractele de concesiune; 3. Să respecte prevederile Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor

publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara;

4. Să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost atestaţi în condiţiile prevederilor regulamentului serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj;

5. Să respecte indicatorii de performantă stabiliţi prin contractele de concesiune; 6. Să furnizeze autorităţilor administraţiei publice locale informaţiile solicitate şi să

asigure accesul la toate informaţiile necesare în vederea verificării şi evaluării funcţionarii şi dezvoltării serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în conformitate cu clauzele contractului de delegare şi cu prevederile legale în vigoare;

7. Să aplice metode performanţe de management care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale oferite de normele legale în vigoare;

8. Să efectueze serviciul public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara conform prevederilor caietului de sarcini, în condiţii de calitate şi eficienţă;

9. Să fundamenteze şi să supună aprobării tarifele ce vor fi utilizate în activitatea de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara.

10. Se interzice subdelegarea serviciului public, subînchirierea, subconcesionarea sau transferarea totala sau parţială a obligaţiilor asumate prin contract.

4

11. Să plătească redevenţa la valoarea prevăzută şi la termenul stabilit în contractul de concesiune;

12. Să ia toate măsurile necesare privind bunurile de retur, astfel încât, la încheierea contractului de concesiune, capacitatea concendentului de a realiza serviciul public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj sa fie cel puţin egală cu cea existenta la data intrării în vigoare a contractului;

13. Să propună concendentului scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe aparţinând patrimoniului concesionat în baza legislaţiei în vigoare;

14. Să transmită concendentului modificările de patrimoniu apărute în cursul anului, precum şi situaţia patrimoniului public (cantitativ şi valoric) la data de 31 decembrie a fiecărui an pentru înregistrarea în contabilitatea concendentului;

15. Să notifice cauzele de natura să conducă la reducerea activităţii şi măsurile ce se impun pentru asigurarea continuităţii activităţii;

16. Să ia măsurile necesare privind igiena, siguranţa la locul de munca şi normele de protecţie a muncii;

17. Să predea la încheierea contractului de concesiune toată documentaţia tehnico- economică referitoare la serviciul gestionat;

18. Să realizeze următoarele investiţii: a) bunurile aduse ca investiţii vor fi identificate pe parcursul derulării contractului de către

concedent conform cu proiectul şi planul de amplasare elaborat de concedent. b) toate avizele care trebuiesc obţinute cad în sarcina concesionarului. c) concesionarul va respecta standardele de calitate in vigoare pe parcursul derulării

contractului conform caietului de sarcini. 19. Să respecte condiţiile impuse de natura bunurilor, activităţilor sau serviciilor publice

(protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, condiţii de siguranţa în exploatare, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii privind folosirea şi protejarea patrimoniului etc.)

20. La încetarea contractului de concesiune sa încheie cu concendentul un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect bunurile de preluare prevăzute ca atare în caietul de sarcini şi stabilite prin prezentul contract de concesiune, în privinţa cărora concendentul şi-a manifestat intenţia de a le dobândi;

21. În termen de 90 de zile de la data încheierii contractului de concesiune, concesionarul este obligat sa depună cu titlu de garanţie o suma de ............... lei noi , reprezentând o cota-parte din suma datorată concendentului cu titlu de redevenţa pentru primul an de activitate;

22. La încetarea contractului de concesiune din alte cauze decât prin ajungere la termen, excluzând forţa majoră, concesionarul este obligat sa asigure continuitatea prestării activităţii sau serviciului public, în condiţiile stipulate în contract, până la preluarea acestuia de către concedent;

23. În cazul în care concesionarul sesizează existenţa sau posibilitatea existenţei unei cauze de natura să conducă la imposibilitatea realizării activităţii ori serviciului public, va notifica de îndată acest fapt concendentului, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru asigurarea continuităţii activităţii sau serviciului public;

24. Concesionarul este obligat să continue exploatarea bunului, activităţii ori prestarea serviciului în noile condiţii stabilite de concedent, în mod unilateral, fără a putea solicita încetarea acestuia;

25. Concesionarul va menţine un număr de 21 de angajaţi conform art. 9 din caietul de sarcini;

26. Concesionarul se obligă sa plătească toata prima de asigurare; Art. 14. - Concesionarul are obligaţia de a respecta pe lângă obligaţiile stipulate prin contract si obligaţiile stipulate in caietul de sarcini parte integranta din prezentul contract.

5

Obligaţiile concendentului Art. 15. - Concendentul are următoarele obligaţii:

1. Să elaboreze şi sa aprobe normele locale şi regulamentele de funcţionare a prestatorilor de servicii care desfăşoară activităţi de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara, pe baza normelor-cadru prevăzute de lege;

2. Să predea concesionarului la data intrării în vigoare a contractului de concesiune toate bunurile, instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente întregii activităţi, cu inventarul existent, libere de orice sarcini, pe baza de proces-verbal de predare-preluare;

3. Să notifice părţilor interesate informaţii referitoare la încheierea prezentului contract de concesiune;

4. Să faciliteze operatorului autorizarea lucrărilor şi investiţiilor pe domeniul public, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

5. Să-şi asume pe perioada derulării contractului de concesiune toate responsabilităţile şi obligaţiile ce decurg din calitatea sa de proprietar, cu excepţia celor transferate în mod explicit în sarcina operatorului prin contractele de concesiune;

6. Să ia toate măsurile pentru înlocuirea bunurilor scoase din uz, în aşa fel încât sa se păstreze capacitatea de a realiza serviciul public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara;

7. Să nu-1 tulbure pe concesionar în exerciţiul drepturilor rezultate din prezentul contract de concesiune;

8. Să nu modifice în mod unilateral contractul de concesiune, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;

9. Să notifice concesionarului apariţia oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor concesionarului.

CAPITOLUL VIII

Cantitatea şi calitatea serviciilor, indicatori de performanţă Art. 16. - (1) Indicatorii de performanţă, cantitatea şi calitatea serviciilor sunt prevăzute în caietul de sarcini cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul contract de concesiune.

(2) Indicatorii de performanta stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara.

(3) Indicatorii de performanta asigura condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească serviciile publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj, având în vedere:

• continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; • adaptarea permanenta la cerinţele utilizatorilor; • excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile publice de

management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara;

• respectarea reglementărilor specifice din domeniul activităţii de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

Art. 17. - Indicatorii de performanta sunt stabiliţi în anexa nr.1 la caietul de sarcini parte integrantă din contract.

6

CAPITOLUL IX

Tarife practicate şi formulele de actualizare a acestora. Modul de încasare a facturilor Art. 18. Tarifele practicate sunt conform ofertei adjudecate si aprobate de Consiliul Local Timişoara. Tarifele se vor ajusta conform prevederilor legale în vigoare şi vor fi aprobate de Consiliul Local Timişoara. Tarifele se vor actualiza în raport cu indicele de inflaţie şi va fi modificat în situaţiile de schimbare semnificativa a echilibrului contractual. Concendentul are obligaţia de a efectua plata facturii către concesionar in termen de 15 zile de la depunerea acesteia, în baza procesului verbal de recepţie.

CAPITOLUL X Încetarea contractului Art. 19. - (1) Prezentul contract de concesiune încetează în următoarele situaţii:

• La expirarea duratei stabilite prin contractul de concesiune, dacă părţile nu convin, în scris, prelungirea acestuia în condiţiile legii;

• În cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri juste şi prealabile în sarcina concendentului;

• În cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului;

• În cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concedent, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concendentului;

• La dispariţia, dintr-o cauză de forţa majoră, a bunului concesionat sau în cazul imposibilităţii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunţare, fără plata unei despăgubiri;

• În cazul în care interesul local o impune, prin răscumpărarea unei concesiuni, care se poate face numai prin act administrativ, la propunerea concendentului; în acest caz se va întocmi o documentaţie tehnico-economică în care se va stabili preţul răscumpărării, în aceasta situaţie de încetare a concesiunii nu se percep daune;

• Alte clauze de încetare a contractului de concesiune, fără a aduce atingere clauzelor şi condiţiilor reglementate de lege.

CAPITOLUL XI

Clauze privind responsabilităţile de mediu Art. 20. Concesionarului îi revin toate responsabilităţile privind protecţia mediului.

CAPITOLUL XII

Art. 21. Politica de menţinere şi recalificare a forţei de muncă, precum şi protecţia acesteia cad în sarcina exclusivă a concesionarului pe toata durata contractului de concesiune. Art. 22. Menţinerea şi recalificarea forţei de munca precum şi protecţia acesteia cad în sarcina exclusivă a concesionarului pe toată durata de derulare a contractului.

CAPITOLUL XIII Forţa majoră Art. 23. - Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/şi de executarea în mod necorespunzător, total sau parţial, a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezentului contract de concesiune, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a

7

obligaţiei respective a fost cauzată de forţa majoră. Partea care invoca forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi în termen de 24 ore producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui. Dacă în termen de 5 zile de la producere evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract de concesiune fără ca vreuna dintre ele sa pretindă daune-interese.

CAPITOLUL XIV

Rezilierea contractului de concesiune Art. 24. Concendentul poate rezilia contractul de drept, fără somaţie, punere în întârziere sau judecată (pact comisoriu de gr. IV) în cazul nerespectării obligaţiilor de către concesionar.

CAPITOLUL XV

Răspunderea contractuală Art.25. Nerespectarea dovedită de către părţile contractante a obligaţiilor contractuale prevăzute în prezentul contract de concesiune atrage răspunderea contractuală a părţii în culpă. Partea în culpă este obligată la plata penalităţilor de 0,06% pe zi de întârziere, iar dacă acestea nu acoperă paguba, pentru partea neacoperită este obligată suplimentar la daune-interese. Penalităţile se aplică la valoarea facturilor neplătite în cazul concendentului, sau la valoarea estimată a contractului pentru anul în curs pentru concesionar, după caz. Penalităţile se vor aplica pentru o perioada de 30 zile, după expirarea acestei perioade urmând a fi aplicabile prevederile referitoare la încetarea contractului si la rezilierea acestuia.

CAPITOLUL XVI Litigii Art. 26. Litigiile de orice fel ce decurg din executarea contractului de concesiune sunt de competenţa instanţei judecătoreşti.

CAPITOLUL XVII

Alte clauze Art. 28. Concendentul îşi rezervă dreptul de a rezilia contractul de drept, fără somaţie, punere în întârziere sau judecată (pact comisoriu de gr. IV) în cazul neîndeplinirii de către concesionar a obligaţiilor ce îi revin pentru o perioada mai mare de 30 zile.

CAPITOLUL XVIII

Acte normative de referinţă Art. 29. - Prezentul contract-cadru de concesiune are la baza următoarele documente de referinţă:

• Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 139/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; • Hotărârea Guvernului nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-

8

cadru de aplicare a Legii nr, 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 346/2004 privind aprobarea Regulamentului cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localitatilor si a Contractul ui cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localitatilor prin concesiune;

• Hotărârea Guvernului nr. 955/2004 privind aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local

Art. 30. Modificarea prezentului contract de concesiune se face numai prin act adiţional încheiat între părţile contractante. Concendentul poate modifica unilateral partea reglementară a prezentului contract de concesiune, cu notificarea prealabilă a concesionarului, din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, după caz. Prezentul contract de concesiune împreună cu anexele care fac parte integrantă din cuprinsul sau reprezintă voinţa părţilor. Prezentul contract de concesiune intra în vigoare la data semnării lui şi a fost încheiat în …...exemplare. Concedent, Concesionar,

1

INSTRUCŢIUNI PENTRU OFERTANŢI

PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIILOR PUBLICE DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE, ANIMALELOR DE

COMPANIE ŞI ACTIVITĂŢI DE ECARISAJ ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

La licitaţia publică privind concesionarea serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara pot participa persoane juridice de drept privat, romane sau străine, conform Legii 219/1998, art.5.2 sau persoane juridice organizate în baza unui contract de asociere în participaţiune (consorţiu).

Documentaţia de participare la licitaţie va putea fi achiziţionată de la sediul Primăriei Municipiului Timişoara, Bv. C.D. Loga nr. 1 cam. 302. Preţul acesteia este de 1000 RON.

l. PREZENTAREA OFERTELOR 1.1.Oferta reprezintă angajamentul ferm al ofertantului în conformitate cu documentele licitaţiei, este secretă şi se va depune la Centru de Informaţii pentru Cetăţeni, cam 12, ghişeu nr. 6 din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, în vederea participării la licitaţie, până la data de ................ ora 1200. 1.2. Organizatorul licitaţiei are dreptul să descalifice orice ofertă care nu îndeplineşte prin datele prezentate una sau mai multe cerinţe din documentele licitaţiei. 1.3. Depunerea ofertei reprezintă manifestarea voinţei ofertantului de a semna contractul de concesiune, după adjudecarea licitaţiei. (conform contractului cadru anexat). 1.4. Revocarea ofertei, de ofertant după deschiderea acesteia în şedinţă publică sau după adjudecare, până la încheierea contractului, atrage după sine pierderea garanţiei de participare. 1.5. Ofertanţii vor transmite ofertele lor în plicuri sigilate, oferte care vor fi înregistrate în ordinea primirii lor. Nota: instrucţiunile pentru ofertanţi fac parte integrantă din caietul de sarcini.

Pe plicul exterior se va indica licitaţia publică deschisă pentru care este depusă oferta:

Oferta pentru licitaţia privind concesionarea prin licitaţie publică deschisă a serviciului de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi

de ecarisaj” în municipiul Timişoara A nu se deschide înainte de data de .................... ora .....................

Plicul exterior va trebui sa conţină următoarele: Pentru persoane juridice române: 1.6.A. Documente solicitate (care vor fi prinse într-un dosar cu şină pentru a permite parcurgerea cu uşurinţă şi vor avea opis): 1.6.A.1 Dovada achitării costului documentaţiei licitaţiei, în valoare de 1000 RON. 1.6.A.2 Fişa cu informaţii generale privind ofertantul (Anexa 1şi 8). 1.6.A.3 Declaraţie de participare semnată de ofertant, fără îngroşări, ştersături sau modificări (Anexa 7). 1.6.A.4 Dovada constituirii garanţiei pentru participare în valoare de 50.000 RON. 1.6.A.5 Perioada de valabilitate a garanţiei pentru participare : 90 zile de la data organizării licitaţiei. Garanţia de participare se constituie prin ordin de plata în contul Trezoreriei Municipiului Timişoara, cont nr. .................................... sub formă de scrisoare de garanţie bancară eliberată de o banca din România sau, după caz, de o banca din străinătate, cu corespondent in România (Anexa 9).

2

1.6.A.6 Acte doveditoare privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate : 1.6.A.7 Certificate constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, inclusiv cele locale, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat (formulare-tip eliberate de autorităţile competente din ţara in care candidatul /ofertantul este rezident) respectiv:

Adeverinţa eliberată de către Direcţia Fiscală pe raza căreia îşi are sediul ofertantul, în perioada de valabilitate faţă de data desfăşurării licitaţiei deschise, din care sa reiasă ca agentul economic nu are datorii la bugetul local (nu se acceptă scadenţă cu eşalonarea datoriilor)

Dovadă eliberată de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice pe raza căreia îşi are sediul ofertantul în perioada de valabilitate faţă de data desfăşurării licitaţiei deschise, din care să rezulte că ofertantul nu are datorii la bugetul de stat, fondul asigurărilor de sănătate, fondul asigurărilor sociale de stat si fondul de şomaj la data încheierii ultimei situaţii financiare în contabilitate faţă de data licitaţiei. 1.6.A.8 Certificat Constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în a cărei rază teritorială îşi are sediul ofertantul (funcţie de locul unde îşi are înregistrat sediul social ofertantul), nu mai vechi de 30 zile calendaristice fata de data desfăşurării licitaţiei, din care sa rezulte: a) existenta codurilor C.A.E.N. (în conformitate cu prevederile legale in vigoare), corespunzătoare activităţii ce face obiectul licitaţiei, respectiv : 9002 - colectarea şi tratarea altor reziduuri (tratarea şi indepartarea animalelor vii sau moarte, infestate toxic si a altor resturi contaminate ) 9003 - salubrizare, depoluare şi activităţi similare (alte activităţi specializate de control al poluării ) 9253 activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor. 9303 activităţi de pompe funebre şi similare, pentru animale de companie, puţuri seci, cimitire de animale, crematorii pentru animale, servicii de înhumare şi incinerare a corpurilor de animale şi similare. 9305 alte activităţi de servicii personale, doar servicii de îngrijire a animalelor de companie. b) că nu se află în nici una dintre următoarele situaţii:

este în stare de faliment sau lichidare, afacerile îi sunt administrate de un judecător- sindic, activităţile comerciale sunt suspendate sau, este într-o situaţie similară (reglementata prin lege) cu cele menţionate anterior. Se va anexa cazierul judiciar al persoanei care are calitatea de administrator al

operatorului (în cazul în care există un consiliu de administraţie se vor anexa caziere judiciare pentru fiecare membru al consiliului de administraţie).

Pentru persoane juridice străine: Documente edificatoare care să dovedească o formă de înregistrare ca persoană

juridică, in conformitate cu prevederile legale din ţara în care candidatul/ofertantul este resident. 1.6.A.9 Fişa de informaţii privind experienţa similară (Anexa 5)

Experienţa similară - minim 4 ani. Cifra medie de afaceri pe activitatea de management al populaţiei canine şi ecarisaj pe

ultimii 4 ani (2002-2005 inclusiv) minim 200.000 RON. Prezentarea a minim 3 contracte încheiate în perioada 2002-2005 inclusiv în valoare de

minim 50.000 RON pentru fiecare, privind efectuarea serviciilor de management al populaţiei canine şi ecarisaj la oraşe cu o populaţie mai mare ele 300.000 de locuitori. 1.6.A.10 Documente emise de organisme acreditate, care confirma certificarea sistemului calităţii.

3

a) Certificare a sistemului de management al calităţii ( ISO 9001: 2001 sau echivalent) b) Certificare a sistemului de management al mediului (ISO 14001: 2004 sau

echivalent) 1.6.A.11 Declaraţie care conţine informaţii privind dotările specifice, utilajele, echipament tehnic, mijloace de transport, cabinet medical veterinar si alte mijloace fixe pe care candidatul /ofertantul se angajează să le utilizeze pentru îndeplinirea contractului (Anexa 2).

Se vor depune documente care dovedesc modul de deţinere a utilajelor, a autovehiculelor şi celorlalte specificaţii din caietul de sarcini.

Ofertantul trebuie sa facă dovada înregistrării la Registrul Comerţului a sediului firmei sau a punctului de lucru situat pe raza Judeţului Timiş şi dovada luării in evidenţă la unitatea financiară teritorială a Judeţului Timiş (pentru ofertele comune aceasta dovadă va fi făcută de toţi asociaţii).

Ofertantul trebuie să facă dovada că deţine spaţiul necesar desfăşurării activităţii situat pe raza Judeţului Timiş (antecontract, contract de închiriere, vânzare - cumpărare sau alta formă legală de deţinere).

Operatorul va dispune de un parc de mijloace de transport minim 6 autovehicule, care trebuie sa fie autorizate de către Direcţia Sanitar Veterinară, Autoritatea Rutieră Română, pentru transport animale, un mijloc de transport din cele existente va fi folosit pentru colectarea cadavrelor de animale. (se va face dovada deţinerii mijloacelor de transport menţionate : în proprietate, leasing sau închiriere)

Operatorul va face dovada proprietăţii următoarelor utilaje si echipamente pentru efectuarea lucrărilor şi va prezenta prospecte ale acestora cu specificaţiile tehnice:

1. Dispozitiv de lansare de seringă cu substanţe tranchilizante pentru uz veterinar 2. Cititor de microcipuri electronice de identificare pentru animale 3. Implantator de microcipuri electronice de identificare pentru animale 4. Microcipuri electronice de identificare pentru animale 5. Crose speciale cu laţ pentru prinderea de animale 6. Plase speciale pentru prinderea de animale 7. Cuşti speciale pentru prinderea de animale 8. Echipament de protecţie inscripţionat corespunzător format din:

măşti de protecţie mânuşi de protecţie combinezoane cizme de protecţie..

Operatorul va face dovada deţinerii unui incinerator ecologic autorizat, sau puţ sec autorizat, pentru neutralizarea cadavrelor de animale sau un contract încheiat cu o societate autorizată pentru această activitate.

Ofertantul va prezenta sistemul de dispecerat şi comunicare pentru coordonarea eficientă a prestării activităţilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

Nota: dovada scriptică a utilajelor şi autovehiculelor se va face la data licitaţiei, neprezentarea acestora atrăgând descalificarea. 1.6.A.12 Declaraţie care conţine informaţii privind numărul de personal angajat, asigurarea cu personal de specialitate, numărul şi pregătirea cadrelor de conducere, precum şi persoanele responsabile direct de îndeplinirea contractului (Anexa 2).

Operatorul va dispune de un număr minim de personal, format din 21 persoane angajate cu contract de muncă la societatea operatorului din care: ♦ medic veterinar - membru al Colegiului Medicilor Veterinari - 1 persoană;

4

♦ tehnician veterinar – 1 persoană; ♦ personal de coordonare( persoane responsabile de contracte cu Primăria municipiului Timişoara, agenţi economici, asociaţii de proprietari) - 1 persoană; ♦ conducători auto – 6 persoane; ♦ ecariseuri(muncitori) – 9 persoane; ♦ paznic – 1 persoană; ♦ îngrijitor - 1 persoană; Notă: Dovada scriptică a deţinerii personalului se va face la data licitaţiei. Neprezentarea oricăreia dintre condiţiile specificate mai sus atrage descalificarea. 1.6.A.13 Scrisoare de bonitate financiară bancară.

Ofertantul trebuie să facă dovada bonităţii şi a capacităţii financiare de a prelua noi lucrări, prezentând situaţia financiară întocmită pe baza formularelor de raportare pe semestrul I al anului 2005 (Anexa 3, 4 şi 6). 1.6.A.14 Lista cuprinzând asociaţii, însoţită şi de acordurile de asociere. Se interzice subdelegarea serviciului public, subînchirierea, subconcesionarea sau transferarea totală sau parţială a obligaţiilor asumate prin contract. Fiecare asociat va prezenta documentele prevăzute la punctele :1.4.A.1, 1.4.A.2, 1.4.A.3, 1.4.A.5, 1.4.A.6 şi va trebuie sa îndeplinească condiţiile solicitate la aceste puncte. Restul condiţiilor de eligibilitate, respectiv la punctele 1.4.A.1, 1.4.A.4, 1.4.A.6 pot fi îndeplinite prin cumul de către asociaţii care depun oferta.

Persoanele juridice organizate în baza unui contract de asociere în participaţiune(consorţiu) trebuie să prezinte ca şi criteriu de eligibilitate contractul autentificat la notar.

1.6.B Un plic interior sigilat conţinând documentele enumerate mai sus (la punctele 1.4.A.1, 1.4.A.2, 1.4.A.3, 1.4.A.4, 1.4.A.5, 1.4.A.6 notându-se pe plic conţinutul acestuia: "documente- copie".

1.6.C Un plic interior sigilat conţinând oferta de preţ (propriu-zisă) în original, (conform anexa 11) notându-se pe plic conţinutul acestuia : "Oferta de preţ -original" -oferta de preţ va fi semnată şi ştampilată pe fiecare pagină de către ofertant sau împuternicitul acestuia;

Oferta de preţ se completează în conformitate cu prevederile caietului de sarcini şi va fi valabilă pentru o perioadă de minim 90 zile de la data desfăşurării licitaţiei.

1.6.D Un plic interior sigilat conţinând oferta de preţ (propriu-zisă ) în copie, notându-se pe plic conţinutul acestuia : "Oferta de preţ - copie".

Pe plicurile interioare se înscriu denumirea ofertantului şi sediul legal al acestuia. Nota: Depunerea tuturor documentelor solicitate este obligatorie, lipsa oricărui document atrăgând respingerea ofertei. Neîndeplinirea oricăruia dintre criteriile de eligibilitate, duce la descalificarea ofertei.

Documentele solicitate se vor prezenta în original sau copie legalizată de către notar şi redactate în limba română sub sancţiunea respingerii ofertei. 2.DESFASURAREA LICITAŢIEI 2.1. Licitaţia publică deschisă va avea loc în data de ............. , ora ............... , la sediul Primăriei Municipiului Timişoara, iar termenul limită de depunere a ofertelor este de ............. , ora ............la Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, ghişeul nr. ...... 2.2. La data ora şi locul anunţat se vor prezenta membrii comisiei de evaluare şi toţi ofertanţii sau împuterniciţii acestora care fac dovada unei împuterniciri scrise. 2.3. Preşedintele comisiei, în prezenţa membrilor acesteia, va trece la deschiderea plicurilor,

5

comisia de evaluare urmând a elimina ofertele care nu îndeplinesc totalitatea cerinţelor solicitate şi va întocmi un proces verbal în care se va menţiona rezultatul deschiderii plicurilor respective. 2.4. Deschiderea plicurilor cuprinzând oferta propriu zisa (oferta financiara) ale ofertelor reţinute se face numai după semnarea procesului-verbal de către toţi membrii comisiei de evaluare si de către ofertanţii prezenţi calificaţi. 2.5. Comisia de evaluare analizează ofertele din plicurile cuprinzând oferta propriu zisa (oferta financiara ) şi poate, atunci când considera necesar, să ceara ofertanţilor precizări cu privire la conţinutul ofertei lor.

În urma deschiderii plicurilor cuprinzând oferta financiară se va încheia un nou proces verbal care va fi semnat de către toţi membrii comisiei de evaluare şi de către ofertanţii prezenţi. 2.6. Adjudecarea ofertelor se va face conform criteriilor de selecţie , respectiv oferta care întruneşte cel mai mare punctaj va fi declarata câştigătoare. Criterii de selecţie Comisia de evaluare va face evaluarea ofertelor depuse, pe baza criteriilor de selecţie prezentate mai jos şi în conformitate cu numărul maxim de puncte pentru fiecare criteriu. A. Aspecte economice şi financiare ale ofertei (135 de puncte) Numărul de puncte maxim

• Structura organizatorică a ofertantului 5 Punctajul maxim se acordă pentru ponderea cea mai mare de personal tehnic şi de specialitate

• Bonitatea financiară a ofertantului 5 Solvabilitate > 30%

lichiditate globala > 100% rata profitului brut > 0%

Punctajul maxim se acorda celor care prezintă cel mai ridicat indicator • Capacitate financiară > 0% 5

Punctajul maxim se acorda celor care prezintă cel mai ridicat indicator • Nivelurile tarifelor propuse pentru serviciul public de „ management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” ( tariful mediu pentru operaţiunile menţionate in anexa 11) 80

Punctaj maxim se acorda pentru oferta cu cel mai mic tarif mediu declarat • Investiţii din fonduri proprii ale ofertantului 35 Punctajul maxim se acordă pentru ofertantul cu programul de investiţii cel mai dezvoltat şi mai bine eşalonat • Nivelul propus al redevenţei 5

Punctaj maxim se acordă pentru nivelul oferit al redevenţei cel mai mare. B. Aspecte tehnice ale ofertei (55 de puncte) Numărul de puncte maxim

• Pregătirea tehnică a ofertantului,procedurile şi metodele de eficientizare propuse 30

Punctaj maxim se acordă celor care prezintă cea mai bună pregătire tehnică (număr de autovehicule, procedee moderne, metode eficiente)

• Programul şi sistemul de supraveghere, dispecerizare, organizare 5 şi control al serviciului public de „ management al populaţiei canine,

6

animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” ce face obiectul delegării de gestiune Punctajul maxim se acordă celor care prezintă programul de supraveghere, dispecerizare, organizare, şi control cel mai eficient. • Evoluţia indicatorilor de calitate ai serviciului prestat pe perioada derulării delegării de gestiune. 20

Punctajul maxim se acorda prntru indicatori de maximă eficienţă în operare C) Aspecte juridice ale ofertei (10 de puncte) Numărul de puncte maxim

• Împărţirea riscului şi a răspunderii între autoritatea administraţiei publice locale şi ofertant 5

Punctajul maxim se acordă în cazul în care ofertantul îşi asumă întreaga răspundere şi riscul pentru realizare serviciului public

• Sistemul de asigurare şi garanţiile propuse pentru implementarea serviciului public de management al populaţiei canine,animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj. 5

Punctajul maxim se acordă pentru cel mai sigur sistem de asigurări şi pentru cel mai ridicat cuantum al garanţiilor.

Numărul maxim de puncte 200 Mod de adjudecare: Se declara oferta câştigătoare cea care întruneşte numărul cel mai mare de puncte. Nota: având în vedere inportanţa operaţiunii de neutralizare a cadavrelor de animale şi a deşeurilor de origine animală, ofertantul are obligaţia de a prezenta ofertă de preţ pentru neutralizare prin incinerare într-un incinerator autorizat şi neutralizare prin depunere într- un puţ sec autorizat(conform anexa 11). Neprezentarea ambelor oferte de preţ duce la descalificare. 2.7. Pe baza evaluării ofertelor, comisia de evaluare va întocmi un raport pe baza căruia se va proceda la informarea ofertantului câştigător despre alegerea sa si a celorlalţi ofertanţi despre respingerea ofertelor lor. 3. PREŢUL Preţurile se vor actualiza (cu respectarea condiţiei de a nu depăşi în urma actualizării preţului limita fondurilor anuale alocate pentru îndeplinirea contractului) pe baza notei de fundamentare anuală aprobată de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 4.DISPOZIŢII FINALE 4.1.Prezentele instrucţiuni se completează cu prevederile Legii 219/1998, privind regimul concesiunilor, H.G nr. 216/1999, Legii nr. 326/2001, O.U.G nr. 87/2001, Legii nr. 139/2002, H.G nr. 346/2004, H.G nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local O.G nr. 71/2002. 4.2. Concesionarul va achita concedentului în termen de 90 zile de la data semnării contractului o garanţie, reprezentând valoarea redevenţei pentru primul an de activitate,

7

conform prevederilor din caietul de sarcini. În cazul neachitării sumelor privind garanţia, contractul se reziliază de drept, fără

somaţie, punere în întârziere sau judecata, iar toate investiţiile făcute de concesionar trec în proprietatea Municipiului Timişoara, fără nici un fel de despăgubire.

8

Anexa 1 la instrucţiuni pentru ofertanţi

OFERTANT (Denumire, adresă, tel, fax)

Informaţii generale Despre ofertant:

1 .Denumirea/numele şi sediul/adresa

2.Numărul şi data înregistrării la Registrul comerţului

3.Codul fiscal ................................... 4.Capital social

.Obiectul de activitate

6.Principalele contracte de livrări de bunuri/servicii şi după caz, servicii auxiliare

7.Service (propriu sau pe bază de contract)

Data completării Semnătura

9

Anexa 2 la instrucţiuni pentru ofertanţi OFERTANT (Denumire, adresă, tel, fax) Informaţii Privind asigurarea cu personal de specialitate, echipamente şi alte mijloace fixe

A.Personal Nr ....................................... Experienţa (vechime în specialitate) ....................................... Total personal ..................................... Din care : personal de conducere ................................... personal cu studii tehnice............................... personal cu studii economice .......................... B.Echipamente şi alte mijloace Nr .............. din care...................... grad de uzură........................................ Din care : -proprietate.........................., închiriate ................... 1.Mijloace fixe direct productive: 2.Mijloace de transport:

Semnătura şi ştampila

10

Anexa 3 la instrucţiuni pentru ofertanţi

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ŞI A CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT A JUDEŢULUI........................./MUNICIPIULUI ....................

Capacitatea financiară a ofertantului

A. Date financiare conform ultimului bilanţ încheiat la data de.................................... 1 .Activ total..................................................

Din care, active circulante...................................... 2.Pasiv total...................................................

Din care : -obligaţii către terţi............................................... -credite bancare(actualizare de bancă)...........................................

B. Indicatori economico-financiari : 1 .Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii totale sub 1 an 2.Lichiditate redusă= (Active circulante-stocuri)/ Datorii totale sub 1 an 3 .Rata rentabilităţii economice= Profit din exploatare/Total active 4. Rata rentabilităţii financiare=Profit net/Capitaluri proprii 5.Solvabilitatea= (Capital propriu/Total pasive) x 100% 6.Gradul de îndatorare= Datorii(termen scurt şi lung)/Capitaluri proprii

Director General

11

Anexa 4 la instrucţiuni pentru ofertanţi

OFERTANT

(Denumire, adresă, tel, fax)

Informaţii

Privind bonitatea ofertantului la data de

Noi...(denumire şi sediu ofertant) furnizăm următoarele informaţii despre bonitatea noastră : 1 .Obligaţii contractuale neonorate, motivul ............................................................................... 2.Dacă am fost declaraţi în stare de faliment, sau una din situaţiile prevăzute la art.25 din Ordonanţa nr.12/1993 ........................................... 3.Dacă s-au cedat drepturi prevăzute în contractele încheiate în beneficiul creditorilor ....................................................................................................................................... 4.Dacă am cedat bunul ofertat sau l-am ipotecat în beneficiul creditorilor ………………………………………………………………………………………….. 5.Dacă au existat litigii referitoare la neefectuarea plăţilor sau litigii de calitate ………………………………………………………………………………………… 6.Unitatea este specializată în livrarea de categorii de bunuri, inclusiv servicii şi este autorizată legal de către firma producătoare/realizatoare.

Director General

12

Anexa 5 la instrucţiuni pentru ofertanţi

OFERTANT (Denumire, adresă, tel, fax)

Informaţii Privind experienţa ofertantului

Numărul total de ani de experienţă în livrarea de bunuri sau, după caz, servicii care fac obiectul licitaţiei

……………………………………………………………………………………..

Nr.crt Denumirea bunurilor serviciilor livrate

Den.pers.juridice achizitoare

Gradul de realizare a termenului în raport cu contractul încheiat

Valoarea contractului

Director

13

Anexa 6 la instrucţiuni pentru ofertanţi Informaţii privind situaţia financiară a contractantului ………………………………………….. (denumirea)

Certificăm exactitatea datelor DGFPCFS judeţul..........................

Director general

A.Elemente privind evoluţia bonităţii financiare: Nr. crt

Denumirea Simbol U.M. Indicatori de bonitate calculaţi: -conform bilanţului contabil anual conform formularelor depuse la D.G.F.S. Timiş

0. 1. 2. 3. 2002 2003 2004 2005 1. Lichiditatea

generală Lg %

2. Solvabilitatea patrimonială

Sp %

3 Rata profitului brut Rpn % 4 Viteza de

rotaţie a fondului de rulment

Vr % Cicluri an

B.Elemente privind capacitatea financiară a contractantului(ofertantului)-calculată la data de………………. (din bilanţul ultimului an încheiat sau din formularul de raportare trimestrială) 1.TOTAL GENERAL ACTIV- mii.lei ........................................................................................................ Din care: 1.1 -Active circulante-TOTAL mii.lei .......................................................................................................... 2.TOTAL GENERAL PASIV -mii.lei ......................................................................................................... Din care: 2.1.Obligaţii-TOTAL mii.lei .......................................................................................... 3.Fond de rulment (r.d.l.l.-r.d.2.1.) TOTAL mii.lei .................................................................................. 4.Depozite bancare - TOTAL mii.lei ..........................................................................................

14

5.Linie de credite deschise - TOTAL mii.lei .......................................................................................... 6.Credite bancare (neconsumate),- TOTAL, mii.lei ................................................................................ 7.Venituri din exploatare -TOTAL , mii.lei ........................................................................................... 8.Viteza de rotaţie a fondurilor de rulment - TOTAL mii.lei ................................................................ Contractant

15

Anexa 7 la instrucţiuni pentru ofertanţi

OFERTANT Declaraţie de participare la licitaţia publică deschisă pentru concesionarea serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj din municipiul Timişoara

Către (denumirea concedentului) Urmare a anunţului publicat de dumneavoastră în……………………., ne declarăm intenţia fermă de participare la licitaţia publică deschisă pentru concesionarea serviciului de management al populaţiei canine,animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj din municipiul Timişoara, organizată de ............................în data de................................

Am luat cunoştinţă de condiţiile de participare la licitaţie, condiţiile respingerii ofertei, de pierdere a garanţiei de participare la licitaţie prevăzute în Instrucţiunile pentru ofertanţi. Ne asumăm responsabilitatea pierderilor în condiţiile stabilite. Oferta noastră este valabilă pe parcursul procesului de licitaţie în condiţiile în care concedentul stabileşte astfel. La locul, data şi ora indicată de dumneavoastră pentru deschiderea publică a ofertelor va participa din partea noastră un reprezentant autorizat să semneze actele încheiate cu această ocazie.

Data......................... OFERTANT

16

Anexa 8 la instrucţiuni pentru ofertanţi

Fişa ofertantului la licitaţia publică deschisă pentru concesionarea serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj din municipiul Timişoara

Denumirea societăţii ........................................................................... Sediul societăţii................................................................................... Telefon ................................................................................................ Reprezentant ....................................................................................... Funcţia ................................................................................................. Cod fiscal ............................................................................................. Nr.înregistrare...................................................................................... Nr.cont ................................................................................................ Banca .................................................................................................. Capital social ...................................................................................... Cifra de afaceri ................................................................................... Sediul sucursalei ................................................................................. Certificat de înmatriculare a sucursalelor .........................................

Data......................... OFERTANT

17

Anexa 9 la instrucţiuni pentru ofertanţi BANCA (denumirea)

SCRISOARE DE GARANŢIE BANCARĂ

pentru participare cu ofertă la procedura de atribuire a contractului de concesionare

Către....................................................................... (denumirea autorităţii contractante şi adresa completă)

Cu privire la procedura pentru atribuirea contractului................................................

(denumirea contractului de concesionare) noi ......................... , având sediul înregistrat la...............................................,

(denumirea băncii) (adresa băncii) ne obligăm faţă de..................................................să plătim suma de...............................

(denumirea concedentului) (în litere şi în cifre) , la prima sa cerere scrisă şi fără ca aceasta să aibă obligaţia de a-şi motiva cererea respectivă, cu condiţia ca în cererea sa autoritatea contractantă să specifice că suma cerută de ea şi datorată ei este din cauza existenţei uneia sau mai multora dintre situaţiile următoare:

a) ofertantul ................................................. şi-a retras oferta în (denumirea/numele) perioada

de valabilitate a acesteia; b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, ofertantul..........................................................

(denumirea/numele) nu a constituit garanţia de bună execuţie în perioada de valabilitate a ofertei;

c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, ofertantul............................................................ (denumirea/numele)

a refuzat să semneze contractul de concesionare în perioada de valabilitate a ofertei. Prezenta garanţie este valabilă până la data de ............................................. Parafată de Banca....................... în ziua .........luna................ anul .......... (semnătura autorizată)

18

Anexa 10 la instrucţiuni pentru ofertanţi

Scrisoare de transmitere a documentelor de participare la licitaţie

Contractant ..................................... (denumirea şi adresa completă)

Nr ................................. (ziua, luna , anul) înregistrat la sediul concedentului Nr............ (ziua, luna, anul)

Către................................................................................

Ca urmare a anunţului publicitar apărut în publicaţia………………….………… (denumire, seria, număr şi data apariţiei) privind organizarea licitaţiei publice deschise pentru concesionarea serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara noi................................(denumirea contractantului), vă transmitem alăturat, în cadrul termenului limită comunicat de dumneavoastră , următoarele : 1 .documentul................................................................................. (tipul, seria, numărul, emitentul, valoarea) privind garanţia de participare la licitaţie în cuantumul stabilit de dumneavoastră prin documentele licitaţiei; 2.coletul sigilat şi inscripţionat în mod vizibil, conţinând oferta noastră în două exemplare - original şi copie, care cuprinde documentele solicitate de dumneavoastră. La locul, data şi ora indicate de dumneavoastră pentru deschiderea publică a ofertelor, din partea noastră va participa un reprezentant pe deplin autorizat să reprezinte firma noastră . Avem speranţa că oferta noastră este corespunzătoare şi va satisface cerinţele dumneavoastră.

Data.......................... Contractant

19

Anexa 11 la instrucţiuni pentru ofertanţi Oferta de preţ privind concesionarea serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj Nr. ctr

OPERAŢIE U.M. Ponder ea importa nţei tarifelor .

Tarif unitar fără TVA

1 Deplasarea în teren pentru identificarea habitatelor Ron / km

3%

2 Deplasarea în teren pentru prinderea şi transportul în adăposturi a câinilor fără stăpân.

Ron / km

5%

3 Deplasarea în teren pentru colectarea şi transportul cadavrelor de animale găsite pe domeniul public.

Ron / km

5%

4 Pregătirea şi încărcarea de cadavre de animale de pe domeniul public.

Ron / kg

5%

5 Prinderea câinilor fără stăpân Ron / cap

câine.

5%

6 Cazarea câinilor fără stăpân Ron / cap

câine / zi.

5%

7 Asigurarea hranei zilnice a câinilor fără stăpân aflaţi în adăposturi.

Ron / cap

câine / zi.

7%

8 Întreţinerea sanitar-veterinară a câinilor fără stăpân Ron / cap

câine / zi.

3%

9 Eutanasia câinilor fără stăpân Ron / cap

câine.

5%

10 Neutralizarea cadavrelor de animale şi a deşeurilor de origine animală prin incinerare într-un incinerator

autorizat.

Ron / kg.

15%

11 Neutralizarea cadavrelor de animale şi a deşeurilor de origine animală prin depunere într-un puţ sec autorizat.

Ron / kg.

10%

20

12 Transportul de animale sălbatice vii, cu utilaje special amenajate, in regim urban şi extraurban.

Ron / km.

3%

13 Identificarea câinilor prin metoda implantării de microcip elctronic şi realizarea unei baze ade date.

Ron / cap

câine.

10%

14 Activităţi de verificare şi control (conform legislaţiei în vigoare) la instituţii, unităţi de învăţământ, societăţi

comerciale, cetăţeni etc.

Ron / oră.

3%

15 Prinderea transportul şi cazarea animalelor de companie (pisici, porcuşori de guineia, papagali, iguane etc.)

pierdute, rătăcite s-au abandonate pe domeniul public.

Ron / buc.

3%

16 Inventarierea, pe specii şi constituirea unei baze de date cu privire la păsările domestice şi sălbatice de pe raza

Municipiului Timişoara.

Ron / oră.

3%

17 Activităţi de întreţinere sanitar-veterinară şi de hrănire a unor specii de păsări domestice sau sălbatice de pe raza

Municipiului Timişoara.

Ron / oră.

3%

18 Asigurarea hranei necesare pentru păsări domestice s-au sălbatice(achiziţie,transport,depozitare,condiţionare)

Ron / kg.

7%

Algoritmul de calcul pentru determinarea tarifului mediu: Tmediu = ( top1 x p1 + top2 x p2 + ..........................topn x pn ) ∑ n Unde: Tmediu – reprezintă tariful mediu top – tariful operaţiei real declarat topn – reprezintă tariful real declarat pentru operaţia „ n” pn – reprezintă ponderea tarifului real declarat, specificată în anexa 11 la instrucţiuni pentru ofertanţi ∑n – reprezintă total operaţii specificate în anexa 11 la instrucţiuni pentru ofertanţi

1

CUPRINS CAP. 1 DISPOZIŢII GENRRALE. CAP. 2 OBIECTIVUL CONCESIUNII. CAP. 3 LOCUL DESFĂŞURĂRI ACTIVITĂŢII. CAP. 4 DESCRIEREA ACTIVITĂŢII. CAP. 5 PROGRAMUL PRESTAŢIEI. CAP. 6 CONDIŢII DE CALITATE. CAP. 7 DOTĂRI CU PERSONAL ŞI UTILAJE. CAP. 8 TEHNOLOGII. CAP. 9 VERIFICĂRI, RECEPŢII, GARANŢII. CAP. 10 CONDIŢII DE EXPLOATARE. CAP. 11 INVESTIŢII CAP. 12 CLAUZE FINANCIARE ŞI DE ASIGURĂRI. CAP. 13 DURATA CONCESIUNI. CAP. 14 REDEVENŢA. CAP. 15 CUANTUMUL GARANŢIILOR DATORATE DE OPERATOR. CAP. 16 CLAUZE REFERITOARE LA ÎNCETAREA DELEGĂRII DE GESTIUNE. CAP. 17. DISPOZIŢII FINALE

2

CAIET DE SARCINI PENTRU

DELEGAREA GESTIUNII SERVICIILOR PUBLICE DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE, ANIMALELOR

DE COMPANIE ŞI ACTIVITĂŢI DE ECARISAJ ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. Prezentul caiet de sarcini a fost stabilit pe baza legislaţiei in vigoare şi precizează condiţiile minime în care trebuie să se desfăşoare licitaţia pentru delegarea de gestiune prin concesiune pentru serviciul public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”. Art. 2. Caietul de sarcini alături de Regulamentul serviciului public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţii de ecarisaj” din municipiul Timişoara, vor fi anexate la contractul de delegare a gestiunii.

Caietul de sarcini se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara. Autoritatea concedentă a serviciului este Consiliul Local al Municipiului Timişoara situat

în localitatea Timişoara, Bv. C.D. Loga nr. 1, jud Timiş. CAPITOLUL II Obiectul concesiunii Art. 3. Serviciul public care face obiectul concesiunii este - prestarea activităţii de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” pe raza municipiului Timişoara. Art. 4. Autoritatea concendentă a serviciului public pentru prestarea activităţii de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” este Consiliul Local al Municipiului Timişoara cu sediul în Timişoara, Bv. C.D. Loga nr. 1, jud. Timiş. CAPITOLUL III Locul desfăşurării activităţii Art. 5. „Managementul populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”, se desfăşoară pe domeniul public in următoarele locuri;

• spaţii verzi (parcuri, scuaruri şi locuri de joacă); • în toate cartierele municipiului Timişoara; • pe toate căile de acces şi drumuri publice din municipiul Timişoara; • terenuri virane; • malurile canalului Bega, liziera Pădurii verzi, grădina zoologică; • cimitire; • în incinta instituţiilor publice, societăţi comerciale, organizaţii, asociaţii, unităţi de

învăţământ şi militare; • pieţe, târguri; • zone demolate si neconstruite; • în alte locuri, în situaţi de urgenţă, când se acţionează în baza unor dispoziţii legale.

3

CAPITOLUL IV Descrierea activităţii Art. 6. Activitatea serviciului de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” presupune următorele:

• estimarea populaţiei canine şi a ratei de înlocuire; • individualizarea şi înregistrarea câinilor comunitari din Timişoara; • supravegherea habitatelor şi controlul reproducţiei; • controlul circulaţiei şi al vânzării; • prinderea şi eutanasia câinilor fără stăpân, cu boli cronice, incurabile sau

cu vicii de comportament; • colectarea cadavrelor de animale şi a deşeurilor organice de pe

domeniul public; • neutralizarea cadavrelor de animale şi a deşeurilor organice colectate; • programe de informare şi educaţie a cetăţenilor.

Art. 6.1. Estimarea populaţiei canine şi a ratei de înlocuire

Pentru cunoaşterea situaţiei numerice a populaţiei canine, sunt necesare parcurgerea următoarelor etape şi efectuarea următoarelor acţiuni:

estimarea populaţiei totale de câini din municipiu, utilizând mijloace statistice acceptate, cu precizarea proporţiei de câini pe forme de proprietate (câini în proprietatea şi la domiciliul locuitorilor; câini aparţinând societăţilor comerciale; instituţiilor publice; unităţilor de învăţământ şi militare etc.);

estimarea mărimii populaţiei de câini comunitari şi fără stăpân şi identificarea provenienţei şi a habitatelor preferate;

aprecierea raportului dintre sexe, a ratei de înmulţire şi a ratei de înlocuire. Aprecierea densităţii populaţiei canine cuprinde toate categoriile de câini, inclusiv câinii

comunitari şi cei fără stăpân, care interesează cel mai mult sub aspect epidemiologic. Informaţiile se colectează prin mai multe canale, de la serviciile veterinare, prin observare directă, prin chestionare, alte informaţii şi date din diverse surse, etc. Aceasta presupune sectorizarea teritoriului, alegerea riguroasă a eşantioanelor şi prelucrarea statistică a datelor.

Art. 6.2. Individualizarea şi înregistrarea tuturor câinilor comunitari, fără stăpân. 6.2.1. Individualizarea şi înregistrarea câinilor comunitari, fără stăpân se concesionează cu obigaţia respectării tuturor reglementărilor legale, inclusiv a celor sanitar-veterinare în vigoare şi presupune:

- centralizarea tuturor datelor şi informaţiilor existente la organizaţii, asociaţii profesionale/non profit, la serviciile veterinare legal constituite de stat / private.

- efectuarea individualizării printr-o metodă acceptată legal: microcip electronic, tatuaj, colier special, semn distinctiv la zgardă, cu respectarea normelor sanitar-veterinare în vigoare şi a dorinţei proprietarului.

- organizarea şi conducerea evidenţei tuturor câinilor individualizaţi conform normelor în vigoare, atât scriptic cât şi electronic.

6.2.2. Concesionarea acestei activităţi se face cu obligaţia identificării câinilor incredinţaţi spre adopţie prin implantarea de microcipuri şi deschiderea şi urmărirea evidenţei scrise în acest sens, şi numai după ce aceştia au fost sterilizaţi vaccinaţi antirabic şi deparazitaţi, conform Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, aprobată prin Legea nr. 227/2002.

Art. 6.3. Supravegherea habitatelor şi controlul reproducerii.

4

Fertilitatea şi natalitatea populaţiei de câini este foarte diferită, dependent de condiţiile de viaţă, rasă şi alţi factori, iar turnover-ul populaţiei mai depinde şi de raportul dintre sexe şi de durata de viaţă. Dacă se ia în considerare că, în medie, câinii devin apţi de reproducere începând cu vârsta de un an (10 – 12 luni) şi că se reproduc, în medie, până la vârsta de 7 – 8 ani, cu cel puţin două cicluri de călduri (primăvara şi toamna) şi cu durata gestaţiei de aproximativ 62 de zile şi cel puţin patru căţei de fiecare femelă pe an, rezultă cel puţin o tendinţă de dublare a populaţiei în fiecare an.

Există două metode de sterilizare: a) temporară: constă în administrarea unui produs hormonal(steroizi, anti-androgeni, clormadinone acetat, delmadinone acetat, megestrol acetat, etc.), Acesta are eficienţă de aproximativ 85% - 95%, iar funcţia de reproducere este reversibilă. b) definitivă sau chirurgicală: metodă sigură, dar traumatizantă pentru animal. Prezentăm cele mai frecvente şi sigure metode de control al funcţiei de reproducere;

Castrarea masculilor este operaţia care garantează succesul, are un cost mediu, dar prezintă dezavantajul că alterează parţial relaţia afectivă cu stăpânul.

Ovariectomia (la femele) este eficientă în proporţie de aproximativ 90 %, dar este uneori urmată de piometru, care presupune tratamente repetate.

Ovario-histerectomia este absolut sigură, dar costă foarte mult făcând parte din catogoria operaţiilor majore, mai ales când intervenţia se face la femele gestante.

Art. 6.4. Controlul circulaţiei şi al vînzării. Circulaţia câinilor potenţial periculoşi pe străzi este permisă doar dacă sunt însoţiţi de

proprietar/deţinători temporari, legaţi şi ţinuţi în lesă/ham, prevăzuţi cu botniţă şi având carnet de sănătate, aşa cum prevede Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2002, aprobată de Legea nr. 60 / 2003. Convenţia Europeană privind Protecţia Animalelor de Companie (1987), recomandă interzicerea vânzării de câini şi pisici persoanelor sub vârsta de 16 ani, fără consimţământul părinţilor acestora sau a altor persoane care exercită responsabilitatea parentală.

Art. 6.5. Prinderea şi eutanasia câinilor

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, aprobată prin Legea nr. 227/2002, prevede pentru câinii fără stăpân că, eutanasia poate fi efectuată numai de către medicii veterinari, cu respectarea normelor legale. Câinii fără stăpân bolnavi cronici şi incurabili vor fi eutanasiaţi imediat ce sunt aduşi în adăpostul serviciilor specializate ale consiliului local. Ceilalţi câini vor fi menţinuţi în adăpost şi îngrijiţi timp de 14 zile, după care,dacă nu sunt revendicaţi, s-au adoptaţi vor fi supuşi eutanasiei. Conform legislaţiei este admisă numai eutanasia prin utilizarea barbituricelor, injectate intravenos, numai după pierderea cunoştinţei indusă prin anestezie. Nu se admite injectarea barbituricelor pe cale intramusculară sau subcutanată. Pentru căţeii nou născuţi este admisă administrarea barbituricelor pe cale peritoneală. Produsele narcotice pot fi administrate şi pe cale orală. Conform OUG 155/2001 aprobată prin legea 227/2002, acţiunile de capturare, adăpostire, vaccinare, deparazitare, sterilizare, adopţie şi eutanasie se vor face şi în prezenţa reprezentanţilor societăţilor de protecţie a animalelor, în cazul în care acestea solicită acest lucru.

Art. 6.6. Colectarea cadavrelor de animale şi a deşeurilor organice de pe domeniul public Pe raza municipiului Timişoara, rezultă adesea cadavre de animale de diferite specii, dar mai ales de câini, pisici, păsări ca urmare a accidentelor de circulaţie, sau de altă natură sau din moartea naturală a animalelor fără stăpân şi a celor rătăcite, ca urmare a nesupravegherii acestora.

Colectarea şi neutralizarea tuturor cadavrelor şi a resturilor organice prezintă o importanţă deosebită sub aspect igienico-sanitar, trebuie să se facă operativ şi în condiţii de siguranţă deplină.

5

Cadavrele, dacă provin în urma evoluţiei unor boli infecţioase sau parazitare, conţin agenţii etiologici ai acestor boli. În toate cazurile, chiar şi atunci când cauza morţii a fost de altă natură, neinfecţioasă, cadavrele şi resturile organice constituie un suport nutritiv pentru înmulţirea mi- croorganismelor saprofite şi epifite şi a vectorilor de boli (insecte şi rozătoare). În plus, cadavrele şi resturile de origine animală, prin descompunere emană produşi volatili cu miros dezagreabil şi poluează mediul înconjurător. De aceea, legislaţia sanitară veterinară şi de mediu, pretinde ca fiecare localitate sau grupe de localităţi apropiate să prezinte instalaţii şi condiţii pentru neutralizarea cadavrelor şi a deşeurilor de origine animala.

În conformitate cu Ordonanţa de Guvern nr. 47/2005 consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul. Art. 6.7. Neutralizarea deşeurilor organice şi a cadavrelor de animale colectate de pe raza municipiului Timişoara

Cadavrele şi deşeurile organice sunt supuse neutralizării în puţuri seci autorizate, sau distrugerii prin incinerare. Art. 6.8. Programe de informare şi educaţie a cetăţenilor Se realizează prin editarea de materiale publicitare cu diverse precizări legale cât şi sfaturi de îngrijire şi întreţinere a animalelor, organizarea de dezbateri publice, organizarea de cursuri, expoziţii, chestionare etc. CAPITOLUL V Programul prestaţiei Art. 7. Activităţile prevăzute la art. 6 vor fi executate in conformitate cu programele de prestaţie ce se vor constitui ca anexă la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” Prestaţia se va efectua de preferinţă pe timp de zi, iar în funcţie de necesităţi, dupăamiaza şi pe timp de noapte, cu acordul sau la cererea expresă a autorităţii locale. Programul de prestaţie va conţine împărţirea teritoriului municipiului Timişoara în 12 sectoare de lucru, respectiv 6 sectoare în partea de nord a municipiului, faţă de canalul Bega şi 6 sectoare în partea de sud a municipiului, faţă de canalul Bega, numerotate de la 1 la 12 şi delimitate între ele pe harta topografică a municipiului Timişoara. CAPITOLUL VI Condiţii de calitate Art. 8. Prestaţia va fi efectuată cu respectarea următoarelor condiţii de calitate:

- prinderea câinilor pe domeniul public se va face numai cu crose speciale, plase sau lansatoare de seringi de uz veterinar cu substanţe tranchilizante;

- transportul câinilor de la locul de prindere la adăpost se va face cu autospeciale dotate cu cuşti individuale;

- cazarea, asigurarea hranei zilnice a câinilor din adăposturii se va face cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare;

- procedurile de adopţie a câinilor se vor face cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare;

- eutanasierea câinilor nerevendicaţi în 14 zile se va efectua numai de un medic veterinar licenţiat şi membru al Colegiului Medicilor Veterinari;

6

- colectarea de cadavre de animale de pe domeniul public se va efectua de către personal calificat şi dotat cu echipament de protecţie adecvat;

- neutralizarea cadavrelor de animale găsite pe domeniul public şi a cadavrelor de câini rezultate în urma eutanasierii, se va face prin incinerare, în încineratoare autorizate, sau prin depunere în puţ sec autorizat.

Art. 8.1. Prestatorul va prezenta documente emise de organisme acreditate, care confirma certificarea sistemului calităţii după cum urmează:

- Certificare a sistemului de management al calităţii (ISO 9001 / 2001 sau echivalent). - Certificare a sistemului de management al mediului (ISO 14001 / 2004 sau echivalent).

CAPITOLUL VII Dotări specifice, dotări cu personal şi alte dotări Art. 9. Operatorul îşi va dimensiona structura de personal, parcul de autospeciale, şi echipamentele necesare desfăşurării prestaţiei de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” în funcţie de cantitatea de lucrări estimată şi cu respectarea strictă a programului prestaţiei.

Art. 9.1. Dotări specifice: Operatorul va deţine (proprietate, leasing, închiriere) următoarele dotări minime necesare:

a) spaţiu de cazare pentru animale conform O.U.G nr. 155/2001, aprobată prin Legea nr. 227/2002, minim 300 mp;

b) cabinet veterinar; c) spaţiu administrativ minim 200 mp.

Art. 9.2. Dotări cu personal: Operatorul va dispune de un număr minim de personal, format din 21(douăzeci şi unu) de

persoane angajate cu contract de munca la societatea operatorului din care: ♦ medic veterinar - membru al Colegiului Medicilor Veterinari - 1 persoană; ♦ tehnician veterinar – 1 persoană; ♦ personal de coordonare( persoane responsabile de contracte cu Primăria municipiului Timişoara, agenţi economici, asociaţii de proprietari) - 1 persoană; ♦ conducători auto – 6 persoane; ♦ ecariseuri(muncitori) – 9 persoane; ♦ paznic – 1 persoană; ♦ îngrijitor - 1 persoană; Art. 9.3. Dotări cu utilaje şi echipamente

Operatorul va dispune de un parc de mijloace de transport - minim 6(şase) autovehicule, care trebuie sa fie autorizate de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş. Din care: - 4(patru) autovehicule vor fi folosite pentru transportul animalelor; - 1(unu) autovehicul pentru transportul cadavrelor şi deşeurilor de origine animalieră; - 1(unu) autovehicul va fi folosit pentru activităţi de control recepţii, verificări.

Se va face dovada deţinerii mijloacelor de transport menţionate (proprietate, leasing sau închiriere).

NOTĂ: Neprezentarea oricăreia dintre condiţiile specificate la art.9 (9.1,9.2,9.3) atrage

descalificarea.

7

CAPITOLUL VIII Tehnologii Art. 10. Operatorul va prezenta în documentaţia de ofertă concepţia proprie privind modalitatea de organizare şi funcţionare a prestaţiei de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” cu referire la utilajele din dotare folosite, inclusiv a utilajelor de rezervă utilizate, la modul de asigurare a coeficientului de utilizare a acestora şi la planul de operare a adăposturilor pentru animale. Operatorul va avea un contract încheiat cu un institut de cercetări autorizat pentru studiul ştinţific în domeniul de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”. Operatorul va prezenta sistemul de dispecerizare şi comunicare pentru coordonarea eficientă a prestării serviciului. NOTĂ:

Neprezentarea oricăreia dintre condiţiile specificate la art. 10 atrage descalificarea. CAPITOLUL IX Verificări, recepţii, garanţii Art. 11. Concendentul va verifica permanent modul de efectuare a prestaţiei de către operator, care va întocmi zilnic rapoarte privind calitatea prestaţiei, numărul de câini prinşi şi transportaţi în adăposturi precum şi cantitatea de cadavre de animale colectate de pe domeniul public Art. 12. În rapoartele de constatare zilnice, se va consemna şi modul de rezolvare de către operator a sesizărilor primite de la cetăţeni şi eventual, penalităţile aplicate operatorului pentru deficientele constatate. Art. 13. La sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte un proces-verbal de recepţie, semnat de ambele părţi, care cuprinde constatările din rapoartele zilnice. Art. 14. Operatorul răspunde de buna desfăşurare a prestaţiei şi garantează material şi financiar, calitatea şi cantitatea stabilită conform criteriilor de performanţă ( anexa 1) CAPITOLUL X Condiţii de exploatare a serviciului public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” A. Condiţii tehnice

Art. 15. Serviciul public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” trebuie să asigure prestarea serviciului în regim de continuitate pentru toţi utilizatorii din aria de autorizare, cu respectarea condiţiilor tehnice specifice fiecărei activităţi. B. Obiective de exploatare Art. 16. Obiectivele pe care trebuie sa le atingă serviciul public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” care face obiectul concesiunii sunt următoarele: a) îmbunătăţirea condiţiilor de viată ale cetăţenilor; b) promovarea calităţii şi eficienţa activităţilor de salubrizare, ecarisaj; c) dezvoltarea durabilă a serviciilor; d) protecţia mediului înconjurător, cu evidenţierea măsurilor de protecţie a mediului pe etape de dezvoltare, în concordanţă cu programul de adaptare la normele Uniunii Europene.

8

C. Obiective de ordin economic Art. 17. Serviciul public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” va urmări să se realizeze un raport calitate/cost cât mai bun pentru perioada de derulare a contractului de concesiune şi un echilibru între riscurile şi beneficiile asumate prin contract. Structura şi nivelul tarifelor practicate vor reflecta costul efectiv al prestaţiei şi vor fi în conformitate cu prevederile legale. D. Obiective de mediu Art. 18. Pe perioada derulării contractului de concesiune se vor respecta condiţiile impuse prin legislaţia în domeniul mediului. Art. 19. Conform O.G. privind protecţia mediului 195/30.12.2005

- operatorul va utiliza tehnicile cele mai eficiente ecologic pentru activităţi cu impact semnificativ asupra mediului;

- operatorul va adopta programe de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu;

- operatorul va evalua planurile şi programele ce pot avea efect semnificativ asupra mediului;

- operatorul va menţine şi ameliora calitatea mediului; - operatorul va adopta sisteme de management şi audit de mediu; - operatorul va promova cercetări fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei

mediului; - operatorul va participa la educarea şi conştientizarea publicului în procesul de

elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul. CAPITOLUL XI Investiţii Investiţii necesare pentru modernizarea şi extinderea serviciilor de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”din municipiul Timişoara. Art. 20. Investiţiile care vor fi realizate de către concesionar privesc înfiinţarea unui incinerator ecologic pentru cadavre de animale şi deşeuri biologice, cu o capacitate de minim 9000 kg/24 h.

De asemenea, concesionarul va realiza pe raza municipiului Timişoara un sistem de monitoring pentru determinarea oportunităţii, intervenţiei pe domeniul public, a prezenţei cadavrelor de animale şi a deşeurilor biologice, respectiv a soluţionării de situaţii speciale(animale agresive, cu tulburări de comportament sau cu boli cronice incurabile). Art. 21. Pentru extinderea serviciilor de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”, concesionarul va investi în dotarea cu utilaje speciale şi performante pentru efectuarea serviciului în spaţii inundate, locaţii la altitudine, precum şi în alte situaţii deosebite. Art. 22. Învestiţiile care fac obiectul prezentei licitaţii şi care se realizează din fonduri proprii ale concendentului rămân în proprietatea acestuia în perioada derulării contractului, urmând ca la încetarea contractului acestea să fie repartizate concedentului, ca bunuri de retur. Art. 23. Investiţiile care se realizează din fonduri proprii ale investitorilor rămân în proprietatea acestora pe perioada derulării contractului de concesiune şi după încetarea acestuia. CAPITOLUL XII Clauze financiare şi de asigurări Art. 24. Investiţiile menţionate la art. 21, 22 şi 23, se supun obligaţiilor şi clauzelor impuse de finanţatori pentru fiecare modalitate de finanţare.

9

Art. 25. Prin aceste clauze se stabilesc modalităţile de returnare a creditelor, termenele de rambursare, perioada de amortizare, standardele de calitate ale bunurilor aduse ca investiţii, modalităţile de preluare a bunurilor care au făcut obiectul investiţiilor, clauze referitoare la păstrarea patrimoniului încredinţat pe perioada concesiunii şi la predarea bunurilor de retur la sfârşitul concesiunii, astfel încât la încheierea contractului capacitatea concedentului de realizare a serviciului să fie cel puţin egală cu cea existentă la data intrării în vigoare a contractului. CAPITOLUL XIII Durata concesiunii Art. 26. Durata pentru care se concesionează serviciile publice de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” din municipiul Timişoara, este de 5 ani. Art. 27. Pe durata stabilita la art. 26 se interzice operatorului subconcesionarea serviciului public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”. CAPITOLUL XIV Redevenţa Art. 28. Redevenţa este de minim 1,5% din valoarea achitată de către Primăria municipiului Timişoara, anual operatorului pentru prestaţia efectuată pe raza municipiului Timişoara. Art. 29. Plata redevenţei se face prin O.P. în contul deschis la trezoreria Timişoara şi care va fi prevăzut în contract. Art. 30. Neplata redevenţei sau executarea cu întârziere a acestei obligaţii conduce la penalităţi datorate concendentului conform prevederilor codului fiscal. CAPITOLUL XV Cuantumul garanţiilor datorate de operator Art. 31. Garanţia conform articolului 21 din ” Contractul cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităţilor prin concesiune" HG. 346/2004, reprezintă o suma fixă egală cu valoarea redevenţei datorate pentru primul an de activitate. Art. 32. Pentru participarea la licitaţie se fixează o garanţie în valoare de 50.000 RON.

Garanţia de participare la licitaţie se supune condiţionărilor stabilite la art. 23 din Normele metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr 216/1999 cu modificările ulterioare. Art. 33. În termen de 90 de zile de la data încheierii contractului de concesiune, concesionarul se obliga să îi plătească concedentului o garanţie, reprezentând o cota-parte din suma datorată concedentului cu titlu de redevenţă pentru primul an de activitate. CAPITOLUL XVI Clauze referitoare la încetarea delegării de gestiune Art. 34. Încetarea delegării de gestiune prin concesiune se face în următoarele situaţii: a) în cazul în care operatorului i se retrage autorizaţia de funcţionare sau aceasta nu este prelungită după expirarea termenului; b) la expirarea duratei stabilite prin contractul de concesiune, dacă părţile nu convin, în scris, prelungirea acestuia, în condiţiile legii; c) în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri juste şi prealabile în sarcina concedentului; d) în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere, cu plata

10

unei despăgubiri în sarcina concesionarului; e) în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concedent, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului; f) la dispariţia, dintr-o cauză de forţa majoră, a bunului concesionat sau în cazul imposibilităţii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunţare, fără plata unei despăgubiri; g) în cazul în care interesul naţional o impune, prin răscumpărarea unei concesiuni, care se poate face prin act administrativ al organului care a aprobat concesionarea, la propunerea concedentului, în acest caz se va întocmi o documentaţie tehnico-economică în care se va stabili preţul răscumpărării. În aceasta situaţie de încetare a concesiunii nu se percep daune; h) în cazul în care concesionarul nu deţine autorizaţiile legale sau când acestea sunt retrase. CAPITOLUL XVII Dispoziţii finale Art. 35. Caietul de sarcini este pus în vânzare de către autoritatea administraţiei publice locale, Primăria Municipiului Timişoara, la sediul prevăzut în anunţul publicitar. Art. 36. Preţul caietului de sarcini a fost stabilit de autoritatea administraţiei publice locale, Primăria Municipiului Timişoara, la valoarea de 1000 RON. Art. 37. Modalităţile de plată pentru achiziţionarea caietului de sarcini sunt următoarele: O.P în contul Primăriei Municipiului Timişoara, numerar la casieria Primăriei Municipiului Timişoara. Art. 38. Condiţiile prevăzute în caietul de sarcini sunt minimale pentru desfăşurarea licitaţiei pentru concesionarea serviciului public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”. Art. 39. Ofertanţii pot oferi şi alte condiţii preconizate a fi favorabile unei bune desfăşurări a activităţii acestui serviciu. Art. 40. Caietul de sarcini se foloseşte împreuna cu Regulamentul şi Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de „management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj”. Art. 41. Documentele licitaţiei sunt următoarele:

1. Studiu de opurtunitate 2. Regulamentul de delegare a gestiunii 3. Instrucţiunile pentru ofertanţi 4. Caietul de sarcini 5. Formulare 6. Contractul de concesiune - cadru

11

ANEXA 1

INDICATORI MINIMALI DE PERFORMANŢĂ ŞI DE EVALUARE A SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE,ANIMALELOR DE COMPANIE ŞI

ACTIVITĂŢI DE ECARISAJ ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

TRIMESTRUL INDICATORI I II III IV

TOTAL AN

1. Indicatori generali 1.1 Contractarea serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

a) numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori,(asociaţii de proprietari, societăţi comerciale, instituţi, persoane fizice etc.) raportat la numărul de solicitări;

b) numărul de solicitări de îmbunătăţire a parametrilor de calitate ai serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj., raportat la numărul de contracte încheiate;

1.2. Măsurarea şi gestiunea cantităţii serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj prestate

a) numărul de operaţiuni de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj ca urmare a solicitărilor, raportat la numărul total de solicitări

b) numărul anual de sesizări din partea agenţiilor de protecţia mediului;

c) numărul anual de sesizări din partea agenţiilor de sănătate publică;

d) numărul de reclamaţii privind valorile facturate, pe tipuri de activităţi ;

e) valoarea totală a facturilor încasate, raportată la valoarea totală a facturilor emise

f) numărul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor prestate, pe categorii de utilizatori si pe tipuri de activităţi

1.3. Calitatea serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj prestate

12

a) numărul de reclamaţii privind parametrii de calitate ai serviciului, pe tipuri de utilizatori şi tipuri de activităţi

b) numărul de reclamaţii la care s-a răspuns în termenul legal, din total număr de reclamaţii

c) valoarea despăgubirilor plătite de operator pentru nerespectarea condiţiilor şi a parametrilor de calitate

stabiliţi în contract, raportată la valoarea facturată, pe categorii de utilizatori şi pe tipuri de activităţi;

d) valoarea despăgubirilor plătite de utilizatori pentru daune provocate prin nerespectarea condiţiilor şi clauzelor contractuale

2. Indicatori garantaţi 2.1. Indicatori garantaţi prin licenţa de prestare a serviciului management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

a) numărul de sesizări scrise privind nerespectarea de către operator a obligaţiilor din licenţă

Indicatori generali b) numărul de încălcări ale obligaţiilor operatorului

rezultate din analizele şi controalele direcţiei sanitar- veterinare şi Gărzii de Mediu, modul de soluţionare pentru fiecare caz de încălcare a acestor obligaţii

2.2. Indicatori a căror nerespectare atrage penalităţi contractuale:

a) numărul de utilizatori care au primit despăgubiri datorate nerespectării condiţiilor de aplicare de către operator a activităţilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj sau dacă s-au îmbolnăvit din cauza nerespectării condiţiilor de prestare a serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

b) numărul de cereri pentru care s-au acordat reduceri ale valorii facturilor, din total număr de cereri pentru micşorarea valorii facturilor

2.3 Iindicatori de calitate exprimaţi prin parametri tehnici realizaţi

a) prezenţa câinilor înainte de operaţiunile de prindere şi transport înadăposturi

b) prezenţa câinilor după operaţiunile de prindere şi transport înadăposturi

13

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERV. ADMIN.MEDIU URBAN DUMITRU ANDOR VASILE CIUPA MEDIC VETERINAR ÎNTOCMIT MIHĂIŢĂ AFRENIE IOAN STANJIC

1

REGULAMENT

PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIILOR PUBLICE DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE, ANIMALELOR DE

COMPANIE ŞI ACTIVITĂŢI DE ECARISAJ ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

CAP. I ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Art. 1 Prezentul Regulament de delegare în gestiune a serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj” în municipiul Timişoara, denumit în continuare regulament, a fost elaborat având în vedere prevederile Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 139/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, ale H.G. nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările ulterioare, OUG. nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, Legea nr.. 227/2002 pentru aprobarea OUG 155/2001 , OUG. nr. 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi s-au agresivi, OUG nr.47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală, O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

CAP. II DISPOZIŢII GENERALE

Art. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul juridic unitar privind etapele şi modalităţile ce trebuie îndeplinite în procedura de delegare în gestiune a serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj din municipiul Timişoara.

Art. 3 Delegarea în gestiune a serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj din municipiul Timişoara, se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare, în condiţii de transparenţă, imparţialitate şi competitivitate, prin licitaţie publică deschisă.

CAP. III DELEGAREA GESTIUNII PRIN CONTRACT DE CONCESIUNE SECŢIUNEA 1

Proceduri prealabile delegării în gestiune a serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj din municipiul Timişoara prin contract de concesiune.

Art. 4 (1) Contractul de delegare a gestiunii prin concesiune are ca obiect serviciul public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara.

(2) Delegarea serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara se va face prin licitaţie publică deschisă.

Art. 5 (1) Consiliul Local al municipiului Timişoara, în calitate de concedent, va întocmi şi va păstra doua registre în scopul ţinerii evidenţei documentelor şi informaţiilor cu privire la desfăşurarea procedurilor de delegare a gestiunii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în

2

municipiul Timişoara şi la derularea contractului de concesiune: a). Registrul "Candidaturi şi oferte", care va cuprinde date şi informaţii referitoare la

derularea procedurilor prealabile încheierii contractului de concesiune; se vor preciza cel puţin datele şi informaţiile referitoare la studiul de oportunitate, la depunerea candidaturilor şi la oferte;

b). Registrul "Contracte", care va cuprinde date şi informaţii referitoare la încheierea şi derularea contractului de concesiune; se vor preciza datele şi informaţiile referitoare la obiectul contractului de concesiune, durata acestuia, termenele de realizare a investiţiilor, obligaţiile de mediu.

(2) Registrele se întocmesc şi se păstrează la sediul Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

Art. 6 Toate documentele licitaţiei publice, întocmite pe parcursul desfăşurării procedurilor de licitaţie publică, se vor păstra de către Consiliul Local al municipiului Timişoara, într-un dosar al delegării gestiunii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara având caracter confidenţial. SECŢIUNEA 2

Iniţierea delegării gestiunii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara prin concesionare

Art. 7 Consiliul Local al municipiului Timişoara, în calitate de concedent, poate iniţia procedura de concesionare prin întocmirea studiului de oportunitate, a caietului de sarcini si prin publicarea anunţului privind organizarea licitaţiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 219/1998 şi a Hotărârii Guvernului nr. 216/1999, cu modificările ulterioare. Studiul de oportunitate şi caietul de sarcini sunt anexate la prezentul regulament.

SECŢIUNEA 3

Anunţul publicitar Art. 8 (1) După aprobarea Caietului de Sarcini, Consiliul Local al municipiului

Timişoara va proceda la publicarea anunţului privind organizarea licitaţiei. (2) În cazul procedurii licitaţiei publice deschise, se va publica în Monitorul Oficial

al României, Partea a VI-a, într-un cotidian de difuzare naţională şi într-un cotidian de difuzare locală anunţul licitaţiei publice deschise, care va conţine în mod obligatoriu:

• denumirea şi sediul autorităţii administraţiei publice care organizează licitaţia; • descrierea serviciului public la care se referă delegarea gestiunii precum şi durata

delegării; • locul de unde poate fi achiziţionat, contra cost, caietul de sarcini şi de unde pot fi

obţinute instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de delegare în gestiune a serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara.

• obiectivele pe care şi le propune autoritatea administraţiei publice; • numărul de exemplare în care se depune oferta; • actele cerute ofertanţilor pentru dovedirea experienţei tehnice şi manageriale în

gestionarea unor sisteme similare, a bonităţii şi capacităţii financiare de a răspunde la cerinţele specifice prevăzute în caietul de sarcini, inclusiv cazierul judiciar al persoanei care are calitatea de administrator al operatorului;

• data şi locul de primire a ofertelor; • durata în care ofertanţii rămân angajaţi prin termenii ofertelor lor;

3

• data, ora şi locul de deschidere a ofertelor. (3) Anunţul privind organizarea licitaţiei se va afişa şi la sediul autorităţii administraţiei publice locale.

SECŢIUNEA 4

Instrucţiuni privind organizarea si desfăşurarea procedurii de delegare a gestiunii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara prin contract de concesiune.

Art.9 Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare a gestiunii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara, precum şi criteriile de selecţie sunt elaborate si aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi, o dată cu vânzarea caietului de sarcini, la sediul acesteia.

Art. 10 Comisia de evaluare. Membrii comisiei de evaluare se numesc de către concedent, conform art. 16 din

Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor cu modificările şi completările ulterioare. Reprezentanţii concendetului vor fi specialişti în domeniul prestării serviciilor

publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj..

Comisia de evaluare va fi alcătuita dintr-un număr impar de membri, care nu poate fi mai mic de 5.

Din comisia de evaluare vor face parte:

• reprezentanţi ai concedentului, dintre care cel puţin unul cu pregătire juridică; • reprezentanţi ai direcţiei generale a finanţelor publice judeţene ; • un reprezentant al autorităţii de mediu competente. • preşedintele comisiei de evaluare este numit de concedent dintre reprezentanţii

acestuia în comisia de evaluare. • secretarul comisiei de evaluare este numit de către preşedinte dintre membrii

comisiei de evaluare. La şedinţele comisiei de evaluare preşedintele poate invita pentru consultare

personalităţi recunoscute pentru experienţa şi competenta lor în domeniul activităţilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj, în calitate de consultanţi.

Reprezentanţii autorităţilor publice centrale sau locale ori invitaţii care sunt soţ/soţie, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu persoanele fizice participante la licitaţia publică, cu asociaţii, cu acţionarii care deţin poziţie de control în societăţile comerciale participante la licitaţia publică, precum şi cu administratorii sau cenzorii acestora ori care se găsesc în conflicte de interese nu pot fi membri ai comisiei de evaluare.

Membrii comisiei de evaluare şi invitaţii sunt obligaţi să dea o declaraţie de compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate pe propria răspundere, după termenul limită de depunere a ofertelor, care se va păstra în dosarul concesiunii.

În caz de incompatibilitate, preşedintele comisiei de evaluare îl va sesiza de îndată pe concedent despre existenţa stării de incompatibilitate şi va propune înlocuirea persoanei incompatibile.

Atribuţiile comisiei de evaluare sunt: • analizarea şi evaluarea candidaturilor; • selectarea ofertelor, pe baza datelor, informaţiilor şi a documentelor cuprinse în

4

plicul exterior; • analizarea şi evaluarea ofertelor; • întocmirea raportului de evaluare care cuprinde descrierea procedurii de

concesionare şi operaţiunile de evaluare, elementele esenţiale ale ofertelor depuse şi motivele alegerii ofertantului câştigător sau, în cazul în care nu a fost desemnat câştigător nici un ofertant, cauzele respingerii;

• întocmirea proceselor-verbale prevăzute de lege; • desemnarea câştigătorului licitaţiei publice.

Comisia de evaluare este legal întrunită numai în prezenţa tuturor membrilor. Comisia de evaluare adoptă decizii în mod autonom şi numai pe baza criteriilor de

selecţie prevăzute în instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare.

Deciziile comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorităţii membrilor. Membrii comisiei de evaluare au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor,

informaţiilor şi a documentelor cuprinse în candidaturile sau în ofertele analizate. Art. 11. Depunerea ofertelor (1) Ofertele vor fi redactate în limba română. (2) Ofertele se depun la locul precizat în anunţul publicitar, în două plicuri închise şi

sigilate, unul exterior şi altul interior, care vor respecta condiţiile prevăzute la alin. (3) şi în termenul menţionat la alin. (4).

(3) Ofertele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • plicul exterior trebuie să conţină documentele prin care se dovedeşte cumpărarea

caietului de sarcini, precum şi documentele enumerate la art. 14. • fiecare participant poate depune doar o singură ofertă; • ofertele vor fi înregistrate, în ordinea primirii, într-un registru special denumit

"Candidaturi şi oferte", precizându-se data şi ora; • ofertele primite şi înregistrate după termenul limită de primire prevăzut în anunţul

publicitar vor fi excluse de la licitaţie şi vor fi înapoiate ofertanţilor fără a fi deschise;

• oferta va fi depusă în numărul de exemplare stabilit de autoritatea administraţiei publice locale competentă şi prevăzut în anunţul publicitar. Fiecare exemplar trebuie să fie semnat de către ofertant. (4) Termenul de primire a ofertelor este între minimum 20 de zile calendaristice si

maximum 60 de zile calendaristice de la data publicării anunţului licitaţiei publice. Art. 12 Oferta trebuie să conţină detaliat toate condiţiile prevăzute în caietul de

sarcini şi alte obligaţii pe care ofertantul şi le asumă în cazul în care va câştiga licitaţia, precum şi date tehnice şi financiare referitoare la:

• investiţiile pe care se obligă să le realizeze, în condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;

• perioada preconizata de amortizare a investiţiilor; • standardele de calitate a bunurilor aduse ca învestiţii; • standardele de calitate şi indicatorii de performanţă(anxa 1 la regulamentul privind

delegarea gestiunii) precum şi planurile de conformare la indicatorii minimali de evaluare a performanţelor serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara

• preţurile pe care şi le propune să le practice, cu respectarea condiţiilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 139/2002, cu modificările ulterioare, art.12. Oferta se va constitui într-un document unitar care va conţine specificaţiile de mai

5

sus integrate intr-un concept propriu care va avea în vedere şi va respecta condiţiile prevăzute de actele normative şi legislaţia în domeniu. Art. 13 Participanţii la licitaţie vor depune o garanţie de participare la licitaţie.

Garanţia de participare la licitaţie va fi stabilită de către concedent prin instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare.

Ofertantul va pierde garanţia de participare la licitaţie dacă îşi retrage oferta înainte de desemnarea câştigătorului.

Garanţia de participare la licitaţie a ofertantului declarat câştigător va fi reţinută de către concedent până în momentul încheierii contractului de concesiune.

Concedentul este obligat să restituie celorlalţi ofertanţi garanţia de participare la licitaţie, în termen de 7 zile de la desemnarea ofertantului câştigător.

Art. 14 Ofertele conţinând plicurile interior şi exterior sigilate vor îndeplini următoarele cerinţe:

a) Pe plicul exterior se va indica licitaţia publică pentru care este depusă oferta. b) Plicul exterior va trebui să conţină pe lângă dovada cumpărării caietului de sarcini şi

o fişă cu informaţii privind ofertantul şi o declaraţie de participare semnată de ofertant, fără îngroşări, ştersături sau modificări.

c) Fişă cu informaţii privind ofertantul şi o declaraţie de participare semnată de ofertant, fără îngroşări, ştersături sau modificări;

d) Acte doveditoare privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, precum şi garanţia de participare la licitaţie;

e) Pe plicul interior se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum şi sediul social al acestuia. Acest plic va conţine oferta propriu-zisă.

f) Plicurile sigilate vor fi predate comisiei de evaluare în ziua fixată pentru deschiderea lor.

Desfăşurarea licitaţiei publice deschise

Art. 15 Pentru desfăşurarea licitaţiei publice deschise este obligatorie participarea a cel puţin 2 ofertanţi.

După deschiderea plicurilor exterioare în şedinţa publică, comisia de evaluare elimină ofertele care nu conţin toate documentele şi datele prevăzute la art. 14 si la art. 11 alin. (3), precum şi ale celor prevăzute în instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de delegare a gestiunii serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara.

Pentru continuarea desfăşurării procedurii de licitaţie este necesar ca după deschiderea plicurilor exterioare cel puţin două oferte să întrunească condiţiile prevăzute la art. 14, (pct. a,b,c,d,e,f).

În cazul în care până la expirarea termenului limită de depunere a ofertelor nu se depun cel puţin două oferte, autoritatea administraţiei publice locale competente va proceda la republicarea anunţului publicitar, iar procedura licitaţiei publice va fi reluată de la etapa depunerii ofertelor.

Dacă nici cea de-a doua licitaţie nu a condus la desemnarea unui câştigător, aceasta se va consemna într-un proces verbal care va sta la baza deciziei de recurgere la procedura de negociere directă.

Condiţiile concesionării prin negociere directă nu pot fi inferioare celei mai bune oferte respinse de licitaţia publică deschisă.

În urma procedurii de negociere directă, concedentul atribuie concesiunea persoanei juridice de drept privat, române ori străine pe care o alege.

Concedentul are obligaţia să publice în Monitorul Oficial al României, Partea a IV–

6

a, intr-un cotidian de circulaţie naţională şi într-unul de circulaţie locală intenţia de a recurge la procedura de negociere directă.

Art. 16 După analizarea conţinutului plicului exterior secretarul comisiei de evaluare va întocmi procesul-verbal, în care se va menţiona rezultatul analizei.

Art. 17 Deschiderea plicurilor interioare se face numai după semnarea procesului- verbal de către toţi membrii comisiei de evaluare şi de către ofertanţi.

Art. 18 După analizarea ofertelor, comisia de evaluare poate cere ofertanţilor, în scris, precizări cu privire la conţinutul ofertei.

Art. 19 Ponderea importanţei criteriilor de selecţie a ofertelor va fi stabilită de către Consiliul Local al municipiului Timişoara, în funcţie de caracteristicile serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj, care face obiectul contractului de delegare a gestiunii prin concesiune.

Criteriile de selecţie a ofertelor se stabilesc de către Consiliul Local, prin instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de delegare a gestiunii prin concesiune.

Criteriile de selecţie a ofertelor privesc cantitatea şi calitatea serviciilor prestate utilizatorilor.

Criteriile de selecţie a ofertelor au în vedere eficienţa economică, suma investiţiilor propuse, preţul prestaţiilor, costul lor de utilizare, valoarea lor tehnică, modul de rezolvare a obligaţiilor privind protecţia mediului şi a problemelor sociale, garanţiile profesionale şi financiare propuse de fiecare ofertant şi termenele de realizare a lucrărilor de învestiţii.

Art. 20 Comisia de evaluare alege oferta pe care o consideră cea mai bună din punct de vedere al satisfacerii criteriilor de selecţie.

În cazul în care există punctaje egale între ofertanţii clasaţi pe primul loc, departajarea acestora se va face în funcţie de punctajul obţinut pentru criteriul cu ponderea cea mai mare.

Art. 21 Pe baza evaluării ofertelor comisia de evaluare întocmeşte un raport care cuprinde descrierea procedurii de concesiune şi operaţiunile de evaluare, elementele esenţiale ale ofertelor depuse şi motivele alegerii ofertantului câştigător sau, în cazul în care nu a fost desemnat câştigător nici un ofertant, cauzele respingerii, precum şi procesul-verbal de evaluare a ofertelor.

Procesul-verbal de evaluare a ofertelor este întocmit de către secretarul comisiei de evaluare şi se semnează de către toţi membrii acesteia.

Art. 22 Comisia de evaluare transmite autorităţii administraţiei publice locale raportul, precum şi ofertele prezentate.

Raportul va fi depus la dosarul delegării de gestiune. În termen de 5 zile calendaristice de la primirea raportului comisiei de evaluare,

autoritatea administraţiei publice locale procedează la informarea ofertantului câştigător despre alegerea sa precum şi la anunţarea celorlalţi ofertanţi despre respingerea ofertelor lor.

Art. 23 În cazul în care licitaţia publică deschisă nu a condus la desemnarea unui câştigător, se va consemna această situaţie într-un proces-verbal, iar în termen de 30 de zile se va organiza o nouă licitaţie.

Art. 24 În termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicării de respingere a ofertelor, la solicitarea în scris a ofertanţilor respinşi, autoritatea administraţiei publice locale competentă le va transmite acestora o copie a procesului-verbal de evaluare a ofertelor.

Art. 25 În termen de 5 zile calendaristice de la primirea copiei procesului-verbal de evaluare a ofertelor, ofertanţii pot face contestaţii cu privire la modul cum au fost respectate

7

dispoziţiile legale care reglementează procedura concesiunii prin licitaţie publică deschisă, la sediul autorităţii administraţiei publice locale competente.

În termen de 10 zile calendaristice de la primirea contestaţiei, autoritatea administraţiei publice locale competentă este obligată să soluţioneze contestaţia şi să comunice răspunsul contestatorului.

Art. 26 Pentru soluţionarea contestaţiilor autoritatea administraţiei publice locale competentă va numi o comisie formată din 3 membrii conform HG nr. 216/1999, art. 35.

Art. 27 Comisia de soluţionare a contestaţiilor va analiza toate documentele întocmite de către comisia de evaluare şi va verifica respectarea dispoziţiilor legale care reglementează procedura delegării de gestiune prin concesiune.

La verificarea documentelor comisia de soluţionare a contestaţiilor va avea în vedere aspectele contestate de către contestator cu privire la respectarea dispoziţiilor legale referitoare la:

• modul de alcătuire a comisiei de evaluare; • incompatibilitatea membrilor comisiei de evaluare; • condiţiile de întrunire legală a comisiei de evaluare; • evaluarea ofertelor în funcţie de criteriile de selecţie prevăzute în instrucţiunile

privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare; • modul de luare a deciziilor în cadrul comisiei de evaluare; • modul de întocmire a raportului comisiei de evaluare.

Art. 28 (1) În cazul în care contestaţia este fondată, autoritatea administraţiei publice locale competentă va revoca decizia de desemnare a ofertantului câştigător şi o va notifica tuturor ofertanţilor.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) autoritatea administraţiei publice locale competentă va decide anularea licitaţiei şi organizarea unei noi licitaţii.

Art. 29 În cazul unui răspuns negativ la contestaţia depusă de către ofertantul respins, acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente de drept comun în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii administraţiei publice locale competente. CAP. IV TARIFE

Art. 30 Operatorii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj, vor practica tarifele aprobate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara. Facturarea se va face în baza tarifelor aprobate conform prevederilor legale. Structura şi nivelul tarifelor vor fi stabilite cu respectarea cerinţelor impuse de legislaţia în vigoare.

CAP. V CONTRACTUL DE DELEGARE A GESTIUNII PRIN CONCESIUNE

Art. 31 Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara se încheie între autoritatea administraţiei publice locale competentă şi concesionarul căruia i se deleagă gestiunea, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru de delegare a gestiunii.

CAP. VI DISPOZIŢII PRIVIND EXERCITAREA DREPTULUI DE

CONTROL Art. 32 Dreptul de control asupra delegării gestiunii serviciilor publice de

management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj se efectuează de către instituţiile abilitate de lege.

8

Controlul delegării gestiunii serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj va urmări, în special, respectarea prevederilor referitoare la:

• hotărârea de delegare a gestiunii; • publicitate; • conţinutul documentaţiei, în mod deosebit al caietului de sarcini; • componenţa şi modul de lucru a comisiei de evaluare a ofertelor; • termenele prevăzute de prezentul regulament; • informarea factorilor interesaţi despre acordarea sau încetarea concesiunii.

Art. 33 Activităţile de monitorizare şi control al modului de respectare a obligaţiilor stabilite în contractele de delegare a gestiunii serviciilor publice de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj se realizează de către, Consiliul Local al municipiului Timişoara prin analizarea indicatorilor de performanţa cantităţii şi calităţii serviciilor contractate.

CAP.VII. DISPOZIŢII FINALE

Art. 34 Procedurile de licitaţie aflate în curs de derulare la data întrării în vigoare a prezentului regulament îşi păstrează valabilitatea şi vor fi derulate până la finalizare, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale în vigoare în momentul începerii desfăşurării lor, în măsura în care clauzele contractului ce urmează a fi încheiat nu contravin prevederilor legale în vigoare.

Art. 35 Contractul de concesiune a serviciului public de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara valabil încheiat îşi produce efectul potrivit prevederilor contractuale, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare.

Art. 36 Toţi indicatorii de performanţă cuprinşi în Caietul de sarcini, se vor realiza în baza planurilor de conformare elaborate de ofertant şi care fac parte din ofertă. Planurile de conformare vor face parte integrantă din contractul de delegare a gestiunii management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj în municipiul Timişoara.

ANEXA 1 LA REGULAMENT

INDICATORI MINIMALI DE PERFORMANŢĂ ŞI DE EVALUARE A SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE,ANIMALELOR DE COMPANIE ŞI

ACTIVITĂŢI DE ECARISAJ ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

9

TRIMESTRUL INDICATORI I II III IV

TOTAL AN

1. Indicatori generali 1.1 Contractarea serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

a) numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori,(asociaţii de proprietari, societăţi comerciale, instituţi, persoane fizice etc.) raportat la numărul de solicitări;

b) numărul de solicitări de îmbunătăţire a parametrilor de calitate ai serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj., raportat la numărul de contracte încheiate;

1.2. Măsurarea şi gestiunea cantităţii serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj prestate

a) numărul de operaţiuni de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj ca urmare a solicitărilor, raportat la numărul total de solicitări

b) numărul anual de sesizări din partea agenţiilor de protecţia mediului;

c) numărul anual de sesizări din partea agenţiilor de sănătate publică;

d) numărul de reclamaţii privind valorile facturate, pe tipuri de activităţi ;

e) valoarea totală a facturilor încasate, raportată la valoarea totală a facturilor emise

f) numărul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor prestate, pe categorii de utilizatori si pe tipuri de activităţi

1.3. Calitatea serviciilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj prestate

a) numărul de reclamaţii privind parametrii de calitate ai serviciului, pe tipuri de utilizatori şi tipuri de activităţi

b) numărul de reclamaţii la care s-a răspuns în termenul legal, din total număr de reclamaţii

c) valoarea despăgubirilor plătite de operator pentru nerespectarea condiţiilor şi a parametrilor de calitate

stabiliţi în contract, raportată la valoarea facturată, pe categorii de utilizatori şi pe tipuri de activităţi;

d) valoarea despăgubirilor plătite de utilizatori pentru daune provocate prin nerespectarea condiţiilor şi clauzelor contractuale

2. Indicatori garantaţi 2.1. Indicatori garantaţi prin licenţa de prestare a serviciului management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

a) numărul de sesizări scrise privind nerespectarea de

10

către operator a obligaţiilor din licenţă Indicatori generali b) numărul de încălcări ale obligaţiilor operatorului

rezultate din analizele şi controalele direvţiei sanitar- veterinare şi Gărzii de Mediu, modul de soluţionare pentru fiecare caz de încălcare a acestor obligaţii

2.2. Indicatori a căror nerespectare atrage penalităţi contractuale:

a) numărul de utilizatori care au primit despăgubiri datorate nerespectării condiţiilor de aplicare de către operator a activităţilor de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj sau dacă s-au îmbolnăvit din cauza nerespectării condiţiilor de prestare a serviciului de management al populaţiei canine, animalelor de companie şi activităţi de ecarisaj.

b) numărul de cereri pentru care s-au acordat reduceri ale valorii facturilor, din total număr de cereri pentru micşorarea valorii facturilor

2.3 Iindicatori de calitate exprimaţi prin parametri tehnici realizaţi

a) prezenţa câinilor înainte de operaţiunile de prindere şi transport înadăposturi

b) prezenţa câinilor după operaţiunile de prindere şi transport înadăposturi

11

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERV. ADMIN.MEDIU URBAN DUMITRU ANDOR VASILE CIUPA MEDIC VETERINAR ÎNTOCMIT MIHĂIŢĂ AFRENIE IOAN STANJIC

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CENTRUL DE CERCETĂRI DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE ANIMALĂ

PRIVIND CONCESIONAREA SERVICIULUI DE MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE,

ANIMALELOR DE COMPANIE ŞI ACTIVITĂŢII DE ECARISAJ DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

TIMIŞOARA, 2005

2

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CENTRUL DE CERCETĂRI DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE ANIMALĂ

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND CONCESIONAREA SERVICIULUI DE

MANAGEMENT AL POPULAŢIEI CANINE, ANIMALELOR DE COMPANIE ŞI ACTIVITĂŢII DE

ECARISAJ DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA AUTORI: Prof. univ. dr. DECUN MIHAI, Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Drd. dr.med. vet. ION ANCA

TIMIŞOARA, 2005

3

CUPRINS

1. MANAGEMENTUL ANIMALELOR DE COMPANIE DIN MEDIUL URBAN ........

1.1. ASPECTE GENERALE DE ORDIN ETIC, POLITIC ŞI LEGISLATIV ............... 1.1.1. Motivaţia etică ........................................................................................ 1.1.2. Motivaţia politică ................................................................................... 1.1.3. Aspectele legale privind protecţia animalelor .......................................

1.2. RISCURILE ASOCIATE CU ÎNMULŢIREA EXCESIVĂ A CÂINILOR ............ 1.2.1. Câinii ca sursă de infecţie şi de infestaţie parazitară pentru om ............... 1.2.2. Agresiunile prin muşcături şi zgârieturi produse de câini ........................ 1.3. RISCURILE ASOCIATE CU ÎNMULŢIREA EXCESIVĂ A PORUMBEILOR ... 1.4. PRINCIPII DE MANAGEMENT A POPULAŢIEI CANINE ................................ 1.5. PROGRAMUL DE MANAGEMENT RECOMANDAT ..................................... 1.5.1. Estimarea populaţiei canine şi a ratei de înlocuire ................................... 1.5.2. Individualizarea şi înregistrarea tuturor câinilor ...................................... 1.5.3. Supravegherea habitatelor şi controlul reproducţiei ................................ 1.5.4. Controlul circulaţiei şi al vânzării ........................................................... 1.5.5. Prinderea şi eutanasia câinilor ................................................................. 1.5.6. Informarea şi educaţia populaţiei ............................................................

1.6. STADIUL ATINS ÎN ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE ŞI CĂILE DE URMAT ........

2. COLECTAREA ŞI NETRALIZAREA CADAVRELOR ŞI A DEŞEURILOR

ORGANICE DE PE DOMENIUL PUBLIC ...............................................................................

2.1. PRINCIPII GENERALE ŞI IMPORTANŢĂ ...................................................... 2.2. NEUTRALIZAREA ŞI DISTRUGERA CADAVRELOR ....................................

2.3. SITUAŢIA PREZENTĂ A ECARISĂRII TERITORIULUI ÎN TIMIŞOARA ........

3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................................................. 4. BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................

4

1. MANAGEMENTUL ANIMALELOR DE COMPANIE DIN MEDIUL URBAN

1.1. ASPECTE GENERALE DE ORDIN ETIC, POLITIC ŞI LEGISLATIV În ţara noastră, prin sintagma animale de companie se înţeleg animalele domestice şi altele

sălbatice cu care omul convieţuieşte în acelaşi mediu şi are raporturi foarte strânse: câinii, pisicile, iepurii, hamsterii, porumbeii, păsările de colivie, broaştele ţestoase, reptilele, peştii de acvariu etc.

Sintagma animale de agrement are un înţeles mai larg şi include şi alte specii de animale domestice, care deşi nu trăiesc în acelaşi habitat cu omul sunt totuşi crescute pentru satisfacerea anumitor nevoi de recreere şi zooterapie: cai de călărie, ponei etc.

Chiar dacă animalele de companie şi de agrement fac parte din categoria speciilor foarte apreciate de către majoritatea populaţiei, în marile aglomerări urbane acestea creează frecvent şi stări conflictuale, datorită interpretării diferite pe care o dau cetăţenii atitudinii faţă de aceste animale şi faţă de riscurile pe care le presupune contactul strâns cu animalele. Întrucât soluţionarea corectă a problemelor pe care le ridică convieţuirea animalelor cu omul în mediul urban presupune investiţii şi costuri ridicate, mai ales în ţările în curs de dezvoltare problema este viu discutată, banii publici dovedindu-se insuficienţi chiar şi pentru soluţionarea problemelor pe care le ridică şomajul şi mai ales persoanele fără locuinţă. Din aceste motive, problema animalelor de companie şi mai ales cea a câinilor fără stăpân este privită şi soluţionată în mod diferit în raport şi de nivelul de dezvoltare economică şi mai ales dependent de nivelul de civilizaţie. De altfel, Konrad Zacharias Lorenz, laureat al Premiului Nobel, spunea că: Civilizaţia unui popor se vede după cum se comportă cu animalele, cu bătrânii şi cu locurile publice.

Problemele pe care le generează populaţiile excesive de câini şi pisici fără stăpân, precum şi măsurile necesare pentru rezolvarea acestor probleme într-un mod responsabil, în spirit umanitar, au fost discutate în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în data de 8 mai 1979. Consiliul Europei, preocupat de riscurile pe care le poate provoca creşterea excesivă a numărului de animale fără stăpân, prin difuzarea unor boli grave la om şi prin poluarea mediului urban, dar, în acelaşi timp, hotărât să acţioneze în favoarea tratamentului uman acordat animalelor domestice, conştient de faptul că principala cauză a înmulţirii câinilor fără stăpân o reprezintă ignoranţa oamenilor şi nivelul redus de civilizaţie, a recomandat Comitetului de Miniştri înfiinţarea unei comisii interguvernamentale de experţi pentru elaborarea unei convenţiei europene în scopul uniformizării atitudinii diferitelor ţări faţă de animale. Această comisie a elaborat textul Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Companie şi Agrement (European Convention for the Protection of Pet Animals), care a fost adoptată şi parafată în noiembrie 1987 şi publicată la Strasbourg în anul 1988.

Convenţia exprimă atât dezideratele de protecţie a animalelor, care trăiesc de milenii într-o asociere cu omul, cât şi necesitatea aplicării de măsuri pentru reducerea numărului acestor animale, într-un mod care să evite durerea, suferinţa şi disconfortul, excepţiile fiind admise doar în cazurile inevitabile, pe parcursul combaterii unor boli.

Toate statele semnatare, inclusiv România, s-au angajat să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea întocmai a prevederilor acestei Convenţii. Statele semnatare au convenit de a

5

organiza întâlniri multilaterale din cinci în cinci ani şi oricând va fi necesar pentru examinarea aplicării Convenţiei, a modificării ei sau pentru a se adăuga alte clauze necesare. Aceste consultări se desfăşoară sub patronajul secretarului general al Consiliului Europei.

La baza tuturor măsurilor prevăzute în Convenţie stau două principii generale de bunăstare (art. 3): (1) asumarea obligaţiei de a nu cauza unui animal de companie durere, suferinţă sau disconfort, dacă acestea nu sunt necesare; (2) asumarea obligaţiei de a nu abandona animalele de companie.

Persoanele care au în întreţinere animale de companie şi agrement, sau care au consimţit să le poarte de grijă, sunt răspunzătoare de bunăstarea acestora (art. 4). Îngrijirile pe care le vor acorda acestor animale trebuie să corespundă speciei şi rasei de care aparţin şi constau în: asigurarea hranei şi apei necesare; condiţii adecvate de mişcare; aplicarea măsurilor necesare pentru a se preveni evadarea. Importanţa asigurării bunăstării animalelor este motivată etic, politic şi legislativ.

1.1.1. Motivaţia etică Etica este o ramură a filozofiei având ca obiect studierea aspectelor teoretice şi practice ale moralei. În cadrul eticii s-a conturat în ultimele decenii domeniul bioeticii, care are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman în domeniul vieţii şi sănătăţii, analizat în lumina valorilor şi principiilor morale. În România, bioetica este abia la începuturi, dar se fac progrese vizibile pe măsură ce se apropie data integrării în Uniunea Europenă. Pe plan internaţional, motivaţia etică a preocupărilor privind bunăstarea şi protecţia animalelor are o evoluţie istorică îndelungată, dar sinuoasă şi inegală, puternic corelată cu nivelul de dezvoltare economică şi cu nivelul de civilizaţie. Motivaţia izvorăşte din şirul lung al asemănărilor de ordin biologic dintre animalele superioare şi oameni, atât sub aspect structural, morfologic, cât şi sub aspect funcţional şi comportamental. Utilizarea animalelor în diferite experimente ştiinţifice a permis, pe de o parte, progresul medicinii şi prosperitatea umană, iar pe de altă parte, a contribuit la aprofundarea cunoaşterii tainelor vieţii, în general. Oamenii de ştiinţă au devenit tot mai conştienţi de faptul că funcţiile vitale majore (metabolismul, circulaţia sanguină, respiraţia, reproducerea etc.) sunt comune, se regăsesc atât la om, cât şi la animalele superioare. Mecanismele stresului, durerii, frustrării etc. sunt aproape identice. Există o mare asemănare în ce priveşte reactivitatea faţă de factorii de mediu. Ca urmare a perfecţionării tehnicilor de inginerie genetică (clonarea, obţinerea organismelor transgenice) şi a extinderii transplantului de ţesuturi (în perspectivă şi de organe) de la animale la om, oamenii au devenit mai interesaţi de calitatea vieţii la animale şi mai sensibili la suferinţa acestora, mai reactivi la actele de cruzime, semnalate de către asociaţiile şi fundaţiile de protecţie a animalelor. La început, opinia publică a fost interesată aproape exclusiv de soarta animalelor de companie, iar mai apoi interesul s-a extins la animalele folosite în experimente, la animalele de blană şi la animalele din parcurile şi rezervaţiile zoologice. În prezent, există mii de organizaţii civice, naţionale şi internaţionale, care promovează spiritul responsabilităţii şi al respectului faţă de viaţă, compasiunea faţă de toate fiinţele sensibile la durere şi suferinţă1.

1 Pentru exemplificare, menţionăm următoarele organizaţii şi fundaţii din România: Societatea Naţională de Protecţie a Animalelor din România (Sf. Gheorghe); Asociaţia Societăţilor pentru Protecţia Animalelor (Bucureşti); Fundaţia pentru Protecţia Animalelor Colţ Alb (Bucureşti): Fundaţia pentru Protecţia Animalelor – Animavet dr. Sufaru (Bucureşti); Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Animalelor (Bucureşti); Asociaţia Help me (Bucureşti); Societatea pentru Apărarea Drepturilor Animalelor ALCIBIADES; Comitetul Naţional pentru Protecţia Animalelor (Bucureşti); Asociaţia Casa Câinelui (Timişoara) şi altele.

6

Aceste organizaţii sunt bine reprezentate în organismele internaţionale de decizie şi nu pot fi ignorate, pentru că joacă un rol imens în educaţia tinerilor şi în conturarea viitorului comun.

1.1.2. Motivaţia politică

Derivă din opinia publică orientată în direcţia protecţiei animalelor şi din opţiunea României de aderare la Uniunea Europeană (UE). România a dobândit deja (Legea nr. 20/1993) statutul de asociat al UE şi se pregăteşte intens pentru a deveni membru cu drepturi depline, iar partidele politice sunt preocupate de armonizarea legislativă în toate domeniile, inclusiv în cel privitor la bunăstarea şi protecţia animalelor, pentru a demonstra astfel că se alătură valorilor occidentale privind viaţa şi natura înconjurătoare. Atingerea acestor obiective nu se poate face fără schimbarea profundă a mentalităţii individuale şi colective, mai ales la nivelul organismelor guvernamentale de care depinde elaborarea şi aplicarea politicii agrare. La nivelul Uniunii Europene, încă din anul 1980, a fost înfiinţat Eurogrupul pentru Bunăstarea Animalelor2, ca o organizaţie civică, internaţională, cu statut de observator pe lângă Consiliul Europei. Eurogrupul este deschis pentru toate organizaţiile, naţionale şi regionale, de protecţie a animalelor. Editează o publicaţie lunară, numită Eurobulletin, care cuprinde informaţii privind bunăstarea şi protecţia animalelor, dezvoltarea rurală durabilă şi protecţia mediului. Rolul Eurogrupului este de receptare, prelucrare şi de transmitere a presiunii opiniei publice privind bunăstarea animalelor, de la organizaţiile teritoriale spre Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Europei, în scopul perfecţionării legislaţiei, monitorizării respectării normelor şi al asigurării asistenţei tehnice. Misiunea Eurogrupului este sprijinită de Intergrupul pentru Bunăstarea şi Conservarea Animalelor (Intergroup on the Welfare and Conservation of Animals), care a luat fiinţă în cadrul Parlamentului European3 (în anul 1983) şi reuneşte oameni cu orientări politice diferite, dar care se declară interesaţi să susţină iniţiative legislative privind bunăstarea şi protecţia animalelor. Ca urmare a intereselor comune, ale Intergrupului cu cele ale Eurogrupului, s-a stabilit o relaţie de strânsă conlucrare dintre acestea, Eurogrupul (civic) devenind secretariatul Intergrupului (politic). Intergrupul se reuneşte cu ocazia fiecărei sesiuni plenare a Parlamentului European, ce are loc la Strasbourg, pentru a discuta problemele europene privind bunăstarea animalelor. Cu această ocazie, Eurogrupul prezintă rapoarte, informări şi propuneri, în baza constatărilor şi a solicitărilor din partea organizaţiilor naţionale şi regionale. Eurogrupul transmite, de asemenea, informaţii Comisiei Europene4 şi Consiliului de Ministri5. Pentru ţările care sunt candidate la aderare în UE, Eurogrupul are misiunea de a cerceta situaţia acestora sub raportul bunăstării animalelor şi de a asigura asistenţa tehnică necesară, direct sau prin intermediul unor organizaţii, comisii, comitete, ce fac parte din structura Eurogrupului. Asistenţa tehnică se acordă, de regulă, cu sprijinul material şi sub coordonarea

2Eurogroup for Animal Welfare are în componenţa sa numeroase organizaţii, asociaţii şi fundaţii naţionale şi regionale pentru bunăstarea şi protecţia animalelor, dintre care le menţionăm, pentru exemplificare, pe următoarele: Deutscher Tierschutzbund (Bonn); Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals (UK); Asociacion Nacional para la Defensa de los Animales (Madrid); Swedish EU Group Members; Lega Anti Vivisezione (Roma); Global Action in the Interest of Animal (Brussells); Finnish Group for Animal Welfare (Helsinki); Hellenic Animal Welfare Society (Atena); Zentralverband der Tierschutzvereine Osterreichs (Viena) şi altele. 3 Parlamentul European are 628 de membri aleşi direct de către cetăţenii celor 15 state membre 4 Comisia Europeană este constituită din 20 de împuterniciţi ai statelor membre (câte 1 – 2 din fiecare stat membru) şi are responsabilităţi de iniţiere şi de implementare a legislaţiei. 5 Consiliul de Miniştri, numit şi Consiliul UE, este constituit din câte un ministru din guvernele ţărilor membre, ponderea votului fiecărui ministru fiind proporţională cu populaţia ţării pe care o reprezintă.

7

Comisiei TAIEX6. România este percepută negativ în opinia publică din statele membre ale UE, prin atitudinea necorespunzătoare faţă de animalele de fermă şi de companie şi agrement. Rolul crescând al Eurogrupului pentru Bunăstarea Animalelor rezultă şi din succesul transpunerii cerinţelor privind bunăstarea animalelor în tratatul de bază al Uniunii Europene. Uniunea Europeană (UE) îşi are originea Comunitatea Economică Europeană (CEE), care a fost fondată de către şase state, prin Tratatul de la Roma (1957), cu scopul de a se crea o piaţă unică comună. Acest tratat de bază nu conţinea referiri la bunăstarea animalelor, iar măsurile privind bunăstarea animalelor au fost aplicate în baza Convenţiilor elaborate şi semnate din iniţiativa Consiliului Europei, pe baza recomandărilor Comitetului Permanent pentru Bunăstarea Animalelor. În anul 1997, cu ocazia revizuirii Tratatului de bază, în vederea extinderii UE, a fost negociat şi semnat Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoare începând cu luna mai 1999. În protocolul adiţional la acest Tratat a fost inclusă următoarea prevedere:

„The High Contracting Parties, Desiring to ensure improved protection and respect for the welfare of animal as sentient beings, Have agreed upon the following provision, which shall be annexed to the Treaty establishing the European Community, in formulating and implementing the Community’s agricultural, transport, internal market and research policies, the Community and the Member States shall pay full regard to the welfare requirements of animals, while respecting the legislative or administrative provisions and customs of the Member States relating in particular to religious rites, cultural traditions and regional heritage.” Spre deosebire de Declaraţiile comune, care au fost semnate şi cu alte ocazii, Protocolul la Tratatul de bază creează obligaţii legale privind preocuparea fiecărui stat membru pentru respectarea cerinţelor privind bunăstarea animalelor ca fiinţe sensibile. În toate ţările membre ale UE există diferite modalităţi de colaborare între organizaţiile civice şi structurile parlamentare, politice. De exemplu, în Marea Britanie există mai multe organizaţii privind bunăstarea şi protecţia animalelor, din care fac parte un număr mare de persoane fizice şi juridice interesate, dar există şi trei consilii (comitete) pentru bunăstarea animalelor, din care fac parte numai specialişti recunoscuţi: Consiliul pentru Bunăstarea Animalelor de Fermă7; Consiliul pentru Bunăstarea Animalelor de Companie8 şi Comitetul pentru Proceduri Experimentale9. Consiliile şi comitetele, constituite din specialişti, se bucură de recunoaşterea şi sprijinul oficial al Guvernului (Home Office), rapoartele şi propunerile acestora fiind publicate pe pagina web a Guvernului. O structură asemănătoare cu Intergrupul Parlamentar European există şi în Parlamentul Britanic – All Party Animal Welfare Group, care se află în strânsă legătură cu Societatea Regală pentru Prevenirea Cruzimii faţă de Animale10. Buletinul acestei Societăţi (RSCPA) publică rapoartele şi alte aspecte relevante privind bunăstarea animalelor, care interesează deopotrivă Parlamentul şi publicul larg. În activitatea acestor comisii (comitete) deosebit de importantă este urmărirea respectării legislaţiei UE şi armonizarea legislaţiei interne cu cea europeană11. În ţara noastră nu a fost încă stabilită o relaţie de

6 Commission Technical Assistance Exchange 7 The Farm Animal Welfare Council – FAWC 8 Companion Animal Welfare Council 9 Animal Procedures Committee 10 Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals – RSPCA 11 Legislaţia UE îmbracă trei forme: reglementări; directive şi decizii. Reglementările sunt acte normative care se aplică direct în toate statele membre, fără a fi necesară emiterea unor acte normative specifice, interne. Directivele sunt acte normative care obligă statele membre să ia măsuri pentru realizarea obiectivelor, până la termenul stabilit, metodele şi mijloacele putând fi diferite de la o ţară la alta. Deciziile sunt acte normative obligatorii pentru cei cărora li se adresează (ţări, întreprinderi, instituţii, persoane etc.).

8

colaborare permanentă între organizaţiile civice profilate pentru domeniul bunăstării animalelor şi structurile parlamentare. Pe lângă organismele UE, de problema bunăstării animalelor se preocupă şi Consiliul Europei12, care a promovat deja şase convenţii internaţionale, privind bunăstarea animalelor.

1.1.3. Aspectele legale privind protecţia animalelor Protecţia animalelor domestice se referă, în mod obişnuit, la ocrotirea acestora de actele

de cruzime, de rele tratamente şi omor nejustificat. Discutarea şi asigurarea protecţiei nu se poate face separat de bunăstare, deoarece asigurarea bunăstării reprezintă unul din obiectivele principale ale protecţiei.

În societăţile mai evoluate, încă din secolele şi chiar mileniile anterioare au fost instituite reglementări juridice privind protecţia animalelor. Unele reglementări aveau un caracter general şi se refereau atât la animalele domestice, cât şi la cele sălbatice, iar altele priveau numai anumite categorii de animale.

Necesitatea protecţiei legale derivă din insuficienţa şi slăbiciunea drepturilor morale, care pentru anumite populaţii pot fi în dezacord cu anumite libertăţi conferite prin credinţa religioasă şi pe alte căi. În plus, există mari dezacorduri între filozofi privind afirmarea drepturilor morale. De exemplu, Jeremy Bentham, citat de Regan /195/, scrie: „Drepturile sunt roadele legii şi numai ale legii. Nu există drepturi fără lege, nici drepturi contrare legii, nici drepturi anterioare legii (...). Nu există decât drepturi juridice; nici drepturi naturale, nici drepturi ale omului, anterioare sau superioare celor create prin lege. Afirmarea unor asemenea drepturi este absurdă în logică şi periculoasă în morală”. Spre deosebire de J. Bentham, un alt gânditor renumit, J. St. Mill, nu restrânge drepturile, la cele recunoscute de legile existente şi aplicate în mod corespunzător într- o anume societate. După Mill, pot exista drepturi care nu sunt consacrate juridic la un moment dat.

Se pare că cel mai vechi document juridic scris, păstrat şi azi la Muzeul din Louvre (descoperit de cercetătorii francezi în anul 1901/1902, în localitatea Susa din Irak) este Codex Hammurabi, colecţia de legi, încrustată în piatră, a regelui Babilonului, care a trăit cu 18 secole înainte de era noastră. În Anglia, legislaţia conţinea articole privind protecţia animalelor încă din anul 1770, iar în anul 1821 Camera comunelor a promulgat prima lege de protecţie a animalelor. În anul 1824 a fost înfiinţată prima asociaţie civică pentru protecţia animalelor, numită Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals, care în prezent îşi promovează obiectivele prin intermediul a peste 200 de filiale şi peste 300 de inspectori în uniformă, cu competenţe pe teritoriul Marii Britanii.

În Germania, prima lege privind protecţia animalelor a fost adoptată în anul 1832, iar prima organizaţie pentru protecţia animalelor a luat fiinţă în anul 1837. În anul 1881 s-a constituit la Wiesbaden Uniunea Asociaţiilor pentru Protecţia Animalelor din Imperiul German, care cuprindea 200 de asociaţii regionale şi statale. Începând cu anul 1972, legislaţia germană sancţionează nu numai chinuirea animalelor, dar şi neasigurarea condiţiilor minimale de bunăstare, privind hrana şi sistemele de întreţinere.

În Elveţia, după anul 1844 au fost adoptate, în diferite cantoane, fie legi, fie articole de lege privind protecţia animalelor, iar începând cu anul 1938 protecţia animalelor a fost

12 Din Consiliul Europei fac parte 41 de state membre, iar sediul Consiliului este la Strasbourg (Franţa). Acest organism este diferit de cele UE, având ca scop principal întărirea democraţiei, justiţiei, respectarea drepturilor omului, prevenirea şi combaterea actelor criminale şi de terorism, dar şi altele, cum sunt bioetica, bunăstarea animalelor ş.m.d.

9

reglementată la nivelul întregii ţări. În anul 1973, la propunerea asociaţiilor civice, protecţia animalelor a fost inclusă în Constituţia federală a Elveţiei.

În Statele Unite ale Americii, legislaţia împotriva actelor de cruzime la adresa animalelor a fost elaborată înaintea legislaţiei privitoare la abuzurile faţă de copii. Primul caz de abuz asupra unui copil, puternic mediatizat, a fost judecat după procedura înscrisă în codul legislativ al statului Michigan, ce conţinea măsuri împotriva actelor de cruzime faţă de animale.

În ţara noastră, Codul Callimachi - iniţiat de Scarlat Callimachi, domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti (1821, fără a ocupa efectiv tronul), pedepsea cu 50 de lovituri pe trupul gol, în piaţa publică, pe cel ce năpăstuia, schingiuia, ucidea vreun animal care nu avea o vină dovedită. La scară planetară, societăţile de protecţie a animalelor sunt reunite în cadrul World Society for the Protection of Animals (WSPA), cu sediul la Boston (SUA), agenţie internaţională non-profit, care are peste 100 000 de membri individuali şi 378 de societăţi – membre, aparţinând la 90 de ţări de pe toate continentele. În urma unor îndelungate dezbateri, la prestigioase reuniuni internaţionale, WSPA a adoptat o Declaraţie Universală privind Bunăstarea Animalelor (Universal Declaration for the Welfare of Animals), care reprezintă esenţa conduitei faţă de animale, pe care trebuie să o impună legile din fiecare ţară. Conform acestei Declaraţii, toate fiinţele posedă drepturi naturale, iar animalele dotate cu un sistem nervos cu organizare superioară trebuie să beneficieze şi de unele drepturi particulare. Coexistenţa speciilor pe această planetă presupune recunoaşterea de către specia umană a dreptului la existenţă a altor specii animale, iar respectul animalelor este inseparabil respectului oamenilor între ei. Se pune un accent deosebit pe interzicerea relelor tratamente şi a actelor de cruzime în raport cu toate speciile, iar pentru animalele sălbatice se cere în mod deosebit dreptul de a trăi liber în mediul lor natural şi de a se reproduce. Animalele domestice au dreptul de a trăi în ritmul şi condiţiile de viaţă şi de libertate, propriei speciei. Orice modificare a acestor condiţii, în scopuri mercantile, sunt contrare drepturilor ce decurg din Declaraţia Universală. Cu referire la animalele de companie, se arată că orice animal, pe care omul l-a ales ca tovarăş, are dreptul la o speranţă de viaţă, conform longevităţii sale naturale. Abandonarea unui animal domestic şi în mod deosebit a celor de companie şi agrement este un act crud şi degradant.

În prezent se poartă negocieri cu reprezentanţii mai multor ţări pentru adoptarea şi asumarea rolului de iniţiator, în vederea prezentării propunerii de discutare în Consiliul Social şi Economic al Naţiunilor Unite (ECOSOC). Dacă Declaraţia va fi adoptată de către ECOSOC, aceasta va fi în continuare supusă discuţiei şi adoptării în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Abia în urma aprobării de către ONU, se poate spera la iniţierea şi semnarea unei convenţii internaţionale cu acelaşi conţinut. Recent, conducerea WSPA şi-a exprimat încrederea într-o astfel de perspectivă, chiar dacă procesul va fi îndelungat şi va dura mai mulţi ani, poate decenii.

Pe parcursul ultimelor decenii, România a semnat numeroase convenţii internaţionale privind protecţia mediului şi a animalelor. Cele mai multe convenţii internaţionale se referă la protecţia faunei sălbatice, care în ultimele decenii a fost supusă agresiunii factorilor antropici. Două dintre acestea se referă şi la animalele de companie şi la alte specii dependente de om: Convenţia Europeană pentru Protecţia Animalelor Vertebrate, folosite în scopuri experimentale şi în alte scopuri ştiinţifice (1986); Convenţia Europeană privind Protecţia Animalelor de Companie şi Agrement (1987; 1988). Prin aceste documente internaţionale se recunoaşte dreptul animalelor la viaţă, la îngrijire şi ocrotire, cât şi la metodele de eutanasie, în caz de necesitate. Ca urmare a dobândirii statutului de asociat al Comunităţii Europene, ţara noastră a demarat un proces intensiv de armonizare a legislaţiei ţării noastre cu cea a Uniunii Europene. Pentru

10

conformare cu reglementările UE13, în ţara noastră au fost promulgate mai multe legi, hotărâri de guvern şi ordine ale ministerelor, dintre care următoarele se referă şi la bunăstarea şi protecţia animalelor domestice:

• Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată prin Legea nr. 471/2002;

• Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, aprobată prin Legea 227/2002

privind gestionarea câinilor fără stăpân; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere a

câinilor periculoşi sau agresivi, aprobată prin Legea nr. 60/2003 Aceste mijloace juridice conţin prevederi cu două trăsături definitorii: obligaţii pentru

asigurarea unor măsuri ce conduc la bunăstarea şi protecţia animalelor şi interdicţii pentru evitarea actele de cruzime şi de suferinţa inutilă.

Trebuie, totuşi, arătat că în stadiul actual legislaţia nu este suficient de coerentă şi eficientă şi mai ales lipsesc pârghiile pentru implementarea în viaţa cotidiană a normelor şi principiilor acceptate. Noile acte normative se află fie în contradicţie cu anumite prevederi din unele acte juridice de rang superior, fie sunt lipsite de latura represivă, nu conţin prevederile necesare pentru sancţionarea juridică a celor ce săvârşesc fapte ilicite prin încălcarea normelor imperative. Pentru completarea prevederilor legale mai sus amintite există hotărâri ale consiliilor locale care stabilesc în detaliu drepturile şi obligaţiile cetăţenilor cu referire la animalele de companie.

Trebuie arătat şi faptul că adeseori încălcarea normelor de protecţie a animalelor se conjugă cu incultura şi sărăcia, cu neputinţa de a asigura cerinţele minimale pentru supravieţuirea animalelor, deoarece soarta animalelor nu poate fi mai bună decât cea a stăpânilor.

În alte cazuri, încălcarea normelor de protecţie a animalelor are la bază o proastă înţelegere a drepturilor pe care le conferă proprietatea asupra animalelor. Asemenea indivizi abuzează de legislaţia de protecţie a animalelor şi tulbură viaţa altor oameni. Există şi o categorie de oameni egoişti, ostili nu numai faţă de animale, dar şi faţă de oamenii aparţinând altor rase, grupuri sociale, etnice, religioase etc. Aceştia refuză ideea şi temeiul moral de acordare a unor drepturi animalelor, chiar şi celor superioare. Ei invocă mai ales faptul că animalele se supun numai legilor naturale, iar aceste legi nu conferă drepturi nici omului şi nici animalelor. Dar, în fond, protecţia animalelor nu înseamnă neapărat drepturi pentru animale! La ce le-ar servi aceste drepturi? Ceea ce sunt numite drepturi ale animalelor, sunt mai degrabă datorii (ale omului) cu privire la animale şi nu faţă de ele. Datoriile sunt faţă de noi înşine, ca fiinţe umane. Aceste datorii sunt asumate de omenire, fac parte din constrângerile etice şi trebuie să se regăsească în legile juridice, care reglementează toate aspectele existenţei, inclusiv raporturile cu animalele .

1.2. RISCURILE ASOCIATE CU ÎNMULŢIREA EXCESIVĂ A CÂINILOR

1.2.1. Câinii ca sursă de infecţie şi de infestaţie parazitară pentru om

Tolerarea şi protecţia câinilor, care se află în preajma omului, nu este lipsită de riscuri. Urbanizarea accelerată a localităţilor produce adeseori creşterea periculoasă a densităţii agenţilor infecţioşi şi parazitari în preajma omului, mai ales în parcurile şi spaţiile de joacă pentru copii, care astfel se pot transforma din zone de sănătate şi agrement în zone de risc. 13 Denumirea de Uniune Europeană (UE) a fost adoptată prin Tratatul de la Maastricht, înlocuind vechea denumire de Comunitate Economică Europeană (CEE)

11

Datorită convieţuirii timp de secole a omului cu cîinii, numeroase microorganisme s-au adaptat la un parazitism mixt, rezultând astfel agenţi patogeni comuni pentru om şi pentru câine (şi alte specii de animale), câinele putând servi ca sursă de infecţie şi de infestaţie pentru om.

Există peste 100 de boli infecţioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui, făcând parte din categoria zoonozelor, dar numai aproximativ 42 de boli se transmit mai frecvent. Dintre acestea, patru sunt viroze (produse de virusuri, care nu sunt sensibile la antibiotice), 10 sunt bacterioze (produse de bacterii, acestea putând fi, în principiu tratate cu antibiotice), şase sunt micoze (produse de ciuperci microscopice, sensibile la unele produse antimicotice) şi 22 sunt parazitoze (sensibile la unele antiparazitare). Mai importante prin gravitatea evoluţiei, sunt: turbarea, febra butonoasă, febra Q, leptospiroza, tuberculoza, leishmanioza, toxoplasmoza, ecinococoza şi larva migrans.

Apreciind rolul câinilor, ca sursă de agenţi patogeni pentru om, mai trebuie arătat că marea majoritate a bolilor menţionate sunt transmise şi de către alte specii de animale, nu numai de către câini. Frecvenţa de transmitere a bolilor de la câini la oameni depinde în foarte mare măsură atât de sănătatea câinilor, cât şi de respectarea regulilor de igienă în relaţiile cu câinii. Se pare că bolile se transmit mai frecvent de la câinii de apartament şi în general de la câinii de agrement şi companie, care trăiesc în foarte strânsă apropiere de om. Dar şi ceilalţi câini pot transmite boli zoonotice la om, mai ales la copii, care se ataşează cu mare uşurinţă de câinii de pe stradă, îi pupă, îi mângâie şi nu se spală pe mâini înainte de masă.

Însuşirea anumitor reguli de igienă minimală privind raporturile cu animalele de agrement reprezintă o necesitate şi o preocupare constantă a şcolilor, care trebuie şi în continuare dezvoltată. Copiii nu trebuie izolaţi de animalele de companie, deoarece contactul cu animalele are numeroase efecte benefice asupra dezvoltării psihice a copiilor, le sporeşte afectivitateea, le dezvoltă simţul loialităţii, stimulează contemplarea şi exteriorizarea gândurilor, dezvoltă gama trăirilor emoţionale şi asigură bunăstarea psihică.

1.2.2. Agresiunile prin muşcături şi zgârieturi produse de câini

Cele mai multe agresiuni asupra omului din partea carnasierelor sunt cele produse în

curţi şi locuinţe de către câinii şi pisicile de companie, dar cele mai riscante sunt cele produse de câinii fără stăpân, în locurile publice (pe stradă, în parcuri, în curtea unor instituţii etc.), mai ales când aceştia nu sunt vaccinaţi antirabic şi nu pot fi prinşi pentru a fi ţinuţi sub observaţie sanitară veterinară timp de 10 zile. Anual, în lume, sunt muşcate şi se prezintă la tratamentul antirabic preventiv aproximativ 600 000 de persoane, la care se adaugă un număr de două sau trei ori mai mare de persoane muşcate care nu se prezintă la medic, nefiind luate în evidenţa medicală.

Densitatea populaţiei de câini diferă foarte mult, dependent de habitat, de nivelul cultural al populaţiei umane, de obiceiuri şi alţi factori. Nu au fost efectuate încă estimări pentru toate ţările, dar se acceptă că în ţările din Europa şi America între numărul de câini şi de oameni există un raport de aproximativ 1: 10 - 1: 6.

În România nu există o evidenţă exactă a populaţiei canine pe localităţi, deşi astfel de evaluări sunt necesare pentru aplicarea unor principii moderne de management al populaţiilor de carnasiere. Totuşi, pe baza unor observaţii efectuate în unele cartiere, s-a dedus că numărul aproximativ de câini fără stăpân în Bucureşti ar fi de aproximativ 200 000 de animale.

Din datele publicate de săptămânalul Viaţa Medicală (nr. 25 / 2000) rezultă că numărul persoanelor prezentate la Centrul antirabic din cadrul Institutului de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş din capitală, în urma agresiunilor produse de câini, a fost de 6 877 în anul 1986 şi a crescut la 20 808 în anul 1999, ceea ce a dus la cheltuieli impresionante pentru profilaxia antirabică şi antitetanică. În perioada anilor 1986 – 1999, în Bucureşti au fost vaccinate antirabic

12

68 735 de persoane în urma unor muşcături sau zgârieturi produse de câini sau de pisici. Costul vaccinului antirabice în Bucureşti, numai într-un singur an (1999) a fost de 2,3 miliarde de lei, la care se adaugă costul altor medicamente şi materiale şi costul asistenţei medicale, concediile medicale etc.

Dacă luăm în considerare o populaţie de două milioane de locuitori în Bucureşti şi numărul de 6 877 – 20 808 persoane prezentate anual la Centrul antirabic, în perioada 1986 – 1999, rezultă o incidenţă a agresiunilor asupra omului de aproximativ: 344 : 100 000, până la 1040 : 100 000. Raportarea pe ani se prezintă astfel: în perioada anilor 1986 – 1991 incidenţa medie anuală a fost de 325,6 de persoane la 100 000, iar în perioada 1992 – 1999 incidenţa a crescut continuu fiind, în medie, de 765,4 de persoane la 100 000 de locuitori.

Situaţia agresiunilor produse de câini în Timişoara este puţin diferită, în raport cu cea din capitală. Pe baza unor date, preluate din evidenţa Centrului antirabic din Timişoara a fost calculată o incidenţă a agresiunilor produse de câini asupra oamenilor, după cum urmează, la suta de mii de locuitori: 1998 - 453; 1999 – 387 şi în anul 2000 – 333 de locuitori. Frecvenţa muşcăturilor în marile oraşe din alte state este, în general, mai redusă şi anume: 20 de persoane cu muşcături la 100 000 de oameni în Carolina de Sud (SUA); 184 : 100 000 în Canbera (Australia); 500 : 100 000 în Liverpool (Anglia) şi 927 : 100 000 în Arizona (SUA).

Riscurile pentru sănătatea oamenilor nu sunt asemănătoare la aceeaşi frecvenţă a muşcăturilor, deoarece riscurile trebuie corelate şi cu starea de sănătate a câinilor care muşcă, iar din acest punct de vedere situaţia diferă destul de mult de la o ţară la alta. Pentru exemplificare, menţionăm situaţia din Liverpool, care pare foarte asemănătore cu cea din oraşele României. La o analiză amănunţită, situaţiile sunt total diferite, deoarece în Anglia neexistând turbarea, muşcătura câinilor nu prezintă risc de transmitere a acestei boli mortale, iar oamenii muşcaţi nu trebuie să urmeze vaccinarea antirabică, care este nu numai costisitoare, dar şi riscantă pentru sănătatea multor persoane.

În privinţa gravităţii agresiunilor produse de câini în ţara noastră, rezultă că, în marea majoritate a cazurilor, muşcăturile au fost superficiale şi ar fi rămas fără consecinţe, dacă teama de rabie şi de tetanos nu ar impune profilaxia specifică antirabică şi antitetanică. Aproximativ 1 % din agresiuni au fost mai grave, iar unele cu sfârşit letal, acestea fiind provocate, de regulă, de către câini dresaţi anume pentru atacul persoanelor necunoscute, care pătrund într-un anume teritoriu sau se apropie de anumite persoane sau obiective. Avându-se în vedere importanţa prevenirii accidentelor prin muşcătură, în ţara noastră au fost instituite reglementări importante privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. Dintre acestea, trebuie scoasă în evidenţă mai ales Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002, care a fost aprobată (cu modificări) prin Legea nr. 60/2003.

1.3. RISCURILE ASOCIATE CU ÎNMULŢIREA EXCESIVĂ A PORUMBEILOR

Creşterea porumbeilor constituie o pasiune pentru un număr mare de cetăţeni din toată lumea, astfel că în prezent există un mare număr de organizaţii, asociaţii şi fundaţii care reunesc iubitorii de porumbei şi numerose concursuri şi expoziţii la care participă un numeros public. Aceasta dovedeşte că, pe ansamblu, oamenii sunt nu numai toleranţi faţă de prezenţa porumbeilor în mediul de viaţă, dar chiar interesaţi de perpetuarea acestora în mediul urban. Pe de altă parte, condiţiile din oraşe favorizează înmulţirea porumbeilor sălbatici în podul clădirilor, iar uneori în structura acoperişului. Iubitorii de păsări îi hrănesc sistematic şi le asigură apa necesară, ceea ce

13

face ca numărul acestora să crească enorm în anumite perioade. Spre deliciul publicului, porumbeii nu ezită să se aşeze pe umerii şi chiar în palmele persoanelor care îi hrănesc.

Intervenţia iernilor grele şi slăbirea preocupării publicului pentru asigurarea hranei

necesare (din diferite motive) fac ca o parte din păsări (uneori cu miile) să-şi piardă viaţa. Cadavrele de porumbei pot fi găsiţi în astfel de situaţii pe stradă, în pieţe, dar mai ales la locul de cuibărire, ceea ce face uneori necesară intervenţia municipalităţii.

Înmulţirea numărului de porumbei în preajma monumentelor istorice are adeseori şi consecinţe nedorite, dejecţiile acestora fiind acide şi cu efect corosiv asupra monumentelor construite din structuri calcaroase, marmură, beton şi metal. Din acest motiv, în preajma monumentelor cu risc de degradare se recurge în unele oraşe la aplicarea diferitelor dispozitive de protecţie, care fac imposibilă aşezarea porumbeilor. Uneori se abuzează de folosirea acestor dispozitive, ele fiind prezente şi pe pervazul clădirilor obişnuite, ceea ce creează nu numai un aspect neplăcut, dar constituie şi o dovadă a unei concepţii învechite despre relaţia omului cu natura înconjurătoare.

Oamenii şi în mod deosebit copii nu trebuie lipsiţi de contactul cu păsările din mediul înconjurător, care joacă un rol foarte important în dezvoltarea lor psihică.

Figura 2. Porumbei pe un monument istoric

Figura 3. Dispozitiv de protecţie împotriva păsărilor

Figura 1. Aspect din Piaţa San Marco din Veneţia

14

Pe de altă parte, trebuie arătat că dejecţiile porumbeilor şi praful stârnit de porumbei

prezintă un potenţial alergizant pentru persoanele predispuse. De asemenea, porumbeii, ca şi alte păsări domestice şi sălbatice, sunt purtătoare de microorganisme, producătoare de toxiinfecţii alimentare şi alte infecţii la om: salmonele, colibacili, vibrioni, ricketsii, pararicketsii, virusuri, protozoare etc. În perioadele cu risc crescut pentru diferite epidemii zoonotice nu poate fi exclus rolul păsărilor, inclusiv al porumbeilor, în vehicularea agenţilor patogeni.

Recent, a fost semnalată prezenţa anticorpilor antigripali în sângele papagalilor din Anglia. În Thailanda a fost izolat virusul gripei aviare de la o vrabie. În Ungaria au fost semnalaţi 18 porumbei morţi în lunca Tisei şi se efectuează investigaţii serologice şi virusologice pentru eventuala punere în evidenţă a virusului gripei aviare. Există suficiente argumente în favoarea presupunerii că în aglomerările mari de porumbei, în perioadele cu un grad crescut de răspândire a unor agenţi patogeni zoonotici, este posibilă cantonarea respectivilor agenţi patogeni în populaţia de porumbei. Din aceste motive, este interzis accesul păsărilor în incinta restaurantelor, magazinelor, a sălilor de spectacole şi mai ales a atelierelor de prelucrare a produselor alimentare. Este de datoria autorităţii publice locale de a monitoriza dezvoltarea populaţiilor de porumbei şi de pregăti din timp soluţii care să fie aplicabile în diferite situaţii epidemiologice.

1.4. PRINCIPII DE MANAGEMENT A POPULAŢIEI CANINE

Managementul populaţiei canine constă în armonizarea acţiunilor de supraveghere şi

de limitare a dezvoltării populaţiei de câini, cu scopul obţinerii de beneficii maxime din relaţia cu animalele preferate şi reducerea până la anulare a riscurilor privind sănătatea publică. Principiile de management a populaţiei de câini din oraşe, prezentate în cadrul acestui capitol, au fost elaborate în spiritul reglementărilor naţionale şi internaţionale şi ţinând cont de îndrumările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (World Health Organisation) şi a Asociaţiei Mondiale pentru Protecţia Animalelor (World Society for the Protection of Animals), consemnate în lucrarea: Guidelines for dog population management (WHO/ZOON/90.165).

Întrucât intervenţiile în viaţa colectivităţilor, impunerea de restricţii privind unele manifestări ale vieţii afective şi privind unele forme de ocrotire a animalelor, sunt extrem de delicate şi adeseori respinse cu vehemenţă de către populaţia, de altfel bine intenţionată, dar nu întotdeauna şi bine informată, este absolut necesară o foarte atentă pregătire a tuturor acţiunilor şi mai ales o împletire cu programele culturale şi de sănătate din teritoriu.

Există chiar recomandarea de principiu din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Asociaţiei Mondiale pentru Ocrotirea Animalelor ca la elaborarea şi aplicarea măsurilor de management privind populaţia canină din marile aglomerări urbane să fie antrenaţi şi reprezentanţi ai serviciului medical şi veterinar, tocmai pentru a se asigura împlinirea dezideratelor privind igiena mediului şi prevenirea zoonozelor.

În concepţia celor două prestigioase organisme internaţionale, managementul populaţiei de câini trebuie eşalonat pe mai multe trepte, primele (1 – 3) fiind de competenţă ridicată, chiar de cercetare (systems research), iar următoarele (4 – 8) de planificare şi de execuţie (planning), după cum urmează:

1. Informarea (privind populaţia de câini, habitatul, resursele disponibile etc.). 2. Analiza datelor. 3. Elaborarea propunerilor pentru comitetul de management. 4. Constituirea comitetului şi a secretariatului, precizarea obiectivelor şi a termenelor. 5. Definitivarea planului de acţiune pentru realizarea tuturor obiectivelor acceptate. 6. Verificarea bazei legislative şi completarea acesteia, prin administraţia locală.

15

7. Aplicarea planului de către toate instituţiile, serviciile şi grupurile civice implicate. 8. Evaluarea rezultatelor şi perfecţionarea acţiunii de coordonare.

1.5. PROGRAMUL DE MANAGEMENT RECOMANDAT Luându-se în considerare experienţa şi a altor centre urbane din lume, specificul situaţiei

din ţara noastră şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Asociaţiei Mondiale pentru Protecţia Animalelor, propunem, pentru municipiul Timişoara, următoarele măsuri şi acţiuni mai importante:

• estimarea populaţiei canine şi a ratei de înlocuire; • individualizarea şi înregistrarea tuturor câinilor de pe raza localităţii; • supravegherea habitatelor şi controlul reproducţiei; • controlul circulaţiei şi al vânzării; • prinderea şi eutanasia câinilor fără stăpân, cu boli cronice, incurabile sau cu vicii de

comportament; • programe de informare şi educaţie a cetăţenilor.

1.5.1. Estimarea populaţiei canine şi a ratei de înlocuire Cunoaşterea situaţiei numerice a populaţiei canine şi a tendinţelor de evoluţie este

necesară pentru elaborarea măsurilor celor mai adecvate şi pentru eşalonarea acestora, în raport de situaţia concretă şi de obiectivele ce vor fi stabilite de către autoritatea locală, care va acţiona în interesul şi cu acceptul populaţiei şi a asociaţiilor de protecţie a animalelor. Trebuie precizat că elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare presupune adoptarea unor decizii, aplicarea pe faze a măsurilor organizatorice, găsirea resurselor financiare pentru aplicare şi alte aspecte, care necesită un timp variabil, în raport cu urgenţa obiectivelor propuse şi cu posibilităţile conjuncturale. În vederea evaluării situaţiei, se propune parcurgerea următoarelor etape şi efectuarea următoarelor acţiuni:

estimarea populaţiei totale de câini din municipiu, utilizând mijloace statistice acceptate, cu precizarea proporţiei de câini pe forme de proprietate (câini în proprietatea şi la domiciliul locuitorilor; câini aparţinând societăţilor comerciale; instituţiilor publice; unităţilor de învăţământ şi militare etc.);

estimarea mărimii populaţiei de câini comunitari şi fără stăpân şi identificarea provenienţei şi a habitatelor preferate;

aprecierea raportului dintre sexe, a ratei de înmulţire şi a ratei de înlocuire. Tehnica de evaluare a densităţii populaţiei canine este destul de complexă. Aceasta

trebuie să cuprindă toate categoriile de câini, inclusiv câinii comunitari şi cei fără stăpân, care interesează cel mai mult sub aspect epidemiologic. Informaţiile se colectează prin mai multe canale, de la serviciile veterinare, prin observare directă, prin chestionare etc. Aceasta presupune sectorizarea teritoriului, alegerea riguroasă a eşantioanelor şi prelucrarea statistică a rezultatelor.

Pe baza unor estimări efectuate de către SC Danyflor SRL, în perioada 2002 – 2004, a rezultat că în municipiul Timişoara ar exista 33 100 de câini, distribuiţi astfel pe diferite categorii de deţinători:

o la gospodăriile individuale ale populaţiei – aproximativ 9 800 de câini; o la asociaţiile de proprietari – aproximativ 10 000 de câini; o la instituţii, întreprinderi şi societăţi comerciale – aproximativ 4.800 de câini;

16

o câini fără stăpân (pe străzi) – aproximativ 8 500. Din aceştia, în evidenţa asociaţiilor chinologice figurează numai aproximativ 6 200 (18,7

%) de câini. În realitate, numărul de câini fără stăpân este mult mai mare, pentru că animalele aflate în curtea instituţiilor (şcoli, universităţi, unităţi militare, unităţi sanitare, instituţii publice etc.) şi a întreprinderilor de toate felurile nu sunt individualizate, revendicate şi gestionate de către conducerile administrative, nu beneficiază de tratamentele antiparazitare şi de vaccinările obligatorii. Se pare că aproape toate unităţile şi instituţiile, care prezintă curte delimitată prin gard, posedă 2 – 4 – 6 şi chiar peste 10 câini, care sunt hrăniţi şi într-o anumită măsură chiar ocrotiţi, fără a li se recunoaşte însă existenţa legală. Conducerea acestor unităţi nu este dispusă să-şi asume responsabilitatea legală privind: vaccinarea, tratamentele profilactice şi curative, agresiunile sau daunele de altă natură, ce ar putea fi provocate de câini.Aceste animale se înmulţesc fără nici o supraveghere, în raport de hrana oferită de cetăţeni (elevi, studenţi, militari, muncitori, funcţionari etc.) sau de resturile de la cantine, restaurante, carmangerii, abatoare, ferme de animale etc. În perioadele când intervine o reducere drastică a hranei disponibile sau o necorelare a disponibilului de hrană cu numărul de animale afluite sau rezultate din împerecherile întâmplătoare, se produce o confruntare drastică între indivizi, care este urmată de eliminarea sistematică a câinilor mai tineri, slabi, bolnavi, care sunt ajung în stradă sau într-o altă locaţie. Nu de puţine ori, selecţia este produsă prin intervenţia oamenilor, care decid asupra câinilor ce vor rămâne şi a celor excluşi. Astfel de selecţii se produc de câteva ori pe an, în instituţiile de învăţământ corelat cu fluctuaţia numărului de elevi/studenţi şi cu activitatea cantinei, iar în întreprinderi corelat cu alte activităţi care determină fluctuaţii în asigurarea resurselor alimentare.

Este probabil că numai aproximativ 5 –10 % din totalul de câini fără stăpân provin din curţile sau apartamentele unor proprietari. De regulă, cetăţenii abandonează câinele doar în situaţii limită, din considerente de boală (boli incurabile sau care necesită tratamente costisitoare, râie, alopecie, vicii de comportament etc.) sau ca urmare a dezmembrării familiei sau a scăderii drastice a nivelului de viaţă etc.

Un studiu mai atent al dinamicii populaţiei canine din municipiu ar putea scoate în evidenţă şi anumite corelaţii dependente de sistemul de colectare şi de depozitare a gunoiului menajer, care reprezintă, în unele cartiere, sursa principală de hrană. Buna gospodărire a resturilor alimentare şi a gunoiului poate conduce la frânarea înmulţirii animalelor fără stăpân, fiind cunoscut că fecunditatea şi prolificitatea la carnasiere sunt puternic influenţate de abundenţa şi de calitatea hranei disponibile. În consecinţă, eficienţa programelor de management al populaţiei canine din oraşe este puternic influenţată de sistemul de gospodărire a deşeurilor alimentare.

1.5.2. Individualizarea şi înregistrarea tuturor câinilor

Este absolut necesară instituirea ordinii şi a responsabilităţii în domeniul creşterii şi

deţinerii de câini (pisici şi alte animale). Măsura va conduce la un management bazat pe date corecte, reale, care vor servi atât administraţiei publice, cât şi serviciului veterinar, asociaţiilor chinologice şi asociaţiilor pentru protecţia animalelor. Toate ţările, care au rezolvat problema câinilor fără stăpân şi a rabiei, au trecut printr-o asemenea etapă de individualizare şi de înregistrare a tuturor câinilor.

Pentru desfăşurarea unei acţiuni de acest gen în România, ar fi necesară completarea legislaţiei existente, în sensul de a se institui obligaţia de identificare şi înregistrare a tuturor câinilor, indiferent de forma de proprietate sau de rasă. În prezent, există obligaţia de identificare şi înregistrare pentru rasele de câini periculoşi sau agresivi, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002, aprobată (cu modificări) prin Legea nr.

17

60/2003. Conform acestei Ordonanţe, se consideră câini periculoşi, câinii aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii:

• categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câinii de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor:

• categoria II: câinii din rasele: American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor.

De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 155/2001, aprobată (cu modificări) prin Legea nr.227/2002, este stabilită obligaţia ca în adăposturile ce aparţin asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor să fie cazaţi câinii fără stăpân numai după sterilizare, vaccinare antirabică şi tatuare. O asemenea obligaţie nu este prevăzută pentru adăposturile de cazare provizorie, aflate sub tutela serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân din cadrul consiliilor locale ale unităţilor administrativ teritoriale. Dar, Legea nr. 227/2002 stabileşte totuşi obligaţia ca încredinţarea câinilor spre adopţie să se facă numai după ce aceştia au fost sterilizaţi, vaccinaţi antirabic, deparazitaţi şi identificaţi prin două metode concomitente: tatuare şi aplicarea zgărzii cu plăcuţă numerotată. Măsurile instituite, prin reglementările mai sus menţionate, deşi sunt bine venite, totuşi nu sunt suficiente, fiind imperios necesară identificarea şi înregistrarea tuturor câinilor.

Declararea obligatorie a deţinerii câinilor ar putea fi urmată de:

♦ prezentarea obligatorie a câinilor, cel puţin o dată pe an, la locul şi timpul stabilit de autorităţile locale;

♦ individualizarea printr-o metodă acceptată: microcip electronic, tatuaj, colier special, semn distinctiv la zgardă etc.; microcipul reprezintă metoda cea mai simplă şi eficientă; aplicarea acestora ar putea fi concesionată prin licitaţie unor cabinete veterinare private, care ar trebui să importe cipurile, să le aplice prin inoculare şi să transmită codurile administraţiei municipale;

♦ înregistrarea proprietarilor şi a câinilor, cu numerele (codurile) acestora, în evidenţa serviciului de mediu urban al Primăriei, al serviciului de supraveghere a animalelor din cadrul societăţii comerciale care asigură salubritatea, în evidenţa serviciului veterinar care a concesionat programul de vaccinare antirabică şi tratament antihelmintic şi al unei fundaţii pentru protecţia animalelor, în vederea:

♦ încasării taxelor, ce se vor stabili diferenţiat, dependent de numărul de câini aflaţi în proprietate şi categoria acestora, cu scopul descurajării creşterii unui număr prea mare de câini (cu eventuale scutiri pentru câinii utilitari sau reduceri pentru câinii de pază etc.) ;

♦ identificării rapide, în caz de pierdere (urmată de restituire, după plata taxelor aferente pentru îngrijirea temporară) sau de abandon (cu penalizarea corespunzătoare);

♦ vaccinărilor antirabice şi a dehelmintizărilor profilactice obligatorii; ♦ eliberării unui certificat, pentru dovedirea vaccinării şi a tratamentelor; ♦ menţinerii evidenţei raselor, în cadrul asociaţiilor chinologice, în scop de ameliorare,

atestare a descendenţei etc., această înregistrare nefiind imperativă şi obligatorie; se prezintă alăturat o xerocopie a reglementărilor din Spania privind obligativitatea identificării animalelor prin cipuri electronice, pentru obţinerea actelor doveditoare privind descendenţa şi valoarea genetică.

18

Conceperea şi aplicarea cu succes a unui program etapizat de management al populaţiei canine de lungă durată nu sunt posibile, fără a se institui o evidenţă corectă şi centralizată a datelor. Dar trebuie precizat că taxarea abuzivă pentru operaţiunile de înregistrare, identificare, vaccinare, tratament antihelmintic etc. ar putea fi contra-productivă şi ar putea să conducă la sustragerea deţinătorilor de câini, mai ales în condiţiile de criză economică prelungită.

1.5.3. Supravegherea habitatelor şi controlul reproducţiei

Fertilitatea şi natalitatea populaţiei de câini este foarte diferită, dependent de condiţiile

de viaţă, rasă şi alţi factori, iar turnover-ul populaţiei mai depinde şi de raportul dintre sexe şi de durata de viaţă. Dacă se ia în considerare că, în medie, câinii devin apţi de reproducere începând cu vârsta de un an (10 – 12 luni) şi că se reproduc, în medie, până la vârsta de 7 – 8 ani, cu cel puţin două cicluri de călduri (primăvara şi toamna) şi cu durata gestaţiei de aproximativ 62 de zile şi cel puţin patru căţei de fiecare femelă pe an, rezultă cel puţin o tendinţă de dublare a populaţiei în fiecare an.

Această tendinţă de creştere este ipotetică şi de regulă se regăseşte în diferite habitate doar la început, până la atingerea unei densităţi critice, în raport cu suportul nutritiv limitat, după care apare descreşterea fertilităţii, creşterea incidenţei avorturilor şi a mortinatalităţii, ceea ce conduce la stabilizarea nivelului populaţional, în raport cu condiţiile concrete de mediu, egalizându-se rata naşterilor de pui viabili cu rata mortalităţii.

Este aproape cert că numărul de câini hoinari este cu mult mai mic în cartierele în care se practică colectarea gunoaielor în containere metalice închise, în comparaţie cu cele în care colectarea gunoaielor este deficitară şi se realizează în pubele descoperite sau în grămezi depuse la sol.

De-a lungul timpului au fost experimentate numeroase metode de control a funcţiei de reproducere la câini. Metodele elaborate sunt aplicabile şi în ţara noastră, mai ales în cadrul centrelor universitare, unde există şi dotarea necesară. Alegerea metodelor trebuie să se facă de către proprietar, în raport de scopul urmărit şi de posibilităţile financiare. Unele metode determină o sterilizare definitivă, iar altele una temporară, mai mult sau mai puţin sigură. În cazul

Figura 4. Dispozitive de aplicare şi de citire a microcipurilor

19

populaţiei de câini fără stâpân, este recomandabilă colaborarea autorităţii locale cu asociaţiile şi fundaţiile de protecţie a animalelor, cu facultăţile de medicină veterinară (clinicile veterinare), cu autoritatea veterinară, reprezentată prin Colegiul Medicilor Veterinari şi de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară. Instituţiile mai sus menţionate şi organizaţiile civice pot desemna reprezentanţi, care să se constituie într-un comitet de sprijin (şi în alte ţări funcţionează astfel de comitete – community committee for dog population management).

Fără a prezenta în detaliu metodele de control a funcţiei de reproducţie, menţionăm câteva aspecte mai importante, care trebuie cunoscute de către toţi factorii de decizie.

Castrarea masculilor este operaţia care garantează succesul, are un cost mediu, dar prezintă dezavantajul că alterează parţial relaţia afectivă cu stăpânul.

Vasectomia (epididimectomia) este cu ceva mai simplă, are un cost similar, succesul fiind de cele mai multe ori garantat şi are avantajul că nu modifică comportamentul ulterior al animalului.

Scleroza epididimului, prin inocularea de diferite substanţe, este eficientă în proporţie de aproximativ 90 %, presupune un cost foarte redus, dar cauzează temporar durere.

Ovariectomia (la femele) este eficientă în proporţie de aproximativ 90 %, dar este uneori urmată de piometru, care presupune tratamente repetate.

Ovario-histerectomia este absolut sigură, dar costă foarte mult făcând parte din catogoria operaţiilor majore, mai ales când intervenţia se face la femele gestante.

Ligaturarea trompelor uterine este o operaţie de complexitate medie, cu costuri acceptabile, având avantajul că nu induce modificări sub aspect comportamental, dar, ca şi ovariectomia, poate favoriza piometru.

Pe lângă metodele chirurgicale, enunţate mai sus, există şi numeroase metode nechirurgicale pentru controlul funcţiei de reproducţie la câini (şi pisici): inocularea steroizilor anti-androgeni; steroizi progestativi; clormadinone acetat; delmadinone acetat, megestrol acetat; antimetaboliţi; imunizarea activă etc. Toate acestea prezintă o eficienţă de aproximativ 85 – 95 %, se aplică relativ simplu (pe cale orală sau prin injectare, implant), dar nu durează mult, funcţia de reproducţie fiind reversibilă.

Subvenţionarea acţiunilor de sterilizare a câinilor, prin castrare chirurgicală sau medicamentoasă, contribuie în mod semnificativ la reducerea numărului de câini comunitari şi fără stăpân. Dar trebuie precizat că, dacă managementul populaţiei canine se bazează doar pe castrarea câinilor, reducerea numerică a populaţiei canine va fi nesemnificativă şi nu va fi urmată şi de diminuarea riscului de transmitere a bolilor, pentru care câinii sunt vectori activi sau pasivi.

1.5.4. Controlul circulaţiei şi al vânzării

În toate ţările civilizate există un control strict asupra circulaţiei câinilor, necesitatea

acestei măsuri este indiscutabilă şi în general acceptată. Foarte importantă este modalitatea de aplicare a restricţiilor. Ar fi necesară o largă popularizare a prevederilor legale şi a recomandărilor, însoţită de comentarii asupra importanţei respectării măsurilor stabilite, pentru ca astfel să se creeze convingeri, care vor duce treptat la consolidarea unor comportamente civilizate. În parcuri, în mijloacele de transport şi în alte locuri cu acces limitat sau interzis trebuie să existe suficiente panouri de avertizare, cât se poate de explicite.

Circulaţia câinilor potenţial periculoşi pe străzi trebuie permisă doar dacă sunt însoţiţi de proprietar, câinii fiind legaţi de lesă, prevăzuţi cu botniţă şi având certificat de sănătate, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002, aprobată de Legea nr. 60 / 2003.

20

Trebuie interzis accesul câinilor în localurile publice, magazine, pieţe de desfacere a produselor agro-alimentare, ştranduri, grădini publice şi stadioane.

În privinţa comercializării câinilor, Convenţia Europeană privind Protecţia Animalelor de Companie (1987) recomandă interzicerea vânzării de câini şi pisici persoanelor sub vârsta de 16 ani, fără consimţământul părinţilor acestora sau a altor persoane care exercită responsabilitatea parentală.

1.5.5. Prinderea şi eutanasia câinilor

Conform prevederilor Convenţiei Europene privind Protecţia Animalelor de Companie şi Agrement, suprimarea vieţii animalelor este permisă numai pentru a curma suferinţa animalului sau în situaţii deosebite, când este obligatorie reducerea numărului de animale fără stăpân sau în procesul de combatere a unor boli grave.

Este interzis înecul şi folosirea oricărei substanţe otrăvitoare sau a medicamentelor, a căror aplicare şi efect nu pot fi controlate perfect de către medicul veterinar care asistă animalul.

Sunt permise numai metodele care determină pierderea imediată a cunoştinţei, care este urmată de moarte, fără nici o suferinţă fizică sau psihică.

Electrocutarea poate fi admisă numai dacă se face cu instalaţii speciale, care produc asomarea, instantanee şi nedureroasă, urmată de moarte.

Uciderea prin împuşcare de către personal calificat poate fi admisă în acţiunile organizate în cadrul programului de prevenire şi de combatere a unor boli.

Pentru câinii fără stăpân, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, aprobată prin Legea nr. 227/2002, prevede că eutanasia poate fi efectuată numai de către medicii veterinari, cu respectarea normelor legale. Câinii fără stăpân bolnavi cronici şi incurabili vor fi eutanasiaţi imediat ce sunt aduşi în adăpostul serviciilor specializate ale consiliului local. Ceilalţi câini vor fi menţinuţi în adăpost şi îngrijiţi timp de 14 zile, după care, dacă nu sunt revendicaţi, vor fi supuşi eutanasiei. Conform ordonanţei este admisă numai eutanasia prin utilizarea barbituricelor, injectate intravenos, numai după pierderea cunoştinţei indusă prin anestezie. Nu se admite injectarea barbituricelor pe cale intramusculară sau subcutanată, Pentru căţeii nou născuţi este admisă administrarea barbituricelor pe cale peritoneală. Produsele narcotice pot fi administrate şi pe cale orală.

Conform Legii 227/2002, acţiunile de capturare, adăpostire, vaccinare, deparazitare, sterilizare, adopţie şi eutanasie se vor face şi în prezenţa reprezentanţilor societăţilor de protecţie a animalelor, în cazul în care acestea solicită acest lucru.

Figura 5. Prinderea şi eutanasia câinilor fără stăpân este o sarcină dificilă şi plină de responsabilitate civică

21

1.5.6. Informarea şi educaţia populaţiei

Orice încercare de a reduce nivelul populaţiei canine prin capturarea, îndepărtarea şi

uciderea animalelor, fără diminuarea hranei disponibile şi modificarea condiţiilor de adăpostire şi de adăpare, va fi repede compensată prin redresarea indicatorilor de reproducere şi prin creşterea speranţei de viaţă, ca urmare a reducerii competiţiei pentru hrană. Cu alte cuvinte, prinderea şi uciderea câinilor, fără a se aplica, concomitent, măsuri pentru înlăturarea cauzelor care favorizează înmulţirea câinilor, este ca şi cum ai încerca să elimini excesul de apă cu ciurul, fără a remedia deficienţa care generează revărsarea apei.

Din aceste motive, este necesară o vastă activitate de popularizare a cunoştinţelor privind importanţa animalelor de companie, obligaţiile legale ale deţinătorilor de animale, riscurile asociate şi căile de reducere a acestora, metodele de contracepţie aplicabile, unităţile care aplică astfel de măsuri cu cheltuieli reduse sau gratuit.

În această direcţie se poate conta pe un sprijin direct din partea asociaţiilor chinologice, a asociaţiilor şi fundaţiilor de protecţie a animalelor, care trebuie să beneficieze de acces gratuit la mijloacele de comunicare în masă, îndeosebi la presa scrisă (ziare, reviste etc.) şi vorbită (radio, televiziune) pentru popularizarea unor iniţiative.

Aceste asociaţii civice, precum şi şcolile, trebuie să contribuie la formarea unui simţ de proprietate responsabilă la copii. Ei trebuie să înţeleagă că animalele nu sunt obiecte reciclabile, ci forme de viaţă, supuse suferinţei , dependent de comportamentul nostru. În acelaşi timp, copiii trebuie să cunoască câte ceva despre comportamentul animalelor, în mod particular al câinilor: despre simţul lor de teritorialitate; despre ataşamentul faţă de stăpân şi tendinţa de apărare a acestuia faţă de alte persoane cu gesturi de ameninţare; despre capacitatea animalelor de a învăţa şi tehnica dresajului etc.

Îngrijirea şi ocrotirea animalelor va conduce la o viaţă civilizată, în armonie cu alte fiinţe şi cu societatea în ansamblu, la excluderea cruzimii din comportamentul oamenilor.

În numeroase ţări se organizează cursuri pentru îngrijirea animalelor de companie, pe care le urmează cei care doresc să primească în grijă un animal. În Germania chiar şi adulţii care solicită acordarea unui permis de pescuit trebuie să urmeze nişte cursuri şi să dea un examen, prin care să facă dovada că au cunoştinţele necesare privind legislaţia mediului. Cu atât mai mult astfel de cursuri sunt folositoare copiilor şi tinerilor în general. Există deja o gamă diversificată de videocasete pe asemenea teme, care pot fi obţinute prin intermediul organizaţiilor specializate.

Este contraindicată practica de a face cadouri de animale copiilor, fără un consimţământ prealabil al părinţilor sau al tutorilor legali.

Animalele nu trebuie oferite ca premii sau recompense nici în şcoli, iar asociaţiile şcolare de protecţie a animalelor nu trebuie să încredinţeze membrilor minori animale pentru îngrijire, dacă nu există în acest sens acordul şi accepţiunea părinţilor. În caz contrar, astfel de animale sunt sortite să ajungă repede în rândul celor fără stăpân şi să genereze riscuri pentru alte persoane.

Foarte importantă este şi educaţia igienico - sanitară şi ecologică continuă a populaţiei de toate vârstele, care trebuie să se împletească cu acţiunile concrete bazate pe progresul cunoaşterii. În acest sens, a apărut şi un concept nou în literatura de specialitate, acela de promovare a igienei (hygiene promoting). Introducerea acestui termen a fost motivată la reuniunile internaţionale de necesitatea de a extinde educaţia igienico – sanitară în afara şcolii, de a o integra în programe complexe ale comunităţii locale, ce conţin mai multe mijloace educaţionale (educaţia copiilor, educaţia părinţilor, folosirea radioului şi a televiziunii în scop educaţional, a cărţilor, a broşurilor, pliantelor, afişelor etc.), concomitent cu

22

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu (curăţenie, colectarea mai bună a deşeurilor etc.). Optimizarea mediului sub aspect ecologic trebuie să se bazeze pe spiritul creator şi pe acţiunile inovatoare, în care documentarea ştiinţifică şi cea privind practica socială din statele civilizate sunt absolut necesare, iar cooperarea administraţiei locale cu instituţiile ştiinţifice şi de învăţământ, cu asociaţiile şi fundaţiile non profit constituie garanţia progresului şi a succesului.

1.6. STADIUL ATINS ÎN ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE ŞI CĂILE DE URMAT În municipiul Timişoara există o preocupare constantă pentru aplicarea programelor de

supraveghere şi de combatere a vectorilor de agenţi patogeni pentru om, existând o colaborare bună cu instituţiile specializate ale statului şi cu mediul universitar.

Încă din anul 1999 au existat contracte de prestări de servicii şi de consultanţă încheiate de Primărie cu Centrul de Cercetări de Igienă şi de Patologie Animală (C.C.I.P.A. ) din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi de Medicină Veterinară a Banatului. Din aceste colaborări a rezultat un Îndrumător pentru managementul populaţiei canine, care a început să fie aplicat începând cu anul 2000. Îndrumătorul a fost întocmit pe baza experienţei înaintate a municipiilor din ţările vest-europene şi a recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Asociaţiei Mondiale de Protecţia Animalelor.

Începând cu anul 2001, Primăria Timişoara a scos la licitaţie prestările de servicii privind managementul populaţiei de câini, luând ca bază recomandările rezultate din contractul derulat anterior cu C.C.I.P.A. În urma licitaţiilor care au avut loc, SC Danyflor SRL a preluat prestările de servicii pentru partea de sud faţă de canalul Bega, iar în partea de nord atribuţiile similare au fost atribuite SC RETIM SA. Din păcate, cele două societăţi comerciale şi-au limitat activitatea la prinderea câinilor fără stăpân, transportul acestora în adăposturi şi eutanasierea celor nerevendicaţi, în acord cu caietul de sarcini şi cu legislaţia în vigoare. A existat o slabă colaborare dintre prestatorii de servicii implicaţi în managementul populaţiei de câini şi asociaţiile de protecţie a animalelor, cu frecvente blocaje şi întreruperea comunicării, ca şi cum ar fi existat scopuri diferite sau chiar opuse.

Celelalte activităţi din programul de management propus de către C.C.I.P.A. au rămas neaplicate sau au fost aplicate parţial de către alte unităţi prestatoare de servicii. Drept urmare, s- a ajuns ca anual în Timişoara să fie prinşi şi eutanasiaţi aproximativ 3 700 – 4 000 de câini, cu eforturi deosebite şi cu costuri importante, fără ca numărul de câini fără stăpâni să scadă. Un număr redus de câini de aproximativ 200 – 400 pe an au fost revendicaţi şi adoptaţi de către cetăţeni, din aceştia o parte revenind pe stradă în stare de liberate şi necastraţi.

Nu au fost aplicate până în prezent şi trebuie avute în vedere pentru viitor următoarele acţiuni mai importante:

o Introducerea unui sistem de declarare şi de evidenţă a tuturor câinilor aflaţi în proprietatea (sau responsabilitatea) cetăţenilor şi a tuturor instituţiilor şi întreprinderilor de pe teritoriul municipiului Timişoara, cu taxarea progresivă a câinilor supranumerari. o Constituirea unui organism civic, la nivel de municipiu, cu atribuţii de consultanţă pentru Primărie, care să fie reprezentativ şi transparent şi din care să nu lipsească asociaţiile şi fundaţiile de protecţie a animalelor, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitară Veterinară şi de Sănătate a Alimentelor, Facultatea de Medicină Veterinară şi alte instituţii şi organizaţii.

23

o Sprijinirea efectivă a asociaţiilor şi a fundaţiilor de protecţia animalelor, astfel ca acestea să-şi poată îndeplini atribuţiile de îngrijire a animalelor fără stăpân până la revendicarea acestora. o Constituirea unui parteneriat public-privat pentru sterilizarea animalelor fără stăpân, care să poată fi astfel restituite celor care le revendică pentru o îngrijire responsabilă. o Extinderea programului de management astfel încât să fie cuprinse şi pisicile fără stăpân, în paralel cu înfiinţarea de adăposturi pentru pisicile nerevendicate. o Numărul de animale eutanasiate trebuie să scadă de la un la altul, încât la intrarea în UE să fie eutanasiate numai animale suferinde, cele cu boli cronice şi nerecuperabile. o Iniţierea şi contractarea unui studiu privind rolul epidemiologic al porumbeilor şi metodele de management ecologic al populaţiilor în continuă dezvoltare. o În perioada următoare, managementul populaţiilor de animale de companie trebuie să fie centrat pe prevenirea înmulţirii necontrolate, pe sterilizarea reproductivă a animalelor cu acordul deţinătorilor, pe iniţierea şi desfăşurarea de activităţi educative în şcoli şi prin presă (scrisă, radio şi cea vizuală) pentru schimbarea atitudinii populaţiei faţă animale şi mai ales pe cultivarea unui simţ de responsabilitate la deţinătorii de animale.

2. COLECTAREA ŞI NETRALIZAREA CADAVRELOR ŞI A DEŞEURILOR ORGANICE DE PE DOMENIUL PUBLIC

2.1. PRINCIPII GENERALE ŞI IMPORTANŢĂ

În procesul de creştere şi de sacrificare a animalelor, de prelucrare a cărnii şi a altor produse de origine animală se obţin numeroase materiale care sunt considerate ca necorespunzătoare pentru consum uman, din considerente etice sau datorită contaminării (fizice, chimice, biologice) şi alterării. Din această categorie fac parte mai ales următoarele: animale care au murit in ferme, inclusiv cele născute moarte; placente; deşeuri din staţiile de incubaţie; animale ucise în acţiunile de eradicare a unor boli epizootice; deşeuri necomestibile din abatoare (fetuşi, râturi, coarne, picioare, copite, ongloane, piei pentru industrie, pene, păr); conţinutul gastro-intestinal (mai ales ingesta din rumen); carcase sau părţi din carcase confiscate; fragmente de carne de la tranşare, resturi din fasonarea pieselor căzute pe podea; grăsime recuperată prin separatorul de grăsimi din întreprinderile de prelucrarea a cărnii şi abatoare; peşte şi deşeuri de peşte confiscate; carne şi produse de carne alterate; cadavre de animale de agrement şi animale fără stăpân; cadavre de animale de laborator (după terminarea experimentelor); resturi din industria de pielărie; resturi din materialele trimise laboratoarelor pentru examinare în scop de diagnostic etc. Toate acestea trebuie să fie colectate, neutralizate şi valorificate de către unităţi specializate, rezultând diferite produse de interes economic: făină de oase; gelatină; clei; ceramică; ulei; nasturi; piepteni; piei; perii; bidinele; corzi instrumentale; catgut; hemină, compost etc. În oraşe, dar şi în afara acestora, rezultă adesea cadavre de animale de diferite specii, dar mai ales de câini, pisici, ca urmare a accidentelor de circulaţie, sau de altă natură sau din moartea naturală a animalelor fără stăpân şi a celor rătăcite, ca urmare a nesupravegherii acestora.

Colectarea şi neutralizarea tuturor cadavrelor şi a resturilor organice prezintă o importanţă deosebită sub aspect igienico-sanitar, trebuie să se facă operativ şi în condiţii de

24

siguranţă deplină. Cadavrele, dacă provin în urma evoluţiei unor boli infecţioase sau parazitare, conţin agenţii etiologici ai acestor boli. În toate cazurile, chiar şi atunci când cauza morţii a fost de altă natură, neinfecţioasă, cadavrele şi resturile organice constituie un suport nutritiv pentru înmulţirea microorganismelor saprofite şi epifite şi a vectorilor de boli (insecte şi rozătoare). În plus, cadavrele şi resturile de origine animală, prin descompunere emană produşi volatili cu miros dezagreabil şi poluează mediul înconjurător. De aceea, legislaţia sanitară veterinară şi de mediu din alte ţări pretinde ca fiecare localitate sau pe grupe de localităţi apropiate să prezinte instalaţii şi condiţii pentru neutralizarea cadavrelor şi a deşeurilor de origine animala, urmata de procesarea sau de incinerarea acestora prin transformarea lor in produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurator, animale sau om. Ordonanţa Guvernului 47 din anul 2005 face referire doar la neutralizarea prin procesare sau prin incinerare, fiind admisă şi îngroparea a cadavrelor în locuri special amenajate, dar numai pentru localităţile izolate, în care caz este necesară aprobarea şi autorizarea sanitară veterinară şi de mediu. În baza legislaţiei sanitare veterinare, deţinătorii de animale sunt obligaţi să anunţe toate cazurile de moarte a animalelor autoritatea veterinară şi să ia măsuri pentru neutralizarea acestora prin îngropare, ardere sau prin predarea pentru prelucrare industrială, după ce, in prealabil, au fost examinate din punct de vedere sanitar veterinar. Unităţile zootehnice sunt obligate să construiască sau să amenajeze, cu avizul organelor sanitare veterinare, spaţii sau locuri speciale pentru păstrarea cadavrelor până la ridicarea lor de către unităţile industriale de producere a făinurilor proteice, precum şi locuri de îngropare sau ardere, în cazul când cadavrele nu sunt prelucrate de aceste întreprinderi sau când această măsură se impune din motive sanitare veterinare. Transportul cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală spre locul de distrugere sau de valorificare se va efectua cu mijloace de transport special amenajate, având caroseria bine etanşeizată, astfel încât să se evite diseminarea pe traseu a lichidelor de la cadavre. Foliile de polietilenă, paiele, rumeguşul şi alte materiale, care au servit la transportul cadavrelor sau au venit în contact cu cadavrul vor fi îngropate sau arse la locul de distrugere a cadavrului, iar vehiculul folosit la asemenea transporturi va fi dezinfectat la locul de descărcare a cadavrelor. În conformitate cu Ordonanţa 47/2005 consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul. Consiliile locale au obligatia de a-si asigura fie instalatii de incinerare/coincinerare autorizate si aprobate in conditiile legii si care sunt folosite exclusiv pentru necesitatile proprii, fie de a-si asigura contractual serviciile unei unitati de ecarisare. În conformitate cu Hotărârea de Guvern, nr. 984 / 25.08.2005, se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei (RON): neamenajarea sau nerespectarea cerintelor de intretinere si folosire a cimitirelor pentru animalele de companie, a crematoriilor sau a altor mijloace pentru distrugerea cadavrelor de animale, produselor confiscate si a deseurilor de origine animala, precum si utilizarea de vehicule necorespunzatoare sau neautorizate de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor competenta, pentru transportul acestora.

25

2.2. VALORIFICAREA CADAVRELOR ŞI A DEŞEURILOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Din motive economice, în toate cazurile în care nu este obligatorie distrugerea cadavrelor şi a deşeurilor, se impune valorificarea acestora prin unităţile industriale de producere a făinurilor proteice furajere. În tara noastră, aceste întreprinderi deservesc un teritoriu reprezentat de unul sau mai multe judeţe, în funcţie de capacitatea de prelucrare, de căile de acces şi de mijloacele de transport de care dispun. Funcţionarea unităţilor industriale de producere a făinurilor proteice este condiţionată de dotarea tehnologică, care trebuie să permită industrializarea întregului material ecarisat şi transformarea acestuia în produse finite salubre, libere de germeni patogeni. Din punct de vedere sanitar veterinar, unităţile de producţie a făinurilor proteice furajere au următoarele obligaţii:

o să ridice şi să transporte cu mijloace proprii, cadavrele, confiscatele şi subproduse de origine animală de la unităţile cu care au relaţii contractuale; o să prelucreze industrial materialul ecarisat în scopul obţinerii de făinuri proteice,

grăsimi, păr etc.; o să distrugă prin metode fizico-chimice materialul ecarisat care este impropriu

pentru obţinerea produselor finite sau care depăşeşte capacitatea de prelucrare a instalaţiilor;

o să asigure toate condiţiile pentru prevenirea difuzării bolilor infecto-contagioase şi prevenirea poluării mediului ambiant.

În România există două societăţi comerciale specializate pentru colectarea şi prelucrarea cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală: S.C. Protan S.A. Bucureşti şi S.C. Comproteine S.A. Timişoara, la care se adaugă un anumit număr de instalaţii ce funcţionează continuu sau intermitent în cadrul abatoarelor mari, acestea prelucrând doar deşeurile şi confiscatele din societăţile comerciale pe lângă care sunt amplasate. S.C. Protan S.A. are nouă filiale: Glina (Bucureşti), Bacău, Codlea, Craiova, Dej, lernut (Mureş), Ploieşti, Roman şi Suplacu de Barcău (Bihor). Capacitatea de colectare şi prelucrare a materiei organice la cele nouă filiale este diferită şi dependentă de rentabilitatea economică, ceea ce conduce la imposibilitatea de acoperire a întregului teritoriu al ţării. S.C. Comproteine S.A. este o filială a Noului Comtim şi deserveşte în principal societăţile comerciale de creştere a animalelor şi de prelucrare a cărnii aparţinând acestui holding. S.C. Comproteine S.A. nu dispune de mijloace de transport proprii pentru ridicarea cadavrelor şi a deşeurilor. Acestea sunt colectate în cadrul fiecărei societăţi comerciale deservite şi apoi transportate cu maşinile acestora. Din acest motiv şi datorită capacităţii limitate de prelucrare S.C. Comproteine nu poate ridica deşeuri organice şi cadavre de la ferme din afara S.C. Comtim S.A. şi de pe teritoriul municipiului Timişoara.

2.3. NEUTRALIZAREA ŞI DISTRUGERA CADAVRELOR

Cadavrele şi deşeurile care nu pot fi valorificate industrial, sunt supuse fie neutralizării prin îngropare în cimitirele de animale sau prin aruncare în puţuri seci, fie distrugerii prin incinerare. În ţara noastră cimitirele pentru animale au fost desfiinţate în ultimele două decenii în marea majoritate a comunelor. În prezent, au mai rămas, fostele cimitire, doar în 8,5% din comune, dar nici acestea nu respectă prevederile legislaţiei: nu prezintă împrejmuire corespunzătore, nu au şanţ de gardă; sunt lipsite de spaţii amenajate pentru efectuarea necropsiilor şi păstrarea pieilor şi a inventarului. Practic, majoritatea cimitirelor sunt de fapt nişte suprafeţe neamenajate, în care cetăţenii îngroapă cadavrele fără reguli şi supraveghere din partea

26

serviciului veterinar şi fără nici o protecţie faţă de accesul animalelor, dezgroparea cadavrelor, spălarea terenului de precipitaţii etc. Această situaţie reprezintă una din cauzele reapariţiei antraxului şi a cărbunelui emfizematos la anumite intervale de timp, precum şi a extinderii altor boli transmisibile. În România nu există cimitire pentru animale în oraşe, aşa cum există acestea (chiar şi cu monumente funerare şi capele) în marile oraşe din Europa şi SUA. Puţurile seci sunt construcţii destinate neutralizării cadavrelor şi a confiscatelor de origine animală în condiţiile de aerobioză. Faţă de cimitirele de animale prezintă avantajul că ocupă o suprafaţă de teren mai mică. Se amenajează după aceleaşi reguli şi cerinţe ca şi cimitirele de animale, cu precizarea că apa freatică trebuie să fie la cel puţin 1 m sub nivelul fundului puţului sec. Puţurile pot avea o formă cilindrică sau prismatică, cu diametrul sau latura de aproximativ 3 m şi adâncimea de 8-9 m. Sunt construcţii din beton impermeabilizate la nivelul pereţilor şi a fundului. Pentru a se evita pătrunderea apei, se recomandă ca pereţii să fie înălţaţi peste nivelul terenului cu aproximativ 60-80 cm, iar ghizdul să fie acoperit cu o placă de beton sau metal, înclinată spre centru, unde se află deschiderea de 1 ,5-1 ,2 m. Deschiderea trebuie să fie prevăzută cu un lacăt. Puţul poate fi protejat de precipitaţii cu un acoperiş simplu, iar pentru evacuarea gazelor de fermentaţie şi pentru accesul aerului, poate fi prevăzut un coş de ventilaţie, având secţiunea de 25x25 cm, care iese deasupra acoperişului de protecţie. Un puţ cu dimensiunile menţionate poate servi pentru neutralizarea a 150 de cadavre de animale mari. După aproximativ cinci luni de la introducerea ultimului cadavru, rezultă o masă organică fără mirosuri dezagreabile şi lipsită de germeni patogeni. În România există puţuri seci în aproximativ 31,8 % din comune. Din păcate, aproximativ două treimi din puţurile existente nu sunt amenajate şi exploatate in mod necorespunzător: nu prezintă ghizd şi protecţie faţă de precipitaţii, nu prezintă capac şi nici condiţii pentru efectuarea autopsiilor. De cele mai multe ori cadavrele se aruncă în nişte gropi, numite impropriu "puţ sec". De cele mai multe ori, carnasierele, păsările şi insectele au acces liber la resturile de cadavre, ceea ce reprezintă un risc major pentru răspândirea bolilor transmisibile, inclusiv a zoonozelor. În unele cazuri gropile cu cadavre generează o poluare organică şi microbiană a apei freatice, datorită amplasamentelor necorespunzătoare şi ca urmare a neefectuării amenajărilor de ordin constructiv. Amenajarea de puţuri seci în perimetrul municipiului Timişoara ridică probleme deosebite, ca urmare a faptului că apa freatică din această regiune se află la o adâncime foarte mică. Acestea ar putea fi eventual amenajate în zonele colinare din localităţile învecinate, pe terenuri având apa freatică la o adâncime mai mare de 10 metri. Incinerarea asigură distrugerea certă a tuturor germenilor patogeni, dar este foarte costisitoare din care motiv se aplică în mai mică măsură. În România există instalaţii de incinerare doar în aproximativ 1 % din comune, dar şi acestea sunt în majoritate de capacitate foarte mică şi cu numeroase defecţiuni, având o slabă putere de ardere. Utilizarea crematoriilor pentru incinerarea cadavrelor şi a deşeurilor organice devine obligatorie în perspectiva aderării României la UE.

2.4. SITUAŢIA PREZENTĂ A ECARISĂRII TERITORIULUI ÎN TIMIŞOARA Serviciul de colectare, de transport şi de neutralizare a cadavrelor şi a deşeurilor

organice pe domeniul public din Timişoara, pentru perioada anului 2005 (13.02.2004 – 31.12.2005), cade în sarcina SC DANYFLOR SRL, cu sediul în localitatea Chişoda, în baza

27

contractului încheiat cu Primăria Timişoara şi a caietului de sarcini aferent. Prestatorul are obligaţia de a asigura resursele umane şi tehnice şi de a răspunde solicitărilor privind ridicarea cadavrelor şi a deşeurilor organice şi de a le colecta, transporta şi neutraliza, prin procedee acceptate de legislaţia sanitară veterinară şi de protecţia mediului în vigoare. În acest scop, prestatorul dispune de personal muncitor, de un medic veterinar angajat pe bază de contract pe perioadă determinată, de un inventar minimal şi de un puţ sec pentru neutralizarea cadavrelor.

În Timişoara există o instalaţie modernă de incinerare ( PRO AIR CLEAN), care realizează arderea primară la 250 - 600°C şi piroliza gazelor rezultate (postarderea) la 800 – 1300 °C. Această instalaţie nu a fost utilizată pentru arderea cadavrelor de animale din cauza costurilor foarte ridicate.

Sistemul de ecarisare existent, bazat pe prestări de servicii contractate anual, prezintă următoarele dezavantaje:

o foloseşte mijloace de transport, metode de decontaminare şi procedee de neutralizare la limita siguranţei şi a legalităţii; o nu permite asigurarea unor utilaje performante şi investiţii mari, cum sunt cele necesare pentru transportul în siguranţă şi neutralizarea prin incinerare a cadavrelor şi altor deşeuri organice; o nu permite formarea unor echipe din personal instruit şi specializat, care să garanteze desfăşurarea, în perfectă siguranţă, de activităţi specifice, de mare risc şi cu impact asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii publice. Ordonanţa 47 din 11 august 2005 prevede că activitatea de neutralizare a deşeurilor

de origine animală pe teritoriul României se concesionează, conform legislaţiei în vigoare. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale are calitatea de concedent în numele statului, al activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală....” Detaliile privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1 211 din 5 octombrie 2005.

3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În conformitate cu datele prezentate şi cu bibliografia ataşată, problemele privind

managementul populaţiei de animale de companie şi cele cu referire la ecarisarea teritoriului din municipiul Timişoara sunt de mare importanţă pentru confortul cetăţenilor, sănătatea publică, protecţia mediului şi pentru imaginea acestui municipiu. Modul de soluţionare a acestor probleme constituie un indiciu, de mare fidelitate, al gradului de civilizaţie urbană.

În prezent, funcţionarea celor două servicii se realizează prin intermediul unor contracte, încheiate de Primăria municipiului Timişoara, în urma unor licitaţii publice deschise. Acest mod de lucru prezintă neajunsuri legate de imposibilitatea elaborării şi implementării unor strategii coerente pe termen lung, în acord cu principiile de protecţie a sănătăţii publice, de protecţie a animalelor şi a mediului ambiant.

Din acest studiu rezultă că pentru soluţionarea sistematică şi integrală a problemelor, la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivă, este necesară delegarea de gestiune prin concesionare a serviciilor de management a populaţiei de animale de companie şi de ecarisaj unor operatori specializaţi.

Operatorii acestor servicii trebuie să posede capacitatea tehnică şi organizatorică, dotarea şi experienţa managerială, bonitatea şi capacitatea financiară, în acord cu sarcinile ce le revin, iar Consiliul municipal trebuie să completeze legislaţia în domeniu cu hotărâri care să permită aplicarea imediată în municipiul Timişoara a principiilor ce decurg din directivele UE şi din legislaţia cadru în domeniu.

28

4. BIBLIOGRAFIE

1. ANDREI I. – Omul şi câinele. Editura ANTET XX PRESS, Filipeştii de Târg, 2000. 2. APPLEY M.C., BARRY O.H. – Animal Welfare. CABI Publishing, UK, USA, 1999. 3. BARNETT B.D. – Chemical vasectomy of domestic dogs in the Galapagos Islands.

Theriogenology, 23, 1985, 499 – 509. 4. BARTUSSEK H. – How to measure animal welfare? În: Diversity of livestock systems

and definition of animal welfarw, Proceedings of the Second NAHWOA Workshop, Cordoba, 8 – 11 January 2000.

5. BĂDIŢOIU I., CAVULEA O., GIURGIU T., IONESCU P., RADU P. – Elemente de patologie şi protecţie specială a animalelor. Ministerul Apărării Naţionale, Bucureşti, 1977.

6. BENET J., BOURDEAU P., GODIN L., LEMAIRE S. – Le risques de zoonoses en milieux scolaire et prescolaire. Le Point Veterinaire, vol. 18, nr. 100, oct. 1986, p. 535 – 549.

7. BENIUC M. – Ce simt şi ce pricep animalele. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968. 8. BENIUC M. – Psihologie animală comparată şi evolutivă. Editura Ştiinţifică, Bucureşti,

1970. 9. BERCEA I., MARDARI AL., MOGA MÂNZAT R., POP M., POPOVICIU A.- Boli

infecţioase ale animalelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 10. BOURDEAU P. – Toxocara canis: infestation du chien et de l`homme, methodes de lutte.

Le Point Veterinaire, vol. 18, 1986, nr. 100, p. 551- 564. 11. BRAASTAD B.O., BAKKEN M. – Behaviour of Dogs and Cats. În: The Ethology of

Domestic Animals: an Introductory Text, CAB International, 2002. 12. BRUNELAT Ph. – Recompense et punition chez le chien. Contribution a l’etude de son

conditionnement educatif. Essais comparatifs de deux types de colliers anti-aboiement. These presentee et soutenue publiquement le 15 Juin 1990 pour obtenir le grade de Docteur Veterinaire, Ecole Nationale Veterinaire de Lyon, these nr. 61/1990.

13. BUSTAD L. K., HINES M. LINDA - Rolul nostru în corelaţia om – animal şi în protecţia sănătăţii şi bunăstării omului. Traducere din al XXII – lea Congres Mondial de Medicină Veterinară, 1983, Perth – Australia, publicată în Bul. Informativ, S.M.V. din România, nr. 2 / 1984, p. 57 – 62.

14. CHAPMAN L. BARBARA, VOITH L. VICTORIA – Behavioral problems in old dogs: 26 cases (1984 – 1987). JAVMA, 1990, vol. 196, nr. 6, p. 944 - 946.

15. CHAPMAN L. BARBARA, VOITH L. VICTORIA – Cat agression redirected to people: 14 cases (1981 – 1987). JAVMA, 1990, vol. 196, nr. 6, p. 947 - 950.

16. COOPER E. – An introduction to animal law. Academic Press, London, New York, 1987. 17. DECUN M. – Etologia, bunăstarea şi protecţia animalelor. Editura Mirton, Timişoara,

2004. 18. DECUN M., KRUTSCH W.H. – Vulnerabilitatea şi protecţia animalelor. Editura

Mirton, Timişoara, 2001. 19. DECUN M., ONŢANU G., MATEESCU A., DAVID CARMEN – Situaţia ecarisării

teritoriului în România. Rev. Rom. de Med. Vet., 1997, nr. 3, p. 323 – 329. 20. DIBBERT R., METHLING W., NEUMANN B. – An investigation on housing of dogs.

Proceedings of the X-th International Congress on Animal Hygiene, volume 2, 2 – 6 July, 2000, p. 1081 – 1085.

29

21. DIBBERT R., METHLING W., POLTE G. – Experiences with feeding stations and sleeping quarters for stray cats. Proceedings of the X-th International Congress on Animal Hygiene, vol. 2, 2 – 6 July 2000, Maastricht, p. 1086 – 1091.

22. DIDĂ I.C. – Zoonoze parazitare. Editura Ceres, Bucureşti, 1996. 23. EDNEY A.T.B. – Nutriţia câinelui şi a pisicii. Ediţia a doua a Centrului Wlatham,

Pergamon Press, Oxford, New York, Toronto. 24. ELIAS E. – Infecţii severe cu Capnocytophaga canimorsus la unele persoane muşcate de

câine. Jurnal Medical Veterinar, nr. 37, 2000. 25. HAGIU N., HAGIU AL. – Comportamentul agresiv la câine şi tipuri de agresiune.

Revista Română de Medicină Veterinară, 2000, vol. 10, nr. 4, p.379 – 384. 26. IVANA F.I., IVANA SIMONA – Câinele – mică enciclopedie. Editura Venus,

Bucureşti, 1997. 27. IVANA F.I., IVANA SIMONA – Ghid felin. Editura Ceres, Bucureşti, 1993. 28. KENDALL T.L. – Pilot vasectomy program in California. J. Am.Vet. Med. Assoc., 176,

1980, 1316. 29. KOS U., DOBEIC M. – The control of urban pigeon population in the city of Lubljana

with emphasis laid on the pigeons welfare. In: Proceedings of the X –th International Congress on Animal Hygiene, 2 – 6 July 2000, Maastricht, Interpolis, vol. 2, p. 796 – 807.

30. LORENZ K. – Istoria naturală a agresiunii. În: Comportamentul animalelor (Chenzbraun Eugenia ), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978, p. 189 - 196.

31. LORENZ K. – On agression. Bantam Books, New York, Toronto, London, 1969. 32. MACK A.C., UNSHELM J.- Problems of cat-housing in animal shelters – results of a

survey at animal shelters in eastern Germany. 9-th International Congress in Animal Hygiene, 17 – 21 August, 1997, Helsinki, proceedings, vol. 2, p. 816 – 819.

33. NEVEUX B. – Chiens dangereux: la responsabilite des practiciens est engagee. La Semaine Veterinaire, 2000, nr. 995, 2 dec., p. 14.

34. NICOLAE Şt. – Diagnosticul şi prevenirea zoonozelor. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

35. NOCEK J.E. – Hoof care for cattle. W.D. Hoard & Sons Company, Fort Atkinson, USA, 1993.

36. O’FARRELL VALERIE – Behavioural problems in companion animals. În: Managing the behaviour of animals, edited by P. Monaghan şi D. Wood-Gush. Ed. Chapman and Hall, London, New York, Tokyo, 1990, p. 233 – 252.

37. PINEDA M.H., HELPER D.I. – Chemical vasectomy in dogs: A long-term study. Theriogenology, 16, 1981, 1 – 11.

38. PINEDA M.H., REIMERS T.J., FAULKNER L.C., HOPWOOD M.L., SEIDEL J.R. – Azoospermie in dogs induced by injection of sclerosing agents in the caudae of the epidymides. Am. J. Vet. Res., vol. 38, 1977, 831 – 838.

39. PINEDA M.H. – Chemical vasectomy in dogs. Canine Pract., 1978, 5, 34 – 36. 40. ŞUTEU I., COZMA V. – Bolile parazitare la animalele domestice. Editura Ceres,

Bucureşti, 1988. 41. WILDT D.E., LAWLER D.F. – Laparascopic sterilization of the bitch and queen by

uterine horn occlusion. Am. J. Vet. Res., 46, 1985, p. 864. 42. WILDT D.E., SEAGER C.H., BRIDGES C.H. – Sterilization of the male dog and cat

by laparascopic occlusion of the ductus deferents. Am. J. Vet. Res., 42, 1981, p. 1888 – 1897.

43. *** - Este oare câinele o nouă rasă de cetăţean în Franţa? Renaşterea Bănăţeană, 14 februarie 2001.

30

44. *** - Eurogroup for Animal Welfare. Annual Report, 2002, Brussels. 45. *** - European Convention for the Protection of Pet Animals, opened for signature 13 th

November, 1987, published with explanatory report, Strasbourg, 1988. 46. *** - European Union Legislation. World Animal Net: European Union Legislation.

http://worldanimal.net/eu_legis.html 47. *** - Guidelines for dog population management. World Health Organisation, World

Society for the Protection of Animals, Geneva, 1990. 48. *** - Hygiene dans les villes et pollutions canines. Le Point Veterinaire, vol. 18, nr. 100,

oct. 1986, p. 565. 49. *** - Legea nr. 227/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

155/2001 privind aprobarea Programului de gestionare a câinilor fără stăpân. 50. *** - Legea nr. 60/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. Monitorul Oficial al României, 2003, nr. 183 din 24 martie 2003.

51. *** - Legea nr. 205/26 mai 2004 privind protecţia animalelor. Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 531 din 14 iunie 2004.

52. *** - Legea nr. 215/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare.. Monitorul Oficial al României, 2003, nr. 531 din 14 iunie 2004.

53. *** - Măsuri umane de combatere a câinilor vagabonzi şi eliminarea câinilor fără stâpân în diferite condiţii socio-economice. Documentare de medicină veterinară, nr. 40, Asociaţia Medicilor Veterinari din România, Bucureşti, 1990.

54. *** - Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, comun cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 143/400 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. Monitorul Oficial nr. 697/2002

55. *** - Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. Monitorul Oficial nr. 095/2002.

56. *** - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2002, privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. Monitorul Oficial al României, 2002, nr. 311, p. 1 – 3

57. *** - Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Monitorul Oficial al României, 31 ianuarie 2004, nr. 94.

58. *** - Ordonanţa Guvernului nr. 47/2005, privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală. Monitorul Oficial al României, 26 august 2005, nr. 778.

59. *** - Tatuaje o microchip, no hay otra opcion para obtener el pedigri. Nueva normativa de identfication de la Real Cociedad Canina. Especies, 2000, nr. 33, p. 4 – 5.

60. *** - The pet animals act 1951. Model standards for pet shop licence conditions. September 1992. Recommendations by a working group of the Association of District Councils, British Veterinary Association, Pet Trade and Industry Association.

61. *** -Universal Declaration for the Welfare of Animals WSPA – http://www.wspa.org.uk/campaigns/declaration /article 1.html.

62. *** - Verordnung uber das Halten von Hunden im Freien, vom 6. Juni 1974, geandert durch Art. 2 des Gesetzes vom 12.8.1986 (BGBI.S.1309).

63. *** - Zoonozele parazitare. Raportul tehnic nr. 627 al unui comitet de experţi OMS, cu participarea FAO. Geneva, 1979, traducerea în limba română de Popescu Sanda şi Dan Ştefana, ICVB Pasteur Bucureşti – SMV din România, Bucureşti, 1982.

31

64. *** - Hotărârea de Guvern, nr. 984 din 25 august 2005, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Monitorul Oficial, 8 septembrie 2005, nr. 814.

65. - Hotărârea de Guvern, nr. 1211 din 5 octombrie 2005, privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală. Monitorul Oficial, 20 octombrie 2005, nr. 936.