keyboard_arrow_up

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 257/29.06.2010 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate revizuit, a Analizei Cost-Beneficiu revizuite şi a cofinanţării proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană"

29.06.2010

Hotararea Consiliului Local 257/29.06.2010
privind aprobarea Studiului de Fezabilitate revizuit, a Analizei Cost-Beneficiu revizuite şi a cofinanţării proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană"


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC2010-14526/17.06.2010 - al Primarului Municipiului Timişoara, domnul GHEORGHE CIUHANDU;
Având în vedere avizele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe, Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor, Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara;
Având în vedere Adresa Direcţiei Generale AM POS Mediu nr. 93876/DF/07.05.2010;
Având în vedere Adresa SC Colterm SA nr. RE2010-3290 / 27.05.2010;
Având în vedere Avizul Comisiei Tehnico-Economice nr.123/11.06.2010
În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2), lit. b) şi alin. (4), lit. d) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art. 1: Se aprobă participarea Municipiului Timişoara în cadrul programului POS Mediu - Axa prioritară 3 - "Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea ţintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare" pentru obţinerea de fonduri structurale în vederea implementării proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană"

Art. 2: Se aprobă cofinanţarea proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" din fonduri ale bugetului local pentru acoperirea cheltuielilor eligibile şi neeligibile, în valoare de 17.882.270 Euro, conform Anexei 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3: Se aprobă Studiul de Fezabilitate revizuit, Analiza Cost-Beneficiu revizuită şi indicatorii tehnico-economici prevăzuţi în Anexa 2, pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană", care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4: Se aprobă planul anual de evoluţie a tarifelor şi mecanismul de subvenţii din Analiza Cost-Beneficiu revizuită, conform Anexei 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5: Se împuterniceşte Primarul Municipiului Timişoara în vederea semnării Declaratiei de Angajament pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" conform Anexei 4 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotarâri se încredinteaza Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara constituită prin Dispoziţia nr. 1045/14.04.2009 a Primarului Municipiului Timişoara şi S.C. Compania Locală de Termoficare Colterm S.A.

Art. 7: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Serviciului Juridic;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei Edilitare;
- Instituţiei Arhitectului Şef;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei Patrimoniu;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Comunicare;
- Direcţiei Drumuri şi Transporturi;
- Serviciului Audit Public Intern;
- Biroului Control Intern şi Managementul Calităţii;
- S.C. Compania Locală de Termoficare Colterm S.A.
- Direcţiei Generale AM POS Mediu;
- Unităţii de Management a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;
- Mass - media locale.


Presedinte de sedinta
PETRU EHEGARTNER
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: Anexa_2.pdf

Anexa 2 – la proeict de HCL

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1. Durata de realizare: - 36 de luni 2. Indicatori specifici: Principalii indicatori fizici

1/3

Componenta 1: Reabilitarea a doua cazane de apa Herbinte CAF2 si CAFA din CET Centru. Eazans de apa Ferbinte RE z retehnciogizate Randamentul cazanului [a = = functionarea pe gaze naturale Randamentul cazanului [a = so functionarea pe combustibil lichid Capacitatea termica maxima CAFE | Mint EEE Capacitatea termica maxima CAS | Mut 183
Emisiile de NOx la functionarea pe | mg/Nmc | 200 gaze naturale, 3% 02 da NOx Ta functionarea pe |mo/umc | 150 CLU, 2% 02 Echipament on-line de monitorizare | N z

2/3

Componenta 2: Retehnologizarea a trei cazane de abut, CAE1, CAE? si CAE3 din CET Sud UZ 3 TE = CI functionarea pe ln termica CRET, CREZ: 5 RER Esi de IS E pe | | 205 lignt, 6% 02 Esi de IS E pe | | 205 gaze naturale, 3% 02. nora SBUr = EEE SIRE ZE ESTE | T Corsponanta 2+ Instalatie nous de desufurara (DESOX) a CET Sud TREE EEE acu DESC E T TE aria a SOZ SUE [osie | 255 Tr nisi ce pulberi, 555 52| m/f [25 Corsponenta 4: Reabiltarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud EMI SII EN TESTEZE E COVE Sare Dar SE ESENTE T x natale Sl pompa or |“ = (elagrama de fabricate)

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBAŞCU

3/3

Principalii indicatori de performant: Indicatorii de performanta zi proiectului sunt urmatorii TESTER A ESTE Za callataea serului datortareabiltarii transport sistemului de termoficare o 1 RETELE CATEG ZE SO FETE ZE a de termoficare dart tervantilr POS adie van are > RGETEETE ERE ZE dela sisteral de termoficare datoria tervantilr POS Mediu vn | a CERE EI Dre TE E EI Ale (UE zarea BAT confor DRE IPPC, efcienea energetica, et) N pa Tratarea SEGA În cazanele dn CET Centru (combustibil | 16 sr sa pri) SFERA REGRET cazanele dn CET Suc (combustibil | 16 a pri) Catre ERAU SE dace instalarii DESOX miar [9 35.000 SERIE Sons SE Socor reabrolgizari pompalrde | 14000 |11.200

Atasament: Anexa_3.pdf

Anexa 3 la proiect HCL TARIFE SI SUBVENTII

PRET CURENT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Tarif (RON/GJ) 37,504179603 35,31 38,84 41,51 44,45 47,18 51,83 56,54 62,57 69,25 76,64

Modificarea Tarifului (%), RON -5,85% 10,00% 6,89% 7,07% 6,14% 9,86% 9,09% 10,67% 10,67% 10,67%

Tarife (EUR/GJ) 10,59 9,95 9,14 9,88 10,66 11,45 12,73 14,14 15,64 17,31 19,16

Modificarea Tarifului (%), EUR -6,12% -8,12% 8,16% 7,84% 7,43% 11,21% 11,00% 10,67% 10,67% 10,67%

Factura de incalzire, % din media venitului pe gospodarie 6,24% 5,12% 5,54% 5,72% 5,79% 5,77% 5,92% 6,00% 6,14% 6,31% 6,50%

Subventie Tranzitionala (MRON) 107,30 172,39 157,62 175,68 196,84 185,18 144,91 131,80 111,91 87,46 69,28

Subventie Tranzitionala (MEUR) 30,31 48,55 37,09 41,83 47,20 44,95 35,61 32,95 27,98 21,86 17,32

PRET CURENT 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028

Tarif (RON/GJ) 84,82 93,87 103,88 114,44 126,06 138,87 152,98 168,16 179,07 190,68 203,06 RON/GCAL #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! #DIV/0! Modificarea Tarifului (%), RON 10,67% 10,67% 10,67% 10,16% 10,16% 10,16% 10,16% 9,92% 6,49% 6,49% 6,49%

Tarife (EUR/GJ) 21,20 23,47 25,97 28,61 31,52 34,72 38,25 42,04 44,77 47,67 50,76

Modificarea Tarifului (%), EUR 10,67% 10,67% 10,67% 10,16% 10,16% 10,16% 10,16% 9,92% 6,49% 6,49% 6,49%

Factura de incalzire, % din media venitului pe gospodarie 6,72% 6,96% 7,19% 7,44% 7,69% 7,96% 8,23% 8,50% 8,50% 8,50% 8,50%

Subventie Tranzitionala (MRON) 51,65 51,56 3,55 - - - - - - - -

Subventie Tranzitionala (MEUR) 12,91 12,89 0,89 - - - - - - - -

DIRECTOR DIRECTIA EDILITATA SEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONETIU IOAN ZUBASCU

Tarif/factura include TVA Ratele de schimb si inflatie utilizate: Prognoza Oficiala (PNC)

Atasament: Anexa_4.pdf

Anexa 4 la proiect HCL

DECLARAŢIE DE ANGAJAMENT

Subsemnatul GHEORGHE CIUAHNDU în calitate de PRIMAR al MUNICIPIULUI TIMIŞOARA, solicitant de finanţare pentru realizarea proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană”,, pentru care am depus prezenta Cerere de Finanţare, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit de legea penală, declar următoarele:

1. MUNICIPIUL TIMIŞOARA va asigura valoarea aferentă cofinanţării, cheltuielilor eligibile şi costurile neeligibile aferente proiectului, in valoare de 17.883.270 EURO, valoare totală în preţuri curente, reprezentând 5 % contribuţie FG şi contribuţie non FG în valoare de 6.797.393 EURO şi costuri neeligibile în valoare de 11.085.877 EURO;

2. MUNICIPIUL TIMIŞOARA îşi asuma responsabilitatea asigurării fondurile necesare finanţării integrale a proiectului;

3. MUNICIPIUL TIMIŞOARA va menţine proprietatea infrastructurii construite/ modernizate/ reabilitate şi natura activităţii pentru care s-a acordat finanţare, pe o perioadă de cel puţin 5 ani după finalizare / dare în exploatare şi va asigura exploatarea şi întreţinerea în această perioadă;

4. Sunt conştient că MUNICIPIUL TIMIŞOARA este singurul responsabil din punct de vedere legal şi financiar faţă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu pentru implementarea proiectului.

Declar că sunt pe deplin autorizat să semnez această declaraţie în numele MUNICIPIULUI TIMIŞOARA.

Declar, de asemenea, că afirmaţiile din această declaraţie sunt adevărate şi că informaţiile incluse în aceasta sunt corecte.

Ştampila:

Semnătura:

Data:

Atasament: dispozitia_1045.pdf

ROMÂNIA JUDEȚUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIȘOARA PRIMAR e DISPOZIȚIA NR. /(45 dindata: 4.04. 203 privind nominalizarea membrilor Unității de Implementare a Proiectului (UIP) care să asigure managementul proiectului "Reabilitare a sistemului de termoficare din municipiul Timisoara" finatat din POS Mediu-Axa Prioritara 3 Primarul Municipiului Timişoara, Având în vedere Referatul nr. SC2009-7523/13.04.2009 al direcţiei Edilitare privind ; nominalizarea membrilor Unităţii de Management a Proiectului (UIP) care să asigure managementul proiectului "Reabilitare a sistemului de termoficare din municipiul Timisoara" finatat din POS Mediu-Axa Prioritara 3. În conformitate cu prevederile art.68 alin.1 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală. DISPUNE: Art.1: Se constituie Unitatea de Implementare a Proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Timişoara", cu umătoarea componență: 1. loan Zubaşcu — manager proiect , Șef Serviciu Energetic; 2. Dan Mircea — expert tehnic, Șef Birou Avize şi Control Poluare; 3. Opra Petru — expert achiziţii, consilier Serviciul Achiziţii Publice; 4. Simona Mateescu — expert juridic, consilier juridic Serviciul Juridic; 5. Dimitriu Mariana — expert financiar, Şef Birou Contabilitatea Veniturilor, 6. Moş Lavinia — expert financiar, consilier Birou Monitorizare Servicii Comunitare de Utilităţi Publice Art.2: La data emiterii prezentei dispoziții se revocă dispoziția nr. 362/09.02.2009 Art.3: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei dispoziții se încredințează Direcţia Edilitară din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Art. 4: Prezenta dispoziție se comunică: - Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş; - Secretarului Municipiului Timişoara; - Compartimentului Cabinet Primar; -Direcţiei Patrimoniu -Direcţiei Edilitare; -Direcţiei Comunicare; -Direcţiei Dezvoltare; -Membrilor Unității de Implementare a Proiectului. SECRETAR, IOANCOJ RI Cod FP - 52-01, ver. 1

Atasament: Referat.pdf

FP 53-01, Ver. 1

1

ROMÂNIA APROBAT, JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA GHEORGHE CIUHANDU PRIMĂRIA SC2010 –

REFERAT privind aprobarea Studiului de Fezabilitate revizuit, a Analizei Cost-Beneficiu revizuite şi a

cofinanţării proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în

aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" Prin adresa nr. RE2010-3290/27.05.2010 SC Compania Locală de Termoficare Colterm SA a înaintat varianta finală revizuită a Studiului de fezabilitate şi a Analizei Cost-Beneficiu pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" şi a Analizei Cost - Beneficiu, întocmit de consultantul Ramboll Danemarca . Prin adresa nr. 93876/DF/07.05.2010 Direcţia Generală AM POS Mediu ne informează că în urma evaluării de către Comisia Europeană a proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare din Municipiul Timişoara a fost stabilit un deficit de finanţare de 93%, ceea ce presupune o contribuţie a Municipiului Timişoara, în preţuri curente, de 17.882.270 Euro, din care 4.084.271 Euro reprezintă non-funding gap, 2.713.122 Euro reprezintă contribuţia obligatorie de 5% (funding gap) şi 11.085.877 Euro reprezintă cofinanţarea neeligibilă în valoare de 11.085.877 Euro (TVA). Revizuirea deficitului de finanţare a determinat modificări şi în ceea ce priveşte planul anual de evoluţie a tarifelor şi a subvenţiilor tranziţionale. Menţionăm că acest studiu de fezabilitate a fost elaborat pe baza concluziilor Master Planului pentru Instalaţii Mari de Ardere si Sistem de Termoficare în Municipiul TIMISOARA aprobat prin HCL nr. 201/26.05.2009 şi are Avizul favorabil nr. 123/11.06.2010 al Comisiei Tehnico-Economice din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Având în vedere cele expuse mai sus,

PROPUNEM: Să se aprobe de către Consiliul Local, 1. Participarea Municipiului Timişoara în cadrul programului POS Mediu - Axa prioritara 3 - “Reducerea poluării si diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de încălzire urbana pentru atingerea ţintelor de eficienta energetica in localităţile cele mai afectate de poluare” pentru obţinerea de fonduri structurale în vederea implementării proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" 2. Cofinanţarea proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediul ui privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" din fonduri ale bugetului local pentru acoperirea cheltuielilor eligibile şi neeligibile, în valoare de 17.882.270 Euro, conform Anexei 1 la proiectul de HCL 3. Studiul de Fezabilitate revizuit, Analiza Cost-Beneficiu revizuită şi indicatorii tehnico- economici pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul

FP 53-01, Ver. 1

2

Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană", conform Anexei 2 la proiectul de HCL 4. Planul anual de evoluţie a tarifelor şi mecanismul de subvenţii din Analiza Cost-Beneficiu revizuită, conform Anexei 3 la proiectul de HCL. 5. Împuternicirea Primarului Municipiului Timişoara în vederea semnării Declaraţiei de Angajament pentru proiectul "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană" conform Anexei 4 la proiectul de HCL 6. Aducerea la îndeplinire a hotărârii de către Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara constituită prin Dispoziţia nr. 1045/14.04.2009 a Primarului Municipiului Timişoara şi SC Compania Locală de Termoficare Colterm SA.

VICEPRIMAR

SORIN GRINDEANU DIRECTOR DIRECŢIA ECONOMICĂ DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ SMARANDA HARACICU MARIUS ONEŢIU ŞEF SERVICIU BUGET ŞEF SERVICIU ENERGETIC STELIANA STANCIU IOAN ZUBAŞCU AVIZAT JURIDIC MIRELA LASUSCHEVICI RED. MM Ex. 1

Atasament: SF_Timisoara_Final7_RO.pdf

1

ANEXA III

STUDIU DE FEZABILITATE

RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA IN

VEDEREA CONFORMARII LA NORMELE DE PROTECTIA MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE IN AER SI

PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI IN ALIMENTAREA CU CALDURA URBANA

GROUP
RAMBOLL

2

RAMBOLL
GROUP

3

CUPRINS Abrevieri

A. PIESE SCRISE

0. Sumar Executiv 7

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu

implementarea proiectului

30

1.1 Date despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului si date

despre operator

30

1.2 Structura si starea actuala a sistemului de termoficare 70

2 Descrierea Investitiei 91

a) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii

pot fi atinse

91

2.a.1 Descrierea optiunilor 91

2.a.2 Calcului Investitiilor cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare optiune 101

2.a.3 Tabele Centralizatoare 148

2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost-beneficiu, investitii prioritare,

conditii tehnice de baza

151

b) Descrierea Constructiva Functionala si tehnologica pentru investitii 154

2.b.1 Cazane de abur si apa fierbinte 154

2.b.1.1. Cazanul de abur de 100 t/h nr.1 pe lignit din CET Sud 155

2.b.1.2. Cazanul de abur de 100 t/h nr.2 pe lignit din CET Sud 230

2.b.1.3. Cazanul de abur de 100 t/h nr.3 pe lignit din CET Sud 250

2.b.1.4. Cazanul de apa fierbinte nr.4 de 100 Gcal/h din CET Centru 270

2.b.1.5. Cazanul de apa fierbinte nr.2 de 50 Gcal/h (58,15Mwt) tip PTVM din CET

Centru

314

2.b.2 Instalatie de desulfurare (DESOX) 346

2.b.3 Retehnologizarea pompelor de transport agent termic pentru termoficare 366

3 Date tehnice ale investitiei 395

Costurile estimative ale investitiei 399

1. Valoarea Totala cu detaliere pe structura devizului general 399

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei 442

Sursele pentru finantarea investitiei 444

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 445

ANEXE

Anexa 1 – Ciclu mixt

Anexa 2 – Varianta descentralizata

Anexa 3 - Demolari

Anexa 4 – Cazane de abur CET1 Iasi

GROUP
RAMBOLL

4

Anexa 5 – Calcule tehnice (numai pe CD)

Anexa 6 – Magistrala 2

Anexa 7 – Instalatia de desulfurare (DESOX)

Anexa 8 – Studiu geo

B PIESE DESENATE

GROUP
RAMBOLL

5

ABREVIERI ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi

Publice APM Agenţia pentru Protecţia Mediului ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) BMS Sistem de automatizare BAS Bazin de acumulare-separare CAE Cazan de abur energetic CAF Cazan de apă fierbinte CAI Cazan de abur industrial CC Ciclu combinat CCT Cameră de comandă termică CE Comisia Europeana CET Termocentrala CFV Convertor de frecvenţă variabilă CLU Combustibil lichid usor CO2 Dioxid de carbon Dn Diametru nominal EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului EU-ETS Schema UE de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră FC Fondul de Coeziune FSE Fondul Social European FIDIC Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi HG Hotarâre de Guvern IMA Instalaţie Mare de Ardere IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării ISCIR Inspecţia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi

instalaţiilor de ridicat ITG Turbină cu gaze MEUR Milioane Euro MM Ministerul Mediului n/a Nu sunt date disponibile NOx Oxizi de azot OU Ordonanţă de Urgenţă PIB Produs Intern Brut PIF Punere în funcţiune PEHD Polietilenă de înaltă densitate PNA Planul Naţional d Alocare POS Program Operaţional Sectorial PSI Norme pentru securitatea şi sănătatea în muncă PT Punct termic RRE Rata rentabilităţii economice RRF Rata rentabilităţii financiare SEN Sistemul Energetic Naţional SCADA Sistem computerizat de colectare şi analizare a datelor în timp real

GROUP
RAMBOLL

6

SNCR Sistem de reducere non-catalitica (Selective Non-Catalytic Reduction system) SO2 Dioxid de sulf UE Uniunea Europeană VLE Valoare limita la emisie VENA Valoare economică netă actualizată VFNA Valoare financiara netă actualizată

GROUP
RAMBOLL

7

Capitolul 0 – Sumar Executiv Judeţul Timiş este localizat în partea de sud-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Vest, stabilită în 1998. Judeţul Timiş are o suprafaţă totală de 8,697 km2 învecinat la nord cu judeţul Arad, judeţul Hunedoara la est, judeţul Caraş-Severin la sud-est, Serbia la sud-vest şi Ungaria la nord-vest.

Regiunea: Banat

Reşedinţă de judeţ: Timişoara

Populaţia judeţului: •Total: •Densitate:

locul 8 în Romania 659,512 locuitori 76 locuitori/km²

Suprafaţă: •Total:

locul 1 în Romania 8,697 km²

Judeţul Timiş include 10 oraşe (Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Gataia, Recaş şi Ciacova) şi 88 comune.

Hartă cu localizarea Judeţului Timiş în România Oraşul Timişoara este capitala administrativă şi cel mai mare oraş din judeţul Timiş. Este străbătut de râurile Bega şi Timiş, are o suprafaţă totală de 130.5 km2 şi aproximativ 307.347 locuitori (anul 2007). Oraşul este străbătut de drumurile europene E70 şi E671 ce leagă Timişoara de Lugoj, Moraviţa, Arad şi Reşiţa. Timişoara este legată rutier cu Serbia şi Ungaria. Aeroportul internaţional şi căile ferate asigură legătura naţională şi internaţională cu oraşul.

judeţul Timis county

GROUP
RAMBOLL
8 TIMIS

8

Harta judeţului Timiş Tabelul 0-1: Populaţia Timişoarei, persoane, 2003-2007.

An Total populaţie 2003 308.019 2004 307.265 2005 303.640 2006 303.224 2007 307.347

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.enssi.ro, Tabel 2.5.2-5, şi www.primariatimisoara.ro Distribuţia angajărilor în sectoarele majore este prezentată în Tabelul urmator. Tabelul 0-2: Distribuţia angajărilor în sectoarele majore, Timişoara, 2003-2007.

Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total 2003 1,2% 47,7% 11,7% 39,4% 100,0

2004 1,9% 44,1% 11,5% 42,4% 100,0

2005 1,8% 34,8% 13,6% 49,8% 100,0

2006 3,6% 33,7% 13,2% 49,5% 100,0

2007 n/a n/a n/a n/a n/a

Sursă: Primăria Timişoarei Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă unor provocări atât globale cât şi naţionale: securitatea alimentării cu energie, creşterea competitiei economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. România trebuie sa facă faţă acestor provocări, de aceea au fost elaborate strategii, planuri şi programe, desemnând ţinte specifice ce trebuie atinse pentru conformarea cu toate cerinţele în sectorul energetic şi cel de mediu. Tratatul de aderare, semnat la data de 25 aprilie 2005, include angajamentul ferm al României de a implementa întregul acquis comunitar şi prevede perioade de tranziţie pentru unele angajamente de mediu. În urma negocierilor de aderare, s-au obţinut următoarele perioade de tranziţie pentru sectorul mediului ambiant: - pentru sectorul apelor şi a apelor menajere - până la 2018 - pentru sectorul managementul deşeurilor - până la 2017 - pentru sectorul poluarea aerului - până la 2017

oraşul Timisoara

GROUP
RAMBOLL

9

POS-Mediu contribuie la implementarea celei de-a treia priorităţi a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: „Protejarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător” şi la îndeplinirea priorităţii tematice „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. POS-Mediu este bazat în totalitate pe scopurile şi priorităţile politicii de mediu şi infrastructură ale UE şi reflectă atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Obiectivul specific al proiectului de termoficare din Timisoara este sa propuna un program de investitii care sa asigure conformarea cu obligatiile de mediu stabilite in Tratatul de Aderare, precum si cu obiectivele strategiilor si politicilor nationale energetice si de asigurare a agentului termic (cum ar fi cresterea eficientei energetice, flexibilitatea combustibililor, siguranta alimentarii cu caldura). Programul de investitii propus este rezultatul prioritizarii unui numar de optiuni in baza unor criterii de selectie financiare, de mediu, tehnice si de suportabilitate. Criteriile de selectie s-au definit in baza obiectivelor nationale si municipale. In urma selectarii programului de investitii pe termen lung, proiectul recomanda investitii prioritare pe termen scurt necesare asigurarii cresterii eficientei energetice si conformarii cu obligatiile de mediu stipulate in Tratatul de Aderare. Aceste investitii urmeaza sa fie finantate prin POS-Mediu Axa Prioritara 3. Strategia locala de termoficare, Studiul de Fezabilitate si Analiza Cost-Beneficiu prezinta situatia actuala, previziunile pentru dezvoltarea sistemului de termoficare si, in baza acestor informatii, propune optiuni strategice pentru reabilitarea sistemului de termoficare si investitii prioritare in vederea identificarii celei mai eficiente solutii din punct de vedere al costurilor pentru sistemul de incalzire urbana din Timisoara. Descrierea Sistemului Centralizat de Incalzire Urbana

Sistemul actual de incalzire centralizata din municipiul Timisoara consta din: - Surse:  CET Timisoara Centru  CET Timisoara Sud  17 centrale termice locale - Retele de transport - Puncte termice - Retele de distributie CET Timisoara CENTRU CET Timisoara CENTRU include urmatoarele unitati de producere agent termic:

 Doua cazane de apa fierbinte de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) cu functionare pe gaze naturale, numite CAF 1 si CAF 2 ( IMA1 si IMA2)

 Trei cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe gaze naturale si pacura, numite CAF 3, CAF4, CAF 5 ( IMA3, IMA4 si IMA5)

 Trei cazane de abur cu functionare pe gaze naturale, numite CAE 1, CAE 2, CAE 3  O turbina de abur tip AKTP 4 , cu contrapresiune la 3 bar, cu puterea de 3 MWe  Un schimbator de caldura cu placi pentru termoficare cu puterea de 21,5 MWt (18,5

Gcal/h) CAF 3 a fost retehnologizat si functioneaza cu rezultate bune. CAF1 este in curs de retehnologizare, iar CAF 2, CAF 4 si CAF 5 nu au fost inca retehnologizate.

La ora actuala, puterea termica totala instalata este de 502 MWt iar puterea termica totala este de 486,2 MWt.

GROUP
RAMBOLL

10

Sarcina de baza va fi preluata in anii ce urmeaza de un ciclu combinat ce se va realiza in CET Timisoara CENTRU printr-un imprumut BERD. Demolarile in vederea eliberarii amplasamentului pentru aceasta investitie au fost facute iar procedura de achizitie este in curs de lansare.

Ciclul combinat va avea o putere termica nominala de 25 Gcal/h, o putere electrica de 20 MW si un consum nominal de gaze naturale de 6550 Nmc/h. Investitia totala va fi de 23,3 mil Euro.

CET Timisoara SUD CET Timisoara SUD are in compunere ca echipamente principale:

 Doua cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe lignit si gaze

naturale, numite CAF 1, CAF 2 ( IMA 7 )  Trei cazane de abur de 100 t/h, 15 bar, 250 o C cu functionare pe lignit si gaze naturale,

numite CAE1, CAE2, CAE3 ( IMA 6)  O turbina cu abur tip R 19.7-1.4/0.3, cu contrapresiune la 1,2 bar si 19,7 MWe  Trei schimbatoare de caldura tubulare pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/h

(58,15 MWt)  Patru cazane de abur de 10 t/h, 15 bar avur supraincalzit, cu functionare pe gaze naturale,

mentinute in rezerva rece. La ora actuala puterea termica totala instalata este de 476 MWt iar puterea termica totala este de 406,6 MWt. Tabelele urmatoare prezinta principalele caracteristici ale CAFurilor si cazanelor de abur instalate in CET Centru si CET Sud. Tabelul 0-3: Cazane de apa fierbinte din CET Centru Nume cazan CAF 1 CAF 2 CAF 3 CAF 4 CAF 5

Nume IMA IMA 1 IMA 2 IMA 3 IMA 4 IMA 5

Capacitate termică

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

Combustibili Gaz Gaz Gaz+Pacura Gaz+Pacura Gaz+Pacura

An de dare în folosinţă

1963 1967 1973 1977 1981

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 90,5% 90,5% 90,5% 90,5% 90,5%

Termen limită tranziţie

NOx

31.12.2007

NOx

31.12.2008

NOx

31 12.2006

NOx

31.12.2011

NOx

31.12.2013

Anul retehnologizarii

In curs 2008-2009

- 2007 - -

Eficienţă după retehnologizare

estimare

94-96%

- 94% - -

GROUP
RAMBOLL

11

Tabelul 0-4. Cazane de abur din CET Centru : Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3

Nume IMA - - -

Debit si parametri abur

30 t/h, 35 bar,

450°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

Parametri apa alimentare

40 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C

Combustibili Gaz Gaz Gaz

An dare în folosinţă 1951 1936 1936

Eficienţă iniţială 92% 92% 92%

Termen limită tranziţie

- - -

Anul ultimei retehnologizari

- 2007 -

Tabelul 0-5/a. Cazane de apa fierbinte din CET Sud

Nume cazan CAF 1 CAF 2

Nume IMA IMA 7 IMA 7

Capacitate termică 116,3 MWt (100 Gcal/h) 116,3 MWt (100 Gcal/h)

Combustibili Lignit, gaz Lignit, gaz

An de dare în folosinţă 1986 1988

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 82 % 82 %

Termen limită tranziţie SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

Anul ultimei retehnologizari

Electrofiltre 2007

Electrofiltre 2004

Tabelul 0-5/b. Cazane de abur din CET Sud

Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3 Nume IMA LCP 6 LCP 6 LCP 6 Debit si parametri abur

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

Parametri apa alimentare

23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C

Combustibil Lignit, gaz Lignit, gaz Lignit, gaz An de dare în folosinţă

1988 1989 1992

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 84% 84% 84% Termen limită tranziţie

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

GROUP
RAMBOLL

12

Anul ultimei retehnologizari

electrofiltre 2007

electrofiltre 2006

electrofiltre 2005

Eficienţă după retehnologizare

84% 84% 84%

Tabelul de mai jos prezintă IMA din Colterm care în acest moment nu sunt conforme din punctul de vedere al emisiilor de SO2, NOx şi pulberi: Tabelul 0-6: Instalatii mari de ardere neconforme SO2 NOx Pulberi Depăşirea VLE IMA6; IMA 7 IMA 2; IMA 4; IMA 5; IMA 6; IMA 7 - Depăşirea plafonului

IMA 6; IMA 7 IMA 2; IMA 4; IMA 5; IMA 6; IMA 7 -

Următoarele perioade de tranziţie au fost alocate ca urmare a negocierilor de aderare a României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005). Tabelul 0-7: Perioade de tranzitie IMA SO2 NOx Pulberi IMA 1 - - - IMA 2 - 31.12.2008 - IMA 3 - - - IMA 4 - 31.12.2011 - IMA 5 31.12.2013 31.12.2013 -- IMA 6 31.12.2013 31.12.2012 31.12.2009 IMA 7 31.12.2010 31.12.2013 - Perioade de tranziţie – Tratatul de Aderare CET Centru: IMA 2,4 şi 5 nu îndeplinesc cerinţele privind NOx referitoare la VLE şi plafoane. CET Sud: IMA 6 şi 7 nu îndeplinesc cerinţele privind NOx şi SO2 referitoare la VLE şi plafoane. Depozitarea zgurei şi cenuşei În prezent, depozitul de zgură şi cenuşă al CET Timişoara Sud este singurul din România conform cu cerinţele de mediu. Acesta este situat la 1,5 km sud-vest de satul Utvin. Întreaga suprafaţă este împărţită în trei celule, după cum urmează: -1 celulă în folosinţă, -1 celulă de rezervă, -1 celulă supusă unor lucrări de ridicare a nivelului. Centrale termice insulare (locale) Sistemul de termoficare din Timisoara include 17 centrale termice insulare care functioneaza pe gaze naturale. Situatia actuala a modernizarilor este urmatoarea:3 sunt in intregime retehnologizate iar 11 sunt partial retehnologizate.

Retele termice de transport Lungimea totală (geografică) a reţelei de transport în Timişoara este de 73 km, din care aprox. 20% este reabilitata. Puncte termice

GROUP
RAMBOLL

13

Sistemul de termoficare al municipiului Timisoara cuprinde 114 puncte termice de distributie ale caldurii si apei calde, dintre care 68 au fost reabilitate in totalitate. Retele termice de distributie Lungimea totală (geografică) a reţelei de distributie din Timişoara este de 310 km. In prezent, peste 65% din reteaua de distributie este reabilitata. Ţinte naţionale şi obiective municipale Ca urmare a analizei strategiilor, planurilor şi programelor la nivel naţional, regional şi local au fost identificate ţinte naţionale şi municipale strategice şi specifice privind reabilitarea sistemului de încălzire centralizată care trebuie atinse în Timişoara, după cum urmează: a)Ţinte şi obiective naţionale strategice

 conformarea cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare şi cu alte directive UE privind mediul legate de poluarea aerului şi gestionarea deşeurilor nepericuloase, care duc la micşorarea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a populaţiei;

 asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie prin asigurarea disponibilităţii resurselor de energie şi limitarea dependenţei de resurse importate;

 asigurarea dezvoltării sustenabile prin creşterea eficienţei energetice, promovarea producţiei de energie termică şi electrică în cogenerare cu instalaţii eficiente şi asigurarea utilizării raţionale şi eficiente de resurse primare.

b)Ţinte şi obiective municipale specifice

 conformarea cu emisiile de SO2, NOx şi pulberi până la sfârşitul perioadelor de tranziţie pentru valoarea limită a emisiei şi limitele stabilite în Tratatul de Aderare precum si cu viitoarele cerinte ce vor fi impuse de noua Directiva IPPC post 2016 (IPPC Recast)

 comformarea cu cotele de emisii de CO2 stabilite în Planul Naţional de Alocare pentru 2008-2012, precum şi viitoarele cerinţe stabilite în propunerea de Directivă privind emisiile de CO2 după anul 2012

 conformarea depozitelor de zgură şi cenuşă cu cerinţele stabilite de Directiva UE privind depozitarea

 creşterea eficienţei energetice a cazanelor la eficienţa de referinţă minimă de 90% pentru cazanele pe gaz şi 86% pentru cele pe lignit

 cogenerare de inalta eficienţă cu economie de combustibil primar de cel puţin 10% în comparaţie cu producţia separată de energie electrică şi termică la performanţa de referinţă respectivă

 reducerea pierderilor de căldură în reţele la maxim 15% din producţia de energie termică Analiza Optiunilor in strategia locala de termoficare Sistemele de încălzire centralizată au un mare impact socio-economic după cum se reflectă în diferite strategii, planuri şi programe naţionale datorită impactului atât asupra sectoarelor energetic, de mediu cât şi asupra celui de servicii publice. Sistemele de încălzire centralizată sunt servicii publice care trebuie pe de o parte, să asigure alimentarea continuă cu energie termică a consumatorilor la un preţ suportabil, iar pe de altă parte, trebuie să asigure generarea şi furnizarea eficientă de energie fără impacte nefavorabile asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Pentru a îndeplini toate aceste cerinţe, au fost identificate ţinte specifice pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara. Punctul de plecare pentru analiza optiunilor a fost strategia locala de temoficare, elaborate in concordant cu Tratatul de Aderare si cu alte documente strategice nationale (Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei, Strategia Nationala pentru Alimentarea cu Caldura, Programul National Termoficare 2006-2015, Planul National de Alocare pentru participarea la EU-ETS, Strategia Energetica a Romaniei 2007-2013).

GROUP
RAMBOLL

14

Strategia locala de termoficare din Timisoara se concentreaza pe optiuni strategice majore pe termen lung de dezvoltare a sistemului urban de incalzire. Principalele optiuni au luat in considerare urmatoarele elemente:

 Sistem centralizat vs. system descentralizat sau individual;  Diferite tipuri de combustibil;  Productie de agent termic vs. cogenerare.

Pe baza analizei sistemului existent de încălzire centralizată în Timişoara şi pe baza considerentelor strategice identificate, au fost analizate 3 scenarii ce cuprind 13 opţiuni diferite: Tabelul 0-8: Scenarii analizate

Scenariu Descriere

Scenariul 1 (S1) Sistem centralizat de încălzire, inclusiv surse pentru producţia de încălzire centralizată, reţea de transport, puncte termice, reţele de distribuţie, centrale termice locale

Scenariul 2 (S2) Sistem descentralizat de încălzire, inclusiv: producerea caldurii in cogenrerare în instalaţii locale cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice, reţele de distribuţie, CT-uri (surse de producţie de încălzire centralizată şi reţea de transport închise)

Scenariul 3 (S3) Sisteme individuale de încălzire (sistemul de încălzire centralizată închis, fiecare consumator/clădire are propriul sistem individual de încălzire cu ardere pe gaz)

Scenarii pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara

În vederea identificării opţiunilor cele mai fezabile, prima etapă a analizei s-a bazat pe o evaluare multicriteriu şi calitativă, în vederea eliminării unor opţiuni nerealiste. Opţiunile cele mai fezabile au fost apoi comparate în vederea identificării scenariului optim şi a prioritizării investiţiilor pe termen scurt, mediu şi lung. Scenariul optim din punct de vedere economic identificat de către strategia locală de termoficare din Timisoara este menţinerea şi reabilitarea sistemului actual de încălzire centralizată. În cadrul acestui scenariu, la nivel de studiu de fezabilitate au fost analizate şi comparate patru opţiuni. Fiecare din cele 4 opţiuni include un set de măsuri necesare pentru conformarea sistemului de termoficare cu cerinţele privind emisiile, precum şi măsuri de creştere a eficienţei la surse şi de reducere a pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie. Descrierea celor patru opţiuni evaluate în cadrul scenariului privind sistemul centralizat de încălzire (O1, O8, O10 si O11), precum si valoarea aferentă a investiţiilor, sunt prezentate in tabelul următor. Ca referinţă, tabelul include şi optiunea pentru sistemul descentralizat (O12). Tabelul 0-9: Optiuni analizate

Opţiunea Descriere Investiţie prioritară, neactualizată, milioane

Euro O1 CET Sud se dezafectează. CET Centru se

retehnologizează, iar combustibilul utilizat sunt gazele naturale.

15,74

O8 Structura actuală este menţinută în funcţiune. CET Sud funcţionează în continuare la o încărcare mai mică cu cazane de abur, folosind o combinaţie de biomasă şi lignit. CET Centru se retehnologizează , iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul. Se introduce o instalaţie de desulfurare a gazului

50,68

GROUP
RAMBOLL

15

Opţiunea Descriere Investiţie prioritară, neactualizată, milioane

Euro O10 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise,

un nou cazan de abur pe pat fluidizat pe lignit şi biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează şi continuă să funcţioneze cu cazane de apa fierbinte utilizând gazul natural.

82,33

O11 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de apă caldă pe pat fluidizat pe lignit cu biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează, iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul.

70,33

O12 Unităţile centrale sunt închise, şi energia termică este produsă doar pe baza de gaze naturale în cazane instalate în fostele puncte termice.

148,75

Prognoze la nivel de strategie locala de incalzire si Studiu de Fezabilitate Strategia locala de incalzire s-a elaborat in baza previziunilor pe urmatorii 20 de ani pentru livrarile de caldura, productia de caldura si pierderi. In cadrul Analizei Cost-Beneficiu, deoarece se iau in calcul doar investitiile prioritare de mediu, nu si investitiile pe termen mediu si lung de eficientizare energetica, prognoza pentru necesarul de caldura este constata, la nivelul anului 2008. Prognoza privind consumul de caldura  O reducere cu 40% a consumului de căldură (TJ) de-a lungul unei perioade de 15 ani

(distribuită cu 2,67 %-puncte pe an între 2009 - 2023).

Consumul de caldura caldura va descreşte faţă de cel actual şi apoi se va stabiliza la un nivel constant de-a lungul întregii perioade de planificare rămase. Cifrele date sunt transformate în date pentru anul de referinţă. Această proiecţie se bazează pe:

 O economisire de energie de 35% datorita îmbunătăţirilor eficienţei energetice în concordanţă cu Strategia Naţională Energetică a României care prevede o economisire de 41,5% începând cu 2007. Din 41,5%, o economisire de 1,5% a fost deja obţinută în 2007 datorită introducerii consumului contorizat de căldură şi apă caldă în majoritatea apartamenelor de bloc.

 Se mai estimează o economisire de 5% din cauza încălzirii globale în concordanţă cu creşterea temperaturii medii înregistrată în ultimii ani. În comparaţie cu anul de referinţă care se bazează pe înregistrările metrologice istorice şi nu ia în considerare creşterile de temperatură înregistrate în ultimii ani se estimează că temperatura medie pentru sezonul de termoficare pe timpul perioadei de planificare de 20 de ani va fi cu aproximativ 0,6° C mai mare, care va duce la o nouă reducere a necesarului de căldură de 5%.

GROUP
RAMBOLL

16

Suprafaţa încălzită Evolutia deconectarilor si reconectarilor pentru ultimii ani este continuta in tabelul de mai jos.

Tabelul 0-10: Evolutia deconectarilor la sistemul de termoficare

Deconectări 2003 2004 2005 2006 2007

Locuinţe 4300 1700 890 765 665

4,4% 1,8% 1,0% 0,8% 0,7%

Instituţii publice 8 6 4 3 2

Sector Servicii 41 23 16 12 8

Industrii 2 1 -2 0 0 Valorile negative din tabel indică reconectările.

Pe baza acestei dezvoltări a ratei de deconectare şi a politicii municipale pentru promovarea sistemului de termoficare se estimează că piaţa de termoficare va fi stabilizată astfel încât zona încălzită va fi în medie constantă de-a lungul perioadei de planificare de 20 de ani.

Pierderi în reţeaua de termoficare Se prognozeaza că reabilitarea în intregime a reţelelor de transport şi distribuţie va fi realizată pina in anul 2017 (cu un procent egal de conducte reabilitat în fiecare an). Drept consecinţă, pierderea totală actuală de căldură de 22% (transport şi distribuţie) se estimează că va descreşte gradual la 15% (în comparaţie cu producţia totală de căldură din 2007 transpusă într-un an de referinţă) începând cu 2015. Rezultatul prognozelor Prognoza generală a necesarului de căldură viitor este calculată pe baza ipotezelor de mai sus privind dezvoltarea consumului specific, a suprafeţei încălzite şi a pierderilor din reţea. Tabelul urmator arata evolutia producţiei corespunzătoare de căldură, a necesarului de caldura (vânzări) si a pierderilor din retele. Tabelul 0-11: Prognoza privind consumul de caldura, necesarul de caldura, pierderile de caldura si productia in urmatorii 20 de ani

An Necesarul de căldură

[TJ]

Pierderi din reţea [TJ]

Producţie de căldură

[TJ] 2008 4.056 959 5.015 2009 3.941 929 4.870 2010 3.835 900 4.735 2011 3.726 870 4.596 2012 3.617 841 4.458 2013 3.511 811 4.322 2014 3.402 781 4.183 2015 3.293 752 4.045 2016 3.187 752 3.939 2017 3.078 752 3.830 2018 2.969 752 3.721 2019 2.863 752 3.615

GROUP
RAMBOLL

17

2020 2.754 752 3.506 2021 2.645 752 3.397 2022 2.539 752 3.291 2023 2.430 752 3.182 2024 2.430 752 3.182 2025 2.430 752 3.182 2026 2.430 752 3.182 2027 2.430 752 3.182 2028 2.430 752 3.182 In baza curbelor clasate modelate, tabelul de mai jos prezintă prognoza necesarului si productiei de caldura pe cele doua centrale Centru si Sud, precum si estimarea unor puteri caracteristice (maxim iarna, mediu şi minim vara) pentru anii de inceput si sfirsit ai intervalului de prognoza. Tabelul 0-12: Prognoza necesarului si productiei de caldura Progoza bazata pe anul climatic de referinţă

Producţie căldură

[TJ]

Necesar căldură [TJ] Necesar maxim

productie de căldură iarna

[MWt]

Necesar mediu productie de căldură vara

[MWt]

Necesar minim productie de căldură

vara [MWt]

2008 5.015 4.056 400 29 23

2028 3.186 2.434 300 23 17

Analiza optiunilor la nivel de Studiu de Fezabilitate Pentru cele 5 optiuni, s-au analizat urmatoarele actiuni de retehnologizare (tabel sintetic): Tabelul 0.10: Sinteza actiunilor de retehnologizare Optiunea / Retehnologizari si investitii noi

O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

X

Ciclu combinat abur gaze 29 MWt CET Centru

X X X X

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

X

Instalatie de desulfurare CET Sud X Instalatie dozare biomasa X X X Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

X

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

X

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

X

X

X

X

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

X

Calculul investitiilor, cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare optiune s-a facut in baza urmatoarei analize:

GROUP
RAMBOLL

18

 Acoperirea curbelor de sarcina  Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune  Calculul cheltuielilor variabile si fixe pentru fiecare optiune  Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice.

Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013

 Preturi  Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise

Analiza Cost-Beneficiu recomanda Optiunea O8 ca fiind optiunea cea mai avantajoasa pentru implementare. Tabelul urmator prezinta valorile limita de emisii dupa termenele de conformare si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor pentru optiunea O8, la functionarea pe combustibilul de baza. Tabelul 0-14: VLE si valori momentane dupa retehnologizare Unitatea VLE NOx

Mg/Nmc NOx dupa retehn. Mg/Nmc

VLE SO2 mg/Nmc

SO2 dupa retehn. Mg/Nmc

VLE Pulberi mg/Nmc

Pulberi dupa retehn. Mg/Nmc

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe gaze (deja retehnologizat)

300

200

35

35

5

5

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe gaze

300

200

35

35

5

5

CAF3 Centru (IMA3) funct pe gaze (deja retehnologizat)

300

200

35

35

5

5

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe gaze

300

200

35

35

5

5

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

540 200 1145 250 81 20

Toate instalatiile retehnologizate satisfac valorile limita de emisii reglementate conform Acordului Integrat de Mediu, atat la functionarea pe combustibil de baza cat si pe cel de rezerva (conformarea cu Directiva IMA). Cantitatile anuale de emisii pentru principalii poluanti la functionare nominala si pe combustibil de baza, dupa retehnologizare, vor fi: Tabelul 0-16 NOx (t/an) SO2 (t/an) Pulberi (t/an) IMA1 18 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA2 18 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA3 60,5 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA4 60,5 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA6 294 779 57 Total: 451 779 57

GROUP
RAMBOLL

19

Ca urmare a implementarii investitiilor propuse, situatia incadrarii in valorile limita impuse de Directiva IPPC Recast pentru NOx, SO2 si pulberi este urmatoarea:

 CET SUD: Nu vor fi necesare masuri suplimentare din 2016; masurile propuse indeplinesc cerintele viitoarei Directive IPPC-Recast

 CET CENTRU: acest proiect propune masuri primare de reducere a emisiilor de NOx; dupa 2015, se vor implementa masuri suplimentare de reducere a emisiilor de NOx la IMA1- IMA4

Proiectul va cuprinde urmatoarele componente: Componenta 1 – Retehnologizarea a doua cazane de apa fierbinte, CAF2 si CAF4, in CET Centru

a)Retehnologizarea cazanului de apa fierbinte CAF2 (IMA2) de 50 Gcal/h (58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea continua a emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde urmatoarele interventii:

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii on-line de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

b)Retehnologizarea CAF 4 (IMA4) de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea continua a emisiilor. Retehnologizarea CAF include urmatoarele interventii :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

Dupa retehnologizare, cazanele vor avea urmatorii parametric operationali:

 Eficienta 93% la functionarea pe gaze natural (de la 90% actual la functionare pe gaze) si de 90% la functionarea pe combustibil lichid (de la 86% in present)

 Emisiile de NOx de 200 mg/Nmc, 3%O2 la functionarea pe gaze natural  Emisiile de NOx de 450 mg/Nmc, 3%O2 la functionarea pe combustibil lichid

Investitiile din CET Centru incluse in Componenta 1 vor reduce emisiile de NOx din IMA2 si IMA4 din CET Centru, asigurand conformarea cu cerintele de mediu. Componenta 2 – Retehnologizarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 si CAE3 (IMA6) in CET Sud -Retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 t/h, 15 bar, 250 o C care apartin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus si pentru cresterea eficientei. Retehnologizarea fiecarui cazan include urmatoarele interventii: -  realizarea unui sistem de alimentare a focarului cu aer superior pentru reducerea emisiei de

NOx  realizarea unui sistem de injectie uree la fine focar (SNCR) pentru reducerea emisiei de NOx  instalarea unui gratar de postardere, in scopul cresterii eficientei cazanului prin diminuarea

nearselor mecanice  suplimentarea suprafetei de schimb de caldura a supraincalzitorului pentru mentinerea

constanta a temperaturii de supraincalzire 250 o C, avind ca urmare functionarea eficienta a turbinei de abur in toata gama de sarcina

GROUP
RAMBOLL

20

 inlocuirea automatizarii cazanului pentru asigurarea eficientei in functionare pe toata plaja de sarcina

 pentru cosul comun al cazanelor IMA 6, realizarea instalatiei de monitorizare a noxelor (SO2,NOx, pulberi)

Dupa retehnologizare, cazanele de abur wor avea urmatorii parametric operationali:

 Eficienta de 87% (de la 81% in prezent)  Combustibil de support gaze natural 5% (comparative cu 20% actual)  Emisiile de NOx de 200 mg/Nmc, 6% O2 la functionarea pe lignit  Emisiile de NOx de 200 mg/Nmc, 3%O2 la functionarea pe gaze naturale

Componenta 3 – instalatie noua de desulfurare (DESOX) in CET Sud -Instalarea unei unitati noi de desulfurare pentru cele 3 cazane de abur din IMA6, in vederea reducerii emisiilor de SO2. Dupa montaj, instalatia de desulfurare va asigura:  desulfurarea gazelor provenite de la cele trei cazane de abut de 100 t/h la functionare la

capacitate nominala   desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h in functiune la sarcina

nominala  desulfurarea gazelor de ardere in conditiile in care lignitul utilizat atinge maximul de continut

de sulf din banda de calitate  desulfurarea gazelor de ardere pina la un continut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2  Emisii de pulberi de 20 mg/Nm3 6%O2. Investitiile incluse in Componenta 3 vor reduce emisiile de SO2 de la IMA6 din CET Sud asigurand conformarea cu cerintele de mediu. Componenta 4 –Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

-Modernizarea a 4 pompe din CET Centru (3x1300 m3/h and 1x1000 m3/h) si a 4 pompe din CET Sud (4x1300 m3/h) prin montarea unor pompe noi si/sau motoare noi si instalarea de convertoare de frecventa variabila.

Investitiile incluse in Componenta 4 wor contribui la cresterea eficientei energetice a pompelor de tran sport conducand la un consum redus de energie si imbunatatind eficienta energetica a sistemului de termoficare. Componenta 5 – Asistenta tehnica, constientizarea publica si supervizare

Proiectul va sprijini Beneficiarul in domeniile constientizare publica, asistenta tehnica pntru managementul implementarii proiectului, precum si asistenta in supervizarea contractelor de achizitii. Componenta 5 include urmatoarele activitati:

1. Constientizarea publica: sunt necesare eforturi substantiale pentru cresterea nivelului de constientizare publica legate de problemele de mediu si incalzire centralizata. Elementele principale includ implementarea masurilor de eficientizare energetica si a celor de mediu care sa conduca la reducerea poluarii aerului si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. Costul total al proiectului include un buget pentru constientizarea publica. 2. Asistenta Tehnica: Asistenta tehnica prevatuta in proiect este dedicata sprijinirii UMP in managementul implementarii proiectului. 3. Supervizare: Sunt prevazute fonduri pentru asistenta in supervizarea contractelor de achizitii in conformitate cu planul de implementare.

GROUP
RAMBOLL

21

Componenta 5 va contribui la:  Cresterea constientizarii publice legate de sistemul de termoficare si aspectele de mediu.

Popupatia va fi informata in legatura cu beneficiile proiectului legate de starea de sanatate a populatiei si implementarea principiului poluatorul plateste.

 Management performant al UMP si UIP, necesar datorita expertizei limitate si a numarului redus de personal calificat.

Conditii Tehnice de Baza Conditiile tehnice avute in vedere pentru elaborarea in continuare a studiului de fezabilitate sunt : -toate echipamentele noi instalate vor fi tehnologii BAT -Cazanele de abur pe lignit de la CET Sud trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale:

 randament 87 %  combustibil suport gaz 5%  emisia de NOx pe carbune 200 mg/Nmc 6 % O2  emisia de NOx pe gaz 200 mg/Nmc 3 % O2

-Cazanele de apa fierbinte din CET Centru trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale :

 randament 93 % (functionare pe gaz)  emisia de NOx pe gaze naturale 200 mg/Nmc 3 % O2  emisia de NOx pe CLU 450 mg/Nmc

-Instalatia de desulfurare de la CET Sud terbuie sa asigure:

 desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h in functiune la sarcina nominala

 desulfurarea gazelor de ardere in conditiile in care lignitul utilizat atinge maximul de continut de sulf din banda de calitate

 desulfurarea gazelor de ardere pina la un continut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2.

 desprafuirea gazelor de ardere pana la un continut de 20 mg/Nmc pulberi.

Principalii indicatori fizici:

Componenta 1: Reabilitarea a doua cazane de apa fierbinte CAF2 si CAF4 din CET Centru

Tabelul 0-16: Indicatori fizici, Componenta 1

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Cazane de apa fierbinte retehnologizate

Nr. 2

Randamentul cazanului la functionarea pe gaze naturale

% 93

Randamentul cazanului la functionarea pe combustibil lichid usor

% 90

Capacitatea termica maxima CAF2 Mwt 58,15

Capacitatea termica maxima CAF4 Mwt 116,3

Emisiile de NOx la functionarea pe mg/Nmc 200

GROUP
RAMBOLL

22

gaze naturale, 3% O2

Emisiile de NOx la functionarea pe CLU, 3% O2

mg/Nmc 450

Echipament on-line de monitorizare Nr. 2

Componenta 2: Retehnologizarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 si CAE3 din CET Sud

Tabelul 0-17: Indicatori fizici, Componenta 2

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Cazane de abur retehnologizate Nr. 3

Randamentul cazanului la functionarea pe lignit

% 87

Capacitate termica CAE1, CAE2, CAE3

t/h 100

Emisiile de NOx la functionarea pe lignit, 6% O2

mg/Nmc 200

Emisiile de NOx la functionarea pe gaze naturale, 3% O2

mg/Nmc 200

Temperatura nominala abur C 250 ± 20

Echipament on-line de monitorizare Nr. 1

Componenta 3: Instalatie noua de desulfurare (DESOX) la CET Sud

Tabelul 0-18: Indicatori fizici, Componenta 3

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Instalatie noua DESOX Nr. 1

Limita emisiilor de SO2, 6% O2 mg/Nmc 250 Limita emisiilor de pulberi, 6% O2 mg/Nmc 20

Componenta 4: Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

Tabelul 0-19: Indicatori fizici, Componenta 4

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Pompe reabilitate Nr. 8

Convertoare noi de frecventa instalate

Nr. 4

Randamentul global al pompelor (diagrama de fabricatie)

% 75

GROUP
RAMBOLL

23

Principalii indicatori de performanta:

Indicatorii de performanta ai proiectului sunt urmatorii:

Tabelul 0-20: Indicatori de performanta

Indicator de performanta Valoare unitara

Inainte de proiect

Dupa implementarea proiectului

Localitati in care s-a imbunatatit calilataea aerului datoritareabilitarii sistemului de termoficare

Nr. 0 1

Reducerea emisiilor de SO2 provenite de la sistemele de termoficare datorita interventiilor POS Mediu

t/an 4.730 779

Reducerea emisiilor de NOx provenite de la sistemele de termoficare datorita interventiilor POS Mediu

t/an 924 451

Conformare cu Directiva IMA Nu Da Altele (Utilizarea BAT conform Directivei IPPC, eficienta energetica, etc)

Nu Da

Cresterea eficientei energetice in cazanele din CET Centru (combustibil principal)

% 87 93

Cresterea eficientei energetice in cazanele din CET Sud (combustibil principal)

% 81 87

Cresterea consumului de electricitate datorita instalarii DESOX MWh/an 0 36.000

Scaderea consumului de electricitate datorita retehnologizarii pompelor de transport

MWh/an 14.000 11.200

Defalcarea costurilor investitiilor, in preturi curente, fara TVA, este urmatoarea: Tabelul 0-21: Costurile investitiilor (preturi curente) Euro TOTAL COSTURI

PROIECT (A)

COSTURI NEELIGIBILE

(B)

COSTURI ELIGIBILE

(C)=(A)-(B) 1 Planificare/proiectare 1.577.923 0 1.577.923 2 Achizitie teren 0 0 0 3 Cladiri si constructii 7.866.241 0 7.866.241 4 Utilaje si echipamente 37.680.238 0 37.680.238

GROUP
RAMBOLL

24

5 Neprevazute 1.408.741 0 1.408.741 6 Ajustari de pret 7.663.329 0 7.663.329 7 Asistenta tehnica 360.000 0 360.000 8 Publicitate 300.000 0 300.000 9 Supervizarea lucrarilor de

constructii 1.100.000 0 1.100.000

10 Sub-TOTAL 57.956.472 0 57.956.472 11 (TVA), taxe legale 11.476.125 11.085.877 390.248

12 TOTAL 69.432.597 11.085.877 58.346.720 Analiza finanicară Proiectul a fost evaluat faţă de opţiunea in care "se face minimum", fără investiţii. • Necesarul final de energie termică: 4.056 TJ pe an, si o cerere de elasticitate de -0.2 la schimbările reale ale tarifelor. • Consum mediu pe gospodarie: 3,23 GJ / lună (având ca bază 12 luni). • Costul gazelor naturale: Cresterea treptata de la 300 euro pe 1000 m3 în 2009 la 399 de euro pe 1000 m3, în 2012, şi apoi rămane neschimbat. • Producţia de electricitate de 78.000 MWh pe an, în 2009-2011, şi de 241.000 MWh pe an începând cu 2012. • Preţul energiei electrice: Pentru 2009-2014: 60-69 de euro pe MWh în conformitate cu metodologia ANRE. Incepand cu 2015: preţul pieţei, 68 de euro pe MWh. Proiectul are două efecte asupra costurilor de exploatare: • Instalaţia de desulfurare va duce la costuri operaţionale suplimentare de 1,20 milioane de euro pe an, începând din anul 2013, marind costurile producţiei anuale cu 1,6%. • Investiţiile în domeniul eficienţei energetice vor duce la reducerea costurilor operationale de 0,60 pana la 0,69 de milioane de euro pe an, începând din anul 2010, reprezentând o reducere a costurilor de producţie anuală de 0,8 pana la 0,85%. Valoarea Financiara Netă Actualizată a proiectului de investiţii (FNPV / C) la rata financiara de 5% este de minus 41,05 de milioane de euro. Rata rentabilităţii financiare (FRR / C) este minus 10,7%. Valoarea Financiara Netă Actualizată pe capital (FNPV / K), ţinând cont de sprijinul comunitar, este de minus 11,67 de milioane de euro. Raportul cost / beneficiu al proiectului este de 2,22. Astfel, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finanţare din sprijin comunitar. Astfel, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finanţare din sprijin comunitar. Principalii parametrii financiari sunt prezentati în tabelul 0-22. Tabel 0-22: Principalii parametri financiari Parametru Valoare Dimensiunea investitiei 50,68 milioane Euro VNFA/C -41,05 milioane Euro RFR/C -10,7% VNFA/K -11,67 milioane Euro

GROUP
RAMBOLL

25

RFR/K -0,6% Raport B/C 2,22 Rata de co-finantare si sursele Costurile eligibile sunt 49,27 de milioane de euro, iar costul actualizat al investiţiei este de 42,77 milioane de euro. Venitul net actualizat din operaţiuni este de minus 2,94 milioane de euro. Astfel cheltuielile eligibile sunt de 39,83 de milioane de euro. Rata diferentei de finanţat este de 93%, iar rata maximă de co-finanţare este de 50%. Ca rezultat, valoarea de decizie, incluzand rezervele, este de 47,13 milioane euro, iar proiectul poate primi grant UE de 50% 47,13 milioane de euro, respectiv 23,56 milioane de euro. Co-finanţarea este de aşteptat de la bugetul de stat al României, care acoperă 45% din investiţii, sau 21,21 de milioane de euro. Primaria Timişoara va acoperi 5% diferenta de finantat precum si diferenta nefinantata, reprezentând un total de 5,90 milioane euro. Rata de co-finanţare şi sursele sunt prezentate în tabelul 0-23. Tabel 0-23: Principalii indicatori de co-finanţare

Valori actualizate,

Milioane bazate pe

valori neactualizate

excluzând contingentele

Valori neactualizate, milioane euro,

exluzând contingentele

Valori neactualizate, milioane Euro,

incluzând contingentele

Optiunea O8

CE Costuri eligibile (CE), 49,27 50,68

CAI Costul actualizat al Investitiei 42,77 VNA Venitul net actualizat 2,94

ChE Cheltuieli eligibile (ChE = CAI-VNA) 39,83

R Rata diferentei de finantat (R = ChE/CAI) 93%

VD Valoarea de decizie (VA = CE*R)

47,13

Rmcf Rata maximă de co-finanţare 50%

Grant UE Grant UE = VD*Rmcf 23,56 Subvenţii, tarife si suportabilitate Tarifele stabilite pentru Timisoara in perioada 2007-2009 sunt prezentate in Tabelul 0-24. Tabel 0-24: Tarife in preturi actuale si in preturi constante 2009, perioada 2007-2009 (incl. TVA). 2007 2008 2009

1 Tarif, RON/Gcal, preturi actuale 157,03 147,84 162,62 2 Tarif, (€/GJ), preturi constante nivel 2009 12,09 10,52 9,14

GROUP
RAMBOLL

26

In 2007 gospodăriile au plătit pentru serviciile cu încălzirea centralizată 6,24% din venitul disponibil, în 2008 s-a redus la 5,12%, iar în 2009 a crescut în medie până la 5,54%. Acest procent nu acoperă total costurile serviciilor cu încălzirea centralizată. În 2008 operatorul a primit 48,55 milioane Euro ca subvenţii operaţionale. Presupunem că gospodăriile pot suporta un procent de până la 8,5% din venitul pe gospodarie pentru plata acestor servicii. În scopul evitării unui şoc provocat de preţurile mărite, se propune o creştere graduală a tarifului până la recuperarea totală a costurilor după o perioadă de tranziţie. Pentru a minimiza incidenta deconectărilor din cauza cresterilor tarifare se propune ca tariful să crească între 4.5% si 8.5% pe an în termeni reali până în 2020 urmat de o crestere până la 8.00% pe an până când limita de suportabilitate este atinsă. În acest fel, limita maximă de 8,5% va fi atinsă în anul 2025. Costurile integrale vor depăsi limitele stabilite până în 2020. Astfel, va exista o nevoie de subventii tranzitionale pentru perioada 2009-2020. Subventii tranzitionale anuale- estimari Până în prezent au funcţionat două tipuri de subvenţii: subvenţiile pentru combustibil şi subvenţiile pentru diferenţele de preţ între preţul agentului termic şi tariful consumatorului. În 2007 şi 2008 subvenţiile pentru combustibil au crescut de la 7 la 12 milioane EURO pe an, în timp ce subvenţiile pentru diferenţa de preţ au crescut de la 22 la 37 milioane EURO pe an. În 2008, totalul subvenţiilor operaţionale a ajuns la 48,55 milioane EUR. Tabel 0-25: Subventii in 2007 si 2008, milioane RON si milioane EUR, preturi actuale.

Tip subventie 2007 Mil. RON

2007 MEUR

2008 Mil. RON

2008 MEUR

Subventii combustibil 27,6 7,80 40,37 11,37 Subventii diferente de pret 79,7 22,51 132,02 37,19 Total subventii operationale 107,3 30,31 172,39 48,55 Datorita faptului ca incepand cu 2009 subventiile pentru combustibil nu se vor mai aplica, subventiile pentru diferentele de pret se asteapta sa ramana in vigoare ca subventii tranzitionale atata timp cat va fi necesara mentinerea suportabila a serviciilor cu incalzirea centralizata si totodata pentru evitarea deconectarilor. Subventiile tranzitionale necesare sunt calculate ca diferenta intre costurile operationale si veniturile totale din vanzarile de caldura si caldura. Subventiile sociale Sistemul de subventii sociale se presupune ca va ramane in vigoare. Acestea asigura diminuarea cu 10 pana la 90% a facturilor pentru incalzire in functie de categoria in care se incadreaza venitul net mediu lunar pe membru de familie. In sezonul rece 2008-2009 cea mai redusa subventie, de 10% din valoarea facturii de incalzire, a fost acordata pentru categoriile de venit net mediu lunar pe membru de familie intre 540 RON/luna si 615 RON/luna. Sub 540 RON/luna, subventia a fost de 20% si asa mai departe, pas cu pas. Venitul net lunar pe membru de familie sub 155 RON pe luna asigura o subventie de 90% din valoarea facturii. Sistemul de subventii sociale va garanta faptul ca in perioada urmatoare, categoria cu veniturile cele mai reduse nu vor plati mai mult de 8,5% din venitul pe gospodarie pentru incalzire. Gospodariile cu venituri sub venitul mediu vor beneficia de subventii. Analiza economică Analiza economică porneşte de la analiza financiară eliminând transferurile, cum ar fi taxele salariale de aproximativ 28% şi penalităţile CO2. În al doilea rând, beneficiile externe măsurabile, adica beneficiile privind scăderea emisiilor de CO2, SO2, NOx si pulberi sunt evaluate şi se adaugă la fluxul financiar, folosind preţuri umbră. Mărimea beneficiilor externe s-a calculat la 8,24 milioane

GROUP
RAMBOLL

27

Euro in 2013, primul an după investiţie, urmând să crească intre 8,6 si 8,8 milioane Euro pe an incepand din 2021. Aceste beneficii sunt principalul motiv ce stă la baza sustenabilităţii economice a proiectului. În al treilea rând, s-a luat în considerare dacă au existat modificări ale preţului în cadrul costurilor de exploatare ale sistemului de termoficare care să afecteze fluxul financiar de numerar. S-a stabilit că nu este cazul. Valoarea economică netă actualizată (VENA) în opţiunea preferată, la o rată economică de actualizare de 5,5% este plus 40,52 milioane Euro. Rata Economică de Rentabilitate (RER) este 21,49%. Parametrii economici sunt prezentati in Tabelul 0-26. Tabel 0-26: Parametri economici Parametru Valoare VENA 40,52 milioane Euro ERR 21,49% Analiza de senzitivitate şi de risc Senzitivitatea rezultatelor analizei (asa cum au fost calculate pe baza VNFA/C) la modificări în parametri a fost testată prin observarea efectelor asupra parametrilor indicatorilor cheie de performanţă de +/- 1% pentru fiecare parametru. Analiza demonstrează că senzitivitatea indicatorilor de performanţă este relativ ridicată în cazul schimbărilor în venituri din vânzări şi în costuri, in timp ce senzitivitatea la modificarile in costurile de investitii este scazuta. Senzitivităţile aşa cum sunt măsurate cu ajutorul VNEA sunt similare cu cele calculate pe baza VNFA/K. Tabelul următor prezintă calculul pe baza VNAF/K. Tabel 0-27: Senzitivităţi. VFNA/K VENA Analiza senzitivitatii Cazul de baza -11,67 40,52 Variatii (+/- 1%) Efecte de mediu -2,22% Inalta Incasari din vanzari 0,65% -0,05% Scazuta Costuri de operare -0,40% -0,12% Scazuta Costuri cu investitiile -1,06% Inalta Grant public 1,62% Medie Rata financiara de actualizare -0,40% Joasa Rata economica de actualizare 0,79%

Medie

Proiectul ar avea o senzitivitate relativ înaltă la modificări în efectele de mediu si una relativ scăzută la deviatii ale încasărilor din vânzari, adica încasarea facturilor. Astfel, ne putem aştepta la unele ezitări în ceea ce priveşte plata facturilor odată cu creşterea treptată a tarifului, în special la început, până când consumatorii se vor obişnui cu creşterile tarifare. Colectarea facturilor trebuie diferenţiată de efectul creşterii tarifului la consumul de energie termică. S-a estimat că o creştere de 1% a tarifelor ar duce la o scădere cu 0,2% a consumului de căldură. Senzitivitatea la schimbări este scazută cu privire la costuri. S-a introdus o tendinţă crescătoare la preţul gazelor începând de la 300 Euro pe 1000 m3 până la un nivel de 400 Euro pe 1000 m3. Proiectul este mai putin senzitiv la modificări ale costurilor de personal şi ale costurilor de întreţinere deoarece ponderea lor in costurile totale este relativ mica. Aceste costuri ar trebui monitorizate şi controlate pe parcursul perioadei de referinţă pentru a evita o creştere majoră a costurilor. Senzitivitatea proiectului la modificări ale costurilor de investiţie este medie. Aceste costuri sunt mai uşor de prevăzut, ţinând cont de faptul că toate investiţiile urmează să se facă în primii ani din perioada de referinţă.

GROUP
RAMBOLL

28

Toate deviaţiile privind veniturile şi costurile vor fi absorbite de subvenţia tranziţionala furnizata de municipalitate. Tabelul 0-28: Planul de achizitie propus este urmatorul: Nr. Descrierea lucrarilor, achizitiilor si

serviciilor Tip contract Data estimativa de

publicare a Anuntului de Participare

1. Retehnologizarea cazanelor de apa fierbinte CAF2 si CAF4 din CET Centru

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

06.2010

2. Retehnologizarea cazanelor de abur CAE1, CAE2 si CAE3 din CET Sud

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

06.2010

3. Constructia unei instalatii noi de desulfurare in CET sud

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

07.2010

4. Retehnologizarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

08.2010

5. Asistenta tehnica pentru managementul proiectului si publicitate

Servicii 06.2010

6. Supervizare Servicii 06.2010 Graficul de realizare a investitiei este prezentat in tabelul urmator.

GROUP
RAMBOLL

29

Tabelul 0-29: Graficul de realizare a investitiei

RAMBOLL
GRAFICUL GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI Activitatea Trimestrul 'Geal/h CET Centru are CAF nr.1 100 Gcalih CE [Retehnologi [Retehnologizare Cazane abur instalatie de desulfurare CET Sud
GROUP

30

Date generale 1.Denumirea obiectivului de investitii

RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA IN VEDEREA CONFORMARII LA NORMELE DE PROTECTIA MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE IN AER SI PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI IN ALIMENTAREA CU CALDURA URBANA 2.Amplasamentul

Municipiul Timisoara, Jud. Timis : CET Timisoara CENTRU - situata in Piata Romanilor nr. 11-12 CET Timisoara SUD - situata in Calea Sagului, nr. 201 3.Titularul investitiei Titularul investitiei este Municipiul Timisoara 4. Beneficiarul investitiei Beneficiarul investitiei este Municipiul Timisoara 5. Elaboratorul studiului Elaboratorul studiului este Ramboll Denmark A/S si Ramboll Romania SRL

GROUP
RAMBOLL

31

Informatii generale privind proiectul

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

1.1 Date despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului si date despre operator

Judeţul Timiş este localizat în partea de sud-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Vest, stabilită în 1998. Judeţul Timiş are o suprafaţă totală de 8,697 km2 învecinat la nord cu judeţul Arad, judeţul Hunedoara la est, judeţul Caraş-Severin la sud-est, Serbia la sud-vest şi Ungaria la nord-vest.

Regiunea: Banat

Reşedinţă de judeţ: Timişoara

Populaţia judeţului: •Total: •Densitate:

locul 8 în Romania 659,512 locuitori 76 locuitori/km²

Suprafaţă: •Total:

locul 1 în Romania 8,697 km²

Judeţul Timiş include 10 oraşe (Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Gataia, Recaş şi Ciacova) şi 88 comune.

Hartă cu localizarea Judeţului Timiş în România

judeţul Timis county

GROUP
RAMBOLL
8 TIMIS

32

Oraşul Timişoara este capitala administrativă şi cel mai mare oraş din judeţul Timiş. Este străbătut de râurile Bega şi Timiş, are o suprafaţă totală de 130.5 km2 şi aproximativ 303.640 locuitori (anul 2005). Oraşul este străbătut de drumurile europene E70 şi E671 ce leagă Timişoara de Lugoj, Moraviţa, Arad şi Reşiţa. Timişoara este legată rutier cu Serbia şi Ungaria. Aeroportul internaţional şi căile ferate asigură legătura naţională şi internaţională cu oraşul.

Harta judeţului Timiş Consiliul Local Timisoara este entitatea care implementeaza proiectul, in calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare a agentului termic conform Legii nr. 51/2006 pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, modificată şi completată prin O.U. 13/2008 care stabileşte cadrul instituţional şi unităţile legale precum şi obiective specifice, competenţe, roluri şi instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanţarea, monitorizarea şi controlarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv serviciul public de furnizare a agentului termic. Consiliul Local Timişoara a delegat administrarea serviciului public de alimentare centralizata cu energie termica către COLTERM SA prin acord direct urmat de Hotararea nr 155/18.04.2006 a Consiliului Local.

SC Colterm SA este operatorul de termoficare pentru Oraşul Timişoara, acoperind producţia (prin CET Centru, CET Sud si centrale termice insulare), transportul şi distribuţia agentului termic necesar producerii caldurii si apei calde menajere.

Contractul de concesiune a fost aprobat prin Decizia nr. 216/30.05.2006 a Consiliului Local şi a avut următoarele puncte principale (extrase din contract):

 Scopul contractului: producţia de căldură şi electricitate, transport, distribuţie şi furnizare a căldurii şi a apei calde menajere, cu scopul de a furniza căldură, apă caldă şi abur tehnologic pentru uz casnic, industrial şi pentru instituţile publice ale oraşului Timişoara;

 Durata contractului: 15 ani, până la data de 30.05.2021;

 Contractul se anulează daca se schimbă structura acţionariatului;

oraşul Timisoara

GROUP
RAMBOLL

33

 Titularul concesionării trebuie să plătească o redeventa aprobată prin contract şi actualizată anual;

 Consiliul Local are dreptul să monitorizeze şi să verifice de 2 ori pe an titularul concesionării în privinţa obligaţiilor asumate în momentul semnării contractului;

 Consiliul Local are dreptul să aprobe studii de fezabilitate referitor la reabilitarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii şi de a contracta şi garanta, potrivit legilor în vigoare, împrumuturi pentru programe de investiţii financiare referitor la infrastructura serviciilor;

 Consiliul Local are dreptul sa stabilească preţuri de referinţă pentru consumatori;

 Consiliul Local are dreptul de a contracta şi de a garanta împrumuturi pentru finanţarea programe de investiţii referitoare la infrastructura de termoficare a domeniului public;

 Infrastructura serviciilor este proprietatea municipalităţii şi este administrată de titularul concesiunii;

 Toate lucrările şi bunurile obţinute de companie din fonduri de la bugetul local şi de stat vor deveni proprietatea publică a municipalităţii; compania este obligată să organizeze licitaţii pentru prestări de servicii şi achiziţii de bunuri după prevederile legale în vigoare;

Contractul de concesiune mai prevede un set de criterii de performanţă revizuite anual precum şi obiective pentru titularul concesiunii.

1.1.1.Statutul legal al operatorului

Compania a fost constituită din punct de vedere legal prin Decizia nr. 313/16.12.2003 a Consiliului Local Timişoara, ca o societate pe acţiuni având Municipalitatea ca unic acţionar, prin fuzionarea „Termocet 2002”, producătorul local de energie termica (şi o cantitate mică de energie electrică) cu „Calor”, operatorul de distribuţie a căldurii din municipiu.

Municipalitatea este proprietar exclusiv a sistemului de termoficare.

Tabelul 1. Date de identificare ale operatorului de termoficare

Numele întreg al companiei de termoficare

Compania locală de termoficare Colterm Timişoara

Scopul principal Producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de căldură pentru consumatorii din Timişoara, precum şi furnizarea de apă caldă menajeră ;

Producţia şi furnizarea de energie electrică

Structura legală Societate pe acţiuni

Proprietar Consiliul Local Timişoara ca unic acţionar (100%)

Capital înregistrat 103.509.700 RON

Numărul de înregistrare la Camera Comerţului

J35/185/19.01.2004

Cod Unic de Înregistrare (CUI) R16063013/20.01.2004

Adresă Strada Episcop Joseph Lonovici nr. 4, Timişoara, judeţul Timiş

GROUP
RAMBOLL

34

Licenţe/permise

Societatea are următoarele licenţe de operare şi permise:

Tabelul 2. Licente si permise

Licenţe/permise Autoritatea emitentă

Număr de referinţă Valabilitate

Producţia de energie termica ANRE Nr. 597/ 06.04.2004 modificată prin Decizia 1786/2007 Serie L nr. 2020/15.11.2007

06.04.2029

Producţia de energie electrică

ANRE Nr. 596/ 06.04.2004 modificată prin Decizia 539/2007 Seria L nr. 1625/06.04.2004

06.04.2029

Furnizare de energie termică ANRSC Licenţă clasa 2 Nr. 0217/20.05.2008

20.05.2013

Autorizaţie integrata de mediu

ARPM Timisoara

Autorizaţie integrata de mediu nr. 22/27.12.2006 pentru CET CENTRU Timişoara

31.12.2013

Autorizaţie integrata de mediu

ARPM Timisoara

Autorizaţie integrata de mediu nr. 8/31.01.2007 pentru CET SUD Timişoara

31.12.2013

Autorizaţie integrata de mediu

ARPM Timisoara

Autorizaţie integrata de mediu nr. 21/04.02.2008 pentru depozitul de zgură şi cenuşă

04.02.2018

Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă unor provocări atât globale cât şi naţionale: securitatea alimentării cu energie, creşterea competitiei economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. România trebuie sa facă faţă acestor provocări, de aceea au fost elaborate strategii, planuri şi programe, desemnând ţinte specifice ce trebuie atinse pentru conformarea cu toate cerinţele în sectorul energetic şi cel de mediu. Tratatul de aderare, semnat la data de 25 aprilie 2005, include angajamentul ferm al României de a implementa întregul acquis comunitar şi prevede perioade de tranziţie pentru unele angajamente de mediu. În urma negocierilor de aderare, s-au obţinut următoarele perioade de tranziţie pentru sectorul mediului ambiant: - pentru sectorul apelor şi a apelor menajere - până la 2018 - pentru sectorul managementul deşeurilor - până la 2017 - pentru sectorul poluarea aerului (implementarea Directivei IMA 2001/80/EC)- până la 2017 Perioadele specifice de tranziţie pentru emisiile de SO2, NOx şi pulberi aprobate pentru sistemele de termoficare/IMA care nu se conformează Directivei IMA, precum si perioadele de tranziţie pentru depozitele de zgură şi cenuşă ale sistemului de termoficare care nu se conformează Directivei privind depozitarea deşeurilor, sunt incluse în Anexa la Tratatul de Aderare. POS-Mediu contribuie la implementarea celei de-a treia priorităţi a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: „Protejarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător” şi la îndeplinirea priorităţii tematice „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. POS-Mediu este bazat în totalitate pe scopurile şi priorităţile politicii de mediu şi infrastructură ale UE şi reflectă atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Obiectivul global al POS-Mediu este de a îmbunătăţii standardele de viaţă şi de mediu, concentrându-se în mod particular asupra îndeplinirii acquis-ului comunitar. POS-Mediu se concentrează asupra acelor sectoare de mediu care au cel mai mare impact negativ, unde România este rămasă în urmă în mod semnificativ, şi unde investiţiile probabile pe termen mediu, cu toate că sunt costisitoare, au un potenţial ridicat de a contribui la o economie durabila, adresându-se în mod particular situaţiei din următoarele sectoare: apă/apă menajeră, deşeuri, poluarea solului, poluarea aerului, diversitatea biologică şi protecţia naturii, inundaţii, eroziunea solurilor.

GROUP
RAMBOLL

35

Unul dintre obiectivele specifice ale POS-Mediu este reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire centralizată în cele mai poluate localităţi până în 2015. Pentru a atinge aceste obiective, s-a identificat următoarea Axă Prioritară: Axa Prioritară 3 „Reducerea poluării şi diminuarea schimbărilor climatice prin restructurarea şi reînnoirea sistemului urban de încălzire centralizată ducând la o eficienţă energetică în punctele cheie de mediu la nivel local”. Obiectivele specifice ale Axei Prioritare 3 a POS-Mediu sunt:

 diminuarea schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor poluante provenite din instalaţiile de încălzire urbane în punctele cheie de mediu la nivel local

 îmbunătăţirea nivelului de concentrare a poluanţilor din sol în localităţile implicate  îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în localităţile implicate

Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa se conformeze cu standardele si politicile UE din sectorul energetic. Conform Strategiei pentru Energie si Schimbari Climatice adoptata de Comisia Europeana in martie 2007, UE se angajeaza sa reduca in continuare emisiile gazelor cu efect de sera prin:

 cresterea eficientei energetice in UE cu 20% pana in anul 2020  cresterea ponderii energiei regenerabile la 20% pana in anul 2020  intarirea si extinderea schemei de comercializare a emisiilor gazelor cu efect de

sera in UE  reducecera emisiilor de CO2 din alte sectoare

Directiva 2003/87/EC stabileşte un plan de alocare a cotelor de emisii poluante în cadrul Comunităţii, denumit European Union Emission Trading Scheme (EU-ETS). România a stabilit un Plan Naţional de Alocare (PNA) pentru participarea la EU-ETS în perioada 2007 şi între 2008-2012. Cadrul legal de implementare a EU-ETS în România este stipulat în cadrul H.G. 780/2006 privind stabilirea Planului Naţional de Alocare a cotelor de emisii poluante, care transpune Directiva 2003/87/EC. PNA-ul stabileşte cantitatea totală a cotelor de emisii poluante pentru România ce urmează a fi emise în România în 2007 şi între 2008-2012, precum şi modul în care vor fi distribuite respectivele cote sectoarelor şi instalaţiilor supuse planului. Prin ratificarea Protocolului de la Kyoto, România s- a angajat să reducă emisiile de gaze poluante cu o valoare de până la 8% comparativ cu anul de referinţă 1989. Conform evaluării investiţiei necesare pentru a se conforma acquis-ului comunitar pe partea de mediu până în 2018 (dată ce coincide cu ultima perioadă de tranziţie acordată României), sunt necesare aproximativ 29 miliarde euro, din care circa 5 miliarde euro pentru calitatea aerului. Bugetul total al POS-Mediu pentru perioada 2007-2013 este de 5.6 miliarde euro ( 4.5 miliarde susţinere comunitară şi 1.1 miliarde contribuţie proprie), cu mult sub suma necesară estimată pentru această perioadă. Luând în considerare starea actuala a sistemului de termoficare, Municipalitatea oraşului Timişoara trebuie să facă un efort financiar considerabil pentru a implementa îmbunătăţirile sistemului de termoficare necesare pentru a se conforma cerintelor şi perioadei limită stabilite in Tratatul de Aderare precum şi de legislaţia în vigoare. Scopul acestui studiu de fezabilitate este sa sprijine autoritatea locala din Timisoara in accesarea fondurilor UE in vederea implementarii masurilor impuse in Tratatul de Aderare instalatiilor mari de ardere (IMA) care fac parte din sistemul centralizat de incalzire din Timisoara. Conform Directivei IMA 2001/80/EC, instalatiile mari de ardere sunt sunt acele instalatii de ardere care au o capacitate termica mai mare decat 50 MW. Sistemul centralizat de incalzire din Timisoara cuprinde 7 instalatii mari de ardere (IMA1-IMA7), descrise in detaliu in capitolul urmator.

GROUP
RAMBOLL

36

1.1.2.Rezumatul analizei la Nivelul strategiei locale de termoficare Obiectivul a fost elaborarea unei strategii locale de termoficare pentru instalaţiile mari de ardere (IMA) şi sistemul de încălzire centralizată în municipiul Timişoara, acoperind intregul sistem, inclusiv generarea, transportul şi distribuţia energiei termice la consumatori până în anul 2028 (orizont de planificare de 20 de ani). Obiectivul specific a fost sa propuna un program de investiţii pe termen lung care să asigure conformarea cu obligaţiile de mediu stabilite în Tratatul de Aderare şi cu obiectivele strategiilor şi politicilor naţionale privind energia şi alimentarea cu energie termică. Programul propus de investiţii este rezultatul unei prioritizări a mai multor opţiuni bazate pe criterii specifice de selecţie financiare, de mediu, tehnice şi de suportabilitate. Criteriile de selecţie au fost definite pe baza ţintelor naţionale şi a obiectivelor municipale. Pe baza programului de investiţii pe termen lung, MP a recomandat investiţii prioritare pe termen scurt necesare a fi implementate pentru a asigura conformarea cu obligaţiile de mediu din Tratatul de Aderare care urmează a fi finanţate prin POS Mediu – Axa Prioritară 3. Obiective naţionale şi municipale Ca urmare a analizei strategiilor, planurilor şi programelor la nivel naţional, regional şi local au fost identificate obiective naţionale şi municipale strategice şi specifice privind reabilitarea sistemului de încălzire centralizată care trebuie atinse în Timişoara, după cum urmează: Obiective naţionale strategice

 conformarea cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare şi cu alte directive UE privind mediul legate de poluarea aerului şi gestionarea deşeurilor nepericuloase, care duc la reducerea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a populaţiei;

 asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie prin asigurarea disponibilităţii resurselor de energie şi limitarea dependenţei de resurse importate;

 asigurarea dezvoltării sustenabile prin creşterea eficienţei energetice, promovarea producţiei de energie bazată pe resurse regenerabile de energie, promovarea producţiei de energie termică şi electrică în cogenerare cu instalaţii eficiente şi asigurarea utilizării raţionale şi eficiente de resurse primare.

Obiective municipale specifice

 conformarea cu limitele emisiilor de SO2, NOx şi pulberi până la sfârşitul perioadelor de tranziţie stabilite în Tratatul de Aderare

 comformarea cu cotele de emisii de CO2 stabilite în Planul Naţional de Alocare pentru 2008-2012, precum şi viitoarele cerinţe stabilite în propunerea de Directivă privind emisiile de CO2 după anul 2012

 conformarea depozitelor de zgură şi cenuşă cu cerinţele stabilite de Directiva UE privind depozitarea

 creşterea eficienţei energetice a cazanelor la eficienţa de referinţă minimă de 90% pentru cazane pe gaz şi 86% pentru cazane pe lignit

 cogenerare de o eficienţă ridicată cu economie de combustibil primar de cel puţin 10% în comparaţie cu producţia separată de energie electrică şi termică la performanţa de referinţă respectivă

 reducerea pierderilor de căldură în reţele la maxim 15% din producţia de energie termică  posibilitatea de a utiliza resurse regenerabile de energie

Strategia locala de termoficare a identificat principalele deficiente ale intregului sistemul centralizat de incalzire din Timisoara, care cuprinde sursele, retelele de transport, punctele si centralele termice si retelele de distributie.

GROUP
RAMBOLL

37

Proiecţii şi ipoteze Au fost realizate proiecţii detaliate privind dezvoltarea socio-economică şi necesarul viitor de energie termică. Pe scurt, au fost luate în considerare următoarele proiecţii: Proiecţii de mediu: 1) conformare cu cerinţele stipulate în Tratatul de Aderare privind emisiile de SO2, NOx şi pulberi 2) conformarea cu cerinţele privind depozitele de zgura şi cenuşă 3) conformarea cu cerinţele privind emisiile de CO2 în perioada 2008-2012 şi după 2012 Proiecţii privind necesarul de energie termică: Perioadă Perioadă Reducerea necesarului de energie termică ca urmare a reabilitării clădirilor (reducerea consumului de energie termică la consumatori)

2009-2023 Reducere cu 30% (2% pe an)

2023-2028 Necesar constant de energie termică (nivel 2023)

Reducerea de energie termică furnizată ca urmare a reabilitării reţelelor primare şi secundare (reducerea pierderilor)

2009-2015 Reducerea pierderilor de căldură de la 22% pentru căldura furnizată în 2007 la 15%

2015-2028 15% pierdere de căldură în reţele în comparaţie cu energia termică furnizată

Suprafata încălzită în viitor 2009-2028 Suprafata constantă încălzită prin sistemul centralizat de încălzire de către Colterm

Total energie termică furnizată către reţele

2007-2028 Descreşterea de la 5.049 TJ/an în 2007 la 3.182 TJ/an în 2028.

Proiecţii privind sarcina termică

2007 2028 Sarcină termică medie, iarnă 215 MW 124 MW Sarcină termică maximă de vârf 407 MW 300 MW Sarcină termică minimă, vară 23 MW 18 MW Sarcnă termică medie, vară 42 MW 30 MW Ipoteze financiare

 Toate preţurile şi costurile fixate la nivelul din decembrie 2007;  Salariile (pe angajat) crescute cu 5% pe an (fără inflaţie);  Costurile cu combustibilul şi costurile şi preţurile de vânzare a energiei electrice sunt

constante, la nivelul celor din decembrie 2007;  Costurile cu personalul şi costurile fixe rămân constante la nivelul celor din 2007 până în

anul 2012. După reabilitare, costurile cu personalul şi costurile fixe descresc cu 30% până în 2028 datorită unei funcţionări mai eficiente şi datorită faptului că sunt necesare mai puţine lucrări de reparaţii;

 Au fost analizate două scenarii privind preţul combustibilului: pentru preţul actual al gazului (282 EUR/1000 m3) şi pentru preţul înalt al gazului (400 EUR/1000 m3);

 Preţul CO2: 25 EUR/t, constant până în 2028;  Toate subvenţiile privind alimentarea cu energie termică sunt reduse etapizat începând cu

ianuarie 2009, singura subvenţie rămasă fiind cea socială. Aceasta duce la o creştere considerabilă a preţului energiei termice;

 Sistemul social de subvenţie va acoperi în continuare costurile privind încălzirea centralizată pentru peste 9% din venitul pe gospodărie.

GROUP
RAMBOLL

38

Analiza opţiunilor Sistemele de încălzire centralizată au un mare impact socio-economic după cum se reflectă în diferite strategii, planuri şi programe naţionale datorită impactului atât asupra sectoarelor energetic, de mediu cât şi asupra celui de servicii publice. Sistemele de încălzire centralizată sunt servicii publice care trebuie pe de o parte, să asigure alimentarea continuă cu energie termică a consumatorilor la un preţ suportabil, iar pe de altă parte, trebuie să asigure generarea şi furnizarea eficientă de energie fără impacte negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Pentru a îndeplini toate aceste cerinţe, au fost identificate ţinte specifice pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara. Considerente strategice 1) Necesarul de energie termică trebuie acoperit cu o alegere flexibilă de combustibil, adică atât arderea cu gaz cât şi cu cărbuni ar trebui menţinute. 2) Necesarul de energie termică pentru Timişoara trebuie satisfăcut fără a depăşi alocarea de CO2. 3) Energia termică trebuie produsă în mod eficient. Având în vedere că instalaţiile existente la CET Sud nu sunt conforme cu această cerinţă sunt necesare opţiuni care să conduca la cresterea eficienţei. 4) Pentru CET Centru, dezvoltarea strategică este clară: finalizarea investiţiei BERD pentru o instalaţie cu ciclu combinat va permite cogenerare cu eficinţă ridicată la CET Centru. Mai mult, un număr de cazane pe gaz pentru sarcină de vârf sau de rezervă vor trebui echipate cu arzătoare cu nivel scăzut de NOx. 6) Pentru CET Sud, analiza diferitelor opţiuni pentru dezvoltare au indicat spre două direcţii principale de dezvoltare:

 echiparea cazanelor cu abur cu măsuri pentru reducerea emisiilor de SO2 şi NOx şi continuarea producţiei de energie electrică.

 instalarea unui cazan nou in pat fluidizat cu eficienţă termică ridicată care poate fi operat fără costuri CO2 legate de o operare ineficientă sau producţia de energie electrică.

7) Trecerea integrala pe gaze naturale elimina toată problemele legate de eficienţă, penalizările CO2, emisiile de SO2 şi pulberi; mai rămâne de rezolvat doar problema NOx, pentru care sunt necesare investiţii relativ minime. Opţiunile descentralizate elimină de asemenea investiţiile în reţea şi pierderile de căldură. Principalele dezavantaje sunt riscurile reprezentate de preţul ridicat al gazului (suportabilitate scăzută) şi dependenţa de un singur combustibil (siguranţă redusă in alimentare). Pe baza analizei sistemului existent de încălzire centralizată în Timişoara şi pe baza considerentelor strategice prezentate au fost analizate 3 scenarii ce cuprind 13 opţiuni diferite şi acoperă toate aspectele enumerate mai sus. Pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara au fost elaborate şi comparate trei scenarii:

Scenariu Descriere

Scenariul 1 (S1) Sistem de încălzire centralizată, inclusiv surse pentru producţia de încălzire centralizată, reţea de transport, puncte termice, reţea de distribuţie, sisteme „insulă”

GROUP
RAMBOLL

39

Scenariu Descriere

Scenariul 2 (S2) Sistem descentralizat de încălzire, inclusiv: (co)generare de căldură în instalaţii locale cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice, reţele de distribuţie, sisteme „insulă” (surse de producţie de încălzire centralizată şi reţea de transport închise)

Scenariul 3 (S3) Sisteme individuale de încălzire (sistemul de încălzire centralizată închis, fiecare consumator/clădire are propriul sistem individual de încălzire cu ardere pe gaz)

Scenarii pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara

Tabelul următor prezintă opţiunile propuse pentru fiecare dintre cele trei scenarii relevante pentru transformarea sistemului de încălzire centralizată din Timişoara.

Scenariu Opţiune Descrierea opţiunii (pe scurt)

Scenariul 1 (S1)

Sistem centralizat de termoficare

O1: Centru pe gaz, Sud abandonat CET Sud închis, CET Centru 100% pe gaz, reţelele de transport şi distribuţie reabilitate, închidere depozit de zgură şi cenuşă

O2: Centru pe gaz, 3 cazane de abur pe biomasă în Sud

3 cazane cu abur pe cărbune în CET Sud înlocuite cu 3 cazane pe biomasă, CET Centru pe gaz, reţelele de transport şi distribuţie reabilitate, închidere depozit de zgură şi cenuşă

O3: Structura existentă, cazane de abur fucţionale în Sud, Centru pe gaz

CET Centru şi CET Sud continuă funcţionarea pe combustibilii existenţi. CET Sud operează cazanele de abur 1, 2, 3 pe lignit. CET Centru operează cazanele de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe gaz. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer.

O4: Structura existentă, cazane cu abur fucţionale în Sud la o sarcină mai scăzută, Centru pe gaz

CET Centru şi CET Sud continuă funcţionarea pe combustibilii existenţi. CET Sud operează cazanele cu abur 1, 2, 3 pe o sarcină mai scăzută de lignit. CET Centru operează cazanele de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe gaz. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer.

O5: Structura existentă, cazane de apă fierbinte operate în Sud, Centru pe gaz

CET Centru şi CET Sud continuă funcţionarea pe combustibilii existenţi. CET Sud operează cazane de apă fierbinte pe lignit. CET Centru operează cazanele de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe gaz. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer.

O6: Structura existentă, cazane de abur cu co-ardere pe biomasă în Sud, Centru pe gaz

CET Sud operează cazanele de abur 1, 2, 3 pe lignit cu co-ardere de biomasă de până la 10%. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O7: Structura existentă, cazane de apă fierbinte cu co-ardere pe

CET Sud operează cazanele de apă fierbinte 1, 2 pe lignit cu co-ardere de

RAMBOLL
GROUP

40

Scenariu Opţiune Descrierea opţiunii (pe scurt) biomasă în Sud, Centru pe gaz biomasă de până la 10%. CET Centru

continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O8: Structură existentă, cazane de abur cu co-ardere în Sud/biomasă la sarcină mai scăzută, Centru pe gaz

CET Sud operează cazanele de abur 1, 2, 3 pe lignit cu co-ardere de biomasă de până la 10% la sarcină mai scăzută. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O9: Structură existentă, co-ardere cazane de apă fierbinte în Sud/biomasă la sarcină mai scăzută, Centru pe gaz

CET Sud operează cazanele de apă fierbinte 1, 2 pe lignit co-ardere de biomasă de până la 10% la sarcină mai scăzută. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O10: FBC de abur (combustie în pat fluidizat) în Sud, co-ardere cu biomasă, Centru pe gaz

Cazanele de abur 1, 2, 3 la CET Sud închise, un cazan cu abur de 121 MWt pe lignit pentru FBC instalat la CET Sud. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă însă cazanul poate utiliza până la 35% biomasă.

O11: FBC apă caldă în Sud, co- ardere cu biomasă, Centru pe gaz

Cazanele cu abur 1, 2, 3 la CET Sud păstrate ca rezervă, un cazan cu abur de 87 MWt pe lignit pentru FBC instalat la CET Sud. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă însă cazanul poate utiliza până la 35% biomasă.

Scenariul 2 (S2)

Sistem descentralizat de

termoficare

O12: Căldură produsă de cazanele cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice

Închiderea CET Centru şi CET Sud, cazane cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice

Scenariul 3 (S3)

Sistem individual de încălzire

O13: Căldură produsă de staţiile locale de cazane la nivel de clădire

Închiderea CET Centru şi CET Sud, închiderea reţelelor de transport şi distribuţie şi a substaţiilor. Instalarea de cazane individuale la nivel de clădire

GROUP
RAMBOLL

41

Pentru evaluarea scenariilor şi opţiunilor propuse, au fost stabilite patru seturi de criterii de evaluare: financiare, de mediu, tehnice si sociale.

Analiza multicriteriu este primul filtru utilizat pentru selectarea opţiunilor cele mai probabile ce vor fi analizate în continuare la nivel de studiu de fezabilitate şi analiză cost-beneficiu. În urma evaluării, s-a recomandat analizarea in detaliu, la nivel de studiu de fezabilitate, a 4 optiuni in sistem centralizat, si anume: O1, O8, O10 si O11. Ca referinta s-a pastrat in analiza si optiunea descentralizata O12. Aceste opţiuni includ următoarele intervenţii: Opţiune Configuraţia sursei de

energie termică Intervenţii

O1 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4,5 şi noul ciclu combinat finanţat de BERD. CET Sud este închis.

-arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4,5 -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O8 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4 şi noul ciclu combinat finanţat prin BERD. CET Sud funcţionează cu cazanele de abur şi turbină cu abur (IMA6). IMA7 închis.

-arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4 -instalatie de desulfurare pentru IMA6 -măsuri pentru eficientizare, arzătoare cu nivel scăzut de NOx şi OFA pentru cazanele de abur în IMA6 -dozator biomasă -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O10 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4 şi noul ciclu combinat finanţat prin BERD. CET Sud funcţionează cu un cazan nou cu abur pe lignit in pat fluidizat şi turbină cu abur (IMA6). IMA7 închis.

- arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4 -cazan nou de 125 MWt cu abur pe lignit in pat fluidizat -dozator biomasă -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O11 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4 şi noul ciclu combinat finanţat prin BERD. CET Sud funcţionează cu un cazan nou apă fierbinte pe lignit in pat fluidizat (IMA7). IMA6 închis.

-arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4 -cazan nou de 87 MWt apă fierbinte pe lignit in pat fluidizat - dozator biomasă -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O12 CET Centru şi CET Sud închise. Punctele termice sunt transformate în centrale termice locale cu cazane cu ardere pe gaz

-instalarea de cazane cu ardere pe gaz în punctele termice -reabilitarea reţelelor de distribuţie

GROUP
RAMBOLL

42

Principalele avantaje ale opţiunilor selectate sunt următoarele: Opţiune Avantaje O1  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu viitoarele

cerinţe UE privind reducerea acestora după 2012  eficienţă ridicată a cazanului în sistem centralizat  eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru

O8  siguranta in alimentare cu energie termică a populaţiei  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte combustibilul: utilizarea de

combustibil regenerabil (biomasă) de până la 10%  scăderea dependenţei de combustibil importat care duce la o siguranţă în ceea

ce priveşte alimentarea cu energie termică  eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru

O10  siguranta in alimentare cu energie termică a populaţiei  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  eficienţă ridicată a cazanului în sistem centralizat  grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte combustibilul: utilizarea de

combustibil regenerabil (biomasă) de până la 35% (limitare bazată pe resursele disponibile în regiune); utilizarea de lignit de calitate scăzută în modul cel mai eficient; posibilitatea de a trece, dacă este nevoie, de la lignit la huila

 scăderea dependenţei de combustibil importat care duce la o siguranţă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică

 eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru O11  siguranta in alimentare cu energie termică a populaţiei

 reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)

 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu viitoarele cerinţe UE privind reducerea acestora după 2012

 eficienţă ridicată a cazanului în sistem centralizat  grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte combustibilul: utilizarea de

combustibil regenerabil (biomasă) de până la 35% (limitare bazată pe resursele disponibile în regiune); utilizarea de lignit de calitate scăzută în modul cel mai eficient; posibilitatea de a trece, dacă este nevoie, de la lignit la huila

 scăderea dependenţei de combustibil importat care duce la o siguranţă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică

 eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru O12  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu viitoarele

cerinţe UE privind reducerea acestora după 2012  eficienţă ridicată a cazanului  reducerea pierderilor de căldură în reţele datorită eliminării reţelei de transport

GROUP
RAMBOLL

43

Rezultatele obţinute după implementarea de investiţii specifice sunt următoarele:

Investiţii principale Rezultate Echiparea cu CAF în CET Centru (arzătoare cu nivel scăzut de NOx)

Reducerea emisiilor de NOx pentru a atinge ţintele de mediu

Instalaţie de desulfurare Reducerea emisiilor de SO2 pentru a atinge cerinţele prinvind mediul

Cazan de abur in pat fluidizat, 125 MWt -Reducerea emisiilor de SO2 şi NOx pentru a atinge cerinţele prinvind mediul -Flexibilitate privind combustibilul -Utilizarea de resurse regenerabile

Cazan de apă fierbinte in pat fluidizat, 87 MWt -Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi CO2 pentru a atinge cerinţele privind mediul - Flexibilitate privind combustibilul -Utilizarea de resurse regenerabile

Reabilitarea reţelei de transport Creşterea eficienţei energetice Pompe cu turatie variabila in CET Centru şi CET Sud

- Creşterea eficienţei energetice -Reducerea consumului de energie electrică

Reabilitarea reţelelor de distribuţie Creşterea eficienţei energetice

Reabilitarea PT-urilor/CT-urilor - Creşterea eficienţei energetice -Reducerea consumului de energie electrică

1.1.3.Caracteristici naturale Mediu Prezentare generală Oraşul Timişoara este localizat la aprox. 550 km de Bucureşti, 170 km de Belgrad şi 300 km de Budapesta, la următoarele coordonate: 450 47’N, 21017’E.

Economie În ultimii ani Timişoara a cunoscut o creştere economică majoră datorată investiţiilor externe în special în industria tehnologiilor de vârf. Printre marile companii stabilite în judeţ se numără: Continental (producţia de anvelope), Solectron (electronice şi telefonie mobilă), Draxlmaier (componente pentru BMW), Linde Gas (furnizor de gaze tehnice), Procter & Gamble (producător de detergenţi), Nestle (producător de dulciuri). Zone protejate În judeţul Timiş s-au format 19 rezervaţii naturale ce însumează un procent de 0.76% din totalul suprafeţei judeţului. Conform dispoziţiei Consiliului Judeţean şi a Legii 5/2000, rezervaţiile naturale sunt protejate pentru următoarele scopuri:

1. Lunca Poganişului (rezervaţie naturală botanică - 75,50 ha) 2. Movila Sisitak (rezervaţie naturală botanică - 0,5ha) 3. Mlaştinile Satchinez (rezervaţie naturală ornitologică - 236 ha) 4. Beba Veche (rezervaţie naturală ornitologică - 2187 ha) 5. Mlaştinile Murani (rezervaţie naturală ornitologică - 200ha) 6. Pădurea Cenad (rezervaţie naturală forestieră - 279ha) 7. Arboretumul Bazos (rezervaţie naturală forestieră - 60ha)

GROUP
RAMBOLL

44

8. Pădurea Bistra (rezervaţie naturală forestieră - 19,90ha) 9. Pădurea Dumbrava (rezervaţie naturală forestieră - 310ha) 10. Pădure-parc Buziaş (areal protejat mixt- 25,16ha) 11. Insula Mare Cenad (areal protejat mixt - 3ha) 12. Insulele Igriş (areal protejat mixt - 3ha) 13. Sărăturile Diniaş (rezervaţie naturală pedologică - 4ha) 14. Locul fosilifer Radmăneşti (rezervaţie naturală paleontologică - 4ha) 15. Pajiştea cu narcise Bateşti (rezervaţie naturală botanică - 20ha) 16. Parcul Botanic Timisoara (rezervaţie botanică ştiinţifică - 8ha) 17. Parcul Banloc (rezervaţie ştiinţifică mixtă - 8ha) 18. Lacul Surduc (areal protejat mixt - 362ha) 19. Lunca Muresului (Parc Natural Inferior- 3158 ha)

Din suprafaţa totală de 17.166 ha a Parcului Natural Inferior Lunca Mureşului, 3158 ha sunt situate în judeţul Timiş, inclusiv diferite suprafeţe protejate. În 2006 Parcul Natural Lunca Mureşului a fost declarat sit RAMSAR- suprafaţă umedă de importanţă internaţională. Starea de conservare a zonelor protejate menţionate mai sus este foarte bună. În concordanţă cu dispoziţiilor Ordinului nr. 1964/2007, ce stabileşte regimul zonelor naturale protejate şi zonele de importanţă comunitară ca parte integrată a Reţelei Europene Natura 2000 în România, au fost identificate următoarele zone aparţinând judeţului Timiş:

o ROSCI0064 Defileul râului Mureşul Inferior o ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior o ROSCI0109 Lunca Timişului o ROSCI0115 Mlaştina Satchinez o ROSCI0250 lRegiunea Pădurenilor

În judeţul Timiş, ca parte a reţelei ecologice Narura 2000 în România, în concordanţă cu dispoziţiile H.G. nr. 1284/2007, au fost identificate următoarele zone avifaunistice speciale protejate:

o ROSPA0047 Hunedoara Timişana o ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior o ROSPA0078 Mlaştina Satchinez o ROSPA0079 Mlaştinile Murani o ROSPA0095 Pădurea Macedonia

Dispoziţiile legale pentru planuri şi programe cu privire la Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA), vor fi aplicate pentru toate planurile, proiectele şi programele ce vor fi implementate în cadrul zonelor protejate precum şi în vecinătatea acestora. Clima Judeţul Timiş are o climă temperat continentală moderată, caracteristică părţii sud-estice a Câmpiei Panonice, cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Valorile medii de temperatură anuale se menţin între 10-110 C în luncă, 9-100 C în zona dealurilor şi 4-70 C în zona muntoasă.

Datele referitoare la temperaturi medii, maxime şi minime precum şi valorile cantităţilor de precipitaţii sunt înregistrate în 5 staţii meteorologice aflate în judeţul Timiş (Banloc, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare şi Timişoara). Cifrele prezentate mai jos sunt furnizate de Agenţia Naţională de Meteorologie.

Temperatură medie (oC)

Temperatură maximă (oC)

Temperatură minimă (oC)

Cantitate de precipitaţii

(l/m2) normală 2007 absolută 2007 absolută 2007 normal 2007

10.6 12.4

41.1 24.VII.2007

41.1 24.VII.2007

- 35.3 24.I.1963

- 6.7 19.XII.2007

591.4 649.2

GROUP
RAMBOLL

45

Cantităţile de precipitaţii cresc semnificativ pe perioada primăverii şi a verii. Direcţia predominantă a vântului este vest (îndeodebi nord-vest pe perioada verii şi sud-vest pe perioada iernii). În tabelul de mai jos se prezintă frecvenţa vântului (%) pe direcţiile principale:

Direcţiile principale Ale vântului

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Calm

Frecvenţa vântului (%)

12,9

10,3

21,5

9,0

11,7

3,8

10,8

9,9

10,1

Calitatea aerului din Timişoara este afectată de un vânt cu viteză redusă ce se manifestă destul de des, astfel împiedicând împrăştierea poluanţilor. Oraşul Timişoara are aceeaşi climă temperat continentală moderată şi beneficiază de o cantitate de precipitaţii mai mare decât alte oraşe din Câmpia Română. Peisaj şi topografie Timişoara este localizată în partea de sud-est a Câmpiei Panonice, în timp ce municipalitatea o situează din punct de vedere topografic în Câmpia Română. Altitudinea cea mai înaltă, localizată în partea de nord-est, este de 95 m, iar cea mai scăzută de 84 m. Banatul este o regiune cu numeroase centre seismice grupate in doua zone principale: Una in partea de sud-est si cealalta in aproperea Timisoarei. Desi este un centru seismic destul de activ, cu numeroase cutremure, au fost inregistrate doar cateva cu o magnitudine mai mare de sase grade pe scara Richter. Calitatea mediului înconjurător Calitatea Aerului Calitatea aerului din Timişoara este monitorizată de APM Timiş în cadrul a 3 staţii de monitorizare permanentă, una de tip urban şi două de tip industrial, după cum urmează:

1. O staţie urbană de monitorizare permanentă situată în centrul oraşului monitorizează următorii parametrii: SO2, NO2, 03 folosind dispozitiv de analizare automat şi NH3 şi PM10 prin recoltare manuală de probe şi analiză ulterioară în laborator. În timpul anului 2007 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită (LV/) de concentraţii maxime admisibile (MAC).

2. În partea de sud-est a oraşului o staţie industrială de monitorizare ce monitorizează impactul asupra calităţii aerului a societăţilor: S.C. Azur S.A., S.C. Detergenţi S.A., S.C. Spumotim S.A., S.C. Begachim S.A., S.C. Agatex S.A.

3. În partea de sud a oraşului o staţie industrială de monitorizare (Calea Şagului) monitorizează impactul asupra calităţii aerului a activităţii principalilor poluatori: S.C. Colterm CET SUD şi SC Pro Air Clean SRL (activitate de incinerare a deşeurilor periculoase).

Tabelul prezentat mai jos prezintă datele procesate din monitorizarea calităţii aerului în anul 2007 în cadrul staţiei industriale de monitorizare a impactului a S.C. Colterm CT SUD. Nu au fost inregistrate depăşiri ale LV/MAC.

Tipul

staţiei

Poluant Nr. de

eşantioane Concentraţie [mg/m3] LV/MAC *

Frecvenţa

de depăşire a MAC

%

Medie anuală

Maximă zilnică

Industrial (Calea Şagului)

SO2 187 0,0024 0,025 MAC anual – 0,06 mg/m3

MAC 24 ore - 0,25 mg/m3

0

NO2 188 0.010 0,068 LV24 ore = 250 µg/m 3

LV anual = 50 µg/m 3

0

RAMBOLL
GROUP

46

NH3 177 - 0,099 MAC anual = 0,1 mg/m3

0

*) LV – valori limită în conformitate cu Ordinului Ministerial 592 / 25/06/2002 MAC – concentraţii maxime admisibile conform prevederilor STAS 12574-87- Condiţii de calitate a aerului în zone protejate

Rezultatele obţinute din activitatea de monitorizare din anul 2007 arată că s-au înregistrat repetate depăşiri ale limitei pentru pulberi în Timişoara. Concentraţiile de sulf şi azot anuale, pe lună şi pe oră nu au depăşit valorile limită în cursul anului 2007. Valorile concentraţiilor pentru amoniac înregistrate în partea de sud a oraşului au fost apropiate MAC inclus în STAS 12574-87. Concentraţiile de ozon măsurate în centrul oraşului nu au depăşit valorile propuse (120 µg/m3). Calitatea apei Ape de suprafaţă Din punct de vedere hidrologic judeţul Timiş aparţine bazinului Bega-Timiş. Judeţul are o reţea hidrologică bogată incluzând râuri, lacuri şi mlaştini. Cu excepţia râurilor Bega şi Timiş toate celelalte râuri seacă în mod natural pe timpul verii Albia principală de râu este Bega, afluent al râului Tisa. Izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă şi este amenajat; în aval de Timişoara şi până la legătura cu Tisa este amenajat pentru transport fluvial (115 km). Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de Direcţia Apelor Banat în 22 de secţiuni, din care 4 sunt pentru inspectarea calităţii cursului apelor râului Bega. Evaluarea situaţiei ecologice şi chimice a apei este făcută în concordanţă cu prevederile Ordinului 161/2006 pentru aprobarea normelor de clasificare a apelor de suprafaţă, cu scopul de a stabili situaţia ecologică, în corelaţie cu rezultatele analizei chimic şi biologice. În tabelul de mai jos se prezintă calitatea apei a cursurilor majore de apă din bazinul Bega-Timiş în 2007

Nr Cursul de apă

Porţiune Lungime, km TOTAL I II III IV V

1 Bega 170 - 136 34 - - 2 Hauzeasca Izvoare – legătură cu Riu 9 9 3 Cladova Izvoare – legătură cu Bega 19 19 4 Saraz Izvoare – legătură cu Glavita 27 27 5 Biniş Izvoare – legătură cu Glavita 19 19 6 Bega Veche Izvoare – frontieră de stat 100 100 7 Apa Mare Izvoare – legătură cu Bega Veche 73 73 8 Canal Bega

Veche Izvoare – legătură cu Bega Veche 35 35

9 Timis 150 50 100 - - - 10 Nadrag Izvoare – legătură cu Timis 31 31 11 Spaia Izvoare – legătură cu Timis 17 17 12 Surgani Izvoare – legătură cu Timis 31 31 13 Poganis Limită de judeţ – legătură cu Timis 34 34 14 Lanca Birda Izvoare – legătură cu Timis 51 51 15 Barzava Limită de judeţ – frontieră de stat 39 39

16 Birdanca Izvoare – legătură cu Barzava 22 22 17 Moravita Izvoare – frontieră de stat 46 46 TOTAL bazin BEGA –TIMIS 873 186 247 396 53 -

GROUP
RAMBOLL

47

Potrivit analizei generale a calităţii apei în secţiunile monitorizate, luând în considerare parametrii specifici de calitate (regimul de oxigen, conţinutul de fosfaţi şi azotaţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, etc.), calitatea apei în judeţul Timiş se încadrează în clasele I-IV Calitatea apei în lacurile artificiale din bazinul Bega-Timiş (Surduc şi Murani) este monitorizată în concordanţă cu programul naţional de monitorizare elaborat de Agenţia Naţională Apele Române. Evaluarea generală a calităţii apei în lacuri din anul 2007, în concordanţă cu prevederile Ordinului Ministerial nr. 161/2006, este mezotrofă pentru Lacul Surduc şi eutrofă pentru Lacul Murani. Apa de suprafaţă Direcţia Apelor Banat efectuează supravegherea variaţiei de nivel şi a calităţii apelor de suprafaţă din bazinul Bega-Timiş prin monitorizarea a 169 foraje. Pentru evaluarea calităţii apei, s-au comparat rezultatele analizelor cu concentraţiile maxime admisibile (MAC), în concordanţă cu Legea nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004. În 2007 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită a poluării apelor de suprafaţă pentru următorii parametrii: compuşi organici analizaţi ca şi consum chimic de oxigen (COD), amoniac, fosfaţi şi nitraţi. Motivele acestor depăşiri ar putea fi:

 s-a deversat apă uzată menajera netratată corespunzător în cursurile de apă;  reţea de canalizare insuficientă în localităţi;  s-au produs infiltraţii din canale de desecare, accidentale sau din cauza faptului că au fost

folosite ca recipiente ale apelor uzate deversate de către fermele de animale  evacuarea/folosirea iraţională de către fermieri a îngrăşămintelor şi a pesticidelor  poluarea generată de agricultura agresivă în ultima decadă  depozit de deşeuri pe o locaţie necorespunzătoare

Calitatea apei în straturile acvifere adânci se monitorizează în 30 de foraje. S-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru amoniac, substanţe organice şi manganate iar calitatea apei este în general slabă. În bazinul Banat Un procent de 43,5% din totalul apei furnizate în Banat este asigurată de foraje la adâncime medie şi foarte mare.

Calitatea solului În judeţul Timiş s-au înregistrat 700.477 ha ca suprafaţă cultivată. Poluarea solului datorate activităţilor umane este o consecinţă a deversărilor industriale şi menajere incontrolabile şi din cauza îngrăşămintelor. Sursele principale de poluare în judeţul Timiş sunt marile depozite de îngrăşământ şi depunerile de la fermele de porci care au aparţinut S.C. COMTIM S.A. Timişoara. Fermele de creştere accelerată a animalelor generează probleme ecologice serioase datorită concentraţiilor înalte ale reziduurilor digestiv-metabolice rezultate, care ajung în apele utilizate având un potenţial de poluare ridicat pentru ecosistemele din împrejurimi.

Alte activităţi care pot produce poluarea solului:

 evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane şi rurale;  tratamente de protecţie a culturilor (folosirea produselor fito-sanitare cu un grad ridicat de

toxicitate, supradozajul îngrăşămintelor chimice);  evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor şi a reziduurilor generate de activităţile

industriale din localităţile judeţului Timiş, în mod special în oraşele Timişoara şi Lugoj.

GROUP
RAMBOLL

48

Degradarea solului este un proces complex ce implică factori numeroşi, eroziunea având un rol important. Fenomenul de eroziune naturală şi antropică poate fi observat în zona dealurilor şi a podişurilor. Zone sensibile În Timişoara s-au identificat următoarele zone sensibile din punct de vedere ecologic:

A. Zone cu risc ridicat al poluării aerului Sursa principală de poluare precum şi principalii poluatori din Timişoara sunt prezentaţi în tabelul următor.

Operator Activitate principală Sursă de poluare specifică SC LINDE GAZ ROMÂNIA SRL,

Industria chimică- îmbutelierea gazelor

CO2; SO2 ; NOx Compuşi organici volatili fără metan CH4; CO; N2O ; praf; Hg

SC DETERGENŢI SA,

Industria chimică – producţie de detergenţi

CO2; SO2 ; NOx Compuşi organici volatili fără metan CH4; CO;N2O ; praf

SC AZUR SA,

Industria chimică –vopsele şi pigmenţi

VOC; SO2; NO2 ; CO; praf

SC BEGA CHIM SA

Industria chimică CO2 ; SO2 ; NOx; Compuşi organici volatili fără metan ; ; CH4; CO;N2O ; praf t; Hg

SC COLTERM SA

Instalaţii mari de ardere SO2; NO2; CO; pulberi

După o analiză a rezultatelor obţinute din monitorizarea sctivităţii în anul 2007, se observă că s-au înregistrat depăşiri frecvente a nivelului de pulberi în zona Timişoarei. Valoarea medie anuală pentru pulberi PM10 măsurată în centrul oraşului în anul 2007 este mai mare cu 126,46% decât valoarea limită. Valoarea medie anuală pentru pulberi măsurată în în zona industrială este mai mare cu 102,67% decât MAC (STAT 12574-87). Valoarea particulelor de praf măsurată în centru şi în zonele industriale ale oraşului au depăşit concentraţiile maxime admisibile (MAC) cu 311,23% (STAS 12574-87). B. Zone ale cursurilor de apă cu risc de poluare

Sursa principală de poluare a cursurilor de apă este Uzina de tratare a apelor menajere din Timişoara aflată sub administrarea R.A. Apă Canal AQUATIM Timişoara. Debitul de apă menajeră netratată corespunzător ce se deversează în râul Bega este de 1630l/s. S-au înregistrat depăşiri ale concentrărilor poluante pentru: substanţe în suspensie, compuşi organici (măsurat ca BOD), amoniu şi fenoli. C. Zone de sol şi apă de suprafaţă cu risc de poluare Zonele critice în care se depăşesc sever limitele maxime admisibile pentru compuşi organici, amoniu, mangan,fosfat (în concordanţă cu prevederile Legii 311/2004) sunt în următoarele bazine de râuri:

- BH BEGA:  Pe canalul Bega, secţiunea Balint- datorită lipsei sistemului de canalizare şi a

folosirii îngrăşămintelor chimice;  În aval de Timişoara, pe canalul Bega până la frontiera de stat- unde se observă o

poluare răspândită .

GROUP
RAMBOLL

49

- BH TIMIS:  Pe râul Timiş- datorită sistemului de canalizare insuficient dezvoltat şi datorită

lipsei instalaţiei de tratare a apelor utilizate. - BH BÂRZAVA:

 Pe râul Bârzava- din cauza poluării de la fostele ferme de animale şi păsări. - BH BEGA VECHE:

 Prima secţiune a râului Bega şi afluenţii săi- din cauza poluării generate de activităţi intense de creştere a porcilor în ultima decadă.

Un total de 6615 ha din judeţul Timiş este serios deteriorată de procesele de eroziune cauzate de activităţile umane. Aceste zone au fost propuse pentru a fi reabilitate ecologic. Activităţile umane precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere au fost principalele cauze ale poluării. 1.1.4.Evaluarea socio-economică Profilul socio-economic al României Prima parte a sub-secţiunii prezente include o scurtă privire de ansamblu a dezvoltarii macro- economice recente, urmată de o descriere a veniturilor gospodăreşti şi a cheltuielilor. A doua parte prezintă o privire de ansamblu asupra situaţiei economice a regiunii ţintă. Profilul macro-economic România este ţară membră a Uniunii Europene din 2007. O privire de ansamblu asupra situaţiei demografice este furnizată în urmatoarele trei tabele.

Populaţia României , 1995, 2000 and 2005, total şi pe categorii de gen. 1 iulie, anul Totalul populaţiei,

milioane masculin, % feminin, %

1995 22,7 49,0 51,0

2000 22,4 48,9 51,1

2005 21,6 48,8 51,2

Sursă: Anuarul Statistic al României 2006, www.insse.ro Populaţia României, 1995, 2000 and 2005, total şi pe categoria zonelor 1 iulie, anul Totalul populaţiei,

milioane Urban, % Rural, %

1995 22,7 54,9 45,1

2000 22,4 54,6 45,4

2005 21,6 54,9 45,1

Sursă: Anuarul Statistic al României 2006, www.insse.ro Populaţia României, 1995, 2000 and 2005, total şi pe categoria grupelor de vârstă. 1 iulie, anul Totalul populaţiei,

milioane 0-14 ani, milioane 15-59 ani old,

milioane 60 ani şi mai

mult, milioane

1995 22,7 4,6 14,0 4,1

2000 22,4 4,1 14,3 4,0

2005 21,6 3,4 14,1 4,2

Sursă: Anuarul Statistic al României 2006, www.insse.ro

GROUP
RAMBOLL

50

România are o poluaţie de 21,6 milioane persoane cu o împărţire în funcţie de gen aproximativ egală, şi o distribuţie de 55:45 a populaţiei urbane şi rurale. În timp ce 3,4 milioane de români au sub 15 ani, 4,1 milioane au 60 de ani sau mai mult, 14,1 milioane locuitori au între 15 şi 59 de ani. În 2007 forţa de muncă a fost de 9,4 milioane, iar rata şomajului a fost de 6,4% din forţa de muncă1.

Tendinţele actuale ale Produsului Intern Brut (PIB) şi a PIB/locuitor sunt ilustrate în Tabelul urmator, unde este prezentată de asemenea paritatea puterii de cumpărare în PIB/locuitor. Produsului Intern Brut (PIB) şi a PIB/locuitor, 2002-2007.

Total populaţie, milioane

PIB preţuri curente,

RON miliarde

PIB/locuitor, preţuri actuale,

RON/locuitor

Rată schimb

RON/USD

Rată schimb RON/EUR

PIB/locuitor, preţuri actuale,

USD/locuitor

PIB/locuitor, preţuri actuale,

EUR/locuitor

1 2 3 =2/1 4 5 6=3/4 7=3/5

2002 21,795 151,5 6.950 3,31 3,13 2.100 2,220

2003 21,734 197,6 9.106 3,32 3,76 2.738 2.422

2004 21,673 246,4 11.372 3,26 4,05 3.487 2.804

2005 21,624 288,0 13.333 2,91 3,62 4.577 3.683

2006 21,581 344,5 15.963 2,81 3,52 5.680 4.535

2007 21,538 404,7 18.736 2,44 3,34 7.701 5.610

PIB/locuitor, PPC PIB/locuitor,

PPC PIB/locuitor,

PPC 8=9*4 9 10=9*4/5

2007 27.784 11.387 8.319 Surse: l Coloana 1: Anii 2002-2005: Anuarul Statistic al României, 2006, 2006-2007: Estimări. Coloana 2: Anii 2002-2005: Anuarul Statistic al României 2006, 2006-2007: Banca Naţională a României, Buletin lunar 2/2008 Coloanele 4 and 5: Banca Naţională a României. Coloana 9: IMF World Economic Outlook Database – Aprilie 2008. Notă: PPC = Paritatea puterii de cumpărare.

În 2007 PIB-ul a atins 404 miliarde RON, sau 166 miliarde USD, sau 121 miliarde EUR. Astfel, PIB- ul/locuitor în 2007 a fost 18.700 RON (7.700 USD, 5.600 EUR) în preţurile actuale. În termeni ai parităţii puterii de cumpărare, PIB-ul/locuitor în 2007 a fost estimat la 27.800 RON (11.400 USD, 8.300 EUR), luând în considerare relaţia dintre venituri şi cheltuieli, ceea ce arată faptul că veniturile româneşti au o putere de cumpărare mai mare cu 50% decât valoarea de piaţă. România are o bază industrială largă: industriile majore sunt fierului, oţelului, metalelor neferoase, chimică, prelucrarea produselor alimentare, maşinilor şi transporturilor de echipamente, electronică, construcţiilor, mobilei şi a altor produse din lemn, construcţii nautice şi restaurare, mori de vânt, faramaceutică, a echipamentelor medicale, textile şi încălţăminte, asamblare auto, minieră, materialelor de construcţii, rafinării petrolului şi a tehnologiei informaţiei2.

1 (Comisia Nationala de Prognoza, Prognoza de Primavara, PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2008 – 2013, 27 Martie 2008).

GROUP
RAMBOLL

51

Tabel urmator ilustrează tendinţele actuale în creşterea reală şi inflaţie. Creşterea PIB, rata inflaţiei, creşterea reală 2002-2007. Creşterea reală a PIB,

% p.a. Rata inflaţiei la

preţurile de consum, % p.a.

2002 5,1 22,5

2003 5,2 15,3

2004 8,4 11,9

2005 4,1 9,0

2006 7,7 6,6

2007 6,0*) 5,0

Surse: 2002-2006: The Economist Intelligence Unit, profil de ţară, România. 2007: Statistici (surse din INS, Institutul Naţional de Statistică). *) estimări.

În ultimii ani economia României a cunoscut o creştere anuală de aproximativ 6% pe an, în timp ce de la începutul anului 2000, inflaţia a fost redusă de la aproximativ 20% la 5%. În tabelul urmator sunt prezentate sursele şi folosirea PIB-ului. Surse şi utilizări ale PIB, 2006. Surse % din total Utilizări % din total

Agricultură/Industria forestieră 9,1 Consum privat 78,8

Industrie 34,9 Consum public 9,1

Servicii 56,0 Investiţii fixe brute 24,2

Total surse 100,0 Total utilizare internă 112,1

Export de bunuri şi servicii 32,4

Import de bunuri şi servicii -44,5

Importuri ce depăşesc exporturi

12,1

Sursa: Economist Intelligence Unit, profil de ţară, România Îm 2006, majoritatea veniturilor interne au provenit din servicii (56%), urmate de manufacturi (35%) şi agricultură (9%). În ceea ce priveşte domeniul utilizărilor, consumul privat a atins 79% din PIB, consumul public 9% şi investiţiile 24% din PIB. Astfel, utilizarea internă a inclus 112% din PIB, i.e. ţara a cheltuit cu 12% mai mult decât a produs intern. Acest fapt s-a reflectat în faptul că importurile au depăşit exporturile- 44% faţă de 32%, arătând că există o intrare de resurse în România. Germania (15,2%), Italia (14,6%), China (7,9%) şi Rusia (6,5%) sunt cei patru cei mai mari importatori în România, în timp ce România exportă în mod special în Italia (17,9%), Germania (15,7%), Turcia (7,7%) şi Ungaria (7,5%)2. Dezechilibrul macro-economic este investigat mai departe în tabelul urmator, axându-se pe dezechilibrul extern.

GROUP
RAMBOLL

52

Balanţa externă a economiei României, 2003-2008. Importuri

nete (-)

Servicii Venituri Transferuri curente

Deficit de cont curent

(-)

Investiţii externe directe (FDI)

Creştere în

datoria externă

(+)

Datorie externă totală

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld la sfârşit

de an 2003 -4,0 0,1 -1,2 2,0 -3,1 1,9 x 15,9

2004 -5,3 -0,2 -2,5 3,0 -5,1 5,1 5,8 21,7

2005 -7,8 -0,3 -2,3 3,6 -6,9 5,2 2,9 24,6

2006 -10,2 0,0 -3,2 4,8 -10,2 9,0 4,0 28,6

2007 -16,9 0,3 -4,4 4,9 -16,9 7,1 8,1 36,7

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

sfârşit trimestru

2007 Q1

-3,5 0,3 -1,0 1,1 -3,2 1,3 6,5 38,3

2007 Q2

-4,3 -0,1 -1,4 1,1 -4,6 1,7 -6,7 31,6

2007 Q3

-4,0 0,0 -1,3 1,7 -4,0 2,0 2,3 33,9

2007 Q4

-5,8 0,1 -0,7 1,0 -5,1 1,9 2,8 36,7

2008 Q1

-3,8 0,0 -1,1 1,4 -3,5 1,7 3,2 39,9

Surse: Banca Naţională a României,comunicate de presă, anuare. Notă: Suma investiţiilor externe directe şi datoria externă nu sunt calculate pe baza aceleiaşi împărţiri a anului ca şi deficitul de cont curent, dar corespund în final.

Importurile nete în economia României sunt reflectate în deficitul balanţei de plăţi curente; alte componente ale balanţei de plăţi nu influenţează în mod deosebit deficitul total. Finanţarea deficitului de cont curent este asigurată de investiţiile străine directe şi parţial de creşterea datoriei externe. Profilul gospodăriei Date statistice asupra distribuţiei venitului casnic sunt disponibile până în anul 2005. Pentru 2007 datele sunt extrapolate pe baza creşterii PIB-ului (vezi tabelul urmator). Distribuţia venitului pe gospodarie, decili, 2005 and 2007. Decili (venit pe persoană, 2005)

RON pe gospodărie pe

lună, 2005

EUR pe gospodărie pe

lună, 2005

RON pe gospodărie pe

lună, 2007

EUR pe gospodărie pe

lună, 2007

Decil # 10 (689 +) 2.772 766 3.881 1.162 Decil # 9 (500-688) 1.751 484 2.451 734 Decil # 8 (404-500) 1.408 389 1.971 590 Decil # 7 (340-404) 1.181 326 1.653 495 Decil # 6 (289-340) 1.055 291 1.477 442 Decil # 5 (241-289) 997 275 1.396 418

GROUP
RAMBOLL

53

Decili (venit pe persoană, 2005)

RON pe gospodărie pe

lună, 2005

EUR pe gospodărie pe

lună, 2005

RON pe gospodărie pe

lună, 2007

EUR pe gospodărie pe

lună, 2007

Decil # 4 (194-241) 883 244 1.236 370 Decil # 3 (152-195) 781 216 1.093 327 Decil # 2 (104-152) 706 195 988 296 Decil # 1 (1-104) 587 162 822 246 Media, 2005 (412) 1.212 335 x x Media, 2007 (577) x x 1.697 508 Sursa: Anuarul Român de Statistică 2006, Tabelele 4.2, 4.3, 4.4. Notă: Decili pentru venitul total pe persoană. Datele pentru 2007 sunt calculate pe baza celor din 2005 cu un factor de extrapolare de 1.4.

În 2005 venitul mediu pe gospodărie era de 1.212 RON. Numărul mediu de persoane era de 2,94 persoane, unui membru corespunzându-i un venit de 412 RON2. Cel mai scăzut decil de venit, i.e. 10% din populaţie cu cel mai scăzut venit pe cap, a avut un venit mediu pe familie de 587 RON pe lună, adică jumătate din medie, în timp ce, cel mai ridicat decil de venit a avut un venit mediu pe familie de 2.772 RON pe lună. În 2007 venitul mediu pe gospodărie a crescut la 1.697 pe lună, iar decilul cel mai scăzut a crescut la 822 RON pe gospodărie/lună. Structura veniturilor casnice la nivel de ţară a fost compusă din salarii 47%, contribuţii sociale 20%, venituri din agricultură 4%, venituri din alte activităţi decât agricultura 3%, venituri în natură 20%, alte venituri 6%3. Distribuţia veniturilor este detaliată în Tabelul urmator, unde gospodăriile sunt clasificate în funcţie de principala sursă de venit, de exemplu „angajaţi”, „agricultori”, „neangajat” şi „pensionari”. Distribuţia veniturilor casnice, descompunere pe categorii, decili, anii 2005 şi 2007. Decili (venit pe persoană)

Toate gospodăriile

Angajaţi Agricultori Neangajaţi Pensionari

Decil # 10 10% 20,9% 2,2% 2,0% 3,9% Decil # 9 10% 17,6% 1,8% 3,3% 6,6% Decil # 8 10% 14,5% 2,7% 4,6% 9,0% Decil # 7 10% 11,2% 2,8% 5,0% 11,6% Decil # 6 10% 9,4% 3,7% 6,1% 12,8% Decil # 5 10% 9,0% 6,3% 9,7% 11,9% Decil # 4 10% 7,1% 9,1% 12,6% 12,4% Decil # 3 10% 5,1% 13,1% 12,1% 12,7% Decil # 2 10% 3,9% 21,0% 16,1% 11,4% Decil # 1 10% 1,3% 37,3% 27,7% 7,7% Total 100% 100% 100% 100% 100% Venit mediu, 2005, RON/lună

1.212 1.682 1.011 828 922

Venit mediu, 2007, RON/lună

1.697 2.355 1.415 1.159 1.291

Abatere de la medie 0% +39% -17% -34% -24%

Sursa: Anuarul Român de Statistică, Tabelele 4.1 şi 4.4.

2 Anuarul Român de Statistică 2006.

GROUP
RAMBOLL

54

În timp ce, decilul, prin definiţie împarte totalul de 100% din distribuţia veniturilor în 10 părţi de câte 10%, se observă o diferenţă semnificativă între cele patru categorii, după cum se poate observa în Tabelul anterior. Celule cu mai mult de 10% sunt evidenţiate. Tabelul anterior arată că 50% din gospodăriile din categoria „Angajaţi” se localizează în cei trei decili mai mari, 80% în decilii 5-10, şi doar 5% se localizează în decilii scăzuţi. În mod similar mai mult de 70% din „Agricultori” se situează în cei trei decili scăzuţi, în timp ce „Neangajaţii” arată o dispunere similară. Categoria „Pensionari” arată o dispunere mai echitabilă. Se presupune ca populaţia urbană se constituie din angajaţi şi pensionari. Tabelul urmator arată distribuţia cheltuielilor de consum lunare, în funcţie de articolele principale, pe gospodărie. Distribuţia cheltuielilor de consum lunare, în funcţie de articolele principale, pe gospodărie, 2005, 2007.

Descriere RON, 2005 RON, 2007 EUR, 2007 Procente

Venit mediu pe gospodărie 1.212 1.697 508 100,0%

Din care:

Cheltuieli de consum 864 1.210 362 71,3%

- din care

Produse agricole şi băuturi fără alcool

382 535 160 31,5%

Băuturi, ţigări 59 82 25 4,8%

Îmbrăcăminte şi încălţăminte 45 63 19 3,7%

Adăpost, apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili

135 189 56 11,1%

Mobilă, dotarea locuinţei şi întreţinere

33 46 14 2,7%

Sănătate 33 46 14 2,7%

Transport 56 79 24 4,6%

Comunicaţii 42 59 18 3,5%

Timp liber şi cultură 36 51 15 3,0%

Educaţie 8 11 3 0,6%

Hoteluri, cafenele şi restaurante 10 13 4 0,8%

Diverse produse şi servicii 26 36 11 2,1%

Taxe, contribuţii sociale şi cheltuieli ce nu se referă la consum

348 487 146 28,7%

Sursa: Anuarul Român de Statistică. În 2005, cheltuielile medii pe gospodărie au fost de 864 RON, iar în 2007 prin extrapolare cheltuielile au fost de 1.210 RON. Proporţia cea mai importantă din cheltuieli o reprezintă produsele agricole şi băuturile fără alcool (31,5%), adăpost, apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili (11,1%). Nu a fost disponibilă o împărţire mai exactă a acestor categorii. Valoarea impozitului pe venit este de 16%, iar valoarea taxei pe valoare adăugată este de 19%. 49% din salariul unui angajat asigură un plan de protecţie socială3.

3 Sursa: Metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare / cumpărare - Exemplu de calcul (ANRE).

GROUP
RAMBOLL

55

Profilul socio-economic al municipiului Timişoara Timişoara este situată în Regiunea de Dezvoltare Vest. În continuare se prezintă o scurtă descriere a regiunii, judeţului şi a oraşului. Regiunea de Dezvoltare Vest4 Regiunea de Dezvoltare Vest acoperă o suprafaţă de 32.000 km2 sau 13,4% din suprafaţa României. Se învecinează cu Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea Centrală şi Regiunea de Sud-Est, precum şi cu Serbia şi Ungaria. Centrele administrative sunt Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timişoara. Dunărea curge prin această regiune, reprezentând o importantă cale de circulaţie fluvială.

În ianuarie 2006, Regiunea de Dezvoltare Vest a avut o populaţie de 1,93 milioane locuitori, adică 8,9% din totalul populaţiei României. Procentul de populaţie urbană este de 63,5%, în timp ce popualţia rurală reprezintă 36,5% din total.

Regiunea conţine resurse naturale importante şi diverse: hidrocarbură lichidă şi gazoasă în câmpie, minerale, minerale metalice în zona munţilor şi a dealurilor, precum şi aur şi argint. Zăcămintele de cărbuni sunt concentrate în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. În plus există resurse de apă minerală şi termală neexploatate.

Regiunea de Dezvoltare Vest este considerată o regiune în curs de dezvoltare care poate atinge rezultate economice însemnate, totuşi încă are probleme în legătură cu discrepanţele dintre mediul urban şi rural precum şi probleme de coeziune socio-economică.

În 2005 PIB-ul în Regiunea de Vest a fost de 28,8 miliarde RON, sau 14.960 RON pe cap de locuitor în comparaţie cu o medie de 13.326,8 RON la nivel de ţară. Prin extrapolare s-a obţinut pentru 20075 un PIB, la nivel de regiune, de 39,5 miliarde RON, sau 18.211 RON pe cap de locuitor, faţă de o medie naţională de 18.212 RON pe cap de locuitor. Astfel nivelul venitului în Regiunea Vest este aproximativ 12% din media naţională, datorită proporţiei importante a industriei şi serviciilor în economia Regiunii de Vest.

Rata de creşetere economică pentru Regiunea de Dezvoltare Vest a fost 5,6% pentru 2005 şi 7,1% pentru 2006, depăşind media naţională. Valoarea brută a contribuţiilor agriculturii s-a redus, dar prin creşterea contribuţiilor din domeniul construcţiilor, a serviciilor şi a industriei s-a ajuns la depăşirea mediei naţionale. Regiunea de Vest este orientată spre comerţ, importurile au fost uşor mai mari decât exporturile.

Structura angajărilor în Regiunea de Dezvoltare de Vest în 2005 este prezentată în Tabelul urmator.

4 Sursă:COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ, Plan regional de dezvoltare –în prezent şi perspective – ianuarie 2007. 5 Pentru 2007 s-a aplicat un factor de multiplicare de 1.37 faţă de valorile anului 2005.

GROUP
RAMBOLL

56

Structura angajărilor în Regiunea de Dezvoltare de Vest în 2005

Sectoare Angajaţi, 1000 persoane

Angajare, exprimare procentuală

Total populaţiei activă economic 845 100% Total angajaţi 788 93%

 Agricultură 163 19%  Industrie 270 32%  Construcţii 48 6%  Comerţ 85 10%  Servicii (turism, transport, financiar) 84 10%  Administraţie, educaţie şi sănătate 108 13%  Altele 24 3%

Şomeri 57 7% Sursa: Anuarul Român de Statistică, 2006.

19% din forţa de muncă este angajată în agricultură, 40% în industrie şi construcţii, comerţ 10%, servicii 10% şi administraţie, servicii sociale şi altele 16%. La nivel de regiune rata şomajului s-a situat la valoarea de 7% în 2005.

Numărul de persoane angajate a crescut în ultimul timp, iar rata şomajului a cunoscut un trend descendent. În timp ce unele judeţe au rata şomajului de 2% şi 4%, Timiş şi Arad, alte judeţe, marcate de prăbuşirea industriilor dominante, a fierului, oţelului şi industria minieră, Hunedoara şi Caraş-Severin, au o rată a şomajului de peste 4%, dar cu un trend descendent.

Venitul mediu al Regiunii de Vest în 2007 a fost de 664 RON pe cap de locuitor. Presupunând că o gospodărie este de 2,94 persoane, venitul mediu pe gospodărie în 2007 a fost de 1.952 pe lună.

Cele mai mari rate de creştere pentru 2007 şi 2008 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor (14,5% respectiv 11%), urmate de servicii (6,3% respectiv 6,3%), industrie (4,5% respectiv 4,7%) şi agricultură (3% respectiv 3%). Comerţul exterior continuă tendinţa din trecut, angajările sunt în creştere şi şomajul în descreştere. Rezultă că diferenţele dintre judeţe sunt în scădere.

Distribuţia netă cheltuielilor lunare de consum pe gospodărie, 2005.

Descriere RON, 2004 RON, 2005 EUR, 2005 Procentaj

Venit mediu pe gospodărie 958,06 1081,34 298,71 100,0%

Din care:

Cheltuieli de consum 683,10 771,00 212,98 71,3%

- din care

Produse agricole şi băuturi fără alcool

332,66 375,47 103,72 48,7%

Băuturi, ţigări 53,96 60,90 16,82 7,9%

Îmbrăcăminte şi încălţăminte 45,08 50,88 14,05 6,6%

Întreţinere, apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili

95,63 107,94 29,81 14,0%

Mobilă, cheltuieli de amenajare şi întreţinere

19,12 21,58 5,96 2,8%

Sănătate 16,39 18,50 5,11 2,4%

Transport 37,57 42,40 11,71 5,5%

Communicaţii 28,00 31,61 8,73 4,1%

Timp liber şi cultură 24,59 27,75 7,66 3,6%

GROUP
RAMBOLL

57

Educaţie 4,78 5,39 1,48 0,7%

Hoteluri, cafenele şi restaurante 8,88 10,02 2,76 1,3%

Diverse produse şi servicii 16,39 18,50 5,11 2,4%

Sursa: Anuarul Român de Statistică, 2006.

Judeţul Timiş Structura populaţiei judeţului Timiş în 2005 este prezentată în Tabelul urmator. Structura populaţiei judeţului Timiş, persoane, în 2005.

An Totalul populaţiei Vârsta 0-14 ani Vârsta 15-59 ani

60 de ani şi peste

2005 658.837 97.156 456.472 105.209 Sursa: Anuarul Român de Statistică

Structura angajărilor în sectoarele importante este indicată în Tablelul urmator. Structura angajărilor în sectoarele importante, judeţul Timiş, 2006

Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total 2006 3,4% 38,0% 8,0% 50,7% 100,0

Sursa: Anuarul Român de Statistică Numărul mediu de angajaţi, judeţul Timiş 2003-2007. în persoane

An Numărul mediu de angajaţi 2003 181,000 2004 181,000 2005 190,000 2006 200,000 2007 n/a

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.enssi.ro Populaţia activă este localizată în principal în Timişoara, în timp ce restul oraşelor din judeţ au o populaţie ce reprezintă 20% din populaţia activă. Ideea este susţinută şi de procentul mic de oameni implicaţi în agricultură, 3,4% în 2006, din totalul de populaţie activă a judeţului. Din datele prezentate în tabelul anterior se poate trage concluzia că populaţia activă este aproape constantă din punct de vedere numeric (o creştere de 10% în 4 ani) şi în uşoară creştere. În concluzie cifrele prezentate în tabelele de mai sus arată o stabilitate a creşterii atât pentru economia judeţului cât şi pentru populaţia activă, o tendinţă ce poate fi menţinută în următorii 3 până la 5 ani, luând în considerare localizarea judeţului, la vestul frontierei de stat, precum şi tendinţa de investire a capitalului extern în regiune. Oraşul Timişoara Timişoara este un centru administrativ şi industrial, având o populaţie de aproximativ 300.000, după cum se observă în Tabelul urmator.

RAMBOLL
GROUP

58

Populaţia Timişoarei, persoane, 2003-2007. An Total populaţie

2003 308.019 2004 307.265 2005 303.640 2006 303.224 2007 307.347

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.enssi.ro şi www.primariatimisoara.ro Ponderea sectoarelor economice în venitul Timişoarei este prezentată în Tabelul urmator. Distribuţia veniturilor generate de sectoarele majore, Timişoara, 2003-2007. Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total

2003 1,7% 48,0% 7,5% 42,8% 100,0%

2004 1,9% 46,7% 8,5% 42,9% 100,0%

2005 2,9% 26,5% 12,9% 57,7% 100,0%

2006 3,0% 23,0% 12,9% 61,1% 100,0%

2007 n/a n/a n/a n/a 100,0%

Sursă: Primăria Timişoara Distribuţia angajărilor în sectoarele majore este prezentată în Tabelul urmator. Distribuţia angajărilor în sectoarele majore, Timişoara, 2003-2007.

Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total 2003 1,2% 47,7% 11,7% 39,4% 100,0

2004 1,9% 44,1% 11,5% 42,4% 100,0

2005 1,8% 34,8% 13,6% 49,8% 100,0

2006 3,6% 33,7% 13,2% 49,5% 100,0

2007 n/a n/a n/a n/a n/a

Sursă: Primăria Timişoara După cum se vede în Tabelele anterioare, agricultura joacă un rol minor în economia Timişoarei. Industria prezintă o uşoară scădere a contribuţiei, urmată de o scădere minoră a procentului de angajaţi. Sectorul construcţiilor a cunoscut o creştere importantă atât în termeni de venit cât şi de angajări. Sectorul serviciilor a cunoscut o situaţie opusă faţă de sectorul industriilor: creştere însemnată în proporţia veniturilor şi o creştere mai puţin însemnată în proporţia angajărilor. Venituri pe gospodării în Regiunea de Dezvoltare de Vest şi în Timişoara, 2007.

Regiunea de Dezvoltare de

Vest, RON pe gospodării pe

lună

Timişoara, “angajaţi”

households, RON pe

gospodării pe lună

Timisoara, “pensionari”,

RON pe gospodării pe

lună

Timisoara, media pe

gospodării, RON pe gospodării

pe lună

Nivel relativ, 2007 100% 139% 76% X

Nivel actual, 2007 1.952 2.713 1.484 X

Procentul populaţiei x 75% 25% X

Venit mediu pe gospodării

x X x 2.406

GROUP
RAMBOLL

59

Bazându-se pe supoziţia că populaţia oraşului este compusă din aproximativ ¾ gospodării cu angajaţi şi ¼ gospodării cu pensionari6, în 2007 cele două segmente de consumatori au avut un venit mediu de 2.713 RON respectiv 1.484 Ron pe lună. Media rezultată a fost de 2.406 RON pe lună, mai mare cu 41% decât media naţională (1.697 RON). Consumul mediu de apă/zi/cap de locuitor pentru Timişoara este de 127l/zi/cap de locuitor în 2007. (sursa: Primăria Timişoarei, Raport: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara, 2008).

1.1.5.Aprecieri asupra cadrului legal şi instituţional Cadru general administrativ Istoric al autorităţilor publice româneşti. În baza articolului 3 din Constituţia României, teritoriul României este organizat în comune, oraşe şi judeţe. Există 2.685 comune, 276 oraşe (la sfârşitul lui 2003), din care 82 sunt municipii, respectiv 41 judeţe, plus capitala Bucureşti. În concordanţă cu articolul 3 al Constituţiei României, autorităţile publice au rolul de a aplica legile precum şi rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal. Astfel sunt 2 categorii de administraţii publice:

 Administraţia publică centrală (guvern, ministere, instituţia prefectului, alte organisme centrale).

 Administraţia publică locală (consiliul judeţean, consiliul local, primăria, serviciile publice locale).

Administraţia publică centrală Guvernul este corpul central care conduce întreaga administraţie publică. Guvernul trebuie să implementeze programul de guvernare aprobat de Parlament şi trebuie să conducă politica internă şi extrenă a ţării. Ministerele sunt structuri specializate ale administraţiei publice centrale, care implementează politica guvernamentală în cadrul ariei proprii de competenţă. Sunt subordonate guvernului. Prefectura este reprezentantul în teritoriu al administraţiei publice centrale cu rolul principal de a monitoriza aplicarea legislaţiei de către administraţia publică locală. Autorităţile administrative autonome sunt independente de guvern, dar reprezintă structuri executive ale statului având rolul major de a implementa legea şi de a asigura funcţionarea unor structui publice centrale. Serviciile publice descentralizate sunt structuri teritoriale prin care ministerele şi alte structuri centrale îşi exercită competenţa în teritoriu. Sunt aprobate de prin ordine ministeriale. Administraţia publică locală La nivelul local Consiliul Judeţean are rolul de a coordona consiliile locale din municipii, oraşe şi comune la nivel judeţean. Consiliul Local are rolul de iniţia şi de a lua decizii în orice probleme de interes local. În baza Legii 215 a Administraţiei Publice Locale şi pe baza Legii 51/2006 a Serviciilor de Utilităţi Locale amendate de Guvern prin H.G. 13/2008, se stipulează ca Guvernul are rolul principal de a realiza politica generală în zona utilităţilor publice în corelaţie cu Planul Naţional de Dezvoltare prin:

- Aprobarea şi actualizarea strategiei naţionale privitor la serviciile publice; - Oferirea suportului pentru administraţia publică locală pentru o organizare eficientă în

domeniul serviciilor de utilitate publică; - Oferirea suportului prin garanţii guvernamentale pentru credite interne şi externe:

6 Neţinând seama de categoriile de şomeri şi agricultori.

GROUP
RAMBOLL

60

- Oferirea de resurse financiare din bugetul naţional pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii locale.

Autorităţile publice locale au competenţa exclusivă de a organiza, coordona, monitoriza şi de a controla serviciile de utilitate publică locală. Pe baza acestor responsabilităţi, autorităţile publice locale îşi asumă responsabilitatea pentru:

- Elaborarea şi aprobarea strategiilor locale referitoare la dezvoltarea serviciilor publice; - Coordonarea proiectării şi a implementării programelor de dezvoltare infrastructurală; - Delegarea serviciilor publice către alţi operatori în baza legislaţiei în vigoare; - Contractarea şi garantarea împrumuturilor pentru dezvoltare locală; - Elaborarea regulilor şi regulamentelor pentru serviciile publice locale; - Aprobarea tarifelor pentru serviciile publice locale; - Protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

În baza Legii 215/2003, Legii 51/2006 şi a H.G. 13/2008, autorităţi publice locale din judeţe (municipii, oraşe, comune) pot forma Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) pentru o mai efectivă organizare a utilităţilor publice locale; ADI reprezentând toţi membrii în relaţia cu operator utilităţii de care aparţin membrii ADI ca acţionari. Administraţia publică locală poate delega direct serviciul public către un operator public propriu cu următoarele condiţii:

1. Control direct. 2. Exclusivitate (singura sursă de activitate a operatorului este managementul serviciilor

delegate şi pot fi delegate doar servicii non-fundamentale). 3. Fără acţionari privaţi/doar capital public.

Reglementări ale serviciilor publice naţionale Serviciile publice locale sunt reglementate prin agenţii naţionale din diferite zone. În domeniul utilităţilor publice locale principalele agenţii naţionale de reglementare sunt:

- Agenţia Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală (ANRSC);

- Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE); - Autoritatea Rutieră Română (ARR).

ANRSC, ANRE, ARR sunt cei care reglementează la nivel naţional elaborarea şi monitorizarea regulilor şi regulamentelor generale pentru serviciile publice. ANRSC este autoritatea cu competenţă în următoarele utilităţi publice:

 Distribuţia apei;  Apele uzate;  Producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sisteme de termoficare,

cu excepţia energiei termice din cogenerare;  Gestionarea deşeurilor solide;  Iluminatul public;  Domeniile publice şi private ale autorităţilor publice.

ANRSC este structura instituţională care elaboreză metodologii şi acorduri cadru şi emite licenţe pentru operatorii ce funcţioneză în domeniul utilităţilor publice. Producţia energiei termice prin cogenerare este sub controlul şi monitorizarea ANRE în baza Legii 318/2003 pentru Producţia de energie electrică. ARR este autoritatea care reglementează serviciul local de transport public. Administrarea şi implementarea fondurilor UE România beneficiază de Acordul Cadru Comunitar (ACC) bazat pe Planul Naţional de Dezvoltare. ACC este un acord între Comisia Europeană şi statele membre, care determină volumul şi direcţia suportului financiar prin fondurile structurale pentru implementarea şi dezvoltarea iniţiativelor. ACC este format din priorităţi care pot fi atinse prin cel puţin un program operaţional.

GROUP
RAMBOLL

61

Autoritatea care administrează ACC este Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ANCIS) din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Cadrul strategic naţional de referinţă (CSNR) 2007-2013 este documentul strategic naţional care stabileşte priorităţile Instrumentelor Structurale (FEDR, FSE, FC). CSNR se bazează pe Planul naţional de dezvoltare (PND) 2007-2013, elaborat ca un instrument pentru ghidarea surselor de finanţare naţionale, europene şi din alte surse disponibile României. Justifică şi prioritizează investiţiile publice în concordanţă cu politica de adeziune europeană economică şi socială şi defineşte planificarea şi programarea strategică multi-anuală a României. Scopul principal al NSRF este de a evidenţia atenţia strategică asupra politicilor economice şi sociale de aderare a României, si de a face legăturile corespunzătoare cu politicile Uniunii Europene, în special a Strategiei de la Lisabona, care elaborează politici pentru creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă. Implementarea acţiunilor strategice din CSNR se realizează prin Programele Operaţionale. Există două diferenţe majore între Planul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul strategic naţional de referinţă:

- CSNR nu are legătură cu aspecte de dezvoltarea rurală şi de pescuitului; acestea fac parte din Strategia naţională pentru dezvoltare rurală şi sunt finanţate prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală (FEDR).

- Din punct de vedere financiar, CSNR este finanţat exclusiv prin Fonduri structurale; Planul Naţional de Dezvoltare considerând şi ale surse de finanţare: programe de investiţii locale şi naţionale, împrumuturi externe, Fondul European pentru Dezvoltare Rurală.

Programele operaţionale (PO-uri) sunt documente aprobate de Comisia Europeană, specificând implementarea în sectoarele prioritare (determinate în baza Planului Naţional de Dezvoltare), finanţate prin FSC. Elaborarea cadrului instituţional referitor la politica de aderare şi instrumente structurale în România şi-a avut originea în Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 referitoare la elaborarea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi administrarea instrumentelor structurale, care a stabilit:

 Cadrul instituţional pentru nivelul autorităţilor administrative, autorităţilor de plată şi organismelor intermediare;

 Atribuţiile principale ale Autorităţii pentru administrarea cadrului comunitar de suport, Autorităţile de administrare pentru Planurile operaţionale, Autoritatea de administrare pentru fondurile de coeziune şi Autorităţile de Plată, pe baza regulamentelor comunitare;

 Obligaţia pentru toate Autorităţile de administrare, Autorităţile de plată şi Organismele intermediare, de a stabili unităţi de audit intern;

 Obligaţia de a respecta principiile segregării adecvate a funcţiilor;  Flexibilitatea suficientă a cadrului instituţional, funcţia de dezvoltare ulterioară a politicii

de aderare şi viitoarelor dovezi ale programelor. Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 a fost ulterior modificată şi completată prin H.G. nr. 1179/2004 şi amendată prin H.G. 128/2006.

Instrumente structurale

Programe operaţionale Autoritatea de administrare

Organisme intermediare Fonduri

Obiective convergente

POS Creşterea competivităţii economice

Ministerul Finanţelor Publice

- Ministerul IMMurilor, Comertului si Mediului de Afaceri

- Ministerul Educaţiei,

FEDR

RAMBOLL
GROUP

62

Programe operaţionale Autoritatea de administrare

Organisme intermediare Fonduri

Cercetării şi Inovarii

- Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei

- Ministerul Finanţelor Publice

POS Transport Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

FEDR+FC

POS Mediu Ministerul Mediului 8 OI-uri regionale coordonate de MM

FEDR+FC

PO Regional Ministerul Dezvoltării, Regionale şi Locuinţelor

- Agenţii de Dezvoltare Regională

- Ministerul IMMurilor, Comertului si Mediului de Afaceri

FEDR

POS Dezvoltarea resurselor umane

Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale

- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

- 8 OI-uri regionale coordonate de MMFPS

- Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovarii

- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

FSE

PO Dezvoltarea capacităţilor administrative

Ministerul Administratiei si Internelor

FSE

PO Asistenţă tehnică Ministerul Finanţelor Publice

FEDR

AUTORITATEA DE ADMINISTRARE A FONDURILOR PENTRU ADERARE În concordanţă cu prevederile Ordinului Consiliului nr. 1164/1994 (prin Prevederea Consiliului European nr. 1264/1999 şi nr. 1265/1999) şi cu Ordinul Comisiei nr. 1386/2002, Autoritatea de administrare a fondurilor pentru aderare are următoarele reponsabilităţi:

 Să asigure coordonarea generală şi administrarea fondului de aderare;  Să asigure folosirea efectivă şi corectă a acestor fonduri şi implementarea proiectelor, în

conformitate cu obiectivele stabilite prin aceste proiecte şi conformarea totală cu cerinţele stabilite de Comisia Europeană;

 Să asigure îndrumarea adecvată a pregătirii administrării şi controlului sistemelor către Autoritatea de plată, Organismele intermediare şi Organismele de implementare;

 Să asigure o separare şi definire clară a funcţiilor din structura implicată în dezvoltarea proiectului finanţat prin Fondul de aderare şi să propună căi de optimizare a implementării procesului;

GROUP
RAMBOLL

63

 Să se asigure că Autoritatea de plată este informată în mod corespunzător asupra procedurilor ce trebuie respectate de organismele intermediare şi cele de implementare, cu privire la: verificarea duratei de plată; implementarea proiectului în conformitate cu obiectivele propuse şi cu condiţiile impuse; consistenţa operaţiunilor cu regulile specifice UE şi menţinerea pistei de audit;

 Să participa ca observator la planificarea şi implementarea operaţiilor de audit, cu scopul de a le maximiza eficienţa;

 Să se informeze asupra existenţelor procedurilor menţinerii unei piste de audit suficiente;  Să evalueze strategiile propuse de ministerele adecvate şi a proiectelor ce vor fi finanţate

prin Fondul de aderare şi să le transmită către Comisia Europeană;  Să asigure monitorizarea proiectelor, prin indicatori financiari şi fizici, cu scopul de a evalua

îndeplinirea obiectivelor;  Să elaboreze rapoarte de monitorizare şi să le transmită către Comitetele de Monitorizare

pentru cadru suport comunitar şi către Comitetul de monitorizare pentru programele operaţionale sectoriale pentru transport, energie şi infrastructură de mediu;

 Să coordoneze elaborarea Rapoartelor anuale pentru fonduri de aderare şi să le transmită către Comisia Europeană;

 Să asigure organizarea unui sistem de informaţii pentru administrarea tehnică şi financiară;  Să asigure informarea publicului şi a presei asupra rolului Comisiei Europene în dezvoltarea

proiectelor şi conştientizarea asupra beneficiilor potenţiale ale oportunităţilor generate de măsurile implementate;

 Să asigure preşedenţia şi postul de secretar al Comitetului de monitorizare ale fondului de aderare.

Obiective şi priorităţi ale POS Mediu POS Mediu va finanţa în perioada 2007-2013 proiecte de investiţii pe următoarele axe prioritare:

- Sisteme de apă şi apă utilizată - Administrarea integrată a deşeurilor solide - Reabilitarea sistemelor de termoficare municipale - Implementarea administrării adecvate a suprafeţelor naturale protejate - Dezvoltarea infrastructurii pentru prevenirea riscurilor din zonele expuse - Asistenţă tehnică

Toate aceste proiecte pot fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (EFDR) din Fondul de aderare. Cadrul legal Acest capitol prezintă o vedere de ansamblu asupra cadrului legal precum şi asupra documentelor relevante pentru a obţine conformitate între cerinţele naţionale şi comunitare în cazul sectorului termoficării. Legislaţie naţională şi comunitară relevantă sectorului termoficării Înainte de aderare, România a transpus legislaţia europeană în materie de mediu în legislaţia românească şi a început procesul implementării. În tabelul de mai jos se prezintă transpunerea legislaţiei europene relevante din sectorul termoficării în legislaţia românească:

Transpunerea legislaţiei relevante europene din domeniul LCP în legislaţia românească

Directiva UE Legislaţia românească Directiva Consiliului 2001/80/CE asupra limitării emisiilor a anumitor poluanţi de către instalatiile mari de ardere a combustibililor (Directiva IMA).

H.G. nr. 541/2003 asupra limitării de emisii de anumiţi poluanţi de către instalatiile mari de ardere a combustibililor, modificată prin H.G. 322/2005 şi H.G. 1502/2006. MO nr. 833 din 13 septembrie 2005 pentru aprobarea Programului Naţional de Reducere a dioxidului de sulf, oxidului de azot şi a emisiilor de pulberi rezultate din

GROUP
RAMBOLL

64

Directiva UE Legislaţia românească operarea IMA-urilor

Directiva Consiliului 2001/81/CE privitoare la limitele emisiilor naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici

H.G. nr. 1856/2005 privitoare la limitele emisiilor naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici

Directiva Consiliului 2003/87/EC ce stabileşte un plan pentru stabilirea cotelor de emisii de gaze poluante

H.G. 780/2006 ce stabileşte un plan pentru stabilirea cotelor de emisii de gaze poluante.

Directiva Consiliului nr. 93/389/EEC pentru un mecanism comunitar de monitorizare a emisiilor de gaze poluante, amendată prin Directiva nr. 99/296/EEC.

Legea nr. 3/ 2001 ce ratifică Protocolul de la Kyoto la conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la Kyoto pe 11 decembrie 1997.

Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Ordonanţa de Urgenţă 152/2005 asupra prevenirii şi controlului integrat al poluării modificată şi completată de Legea 84/2006

Directiva cadru privind aerul 96/62 şi Directivele de raportare: 1999/30/CE, 2000/69/CE, 2002/3/CE.

Legea nr. 655/2001 aprobarea O.U. nr. 243/2000 asupra protecţiei atmosferei. M.O. 745/2002 stabilind aglomerările şi clasificarea lor şi a zonelor de clasificare privind calitatea aerului în România. H.G. nr. 586/2004 reglementarea Evaluării Naţionale şi a Sistemului de Administrare Integrat pentru calitatea aerului. H.G. 543/2004 asupra elaborării şi implementării planurilor şi programelor pentru administrarea calităţii aerului. MO 35/2007 asupra aprobării metodologiei pentru elaborarea şi implementarea planurilor şi programelor pentru administrarea calitaţii aerului. MO 592/2002 asupra aprobării normelor de setare a valorilor limită, valorilor de prag şi a criteriilor de apreciere şi a metodelor pentru evaluarea emisiilor de dioxid de sulf, dioxid şi oxizi de azot, macroparticule (PM10 şi PM2.5), plumb, benzeni, monoxid de carbon şi emisii de ozon în aerul ambiant.

Directiva Consiliului 93/12/EEC privitoare la conţinutul de sulf din anumiţi carburanţi amendată prin Directiva 99/32/EEC.

H.G. 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf în anumiţi combustibili.

Decizia Consiliului 2003/507/EC asupra aderării Comunităţii Europene la Protocolul din 1979 al Convenţiei privind poluarea transfrontalieră pe distanţe lungi pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic

Legea 271/2003 privind ratificarea Protocolul din 1979 al Convenţiei privind poluarea transfrontalieră pe distanţe lungi pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic întocmită la Geneva, 13 noiembrie, 1979, adoptată în Aarhus, 24 iunie, 1998 şi la Gottenborg, 1 decembrie 1999.

Decizia Comisiei 2000/479 din 17 iulie 2000 asupra implementării Registrului european al emisiilor poluante (EPER), potrivit Articolului 15 din Directiva Consililului 96/61/EC în legătură cu prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Ordinul 1144/2002 pentru formarea Registrului de emisii poluante cauzate de activităţile prevăzute în articolul 3, litera (g) şi (h) din O.U. 34/2002 privitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Document de Îndrumare pentru implementarea EPER

Ordinul Ministerial 1440/2003 privind aprobarea Ghidul Naţional de realizare a Registrului de emisii poluante.

GROUP
RAMBOLL

65

Directiva UE Legislaţia românească Regulamentul(EC) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privitoare la stabilirea unui Registru de Emisii Poluante şi Transfer ce amendează Directiva Consiliului 91/689/EEC şi 96/61/EC.

A fost elaborată o schiţă de H.G./M.O. ce este supusă procedurii de aprobare.

H.G. nr 541/2003 privitoare la limitarea de emisii de anumiţi poluanţi de către marile uzine de ardere a combustibililor, modificată prin H.G. 322/2005 şi H.G. 1502/2006, stabileşte valori limită ale emisiilor pentru dioxid de sulf, oxid de azot şi emisii de praf rezultate din operarea LCP-urilor în funcţie de tipurile diferite de combustibili (a se vedea Anexa 1). Conformarea cu valorile limită ale emisiilor din Directiva LCP ar trebui să fie privită ca şi o necesitate, dar nu este suficientă pentru conformarea cu cerinţele Directivei 96/61/EC referitor la folosirea tehnologiei cele mai adecvate. Asemenea conformări pot presupune valori limită ale emisiilor (ELV) mai stringente pentru alte substanţe, şi alte condiţii. Ca urmare, în momentul emiterii unei autorizaţii de mediu, autorităţile de protecţie a mediului competente pot să stabilească condiţii şi mai restrictive pentru emisii luând în considerare condiţiile de mediu locale. Tratatul de aderare semnat la data de 25 aprilie 2005 include angajamentul României de a implementa acquis-ul comunitar şi stipulează perioade de tranziţii acordate pentru implementarea prevederilor de mediu. Ordinul Ministerial 592/2002 referitor la reglementarea stabilirii valorilor limită, valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare ale emisiilor de dioxid de sulf, dioxizi şi oxizi de azot, macroparticule (PM10 şi PM2,5), plumb, benzeni, monoxid de carbon şi emisii de ozon în mediul ambiant, stabileşte valorile limită, valorile marginale, toleranţele şi termenele finale pentru poluanţii menţionaţi mai sus. Şapte Ordine Ministeriale au fost emise în 2007 (O.M. Nr. 346-352) asupra aprobării listei ce include calitatea aerului ambiant în localităţile de aparţin regiunilor 1-7, în conformitate cu prevederile O.M. 745/2002. Legea nr. 458/2002 transpune Directiva Apei 98/83/EC referitoare la calitatea apei pentru consum uman şi reglementează calitatea apei, având ca obiectiv protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor consumului apei contaminate prin asigurarea calităţii apei.

H.G. 351/2005 aprobă programul pentru eliminarea progresivă a deversărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase.

H.G. 352/2005 referitoare la aprobarea normelor pentru deversarea apelor menajere, asigură valori limită ale poluanţilor casnici şi industriali deversaţi în recipienţi naturali şi în reţelele de canalizare.

Ordinul nr. 756/1997 referitor la aprobarea reglementării evaluării poluării mediului, stabileşte proceduri tehnice şi norme pentru identificarea pagubelor cu scopul de a identifica responsabilii precum şi pentru remedierea lor. IMA-urile sunt de asemenea subiectul Directivei 96/61/EC (Directiva IPPC). Valorile limită ale emisiilor precum şi parametrii echivalenţi şi măsurile tehnice ce vor fi incluse în acordul integrat de mediu, emis pentru acest gen de instalaţii, va fi bazat pe BAT, fără indicarea vreunei tehnici sau tehnologii anume, dar luând în considerare caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauză, locaţia geografică precum şi condiţiile locale de mediu. În mod obligatoriu, acordul va conţine prevederi asupra reducerii poluării transfrontaliere sau pe distanţe lungi şi va asigura un nivel ridicat de protecţie pentru mediu înconjurător per ansamblu.

GROUP
RAMBOLL

66

Directiva UE 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri este transpusă în legislaţia românească prin H.G. 349/2005 care include o programare a închiderii depozitelor existente de deşeuri industriale nepericuloase. Document de referinţă asupra celei mai disponibile tehnici Există un Document de Referinţă asupra celei mai bune tehnici disponibile pentru IMA-uri. Acest document acoperă, în general, instalaţiile de ardere a combustibilului cu o putere termică mai mare de 50 MW. Informaţiile oferite de document sunt intenţionate pentru a folosi la determinarea BAT în situaţii specifice. Când se determină BAT şi condiţiile de acordare a acordului de mediu pe considerente BAT, trebuie luat luat în considerare o protecţie ridicată a mediului înconjurător per ansamblu, scoţând în evidenţă reducerea emisiilor poluante în aerul ambiant. Ar trebui accentuat, faptul că acest document nu stabileşte valorile limită ale emisiilor. Determinarea condiţiilor propice de acordare a acordului va presupune luarea în considerare a factorilor locali, specifici locaţiei, precum şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauză, locaţia geografică precum şi condiţiile locale de mediu. Alte acte legale ale UE care trebuie luate în considerare Protocolul de la Gotteborg axat pe reducerea acidifierii, eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic, este un pas mare înspre dezvoltărea controlului internaţional asupra poluării. România este una din cele 16 ţări semnatare ale protocolului, ratificat prin Legea nr. 271/2003. Are rolul de a controla mai mulţi poluanţi şi efectele lor printr-un singur document. Protocolul stabileşte ţinte noi pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxid de azot şi compuşi organici volatili (COV). Protocolul mai stabileşte valori limită pentru sursele de emisii poluante (instalaţii de ardere a combustibilului, producţia de energie electrică, maşini şi autocamioane) şi prevede BAT pentru menţinerea la nivel scăzut al emisiilor. Pericolele mediului înconjurător nu respectă frontierele de stat. Guvernele au înţeles că pentru a preveni aceste pericole trebuie să se consulte şi să se anunţe între ei asupra tuturor proiectelor majore care ar putea avea efecte adverse peste graniţă. Convenţia de la Espoo este un pas important în apropierea factorilor de decizie pentru a preveni dezastrele ecologice înainte de a se produce. Convenţia a intrat în vigoare în 1997 şi România a ratificat tratatul prin Legea nr. 22/2001. Convenţia de la Espoo (EIM) stabileşte obligaţia de a evalua impactul ecologic al anumitor activităţi încă dintr-o fază incipientă. De asemenea prevede obligaţia statelor de a se notifica şi de a se consulta asupra tuturor proiectelor majore sub aspectul posibilităţii existenţei unui impact ecologic transfrontalier. Cadru legal pentru sistemul de termoficare Termoficare şi energie Principalul act care reglementează situaţia în sectoarele termoficării şi al energiei este Legea nr. 13/2007 (Legea energiei electrice)- stabilind cadrul de reglementare pentru activităţile din domeniul energiei electrice şi a producerii combinate de energie electrica si termica. Legea nr. 13/2007 abrogă şi înlocuieşte Legea nr. 318/2003. Legea transpune Directiva 2003/54/EC privitoare la reguli comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi abrogă Directiva 96/92/EC şi prevederile Articolului 4 partea 3 a Directivei 2004/8/EC asupra promovării co-generării bazate pe necesarul de căldură pe piaţa internă. Legea 325/2006 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare centralizata cu energie termica reglementează activităţi specifice furnizării de căldură şi apă caldă, mai ales pentru producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de căldură în sisteme de termoficare eficiente şi la standarde înalte de calitate, cu scopul de a asigura folosirea optimă a resurselor energetice şi de a îndeplini cerinţele din domeniului mediului. Legea 51/2006 pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, modificată şi completată prin O.U. 13/2008 stabileşte cadrul instituţional şi unităţile legale precum şi obiective specifice, competenţe, roluri şi instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanţarea, monitorizarea şi controlarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv serviciul public de furnizare a căldurii.

GROUP
RAMBOLL

67

Ordinul ANSRC 91/2007 aprobă cadrul prin care se reglementează serviciile de furnizare a apei calde operând conform Legii 325/2006 şi a Legii 51/2006. HG 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila stabileste baza legala pentru promovarea si dezvoltarea cogenerarii eficiente pentru productia de caldura si electricitate bazata pe cererea actuala si pe reducerea consumului de combustibil marind eficienta energetica si imbunatatind siguranta furnizarii de energie electrica tinand cont de specificul economic si conditiile climatice ale Romaniei. Legea 199/2000, modificată şi completată de Legea 56/2006 stabileşte cadrul legal pentru elaborarea şi aplicarea politicii naţionale de folosire eficientă a energiei. Legea 3/2001 ratifică Protocolul de la Kyoto şi stipulează angajamentul României de a-şi reduce emisiile de gaze poluante în perioada 2008-2012 cu o cantitate echivalentă cu 8% comparativ cu nivelul de gaze de seră emise înainte de 1989. O.U. 174/2002 aprobată prin Legea 211/2003 stabileşte măsuri speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor supraetajate. H.G. 443/2003 amendată prin H.G. 958/2005 transpune Directiva 2001/77/CE privitor la promovarea producerii de energie electrică din resurse regenerabile. Directiva 2006/32/CE referitoare la eficienţa energetică la consumatorii finali şi a serviciilor energetice, care a fost transpusă în legislaţia românească în anul 2008, stipulează, conform articolului 14(2), faptul că statele membre se angajează să reducă consumul de energie cu minim 9% între 2008-2012 comparativ cu consumul mediu din perioada 2001-2005. Legea 230/2007 reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice referitoare la stabilirea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari precum şi folosirea şi administrarea clădirilor având cel puţin 3 proprietari persoană fizică sau juridică, inclusiv spaţiile cu altă destinaţie decât de locuit. Instituţiile de mediu

Operarea sistemului de termoficare are un impact semnificativ asupra mediului şi posibil asupra sănătăţii umane, în special în zone identificate cu probleme. Mai jos sunt prezentate instituţiile principale care au responsabilitatea de a aplica politicile şi strategiile guvernului român privitoare la îmbunătăţirea mediului înconjurător şi a sănătăţii umane, precum şi competenţele în legătură cu sistemele de termoficare. a. La nivel central

H.G. nr. 368/2007 stabileşte responsabilităţi pentru Ministerul Mediului (MM) precum şi pentru alte instituţii din subordine, autoritate sau coordonare, pentru promovarea politicilor de mediu, ape şi sectoare ale dezvoltării durabile.

MM asigură coordonarea inter-ministerială a procesului elaborării şi implementării a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă şi coordonează activitatea în integrarea cerinţelor de mediu în politica altor sectoare, în concordanţă cu cerinţele europene şi standardele internaţionale.

În cadrul Ministerului, Directoratul General pentru Administrarea Instrumentelor Structurale are rolul de a administra Autoritatea în cadrul Programului Operaţional pe Sector (POS) pentru mediu. Această autoritate coordonează din punct de vedere metodologic Organismele Intermediare pentru POS mediu, organizat la nivel regional în 8 regiuni.

În subordinea MM au fost formate unităţi de administrare şi unităţi de implementare a proiectelor cu scopul de a asigura administrarea adecvată a proiectelor finanţate din surse externe.

GROUP
RAMBOLL

68

Ca şi un organism central de administraţie publică, MM îndeplineşte multe funcţii specifice precum elaborarea, actualizarea şi implementarea strategiilor şi programelor naţionale în domeniul protecţiei mediului şi în domeniul administrării apelor inclusiv:

- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Protecţia Aerului

- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Schimbările Climatice

- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Administrarea Deşeurilor

- Planul Naţional pentru Reducerea Progresivă a Emisiilor de SO2, NO(x), VOC şi NH3

- Planul Naţional pentru Reducerea Emisiilor de SO2, NO(x) şi a emisiilor de praf provenite de la LCP

- SOp-ul de mediu

MM coordonează şi monitorizează implementarea procesului de alocare a cotelor de emisii de gaze poluante.

Potrivit prevederilor Planului de Implementare a Directivei IPPC, MM are următoarele responsabilităţi specifice:

 Coordonarea procedurii de acordare a acordului integrat de mediu pentru activităţile/instalatiile cu impact transfrontalier, potrivit Ordinului Ministerial (O.M.) 860/2002 şi O.M. 818/2003, completat şi modificat prin O.M. 1158/2005;

 Să conducă centrul de informaţii şi documentare BREF/schimbul de informaţii şi comunicări BAT cu Centrul European IPPC (EIPPCB şi cu Forumul de Informare (IEF);

 Să coordoneze sistemul de monitorizare şi control pentru conformare cu condiţiile acordului integrat şi a administrării impactului transfrontalier;

 Să coordoneze perticiparea publică în activităţile sectorului de control şi evaluare a riscului în cazul poluării industriale, în context transfrontalier.

Conform prevederilor H.G. nr 459/2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) este un organism specializat al administraţiei publice centrale cu statut legal, aflat în subordinea MM, care are competenţe de implementare a politicilor şi legislaţiei de mediu. ANPM exercită, conform legii, atribuţii asupra planurilor strategice, permiterea activităţilor cu impact ecologic, implementarea politicilor şi legislaţiei de mediu stabilite de MM la un nivel naţional, regional şi local, prin reglementarea organizării şi a operaţiilor.

ANPM are următoarele responsabilităţi:

 Coordonarea activităţilor pentru implementarea strategiilor şi politicilor la nivel naţional, regional şi local;

 Să fie autoritatea competentă în aprobarea activităţilor cu impact asupra mediului;  Să monitorizeze statutul implementărilor angajamentelor asumate de România în cadrul

planurilor de implementare negociate cu CE în perioada de aderare;  Să coordoneze activităţile specifice din domeniile incluse în Capitolul 22 al Documentului de

Poziţie;  Să realizeze/actualizeze lista instalaţiilor/activităţilor la nivel naţional şi să coordoneze

procesul de inventariere la nivel local şi regional.

GROUP
RAMBOLL

69

Garda Naţională de Mediu (GNM)

Potrivit H.G. 1224/2007 pentru organizarea şi funcţionarea GNM, această instituţie este un organism de control specializat şi inspecţie, asigurând implementarea efectivă, uniformă şi integrată a politicii guvernamentale raportată la cerinţele UE în materie de mediu.

GNM are competenţe de a impune politica guvernamentală, de a preveni, stabili şi aplica penalizări legale pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la protecţia mediului, fonduri guvernamentale şi alte sectoare incluse în legislaţia specifică în vigoare.

În domeniul protecţiei mediului (cf. art. 12 din H.G. 1224/2007) GNM are un număr de responsabilităţi, dintre care următoarele sunt relevante pentru proiect:

- Verificarea conformării operatorilor cu legislaţia în domeniu, inclusiv măsurile de protecţie a mediului stabilite în conformitate cu programele de conformare şi planurile de acţiune;

- Verificarea conformării cu procedurile legale pentru acordarea autorizaşiei de mediu;

- Să aplice penalizările legale pentru încălcări ale prevederilor legale, inclusiv suspendarea anumitor activităţi pe anumite perioade de timp când concentraţia maximă de poluanţi este depăşită;

- Să verifice conformarea cu prevederile din domeniul administrării deşeurilor.

Comisariatul General reprezintă departamentul central al GNM şi coordonează în mod direct activitatea comisariatelor din cele 41 de judeţe, Comisariatul Bucureştiului şi a Comisariatului Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării.

Administraţia Naţională Apele Romane (ANAR)

Administraţia Naţională Apele Romane (ANAR) este sub autoritatea MM.

ANAR este o entitate economică pentru ramura serviciilor legate de apă aflată sub coordonarea MM, având sediul central în Bucureşti şi filiale teritoriale localizate în cele 11 bazine hidrografice.

b) La nivel regional

Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului (ARPM)

Conform articolului 10 din H.G. nr. 459/2005, 8 ARPM-uri îndeplinesc la nivel regional sarcinile ANPM, implementarea strategiilor, politicilor, legislaţiei şi reglementărilor de mediu, pune în vigoare şi coordonează elaborarea planurilor de acţiune ecologice la nivel regional. ARPM-urile acordă autorizaţiile de mediu, conform criteriilor stabilite de ANPM. Câteva responsabilităţi ale ARPM, relevante proiectului de faţă sunt:  Îndeplinirea/coordonarea procesului de acordare a autorizaţiei de mediu la nivel regional şi local pentru activităţi cu impact asupra mediului conform prevederilor stabilite şi legislaţiei în vigoare;  Coordonează realizările planurilor de acţiune la nivel regional în sectorul de mediu;  Monitorizează starea de conformare a angajamentelor României la nivel regional în domeniul protecţiei mediului  Actualizează în cooperare cu GNM şi alte autorităţi publice, integrarea planurilor regionale de mediu în alte planuri regionale;  Participă la elaborarea şi monitorizarea planurilor de dezvoltare regională;  Efectuează/actualizează lista de instalaţii/activităţi la nivel regional şi coordonează acest proces la nivel local;  Primeşte, evaluează documentaţia necesară pentru autorizaţiile de mediu şi administrează procedura de emitere a autorizaţiilor de mediu integrate pentru proiecte şi activităţi specifice IPPC, conform H.G. 860/2002 şi H.G. 919/2003 completată şi modificată prin H.G. 1158/2005;  Stabileşte programul anual de control al prevederilor stabilite în autorizaţia de mediu, în colaborare cu Agenţiile locale de protecţie a mediului (ALPM) şi cu comisariatele regionale ale GNM;

GROUP
RAMBOLL

70

 Asigură monitorizarea activităţilor conform cu articolele 13 şi 14 a Directivei 96/61/EC;  Redactează şi emite rapoartele de emisii poluante la nivel regional (EPER).

Organisme intermediare

Luând în considerare prevederile H.G 369/2007 şi H.G. 457/2008 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonare, implementarea şi administrarea instrumentelor structurale, Organismele Intermediare au fost formate pentru POS Mediu. Aceste departamente sunt sub coordonarea directă a autorităţilor de mediu publice centrale. Organismele intermediare pentru POS mediu au următoarele responsabilităţi, delegate de Autoritatea de Administrare a POS Mediu (MM) printr-un acord:

a) Să identifice priorităţile regionale pentru POS Mediu pe baza strategiilor regionale; b) Să organizeze, la nivel regional, promovarea activităţilor pentru POS Mediu şi să se implice

în proiectarea şi implementarea Planului de raportare pentru POS Mediu; c) Să promoveze parteneriatul la nivel local; d) Să evalueze în mod formal aplicaţiile; e) Să sprijine beneficiarii cu proceduri aplicate în timpul etapelor de programare şi

implementare; f) Să adune date pentru monitorizarea şi evaluarea progresului programului; g) Să pregătească documente suport pentru rapoartele anuale şi finale ale POS Mediu; h) Să monitorizeze proiectele sub POS Mediu, verificare la faţa locului, controlul cheltuielilor; i) Să asigure suportul pentru evaluarea instituţională a beneficiarului; j) Să confirme exactitatea cerinţelor de plată, a progresului implementării procesului, a

plăţilor, a certificatelor de lucrări finalizate, etc.; k) Sa identifice şi să raporteze posibile neregularităţi la nivel regional către MA; l) Să asigure conştientizarea acţiunilor promovate la nivel regional;răspândirea informaţiei

referitoare la oportunităţile financiare din cadrul SOP ENV

c) La nivel local

Agenţiile Locale de Protecţia Mediului (ALPM)

Conform prevederilor H.G. nr. 459/2005 agenţiile locale de protecţia mediului sunt situate în fiecare judeţ (41) plus Bucureşti. Aceste instituţii îndeplinesc la nivel local responsabilităţile autorităţilor regionale de protecţia mediului subordonate ANPM.

ALPM acţionează în zona proprie de responsabilitate pentru protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a calităţii vieţii, implementând prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale semnate de România. Acţiunile ALPM sunt bazate pe îndeplinirea obiectivelor dezvoltării programelor şi planurilor.

GROUP
RAMBOLL

71

1.2 Structura si starea actuala a sistemului de termoficare Sistemul de termoficare al municipiului Timisoara este compus din: - Surse de caldura :

 CET Timisoara Centru  CET Timisoara Sud  17 Centrale termice insulare

- Retele termice de transport - Puncte termice - Retele termice de distributie

1.2.1 CET Timisoara Centru

1.2.1.1 Echipamente principale de producere agent termic

CET Timisoara CENTRU are in compunere ca echipamente principale de producere agent termic: - doua cazane de apa fierbinte de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) cu functionare pe gaze naturale

numite CAF 1 , CAF 2 - trei cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe gaze si pacura,

numite CAF 3, CAF4, CAF 5 - trei cazane de abur cu functionare pe gaze naturale numite CAE 1, CAE 2, CAE 3 - O turbina cu abur tip AKTP 4 , cu contrapresiune la 3 bar, cu puterea 3 MWe - Un schimbator de caldura cu placi pentru termoficare cu puterea de 21,5 MWt ( 18,5

Gcal/h) Starea tehnica a echipamentelor este buna, centrala functionind practic fara avarii. La retehnologizarea CAF este necesara si efectuarea unei reparatii capitale cu inlocuirea partii sub presiune. Aceasta este o reparatie normala pentru CAF, cauzata in general de depunerile interioare la tevile schimbatoarelor de caldura si nu de imbatrinirea metalului. O schema simplificata a centralei este prezentata in Fig.1.

GROUP
RAMBOLL

72

Circuitele de alimentare cu combustibil si evacuarea gazelor de ardere, importante pentru punerea in evidenta a celor 5 IMA, sunt prezentate in firgura 1.a

In redactarea acestui studiu se utilizeaza pentru energia termica, in afara de unitatile de masura din sistemul international, si unitatea de masura din sistemul tehnic “ caloria” cu echivalenta 1 cal= 4,187 J, pentru a face posibila intelegerea si evaluarea imediata a datelor prezentate de catre toti factorii implicati, avind in vedere ca in Romania datele de proiect ale

GROUP
RAMBOLL
IESIRE IC cos 4 Turbina 3 MW FIG.1 SCHEMA TERMOMECANICA SIMPLIFICATA A CET Timisoara CENTRU Pompe IC e IMA Ft E T16MW un pu | 1 Sp Cazan de abur 1] _ [cazan de abur 2 | _ [Cazan de abur 3 35th 12th 12th Î i + E - Le Schimbator IC 21,5 MW intrare IC
IMA 5 gaze naturale i IMA TI MA 2 MA 3 n IMA A | CAF 1 CAF 2 CAF 3 CAF 4 CAF 5 58 MW 58 MW 116 MW 116 MW 116 MW pacura (in viitor CLU) Figura 1 a. Schema di ntare cu combustibil si evacuare gaze de ardere CET Tin Centru

73

echipamentelor, caldura livrata si decontata, se exprima pe scara larga in aceasta unitate de masura. Intrucit studiul are ca tinta principala retehlogizarea instalatiilor mari de ardere, definite ca instalatii de ardere cu puterea termica nominala de peste 50 MW, tabelele urmatoare prezinta incadrarea cazanelor din CET Timisoara Centru ca instalatii mari de ardere, impreuna cu parametrii tehnici. Sunt prezentate termenele de conformare la conditiile de mediu, asa cum sunt inscrise in autorizatia integrata de mediu.

Tabelul 3. Cazane de apa fierbinte din CET Centru : Nume cazan CAF 1 CAF 2 CAF 3 CAF 4 CAF 5

Nume IMA IMA 1 IMA 2 IMA 3 IMA 4 IMA 5

Capacitate termică

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

Combustibili Gaz Gaz Gaz+Pacura Gaz+Pacura Gaz+Pacura

An de dare în folosinţă

1963 1967 1973 1977 1981

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 90,5% 90,5% 90,5% 90,5% 90,5%

Termen limită tranziţie

NOx

31.12.2007

NOx

31.12.2008

NOx

31 12.2006

NOx

31.12.2011

NOx

31.12.2013

Anul retehnologizarii

In curs 2008-2009

- 2007 - -

Eficienţă după retehnologizare

estimare

94-96%

- 94% - -

CAF 3 a fost retehnologizat si functioneaza cu rezultate bune, CAF 1 este in curs de retehnologizare, iar CAF 2, CAF 4 si CAF 5 nu au fost inca retehnologizate. Tabelul 4. Cazane de abur din CET Centru : Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3

Nume IMA - - -

Debit si parametri abur

30 t/h, 35 bar,

450°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

Parametri apa alimentare

40 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C

Combustibili Gaz Gaz Gaz

An dare în folosinţă 1951 1936 1936

Eficienţă iniţială 92% 92% 92%

Termen limită tranziţie

- - -

Anul ultimei retehnologizari

- 2007 -

RAMBOLL
GROUP

74

Cazanele de abur deservesc turbina cu abur. Desi nu sunt inscrise ca instalatii mari de ardere, importanta lor actuala este notabila. Aceste unitati asigura sarcina de baza, mai ales vara, pentru municipiului Timisoara. Puterea termica a turbinei cu contrapresiune si deci a schimbatorului de caldura, 21 MWt (18,5 Gcal/h) sunt foarte apropiate de acest necesar de caldura. Un singur cazan a fost retehnologizat, aceasta insemnind de fapt o reparatie capitala cu introducerea unor automatizari conform cerintelor actuale, fara masuri de reducere a emisiilor. Cazanele de abur, ca si turbina cu abur, pusa in functiune in 1967 sunt echipamente invechite in comparatie cu stadiul actual al tehnicii. La ora actuala puterea termica totala instalata pentru termoficare este de 486,2 MWt. Sarcina de baza va fi preluata in anii ce urmeaza de un ciclu combinat ce se va realiza in CET Timisoara CENTRU printr-un imprumut BERD. Demolarile in vederea eliberarii amplasamentului pentru aceasta investitie au fost facute iar procedura de achizitie este in curs de lansare. Ciclul combinat va avea o putere termica nominala de 25 Gcal/h, o putere electrica de 20 MW si un consum nominal de gaze naturale de 6550 Nmc/h. Investitia totala va fi de 23,3 mil Euro. 1.2.1.2 Pompe de termoficare Circulatia apei fierbinti in reteaua primara de termoficare se face cu utilizarea urmatoarelor pompe:

Tabelul 5 . Pompe de reţea din CET Timisoara CENTRU.

Pompele poz. 1,2,3 sunt retehnologizate, cu montarea de agregate de pompare Grundfos si pastrarea motoarelor vechi, de fabricatie URSS. In planul de retehnologizari este avuta in vedere inlocuirea etapizata si a motoarelor acestor pompe precum si inlocuirea altor pompe. Echiparea statiei de pompe a fost facuta astfel incit prin utilizarea unor pompe cu debit nominal diferit dar cu acceasi crestere nominala de presiune, sa poata fi urmarita cit mai bine curba de sarcina. 1.2.1.3 Alte dotari CET Centru are in dotare utilitatile necesare pentru functionare. Planul general al centralei este anexat la studiu. Pe acest plan se pot identifica statiile electrice, statia de tratare a apei, gospodaria de pacura, ateliere, alte dotari. Se mai mentioneaza ca in trecut CET Timisoara CENTRU

Nr. Tipul

pompei

Parametrii nominali

Debit [t/h]

Înălţimea de pompare [mca]

Turaţia [rot/min]

Puterea [kW]

1 Grundfos 1300 125 1500 630

2 Grundfos 1300 125 1500 630

3 Grundfos 1300 125 1500 630

4 RDP 1300 124 1500 630

5 10HMK2 1100 140 1500 630

6 RDP 360 120 1500 250

7 RDP 1300 124 1500 630

GROUP
RAMBOLL

75

a mai avut in dotare si alte cazane de abur fata de cele mentionate pina acum, care au fost dezafectate Privitor la combustibilul lichid actualmente utilizat, pacura, se mentioneaza ca aceasta constituie un combustibil de rezerva. Pina in anul 2008 intentia operatorului era de a renunta la acest combustibil. Din cauza nesigurantei in alimentarea cu gaze ce poate surveni in anumite perioade s- a revenit asupra acestei decizii astfel ca nu se va renunta la combustibilul de rezerva. Centrala va utiliza insa combustibil lichid usor, a carui stocare si manevrare nu necesita consum de caldura. 1.2.1.4 Situatia emisiilor poluante in aer ale IMA de la CET Centru Actele legislative UE si romanesti relevante pentru sectorul IMA sunt:

 Directiva 2001/80/EC, care se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere termica mai mare sau cel putin egala cu 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat (solid, lichid sau gazos). Obiectivul Directivei este limitarea cantitatilor anuale de SO2, Nox si pulberi emise de IMA in atmosfera. Directiva impune reduceri semnificative de emisii la instalatiile existente, fie prin conformarea instalatiilor la limitele impuse (partea A din anexele III si VII), fie prin planul national de reducere a emisiilor aplicabil la totalul emisiilor instalatiilor.

 Recomandare CE 2003/47/EC privind Ghidul care asista statele membre in pregatirea

planului national de reducere a emisiilor conform prevederilor Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor IMA de anumiti poluanti in atmosfera. Ghidul a fost transpus prin Ordinul Comun nr.712/2003 al Ministerului Mediului (833/SB/13.09.2005), Ministerului Economiei (545/CS/26.09.2005) si al Administratie Publice (859/VB/29.09.2005) privind aprobarea “Ghidului pentru elaborarea programelor de reducere a emisiilor anuale de SO2, Nox si pulberi provenite de la IMA” pentru “Planul National de Reducere a Emisiilor provenite de la IMA”. Se recomanda producerea in cogenerare.

Principalii poluatori ai aerului reglementaţi de autorizaţia integrată sunt SO2, NOx şi pulberile pentru care au fost stabilite Valori Limite de Emisie (VLE) după cum se vede în tabelul de mai jos. Tabelul 6. VLE pentru IMA din CET Centru IMA VLE NOX

gaze (mg/Nmc)

VLE NOx pacura (mg/Nmc)

VLE SO2 gaze (mg/Nmc)

VLE SO2 pacura (mg/Nmc)

VLE pulberi gaze (mg/Nmc)

VLE pulberi pacura (mg/Nmc)

IMA1 300 - 35 - 5 - IMA2 300 - 35 - 5 - IMA3 300 450 35 1700 5 100 IMA4 300 450 35 1700 5 100 IMA5 300 450 35 1700 5 100 În tabelul urmator sunt incluse şi emisiile reale din anul 2007. Concentraţiile (mg/Nm3) reprezintă media pentru 2007. Aceasta medie este calculata pentru numarul de ore de functionare si nu pentru intregul an, asadar nu cuprinde perioadele de stationare. Tabelul 6.1 Emisii reale ale IMA din CET Centru (2007)

IMA

SO2 NOx Pulberi

Emisii 2007 Emisii 2007 Emisii 2007 Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

IMA 1 Oprit pentru retehnolo-

gizare

IMA 2 0 0 230 21 0 0

GROUP
RAMBOLL

76

IMA

SO2 NOx Pulberi

Emisii 2007 Emisii 2007 Emisii 2007 Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

IMA 3 12 3 223 64 1 0 IMA 4 0 0 342 69 0 0 IMA 5 0 0 313 10 0 0 Se constata depasiri ale VLE la NOx la IMA 4 si IMA 5, IMA 3 este retehnologizat si se incadreaza iar incadrarea aparenta a IMA 2 se datoreaza functionarii numai la sarcini reduse, intrucit tehnologia de ardere este aceeasi ca si la IMA4 si IMA5. Pentru SO2, NOx şi pulberi au fost stabilite limitele maxime admise de emisii (tone/an) după cum urmează: Tabelul 7. Cantitati anuale de poluanti permise pentru IMA din CET Centru

IMA Poluant 2008 2009 2010 2011 2012 2013

IMA 1

SO2 0 0 0 0 0 0 NOx 16 16 16 16 16 16 Pulberi 0 0 0 0 0 0

IMA 2

SO2 0 0 0 0 0 0 NOx 33 21 21 21 21 21 Pulberi 0 0 0 0 0 0

IMA 3

SO2 278 278 278 278 278 278 NOx 114 114 114 114 114 114 Pulberi 0 0 0 0 0 0

IMA 4

SO2 58 58 58 58 58 58 NOx 210 210 210 136 136 136 Pulberi 15 15 15 15 15 15

IMA 5

SO2 54 54 54 54 54 54 NOx 153 153 153 153 153 100 Pulberi 14 14 14 14 14 14

Drept rezultat al negocierilor de aderare a României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005) au fost alocate următoarele perioade de tranziţie: Tabelul 8. Perioade de tranzitie pentru IMA din CET Centru SO2 NOx Pulberi IMA 1 - - - IMA 2 - 31.12.2008 - IMA 3 - - - IMA 4 - 31.12.2011 - IMA 5 - 31.12.2013 - 1.2.2 CET Timisoara SUD

1.2.2.1 Echipamente principale

CET timisoara SUD are in compunere ca echipamente principale: - doua cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe lignit si gaze

naturale numite CAF 1, CAF 2

GROUP
RAMBOLL

77

- trei cazane de abur de 100 t/h, 15 bar, 250 o C cu functionare pe lignit si gaze naturale numite CAE1, CAE2, CAE3

- O turbina cu abur tip R 19.7-1.4/0.3, cu contrapresiune la 1,2 bar, cu puterea 19,7 MWe - Trei schimbatoare de caldura tubulare pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/h

(58,15 MWt). Puterea totala a schimbatoarelor de caldura este de 150 Gcal/h ( 174 MWt). Au fost achizitionate trei schimbatoare de caldura cu placi de aceeasi putere termica dintre care unul este deja instalat si in functiune. Inlocuirea schimbatoarelor de caldura se face atit din cauza starii fizice a vechilor schimbatoare cit si din motive de eficienta a schimbului de caldura , cu efecte in productivitatea turbinei.

- patru cazane de abur de 10 t/h, 15 bar abur supraincalzit, cu functionare pe gaze naturale. Aceste cazane au intrat in dotarea centralei intr-o etapa istorica depasita, cind pe amplasamentul CET Timisoara SUD incepuse constructia unui bloc energetic de 150 MW. Cele patru cazane constituiau centrala de pornire a blocului. Investitia in blocul energetic a fost sistata in 1990, dat cazanele de pornire au ramas in dotare si sunt functionale. La ora actuala sunt mentinute in rezerva.

Starea tehnica a echipamentelor este buna, centrala functionind fara avarii.Nu sunt necesare reparatii de amploare cu ocazia retehnologizarii. O schema simplificata a centralei este prezentata in Fig.2.

GROUP
RAMBOLL
(“o as (=) MA | f Cazari de Cazan de Cazan de abur nr.2 CAF 1 CAF 2 abur nr.1 aburnr.ă 716 MW 716 MW 100t/h 100t/h 100t/h x IT T ES LI 3 IC pornpe IC reapta 2 SC | intrare IC —— turbina cu pornpe IC treapta 1 Ax10t/h A n H OA cazane de pornire & abur 1.2 bar schimbatoare IC 3x58 MW. FIG.2 SCHEMA TERMOMECANICA SIMPLIFICATA A CET Timisoara SUD

78

Cazanele de abur de 100 t/h au fost initial destinate unor consumatori industriali. Acesti consumatori au disparut iar turbina cu abur de 19,7 MW este o investitie foarte recenta (punere in functiune 2007), facind posibila asigurarea caldurii urbane prin cogenerare. La ora actuala puterea termica totala instalata pentru termoficare este de 406,6 MWt

In tabelele urmatoare se prezinta incadrarea cazanelor din CET Timisoara Sud ca instalatii mari de ardere, impreuna cu parametrii tehnici. Sunt prezentate termenele de conformare la conditiile de mediu, asa cum sunt inscrise in autorizatia integrata de mediu. Tabelul 9. Cazane de apa fierbinte din CET Sud

Nume cazan CAF 1 CAF 2

Nume IMA IMA 7 IMA 7

Capacitate termică 116,3 MWt (100 Gcal/h) 116,3 MWt (100 Gcal/h)

Combustibili Lignit, gaz Lignit, gaz

An de dare în folosinţă 1986 1988

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 82 % 82 %

Termen limită tranziţie SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

Anul ultimei retehnologizari

Electrofiltre 2007

Electrofiltre 2004

Tabelul 10. Cazane de abur din CET Sud

Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3 Nume IMA LCP 6 LCP 6 LCP 6 Debit si parametri abur

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

Parametri apa alimentare

23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C

Combustibil Lignit, gaz Lignit, gaz Lignit, gaz An de dare în folosinţă

1988 1989 1992

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 84% 84% 84% Termen limită tranziţie

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

Anul ultimei retehnologizari

electrofiltre 2007

electrofiltre 2006

electrofiltre 2005

Eficienţă după retehnologizare

84% 84% 84%

GROUP
RAMBOLL

79

1.2.2.2 Pompe de termoficare

Circulatia apei fierbinti in reteaua primara de termoficare se face cu utilizarea urmatoarelor pompe: Tabelul 11 . Pompe de retea din CET Timisoara Sud

1.2.2.3 Alte dotari CET SUD are in dotare utilitatile necesare pentru functionare. Planul general al centralei este anexat la studiu. Pe acest plan se pot identifica statiile electrice, statia de tratare a apei, reteaua de gaze naturale, atelierele, alte dotari.

1.2.2.4 Depozitarea zgurei şi cenuşei În prezent, depozitul de zgură şi cenuşă al CET Timişoara Sud este singurul din România conform cu cerinţele de mediu. Acesta este situat la 1,5 km sud-vest de satul Utvin. Întreaga suprafaţă este împărţită în trei celule, după cum urmează: -1 celulă în folosinţă, -1 celulă de rezervă, -1 celulă supusă unor lucrări de ridicare a nivelului. Depozitul este construit pe un strat de argilă compactată cu o grosime de 3,5-6,5 m. Nămolul dens este pompat de la CET Sud cu o conductă DN80 pe o distanţă de 7.5 km. Depozitul de zgură şi cenuşă operează cu autorizaţia integrată de mediu nr. 21 emisă în 4 februarie 2008. Autorizaţia este valabilă până în februarie 2018. Depozitul este clasificat drept un depozit pentru deşeuri solide nepericuloase. Acesta are o capacitate totală de 4.821 mii m3.

Nr. Tipul

pompei

Parametrii nominali

Debit [t/h] Înălţimea de pompare [mca]

Turaţia [rot/min] Puterea [kW]

1 1/I 1300 45 1488 250

2 2/I 1300 45 1487 250

3 3/I 1300

45 1488 250

4 4/I 3150 70 995 800

5 5/I 3150 70 995 800

6 6/I 3150 70 995 800

7 1/II 1300 124 1488 630

8 2/II 1300 124 1491 630

9 3/II 1300 124 1491 630

10 4/II 3150 127 995 1600

11 5/II 3150 127 995 1600

12 6/II 3150 127 995 1250

GROUP
RAMBOLL

80

Soluţia tehnologică utilizată este evacuarea nămolului dens. Zgura şi cenuşa rezultată din procesul de ardere la CET Sud sunt amestecate cu apă tehnologică în proporţie de 1:1 (15 t/h zgură şi cenuşă + 15 m3/h apă) şi sunt pompate la depozit. Nămolul rezultat are o densitate de 1,36 t/m3. Cantitatea medie de apă tehnologică utilizată este de 360 m3/zi. Din cauza faptului că CET Sud funcţionează în medie 6 luni/an, cantitatea totală de zgură şi cenuşă eliminată prin depozitare este de 50.000-70.000 t/an, peste 4350 ore/an de operare. Capacitatea disponibilă pentru depozitare este de 7 mil. m3, asigurând operarea pentru următorii 80-90 de ani. Depozitul pentru zgură şi cenuşă are un sistem de drenare. Apa drenată este colectată şi introdusă în sistemul de recirculare. Cu toate acestea, în viitor, este nesigur faptul dacă acest sistem va fi aprobat ca BAT, pentru că depozitele de zgură şi cenuşă sunt dăunătoare mediului înconjurător. Suprafeţele acoperite de zgura densă şi de şlamul de cenuşă vor avea o suprafaţă tare, care nu va fi potrivită pentru cresterea plantelor sau animalelor. La centrală au fost introduse pas cu pas tehnologii pentru colectarea uscată a cenuşei şi a şlamului dens şi operarea permanentă a acestora a început in anul 2007. 1.2.2.5 Situatia emisiilor poluante in aer ale IMA de la CET SUD

Emisiile în aer Actele legislative UE si romanesti relevante pentru sectorul IMA sunt:

 Directiva 2001/80/EC, care se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere termica mai mare sau cel putin egala cu 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat (solid, lichid sau gazos). Obiectivul Directivei este limitarea cantitatilor anuale de SO2, Nox si pulberi emise de IMA in atmosfera. Directiva impune reduceri semnificative de emisii la instalatiile existente, fie prin conformarea instalatiilor la limitele impuse (partea A din anexele III si VII), fie prin planul national de reducere a emisiilor aplicabil la totalul emisiilor instalatiilor.

 Recomandarre CE 2003/47/EC privind Ghidul care asista statele membre in pregatirea

planului national de reducere a emisiilor conform prevederilor Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor IMA de anumiti poluanti in atmosfera. Ghidul a fost transpus prin Ordinul Comun nr.712/2003 al autoritatilor publice de mediu (833/SB/13.09.2005), economie (545/CS/26.09.2005) si administratie publica (859/VB/29.09.2005) privind aprobarea “Ghidului pentru elaborarea programelor de reducere a emisiilor anuale de SO2, Nox si pulberi provenite de la IMA” pentru “Planul National de Reducere a Emisiilor provenite de la IMA”. Se recomanda producerea in cogenerare.

Principalii poluatori ai aerului reglementaţi de autorizaţia integrată sunt SO2, NOx şi pulberi pentru care au fost stabilite Valori Limite de Emisie (VLE) după cum se vede în tabelul de mai jos. Tabelul 12. VLE pentru IMA din CET Sud IMA VLE NOx carbune-gaze

(mg/Nmc) VLE SO2 carbune- gaze (mg/Nmc)

VLE pulberi carbune-gaze (mg/Nmc)

IMA6 540 1145 81 IMA7 540 1183 81

GROUP
RAMBOLL

81

În tabelul urmator sunt incluse şi emisiile reale din anul 2007. Concentraţiile (mg/Nm3) reprezintă media pentru 2007. Tabelul 12.1 Emisii reale ale IMA din CET Sud (2007)

IMA

SO2 NOx Pulberi Emisii 2007 Emisii 2007 Emisii 2007

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tons)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

IMA 6 3444 1116 468 152 55 18 IMA 7 3436 1305 426 162 203 77

Se constata depasiri la SO2. La NOx este o incadrare aparenta a valorii momentane medii dar anumite valori momentane depasesc VLE NOx. De exemplu s-au masurat valori de NOx de 604 mg/Nmc. Depasirea care se constata la pulberi pentru IMA 7 este datorata unei situatii tanzitorii, in primele luni ale anului 2007. Media ultimelor luni ale anului este de 40 mg/Nmc. Pentru SO2, NOx şi pulberi au fost stabilite limitele maxime admise de emisii (tone/an) după cum urmează: Tabelul 13. Cantitati anuale de poluanti permise pentru IMA din CET Sud

IMA Poluant 2008 2009 2010 2011 2012 2013 IMA 6

SO2 648 648 648 648 648 131 NOx 128 128 128 128 83 83 Pulberi 127 22 22 22 22 22

IMA 7

SO2 4116 4116 4116 823 823 823 NOx 531 531 531 531 531 344 Pulberi 90 90 90 90 90 90

Drept rezultat al negocierilor la aderarea României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005) au fost alocate următoarele perioade de tranziţie: Tabelul 14. Perioade de tranzitie pentru IMA din CET Sud

SO2 NOx Pulberi IMA 6 31.12.2013 31.12.2012 31.12.2009 IMA 7 31.12.2010 31.12.2012 -

1.2.3 Centrale termice insulare Sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara are 17 centrale termice insulare. Acestea sunt echipate cu cazane cu functionare pe gaze naturale. Situatia ctuala a modernizarilor este urmatoarea :

 3 dintre aceste centrale termice vor fi retehnologizate prin trecerea la productia combinata de caldura si energie electrica, avind ca echipamente de baza motoare cu gaze naturale (MAS). Una din acestea a fost pusa in functiune iar pentru celelalte doua sunt achizitionate echipamentele.

 3 centrale termice au fost modernizate prin inlocuirea totala a echipamentelor  11 centrale termice sunt numai partial modernizate prin inlocuirea echipamentrelor celor

mai uzate. Strategia de retehnologizare prevede inlocuirea treptata a echipamentelor vechi in functie de starea tehnica si de disponibilitatile financiare.

GROUP
RAMBOLL

82

Efortul de retehnologizare ramas este considerat nesemnificativ in comparatie cu celelalte probleme de investitii ale sistemului de termoficare, astfel ca se poate considera retehnologizarea ca incheiata. 1.2.4 Retele termice de transport Lungimea totală (geografică) a reţelei de transport în Timişoara 73 km. Energia termică produsă în CET Sud este transmisă oraşului prin două conducte principale:

 2 x 1000 mm (tur şi retur)  2 x 600 mm (tur şi retur)

 Magistralele alimentează partea de sud şi de est a oraşului şi o parte din zona centrală.

Magistralele de la CET Sud au fost date în folosinţă în perioada 1982-1984. Energia termică produsă în CET Centru este distribuită cu ajutorul a trei magistrale:

 2 x 500 mm (tur si retur)  2 x 700 mm (tur şi retur)  2 x 700 mm (tur şi retur)

Magistralele alimentează întregul oraş. Magistralele de la CET Centru au fost date în folosinţă în perioada 1960-1980, în paralel cu darea în folosinţă a punctelor termice şi a reţelelor de distribuţie. Sistemul de retele este astfel organizat incit permite ajustarea alocarii unor parti de oras celor doua centrale de termoficare, Centru si Sud. CET Centru poate alimenta intregul oras. In privinta CET Sud, zona din nordul orasului nu poate fi alimentata din aceasta centrala in sezonul de iarna.

O parte din retelele de transport, aproximativ 20 %, a fost inlocuita cu conducte de otel preizolate. Retehnologizarea acestor retele se va continua treptat pina la definitivare, prin rezolvarea de la an la an a urmatoarelor probleme : - disponibilitati financiare -evitarea intreruperilor totale de alimentare cu caldura sau limitarea duratei acestora la intervale cit mai mici. - posibilitatea efectiva de interventie pentru retehnologizare pe zone astfel sistematizate incit traficul urban sa poata fi desfasurat pe durata interventiilor. Se estimeaza ca reabilitarea retelelor de transport se va incheia in anul 2015 si ca efortul investitional aferent este de 57,5 mil Euro. 1.2.5 Puncte termice Sistemul de termoficare al municipiului Timisoara cuprinde 114 puncte termice de distributie ale caldurii si apei calde. Din totalul de 114 puncte termice, 68 au fost reabilitate în totalitate. Pentru alte puncte termice, reabilitarea este realizată pas cu pas, potrivit unei ordini care consideră prioritare necesităţile majore (de exemplu înlocuirea chimbătoarelor de căldură sau a pompelor). Se estimeaza ca reabilitarea punctelor termice se va incheia in anul 2011 si ca efortul investitional aferent este de 7 mil Euro.

GROUP
RAMBOLL

83

1.2.6 Retele termice de distributie

Lungimea totală (geografică) a reţelei de distributie din Timişoara este de 310 km. Reţeaua de distribuţie este în general construită ca un sistem de 4 conducte, cu patru conducte paralele, două ( tur şi retur) pentru circularea apei calde pentru încălzire de la punctul termic la clădiri, şi două conducte mai mici pentru alimentare şi recirculare apă caldă menajeră. Conducta de recirculare pentru apa caldă menajeră este în mod normal cea mai mică, suficientă pentru a asigura că apa caldă menajeră este prezentă la intrarea fiecărei clădiri chiar şi pe timp de noapte, atunci când consumul este redus. Reţelele de distribuţie au fost date în folosinţă în perioada 1960-1980. Lucrările de reechipare sunt realizate pas cu pas, în funcţie de posibilităţile financiare şi condiţiile de pe amplasament. Reabilitarea a început în 1990 cu partea cea mai afectată a reţelelor. La ora actuala mai mult de 65 % din reţelele de distribuţie sunt reabilitate. e estimeaza finalizarea acestor lucrări în anul 2015. Efortul investitional ramas este de 17 mil Euro. 1.3 Situatia livrarilor de caldura, a productiei de caldura si a pierderilor in anii precedenti Faza “ Mastreplan “ a proiectului a inceput in anul 2008. Datele colectate de la operator la acel moment sunt sistematizate in tabelele si diagramele urmatoare. S-a utilizat prezentarea cu diagrame Sankey, in care se pot urmari fluxurile de energie din cadrul centralelor si din cadrul sistemului de termoficare, mergind pina la nivel de cazan. O observatie generala este aceea ca operatorul COLTERM are un numar mare de unitati de producere, care nu functioneaza toate simultan. De asemenea la CET Centru este in desfasurare un proces de reducere al numarului de cazane utilizate, prin dezafectarea treptata a cazanelor vechi. Tabelul -diagrama15. Bilanţ total energie termică pentru sistemul de termoficare 2005- 2007

Tabelul -diagrama16. Bilanţ total energie repartizat pe centrale 2005- 2007

GROUP
RAMBOLL
2005 Total bilant energetic. calzire centralizata (GJ) 2008 2007 Pierderi Pierderi Total retea retea pierderi % distributie Locuinte 991037 7705027| _a929+3 598104| 11754018 3548045 948412 a. 57583|__ 409683) S38729| 11277129 3313628 Energie termica 59602 5 804065| 431451 S27151| 11878701 2952003 3158447 % 2939278 4504 Energie ca apa fierbinte la Energie apa fierbinte 2619093 19.85295| limita centralelor vanduta consumatorilor Servicii 2178277) 5097180 4105133 217180 4777182 3828770 177929 1400736 3442134) 171999) > > x Abur|catre consumatori Institutii Total iesire energie 12 bar publice, CET Centru + CET Sud 91422 340505] Apa calda si sistemele insula 12657| 337213 menajera 5188602 720) 18132 947685 +789843 89492 1401456 23041 Industrie a a a

84

Nota: La CET Sud turbina cu abur de 19,7 MW a intrat in functiune in luna noiembrie 2007.

Tabelul-diagrama 17. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de apa fierbinte CET Centru 2005 -2007

GROUP
RAMBOLL
2005 Bilant energetic total CET Centru, CET Sud , Centrale insulare(63) 2006 2007| CET Centru CET Sud Total energie Total energie produsa in produsa in cazanele cazanele CET Centru Apa fierbinte livrata _ Caldura cogenerare _ CET Sud Apa fierbinte livrata _ Caldura cogenerare 2577118 *|_2782871)---- 194961 1869567] ol 2828171 2782146 720526| 1533660) 1532026| a) 2642129 2641066 721485| 1433469) 1431745) 418416 Abur industrial livrat Abur industrial livrat 31422 o) [12657 | o) 0) 720| Utilizare interna abur Utilizare interna abur 102825 1523| A ETC] LC 634) 1063) 1004] Energie produsa centrale insulare 146265| 463010) 327925|
2005 2006 2007 Bilant detaliat cazane CET Centru (GJ) IMAI-CAFI Intrare gaz o 0 0 Intrare pacura Iesire energie termica a o of 0 aj i 0 La > Eficienta IMA3-CAF3 Intrare gaz o 0 > 555055 Intrare pacura Iesire energie termica o o 0 0 0 550754 ITI 3 » Eficienta IMAZ-CAF2 Intrare gaz 295514 229474 326998 Intrare pacura Iesire energie termica 0-00) 0.00) 0.00) a 256710 af 204339 o 1 294983 La > Eficienta IMA4-CAFA Intrare gaz 1452520 1128928 695654 Intrare pacura Iesire energie termica 0-00) 0.00) 50,33 o 1262512 af 1005276 o 1 528775 ITI 3 » Eficienta 36.53) 89.05 30.21) IMAS-CAF5 Intrare gaz 1041407 956805 116278 Intrare pacura Iesire energie termica 150043 1065255 0 852005 0 105039 36.53) 89.05 TEI > Eficienta 8745 89.05 30.33)

85

Tabelul-diagrama 18. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de abur CET Centru 2005 - 2007

Nota : La CET Centru au functionat in intervalul analizat si cazanele de abur nr 6,7,8. Acestea au fost dezafectate. Tabelul-diagrama 19. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de abur CET Sud 2005 - 2007

Tabelul-diagrama 20. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de apa fierbinte CET Sud 2005 - 2007

GROUP
RAMBOLL
CAE1 Intrare gaz 220650 476482) 535005 Intrare pacura Iesire energie termica o 195005 0 439317) 0 196044] CAEB Intrare gaz o | Intrare pacura > Eficienta Iesire energie termica o > Eficienta CAE 2 Intrare gaz 0 57343 30759 Intrare pacura Iesire energie termica FEREI 92.20) 32.20) Intrare pacura a 0 af 51053 o 1 28360 La > Eficienta CAE 7 Intrare gaz 102764 193801 181451 Iesire energie termica 0-00) 0.00) 52.24) a 50353 af 178685 o 1 157236 La > Eficienta CAE3 Intrare gaz 0 50343 31281 Intrare pacura Iesire energie termica 0-00) 89.10) 92.20) Intrare pacura a o af 55415 o 1 28841 La > Eficienta CAE6 Intrare gaz 14023 24235 0 Iesire energie termica 87.52 92.20) 9215) 100511 100524 asez) 1 42041) CI! 0 La > Eficienta 0-00) 51.83) 32.20) FEREI 92.20) 0.00)
2005.00 2006.00 2007.00 Bilant detaliat cazane CET Sud IMA6 Intrare carbuni CAE1 0-00) 0.00) 112567.00) Intrare gaz Iesire energie termica CA1 0-00) 0-00) 0.00) 0.00) 50647.00) 131900.00) Intrare carbuni 26475.00 10742.00 CAE 2 293854.00) Intrare gaz Iesire energie termica CA2 0-00) e -» Eficienta CAL 0.00) 50.67) Intrare carbuni CAE 3 31311.00 265164.00 24512.00) Intrare gaz Iesire energie termica CA3 11755.00 34555.00 105513.00| | 303196.00 110565.00| | 267913.00) i 8042 e -» Eficienta CA3 81.33) 80,55 11114100 301712.00 5001.00] 12637.00 117904.00| | 337376.00) i 50.26 LI » Eficienta CAZ 80.27) 81.94)

86

Tabelul 21. Bilanţ producţie/consum energie electrică CET Centru 2005- 2007 2005 2006 2007 Energie electrică produsă în CET Centru (MWh) 20.825 19.190 17.948 Energie electrică vândută din CET Centru (MWh) 5.975 7.796 6.135 Energie electrică cumpărată din sistem (MWh) 256 1.499 827 Total consum energie electrică în CET Centru (MWh) 15.106 12.893 12.640 Energie electrică pentru pompare in reteaua de transport în CET Centru (MWh)

10.134 8.858 8.733

Tabelul 22. Bilanţ producţie/consum energie electrică CET Sud 2005- 2007 2005 2006 2007 Energie electrică produsă în CET Sud (kWh) 0 0 10.992 Energie electrică vândută din CET Sud (kWh) 0 0 5.470 Energie electrică cumpărată de pe retea (MWh) 18.430 15.722 12.137 Total consum energie electrică în CET Sud (MWh) 18.430 15.722 17.659 Energie electrică pentru pompare in reteaua de transport în CET Sud (MWh)

5.342 3.925 4.447

1.4 Prognoza pe 20 de ani a livrarilor de caldura, a productiei de caldura si a pierderilor

1.4.1 Raportarea necesarului de caldura la un an cu climat de referinta

Prognozarea necesarului de caldura pentru incalzire pentru urmatorii 20 de ani are ca punct firesc de plecare necesarul de caldura actual, care este o marime rezultata din contorizarea caldurii produse si livrate.

Trebuie sa se corecteze insa acest necesar de caldura pentru climatul unor ani cu caracteristici statistice de temperatura.

Pentru aprecierea necesarului de caldura este foarte util parametrul grade –zile incalzire.

Acesta se obtine prin insumarea , de la fiecare zi a unui an, a diferentei intre temperatura medie zilnica si temperatura de 18 oC, cind experienta dovedeste ca incalzirea nu mai este necesara.

GROUP
RAMBOLL
Intrare carbuni 35557400) 54933.00 34578900) Intrare gaz IMA CAFI Iesire energie termica CAFI 110231 00) 35105500 19253400 41728.00 14568400) 39371.00) Intrare carbuni 1000753.00 350456.00 CaF 2 26078400) Intrare gaz Iesire energie termica CAF2 ESEECENTI 1152133.00 107234.00 375099.00 0575.00) 282509.00) sr) — Eficienta CAFI 80.35 8012 s153 Eficienta CAFZ| 80.42 30,35

87

Intrucit se cunoaste caldura care a fost necesara in anul 2007, atunci caldura necesara intr-un an cu climat mediu statistic se determina ca produs :

Q an statistic = Q 2007 x Ngrade-zile statistic/Ngrade-zile 2007

Datele pentru temperatura din municipiul Timisoara pot fi găsite în baza de date internaţională privind clima RET Screen, pe bază de date de la NASA. Tabelul 23. Zile grade pentru Timişoara

An de referinţă [zile ˚C*]

Anul 2007 [zile ˚C*]

Total 2.799 2.443 Sursă:RET Screen- NASA

Necesarul de caldura pentru viitor va avea ca baza necesarul de caldura din 2007 inmultit cu raportul parametrilor grade-zile pentru anul de referinta si anul 2007. Acest raport, numit factor de corectie este 2799/2443 = 1,145.

1.4.2 Economii de energie Prognoza necesarului viitor de energie termică pentru consumatorii conectaţi la sistemul de termoficare trebuie să ia în considerare măsuri pentru economisirea de energie în clădiri. Potrivit Strategiei Energetice pentru România 2007-2020, potenţialul mediu de economisire de energie în sectorul de locuit se estimează că este în procent de 41,5% din consumul total. Acest potenţial de economisire este rezultatul izolarii termice necorespunzătoare a clădirilor, iar în ceea ce priveşte locuinţele alimentate de sistemul de termoficare se datorează lipsei de stimulente pentru economisirea de energie datorită absenţei contoarelor individuale pentru consumul de căldură. La nivel european, ţările membre UE, au ajuns la o înţelegere privind aprobarea eficienţei energetice generale în UE de 20% până în 2020. Se admite că creşterea eficienţei energetice este modalitatea cea mai ieftină şi eficientă din punct de vedere al costurilor pentru reducerea emisiilor de gaz şi îmbunătăţirea siguranţei alimentării cu energie. Reducerea cu 20% ar trebui abordată din punctul de vedere al dezvoltării fără nici o acţiune. De asemenea, planul de acţiune al Comisiei Europene (EC) din 2006 precizează faptul că potentialul general de eficienţă energetică al UE (cu un rezultat socio-economic pozitiv) este echivalent cu 25-30% din sectorul rezindenţial, de servicii, industrie şi transport considerate ca un întreg.

Prognoza privind consumul de caldura in anii 2009-28 Consumul actual de caldura rezulta din urmatoarele date : Tabelul 24. Corectia de consum de caldura

Unitate 2007 Total căldură vândută TJ 3.442 Consum de caldura corectat pentru anul de referinta TJ 3.941

(3.442x1,145)

GROUP
RAMBOLL

88

Pe baza măsurilor şi obiectivelor naţionale şi europene menţionate mai sus, in cadrul strategiei local de termoficare au fost luate in considerare următoarele evolutii privind necesarul de căldură al consumatorilor conectaţi la sistemul de termoficare:  O reducere cu 40% a consumului de căldură (TJ) de-a lungul unei perioade de 15 ani

(distribuită cu 2,67 %-puncte pe an între 2009 - 2023).

Consumul de caldura caldura va descreşte faţă de cel actual şi apoi se va stabiliza la un nivel constant de-a lungul întregii perioade de planificare rămase. Cifrele date sunt transformate în date pentru anul de referinţă. Această proiecţie se bazează pe:

 O economisire de energie de 35% datorita îmbunătăţirilor eficienţei energetice în concordanţă cu Strategia Naţională Energetică a României care prevede o economisire de 41,5% începând cu 2007. Din 41,5%, o economisire de 1,5% a fost deja obţinută în 2007 datorită introducerii consumului contorizat de căldură şi apă caldă în majoritatea apartamenelor de bloc.

 Se mai estimează o economisire de 5% din cauza încălzirii globale în concordanţă cu creşterea temperaturii medii înregistrată în ultimii ani. În comparaţie cu anul de referinţă care se bazează pe înregistrările metrologice istorice şi nu ia în considerare creşterile de temperatură înregistrate în ultimii ani se estimează că temperatura medie pentru sezonul de termoficare pe timpul perioadei de planificare de 20 de ani va fi cu aproximativ 0,6° C mai mare, care va duce la o nouă reducere a necesarului de căldură de 5%.

Suprafaţa încălzită În afara necesarului specific de căldură a consumatorilor de energie căldură (exprimată ca si consum specific de caldura) trebuie luate în considerare rata de conectare şi mărimea clădirilor conectate la sistemul de termoficare.

Evolutia deconectarilor si reconectarilor pentru ultimii ani este continuta in tabelul de mai jos.

Tabelul 25. Evolutia deconectarilor si reconectarilor la sistemul de termoficare

Deconectări 2003 2004 2005 2006 2007

Locuinţe 4300 1700 890 765 665

4,4% 1,8% 1,0% 0,8% 0,7%

Instituţii publice 8 6 4 3 2

Sector Servicii 41 23 16 12 8

Industrii 2 1 -2 0 0 Valorile negative din tabel indică reconectările. Pe baza acestei dezvoltări a ratei de deconectare şi a politicii municipale pentru promovarea sistemului de termoficare se estimează că piaţa de termoficare va fi stabilizată astfel încât zona încălzită va fi în medie constantă de-a lungul perioadei de planificare de 20 de ani. Pierderi în reţeaua de termoficare Pentru realizarea prognozei privind pierderile de căldură în sistemul de termoficare au fost luate în considerare următoarele aspecte:

- starea reţelelor primare şi secundare - parametrii de proiectare pentru noile conducte (pierderi de căldură)

GROUP
RAMBOLL

89

- redimensionarea conductelor - potenţialul de a trece de la un sistem de patru conducte la un sistem de doua conducte - starea punctelor termice înainte de reabilitare.

Reţeaua primară transportă căldură de la CET Centru la CET Sud la punctele termice/reţelele de distribuţie prin 5 magistrale (2 de la CET Sud şi 3 de la CET Centru). Întreaga reţea de transport are o lungime geografică de 73 km, din care 20% au fost reabilitaţi în ulltimii ani. În 2007, pierderea totală de căldură din reţelele de transport a fost de aproximativ 13% din căldura livrată de la CET Centru şi CET Sud. Reţelele de distribuţie transportă căldură de la substaţii la consumatorii de energie termică în sistem centralizat. Acestea au o lungime totală de 310 km. În 2007, pierderile totale de căldură din reţeaua secundară au fost de aproximativ 11% din căldură furnizată de CET Centru şi CET Sud. Până în 2007, mai mult de 65 % din reţeaua secundară a fost reechipata, ca un sistem de patru conducte cu conducte separate pentru incalzire respectiv apă caldă menajeră. Datorită eforturilor de modernizare, pierderea de căldură (în GJ) din întreaga reţea de termoficare a scăzut cu aproximativ 4% între 2005 şi 2007, în timp ce consumul de căldură pe aceeaşi perioadă a scăzut cu mai mult de 4%, rezultând un procent relativ mai mare de pierderi de căldură.

Continua reabilitare a reţelelor de transport şi distribuţie va duce la reducerea continuă a pierderilor (GJ) datorita reechipării pompelor şi instalarii de noi conducte preizolate. În plus, noile pompe vor fi redimensonate la o capacitate mai mica decât cele actuale care au fost proiectate pentru un necesar de căldură mai mare şi un debit operaţional fix.

In strategia local de termoficare s-a facut si a fost aprobata ipoteza ca reabilitarea retelelor de transport si distribuite va fi incheiata in anul 2017. Drept consecinţă, pierderea totală actuală de căldură de 22% (transport şi distribuţie) se estimează că va descreşte gradual la 15% (în comparaţie cu producţia totală de căldură din 2007 transpusă într-un an de referinţă) începând cu 2017. 1.4.3 Rezultatul prognozelor Prognoza generală a necesarului de căldură viitor este calculată pe baza ipotezelor de mai sus privind dezvoltarea consumului specific, a suprafeţei încălzite şi a pierderilor din reţea. Tabelul urmator arata evolutia producţiei corespunzătoare de căldură, a necesarului de caldura (vânzări) si a pierderilor din retele. Tabelul 26. Prognoza privind consumul de caldura, necesarul de caldura, pierderile de caldura si productia in urmatorii 20 de ani

An Necesarul de căldură

[TJ]

Pierderi din reţea [TJ]

Producţie de căldură

[TJ] 2008 4.056 959 5.015 2009 3.941 929 4.870 2010 3.835 900 4.735 2011 3.726 870 4.596 2012 3.617 841 4.458 2013 3.511 811 4.322 2014 3.402 781 4.183 2015 3.293 752 4.045

GROUP
RAMBOLL

90

2016 3.187 752 3.939 2017 3.078 752 3.830 2018 2.969 752 3.721 2019 2.863 752 3.615 2020 2.754 752 3.506 2021 2.645 752 3.397 2022 2.539 752 3.291 2023 2.430 752 3.182 2024 2.430 752 3.182 2025 2.430 752 3.182 2026 2.430 752 3.182 2027 2.430 752 3.182 2028 2.430 752 3.182

1.4.4 Curbe clasate ale productiei de caldura Pentru analizele tehnico-economice din cadrul acestui studiu a fost necesara modelarea curbelor clasate anuale. In acest scop a fost luata ca baza curba clasata a anului 2007 iar curbele clasate ale anilor 2008- 2028 au fost obtinute prin procedee de similitudine matematica. S-au trasat curbele clasate ale productiei de caldura cumulate ale CET Centru si CET Sud. In prvinta centralelor termice insulare, productia cumulata a acestora va fi considerata pe tot parcursul studiului 8% din productia toatala, asa cum este situatia in prezent. Pierderea de caldura pe timp de iarna ( aproximativ 5000 de ore) a fost considerata proportionala cu caldura livrata, intr-un cuantum care s-a diminuat pentru fiecare an. Pentru pierderea de caldura din timpul verii, care are o valoare procentuala mult mai mare, s-a considerat ca aceasta va scadea de la valoarea actuala medie de 40 % la o valoare procentuala medie de 20 %.

GROUP
RAMBOLL

91

FIG 3. Evolutia productiei de caldura cumulata a CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud in anii 2008-2028. Curbele sunt modelate astfel incit suprafata de sub curba clasata a fiecarui an este egala cu caldura totala produsa in anul respectiv. Tabelul de mai jos prezintă prognoza necesarului si productiei de caldura pe cele doua centrale Centru si Sud, precum si estimarea unor puteri caracteristice (maxim iarna, mediu şi minim vara) pentru anii de inceput si sfirsit ai intervalului de prognoza. Tabelul 27. Productia de caldura si puteri caracteristice la limitele intervalului de prognoza Progoza bazata pe anul climatic de referinţă

Producţie căldură [TJ]

Necesar căldură [TJ] Necesar maxim

productie de căldură iarna

[MWt]

Necesar mediu productie de căldură vara

[MWt]

Necesar minim productie de căldură vara

[MWt]

2008 5.015 4.056 400 29 23

2028 3186 2.434 300 23 17

GROUP
RAMBOLL
1588 GLIB D517 ZLOL ES ZA SOBS BESS 191S ZZEE ESGZ VAST SLZZ ZIVL BOLI BEL OE „ta, sas 05 ESL 00L 82072207 Erc o0£ ose zar 00; MA 11295

92

2. Descrierea investitiei

a) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

2.a.1 Descrierea optiunilor Obiectivul proiectului de investitii este conformarea la normele de emisii a instalatiilor mari de ardere din municipiul Timisoara. Acest studiu de fezabilitate este elaborat pe baza concluziilor strategiei locale de termoficare cu acelasi obiectiv, definitivat in luna octombrie 2008. In cadrul strategiei de termoficare, pentru sistemul de termoficare al municipiului Timisoara au fost studiate 3 scenarii cu un total de 13 optiuni posibile. Dintre acestea au fost retinute 5 optiuni (variante) pentru analiza aprofundata in cadrul studiului de fezabilitate. Ele vor fi prezentate in continuare cu numerotarea din faza precedenta pentru pastrarea continuitatii in examinarea studiului de fezabilitate de catre factorii de decizie implicati. In continuare se descrie succint continutul optiunilor si implicatiile tehnice ale acestora pentru fiecare din componentele sistemului de termoficare : Centralele CET Centru, CET Sud si centralele termice insulare, reteaua de transport, punctele termice, reteaua de distributie. In esenta cele 5 optiuni au fost retinute pentru efectuarea urmatoarelor analize:

- comparatia intre sistemul de incalzire centralizat si sistemul de incalzire descentralizat - comparatia intre incalzirea centralizata numai pe hidrocarburi (gaze naturale si in rezerva

combustibil lichid usor-CLU) sau utilizarea partial a lignitului si partial a gazelor naturale, avind in vedere ca lignitul este un combustibil mult mai ieftin dar cu emisie de CO2 mult mai mare si prin urmare cu limitare in utilizare

- comparatia intre producerea caldurii pe carbune in cogenerare cu turbina existenta la CET Sud alimentata din cazanele de abur pe lignit si producerea caldurii pe carbune in cazane de apa fierbinte pe lignit.

- comparatie intre cogenerarea pe carbune utilizind cazanele actuale modernizate si o instalatie de desulfurare a gazelor de ardere sau cogenerarea pe carbune prin instalarea unui cazan de abur nou cu ardere in strat fluidizat, fara realizarea unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere.

OPTIUNEA 1 ( O1) : In cadrul acestei optiuni incalzirea centralizata a orasului este realizata in intregime din CET Timisoara Centru. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare. La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). CET Sud se inchide si se dezafecteaza instalatiile mari de ardere, anexele acestora si instalatiile de termoficare principale. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

GROUP
RAMBOLL

93

-Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

-Retehnologizarea CAF 5 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , -putere electrica nominala : 20 MW -consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. La CET Sud se dezafecteaza :

- trei cazane de abur de 100 t/h ,turbina cu abur si anexele acestora - doua CAF de 100 Gcal/h si anexele acestora - gospodaria de carbune - instalatiile de pregatire slam dens

La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata. Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 8 ( O8) : In cadrul acestei optiuni termoficarea centralizata a orasului este realizata partial din CET Timisoara Centru si partial din CET Timisoara Sud. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare.

GROUP
RAMBOLL

94

La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). La CET Timisoara Sud combustibilul de baza il constituie lignitul, cu suport de gaze naturale. Cazanele pe lignit pot functiona la sarcina partiala pe gaze naturale, astfel ca in cazul unei indisponibilitati de scurta durata a gospodariei de carbune, combustibilul de rezerva este asigurat. Disponibilitatea carbunelui in centrala este asigurata prin formarea in timpul verii a unui stoc care asigura necesarul pentru sezonul de iarna. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

-Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , - putere electrica nominala : 20 MW - consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. CAF 5 de 100 Gcal/h nu mai este necesar, intrucit ar constitui o supraechipare . La CET Sud sunt prevazute urmatoarele investitii :

- Retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 t/h, 15 bar, 250 o C care apartin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus si pentru cresterea eficientei. Retehnologizarea fiecarui cazan include urmatoarele masuri tehnice :  realizarea unui sistem de alimentare a focarului cu aer superior (Over Air Ports) pentru

reducerea emisiei de NOx  realizarea unui sistem de injectie uree la fine focar (SNCR) pentru reducerea emisiei de

NOx  instalarea unui gratar de postardere, in scopul cresterii eficientei cazanului prin

diminuarea nearselor mecanice  suplimentarea suprafetei de schimb de caldura a supraincalzitorului pentru mentinerea

constanta a temperaturii de supraincalzire 250 o C, avind ca urmare functionarea eficienta a turbinei de abur in toata gama de sarcina

 inlocuirea automatizarii cazanului pentru asigurarea eficientei in functionare pe toata plaja de sarcina

GROUP
RAMBOLL

95

 pentru cosul comun al cazanelor IMA 6, realizarea instalatiei de monitorizare a noxelor (SO2,NOx, pulberi)

- Realizarea unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere pentru cele trei cazane de abur

retehnologizate (IMA6) pentru incadrarea emisiilor de bioxid de sulf ( SO2) in limitele prevazute de autorizatia integrata de mediu.

- Modernizarea statiei de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa.

- Realizarea unei mici gospodarii de dozare a biomasei pe fluxul de carbune pentru arderea in cazanele pe lignit, in proportie masica de pina la 5 % , in scopul valorificarii unor disponibilitati locale de viitor

CAF 1 si CAF 2 de 100 Gcal/h , reprezentind IMA7, nu mai sunt necesare, reprezentind supraechipare . La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 10 ( O10) : In cadrul acestei optiuni incalzirea centralizata a orasului este realizata partial din CET Timisoara Centru si partial din CET Timisoara Sud. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare. La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). La CET Timisoara Sud combustibilul de baza il constituie lignitul, cu suport de gaze naturale. Cazanele de abur pe lignit sunt inlocuite in cadrul acestei optiuni de un cazan de abur nou, de 200 t/h, cu ardere in strat fluidizat.Acest cazan poate functiona la sarcina partiala pe gaze naturale, astfel ca in cazul unei indisponibilitati de scurta durata a gospodariei de carbune, combustibilul de rezerva este asigurat. Disponibilitatea carbunelui in centrala este asigurata prin formarea in timpul verii a unui stoc care asigura necesarul pentru sezonul de iarna. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului

GROUP
RAMBOLL

96

 realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi) -Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , - putere electrica nominala : 20 MW - consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. CAF 5 de 100 Gcal/h nu mai este necesar, intrucit ar constitui o supraechipare. La CET Sud sunt prevazute urmatoarele investitii :

- Instalarea unui cazan de abur nou pe lignit cu ardere in strat fluidizat de 200 t/h, 15 bar, 250 o C .

Cazanul va fi instalat in spatiul creat prin dezafectarea celor trei cazane de abur actuale de 100 t/h fiecare. Cazanul va alimenta turbina cu abur existenta. Reducerea emisiei de NOx este asigurata prin tehnologia de arderea in strat fluidizat, caz in care temperatura de ardere nu depaseste 900 o C. Reducerea emisiilor de SO2 se realizeaza prin retinerea acestui poluant in stratul fluidizat prin adaos direct de calcar macinat. Noul cazan va fi racordat la electrofiltrele existente si mai departe la cosul de fum actual al IMA 6. Pe acest cos se va instala un sistem de monitorizare a emisiilor (SO2,NOx, pulberi) - Modernizarea statiei de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. - Realizarea unei mici gospodarii de dozare a biomasei pe fluxul de carbune pentru arderea

in cazanul cu strat fluidizat, in proportie masica de pina la 5 % , in scopul valorificarii unor disponibilitati locale de viitor.

CAF 1 si CAF 2 de 100 Gcal/h , reprezentind IMA7, nu mai sunt necesare. La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport

GROUP
RAMBOLL

97

Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 11 ( O11) : In cadrul acestei optiuni incalzirea centralizata a orasului este realizata partial din CET Timisoara Centru si partial din CET Timisoara Sud. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare. La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). La CET Timisoara Sud combustibilul de baza il constituie lignitul, cu suport de gaze naturale. Sursa de caldura o constituie un cazan de apa fierbinte pe lignit nou, cu ardere in stat fluidizat, de 100 Gcal/h ( 116 MWt).Acest cazan poate functiona la sarcina partiala pe gaze naturale, astfel ca in cazul unei indisponibilitati de scurta durata a gospodariei de carbune, combustibilul de rezerva este asigurat. Disponibilitatea carbunelui in centrala este asigurata prin formarea in timpul verii a unui stoc care asigura necesarul pentru sezonul de iarna. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

-Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , - putere electrica nominala : 20 MW - consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. CAF 5 de 100 Gcal/h nu mai este necesar, intrucit ar constitui o supraechipare.

RAMBOLL
GROUP

98

La CET Sud sunt prevazute urmatoarele investitii :

- Instalarea unui cazan de apa fierbinte nou pe lignit cu ardere in strat fluidizat de 100 Gcal/h (116,3 MWt) Cazanul va fi instalat in spatiul creat prin dezafectarea celor doua cazane de apa fierbinte actuale de 100 Gcal/h fiecare. Reducerea emisiei de NOx este asigurata prin tehnologia de arderea in strat fluidizat, caz in care temperatura de ardere nu depaseste 900 o C. Reducerea emisiilor de SO2 se realizeaza prin retinerea acestui poluant in stratul fluidizat prin adaos direct de calcar macinat. Noul cazan va fi racordat la electrofiltrele existente si mai departe la cosul de fum

actual al IMA 7. Pe acest cos se va instala un sistem de monitorizare a emisiilor (SO2,NOx, pulberi)

- Modernizarea statiei de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. - Realizarea unei mici gospodarii de dozare a biomasei pe fluxul de carbune pentru arderea

in cazanul cu strat fluidizat, in proportie masica de pina la 5 % , in scopul valorificarii unor disponibilitati locale de viitor.

CAE 1, CAE 2, CAE 3 de 100 t/h , reprezentind IMA6, cit si turbina cu abur nu mai sunt necesare, reprezentind o supraechipare. La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 12 ( O12) : In cadrul acestei optiuni sistemul de termoficare a orasului este descentralizat. In acest scop, in centralele CET Centru si CET Sud se dezafecteza instalatiile mari de ardere si anexele acestora. Asigurarea incalzirii se face prin instalarea in fiecare punct termic a unor cazane de apa calda pe gaze naturale si CLU (combustibil rezerva). In municipiul Timisoara se instaleaza o retea de gaze naturale noua destinata alimentarii centralelor termice. Aceasta optiune prezint un risc mare pentru poluarea urbana, deoarece sistemul descentralizat va include 114 de surse punctuale de poluare datorita centralelor pe gaz/CLU, comparativ cu sistemul centralizat, cre are doar doua unitati de productie, deci doar doua surse potentiale de poluare, ce pot fi mai usor controlate. La CET Centru se dezafecteaza :

- doua cazane de apa fierbinte, CAF 1 si CAF 2 de 50 Gcal/h si anexele acestora - trei cazane de apa fierbinte CAF 3, CAF 4 si CAF 5 de 100 Gcal/h si anexele acestora - trei cazane de abur CAE1 de 30 t/h si CAE 2, CAE 3 de 12 t/h fiecare si anexele acestora - gospodaria de pacura

GROUP
RAMBOLL

99

La CET Sud se dezafecteaza :

- trei cazane de abur de 100 t/h si anexele acestora - doua CAF de 100 Gcal/h si anexele acestora - turbina cu abur - gospodaria de carbune - instalatiile de pregatire slam dens

La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Nu se mai efectueaza retehnologizarea retelelor termice de transport. Se dezafecteaza retelele supraterane. Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice cu instalarea de schimbatoare de caldura si pompe acolo unde este activitatea de inlocuire nu este definitivata. Se transforma punctele termice in centrale termice prin introducerea in toate punctele termice a unor cazane de apa calda. Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie. Intrucit studiul de fezabilitate trateaza un numar foarte mare de date,examinate din diferite puncte de vedere, se introduce urmatorul tabel, destinat urmaririi unui fir logic al prezentarii. Tabelul 27/a: Tabel ghid pentru urmarirea analizei tehnice a optiunilor Problema analizata Punctul la care se

analizeaza Tabele de date reprezentative

Care sunt actiunile de retehnologizare , care fac obiectul acestui studiu si cum sunt ele distribuite pe optiuni ?

Actiunile de retehnologizare din cadrul optiunilor, care sunt retinute in continuare pentru studiu

Tab. 28

In ce perioada are loc fiecare dintre actiunile de retehnologizare?

Perioadele de retehnologizare Tab 29.

Cum sunt acoperite curbele de sarcina ? Cit si cum vor fi incarcate unitatile in functiune in fiecare centrala ? Exista rezerva de putere termica ? Cit de sigura este rezerva ?

2.a.2.1 Acoperirea curbelor de sarcina

Tab. 30 , 31

Care este valorea investitiilor analizate in studiu in fiecare optiune, si cum sunt distribuite aceste valori in timp ?

2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune

Tab. 32

Exista calcule pentru valoarea acestor investitii ? Unde pot fi gasite acestea ?

2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune

Tab. 32.1

Exista,pentru fiecare optiune, un desfasurator pe ani al investitiilor? Unde poate fi gasit ?

2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune

Tab.33 , 34 , 35, 36, 37

Care sunt cheltuielile variabile si fixe 2.a.2.3 Calculul cheltuielilor

GROUP
RAMBOLL

100

Problema analizata Punctul la care se analizeaza

Tabele de date reprezentative

care vor fi date de intrare in analiza economica?

variabile si fixe pentru fiecare optiune

Care este baza de calcul a consumului de combustibil?

Consumul de combustibil . Definirea datelor de intrare pentru unitatile de producere a energiei termice

Tab. 38

Care sunt datele specifice pentru fiecare cazan sau ciclu termic care se iau in calcul ? Corelat cu acestea, care sunt factorii de emisie?

Consumul de combustibil . Definirea datelor de intrare pentru unitatile de producere a energiei termice

Tab. 39 , 39.1 , 39.2 , 40 , 40.1, 40.2 , 41

Care este consumul de energie electrica pentru pomparea agentului termic?

Consumul de energie electrica pentru servicii interne si pentru pompare.Cheltuieli cu energia electrica

Tab. 42

Care sunt cheltuielile specifice pentru desulfurarea gazelor de ardere?

Cheltuieli pentru desulfurare Tab.43 , 44

Care sunt cheltuielile salariale? Cheltuieli cu salariile

Tab. 45, 46 , 47, 48

Care sunt cheltuielile fixe (mentenant, alte cheltuilei)?

Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli.Cheltuieli cu dezafectarile

Tab. 49 , 50 , 51 , 52

In sinteza, care sunt cheltuielile de exploatare totale ?

Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli.Cheltuieli cu dezafectarile

Tab. 53

Care sunt cheltuielile cu dezafectarile unitatilor care nu vor mai functiona? Cum se esaloneaza ele pe ani ?

Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli.Cheltuieli cu dezafectarile

Tab. 54 , 54.1

Care sun cheltuilile cu amortizarea activelor actuale ?

Cheltuieli de amortizare a echipamentelor si instalatiilor existente

Tab. 55

Cum se calculeaza poductia de energie electrica si veniturile din vinzarea acesteia ?

2.a.2.4 Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice

Cum se calculeaza cheltuielile sau veniturile din tranzactionarea CO2. Sunt unitatile care vor echipa centralele in masura sa functioneze la eficienta peste cea de referinta ?

2.a.2.5 Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013

Tab. 56 , 57, 58 , 58.1 , 58.2 , 58.3

Care sunt preturile care stau la baza claculelor de venituri si cheltuieli ?

2.a.2.6 Preturi

Tab. 59

Sunt asigurate limitele de emisii ? Este analizat acest aspect si sunt respectate aceste conditii pentru fiecare optiune ? Dar pentru fiecare combustibil utilizat?

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor realocari de plafoane anuale

Tab. 60.1 , 60.2

GROUP
RAMBOLL

101

Problema analizata Punctul la care se analizeaza

Tabele de date reprezentative

Cum se situeaza emisiile realizate dupa retehnologizare fata de IPPC Recast ?

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor realocari de plafoane anuale

Tab. 60.2 , 60.3

Sunt respectate plafoanele de emisii ? Care vor fi plafoanele prognozate dupa IPPC Recast ?

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor realocari de plafoane anuale

Tab. 61 , 61.1, 61.2 , 61.3 , 62

Unde sunt expuse calculele si cum sunt centralizate rezultatele calculelor

2.a.3 Tabele centralizatoare

Tab. 63 cu trimitere la anexa 4.

Care este optiunea selectata, care au fost ratiunile acestei selectii, care sunt investitiile din aceasta opiune .

2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost beneficiu, investitii prioritare, conditii tehnice de baza

Tab. 64

Care sunt emisiile momentane si anuale ale IMA in cazul optiunii selectate, daca acestea satisfac cerintele de conformare si cu se situeaza acestea fata de IPPC Recast ?

2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost beneficiu, investitii prioritare, conditii tehnice de baza

Tab. 64.1 , 64.2 , 64.3

Actiunile de retehnologizare din cadrul optiunilor, care sunt retinute in continuare pentru studiu, sunt prezentate sintetic in tabelul urmator: Tabelul 28. Sinteza actiunilor de retehnologizare Optiunea / Retehnologizari si investitii noi

O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

X

Ciclu combinat abur gaze 29 MWt CET Centru

X X X X

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

X

Instalatie de desulfurare CET Sud X Instalatie dozare biomasa X X X Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

X

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

X

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

X

X

X

X

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

X

Perioadele de retehnologizare sunt prezentate in tabelul urmator:

GROUP
RAMBOLL

102

Tabelul 29. Perioade de retehnologizare Retehnologizari si investitii noi

Perioada de realizare Optiunea O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

2010 X X X X

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

2011 X X X X

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

2012 X

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

2010,2011,2012, Cite un cazan in fiecare an

X

Instalatie de desulfurare CET Sud

2011-2012 X

Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

2010-2012

X

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

2010-2012

X

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

2010-2011 X X X X

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

2009-2010

X

2.a.2 Calculul investitiilor, cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare optiune Contine sectiunile : 2.a.2.1 Acoperirea curbelor de sarcina 2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune 2.a.2.3 Calculul cheltuielilor variabile si fixe pentru fiecare optiune 2.a.2.4 Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice 2.a.2.5 Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013 2.a.2.6 Preturi 2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise 2.a.2.1 Acoperirea curbelor de sarcina Pentru a se putea face o comparatie tehnico-economica a optiunilor este necesar sa se porneasca de la acoperirea curbelor de sarcina in fiecare dintre optiuni. Diagramele urmatoare (Fig.4 – Fig.7) prezinta acoperirea curbei de sarcina prin alocarea unitatilor care vor functiona in fiecare dintre optiunile descrise la punctul precedent. Diagramele sunt trasate numai pentru optiunile O1,O8,O10,O11, pentru ca numai la acestea curbele sunt acoperite prin utilizarea unor unitati de producere diferentiate. Curbele clasate sunt trasate, asa cum a fost precizat, pentru ansamblul CET Centru + CET Sud, iar o proportie de 8 % din necesar este acoperita de centralele insulare. Pentru optiunea descentralizata O12 nu este necesara trasarea unei diagrame explicative.

GROUP
RAMBOLL

103

Figura 4: Curba de sarcina, optiunea O1

Figura 5: Curba de sarcina, optiunea O8

RAMBOLL
Gcal/h n 400 350 300 250 200 150 100 50 % 4852 407,05 3483 290.75 HWB Center = 2326 17445 1163 58.15 1 370 739 1108 1477 1846 2215 2584 2953 3322 3691 4060 4429 4798 5157 5536 5905 6274 6643 7012 7381 7750 119 8468 8857 Option 01 CET Center Comb Cycle 25 Gcal/h 3 x HWB 100 Gcal/h (116 MW) 2 x HWB 50 Gcal/h (58 MW) CET South: Stopped
Gcal/h n 400 152 Option 08 CET Cent Comb Cycle 25 Gcal/h (Z9MW) 350 40705 2 x HWB 100 Gcal/h (116 MW1) 2 x HWB 50 Gcal/h (58 MW) a00 3489 max 19,7 MW elect 250 4 290,75 max 150 Gcal/h ( 175 MWi) thermal HWB Center Normal load of steam boilers and steam turbi 200 = 225 93-186 th steam 15,4 MWe Steam boilers & 100 Gcal/h (116,3 MW) Turbine South 1850 17445 125 1453 MW Center 100 1153 7 sa CAL = 0 4 ag 730 4408 4477 1B4R IFA 2299 MARA 1430 FIAT FANE ROTI 7201 A110 AIBA RAFT
GROUP

104

Figura 6: Curba de sarcina, optiunea O10

Figura 7: curba de sarcina, optiunea O11 Principii aplicate pentru acoperirea curbelor de sarcina : -baza sarcinii termice s-a acoperit cu ciclul combinat gaze-abur care va fi instalat la CET Timisoara Centru, pentru ca acesta a fost considerentul avut in vedere la initierea studiilor pentru aceasta investitie, pe baza faptului ca ciclurile combinate sunt eficiente in conditiile unei puteri termice livrate cit mai constante.

GROUP
RAMBOLL
ÎMI ESL) 11225 Q0L SMIN 'SL UI n vas pue 19/1904 WeaIS JO JeUION Și anduno | UA 0021904 WEAIS 91 | nos 13) MI 85) 11239 05 gMH X 2 (MIN OLE) 1/19 00L BMH X Z ÎMWG2Z) W/I239 52 9PĂ) quo) 1908) 13) oLO uondo 1588 BBFB GLIB 05// |BEZ ZLOL EPOS FIA 5065 BESS /91S D9OF ZZEE ESGZ FOST SIZE IF) BOLI GEL OIE | 0 sas 05 1818), fo quad, ESL 00L 1818), BMH, WWW E Sh = WInoS e LIEBIS B4I = 1818), BMH, )U/Ie99 Xe 52'06Z SA 29[9 MI S'9L xeur Erc o0£ ose zsar 00; MN W/I39
Gcal/h 400 350 300 250 4 200 1504 125 HWB Center CFE HWE South 145.3 MW 100 1 370 739 1108 1477 1846 2215 2584 2053 3322 3691 ADBD 4423 4793 S1B7 5536 5905 B2T4 BB43 7012 7381 7750 B113 B4BB BEST MW 1652 Option 011 CET Center: Comb Cycle 25 Gcal/h 40705 2 x HWB 100 Gcal/h (116 MW) 2 x HWB 50 Gcal/h (58 MW) CET South: 3483 1 CFB Hot water boiler 100 Gcal/h 290.75 226 17445 1163 58.15

105

-pentru optiunile O8,O10,O11, in care CET Sud functioneaza, a fost avuta in vedere alocarea de CO2 insumata pentru cele doua centrale. Utilizarea lignitului, care este un combustibil mult mai ieftin decit gazele naturale ar fi foarte convenabila pentru incalzire, dar alocarea de CO2 nu permite o sarcina termica de durata a centralei CET Sud mai mare de cea luata in calcul in acest studiu, 100 Gcal/h (116,3 MWt). De asemenea, stabilirea sarcinii termice pe carbune de 116,3 MWt pentru toate optiunile in care se utilizeaza acest combustibil asigura o baza egala pentru comparatia intre optiuni. Asupra acestei chestiuni se va reveni mai amanuntit la un punct ulterior. - cazanele pe lignit , fie ca sunt cazanele de abur existente, la optiunea O8, fie ca este vorba de un cazan nou cu ardere in strat fluidizat, de abur sau de apa fierbinte (optiunile O10 si O11) ridica probleme de functionare eficienta a camerei de ardere la sarcini termice reduse. Prin urmare, la acoperirea curbei de sarcina din CET Sud s-a limitat inferior sarcina termica la jumatate (50%) din sarcina maxima. Astfel a aparut o zona de sarcina redusa, de forma triunghiulara, cuprinsa intre duratele de functionare de cca 4000 ore/an si cca 6500 ore/an. Valoarea sarcinii este cuprinsa intre 0 si 50 Gcal/h. Aceasta se poate acoperi numai din CET Centru, in modul cel mai probail si cu foarte buna aproximatie cu un cazan de apa fierbinte de 50 Gcal / h (58,15 MWt). Desi un astfel de cazan nu poate fi descarcat in mod realist sub o sarcina de 15 Gcal/h, perioada pentru care sarcina cazanului ar trebui sa fie mai mica este situata in sezonul cald, in care este nevoie numai de apa calda menajera. Aici cazanul poate functiona cu intermitente, folosind inertia termica a retelei de transport, pornirea si oprirea unui cazan de apa fierbinte fiind foare simpla. Utilizarea unitatilor de producere a energiei termice in perioada dinaintea retehnologizarii Diagramele prezinta acoperirea curbei de sarcina pe perioada de analiza de 20 de ani. Totusi, pentru anii de inceput, utilizarea unitatilor de producere a energiei termice nu poate respecta in intregime diagramele prezentate pentru ca investitiile de retehnologizare pot fi facute numai esalonat in concordanta si cu termenele de conformare la normele de mediu. In consecinta se fac urmatoarele precizari : -pentru toate optiunile se prefigureaza intrarea in functiune a ciclului combinat in anul 2012. Pentru anii anteriori, acoperirea bazei curbei de sarcina se face din CET Centru din turbina de abur cu contrapresiune existenta. -pentru optiunea O8, la CET Sud, retehnologizarea celor trei cazane de abur este prevazuta pentru anii 2010-2012. Prin urmare pentru acesti ani, ca si pentru anul 2009, premergator retehnologizarii , se estimeaza ca pregatirea si implementarea lucrarilor la CET Sud nu va permite utilizarea tuturor celor trei cazane de abur. Se considera ca in fiecare din acesti ani la CET Sud se poate functina cu un cazan de abur, astfel ca sarcina termica in cogenerare este de numai 50 Gcal/h ( 58,15 MWt).Restul de 50 Gcal/h vor fi livrate din cazanele de apa fierbinte pe lignit existente, care au conditii de functionare pina in anul 2010. Dupa anul 2010 CAF pe lignit trebuiesc oprite, nefind conformate, situatie in care sarcina se acopera din cazanele de apa fierbinte din CET Centru. -pentru optiunea O10, la CET Sud , se considera ca investitia pentru un cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat are loc in anii 2010-2012. Prin urmare in anul pregatitor 2009 si in anul 2010, CET Sud functioneaza si livreaza cantitatea de caldura de 100 Gcal/h cu cazanele de apa fierbinte existente. In 2011-2012 sarcina se asigura din CET Centru. Noul cazan de abur, amplasat pe locul celor actuale, intra in functiune in a doua parte a anului 2012, astfel ca incepind din acel moment CET Sud functioneaza in cogenerare cu turbina cu abur existenta. -pentru optiunea O11 la CET Sud , se considera ca investitia pentru un cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat are loc in anii 2010-2012 iar amplasarea se face pe locul actualelor cazane de abur. Prin urmare in anul pregatitor 2009 si in anul 2010, CET Sud

GROUP
RAMBOLL

106

functioneaza si livreaza cantitatea de caldura de 100 Gcal/h cu cazanele de apa fierbinte existente. In 2011-2012 sarcina se asigura din CET Centru. Noul cazan de apa fierbinte, amplasat pe locul actualelor cazane de abur intra in functiune in a doua parte a anului 2012. -pentru optiunea O12, care reprezinta incalzirea descentralizata, investitia este considerata a avea loc intr-un ritm foarte rapid, in anii 2009-2010. Aceasta ar putea fi apreciata ca o ipoteza idealizata dar este realizabila daca incalzirea descentralizata ar prezenta avantaje evidente, care sa determine o schimbare radicala a strategiei de incalzire. In anii 2009-2010 livrarea caldurii ar urma sa fie facuta numai din CET Centru, care are o exploatare mai simpla, permitind operatorului sa-si concentreze capacitatea pentru implementarea noilor investitii. Rezerva de putere termica pentru termoficarea urbana Optiunile luate in calcul aduc un numar mare si divers de retehnologizari cit si de opriri ale unor instalatii pentru care retehnologizarea nu este justificata. Analiza rezervei de putere se face atit pentru starea de functionare normala a echipamentelor cit si pentru cazul avariei unui echipament de putere mare ( cea mai mare sau unul dintre cele cu puterea cea mai mare). Astfel, optiunile de echipare descrise pina in prezent trebuie sa fie echilibrate, adica sa asigure in bune conditii realizarea sarcinii, sa faca fata cazului de avarie iar pe de alta parte sa nu contina o supraechipare (rezerva de putere prea mare). De la inceput se mentioneaza ca toate sursele, fie in optiunile centralizate , fie in optiunea descentralizata pot utiliza doi combustibili, astfel ca problema penuriei de combustibil momentane, cu referire la gazele naturale, este suficient acoperita. Exceptie fac CAF nr.1,CAF nr.2 si ciclul combinat din CET Centru, dar se va demonstra in continuare suficienta rezervei de sarcina. Pentru optiunile centralizate, situatia puterii termice instalate si de durata in unitati retehnologizate este urmatoarea : Tabelul 30. Puterea termica instalata si puterea termica de durata Optiunea / Unitati de producere si puterea termica totala (MWt)

O1 O8 O10 O11

CAF 58,15 MWt gaze CET Centru

2x58,15 =116,3

2x58,15 =116,3

2x58,15 =116,3

2x58,15 =116,3

CAF 116,3 MWt gaze-CLU CET Centru

3x116,3 =349

2x116,3 =232,6

2x116,3 =232,6

2x116,3 =232,6

Cogenerare cu ciclu mix gaze-abur CET Centru 29

29 29

29

Cogenerare cu cazane de abur pe lignit si turbina de abur CET Sud

0

174 din care puterea termica de durata

116,3

125 din care puterea termica de durata 116,3 0

CAF 116,3 MWt lignit CET Sud 0 0 0

1x 116,3 =116,3

Total instalat MWt 494 552 515 494 Total putere de durata MWt 494 494 494 494 Pentru CET Sud exista diferentieri intre optiuni si anume : -in optiunea O8 sunt retehnologizate trei cazane de abur existente, putind debita

GROUP
RAMBOLL

107

3 x 100 t/h = 300 t/h astfel ca puterea termica realizabila la contrapresiunea turbinei existente poate atinge 174 MWt pentru termoficare -in optiunea O 10 se construieste un nou cazan de abur cu capacitatea de 200 t/h, astfel ca la contrapresiunea turbinei se pot obtine numai 125 MWt pentru termoficare -in optiunea O11 se construieste un cazan de apa fierbinte si se renunta la cogenerare. Cazanul de apa fierbinte poate asigura 116,3 MWt Puterea de durata luata in calcul pentru termoficare la CET Sud este insa de 116,3 MWt , egala pentru cele trei optiuni. Se mentioneaza insa siguranta marita care apare in cadrul optiunii O8 nu numai datorita unei sarcini posibile mai mari, ci si prin faptul ca lucreaza, spre deosebire de optiunile O10 si O11, cu doua din trei cazane in loc de unul singur. In oricare dintre optiuni puterea termica utilizabila in mod curent si programat pentru termoficarea urbana are valoarea de 494 MWt . In caz de defectiune capacitatea de producere cea mai mare care se indisponibilizeaza este de 116,3 MWt, de exemplu din cauza spargerii unui cazan de apa fierbinte din CET Centru, sau spargerea cazanului de apa fierbinte de 116,3 MWt din CET Sud in optiunea O11. Privitor la cele trei cazane de abur din CET Sud si la turbina deservita, o avarie simultana a cazanelor nu poate fi luata in calcul, iar defectarea turbinei nu afecteaza sistemul pentru ca se poate functiona cu cazanele prin SRR. Pentru evaluarea rezervei de sarcina se prezinta tabelul urmator : Tabelul 31. Rezerva de putere termica Nr. Optiunea /

Puterea termica si rezerva O1 O8 O10 O11

1 Puterea termica de virf de iarna 2012 MWt 365 365 365 365 2 Puterea termica de virf de iarna 2028 MWt 300 300 300 300 3 Puterea totala instalata CET Centru + CET Sud

dupa retehnologizare (MWt) 494 552 515 494 4 Rezerva de putere instalata 2012

( Nr. 3 / Nr.1 x 100) 135 % 151 % 141 % 135 % 5 Rezerva de putere instalata 2028

( Nr. 3 / Nr.2 x 100) 165 % 184 % 172 % 165 % 6 Puterea totala de durata CET Centru + CET Sud

dupa retehnologizare (MWt) 494 494 494 494 7 Puterea totala in cazul indisponibilizarii unei unitati

mari MWt 378 378 378 378 8 Acoperirea puterii necesare in cazul avariei unei

unitati mari 2012 (Nr. 7/ Nr.1) 103 % 103 % 103 % 103 %

9 Acoperirea puterii necesare in cazul avariei unei unitati mari 2012 (Nr. 7/ Nr.2) 123 % 123 % 123 % 123 %

10 * Puterea in scenariul cel mai pesimist – doua unitati mari ies din functiune – una datorita lipsei combustibilului (gaze naturale) iar alta prin spargere MWt 262 262 262 262

11 * Acoperirea sarcinii in scenariul cel mai pesimist 71,8% 71,8% 71,8% 71,8% * Rubricile 10 si 11 au fost introduse pentru cazul in care disponibilitatea gazelor naturale scade drastic pe durata indelungata iar in aceste condtii se mai sparge si un cazan mare. Acestea sunt conditii echivalente practic cu o enclavizare economica iar intr-o asemenea logica rezerva asigurata de 71,8 % poate fi considerata acceptabila, fiind conforma cu regulamentele energetice ale Romaniei din anii 1970-1990, care impuneau ca in caz de avarie sa se acopere cel putin 50 % din sarcina de virf de iarna.

GROUP
RAMBOLL

108

Rezerva de putere este considerata suficienta si demonstreaza ca optiunile sunt echilibrate, fara a introduce supraechipari. Pentru anul 2009, cind toate unitatile sunt functionale si nu au restrictii de conformare la mediu, puterea totala instalata si utilizabila este : CET Centru 486,2 MWt CET Sud 406,6 MWt Total 886,8 MWt Fata de sarcina termica de virf a anului 2009 de 400 Mwt, rezerva de putere actuala este de 221 %. Pentru sistemul descentralizat, rezerva de putere este o problema locala de dimensionare a echiparii cu cazane a punctelor termice si este prezentata in anexa 2 la acest studiu. Securitatea in alimentarea cu combustibil este o problema strins legata de rezerva de sarcina, si este asigurata in mod logic astfel : - fiecare unitate de producere a caldurii are posibilitatea functionarii pe doi combustibili -data fiind rezerva suficienta la acoperirea sarcini rezulta implicit securitatea fata de alimentarea cu combustibili -in ultima instanta acest aspect, legat de criza gazelor manifestata in sezonul rece 2008- 2009, este foarte bine acoperit la COLTERM Timisoara, intrucit in cadrul sistemului de termoficare pot fi utilizate practic in parti egale de putere 3 combustibili 2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune In tabelul urmator sunt prezentate investitiile necesare pentru fiecare optiune, corelat cu perioada in care trebuiesc realizate. Tabelul 32. Valoarea retehnologizarilor si investitiilor necesare pentru optiunile analizate Retehnologizari si investitii noi

Perioada de realizare

Optiunea Valoarea investitiei

Mil Euro fara TVA O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

2010 X X X X 3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

2011 X X X X 4,9

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

2012 X 4,9

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

2010-2012

X 17,79 (3x5,93)

Instalatie de desulfurare CET Sud

2010-2012 X 22,05

Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

2010-2012

X 71,49

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

2010-2012

X 59,5

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

2010-2011 X X X X 2,3

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze- CLU

2009-2010

X 149

GROUP
RAMBOLL

109

Pentru evaluarea modernizarilor si investitiilor s-a recurs la diverse surse avute la dispozitie s-au s- a facut evaluarea respectiva, dupa cum se precizeaza in tabelul urmator. Tabelul 32.1 Modalitatea de calcul a valorilor investitiilor si modernizarilor. Retehnologizari si investitii noi Modalitatea stabilire a valorii Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

Punctul 2.b.1.5 al acestui studiu

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

Punctul 2.b.1.4 al acestui studiu

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

Punctul 2.b.1.4 al acestui studiu

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

Punctul 2.b.1.1; 2.b.1.2 si 2.b.1.3 al acestui studiu

Instalatie de desulfurare CET Sud Conform punctului 2.b.2 al acestui studiu Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

Conform anexei 1 la acest studiu

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

Conform anexei 1 la acest studiu

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

Conform punctului 2.b.3 din acest studiu

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

Conform anexei 2 la acest studiu

Esalonarea pe ani a valorilor retehnologizarilor si investitiilor , necesara pentru evaluarile din cadrul analizei cost beneficiu, este redata pentru fiecare optiune in tabelele de mai jos. Tabelul 33. Esalonarea valorilor in optiunea O1 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 15,74 Mil Euro fara TVA Tabelul 34. Esalonarea valorilor in optiunea O8 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

5,93

5,93

5,93

Instalatie de desulfurare CET Sud

7,35 7,35 7,35

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 50,68 Mil Euro fara TVA

GROUP
RAMBOLL

110

Tabelul 35. Esalonarea valorilor in optiunea O10 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

23,83

23,83

23,83

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 82,33 Mil Euro fara TVA Tabelul 36. Esalonarea valorilor in optiunea O11 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

19,83

19,83

19,83

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 70,33 Mil Euro fara TVA Tabelul 37. Esalonarea valorilor in optiunea O12 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU inclusiv retea gaze

74,5 74,5

Valoare totala : 149 Mil Euro fara TVA 2.a.2.3 Calculul cheltuielilor variabile si fixe pentru fiecare optiune Pentru alegera optiunii celei mai bune , in prezentul studiu a fost facuta analiza cost beneficiu pentru fiecare optiune, in cadrul capitolului “Analiza cost beneficiu”. In conditiile in care optiunile sunt perfect egale in privinta caldurii vindute ,elementele necesare pentru efectuarea acestei analize sunt, pentru fiecare dintre anii intervalului de analiza 2009-2028: -calculul consumului de combustibil si al cheltuielilor cu combustibilul -calculul productiei de energie electrica si a incasarilor din vinzarea energiei electrice -calculul cheltuielilor cu energia electrica achizitionata -calculul cheltuielilor pentru desulfurarea gazelor de ardere (daca este cazul) -calculul cheltuielilor pentru reparatii si dezafectari -stabilirea cheltuielilor de amortizare a echipamentelor si instalatiilor existente -stabilirea cheltuielilor cu salariile Aceste elemente se prelucreaza cu un program de calcul a carui desfasurare este data in anexa 4 a acestui studiu, pentru fiecare din optiuni. In cele ce urmeaza se prezinta elementele de calcul esentiale.

GROUP
RAMBOLL

111

Consumul de combustibil . Definirea datelor de intrare pentru unitatile de producere a energiei termice Curba clasata a fiecarui an este impartita in zone, iar zonele sunt alocate unitatilor de producere a energiei termice. In scopul imbunatatirii preciziei de calcul, ariile mai extinse din diagramele de acoperire a curbei de sarcina (reprezentate la punctul 2.a.2.1) sunt divizate in astfel de zone. De exemplu in optiunea O8 o astfel de partitie are urmatoarea reprezentare:

Fig. 8: Curba clasata, optiunea O8 Aceasta diagrama nu difera cu nimic de diagrama optiunii O8, dar pentru precizia calculului, ariile de sub curbele clasate cu puterea de peste 125 Gcal/h au fost impartite in 4 zone; la fel si aria triunghiulara de deasupra sarcinii de baza. Pentru fiecare zona marimea principala la care se raporteaza tot calculul este caldura produsa la limita centralelor. Conditia de precizie a calculului este ca suma caldurilor zonelor pentru fiecare an sa fie egala cu caldura totala produsa in acel an. Balanta caldura produsa-pierderi, caldura produsa de centralele Centru+Sud/Centrale insulare este redata in tabelul de mai jos. Tabelul 38. Repartitia pe ani a caldurii produse, pierderilor, contributia sistemelor de incalzire Qvindut Pierderi An Qtot CET Q CT

TJ/an TJ/an TJ/an TJ/an

3941 929 2009 4156 714

3835 900 2010 4042 693

3726 870 2011 3925 671

3617 841 2012 3809 649

3511 811 2013 3695 627

3402 781 2014 3577 606

GROUP
RAMBOLL
Gcal/h n 400 1652 Option 08 350 | 40705 | 300 = 3483 250 1 22075 HwB 225 Center 200 225 Steam boilers & Turbine South 150 1 17445 HwB 125 Center 100 1163 7 sa 5815 2 o 4 ag 730 4408 4477 1B4R IFA 2299 MARA 1430 FIAT FANE ROTI 7201 A110 AIBA RAFT

112

3293 752 2015 3461 584

3187 752 2016 3369 570

3078 752 2017 3274 556

2969 752 2018 3195 526

2863 752 2019 3118 497

2754 752 2020 3038 468

2645 752 2021 2959 438

2539 752 2022 2881 410

2430 752 2023 2802 380

2430 752 2024 2802 380

2430 752 2025 2802 380

2430 752 2026 2802 380

2430 752 2027 2802 380

2430 752 2028 2802 380 Consumul de combustibil al fiecarei unitati de producere a caldurii pe o anumita zona este calculat cu o relatie de tipul : B gaz = Cgaz( %) x Q z x Q u cazan/ Q tf / Rand cz gaz/ Hi gaz B carbune = C carbune (%) x Q z x Q u cazan/ Q tf / (1- q pt) /Rand cz carbune/ Hi carbune In care Qz- este caldura de termoficare necesara pentru acoperirea unei zone din curba de sarcina clasata C gaz- este aportul caloric al gazelor la sarcina unui cazan, care este 100% cind cazanul este pe gaze sau de exemplu 30 % la un cazan pe carbune nemodernizat sau 5 % la un cazan modernizat C carbune este cota calorica a carbunelui, care este “0” la cazanele pe gaze si “100 - C gaz” la cazanele pe carbune. Rand cz – Randamentul unui cazan la arderea gazului sau a carbunelui. Se mentioneaza ca un cazan pe carbune functioneaza de regula cu un randament mai mare aferent partii de caldura obtinute prin arderea unei cote de gaz. Hi- puterea calorica inferioara a combustibilului, gaz sau carbune Qu cazan/Q tf– Este un raport specific care face legatura intre caldura utila produsa de un cazan si caldura care este livrata in termoficare. Pentru cazanele de apa fierbinte acest raport este egal cu “1”, dar pentru ciclurile de cogenerare cu abur cazanele produc mai multa caldura utila decit se livreaza din turbinele de termoficare si raportul este supraunitar. qpt - este consumul de servicii proprii termice, adica pentru preincalzirea apei care merge la cazan Pentru instalatii de turbine cu gaze si cicluri combinate gaze-abur consumul de combustibil se determina cu o relatie de tipul: B gaz = Q z / Eff t/ Hi gaz Unde Eff t este eficienta termica a unitatii respective. Cheltuielile cu combustibilul se calculeaza pentru fiecare optiune cu relatiile: S gaz = Pgaz x Σ B gaz z S carbune = P carbune x Σ Bcarb z adica prin inmultirea pretului combustibilului cu suma cantitatilor de combustibil pentru fiecare zona.

GROUP
RAMBOLL

113

Pentru fiecare unitate de producere a caldurii, care ocupa o zona, sunt definite urmatoarele date de baza : Pentru cazane de apa fierbinte pe gaze naturale sau carbune + gaze naturale : A.Puterea calorifica medie a carbunelui B.Puterea calorifica medie a gazelor naturale Randamentul inainte de retehnologizare: C.-pentru gaze naturale D.-pentru carbune Randamentul dupa retehnologizare: E.-pentru gaze naturale F.-pentru carbune (pentru cazanele de apa fierbinte retehnologizarea inseamna constructia unui cazan nou cu ardere in strat fluidizat) Consumul propriu de energie electrica pe unitatea de caldura produsa exclusiv pomparea apei de termoficare. G-pentru gaze naturale H-pentru carbune Factorii de emisie CO2 I.-pentru carbune J.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx inainte de retehnologizare K.-pentru carbune L.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx dupa retehnologizare M.-pentru carbune N.-pentru gaze naturale O.- Emisia de SO2 pentru arderea carbunelui in absenta instalatiei de desulfurare P.- Emisia de praf pentru arderea carbunelui – se mentioneaza ca la Timisoara toate unitatile de arderea carbunelui au electrofiltrele modernizate si se incadreaza in normele de mediu Aceste date initiale introduse in program sunt prezentate in tabelul urmator Tabelul 39. Date initiale de calcul pentru cazane de apa fierbinte Tip cazan

A B C D E F G H I J

CAF 58MW gaz

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

91 %

-

93 %

-

3,24 KWh/Gcal

-

-

56,1 t/TJ

CAF 116 MW gaz- CLU

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

91 %

-

93 %

-

3,24 KWh/Gcal

-

-

56,1 t/TJ

CAF actual 116MW Lignit- Gaz

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

90 %

82 %

-

-

3,24 KWh/Gcal

11 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

GROUP
RAMBOLL

114

CAF ASF 116MW lignit- gaz

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

-

-

91 %

87 %

3,24 KWh/Gcal

11 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

Cazane din centrale termice mici

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

90 %

-

90 %

-

neglijabil

-

-

56,1 t/TJ

Nota : Puterile calorice ale combustibililor sunt alese la valorile date in tabel din urmatoarele motive: -pentru gazele naturale puterea calorica de 8500 kcal/Nmc corespunde cu puterea calorica a metanului pur, asa cum sunt gazele naturale utilizate la ora actuala. Acest gaz a fost considerat reprezentativ ca pret dar mai ales pentru aprecierea unei emisii maximale de NOx,printr-o temperatura de ardere cit mai mare. Mentionam ca in energetica romaneasca a fost acceptata multa vreme o putere calorica de 8050 Kcal/Nmc, care insa era calculata la starea standard, 1 bar si 15 oC, deci nu la starea normala. Valoarea 8050 corectata pentru stare normala conduce la 8492 Kcal/Nmc -pentru carbune puterea calorica de 2100 Kcal/kg a fost considerata reprezentativa pentu calculele de pret dar mai ales pentru calculele de emisie NOx, factorul teoretic de emisie rezultind cel mai mare datorita unei temperaturi de ardere mai mari Pentru explicitarea datelor din tabel se dau urmatoarele clarificari :

- consumul specific de energie electrica pe unitatea de caldura livrata (kWh/Gcal) este redus in cazul gazelor naturale reprezentind consumul de energie electrica pentru ventilatoarele

Tip cazan

K L M N O P

CAF 58MW Gaz

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

-

-

-

CAF 116 MW gaz-CLU

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

-

-

-

CAF actual 116MW Lignit- Gaz

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

303 g/GJ 550 mg/Nmc 6% O2

-

-

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

CAF ASF 116MW lignit- gaz

-

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

138 g/GJ 250 mg/Nmc 6% O2

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

Cazane din centrale termice mici

NU SE MONITORIZEAZA PENTRU CAZANE DE PUTERE MICA

RAMBOLL
GROUP

115

de aer, recircularea apei prin cazan, pomparea apei de adaos, organe de reglare, automatizari, iluminat. Se poate preciza urmatoarea situatie a consumurilor electrice:

Tabelul 39.1 Consumuri specifice electrice pentru cazane de apa fierbinte pe gaze naturale Destinatia consumului de energie electrica

CAF 50 Gcal/h (58 ,15 MWt) CAF 100 Gcal/h ( 116,3 MWt)

Ventilatoare de aer 122 kW 220 kW Recirculare apa prin cazan 30 kW 60 kW Automatizari si actionari 5 kW 5 kW Iluminat 5 kW 5 kW Total putere electrica 162 kW 290 kW Putere electrica pe caldura produsa la sarcina nominala

3,24 kWh/Gcal 2,9 kWh/Gcal

Putere adoptata pentru calcul cazane apa fierbinte pe gaze naturale

3,24 kWh/Gcal

-pentru cazul utilizarii carbunelui se fac urmatoarele precizari : Tabelul 39.2 Consumuri specifice electrice pentru cazane de apa fierbinte pe carbune Destinatia consumului de energie electrica CAF 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) Ventilatoare de aer 125 kW Ventilatoare de gaze de ardere 260 kW Concasare si transport carbune 40 kW Macinare carbune 510 kW Electrofiltru 150 kW Automatizari si actionari 10 kW Iluminat 5 kW Total putere electrica 1100 kW Putere electrica pe caldura produsa la sarcina nominala

11 kWh/Gcal

- emisia de NOx a cazanelor este data atit sub forma unui coeficient CORINAIR cit si sub forma unei valori de emisie momentane (mg/Nmc)

Corespondenta luata in calcul este urmatoarea:

 Gazele naturale cu puterea calorica 8500 kcal/Nmc ( 35590 kJ/Nmc) genereaza prin ardere un volum de gaze de ardere de 12,05 Nmc gaze ardere/Nmc combustibil , pentru un exces de aer 1,16 insemnand o concentratie de oxigen de 3 % si o umiditate de 16,5 %. Concentratia de NOx este considerata 450 mg/Nmc inainte de retehnologizare si 200 mg/Nmc dupa retehnologizare, acestea fiind valori uzuale pentru arderea gazelor naturale. In consecinta factorul de emisie raportat la caldura primara este

12,05 x 0, 450/0,035590/( 1-.165) = 182,35 g/GJ inainte de retehnologizare si 12,05 x0,200/0,035590/( 1-.165) = 81,04 g/GJ dupa retehnologizare S-au adoptat valorile rotunjite 182 g/GJ si 81 g/GJ .  Lignitul cu puterea calorica 2100 kcal/kg ( 8792 kJ/kg) genereaza prin ardere un volum de gaze

de ardere de 3,83 Nmc gaze ardere/Nmc combustibil , pentru un exces de aer 1,4 insemnand o concentratie de oxigen de 6 % si o umiditate 20,5 %. Concentratia de NOx este considerata 550 mg/Nmc inainte de retehnologizare si 250 mg/Nmc dupa retehnologizare, acestea fiind valori uzuale pentru arderea lignitului. In consecinta factorul de emisie raportat la caldura primara este

3,83 x 0, 550/0,00872/(1-.205) = 303,1 g/GJ inainte de retehnologizare si 3,83 x0,250/0,00872/(1-.205) = 137,77 g/GJ dupa retehnologizare . S-au adoptat valorile rotunjite 303 g/GJ si 138 g/GJ .

-emisia de SO2 a fost calculata pentru carbunele de 2100 kcal/kg ( 8792 kJ/kg) avind un continut de sulf de 0.9 %. Acesta este carbunele cel mai frecvent utilizat la CET Sud.

GROUP
RAMBOLL

116

In aceste conditii, pentru un exces de aer la evacuarea din electrofiltre 1,9 si o temperatura a gazelor la evacuare 155 oC, cazanul are randamentul 87 %, volumul de gaze de ardere este 4,74 Nmc/kg carbune , continutul de dioxid de sulf in gazele de ardere este 3864 mg/Nmc iar valoarea corectata este 7520 mg/Nmc ( 6% O2).

Pentru cazane de abur pe gaze naturale sau carbune + gaze naturale si ciclul de cogenerare atasat: A.Puterea calorifica medie a carbunelui B.Puterea calorifica medie a gazelor naturale Randamentul inainte de retehnologizare: C.-pentru gaze naturale D.-pentru carbune Randamentul dupa retehnologizare: E.-pentru gaze naturale F.-pentru carbune (pentru cazanele de abur retehnologizarea inseamna fie executia unor lucrari specifice fie constructia unui cazan nou cu ardere in strat fluidizat) Consumul propriu de energie electrica pe unitatea de caldura produsa exclusiv pentru pomparea apei de termoficare. G-pentru gaze naturale H-pentru carbune Factorii de emisie CO2 I.-pentru carbune J.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx inainte de retehnologizare K.-pentru carbune L.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx dupa retehnologizare M.-pentru carbune N.-pentru gaze naturale O.- Emisia de SO2 pentru arderea carbunelui in absenta instalatiei de desulfurare P.- Emisia de pulberi pentru arderea carbunelui – se mentioneaza ca la Timisoara toate unitatile de arderea carbunelui au electrofiltrele modernizate si se incadreaza in normele de mediu Q.- Consumul de abur al ciclului pe unitatea de caldura produsa in termoficare R.-Consumul de caldura utila cazan pe unitatea de caldura livrata in termoficare S.- Energia electrica produsa de ciclu pentru uniatea de caldura produsa in termoficare. T.- Consumul propriu termic Aceste date initiale introduse in program sunt prezentate in tabelul urmator.

GROUP
RAMBOLL

117

Tabelul 40. Date initiale de calcul pentru cazane de abur si cicluri de producere a energiei electrice atasate acestora Tip cazan A B C D E F G H I J Cazan de abur gaze naturale 35 t/h, 35 bar, 450oC CET Centru

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

92 %

-

-

-

3,13 KWh/Gcal

-

-

56,1 t/TJ

Cazane de abur lignit-gaze 100 t/h 15 bar 250 o C CET Sud

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

90 %

84%

91 %

87 %

3,13 KWh/Gcal

12,55 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

Cazan de abur lignit-gaze ASF 200 t/h 15 bar 250 oC CET Sud

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

-

-

91 %

88 %

3,13 KWh/Gcal

12,55 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

* Nota: Cazanul de abur din CET Centru si turbina de cogenerare aferenta mai functioneaza doar in primul an, 2009, dinaintea intrarii in functiune a ciclului combinat in 2012.

Tip cazan

K L M N O P Q P S T

Cazane de abur gaze naturale 35 t/h 35 bar, 450oC CET Centru

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

-

-

-

-

-

1,72 t/Gcal

1.185 Gcal/Gcal

0,159 MW/Gcal

4,2%

Cazane de abur lignit- gaze 100 t/h 15 bar 250 o C CET Sud

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

303 g/GJ 550 mg/Nmc 6% O2

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

138 g/GJ 250 mg/Nmc 6% O2

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

1,86 t/Gcal

1.109 Gcal/Gcal

0,154 MW/Gcal

4,5%

Cazan de abur lignit- gaze ASF 200 t/h 15 bar 250 oC CET Sud

-

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

138 g/GJ 250 mg/Nmc 6% O2

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

1,86 t/Gcal

1.109 Gcal/Gcal

0,154 MW/Gcal

4,5%

GROUP
RAMBOLL

118

Pentru explicitarea datelor din tabel se dau urmatoarele clarificari :

- pentru consumul specific de energie electrica la cazanele de abur pe gaze naturale sau lignit-gaze naturale avind atasata turbina de cogenerare pentru termoficare se procedeaza similar punctului anterior:

Tabelul 40.1 Consumuri specifice electrice pentru cazane de abur cu ciclu de cogenerare Destinatia consumului de energie electrica

CAZANE DE ABUR gaze naturale

30 t/h,35 bar 450 oC CET Centru

Putere termica termoficare 18,5

Gcal/h

CAZANE DE ABUR lignit- gaze naturale

15 bar, 250 oC 100 t/h retehnologizate

sau CAZAN NOU 200 t/h ASF CET Sud

Putere termica termoficare 100 Gcal/h

Ventilatoare de aer 27 kW 115 kW Ventilatoare de gaze de ardere 19 kW 300 kW Concasare si transport carbune 0 50 kW Macinare carbune 0 600 kW Electrofiltru 0 150 kW Pompare apa de adaos 4 kW 25 kW Automatizari si actionari 4 kW 10 kW Iluminat 4 kW 5 kW Total putere electrica 58 kW 1255 kW Putere electrica pe caldura produsa la sarcina nominala

3,13 kWh/Gcal 12,55 kWh/Gcal

-pentru emisiile de NOx si de SO2, se procedeaza similar situatiei cazanelor de apa fierbinte, prezentate anterior -pentru consumul de abur produs de cazne raportat la caldura produsa in termoficare, precum si pentru energia electrica produsa de ciclu raportat la caldura produsa in termoficare se face bilantul ciclului utilizind si diagramele de lucru ale turbinelor in tabelul urmator. Tabelul 40.2 Marimi caracteristice ale ciclurilor de cogenerare existente in CET Centru si CET Sud Nr. Marimea CET Centru CET Sud 1 Debitul de abur cazan ( t/h) 30 186 2 Presiunea aburului la iesire cazan ( bar) 35 15 3 Temperatura aburului la iesire cazan (oC) 450 250 4 Entalpia aburului la iesire cazan (kJ/kg) 2923,6 3336,2 5 Presiunea absoluta a apei de alimentare la intrarea in pompa de

alimentare (bara) 1 1

6 Temperatura apei de alimentare cazan (oC) 105 105 7 Entalpia apei de alimentare la intrare in cazan (kJ/kg) 467 467 8 Presiunea absoluta a aburului la esaparea turbinei-intrarea in

schimbatorul de caldura termoficare (bara) 3 1,2

9 Temperatura aburului la esaparea turbinei (oC) 200 105 10 Temperatura medie a agentului de termoficare retur (oC) 50 50 11 Temperatura medie a agentului de termoficare tur. (oC) 85 85 12 Temperatura medie a condensatului rezultat din abur (oC) 80 80 13 Entalpia aburului la esaparea trubinei (kJ/kg) 2860 2694,8 14 Entalpia condensatului rezultat din abur (kJ/kg) 335 335 15 Cantitatea de abur de la cazan necesara pentru preincalzirea/degazarea

condensatului (t/h) [= Nr.1x ( Nr.6-Nr.12)x4.187/(Nr.4-Nr.7+( Nr.6-Nr.12)x4.187)]

1,22 8,34

16 Cantitatea de abur pentru termoficare urbana 30,65 177,61 17 Pierderea procentuala de abur pentru preincalzirea/degazarea apei de

alimentare (consumul propriu termic) (%) 4,2 4,5

RAMBOLL
GROUP

119

18 Caldura livrata in termoficare (MWt) 21,5 116,3 19 Caldura livrata in termoficare (Gcal/h) 18,5 100 20 Energia electrica produsa de turbina (MW) 3 15,5 21 Energia electrica pentru pomparea apei de alimentare cazan (MW)

[Nr.1x(Nr.2 +1-Nr.5)x100000/3600/1000000/0.7] 0,044 0,1

22 Energia electrica la bornele ciclului (cazan,pompa, turbina) ( MW) [=Nr.20-Nr.21]

2,956 15,4

23 Cantitatea de abur cazan/caldura livrata termoficare (t/Gcal) [Nr.1/Nr.19]

1,72 1,86

24 Cantitatea de caldura utila cazan/caldura livrata termoficare (Gcal/Gcal) [=Nr.23x(Nr.4-Nr.7)/4.187/1000]

1,185 1,109

25 Energia electrica/ caldura livrata in termoficare (MW/Gcal) [Nr.22/Nr.19]

0,159 0,154

Diagramele de lucru ale turbinelor din CET Centru si CET Sud sunt prezentate in figurile urmatoare, cu indicarea punctelor de functionare avute in vedere. Intrucit aceste diagrame sunt liniare, urmeaza ca marimile caracteristice poz. 23,24,25 din tabelul 40.2 sunt constante, independente de sarcina de termoficare.

Fig.9: Diagrama Turbinei EKOL din CET Sud

GROUP
RAMBOLL
Pritok păey do torbiny v bed 3 5 8 Gheraicteristiiea turbing R19:7-1.4/5.2, von v NI

120

Fig.10: Diagrama turbinei AKTP4 din CET Centru Pentru ciclul combinat gaze-abur din CET Timisoara Centru A.-Puterea calorica medie a gazelor naturale B.- Puterea nominala combustibil primar introdus in turbina C.- Randamentul termic nominal D.- Randamentul electric nominal E.- Eficienta nominala totala F.- Consumul de combustibil pe unitatea de caldura produsa pentru termoficare G.-Consumul propriu de energie electrica al utilitatilor auxiliare H.-Factorul de emisie CO2 pentru gaze naturale I.-Factorul de emisie NOx J.-Energia electrica produsa de ciclu pentru unitatea de caldura produsa in termoficare. Tabelul 41. Date caracteristice pentru ciclul combinat A B C D E F G H I J Ciclu combinat CET Centru

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

64,72 MW

0,451 0,309 0,760 261,88 Nmc/Gcal

1 kWh/Gcal

56,1 t/TJ

81 g/GJ 200 Mg/Nmc

0,8 MW/ Gcal

Parametrii specifici referitori la ciclul combinat sunt prelucrati pornind de la parametrii nominali. -putere primara 64,2 MW -putere tremica 25 Gcal/h -putere electrica 20 MW Consumul auxiliarelor principale este acoperit de puterea ciclului, astfel ca puterea de 20 MW este considerata la borne. S-a considerat numai un consum al automatizarilor anexe si iluminatului, de 25 kW, care revine la 1 kWh/Gcal Emisia de NOx este similara unei arderi de gaze naturale performante ( similar CAF retehnologizat)

GROUP
RAMBOLL

121

Eficienta termica (Eff t) si eficienta electrica (Eff el) la diverse sarcini in termoficare (Q tf) variaza cu foarte buna precizie dupa urmatoarele relatii, raportati la aceleasi marimi la sarcina nominala in termoficare : Eff t / Eff t nom= a1 x Q tf/Q tf nom + b1 Eff el/ Eff el nom = a2 x Q tf/Q tf nom + b2 Unde coeficientii au valorile : a1= - 0,3188 ; b1 = 1,329 ; a2= 0,4462 ; b2 = 0,5394 Consumul de energie electrica pentru servicii interne si pentru pompare.Cheltuieli cu energia electrica Consumul de energie electrica pentru servicii interne se va calcula pentru fiecare unitate de producere a energiei termice care acopera o zona a curbei clasate cu o relatie de tipul: Wpe z = Qz x Wep/Q tf In care Wep/Q tf este consumul de energie electrica propriu al unitatilor auxiliare pe unitatea de caldura produsa, definit si precizat la datele initiale pentru fiecare tip de instalatie In continuare aceste cantitati de energie se sumeaza pentru toate zonele care acopera curba clasata : Wpe = Σ Wpe z In sistemul de termoficare al orasului s-au inregistrat urmatoarele date medii : Tabelul 42. Energii specifice de pompare in termoficare Sursa de caldura Energia specifica de pompare

MWh/Tcal CET Centru 15,24

CET Sud 11,55 Puncte termice 15,3

Centrale insulare 32,92 Dupa retehnologizarea pompelor de transport se prelimineaza scaderi de energie electrica de pompare conform unei dependente cu puterea a treia a caldurii livrate. Energie consumata = Energie specifica x ( Puterea termica anuala/ Puterea anului referinta)3

Energia de pompare este extrasa de centrale de regula din productia proprie. Ea nu este insa un consum propriu tehnologic in legatura directa cu producerea caldurii si de aceea este contabilizata separat. Pentru modelul aplicat,in cazurile functionarii numai cu cazane de apa fierbinte, se considera ca ea se cumpara din sistemul energetic. Pentr optiunea descentralizata O12 se considera pomparea caldurii pe magistralele de transport numai din CET Centru in anii 2009, 2010, 2011, iar apoi caldura nu mai consuma energie de pompare decit pentru distributie. Pentru calculul cheltuielilor cu energia electrica s-a facut urmatoarea sistematizare : -energia electrica pentru servicii proprii se scade din energia produsa de centrala. Daca rezultatul este negativ, cum ar fi cazul cind centrala functioneaza numai cu cazane de apa fierbinte, atunci energia electrica trebuie cumparata :

 din reteaua de medie tensiune in cazul CET Centru  din reteaua de inalta tensiune in cazul CET Sud

GROUP
RAMBOLL

122

- energia de pompare de transport termoficare a fost considerata in calcule cumparata dupa cum urmeaza:

 din reteaua de medie tensiune in cazul CET Centru  din reteaua de inalta tensiune in cazul CET Sud  din reteaua de distributie pentru puncte termice si centrale termice mici

Valoarea energiei cumparate se obtine ca produs intre energie si pretul unitar al acesteia Cheltuieli pentru desulfurare Conform punctului 2.b.2 al acestui studiu consumul de utilitati pentru instalatia de desulfurare este dat in coloanele 1 si 2 ale tabelului urmator. In coloana a treia si a patra se dau preturile unitare aferente si costurile orare. Finalitatea tabelului consta in evaluarea cheltuielilor pe tona de sulf extras, pentru combustibilul cu caracteristici medii . Tabelul 43. Caracteristicile de consum ale instalatiei de desulfurare Debit de gaze de ardere (Nmc/h) 640000 Concentratia SO2 la intrare (mg/Nmc) necorectata

3684

Concentratia la iesire (mg/Nmc) corectata 6 % O2

400

Concentratia la iesire (mg/Nmc) necorectata 147 Cantitatea de SO2 extrasa (t/h) 2,26 Consum apa de proces (t/h) 32 0,09 Euro/t 2,9 Euro/h Consum energie electrica kWh 900 81,04 Euro/MWh 73,26 Euro/h Consum var (CaO 100 %) (t/h) 6,15 118,5 E/t 728,77 Euro/h Cost desulfurare 356,15 Euro/t SO2 Pentru cazanele cu ardere in strat fluidizat situatia este dupa cum urmeaza Tabelul 44. Caracteristicile de consum ale desulfurarii in statul fluidizat al cazanelor ASF Debit de gaze de ardere (Nmc/h) 640000 Concentratia SO2 la intrare (mg/Nmc) necorectata

3684

Concentratia la iesire (mg/Nmc) corectata 6 % O2

400

Concentratia la iesire (mg/Nmc) necorectata 147 Cantitatea de sulf extrasa (t/h) 2,26 Consum apa de proces (t/h) 0 0 Consum energie electrica kWh 50 81,04 Euro/MWh 4,052 Consum Calcar (CaCO3 100 %) (t/h) 6 71,7 E/t 430,3 Cost desulfurare 192,2 Euro/t SO2 Limita actuala de emisie pentru SO2 este de peste 1000 mg/Nmc. La un punct ulterior se va arata ca pentru respectarea plafoanelor anuale de emisie trebuie impusa o limita mai severa, 650 mg/Nmc. Din necesiatea evaluarii unor cheltuieli acoperitoare, in acest capitol s-au calculat utilitatile pentru o emisie de 400 mg/Nmc. Rezulta o usoara supraevaluare a acestor cheltuieli, de cca 7,5 %, dar care este in limitele unor calcule prudente.

GROUP
RAMBOLL

123

Cheltuieli cu salariile La ora actuala salariile la COLTERM au valorile si sunt organizate dupa cum urmeaza: Tabelul 45 . Salarii actuale in cadrul COLTERM Sector operator/ salarii anuale (mii Euro/an)

CET Centru CET Sud Puncte Termice

Centrale insulare

OPERATOR

2007-2008 2391 3258 3581 1057 259 Trebuie precizat ca salariile CET Centru si CET Sud cuprind si sumele pentru personalul de exploatare si de reparatii al retelei primare aferente centralelor . La fel si sumele de la punctele termice si centralele insulare includ cheltuieli salariale apartinind de retelele de distributie. Pentru perioada de pina la terminarea modernizarilor si investitiilor, in anul 2012 inclusiv, pentru diversele optiuni se preconizeaza ca operatorul nu va modifica salariile: Tabelul 46. Salarii preconizate la COLTERM pina in 2012 in optiunile centralizate Sector operator/ salarii anuale (mii Euro/an) 2009-2012

CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR * TOTAL

O1 2391 0 3581 1057 259 7288 O8 2391 3258 3581 1057 259 10816 O10 2391 3258 3581 1057 259 10816 O11 2391 3258 3581 1057 259 10816 * Prin termenul OPERATOR este desemnat centrul de cost pentru incasare din societatea COLTERM Exceptie face optiunea O1, in care CET Sud se inchide iar CET Centru preia toata incalzirea orasului. Se presupune in acest caz ca salariile CET Sud se anuleaza total. Acest lucru nu este posibil in realitate, pentru ca in centrala oprita ar continua anumite activitati, dar este o presupunere pentru calcul. Se presupune, ca dupa terminarea investitiilor pentru modernizarea centralelor, salariile aferente centralelor vor putea fi reduse cu 25 %, iar dupa terminarea investitiilor in retele, salariile aferente punctelor si centralelor termice insulare, cit si salariile afrente functiei de incasare, vor putea de asemenea fi reduse cu 25 %. Motivarea consta ca in conditiile unui sistem modernizat sunt posibile reduceri de personal. Evolutia salariilor este prezentata in tabelul urmator : Tabelul 47. Salarii preconizate la COLTERM pina in perioada 2013-2028 in optiunile centralizate Sector operator/ salarii anuale (mii Euro/an)

Perioada CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR TOTAL

O1 2013- 2015

3400 0 3581 1057 259 7397 O8 1794 2443 3581 1057 259 9134 O10 1794 2443 3581 1057 259 9134 O11 1794 2443 3581 1057 259 9134 O1 2016-

2028 3400 0 2685 792 194 7071

O8 1794 2443 2685 792 194 7908 O10 1794 2443 2685 792 194 7908 O11 1794 2443 2685 792 194 7908

GROUP
RAMBOLL

124

Pentru optiunea O1 nu are loc reducerea de personal, ci o crestere de personal.Motivul este ca operatorul face deplasari pentru o parte de personal de la CET Sud la CET Centru si invers, dupa cum exploatarea este mai intensiva. Daca ramine in functiune numai CET Centru atunci trebuie considerat ca cca 1/3 din personalul care este inregistrat pe CET Sud trebuie sa treaca la CET Centru (apare la CET Centru o crestere de salarii de cca 1 milion Euro) si in plus nu mai poate fi efectuata o reducere de salarii dupa perioada de modernizare. Nu au fost presupuse reduceri mai mari de personal pentru ca operatorul va avea in fond in exploatare 5 instalatii mari de ardere din care una pe carbune , un ciclu combinat si un numar mare de instalatii anexe. Mai departe, avind in vedere inflatia si faptul ca valorile salariale sunt asumate constante, rezulta ca operatorul ar mai efectua o reducere continua numerica de personal, conform posibilitatilor sale de exploatare. Aceasta modalitate de preliminare a salariilor a fost discutata cu operatorul Pentru optiunea O12, descentralizata, elaboratorul studiului propune urmatoarea abordare : -pina in anul 2011 inclusiv, operatorul exploateaza numai CET Centru si mentine CET Sud in rezerva si pregateste optiunea descentralizata. Salariile vor fi neschimbate in primii ani. Exceptie fac salariile aferente exploatarii retelei de gaze naturale aflate in constructie, si pentru care operatorul trebuie sa angajeze personal inca din anul 2009 .Se considera necesar un numar de 20 persoane cu salariul de 300 euro lunar, deci un necesar anual de 72000 Euro. - incepind cu 2012 operatorul are de exploatat 114 Centrale termice provenite din puncte termice si 17 centrale termice existente, toate echipate cu cazane.Se considera ca salariile aferente coincid cu cele din optiunile centralizate,pentru punctele si centralele termice, inclusiv pentru functia de incasare, cu operarea reducerii de 25 %. La acestea se adauga salariile necesare pentru exploatarea retelei de gaze naturale. Valoarea salariilor lunare in optiunea descentralizata O12 va fi in consecinta: Tabelul 48. Salarii anuale in optiunea descentralizata O12 Sector, perioada/Salarii ( mii Euro/an) 2009-2011 2012-2028 CET Centru+CET Sud 2391 0 Puncte termice transformate in centrale termice 3581 2685 Centrale termice insulare existente 1057 792 Retea distributie gaze naturale 72 72 OPERATOR 259 194 TOTAL 7360 3452 Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli. Cheltuieli cu dezafectarile. Cheltuielile cu mentenanta sunt urmarite anual de COLTERM. Acestea au, din datele analizate pentru anii recenti, o valoare cvasiconstanta. Pentru anii dinaintea retehnologizarii unitatilor cheltuielile sunt pastrate constante , egale cu cele ale anului 2007. Alte cheltuieli Acestea sunt cheltuieli pentru chirii, telefonie, posta, taxe si altele care sunt de asemenea urmarite si au o valoare cvasiconstanta. Situatia acestor cheltuieli este urmatoarea:

GROUP
RAMBOLL

125

Tabelul 49. Cheltuieli actuale cu mentenanta la COLTERM Sectorul/cheltuieli actuale (mii Euro)

CET Centru

CET Sud

Puncte termice

Centrale termice

OPERATOR TOTAL

Cheltuieli cu mentenanta actuale 526 1241 324 17 1494

3602

Alte cheltuieli actuale 1500 2030 1008 129 35 1500 Mentenanta retelelor primare este contabilizata la centralele Centru si Sud iar mentenanta retelelor secundare la punctele termice si centralele insulare . Pentru perioada de pina la terminarea modernizarilor si investitiilor, in anul 2012 inclusiv, pentru diversele optiuni se preconizeaza ca operatorul nu va modifica cheltuielile. Tabelul 50. Cheltuieli preconizate la COLTERM pina in 2012 in optiunile centralizate Sector operator/ Mentenanta si alte cheltuieli (mii Euro/an) 2009-2012

CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR TOTAL

Ment. O1 526 0 324 17 1494 2361 O8 526 1241 324 17 1494 3602 O10 526 1241 324 17 1494 3602 O11 526 1241 324 17 1494 3602

Alte cheltuieli

O1 1500 0 1008 129 35 2672 O8 1500 2030 1008 129 35 3217 O10 1500 2030 1008 129 35 3217 O11 1500 2030 1008 129 35 3217

Exceptie face optiunea O1, in care CET Sud se inchide iar CET Centru preia toata incalzirea orasului. Se presupune in acest caz ca cheltuielile CET Sud se anuleaza total. Acest lucru nu este posibil in realitate, pentru ca in centrala oprita ar continua anumite activitati, dar este o presupunere pentru calcul. Dupa terminarea modernizarilor si investitiilor in centrale se presupune ca operatorul va putea sa reduca cheltuielile cu reparatiile, precum si celelate cheltuieli. Astfel, cheltuielile cu reparatiile la centralele Centru si Sud vor fi reduse cu 25% incepind cu 2013, iar pentru punctele termice , centralale insulare si operator, incepind cu 2016.Exceptie face optiunea O1, in care dat fiind faptul ca CET Centru ramine singura centrala, aceste cheltuieli nu pot fi reduse. Strategia de reducere este similara cu cea a salariilor. Asadar cheltuielile vor avea urmatoarea structura :

GROUP
RAMBOLL

126

Tabelul 51. Cheltuieli de mentenanta si alte cheltuieli preconizate la COLTERM in perioada 2013-2028 in optiunile centralizate Sector operator/ Mentenanta si alte cheltuieli (mii Euro/an)

Perioada CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR TOTAL

Ment. O1 2013- 2015

526 0 324 17 1494 2229 O8 394 931 324 17 1494 3160 O10 394 931 324 17 1494 3160 O11 394 931 324 17 1494 3160

Ment. O1 2016- 2028

526 0 243 12.75 1120 1769,75 O8 394 931 243 12.75 1120 2700,75 O10 394 931 243 12.75 1120 2700,75 O11 394 931 243 12.75 1120 2700,75

Alte cheltuieli

O1 2013- 2015

1500 0 1008 129 35 2279 O8 1125 1522,5 1008 129 35 3819.5 O10 1125 1522,5 1008 129 35 3819.5 O11 1125 1522,5 1008 129 35 3819.5

Alte cheltuieli

O1 2016- 2028

1500 0 756 96,75 26,5 2004,25 O8 1125 1522,5 756 96,75 26,5 3526,75 O10 1125 1522,5 756 96,75 26,5 3526,75 O11 1125 1522,5 756 96,75 26,5 3526,75

Pentru optiunea descentralizata O12 se considera ca pina in anul 2011 inclusiv ea are structura de cheltuieli de mentenanta actuale. Dupa anul 2011,in optiunea O12 se pastreaza numai cheltuielile de mentenanta aferente punctelor termice, centralelor termice si operatorului, la care se adauga cheltuieli de reparatii pentru reteaua de gaze naturale, estimate la 435000 Euro/an, adica 1% din valoarea de investitie a retelei, estimata la 43,5 milioane Euro. Capitolul alte cheltuieli revine la valoarea actuala si se centralizeaza la operator Rezultatele sunt date in tabelul urmator. Tabelul 52. Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli in optiunea descentralizata O12 Sector, perioada/Cheltuieli ( mii Euro/an) 2009-2011 2012-2028 Mentenanta CET Centru 0

Puncte termice transformate in centrale termice 243 Centrale termice insulare existente 12,75

Retea gaze naturale (1% din investitie) 485 OPERATOR 1120

TOTAL 6482 1860,75 Alte cheltuieli

CET Centru 1500 0 Puncte termice transformate in centrale termice 1008 756

Centrale termice insulare existente 129 96,75

OPERATOR 35 3400 TOTAL 2672 3523

Daca se face o sinteza a chetuilelilor cu salariile, mentenanta si a altor cheltuieli situatia este urmatoarea :

GROUP
RAMBOLL

127

Tabelul 53 . Cheltuieli globale cu salariile, mentenanta, administratia inainte si dupa retehnologizare Perioada/ Optiunea si cheltuielile globale ( mii Euro/an)

Inainte de retehnologizare

Dupa retehnologizare centrale (2013-2015)

Dupa retehnologizare retele (2016-2028)

O1 13837 12412 11352 O8 17635 16113 14134,75

O10 17635 16113 14134,75 O11 17635 16113 14134,75 O12 16517 9126 9126

Chetuielile cu dezafectarile sunt incadrate la categoria cheltuieli pentru reparatii. Aici este vorba de dezafectarea IMA si anexelor acestora care nu se mai utilizeaza in viitor, dupa anul 2012. Cuantificarea acestor cheltuieli este facuta in anexa 3 la acest studiu. Se prefigureaza ca operatorul nu va efectua aceste dezafectari decit treptat, se presupune in decurs de 10 ani, astfel ca aceste cheltuieli trebuie esalonate pe ani . Numai in optiunea O12, incalzirea descentralizata, data fiind modificarea radicala de strategie, operatorul nu mai este prezent pe amplasamentele centralelor si este previzibil ca ar dezafecta instalatiile in decurs de 2 ani. Din anexa 3 se extrage urmatoarea sinteza,rezultata in urma activitatilor de dezafectare, cu luarea in calcul a valorificarii unor deseuri metalice : Tabel 54. Sinteza cheltuieli cu dezafectarile, pe optiuni Obiectul dezafectat/valoare (mii Euro fara TVA)

Optiunea O1

Optiunea O8

Optiunea O10

Optiunea O11

Optiunea O12

CAF 1 (IMA 1) CET Centru

0 0 0 0 2625

CAF 2 (IMA 2) CET Centru

0 0 0 0 2625

CAF 3 (IMA 3) CET Centru

0 0 0 0 5250

CAF 4 (IMA 4) CET Centru

0 0 0 0 850

CAF 5 (IMA 5) CET Centru

0 850 850 850 850

CAE 1,2,3 (IMA 7) CET Sud

436500 0 436500 436500 436500

CAF 1 + CAF 2 (IMA 7) CET Sud

291000 291000 291000 291000 291000

Management deseuri azbest CET Centru

0 100 100 100 800

Management deseuri azbest CET Sud

500 200 500 500 500

Demolare cosuri CET sud

320000 160000 160000 160000 320000

Neutralizare si depozitare caramizi antiacide provenite din cosuri de fum CET Sud

760000 360000 360000 360000 760000

Utilaje termomecanice CET Centru

0 0 0 0 63840

Utilaje termomecanice CET Sud

1563400 0 0 0 1563400

TOTAL OPTIUNE 3371400 812150 1248950 1248950 3448240

GROUP
RAMBOLL

128

Tabelul 54.1 Esalonarea pe ani a cheltuielilor cu dezafectarile( mii Euro ) Optiunea/ Obiectele dezafectate

2009 2010 2011 2012 2013

O1

337140 337140 337140 337140 337140

O8

81215 81215 81215 81215 81215

O10

124895 124895 124895 124895 124895

O11

124895 124895 124895 124895 124895

O12

0 1724120 1724120 0 0

Optiunea

2014 2015 2016 2017 2018 2019- 2028

Total

O1

337140 337140 337140 337140 337140 0 3371400

O8

81215 81215 81215 81215 81215 0 812150

O10

124895 124895 124895 124895 124895 0 1248950

O11

124895 124895 124895 124895 124895 0 1248950

O12

0 0 0 0 0 0 3448240

Operatorul mai are optiunea de a introduce in conservare anumite unitati pe care, din motive strategice ce pot surveni pe parcurs, nu mai intentionaza sa le dezafecteze. Pentru acest studiu s-a considerat potrivit sa se ia in considerare varainta dezafectarii. Cheltuieli de amortizare a echipamentelor si instalatiilor existente Planul de amortizari al operatorului pe perioada de analiza este prezentat in tabelul urmator. Aceste cheltuilei sunt aceleasi, indiferent de optiune, deci chiar daca anumite unitati se dezafecteaza. Operatorul trebuie sa recupereze unitatile scoase din functiune inainte de termenul de amortizare. Tabelul 55. Plan amortizari instalatii si echipamente existente An 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Valoare (mii Euro) 1537 1079 973 850 764 712 627 592 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028

561 535 400 379 369 366 357 342 335 332 325 154

GROUP
RAMBOLL

129

2.a.2.4 Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice Productia de energie electrica este calculata pentru fiecare unitate de cogenerare care acopera o anumita zona din curba clasata cu o formula de tipul: Wel z = Qz x Wel/ Qtf In care Wel/Qtf este energia electrica produsa pentru unitatea de caldura livrata in termoficare , data specifica prezentata in tabelul cu date initiale pentru fiecare unitate de producere a caldurii. Pentru instalatii de turbine cu gaze si cicluri combinate gaze –abur marimea se calculeaza cu relatia Wel z = Eff el x Qz / Eff t In care Eff el si Eff t sunt eficientele electrica si termica ale instalatiei. Totalul de energie electrica produsa intr-o anumita optiune este determinat prin insumarea productiilor pe zone : Wel = Σ Wel z Energia electrica vinduta se obtine scazind din energia produsa energia electrica consumata cu serviciile proprii. Valoarea energiei electrice vindute se obtine prin multiplicare cu pretul unitar de vinzare al energiei electrice. Se fac urmatoarele precizari : Bonificarea energiei electrice de inalta eficienta nu este contabilizata, desi, dupa cum se va vedea mai jos, aceasta energie este evidentiata prin calcule. Motivele pentru aceasta modalitate de calcul sunt urmatoarele : -pentru investitiile care se vor plati din fonduri nerambursabile, incasarea bonusului ar conduce la supracompensare -pentru investitiile care se fac din imprumuturi bancare sau fonduri proprii mecanismul de bonificare este aplicat pentru recuperarea investitiei, cu regularizare anuala pentru evitarea supracompensarii - analiza economica cost-beneficiu se face la un nivel de interes general social in care bonificarea nu poate fi introdusa in calcul. In schimb, optiunile care produc energie electrica, in afara de vinzarea acesteia, mai sunt avantajate fata de celelalte optiuni prin efecte de transfer de CO2 echivalent producerii energiei electrice in contul optiunilor care nu au cogenerare. Mecanismul va fi explicat in cadrul analizei cost-beneficiu. In fond, modalitatea adoptata pentru analiza cost-benficiu este independenta de orice configuratie a schemei de bonificare, fapt important mai ales in conditiile cind in Romania nu este aprobata pentru moment nici o schema de bonificare. 2.a.2.5 Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013 Prin planul national de alocare CO2, COLTERM detine drepturi de emisie in perioada 2008-2012 de 1663996 t CO2, insumate pentru cele doua amplasamente, Centru si Sud. Aceasta revine la o cota de 332792 t CO2/an. Aceste cifre sunt diminuate cu 21 % conform masurii adoptate de Romania la inceputul anului 2007 . Este previzibil ca operatorul va mai primi ca urmare a instalarii unei turbine noi in CET Sud o cota de 20596 t CO2/an din rezerva de noi intrati.

GROUP
RAMBOLL

130

Cu aceasta dreptul de emisie anual devine 353395 t CO2. Pentru fiecare optiune se calculeaza emisia de CO2 anuala prin insumarea CO2 pe zonele de acoperire a curbei de sarcina : E CO2 = Σ E CO2 z Iar pentru fiecare zona se calculeaza emisia de CO2 cu factorii de emisie precizati la datele initiale: E CO2 z = B gaz z x Hi gaz x Fem CO2 gaz + Bcarbune z x Hi carbune x Fem CO2 carbune In cazul optiunii descentralizate, ca si pentru centralele termice insulare se calculeaza o emisie anuala de CO2 corespunzatoare debitului de gaz consumat, prin multiplicarea puterii termice consumate cu factorul de emisie pentru gaz. Prin urmare va rezulta pentru fiecare optiune o emisie totala de CO2 dupa cum urmeaza : O1 : CET Centru + Centrale insulare O8,O10,O11 : Cet Centru + Cet Sud + Centrale insulare O12 : Centralele din punctele termice transformate + Centralele insulare Aceste emisii insumate sunt un instrument de echivalare intre optiuni in cadrul analizei cost beneficiu, printr-un mecanism care este descris in sectiunea respectiva, altul decit simpla inregistrare de venituri sau cheltuieli din CO2. Revenind la calculul cheltuielilor generate de emisiile de CO2, pe baza emisiilor de CO2 calculate se procedeaza in felul urmator : a) perioada 2009-2012 -pentru optiunile centralizate, daca emisia celor doua centrale mari depaseste alocarea COLTERM, atunci se calculeaza o penalitate egala cu valoarea depasirii multiplicata cu pretul CO2, care se trece la cheltuieli -daca emisia celor doua centrale mari se incadreaza in alocare, nu se inregistreaza incasari, presupunind ca operatorul nu are instrumentele necesare pentru a putea valorifica economia de CO2 -emisia de CO2 a centralelor insulare sau a optiunii descentralizate CO2 nu genereaza cheltuieli sau venituri

b) perioada 2013-2028 Pentru optiunile centralizate alocarile pentru centralele mari sunt gratuite si egale cu cantitatea de CO2 emis daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :

- in cazul cazanelor de apa fierbinte, eficienta sa fie mai mare decit eficienta de referinta la producerera separata a energiei termice

- in cazul unitatilor de cogenerare economia de energie primara la producerea electricitatii si caldurii in cogenerare fata de producerea separata a electricitatii si caldurii la eficientele de referinta trebuie sa fie mai mare de 10 %

- emisia de CO2 a centralelor insulare sau a optiunii descentralizate CO2 nu genereaza cheltuieli sau venituri

In cazul in care nu sunt indeplinite aceste conditii : -pentru cazane de apa fierbinte se plateste o taxa de CO2 corespunzatoare acelei cantitati care a rezultat din diferenta fata de eficienta de referinta, multiplicata cu pretul CO2

RAMBOLL
GROUP

131

-pentru unitatile de cogenerare se plateste cantitatea CO2 corespunzatooare energiei electrice produse, multiplicata cu pretul CO2 Eficienta de referinta pentru producerea separata de energie electrica si energie termica este prezentata in tabelul de mai jos (Ordin ANRE nr.13/22.07.2007) : Tabelul 56. Valorile de referinţǎ armonizate aplicabile la nivel naţional ale eficienţei producerii separate de energie electricǎ

V a l o a r e a e f i c i e n ţ e i

Anul PIF

Tip

combustibil

≤1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006-

2011

S o lid

Huilă,

(antracit)/

cocs

39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Lignit(cărbune

brun) 37.3% 38.1% 38.8% 39.4% 39.9% 40.3% 40.7% 41.1% 41.4% 41.6% 41.8%

Turbă 36.5% 36.9% 37.2% 37.5% 37.8% 38.1% 38.4% 38.6% 38.8% 38.9% 39.0%

Combustibil

lemnos 25.0% 26.3% 27.5% 28.5% 29.6% 30.4% 31.1% 31.7% 32.2% 32.6% 33.0%

Biomasă

agricolă 20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Deşeuri

biodegradabile

(municipal)

20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Deşeuri

nerecuperabile

(municipal şi

industrial)

20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Şist bituminos 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 39.0%

GROUP
RAMBOLL

132

Li ch

id

Păcură(motori

nă+reziduuri

păcură),gaz

petrolier

lichefiat

39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Biocombustibili 39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Deşeuri

biodegradabile 20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Deşeuri

nerecuperabile 20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

G a zo

s

Gaz natural 50.0% 50.4% 50.8% 51.1% 51.4% 51.7% 51.9% 52.1% 52.3% 52.4% 52.5%

Gaz de

rafinărie /

Hidrogen

39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Biogaz 36.7% 37.5% 38.3% 39.0% 39.6% 40.1% 40.6% 41.0% 41.4% 41.7% 42.0%

Gaz de cocs,

gaz de furnal ,

alte gaze de

ardere,

căldură

evacuată

recuperată

35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35%

Tabelul 57 .Valorile de referinţǎ armonizate aplicabile la nivel naţional ale eficienţei producerii separate a energiei termice V a l o r e a e f i c i e n ţ e i

Agent termic

Tipul de combustibil

Abur*/Apă fierbinte Gaze evacuate**

(cu utilizare directă)

Solid

Huilă, (antracit)/ cocs 88% 80%

Lignit(cărbune brun) 86% 78%

Turbă 86% 78%

Combustibil lemnos 86% 78%

Biomasă agricolă 80% 72%

Deşeuri biodegradabile (municipal) 80% 72%

Deşeuri nerecuperabile (municipal şi

industrial)

80% 72%

Şist bituminos 86% 78%

Lichid Păcură(motorină+reziduri păcură),gaz

petrolier lichefiat

89% 81%

GROUP
RAMBOLL

133

Biocombustibili 89% 81%

Deşeuri biodegradabile 80% 72%

Deşeuri nerecuperabile 80% 72%

Gazos

Gaz natural 90% 82%

Gaz de rafinărie / Hidrogen 89% 81%

Biogaz 70% 62%

Gaz de cocs, Gaz de furnal , alte gaze de

ardere, căldură evacuată recuperată

80% 72%

Pentru unitatile de producere din sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara, situatia eficientei de referinta extrasa din tabel este dupa cum urmeaza : Cazane de apa fierbinte : eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice

 pe gaze naturale 90%  pe carbune 86 %

Unitatile modernizate indeplinesc aceasta cerinta si in consecinta functionarea acestora nu va fi penalizata cu taxe de CO2 incepind cu anul 2013. Ciclul cazan de abur/ turbina cu abur din CET Centru : Nu va mai functiona dupa anul 2013 Ciclul combinat gaze abur din CET Centru : - eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice 90 % - eficienta de referinta la producerea separata a energiei electrice 52 % Pentru o unitate caldura primara intrata in ciclu, economia procentuala de combustibil a acestui ciclu se calculeaza cu formula : ECC = [(1x Eff el/ Eff el ref + 1x Eff t / Eff t ref) -1] x 100 Intrucit exista tendinta, la sarcini partiale, ca aceasta economie sa scada, dam in continuare o diagrama de principiu pentru evolutia economiei de combustibil a ciclurilor combinate.

GROUP
RAMBOLL

134

Fig.11: Diagrama : Comportarea economiei de combustibil la ciclurile combinate in functie de sarcia termoficare. Puctul rosu – limita de minim tehnic Sunt redate 4 tipuri de comportare :

1- Cazul unui ciclu combinat cu turbina cu abur cu condensatie si termoficare pe priza reglabila exploatat cu scaderea sarcinii electrice proportional cu sarcina termica

2- Cazul unui ciclu combinat exploatat cu sarcina electrica constanta, independent de sarcina termica

3- Cazul uni ciclu combinat exploatat cu scaderea sarcinii electrice mai accentuata decit scaderea sarcinii termice

4- Cazul unui ciclu combinat cu contrapresiune ( Este si cazul ciclului de la CET Centru) Diagrama, desi de principiu, este de un deosebit interes pentru ca demostreaza calitativ urmatoarele : -ciclul combinat de la CET Centru , de tipul cu contrapresiune are o economie de combustibil primar cvasiconstanta, pina la cca 60 % din sarcina termica nominala -minimul tehnic al instalatiei ofera o plaja de sarcina mare (pina la 45 %) Notam urmatoarele aspecte calitative referitoare la ciclul combinat ce va fi instalat la CET Centru. Tabelul 58. Date calitative privind sarcinile minime al ciclului combinat CET Centru Marimea Valori Sarcina minima previzibila de vara in anul 2013 Gcal

11,75

Sarcina minima previzibila de vara in anul 2028 Gcal

10,25

Sarcina minima de vara 2013 procentual % 47 Sarcina minima de vara 2028 procentual % 41 Sarcina medie de vara 2013 Gcal 18,37 Sarcina medie de vara 2028 Gcal 17,62 Sarcina medie de vara 2013 procentual % 73 Sarcina medie de vara 2028 procentual % 70 Se observa ca ciclul combinat nu are minim tehnic in cursul verii din cadrul perioadei de analiza si ca incarcarea medie de vara este suficient de mare pentru ca ciclul sa-si mentina o eficienta foarte buna. Calculele precise, care sunt facute in anexa 4, furnizeaza urmatoarele rezultate:

GROUP
RAMBOLL
Economia de combustibil cogenerare T= — Combi 1 — Combi 2 — Combi 3 02 ma * 7 08 12 Sarcina termica relativa Combi 4

135

Tabelul 58.1 . Economia de combustibil a ciclului combinat din CET Centru Anul Economia de

combustibil 2013 22,18 % 2028 21,62 % Se observa urmatoarele : -ciclul combinat indeplineste conditiile necesare de eficienta pantru a avea alocari gratuite de CO2 -economia de combustibil are o usoara scadere datorita descresterii sarcinii de vara ca urmare a reabilitarii retelei de termoficare. Ciclul cazan de abur pe carbune/ turbina cu abur din CET Sud,pentru cazane de abur retehnologizate : - eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice

 pe gaze naturale 90 %  pe carbune 86 %

- eficienta de referinta la producerea separata a energiei electrice

 pe gaze naturale 51,25 %  pe carbune 39,55%

Aceste valori rezulta din faptul ca unitatile de cazane sunt puse in functiune inainte de 1996, iar turbina a fost pusa in functiune in anul 2007, astfel ca s-a adoptat in mod rational o eficienta de referinta mediata pentru aceste unitati. Nu este exclusa o abordare mai severa, in care eficienta de referinta pentru energia electrica sa fie pozitionata ca si cum unitatea ar fi in intregime noua :

 pe gaze naturale 52 %  pe carbune 41,8 %

Din programul de calcul aplicat descris in anexa 4 a acestui studiu reies urmatoarele economii de combustibil primar : Tabelul 58.2 . Economia de combustibil primar realizata de ciclul cazane retehnologizate + turbina de abur la CET Sud, incepind cu anul 2013 Cazul de referinta Economia de combustibil primar Electric gaze 52 % Electric carbune 41,8 %

13,84 %

Electric gaze 51,25 % Electric carbune 39,55%

15,14 %

Aceste date sunt constante pe perioada 2013-2028, pentru ca, asa cum s-a aratat sectiunea privitoare la datele de intrare a le calculelor, turbina are o diagrama de lucru liniara. Se observa ca daca conditiile de referinta sunt severe, ciclul din CET Sud trebuie exploatat cu foarte mare atentie pentru evitarea oricaror regimuri deficitare (scapari nejustificate de abur, nearse la cazan, functionare tranzitorie in regim condus manual, izolatii termice deficitare ) intrucit rezerva pina la economia de combustibil limita de 10 % este redusa. Notam ca ciclul de la CET Sud este programat sa functioneze practic in plafon de sarcina, cu sarcina pe cazan de cca 93 t/h abur, adica la incarcare 93 %, ceea ce ofera conditii optime de exploatare a cazanelor la randamentul nominal. De aceea, la retehnologizarea cazanelor se impun masuri extinse de eficientizare si de automatizare, care trebuiesc sa fie urmate de o exploatare de durata foarte ingrijita. De exemplu, daca randamentul cazanelor de abur ar fi 85 %, economia de combustibil primar fata de conditiile de refrinta severe ar deveni 11,34 %, deci rezerva pina la limta ar scadea in mod alarmant.

GROUP
RAMBOLL

136

Ciclul cazan de abur pe carbune/ turbina cu abur din CET Sud, pentru cazan de abur nou cu ardere in strat fluidizat : - eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice

 pe gaze naturale 90 %  pe carbune 86 %

- eficienta de referinta la producerea separata a energiei electrice

 pe gaze naturale 52 %  pe carbune 41,8 %

Aceste valori de referinta tin cont de faptul ca si turbina si cazanul sunt noi. Din programul de calcul aplicat descris in anexa 4 a acestui studiu reies urmatoarele econimii de combustibil primar : Tabelul 58.3 . Economia de combustibil primar realizata de ciclul cazan nou ASF + turbina de abur la CET Sud, incepind cu anul 2013 Cazul de referinta Economia de combustibil primar Electric gaze 52 % Electric carbune 41,8 %

15,08 %

Aceste date sunt constante pe perioada 2013-2028, pentru ca, asa cum s-a aratat sectiunea privitoare la datele de intrare a le calculelor, turbina are o diagrama de lucru liniara. Se observa ca, fara a se situa la o distanta comoda de economia limita de 10 %, marja de siguranta este mai mare la ciclul cu cazan nou. Aceasta se intimpla pentru ca tehnologia de ardere in strat fluidizat poate atinge randamente la cazan estimate de 88 %, prin diminuarea avansata a nearselor mecanice, fata de tehnologia cu carbune pulverizat, care poate realiza un randament la cazan estimat de 87 %. Si in acest caz sunt necesare conditii stricte de exploatare, pentru evitarea regimurilor deficitare. Totusi ambele variante de ciclu pentru CET Sud satisfac cerintele de inalta eficienta si ca atare nu vor inregistra penalitati de CO2. 2.a.2.6 Preturi Calculele tehnico economice si analiza cost beneficiu sunt efectuate cu luarea in considerare a urmatoarei evolutii a preturilor. Tabelul 59. Evolutia preturilor pe perioada de analiza Subiectul/ pret pe ani

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Gaze naturale Euro/1000 Nmc

283 329,92 362,91 399,20 399,2 399,2

Gaze naturale pentru retea descentralizata Euro/1000 Nmc

- - - - 414,2 414,2

Carbune pentru unitati cogenerare Euro/t

29,16 29,16 29,16 29,16 29,16 29,16

Carbune pentru unitati de virf Euro/t

30,37 30,37 30,37 30,37 30,37 30,37

GROUP
RAMBOLL

137

Energie electrica vinduta Euro/MWh

55 58 61 65 68 68

Energie electrica cumparata din reteaua de inalta tensiune (CET Sud) Euro/MWh 68 71 74 78 81 81 Energie electrica cumparata din reteaua de medie tensiune (CET Centru) Euro/MWh 82 85 88 92 93 93 Energie electrica cumparata din reteaua de joasa tensiune tensiune Euro/MWh 95 98 101 105 106 106 CO2 Euro/t

25 25 25 26 27 28

Subiectul/ pret pe ani

2014 2015 2016 2012 2013 2014

Gaze naturale Euro/1000 Nmc

399,20 399,2 399,2 399,20 399,2 399,2

Gaze naturale pentru retea descentralizata Euro/1000 Nmc

414,2 414,2 414,2 414,2 414,2 414,2

Carbune pentru unitati cogenerare Euro/t

29,16 29,16 29,16 29,16 29,16 29,16

Carbune pentru unitati de virf Euro/t

30,37 30,37 30,37 30,37 30,37 30,37

Energie electrica vinduta Euro/MWh

68 68 68 68 68 68

Energie electrica cumparata din reteaua de inalta tensiune (CET Sud) Euro/MWh 81 81 81 81 81 81 Energie electrica cumparata din reteaua de medie tensiune (CET Centru) Euro/MWh 93 93 93 93 93 93 Energie electrica cumparata din reteaua de joasa tensiune tensiune Euro/MWh 106 106 106 106 106 106

GROUP
RAMBOLL

138

CO2 Euro/t

29 30 31 32 33 34

Subiectul/ pret pe ani

2015 2016 2017 2018 2019 2020 si dupa

Gaze naturale Euro/1000 Nmc

399,20 399,2 399,2 399,20 399,2 399,2

Gaze naturale pentru retea descentralizata Euro/1000 Nmc

414,2 414,2 414,2 414,2 414,2 414,2

Carbune pentru unitati cogenerare Euro/t

29,16 29,16 29,16 29,16 29,16 29,16

Carbune pentru unitati de virf Euro/t

30,37 30,37 30,37 30,37 30,37 30,37

Energie electrica vinduta Euro/MWh

68 68 68 68 68 68

Energie electrica cumparata din reteaua de inalta tensiune (CET Sud) Euro/MWh 81 81 81 81 81 81 Energie electrica cumparata din reteaua de medie tensiune (CET Centru) Euro/MWh 93 93 93 93 93 93 Energie electrica cumparata din reteaua de joasa tensiune tensiune Euro/MWh 106 106 106 106 106 106 CO2 Euro/t

35 36 37 38 39 40

Aceasta evolutie a preturilor a fost stabilita in strategia locala de termoficare si este bazata pe urmatoarele: -pretul gazelor naturale, pretul electricitatii vindute si pretul CO2 urmeaza o evolutie deja utilizata in studii din Romania analizate si aprobate de BERD ( a se vedea analiza cost- beneficiu, punctul 2.3) -pretul carbunelui este mentinut constant similar acelorasi surse, dar la valoarea de achizitie actuala la COLTERM -pretul gazelor naturale pentru consum individual la incalzirea descentralizata a fost considerat cu cca 4 % mai mare decit pretul pentru consumatorii mari -pretul electricitatii cumparate din retelelel de inalta, medie si joasa tensiune a fost calculat cu aceleasi diferente ca si cele actuale fata de pretul de producere, considerind ca numai cresterea de productie este motivata

GROUP
RAMBOLL

139

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor Realocari de plafoane anuale Acesta este un punct esential al studiului pentru ca problema reducerii emisiilor este problema centrala a tematicii propuse. Pentru fiecare optiune au fost calculate emisiile corespunzator caldurii livrate si implicit combustibilului ars, pe baza datelor de functionare si a factorilor de emisie prezentati la punctele specifice. Anexa 4 la acest studiu contine desfasuratorul calculelor pe 20 de ani pentru fiecare optiune. Trebuie subliniat ca emisiile NOx, SO2, pulberi ale unitatilor de producere a caldurii trebuie sa se incadreze atit in valorile limita de emisie stabilite prin reglementarile de conformare cit si in valorile totale anuale. a) Situatia emisiilor momentane Pentru aceasta se prezinta tabelele sintetizatoare: Tabelul 60.1 Valori limita de emisii dupa termenele de conformare si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de baza Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF3 Centru (IMA3) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

540 mg/Nmc

200 mg/Nmc

1145 mg/Nmc

250 mg/Nmc

81 mg/Nmc

50 Deja realizat

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

540 mg/Nmc

200 mg/Nmc

1145 mg/Nmc

250 mg/Nmc

81 mg/Nmc

50 mg/Nmc Deja realizat

Cazane de apa fierbinte pe lignit CET Sud (IMA 7) funct pe lignit

Cazanele se vor opri

Cazan de apa 540 200 1183 250 81 50

GROUP
RAMBOLL

140

Unitatea VLE NOx NOx dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct pe lignit

mg/Nmc

mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc Deja realizat

Ciclu combinat CET Centru Vlaori limita prognozate dupa inscrierea ca IMA

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Observatii : - Din tabelul 60.1 reiese ca toate instalatiile retehnologizate satisfac valorile limita de emisii reglementate. -VLE sunt in concordanta cu 2001/80/EC -tehnicile propuse de reducere NOx sunt BAT – a se vedea descrierea tehnica a retehnologizarilor (Capitolul 2) care face corespondenta cu BAT pentru fiecare masura de reducere NOx adoptata, Tabelul 60.2 Valori limita de emisii dupa termenele de conformare si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de rezerva Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF3 Centru (IMA3) funct pe CLU

450 mg/Nmc

450 mg/Nmc

1700 CLU S<1 %

Conform prin CLU

50 Mg/Nmc

50 mg/Nmc

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe CLU

450 mg/Nmc

450 mg/Nmc

1700 CLU S<1 %

Conform prin CLU

50 mg/Nmc

50 mg/Nmc

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe CLU

450 mg/Nmc

450 mg/Nmc

1700 CLU S<1 %

Conform prin CLU

50 mg/Nmc

50 mg/Nmc

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 Deja realizat

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Cazane de apa fierbinte pe

Cazanele se vor opri

GROUP
RAMBOLL

141

Unitatea VLE NOx NOx dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

lignit CET Sud (IMA 7) funct pe gaze Cazan de apa fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct. pe gaze

540 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Ciclu combinat CET Centru Nu are comb de rezerva

Observatii : - Din tabelul 60.1 reiese ca toate instalatiile retehnologizate satisfac valorile limita de emisii reglementate. -VLE sunt in concordanta cu 2001/80/EC -tehnicile propuse de reducere NOx sunt BAT – a se vedea descrierea tehnica a retehnologizarilor (Capitolul 2) care face corespondenta cu BAT pentru fiecare masura de reducere NOx adoptata, b)IPPC recast In cazul IPPC recast situatia previzibila a VLE si a emisiilor instalatiilor retehnologizate este urmatoarea: Tabelul 60.3 Valori limita de emisii dupa IPPC Recast- valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de baza Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF3 Centru (IMA3) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

250 mg/Nmc

250 mg/Nmc

25 mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

250 mg/Nmc

250 mg/Nmc

25 mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

GROUP
RAMBOLL

142

Unitatea VLE NOx NOx dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

(IMA 6) funct pe lignit

Cazane de apa fierbinte pe lignit CET Sud (IMA 7) funct pe lignit

Cazanele se vor opri

Cazan de apa fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct pe lignit

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

250 mg/Nmc

250 mg/Nmc

25 mg/Nmc

Necesita suplimentare filtre

Ciclu combinat CET Centru Vlaori limita prognozate dupa inscrierea ca IMA

100 mg/Nmc

100 prin reglaje ardere mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Observatii : - Din tabelul 60.3 reiese ca numai retehnologizarea cazanelor de 100 t/h pe lignit satisface si normele previzibile in viitor. -pentru CAF se poate monta aditional la momentul noilor termene de conformare o instalatie SNCR, eventual SCR. Retehnologizarea cu arzatoare noi este insa obligatorie pentru succesul acestor tehnici suplimentare, astfel ca investitia este indispensabila. Se mai mentioneaza ca o reducerea avansata a NOx numai prin masuri de ardere, astfel incit sa se obtina valori sub 450 mg/Nmc este dependenta de continutul de azot din pacura.Selectia combustibilului aprovizionat dupa acest criteriu este considerata nefezabila. -Pentru cazanul ASF ar trebui instalate suplimentar filtre pentru reducerea prafului. Tabelul 60.4 Valori limita de emisii dupa IPPC Recast si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de rezerva Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF3 Centru (IMA3) funct pe CLU

200 mg/Nmc

450 mg/Nmc

250 mg/Nmc

Cca 800 mg/Nmc

25 Mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe CLU

200 mg/Nmc

450 mg/Nmc

250 mg/Nmc

Cca 800 mg/Nmc

25 Mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe CLU

200 mg/Nmc

450 mg/Nmc

250 mg/Nmc

Cca 800 mg/Nmc

25 mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

GROUP
RAMBOLL

143

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 Deja realizat

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Cazane de apa fierbinte pe lignit CET Sud (IMA 7) funct pe gaze

Cazanele se vor opri

Cazan de apa fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct. pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Ciclu combinat CET Centru Nu are comb de rezerva

Observatii : - Din tabelul 60.4 reiese ca numai retehnologizarea cazanelor de 100 t/h pe lignit satisface normele previzibile in viitor, rezultate din IPPC Recast. -pentru CAF se poate monta aditional la momentul noilor termene de conformare o instalatie de desulfurare. Instalarea acesteia nu este impedicata de retehnologizarea actuala. Aceasta instalatie va rezolva si retinerea prafului, astfel incit sa se realizeze concentratia de 25 mg/Nmc.

c) Situatia emisiilor anuale

Emisiile anuale se calculeaza pentru fiecare zona din curba clasata pe baza combustibilului consumat si a factorilor de emisie prezentati in sectiunea de date initiale, atit pentru unitati neretehnologizate cit si pentru unitati retehnologizate. Emisia NOx pentru fiecare zona se calculeaza cu factori de emisie exprimati in g/GJ cu formula: E NOx z = B gaz z x Hi gaz x Fem CO2 gaz + Bcarbune z x Hi carbune x Fem CO2 carbune Emisia totala de NOx va fi E NOx = Σ E NOx z Emisia de SO2 si de praf se calculeaza numai pe baza concentratiei in gazele de ardere a acestor poluanti, si numai pentru unitatile pe carbune, astfel : E SO2 z = Bcarbune z x VG carbune x C SO2 /( Bcarbune z x VG carbune x C SO2+Bgaz x VG gaz)

GROUP
RAMBOLL

144

E PF z = Bcarbune z x VG carbune x C PF /( Bcarbune z x VG carbune x C PF+Bgaz x VG gaz) Unde VG carbune si VG gaz sunt volumele specifice de gaze de ardere pentru carbunele si gazele naturale considerate (2100 kcal/kg si respectiv 8500 kcal/Nmc). Astfel concentratia de SO2 sau praf din gazele de ardere rezulta dintr-un mixaj de gaze de ardere provenite de la gaze naturale, care nu contin acesti poluanti si provenite de la carbune, care au concentratia C SO2, respectiv C PF. In continuare emisia totala se obtine ca suma a emisiilor zonelor. E SO2 = Σ E SO2 z E PF = Σ E PF z Zonele din curba clasata sunt repartizate cu usurinta pe cele doua centrale astfel ca emisiile se pot repartiza pe centralele Centru si Sud. Calculele sunt continute in programul de calcul din anexa 4. Pentru a aprecia daca retehnologizarile satisfac sau nu conditiile de conformare pentru emisiile anuale este necesara examinarea acestora relativ si la factorii de emisie impusi si realizabili. b1) Situatia emisiilor anuale la CET Centru Pentru emisiile anuale permise la CET Centru se face urmatorul tabel : Tabelul 61. Valori anuale de emisii permise conform planului de conformare si valori emise pentru CET Centru Ipoteza : emisia de NOx este 200 mg/Nmc Unitatea NOx

tone /an SO2

tone /an

Pulberi tone /an

CAF1 Centru (IMA 1)

16 0

0

CAF 2 Centru (IMA2)

21 0

0

CAF3 Centru (IMA3)

114 278

0

CAF 4 Centru (IMA 4)

136 58

15

CAF 5 Centru (IMA 5)

100 54

14

Ciclu combinat CET Centru

La ora actuala nu este stabilit iar calculele sunt facute fara includerea

acestuia. Informativ emisia ciclu combinat 2013= 147

tone

La ora actuala nu este stabilit

La ora actuala nu este stabilit

TOTAL PERMIS CET CENTRU

387 390 29

TOTAL emis IMA CET Centru optiunea O1

An 2013 :308 An 2028: 180

Aprox . 0 (se ard numai gaze naturale, CLU rezerva)

Aprox. 0 (se ard numai gaze naturale CLU rezerva) Repartitia emisiei

2013 /2028 pe IMA

1 2 3 4 5

38,5 38,5 77 77 77

GROUP
RAMBOLL

145

Unitatea NOx tone /an

SO2 tone /an

Pulberi tone /an

1,2,3,4,5 22,5 22,5 45 45 45

TOTAL emis IMA CET Centru optiunile O8,O10,O11

An 2013 :108 An 2028: 59

Aprox . 0 (se ard numai gaze naturale CLU rezerva)

Aprox. 0 (se ard numai gaze naturale CLU rezerva)

Repartitia emisiei 2013/2028 pe IMA 1,2,3,4,5

1 2 3 4 5

18 18 60,5 60,5 0

9 9 18 18 0

Din punctul de vedere al emisiei totale pe centrala, dupa retehnologizare, aceasta este respectata fara probleme, dar in conditiile in care VLE asigurat este 200 mg/Nmc. Daca VLE ar fi 300 mg/Nmc asa cum este reglementat, emisia pe centrala in anul 2013 devine 400 t si nu mai este conforma. Din punctul de vedere al emisiilor totale pe centrala (amplasament), au fost marcate cu verde incadrarea IMA si cu rosu depasirea cotei pentru fiecare IMA. Aparitia unor depasiri se datoreaza alocarilor pe baza unor date istorice, conjuncturale. Astfel, alocarile de NOx sunt exagerat de mari pe CAF de 100 Gcal/h (116,3 MWt)- IMA 3, 4, 5 si prea mici pentru CAF 50 Gcal/h ( 58,15 MWt)- IMA 1, 2 Aparitia carbunelui in balanta incazirii in optiunile O8,O10,O11, descarca CET Centru, dar nu rezolva total problemele IMA 1 si IMA 2. Descarcarea mai accentuata a CET Centru prin cresterea cotei de carbune utilizat in Timisoara este supusa unor incertitudini majore privitor la reglementarile si limitarile emisiilor de CO2. Totodata se va vedea la analiza CET Sud ca acesta are propriile limitari de poluanti, care nu permit sarcini mai mari. Se mentioneaza ca tocmai IMA 1 si IMA2 , de putere mai mica, sunt utilizabile in conditii de elasticitate operationala pentru rezolvarea multor cazuri de sarcina de vara–toamna si de asemenea la virfurile de sarcina, deci este nevoie sa aiba libertate de functionare. Se mai mentioneaza ca nu se poate conta pe incadrarea in limitele anuale de NOx a instalatiilor IMA 1 si IMA 2 pe seama reducerii concentratiei momentane e emisiilor, pentru ca valoarea momentana impusa 200 mg/Nmc 3% O2 este foarte severa si cu greu poate fi respectata in conditii de durata. Desi dupa conformarea instalatiilor mari de ardere criteriul plafoanelor anuale se aplica amplasamentului, se considera fundamentata si rationala propunerea de realocare a cotei de NOx pe CET Centru incepind cu 2013 de 360 t/an, deci mai mica decit cota actuala, cu repartitia intre IMA, proportional cu sarcina acoperita anual, astfel: Pentru optiunea O1 IMA 1 – 40t/an IMA2 - 40 t/an IMA 3 – 93 t/an IMA 4- 93 t/an IMA 5- 93 t/an Pentru optiunile O8,O10,O11 IMA 1 – 40t/an IMA2 - 40 t/an IMA 3 – 139,5 t/an IMA 4- 139,5 t/an

GROUP
RAMBOLL

146

In cazul unei penurii de gaze naturale pe perioada de iarna IMA 3,4,5 din CET Centru ar emite suplimentar o cantitate de NOx din cauza cresterii concentratiei poluantului in gazele de ardere de la 200 mg/Nmc la 450 mg/Nmc. Totodata trebuie luata in considerare o crestere a volumul gazelor de ardere de 1,2 ori. Pentru cazul cel mai defavorabil, al optiunii O1 si a anilor imediat urmatori, in care aceste IMA emit 77 t/an, rezerva fata de plafoanele propuse de 93 t/an este de 16 t/an. Calculele demonstreaza ca IMA 3,4,5 ar putea functiona integral pe CLU cca 240 ore pe an. Aceasta inseamna ca IMA 3,4,5 ar putea traversa o penurie totala de gaze naturrale de virf de iarna de 10 zile. Consideram ca acesta rezerva este suficienta. Daca se ia ca baza una din optiunile O8, O10,O11, in care IMA 3,4 emit numai 36 t/an, atunci rezerva se dubleaza, atingind 20 zile pe an. Daca IPPC Recast va impune limite mai severe, conform celor aratate mai sus, atunci, automat plafoanele anuale vor trebui scazute proportional, si anume injumatatite, pentru ca si VLE impuse se injumatatesc. Prin urmare plafoanele necesare ar fi de doua ori mai mici : IMA 1 – 20t/an IMA2 - 20 t/an IMA 3 – 69,8 t/an IMA 4- 69,8 t/an Efectul acestei reduceri de plafoane fata de rezerva pentru functionare pe CLU este nul, deci rezerva de functionare ar fi 10 zile in optiunea O1 si 20 de zile in optiunile O8,O10,O11. Sintetizind, emisiile NOx de la CET Centru are trebui sa aiba urmatoarele plafoane : Tabelul 61.1 Plafoane de emisii NOx pentru perioada post-retehnologizare si pentru viitor in cazul IPPC Recast IMA VLE NOx 2013

conform 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

VLE NOx viitor conform Revizie 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

Plafon NOx 2013 si dupa in conditiile 2001/80/EC t/an

Plafon NOx viitor in conditiile reviziei 2001/80/EC t/an

IMA 1 200 mg/Nmc –gn

100 mg/Nmc-gn

40 20

IMA 2 200 mg/Nmc –gn

100 mg/Nmc-gn

40 20

IMA 3 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

100 mg/Nmc-gn 200 mg/Nmc-cl

93 46,5

IMA 4 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

100 mg/Nmc-gn 200 mg/Nmc-cl

93 46,5

IMA 5 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

100 mg/Nmc-gn 200 mg/Nmc-cl

93 46,5

Pentru emisiile de SO2 si pulberi nu se inregistreaza inadvertente de alocare majore, cu exceptia faptului ca IMA 3 nu are astfel de alocari.

GROUP
RAMBOLL

147

Intrucit trebuie avuta in vedere posibilitate functionarii pe CLU si a IMA 3 ca si o proportionalitate a alocarilor, se propune efectuarea unei uniformizari a alocarilor de SO2 si pulberi valabila in conditiile 2001/80/EC. Pentru cazul IPPC Recast aceste alocari trebuie revizuite proportional cu noile VLE. Situatia propusa pentru plafoanele SO2 si pulberi este urmatoarea: Tabelul 61.2 Plafoane de emisii SO2 pentru perioada post-retehnologizare si pentru viitor in cazul IPPC Recast IMA VLE SO2 2

2013 conform 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

VLE SO2 viitor conform Revizie 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

Plafon SO2 2013 si dupa in conditiile 2001/80/EC t/an

Plafon SO2 viitor in conditiile reviziei 2001/80/EC t/an

IMA 1 35 mg/Nmc - gn

35 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 2 35 mg/Nmc –gn

35 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 3 35 mg/Nmc –gn Cl S < 1 %

35 mg/Nmc-gn 250 mg/Nmc-cl

130 20

IMA 4 35 mg/Nmc –gn CL S<1%

35 mg/Nmc-gn 250 mg/Nmc-cl

130 20

IMA 5 35 mg/Nmc –gn CL S<1%

35 mg/Nmc-gn 250 mg/Nmc-cl

130 20

In aceste conditii fiecare dintre IMA 3 , IMA 4, IMA5 pot functiona 100% pe CLU pe o durata de 16 zile pe an in orice ipoteza. Pentru optiunile O8,O10, O11 alocarea poate creste la 195, respectiv 30 t/an iar durata de utilizare 100% CLU pe IMA 3 si 4 creste la 24 zile pe an. Tabelul 61.3 Plafoane de emisii pulberi pentru perioada post-retehnologizare si pentru viitor in cazul IPPC Recast IMA VLE pulberi 2013

conform 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

VLE pulberi viitor conform Revizie 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

Plafon pulberi 2013 si dupa in conditiile 2001/80/EC t/an

Plafon pulberi viitor in conditiile reviziei 2001/80/EC t/an

IMA 1 5 mg/Nmc –gn

5 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 2 5 mg/Nmc –gn

5 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 3 5 mg/Nmc –gn 50 mg/Nmc -cl

5 mg/Nmc-gn 25 mg/Nmc-c l

9,66 5

IMA 4 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

5 mg/Nmc-gn 25 mg/Nmc-c l

9,66 5

IMA 5 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

5 mg/Nmc-gn 25 mg/Nmc-c l

9,66 5

In aceste conditii fiecare dintre IMA 3 , IMA 4, IMA5 pot functiona 100% pe CLU pe o durata de 41 zile pe an in orice ipoteza. Pentru optiunile O8,O10, O11 alocarea poate creste la 19, respectiv

GROUP
RAMBOLL

148

10 t/an iar durata de utilizare 100% CLU pe IMA 3 si 4 creste la 61 zile pe an. b2) Situatia emisiilor anuale la CET Sud Pentru emisiile anuale permise la CET Sud se face urmatorul tabel : Tabelul 62. Valori anuale de emisii permise conform planului de conformare si valori emise pentru CET Sud Ipoteza : Instalatia de ardere asigura o concentratie NOx 250 mg/Nmc Electrofiltrele asigura o concentratie de pulberi 50 mg/Nmc Desulfurarea asigura o emisie de SO2 de 650 mg/Nmc Unitatea NOx

tone /an SO2

tone /an

Pulberi tone /an

Cazane de abur (IMA6)

83 131 22

Cazane de apa fierbinte (IMA 7)

344 823 90

TOTAL PERMIS CET SUD

427 954 112

TOTAL emis IMA CET SUD optiunea O8

An 2013 :282 An 2028: 245

An 2013 :748 An 2028:651

An 2013 :57 An 2028:50

Repartitia emisiei 2013 /2028 pe IMA 6,7 optiunea O8

6 7 6 7 6 7

294 0 779 0 57 0

245 0 651 0 50 0

TOTAL emis IMA CET SUD optiunea O10

An 2013 :279 An 2028: 243

An 2013 :740 An 2028: 644

An 2013 : 56 An 2028: 49

Repartitia emisiei 2013/2028 pe IMA 6,7 Optiunea O10

6 7 6 7 6 7

279 0 644 0 49 0

243 0 740 0 56 0

TOTAL emis IMA CET SUD optiunea O11

An 2013 :247 An 2028:215

An 2013 :658 An 2028: 573

An 2013 : 50 An 2028: 44

Repartitia emisiei 2013/2028 pe IMA 6,7 optiunea O11

6 7 6 7 6 7

0 247 0 658 0 44

0 215 0 573 0 56

S-a marcat cu verde incadrarea IMA si cu rosu depasirea cotei pentru fiecare IMA. Remarcam in prima faza ca emisia pe centrala se respecta daca VLE sunt 250 mg/Nmc pentru NOx si 650 mg/Nmc pentru SO2. Daca s-ar respecta numai VLE actuale 540 mg/NMc pentru NOx si cca 1150 mg/NMc pentru SO2 emisiile pe centrala ar deveni in anul 2013 de 600 t pentru NOx si 1140 t pentru SO2, evident depasite. La examinarea datelor se observa ca pentru IMA 6 functionarea este posibila in regimurile dorite numai daca:

GROUP
RAMBOLL

149

-arzatoarele ar asigura o concentratie de NOx de 3-4 ori mai mica, adica aprox. 60 mg /Nmc -desulfurarea ar asigura o concentratie SO2 de 6-7 ori mai mica, adica aprox. 100 mg / Nmc -electrofiltrele ar asigura o concentratie de praf de 2-3 ori mai mica, adica aprox. 25 mg/Nmc Acestia, in special NOx si SO2 sunt parametri practic imposibil de realizat cu tehhnologiile BAT raspindite in prezent si neuzuali pe plan mondial. In ceea ce priveste IMA 7, aceasta ar avea posibilitatea de functionare in cadrul optiunii O11, cu performantele de depoluare pentru care s-a facut ipoteza de calcul, pentru ca are o alocare de poluanti de 3 ori mai mari la NOx, de 6 ori mai mari la SO2 si de 4 ori mai mari la pulberi. Valorile cantitatilor limita anuale sunt insa de asa natura incit, daca ar fi contabilizate insumat pe IMA 6 si IMA 7 ar permite, cu aplicarea unor masuri de reducere a noxelor, functionarea nestinjenita a CET Sud in oricare din optiuni. Astfel, limita insumata nu este nerealista si corespunde livrarilor termice pe care le face CET Sud. Este evident ca si in CET Sud cantitatile limita anuale de poluanti sunt alocate pe baza unui istoric conjunctural de functionare, intr-un mod care ar stinjeni exploatarea. Desi dupa conformarea instalatiilor mari de ardere criteriul plafoanelor anuale se aplica amplasamentului, se considera fundamentata si rationala propunerea de realocare a cotelor de NOx, SO2 si pulberi la CET Sud incepind cu 2013 pe instalatia mare de ardere care va ramine in functie ca rezultat a analizei optiunilor si in consecinta care va fi retehnologizata. Astfel IMA aleasa va trebui sa aiba urmatoarele cantitati anuale admise : NOx – 350 t/an SO2- 830 t/an Pulberi- 90 t/an Aceste plafoane trebuie sa ramina aceleasi si dupa IPPC Recast, intrucit masurile de retehnologizare conduc la VLE conform previziunilor reviziei 2001/80/EC 2.a.3 Tabele centralizatoare Anexa 4 prezinta transpunerea in calcule a celor aratate pina in acest punct al studiului. Un program de calcul pentru o optiune este structurat in trei fise EXCEL, dintre care una contine date initiale, a doua contine calcule efective iar a treia contine rezultate. Transpunem in continuare capul de tabel pentru afisarea rezultatelor Tabel 63. Desfasurator tipizat de rezulate (Anexa 4 ) YEARS ANI

Products Produse

Heat sold TJ/y Caldura vindutra

Losses TJ/y Pierderi

Heat C1 TJ/y Caldura Centrala 1

Heat C2 TJ/y Caldura centrala 2

Heat CT TJ/y Caldura centrale insulare

HeatDwell TJ/y Caldura apartamente

HeatPublic TJ/y Caldura institutii publice

H Industrie TJ/y Caldura industrie

H Services TJ/y Caldura servicii

El Tot C1 MWh/y En. Electrica totala produsa Centrala 1 (CET

GROUP
RAMBOLL

150

Centru)

El Tot C2 MWh/y En. Electrica totala produsa Centrala 2 (CET Sud)

El Cogen MWh/y En. Electrica in cogenerare

El hef Cog MWh/y En. Electrica in cogenerare de inalta eficienta

El Tot MWh/y En. Electrica totala

Emmiss Emisii

CO2 t/y

SO2 C2 t/y

NOx C1 t/y

NOx C2 t/y

Dust C2 t/y Emm lim Limite emisii

CO2 t/y

SO2 C2 t/y

NOx C1 t/y

NOx C2 t/y

Dust C2 t/y

EM verif Verificare emisii

CO2 limit

SO2 C2

NOx C1

NOx C2

Dust C2

Inv LCP mil E Investitii in IMA

C 1 mil E

CAF 1

CAF 2

CAF 3

CAF 4

CAF 5

comb C ciclu combinat

C2 mil E

CAF SF

CA SF

CAF lig

CA lig

Doz Bio

DESOX

Inv NET mil E Investitii in retele

Tr Pump Investitii in pompe retea primara

Tr NET Investitii in retea primara

PT

GROUP
RAMBOLL

151

Dist NET Investitii in retea distributie

CT

TOTAL mil E Fuelcost mil E Cost combustibil

coal carbune

gas gaz

biomass biomasa

waste H deseuri

others altele

TOTAL Fuel cons Consum combustibil

gsE3Mc/y gaz

Coal t/y carbune

biom t/y biomasa

gas TJ/y gaz

coal TJ/y carbune

biom TJ/y biomasa

Total TJ/y

O&Mcos mil E Cheltuieli de exploatare si mentenanta

Tpump&is Pompare transport si servicii interne

D pump Pompare distributie

DESOX Desulfurare

Ist Depr Amortizari istorice

Sal Salarii

Cfix Cheltuieli fixe

Others Altele

TOTAL Electr inc mil E Venituri din electricitate

C1

C2

Total

CO2 inc mil E Venituri sau plati CO2

CO2 inc mil E Plati CO2

real

CO2 inf t/y Cantitate totala CO2 Optiunea de referinta “DO minimum” este optiune virtuala in care operatorul nu investeste in retehnologizari si exploateaza sistemul pe perioada de analiza asa cu este el, facind presupunerea ca IMA nu se vor inchide. In aceasta optiune pierderile nu scad dar vinzarile de caldura scad, pentru ca imobilele se presupun ca se vor izola termic, ca si in celelalte optiuni. Operatorul depune anumite eforturi pentru a mentine o eficienta acceptabila la surse, atit din punctul de vedere al consumului de combustibil, cit si al serviciilor proprii electrice dar nu se situeaza la nivelul de eficienta al optiunilor care include retehnologizari. La nivelul personalului, operatorul face anumite rationalizari, fara a atinge nivelul de personal din optiunile retehnologizate.

GROUP
RAMBOLL

152

Ca baza a optiunii “DO minimum” este luata optiunea O8. In tabelele analizei cost-beneficiu pot fi urmarite procentajele de diferentiere care caracterizeaza nivelul mai slab de performanta al optiunii “Do minimum”. Programul de calcul este rulat in doua variante, conform necesitatilor de examinare constatate pe parcursul dezvoltarii si analizei rezultatelor acestui studiu cu factorii de decizie. Anexa 4.A – scenariul de necesar de caldura cuprinde evolutia descrescatoare prognozata.- Aceste rezultate sunt utile pentru aprecierea rezervei de sarcina, a evolutiei emisiilor, a evolutiei eficientei centralelor pe perioada de analiza. Anex 4. B-sceanriul de necesar de caldura ramine “inghetat” la anul 2009, astfel ca sa se poata delimita strict influenta retehnologizarilor propuse de acest studiu, fara implicarea masurilor de reabilitare a cladirilor, retelelor termice 2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost beneficiu, investitii prioritare, conditii tehnice de baza Sectiunea “Analiza Cost –Beneficiu” din cadrul acestui studiu selectioneaza drept cea mai avantajoasa din punct de vedere economic optiunea O8. Alte elemente esentiale care determina selectia optiunii O8: -in aceast optiune caldura produsa in cogenerare are cea mai ridicata valoare -optiunea ofera cea mai mare elasticitate de combustibil, utilizind trei combustibili -Optiuea 8 utilizeaza in cantitate semnificativa un combustibil indigen, ieftin, lignitul, care are sensibilitatea la cresterea pretului cea mai mica, oferind posibilitatea mentinerii pretului caldurii la valorile cele mai suportabile - optiunea ofera rezerva de sarcina cea mai mare -optiunea asigura , pentru CET Sud fara investitii suplimentare respectarea previziunilor IPPC Recast , ceea ce nici o alta optiune nu este in masura sa asigure. Redam sintetic investitiile si marcam investitiile considerate prioritare: Tabelul 64. Investitii prioritare si esalonarea acestora in optiunea O8. Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

5,93 5,93 5,93

Instalatie de desulfurare CET Sud

7,35 7,35 7,35

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare : 50,68 Mil Euro fara TVA Comentarii : -Investitiile prioritate au fost considerate:

GROUP
RAMBOLL

153

 investitiile fara care IMA se inchid prin neconformare  aduc o eficientizare a serviciilor cu efort finaciar relativ scazut

Urmatoarele tabele sintetizeaza prognoza VLE si a plafoanelor de emisii in optiunea O8, pentru conformarea la 2001/80/EC cit si , in viitor la o revizie previzibila a acesteia. In tabel se arata si masurile de conformare, fara exceptie BAT : Tabel 64.1 VLE, si plafoane de NOx pentru optiunea aleasa O8 IMA VLE

2001/80/EC Nerevizuit mg/Nmc

Cum se realizeaza

VLE IPPC Recast mg/Nmc

Cum se realizeaza

Plafon propus NOx 2013 in limitele aut. mediu actuala t/an

Plafon NOx Viitor dupa IPPC Recast t/an

IMA 1 200 Arzatoare Low NOx

100 Arzatoare Low NOx +SNCR

40 20

IMA2 200 Arzatoare Low NOx

100 Arzatoare Low NOx +SNCR

40 20

IMA 3 200- gn 450-c l

Arzatoare Low NOx

100- gn 200- c l

Arzatoare Low NOx +SNCR sau SCR

139 69

IMA 4 200- gn 450-c l

Arzatoare Low NOx

100- gn 200- c l

Arzatoare Low NOx +SNCR sau SCR

139 69

IMA 6 200-gn 200 -carb

Arzatoare Low NOx+SNCR

200-gn 200 -carb

Arzatoare Low NOx+SNCR implementate pt prima conformare

350 350

Tabel 64.2 VLE, si plafoane de SO2 pentru optiunea aleasa O8 IMA VLE

2001/80/EC Nerevizuit mg/Nmc

Cum se realizeaza

VLE IPPC Recast mg/Nmc

Cum se realizeaza

Plafon propus SO2 2013 in limitele aut. mediu actuala t/an

Plafon SO2 Viitor dupa IPPC Recast t/an

IMA 1 35 Utilizare gaze fara sulf

35 Utilizare gaze fara sulf

0 0

IMA2 35 Utilizare gaze fara sulf

35 Utilizare gaze fara sulf

0 0

IMA 3 35- gn 1700, S<1% cl

Utilizare gaze fara sulf S< 1%

35- gn 250- c l

Instalatie DESOX

195 30

IMA 4 35- gn 1700, S<1% cl

Arzatoare Low NOx

35- gn 250- c l

Instalatie DESOX

195 30

IMA 6 35-gn 250 -carb

Instalatie DESOX

35-gn 250 -carb

Instalatie DESOX

830 830

GROUP
RAMBOLL

154

implementata pentru prima conformare

Tabel 64.3 VLE, si plafoane de pulberi pentru optiunea aleasa O8 IMA VLE

2001/80/EC Nerevizuit mg/Nmc

Cum se realizeaza

VLE IPPC Recats mg/Nmc

Cum se realizeaza

Plafon propus pulberi 2013 in limitele aut. mediu actuala t/an

Plafon pulberi Viitor dupa IPPC Recast t/an

IMA 1 5 Utilizare gaze fara steril

5 Utilizare gaze fara steril

0 0

IMA2 5 Utilizare gaze fara steril

5 Utilizare gaze fara steril

0 0

IMA 3 5- gn 50 – c l

Utilizare gaze si com lichid fara steril

5- gn 25- c l

Instalatie DESOX

14,5 7,5

IMA 4 5- gn 50-c l

Utilizare gaze si com lichid fara steril

5- gn 25- c l

Instalatie DESOX

14,5 7,5

IMA 6 5-gn 20 -carb

electrofiltru 5-gn 25 -carb

Instalatie DESOX implementata pentru prima conformare

90 90

Conform prevederilor Tratatului de Aderare, “pana in data de 1 ianuarie 2011, Romania va transmite Comisiei Europene un plan actualizat incluzand un plan de investitii pentru alinierea treptata a instalatiilor neconforme, cu etape clar definite de aplicare a acquis-ului. Aceste planuri vor asigura reducerea in continuare a emisiilor la un nivel semnificativ mai redus decat obiectivele intermediare…in particular pentru emisiile din 2012”. CONDITII TEHNICE DE BAZA Conditiile tehnice avute in vedere pentru elaborarea in continuare a studiului de fezabilitate sunt : -Cazanele de abur pe lignit de la CET Sud trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale:

 randament 87 %  combustibil suport gaz 5%  emisia de NOx pe carbune 200 mg/Nmc 6 % O2  emisia de NOx pe gaz 200 mg/Nmc 3 % O2

-Cazanele de apa fierbinte din CET Centru trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale :

 randament 93 % la functionarea pe gaze si de 90% la functionarea pe CLU

 emisia de NOx pe gaze naturale 200 mg/Nmc 3 % O2  emisia de NOx pe CLU 450 mg/Nmc

GROUP
RAMBOLL

155

-Instalatia de desulfurare de la CET Sud trebuie sa asigure:

 desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h in functiune la sarcina nominala

 desulfurarea gazelor de ardere in conditiile in care lignitul utilizat atinge maximul de continut de sulf din banda de calitate

 desulfurarea gazelor de ardere pina la un continut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2.

 desprafuire pana la un continut de pulberi de 20 mg/Nmc Conditiile de randament cazane sunt perfect realizabile si dovedite la multe cazane din Romania. Conditiile tehnice enuntate sunt mult mai stricte privind valorile limita de emisii fata de cerintele actuale din autorizatia de mediu. Motivatia este urmatoarea :

- la nivel UE conditiile de conformare IMA se vor schima in perioada imediat urmatoare si este prognozata aparitia unor limitari mai mari. Cazanele din Romania, neconformate inca, vor fi supuse unor conditii mai stricte

- cantitatile totale anuale de emisii ale IMA nu pot fi respectate cu VLE actuale. - tehnologiile de reducere a noxelor aplicate astazi sunt capabile sa atinga acesti parametri

fara probleme semnificative, iar investitia in acestea nu variaza semnificativ daca VLE impus sunt mai mari sau mai mici.

b) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica pentru investitiile prioritare. Elemente de deviz si de esalonare a lucrarilor de retehnologizare

In cele ce urmeaza continutul studiului de fezabilitate se va referi numai la investitiile prioritare, intrucit scopul studiului de fezabilitate este promovarea finantarii masurilor de conformare la normele de mediu si a masurilor de eficientizare spre aprobare de catre Comisia Europeana, de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Mediului si de catre autoritatea publica locala.

2.b.1- Cazane de abur si apa fierbinte Cazanele ce se vor reabilita sunt : -Cazanul de abur nr.1 de 100 t/h cu functionare pe lignit si gaze naturale din CET Timisoara Sud -Cazanul de abur nr.2 de 100 t/h cu functionare pe lignit si gaze naturale din CET Timisoara Sud -Cazanul de abur nr.3 de 100 t/h cu functionare pe lignit si gaze naturale din CET Timisoara Sud -Cazanul de apa fierbinte nr.4 de 100 Gcal/h (116,3 MWt) pe gaze naturale si CLU din CET Timisoara Centru

GROUP
RAMBOLL

156

-Cazanul de apa fierbinte nr.2 de 50 Gcal/h (58,153 MWt) pe gaze naturale din CET Timisoara Centru

2.b.1.1 Cazanul de abur de 100 t/h nr.1 lignit din CET Timişoara Sud

2.b.1.1.1 Descrierea constructivă a cazanului

Caracteristici tehnice funcţionale conform proiectului initial

Debitul de abur nominal 100 t/h

Debitul de abur minim tehnic 50 t/h

Temperatura aburului nominală 250C ± 20 C

Presiunea nominală a aburului 15 bar

Presiunea în tambur 18 bar

Temperatura apei de alimentare 104C

Randamentul garantat la funcţionare cu lignit 84%

Regimul de funcţionare stabilit prin proiect este 100% lignit cu adaos de hidrocarburi 0…12% (aport caloric).

Combustibilii

Combustibil solid: lignit

- putere calorifică inferioară:

 valoare de garanţie 1600 kcal/kg

 banda de calitate 1400…1700 kcal/kg

- umiditate totală 43,5%

- conţinutul de cenuşă 27,5%

- debit pentru 100% sarcină 43.400 kg/h Suportul pentru susţinerea arderii prafului de cărbune este asigurat de gazul natural cu puterea calorifică inferioară de 35,6 MJ/Nmc (8500 kcal/Nmc).

Descriere

Cazanul de abur de 100 t/h lignit instalat în CET Timişoara Sud este de tipul clasic, cu 4 drumuri de gaze de ardere verticale.

O secţiune longitudinală prin cazan este prezentată în figura 2.b.1.1.1. Pentru claritate este prezentată şi o schemă de flux şi de amplasare a pachetelor schimbătoare de căldură în figura 2.b.1.1.2.

GROUP
RAMBOLL

157

Drumul I este format din camera focară ce are secţiune pătrată 6320x6320. Este total ecranată cu panouri de ţevi ce aparţin sistemului vaporizator.

Arzătoarele de praf de cărbune, în număr de 4, sunt situate pe pereţii laterali, câte unul pe fiecare perete. Sunt de tipul cu fante şi sunt dezvoltate pe înălţime, toate între cotele 7,6m şi 11,6m. Susţinerea flăcării de praf de cărbune este asigurată de gazul natural printr-un sistem de ardere format din 8 arzătoare din care 4 sunt de susţinere iar celelalte de sarcină.

Pe înălţime, focarul este dezvoltat între cotele 2,6 m (cota de amplasare a colectoarelor inferioare ale vaporizatorului) şi cota 21,5 unde ţevile peretelui faţă îşi schimbă direcţia formând plafonul focarului. Peretele spate este dezvoltat până la cota 18,0 m unde sunt plasate colectoarele superioare ale panourilor de ţevi vaporizatoare. Între acesta şi plafon se formează fereastra de ieşire a gazelor de ardere din focar.

Drumurile II şi III, în care direcţia de curgere a gazelor de ardere este în jos, respectiv în sus, găzduiesc ţevile sistemului vaporizator convectiv. Acest sistem de ţevi leagă cele două tambure, cel superior fiind tamburul principal al cazanului. Ansamblul de ţevi este separat de un perete vertical aşezat pe axa celor două tambure care generează drumurile de gaze II şi III. Ambele sunt zone preponderent convective.

Drumul IV este puternic dezvoltat, în acesta fiind amplasate, în ordinea curgerii gazelor de ardere (de sus în jos): supraîncălzitorul convectiv, preîncălzitorul de aer treapta a III-a (preîncălzitorul vertical II), economizorul treapta a II-a, preîncălzitorul de aer treapta a II-a (preîncălzitorul vertical I), economizorul treapta I şi, în final, două pachete de ţevi ale treptei I a preîncălzitorului de aer (preîncălzitorul orizontal).

Instalaţia de preparare şi de ardere a prafului de cărbune

Instalaţia de preparare a prafului de cărbune este formată din 4 mori de tipul MVC 17 cu 4 rânduri de ciocane. Uscarea cărbunelui se realizează cu gaze fierbinţi prelevate din focar prin ventilatorul morii. Este prevăzut ca în turnul morii să fie introdus, dozat, aer preîncălzit. Reglarea temperaturii la separator se face cu aer rece.

Arderea prafului se face prin intermediul a 4 arzătoare cu fante, câte unul la fiecare moară. Arzătorul este format din 3 fante de praf suprapuse între care se află fante pentru insuflarea aerului secundar. Arzătorul mai este prevăzut cu o fantă pentru aer superior şi o fantă pentru aer inferior. Jeturile de praf şi cele de aer sunt astfel direcţionate încât axele lor sunt tangente la un cerc central cu diametru de cca 800mm. Se formează astfel un turbion central ce permite un amestec între jeturile de amestec primar şi cele de aer secundar, o creştere a timpului de rezidenţă cu efecte favorabile asupra gradului de ardere.

La baza focarului este insuflat aer terţiar, preluat din aerul preîncălzit, care formează o pernă de aer ce menţine praful de cărbune, care are tendinţa de a cade în pâlnia rece, un timp mai îndelungat în zona de ardere oferind, în acelaşi timp, şi oxigenul necesar prelungirii arderii. Efectul este de creştere uşoară a randamentului de ardere.

Schema alimentării cu aer a sistemului de ardere a prafului de cărbune este prezentată în figura 2.b.1.1.3. Fluxul de aer preîncălzit la ieşirea din sistemul de preîncălzire este divizat, controlat, în flux de aer pentru sistemul de ardere a prafului de cărbune şi flux de aer pentru arderea gazului natural. Fluxul de aer pentru arderea prafului este divizat în : (a) aer primar, introdus în turnurile

GROUP
RAMBOLL

158

de uscare, (b) aer secundar introdus în fantele de aer ale arzătoarelor de cărbune şi (c) aer de insuflare introdus la baza pâlniei reci.

Instalaţia de ardere a gazului natural (susţinere şi sarcină)

Sistemul de ardere a gazului natural asigură susţinerea arderii prafului de cărbune şi, la nevoie, realizarea unei sarcini termice suplimentare. Este format din 8 arzătoare, avind parametrii de proiect, organizate şi plasate după cum urmează:

- arzătoarele de susţinere, în număr de 4, având capacitate termică corespunzătoare debitului de 530 Nmc/h gaz natural, sunt plasate la cota 7,9m, două pe peretele spate şi câte unul pe pereţii laterali;

- arzătoarele de sarcină, în număr de 4, cu capacitate termică corespunzătoare debitului de 800 Nmc/h gaz natural, sunt plasate câte două, grupat vertical, pe pereţii laterali; arzătorul inferior se află la cota 10,7 m, cel superior cu 1,1m mai sus.

Arzătoarele de susţinere asigură cca 21 MW (26% termic) la care se poate adăuga contribuţia arzătoarelor de sarcină, de cca 31,5MW. Funcţionând doar cu gaz natural, puterea realizată reprezintă aprox 70% din sarcina termică nominală a cazanului.

Arzatoarele de sustinere au fost modificate pe parcursul exploatarii astfel ca asigura debitul de 800 Nmc/h gaze naturale. Ca urmare a acestei modificari toate cele 8 arzatoare de gaze naturale ale cazanului sunt identice.

O schemă de alimentare cu gaz natural este prezentată în figura 2.b.1.1.4. Gazul pentru susţinere şi sarcină este divizat în două fluxuri, formând două grupe de arzătoare controlate separat (stânga – dreapta). Fiecare grupă cuprinde două arzătoare de susţinere şi două arzătoare de sarcină, toate pe aceeaşi parte a cazanului. Comanda organelor de siguranţă este asigurată de gazul de comandă preluat din amonte de IASIG. Aprinderea arzătoarelor se face cu aprinzătoare cu gaz instalate în fiecare din cele 8 arzătoare. Gazul de aprindere este preluat, de asemenea, din amonte de IASIG.

Fluxul de aer pentru sistemul de ardere a gazului natural – susţinere şi sarcină – este derivat din fluxul general de aer de ardere preîncălzit, formând un circuit distinct de cel al aerului pentru arzătoarele de cărbune (figura 2.b.1.1.3).

Sistemul sub presiune

Sistemul vaporizator, de tipul cu circulaţie naturală, este atât radiativ cât şi convectiv.

Vaporizatorul radiativ este format din ţevile ce ecranează pereţii focarului. Fiecare perete are câte 3 panouri de ţevi alimentate prin câte unul sau două colectoare. În total sunt 4 colectoare alimentate prin câte o conductă coborîtoare. Din conductele coborîtoare dreapta sunt alimentate panourile peretelui lateral dreapta şi câte o jumătate (partea dreaptă) a peretelui faţă şi a peretelui spate. Similar, conductele coborîtoare stânga alimentează prin două colectoare peretele lateral stânga şi jumătate (partea stângă) din peretele faţă şi peretele spate. Din punctul de vedere al circulaţiei naturale sunt create două contururi independente.

Vaporizatorul convectiv este format din ţevile ce leagă tamburul inferior de cel superior, ţevi plasate în drumurile II şi III de gaze de ardere. Între cele două tambure există patru legături de capăt, scoase în afara fluxului termic, cu funcţie de conducte coborîtoare.

Suprafaţa de schimb de căldura a vaporizatorului este de 314 m2 în sistemul radiativ şi 1543 m2 în sistemul convectiv.

GROUP
RAMBOLL

159

Ansamblul vaporizator, radiativ şi convectiv este prezentat în figura 2.b.1.1.5.

Supraîncălzitorul este format din 2 trepte, una constituită din ţevile plafonului camerei de întoarcere dintre drumul III şi drumul IV, cealaltă fiind pachetul convectiv final (figura 2.b.1.1.2). Supraîncălzitorul plafon reprezintă prima treaptă de supraîncălzire şi este format din 80 ţevi ce ecranează plafonul camerei de întoarcere dintre drumurile III şi IV şi o mică parte din peretele spate al drumului IV. Supraîncălzitorul convectiv (final) este format dintr-un pachet de ţevi orizontale plasat la intrarea în drumul IV. Pachetul este format 89 serpentine triple (Ø32x3,5) ce generează o aşezare în linie a ţevilor. Fiecare astfel de serpentină triplă are 4 treceri prin drumul gazelor de ardere. Circulaţia aburului este în echicurent cu cea a gazelor de ardere. Suprafaţa totală a celor două supraîncălzitoare este 363 mp. Nu există sistem de reglare a temperaturii aburului.

Economizorul este de tip convectiv format din 2 pachete de ţevi aşezate în drumul IV alternat cu pachetele preîncălzitorului de aer (figura 2.b.1.1.2). Treapta I, plasată deasupra celui de-al doilea pachet al preîncălzitorului de aer are 53 serpentine duble, fiecare având 8 treceri prin drumul gazelor de ardere. Aşezarea ţevilor este în linie. Pasul pe lăţime este s1= 70 mm. Pasul în adâncime este de 60mm (distanţa dintre cele două serpentine) care alternează cu 140mm (distanţa dintre treceri). Treapta a II-a are geometrie similară cu prima treaptă. Este formată tot din 53 de serpentine duble care generează aceeaşi paşi de aşezare. Are, însă, doar 6 treceri prin drumul gazelor de ardere. Pentru ambele trepte este folosită ţeavă Ø32x3,5. Suprafaţa totală de schimb de căldură a economizorului este de 916 mp.

Preîncălzitorul de aer

Preîncălzitorul de aer este de tip recuperativ şi este format din 3 trepte grupând 4 pachete de ţevi, toate amplasate în drumul IV al gazelor de ardere. Schema de amplasare şi fluxul agenţilor termici – gaze de ardere şi aer de ardere – este prezentată în figura 2.b.1.1.7.

Treapta I în sensul curgerii aerului, denumită şi preîncălzitor orizontal, este formată din două pachete de ţevi orizontale, aerul prin ţevi, gazele de ardere printre acestea. Circulaţia este încrucişată, cu o singură trecere a aerului, divizat pentru a parcurge cele două pachete în paralel. Primul pachet este format din 560 ţevi Ø51x2 (14 rânduri a câte 40 ţevi) aşezate în linie cu paşii, s1=95mm, s2=85mm. Al doilea pachet, plasat imediat deasupra primului, este format din 1000 ţevi Ø51x2 (25 rânduri a câte 40 ţevi) aşezate în linie cu paşii, s1=95mm, s2=85mm. Lungimea ţevilor este de 6320 mm, atât la pachetul inferior cât şi la cel superior.

Treptele II şi III (denumite preîncălzitor vertical 2, respectiv 3) sunt identice şi sunt plasate intercalat cu pachetele de ţevi ale economizorului. La acestea gazele de ardere circulă prin ţevi şi aerul de ardere printre ţevi, circulaţia celor doi agenţi fiind în curent încrucişat, cu o singură trecere a aerului.

Fiecare pachet este format din 2613 ţevi Ø51x2 lungi de 2546 mm; pe direcţia de curgere a aerului sunt 80 rânduri a câte 34 şi 33 ţevi aşezate alternat cu paşii s1=110 mm şi s2=80 mm. Suprafaţa totală de schimb de căldură a preîncălzitorului de aer este de 3490 mp.

Aerul de ardere

Aerul de ardere este asigurat de un ventilator de aer cu dublă aspiraţie având următoarele caracteristici:

GROUP
RAMBOLL

160

- debit 150.000 m3/h

- creştere totală de presiune 52,4 mbar la 20°C

- temperatura aerului 40C

- turaţie 750/500 rot/min

- putere la cuplă 400/200 kW

- tensiunea de alimentare motor 6 kV Debitul de aer pentru ardere la un exces de aer în focar de 1,3 este de 105.000 Nmc/h. Presiunea în faţa arzătoarelor este de 8,2 mbar. Temperatura aerului după preîncălzitor este de 300°C.

Aerul preîncălzit este divizat în două fluxuri, unul pentru sistemul de ardere a lignitului, celălalt pentru sistemul de ardere a gazului natural.Ambele fluxuri sunt, la rândul lor, divizate în câte două ramuri – stânga şi dreapta. Există astfel o simetrie perfectă în alimentarea cu aer de ardere. Din cele două ramuri ale fluxului de aer pentru cărbune sunt realizate insuflări de aer în pâlnia rece, de asemenea în simetrie faţă de axa longitudinală a cazanului.

Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere

Evacuarea gazelor de ardere se face prin tiraj forţat cu ajutorul unui exhaustor cu caracteristicile:

- debit nominal 330.000 m3/h

- creştere totală de presiune 44 mbar

- temperatura fluidului vehiculat 180C

- puterea la cuplă 500 /250 kW ( in doua trepte)

- turaţie 750 /500 rot/min

- tensiunea de alimentare motor 6 kV

Instalaţia de evacuare a zgurii Evacuarea zgurii la baza focarului se face cu ajutorul unui transportor cu lanţ (kratzer), zgura fiind concasată înainte de a fi preluată de sistemul de hidrotransport al acesteia.

Instalaţia de desprăfuire Este formată dintr-un electrofiltru, modernizat, cu eficienţă de separare foarte ridicată. Concentraţia de praf în gazele de ardere evacuate în atmosferă este în prezent sub valoarea limită legală de 50 mg/Nmc (6% O2) la încărcare termică nominală.

GROUP
RAMBOLL

161

Fig.2.b.1.1.1 Cazanul de 100 t/h nr.1. Schemă longitudinală

GROUP
RAMBOLL

162

GROUP
RAMBOLL
Abur la turbină > Supraîncălzitor Preîncălzitor de aer vertical EEE C > CZ Economizor 2 Preîncălzitor de aer vertical | ÎI Economizor 1 RH Preîncălzitor de Ventilator aer Pi aer orizontal EL. F|LTRU T—T GA Ventilator gaze de ardere M M > inst.pompe Bagger 1a de fluxul genţi
LEGENDĂ APM Aer primar mori = ASC Aer secundar cărbune Al Aer insuflare AGsu Aer arz.gaz susținere AGsa Aer arz.gaz sarcină MVC Mori de cărbune Vaporizat: HI convectii Gaz natural T PVaporizator | radiativ f AGsa [E 7 y HN AGsu [1] [2] [3] [4 Fig.2.b.1.1.2 Cazanul de 100 t/h. Schen

163

RAMBOLL
ace,|, ace, Aer ardere lignit TH Aer ardere gaz Ta aa Pava PAVI PAD wc2 aci EL. Fig.2.b.1.1.3 Cazanul de 100 t/h lignit. Schema alimentării cu aer
GROUP

164

GROUP
RAMBOLL
DA2 DAS DA4 DAS DAG DAT DAS Pa PI PA PS PS PI PO “Gaz de aprindere 02 CS CE CS CB CT ca Gaz de comandă Gaz de susținere rage") Fig.2.b.1.1.4 Cazan de 100 t/h lignit. Schema alimentării cu gaz natural N

165

GROUP
RAMBOLL
Tambur superior 02000 | inferior 01200 Ecran lateral dreapta [UL ŢI ul de 100 t/h lignit. Sistemul vaporizator
TTTITTITT Ecran front Tambur Ecran lateral stânga 1 mii Fig.2.b.1.1.5 Cazan

166

Fig.2.b.1.1.6 Cazanul de 100 t/h. Supraîncălzitorul convectiv

GROUP
RAMBOLL

167

Fig.2.b.1.1.7 Cazanul de 100 t/h lignit. Amplasarea pachetelor

preîncălzitorului de aer. Circulaţia agenţilor termici

GROUP
RAMBOLL
Intrare gaze de ardere IN INI Aer preîncălzit PAtrll | > vertical ju ECOtr.ll , PA rl vertical LUI LU ECOtr.l NI PA tr. Aer rece orizontal I = PAtr.l orizontal leşire gaze de ardere

168

2.b.1.1.2 Descrierea şi motivarea modernizării propuse. Parametrii cazanului după modernizare

Conditii esentiale: La ora actuala conform HG 541/2003 ( 2001/80/EC) valoarea limita de emisie NOx pentru IMA 6 este de 540 mg/Nmc 6% O2. Pentru respectarea plafoanelor anuale de emisie s-a calculat o concentratie maxima admisibila a NOx de 200 mg/Nmc 6 % O2. Draftul IPPC Recast prevede o valoare limita de emisie pentru IMA de putere 100-300 MW (in care se incadreaza si IMA 6) de 250 mg/Nmc 6 % O2. Eficienta necesara a cazanului calculata pentru functionarea cogenerarii in conditii de inalta eficienta este de 87 %. Aceste conditii esentiale conduc la o retehnologizare care sa indeplineasca urmatoarele

Obiective :

Obiectivele ce se urmăresc a fi atinse prin retehnologizare sunt:

- reducerea emisiei de NOx la funcţionarea cu lignit la valori care sa se incadreze in reglementari , sa conduca la respectarea cantitatilor anuale de emisii impuse, si sa ofere garantia incadrarii in reglementarile de viitor. S-au stabilit urmatoarele limite de emisii :

*200 mg/Nmc gaze uscate ,6 % O2 pentru arderea carbunelui

*200 mg/Nmc gaze uscate ,3 % O2 pentru arderea gazelor

- eficientizarea cazanului la funcţionarea cu lignit. S-a stabilit randamentul necesar al cazanului de 87 %.

- creşterea disponibilităţii cazanului la funcţionare cu lignit;adaptari in vederea functionarii cu lignit in plaja de calitate 1650-2100 Kcal/kg

- creşterea disponibilităţii cazanului la funcţionare cu lignit;

- reabilitarea părţilor de cazan a căror stare tehnică este necorespunzătoare;

- posibilitatea de reglare a temperaturii aburului pe domeniu extins de sarcină termică a cazanului ;

- la funcţionare cu gaz natural: creşterea gradului de siguranţă a alimentării cu gaz natural (conformare cerinţelor SR EN 12952-8), creşterea eficienţei cazanului (reglaj aer/combustibil pe domeniu larg de sarcină şi cu menţinerea excesului de aer la valori reduse) şi reducerea emisiei de NOx.

Pentru atingerea acestor obiective se aplică următoarele:

a) realizarea unor porturi suplimentare de aer de ardere pentru limitarea formării NOx;

b) montarea unei instalaţii de denoxare necatalitică selectivă pentru reducerea concentraţiei NOx format la limite admise de legislaţia de mediu;

c) înlocuirea actualei instalaţii de alimentare şi ardere a gazului natural cu o nouă instalaţie care să răspundă cerinţelor de siguranţă impuse de SR EN 12952-8 şi ISCIR PT C11-2003, să aibă eficienţă de ardere ridicată şi să îndeplinească cerinţele de emisii poluante impuse de HG 541/2003 ( care transpune reglementarile din Directiva IMA 2001/80/EC)

d) reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor de praf de lignit, eficientizarea separatoarelor de praf şi reabilitarea elementelor de moară supuse uzurii rapide;

GROUP
RAMBOLL

169

e) introducerea unui grătar postardere la baza pâlniei reci pentru creşterea gradului de ardere a prafului de lignit;

f) reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer (preîncălzitorul orizontal) prin înlocuirea în totalitate a pachetelor de ţevi din compunere;

g) introducerea unei trepte suplimentare de supraîncălzire a aburului (S II) pentru creşterea domeniului de reglare a temperaturii aburului;

h) modernizarea instalaţiei de automatizare şi creşterea gradului de automatizare a cazanului.

2.b.1.3.2.1 Soluţii pentru reducerea NOx

La funcţionarea exclusivă cu lignit, din analizele efectuate, cantităţile anuale de emisii NOx actuale sunt de 548 tone NOx/an care corespund unui factor Corinnaire 260 gr/GJ. Cerinţele de limitare a emisiilor NOx, fundamentate tot pe factorul Corinaire, fac necesară reducerea acestuia la 120 gr/GJ, fapt ce duce cantitatea totală anuală de NOx la 257 tone. Pe baza acestei valori, ţinând seama de durata de funcţionare, puterea medie, caracteristicile lignitului şi regimul de funcţionare al cazanului, se impune ca la sarcină nominală, funcţionând exclusiv cu lignit, concentraţia NOx să fie de 200 mg/Nmc (6%O2).

Pentru conditiile ulterioare, previzibile prin draftul IPPC Recast, limita momentana de NOx ar urma sa scada la 200 mg/Nmc pentru arderea lignitului. Masurile propuse in continuare pot asigura realizarea concentratiei NOx de 200 mg/Nmc.

Privitor la arderea gazelor naturale in cazane de carbune limita de emisie pentru NOx continuta in draft si previzibila este 200 mg/Nmc

Realizarea nivelului puternic restricţionat pentru concentraţia NOx necesită aplicarea unor măsuri adecvate. Se au în vedere :

- introducerea de porturi suplimentare de aer cald (over air ports –OAP) pentru limitarea formării NOx;

- introducerea denoxării necatalice selective (SNCR) pentru reducerea NOx deja format în gazele de ardere.

La funcţionarea cu gaz natural, cerinţele HG 541/2003 (care transpune Directiva IMA 2001/80/EC), impun limitarea concentraţiei NOx la 200 mg/Nmc (3%O2), valoare care înscrie şi cantitatea totală anuală în limita impusă (257 tone NOx/an). Realizarea acestei concentraţii impune înlocuirea instalaţiei actuale de ardere a gazului natural cu o instalaţie bazată pe arzătoare low NOx.

În cazul funcţionării mixte, lignit – gaz natural, limita de concentraţie se stabileşte, conform HG 541/2003, ca medie ponderată a limitelor concentraţiilor aferente celor doi combustibili. Ponderea se face prin participaţia energetică (MW) a fiecărui combustibil.

Se mentioneaza urmatoarele aspecte esentiale :

A. Masurile propuse sunt tehnici BAT, dupa cum urmeaza :

 Porturi suplimentare de aer –BREF mai 2005 , punctul 3.4.1.2

 SNCR- BREF mai 2005, punctul 3.4.2.2

GROUP
RAMBOLL

170

B. Masurile propuse sunt strict necesare pentru asigurarea indeplinirii normelor de concentratie NOx actuale si a plafoanelor anuale actuale

C. Masurile propuse, desi pot limita concentratia de NOx la 200 mg/Nmc , corespunzator prvederilor draftului IPPC Recast, nu conduc la valori mai mari ale retehnologizarii

2.b.1.1.2.1.1 Sistem de porturi pentru injecţie de aer terţiar

Din fluxul de aer secundar pentru arzătoarele de praf de cărbune se va realiza o derivaţie prin care vor fi alimentate cu aer cald un set de porturi (deschideri) practicate în pereţii focarului într-o secţiune situată deasupra arzătoarelor de praf de cărbune. Aerul prin arzătoarele de praf va fi, astfel, diminuat la un nivel apropiat de nivelul stoichiometric. În felul acesta se va genera în zona arzătoarelor de praf o atmosferă reducătoare şi un nivel de temperatură mai coborît, elemente care limitează rata de formare a NOx. Aerul suplimentar introdus prin porturile nou create are rolul de a furniza oxidantul pentru desăvârşirea arderii. Acesta nu trebuie să participe la procesul de oxidare din zona jeturilor arzătoarelor. Din acest motiv amplasarea porturilor se face la o distanţă apreciabilă de ultimul nivel de arzătoare, pe direcţia de curgere a gazelor de ardere, fără a depăşi distanţa limită la care aerul mai poate participa la procesul de ardere.

2.b.1.1.2.1.2 Instalaţia de denoxare necatalitică (SNCR)

Având în vedere nivelul redus al concentraţiei de NOx impus, de 200 mg/Nmc (6%O2), măsurile primare, constând într-o gestionare judicioasă a aerului de ardere, nu sunt suficiente. Este nevoie şi de intervenţii de natura măsurilor secundare.

Se are în vedere în acest sens tehnologia de denoxare necatalitică (selective noncatalytic NOx reduction – SNCR) bazată pe reacţia de reducere a NO de către grupări amine NH2:

OHNNONH 222  .

Ca agenţi donori de grupări NH2 sunt folosiţi în mod curent ureea şi amoniacul. Luându-se în considerare câteva avantaje ale ureei legate de disponibilitate, transport, manipulare şi, mai ales, de comportare în procesul de injecţie şi amestec cu gazele de ardere, se optează pentru o tehnologie SNCR bazată pe folosirea ureei ca agent de reducere.

Reacţia chimică în acest caz este:

222222 244)(24 COOHNOCONHNO  .

Reacţia de mai sus are loc prin injectarea unei soluţii apoase de uree puternic diluată în apă în curentul de gaze de ardere. Deoarece viteza de reacţie este puternic influenţată de temperatură - de exemplu la temperaturi în jurul valorii 1000°C echilibrul reacţiei este atins în mai puţin de 0,1s iar la 850°C timpul de rezidenţă necesar creşte la 0,5s – este deosebit de importantă alegerea zonei de injecţie. În general domeniul optim de temperaturi este cuprins între 870°C şi 1080°C în scopul asigurării energiei de activare pentru descompunerea moleculei NO. Acest domeniu este influenţat şi de compoziţia gazelor de ardere. Un exces mai mic al aerului face necesar un palier de temperaturi mai ridicat.

Agentul reducător este pulverizat ca soluţie apoasă într-o secţiune în amonte de zona de reacţie optimă dar în imediata vecinătate a acesteia. Cum variaţia de sarcină termică a cazanului produce

GROUP
RAMBOLL

171

modificări ale regimului de temperaturi ale gazelor de ardere, zona optimă pentru injectarea agentului reducător „alunecă” din partea superioară a focarului spre zona de ardere. În aceste condiţii este posibil ca zona de injecţie să nu fie optimă pe întreg domeniul de sarcini termice al generatorului de abur. Pentru evitarea unei astfel de situaţii injecţia agentului de reducere se face printr-un sistem de injectoare plasate pe două secţiuni. În funcţie de sarcina termică a generatorului de abur vor fi în funcţiune injectoarele din secţiunea aflată în zona de temperaturi optime ale gazelor de ardere.

Prin managementul corespunzător al aerului de ardere şi introducerea OAP producerea NOx prin ardere se va reduce de la 540 mg/Nmc la 400-450 mg/Nmc. In continuare SNCR va asigura reducerea pina la 200 mg/Nmc, deci va avea un randament de reducere de 45-50 %.

2.b.1.1.2.3 Instalaţia de ardere a gazului natural cu arzătoare cu NOx redus

Gazul natural este folosit pentru susţinerea arderii prafului de cărbune şi, la nevoie, pentru asigurarea unei sarcini termice suplimentare.

La funcţionarea cu gaz natural, cerinţele HG 541/2003, impun limitarea concentraţiei NOx la 200 mg/Nmc (3%O2).Realizarea acestei concentraţii impune înlocuirea instalaţiei actuale de ardere a gazului natural cu o instalaţie bazată pe arzătoare low NOx. Cerinţa este imperativă şi pentru că instalaţia de ardere a gazului natural are potenţial termic ridicat (poate asigura cca 70% din sarcina termică a cazanului) putând constitui unic combustibil. Instalaţiile de ardere a gazului natural pot asigura limitarea producerii NOx la valori de concentraţie admise.

Se are în vedere înlocuirea actualelor arzătoare cu arzătoare cu NOx redus şi cu eficienţă de ardere ridicată (exces de aer redus). De asemenea, sistemul de alimentare se înlocuieşte, dictat de necesitatea respectării cerinţelor SR EN 12952-8 şi ISCIT PT C11-2003 pentru creşterea siguranţei, de necesitatea îmbunătăţirii managementului arderii şi de creştere a eficienţei termice.

Cerinţele generale pentru instalaţia de alimentare şi de ardere gaz combustibil sunt după cum urmează:

a) funcţionare cu gaz natural (sarcina maximă 70 %) cu putere calorică 35,6 MJ/Nmc şi compoziţie conform SR 3317/ 2003;

b) număr de arzătoare: 4 arzătoare pe pereţii laterali şi 4 arzătoare pe pereţii laterali şi peretele spate;

c) consum nominal de gaz natural 6400 Nmc/h prin care se asigură 70% din sarcina termică nominală a cazanului;

d) presiunea gazului la admisie: min. 0,5bar(g)

e) puterea termică a unui arzător: 8 MW (arzătoarele de sarcină) şi 6 MW (arzătoarele de susţinere);

f) supraveghere a flăcării cu vizare a flăcării în UV

g) consumul de gaz al unui arzător : maxim 810 Nmc/h minim 160 Nmc/h

h) raportul de reglare 1:5

i) excesul de aer maxim 1,1

j) aprinderea cu gaz natural (aprinzător prevăzut cu detector de flacără cu tijă de ionizare)

GROUP
RAMBOLL

172

k) alimentarea cu aer de ardere: cu aer preîncălzit din sistemul de alimentare cu aer comun lignit – gaz natural

l) reglajul debitului de aer: prin organul de reglare al VA;

m) emisii poluante: (1) concentraţia NOx < 200 mg/Nmc, valoare medie la ½ ore; (2) concentraţia de praf < 5 mg/Nmc, (raportare la condiţiile corespunzătoare 3% O2 în gazele de ardere uscate), la sarcina nominală a arzătorului (70% sarcină termică cazan).

n) nivelul de zgomot în sala cazanelor: 85 dB la 1 m de sursă;

2.b.1.1.2.4 Creşterea eficienţei termice a cazanului. Introducerea unui grătar postardere

Randamentul cazanului este, prin proiect, 84%. Este posibil ca în exploatarea curentă valoarea să fie mai scăzută (cca 82%). Două pierderi sunt responsabile pentru această valoare: pierderile prin căldura gazelor de ardere evacuate şi pierderile prin ardere mecanic incompletă. Din analiza regimurilor de funcţionare ale cazanului, a rezultat că evacuarea gazelor de ardere se face la nivele de temperatură rezonabile, sub 150°C. Excesul de aer la care este exploatat cazanul este, însă, mare, fapt ce duce la un nivel ridicat al pierderii prin căldura sensibilă a gazelor de ardere.

Valorile materialelor combustibile nearse regăsite în zgură sunt situate în prezent la nivelul 35...45%, indicând o ardere ineficientă a prafului de cărbune.

Nivelul nearselor în cenuşă se poate considera satisfăcător fiind în jurul valorii de 1,5%.

Prin montarea unui grătar postardere (GPA) la baza pâlniei reci a focarului se creează o zonă de prelungire a timpului de ardere prin staţionarea mai îndelungată a particulelor de cărbune în focar (staţionare pe grătar). Se preconizează o creştere a gradului de ardere şi o reducere a concentraţiei de materiale combustibile în zgura evacuată. Se estimează că prin postardere nivelul nearselor în zgură se reduce la cca 15…20%, obţinându-se astfel o creştere de randament cu cca 2,5 puncte procentuale.

Montarea grătarului la baza pâlniei reci reclamă intervenţii asupra pâlniei reci în zona sa inferioră pentru crearea spaţiului necesar amplasării GPA.

2.b.1.1.2.5 Reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer

Prima treaptă a preîncălzitorului de aer aflată ca ultimă suprafaţă de schimb de căldură înainte de ieşirea gazelor de ardere din cazan, fiind în zonă rece, este supusă unor degradări generate de (a) coroziunea de joasă temperatură şi (b) eroziunea prafului.

Pentru asigurarea unui control adecvat al aerului de ardere şi pentru reducerea pierderilor de căldură cauzate de pătrunderile de aer din fluxul de aer în cel al gazelor de ardere pachetele de ţevi ale acestei trepte PA, inclusiv plăcile tubulare, se înlocuiesc.

Intervenţia nu are în vedere intervenţii de natură conceptuală ci doar reabilitarea acestei trepte PA.

Interventia cu reabilitarea preincalzitorului va reduce infiltratiile de aer care strica randamentul.

Aceasta reabilitare, impreuna cu automatizarea aportului de aer aduc un cistig fata de randamentul de proiect estimat de cca 1,5 %.

GROUP
RAMBOLL

173

2.b.1.1.2.6 Creşterea domeniului de reglare a temperaturii aburului

Prin concepţie cazanul nu are prevăzut sistem de reglare a temperaturii aburului, fiind destinat furnizării de abur industrial. În prezent, însă, alimentează cu abur o turbină în contrapresiune concepută pentru a avea la admisie abur la 240°C. Variatiile sarcinii termice ale cazanului aduc modificari in valoarea temperaturii aburului care deranjeaza functionare turbinei.

Retehnologizarea are în vedere introducerea unei noi trepte de supraîncălzire (SII) şi a unui sistem de reglare a temperaturii aburului. Sistemul de reglare a temperaturii se va corela cu parametrii aburului la admisia în turbină. Se va asigura un domeniu larg de sarcini pentru care temperatura aburului se va livra la nivelul 245-250°C.

Prin această retehnologizare se va îmbunătăţi eficienţa cogenerării, prin creşterea gradului de cogenerare, indicator important în poziţia pe piaţa de energie electrică.

2.b.1.1.2.7 Modernizarea preparării şi arderii prafului de cărbune

Sistemul de ardere a prafului de cărbune se va înlocui cu arzătoare tot de tip cu fante dar optimizate pentru funcţionarea cu concentraţii diferite de praf pe fante. Fantele inferioare vor fi alimentare cu amestec primar cu concentraţie de praf mai mare comparativ cu fanta superioară. Aceasta contribuie la diminuarea caracterului oxidant al flăcării de bază ce va duce la o rată de formare a NOx mai scăzută. Realizarea unei distribuţii selective a prafului se va face la nivelul separatorului.

2.b.1.1.2.8 Reabilitarea sistemului de clapete pe circuitul aerului de ardere pentru praful de cărbune

Buna funcţionare a sistemului de clapete pe circuitul aerului pentru arderea prafului de cărbune are importanţă deosebită în managementul aerului de ardere prin implicaţiile ce le are asupra randamentului arderii prafului de cărbune şi producerii NOx.

Înlocuirea celor existente, bazate pe lagăre de alunecare, cu clapete modernizate cu lagăre cu rulmenţi, se consideră ca fiind o modalitate de realizare a obiectivelor proiectului.

Acţionarea clapetelor telecomandate, de închidere sau de reglare, se va face cu servomotoare electrice multitură . Comanda se va face cu semnal tip binar pentru acţionările clapetelor de închidere şi cu semnal analogic pentru acţionările clapetelor de reglare prin intermediul unui panou de comandă.

Acţionările vor fi prevăzute cu indicatoare electronice de poziţie cu semnal de ieşire analogic.

Clapetele acţionate manual vor fi prevăzute cu reductor mecanic ( de exemplu de tip melcat).

In special vor fi montate clapete noi cu actionari la distanta pe cele trei fluxuri de aer , catre cele trei sisteme de ardere (carbune, gaze, gratar)

Vor fi înlocuite şi aparatele directoare ale ventilatorului de aer şi ventilatorului de gaze de ardere, inclusiv acţionarea, demers necesar pentru a face posibilă introducerea reglării automate a sarcinii cazanului.

2.b.1.1.2.9 Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare este imperativă, ea fiind o cerinţă expresă a legilor de protecţia mediului în vigoare.

GROUP
RAMBOLL

174

La coşul de evacuare sunt racordate toate cele 3 cazane de 100 t/h lignit. Ca urmare, achiziţionarea sistemului de monitorizare va fi preluat doar de proiectul ce vizează cazanul nr.1.

Instalatia de monitorizare se va amplasa pe cos astfel incit sa fie satisfacuta conditia de uniformizare a curgerii gazelor de ardere . Este previzibil ca amplasarea necesara va fi la o cota de cca 50 m.

Instalatia de monitorizare va trebui sa efectueze urmatoarele :

Masurare :

-temperatura gazelor de ardere in plaja 0-200 oC

-presiunea statica a gazelor de ardere in plaja – 100 …0 mm C.A.

- continut de SO2 in plaja 0- 50000 mg/Nmc

-continut de NOx in plaja 0- 1000 mg/Nmc

-continut de pulberi in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de CO in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de oxigen in plaja 0-21 %

-continut de CO2 in plaja 0-25 %

-umiditate in plaja 0-20 %

-debit de gaze de ardere in plaja 0- 1000000 Nmc/h

-contorizare cantitate componente ( NOx, SO2, pulberi, CO, CO2), exprimate in grame, kilograme, tone.

Semnalizare :

Semnalizarea valorilor domeniu de masura depasit

Corectie :

Corectia standard a concentratiilor de poluanti : gaze uscate, stare normala, concentratie de oxigen impusa ( in acest caz 6 %)

Inregistrare, arhivare, raportare :

Inregistrarea parametrilor la durata de 1 min, in valori instantanee masurate si corectate.

Arhivarea parametrilor pe durata de un an calendaristic

Raportarea parametrilor in formatul cerut : la ora, la zi, la luna, alte formate.

RAMBOLL
GROUP

175

2.b.1.1.2.10 Modernizarea sistemului de automatizare

Actuala instalaţie de automatizare este total depăşită din toate punctele de vedere. Obiectivele propuse în acest proiect pot fi atinse dacă va exista un nivel suficient de ridicat de automatizare a proceselor din cazan. O serie de echipamente prevăzute vor fi achiziţionate cu propriul lor sistem de automatizare. Este vorba de: instalaţia de ardere a gazului natural, instalaţia de denoxare necatalitică şi grătarul de postardere.

Impreuna cu introducerea gratarului de postardere, conducerea automata, in special pentru aerul de ardere va conduce la atingerea unui randament de 87 % printr-un spor de 0,5 puncte procentuale.

Se are în vedere introducerea unui sistem de automatizare bazat pe microprocesoare, de generaţie cât mai recentă care să integreze toate funcţiile de comandă, protecţie, monitorizare şi reglare necesare funcţionării optime a cazanului. În acelaşi timp sistemul va integra sistemele de automatizare ale echipamentelor nou achiziţionate.

2.b.1.1.3 Schema tehnologică, desen de integrare în ansamblu

2.b.1.1.3.1 Sistem de porturi pentru injecţie de aer terţiar (OAP)

Pentru a avea o penetraţie bună a jeturilor de aer în fluxul turbionat şi ascendent al gazelor de ardere, ţinând seama şi de vâscozităţile diferite ale celor doi agenţi generate de temperaturile mult diferite (gazele de ardere la cca 1000°C, aerul la cca 250- 300°C , temperatura avind valoarea rezultata in urma restructurarii sistemului de preincalzire) vitezele jeturilor de aer se consideră la nivelul 30 m/s. Pornind de la această valoare, în tabelul 2.b.1.1.1 este prezentată secvenţa de calcul pentru stabilirea numărului de porturi.

Tabelul nr.2.b.1.1.1 Calculul secţiunii şi a numărului de OAP

Cota din aerul de ardere prin OAP % 15

Debitul de aer prin OAP Nm3/h 16.573

Temperatura aerului °C 300 *

Debitul volumic de aer m3/h 34.786

Viteza aerului prin OAP m/s 30,4

Secţiunea totală OAP m2 0,318

Număr OAP 8

Secţiunea unui OAP m2 0,0397

Diametrul deschiderii unui OAP 0,225

* valoarea se va adapta prin calculul de proiectare

GROUP
RAMBOLL

176

Se vor realiza 8 porturi amplasate 4 pe peretele front şi câte două pe pereţii lateral-spate. Structura constructivă a cazanului nu permite amplasarea de porturi pe peretele spate.

Alimentarea cu aer cald a porturilor se va face din canalele descendente de aer secundar. Porturile de pe peretele faţă se vor racorda la canalul din front, cele laterale la canalele de aer cald de pe laturi. Fiecare port de aer suplimentar va fi prevăzut cu clapetă acţionată manual ce va fi reglată la punerea în funcţiune. Aceste clapete nu vor fi manevrate în exploatare.

Schema de preluare a aerului suplimentar pentru alimentarea acestor porturi este prezentată în figura 2.b.1.1.8.

2.b.1.1.3.2 Instalaţia de denoxare necatalitică (SNCR)

Schema de flux şi componenţa sistemului SNCR pentru cazanul de 100 t/h nr.1 din CET Timişoara Sud sunt cuprinse în desenele 2.b.1.1.9 şi 2.b.1.1.10.

Prin caietul de sarcini se va solicita ca sistemul SNCR să fie furnizat la cheie inclusiv asigurarea, dacă este cazul, de materiale consumabile specifice (aditivi).

Parametrii de funcţionare

Sistemul SNCR este conceput pentru a asigura reducerea NOx la funcţionarea cazanului cu lignit. La funcţionarea cu gaze naturale sistemul de ardere va asigura nivelul NOx impus, de 200 mg/Nmc (3% O2 în gazele de ardere uscate).

Pentru funcţionarea cu lignit domeniul de sarcină a cazanului este 100%...50%.

Parametrii interesând funcţionarea instalaţiei NOx sunt :

Sarcina cazanului % 100 50

Debitul de cărbune t/h 35 18,5

Debitul de gaze de ardere uscate Nmc/h 104.100 55.024

Funcţionarea SNCR presupune existenţa măsurii concentraţiei NOx la ieşirea gazelor de ardere din cazan.

Componenţa sistemului SNCR

Sistemul SNCR constă din:

- sistemul de descărcare şi stocare pentru agentul de reducere;

- sistemul de dozare, amestec şi distribuţie;

- sistemul de injecţie (pulverizare);

- sistemul de automatizare, inclusiv reglare; Amplasamentul sistemului de stocare este independent de restul instalaţiei. Se va alege un amplasament în exteriorul sălii cazanelor dar în proximitatea acesteia. Dulapurile sistemului de dozare, amestecare şi distribuţie se vor amplasa în imediata vecinătate a porturilor de injecţie. Lăncile de injecţie sunt aşezate pe pereţii focarului, în zona temperaturilor optime ale gazelor de ardere. Sistemul de reglare este plasat parţial în apropierea sistemului de măsurare şi de dozare şi parţial în camera de comandă.

GROUP
RAMBOLL

177

Sistemul de stocare Sistemul de stocare a agentului de reducere a NOx este alcătuit din următoarele (figura 2.b.1.1.9):

1.Staţie de descărcare a soluţiei apoase de uree din autocisterne formată din:

- furtun flexibil de racord a cisternei la sistemul de descărcare;

- ventil de izolare cu acţionare manuală;

- ventil de închidere rapidă. 2. Rezervor pentru agentul de denoxare (uree) de 50m3 cu pereţi dubli şi izolat termic, realizat din material rezistent la coroziune (FRP) este echipat cu:

- conductă de alimentare cu retur prevăzută cu ventil de reglare a presiunii şi indicatoare de presiune şi robinete de închidere manuale; conducta se racordează la colectorul pompelor de circulaţie;

- 2x100% pompe de circulaţie submersate din material rezistent la coroziune (oţel inoxidabil) de cca 2 t/h şi Δp de cca 10 bar; pe refularea pompelor sunt prevăzute câte un ventil de izolare şi o clapetă de reţinere ;

- accesorii: indicator de nivel, limitator de nivel superior (protecţie la supraîncărcare), indicator de scăpări în spaţiul dintre cei doi pereţi protectori.

3. Un sistem de dozare a unui aditiv constând din:

- un rezervor de cca 1 m3;

- 2 pompe de dozare cu membrane;

- un circuit de recirculare a aditivului prevăzut cu ventil de închidere manual;

- 2 conducte de aspiraţie

- un dispozitiv de injecţie a aditivului în fluxul de uree apoasă prevăzut cu clapetă de reţinere

- 2 robinete de aerisire ;

- un capac de presurizare.

Modulul de măsură şi amestecare Sistemul stabileşte necesarul de agent de denoxare în concordanţă cu sarcina cazanului şi cu nivelul de NOx la evacuare măsurat şi asigură diluţia corespunzătoare a agentului în apă.

Este format din (figura 2.b.1.1.10):

1 dulap conţinând în principal:

- 3 ventile manuale de izolare, câte unul pentru agentul de denoxare, apă şi aer comprimat;

- 3 filtre fine, câte unul pentru cei trei agenţi menţionaţi mai sus;

- câte o măsură de debit cu indicaţie locală şi transmitere la distanţă pentru agentul de denoxare, apa de diluţie şi aerul de pulverizare;

- câte un bloc ventil de reglare pentru agentul de denoxare, apa de diluţie şi aerul de pulverizare;

- 8 debitmetre locale pentru agentul de denoxare diluat;

- 8 ventile de reglare manuale pentru agentul de denoxare diluat;

- 8 ventile de reglare manuale pentru aerul de pulverizare;

- 8 manometre locale pentru aerul de pulverizare;

GROUP
RAMBOLL

178

- 8 ventile cu 3 căi pentru comutarea între etajele de injecţie.

Sistemul de injecţie Sistemul de injecţie are la bază 16 lănci de pulverizare distribuite pe două etaje, câte 8 pe etaj. Este format din:

- 2x8 lănci de injecţie pentru pulverizarea agentului de reducere în fluxul gazelor de ardere, prevăzute cu teci de protecţie şi cofecţionate din oţel inoxidabil rezistent la temperatură;

- 2x8 conexiuni flexibile din oţel inoxidabil pentru racordul lăncilor la conductele de agent

- 2x8 furtun pentru racordul lăncilor la conductele de aer de pulverizare.

Dulapul de reglare pentru modulul de măsurare şi de amestec Conţine:

- sursă de curent alternatic trifazic (400V, 50Hz);

- 1 PLC

- 1 panou de operare

- 1 cutie de conexiuni pentru intrări/ieşiei analogice şi digitale

- Software

- Interfaţă PROFIBUS pentru intercomunicaţie cu camera de comandă. Debitul de agent de reducere se stabileşte pe baza unor informaţii provenite de la cazanul de abur. este vorba de: (a) sarcina cazanului de abur (debit de abur sau putere termică) şi (b) concentraţia de NOx în gazele de ardere la evacuare din cazan. Funcţionarea sistemului SNCR impune, obligatoriu, existenţa analizei de gaze de ardere la evacuare din cazan. Echipamentele şi aparatura necesară este inclusă în furnitura instalaţiei de automatizare a cazanului.

Agenţi materiali utilizaţi

Agenţii materiali utilizaţi sunt:

1. Soluţie apoasă de uree ca agent reducător NOx având următoarele caracteristici:

- conţinut de uree 40% masic

- temperatura minimă de stocare 5°C

- conţinutul de biuret max 0,5% masic

- amoniac liber max. 0,2% masic

- carbonat de amoniu max. 0,4% masic

- indice pH 9,5

2. Aditiv

- scopul: îmbunătăţirea reactivităţii soluţiei de uree şi asigurarea protecţiei componentelor instalaţiei

- densitate 1,1 kg/l

RAMBOLL
GROUP

179

- temperatura minimă de stocare 5°C

3. Apă de diluţie

- utilizare: diluarea agentului de reducere NOx

- calitate apa potabilă sau tratată

- presiune min. 6 bar la intrarea în sistemul de amestec

- duritate max. 15°H

- temperatura 15...30°C

4. Aer comprimat

4.1 aer comprimat pentru comandă pneumatică

- presiunea min. 5bar la componentele comandate

- temperatura 10...50°C

- punctul de rouă -10°C 4.2 aer comprimat pentru pulverizarea agentului de reducere

- presiunea: min.6bar la intrare în dulapul de măsură şi amestec

- temperatura: 10...50°C

- punctul de rouă: maxim corespunzător saturaţiei la presiunea şi temperatura indicată

5. Energie electrică: 400V trifazic, 50Hz

Consumuri

Consumurile menţionate mai jos sunt corespunzătoare parametrilor menţionaţi la începutul paragrafului şi se referă la tehnologia, schema de flux şi echipamentele descrise mai sus (tabelul 2.b.1.1.2).

Tabelul 2.b.1.1.2. Consumuri materiale şi energetice pentru SNCR

Debitul de gaze de ardere uscate max min Soluţie apoasă de uree kg/h 100 53 Aditiv kg/h 5 2,65 Apă de diluţie kg/h 1000 750 Aer comprimat kg/h 240 240 Putere electrică funcţionare instalaţie kW 3,0 Putere electrică pentru încălzirea rezervorului de stocare soluţia apoasă de uree

kW 6,0

GROUP
RAMBOLL

180

Estimaţie preţuri pentru agenţi de consum

Soluţie apoasă de uree euro/kg 0,3

Aditiv euro/kg 9,85

Aerul comprimat pentru pulverizarea agentului de denoxare şi, separat, pentru comandă se va produce în CET prin instalarea a două staţii de producere.

2.b.1.1.3.3 Instalaţia de ardere a gazului natural cu arzătoare cu NOx redus

Pentru dimensionarea instalaţiei de alimentare şi de ardere datele de fundamentare sunt cele prezentate în tabelul 2.b.1.1.3.

Tabelul 2.b.1.1.3. Date de calcul pentru instalaţia de alimentare şi de ardere a gazului natural

Densitatea gazului combustibil kg/Nmc 0,72

Puterea calorifica a gazului comb Kcal/Nmc 8500,00

MJ/Nmc 35,59

MJ/kg 49,63

Debitul total de abur t/h 100 kg/s 27,78 Temperatura aburului la iesire grdC 250 Temperatura apei la intrare grdC 104 Puterea termica utila (se neglijeaza purja) MW 69,41 Randamentul termic brut % 91,00 Puterea consumată MW 76,28 Consumul de combustibil necesar la sarcina 100% Nmc/s 2,14 Nmc/h 7716,07 Debitul de combustibil printr-un arzator Nmc/h 800,00 Nmc/s 0,22 Puterea termica a unui arzator MW 7,91 Puterea termica totala asigurata MW 63,26 Sarcina termica procentuala asigurata la functionare pe gaz % 82,93 Debitul de gaz la sarcina maxima functionind exclusiv cu gaz Nmc/h 6400

Schema de alimentare cu gaz natural ce va fi adoptată are în vedere crearea a două grupe, conform amplasarii actuale pe cazan.

Înlocuirea şi modernizarea instalaţiei de ardere constă din:

- înlocuirea celor 8 arzătoare existente cu 8 arzătoare low NOx, având puterile unitare identice cu cele ale arzătoarelor existente, 4 pentru susţinere şi 4 pentru sarcină; la funcţionarea tuturor arzătoarelor la sarcină nominală, puterea termică realizată de cazan va fi de cca 70% din puterea nominală; vor fi prevăzute cu supraveghere a flăcării în spectrul UV; vor avea aprinzătoare cu gaz natural prevăzute cu detector de flacără (tijă de ionizare);

GROUP
RAMBOLL

181

- înlocuirea şi modernizarea circuitului de alimentare cu gaz natural; înlocuirea tuturor elementelor de siguranţă din acest circuit cu elemente cu fiabilitate ridicată şi caracteristici de funcţionare superioare; conformare EN 12952-8:2003 si ISCIR PT C11-2003; sistemul de reglare va fi conceput pentru reglarea separată pe cele două grupe de arzătoare;

- prevederea unor circuite de aer instrumental în concordanţă cu sistemul de comandă şi protecţie ales;

- realizarea unui circuit de aer de aprindere şi de răcire dimensionat conform cerinţelor arzătoarelor noi; alimentarea cu aer va fi asigurată de o baterie de 2 ventilatoare insonorizate dimensionate 2x100% (unul în funcţiune şi unul în rezervă);

- armăturile de închidere rapidă pe circuitul de gaz natural (de sarcină şi susţinere) vor fi cu acţionare pneumatică; circuitul de gaz de aprindere va fi prevăzut cu armături electromagnetice;

Realizarea celor două grupe se face prin divizarea fluxului de gaz după VIR principal. Fluxul gazului de aprindere se generează tot după VIR principal.

Alimentarea cu gaz combustibil este conformă schemei din figura 2.b.1.1.11.

Alimentarea cu gaz a tuturor celor 3 cazane de 100 t/h se face printr-o conductă unică prevăzută, în exteriorul sălii cazanelor, cu ventile de închidere, una manuală şi una telecomandată. Din conducta principală a cazanului, după VIR principal, sunt realizate ramurile fluxurilor de gaz pentru aprindere şi pentru cele două grupe de arzătoare.

Pe conducta principală de alimentare cu gaz natural a cazanului este prevăzut un ventil de închidere rapidă cu acţionare pneumatică. Două ventile de reglare pneumatice asigură reglajul debitului de gaz pe cele două grupe de arzătoare.

Sunt prevăzute ventile de aerisire acţionate pneumatic pe conducta principală şi la capetele conductelor de alimentare a grupelor de arzătoare. La capătul conductei de gaz de aprindere va fi prevăzut un ventil de aerisire acţionat electromagnetic.

Ansamblul de echipamente componente ale instalaţiei de alimentare cu gaz natural este prezentată în tabelul 2.b.1.1.4.

Tabelul nr.2.b.1.1.4. Cazan de 100 t/h nr.1. Instalaţia de alimentare cu combustibili. Componenţa

Buc Caracteristici

Alimentare cu gaz natural - general

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală

(unică pentru 3 cazane)

1 DN500 PN10, amplasată în exteriorul sălii

2 Clapetă de închidere cu acţionare electrică

(unică pentru 3 cazane)

1 DN500 PN10, amplasată în exteriorul sălii

3 Filtru prevăzut cu ventil de aerisire 1 DN300 PN10

GROUP
RAMBOLL

182

4 Clapetă de izolare cu acţionare manuală 2 DN300 PN10

5 Regulator de presiune acţionat pneumatic prevăzut cu ventil de aerisire

1 DN300 PN10

6 Clapetă de închidere rapidă acţionată pneumatic

1 DN300 PN10

echipată cu ventil electromagnetic de by- pass

1 DN25 PN10

7 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 1 DN25 PN10

8 Manometru cu robinet 4

9 Traductor de presiune 4

10 Manometru de presiune diferenţială 1

11 Termorezistenţă 2

Alimentare cu gaz natural – grupa 1

1 Clapetă manuală de închidere 1 DN200 PN10

2 Clapetă de reglare acţionată pneumatic 1 DN200 PN10

3 Diafragmă de măsură debit gaz natural 1 DN200 PN10

4 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 1 DN25 PN10

5 Manometru cu robinet 1

Alimentare cu gaz natural – grupa 2

1 Clapetă manuală de închidere 1 DN200 PN10

2 Clapetă de reglare acţionată pneumatic 1 DN200 PN10

3 Diafragmă de măsură debit gaz natural 1 DN200 PN10

4 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 1 DN25 PN10

5 Manometru cu robinet 1

Alimentare cu gaz natural - aprindere

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1 DN25 PN4

2 Filtru 1 DN25 PN4

GROUP
RAMBOLL

183

3 Regulator de presiune echipat cu ventil de aerisire

1 DN25 PN4

4 Ventil de aerisire acţional electromagnetic 2 DN25 PN4

5 Traductor de presiune 1

6 Manometru cu robinet de închidere 1

Echipamentele de mai sus vor fi livrate preasamblat pe 3 cadre distincte formând staţia de alimentare generală, staţia de alimentare grupa arzătoare de sarcină şi staţia alimentare grupa arzătoare de susţinere.

Sistemul de arzătoare este format din 4 arzătoare grupa 1 şi 4 arzătoare grupa 2, care sunt amplasate pe pereţii laterali şi peretele spate.

Se vor utiliza arzătoare de gaz natural cu eficienţă ridicată de ardere (exces de aer redus pe domeniu de sarcină cât mai larg) şi emisii reduse de NOx (low NOx burners). Vor fi admise doar arzătoare cu mai multe fluxuri de aer (de regulă 3) controlate pentru a se asigura arderea în trepte şi a se evita vîrfuri de temperatură responsabile pentru formarea NOx termic. Se va evita recircularea de gaze de ardere.

Alimentarea cu gaz natural (sarcină şi aprindere) şi aer (de ardere, aprindere şi de răcire) a arzătoarelor este prezentată în figura 2.b.1.1.12.

Echipamentele componente ale instalaţiei de alimentare cu gaz natural şi aer a arzătoarelor sunt prezentate în tabelul 2.b.1.1.5, rspectiv 2.b.1.1.6.

Tabelul nr.2.b.1.1.5. Cazan de 100 t/h nr.1. Instalaţia de alimentare cu combustibili a arzătoarelor. Componenţa

Buc Caracteristici

Gaz natural – grupa 1

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1x4 DN100 PN16

2 Filtru 1x4 DN100 PN16

3 Grup de închidere rapidă constând din:

- ventil de închidere rapidă acţionat pneumatic printr-un ventil electromagnetic cu trei căi

2x4 DN100 PN16

- ventil intermediar de aerisire pentru testul 1x4 DN15 PN16

GROUP
RAMBOLL

184

de etanşeitate

4 Ventil de aerisire 1x4 DN15 PN16

5 Compensator flexibil gaz 1x4 DN100 PN16

6 Manometru cu robinet 1x4

7 Presostat presiune maximă 1x4

Gaz natural – grupa 2

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1x4 DN100 PN16

2 Filtru 1x4 DN100 PN16

3 Grup de închidere rapidă constând din:

- ventil de închidere rapidă acţionat pneumatic printr-un ventil electromagnetic cu trei căi

2x4 DN100 PN16

- ventil intermediar de aerisire pentru testul de etanşeitate

1x4 DN15 PN16

4 Ventil de aerisire 1x4 DN15 PN16

5 Compensator flexibil gaz 1x4 DN100 PN16

6 Manometru cu robinet 1x4

7 Presostat presiune maximă 1x4

Gaz natural – arzătoare de aprindere

1 Robinet de închidere 1x8 G½” PN4

2 Ventil electromagnetic 2x8 G½” PN4

3 Furtun de gaz L=1000 1x8 G½” PN4

4 Manometru cu robinet 1

Toate elementele aferente unui arzător împreună cu furnitura aferentă arzătorului de aprindere vor fi preasamblate pe câte un cadru care va fi amplasat în proximitatea respectivului arzător formând staţia de gaz a arzătorului.

GROUP
RAMBOLL

185

Tabelul nr.2.b.1.1.6. Cazan de 100 t/h nr.1. Instalaţia de alimentare cu aer de răcire şi de aprindere a arzătoarelor. Componenţa

Buc Caracteristici

Aer de aprindere şi de răcire

1 Ventilator de aer de răcire şi de aprindere, echipat cu motor trifazic, compensator şi atenuator de zgomot

1+1 800 m3N/h, 100 mbar(g), <78 dB (A), motor trifazic 5,5kW, 0,4kV,

50Hz, IP55

2 Robinet de izolare 3 G½”

3 Furtun L=1000 mm 3 G½”

4 Ventil de reglare manual 1 G½”

Sistemul de alimentare şi de ardere va fi prevăzut cu un BMS constând din:

- 1 dulap de reglare echipat cu un PLC fail safe care preia toate funcţiile de siguranţă ale arzătoarelor, reglajul raportului aer / combustibil şi secvenţele de pornire – oprire ale tuturor arzătoarelor;

- 8 panouri locale care conţin dispozitivele de pornire – oprire ale arzătoarelor. Funcţiile de bază ale BMS sunt: protecţie, monitorizare, permisii, comenzi, reglare. Este în comunicaţie cu unitatea centrală şi integrat funcţiilor generale ale cazanului de protecţie, permisie şi reglare.

Include bucla de reglare aer – combustibil şi este integrat buclei de reglare a sarcinii cazanului.

Sistemul de alimentare cu gaz combustibil şi de ardere, sistemul de alimentare cu aer de ardere şi aer de răcire şi de aprindere precum şi BMS vor fi furnizate de un unic furnizor.

2.b.1.1.3.4 Creşterea eficienţei termice a cazanului. Introducerea unui grătar postardere

Datele preliminare care stau la baza dimensionării grătarului postardere sunt prezentate în tabelul nr.2.b.1.1.7. Calculul este efectuat considerând funcţionarea cazanului exclusiv cu lignit la sarcina 100%.

Tabelul nr.2.b.1.1.7. Date preliminare de calcul pentru grătarul de postardere

Puterea calorifica a lignitului kcal/kg 1600

MJ/kg 6,70

Debitul total de abur t/h 100

kg/s 27,78

Temperatura aburului la iesire grdC 250

Temperatura apei la intrare grdC 104

Puterea termica utila (se neglijeaza purja) MW 69,41

Randamentul termic brut % 86,00

GROUP
RAMBOLL

186

Puterea consumată MW 82,63

Consumul de combustibil necesar la sarcina 100% kg/s 12,34

kg/h 44.408

Debitul de carbune asigurat de o moara (funct cu 3 mori fara gaz) kg/h 14.802 Gradul de separare a focarului % 10 Continutul de cenusă în lignit % 27,5 Cantitatea de materiale minerale (cenuşă) kg/h 1.221 Nearse în zgură % 35 Materialele solide preluate de grătarul postardere kg/h 1.879

Pierderea prin materialele combustibile în zgură % 5,15 Reducerea pierderilor mecanice prin utilizarea GPA % 2,57 Randamentul estimat prin utilizarea GPA % 86,7 Pe baza estimărilor de mai sus, prin montarea GPA randamentul cazanului creşte cu 2,6 puncte procentuale.

Se optează pentru un grătar postardere (GPA) de tipul basculant. Avantajele acestuia, comparativ cu un grătar postardere rulant, sunt:

- simplitate constructivă;

- dimensiuni de gabarit mai reduse;

- cost mai redus;

- eficienţă de ardere comparativă, posibil chiar mai ridicată. Partea propriu-zisă a GPA este formată din grătarul constituit din bare fixate pe cilindri aşezaţi transversal pe axa mare a secţiunii de evacuare a zgurii. Numărul de cilindri, dimensiunile şi numărul barelor sunt astfel alese încât, în poziţie orizontală, să acopere complet secţiunea de evacuare. Între bare există interstiţii (fante foarte înguste) prin care este insuflat aerul de ardere. Pe suprafaţa astfel formată cade zgura caldă care, în prezenţa jeturilor de aer verticale generate de interstiţiile dintre bare, continuă să ardă. Periodic, cilindrii împreună cu barele sunt rotiţi cu 90°, descărcându-se masa solidă de pe acestea în cuva de sub acestea de unde este preluată de transportorul de zgură şi evacuată.

Piesele supuse direct căldurii degajate prin ardere pe grătar şi radiaţiei din focar sunt confecţionate din sicromal. Cilindrii şi ţevile de protecţie ale grătarului sunt răcite cu apă. Este prevăzut şi un sistem de stropire cu apă în caz de avarie a grătarului (blocare) pentru a nu obliga la oprirea cazanului.

Acţionarea cilindrilor se face pneumatic pentru care este prevăzută o staţie de aer comprimat (2 compresoare dimensionate 100%+100% şi un rezervor 500mc).

Suprafaţa activă a GPA este 6500x1000. Se utilizează bare cu lungimea 400mm şi interstiţii între bare de 3mm. Pentru acoperirea planului GPA se folosesc 16 cilindri. Pe fiecare cilindru se vor fixa 21 bare.

Actualul sistem de aer terţiar se va adapta pentru GPA asigurând aerul de ardere necesar. Adaptarea constă în racordul canalelor existente la cuva GPA (se va păstra numărul de canale).

GROUP
RAMBOLL

187

GPA va fi echipat cu o instalaţie de automatizare prin care vor fi manageriate pornirile şi opririle, permisiile, protecţiile şi vor fi asigurate reglajele necesare precum durata-închis şi durata-deschis, debitul de apă de răcire etc. De asemenea acesta va gestiona situaţiile de risc şi avariile.

Zona inferioară a focarului, pâlnia rece, a fost concepută pentru evacuarea zgurii prin intermediul unui transportor (kratzer) amplasat sub aceasta. Colectoarele inferioare ale vaporizatorului sunt plasate în imediata apropiere a kratzerului la cotele 2.300mm (colectoarele laterale) şi 2.600mm (colectoarele faţă - spate). Distanţa dintre colectoarele laterale este de 1319 mm. Distanţa dintre colectoarele faţă – spate 6320 mm.

Cota superioară a transportorului este 1610mm. Deasupra acestuia este realizată cutia de aer terţiar (figura 2.b.1.1.13).

Distanţa mică dintre cota colectoarelor inferioare ale vaporizatorului (2300 mm) şi suprafaţa superioară a transportorului (1610 mm) nu permite instalarea grătarului de postardere în spaţiul disponibil, indiferent de tipul de grătar.

Crearea spaţiului necesar instalării grătarului de postardere se face prin modificarea zonei inferioare a pâlniei reci, după cum urmează:

- se demontează cutia de aer terţiar, racordurile la aerul terţiar;

- se dezizolează pâlnia rece şi se demontează zidăria grea până la cota +4.600mm;

- se demontează colectoarele inferioare faţă-spate şi laterale, ţevile de legătură cu conductele coborîtoare şi ţevile ecran până la cota +4.600;

- colectoarele faţă-spate (echipament nou) se repoziţionează la cota 3600 pe aceeaşi axă verticală;

- colectoarele laterale se repoziţionează la cota +3.300 dar pe verticala care permite racordul ţevilor ecran (deplasare laterală cu 1.130mm);

- ţevile de legătură ale colectoarelor la conductele coborîtoare se reproiectează ţinând seama de noile poziţii ale colectoarelor;

- ţevile de racord ale colectoarelor la ţevile ecran (echipament nou) se reproiectează ţinând seama de noile poziţii ale colectoarelor.

Prin aceste modificări, secţiunea cea mai îngustată a pâlniei reci se măreşte de la 800mm la 2260mm. Adaptarea la cerinţele grătarului (1000mm), îngustarea acestei secţiuni, se face prin încărcare cu beton refractar.

Instalaţia de automatizare îndeplineşte următoarele funcţii:

- comandă: (a) pornire/oprire, (b) închis/deschis;

- reglaj: (a) ciclul închis – deschis şi duratele pe fiecare fază, (b) debitul de apă de răcire;

- protecţie prin comanda instalaţiei de stropire de avarie. Grătarul de postardere, incluzându-se instalaţia de aer comprimat şi instalaţia de automatizare se tratează ca furnitură unică.

2.b.1.1.3.5 Reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer

Conform desenului 2.b.1.1.7, preîncălzitorul de aer orizontal este format din 2 trepte înseriate pe drumul gazelor de ardere (sunt ultimele schimbătoare de căldură înainte de evacuarea gazelor de ardere) dar prin care circulaţia aerului se face în paralel. Fiecare treaptă este formată din două

GROUP
RAMBOLL

188

pachete de ţevi identice (stânga-dreapta). Ţevile, Ø51x2, L=6366mm din OL32, sunt fixate în plăci tubulare confecţionate din oţel K41-2b (a se vedea desenele 2.b.1.1.15 şi 2.b.1.1.16).

Prin reabilitare se înlocuiesc 2x2 pachete de ţevi, inclusiv racordurile la canalele de aer.

2.b.1.1.3.6 Creşterea domeniului de reglare a temperaturii aburului

Schema de retehnologizare, constând în introducerea unui supraîncălzitor de abur suplimentar şi a unui sistem de reglare a temperaturii, este prezentată în figura 2.b.1.1.17.

Supraîncălzitorul II se va realiza ca pachet de serpentine de ţevi identic cu supraîncălzitorul I. Se va amplasa în spaţiul ce se va disponibiliza prin dezafectarea preîncălzitorului de aer vertical II (figura 2.b.1.1.18).

Reglarea temperaturii aburului se face cu injecţie de apă de alimentare preluată din amonte de nodul de alimentare. Reglajul temperaturii aburului se va face automat prin unitatea centrală, care va prelua majoritatea funcţiilor de reglare, protecţie, permisii ale cazanului. Este prevăzută modernizarea întregii instalaţii de automatizare.

Bucla de reglare a temperaturii aburului se bazează pe un transmiter de temperatură plasat pe conducta de abur, controler (funcţie preluată de PLC din unitatea centrală) şi ventilul de reglare a debitului de apă de injecţie comandat de controler.

Odată cu dezafectarea preîncălzitorului de aer vertical II trebuie realizat racordul de aer între ieşirea din PA vertical I şi canalul principal de aer. Secţiunea de ieşire este plasată pe peretele opus secţiunii de ieşire din PA vertical II. Racordul se va face pe un traseu nou şi necesită refacerea admisiei în canalul principal de aer cald.

2.b.1.1.3.7 Modernizarea şi reabilitarea sistemului de ardere a prafului de cărbune

Arzătoarele de praf de cărbune se vor moderniza prin înlocuirea acestora cu arzătoare de acelaşi tip dar optimizate funcţionării cu concentraţii diferite de praf pe fantele acestuia. Structura arzătorului este prezentată în figura 2.b.1.1.19.

Odată cu acestea sunt reabilitate şi conductele de praf de cărbune. Elementele supuse uzurii rapide de la mori - ciocanele, berele şi paletele rotorice – vor fi confecţionate din materiale rezistente la uzură (fontă cu grafit nodular pentru ciocane, oţel sudabil cu granulaţie fină pentru bare şi palete rotorice).

2.b.1.1.3.8 Înlocuirea sistemului de automatizare a cazanului

Toate funcţiile actuale de protecţie, monitorizare şi comandă ale cazanului vor fi preluate de o unitate centrală bazată pe un microprocesor de generaţie cât mai recentă.

Sistemul va gestiona buclele de reglare de bază ale cazanului. Buna funcţionare a acestora a impus înlocuirea tuturor organelor de execuţie (a se vedea lista de echipamente cu privire a clapete şi ventile).

Toată instrumentaţia primară, inclusiv transmiterele de semnale (digitale sau analogice) se prevăd a fi înlocuite. În plus, se va introduce un analizor de gaze (O2, CO, SO2, NOx), semnalele acestuia fiind utilizate, în principal, în bucla de reglare aer/combustibil şi în sistemul SNCR pentru optimizarea gradului de denoxare.

GROUP
RAMBOLL

189

Buclele automate sunt, după cum urmează:

a) temperatura aburului, asigurată de transmiterul de temperatură de pe conducta de abur, PLC central şi acţionarea ventilului de apă de injecţie;

b) nivelul în tambur este asigurat de traductorul de nivel apă tambur, PLC central şi acţionarea ventilului de reglare a debitului de apă de alimentare din nodul de alimentare;

c) tirajul cazanului este reglat prin traductorul de presiune statică fine focar, PLC central şi acţionarea aparatului director al ventilatorului de gaze de ardere;

d) temperatura la separator este reglată de transmiterul de temperatură amestec primar la separator, PLC central şi acţionarea clapetei de aer cald primar sau acţionarea clapetei de aer rece. Există câte o buclă de reglare pentru fiecare moară;

e) sarcina termică a cazanului este reglată de traductorul de presiune de pe bara de abur viu, PLC central, acţionarea variatoarelor de turaţie ale benzilor alimentatoare de cărbune, acţionarea aparatului director al ventilatorului de aer. Prin feed-back, la reglarea sarcinii cazanului vor participa toate celelalte bucle de reglare. După caz, poate fi implicat şi BMS al sistemului de ardere a gazului metan, situaţie în care comanda se va transmite şi la ventilele de reglare ale grupelor de arzătoare;

f) Concentraţia de NOx în gazele de ardere este reglată de semnalul analogic NOx de la analizorul de gaze, semnalul de sarcină a cazanului, PLC al SNCR, modulul de măsură şi amestec al sistemului SNCR.

GROUP
RAMBOLL

190

RAMBOLL
TE E OAP stinga MEA ACE Ă Ă Aer ardere lignit HK LA m cs OAP stânga E - rr] Aer As, al + OAP dreapta TI n E PAI PRO cs ' l l l 110) i fe a Ş pp Fr Ts EL. FILTRU x Fig.2.b.1.1.8 Schema de alimentare cu aer a porturilor suplimetare de aer (OAP)
GROUP

191

GROUP
RAMBOLL
er [ E La modulul de dozare şi măsurare Rezervor 50 mc pentru agent de reducere NOx - Aditiv CET Timişoara Sud Cazan de abur 100 t/h lignit e cu agent de reducere
Solutie de uree de descărcare a — | N Dulapul stației Fig.2.b.1.1.9 SNCR. Sistemul de stocare şi de alimentar

192

GROUP
RAMBOLL
Injector Injector > 11 Oe 11 >21 21 12 22 BE E 12 > 22 => 13 > 23 | 13 > 14 > 24 OI 14 > 24 15 Oe 25 16 26 OO O A 17 | 27 18 OI iul de dozare, distribuție și reglare > 28
| Modulul de dozare şi de amestec cs Aer de puverizare » a r EEST 3 I | | | | | l | | Apă pentru diluți | | | Agentul reducător NOx Debitul de gaze arse Semnal concentrație NOx PE —2 Modul Semnal sarcină cazan Ț Semnal pomit -oprit___________ CET Timişoara Sud Cazan de abur 100 t/h lignit Fig.2.b.1.1.10 SNCR. Sisten

193

RAMBOLL
Grupa susțner CETTMSOARA SUD. CAZANDE ABUR DE 160 THU INSTALAȚIADE ALMENTAREC g.2.b.1.1.11 Instalaţia de alimentare cu gaz natu!
La celelalte cazane Gaz natural 20 grac min 500 mbar(g)
GROUP

194

GROUP
RAMBOLL
INI a cu gaz natural şi aer a arzătorului
Gaz de aprindere 7 Nmc/h 20 grdC; 300 mbar(g) Aer de răcire 120 mc/h 20 grdC; 80 mbar(g) Gaz natural 1750 Nmc/h; 20 grac min 500 mbar(g) Aer instrumental 0,1 kg/h; 20 grac punct rouă - 10grdC. Aer de ardere 20000 Nmc/h 20grdC; 25 mbar Fig.2.b.1.1.12 Alimentarei

195

GROUP
RAMBOLL
Fig.2.b.1.1.13 Cazanul de 100 t/h lignit. Pâlnia rece. Situația actuală

196

GROUP
RAMBOLL
7500 25 N 15. 35b. ve 207 ve sai ne longitudinală prin pachetele de țevi Past. geci sl t35- 16. vetori fas = 15 eso
Ir, 16 dai Fa5h2024o- (5 3 î Fig.2.b.1.1.15 Vedere şi secţiu

197

GROUP
RAMBOLL
SS E 677 A /ersală prin pachetele de țevi ale PA
9L'LLATBIA „8 ol sl ţ lo ele 3 a $ [o o | apa E lo. IA _ e 1- | lo --olo pa olo- —_ SEE [> 1 lo [e R [e , & 0 —— = + n e _— le lo ale olo lo lo sle 8 sl sl E e E E = Ţ 3

198

Fig.2.b.1.1.17 Schema de flux privind integrarea supraîncălzitorului suplimentar şi a regulatorului de temperatură

GROUP
RAMBOLL
Vaporizator radiativ SI plafon SI convectiv o E PAoriz PAoriz. T SI suplimentar Reglare temperatură La turbină Apă de alimentare

199

Fig.2.b.1.1.18 Zona supraîncălzitor a cazanului

GROUP
RAMBOLL
= sr 17.450

200

Fig.2.b.1.1.19 Structura arzătorului cu fante

GROUP
RAMBOLL
Fante amestec primar sărac Aer secundar de manta Aer secundar interior Fante amestec primar bogat Aer secundar inferior

201

2.b.1.1.4 Lista de echipamente. Estimaţie preţuri

Lista de echipamente şi evaluarea preţului acestora este prezentat în tabelul nr.2.b.1.1.8.

Echipamentele de bază se grupează după cum urmează:

- echipamentele aferente instalaţiei de ardere a gazului natural;

- echipamentele aferente instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR);

- echipamentele aferente grătarului de postardere;

- echipamentele aferente preîncălzitorului de aer orizontal;

- echipamentele aferente supraîncălzitorului de abur II şi regulatorului de temperatură;

- echipamentele aferente instalaţiei de ardere a prafului de cărbune;

- echipamentele aferente sistemului de automatizare;

- echipamentul de monitorizare emisii poluante la coşul de evacuare. Integrarea acestora în instalaţia de cazan impune realizarea unor lucrări la cazan şi achiziţionarea unor echipamente aferente acestora. Acestea se grupează după cum urmează:

- modificări la cazan pentru introducerea porturilor suplimentare de aer şi alimentarea cu aer a acestora;

- modificări la cazan pentru introducerea injectoarelor pentru pulverizarea agentului de reducere NOx (componente ale instalaţiei SNCR);

- modificări la cazan pentru introducerea arzătoarelor de gaz natural cu NOx redus;

- modificări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere ce constau în modificarea pâlniei reci; sunt necesare colectoare inferioare ale sistemului vaporizator, ţevi de racord ale acestora la conductele de coborîre, racorduri ale ecranelor la colectoarele inferioare;

- modificări la cazan pentru introducerea supraîncălzitorului de abur suplimentar şi a sistemului de reglare a temperaturii aburului.

Toate echipamentele legate de modificările la cazan, aşa cum apar în lista de echipamente, vor fi comandate şi realizate pe baza unor documentaţii de execuţie elaborate în cadrul acestui proiect.

Lista de echipamente şi de utilaje, inclusiv evaluarea acestora, este prezentată în tabelul 2.b.1.1.8.

GROUP
RAMBOLL

202

Tabel nr. 2.b.1.1.8

LISTA DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE. EVALUARE PREŢURI

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei euro

1 Modificare cazan pentru instalaţia de aer suplimentar pentru diminuarea formării NOx (over air ports)

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer 8 0,08 0,60 767 10.227 6.136 1.427

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer

8 0,09 0,68 2.973 34.974 23.782 5.531

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer 8 0,12 0,96 1.364 11.366 10.911 2.537

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare 1 19,00 19,00 215.949 11.366 215.949 50.221

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer 1 3,50 3,50 35.795 10.227 35.795 8.324

1.6 Clapeta de reglare Ø225 cu acționare manuală 8 0,03 0,22 672 23.998 5.376 1.250

RAMBOLL
GROUP

203

Total 1 297.950 69.291

2 Modificare cazan pentru introducerea instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR)

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie şi pentru sistemul de măsurare a temperaturii 16 0,03 0,40 874 34.974 13.990 3.253

2.2 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi 16 0,07 1,12 796 11.366 12.730 2.960

2.3 Înveliş metalic pereţi zona găurilor pentru SNCR 1 0,15 0,15 1.534 10.227 1.534 357

Total 2 28.253 6.571

3 Modificare cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar

1 3,20 3,20 115.281 36.025 115.281 26.810

3.2 Înveliş metalic pentru zona de racord a grătarului de postardere 1 2,50 2,50 25.564 10.225 25.564 5.945

3.3 Colectoare inferioare vaporizator 4 0,75 3,00 39.345 52.460 157.380 36.600

3.4 Țevi de racord cu țevile ecran 320 0,02 7,50 290 12.375 92.825 21.587

3.5 Conducte de legătură cu conductele de coborîre 1 8,20 8,20 430.172 52.460 430.172 100.040

Total 3 821.222 190.982

GROUP
RAMBOLL

204

4 Modificare cazan pentru înlocuirea instalaţiei de ardere a gazului natural

4.1 Ţevi ocolire arzătoare 8 0,12 0,96 1.485 12.371 11.876 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare 8 0,10 0,80 1.137 11.366 9.093 2.115

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare 1 0,09 0,09 920 10.227 920 214

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare 8 0,05 0,40 511 10.227 4.091 951

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

Total 4 89.628 20.844

5 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR)

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) (Include transport, asigurare, taxe, PIF)

1 2.257.500 525.000

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) 1

709.500 165.000

Total 5 2.967.000 690.000

6 Instalaţia de ardere gaz natural

GROUP
RAMBOLL

205

6.1

Instalaţie de ardere (8 arzătoare gaz cu rampa completă, armătura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă), conform listei de echipamente din cap.2.b.1.1.3

1 3.117.500 725.000

Total 6 3.117.500 725.000

7 Preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachet inferior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 5,765 11,53 71.319 12.371 142.639 33.172

7.2 Pachet superior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 10,2 20,40 126.185 12.371 252.370 58.691

7.3 Racord aer pachet inferior 2 0,305 0,61 3.374 11.064 6.749 1.570

7.4 Racord aer pachet superior 2 0,439 0,88 4.857 11.064 9.714 2.259

7.5 Compensator 1 0,215 0,22 4.872 22.661 4.872 1.133

7.6 Plăci de colț 12 0,018 0,22 161 8.944 1.932 449

7.7 Grinzi de susținere pachete 6 0,375 2,25 3.354 8.944 20.124 4.680

7.8 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,50 2,50 25.568 10.227 25.568 5.946

GROUP
RAMBOLL

206

Total 7 438.400 101.954

8 Supraîncălzitor suplimentar (SII), inclusiv conductele de abur de racord

8.1 Serpentină triplă Ø32x3,5 OL35 KII, Lmed=15,8m 89 0,12 10,32 1.435 12.371 127.719 29.702

8.2 Colector Ø356x12, L=8m OL35 KII 2 1,46 2,92 76.644 52.460 153.288 35.648

8.3 Ansamblu grinzi 1 3,15 3,15 28.174 8.944 28.174 6.552

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări 1 2,50 2,50 22.360 8.944 22.360 5.200

8.5 Conducte legătură abur Ø219x12, L=12 1 2,50 2,50 131.150 52.460 131.150 30.500

8.6 Conductă de abur racord la vana principală de abur Ø356x12 , L=35m

1 3,60 3,60 188.856 52.460 188.856 43.920

8.7 Regulator temperatură 1 60.200 14.000

8.8 Conducta apă de injecţie DN80 1 1,50 1,50 33.992 22.661 33.992 7.905

8.9 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,30 2,30 23.522 10.227 23.522 5.470

8.10 Înveliş metalic conducte, colectoare 1 1,50 1,50 15.341 10.227 15.341 3.568

Total 8 711.747 165.523

GROUP
RAMBOLL

207

9 Grătar de postardere

9.1 Grătar de postardere inclusiv acţionarea 1 2.537.000 590.000

9.2 Canale de aer cald pentru alimentare grătar 1 3 3,00 34.095 11.365 34.095 7.929

9.3 Instalaţie de automatizare 1

193.500 45000

Total 9 2.764.595 642.929

10 Sistemul de ardere praf de cărbune

10.1 Arzătoare praf de cărbune 4 9,50 38,00 371.735 39.130 1.486.940 345.800

10.2 Conducte praf de cărbune 4 8,50 34,00 285.090 33.540 1.140.360 265.200

10.3 Clapetă separator 4 0,45 1,80 3.936 8.746 15.743 3.661

10.4 Bară şi paletă rotor moară 48 0,14 6,48 1.181 8.746 56.675 13.180

10.5 Ciocane moară 72 0,02 1,30 173 9.619 12.466 2.899

10.6 Servomotor clapă izolare conductă praf de cărbune 8 185.760 43.200

10.7 Înveliş metalic conducte praf şi arzătoare 1 6,5

6,50 66.476 10.227 66.476 15.460

Total 10 2.897.945 673.941

11 Clapete pe fluxul aerului de ardere

GROUP
RAMBOLL

208

11.1 Clapetă aer cald ardere praf de cărbune - general, 3750/1100

1 1,17 1,17 28.133 24.046 28.133 6.543

11.2 Clapetă aer cald primar 1250/850 4 0,41 1,62 9.738 24.046 38.954 9.059

11.3 Clapetă aer cald secundar 2500/850 4 0,84 3,34 20.102 24.046 80.408 18.700

11.4 Clapetă aer rece mori 850/750 4 0,32 1,28 7.695 24.046 30.778 7.158

11.5 Clapetă pentru OAP 800/500 3 0,09 0,28 2.236 24.046 6.709 1.560

11.6 Aparat director ventilator de aer 1 0,80 0,80 19.236 24.046 19.236 4.474

11.7 Aparat director ventilator de gaze de ardere 1 0,90 0,90 21.641 24.046 21.641 5.033

11.8 Acţionare clapeta 3750/1100, închidere 1 0,08 0,08 5.404 72.055 5.404 1.257

11.9 Acţionare clapeta 2500/850, reglare 4 0,06 0,22 4.035 72.055 16.140 3.754

11.10 Acţionare clapeta 1250/850, reglare 4 0,05 0,19 3.459 72.055 13.835 3.217

11.11 Acţionare clapeta 850/750, reglare 4 0,03 0,14 2.450 72.055 9.799 2.279

11.12 Acţionare clapeta 500/500, închidere 4 0,03 0,11 1.945 72.055 7.782 1.810

11.13 Acţionare aparat director VA 1 0,07 0,07 5.044 72.055 5.044 1.173

11.14 Acţionare aparat director VG 1 0,07 0,07 5.044 72.055 5.044 1.173

Total 11 283.865 66.015

GROUP
RAMBOLL

209

12 Ventile pe fluxul apă-abur

12.1 Ventila de reglare apă de alimentare 1 103.200 24.000

12.2 Vana generală de abur 1 94.600 22.000

12.3 vana de eşapare 1 75.250 17.500

12.4 Ventilul de reglare apă de injecţie 1 77.400 18.000

12.5 Ventilul de golire rapidă 1 86.000 20.000

12.6 Ventilul de purjă continuă 1 75.250 17.500

Total 12 511.700 119.000

13 Sistem de automatizare

13.1 Sistem de automatizare conform descrierii de la cap 2.b.1.1.3.8

1 2.494.000 580.000

Total 13 2.494.000 580.000

14 Sistem de monitorizare emisii la coşul de evacuare

14.1 Set complet (măsură Nox, SO2,praf, CO2,O2,debit) 1 430.000 100.000

GROUP
RAMBOLL

210

Total 14 430.000 100.000

TOTAL 1…14 fără TVA 14.418.105 4.152.048

TVA (19%) 2.739.440 788.889

Total cu TVA 17.157.545 4.940.937

* inclusiv transport exclusiv TVA

RAMBOLL
GROUP

211

2.b.1.1.5 Descrierea lucrărilor. Lista de lucrări

2.b.1.1.5.1 Sistem de porturi pentru injecţie de aer suplimentar (OAP)

Porturile de aer suplimentar (OAP) se realizează în pereţii front şi laterali ai focarului, la o cotă situată deasupra arzătoarelor de praf de cărbune. Vor fi alimentate cu aer cald din canalele de aer secundar şi canalul de aer din frontul cazanului.

Lucrările de implementare a sistemului OAP se grupează astfel:

- lucrări de amenajare: înlăturarea învelişului metalic, a izolaţiei termice şi practicarea unor decupaje prin peretele zidăriei focarului şi prin secţionarea unor ţevi ecran (8 zone);

- montajul ţevilor ecran ocolitoare a ambrazurilor şi a cutiilor de etanşare;

- montajul canalelor de aer de racord la canalele de aer cald, inclusiv a clapetelor manuale de reglare;

- montajul izolaţiei termice în zonele porturilor de aer suplimentar, ale canalelor de aer de alimentare a porturilor şi ale canalelor de aer de alimentare în zona de racord;

- montajul învelişului metalic în zonele porturilor de aer suplimentar, ale canalelor de aer de alimentare a porturilor şi ale canalelor de aer de alimentare în zona de racord.

2.b.1.1.5.2 Instalaţia de denoxare necatalitică (SNCR)

- Implementarea instalaţiei SNCR implică un ansamblu de lucrări descrise după cum urmează:

- amenajarea spaţiului de descărcare a cisternelor de reactiv şi a rezervorului de reactiv (lucrări într-un spaţiu independent de cazan, în afara sălii cazanelor): platformă de acces a cisternei, fundaţie pentru rezervorul de reactiv, postament pentru dulapul staţiei de descărcare

- amenajarea spaţiului pentru lăncile de pulverizare a reactivului diluat (lucrări la cazan): înlăturarea învelişului metalic, a izolaţiei termice şi practicarea unor decupaje prin peretele zidăriei focarului şi prin secţionarea unor ţevi ecran (2x8 zone);

- amenajări pentru montajul staţiei de aer comprimat (în interiorul sălii cazanelor);

- montajul rezervorului de reactiv, a dulapului staţiei de descărcare (lucrări în afara sălii cazanelor);

- montaj la cazan pentru introducerea lăncilor de pulverizare: ţevi ocolitoare şi cutii de etanşare;

- montajul dulapului de măsură şi amestec şi a dulapului de comandă (în proximitatea lăncilor de pulverizare);

- montajul staţiei de aer comprimat pentru pulverizarea agentului de reducere;

- procurarea, realizarea şi montajul:

a) conductelor de legătură între elementele staţiei exterioare, între rezervorul extern şi dulapul de măsură şi amestec pentru agentul de reducere;

b) conductelor de alimentare cu apă de diluţie a dulapului de amestec;

c) conductelor de aer comprimat de la staţie la dulapul de măsură şi amestec şi de la dulapul de amestec la lăncile de pulverizare;

d) conductelor de agent de reducere diluat de la dulapul de amestec la lăncile de pulverizare;

- montajul dulapului de comandă local şi de automatizare;

GROUP
RAMBOLL

212

- procurare şi realizare alimentare electrică pentru funcţionarea instalaţiei, iluminat şi pentru încălzirea rezervorului de reactiv;

- procurare şi realizare cablaj instalaţie de automatizare.

2.b.1.1.5.3 Instalaţia de ardere a gazului natural cu arzătoare cu NOx redus

În funcţie de dimensiunile de gabarit ale arzătoarelor achiziţionate poate exista necesitatea unor lucrări de modificare a ambrazurilor care implică lucrări de amenajare (demontări) şi lucrări de montaj la cazan. Lucrările de demontare vizează înlăturarea învelişului metalic şi a izolaţiei termice în vecinătatea actualelor ambrazuri, mărirea diametrului ambrazurii şi secţionarea ţevilor ecran ocolitoare. De asemenea se vor demonta racordurile de aer (include înveliş metalic şi izolaţie termică) şi de gaze de ardere.

Actuala instalaţie de alimentare cu gaz natural va fi demontată în totalitate, inclusiv conductele.

Montajul la cazan constă în:

- montajul ansamblului de ţevi ocolitoare, a cutiei de etanşare, a izolaţiei termice şi a învelişului metalic;

- montajul arzătoarelor şi a staţiilor de gaz aferente acestora;

- montajul racordurilor de aer, inclusiv izolaţie şi înveliş metalic. Montajul instalaţie de alimentare cu gaz natural constă din:

- montajul staţiei de gaz generale şi a staţiilor de gaz ale grupelor de arzătoare;

- procurarea, confecţionarea şi montajul conductei generale de gaz, a conductelor de grupe de arzătoare şi a conductelor de distribuţie a gazului la arzătoare;

- montajul armăturilor de gaz din exteriorul sălii cazanelor (vana manuală de închidere şi vana de închidere telecomandată);

- montajul armăturilor pe conductele de alimentare şi de distribuţie a gazului, altele decât cele incluse în staţiile de gaz;

- montajul staţiei de aer comprimat de comandă;

- procurarea, confecţionarea şi montajul conductelor de gaz de aprindere, a conductelor de aer de aprindere şi de răcire, inclusiv a armăturilor aferente;

- montajul instrumentaţiei AMC primare;

- montajul dulapurilor locale de comandă;

- montajul dulapului de automatizare;

- procurarea şi montajul cablajului aferent instalaţiei de automatizare.

2.b.1.1.5.4 Introducerea unui grătar postardere

Introducerea unui grătar de postardere basculat implică un volum mare de lucrări de amenajare (demontare) la pâlnia rece a cazanului. Acestea sunt:

- demontarea învelişului metalic în zona de lucrări a pâlniei reci;

- demontarea învelişului metalic ţevi de legătură şi conducte coborâtoare în zona inferioară a acestora;

- demontarea zidăriei refractare şi betonului refractar în zona inferioară a pâlniei reci;

GROUP
RAMBOLL

213

- demontarea colectoarelor inferioare ale ţevilor ecran (4 buc);

- demontarea ţevilor de legătură dintre colectoare şi conductele coborîtoare. Lucrările de implementare a grătarului de postardere constau din:

- montaj utilaj: colectoare inferioare şi ţevi de legătură cu conductele coborîtoare;

- racorduri ţevi ecran;

- configurarea pâlniei reci în vederea instalării grătarului: betonare cu beton refractar;

- montaj utilaj: grătar de postardere, inclusiv instalaţia de răcire;

- montare zidărie, beton refractar şi izolaţie termică pâlnie rece, partea inferioară;

- montaj izolare termică conducte de legătură;

- montaj înveliş metalic partea inferioară a pâlniei reci şi conducte de legătură;

- procurare , confecţionare şi montaj conducte de alimentare cu apă de răcire;

- procurare, confecţionare şi montaj conducte aer comprimat de comandă;

- montare dulap de automatizare (comandă);

- procurare şi montaj cablaj sistem de automatizare, inclusiv integrarea în CCT.

2.b.1.1.5.5 Reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer

Lucrările pentru reabilitarea preîncălzitorului de aer orizontal constau din:

- lucrări de amenajare constând din:

o demontarea învelişului metalic al pereţilor cazanului în zona de amplasare a PA orizontal;

o înlăturarea izolaţiei termice din zona PA orizontal;

o demontarea racordurilor de aer, a pachetelor de ţevi, a compensatorului şi a sistemului de grinzi de susţinere;

- montaj utilaj: sistemul de susţinere pachete de ţevi, pachete de ţevi, compensator, racorduri aer;

- montaj izolaţie termică din vată minerală pentru pereţii cazanului în zona PA şi pentru racordurile de aer;

- montaj înveliş metalic pentru pereţilor cazanului în zona PA orizontal şi a pentru racordurile de aer.

2.b.1.1.5.6 Introducerea supraîncălzitorului de abur suplimentar şi a regulatorului de temperatură

Supraîncălzitorul de abur suplimentar II se amplasează în spaţiul preîncălzitorului de aer vertical II care se dezafectează.

Lucrările vizează:

a) amenajarea spaţiului de amplasare (lucrări de demontare înveliş metalic, izolaţii, utilaj);

b) montare utilaj: sistemul de susţinere a pachetului de serpentine

c) montaj utilaj: pachetul de serpentine al S II;

d) montarea colectoarelor de abur aferente S II;

GROUP
RAMBOLL

214

e) montarea conductelor de abur de legătură între colectorul de ieşire S I şi colectorul de intrare S II;

f) montarea regulatorului de temperatură şi a conductei de abur de racord a S II la conducta principală de abur;

g) realizarea alimentării cu apă de injecţie a regulatorului de temperatură;

h) montarea canalului de aer cald de racord între ieşirea PA vertical I şi canalul principal de aer cald;

i) izolarea cu vată minerală pereţilor cazanului în zona de montaj a S II;

j) izolarea cu vată minerală a colectoarelor S II, a colectorului de ieşire S I, a conductelor de abur de legături, a conductei de racord la conducta principală de abur, a regulatorului de temperatură şi a conductei de apă de injecţie;

k) izolarea cu vată minerală a canalului de aer de racord între PA vertical I şi canalul de aer cald principal

l) montarea învelişului metalic pentru pereţii cazanului în zona de montaj a S II, a colectoarelor şi conductelor de abur şi apă de injecţie aferente;

m) montarea învelişului metalic pentru canalul de aer de racord între ieşirea PA vertical I şi canalul de aer cald principal;

n) montarea instalaţiei de automatizare a temperaturii de supraîncălzire.

Amenajarea constă în:

- demontări ale învelişului metalic şi îndepărtarea izolaţiei termice la pereţii cazanului pe înălţimea de amplasare a preîncălzitorului de aer vertical 2 (cca 4m);

- demontări ale învelişului metalic şi îndepărtarea izolaţiei termice la canalele de aer de racord cu preîncălzitorul vertical I şi cu canalul principal de aer cald;

- demontarea canalelor de aer de racord cu preîncălzitorul vertical I şi cu canalul principal de aer cald;

- demontarea celor două pachete de ţevi, inclusiv plăcile tubulare orizontale;

- demontarea racordurilor de aer ale PA vertical II. Montarea pachetului de serpentine S II include lucrări prelabile de montaj pentru sistemul de susţinere a acestuia. Sistemul de susţinere este identic cu cel de la S I.

Amplasarea colectoarelor SII se face în exteriorul canalului de gaze de ardere, la spatele drumului IV, ca şi colectoarele S I.

Legăturile între SI şi SII, racordul la conducta principală de abur, instalarea regulatorului de temperatură şi alimentarea cu apă de injecţie se vor realiza pe baza proiectului de montaj, luându- se în seamă spaţiul disponibil existent.

Realizarea canalului de aer de racord între ieşirea PA vertical I şi canalul principal de aer cald, deşi nu este legată direct de lucrările de introducere a supraîncălzitorului II, este generată de acestea prin dezafectarea PA vertical II. Traseul canalului de aer de racord se mută din partea dreaptă a drumului IV, aşa cum este în prezent, în partea stângă.

Lucrările de amenajare şi demontare, inclusiv evaluarea preţului acestora sunt prezentate în tabelul 2.b.1.1.9.

GROUP
RAMBOLL

215

Volumul de lucrări de montaj echipamente şi utilaje, de procurare şi execuţie a unor elemente pe şantier, lucrări de izolaţii, zidării şi vopsitorii, inclusiv evaluarea preţului acestora, sunt prezentate în tabelul 2.b.1.1.10.

Toate lucrările de amenajare şi montaj echipamente şi utilaje vor fi executate pe baza documentaţiilor de amenajare şi de montaj ce se vor executa în cadrul proiectului. Execuţia unor elemente la montaj se va face tot în baza documentaţiei de execuţie elaborată

Toate echipamentele legate de modificările la cazan, aşa cum apar în lista de echipamente, vor fi comandate şi realizate pe baza unor documentaţii de execuţie elaborate în cadrul acestui proiect.

2.b.1.1.5.7 Modernizarea instalaţiei de preparare şi ardere a lignitului

Lucrări de demontare:

- înveliş metalic pereţi cazan zona arzătoare de praf cărbune şi canale de aer zona arzătoare;

- izolaţie zona arzătoare praf de cărbune canale de aer zona arzătoare;

- zidărie cutii de etanşare;

- canale de aer din zona arzătoarelor de praf cărbune;

- cutii de etanşare arzătoare;

- arzătoare praf de cărbune;

- instrumentaţie primare aferentă instalaţiei de ardere a prafului de lignit; Materiale pentru elementele supuse uzurii în procesul de măcinare, rezistente la acţiunea abrazivă a cărbunelui:

a) pentru bare şi palete: oţel sudabil cu granulaţie fină, normalizat P460NH+N (SR EN 10028- 3/2004);

b) pentru ciocane: fontă cu grafit nodular EN-GJL-700-2 (SR EN 1563/1999);

c) pentru blindaje: placarea zonelor de mare uzură prin depunere prin sudură de material dur.

Instalaţia de ardere prevede insuflarea prafului de cărbune prin fantele arzătorului în mod selectiv: concentraţie de praf mai ridicată la fantele inferioare şi concentraţie mai redusă la fanta superioară. Este o modalitate de generare a unei atmosfere mai puţin oxidantă în partea inferioară, ceea ce constituie o modalitate de reducere a producerii NOx.

Pentru generarea acestei selecţii, separatorul morii se modifică utilizându-se o tehnologie de separare care să permită obţinerea fluxurilor de amestec cu concentraţii diferite.

2.b.1.1.5.8 Lucrări aferente sistemului de monitorizare a emisiilor poluante la coş

Lucrările de montaj constau în:

 montarea aparaturii locale şi a dispozitivelor aferente;

 montarea alimentării electrice, inclusiv pentru iluminat;

 montarea cablurilor pentru sistemul de transmitere la distanţă.

 platforma de deservire

GROUP
RAMBOLL

216

2.b.1.1.5.8 Lucrări de proiectare

Ansamblul de intervenţii asupra cazanului - modernizări, reabilitări, înlocuiri de echipamente – necesită un volum amplu de lucrări de proiectare. Acestea pot fi sintetizate după cum urmează.

Sistemul de porturi de pentru injecţia de aer suplimentar

Ambrazuri; ţevi ecran deviate; cutii de etanşare; înveliş metalic, canale de aer de alimentare şi de racord la canalul principal de aer cald; izolaţii

Montaj

Instalaţia SNCR Amenajarea terenului pentru staţia de descărcare reactiv, fundaţie pentru rezervorul de reactiv;

Ambrazuri pentru pulverizatoare; ţevi ecran deviate; cutii de etanşare; înveliş metalic;

Amenajare amplasare staţie de aer comprimat; amplasare dulap de măsură şi amestec; amplasare dulap de comandă;

Racorduri pentru reactiv de la rezervor la dulapul de măsură şi amestec; racorduri apă de diluţie la dulapul de amestec; racord aer de pulverizare;

Racorduri aer comprimat de comandă

Alimentare energie electrică încălzire rezervor, pompe, iluminat, instrumentaţie, acţionări

Automatizare

Instalaţia de ardere a gazului natural Ambrazuri, ţevi ecran deviate; cutii de etanşare; înveliş metalic; (dacă este cazul, dictat de dimensiunile de gabarit ale arzătoarelor);

Montaj arzătoare(inclusiv staţiile de gaz aferente), staţii de gaz (generală şi grupe de arzătoare), alimentare cu aer, alimentare cu gaz natural, alimentare cu aer de răcire şi aprindere; racorduri de aer comprimat de comandă; izolaţii alimentări cu aer cald;

Alimentare cu gaz natural şi distribuţie la arzătoare; alimentare cu gaz de aprindere; aerisiri;

Amenajare staţie aer de aprindere şi derăcire;

Alimentări electrice pentru comandă şi instrumentaţie;

Amenajare dulapuri comandă locale;

GROUP
RAMBOLL

217

Automatizare

Grătar de postardere Proiect GPA (dacă este cazul)

Amenajare pâlnie rece pentru instalarea GPA

Montaj GPA

Alimentare cu aer cald; izolaţie termică;

Alimentare cu apă de răcire şi de avarie;A

Aer de comandă;

Amenajare dulap de comandă

Alimentare electrică

Automatizare

Preîncălzitor de aer orizontal Proiect echipament (pachete de ţevi, compensator susţineri)

Amenajare spaţiul de reabilitare

Montaj echipament

Izolaţii

Supraîncălzitor de abur suplimentar Proiect echipament

Amenajare spaţiu de amplasare

Montaj echipament

Conducte de abur de racord

Conductă de apă de injecţie;

Racordul aer între PA vertical I şi canalul principal de aer cald

Izolaţii

Alimentare electrică acţionări şi instrumentaţie

Sistemul de ardere praf de cărbune Proiect echipament (dacă este cazul)

Montaj

Izolaţii termice

GROUP
RAMBOLL

218

Monitorizare emisii poluante Montaj instalaţie de monitorizare

Alimentare electrică

Cablaj pentru automatizare

Automatizare Proiect automatizare

Altele Specificaţii de echipamente

Fişe de echipamente (care nu sunt integrate unor instalaţii care se achiziţionează în ansamblu – SNCR, instalaţie de ardere gaz natural etc.)

Caiet de sarcini

Instrucţiuni de exploatare

RAMBOLL
GROUP

219

Tabel nr.2.b.1.1.9

LUCRĂRI DE AMENAJARE. EVALUARE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură

(lei/UM) Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare utiIaje şi echipamente pentru introducerea aerului suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,40 2.842 661 1.137 264

1.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri tone 0,78 7.430 1.728 5.796 1.348

Total 1 6.933 1.612

2 Demontare utilaje şi echipamente pentru introducerea SNCR

2.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,54 2.842 661 1.535 357

2.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri pentru injectoare şi senzorii de temperatură

tone 0,95 7.430 1.728 7.059 1.642

Total 2 8.594 1.999

3 Demontări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.842 661 7.106 1.653

GROUP
RAMBOLL

220

3.2 Colectoare tone 3,00 3.496 813 10.488 2.439

3.3 Ţevi de legătură tone 7,90 3.496 813 27.618 6.423

3.4 Ţevi ecran tone 7,50 3.496 813 26.219 6.098

3.5 Cutia de aer terţiar tone 2,50 3.431 798 8.579 1.995

3.6 Racorduri aer terţiar tone 3 3.431 798 10.294 2.394

Total 3 90.303 21.001

4 Demontări la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere gaz natural

4.1 Înveliş metalic tone 1,20 2.842 661 3.411 793

4.2 Cutii de etanşare tone 0,80 3.431 798 2.745 638

4.3 Arzătoare de susţinere tone 4,80 2.412 561 11.579 2.693

4.4 Arzătoare de sarcină tone 4,00 2.412 561 9.649 2.244

4.5 Racorduri aer la arzătoare tone 5,60 3.431 798 19.216 4.469

4.6 Conducte de gaz (sarcină, aprindere, comandă) tone 16,00 3.431 798 54.902 12.768

Total 4 101.502 23.605

5 Amenajare teren pentru instalaţia SNCR

5.1 Fundaţie pentru rezervorul de reactiv şi amenajare teren descărcare cisternă

mc 25,00 1.290 300 32.250 7.500

Total 5 32.250 7.500

6 Demontare preîncălzitor de aer orizontal

6.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

6.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

GROUP
RAMBOLL

221

6.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 31,60 2.412 561 76.229 17.728

6.4 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 6 96.946 22.546

7 Demontare preîncălzitor de aer treapta a III-a

7.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

7.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

7.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 26,30 2.412 561 63.443 14.754

7.4 Racorduri de aer tone 0,60 3.431 798 2.059 479

7.5 Canalul de aer de racord la preîncălzitorul vertical I tone 1,20 3.431 798 4.118 958

7.6 Canalul de aer de racord la canalul principal de aer preîncălzit tone 4,00 3.431 798 13.726 3.192

7.7 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 7 104.063 24.201

8 Demontare parte metalică din sistemul de ardere praf de cărbune

8.1 Arzătoare praf de cărbune tone 42,00 2.554 594 107.276 24.948

8.2 Conducte de praf tone 52,00 2.554 594 132.818 30.888

8.3 Elemente de măcinare tone 9,60 3.496 813 33.561 7.805

8.4 Înveliş metalic tone 6,50 2.838 660 18.447 4.290

Total 8 292.102 67.931

9 Demontare clapete pe fluxul de aer

9.1 Demontare clapete tone 6,70 3.277 762 21.953 5.105

Total 9 21.953 5.105

GROUP
RAMBOLL

222

10 Demontare instalaţie de automatizare

Total 10 104.074 24.203

11 Demontare înzidiri şi izolaţii

11.1 Înzidiri tone 130,00 1.968 458 255.780 59.484

11.2 Izolații tone 50,00 1.821 424 91.055 21.176

Total 11 346.836 80.659

TOTAL 1…11, fără TVA 1.205.556 280.362

TVA (19%) 229.056 53.269

Total cu TVA 1.434.612 333.631

GROUP
RAMBOLL

223

Tabel nr 2.b.1.1.10

LUCRĂRI DE MONTAJ. ESTIMAŢIE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură

(lei/UM) Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Montaj utilaj şi echipamente pentru aerul suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,60 5.968,4 1.388,0 3.581 833

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer tone 0,68 12.373,5 2.877,6 8.414 1.957

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer tone 0,96 4.699,8 1.093,0 4.512 1.049

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare tone 19,00 4.699,8 1.093,0 89.296 20.766

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer tone 3,50 5.968,4 1.388,0 20.889 4.858

1.8 Clapete pe fluxul de aer tone 0,22 4.368,8 1.016,0 979 228

Total 1 127.671 29.691

2 Montaj la cazan pentru introducerea SNCR

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie tone 0,40 12.373,5 2.877,6 4.949 1.151

2.3 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi membrană tone 1,12 4.699,8 1.093,0 5.264 1.224

2.4 Înveliș metalic pentru deschiderile lănci și senzori de temperatură tone 0,15 5.968,4 1.388,0 895 208

GROUP
RAMBOLL

224

Total 2 11.108 2.583

3 Montaj la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar tone 3,20 7.740,0 1.800,0 24.768 5.760

3.2 Colectoare inferioare vaporizator tone 3,00 10.750,0 2.500,0 32.250 7.500

3.3 Țevi de racord cu țevile ecran tone 7,50 10.750,0 2.500,0 80.625 18.750

3.4 Conducte de legătură cu conductele de coborîre tone 7,40 10.750,0 2.500,0 79.550 18.500

3.5 Conducte de racord drenări, aerisiri etc (procurare, execuţiemontaj) tone 1,50 27.330,8 6.356,0 40.996 9.534

Confecţii metalice oţel carbon , procurare execuţie şi montaj tone 1,00 17.045,2 3.964,0 17.045 3.964

3.6 Înveliș metalic ecrane zona grătarului tone 2,50 5.968,4 1.388,0 14.921 3.470

Total 3 290.155 67.478

4 Montaj la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere

4.1 Ţevi ocolire arzătoare tone 0,96 12.373,5 2.877,6 11.879 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare tone 0,80 4.699,8 1.093,0 3.760 874

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare tone 0,30 5.966,5 1.387,6 1.790 416

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare tone 0,40 5.966,5 1.387,6 2.387 555

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare tone 5,60 4.699,8 1.093,0 26.319 6.121

Total 4 46.134 10.729

5 Montaj instalație SNCR

GROUP
RAMBOLL

225

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) tone 7,50 3.268,0 760,0 24.510 5.700

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) tone 2,50 3.268,0 760,0 8.170 1.900

5.3 Conducte din oțel inoxidabil (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 3,50 52.461,2 12.200,3 183.614 42.701

5.4 Conducte din oţel carbon (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 4,00 27.330,8 6.356,0 109.323 25.424

5.5 Confecții metalice - suporți, asamblări, etc . Inclusiv procurare tone 2,50 17.045,4 3.964,1 42.614 9.910

5.6 Instalaţie de automatizare: procurare cabluri şi montaj set 1,00 94.600,0 22.000,0 94.600 22.000

5.7 Tablouri electrice, şi alimentare forţă şi iluminat (procurare şi montaj) set 1,00 96.750,0 22.500,0 96.750 22.500

Total 5 559.581 130.135

6 Montaj instalaţie de ardere gaz natural

6.1 Arzătoare gaz natural grupa 1- 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6,8 3.268,0 760 22.222 5.168

6.2 Arzătoare gaz natural grupa 2 - 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6 3.268,0 760 19.608 4.560

6.3 Staţie generală de gaz; staţie gaz arzătoare de susţinere; staţie gaz arzătoare de sarcină

t 3,5 3.268,0 760 11.438 2.660

6.4 Ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,5 1075 3.236 753

6.5 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 14,6 18.920,0 4400 276.232 64.240

6.6 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,6 27.330,8 6356 98.391 22.882

GROUP
RAMBOLL

226

Total 6 431.127 100.262

7 Montaj preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachete tevi inferior tone 11,53 3.268,0 760 37.680 8.763

7.2 Pachete tevi superior tone 20,40 3.268,0 760 66.667 15.504

7.3 Racorduri de aer tone 1,50 4.699,9 1093 7.050 1.640

7.4 Grinzi de susţinere, compensator, plăci de colţ tone 2,70 3.268,0 760 8.824 2.052

7.5 Înveliş metalic zona preincalzitor tone 2,50 5.966,5 1.387,6 14.916 3.469

Total 7 135.137 31.427

8 Montaj supraîncălzitor suplimentar II

8.1 Pachet supraîncălzitor (serpentină şi colectoare) tone 10,32 3.268,0 760 33.739 7.846

8.2 Conducte de legătură şi de racord la conducta principală de abur tone 3,50 3.268,0 760 11.438 2.660

8.3 Ansamblu grinzi tone 13,25 4.699,9 1093 62.255 14.478

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,50 17.045,2 3964 42.613 9.910

8.5 Regulator temperatură, tone 1,50 3.268,0 760 4.902 1.140

8.6 Produrare, confectionare şi montaj conducta de apă de injecţie tone 2,50 27.330,8 6356 68.327 15.890

8.7 Suporţi colectoare (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,00 17.045,2 3964 34.090 7.928

8.8 Înveliş metalic metalic cazan zona supraîncălzitor tone 2,30 5.968,4 1.388,0 13.727 3.192

GROUP
RAMBOLL

227

8.9 Înveliş metalic colectoare, conducte de legătură şi conducte de racord tone 1,50 5.968,4 1.388,0 8.953 2.082

Total 8 280.044 65.127

9 Montaj racord de aer la preîncălzitorul vertical I

9.1 Canal de aer de legătura PAII cu canalul principal de aer cald tone 12,00 4.699,9 1093 56.399 13.116

9.2 Suporţi susţineri, ancorări (procurare, confecţionare, montaj) tone 1,50 17.045,2 3964 25.568 5.946

9.3 Înveliş metalic conducte de legătură şi conducta de racord tone 3,00 5.968,4 1.388,0 17.905 4.164

Total 9 99.872 23.226

10 Montaj grătar de postardere

10.1 Grătar propriu zis tone 11,00 3.268,0 760 35.948 8.360

10.2 Sistem de răcire grătar (inclusiv armătura) tone 6,50 3.268,0 760 21.242 4.940

10.3 Conducte de apă de răcire (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 4.699,9 1093 11.750 2.733

10.4 Racorduri canale de aer cald alimentare grătar tone 3,00 4.699,9 1093 14.100 3.279

10.5 Conducte de aer de comandă grătar (procurare, execuţie şi montaj) tone 1,50 27.330,8 6356 40.996 9.534

10.6 Instalaţia de automatizare şi electrică (procurare cabluri şi montaj) set 1,00 107.500,0 25.000,0 107.500 25.000

Total 10 231.536 53.846

11 Montaj utilaj pentru sistemul de preparare şi ardere praf de cărbune

11.1 Arzătoare, praf cărbune tone 38,00 4.699,9 1093 178.596 41.534

GROUP
RAMBOLL

228

10.2 Conducte praf cărbune tone 34,00 4.699,9 1093 159.797 37.162

10.3 Confecţii metalice (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 18.361,0 4270 45.903 10.675

10.4 Elemente de măcinare tone 9,60 5.792,1 1347 55.604 12.931

10.5 Înveliş metalic arzătoare praf şi conducte de praf set 6,50 5.968,4 1.388,0 38.795 9.022

Total 11 478.694 111.324

12 Montaj clapete pe fluxul aer de ardere praf de cărbune

12.1 Clapete tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 12 36.820 8.563

13 Montaj ventile pe fluxul de apă-abur

13.1 Ventile (total conform listei de echipamente tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 13 45.436 10.566

14 Montaj sistem de automatizare

14.1 Aparatură locală set 1,00 68.800,0 16000 68.800 16.000

14.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

14.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 172.000,0 40000 172.000 40.000

14.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 34.400,0 8000 34.400 8.000

Total 14 313.900 73.000

15 Montaj sistem monitorizare emisii la coş

15.1 Aparatură locală si amenjari set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

GROUP
RAMBOLL

229

15.2 Cablaj (procurare şi montaj) set 1,00 60.200,0 14000 60.200 14.000

Total 15 98.900 23.000

TOTAL 1…15, fără TVA 3.177.499 738.953

TVA (19%) 603.725 140.401

Total cu TVA 3.781.224 879.354

GROUP
RAMBOLL

230

Lucrări de înzidiri, izolaţii şi vopsitorii. Estimaţie preţ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire categori de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C+I

lei/UM euro/UM lei euro

1 Înzidiri tone 130,00 6.556 1.525 852.248 198.197

2 Izolații tone 55,00 14.427 3.355 793.489 184.532

3 Vopsitorii m^2 2.500,00 26 6 64.500 15.000

TOTAL fără TVA 1.710.238 397.730

TVA (19%) 324.945 75.569

Total cu TVA 2.035.183 473.298

RAMBOLL
GROUP

231

2.b.1.2 Cazanul de abur de 100 t/h nr.2 lignit din CET Timişoara Sud

2.b.1.2.1 Descrierea constructivă a cazanului :

Similar cazan nr. 1 cu deosebirea :

Aerul de ardere

Aerul de ardere este asigurat de o baterie formată din 2 ventilatoare de aer având următoarele caracteristici:

- debit 150.000 m3/h

- creştere totală de presiune 52,4 mbar la 20°C

- temperatura aerului 40C

- turaţie 750 rot/min

- putere la cuplă 200 kW

- tensiunea de alimentare motor 6 kV

Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere

Evacuarea gazelor de ardere se face prin tiraj forţat cu ajutorul unei baterii de 2 exhaustoare identice fiecare având caracteristicile:

- debit nominal 330.000 m3/h

- creştere totală de presiune 44 mbar

- temperatura fluidului vehiculat 180C

- puterea la cuplă 250 kW

- turaţie 750 rot/min

- tensiunea de alimentare motor 6 kV

2.b.1.2.2 Descrierea şi motivarea modernizării propuse. Parametrii cazanului după modernizare

Similar cazan nr.1 cu deosebirea :

Instalatia de monitorizare emisii prezentata la cazanul nr.1 si montata pe cosul de fum deserveste cele trei cazane ( IMA 6)

2.b.1.2.2 Estimaţie preţuri

Conform tabelelor urmatoare

GROUP
RAMBOLL

232

Tabel nr. 2.b.1.2.8

LISTA DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE. EVALUARE PREŢURI

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei euro

1 Modificare cazan pentru instalaţia de aer suplimentar pentru diminuarea formării NOx (over air ports)

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer 8 0,08 0,60 767 10.227 6.136 1.427

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer

8 0,09 0,68 2.973 34.974 23.782 5.531

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer 8 0,12 0,96 1.364 11.366 10.911 2.537

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare

1 19,00 19,00 215.949 11.366 215.949 50.221

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer 1 3,50 3,50 35.795 10.227 35.795 8.324

1.6 Clapeta de reglare Ø225 cu acționare manuală 8 0,03 0,22 672 23.998 5.376 1.250

Total 1 297.950 69.291

GROUP
RAMBOLL

233

2 Modificare cazan pentru introducerea instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR)

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie şi pentru sistemul de măsurare a temperaturii

16 0,03 0,40 874 34.974 13.990 3.253

2.2 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi 16 0,07 1,12 796 11.366 12.730 2.960

2.3 Înveliş metalic pereţi zona găurilor pentru SNCR 1 0,15 0,15 1.534 10.227 1.534 357

Total 2 28.253 6.571

3 Modificare cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar

1 3,20 3,20 115.281 36.025 115.281 26.810

3.2 Înveliş metalic pentru zona de racord a grătarului de postardere

1 2,50 2,50 25.564 10.225 25.564 5.945

3.3 Colectoare inferioare vaporizator 4 0,75 3,00 39.345 52.460 157.380 36.600

3.4 Țevi de racord cu țevile ecran 320 0,02 7,50 290 12.375 92.825 21.587

3.5 Conducte de legătură cu conductele de coborîre 1 8,20 8,20 430.172 52.460 430.172 100.040

Total 3 821.222 190.982

4 Modificare cazan pentru înlocuirea instalaţiei de ardere a gazului natural

GROUP
RAMBOLL

234

4.1 Ţevi ocolire arzătoare 8 0,12 0,96 1.485 12.371 11.876 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare 8 0,10 0,80 1.137 11.366 9.093 2.115

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare 1 0,09 0,09 920 10.227 920 214

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare 8 0,05 0,40 511 10.227 4.091 951

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

Total 4 89.628 20.844

5 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR)

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) (Include transport, asigurare, taxe, PIF)

1 2.257.500 2.257.500 525.000

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) 1 709.500

709.500 165.000

Total 5 2.967.000 690.000

6 Instalaţia de ardere gaz natural

6.1

Instalaţie de ardere (4 arzătoare gaz sarcină și 4 arzătoare gaz susținere cu rampa completă, armătura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă), conform listei de echipamente din cap.2.b.1.1.3

1 3.117.500 3.117.500 725.000

GROUP
RAMBOLL

235

Total 6 3.117.500 598.000

7 Preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachet inferior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor) 2 5,765 11,53 71.319 12.371 142.639 33.172

7.2 Pachet superior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 10,2 20,40 126.185 12.371 252.370 58.691

7.3 Racord aer pachet inferior 2 0,305 0,61 3.374 11.064 6.749 1.570

7.4 Racord aer pachet superior 2 0,439 0,88 4.857 11.064 9.714 2.259

7.5 Compensator 1 0,215 0,22 4.872 22.661 4.872 1.133

7.6 Plăci de colț 12 0,018 0,22 161 8.944 1.932 449

7.7 Grinzi de susținere pachete 6 0,375 2,25 3.354 8.944 20.124 4.680

7.8 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,50 2,50 25.568 10.227 25.568 5.946

Total 7 438.400 101.954

8 Supraîncălzitor suplimentar (SII), inclusiv conductele de abur de racord

8.1 Serpentină triplă Ø32x3,5 OL35 KII, Lmed=15,8m 89 0,12 10,32 1.435 12.371 127.719 29.702

GROUP
RAMBOLL

236

8.2 Colector Ø356x12, L=8m OL35 KII 2 1,46 2,92 76.644 52.460 153.288 35.648

8.3 Ansamblu grinzi 1 3,15 3,15 28.174 8.944 28.174 6.552

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări 1 2,50 2,50 22.360 8.944 22.360 5.200

8.5 Conducte legătură abur Ø219x12, L=12 1 2,50 2,50 131.150 52.460 131.150 30.500

8.6 Conductă de abur racord la vana principală de abur Ø356x12 , L=35m

1 3,60 3,60 188.856 52.460 188.856 43.920

8.7 Regulator temperatură 1 60.200 14.000

8.8 Conducta apă de injecţie DN80 1 1,50 1,50 33.992 22.661 33.992 7.905

8.9 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,30 2,30 23.522 10.227 23.522 5.470

8.10 Înveliş metalic conducte, colectoare 1 1,50 1,50 15.341 10.227 15.341 3.568

Total 8 711.747 165.523

9 Grătar de postardere

9.1 Grătar de postardere inclusiv acţionarea 1 2.537.000 590.000

9.2 Canale de aer cald pentru alimentare grătar 1 3 3,00 34.095 11.365 34.095 7.929

GROUP
RAMBOLL

237

9.3 Instalaţie de automatizare 1

193.500 45000

Total 9 2.764.595 642.929

10 Sistemul de ardere praf de cărbune

10.1 Arzătoare praf de cărbune 4 9,50 38,00 371.735 39.130 1.486.940 345.800

10.2 Conducte praf de cărbune 4 8,50 34,00 285.090 33.540 1.140.360 265.200

10.3 Clapetă separator 4 0,45 1,80 3.936 8.746 15.743 3.661

10.4 Bară şi paletă rotor moară 48 0,14 6,48 1.181 8.746 56.675 13.180

10.5 Ciocane moară 72 0,02 1,30 173 9.619 12.466 2.899

10.6 Servomotor clapă izolare conductă praf de cărbune 8 23.220 185.760 43.200

10.7 Înveliş metalic conducte praf şi arzătoare 1 6,5

6,50 66.476 10.227 66.476 15.460

Total 10 2.897.945 673.941

11 Clapete pe fluxul aerului de ardere

11.1 Clapetă aer cald ardere praf de cărbune - general, 3750/1100

1 1,17 1,17 28.133 24.046 28.133 6.543

11.2 Clapetă aer cald primar 1250/850 4 0,41 1,62 9.738 24.046 38.954 9.059

11.1 Clapetă aer cald secundar 2500/850 4 0,84 3,34 20.102 24.046 80.408 18.700

GROUP
RAMBOLL

238

11.2 Clapetă aer rece mori 850/750 4 0,32 1,28 7.695 24.046 30.778 7.158

11.3 Clapetă pentru OAP 800/500 3 0,09 0,28 2.236 24.046 6.709 1.560

Aparat director ventilator de aer 1 0,80 0,80 19.236 24.046 19.236 4.474

Aparat director ventilator de gaze de ardere 1 0,90 0,90 21.641 24.046 21.641 5.033

11.1 Acţionare clapeta 3750/1100, închidere 1 0,08 0,08 5.404 72.055 5.404 1.257

11.2 Acţionare clapeta 2500/850, reglare 4 0,06 0,22 4.035 72.055 16.140 3.754

11.2 Acţionare clapeta 1250/850, reglare 4 0,05 0,19 3.459 72.055 13.835 3.217

11.2 Acţionare clapeta 850/750, reglare 4 0,03 0,14 2.450 72.055 9.799 2.279

11.1 Acţionare clapeta 500/500, închidere 4 0,03 0,11 1.945 72.055 7.782 1.810

11.2 Acţionare aparat director VA 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

11.3 Acţionare aparat director VG 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

Total 11 288.909 67.188

12 Ventile pe fluxul apă-abur

12.1 Ventil de reglare apă de alimentare 1 103.200 24.000

12.2 Vana generală de abur 1 94.600 22.000

GROUP
RAMBOLL

239

12.3 vana de eşapare 1 75.250 17.500

12.4 Ventilul de reglare apă de injecţie 1 77.400 18.000

12.5 Ventilul de golire rapidă 1 86.000 20.000

12.6 Ventilul de purjă continuă 1 75.250 17.500

Total 12 511.700 119.000

13 Sistem de automatizare

13.1 Sistem de automatizare conform descrierii de la cap 2.b.1.1.3.8

1 2.601.500 605.000

Total 13 2.601.500 605.000

TOTAL 1…13, fără TVA 14.423.149 3.951.221

TVA (19%) 2.740.398 750.732

Total cu TVA 17.163.547 4.701.953

* inclusiv transport, asigurări, taxe vamale etc., exclusiv TVA

GROUP
RAMBOLL

240

Tabel nr.2.b.1.2.9

LUCRĂRI DE AMENAJARE. EVALUARE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare utiIaje şi echipamente pentru introducerea aerului suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,40 2.842 661 1.137 264

1.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri tone 0,78 7.430 1.728 5.796 1.348

Total 1 6.933 1.612

2 Demontare utilaje şi echipamente pentru introducerea SNCR

2.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,54 2.842 661 1.535 357

2.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri pentru injectoare şi senzorii de temperatură

tone 0,95 7.430 1.728 7.059 1.642

Total 2 8.594 1.999

3 Demontări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.842 661 7.106 1.653

3.2 Colectoare tone 3,00 3.496 813 10.488 2.439

GROUP
RAMBOLL

241

3.3 Ţevi de legătură tone 7,90 3.496 813 27.618 6.423

3.4 Ţevi ecran tone 7,50 3.496 813 26.219 6.098

3.5 Cutia de aer terţiar tone 2,50 3.431 798 8.579 1.995

3.6 Racorduri aer terţiar tone 3 3.431 798 10.294 2.394

Total 3 90.303 21.001

4 Demontări la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere gaz natural

4.1 Înveliş metalic tone 1,20 2.842 661 3.411 793

4.2 Cutii de etanşare tone 0,80 3.431 798 2.745 638

4.3 Arzătoare de susţinere tone 4,80 2.412 561 11.579 2.693

4.4 Arzătoare de sarcină tone 4,00 2.412 561 9.649 2.244

4.5 Racorduri aer la arzătoare tone 5,60 3.431 798 19.216 4.469

4.6 Conducte de gaz (sarcină, aprindere, comandă) tone 16,00 3.431 798 54.902 12.768

Total 4 101.502 23.605

5 Amenajare teren pentru instalaţia SNCR

5.1 Fundaţie pentru rezervorul de reactiv şi amenajare teren descărcare cisternă

mc 25,00 1.290 300 32.250 7.500

Total 5 32.250 7.500

6 Demontare preîncălzitor de aer orizontal

6.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

6.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

6.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 31,60 2.412 561 76.229 17.728

GROUP
RAMBOLL

242

6.4 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 6 96.946 22.546

7 Demontare preîncălzitor de aer treapta a III-a

7.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

7.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

7.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 26,30 2.412 561 63.443 14.754

7.4 Racorduri de aer tone 0,60 3.431 798 2.059 479

7.5 Canalul de aer de racord la preîncălzitorul vertical I tone 1,20 3.431 798 4.118 958

7.6 Canalul de aer de racord la canalul principal de aer preîncălzit tone 4,00 3.431 798 13.726 3.192

7.7 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 7 104.063 24.201

8 Demontare parte metalică din sistemul de ardere praf de cărbune

8.1 Arzătoare praf de cărbune tone 42,00 2.554 594 107.276 24.948

8.2 Conducte de praf tone 52,00 2.554 594 132.818 30.888

8.3 Elemente de măcinare tone 9,60 3.496 813 33.561 7.805

8.4 Înveliş metalic tone 6,50 2.838 660 18.447 4.290

Total 8 292.102 67.931

9 Demontare clapete pe fluxul de aer

9.1 Demontare clapete tone 6,70 3.277 762 21.953 5.105

Total 9 21.953 5.105

10 Demontare instalaţie de automatizare

GROUP
RAMBOLL

243

Total 10 104.074 24.203

11 Demontare înzidiri şi izolaţii

11.1 Înzidiri tone 130,00 1.968 458 255.780 59.484

11.2 Izolații tone 50,00 1.821 424 91.055 21.176

Total 11 346.836 80.659

TOTAL 1…11, fără TVA 1.205.556 280.362

TVA (19%) 229.056 53.269

Total cu TVA 1.434.612 333.631

Tabel 2.1.1.2.10

LUCRĂRI DE MONTAJ. ESTIMAŢIE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Montaj utiIaj şi echipamente pentru aerul suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,60 5.968,4 1.388,0 3.581 833

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer tone 0,68 12.373,5 2.877,6 8.414 1.957

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer tone 0,96 4.699,8 1.093,0 4.512 1.049

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare tone 19,00 4.699,8 1.093,0 89.296 20.766

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer tone 3,50 5.968,4 1.388,0 20.889 4.858

GROUP
RAMBOLL

244

1.8 Clapete pe fluxul de aer tone 0,22 4.368,8 1.016,0 979 228

Total 1 127.671 29.691

2 Montaj la cazan pentru introducerea SNCR

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie tone 0,40 12.373,5 2.877,6 4.949 1.151

2.3 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi membrană tone 1,12 4.699,8 1.093,0 5.264 1.224

2.4 Înveliș metalic pentru deschiderile lănci și senzori de temperatură tone 0,15 5.968,4 1.388,0 895 208

Total 2 11.108 2.583

3 Montaj la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar tone 3,20 7.740,0 1.800,0 24.768 5.760

3.2 Colectoare inferioare vaporizator tone 3,00 10.750,0 2.500,0 32.250 7.500

3.3 Țevi de racord cu țevile ecran tone 7,50 10.750,0 2.500,0 80.625 18.750

3.4 Conducte de legătură cu conductele de coborîre tone 7,40 10.750,0 2.500,0 79.550 18.500

3.5 Conducte de racord drenări, aerisiri etc (procurare, execuţiemontaj) tone 1,50 27.330,8 6.356,0 40.996 9.534

Confecţii metalice oţel carbon , procurare execuţie şi montaj tone 1,00 17.045,2 3.964,0 17.045 3.964

3.6 Înveliș metalic ecrane zona grătarului tone 2,50 5.968,4 1.388,0 14.921 3.470

Total 3 290.155 67.478

4 Montaj la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere

4.1 Ţevi ocolire arzătoare tone 0,96 12.373,5 2.877,6 11.879 2.762

GROUP
RAMBOLL

245

4.2 Cutii etanşare arzătoare tone 0,80 4.699,8 1.093,0 3.760 874

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare tone 0,30 5.966,5 1.387,6 1.790 416

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare tone 0,40 5.966,5 1.387,6 2.387 555

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare tone 5,60 4.699,8 1.093,0 26.319 6.121

Total 4 46.134 10.729

5 Montaj instalație SNCR

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) tone 7,50 3.268,0 760,0 24.510 5.700

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) tone 2,50 3.268,0 760,0 8.170 1.900

5.3 Conducte din oțel inoxidabil (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 3,50 52.461,2 12.200,3 183.614 42.701

5.4 Conducte din oţel carbon (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 4,00 27.330,8 6.356,0 109.323 25.424

5.5 Confecții metalice - suporți, asamblări, etc . Inclusiv procurare tone 2,50 17.045,4 3.964,1 42.614 9.910

5.6 Instalaţie de automatizare: procurare cabluri şi montaj set 1,00 94.600,0 22.000,0 94.600 22.000

5.7 Tablouri electrice, şi alimentare forţă şi iluminat (procurare şi montaj) set 1,00 96.750,0 22.500,0 96.750 22.500

Total 5 559.581 130.135

6 Montaj instalaţie de ardere gaz natural

6.1 Arzătoare gaz natural grupa 1- 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6,8 3.268,0 760 22.222 5.168

6.2 Arzătoare gaz natural grupa 2 - 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6 3.268,0 760 19.608 4.560

6.3 Staţie generală de gaz; staţie gaz arzătoare grupa 1; staţie gaz arzătoare grupa 2

t 3,5 3.268,0 760 11.438 2.660

GROUP
RAMBOLL

246

6.4 Ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,5 1075 3.236 753

6.5 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 14,6 18.920,0 4400 276.232 64.240

6.6 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,6 27.330,8 6356 98.391 22.882

Total 6 431.127 100.262

7 Montaj preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachete tevi inferior tone 11,53 3.268,0 760 37.680 8.763

7.2 Pachete tevi superior tone 20,40 3.268,0 760 66.667 15.504

7.3 Racorduri de aer tone 1,50 4.699,9 1093 7.050 1.640

7.4 Grinzi de susţinere, compensator, plăci de colţ tone 2,70 3.268,0 760 8.824 2.052

7.5 Înveliş metalic zona preincalzitor tone 2,50 5.966,5 1.387,6 14.916 3.469

Total 7 135.137 31.427

8 Montaj supraîncălzitor suplimentar II

8.1 Pachet supraîncălzitor (serpentină şi colectoare) tone 10,32 3.268,0 760 33.739 7.846

8.2 Conducte de legătură şi de racord la conducta principală de abur tone 3,50 3.268,0 760 11.438 2.660

8.3 Ansamblu grinzi tone 13,25 4.699,9 1093 62.255 14.478

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări (procurare, cofecţionare, montare)

tone 2,50 17.045,2 3964 42.613 9.910

GROUP
RAMBOLL

247

8.5 Regulator temperatură, tone 1,50 3.268,0 760 4.902 1.140

8.6 Produrare, confectionare şi montaj conducta de apă de injecţie tone 2,50 27.330,8 6356 68.327 15.890

8.7 Suporţi colectoare (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,00 17.045,2 3964 34.090 7.928

8.8 Înveliş metalic metalic cazan zona supraîncălzitor tone 2,30 5.968,4 1.388,0 13.727 3.192

8.9 Înveliş metalic colectoare, conducte de legătură şi conducte de racord tone 1,50 5.968,4 1.388,0 8.953 2.082

Total 8 280.044 65.127

9 Montaj racord de aer la preîncălzitorul vertical I

9.1 Canal de aer de legătura PAII cu canalul principal de aer cald tone 12,00 4.699,9 1093 56.399 13.116

9.2 Suporţi susţineri, ancorări (procurare, confecţionare, montaj) tone 1,50 17.045,2 3964 25.568 5.946

9.3 Înveliş metalic conducte de legătură şi conducta de racord tone 3,00 5.968,4 1.388,0 17.905 4.164

Total 9 99.872 23.226

10 Montaj grătar de postardere

10.1 Grătar propriu zis tone 11,00 3.268,0 760 35.948 8.360

10.2 Sistem de răcire grătar (inclusiv armătura) tone 6,50 3.268,0 760 21.242 4.940

10.3 Conducte de apă de răcire (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 4.699,9 1093 11.750 2.733

10.4 Racorduri canale de aer cald alimentare grătar tone 3,00 4.699,9 1093 14.100 3.279

GROUP
RAMBOLL

248

10.5 Conducte de aer de comandă grătar (procurare, execuţie şi montaj) tone 1,50 27.330,8 6356 40.996 9.534

10.6 Instalaţia de automatizare şi electrică (procurare cabluri şi montaj) set 1,00 107.500,0 25.000,0 107.500 25.000

Total 10 231.536 53.846

11 Montaj utilaj pentru sistemul de preparare şi ardere praf de cărbune

11.1 Arzătoare, praf cărbune tone 38,00 4.699,9 1093 178.596 41.534

10.2 Conducte praf cărbune tone 34,00 4.699,9 1093 159.797 37.162

10.3 Confecţii metalice (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 18.361,0 4270 45.903 10.675

10.4 Elemente de măcinare tone 9,60 5.792,1 1347 55.604 12.931

10.5 Înveliş metalic arzătoare praf şi conducte de praf set 6,50 5.968,4 1.388,0 38.795 9.022

Total 11 478.694 111.324

12 Montaj clapete pe fluxul aer de ardere praf de cărbune

12.1 Clapete (total conform listei de echipamente) tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 12 36.820 8.563

13 Montaj ventile pe fluxul de apă-abur

13.1 Ventile (total conform listei de echipamente tone 10,40 4.368,8 1016 45.436 10.566

Total 13 45.436 10.566

14 Montaj sistem de automatizare

14.1 Aparatură locală set 1,00 68.800,0 16000 68.800 16.000

GROUP
RAMBOLL

249

14.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

14.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 172.000,0 40000 172.000 40.000

14.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 34.400,0 8000 34.400 8.000

Total 14 313.900 73.000

TOTAL 1…14, fără TVA 3.087.215 717.957

TVA (19%) 586.571 136.412

Total cu TVA 3.673.785 854.369

GROUP
RAMBOLL

250

Lucrări de înzidiri, izolaţii şi vopsitorii. Estimaţie preţ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire categori de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C+I

lei/UM euro/UM lei euro

1 Înzidiri tone 130,00 6.556 1.525 852.248 198.197

2 Izolații tone 55,00 14.427 3.355 793.489 184.532

3 Vopsitorii mp 2.500,00 26 6 64.500 15.000

TOTAL fără TVA 1.710.238 397.730

TVA (19%) 324.945 75.569

Total cu TVA 2.035.183 473.298

GROUP
RAMBOLL

251

2.b.1.3 Cazanul de abur de 100 t/h nr.3 lignit din CET Timişoara Sud Descrierea constructiva a cazanuli si retehnologizare similar cazan nr. 2

Evaluare conform tabele.

GROUP
RAMBOLL

252

Tabel nr. 2.b.1.3.8

LISTA DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE. EVALUARE PREŢURI

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei Euro

1 Modificare cazan pentru instalaţia de aer suplimentar pentru diminuarea formării NOx (over air ports)

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer 8 0,08 0,60 767 10.227 6.136 1.427

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer

8 0,09 0,68 2.973 34.974 23.782 5.531

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer 8 0,12 0,96 1.364 11.366 10.911 2.537

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare

1 19,00 19,00 215.949 11.366 215.949 50.221

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer 1 3,50 3,50 35.795 10.227 35.795 8.324

1.6 Clapeta de reglare Ø225 cu acționare manuală 8 0,03 0,22 672 23.998 5.376 1.250

Total 1 297.950 69.291

GROUP
RAMBOLL

253

2 Modificare cazan pentru introducerea instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR)

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie şi pentru sistemul de măsurare a temperaturii

16 0,03 0,40 874 34.974 13.990 3.253

2.2 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi 16 0,07 1,12 796 11.366 12.730 2.960

2.3 Înveliş metalic pereţi zona găurilor pentru SNCR 1 0,15 0,15 1.534 10.227 1.534 357

Total 2 28.253 6.571

3 Modificare cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar

1 3,20 3,20 115.281 36.025 115.281 26.810

3.2 Înveliş metalic pentru zona de racord a grătarului de postardere

1 2,50 2,50 25.564 10.225 25.564 5.945

3.3 Colectoare inferioare vaporizator 4 0,75 3,00 39.345 52.460 157.380 36.600

3.4 Țevi de racord cu țevile ecran 320 0,02 7,50 290 12.375 92.825 21.587

3.5 Conducte de legătură cu conductele de coborîre 1 8,20 8,20 430.172 52.460 430.172 100.040

Total 3 821.222 190.982

4 Modificare cazan pentru înlocuirea instalaţiei de ardere a gazului natural

GROUP
RAMBOLL

254

4.1 Ţevi ocolire arzătoare 8 0,12 0,96 1.485 12.371 11.876 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare 8 0,10 0,80 1.137 11.366 9.093 2.115

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare 1 0,09 0,09 920 10.227 920 214

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare 8 0,05 0,40 511 10.227 4.091 951

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

Total 4 89.628 20.844

5 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR)

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) (Include transport, asigurare, taxe, PIF)

1 2.257.500 2.257.500 525.000

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) 1 709.500

709.500 165.000

Total 5 2.967.000 690.000

6 Instalaţia de ardere gaz natural

6.1

Instalaţie de ardere (8 arzătoare gaz cu rampa completă, armătura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă), conform listei de echipamente din cap.2.b.1.1.3

1 3.117.500 3.117.500 725.000

GROUP
RAMBOLL

255

Total 6 3.117.500 598.000

7 Preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachet inferior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor) 2 5,765 11,53 71.319 12.371 142.639 33.172

7.2 Pachet superior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 10,2 20,40 126.185 12.371 252.370 58.691

7.3 Racord aer pachet inferior 2 0,305 0,61 3.374 11.064 6.749 1.570

7.4 Racord aer pachet superior 2 0,439 0,88 4.857 11.064 9.714 2.259

7.5 Compensator 1 0,215 0,22 4.872 22.661 4.872 1.133

7.6 Plăci de colț 12 0,018 0,22 161 8.944 1.932 449

7.7 Grinzi de susținere pachete 6 0,375 2,25 3.354 8.944 20.124 4.680

7.8 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,50 2,50 25.568 10.227 25.568 5.946

Total 7 438.400 101.954

8 Supraîncălzitor suplimentar (SII), inclusiv conductele de abur de racord

8.1 Serpentină triplă Ø32x3,5 OL35 KII, Lmed=15,8m 89 0,12 10,32 1.435 12.371 127.719 29.702

GROUP
RAMBOLL

256

8.2 Colector Ø356x12, L=8m OL35 KII 2 1,46 2,92 76.644 52.460 153.288 35.648

8.3 Ansamblu grinzi 1 3,15 3,15 28.174 8.944 28.174 6.552

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări 1 2,50 2,50 22.360 8.944 22.360 5.200

8.5 Conducte legătură abur Ø219x12, L=12 1 2,50 2,50 131.150 52.460 131.150 30.500

8.6 Conductă de abur racord la vana principală de abur Ø356x12 , L=35m

1 3,60 3,60 188.856 52.460 188.856 43.920

8.7 Regulator temperatură 1 60.200 14.000

8.8 Conducta apă de injecţie DN80 1 1,50 1,50 33.992 22.661 33.992 7.905

8.9 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,30 2,30 23.522 10.227 23.522 5.470

8.10 Înveliş metalic conducte, colectoare 1 1,50 1,50 15.341 10.227 15.341 3.568

Total 8 711.747 165.523

9 Grătar de postardere

9.1 Grătar de postardere inclusiv acţionarea 1 2.537.000 590.000

9.2 Canale de aer cald pentru alimentare grătar 1 3 3,00 34.095 11.365 34.095 7.929

GROUP
RAMBOLL

257

9.3 Instalaţie de automatizare 1

193.500 45000

Total 9 2.764.595 642.929

10 Sistemul de ardere praf de cărbune

10.1 Arzătoare praf de cărbune 4 9,50 38,00 371.735 39.130 1.486.940 345.800

10.2 Conducte praf de cărbune 4 8,50 34,00 285.090 33.540 1.140.360 265.200

10.3 Clapetă separator 4 0,45 1,80 3.936 8.746 15.743 3.661

10.4 Bară şi paletă rotor moară 48 0,14 6,48 1.181 8.746 56.675 13.180

10.5 Ciocane moară 72 0,02 1,30 173 9.619 12.466 2.899

10.6 Servomotor clapă izolare conductă praf de cărbune 8 23.220 185.760 43.200

10.7 Înveliş metalic conducte praf şi arzătoare 1 6,5

6,50 66.476 10.227 66.476 15.460

Total 10 2.897.945 673.941

11 Clapete pe fluxul aerului de ardere

11.1 Clapetă aer cald ardere praf de cărbune - general, 3750/1100

1 1,17 1,17 28.133 24.046 28.133 6.543

11.2 Clapetă aer cald primar 1250/850 4 0,41 1,62 9.738 24.046 38.954 9.059

11.1 Clapetă aer cald secundar 2500/850 4 0,84 3,34 20.102 24.046 80.408 18.700

GROUP
RAMBOLL

258

11.2 Clapetă aer rece mori 850/750 4 0,32 1,28 7.695 24.046 30.778 7.158

11.3 Clapetă pentru OAP 800/500 3 0,09 0,28 2.236 24.046 6.709 1.560

Aparat director ventilator de aer 1 0,80 0,80 19.236 24.046 19.236 4.474

Aparat director ventilator de gaze de ardere 1 0,90 0,90 21.641 24.046 21.641 5.033

11.1 Acţionare clapeta 3750/1100, închidere 1 0,08 0,08 5.404 72.055 5.404 1.257

11.2 Acţionare clapeta 2500/850, reglare 4 0,06 0,22 4.035 72.055 16.140 3.754

11.2 Acţionare clapeta 1250/850, reglare 4 0,05 0,19 3.459 72.055 13.835 3.217

11.2 Acţionare clapeta 850/750, reglare 4 0,03 0,14 2.450 72.055 9.799 2.279

11.1 Acţionare clapeta 500/500, închidere 4 0,03 0,11 1.945 72.055 7.782 1.810

11.2 Acţionare aparat director VA 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

11.3 Acţionare aparat director VG 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

Total 11 288.909 67.188

12 Ventile pe fluxul apă-abur

12.1 Ventila de reglare apă de alimentare 1 103.200 24.000

12.2 Vana generală de abur 1 94.600 22.000

GROUP
RAMBOLL

259

12.3 vana de eşapare 1 75.250 17.500

12.4 Ventilul de reglare apă de injecţie 1 77.400 18.000

12.5 Ventilul de golire rapidă 1 86.000 20.000

12.6 Ventilul de purjă continuă 1 75.250 17.500

Total 12 511.700 119.000

13 Sistem de automatizare

13.1 Sistem de automatizare conform descrierii de la cap 2.b.1.1.3.8

1 2.601.500 605.000

Total 13 2.601.500 605.000

TOTAL 1…13, fără TVA 14.423.149 3.951.221

TVA (19%) 2.740.398 750.732

Total cu TVA 17.163.547 4.701.953

* inclusiv transport, asigurări, taxe vamale etc., exclusiv TVA

GROUP
RAMBOLL

260

Tabel nr.2.b.1.3.9

LUCRĂRI DE AMENAJARE. EVALUARE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare utiIaje şi echipamente pentru introducerea aerului suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,40 2.842 661 1.137 264

1.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri tone 0,78 7.430 1.728 5.796 1.348

Total 1 6.933 1.612

2 Demontare utilaje şi echipamente pentru introducerea SNCR

2.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,54 2.842 661 1.535 357

2.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri pentru injectoare şi senzorii de temperatură

tone 0,95 7.430 1.728 7.059 1.642

Total 2 8.594 1.999

3 Demontări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.842 661 7.106 1.653

3.2 Colectoare tone 3,00 3.496 813 10.488 2.439

3.3 Ţevi de legătură tone 7,90 3.496 813 27.618 6.423

3.4 Ţevi ecran tone 7,50 3.496 813 26.219 6.098

GROUP
RAMBOLL

261

3.5 Cutia de aer terţiar tone 2,50 3.431 798 8.579 1.995

3.6 Racorduri aer terţiar tone 3 3.431 798 10.294 2.394

Total 3 90.303 21.001

4 Demontări la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere gaz natural

4.1 Înveliş metalic tone 1,20 2.842 661 3.411 793

4.2 Cutii de etanşare tone 0,80 3.431 798 2.745 638

4.3 Arzătoare de susţinere tone 4,80 2.412 561 11.579 2.693

4.4 Arzătoare de sarcină tone 4,00 2.412 561 9.649 2.244

4.5 Racorduri aer la arzătoare tone 5,60 3.431 798 19.216 4.469

4.6 Conducte de gaz (sarcină, aprindere, comandă) tone 16,00 3.431 798 54.902 12.768

Total 4 101.502 23.605

5 Amenajare teren pentru instalaţia SNCR

5.1 Fundaţie pentru rezervorul de reactiv şi amenajare teren descărcare cisternă

mc 25,00 1.290 300 32.250 7.500

Total 5 32.250 7.500

6 Demontare preîncălzitor de aer orizontal

6.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

6.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

6.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 31,60 2.412 561 76.229 17.728

6.4 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

GROUP
RAMBOLL

262

Total 6 96.946 22.546

7 Demontare preîncălzitor de aer treapta a III-a

7.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

7.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

7.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 26,30 2.412 561 63.443 14.754

7.4 Racorduri de aer tone 0,60 3.431 798 2.059 479

7.5 Canalul de aer de racord la preîncălzitorul vertical I tone 1,20 3.431 798 4.118 958

7.6 Canalul de aer de racord la canalul principal de aer preîncălzit tone 4,00 3.431 798 13.726 3.192

7.7 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 7 104.063 24.201

8 Demontare parte metalică din sistemul de ardere praf de cărbune

8.1 Arzătoare praf de cărbune tone 42,00 2.554 594 107.276 24.948

8.2 Conducte de praf tone 52,00 2.554 594 132.818 30.888

8.3 Elemente de măcinare tone 9,60 3.496 813 33.561 7.805

8.4 Înveliş metalic tone 6,50 2.838 660 18.447 4.290

Total 8 292.102 67.931

9 Demontare clapete pe fluxul de aer

9.1 Demontare clapete tone 6,70 3.277 762 21.953 5.105

Total 9 21.953 5.105

10 Demontare instalaţie de automatizare

Total 10 104.074 24.203

GROUP
RAMBOLL

263

11 Demontare înzidiri şi izolaţii

11.1 Înzidiri tone 130,00 1.968 458 255.780 59.484

11.2 Izolații tone 50,00 1.821 424 91.055 21.176

Total 11 346.836 80.659

TOTAL 1…11, fără TVA 1.205.556 280.362

TVA (19%) 229.056 53.269

Total cu TVA 1.434.612 333.631

GROUP
RAMBOLL

264

Tabel nr.2.b.1.3.10

LUCRĂRI DE MONTAJ. ESTIMAŢIE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Montaj utiIaj şi echipamente pentru aerul suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,60 5.968,4 1.388,0 3.581 833

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer tone 0,68 12.373,5 2.877,6 8.414 1.957

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer tone 0,96 4.699,8 1.093,0 4.512 1.049

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare tone 19,00 4.699,8 1.093,0 89.296 20.766

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer tone 3,50 5.968,4 1.388,0 20.889 4.858

1.8 Clapete pe fluxul de aer tone 0,22 4.368,8 1.016,0 979 228

Total 1 127.671 29.691

2 Montaj la cazan pentru introducerea SNCR

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie tone 0,40 12.373,5 2.877,6 4.949 1.151

2.3 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi membrană tone 1,12 4.699,8 1.093,0 5.264 1.224

2.4 Înveliș metalic pentru deschiderile lănci și senzori de temperatură tone 0,15 5.968,4 1.388,0 895 208

Total 2 11.108 2.583

GROUP
RAMBOLL

265

3 Montaj la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar tone 3,20 7.740,0 1.800,0 24.768 5.760

3.2 Colectoare inferioare vaporizator tone 3,00 10.750,0 2.500,0 32.250 7.500

3.3 Țevi de racord cu țevile ecran tone 7,50 10.750,0 2.500,0 80.625 18.750

3.4 Conducte de legătură cu conductele de coborîre tone 7,40 10.750,0 2.500,0 79.550 18.500

3.5 Conducte de racord drenări, aerisiri etc (procurare, execuţiemontaj) tone 1,50 27.330,8 6.356,0 40.996 9.534

Confecţii metalice oţel carbon , procurare execuţie şi montaj tone 1,00 17.045,2 3.964,0 17.045 3.964

3.6 Înveliș metalic ecrane zona grătarului tone 2,50 5.968,4 1.388,0 14.921 3.470

Total 3 290.155 67.478

4 Montaj la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere

4.1 Ţevi ocolire arzătoare tone 0,96 12.373,5 2.877,6 11.879 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare tone 0,80 4.699,8 1.093,0 3.760 874

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare tone 0,30 5.966,5 1.387,6 1.790 416

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare tone 0,40 5.966,5 1.387,6 2.387 555

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare tone 5,60 4.699,8 1.093,0 26.319 6.121

Total 4 46.134 10.729

5 Montaj instalație SNCR

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) tone 7,50 3.268,0 760,0 24.510 5.700

GROUP
RAMBOLL

266

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) tone 2,50 3.268,0 760,0 8.170 1.900

5.3 Conducte din oțel inoxidabil (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 3,50 52.461,2 12.200,3 183.614 42.701

5.4 Conducte din oţel carbon (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 4,00 27.330,8 6.356,0 109.323 25.424

5.5 Confecții metalice - suporți, asamblări, etc . Inclusiv procurare tone 2,50 17.045,4 3.964,1 42.614 9.910

5.6 Instalaţie de automatizare: procurare cabluri şi montaj set 1,00 94.600,0 22.000,0 94.600 22.000

5.7 Tablouri electrice, şi alimentare forţă şi iluminat (procurare şi montaj) set 1,00 96.750,0 22.500,0 96.750 22.500

Total 5 559.581 130.135

6 Montaj instalaţie de ardere gaz natural

6.1 Arzătoare gaz natural grupa 1- 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6,8 3.268,0 760 22.222 5.168

6.2 Arzătoare gaz natural grupa 2 - 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6 3.268,0 760 19.608 4.560

6.3 Staţie generală de gaz; staţie gaz arzătoare de susţinere; staţie gaz arzătoare de sarcină

t 3,5 3.268,0 760 11.438 2.660

6.4 Ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,5 1075 3.236 753

6.5 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 14,6 18.920,0 4400 276.232 64.240

6.6 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,6 27.330,8 6356 98.391 22.882

Total 6 431.127 100.262

7 Montaj preîncălzitor de aer orizontal

GROUP
RAMBOLL

267

7.1 Pachete tevi inferior tone 11,53 3.268,0 760 37.680 8.763

7.2 Pachete tevi superior tone 20,40 3.268,0 760 66.667 15.504

7.3 Racorduri de aer tone 1,50 4.699,9 1093 7.050 1.640

7.4 Grinzi de susţinere, compensator, plăci de colţ tone 2,70 3.268,0 760 8.824 2.052

7.5 Înveliş metalic zona preincalzitor tone 2,50 5.966,5 1.387,6 14.916 3.469

Total 7 135.137 31.427

8 Montaj supraîncălzitor suplimentar II

8.1 Pachet supraîncălzitor (serpentină şi colectoare) tone 10,32 3.268,0 760 33.739 7.846

8.2 Conducte de legătură şi de racord la conducta principală de abur tone 3,50 3.268,0 760 11.438 2.660

8.3 Ansamblu grinzi tone 13,25 4.699,9 1093 62.255 14.478

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări (procurare, cofecţionare, montare)

tone 2,50 17.045,2 3964 42.613 9.910

8.5 Regulator temperatură, tone 1,50 3.268,0 760 4.902 1.140

8.6 Produrare, confectionare şi montaj conducta de apă de injecţie tone 2,50 27.330,8 6356 68.327 15.890

8.7 Suporţi colectoare (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,00 17.045,2 3964 34.090 7.928

8.8 Înveliş metalic metalic cazan zona supraîncălzitor tone 2,30 5.968,4 1.388,0 13.727 3.192

8.9 Înveliş metalic colectoare, conducte de legătură şi conducte de racord tone 1,50 5.968,4 1.388,0 8.953 2.082

Total 8 280.044 65.127

GROUP
RAMBOLL

268

9 Montaj racord de aer la preîncălzitorul vertical I

9.1 Canal de aer de legătura PAII cu canalul principal de aer cald tone 12,00 4.699,9 1093 56.399 13.116

9.2 Suporţi susţineri, ancorări (procurare, confecţionare, montaj) tone 1,50 17.045,2 3964 25.568 5.946

9.3 Înveliş metalic conducte de legătură şi conducta de racord tone 3,00 5.968,4 1.388,0 17.905 4.164

Total 9 99.872 23.226

10 Montaj grătar de postardere

10.1 Grătar propriu zis tone 11,00 3.268,0 760 35.948 8.360

10.2 Sistem de răcire grătar (inclusiv armătura) tone 6,50 3.268,0 760 21.242 4.940

10.3 Conducte de apă de răcire (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 4.699,9 1093 11.750 2.733

10.4 Racorduri canale de aer cald alimentare grătar tone 3,00 4.699,9 1093 14.100 3.279

10.5 Conducte de aer de comandă grătar (procurare, execuţie şi montaj) tone 1,50 27.330,8 6356 40.996 9.534

10.6 Instalaţia de automatizare şi electrică (procurare cabluri şi montaj) set 1,00 107.500,0 25.000,0 107.500 25.000

Total 10 231.536 53.846

11 Montaj utilaj pentru sistemul de preparare şi ardere praf de cărbune

11.1 Arzătoare, praf cărbune tone 38,00 4.699,9 1093 178.596 41.534

10.2 Conducte praf cărbune tone 34,00 4.699,9 1093 159.797 37.162

10.3 Confecţii metalice (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 18.361,0 4270 45.903 10.675

GROUP
RAMBOLL

269

10.4 Elemente de măcinare tone 9,60 5.792,1 1347 55.604 12.931

10.5 Înveliş metalic arzătoare praf şi conducte de praf set 6,50 5.968,4 1.388,0 38.795 9.022

Total 11 478.694 111.324

12 Montaj clapete pe fluxul aer de ardere praf de cărbune

12.1 Clapete (total conform listei de echipamente) tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 12 36.820 8.563

13 Montaj ventile pe fluxul de apă-abur

13.1 Ventile (total conform listei de echipamente tone 10,40 4.368,8 1016 45.436 10.566

Total 13 45.436 10.566

14 Montaj sistem de automatizare

14.1 Aparatură locală set 1,00 68.800,0 16000 68.800 16.000

14.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

14.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 172.000,0 40000 172.000 40.000

14.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 34.400,0 8000 34.400 8.000

Total 14 313.900 73.000

TOTAL 1…14, fără TVA 3.087.215 717.957

TVA (19%) 586.571 136.412

Total cu TVA 3.673.785 854.369

GROUP
RAMBOLL

270

Lucrări de înzidiri, izolaţii şi vopsitorii. Estimaţie preţ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire categori de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C+I

lei/UM euro/UM lei euro

1 Înzidiri tone 130,00 6.556 1.525 852.248 198.197

2 Izolații tone 55,00 14.427 3.355 793.489 184.532

3 Vopsitorii mp 2.500,00 26 6 64.500 15.000

TOTAL fără TVA 1.710.238 397.730

TVA (19%) 324.945 75.569

Total cu TVA 2.035.183 473.298

RAMBOLL
GROUP

271

2.b.1.4 Cazanul de apă fierbinte nr.4 de 100 Gcal/h (116,3 MWt) din CET Timişoara Centru

2.b.1.4.1 Descrierea constructivă a cazanului

Cazanul de apă fierbinte nr.4 din CET Timişoara Centru este de tipul CAF 4 cu puterea termică nominală utilă 100 Gcal/h (116MW).

Parametrii principali de proiect

Debitul nominal de căldură (text>-18°C) 100 Gcal/h (116,3 MW)

Debit de apă nominal: bază 1240 t/h

vârf 2140 t/h

Debitul de apă minim: bază 1000 t/h vârf 1700 t/h Temperatura apei la intrare: bază 70°C (minim 60°C) vârf 104°C

Temperatura apei la ieşire (valoare maximă) 150°C

Presiunea de lucru 10-20 kgf/cmp

Căderea de presiune în cazan: bază 4,0 kgf/cmp vârf 2,9 kgf/cmp Consumul de combustibil: gaze naturale (8500 kcal/Nmc) 12700 Nmc/h CLU (9900 kcal/kg) 11.000 kg/h Randamentul 89-90,5%. Descrierea cazanului Cazanul de apă fierbinte de 100 Gcal/h tip CAF 4 are construcţie tip „turn”, interiorul său fiind un paralelipiped cu secţiune pătratică. În partea inferioară este plasat focarul peste care sunt aşezate pachetele de ţevi ce formează schimbătoarele convective. Pereţii drumului de gaze de ardere sunt ecranaţi în întregime. O schiţă a secţiunii CAF este prezentată în figura 2.b.13.1.

Focarul are formă paralelipipedică cu secţiunea pătratică 6196x6196. Este în totalitate ecranat (exceptând ambrazurile arzătoarelor şi gurile de vizitare) cu ţevi Ø60x4 aşezate cu pasul 63mm. Ecranele front şi spate sunt formate din 3 panouri cuprinzând un total de 28+41+28= 97 ţevi.

Ţevile ecran faţă şi spate sunt racordate inferior la câte un colector divizat în 3 secţiuni (corespunzătoare celor 3 panouri de ţevi) Ø273x12 plasat la cota 1800. Cele două colectoare inferioare sunt aşezate paralel, la distanţa 640mm. Prin racordarea ţevilor la acestea se formează vatra. Superior, ţevile pereţilor faţă – spate sunt racordate la câte un colector intermediar Ø273x12, de asemenea divizat în trei secţiuni, la cota 10600. Din acesta pleacă vertical un ansamblu de 51 de ţevi Ø83x3,5 care îndeplinesc funcţia de colectoare verticale pentru panourile de ţevi ale pachetelor convective. Aceste colectoare sunt racordate superior la câte un colector Ø273x12 plasat la cota 16863. Pe cei doi pereţi, faţă şi spate, ţevile – colector verticale sunt aşezate decalat, cu pas corespunzător pentru a permite intercalarea panourilor.

GROUP
RAMBOLL

272

În pereţii faţă şi spate sunt practicate, prin ocoliri şi inele colectoare, cele 16 ambrazuri ale arzătoarelor, câte 8 pe fiecare perete. Ambrazurile formează două etaje (câte 4 pe etaj), inferior la cota 4400, superior la cota 5400.

La fiecare ţeavă-colector sunt racordate, succesiv, câte un panou de ţevi din fiecare pachet convectiv (figura 2.b.1.4.1).

Ecranele laterale sunt compuse tot din câte 3 panouri cu un total de 29+41+29=99 ţevi. Paşii ţevilor sunt aceeaşi ca şi la ecranele faţă – spate, 63mm.

Ţevile sunt racordate inferior la câte un colector Ø273x12, plasat la cota 2.100mm, secţionat corespunzător celor 3 panouri de ţevi. Superior, ţevile sunt racordate la cota 17.000mm la un colector Ø273x12. În pereţii laterali sunt practicate, prin ocoliri corespunzătoare ale unor ţevi, deschideri pentru gurile de vizitare (cîte una la cotele 3.350mm,12.500mm şi 14.530mm). De asemenea există numeroase mici deschideri pentru gurile de observare, şi guri pentru suflătoarele de abur realizate prin devierea a două ţevi învecinate.

Sistemul convectiv de schimb de căldură este format din 3 pachete de ţevi aşezate deasupra focarului (figura 2.b.1.4.1). Pachetele au construcţie şi geometrie similară: sunt formate din ţevi Ø38x3, aşezare alternată cu pasul transversal s1=119 mm, pasul longitudinal s2=30mm (figura 2.b.1.4.2 a). Fiecare pachet conţine 102 panouri. Panourile pachetului convectiv 1 au 2x11 ţevi iar panourile pachetelor convectiv 2 şi 3 câte 2x13 ţevi. Caracteristicile constructive şi geometrice ale celor 3 pachete convective sunt prezentate în tabelul 2.b.1.4.1.

Sistemul convectiv este dezvoltat între cotele colectoarelor intermediare şi ale celor superioare.

Fiecare pachet convectiv este format din 102 panouri de ţevi în formă de U orizontal racordate la cele 2x51 colectoarele verticale de pe peretele frontal şi spate. Panourile sunt intercalate cu pas 59,5mm. O schiţă a modului de racordare a panourilor la colectoarele verticale este prezentată în fig.2.b.1.4.2 b).

CAF nr.4 din CET Timişoara Centru are coş de evacuare propriu.

Circulaţia apei

CAF tip 4 este conceput să poată funcţiona fie de sine stătător, asigurând încălzirea apei din reţeaua de termoficare de la temperatura de retur la temperatura necesară turului (regim de bază), fie în conexiune cu boilere de termoficare ale unor grupuri energetice ce funcţionează în cogenerare (regim de vârf). În acest ultim caz, CAF tip 4 asigură încălzirea apei de la temperatura furnizată de boilere (valoarea nominală este de 105°C) până la temperatura necesară termoficării. Pentru cele două situaţii sunt prevăzute scheme de circulaţie distincte. În regimul de bază schema prevede 4 treceri ale apei prin schimbătoare de căldură iar în regimul de vârf 2 treceri. Cele două moduri de circulaţie se realizează prin direcţionări controlate ale apei la intrare şi ieşire, folosind în acest scop un ansamblu de flanşe oarbe. Cele două scheme de circulaţie sunt prezentate în figurile 2.b.1.4.3 (circulaţia cu 4 drumuri) şi 2.b.1.4.4 (circulaţia cu 2 drumuri).

GROUP
RAMBOLL

273

Racordul la reţeaua de apă de termoficare

CAF 100 Gcal/h tip C4 este conceput pentru a putea funcţiona atât în regim de bază, când admisia apei se face la nivelul termic al returului reţelei de termoficare, cât şi în regim de vârf, când apa are un nivel termic mai ridicat prin trecerea, în prealabil, a acesteia prin boilerele de bază ale unor grupuri energetice ce funcţionează în termoficare. CET Timişoara Centru nu are o astfel de dezvoltare, existând doar un boiler de putere termică redusă (19MW), putere insuficientă pentru a aduce apa la temperatură atât de ridicată încât CAF nr.4 să treacă în regim de vârf. Se poate considera, deci, funcţionarea CAF nr.4 ca fiind eminamente în bază, cu 4 treceri ale apei.

GROUP
RAMBOLL

274

GROUP
RAMBOLL
Caracteristicile geometrice ale pachetelor de țevi convective Tabelul 2.b.1.3.1 Nr. ert Denumirea UM.- Conv1 Conv2 Conv3 +teavă mmxmm 38x3 38x3 38x3 —pas longitudinal mm 030 030 030 -pas transversal mm 0119 0119 0119 -asezare “lungime teava 584 584 584 —nr. coloane tevi 101 101 101 —nr. rânduri tevi 2 2 - sectiune canal gaze de ardere mp 3740 3740 3740 —sectiune curgere agent secundar mp 1,260 1,489 1,489 10 de schimb de căldură mp 1248 1476 1476 1 suprafata suplimentara de caldura mp 196 262 256

275

Fig.2.b.1.4.1 Secţiune schiţată prin CAF nr.4 din CET Timişoara Centru

GROUP
RAMBOLL
16863 10600 594 PITICI 593 06196 1800 0SZ | 09XZL 09XOL | c9L 5400 4400, = 640

276

Fig.2.b.1.4.2 Modul de aşezare a ţevilor şi de racordare a panourilor la colectoarele verticale

b)

a)

GROUP
RAMBOLL
6LL , SI n Oa NN 6196

277

Fig.2.b.1.4.3 Schema de conexiuni pentru circulaţia apei cu patru drumuri (funcţionare în bază)

GROUP
RAMBOLL
| Ecran spate | Convectiv JeJeze| Ue193 Ecran|lateral 4
EEE E Ecran front Conductă principală retur Conductă principală tur

278

Fig.2.b.1.4.4 Schema de conexiuni pentru circulaţia apei cu două drumuri (funcţionare la vârf)

Tur Conductă principală retur Conductă principală tur + LOVI | Ecran front Tur
GROUP
RAMBOLL
| Ecran spate | Convectiv JeJeze| Ue193 Ecran|lateral

279

2.b.1.4.2 Descrierea şi motivarea modernizării propuse. Parametrii CAF nr.4 după modernizare

Conditii esentiale: La ora actuala conform HG 541/2003 ( 2001/80/EC) valoarea limita de emisie pentru IMA 4- CAF nr.4 100 Gcal/h (116,3 MW) sunt : NOx : 300 mg/Nmc 3% O2 pentru arderea gazelor naturale si 450 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea combustibililor lichizi SO2 : 35 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea gazelor naturale, iar pentru arderea combustibililor lichizi este suficienta respectarea prevederii de a se arde combustibil cu continut de sulf mai mic de 1 % . Pulberi :5 mg/Nmc 3 % O2 pentru gaze naturale, 50 mg/Nmc 3 % O2 pentru combustibili lichizi Pentru respectarea plafoanelor anuale de emisie s-a calculat o concentratie maxima admisibila a NOx de 250 mg/Nmc 6 % O2 , pentru arderea gazelor naturale, iar limita de 450 mg/ Nmc pentru arderea combustibililor lichizi a fost considerata suficienta, avind in vedere utilizarea combustibililor lichizi numai in situatii de penurie de gaze naturale. Draftul de modificare al directivei 2001/80/CE prevede valori limita de emisie pentru IMA de putere 100-300 MW (in care se incadreaza si IMA 4) dupa cum urmeaza : NOx : 100 mg/Nmc 3% O2 pentru arderea gazelor naturale si 200 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea combustibililor lichizi SO2 : 35 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea gazelor naturale, 250 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea combustibililor lichizi Pulberi :5 mg/Nmc 3 % O2 pentru gaze naturale, 50 mg/Nmc 3 % O2 pentru combustibili lichizi Eficienta necesara a cazanului calculata pentru functionarea dupa retehnologizare este de 93 %. Aceste conditii esentiale conduc la o retehnologizare care sa indeplineasca urmatoarele

Obiective :

Obiectivele ce se urmăresc a fi atinse prin retehnologizare sunt:

-reducerea emisiei de NOx la valori care sa conduca la respectarea cantitatilor anuale de emisii impuse, si sa ofere conditii pentru incadrarea in reglementarile de viitor. S-au stabilit urmatoarele limite de emisii :

*200 mg/Nmc gaze uscate ,6 % O2 pentru arderea gazelor naturale

*450 mg/Nmc gaze uscate ,3 % O2 pentru arderea combustibililor lichizi

- creşterea disponibilităţii instalaţiei;

- realizarea sarcinii termice nominale la funcţionare cu gaz natural sau cu CLU;

- realizarea unui randament termic de 93 %.

GROUP
RAMBOLL

280

Pentru atingerea acestor obiective CAF nr.4 de 116 MW va fi supus unor lucrări de modernizare şi reabilitare, după cum urmează:

a) înlocuirea actualului sistem de ardere cu 16 arzătoare cu un sistem cu 8 arzătoare mixte gaz- CLU care să îndeplinească următoarele condiţii:

- să răspundă cerinţelor SREN 12952-8 şi ISCIR PT C11-2003;

- să aibă grad de siguranţă sporit;

- arderea să fie completă, deci să asigure randament de ardere cât mai ridicat;

- arzătoarele să fie low NOx şi să îndeplinească cerinţele de emisii poluante . b) reparaţie capitală şi adaptare la noul sistem de ardere a întregului sistem sub presiune: colectoare, ecrane, sistemul convectiv, ţevi de legătură;

c) înlocuirea instalaţiei de suflare şi spălare funingine;

d) folosirea aerului comprimat pentru comanda elementelor cu rol de siguranţă şi reglaj în alimentarea cu combustibil ;

h) introducerea unui sistem modern de automatizare.

Se mentioneaza urmatoarele aspecte esentiale :

A.Masurile propuse sunt tehnici BAT, dupa cum urmeaza :

 Arzatoare cu NOx redus –BREF mai 2005 , punctul 3.4.1.2

B.Masurile propuse sunt strict necesare pentru asigurarea indeplinirii normelor de concentratie NOx actuale si a plafoanelor anuale actuale

C.Masurile propuse, desi pot limita concentratia de NOx pentru arderea gazelor naturale la 200 mg/Nmc , mai strict decit prevederile 2001/80/EC, nu conduc la valori mai mari ale retehnologizarii

Referitor la limitele previzibile prin Revizia 2001/80/EC:

-limita NOx de 100 mg/Nmc 3% O2 pentru arderea gazelor naturale sau 200 mg / Nmc pentru arderea combustibililor lichizi este realizabila prin masuri secundare, de exemplu SNCR sau SNR iar retehnologizarea actuala nu restringe posibilitatea acestor tehnologii

-retehnologizarea prin masurile primare la arzatoare prevazute prin acest studiu este strict necesara si pentru tehnologiile de reducere avansata a NOx mentionare mai sus

GROUP
RAMBOLL

281

-limita SO2 de 35 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea gazelor sau 250 mg/Nmc 3 % O2 pentru arderea combustibililor lichizi se poate respecta prin :

* arderea unor gaze combustibile fara continut de sulf, ca si pina in prezent

*pentru arderea combustibililor lichizi ,introducerea in viitor a unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere. Mentionam ca limita de 250 mg/Nmc ar mai putea fi atinsa prin limitarea continutului de sulf in combustibil la cca 0,1 %, care este o masura greu aplicabila si care presupune cheltuieli mari cu combustibilul, chiar si in cazul utilizarii CLU, intrucit si sorturile de combustibil lichid usor poate avea continut de sulf de cca 0,5 %. Introducerea in viitor a unei instalatii de desulfurare pentru CAF este o decizie strategica pe care operatorul va putea sa o ia dupa revizia 2001/80/EC, in functie de prevederile concrete care vor rezulta cit si in functie de conditiile de aplicare in Romania ( valori de emisii, termene de conformare)

-limitele de emisie pentru pulberi in cazul combustibililor gazosi nu sunt schimbate iar calitatea gazelor combustibile trebuie supravegheata astfel incit sa se utilizeze, ca si pina in prezent, gaze avind numai urme de reziduu solid steril.Pentru cazul combustibililor lichizi instalatia de desulfurare va asigura si desprafuirea gazelor de ardere pina la concentratia 25 mg/Nmc.

2.b.1.4.2.1 Sistemul de ardere şi de alimentare cu combustibili

Înlocuirea şi modernizarea sistemului de alimentare combustibili şi de ardere constă din:

- înlocuirea celor 16 arzătoare existente cu 8 arzătoare mixte gaz natural - CLU, low NOx, având puterile unitare dimensionate astfel încât să fie asigurată puterea nominală a CAF la funcţionarea atât cu gaz natural cât şi cu CLU; vor fi prevăzute cu supraveghere a flăcării în spectrul UV pentru gaz natural şi IR pentru CLU; vor avea aprinzătoare cu gaz natural prevăzute cu detector de flacără (tijă de ionizare);

- înlocuirea şi modernizarea circuitului de alimentare cu gaz natural; înlocuirea tuturor elementelor din acest circuit cu elemente cu fiabilitate ridicată şi caracteristici de funcţionare superioare; conformare EN 12952-8:2003 si ISCIR PT C11-2003; sistemul de reglare va fi conceput pentru asigurarea reglării continue a sarcinii CAF şi pentru obţinerea unei eficienţe de ardere ridicate pe domeniu larg de sarcină;

- introducerea unui sistem de alimentare cu CLU prevăzut cu armături fiabile şi cu caracteristici de funcţionare superioare (conformare EN 12952-8:2003 si ISCIR PT C11- 2003); sistemul de reglare se va înlocui în scopul asigurării unei reglări continue a sarcinii şi obţinerii unei eficienţe termice ridicate pe domeniu larg de sarcini; introducerea unui circuit de abur de suflare a conductelor CLU cu elemente care să permite integrarea în sistemul de automatizare a instalaţiei de ardere;

- prevederea unor circuite de aer instrumental în concordanţă cu sistemul de comandă şi protecţie ales;

- realizarea unui circuit de aer de aprindere şi de răcire dimensionat conform cerinţelor arzătoarelor noi; alimentarea cu aer va fi asigurată de o baterie de 2 ventilatoare insonorizate dimensionate 2x100% (unul în funcţiune şi unul în rezervă);

- înlocuirea celor 16 ventilatoare de aer actuale cu 8 ventilatoare, câte unul pentru fiecare arzător, prevăzute cu variatoare de turaţie cu convertizoare de frecvenţă;

GROUP
RAMBOLL

282

- armăturile de închidere rapidă pe circuitul de gaz natural de sarcină şi CLU vor fi cu acţionare pneumatică; circuitul de gaz de aprindere va fi prevăzut cu armături de închidere electromagnetice;

Cerinţele generale pentru instalaţia de alimentare şi de ardere gaz natural şi CLU sunt după cum urmează:

a) funcţionare cu gaz combustibil (100%) sau CLU (100%)

 gaze naturale cu putere calorică 35,6 MJ/Nmc şi compoziţie conform SR 3317/ 2003;

 CLU cu Pci=40,2MJ/kg;

b) număr de arzătoare 8 amplasate câte 4 pe pereţii faţă şi spate (sistem boxer);

c) consum de combustibil: gaz natural maxim 12600 Nmc/h la sarcină 100% (116 MW); CLU maxim11.600 kg/h la sarcină 100% (116 MW).

d) presiunea: gazul la admisie: min. 0,5bar(g); păcura: 16 bar

e) puterea termică a unui arzător: 16,15 MW

f) supraveghere a flăcării cu două puncte de vizare: UV pentru flacăra de gaz metan şi IR pentru flacăra de CLU;

g) consumul de CLU al unui arzător: maxim 1450 kg/h minim 290 kg/h

h) consumul de gaz al unui arzător: maxim 1650 Nmc/h minim 330 Nmc/h

i) parametrii gazului combustibil la arzător: min.0,5bar (g)

j) parametrii păcurii la arzător: presiunea – max.12 bar(g), vâscozitate max.12 cSt;

k) raportul de reglare: gaz natural 1:5 CLU 1:5

l) excesul de aer: gaz natural max. 1,1 CLU max. 1,15

m) aprinderea cu gaz combustibil (aprinzător prevăzut cu detector de flacără cu tijă de ionizare)

n) alimentarea cu aer de ardere aer ambiental prin ventilator de aer propriu fiecărui arzător;

o) reglajul debitului de aer cu convertizor de frecvenţă

p) concentraţia de poluanţi în atmosferă (raportare la condiţiile corespunzătoare 3% O2 în gazele de ardere uscate), la sarcina 100% (116MW), valoare medie la ½ ore:

- gaz natural: (1) concentraţia NOx < 200 mg/Nmc; (2) concentraţia de praf < 5 mg/Nmc;

- CLU: (1) concentraţia NOx < 450 mg/Nmc; (2) concentraţia de praf < 50 mg/Nmc;

q) nivelul de zgomot în sala cazanelor: 85 dB la 1 m de sursă.

GROUP
RAMBOLL

283

2.b.1.4.2.2 Reabilitarea sistemului sub presiune

Reabilitarea sistemului sub presiune constă în înlocuirea în totalitate a acestuia. Sunt incluse, pe lângă sistemul convectiv şi blocurile ecranelor, toate colectoarele şi conductele de legătură. Se va păstra sistemul de conexiuni actual ce permite funcţionarea atât în regim de bază (4 drumuri) cât şi în regim de vârf (2 drumuri).Se va introduce o vana de reglare presiune iesire CAF cu actionare de la distanta, condusa de o bucla de automatizare.

2.b.1.4.2.3 Înlocuirea instalaţiei de suflare şi spălare funingine

Instalaţia de suflare şi spălare funingine va fi reabilitată. Conceptual va rămâne aceeaşi dar vor fi înlocuite toate echipamentele.

2.b.1.4.2.4 Instalaţie de aer comprimat pentru comandă

Aerul comprimat necesar comenzilor şi reglajelor va fi asigurat printr-o staţie nouă dimensionată pentru asigurarea agentului necesar tuturor comenzilor, conform schemelor de alimentare cu combustibili 2.b.1.4.5 şi 2.b.1.4.6.

2.b.1.4.2.5 Reabilitarea coşului de fum

Coşul de fum şi canalele de gaze de ardere la evacuare din cazan vor fi reabilitate.

2.b.1.4.2.6 Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare a gazelor de ardere

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare este imperativă, ea fiind o cerinţă expresă a legilor de protecţia mediului în vigoare. Ca urmare se va instala un sistem de monitorizare a emisiilor poluante corespunzător cerinţelor impuse de legislaţia de mediu în vigoare.

2.b.1.4.2.7 Modernizarea sistemului de automatizare

Actuala instalaţie de automatizare este depăşită din toate punctele de vedere. Obiectivele propuse în acest proiect pot fi atinse doar dacă va exista un nivel suficient de ridicat de automatizare a proceselor din cazan. Ca urmare modernizarea sistemului de automatizare este imperios necesară.

Sistemul de ardere ce se va implementa va fi echipat cu BMS ce va oferi acestuia un nivel de automatizare în concordanţă cu cerinţele actuale privind siguranţa în alimentarea cu combustibili şi arderea acestora. Acestuia i se vor integra şi celelalte funcţii de automatizare ale CAF: monitorizare, protecţie, comenzi cu referire la fluxul de apă şi de gaze de ardere.

2.b.1.4.3 Schema tehnologică, integrare în ansamblu

2.b.1.4.3.1 Sistemul de ardere şi de alimentare cu combustibili

Alimentarea cu gaz combustibil şi CLU este conformă schemei din figura 2.b.1.4.5.

Alimentarea cu gaz este asigurată prin conductă separată din exteriorul sălii CAF. La intrarea în sala CAF, în exteriorul acesteia, vor fi prevăzute o clapetă de izolare cu acţionare manuală şi o clapetă acţionată electric sau cu actionare pneumatica, telecomandată.

Pe conductele de alimentare cu CLU şi gaz natural vor fi prevăzute ventile automate de închidere rapidă acţionate pneumatic.

Admisia aburului de suflare în conducta generală de CLU, prevăzută în două puncte, este controlată prin două ventile acţionate pneumatic.

GROUP
RAMBOLL

284

Vor fi prevăzute două ventile de închidere acţionate pneumatic pentru aerisirea conductei de gaz după ventilul de reglare şi la capătul conductei de alimentare a arzătoarelor. La capătul conductei de gaz de aprindere va fi prevăzut un ventil de aerisire acţionat electromagnetic.

Pe conductele de alimentare cu CLU – tur şi retur - şi pe conducta de alimentare cu gaz natural de sarcină se vor prevedea ventile de reglare acţionate pneumatic. Prin aceste ventile este controlat debitul de combustibil la toate arzătoarele simultan aşa încât toate arzătoarele vor funcţiona la aceeaşi sarcină termică.

Componenţa sistemului de alimentare cu gaz natural, CLU şi abur de pulverizare este prezentată în tabelul 2.b.1.4.2.

Tabelul nr.2.b.1.4.2. CAF nr.4. Instalaţia de alimentare cu combustibili. Componenţa

Buc Caracteristici

Gaz de sarcină

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1 DN350 PN10, amplasată în exteriorul sălii

2 Clapetă de închidere cu acţionare electrică 1 DN350 PN10, amplasată în exteriorul sălii

3 Filtru prevăzut cu ventil de aerisire 1 DN350 PN10

4 Clapetă de izolare cu acţionare manuală 2 DN350 PN10

5 Regulator de presiune acţionat pneumatic prevăzut cu ventil de aerisire

1 DN350 PN10

6 Diafragmă de măsură debit gaz natural 1 DN350 PN10

7 Clapetă de închidere rapidă acţionată pneumatic

1 DN350 PN10

echipată cu ventil electromagnetic de by- pass

1 DN50 PN10

8 Clapetă de reglare acţionată pneumatic 1 DN350 PN10

9 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 2 DN50 PN10

10 Manometru cu robinet 4

11 Traductor de presiune 4

GROUP
RAMBOLL

285

12 Manometru de presiune diferenţială 1

13 Termorezistenţă 2

Gaz de aprindere

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1 DN25 PN4

2 Filtru 1 DN25 PN4

3 Regulator de presiune echipat cu ventil de aerisire

1 DN25 PN4

4 Ventil de aerisire acţional electromagnetic 2 DN25 PN4

5 Traductor de presiune 1

6 Manometru cu robinet 1

CLU

1 Filtru echipat cu robineţi de by-pass 2 DN50 PN40

2 Ventil de închidere rapidă (VIR) echipat cu robineţi de by-pass

2 DN50 PN40

3 Debitmetru echipat cu robineţi de by-pass 2 DN50 PN40

4 Ventil de reglare acţionat pneumatic prevăzut cu robineţi de by-pass

2 DN50 PN40

5 Traductor de presiune 4

6 Manometru cu robinet de închidere 3

Abur de suflare conducte CLU

1 Ventil de izolare manual 1 DN80 PN25

2 Filtru 1 DN80 PN25

3 Robinet de drenare manual 1 DN15 PN25

4 Regulator de presiune 1 DN80 PN25

GROUP
RAMBOLL

286

Furniturile aferentă alimentării cu gaz combustibil şi alimentării cu CLU vor fi preasamblate separat pe câte un cadru formând staţia de alimentare cu gaz combustibil, respectiv staţia de alimentare cu CLU.

Sistemul de arzătoare se modifică esenţial. În loc de 16 arzătoare, cât sunt în prezent, vor fi 8, câte 4 pe peretele front şi spate, aşezate pe două etaje, câte două pe etaj.

Se vor utiliza arzătoare combinate gaz-CLU cu eficienţă ridicată de ardere (exces de aer redus pe domeniu de sarcină cât mai larg) şi emisii reduse de NOx (low NOx burners).

Vor fi admise doar arzătoare cu mai multe fluxuri de aer (de regulă 3) controlate pentru a se asigura arderea în trepte şi a se evita vârfuri de temperatură responsabile pentru formarea NOx termic. Nu se admite recircularea de gaze de ardere ca modalitate de control a NOx. Deoarece aerul de ardere este la nivelul termic ambiant pot fi admise şi arzătoare cu două fluxuri de aer dar cu garanţia din partea furnizorului de încadrare în limita NOx impusă. Această derogare s-ar putea impune deoarece este posibil ca din cauza gabaritului mare arzătoarele cu 3 fluxuri de aer să nu se poată înscrie în dimensiunile oferite de geometria CAF-ului.

Alimentarea cu combustibili (gaz natural şi CLU) şi aer (de ardere, aprindere şi de răcire) a arzătoarelor este prezentată în figura 2.b.1.4.6.

La intrarea în arzător vor fi prevăzute ventile de închidere rapidă după cum urmează:

- pe fluxul de gaz natural, un bloc format din 2 VIR acţionate pneumatic, înseriate, şi aerisire între ele prevăzută cu VIR electromagnetic;

- pe fluxul CLU, un bloc de 2 VIR acţionate pneumatic înseriate;

- 2 VIR electromagnetice la intrarea gazului de aprindere în arzător. Componenţa sistemului de alimentare cu combustibili şi cu aer (de ardere şi de răcire) a arzătoarelor este prezentată în tabelul 2.b.1.4.3, respectiv în tabelul 2.b.1.4.4.

Tabelul nr.2.b.1.4.3. CAF nr.4. Instalaţia de alimentare cu combustibili a arzătoarelor. Componenţa

Buc Caracteristici

Gaz natural

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1x8 DN100 PN16

2 Filtru 1x8 DN100 PN16

3 Grup de închidere rapidă constând din:

- ventil de închidere rapidă acţionat pneumatic printr-un ventil electromagnetic cu trei căi

2x8 DN100 PN16

GROUP
RAMBOLL

287

- ventil intermediar de aerisire pentru testul de etanşeitate

1x8 DN15 PN16

4 Ventil de aerisire 1x8 DN15 PN16

5 Compensator flexibil gaz 1x8 DN100 PN16

6 Manometru cu robinet 2x8

7 Presostat presiune maximă 1x8

Gaz natural de aprindere

1 Robinet de închidere 1x8 G½” PN4

2 Ventil electromagnetic 2x8 G½” PN4

3 Furtun de gaz L=1000 1x8 G½” PN4

4 Manometru cu robinet 1

CLU

1 Robinet manual de închidere 1x8 DN20 PN40

2 Filtru 1x8 DN20 PN40

3 Un grup VIR format din

VIR pneumatic echipat cu limitator şi ventil de reglare

2x8 DN20 PN40

4 Furtun flexibil 1x8 DN20 PN40

5 Manometru cu robinet 2x8

Toate elementele vor fi preasamblate pe câte un cadru şi vor fi amplasate în proximitatea fiecărui arzător formând staţia de gaz, respectiv staţia de CLU.

Tabelul nr.2.b.1.4.4. CAF nr.4. Instalaţia de alimentare cu aer de ardere şi aer de răcire şi aprindere.

GROUP
RAMBOLL

288

Componenţa

Buc Caracteristici

Aer de ardere

1 Ventilator de aer de ardere echipat cu convertizor de frecvenţă, compensator, atenuator de frecvenţă; antrenare cu motor trifazic

1x8 20000 mc/h, 40 mbar(g), <85dB (A), motor trifazic 22kW, 0,4kV,

50Hz, IP55

Aer de aprindere şi de răcire

2 Ventilator de aer de răcire şi de aprindere, echipat cu motor trifazic, compensator şi atenuator de zgomot

1+1 700 m3N/h, 100 mbar(g), <78 dB (A), motor trifazic 5,5kW, 0,4kV,

50Hz, IP55

3 Robinet de izolare 3 G½”

4 Furtun L=1000 mm 3 G½”

5 Ventil de reglare manual 1 G½”

Instalaţia de aer de ardere are la bază asigurarea cu aer de ardere a fiecărui arzător prin circuit individual şi ventilator de aer distinct. Vor fi, astfel, 8 ventilatoare de aer, câte unul pentru fiecare arzător. Vor fi echipate cu convertizoare de frecvenţă pentru reglajul debitului, cu compensatoare şi atenuatoare de zgomot.

Caracteristicile ventilatoarelor de aer sunt:

- debit 20.000 m3/h;

- presiune 40 mbar (g)

- temperatură ambiantă

- antrenare motor trifazic, 22 kW, 0,4kV

- reglare debit convertizor de frecvenţă.

Aerul de aprindere şi de răcire este asigurat de o baterie de ventilatoare dimensionate 2x100% (unul în funcţiune, unul în rezervă) care au caracteristicile:

- debit 700 m3/h;

- presiune 100 mbar (g)

- temperatură ambiantă

- antrenare motor trifazic, 5,5 kW, 0,4kV.

RAMBOLL
GROUP

289

Automatizarea sistemului de alimentare şi de ardere va fi asigurată printr-un BMS constând din:

- 1 dulap de reglare echipat cu un PLC fail safe care preia toate funcţiile de siguranţă ale arzătoarelor, reglajul raportului aer / combustibil şi secvenţele de pornire – oprire ale tuturor arzătoarelor;

- 8 panouri locale care conţin elementele necesare pentru pornirea – oprirea arzătoarelor. Funcţiile de bază ale BMS sunt: protecţie, monitorizare, permisii, comenzi, reglare. Primeşte informaţii, inclusiv comenzi şi impulsuri de protecţie, şi din afara sistemului. Elementele de execuţie sunt interioare sistemului pentru care a fost conceput (sistemul de alimentare cu combustibili şi de ardere). Fiind un sistem deschis i se pot integra şi funcţiile generale – protecţie, comenzi, reglare - ale CAF-ului.

Are o singură bucla de reglare, cea a raportului aer – combustibil.

Sistemul de alimentare cu gaz combustibil şi de ardere, sistemul de alimentare cu aer de ardere şi aer de răcire şi de aprindere precum şi BMS vor fi furnizate de un unic furnizor şi vor fi tratate în devizul lucrării ca echipament unic.

2.b.1.4.3.2 Reabilitarea sistemului sub presiune

Ecranele frontale III (2 buc) şi panourile frontale ale blocurilor de colţ I(2 buc) şi II (2buc) se vor modifica pentru integrarea noului sistem de ardere (figura 2.b.1.4.7). Acesta va avea în compunere un total de 8 arzătoare combinate gaz-CLU , câte 4 pe pereţii faţă şi spate, aşezate pe două etaje la aceleaşi cote ca şi actualele arzătoare, 5.400 mm şi 4.400mm. O probabilă amplasare este sugerată de figura 2.b.1.4.8. În funcţie de geometria şi dimensiunile arzătoarelor pot apare abateri de la cotele de amplasare menţionate în desen.

Dimensiunile ambrazurilor şi ocolirile acestora de către ţevile ecran se vor acorda cu dimensiunile impuse de ofertantul instalaţiei de ardere dar în limita spaţiului şi geometriei disponibile oferite de structura CAF. Aceasta va face necesară reproiectarea ecranelor faţă III şi a panourilor faţă ale blocurilor de colţ I şi II. O probabilă dimensionare este sugerată de figura 2.b.1.4.8. Conform acesteia 2 ambrazuri vor fi practicate în ecranele faţă III şi câte una în panourile faţă ale blocurilor I şi II.

Proiectul de modificare a ambrazurilor se va executa pe baza dimensiunilor de gabarit ale arzătoarelor ce vor fi puse la dispoziţie de către furnizorul acestora.

Sistemul convectiv rămâne, conceptual, neschimbat.

Sistemul de conducte de legătură în limita CAF rămâne, de asemenea, conceptual neschimbat.

Specificaţia de echipamente uzinate pentru înlocuirea sistemului sub presiune este prezentată în tabelul 2.b.1.4.5.

Instrumentaţia aferentă apei la intrare şi la ieşire din CAF precum şi cea de pe fluxul gazelor de ardere se înlocuieşte în totalitate conform P/I din figura 2.b.1.4.9.

GROUP
RAMBOLL

290

Tabelul nr.2.b.1.4.5. CAF nr.4. Sistem sub presiune. Specificaţia de echipamente

Denumire componentă buc Masa unitară

kg

Masa totală

kg

I. Sistem convectiv

1 Fascicul I 102 289,3 29.508,6

2 Fascicul II 102 343,9 35.077,8

3 Fascicul III 102 343,4 35.026,8

4 Colector superior 2 436,2 872,4

5 Piesă susţinere 306 0,35 107,1

Total I 100.953

II. Blocuri de ecrane

6 Bloc de colt I 2 4.450 8.900

7 Bloc de colt II 2 4.450 8.900

8 Ecran frontal III 2 2.520 5.040

9 Bloc de mijloc IV 2 3.265 6.530

Total II 29.370

III. Conducte şi susţineri

11 Conducte aferente 1 3.368 3.368

12 Susţinere blocuri 1 2.628 2.628

Total III 5.996

Total sistem sub presiune (I+II+III) 135.959

2.b.1.4.3.3 Reabilitarea instalaţiei de suflare şi spălare funingine

Aşa cum s-a menţionat, instalaţia de suflare şi spălare funingine va fi reabilitată în totalitate. Amplasamentele suflătoarelor pe pereţii cazanului vor rămâne aceleaşi.

GROUP
RAMBOLL

291

Alimentarea cu abur se va face, ca şi în prezent, din bara de abur 10…16bar existentă în sala CAF.

Instalaţia de suflare şi spălare, inclusiv partea de automatizare, va fi livrată de un furnizor unic.

2.b.1.4.3.4 Instalaţie de aer comprimat pentru comandă

Aerul comprimat necesar comenzilor şi reglajelor va fi asigurat printr-o staţie nouă dimensionată asigurării comenzilor conform schemelor de alimentare cu combustibili 2.b.1.4.5 şi 2.b.1.4.6.

Pentru dimensionarea staţiei se au în vedere următoarele date:

- presiunea de lucru 6 bar(g) ±10%

- temperatura aerului comprimat -10…+50 °C;

- punctul de rouă - 10°C

- consum cca 0,3 kg/h/CAF Componenţa staţiei de aer comprimat este prezentată în tabelul 2.b.1.4.6

Tabelul nr.2.b.1.4.6. CAF nr.4. Instalaţia de aer comprimat.

Denumire componentă buc

1

Compresor de aer 2 2

Uscător de aer 1 3

Rezervor de aer 1 4

Radiator electric 2 5

Tablou electric TFC 1

2.b.1.4.3.5 Reabilitarea coşului de fum

Coşul de evacuare a gazelor de ardere se va înlocui. Va avea geometria şi dimensiunile actualului coş de evacuare şi se va executa pe şantier pe baza documentaţiei elaborată în faza de proiectare. Odată cu acesta vor fi reabilitate şi canalele de gaze de ardere din zona de evacuare a acestora din cazan (zona superioară convectivului).

2.b.1.4.3.6 Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare a gazelor de ardere

Sistemul de monitorizare a emisiilor poluante la coşul de evacuare a gazelor de ardere (CAF nr.4 are coş de evacuare propriu) este dezvoltat în jurul echipamentelor de prelevare a eşantioanelor de gaze de ardere şi de analizare a compoziţiei acestora.

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare este imperativă, ea fiind o cerinţă expresă a legilor de protecţia mediului în vigoare.

GROUP
RAMBOLL

292

La coşul de evacuare sunt racordate toate cele 3 cazane de 100 t/h lignit. Instalatia de monitorizare se va amplasa pe cos astfel incit sa fie satisfacuta conditia de uniformizare a curgerii gazelor de ardere .

Instalatia de monitorizare va trebui sa efectueze urmatoarele :

Masurare :

-temperatura gazelor de ardere in plaja 0-200 oC

-presiunea statica a gazelor de ardere in plaja – 100 …0 mm C.A.

- continut de SO2 in plaja 0- 50000 mg/Nmc

-continut de NOx in plaja 0- 1000 mg/Nmc

-continut de pulberi in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de CO in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de oxigen in plaja 0-21 %

-continut de CO2 in plaja 0-25 %

-umiditate in plaja 0-20 %

-debit de gaze de ardere in plaja 0- 1000000 Nmc/h

-contorizare cantitate componente ( NOx, SO2, pulberi, CO, CO2), exprimate in grame, kilograme, tone.

Semnalizare :

Semnalizarea valorilor domeniu de masura depasit

Corectie :

Corectia standard a concentratiilor de poluanti : gaze uscate, stare normala, concentratie de oxigen impusa ( in acest caz 6 %)

Inregistrare, arhivare, raportare :

Inregistrarea parametrilor la durata de 1 min, in valori instantanee masurate si corectate.

Arhivarea parametrilor pe durata de un an calendaristic

Raportarea parametrilor in formatul cerut : la ora, la zi, la luna, alte formate.

GROUP
RAMBOLL

293

2.b.1.4.3.7 Sistemul de automatizare

Sistemul de ardere va fi furnizat cu un sistem de automatizare (BMS) dezvoltat în jurul unui PLC fail safe . În plus faţă de funcţiile sale de bază legate de sistemul de ardere (asigurate de furnizorul instalaţiei de ardere), fiind un sistem deschis, acesta va integra, pe baza unui proiect de automatizare ce se va elabora în faza de proiectare, toate celelalte funcţii de automatizare ale CAF: monitorizare, protecţie şi comandă.

Va fi realizată o incintă cu funcţie CCT în care va fi amplasat dulapul de automatizare pe care se va amplasa aparatura de indicare şi înregistrare. Interfaţa cu operatorul va fi asigurată printr-un touch screen.

Toată instrumentaţia primară, inclusiv transmiterele şi traductoarele (digitale sau analogice) va fi înlocuită.

GROUP
RAMBOLL

294

RAMBOLL
DEI op sp
109 no erețuBLUIIe Bp WBS “MIN LL
CT 15: 16'bar Abur de suflare 24DgrdC: pt 6.12bar CLUretur 05.20 Fig.2.b1.3.5 CAF nr.3
GROUP

295

GROUP
RAMBOLL
retras funcţiune ma de alimentare a arzătorului
Gaz de aprindere 20 grdC; 300 mbar(g) Aer de răcire 20 grdC; 80 mbar(g) CLU tur 10.12 cSt 16 bar (g) 1450 kg/h Abur de suflare 250 grdC; 12 bar(g), Gaz natural min 500 mbar(g) 20 grac 1650 Nmo/h Aer de ardere 20grdC; 25 mbar 20.000 mc/h Fig.2.b.1.3.6 CAF nr.3, 116MW. Scht

296

Fig.2.b.1.4.7 CAF nr.4. Schema blocurilor şi a ecranelor de ţevi

GROUP
RAMBOLL
Lateral stânga Ecran frontal ll > 2 E o Ş m Bloc mijloc IV Ecran frontal ll Front CAF Lateral dreapta

297

Fig.2.b.1.4.8 Poziţionarea noilor arzătoarelor pe perete. Realizarea ambrazurilor

GROUP
RAMBOLL
1449.
009 2218 2584 2218
1399,5 5 987

298

Fig.2.b.1.4.9 CAF nr.4. Instrumentaţia pe fluxul de apă şi gaze de ardere

GROUP
RAMBOLL
(RA (fs) PRS (PSD SI F IRALSL N) Ft leşire apă fierbinte Fine focar Oxigen (MR) (MIR) Gaze de ardere la coş CAF4 ea PR i TG M) I Intrare apă rece

299

2.b.1.4.4 Lista de echipamente. Estimaţie preţuri

Echipamentele de bază se grupează după cum urmează:

- echipamentele aferente instalaţiei de alimentare şi de ardere a gazului natural şi a CLU;

- echipamentele aferente sistemului sub presiune (cazanul propriu-zis);

- echipamentele aferente instalaţiei de suflare şi spălare funingine;

- echipamentele aferente staţiei de aer comprimat;

- echipamentul de monitorizare emisii poluante la coşul de evacuare;

- instrumentaţia primară, inclusiv transmiterele, şi dulapul de automatizare. Exceptând echipamentele aferente instalaţiei de ardere, instalaţiei de suflare funingine şi monitorizării emisiilor poluante, toate celelalte echipamente, aşa cum apar în lista de echipamente, vor fi comandate şi realizate pe baza unor documentaţii de execuţie şi/sau a unor fişe de produs elaborate în faza de proiectare.

Lista de echipamente şi de utilaje, inclusiv evaluarea acestora, este prezentată în tabelul 2.b.1.4.7.

GROUP
RAMBOLL

300

Tabelul 2.b.1.4.7

LISTA DE UTILAJE, ECHIPAMENTE ȘI/SAU DOTĂRI

Obiect: CAF 116 MW nr.4 CET Timişoara Centru 2.b.1.4

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei euro

1 Cazan propriu-zis

1.1 Sistemul sub presiune (convectiv şi blocuri ecrane) 1 126,00 126,00 2.925.720 23.220 2.925.720 680.400

1.2 Conductele aferente 1 4,50 4,50 104.490 23.220 104.490 24.300

1.3 Susţineri blocuri 1 4,00 4,00 35.776 8.944 35.776 8.320

1.3 Conducte de aerisire şi drenaj 1 2,50 2,50 30.100 12.040 30.100 7.000

1.4 Cutii de etanşare arzătoare 8 0,14 1,11 1.532 11.064 12.259 2.851

1.5 Canale de aer de ardere 8 2,30 18,40 26.141 11.366 209.130 48.635

1.6 Cutii de etanşare guri suflare 8 0,04 0,28 387 11.064 3.098 720

GROUP
RAMBOLL

301

1.7 Cutii etanşare guri de vizitare 6 0,13 0,75 1.383 11.064 8.298 1.930

1.8 Înveliş metalic 1 47,00

47,00 480.594 10.225 480.594 111.766

Total 1 3.809.464 885.922

2 Instalaţia de ardere şi de alimentare cu gaz natural şi păcură

2.1

Instalaţie de ardere (8 arzătoare gaz-CLU cu rampa completă, armptura completă alimentare gaz, CLU, aer de răcire şi aprindere, 8 ventilatoare de aer, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă),

1 487.333 4.386.000 1.020.000

Total 2 4.386.000 1.020.000

3 Instalaţie de suflare şi spălare funingine

3.1 Suflător rotativ SR600 1S 9 36.550 328.950 76.500

3.2 Acţionări electrice 1 60.200 60.200 14.000

3.3 Dulap comendă şi instrumentaţie 1 81.700 81.700 19.000

Total 3 470.850 109.500

4 Coş de fum

GROUP
RAMBOLL

302

4.1 Coş de fum 1 42,00 812.700 812.700 189.000

Total 4 812.700 189.000

5 Instalaţie aer comprimat

5.1 Compresor de aer 2 27.950 55.900 13.000

5.2 Uscător de aer 1 38.270 38.270 8.900

5.3 Rezervor de aer 1 11.395 11.395 2.650

5.4 Radiator electric 2 473 946 220

5.5 Instrumentație (Termometru cu bimetal - INOX și manometru cu contact electrice -INOX)

2 1.075 2.150 500

5.6 Tablou electric TFC 1 1.935 1.935 450

Total 5 110.596 25.720

6 Vane de închidere intrare - ieşire apă

6.1 Vana de închidere acţionată electric telecomandată 2 120.400 240.800 56.000

Total 6 240.800 56.000

7 Monitorizare emisii poluante la coşul de evacuare

GROUP
RAMBOLL

303

7.1 Set complet (măsură Nox, SO2,praf, CO2,O2,debit) 1 430.000 430.000 100.000

Total 7 430.000 100.000

8 Camera de comandă. Automatizare

8.1 Instrumentaţie primară 1 301.000 301.000 70.000

8.2 Dulap automatizare 1 752.500 752.500 175.000

8.3 Tablou electric 1 25.800 25.800 6.000

Total 8 1.079.300 251.000

TOTAL 1…8, fără TVA 11.339.710 2.637.142

TVA (19%) 2.154.545 501.057

Total cu TVA 13.494.255 3.138.199

* inclusiv transport, asigurări, taxe vamale etc., exclusiv TVA

GROUP
RAMBOLL

304

2.b.1.4.5 Descrierea lucrărilor. Lista de lucrări

2.b.1.4.5.1 Lucrări de proiectare

Ansamblul de lucrări de proiectare va cuprinde:

1. caietele de sarcină pentru achiziţionarea instalaţiei de ardere (arzătoare şi staţiile de gaz şi CLU aferente, inclusiv cele generale), a instalaţiei de suflare funingine şi a instalaţiei de aer comprimat;

2. documentaţia tehnică şi de execuţie pentru întregul sistem sub presiune (sistemul convectiv, blocurile ecrane, conductele aferente);

3. documentaţia de execuţie pentru coşul de fum şi canalele de gaze de ardere de racord;

4. documentaţia de execuţie pentru canalele de aer între ventilatoarele de aer şi arzătoare;

5. documentaţia de execuţie pentru conductele de gaz natural, păcură, abur de suflare;

6. specificaţia de echipamente şi fişele de produs pentru: sistemul de monitorizare emisii poluante la coşul de fum, vanele principale de apă, instrumentaţia primară;

7. documentaţia de execuţie pentru izolaţii şi înveliş metalic;

8. documentaţia de execuţie pentru alimentările cu utilităţi: energie electrică, abur, apă etc;

9. documentaţia pentru sistemul de automatizare;

10. documentaţia de montaj, CS;

11. documentaţia pentru avize ISCIR, mediu, ANRGN, PSI etc;

12. analiza şi evaluarea implicaţiilor asupra structurii metalice de susţinere, conformare cu legea 10/95 şi cu normativul P100/96;

13. documentaţia as-buid.

2.b.1.4.5.2 Lucrări la cazan, incluzând sistemul sub presiune

Întregul sistem sub presiune - sistemul convectiv, blocuri ecrane, conducte aferente – se va achiziţiona ca furnitură uzinată. Realizarea acesteia se va face pe baza documentaţiei de execuţie elaborată în cadrul fazei de proiectare. Se va avea în vedere că, faţă de documentaţia originală, vor fi necesare modificări ale ecranelor faţă şi ale panourilor faţă şi spate aferente blocurilor de colţ, la care vor fi prevăzute ocoliri pentru noile arzătoare. Numărul ambrazurilor va fi de 8 faţă de 16 cât sunt în varianta originală. Documentaţia pentru ocoliri se va face pe baza informaţiilor referitoare la dimensiunile de gabarit ale arzătoarelor ce vor fi primite de la furnizorul instalaţiei de ardere.

Lucrările de amenajare constau în :

 desfacerea învelişului metalic al pereţilor cazanului, inclusiv în zona vetrei şi în zona canalelor de gaze de ardere la evacuare (tronsonul între colectoarele superioare şi coşul de evacuare);

 înlăturarea izolaţiei termice a întregului cazan;

RAMBOLL
GROUP

305

 demontarea întregului sistem sub presiune (toate colectoarele, blocurile ecran, sistemul sub presiune şi conductele aferente);

 demontarea coşului de fum şi a canalelor de gaze de ardere la evacuare;

 demontarea suflătoarelor de funingine (include cutiile de etanşare şi armăturile aferente şi racordurile la abur);

 demontarea arzătoarelor, a cutiilor de etanşare şi a canalelor de aer de ardere (include clapetele de închidere şi compensatoarele);

 demontarea gurilor de vizitare şi a gurilor de observare (include cutiile de etanşare);

 demontarea vanelor de închidere apă DN600;

 demontarea instrumentaţiei primare (include traductoarele şi transmiterele);

 demontarea cablurilor electrice şi a cablurilor AMCR, inclusiv a jgheaburilor, rampelor, suporţilor etc.

Lucrările de montaj

Constau în:

 montarea blocurilor de ecran (blocuri de colţ şi panouri centrale);

 montarea sistemului convectiv;

 montarea colectoarelor superioare;

 montarea conductelor aferente, inclusiv a armăturilor;

 montarea tronsonului de legatura la cosul de fum la evacuare din cazan;

 montarea coşului de fum;

 montarea conductelor de aerisire şi de drenaj, inclusiv a armăturilor

 montarea cutiilor de etanşare pentru arzătoare, suflătoare de funingine, guri de vizitare şi guri de observare;

 montarea canalelor de aer, inclusiv a compensatoarelor;

 montarea instrumentaţiei primare aferente;

 montarea învelişului metalic;

Lucrările de construcţii cuprind realizarea izolaţiilor termice şi a vopsitoriei suprafeţelor metalice.

2.b.1.4.5.3 Lucrări aferente instalaţiei de alimentare cu combustibili şi de ardere

Lucrările de amenajare şi demontare utilaj şi materiale constau din:

 înlăturarea învelişului metalic şi a izolaţiei termice aferente alimentării cu păcură;

 demontarea conductelor de gaz natural, inclusiv a armăturilor acestora; se referă la conductele de gaz natural de sarcină, de aprindere, de comandă, aerisiri;

 demontarea conductelor de păcură şi de abur de suflare, inclusiv a armăturilor aferente;

 demontarea ventilatoarelor de aer;

 demontarea instrumentaţiei primare şi a cablurilor aferente, inclusiv jgheaburi, suporţi etc;

 demontarea cablurilor electrice.

GROUP
RAMBOLL

306

Montajul instalaţiei de alimentare şi de ardere cuprinde:

 montarea arzătoarelor, a staţiilor de gaz şi CLU aferente şi a racordurilor la conductele de alimentare cu combustibili şi la canalele de aer de ardere

 montarea ventilatoarelor de aer şi a acţionărilor acestora, a admisiilor de aer şi a racordurilor la canalele de aer;

 montarea conductelor de gaz natural (de sarcină şi de aprindere), a staţiei generale şi a armăturilor, altele decât cele din staţia generală;

 montarea conductelor de CLU, a staţiei generale şi a armăturilor, altele decât cele din staţia generală;

 montarea conductelor de aer de răcire şi de aprindere, de aerisire şi de abur pentru suflare;

 montarea staţiei de aer pentru răcire şi aprindere;

 montarea alimentării cu energie electrică;

 montarea dulapurilor de comandă locale aferente arzătoarelor;

 montarea instrumentaţiei primare, inclusiv a traductoarelor şi a transmiterelor;

 montarea cablurilor electrice de alimentare cu energie eletrică;

 montarea cablurilor aferente sistemului de automatizare. Documentaţia de montaj pentru arzătoare, ventilatoare de aer, staţii de gaz şi de CLU se va executa în faza de proiectare pe baza informaţiilor de la furnizorul de echipamente. Tot astfel, amplasare şi montajul staţiei de aer de răcire şi de aprindere;

Lucrările de construcţii includ izolaţii ale pereţilor focarului în zona de racord a arzătoarelor şi vopsitorii ale suprafeţelor metalice.

2.b.1.4.5.4 Lucrări aferente instalaţiei suflare funingine

Amenajările sunt incluse în ansamblul de lucrări de amenajare la cazan, descris la paragraful 2.b.1.4.5.2. Lucrările de montaj constau în:

 montarea suflătoarelor de funingine şi a acţionărilor acestora;  montarea conductelor de alimentare cu abur de suflare şi a armăturii aferente;  montarea învelişului metalic la perete în zona de racord a suflătoarelor şi a învelişului

metalic al conductelor de abur;  montarea alimentării electrice a acţionărilor;  montarea dulapurilor de comandă locale ale suflătoarelor;  montarea instrumentaţiei primare, inclusiv a traductoarelor şi a transmiterelor.

Lucrările de construcţii constau în realizarea izolaţiei termice a conductelor de alimentare cu abur a suflătoarelor şi a vopsitoriei suprafeţelor metalice aferente.

2.b.1.4.5.5 Lucrări aferente instalaţiei de aer comprimat

Lucrările de montaj constau în:  montarea instalaţiei conform documentaţiei de montaj transmisă de furnizorul instalaţiei;  montarea conductelor de comandă, a distribuitoarelor şi a armăturii aferente;

GROUP
RAMBOLL

307

 montarea dulapului de comandă locală;  montarea alimentării electrice.  montarea cablurilor pentru semnalele aferente sistemului de automatizare.

2.b.1.4.5.6 Lucrări aferente sistemului de monitorizare a emisiilor poluante la coş

Lucrările de montaj constau în:

 montarea aparaturii locale şi a dispozitivelor aferente;

 montarea alimentării electrice, inclusiv pentru iluminat;

 montarea cablurilor pentru sistemul de transmitere la distanţă.

 platforma de deservire

2.b.1.4.5.7 Lucrări aferente sistemului de automatizare

Se va realiza o cameră de comandă termică (CCT) prevăzută cu iluminat, încălzire, aer condiţionat şi celelalte condiţii necesare operării cazanului.

Lucrările de montaj constau în:

 montarea dulapului de automatizare şi a celor conexe;

 montarea alimentării electrice;

 montarea cablurilor aferente sistemului de automatizare.

Ansamblul lucrărilor este prezentat în tabelele 2.b.1.4.8 (lucrările de amenajare şi de demontare), 2.b.1.4.9 (lucrările de montaj) şi 2.b.1.4.10 (lucrările de construcţii).

GROUP
RAMBOLL

308

Tabelul 2.b.1.4.8

LUCRĂRI DE AMENAJARE, DEMONTĂRI. EVALUARE PREŢ

Obiect: CAF 116 MW nr.4 CET Timişoara Centru 2.b.1.4

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare sistem sub presiune, inclusiv conducte aferente, susţineri blocuri

tone 137,00 3.431,40 798,00 470.102 109.326

2 Demontare înveliş metalic tone 39,70 2.838,00 660,00 112.669 26.202

Demontare canale de gaze de ardere tone 4,60 2.838,00 660,00 13.055 3.036

3 Demontare cutii de etanşare arzătoare ambrazuri tone 3,80 3.431,40 798,00 13.039 3.032

4 Demontare arzătoare, staţii de gaz şi păcură, ventilatoare tone 34,00 2.412,30 561,00 82.018 19.074

5 Demontare canale de aer, inclusiv clapete tone 17,20 3.431,40 798,00 59.020 13.726

6 Demontare conducte de gaz, păcură, drenaje, aerisiri etc tone 15,50 3.431,40 798,00 53.187 12.369

7 Demontare izolaţii tone 72,00 1.821,05 423,50 131.116 30.492

8 Demontare instalaţie de automatizare (aparatură şi instrumentaţie locală, dulapuri locale, CCT, cabluri)

set 1,00 139.750,00 32.500,00 139.750 32.500

RAMBOLL
GROUP

309

TOTAL fără TVA 1.073.955 249.757

TVA (19%) 204.051 47.454

Total cu TVA 1.278.007 297.211

GROUP
RAMBOLL

310

Tabelul 2.b.1.4.9 LUCRARI DE MONTAJ. EVALUARE PRET

Obiect: CAF 116 MW nr.4 CET Timişoara Centru 2.b.1.4

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Utilaje şi echipamente aferente cazanului propriu-zis

1.1 Montaj sistem sub presiune t 126,00 10.750,00 2.500,00 1.354.500 315.000

1.2 Montaj conducte aferente t 4,50 10.750,00 2.500,00 48.375 11.250

1.3 Montaj susţineri blocuri t 4,00 10.750,00 2.500,00 43.000 10.000

1.4 Montaj cutii de etanşare t 1,11 4.622,50 1.075,00 5.131 1.193

1.8 Montaj conducte de aerisire şi de drenaj t 2,50 12.375,40 2.878,00 30.939 7.195

1.9 Montaj armătură brută t 2,50 4.622,50 1.075,00 11.556 2.688

1.10 Montaj canale de aer t 18,40 4.699,90 1.093,00 86.478 20.111

1.12 Montaj înveliş metalic t 47,00 5.968,40 1.388,00 280.515 65.236

Total 1 1.860.494 432.673

2 Instalaţie de ardere

2.1 Montaj arzătoare mixte gaz-CLU - 8 arzătoare t 16,5 3.268,00 760 53.922 12.540

2.4 Montaj ventilatoare de aer - 8 buc t 8,8 4.622,50 1075 40.678 9.460

2.5 Montaj ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,50 1075 3.236 753

GROUP
RAMBOLL

311

2.9 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 11,5 18.920,00 4400 217.580 50.600

2.10 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, abur de suflare, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,5 27.305,00 6350 95.568 22.225

2.11 Procurare, confecţionare și montaj conducte CLU, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune, inclusiv înveliş metalic

t 1,8 18.920,00 4400 34.056 7.920

Total 2 445.039 103.498

3 Instalație de suflare și spălare funingine

3.1 Montaj instalaţie de suflare set 1 19.350,00 4500 19.350 4.500

3.2 Procurare şi montaj conducte, inclusiv fitinguri şi piese de legătură t 1,6 28.810,00 6700 46.096 10.720

3.3 Montaj instalaţie de automatizare, inclusiv procurare cablu

set 1 10.750,00 2500 10.750 2.500

3.4 Montaj instalaţie electrică de forţă, legare la pământ, inclusiv procurare cablu set 1 15.910,00 3700 15.910 3.700

Total 3 92.106 21.420

4 Instalație de aer comprimat

4.1 Montaj utilaj set 1 21.930,00 5100 21.930 5.100

GROUP
RAMBOLL

312

4.2 Procurare şi montaj conducte şi armături t 0,35 12.375,40 2878 4.331 1.007

4.3 Montaj instalaţie de automatizare, inclusiv procurare cablaj

set 1 6.020,00 1400 6.020 1.400

4.4 Montaj instalaţie electrică de forţă, legare la pământ, iluminat, inclusiv procurare cablu

set 1 9.030,00 2100 9.030 2.100

Total 4 41.311 9.607

5 Coş de fum şi canale gaze de ardere

5.1 Coş de fum (procurare materiale, execuţie, montaj) t 42,00 10.750,00 2500 451.500 105.000

5.2 Tronson de legatura la cos (procurare materiale, execuţie montaj)

t 4,6 4.699,90 1093 21.620 5.028

5.3 Balizaj, tija CC (procurare şi montaj) set 1 21.500,00 5000 21.500 5.000

5.4 Alimentare electrică set 1 15.050,00 3500 15.050 3.500

Total 5 509.670 118.528

6 Montaj vane închidere

6.1 Montaj vane set 1,80 0,0 2500 19.350 4.500

Total 6 19.350 4.500

6 Monitorizare emisii poluante la coş

GROUP
RAMBOLL

313

6.1 Aparatură locală si amenajari set 1,00 0,0 5000 21.500 5.000

6.2 Cablaj (procurare şi montaj) set 1,00 0,0 12000 51.600 12.000

Total 7 73.100 17.000

7 Instalaţie de automatizare şi electrică

7.1 Aparatură locală set 1,00 30.100,0 7000 30.100 7.000

7.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

7.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 129.000,0 30000 129.000 30.000

7.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 25.800,0 6000 25.800 6.000

Total 7 223.600 52.000

TOTAL 1…7 fără TVA 3.264.670 759.226

TVA (19%) 620.287 144.253

Total cu TVA 3.884.957 903.478

GROUP
RAMBOLL

314

Lucrări de construcţii, izolaţii, vopsitorii. Estimare de preţ

Obiect: CAF 116 MW nr.4 CET Timişoara Centru 2.b.1.4

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Izolaţie pereţi cazan tone 65 14426,5 3355 937722,5 218075

2 Izolaţii conducte aferente tone 4,5 14426,5 3355 64919,25 15097,5

3 Izolaţii conducte alimentare cu abur instalaţia de suflare tone 2,5 14426,5 3355 36066,25 8387,5

4 Procurare şi realizare vopsitorie suprafeţe metalice cazan mp 2100 26 6 54180 12600

5 Construcţie cameră de comandă mp 12 5160 1200 61920 14400

TOTAL fără TVA 1.154.808 268.560

TVA (19%) 219.414 51.026

Total cu TVA 1.374.222 319.586

GROUP
RAMBOLL

315

2.b.1.5 Cazanul de apă fierbinte nr.2 de 50 Gcal/h (58,15 MWt) tip PTVM din CET Timişoara Centru

2.b.1.5.1 Descrierea constructivă a cazanului

Cazanul de apă fierbinte nr.2 din CET Timişoara Centru este de tipul PTVM cu puterea termică nominală utilă 50 Gcal/h (58 MW).

Parametrii principali de proiect

Debitul nominal de căldură 50 Gcal/h (58,15 MW)

Debit de apă nominal: 620 t/h

Debitul de apă minim: 550 t/h

Temperatura apei la intrare: 70°C

Temperatura apei la ieşire (valoare maximă) 150°C

Presiunea apei la ieşire - maxim 22 bar

- minim 10 bar

Combustibili: gaze naturale

Randamentul 90,5%

Descrierea cazanului

Cazanul de apă fierbinte de 50 Gcal/h tip PTVM are construcţie tip „turn”, interiorul său în partea activă fiind un paralelipiped cu secţiune pătratică. O schiţă-secţiune a CAF-ului (din lateral) este prezentată în figura 2.b.1.5.1.

Secţiunea focarului este 4160x4160. Pe înălţime focarul se dezvoltă de la cota 1.700 (cota colectoarelor inferioare) până la cota 8.950 (cota colectoarelor intermediare de pe pereţii frontal şi spate). Colectoarele superioare se află la cota 12.245. Pereţii focarului şi mai sus, în zona convectivă, sunt în totalitate ecranaţi.

Ecranele în zona focarului (până la colectoarele intermediare) sunt formate din panouri de ţevi verticale însumând 66 ţevi Ø60x4 aşezate cu pasul 64mm. Ecranele sunt dezvoltate pe tot peretele până la colectoarele superioare la cota 12.245. Pe pereţii laterali sunt amplasate arzătoarele, câte 6 pe fiecare perete aşezate pe două etaje, la cota 3950mm şi la cota 4790mm. Ţevile ecran ocolesc ambrazurile arzătoarelor. Panourile ecran ale pereţilor laterali însumează tot 66 ţevi Ø60x4 cu pasul 64 mm. La partea inferioară, începând de la baza primului rând de arzătoare, pereţii laterali formează pâlnia rece.

CAF 58MW PTVM are 2 pachete de ţevi convective formate din panouri de ţevi orizontale în formă de U racordate la colectoare verticale plasate pe pereţii frontal şi spate, colectoare dezvoltate ca ţevi verticale, racordate la colectoarele intermediare şi superioare (figura 2.b.1.5.2). La fiecare colector vertical sunt racordate două panouri în paralel. Colectoarele verticale sunt aşezate decalat permiţând întrepătrunderea panourilor de ţevi, două câte două (două se racordează la colectorul

GROUP
RAMBOLL

316

stânga, apoi două la colectorul dreapta, din nou două la colectorul stânga şi aşa mai departe). O schiţă a modului de racordare la colectoare este prezentată în figura 2.b.1.5.3.

Pachetele au geometrie identică dar număr diferit de rânduri de ţevi. Serpentinele, formate din ţeavă Ø28x3, sunt aşezate alternat cu pasul transversal s1= 62 mm, pasul longitudinal s2=32,5mm (figura 2.b.1.5.4). În total sunt 132 serpentine care formează 11 rânduri în pachetul inferior şi 13 rânduri în cel superior.

Circulaţia apei şi racordul la reţeaua de termoficare

CAF 58 MW tip PTVM este conceput să poată funcţiona fie de sine stătător, fiind alimentat cu apă din reţeaua de termoficare la temperatura de retur a acesteia, fie în conexiune cu boilere de termoficare ale unor grupuri energetice ce funcţionează în cogenerare. În acest ultim caz, asigură încălzirea apei de la temperatura furnizată de boilere (valoarea nominală este de 105°C) până la temperatura necesară termoficării. Pentru cele două situaţii sunt prevăzute scheme de circulaţie distincte, una cu 4 treceri ale apei prin schimbătoare de căldură (funcţionarea în bază), cealaltă cu 2 treceri (funcţionare la vârf). Cele două moduri de circulaţie se realizează prin direcţionări controlate ale apei la intrare, folosind în acest scop un ansamblu de flanşe oarbe.

CAF 58 MW tip PTVM este conceput pentru a putea funcţiona atât în regim de bază, când admisia apei se face la nivelul termic al returului reţelei de termoficare, cât şi în regim de vârf, când apa are un nivel termic mai ridicat prin trecerea, în prealabil, a acesteia prin boilerele de bază ale unor grupuri energetice ce funcţionează în termoficare. CET Timişoara Centru nu are o astfel de dezvoltare, existând doar un boiler de putere termică redusă (19MW), putere insuficientă pentru a aduce apa la temperatură atât de ridicată încât CAF nr.2 să treacă în regim de vârf. Se poate considera, deci, funcţionarea CAF nr.2 ca fiind eminamente în bază, cu 4 treceri ale apei.

GROUP
RAMBOLL

317

Fig.2.b.1.4.1 Schiţă a CAF 50 tip PTVM

GROUP
RAMBOLL
12245 8950 4160 4790 9 Ne 1700

318

Fig.2.b.1.5.2 Panoul de ţevi din sistemul convectiv al CAF 58MW PTVM

GROUP
RAMBOLL

319

Fig.2.b.1.5.4 Aşezarea ţevilor în pachetele convective

Fig.2.b.1.5.3 Modul de alimentare a serpentinelor din colectoarele verticale

Gaze de ardere
(TI 4160 DADA 9zT
GROUP
RAMBOLL

320

2.b.1.5.2 Descrierea şi motivarea modernizării propuse. Parametrii CAF nr.2 după modernizare

Conditii esentiale: La ora actuala conform HG 541/2003 ( 2001/80/EC) valoarea limita de emisie pentru IMA 4- CAF nr.2 500 Gcal/h (58,15 MW) sunt : NOx : 300 mg/Nmc 3% O2 pentru arderea gazelor naturale si SO2 : 35 mg/Nmc 3 % O2 . Pulberi :5 mg/Nmc 3 % O2 Emisiile de SO2 si de pulberi nu reprezinta o problema intrucit gazele naturale au continutul de sulf si de sterile solide practic nul. Pentru respectarea plafoanelor anuale de emisie s-a calculat o concentratie maxima admisibila a NOx de 250 mg/Nmc 6 % O2 , pentru arderea gazelor naturale. Draftul de modificare al directivei 2001/80/CE prevede valori limita de emisie dupa cum urmeaza: NOx : 100 mg/Nmc 3% O2 SO2 : 35 mg/Nmc 3 % O2 Pulberi :5 mg/Nmc 3 % O2 Eficienta necesara a cazanului calculata pentru functionarea dupa retehnologizare este de 93 %. Aceste conditii esentiale conduc la o retehnologizare care sa indeplineasca urmatoarele

Obiective :

Obiectivele ce se urmăresc a fi atinse prin retehnologizare sunt:

-reducerea emisiei de NOx la valori care sa conduca la respectarea cantitatilor anuale de emisii impuse, si sa ofere conditii pentru incadrarea in reglementarile de viitor. S-au stabilit urmatoarele limite de emisii : 200 mg/Nmc gaze uscate ,6 % O2 pentru arderea gazelor naturale

- creşterea disponibilităţii instalaţiei;

- realizarea sarcinii termice nominale la funcţionare cu gaz natural sau cu CLU;

- realizarea unui randament termic de 93 %.

Pentru atingerea acestor obiective CAF nr.2 de 58 MW va fi supus unor lucrări de modernizare şi reabilitare, după cum urmează:

a) înlocuirea actualului sistem de ardere cu 16 arzătoare cu un sistem cu 8 arzătoare mixte gaz- CLU care să îndeplinească următoarele condiţii:

- să răspundă cerinţelor SREN 12952-8 şi ISCIR PT C11-2003;

- să aibă grad de siguranţă sporit;

- arderea să fie completă, deci să asigure randament de ardere cât mai ridicat;

GROUP
RAMBOLL

321

- arzătoarele să fie low NOx şi să îndeplinească cerinţele de emisii poluante . b) reparaţie capitală şi adaptare la noul sistem de ardere a întregului sistem sub presiune: colectoare, ecrane, sistemul convectiv, ţevi de legătură;

c) înlocuirea instalaţiei de suflare şi spălare funingine;

d) folosirea aerului comprimat pentru comanda elementelor cu rol de siguranţă şi reglaj în alimentarea cu combustibil ;

h) introducerea unui sistem modern de automatizare.

Se mentioneaza urmatoarele aspecte esentiale :

A.Masurile propuse sunt tehnici BAT, dupa cum urmeaza :

 Arzatoare cu NOx redus –BREF mai 2005 , punctul 3.4.1.2

B.Masurile propuse sunt strict necesare pentru asigurarea indeplinirii normelor de concentratie NOx actuale si a plafoanelor anuale actuale

C.Masurile propuse, desi pot limita concentratia de NOx pentru arderea gazelor naturale la 200 mg/Nmc , mai strict decit prevederile 2001/80/EC, nu conduc la valori mai mari ale retehnologizarii

Referitor la limitele previzibile prin Revizia 2001/80/EC:

-limita NOx de 100 mg/Nmc 3% O2 pentru arderea gazelor naturale este realizabila prin masuri secundare, de exemplu SNCR sau SNR iar retehnologizarea actuala nu restringe posibilitatea acestor tehnologii

-retehnologizarea prin masurile primare la arzatoare prevazute prin acest studiu este strict necesara si pentru tehnologiile de reducere avansata a NOx mentionare mai sus

2.b.1.5.2.1 Sistemul de ardere şi de alimentare cu combustibili

Înlocuirea şi modernizarea sistemului de alimentare combustibili şi de ardere constă din:

- înlocuirea celor 12 arzătoare existente cu 8 arzătoare gaz natural, low NOx, având puterile unitare dimensionate astfel încât să fie asigurată puterea nominală a CAF la functionarea la capacitate nominală; arzătoarele vor fi prevăzute cu supraveghere a flăcării; vor avea aprinzătoare cu gaz natural prevăzute cu detector de flacără (tijă de ionizare);

- înlocuirea şi modernizarea circuitului de alimentare cu gaz natural; înlocuirea tuturor elementelor din acest circuit cu elemente cu fiabilitate ridicată şi caracteristici de funcţionare superioare; conformare EN 12952-8:2003 si ISCIR PT C11-2003; sistemul de reglare va fi conceput pentru asigurarea reglării continue a sarcinii CAF şi pentru obţinerea unei eficienţe de ardere ridicate pe domeniu larg de sarcină;

- prevederea unor circuite de aer instrumental în concordanţă cu sistemul de comandă şi protecţie ales;

- realizarea unui circuit de aer de aprindere şi de răcire dimensionat conform cerinţelor arzătoarelor noi; alimentarea cu aer va fi asigurată de o baterie de 2 ventilatoare insonorizate dimensionate 2x100% (unul în funcţiune şi unul în rezervă);

- înlocuirea celor 12 ventilatoare de aer actuale cu 8 ventilatoare, câte unul pentru fiecare arzător, prevăzute cu variatoare de turaţie cu convertizoare de frecvenţă;

GROUP
RAMBOLL

322

- armăturile de închidere rapidă pe circuitul de gaz natural de sarcină vor fi cu acţionare pneumatică; circuitul de gaz de aprindere va fi prevăzut cu armături electromagnetice;

Cerinţele generale pentru instalaţia de alimentare şi de ardere gaz natural sunt după cum urmează:

r) funcţionare cu gaz combustibil (100%) cu putere calorică 35,6 MJ/Nmc şi compoziţie conform SR 3317/ 2003;

s) număr de arzătoare 8 amplasate câte 4 pe pereţii faţă şi spate (sistem boxer);

t) consum de combustibil: gaz natural maxim 6300 Nmc/h la sarcină 100% (58 MW);

u) presiunea: gazul la admisie: min. 0,5bar(g);

v) puterea termică a unui arzător: 8,2 MW

w) supravegherea flăcării de gaz metan cu punct de vizare UV;

x) consumul de gaz al unui arzător: maxim 825 Nmc/h minim 160 Nmc/h

y) parametrii gazului combustibil la arzător: min.0,5bar (g)

z) raportul de reglare: 1:5

æ) excesul de aer: max. 1,1

ø) aprinderea cu gaz combustibil (aprinzător prevăzut cu detector de flacără cu tijă de ionizare)

å) alimentarea cu aer de ardere aer ambiental prin ventilator de aer propriu fiecărui arzător;

aa) reglajul debitului de aer cu convertizor de frecvenţă

bb) concentraţia de poluanţi în atmosferă (raportare la condiţiile corespunzătoare 3% O2 în gazele de ardere uscate), la sarcina 100% (58 MW), valoare medie la ½ ore: (1) concentraţia NOx < 200 mg/Nmc; (2) concentraţia de praf < 5 mg/Nmc;

cc) nivelul de zgomot în sala cazanelor: 85 dB la 1 m de sursă.

2.b.1.5.2.2 Reabilitarea sistemului sub presiune

Reabilitarea sistemului sub presiune constă în înlocuirea în totalitate a acestuia. Sunt incluse, pe lângă sistemul convectiv şi blocurile ecranelor, toate colectoarele şi conductele de legătură. De asemenea vor fi înlocuite armătura brută si fină, inclusiv vanele de închidere de racord ale CAF-ului la reţeaua de termoficare. Se impune si introducerea unei vane de reglare presiune pe CAF , cu actinonare automata.Se va păstra sistemul de conexiuni actual ce permite funcţionarea atât în regim de bază (4 drumuri) cât şi în regim de vârf (2 drumuri).

2.b.1.5.2.4 Instalaţie de aer comprimat pentru comandă

Aerul comprimat necesar comenzilor şi reglajelor va fi asigurat printr-o staţie nouă dimensionată pentru asigurarea tuturor comenzilor, conform schemelor de alimentare cu combustibili 2.b.1.5.5 şi 2.b.1.5.6.

2.b.1.5.2.5 Reabilitarea coşului de fum

Coşul de fum şi canalul de gaze de ardere de la evacuare din cazan vor fi reabilitate. Se vor păstra geometria si dimensiunile actuale.

2.b.1.5.2.6 Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare a gazelor de ardere

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare este imperativă, ea fiind o cerinţă expresă a legilor de protecţia mediului în vigoare. CAF 58MW nr.2, având coş de evacuare propriu, va fi echipat cu sistem propriu de monitorizare a emisiilor poluante. Sistemul va fi conform cerinţelor

GROUP
RAMBOLL

323

impuse de legislaţia de mediu referitoare la monitorizarea emisiilor poluante prin coşurile de evacuare.

2.b.1.5.2.7 Modernizarea sistemului de automatizare

Actuala instalaţie de automatizare este depăşită din toate punctele de vedere. Obiectivele propuse în acest proiect pot fi atinse doar dacă va exista un nivel suficient de ridicat de automatizare a proceselor din cazan. Ca urmare modernizarea sistemului de automatizare este imperios necesară.

Sistemul de ardere ce se va implementa va fi echipat cu BMS ce va oferi acestuia un nivel de automatizare în concordanţă cu cerinţele actuale privind siguranţa în alimentarea cu combustibili şi arderea acestora. Acestuia i se vor integra şi celelalte funcţii de automatizare ale CAF: monitorizare, protecţie, comenzi cu referire la fluxul de apă şi de gaze de ardere.

2.b.1.5.3 Schema tehnologică, integrare în ansamblu

2.b.1.5.3.1 Sistemul de ardere şi de alimentare cu combustibili

Alimentarea cu gaz natural se face într-o schemă cu reglare unică a debitului de gaz natural la arzătoare (nu este agreată reglarea pe grupe de arzătoare pentru a se evita dezechilibre termice pe secţiunea focarului).

Modernizarea instalaţiei de ardere constă din:

- înlocuirea celor 12 arzătoare existente cu 8 arzătoare low NOx, având puteri termice unitare identice (8,2 MW); vor fi prevăzute cu supraveghere a flăcării în spectrul UV; vor avea aprinzătoare cu gaz natural prevăzute cu detector de flacără (tijă de ionizare);

- înlocuirea şi modernizarea circuitului de alimentare cu gaz natural; înlocuirea tuturor elementelor de siguranţă din acest circuit cu elemente cu fiabilitate ridicată şi caracteristici de funcţionare superioare; conformare EN 12952-8:2003 si ISCIR PT C11-2003;

- prevederea unor circuite de aer instrumental în concordanţă cu sistemul de comandă şi protecţie ales;

- realizarea unui circuit de aer de aprindere şi de răcire dimensionat conform cerinţelor arzătoarelor noi; alimentarea cu aer va fi asigurată de o baterie de 2 ventilatoare insonorizate dimensionate 2x100% (unul în funcţiune şi unul în rezervă);

- armăturile de închidere rapidă pe circuitul de gaz natural vor fi cu acţionare pneumatică; circuitul de gaz de aprindere va fi prevăzut cu armături electromagnetice.

Intrucit pentru CAF 50 Gcal/h au fost aplicate in ultima perioada solutii diferite de cea prezentata in studiu, trebuie inteles ca modul de echipare si automatizare expus in continuare este facut numai pentru evaluarea lucrarilor. Prin caietul de sarcini ofertantii nu vor fi obligati sa urmeze aceasta solutie.

Alimentarea cu gaz combustibil este conformă schemei din figura 2.b.1.5.5.

Alimentarea cu gaz este asigurată prin conductă separată din exteriorul sălii CAF. La intrarea în sala CAF, în exteriorul acesteia, vor fi prevăzute o clapetă de izolare cu acţionare manuală şi o clapetă acţionată electric sau pneumatica telecomandată.

Pe conducta de alimentare cu gaz natural vor fi prevăzute ventile automate de închidere rapidă acţionate pneumatic.

GROUP
RAMBOLL

324

Vor fi prevăzute două ventile de închidere acţionate pneumatic pentru aerisirea conductei de gaz după ventilul de reglare şi la capătul conductei de alimentare a arzătoarelor. La capătul conductei de gaz de aprindere va fi prevăzut un ventil de aerisire acţionat electromagnetic.

Este prevăzut un singur ventil de reglare a debitului de gaz natural, montat pe conducta principală de alimentare, după VIR principal şi după branşamentul conductei de gaz de aprindere. Reglajul unic, adică functionarea arzătoarelor la aceea si sarcină, va asigura încărcarea termică uniformă a focarului fără dezechilibre termice stânga – dreapta.

Componenţa sistemului de alimentare cu gaz natura este prezentată în tabelul 2.b.1.5.1.

Tabelul nr.2.b.1.5.1. CAF 58 MW nr.2. Instalaţia de alimentare cu combustibili. Componenţa

Buc Caracteristici

Gaz de sarcină

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1 DN250 PN10, amplasată în exteriorul sălii

2 Clapetă de închidere cu acţionare electrică 1 DN250 PN10, amplasată în exteriorul sălii

3 Filtru prevăzut cu ventil de aerisire 1 DN250 PN10

4 Clapetă de izolare cu acţionare manuală 2 DN250 PN10

5 Regulator de presiune acţionat pneumatic prevăzut cu ventil de aerisire

1 DN250 PN10

6 Clapetă de închidere rapidă acţionată pneumatic

1 DN250 PN10

echipată cu ventil electromagnetic de by- pass

1 DN25 PN10

7 Diafragmă de măsură debit gaz natural 1 DN250 PN10

8 Clapetă de reglare acţionată pneumatic 1 DN250 PN10

9 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 2 DN25 PN10

10 Manometru cu robinet 4

11 Traductor de presiune 4

12 Manometru de presiune diferenţială 1

13 Termorezistenţă 2

GROUP
RAMBOLL

325

Gaz de aprindere

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1 DN25 PN4

2 Filtru 1 DN25 PN4

3 Regulator de presiune echipat cu ventil de aerisire

1 DN25 PN4

4 Ventil de aerisire acţionat electromagnetic 2 DN25 PN4

5 Traductor de presiune 1

6 Manometru cu robinet 1

Furniturile aferentă alimentării cu gaz combustibil va fi preasamblată separat pe un cadru formând staţia de alimentare cu gaz combustibil.

Sistemul de arzătoare se modifică esenţial. În loc de 12 arzătoare, cât sunt în prezent, vor fi 8, câte 4 pe fiecare perete lateral, aşezate pe două etaje, câte două pe etaj.

Se vor utiliza arzătoare de gaz natural cu eficienţă ridicată de ardere (exces de aer redus pe domeniu de sarcină cât mai larg) şi emisii reduse de NOx (low NOx burners).

Vor fi admise doar arzătoare cu mai multe fluxuri de aer (de regulă 3) controlate pentru a se asigura arderea în trepte şi a se evita vârfuri de temperatură responsabile pentru formarea NOx termic. Nu se admite recircularea de gaze de ardere ca modalitate de control a NOx. Deoarece aerul de ardere este la nivelul termic ambiant pot fi admise şi arzătoare cu două fluxuri de aer dar cu garanţia din partea furnizorului de încadrare în limita NOx impusă. Aceasta deoarece este posibil ca din cauza gabaritului mare arzătoarele cu 3 fluxuri de aer să nu se poată înscrie în dimensiunile oferite de geometria CAF-ului.

Alimentarea cu combustibil şi aer (de ardere, aprindere şi de răcire) a arzătoarelor este prezentată în figura 2.b.1.5.6.

La intrarea în arzător vor fi prevăzute ventile de închidere rapidă după cum urmează:

- pe fluxul de gaz natural de sarcină, un bloc format din 2 VIR acţionate pneumatic, înseriate, şi aerisire între ele prevăzută cu VIR electromagnetic;

- 2 VIR electromagnetice la intrarea gazului de aprindere în arzător. Componenţa sistemului de alimentare cu combustibili şi cu aer (de ardere şi de răcire) a arzătoarelor este prezentată în tabelul 2.b.1.5.2, respectiv în tabelul 2.b.1.5.3.

RAMBOLL
GROUP

326

Tabelul nr.2.b.1.5.2. CAF 58 MW nr.2. Instalaţia de alimentare cu combustibili a arzătoarelor. Componenţa

Buc Caracteristici

Gaz natural

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1x8 DN80 PN16

2 Filtru 1x8 DN80 PN16

3 Grup de închidere rapidă constând din:

- ventil de închidere rapidă acţionat pneumatic printr-un ventil electromagnetic cu trei căi

2x8 DN80 PN16

- ventil intermediar de aerisire pentru testul de etanşeitate

1x8 DN15 PN16

4 Ventil de aerisire 1x8 DN15 PN16

5 Compensator flexibil gaz 1x8 DN80 PN16

6 Manometru cu robinet 2x8

7 Presostat presiune maximă 1x8

Gaz natural de aprindere

1 Robinet de închidere 1x8 G½” PN4

2 Ventil electromagnetic 2x8 G½” PN4

3 Furtun de gaz L=1000 1x8 G½” PN4

4 Manometru cu robinet 1

Toate elementele vor fi preasamblate pe câte un cadru şi vor fi amplasate în proximitatea fiecărui arzător formând staţia de gaz a arzătorului respectiv.

GROUP
RAMBOLL

327

Tabelul nr.2.b.1.5.3. CAF 58 MW nr.2. Instalaţia de alimentare cu aer de ardere şi aer de răcire şi aprindere.

Componenţa

Buc Caracteristici

Aer de ardere

1 Ventilator de aer de ardere echipat cu convertizor de frecvenţă, compensator, atenuator de frecvenţă; antrenare cu motor trifazic

1x8 10000 mc/h, 40 mbar(g), <85dB (A), motor trifazic 22kW, 0,4kV,

50Hz, IP55

Aer de aprindere şi de răcire

2 Ventilator de aer de răcire şi de aprindere, echipat cu motor trifazic, compensator şi atenuator de zgomot

1+1 700 m3N/h, 100 mbar(g), <78 dB (A), motor trifazic 5,5kW, 0,4kV,

50Hz, IP55

3 Robinet de izolare 3 G½”

4 Furtun L=1000 mm 3 G½”

5 Ventil de reglare manual 1 G½”

Instalaţia de aer de ardere are la bază asigurarea cu aer de ardere a fiecărui arzător prin circuit individual şi ventilator de aer distinct. Vor fi, astfel, 8 ventilatoare de aer, câte unul pentru fiecare arzător. Vor fi echipate cu convertizoare de frecvenţă pentru reglajul debitului, cu compensatoare şi atenuatoare de zgomot.

Caracteristicile ventilatoarelor de aer sunt:

- debit 10.000 m3/h;

- presiune 40 mbar (g)

- temperatură ambiantă

- antrenare motor trifazic, 22 kW, 0,4kV

- reglare debit convertizor de frecvenţă.

Aerul de aprindere şi de răcire este asigurat de o baterie de ventilatoare dimensionate 2x100% (unul în funcţiune, unul în rezervă) care au caracteristicile:

- debit 700 m3/h;

- presiune 100 mbar (g)

- temperatură ambiantă

GROUP
RAMBOLL

328

- antrenare motor trifazic, 5,5 kW, 0,4kV. Automatizarea sistemului de alimentare şi de ardere va fi asigurată printr-un BMS constând din:

- 1 dulap de reglare echipat cu un PLC fail safe care preia toate funcţiile de siguranţă ale arzătoarelor, reglajul raportului aer / combustibil şi secvenţele de pornire – oprire ale tuturor arzătoarelor;

- 8 panouri locale care conţin elementele necesare pentru pornirea – oprirea arzătoarelor. Funcţiile de bază ale BMS sunt: protecţie, monitorizare, permisii, comenzi, reglare. Primeşte informaţii, inclusiv comenzi şi impulsuri de protecţie, şi din afara sistemului. Elementele de execuţie sunt interioare sistemului pentru care a fost conceput (sistemul de alimentare cu combustibili şi de ardere). Fiind un sistem deschis i se pot integra şi funcţiile generale – protecţie, comenzi, reglare - ale CAF-ului.

Are o singură bucla de reglare, cea a raportului aer – combustibil.

Sistemul de alimentare cu gaz combustibil şi de ardere, sistemul de alimentare cu aer de ardere şi aer de răcire şi de aprindere precum şi BMS vor fi achizitionată de la un furnizor unic. În devizul lucrării toate acestea sunt tratate ca echipament unic.

2.b.1.5.3.2 Reabilitarea sistemului sub presiune

Sistemul sub presiune este realizat din mai multe blocuri uzinate aşa cum este prezentat în figura 2.b.1.5.7. Ecranele focarului sunt constituite din: câte două blocuri de colţ B-1 şi B-2, două panouri frontal şi spate B-4 şi două blocuri B-3 reprezentând ecranele în zona centrală a pereţilor laterali. Blocurile conţin colectoarele inferioare şi superioare aferente. În zona pereţilor frontal şi spate blocurile se închid cu colectoarele intermediare de la cota 8950 (figura 2.b.1.5.1).

Sistemul convectiv este format din 6 blocuri din care cele din extremităţi, B-1 şi B-7 sunt distincte, celelalte 4 B-5, din centru, identice. Toate blocurile sunt formate din serpentine conforme desenului 2.b.1.5.2 care au colectoarele verticale racordate la colectoarele superioare orizontale aferente.

Blocurile laterale B-3 şi panourile aparţinând pereţilor laterali ale blocurilor B-1 şi B-2 se vor modifica pentru integrarea noilor arzătoare. Vor fi în număr de 8, câte 4 pe fiecare perete lateral, aşezate pe două nivele. Modificările constau în realizarea ocolirilor pentru crearea ambrazurilor. Pe cât posibil, se vor respecta cotele etajelor aşa cum sunt în prezent (3950mm şi 4790mm). Este însă posibil ca din cauza gabaritului noilor arzătoare, mai mare faţă de arzătoarele originale datorită atât puterii termice cât şi numărului de fluxuri de aer, respectivele cote să nu poată fi respectate.

Proiectul de modificare a ambrazurilor, în ceea ce priveste amplasamentul arzătoarelor pe pereţii laterali, dimensiunile ambrazurilor şi geometria ocolirilor, se va efectua pe baza informaţiilor de la furnizorul arzătoarelor şi în limita spaţiului şi geometriei disponibile oferite de structura CAF.

Sistemul convectiv rămâne, conceptual, neschimbat.

Sistemul de conducte de legătură în limita CAF rămâne, de asemenea, conceptual neschimbat.

Instrumentaţia aferentă apei la intrare şi la ieşire din CAF precum şi cea de pe fluxul gazelor de ardere se înlocuieşte în totalitate conform P/I din figura 2.b.1.5.9.

GROUP
RAMBOLL

329

2.b.1.5.3.3 Instalaţie de aer comprimat pentru comandă

Aerul comprimat necesar comenzilor şi reglajelor va fi asigurat printr-o staţie nouă dimensionată asigurării comenzilor conform schemelor de alimentare cu combustibili 2.b.1.5.5 şi 2.b.1.5.6.

Pentru dimensionarea staţiei se au în vedere următoarele date:

- presiunea de lucru 6 bar(g) ±10%

- temperatura aerului comprimat -10…+50 °C;

- punctul de rouă - 10°C

- consum cca 0,3 kg/h/CAF Componenţa staţiei de aer comprimat este prezentată în tabelul 2.b.1.5.4.

Tabelul nr.2.b.1.5.4. CAF nr.2. Instalaţia de aer comprimat.

Denumire componentă buc

1

Compresor de aer 2 2

Uscător de aer 1 3

Rezervor de aer 1 4

Radiator electric 2 5

Tablou electric TFC 1

2.b.1.5.3.4 Reabilitarea coşului de evacuare şi a drumului de gaze de ardere

Coşul de evacuare a gazelor de ardere se va înlocui. Va avea geometria şi dimensiunile actualului coş de evacuare.

Odată cu acesta va fi reabilitat şi drumul de gaze de ardere din zona de evacuare a acestora din cazan (zona superioară convectivului).

2.b.1.5.3.5 Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare a gazelor de ardere

Sistemul de monitorizare a emisiilor poluante la coşul de evacuare a gazelor de ardere (propriu CAF-ului nr.2) este dezvoltat în jurul echipamentului de prelevare a eşantioanelor de gaze de ardere şi analizarea compoziţiei acestora.

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare este imperativă, ea fiind o cerinţă expresă a legilor de protecţia mediului în vigoare.

Instalatia de monitorizare se va amplasa pe cos astfel incit sa fie satisfacuta conditia de uniformizare a curgerii gazelor de ardere .

Instalatia de monitorizare va trebui sa efectueze urmatoarele :

Masurare :

-temperatura gazelor de ardere in plaja 0-200 oC

GROUP
RAMBOLL

330

-presiunea statica a gazelor de ardere in plaja – 100 …0 mm C.A.

- continut de SO2 in plaja 0- 1000 mg/Nmc

-continut de NOx in plaja 0- 1000 mg/Nmc

-continut de pulberi in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de CO in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de oxigen in plaja 0-21 %

-continut de CO2 in plaja 0-25 %

-umiditate in plaja 0-20 %

-debit de gaze de ardere in plaja 0- 1000000 Nmc/h

-contorizare cantitate componente ( NOx, SO2, pulberi, CO, CO2), exprimate in grame, kilograme, tone.

Semnalizare :

Semnalizarea valorilor domeniu de masura depasit

Corectie :

Corectia standard a concentratiilor de poluanti : gaze uscate, stare normala, concentratie de oxigen impusa ( in acest caz 3 %)

Inregistrare, arhivare, raportare :

Inregistrarea parametrilor la durata de 1 min, in valori instantanee masurate si corectate.

Arhivarea parametrilor pe durata de un an calendaristic

Raportarea parametrilor in formatul cerut : la ora, la zi, la luna, alte formate.

2.b.1.5.3.6 Sistemul de automatizare

Sistemul de ardere va fi furnizat cu un sistem de automatizare (BMS) dezvoltat în jurul unui PLC fail safe . În plus faţă de funcţiile sale de bază legate de sistemul de ardere (asigurate de furnizorul instalaţiei de ardere), fiind un sistem deschis, acesta va integra, pe baza unui proiect de automatizare ce se va elabora în faza de proiectare, toate celelalte funcţii de automatizare ale CAF: monitorizare, protecţie şi comandă.

Va fi realizată o incintă cu funcţie CCT în care va fi amplasat dulapul de automatizare pe care se va amplasa aparatura de indicare şi înregistrare. Interfaţa cu operatorul va fi asigurată printr-un touch screen.

Toată instrumentaţia primară, inclusiv transmiterele de semnale (digitale sau analogice) se prevede a fi înlocuită.

GROUP
RAMBOLL

331 Fig.2.b.1.5.5 CAF 58MW nr.2. Schema de alimentare cu gaz natural a instalaţiei de ardere

GROUP
RAMBOLL
Gaz natural 6600Nmch 20 grac min 500 mbar(g) DN250 PN10 DN250 PN10
DN25 PN4 Gaz de aprindere DN250 PN10 Gaz de sarcină
Staţia de aer de răcire

332

Fig.2.b.1.5.6 Alimentarea cu gaz natural şi aer a arzătorului

GROUP
RAMBOLL
Gaz de aprindere 7 Nmc/h 20 grdC; 300 mbar(g) Aer de răcire 120 me/h 20 grdC; 80 mbar(g) Gaz natural N
825 Nmc/h 20 grdC min 500 mbar(g) Aer instrumental 0,1 kg/h; 20 grac. punct rouă - 10grdC Aer de ardere 10.000 Nmc/h 2Ugrac; 25 mbar

333

Fig.2.b.1.5.7 Structura blocurilor ansamblului sub presiune

GROUP
RAMBOLL

334

Fig.2.b.1.5.8 CAF 58 MW nr.2. Instrumentaţia pe fluxul de apă şi gaze de ardere

GROUP
RAMBOLL
fr (e) PS ED A SI F IRALSL N) Ft leşire apă fierbinte Fine focar Oxigen să fsă (MR) (MIR) N RR CAF 38MW tip PTVM Gaze de ardere la coş m S e LX I Intrare apă rece

335

2.b.1.5.4 Lista de echipamente. Estimaţie preţuri

Echipamentele de bază se grupează după cum urmează:

- echipamentele aferente instalaţiei de alimentare şi de ardere a gazului natural;

- echipamentele aferente sistemului sub presiune (cazanul propriu-zis);

- echipamentele coşului de evacuare

- aferente staţiei de aer comprimat;

- echipamentul de monitorizare emisii poluante la coşul de evacuare;

- instrumentaţia primară, inclusiv transmiterele, şi dulapul de automatizare. Exceptând echipamentele aferente instalaţiei de ardere şi monitorizării emisiilor poluante, toate celelalte echipamente, aşa cum apar în lista de echipamente, vor fi comandate şi realizate pe baza unor documentaţii de execuţie elaborate în cadrul acestui proiect şi/sau a unor fişe de produs.

Lista de echipamente şi de utilaje, inclusiv evaluarea acestora, este prezentată în tabelul 2.b.1.5.5.

GROUP
RAMBOLL

336

Tabelul 2.b.1.5.5

LISTA DE UTILAJE, ECHIPAMENTE ȘI/SAU DOTĂRI

Obiect: CAF 58MW PTVM nr.2 CET Timişoara Centru 2.b.1.5

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei euro

1 Cazan propriu-zis

1.1 Sistemul sub presiune (convectiv şi blocuri ecrane)

1 82,50 82,50 1.915.65 0

23.220 1.915.650 445.500

1.2 Conductele aferente 1 3,60 3,60 83.592 23.220 83.592 19.440

1.3 Susţineri blocuri 1 3,20 3,20 28.621 8.944 28.621 6.656

1.3 Conducte de aerisire şi drenaj 1 2,00 2,00 24.080 12.040 24.080 5.600

1.4 Cutii de etanşare arzătoare 8 0,11 0,88 1.217 11.064 9.736 2.264

1.5 Canale de aer 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

1.6 Cutii etanşare guri de vizitare 6 0,01 0,08 144 11.064 863 201

1.7 Înveliş metalic 1 34 34,00 347.664 10.225 347.664 80.852

Total 1 2.473.854 575.315

2 Instalaţia de ardere şi de alimentare cu gaz natural

GROUP
RAMBOLL

337

2.1

Instalaţie de ardere (8 arzătoare gaz cu rampa completă, armatura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 8 ventilatoare de aer, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă),

1 3.225.000 3.225.000 750.000

Total 2 3.225.000 750.000

3 Coş de evacuare

3.1 Coş de evacuare 1 29 353.976 353.976 82.320

Total 3 353.976 82.320

4 Instalaţie aer comprimat

4.1 Compresor de aer 2 55.900 55.900 13.000

4.2 Uscător de aer 1 38.270 38.270 8.900

4.3 Rezervor de aer 1 11.395 11.395 2.650

4.4 Radiator electric 2 946 946 220

4.5 Instrumentație (Termometru cu bimetal - INOX și manometru cu contact electrice -INOX) 2 2.150 2.150 500

4.6 Tablou electric TFC 1 1.935 1.935 450

Total 4 110.596 25.720

5 Vane de închidere intrare - ieşire apă

GROUP
RAMBOLL

338

5.1 Vana de închidere acţionată electric telecomandată 2 223.600 223.600 52.000

Total 5 223.600 52.000

6 Monitorizare emisii poluante la coşul de evacuare

6.1 Set complet (măsură Nox, SO2,praf, CO2,O2,debit) 1 430.000 430.000 100.000

Total 6 430.000 100.000

7 Camera de comandă. Automatizare

7.1 Instrumentaţie primară 236.500 236.500 55.000

7.2 Dulap automatizare 537.500 537.500 125.000

7.3 Tablou electric 25.800 25.800 6.000

Total 7 799.800 186.000

TOTAL 1…7, fără TVA 7.616.826 1.771.355

TVA (19%) 1.447.197 336.557

Total cu TVA 9.064.023 2.107.912

* inclusiv transport, asigurări, taxe vamale etc., exclusiv TVA

GROUP
RAMBOLL

339

2.b.1.5.5 Descrierea lucrărilor. Lista de lucrări

2.b.1.5.5.1 Lucrări de proiectare

Ansamblul de lucrări de proiectare va cuprinde:

14. elaborarea caietelor de sarcini pentru achiziţionarea instalaţiei de ardere (arzătoarele şi staţiile de gaz aferente, inclusiv cele generale) şi a instalaţiei de aer comprimat;

15. documentaţia tehnică şi de execuţie pentru întregul sistem sub presiune (sistemul convectiv, blocurile ecrane, conductele aferente);

16. documentaţia de execuţie pentru coşul de fum şi canalul de gaze de ardere de racord;

17. documentaţia de execuţie pentru canalele de aer între ventilatoarele de aer şi arzătoare;

18. documentaţia de execuţie pentru conductele de gaz natural, aer de răcire şi aprindere, aer instrumental;

19. specificaţia de echipamente şi fişele de produs pentru: sistemul de monitorizare emisii poluante la coşul de fum, vanele principale de apă, instrumentaţia primară;

20. documentaţia de execuţie pentru izolaţii şi înveliş metalic;

21. documentaţia de execuţie pentru alimentările cu utilităţi: energie electrică, apă etc;

22. documentaţia pentru sistemul de automatizare;

23. documentaţia de montaj;

24. documentaţia pentru avize ISCIR, mediu, ANRGN, PSI etc;

25. analiza şi evaluarea implicaţiilor asupra structurii metalice de susţinere, conformare cu legea 10/95 şi cu normativul P100/96;

26. documentaţia as-buid.

2.b.1.5.5.2 Lucrări la cazan, incluzând sistemul sub presiune

Întregul sistem sub presiune - sistemul convectiv, blocuri ecrane, conducte aferente – se va achiziţiona ca furnitură uzinată. Realizarea acesteia se va face pe baza documentaţiei de execuţie elaborată în cadrul fazei de proiectare. Se va avea în vedere că, faţă de documentaţia originală, vor fi necesare modificări ale ecranelor laterale centru (B-3) şi ale panourilor laterale aferente blocurilor de colţ (B-1 şi B-2), la care vor fi prevăzute ocoliri pentru noile arzătoare. Numărul ambrazurilor va fi de 8 faţă de 12 cât sunt în varianta originală. Documentaţia pentru ocoliri se va face pe baza informaţiilor referitoare la dimensiunile de gabarit ale arzătoarelor ce vor fi primite de la furnizorul instalaţiei de ardere.

Lucrările de amenajare constau în :

 desfacerea învelişului metalic al pereţilor cazanului, inclusiv în zona vetrei şi în zona canalului de gaze de ardere la evacuare;

 înlăturarea izolaţiei termice a întregului cazan;

 demontarea întregului sistem sub presiune (toate colectoarele, blocurile ecran, sistemul sub presiune şi conductele aferente);

 demontarea coşului de fum şi a tronsonului de legatura la cos;

 demontarea arzătoarelor, a cutiilor de etanşare şi a canalelor de aer de ardere, incluzând clapetele de închidere şi compensatoarele;

GROUP
RAMBOLL

340

 demontarea gurilor de vizitare şi a gurilor de observare, incluzând cutiile de etanşare;

 demontarea vanelor de închidere apă;

 demontarea instrumentaţiei primare, inclusiv a traductoarelor şi a transmiterelor;

 demontarea cablurilor electrice şi a cablurilor AMCR, inclusiv a jgheaburilor, rampelor, suporţilor etc.

Lucrările de montaj

Constau în:

 montajul blocurilor de ecran (blocuri de colţ şi panouri centrale);

 montarea sistemului convectiv;

 montarea colectoarelor superioare;

 montarea conductelor aferente, inclusiv a armăturilor;

 montarea tronsonului de legatura cu cosul la evacuare din cazan;

 montarea coşului de fum;

 montarea conductelor de aerisire şi de drenaj, inclusiv a armăturilor

 montarea cutiilor de etanşare pentru arzătoare, guri de vizitare şi guri de observare;

 montarea canalelor de aer, inclusiv a compensatoarelor;

 montarea instrumentaţiei primare aferente;

 montarea învelişului metalic;

Lucrările de construcţii cuprind realizarea izolaţiilor termice şi a vopsitoriei suprafeţelor metalice.

2.b.1.5.5.3 Lucrări aferente instalaţiei de alimentare cu combustibili şi de ardere

Lucrările de amenajare şi demontare utilaj şi materiale constau din:

 demontarea conductelor de gaz natural, inclusiv a armăturilor acestora; se referă la conductele de gaz natural de sarcină, de aprindere, de comandă, aerisiri;

 demontarea ventilatoarelor de aer;

 demontarea instrumentaţiei primare şi a cablurilor aferente, inclusiv jgheaburi, suporţi etc;

 demontarea cablurilor electrice.

Montajul instalaţiei de alimentare şi de ardere cuprinde:

 montarea arzătoarelor, inclusiv a staţiei de gaz aferentă, inclusiv racordurile la conductele de alimentare cu gaz natural şi la canalele de aer de ardere

 montarea ventilatoarelor de aer şi a acţionărilor acestora, a admisiilor de aer şi a racordurilor la canalele de aer;

 montarea conductelor de gaz natural (de sarcină şi de aprindere), inclusiv a staţiei generale, şi a armăturilor, altele decât cele din staţia generală;

 montarea conductelor de aer de răcire, de aprindere şi de aerisire;

 montarea staţiei de aer pentru răcire şi aprindere;

 montarea alimentării cu energie electrică;

 montarea dulapurilor de comandă locale aferente arzătoarelor;

GROUP
RAMBOLL

341

 montarea instrumentaţiei primare, inclusiv a traductoarelor şi transmiterelor;

 montarea cablurilor electrice de alimentare cu energie eletrică;

 montarea cablurilor aferente sistemului de automatizare.

Documentaţia de montaj pentru arzătoare, ventilatoare de aer şi staţiile de gaz se va executa în faza de proiectare pe baza informaţiilor de la furnizorul de echipamente. Tot astfel, amplasarea şi montajul staţiei de aer de răcire şi de aprindere;

Lucrările de construcţii includ izolaţiile pereţilor focarului în zona de racord a arzătoarelor şi vopsitorii ale suprafeţelor metalice.

2.b.1.5.5.4 Lucrări aferente instalaţiei de aer comprimat

Lucrările de montaj constau în:  montarea instalaţiei conform documentaţiei de montaj transmisă de furnizorul instalaţiei;  montarea conductelor de comandă, a distribuitoarelor şi a armăturii aferente;  montarea dulapului de comandă locală;  montarea alimentării electrice.  montarea cablurilor pentru semnalele aferente sistemului de automatizare.

2.b.1.5.5.5 Lucrări aferente sistemului de monitorizare a emisiilor poluante la coş

Lucrările de montaj constau în:

 montajul aparaturii locale şi a dispozitivelor aferente;

 montajul alimentării electrice, inclusiv pentru iluminat;

 montajul cablurilor pentru sistemul de transmitere la distanţă.

 platforma de desrvire

2.b.1.5.5.6 Lucrări aferente sistemului de automatizare

Se va realiza o cameră de comandă termică (CCT) prevăzută cu iluminat, încălzire, aer condiţionat şi celelalte condiţii necesare operării cazanului.

Lucrările de montaj constau în:

 montarea dulapului de automatizare şi a celor conexe;

 montarea alimentării electrice;

 montarea cablurilor aferente sistemului de automatizare.

Ansamblul lucrărilor este prezentat în tabelele 2.b.1.5.6 (lucrările de montaj), 2.b.1.5.7 (lucrările de amenajare şi de demontare)şi 2.b.1.5.8 (lucrările de construcţii).

GROUP
RAMBOLL

342

Tabelul 2.b.1.5.6

LUCRĂRI DE AMENAJARE, DEMONTĂRI. EVALUARE PREŢ

Obiect: CAF 58MW PTVM nr.2 CET Timişoara Centru 2.b.1.5

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare sistem sub presiune, inclusiv conducte aferente, susţineri blocuri

tone 91,30 3.431,40 798,00 313.287 72.857

2 Demontare înveliş metalic tone 34,00 2.838,00 660,00 96.492 22.440

Demontare coş de fum tone 29,40 3.431,40 798,00 100.883 23.461

Demontare canal de gaze arse tone 2,90 2.838,00 660,00 8.230 1.914

3 Demontare cutii de etanşare arzătoare ambrazuri tone 0,88 3.431,40 798,00 3.020 702

4 Demontare arzătoare, armătură gaz, ventilatoare tone 7,80 2.412,30 561,00 18.816 4.376

5 Demontare canale de aer, inclusiv clapete tone 4,60 3.431,40 798,00 15.784 3.671

6 Demontare conducte de gaz, aerisiri etc tone 2,50 3.431,40 798,00 8.579 1.995

7 Demontare izolaţii tone 43,00 1.821,05 423,50 78.305 18.211

8 Demontare instalaţie de automatizare (aparatură şi instrumentaţie locală, dulapuri locale, CCT, cabluri)

set 1,00 139.750,00 32.500,00 139.750 32.500

TOTAL fără TVA 783.146 182.127

TVA (19%) 148.798 34.604

Total cu TVA 931.944 216.731

GROUP
RAMBOLL

343

Tabelul 2.b.1.5.8

LUCRĂRI DE MONTAJ. EVALUARE PREŢ

Obiect: CAF 58MW PTVM nr.2 CET Timişoara Centru 2.b.1.5

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Utilaje şi echipamente aferente cazanului propriu-zis

1.1 Montaj sistem sub presiune t 82,50 10.750,00 2.500,00 886.875 206.250

1.2 Montaj conducte aferente t 3,60 10.750,00 2.500,00 38.700 9.000

1.3 Montaj susţineri blocuri t 3,20 10.750,00 2.500,00 34.400 8.000

1.4 Montaj cutii de etanşare t 0,96 4.622,50 1.075,00 4.428 1.030

1.8 Montaj conducte de aerisire şi de drenaj t 2,00 12.375,40 2.878,00 24.751 5.756

1.9 Montaj armătură brută t 2,30 4.622,50 1.075,00 10.632 2.473

1.10 Montaj canale de aer t 5,60 4.699,90 1.093,00 26.319 6.121

1.12 Montaj înveliş metalic t 34,00 5.968,40 1.388,00 202.926 47.192

Total 1 1.229.031 285.821

2 Instalaţie de ardere

2.1 Montaj arzătoare gaz natural- 8 arzătoare t 13,6 3.268,00 760 44.445 10.336

2.4 Montaj ventilatoare de aer - 8 buc t 6,4 4.622,50 1075 29.584 6.880

2.5 Montaj ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,50 1075 3.236 753

RAMBOLL
GROUP

344

2.9 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 9,8 18.920,00 4400 185.416 43.120

2.10 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 2,8 27.305,00 6350 76.454 17.780

Total 2 339.135 78.869

3 Instalație de aer comprimat

3.1 Montaj utilaj set 1 21.930,00 5100 21.930 5.100

3.2 Procurare şi montaj conducte şi armături t 0,35 12.375,40 2878 4.331 1.007

3.3 Montaj instalaţie de automatizare, inclusiv procurare cablaj set 1 6.020,00 1400 6.020 1.400

3.4 Montaj instalaţie electrică de forţă, legare la pământ, iluminat, inclusiv procurare cablu

set 1 9.030,00 2100 9.030 2.100

Total 3 41.311 9.607

4 Coş de fum şi canale gaze de ardere

4.1 Coş de fum (procurare materiale, execuţie, montaj) t 28 12.040,00 2800 337.120 78.400

4.2 Tronson legatura la cos (procurare materiale, execuţie montaj)

t 2,9 12.040,00 2800 34.916 8.120

4.3 Balizaj, tija CC (procurare şi montaj) set 1 21.500,00 5000 21.500 5.000

4.4 Alimentare electrică set 1 15.050,00 3500 15.050 3.500

GROUP
RAMBOLL

345

Total 4 408.586 95.020

5 Montaj vane închidere

5.1 Montaj vane set 1,60 0,0 2500 17.200 4.000

Total 5 17.200 4.000

6 Monitorizare emisii poluante la coş

6.1 Aparatură locală si amenajari set 1,00 0,0 5000 21.500 5.000

6.2 Cablaj (procurare şi montaj) set 1,00 0,0 12000 51.600 12.000

Total 6 73.100 17.000

7 Instalaţie de automatizare şi electrică

7.1 Aparatură locală set 1,00 30.100,0 7000 30.100 7.000

7.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

7.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 129.000,0 30000 129.000 30.000

7.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 25.800,0 6000 25.800 6.000

Total 7 223.600 52.000

TOTAL 1…7 fără TVA 2.331.963 542.317

TVA (19%) 443.073 103.040

Total cu TVA 2.775.036 645.357

GROUP
RAMBOLL

346

Tabelul 2.b.1.5.8

Lucrări de construcţii, izolaţii, vopsitorii. Estimare de preţ

Obiect: CAF 58MW PTVM nr.2 CET Timişoara Centru 2.b.1.5

Nr. crt. Denumire categorii de lucrări UM Cantitate

Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Izolaţie pereţi cazan tone 43 14426,5 3355 620339,5 144265

2 Izolaţii conducte aferente tone 3,8 14426,5 3355 54820,7 12749

4 Procurare şi realizare vopsitorie suprafeţe metalice cazan mp 1500 26 6 38700 9000

5 Construcţie cameră de comandă mp 12 5160 1200 61920 14400

TOTAL fără TVA 775.780 180.414

TVA (19%) 147.398 34.279

Total cu TVA 923.178 214.693

GROUP
RAMBOLL

347

2.b.2 Instalatie de desulfurare (DESOX) 2.b.2.1 Generalitati –stadiul tehnologiilor actuale Oxizii de sulf sunt emisi prin ardere de catre majoritatea combustibililor fosili prin oxidarea sulfului continut in combustibil. Masurile de indepartare a oxizilor de sulf, in principal SO2, din fluxul de gaz in timpul sau dupa ardere au fost utilizate inca din anii 1970, mai intai in SUA si Japonia si apoi, in anii 1980 in Europa. In zilele acestea exista multe cai diferite de reducere a emisiilor de SO2 generate de arderea combustibilului fosil. Procese de desulfurare secundare conform BREF

GROUP
RAMBOLL
Flue-gas desulphurisation processes —|Wellman-Lord processes Wet processes — Regenerative —| DESONOX process processes Activated carbon | Dry processes process Sorbent injection Dry processes processes L___Non-regenerative Semi-dry processes processes Spray-dryer absorption Lime (stone) scrubbing odium (hydroxide) scrubbing| Ammonia scrubbing —] Wetprocesses Hydrogen peroxide scrubbing Sea water Dual alkali —_ Others

348

Schema si descrierea unui proces umed cu var sau calcar conform BREF

Fluxul de gaz ce paraseste sistemul de desprafuire trece de obicei prin schimbatorul de caldura si intra in absorbantul FGD in care este indeparatat SO2 prin contact direct cu o suspensie apoasa de calcar, acesta trebuind sa contina mai muld de 95% CaCO3. Slamul proaspat de calcar este incarcat continuu in absorber. Fluxul de gaz spalat trece catre separatorul prin pulverizare si este emis in atmosfera prin cos sau prin turnul de racire. Produsele de reactie sunt extrase din absorber si sunt trimise in procesul de deshidratare si alte procese. Scruberul umed cu piatra de var este in general impartit in doua categorii, in functie de tipul de oxidare : oxidare fortata si oxidare naturala. Modul de oxidare este determinat de reactiile chimice, pH slamului reactiv si produsul secundar rezultat. In oxidarea fortata cu un pH de 5 la 6, gasit de obicei in scruberele umede cu calcar, reactiile chimice sunt urmatoarele: SO2 + H2O → H2SO3 (1) CaCO3 + H2SO3 → CaSO3 + CO2 + H2O (2) CaSO3 + ½O2 + 2H2O → CaSO4 • 2H2O (3) CaCO3 + SO2 + ½O 2 + 2H2O → CaSO4 • 2H2O + CO2 (4) CaSO3 + ½H2O → CaSO3 • ½H2O (5) Reactiile (1) su (2) sunt obisnuite in toate sistemele umede FGD. Reactia (3) arata oxidarea fortata a sulfitului de calciu cu aerul si formarea (cristalizarea) sulfatului de calciu deshidratat

GROUP
RAMBOLL
Stack Water Spray tower absorver + Electrostatic precipitator _— MAKE-UP Toballmiil TAN e To waste Water tanks Limestone m Hydrocyclone Belt filter Gypsum From make-up water tank Ball mill

349

sau a gipsului in stare de oxidare. In modul de oxidare fortata, aerul este introdus la baza absorberului pentru a oxida sulfitul de calciu in sulfat de calciu, atingand o oxidare de peste 99%. In oxidarea naturala, sulfitul de calciu este oxidat partial de catre oxigenul continut in fluxul de gaz. Produsul principal este sulfitul de calciu hemi-hidrat (5). Amestecul produs dintre sulfit de calciu hemi-hidrat si gips formeaza namolul. La o gama de pH redus intre 4.5 - 5.5, reactia chimica este diferita. Dupa absorptia SO2 (1), produsul primar al neutralizarii cu calcar nu este sulfit de calciu ci bisulfit de calciu Ca(HSO3)2. CaCO3 + 2H2SO3 → Ca(HSO3)2 + CO2 + H2O (6) Ca(HSO3)2 + ½O2 + H2O → CaSO4 - 2H2O + SO2 (7) Bisulfitul de calciu este mai mult solubil decat sulfitul de calciu. Astfel functionarea intr-o gama de pH redus are un risc redus de depunere si infundare. Bisulfitul de calciu este oxidat si cristalizat in forma de gips sau sulfat de calciu deshidratat (7). Tabelul 3.4 arata o comparatie intre oxidarea fortata si oxidarea naturala in scruber umed cu calcar. In oxidarea fortata, deshidratarea este simpla deoarece cristalele de gips sunt relativ mari. Deshidratarea primara este de obicei realizata de hidro-cicloane urmata de deshidratarea secundara, produsul fiind vandut in principal ca ghips pentru ipsos, ciment, placi, sau utilizat ca inlocuitor al gipsului natural pentru a umple minele si terenurile. Vinderea gipsului poate contribui la o reducere per-total a costurilor de exploatare. Gipsul care se poate vinde, necesita o spalare in timpul deshidratarii secundare pentru a indeparta sarurile solubile precum clorurile

GROUP
RAMBOLL

350

Subvariante de scrubere umede conform BREF

GROUP
RAMBOLL
a) Flue gas outlet imestone + water b) Flue sas outlet |-a——Limestone + water Sulphuric Flue gas infet ———— acid Gypsum e) Flue gas outlet Limestone + water Flue gas inlet —| Gypsum Waste water Flue gas outlet d —Limestone + water Flue gas inlet Absorber Air —— Gypsum

351

Subvarianta cu absorber

GROUP
RAMBOLL
—— Gas Mist eliminators Water 5553555555 —Limestone, water — Gyosum Gas — Al Type 1 Spray tower Gas —— Limestone, water Gypsum Type 2 Packed tower Gas — Gypsum =] Limestone, water — cas AIARAAA Air Type 3 Jet bubbling reactor Type 4 Double loop tower Gypsum Air

352

Schema si descrierea procedeului cu pulverizarea uscata conform BREF

Procesul consta in principal din absorber cu pulverizare uscata; controlul pulberilor, precum ESP sau filtru textil; si dispozitivele de reciclat deseurile pentru produsele de reactie. Mai multe scrubere cu pulverizare uscata se afla momentan in exploatare comerciala. Aceste procese sunt similare cu fiecare, din punctul de vedere al configurarii procesului, constituenti si sorbant utilizat, insa diferit este sistemul de dispersie cu namol utilizat in absorber cu uscare prin pulverizare. Sorbentul pentru absorbtia de SO2 consta de regula in var sau oxid de calciu. Varul este amestecat cu un surplus de apa sau este stins pentru a produce namol de var, numit de asemenea lapte de var. Namolul de var este pulverizat intr-un nor de picaturi fine in absorberul cu pulverizare uscata unde SO2 este de asemenea indepartat din fluxul de gaz. Apa este evaporata prin caldura fluxului de gaz, de obicei cu timp de stationare suficient (aprox. 10 secunde) pentru SO2 si alte gaze acide precum SO3 si HCl pentru a reactiona simultan cu var hidrat pentru a forma sulfit/sulfat de calciu si clorura de calciu. Tratarea apei uzate nu este necesara in aceste procese deoarece toata apa este complet evaporata in absorberul cu pulverizare uscata. Chimia procesului aferenta eliminarii de SO2 din fluxul de gaz este o reactie de absorptie simpla acida/bazica intre SO2 si varul hidrat, dupa cum urmeaza: Ca(OH)2 + SO2 → CaSO3 + H2O CaSO3 +½O2 + ½H2O → CaSO4 · ½H2O Chimia absorbiei este foarte afectata de factorii precum temperatura fluxului de gaz, umiditatea gazului, concentratia de SO2 in fluxul de gaz si marimea marimea picaturilor de slam pulverizat. Produsul secundar este un amestec uscat de sulfit de calciu, sulfat, cenusa zburatoare si var nereactionat. Desi procesul de scruber cu pulverizare uscata este cateodata numit proces semiuscat, deoarece utilizeaza slam de var (amestec de var cu apa), rezidul este pulbere uscata, colectata ori in ESP ori in filtru textil. Deoarece reziduul contine var nereactionat, o parte din acesta este reciclat si amestecat cu namol de var proaspat pentru a spori utilizarea varului. Utilizarea unui pre-colector care indeparteaza cea mai mare parte de cenusa zburatoare inainte sa intre in absorber, reprezinta o structura uzuala pentru majoritatea instalatiilor europene ce utilizeaza scruber cu pulverizare uscata. Este instalata intre incalzitorul de aer si absorber. Instalarea unui pre-colector are unele avantaje care pot ajuta la echilibrararea costurilor de capital si operare, de ex.: • Pentru o desulfurare data, se poate reduce consumul de var (la o ΔT data) sau sa se permita ca temperatura de operare SD sa creasca (la un raport dat Ca/S), deci sa se reduca riscurile de depunere a prafului

GROUP
RAMBOLL
Cleaned fuel gases Lime Spray Lime-vater Ventiator| reactor ES storage silo m Bypass Crudeflue gas 119 cf from boiler Frocoss Mixing device SDA-product

353

• Ajuta sa se atinga un randament mai mare de ESP si , de aceea, emisii finale mai mici • Opreste erodarea echipamentului din partea ulterioara, dinspre cenusa zburatoare • Reduce volumul de deseuri pentru depozitarea permanenta • Colecteaza produsul comercial (cenusa zburatoare); util deoarece piata pentru cenusa zburatoare este bine instalata. Pre-colectorul este de regula un camp simplu ESP. Cu toate acestea, in retehnologizari, sistemul de control al pulberilor existent este utilizat deseori ca pre-colector. 2.b.2.2 Analiza adecvarii tehnologiilor disponibile la ora actuală Gradul de desulfurare depinde în mare parte de structura instalatiei şi de conţinutul de sulf al combustibilului, adică de nivelul de concentraţie de bioxid de sulf înainte de desulfurare. Cu cât este mai mare gradul de desulfurare, cu atât investiţia şi costurile operaţionale sunt mai mari, iar cu cât este mai mare conţinutul de sulf din combustibil, cu atât este mai mare nivelul de desulfurare care poate fi atins printr-o staţie cu structură similară. Procese umede Procesele umede de desulfurare a gazelor de ardere sunt modalităţile cele mai eficace de reducere a emisiilor de bioxid de sulf la centralele electrice mari. Exemple de trăsături specifice proceselor umede:

 Cărbune cu conţinut ridicat de sulf (<4.5-6.0 w-% în funcţie de eficienţa necesară de îndepărtare a SO2)

 Viteză mai mare de curgere a gazului de ardere  Piaţa pentru ghips  Este necesară epurarea apelor uzate  Perioadă medie/lungă de evaluare a costului  Număr de ore mediu/maxim de operare pe an

Procese semi-uscate În multe cazuri procesele semi-uscate sunt eficiente, în atingerea unor performanţe bune în ceea ce priveşte mediul. Deseori, pentru procesele semi-uscate se utilizează reactivi mai costisitori decât pentru procesele umede, pierzând din avantaje în situaţia în care creşte mărimea centralei termice sau se măreşte conţinutul de sulf din combustibil. Exemple de trăsături specifice proceselor semi- uscate:

 Cărbune cu conţinut scăzut/mediu de sulf (<1.5-2.5 w-% funcţie de eficienţa necesară de îndepărtare a SO2)

 Viteză mică/medie de curgere a gazului de ardere  Perioadă scurtă/medie de evaluare a costului  Număr de ore mic/mediu de operare pe an  Fără generare de ape uzate  Este necesar un spaţiu mic pe amplasament

În Tabelul 1 este prezentată o scurtă comparaţie a unor caracteristici ale tehnicilor de desulfurare umedă şi semi-uscată. Tabel 1. Comparaţie a tehnicilor de desulfurare umedă şi semi-uscată. Toate valorile trebuie considerate ca informaţii generale care variază de la caz la caz. Tehnică Rata de

reducere a emisiilor de SO2 (max)

Costuri cu investiţiile / operaţionale

Consum de energie

Observaţii

Umedă aproximativ 99 %

ridicate/moderate ridicat costisitoare pentru centralele termice mici, este necesară epurarea apelor uzate

Semi-uscată approximativ 95 %

moderate/ridicate moderat reactivi costisitori, nu se generează ape uzate, dimensiuni mici

Tehnologia de desulfurare semi-uscată prezintă avantaje faţă de filtrarea umedă atunci când se utilizează cărbune cu conţinut redus de sulf (<1.0 w-%).

GROUP
RAMBOLL

354

Produsul finit rezultat din filtrarea umedă are o anumită valoare economică. Acesta este reutilizabil în condiţiile în care există pieţe pentru acesta. În urma proceselor semi-uscate nu rezultă materii prime cu valoare economică, însă aceste materiale pot fi utilizate de obicei în construcţia de drumuri, ca material auxiliar în industria de construcţii sau ca îngrăşământ. În urma proceselor umede rezultă apă uzată care trebuie epurată înainte de a fi evacuată în sistemul de canalizare, în timp ce acest aspect nu există în cazul proceselor semi-uscate. Sistemele de filtrare umede necesită un spaţiu mult mai mare decât spaţiul necesar pentru procesele semi-uscate. Acest lucru înseamnă că procesul de filtrare umedă nu este întotdeauna fezabil pentru structurile adaptate. Rezumat Trăsăturile principale ale proceselor de desulfurare umedă şi semi-uscată pot fi rezumate după cum urmează:

 Atât sistemul de desulfurare semi-uscată cât şi cea umedă îndeplinesc în aproape toate instalaţiile cerinţele directivei UE privind instalaţiile mari de ardere (IMA)

 Pentru sistemul semi-uscat nu este nevoie de pre-colectarea cenuşei zburătoare  Pentru sistemul semi-uscat este necesar un cost mai redus cu investiţiile  În urma sistemului umed rezultă un produs finit – ghipsul, care poate fi comercializat  Sistemul umed necesită un coş liniar (coş umed) sau reîncălzire  În cazul sistemului umed este necesar un recipient pentru recepţionarea efluentului

2.b.2.3 Date de bază privind centrala electrică Timişoara (CET Sud) Cazane Centrala electrică Timişoara (CET Sud) este o centrală electrica de termoficare cu ardere pe lignit şi gaz natural . Centrala constă într-o turbină de abur (20 MWe) şi trei cazane cu abur identice pentru generarea agentului termic. Toate cazanele sunt conectate la un coş comun din beton. De asemenea, există două cazane apă fierbinte pentru generarea de agent termic. Aceste cazane vor fi oprite in viitor, aproximativ in momentul in care va fi realizata o instalatie de desulfurare, pentru cazanele cu abur. Astfel, cazanele apă fierbinte nu sunt incluse în această parte a studiului de fezabilitate. Caracteristicile unui cazan cu abur avute în vedere la proiectare sunt după cum urmează:

- Debit de abur 100 t/h - Parametrii aburului 250 °C, 15 bari - Parametrii apei de alimentare 105 °C - Randament termic 87 %

Electrofiltrele (FE) şi ventilatoarele pentru gazele de ardere au fost adaptate, de curând, pentru toate cele trei cazane. Conţinutul maxim de praf după trecerea prin electrofiltre este de 50 mg/Nm3 (la 6 % O2, gaz uscat) ceea ce este în conformitate cu directiva UE privind valoarea limită de emisie pentru instalaţiile mari de ardere. Cazanele urmeaza a fi retehnologizate pentru reducerea NOx in vederea conformarii la normele de mediu prin instalarea unor sisteme de reducere a NOx ( aer superior, SNCR) Cazanele nu sunt echipate cu instalaţie de desulfurare pentru reducerea emisiilor de SO2. Pentru a respecta valoarea limită privind emisia de SO2, stabilită prin directiva UE privind instalaţiile mari de ardere, va fi necesar şi va trebui instalat un sistem nou de desulfurare, după electrofiltrele celor trei cazane. Combustibili Lignitul este combustibilul principalul utilizat la centrala electrică de la Timişoara (CET Sud). Gazul natural este folosit constant drept combustibil de rezervă şi în timpul procesului de pornire. Lignitul este transportat pe cale feroviară, de la minele de lignit, pe o distanţă de câteva sute de kilometri.

GROUP
RAMBOLL

355

Lignitul este un cărbune cu conţinut mediu de sulf, cu conţinut ridicat de umiditate şi putere calorifică redusă. Din cauza puterii calorifice reduse a lignitului, trebuie utilizat gazul natural pentru susţinerea arderii. Lignitului este analizat periodic. Pe baza rezultatelor analizelor, s-a putut evalua o compozitie a lignitului care sa fie luata in considerare pentru dimensionarea instalatiei de desufurare, după cum urmează.

- Putere calorifică inferioara 1917 kcal/kg - Conţinut de umiditate in stare initiala 43.2 % - Conţinut de cenuşă in stare initiala 16.3 % - Conţinut de carbon in stare initiala 25.1 % - Conţinut de hidrogen in stare initiala 2.1 % - Conţinut de sulf in stare initiala 1.5 % - Conţinut de azot in stare initiala 0.7 % - Conţinut de oxigen in stare initiala 11.1 % (prin diferenţiere)

Se precizeaza ca lignitul de proiect al cazanului are puterea calorica 1400-1700 Kcal/kg, dar acest carbune nu mai este utilizat, fiind un combustibil preconizat la nivelul anilor 1980-1990. Combustibilul actual este in plaja de puteri calorice 1750-2100 kcal/kg iar combustibilul ales pentru dimensionarea instalatiei de desulfurare are puterea calorica 1917 kcal/kg. Cifra 1917 nu reprezinta media exacta a valorilor 1750 si 2100 dar este puterea calorica a unui lignit real, analizat in laboratorul CET Sud, fapt care da o corelare reala cu continutul de apa, cenusa sulf etc. Gazul natural este aproape metan în stare pură, CH4 (99 %). Analiza gazului de ardere Pe baza analizei lignitului a fost calculata o analiză a gazelor de ardere la limita de intrare în sistemul de desulfurare (la limita de ieşire din electrofiltru), rezultatele fiind următoarele:

- Debitul de gaze de ardere 590000 Nm3/h (la un conţinut real de O2, gaz umed) - Conţinut de O2 10.5 vol-% (la limita de ieşire din electrofiltru) - Emisie de SO2 8800 mg/Nm3 (la O2 6 %, gaz uscat) - Emisie de praf 50 mg/Nm3 (la O2 6 %, gaz uscat) - Temperatură 180 °C - Presiune aprox. 0 kPa

Sistemul de desulfurare al gazelor de ardere va fi dimensionat astfel încât, să nu fie depăşite la limita de ieşire din instalaţia de desulfurare următoarele valori.

- Emisie de SO2 400 mg/Nm3 (la O2 6 %, gaz uscat) - Emisie de praf 20 mg/Nm3 (la O2 6 %, gaz uscat)

Instalatia va fi dimensionata suplimentar, pentru realizarea limitei de SO2 de 250 mg/Nmc, pentru adaptarea la normele preconizate dupa anul 2016, dar initila functionarea nu va fio reglata pentru aceasta valoare. Analiza cenuşei Potrivit analizei cenuşei realizate periodic, compoziţia chimică medie a cenuşei se estimează a fi următoarea:

- SiO2 46.5 % - Al2O3 16.7 % - Fe2O3 10.1 % - TiO2 2.9 % - CaO 10.7 % - MgO 2.7 % - K2O 1.7 % - Na2O 0.3 % - SO3 6.3 % - Punctul de topire al cenuşei 1168-1340 °C

Rezumat Tabelul 2 prezintă un rezumat al analizei gazului de ardere.

GROUP
RAMBOLL

356

Tabel 2. Analiza gazului de ardere. Gaz de ardere Unitate Valoare Debit (la un conţinut real de O2, umed)

Nm3/h 640000

Temperatură °C 180 (valoare pentru dimensionare) O2 (la ieşirea din electrofiltru) vol-% 10 SO2 la admisie (la 6 % O2, uscat) mg/Nm

3 8800 SO2 la ieşire (la 6 % O2, uscat) mg/Nm

3 <400 Eficienţă de îndepărtare SO2 % 95.5 Praf la admisie (la 6 % O2, uscat) mg/Nm

3 <50 Praf la ieşire (la 6 % O2, uscat) mg/Nm

3 <50 2.b.2.4 Descrierea technologiei de desulfurare aleasă Motivatia alegerii Din punct de vedere tehnic există două tehnologii de desulfurare – procesul umed sau procesul semi-uscat – pentru îndepărtarea unei cantităţi suficiente de SO2 din gazele de ardere generate la centrala electrică de termoficare cu ardere pe lignit Timişoara Sud. Ca urmare a analizei tehnologiei şi comparaţiei sistemelor de desulfurare care ar putea fi aplicate pentru centrala Timişoara Sud, sistemul de desulfurare pentru care s-a optat este cel semi-uscat. Motivele principale pentru această alegere sunt următoarele:

 Datorită cărbunelui cu un conţinut relativ redus de sulf, rata de reducere a SO2 nu este foarte mare

 Nu se generează ape uzate, nefiind astfel necesară o investiţie într-un sistem de epurare  Este nevoie de spaţiu mai mic pe amplasament, fiind astfel potrivit pentru centrale electrice

existente  Nu este nevoie de pieţe pentru comercializarea produsului finit (ghips)  Nu este necesară reîncălzirea gazului de ardere sau de un coş nou (coş umed)  Cost cu investiţiile mult mai mic datorită debitului mediu de gaz de ardere şi configuraţiei

simple a procesului  Consum propriu mai mic de energie  Lucrări de întreţinere mai puţine datorită faptului că există echipamente puţine

Argumente tehnico- economice suplimentare pot fi gasite in Anexa 6. Procese de desulfurare semi-uscată posibile Procesele de desulfurare semi-uscată sunt proiectate să trateze gazul de ardere în aval de preîncălzitorul de aer la o temperatură de 140-160 °C. Amestecul (20-30 % umiditate) de hidroxid de calciu (Ca(OH)2) este pulverizat într-un vas de reacţie suficient de mare pentru a permite menţinerea în interior a gazului de ardere pentru 10-12 secunde. SO2 este absorbit de picăturile de pastă şi reacţionează, formând sulfaţi de calciu. Picăturile se evaporă, simultan fiind răcit şi gazul de ardere. Echipamentele includ un vas de reacţie, un pulverizator rotativ sau duze pentru care este nevoie de aer comprimat, un siloz pentru stocarea calcarului, echipament pentru stingerea şi manipularea pastei, un filtru de praf, sistem de conducte, un ventilator auxiliar şi un coş. Figura 1 prezintă o posibilă configurare a sistemului de desulfurare semi-uscată. Trebuie reţinut faptul că există şi alte variante ale procesului de desulfurare semi-uscată. Diferenţa principală între aceste procese este dată de modalitatea şi locul de amestecare al varului şi apei, tipul de reactor şi locul acestuia în proces. De asemenea, reactivarea şi recircularea reactivului nefolosit (nereacţionat) şi utilizarea unui filtru înainte de sistemul de desulfurae semi-uscată sunt opţionale, în funcţie de condiţiile de operare ale centralei electrice.

GROUP
RAMBOLL

357

Figura 1. Posibilă configurare a sistemului de desulfurare semi-uscată Într-un alt proces de desulfurare semi-uscată, hidroxidul de calciu uscat, Ca(OH)2 este introdus în fluxul de gaz de ardere pentru ca acesta să reacţioneze cu oxizii de sulf. Deseori, timpul de reacţie este prelungit intr-o cameră de reacţie. După această cameră, în general, se află un filtru textil pentru îndepărtarea impurităţilor. Filtrul textilul are un rol principal în reducerea poluării, acesta reducând la jumătate poluanţii gazoşi. La suprafaţa filtrului textil se formează un strat de reactiv, iar poluantii sunt absorbiti de reactivul din acest strat . Figura 2 prezintă o altă configurare posibilă a sistemului de desulfurare semi-uscată.

Figura 2. Configurare posibilă a sistemului de desulfurare semi-uscată. Efectul asupra mediului Eficienţa desulfurării depinde de diferiţi parametri precum:

 Temperatura gazelor de ardere  Durata menţinerii temperaturii la un anumit nivel  Proprietăţile fizice şi chimice ale reactivului  Concentraţia de SO2 din gazul de ardere  Raportul molar Ca/S  Calitatea combustibilului

GROUP
RAMBOLL
limestone/hydrated lime ESP/FF recirculation reactivation (optional)
pre filter optional) ESP/FF water î 1 lime / hydrated lime recirculation (optional) reactivation (optional)

358

Temperatura de saturaţie şi proporţia de reactiv sunt doi factori care influenţează eficienţa îndepărtării SO2. Utilizarea unui filtru textil în locul unui electrofiltru poate creşte eficienţa îndepărtării SO2 prin forţarea unui contact între fluxul de gaz şi reactivul nereacţionat din stratul de praf. Utilizând un reactor pentru oxid de calciu, în bune condiţii de operare cu raport specific de Ca/S de 1.0-1.5, poate fi atinsă o eficienţă de îndepărtare a SO2 de aproximativ 95 %. Prezenţa clorurilor creşte transferul de masă în sistemul de desulfurare semi-uscată, ameliorând eficienţa de îndepărtare al SO2. Această măsură duce şi la reducerea, într-o anumită măsură, a emisiilor de alţi poluanţi gazoşi, cum ar fi de exmplu HCl. Prin injecţia de hidroxid de calciu uscat în gazele de ardere, fără răcire şi utilizând un electrofiltru poate fi realizată îndepărtarea a aproximativ 50-60 % din cantitatea de SO2. Mărind gradul de umiditate, creşte seminificativ gradul de absorbţie al SO2 în procesele uscate, atunci când este micşorată temperatura. Prin răcirea gazului de ardere şi recircularea cenuşei, poate fi atins un grad de îndepărtare al SO2 de 80-90 %, cu un raport 2 de Ca/S. Această măsură este eficientă şi pentru reducerea, în acelaşi timp, a cantităţii de alţi poluanţi gazoşi, cum ar fi de exemplu HCl. Se realizează reducerea eficientă a mai multor componenţi gazoşi atunci când se adaugă carbon activ la gazele de ardere. Produsul finit al procesului de desulfurare semi-uscată conţine sulfat de calciu (CaSO4 · 2H2O), sulfaţi de calciu (CaSO3 · 1/2H2O), compuşi de calciu inert (Ca(OH)2, CaCO3, CaCl2), precum şi apă nelegată (H2O) şi cenuşă zburătoare. Solubilitatea produsului finit este asemănătoare celei a cenuşei zburătoare. Sulfaţii, clorurile şi molibdenul sunt compuşii cei mai solubili. Experienţă privind operarea Aceasta tehnologie este potrivită pentru combustibilii cu conţinut mic sau moderat de sulf şi pentru instalaţii mai mici, pentru care este necesar un singur modul. Produsul finit solid, care nu mai trebuie tratat, poate fi utilizat în construcţii, construcţia de drumuri sau ca îngrăşământ. Echipamentele includ cele pentru pregătirea, manipularea şi pulverizarea pastei, acestea trebuind să fie rezistente la eroziunea produsă de pastă. Utilizarea reactivului creşte cantitatea de produs finit uscat; acesta poate fi utilizat, însă nu are valoare economică. Procesul de desulfurare semi-uscată este cunoscut drept un proces comercial, cu o tehnologie demonstrată. Este posibil ca această superioritate a proceselor de desulfurare semi-uscată să se datoreze faptului că, pentru procesele care utilizează cărbune cu conţinut scăzut sau moderat de sulf, acestea sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât tehnologia de desulfurare umedă a gazului de ardere. Procesul de injecţie de reactiv uscat are o structură foarte simplă şi este uşor de operat, neexistând riscuri majore de operare defectuoasă a procesului. Procesul poate fi utilizat pentru diferite tipuri de combustibil şi tehnici de ardere, în special, dacă injecţia are loc în partea mai rece a conductei. Se poate evita sinterizarea şi/sau topirea reactivului, dacă acesta este injectat prin partea mai rece a conductei pentru gazul de ardere. Procesul fiind foarte uşor de controlat, modificarea sarcinii cazanului sau a altor parametri nu pune în pericol eficienţa acestuia. Aspecte economice Costul de capital pentru sistemul de desulfurare semi-uscată depinde în principal de capacitate, tipul şi capacitatea aparatului de absorbţie (vasul de reacţie) şi sistemele de injecţie. Costurile raportate cu investiţiile sunt foarte diferite, acestea depind de tipul de centrală electrică. Costul cu investiţiile pentru un sistem de desulfurare semi-uscată este cu aproximativ 20-30 % mai mic decât costul cu investiţiile pentru un proces umed. Având în vedere că sistemul semi-uscat utilizează calcar, utilizarea sistemului semi-uscat cu un singur modul este limitată la mai puţin de 700 MWth unităţi şi combustibili cu conţinut redus până la moderat de sulf, pentru a menţine costurile operaţionale în limite acceptabile.

GROUP
RAMBOLL

359

În funcţie de posibilităţile de utilizare al produsului finit, pentru procesele uscate, trebuie avute în vedere costurile pentru tratarea şi eliminarea produsului finit, atunci când se realizează comparaţii privind costul diferitelor metode de desulfurare. Procesele de injecţie a reactivului uscat sunt avantajoase din punct de vedere economic pentru centralele electrice de capacitate mică. Costurile cu investiţiile sunt mici, această măsură fiind destul de uşor de încorporat în centrala electrică existentă. Costurile de capital raportate pentru procesul de injecţie al reactivului sunt foarte variate, în funcţie de conţinutul de sulf al combustibilului şi mărimea staţiei, fiecare caz trebuind să fie analizat separat. Reactivii sunt mai costisitori decât cei din procesul care utilizează carbonatul de calciu, ceea ce înseamnă că există o tendinţă de creştere a costurilor operaţionale, chiar dacă poate exista un raport molar Ca/S mai mic. Rata de reducere din proces poate fi ameliorată prin creşeterea raportului Ca/S, ceea ce înseamnă costuri mai mari cu reactivii şi necesar auxiliar de energie. De obicei, produsul secundar nu poate fi utilizat, ceea ce duce la creşterea cheltuielilor operatorului. 2.b.2.4.5 Diagrama procesului simplificat şi plan general de amplasare Figura nr. 3 prezintă o diagramă a procesului simplificat şi iar in planul de amplasare a instalatiei de desulfurare este anexat la studiu. La ieşirea din electrofiltrul existent va fi instalată o clapeta de aer. De asemenea, şi la intrarea, ca si la ieşirea din instalatia de desulfurare vor fi instalate clapete de aer. Clapetele de aer vor fi acţionate electric şi vor asigura etanşeitate. În condiţii speciale de operare, întreaga instalatie de desulfurare va trebui să poată fi ocolita de catre gazele de la cazan (de exemplu, pe durata pornirii). Canalul de ocolire va fi echipat cu toate vanele necesare, precum şi cu alte accesorii. În afară de principalele componente ale staţiei de desulfurare (reactor + filtru textil, ventilator auxiliar şi conducte), în planul general sunt prezentate şi locaţiile propuse pentru amplasarea silozurilor pentru stocarea reactivului şi pentru stocarea produsului finit, precum şi pentru amplasarea conexiunilor la reţeaua de energie electrică şi reţeaua de alimentare cu apă tehnologică. 2.b.2.6 Echipamente Reactor (vas de reacţie) Hidroxidul de calciu (Ca(OH)2) va fi injectat într-un vas de reacţie suficient de mare pentru a permite menţinerea în interior a gazului de ardere. SO2 este absorbit de picăturile de pastă şi reacţionează, formând sulfaţi de calciu (CaSO4). Reactivul se evaporă, simultan fiind răcit şi gazul de ardere la temperatura optimă pentru reţinerea SO2. Vasul de reacţie va fi din oţel carbon rezistent la coroziune. Echipament pentru prepararea reactivului Reactivul şi apa vor fi amestecate înainte de injectarea amestecului în vasul de reacţie. În funcţie de modalitatea de injecţie a hidroxidului de calciu în vasul de reacţie, ar putea fi necesare un pulverizator rotativ sau duze pentru care este nevoie de aer comprimat. Filtru textil Gazele de ardere vor curge din vasul de reacţie în filtru textil, unde particulele care conţin SO2 sunt îndepărtate din gazele de ardere. Utilizarea unui filtru textil în locul unui electrofiltru poate creşte eficienţa îndepărtării SO2 prin forţarea unui contact între fluxul de gaz şi reactivul nereacţionat din stratul de praf. Sacii filtranţi vor fi din PPS sau un material asemănător. Prezenţa clorurilor creşte transferul de masă în sistemul de desulfurare semi-uscată, ameliorând eficienţa de îndepărtare a SO2. Această măsură duce şi la reducerea, într-o anumită măsură, a emisiilor de alţi poluanţi gazoşi, cum ar fi de exmplu HCl. Filtrul va fi dimensionat astfel încât să fie respectate cerinţele privind emisiile de SO2 şi praf.

GROUP
RAMBOLL

360

Produsul finit va fi descărcat din pâlnia filtrului textil şi va fi transportat la silozul pentru stocarea produsului finit. Siloz pentru stocarea reactivului Reactivul va fi stocat într-un siloz din oţel carbon rezistent la coroziune. Silozul pentru stocarea reactivului va fi dimensionat astfel încât, capacitatea acestuia să acopere o operare continuă de 10 zile, la viteza de curgere a gazului de ardere şi emisiile de SO2 specificate. Volumul silozului pentru stocarea reactivului va fi, pentru început, de aproximativ 1000 m3, calculat pentru o densitate caracteristică a reactivului de 1000 kg/m3. Reactivul va fi transportat la centrala electrică pe cale feroviară sau rutieră. Trebuie asigurate condiţiile pentru descărcarea reactivului din vehicule şi injectarea acestuia în silozul de stocare. De asemenea, trebuie asigurate condiţiile pentru injectarea reactivului în staţie, unde va fi amestecat cu apă. Silozul pentru stocarea produsului finit Produsul finit va fi stocat într-un siloz din oţel carbon rezistent la coroziune. Silozul pentru stocarea produsului finit va fi dimensionat astfel încât, capacitatea acestuia să acopere o operare continuă de 3 zile, la viteza de curgere a gazului de ardere şi emisiile de SO2 specificate. Volumul silozului pentru stocarea produsului finit va fi, pentru început, de aproximativ 700 m3, calculat pentru o densitate caracteristică a produsului finit de 1000 kg/m3 şi o viteză de curgere a masei de aproximativ 9300 kg/h. Trebuie asigurate condiţiile pentru descărcarea produsului finit din siloz şi pentru transportarea acestuia spre locul de unde poate fi ridicat. Instalaţie de aer comprimat (instalaţie de aer sub presiune) Instalaţia de aer comprimat trebuie proiectată astfel încât, să poată opera ca un sistem independent, care să genereze tot aerul comprimat necesar pentru procesele desfăşurate în staţia de desulfurare (curăţarea filtrului textil, descărcarea reactivului, transport penumatic etc) şi pentru scopuri de aer instrumental. Instalaţia de aer comprimat nu va fi conectată la instalaţiile de aer comprimat ale centralei electrice. Instalaţia de aer comprimat este formată din toate rezervoarele, filtrele, ţevile şi compresoarele necesare pentru producerea unei cantităţi suficiente de aer comprimat, precum şi un aer comprimat de o calitate potrivită, pentru a fi utilizat în staţia de desulfurare. Ventilator auxiliar Ventilatorul auxiliar va fi necesar pentru acoperirea căderii de presiune din staţia de desulfurare. La ieşirea din electrofiltru din cazan (la intrarea în instalaţia de desulfurare), gazul de ardere nu are, practic, suprapresiune înainte de intrarea în coş. Ventilatorul auxiliar va fi dimensionat astfel încât, să existe o suprapresiune suficientă la intrarea în staţia de desulfurare. Ventilatorul va fi un ventilator de aspiraţie, echipat cu un motor cu convertor de frecvenţă pentru situaţiile în care se modifică sarcina. Ventilatorul va fi proiectat pentru un debit de curgere al gazului de ardere de 600000 Nm3/h . Conducte Toate conductele din partea superioară a staţiei de desulfurare, precum şi din partea inferioară a ventilatorului vor fi proiectate astfel încât, să respecte debitul de curgere şi compoziţia chimică specificate pentru gazul de ardere. Conductele şi conducta de ocolire vor fi realizate din oţel carbon rezistent la coroziune. Izolaţie Toate suprafeţele fierbinţi ale echipamentelor din staţia de desulfurare (conducte, ţevi, silozuri, vase etc) vor fi izolate, astfel încât, temperatura de suprafaţă să nu depăşească 50 °C. Materialul pentru izolaţii poate fi vată minerală sau un material asemănător acestuia. Materialul pentru izolaţii va fi acoperit cu o placă subţire (de exemplu, de 0,5 mm) din aluminiu.

GROUP
RAMBOLL

361

Structuri din oţel, platforme şi scări/trepte Structurile din oţel şi structurile de sprijin ale sistemului de desulfurare vor fi proiectate astfel încât, să nu fie conectate la clădirile ce înconjoară echipamentele staţiei de desulfurare. Staţia de desulfurare va fi echipată cu un număr suficient de platforme, culoare, scări şi trepte pentru a permite accesul uşor la locurile necesare pentru operarea, întreţinerea şi repararea staţiei. Platformele şi culoarele vor fi dotate cu balustrade. Culoarele, treptele şi scările vor fi proiectate suficient de late pentru a permite o bună deplasare. Sistemul de control şi cablare Sistemul de control al staţiei de desulfurare va fi proiectat astfel încât, să fie posibilă operarea şi controlul local al procesului de desulfurare, independent de camera de control a instalatiei centralei (CCT). Sistemul de control nu va fi conectat la sistemul principal de automatizare a centralei electrice. Sistemul de control cuprinde un program necesar pentru operarea sistemului, centrele pentru controlul motoarelor (CCM) şi instrumentele de teren necesare, inclusiv întreaga cablare între sistemul de control şi instrumentele de teren, precum şi centrele pentru controlul motoarelor (CCM) şi motoarele. 2.b.2.7 Conexiunea la cazan şi utilităţi Instalaţia de desulfurare va fi conectată la sistemul de apă tehnologică şi la sistemul electric al centralei electrice. Apă tehnologică În cadrul centralei electrice există apă curăţată mecanic pentru a fi utilizată în procesul de desulfurare. Mai jos este prezentată analiza apei curăţate mecanic.

- Total solide dizolvate 2.1 mval/l - Total solide în suspensie 0.032 ppm - Sulfat, SO4 50 mg/l - Clorură, Cl 9.9 ppm - pH 7.4 - Temperatură 5-50 °C - Presiune >1000 kPa

Consumul de apă tehnologică va fi de aproximativ 32 m3/h. Electricitate La termocentrală există pentru consum propriu două nivele de tensiune - 6 kV (AC) şi 380 V (AC). Se estimează că pentru întreaga termocentrală, va exista un consum total de electricitate de aproximativ 900 kW. Se estimează că aproape jumătate din această cantitate (aproximativ 450 kW) va fi consumată de ventilatorul conectat la 6 kV. Alte surse de consum mai mici, ca de exemplu, benzile transportoare, suflantele, staţia de compresoare etc vor fi conectate la 380 V. Oxid de calciu Oxidul de calciu care este utilizat ca reactiv în procesul de desulfurare este un var caustic măcinat, cu grad ridicat de reactivitate, potrivit analizei de mai jos.

- CaO disponibil minim 85 % - (conf. ASTM C-25) - Reactivitate creştere a temperaturii cu 40 °C în maxim 3 minute

(conf. ASTM C-110) - Distribuţie granulometrică 100 % <1.0 mm, minim 90 % <0.8 mm - Densitate în silozul de stocare 900-1300 kg/m3 (specific 1000 kg/m3)

Consumul de oxid de calciu (CaO 100 %) va fi de aproximativ 4150 kg/h. Rezumat În Tabelul 3 este prezentat un rezumat al consumului de utilităţi.

GROUP
RAMBOLL

362

Tabel 3. Consum utilităţi. Utilităţi si consumuri Unitate Valoare Apă tehnologică m3/h 32 Electricitate (total) kW 900 Oxid de calciu (CaO 100 %) kg/h 6000 Produs finit kg/h 9300

GROUP
RAMBOLL

363

Reagent storage silo

Reactor

Fabric filter

Booster fan

Stack

Boiler #1

Boiler #2

Boiler #3 End product silo

Reactor

Fabric filter

Reagent

Process water

Compressed air

Others

Bypass

End product

Recirculation

Recirculation End product

Others

CET Sud TIMISOARA

Fig.3 Schema tehnologica Instalatie Desulfurare

GROUP
RAMBOLL

364

2.b.2.8 Aplicarea tehnologiei de desulfurare semiuscate la cazanele de abur din CET Timisoara Sud. Lista de lucrari. La CET Timisoara Sud sunt conditii foarte bune de amplasare pentru i instalatie de desulfurare care sa deserveasca cele trei cazane de abur existente. Spatiul din zona cosului de fum este liber de constructii si de instalatii, atit subterane cit si supraterane. Conditiile de fundare sunt normale, intrucit acolo sunt amplasate sarcini similare ( cazane, cos fum) Canalele de gaze de ardere vor fi reconfigurate pentru conectarea in paralel la instalatia de desulfurare. Limita interventiei incepe la refularea VG de la fiecare cazan. Instalatia de desulfurare (DESOX) va avea doua linii de trecere, care insa vor functiona simultan (nu exista rezerva) si un singur ventilator de exaustare a gazelor, comun acestor linii. Data fiind durata de functionare anuala de cca 5000 ore (practic numai in sezonul rece), ca si fiabilitatea isnatlatiilor din generatiile actuale, se considera aceasta echipare suficienta. Pentru separarea de instalatiei DESOX fata de cazane in cazul stationarii acestora se va introduce la refularea fiecarui VG o clapeta de izolare cu actionare electrica. Comanda acestei clapete va fi amplasata in camera de comanda cazane iar actionarea acesteia Va avea interblocajele necesare cu functionarea atit a ventilatorului de gaze de la cazanul respectiv cit si cu functioanrea ventilatoruluil de gaze al isntalatiei de desulfurare. In orice caz, in functionare normala, instalatia DESOX este sub usoara depresiune. Utilitatile isntalatiei DESOX vor fi asigurate astfel : Apa de proces, in cantitate suficient de mare, 32 t/h , reprezentind apa limpezita va fi asigurata printr-o conducta DN 100 de la statia chimica. Aici se vor instala 3 pompe de debit 12 t/h , presiune 12 bar , tensiune de alimentare 400 V, cu alimentarea electrica din statia electrica a sectiei chimice. Puterea instalata totala va fi de maxim 50 kW. Energia electrica pentru instalatia de desulfurare, avind ca consumator principal ventilatorul de gaze de ardere, functionind la 6 kV, va fi asigurata din statiile servicii interne ale salii cazanelor. Puterea totala va fi impartita aproximativ in modul urmator : -putere maxima ventilator cca 700 kW – alimentare 3x 6 kV -putere alte auxiliare ( inclusiv aer comprimat( : cca 200 kW – alimentare 3 x 400 V Alimentarea se va face prin canalele actuale de cable prelungite cu ramificatii noi in functie de amplasarea utilajelor. Este previzibila necesitatea unor transformatoare electrice 6 kV/0,4 kV. Aerul comprimat utilizat in special la transport pneumatic si afinari va fi produs de o statie de compresoare proprii instalatiei de desulfurare. Parametrii sunt dependenti de caracteristicile procedeului exact de desulfurare. Debitul de aer maxim necesar estimat : 1000 mc/h Reactivul de proces ( var) va fi adus prin transport auto si incarcat in silozul de var prin dispozitivul de incarcare propriu al silozului. Produsul de desulfurare care este un ipsos impurificat , in cantitate de max. 9,3 t/h va fi stocat intr-un siloz, in care este transportat de la scuturarea filtrelor cu saci cu ajutorul unor fluxuri de aer comprimat. De la silozul de stocare produsul este transportat la instalatia de slam dens. Conectarea la cosul de fum se face pe gurile existente. Nu sunt necesarea alte lucrari de captusire a cosului.

GROUP
RAMBOLL

365

Proiectarea instalatiei, achizitia. Instalatia DESOX trebuie achizitionata la cheie. Procedeul exact de desulfurare din cadrul procedeelor uscat va rezulta in urma procesului de licitatie publica. Contractorul va asigura proiectarea proprie .Operatorul COLTERM va avea atributii in supravegherea tehnico-economica a desfasurarii contractului si in receptia instalatiei. In continuare se prezinta lista de lucrari si costurile aferente realizarii instalatiei de desulfurare. Nr.crt Lucrarea Specificatii Valoare

( Euro fara TVA) 1 Lucrari de demolari canale gaze

existente VG-cos fum -

50,000

2 Lucrari asigurari utilitati -procurare si instalare transformatoare electrice

80,000

6/0,4 kV 500 kVA- 2 buc -retele electrice in incinta

40,000

-retele apa-canal in incinta 30,000

3 Lucrari constructii si instalatii - Confectie- montaj siloz var 1000 mc, inclusiv dispozitive incarcare-descarcare

875,000

- Confectie- montaj siloz produs desulfurare 700 mc, inclusiv dispozitive incarcare-descarcare

600,000

-Confectie-montaj canale de gaze de ardere inclusiv protectii anticorozive si izolari

400,000

-Adaptare conexiuni cos 10,000 -Fundatii estacade si suporti echipamente

1,000,000

-Cosntructii staii pompe si compresoare

325,000

-Constructie camera de comanda

100,000

- Cablaj electric si automatizari in perimetrul instalatiei DESOX

250,000

-lucrari de apa-canal in perimetrul instalatiei de desulfurare

50,000

-instalatie compresoare si conducte aer transport si instrumental

150,000

4 Procurari -INSTALTIE DESOX 13,200,000 -Pompe apa limpezita 10,000 -Clapete canale gaze ardere si actionari

50,000

5 Montaj Aprox. 300 t 3,000,000 20,220,000

GROUP
RAMBOLL

366

Detalieri costuri procurare instalatie DESOX : Nr Denumire ansamnblu Valoare (Euro fara TVA) 1 Ciclon 1 1050000 2 Ciclon 2 580000 3 Carcase filtre saci 2500000 4 Filtre saci 2000000 5 Conducte amestec g.a 3000000 6 Amestecator var 560000 7 Pompe pulverizare var 190000 8 Duze pulverizare var 350000 9 Separator 280000 10 Pilnii scuturare 570000 11 Transportor elevator 195000 12 Dozator 195000 13 Transportor recirculare 195000 14 Transportor gips 195000 15 Vetilator 590000 16 Aparat director ventilator 40000 17 Compresoare 50000 18 Recipienti aer 30000 19 Instalatie electrica-cablaj 30000 20 Elemente de cimp automatizare 65000 21 Statie operare 100000 22 Statie inginerie 120000 23 Statie arhivare 90000 24 Cutii conexiuni electrice 40000 25 Dulapuri contactoare 55000 26 Cutii comanda 26000 27 Trasee jgheaburi electrice 44000 28 Trasee apa 10000 29 Trasee aer 10000 30 Fitinguri speciale 33000 Proiectare Proeictarea instalatiei se imparte in doua categorii : Proiectarea de echipament, care va fi efectuata de furnizorul de echipament si care se refera la furnitura pentru desulfurare, practic la volumul de procurari Proiectarea de integrare in centrala, care se refera la amplasare, asigurare utilitati, si care va fi facuta de contractorul general. Este important de mentionat ca in prezentul studiu s-a oferit o varianta de amplasare care poate sa nu fie preluata de contractor, in functie de specificul instalatiei DESOX. In functie de necesitatile sale, contractorul va reface principiile amplasarii, cit si determinarile topografice, geotehnice,intrucit cele din prezentul studiu sunt doar orientative.

GROUP
RAMBOLL

367

2.b.3 Retehnologizarea pompelor de transport agent termic pentru termoficare 2.b.3.1 Obiectivele principale ale retehnologizarii pompelor de termoficare. Metode de reabilitare

In ultimii ani ca urmare a modificarii structurii consumatorilor termici precum si a automatizarii punctelor termice au aparut in toate sistemele de termoficare modificari importante ale cerintelor privind debitelor livrate precum si variatii semnificative ale acestora pe intervale de timp scurte si medii. Centralele de termoficare din Timisoara au fost proiectate pentru conditii de functionare mult diferite de cele existente in prezent. Se pot enumera in acest sens cateva aspecte importante: - Debitele pentru reteaua primara au condus la o echipare, ca numar si dimensiuni de pompe,

mai mare decat necesarul actual; - Caracteristica hidraulica a retelei primare s-a modificat datorita modificarilor de debite

vehiculate, modernizarii punctelor termice (schimbatoare de caldura cu pierderi mai mici), disparitia unor consumatori, etc.;

- Posibilitati limitate de reglare si functionare datorita nivelului tehnologic existent la data proiectarii.

Totodata multe dintre pompele de termoficare prezinta o uzura avansata atit la partea hidraulica cit si la partea de antrenare. Operatorul a cautat sa imbunatateasca stare pompelor in masura disponibilitatilor finaciare, inlocuind trei dintre pompele din CET Centru, fara insa a inlocui pentru moment motoarele acestora (fabricatie 1965). Pentru alte pompe din CET Centru , cu durata de viata de 16-20 ani, au fost facute reparatii capitale. La CET Sud pompele nu au suferit Reparatii capitale dar au o durata de viata de 16-20 ani. Avind un numar relativ mare de pompe, cu debite diverse dar cu crestere de presiune egala, dupa cum se va observa din tabelele din aceasta sectiune, operatorul a reusit sa identifice regimuri de utilizare a pompelor prin alegerea, in functie de debitul necesar in termoficare, a numarului si capacitatii unitatilor care trebuie sa functioneze. In acest fel economicitatea pomparii a fost satisfacatoare.

In cadrul acestui studiu, care are ca obiectiv principal, alaturi de conformarea la normele de mediu si cresterea eficientei functionarii, vor fi propuse solutiile de imbunatatire mai avansata a modalitatilor de reglaj pentru adaptarea debitului pompat la cerintele consumatorilor.

Metoda reglajului prin turatie are rezultate unanim recunoscute.

Un prim element care se cere luat in considerare este ca pe perioada de analiza, prin masurile de reabilitare a retelelor si de reabilitare termica a cladirilor, productia de caldura la limita centralelor va scadea, asa cum s-a aratat in analiza scenariilor tehnico-economice.

Pe masura reabilitarii retelei de termoficare este probabil ca vor avea loc si scaderi de diametre, pentru a adapta gabaritul conductelor la debitul de agent termic transportat, in special pentru tronsoanele pe care s-au inregistrat scaderi semnificative de consum. Aceste schimbari se vor face

treptat, pe parcursul anilor de reabilitare si vor depinde de esalonarea reabilitarilor de retea, care va avea un anumit grad de potrivire cu scaderea consumului prin reabilitarea termica a cladirilor.

O prognoza in acest sens este dificil de facut, astfel ca alegerea unei solutii precise pentru eficientizarea pomparii ar fi posibila pe o situatie cvasistabilizata, adica peste 7-8 ani.

De aceea in acest studiu s-a optat pentru o varianta minimala de inlocuiri de pompe si de instalari de convertizoare de frecventa pentru reglaj, urmarindu-se doua aspecte :

-introducerea reglajului prin turatia pompelor in cazurile cind este evidenta necesitatea unor variatii

GROUP
RAMBOLL

368

suficient de mari de debit si numai pentru cel mult o pompa din fiecare tip.

- inlocuirea celor mai vechi echipamente

Dcei, pentru stabilirea solutiei de modernizare sunt fi luate in considerare urmatoarele aspecte: - analiza echipamentului existent, - analiza necesarului de caldura existent si in perspectiva, - determinarea caracteristicii actuale a retelei de termoficare, - dimensionarea pompelor, - numarul de pompe care vor fi reabilitate, - nivelul la care se face modernizarea - alegerea solutiei pentru reglarea turatiei pompei:

 alimentarea motorului electric prin intermediul unui convertizor de frecventa pentru modificarea turatiei de functionare,

 antrenarea pompei prin intermediul unui cuplaj hidraulic cu posibilitatea de variere a turatiei

Solutii de reabilitare

Un nivelul minim de reabilitare ar putea avea in vedere folosirea echipamentului actual, pompa si motor electric, si adaugarea unui sistem de modificare a turatiei pompei de termoficare. Un nivel maxim s-ar realiza prin inlocuirea completa a agregatului de pompare cu unul nou in care motorul electric, pompa si sistemul de variere a turatiei sunt alese sa functioneze impreuna.

In general, solutiile care imbina echipamente noi cu echipamente sau sisteme vechi nu imbunatatesc fiabilitatea agregatului reabilitat si de multe ori complica exploatarea si intretinerea. In stabilirea solutiei de reabilitare se va tine cont de starea de uzura fizica si morala a echipamentelor si se vor alege solutiile cu costuri minime si eficienta cat mai mare.

Descrierea solutiilor de modificare a turatiei.

Modificarea turatiei pompei se poate face prin metode mecanice sau electrice.

Metode mecanice.

Cea mai uzuala metoda este folosirea unei cuple hidraulice intre axul motorului de antrenare si axul pompei antrenate; această configuratie permite:

 pornire lenta a pompei,  reglajul debitului fluidului pompat prin modificarea turatiei.

Avantajele acestei solutii: - Curentul de pornire absorbit de motor este mai mic, comparativ cu al unui motor fara cupla

hidraulica, cu cuplaj direct. Reglarea debitului se face lent, uniform si continuu, - Asigura o eficienta mult mai mare decat in cazul actionarii directe si a reglarii debitului prin

ventilul de pe refulare, in special la functionarea la sarcini partiale, - O flexibilitate mult mai mare in exploatarea centralei deoarece functionarea pompei poate fi

adaptata la conditiile concrete cu aceeasi eficienta ca la punctul optim de functionare, - Sarcina ceruta motorului si pompei sunt mai mici ca rezultat al adaptarii turatiei ceea ce

conduce la prelungirea duratei de viata a motorului si pompei, - Variatoarele de turatie cu cuplaj hidraulic sunt echipamente robuste cu o indelungata folosire in

domeniul antrenarii pompelor de alimentare, beneficiind de o tehnologie bine pusa la punct si o itretinere usoara. Intervalul intre revizii/reparatii poate ajunge pana la 8 ani.

- Cuplajul hidraulic, amplasat intre motorul electric si pompa de alimentare necesita un spatiu redus si costuri reduse de instalare. Furnizorul pompei de obicei livreaza pompa impreuna cu motorul si cuplajul hidraulic, toate montate pe un cadru comun, usor de instalat in centrala si cu modificari minore asupra fundatiei.

- Datorita reducerii energiei consumate de agregatul de alimentare se reduce consumul de combustibil si deci se reduc emisiile catre mediul inconjurator. Costurile datorita energiei economisite conduc la o perioada de recuperare a investitiei ce nu depaseste 20 de luni.

Dezavantaje:

GROUP
RAMBOLL

369

- Cuplajul hidraulic nu poate atinge o eficienta de 100% la transmiterea puterii. O parte din energia transmisa de rotorul pompa rotorului turbina se transforma in caldura, iar rotorul turbina se va invarti totdeauna cu o turatie mai mica decat rotorul pompa. Pentru obtinerea unei turatii mai mici la iesirea din cuplaj (la arborele rotorului turbina) se micsoreaza debitul de fluid in cuplaj si se otine o alunecare mai mare, dar si o eficienta mai mica la transmiterea puterii catre pompa. La puterea nominala a pompei puterea absorbita de motorul electric este mai mare la antrenarea cu cuplaj hidraulic decat la antrenarea directa. La sarcini partiale desi pierderile in cuplajul hidraulic cresc, avantajul apare din micsorarea puterii cu puterea a treia a raportului turatiilor. Aceasta pierdere de enrgie apare mai evidenta la compararea cu actionarea antrenarii motorului cu frecventa variabila.

Metode electrice.

Modificarea turatiei prin modificarea frecventei tensiunii de alimentare a motorului. Turatia motorului asincron este data de relatia:

60 f n = ---------------- (1-s) p unde: n - turaţia motorului; f - frecvenţa tensiunii de alimentare a motorului; p - numărul de perechi de poli ai motorului; s - alunecarea motorului asincron. Modificarea turatiei motorului electric se poate face prin modificarea simultană a tensiunii de alimentare a motorului care antrenează pompa si modificara frecventei tensiunii de alimentare, prin aceasta realizandu-se modificarea caracteristicii mecanice a pompei. Pentru aceasta se foloseste un convertor de frecventa variabila. Convertorul cu frecventa variabila. Avantajele utilizarii convertorului de frecventa variabila sunt:

 motorul de actionare păstrează randamentul ridicat iniţial;  folosirea motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit este potrivita pentru un astfel de

reglaj al turaţiei motorului;  nu este necesara achizitionarea altui motor sau cabluri de alimentare deoarece forma de

tensiune aplicata motorului este sinusoidala;  eficienţa convertorului de frecvenţă variabilă este peste 98 %;  se elimina socurile din reteaua hidraulica, usureaza regimurile de pornire-oprire si

regimurile tranzitorii (incarcare sau descarcare) prin functionarea cu variatie lenta si continua a debitului; se evita loviturile de berbec in retea;

 gama de reglaj este foarte larga, asigurand functionarea stabila in orce situatii se afla sistemul hidraulic de pompare;

 se elimina ruperea presiunii in vana de reglaj sin u se mai produce fenomenul de laminare cu distrugere de energie;

 se reduce uzura pompelor si a garniturilor de etansare, creste gradul de disponibilitate al statiilor de pompare;

 se poate realize o bucla de reglare automata a debitului de apa de retea termoficare;  intretinerea sistemului de reglaj cu convertor de frecventa variabila este simpla datorita

sistemului modular de executie a convertorului;  piese de schimb disponibile.

Dezavantaje:  convertoarele de frecventa variabila sunt echipamente relativ scumpe.  Necesita un spatiu relativ mare pentru amplasare si conditii speciale.

GROUP
RAMBOLL

370

Desi investitia initiala este mai mare, economia de energie consumata de agregatul de alimentare conduce la termeni de recuperare a investitiei mai buni dcat in cazul cuplajului hidraulic. Comparatie intre diferitele metode de actionare

Se va realiza o comparatie intre antrenarea pompei directa, prin intermediul unui cuplaj hidraulic cu variatia turatiei si prin convertizor de frecventa variabila.

In toate cele trei cazuri se foloseste o pompa centrifugala, radiala, In toate cazurile pompa fiind aceeasi, in comparatie s-au luat numai costurile echipamentelor pentru actionarea pompei.

Puterea absorbita de motorul electric in cele trei cazuri este redata in diagrama de mai jos.

Se constata ca puterea absorbita la antrenarea pompei direct de motorul electric printr-un cuplaj direct este aproape constanta, variaza foarte putin cu debitul pompei. Puterea la arborele motorului electric este egala cu puterea la arborele pompei cuplajul dintre ele fiind rigid.

Puterea absorbita de motorul electric

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

110%

70% 75% 80% 85% 90% 95% 100% 105%

Debit (%)

Pu te

re (%

)

Actionare directa Actionare Cuplaj Voith Actionare frecventa variabila

In cazul antrenarii pompei prin intermediul cuplajului hidraulic, la sarcina nominala a pompei, puterea absorbita de motor este mai mare decat in cazul actionarii directe. Motorul nu mai este cuplat rigid cu pompa, iar puterea la arborele motorului este mai mare decat la arborele pompei, diferenta consumandu-se in alunecarea dintre cele doua rotoare. La sarcini partiale debitul scade proportional cu turatia, iar puterea absorbita scade cu puterea a treia a raportului dintre turatii. Desi eficienta cuplajului hidraulic scade la turatii mai mici, alunecarea fiind mai mare, avantajul fata de actionarea directa este evident datorita puterii mai mici absorbite.

In cazul alimentarii motorului electric cu frecventa variabila, la sarcini partiale puterea absorbita este de asemenea proportionala cu puterea a treia a raportului dintre turatii, dar cuplajul intre motor si pompa fiind rigid, puterea la arborele motorului si cea de la arborele pompei sunt egale ne mai existand pierderile din cazul cuplajului hidraulic.

GROUP
RAMBOLL

371

600 % 500 400 300 200 100 0 a b c cazul de echipare Nota: S-a considerat costurile de investitiei initiale in cazul a), egale cu 100. Costuri de investitii initiale Costuri cu energia consumata de actionarea electrică

Comparativa intre diferite modalitati de modificare a turatiei pompei

Se observa ca valoarea pierderilor de energie in cazul c), este mult mai mare decat in cazul a) si b). Cel mai avantajos mod de realizare a sistemului de reglaj a debitului apei calde este modificarea turatiei unei pompe, prin folosirea convertorului cu frecventa variabila (pe o peroada de timp medie si mare de functionare). 2.b.3.2 Date generale privind asigurarea cu energie termica a orasului Timisoara

Asigurarea necesarului de energie termica in Timisoara se realizeaza prin cele doua centrale:

CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud. CET Timisoara Centru functioneaza cu gaze naturale si asigura agentul termic prin incalzirea apei in CAF-uri.Este instalata si o mica turbina cu contrapresiune care poate livra in termoficare 21 MWt prin intermediul unui schimbator de caldura. CET Timisoara Sud este o centrala in cogenerare, cu o turbina de 20 MW si contrapresiune la 1,2 bar. CET Timisoara Sud foloseste drept combustibil carbunele. Agentul termic este furnizat prin intermediul a trei boilere de termoficare si de CAF-uri ca echipamente de varf. In viitor cazanele de apa fierbinte nu vor mai functiona. Necesarul de caldura al orasului Timisoara este redat in curba clasata din Fig. 1. Conform curbei clasate maximul necesar este de 325 Gcal/h, iar minimul pe perioada de vara (numai apa calda menajera) este de 25 Gcal/h (chiar mai mic in unele perioade). Acoperirea acestui necesar de caldura se realizeaza in situatiile normale astfel: - Necesarul de apa calda menajera pe timpul verii, de 25 Gcal/h, se acopera prin functionarea

turbinei de cogenerare si/sau a CAF-urilor din CET Timisoara Centru. In viitor in aceasta baza a curbei clasate va fi asigurata de un ciclu combinat, instalat in CET Timisoara Centru, care va avea puterea pentru termoficare de 25 Gcal/h.

- Perioadele de tranzitie, in care necesarul de incalzire nu depaseste 75 Gcal/h, sunt acoperite de CET Timisoara Centru (nivelul total asigurat este pana in 100 Gcal/h).

- Pentru perioada de incalzire (toamna-iarna-primavara) functioneaza CET Timisoara Sud cu o livrare constanta de agent termic, de 100 Gcal/h. Desi capacitatea CET este de 3 x 50 Gcal/h, planificarea functionarii, care tine cont de diverse motive expuse la prezentarea generala a optiunilor, limiteaza livrarea de durata a CET Sud la acest nivel,

- Necesarul de caldura pentru perioadele mai reci, cuprins intre nivelul de 125 Gcal/h si 325 Gcal/h (200 Gcal/h) este asigurat de CET Timisoara Centru. Domeniul pe care il acopera CET Timisoara Centru este cuprins intre un minim de 25 Gcal/h si un maxim de 225 Gcal/h.

- In functie de temperatura exterioara, repartizarea incazirii orasului se face intr-un mod optimizat periodic intre CET Sud si CET Centru.

-

GROUP
RAMBOLL

372

Pentru situatii deosebite, de exemplu oprirea CET Timisoara Sud, CET Timisoara Centru trebuie sa poata acoperi intregul necesar de caldura, de 325 Gcal/h. De asemenea si CET Sud poate folosi si al treilea boiler de baza pentru asigurarea a 150 Gcal/h si a unei temperaturi mai ridicate pe tur. Ridicarea temperaturii pe tur de catre CET Sud este realizabila prin alimentarea schimbatoarelor de caldura partial prin SRR.

Pentru perioada urmatoare, pana in anul 2028, se estimeaza o reducere progresiva a necesarului de caldura, la sfarsitul perioadei ajungandu-se la cca. 240 Gcal/h, valoarea maxima a necesarului. Acoperirea intervalului 25 – 125 Gcal/h se realizeaza in continuare de catre CET Sud, iar CET Centru va avea de acoperit varful cuprins intre 125 Gcal/h si maximul de 240 Gcal/h (va acoperi intre un minim de 25 Gcal/h si un maxim de 140 Gcal/h).

GROUP
RAMBOLL

373

Fig. 1 – Curba clasata pentru energia termica furnizata in Timisoara

GROUP
RAMBOLL
1588 BBYB BLIB 0S// |BEZ ZLOL SDBS BESS LBLS DID? TZEE ESBZ VAST SIIZ LVL BOLI BEL DIE | 0 sas 05 1818), fo quad, ESL 00L 1818), BMH, WWW E Sh = OSI Wnog MIN ESSLL ) 11225 004 3 SIajIoq uIeaIS SM F'SL A 9BIEG = oz n pue Jo peoj PULON 1818), BMH, (MIN SLI ) OSI Xe 5/07 a4n2a[a MI Z'GL Xe andino | MA Q0L WAS X £ ast Erc o0£ Apnos 13) MI 85) 11239 05 gMH X 2 MI 9LL) 1239 00LBMHXZ sai zor W/Ie99 S2 of) qWwoI “194483 13) 80 uondo zsar 00; MIN W/I39

374

2.b.3.3 Echiparea actuala a centralelor din Timisoara

Timisoara Centru Timisoara Centru este echipata cu urmatoarele pompe de termoficare:

Tabelul Nr.1

Nr. crt

Tipul pompei Nr. Capacitatea pompei

Inaltime refulare

Putere motor

Turatie motor

Obs.

t/h (mc/h) mcA kW rot/min 1 Grundfos 3 1300 (1350) 125 630 1500 2 RDP Aversa 2 1300 (1350) 120 630 1500 Capacit. actuala

este de 1000 t/h 3 10HMK2

(URSS) 1 1100 (1140) 130 630 1500

4 Aversa 1 300 (310) 130 250 1500

Timisoara Sud Timisoara Sud este echipata cu urmatoarele pompe de termoficare:

Tabelul Nr. 2

Nr. crt

Tipul pompei Nr. Capacitatea pompei

Inaltime refulare

Putere motor Turatie motor

Obs.

t/h (mc/h) mcA kW rot/min 1 1 DN 350-300-500 3 1300 (1350) 45 250 1488 Tr 1 2 TD 500-400-750 3 3150 (3265) 70 800 995 Tr 1 3 TD 400-300-600 3 1300 (1350) 124 630 1488 Tr 2 4 TD 500-400-900 2 3150 (3265) 127 1600 995 Tr 2 5 TD 500-400-900 1 3150 (3265) 127 1250 992 Tr 2

2.b.3.4 Solutia de reabilitare

Pentru reabilitarea sistemului de pompe se iau in considerare urmatoarele premize: - Se vor folosi Convertoare de Frecventa Variabila (CFV) care vor alimenta un singur motor

electric; - Studiul ia in considerare solutia de echipare cu convertoare si motoare electrice de 6 kV; - Caietele de sarcini pentru faza de licitatie privind procuraea echipamentelor nu vor limita

ofertele la solutia de alimentare pe 6 kV, contractorii si/sau furnizorii putand allege solutii si cu alimentare pe joasa tensiune;

- Se inlocuiesc motoarele electrice la pompele care vor fi actionate prin CFV; - Se inlocuiesc pompele ale caror caracteristici sau performante nu mai sunt corespunzatoare; - Se inlocuiesc motoarele electrice necorespunzatoare; - La alegerea dimensiunii pompelor noi se va tine cont de necesarul actual si viitor de caldura; - Pentru acoperirea debitului necesar se va functiona cu combinatii de pompe actionate direct si

prin CFV. Preluarea regimurilor tranzitorii si functionarea de durata in care este necesara stabilirea altui debit decat cel nominal (pe pompa) se va efectua prin pompa prevazuta cu CFV;

- Se inlocuiesc sau se modernizeaza celulele electrice din statiile de 6 kV la care vor fi racordate actionarile prin convertor de frecventa si la care se prevad motoare electrice noi;

- In functie de starea echipamentelor, se inlocuiesc sau se refolosesc cablurile electrice existente intre celula-convertor si convertor-motor electric;

2.b.3.4.1 Timisoara Centru

CET Timisoara Centru asigura in baza necesarul de ACM de 25 Gcal/h, care reprezinta totodata si incarcarea pentru consumul de vara. In perioada de incalzire asigura varful curbei clasate, avand un aport de pana la 225 Gcal/h. In eventualitatea indisponibilitatii totale a CET Timisoara Sud, poate asigura intreaga cantitate de caldura necesara orasului de 325 Gcal/h. Capacitatea totala a pompelor existente este de 7100 t/h asa cum rezulta din Tabelul Nr. 1.

GROUP
RAMBOLL

375

In Tabelul Nr. 3 sunt redate debitele de apa calda necesare pentru furnizarea diferitelor cantitati de caldura tinand cont si de temperature exterioara (in functie de care se regleaza temperatura tur si retur a apei de incalzire).

Tabelul Nr. 3

Gcal/h t/h Qvara ≤ 25 Gcal/h 10 286 17,5 500 25 714 Qtoamna ≤ 100 Gcal/h 50 909-1000 75 1364-1500 100 1818-2000 Qiarna ≤ 225 Gcal/h 125 1923-2500 150 2308-3000 175 2692-3500 200 3077-4000 225 3462-4500 250 3846-5000 275 4231-5500 300 4615-6000 325 5000-6500

Alegerea pompelor pentru reabilitare

Pompele GRUNDFOS de 3x1300 t/h sunt noi si optiunea beneficiarului este de a le pastra. Pompele RDP AVERSA de 2x1300 t/h in prezent nu mai asigura decat 1000 t/h. Este oportuna inlocuirea uneia din aceste pompe cu una noua de 1000 t/h. Dintre acestea se opteaza pentru pompa nr.4, care este in starea tehnica cea mai proasta. Se va prevedea actionarea cu convertor de frecventa variabila a unei pompe de 1300 t/h si a pompei noi de 1000 t/h. In perioada de vara se va functiona la necesar de caldura sub 15 Gcal/h cu pompa existenta de 300 t/h. La necesarul nominal de vara de 25 Gcal/h, cat si in regimurile de tranzitie de pana la 50 Gcal/h se poate functiona cu pompa de 1000 t/h actionata prin convertor. La functionarea de durata a unei pompe cu convertor se recomanda folosirea domeniului de frecventa intre 30-50 Hz. Astfel pompa de 1300 t/h poate furniza debite intre 780 si 1300 t/h, iar pompa de 1000 t/h poate furniza debite intre 600 si 1000 t/h. In perioada de incalzire se va functiona cu combinatii de pompe actionate direct impreuna cu o pompa actionata prin convertor de frecventa. In acest fel se va putea obtine oricare din debitele dorite de apa calda cu un consum optim de energie electrica. In viitor necesarul de caldura va scadea treptat ajungand in 2028 la debitele de apa calda redate in Tabelul Nr. 4: Gcal/h t/h Qvara ≤ 25 Gcal/h 10 286 17,5 500 25 714 Qtoamna ≤ 100 Gcal/h 50 909-1000 75 1364-1500 100 1818-2000 Qiarna ≤ 130 Gcal/h 125 1923-2500 130 2000-2600 150 2308-3000 175 2692-3500 200 3077-4000 230 3538-4600

GROUP
RAMBOLL

376

Dimensiunile pompelor, 1000 t/h si 1300 t/h raman valabile si pentru situatiile viitoare. Pompele nemodernizate vor reprezenta un excedent de capacitate instalata care va asigura o rezerva, dar pe de alta parte aceasta scadea pe masura expirarii duratei de viata a pompelor nemodernizate.

Solutia de reabilitare propusa

Tinand cont de starea echipamentelor din CET Timisoara Centru se propune: - CFV, motor electric nou la o pompa Grundfos de 1300 mc/h; - CFV, motor electric nou, pompa noua de 1000 mc/h in locul unei pompe RDP Aversa de 1300

mc/h, pompa nr.4. - Celelalte pompe Grundfos vor fi actionate direct si se vor inlocui motoarele existente, - La pompele prevazute cu motoare electrice noi se vor inlocui celulele existente de 6 kV.

Acestea vor avea intrerupator cu hexaflorura de sodiu sau in vid si sistem de protectie de tip digital.

- La pompele prevazute cu convertor de frecventa se folosesc cablurile existente care se repozeaza pe trasee noi sau se redirijeaza pe trasee existente. In functie de amplasamentul convertorului se vor folosi cabluri noi intre celula si convertor;

- La pompele prevazute cu convertor de frecventa se prevede un sistem de reglare automata a debitului.

Amplasarea convertoarelor se va face : -un convertizor pentru o pompa Grundfos, in sala pompe Grundfoss (fig. 1) -convertizorul pentru pompa nr.4, in constructie usoara adiacenta la sala pompei 4 (fig 2) Configuratia dupa modernizarea sistemului de pompe termoficare din CET Timisoara Centru este sintetizata in Tabelul Nr. 5.

GROUP
RAMBOLL
Fig. 1 OT Timisoara Centru Amplasare CFY Pompa Grundfos convertizor

377

Indicatii asupra supravegherii regimurilor de functionare pe cazanele de apa fierbinte. Cazanele de apa fierbinte de 100 Gcal/h si 50 Gcal/h au o limitare de exploatare a partii sub presiune, data de pericolul de aparitie a fierberii apei in tevi,care provoaca dezechilibre de circulatie, si in cele din urma spargeri, daca presiunea acesteia este redusa sub presiunea de saturatie. Un astfel de regim poate sa apara tocmai datorita scaderii presiunii in reteaua de termoficare iar pentru evitarea fenomenului exploatarea actuala se face cu mentinerea unei presiuni suficiente pe CAF prin inchiderea partiala a robinetului de iesire. Cum acest lucru inseamna un reglaj prin laminare de presiune, el contravine cu utilizarea reglajului prin turatie. Pentru exploatarea in siguranta cu convertizoarele de frecventa si prevenirea unor astfel de situatii recomandam in continuare o regula de automatizare pentru protectiile cazanelor, foarte simplu de realizat in conditiile unei automatizari informatizate, care respecta conditiile de garda fata de fierbere inscrise in cartea tehnica a cazanelor. Aceste conditii de garda nu au putut fi implementate cu generatia de automatizare din perioada de proiectare si fabricatie a cazanelor, dar in conditiile actuale pot fi puse in practica si sunt deosebit de utile.

RAMBOLL
Fig. 2 Amplasare convertizor pompa 4 Constructie usoara adiacenta convertizor frecventa pompa 4
Protectie presiune minima apa iesire cazan 6 bar Semnalizare presiune minima apa iesire cazan 7 bar Semnalizare presiune minima apa intrare cazan 10 bar Protectie temperatura maxima apa iesire cazan 130C la 6bar 135C la 7bar 140C la 8bar 145C la bar 150C la 10bar Semnalizare temperatura maxima apa iesire cazan 120C la 6&bar 125C la 7bar |
GROUP

378

Tabelul Nr. 5 GRUNDFOS (1300 t/h;125 mcA; 630 kW ) 1 2 3 Pompa Pompa existenta Pompa existenta Pompa existenta Motor electric Motor nou Motor nou Motor nou Actionarea motorului electric Actionare cu convertor Actionare directa Actionare directa Celula 6 kV Celula noua Celula noua Celula noua

Cablajul electric Se repozeaza cablurile existente Cablajul existent Cablajul existent

I&C Sistem de comanda nou pentru convertor

RDP Aversa nr.4(1000 t/h, 125 mcA, 450 kW) 10HMK2 (URSS) 1 2 1 Pompa Pompa noua Pompa existenta Pompa existenta Motor electric Motor nou Motor existent Motor existent Actionarea motorului electric Actionare cu convertor Actionare directa Actionare directa Celula 6 kV Celula noua Celula existenta Celula existenta

Cablajul electric Se repozeaza cablurile existente Cablajul existent Cablajul existent

I&C Sistem de comanda nou pentru convertor

Ramane de asemenea in functiune pompa AVERSA de 300 t/h, care asigura necesarul minim in perioadele de vara. Lista de echipamente noi

Tabelul Nr. 6

Nr. Crt. Echipamentul Buc. Caracteristici

1 Pompa centrifugala 1 1000 t/h, 125 mcA, 450 kW

2 Convertor Frecventa 1 630 kW, 6 kV

3 Convertor Frecventa 1 450 kW, 6 kV

4 Motor electric 3 630 kW, 6 kV

5 Motor electric 1 450 kW, 6 kV

6 Celula 6 kV 4 Intrerupator cu hexaflorura de sulf sau in vid, sistem protectie de tip digital

7 Sistem comanda si automatizare convertor frecventa

2 Realizeaza reglarea automata a debitului de apa calda

8 Set cabluri electrice, capete terminale, legaturi

4 Realizarea adaptarilor necesare pentru motoarele electrice noi

GROUP
RAMBOLL

379

Lista de lucrari

Tabelul Nr. 7

Nr. Crt. Lucrarea Buc. Descriere

1 Demontare pompa 1 Demontare pompa RDP Aversa de 1300 t/h existenta

2 Demontare motor electric 3 Demontarea motoarelor electrice de la pompele Grundfos existente

3 Demontare motor electric 1 Demontarea motorului electric de la pompa RDP Aversa

4 Montare motor electric 3 Montarea motoarelor electrice noi la pompele Grundfos existente

5 Montare pompa si motor electric 1 Agregatul nou in locul pompei RDP Aversa

6 Inlocuire Celula 6 kV 4 Demontarea celulelor vechi si inlocuirea cu celulele noi

7 Lucrari de constructii pt montarea convertoarelor

2 Verificarea rezistentei planseului, consolidari, fundatii, montare placa de baza

8 Montarea convertoarelor de frecventa 2 Montarea transformatorului de cuplare si a dulapurilor componente ale convertorului

9 Realizarea legaturilor electrice intre celula - convertor si convertor – motor electric

2 Se refoloseste cablajul existent, care se repozeaza pe traseele existente si pe trasee noi

10 Implementarea sistemului de comanda si automatizare a convertorului de frecventa

2 Montarea sistemului informatic, hardware si software, pentru reglarea automata a debitului

11 Teste si probe functionale inainte de punerea in functiune a echipamentelor noi

Se realizeaza teste pentru fiecare echipament nou

12 Punerea in functiune si probe functionale Se realizeaza teste pentru fiecare echipament nou

2.b.3.4.2 Timisoara Sud

CET Timisoara Sud asigura semibaza curbei clasate in perioada de incalzire, cu un aport de 100 Gcal/h. Poate asigura pana la 150 Gcal/h, in cazul unor capacitati indisponibile in CET Timisoara Centru. In prezent capacitatea instalata este de aproximativ 13000 t/h pentru fiecare din ambele trepte de pompare (Tabelul Nr. 2). Asa cum se vede in Tabelul Nr. 8 necesarul de caldura prezent si viitor nu necesita vehicularea unor debite de apa calda mai mari de 2000 t/h (3000 t/h in cazurile speciale).

Tabelul Nr. 8

Gcal/h t/h Qiarna ≤ 100 Gcal/h 25 385-500 50 769-1000 75 1154-1500 100 1538-2000 125 1923-2500 150 2308-3000

Beneficiarul opteaza pentru pastrarea pompelor existente, acestea fiind in stare buna. Pentru modernizare se vor lua in considerare numai pompele de 1300 t/h de la ambele trepte.

GROUP
RAMBOLL

380

Solutia de reabilitare propusa

La fiecare treapta de pompare se vor inlocui motoarele electrice, se vor reabilita celulele din statiile electrice (se vor prevedea intrerupatoare noi si sistem nou de protectie de tip digital) la cate doua pompe de 1300 t/h.

La fiecare treapta se va prevedea la o singura pompa actionare prin convertor de frecventa variabila. Se va prevedea reglarea automata a turatiei pompei in functie de debitul necesar. Se vor refolosi cablurile electrice existente, care se vor repoza pe traseul dintre Convertor si motorul electric. Se vor utiliza cabluri noi intre celula si convertor. Se va putea functiona cu o singura pompa (cea cu turatie variabila) pana la debite de 1300 t/h si cu doua pompe, a doua cu actoinare directa pentru debite mai mari de 1300 t/h. Convertizoarele se vor amplasa pe platforma pompe din curtea CET, Intr-o constructie usoara. Configuratia dupa modernizarea sistemului de pompe termoficare din CET Timisoara Sud este sintetizata in Tabelul Nr. 9. Tabelul Nr. 9 DN 350-300-500 (1300 t/h; 45 mcA; 250 kW - Tr. I) 1 2 3 Pompa Pompa existenta Pompa existenta Pompa existenta Motor electric Motor nou Motor nou Motor existent

Actionarea motorului electric Actionare cu convertor Actionare directa Actionare directa

Celula 6 kV Intrerupator nou, sistem protectie nou

Intrerupator nou, sistem protectie nou Celula existenta

Cablajul electric Se repozeaza cablurile existente Cablajul existent Cablajul existent

I&C Sistem de comanda nou pentru convertor

TD 400-300-600 (1300 t/h;124 mcA; 630 kW - Tr. II) 1 2 3 Pompa Pompa existenta Pompa existenta Pompa existenta Motor electric Motor nou Motor nou Motor existent

Actionarea motorului electric Actionare cu convertor Actionare directa Actionare directa

Celula 6 kV Intrerupator nou, sistem protectie nou

Intrerupator nou, sistem protectie nou Celula existenta

Cablajul electric Se repozeaza cablurile existente Cablajul existent Cablajul existent

I&C Sistem de comanda nou pentru convertor

Pompele treapta I si II de 3150 t/h vor fi utilizate conjunctural, reprezentind o rezerva.

GROUP
RAMBOLL

381

Lista de echipamente

Tabelul Nr. 10

Nr. Crt. Echipamentul Buc. Caracteristici

1 Convertor Frecventa 1 250 kW, 6 kV

2 Convertor Frecventa 1 630 kW, 6 kV

3 Motor electric 2 250 kW, 6 kV

4 Motor electric 2 630 kW, 6 kV

5 Intrerupator cu hexaflorura de sulf sau in vid

4 In celula existenta de 6 kV

6 Sistem protectie de tip digital 4 In celula existenta de 6 kV

7 Sistem comanda si automatizare convertor frecventa

2 Realizeaza reglarea automata a debitului de apa calda

8 Set cabluri electrice, capete terminale, legaturi

4 Realizarea adaptarilor necesare pentru motoarele electrice noi

Lista de lucrari

Tabelul Nr. 11

Nr. Crt. Lucrarea Buc. Descriere

2 Demontare motor electric 2 Demontarea motoarelor electrice de la pompele DN 350-300-500 existente

3 Demontare motor electric 2 Demontarea motoarelor electrice de la pompele TD 400-300-600 existente

4 Montare motor electric 2 Montarea motoarelor electrice noi la pompele DN 350-300-500 existente

5 Montare motor electric 2 Montarea motoarelor electrice noi la pompele TD 400-300-600 existente

6 Modernizare Celula 6 kV 4 Demontarea echipamentelor vechi si inlocuirea cu intrerupator nou si sistem de protectie digital

7 Lucrari de constructii pt montarea convertoarelor

2 Realizarea unei constructii usoare, pe platforma pompelor, montarea placii de baza

8 Montarea convertoarelor de frecventa 2 Montarea transformatorului de cuplare si a dulapurilor componente ale convertorului

9 Realizarea legaturilor electrice intre celula - convertor si convertor – motor electric

2 Se refoloseste cablajul existent, care se repozeaza pe traseele existente si pe trasee noi

10 Implementarea sistemului de comanda si automatizare a convertorului de frecventa

2 Montarea sistemului informatic, hardware si software, pentru reglarea automata a debitului

11 Teste si probe functionale inainte de punerea in functiune a echipamentelor noi

Se realizeaza teste pentru fiecare echipament nou

12 Punerea in functiune si probe functionale Se realizeaza teste pentru fiecare echipament nou

In cele ce urmeaza se prezinta costurile pentru procurare si instalare.

GROUP
RAMBOLL

382

Tabelul nr.12 . Retehnologizarea pompelor de 1300 t/h CET Centru

Materiale Manopera Cost

manopera Cost

total unitar

Cost Total

manopera Cantitate

Cost Total

manopera Cost Total

Pompa 1300 t/h, 630 kW, 125 mcA, 6 kV € ore €/ora €/unitate €/unitate buc € €

Inspectii, teste, demontare 100 32 15.00 580 480 3 1,440 1,740 Pompa noua 15.00 0 0 0 0 0 Motor electric nou 73,500 100 15.00 75,000 1,500 3 4,500 225,000 Convertor Frecventa Variabila 183,500 240 15.00 187,100 3,600 1 3,600 187,100 Celula de 6 kV 12,500 140 15.00 14,600 2,100 3 6,300 43,800 Ablajul electric 2,000 100 15.00 3,500 1,500 1 1,500 3,500 Aparatura de masura si control 15,000 100 15.00 16,500 1,500 1 1,500 16,500 Materiale speciale 5,000 15.00 5,000 0 1 0 5,000 Reasamblare conducte si echipamente, izolatii 100 100 15.00 1,600 1,500 3 4,500 4,800 Probe inainte si la PIF, probe de performanta 100 120 15.00 1,900 1,800 3 5,400 5,700 Manualul de exploatare 50 15.00 750 750 3 2,250 2,250 0

Total 291,800 982 14,730 30,990 495,390

GROUP
RAMBOLL

383

Tabel nr. 13. Retehnologizarea pompei nr. 4 de 1000 t/h CET Centru

Materiale Manopera Cost

manopera Cost

total unitar

Cost Total

manopera Cantitate

Cost Total

manopera Cost Total

Pompa 1000 t/h, 450 kW, 125 mcA, 6 kV € ore €/ora €/unitate €/unitate buc € €

Inspectii, teste, demontare 150 50 15.00 900 750 1 750 900 Pompa noua 37,700 120 15.00 39,500 1,800 1 1,800 39,500 Motor electric nou 64,900 120 15.00 66,700 1,800 1 1,800 66,700 Convertor Frecventa Variabila 170,500 200 15.00 173,500 3,000 1 3,000 173,500 Celula de 6 kV 12,500 140 15.00 14,600 2,100 1 2,100 14,600 Ablajul electric 2,000 100 15.00 3,500 1,500 1 1,500 3,500 Aparatura de masura si control 15,000 100 15.00 16,500 1,500 1 1,500 16,500 Materiale speciale 5,000 15.00 5,000 0 1 0 5,000 Reasamblare conducte si echipamente, izolatii 100 100 15.00 1,600 1,500 1 1,500 1,600 Probe inainte si la PIF, probe de performanta 100 120 15.00 1,900 1,800 1 1,800 1,900 Manualul de exploatare 50 15.00 750 750 1 750 750 0

Total 307,950 1,100 16,500 16,500 324,450

GROUP
RAMBOLL

384

Tabel nr. 14. Retehnologizarea pompelor treapta 1 de 1300 t/h CET Sud

Materiale Manopera Cost

manopera Cost

total unitar

Cost Total

manopera Cantitate

Cost Total

manopera Cost Total

Pompa 1300 t/h, 250 kW, 45 mcA, 6 kV, treapta I € ore €/ora €/unitate €/unitate buc € €

Inspectii, teste, demontare 100 32 15.00 580 480 2 960 1,160 Pompa noua 15.00 0 0 0 0 0 Motor electric nou 47,800 100 15.00 49,300 1,500 2 3,000 98,600 Convertor Frecventa Variabila 122,500 240 15.00 126,100 3,600 1 3,600 126,100 Celula de 6 kV 6,500 120 15.00 8,300 1,800 2 3,600 16,600 Ablajul electric 2,000 100 15.00 3,500 1,500 1 1,500 3,500 Aparatura de masura si control 15,000 100 15.00 16,500 1,500 1 1,500 16,500 Materiale speciale 5,000 15.00 5,000 0 1 0 5,000 Reasamblare conducte si echipamente, izolatii 100 100 15.00 1,600 1,500 2 3,000 3,200 Probe inainte si la PIF, probe de performanta 100 120 15.00 1,900 1,800 2 3,600 3,800 Manualul de exploatare 50 15.00 750 750 2 1,500 1,500 0

Total 199,100 962 14,430 22,260 275,960

GROUP
RAMBOLL

385

Tabel nr. 15. Retehnologizarea pompelor treapta 2 de 1300 t/h CET Sud

Materiale Manopera Cost

manopera Cost

total unitar

Cost Total

manoper

a Cantitate

Cost Total

manopera Cost Total

Pompa 1300 t/h, 630 kW, 124 mcA, 6 kV, treapta II € ore €/ora €/unitate €/unitate buc € €

Inspectii, teste, demontare 100 32 15.00 580 480 2 960 1,160 Pompa noua 15.00 0 0 0 0 0 Motor electric nou 73,500 100 15.00 75,000 1,500 2 3,000 150,000 Convertor Frecventa Variabila 183,500 240 15.00 187,100 3,600 1 3,600 187,100 Celula de 6 kV 6,500 120 15.00 8,300 1,800 1 1,800 8,300 Ablajul electric 2,000 100 15.00 3,500 1,500 1 1,500 3,500 Aparatura de masura si control 15,000 100 15.00 16,500 1,500 1 1,500 16,500 Materiale speciale 5,000 15.00 5,000 0 1 0 5,000 Reasamblare conducte si echipamente,

izolatii 100 100 15.00 1,600 1,500 2 3,000 3,200 Probe inainte si la PIF, probe de performanta 100 120 15.00 1,900 1,800 2 3,600 3,800 Manualul de exploatare 50 15.00 750 750 2 1,500 1,500 0

Total 285,800 962 14,430 20,460 380,060

GROUP
RAMBOLL

386

2.b.3.4.3 Conditii si caracteristici tehnice pentru echipamentul electric

Aceste subpunct este introdus pentru explicarea modului de interventie pentru instalarea convertizoarelor de frecventa. Intrucit fabricantii de echipamente (motoare, convertizoare) au perfectionat aceste tehnici, pentru pompele alimentate la 6 kV , instalarea unui convertor de frecventa pe aceeasi tensiune nu mai este unica posibilitate de reethnologizare la ora actuala. Acest studiu si caietul de sarcini care va urma nu restring posibilitatile de retehnologizare. Aprecierea finaciara care a fost facuta este acoperitoare pentru toate tehnicile posibile, pentru ca pe piata echipamentelor de acest tip se constata un echilibru in privinta pretului total al interventiei. Astfel, utilizarea unei tensiuni mai reduse la motor scumpeste motorul si necesita lucrari suplimentare, dar ieftineste convertizorul etc.

Convertorul de frecvenţă variabilă de medie tensiune.

Principalele avantaje ale actionarii pompelor prin intermediul convertorului de frecventa sunt:  alimentarea motoarelor de 6 kV cu tensiune si frecventa ceruta de consumatorul agentului

termic, executata prin modificarea turatiei pompelor de termoficare,  o pornire lenta a motorului electric si a pompei;  reglajul debitului fluidului pompat, prin variatia turatiei motorului electric si a pompei de

termoficare;  elimină şocurile mecanice, hidraulice şi electrice.

Principalele componente Principalele componente ale convertorului de frecvenţă variabilă, sunt următoarele:

 transformatorul electric, alimentat dintr-o staţie de 6 kV, are rolul de a alimenta cu tensiune potrivită ca valoare si formă puntea redresoare a convertorului; tensiunea statiei de alimentare este modificată la valoarea tensiunii necesară alimentarii motorului electric si distribue trepte de tensiune pe braţele de redresare pentru a obţine o formă grafică cât mai apropiatã de forma ideală. Amplitudinea armonicelor superioare trebuie să nu depăşească valorile impuse de standardul IEEE 519-1992. Cu cât transformatorul de cuplare are mai multe infasurari secundare cu atât forma tesiunii si a curentului iesite din convertorul de frecventa variabila este mai apropiată de forma optimă. Tabelul urmator prezinta o comparatie intre valoarea distorsiunilor create de un transformator cu un numar de infasurari secundare mai mic (12 infasurari) si un transformator cu numar de infasurari secundare mai mare (24 infasurari secundare).

Numar de infasurari secundare la transformatorul de cuplare

Distorsiuni ale curentului [%]

Distorsiuni ale tensiunii [%]

12 8,8 5,9

24 5 3

Superioritatea calitatii marimilor de iesire (tensiune, curent) la transformatorul cu numar dublu de infasurari secundare este evidenta. Mai mult, cerintele standardului IEEE 519-1992 sunt indeplinite de transformatorul cu 24 de infasurari secundare la transformaorul de cuplare.

 redresorul, care transformă curentul alternativ în curent continuu; acesta este compus din braţe de redresare, pentru ambele alternanţe, braţe echipate cu diode redresoare cu siliciu sau germaniu. Un braţ de redresare poate conţine una sau mai multe diode conectate în serie sau/şi paralel, în funcţie de valoarea curentului care trebuie redresat. Cu cât sunt mai multe braţe de redresare cu atât forma tesiunii este mai apropiată de forma optimă. Din tatonări în laborator s-a observat că un număr de 24 - 36 de braţe de redresare este optim, pentru scopul urmărit.

GROUP
RAMBOLL

387

Sursa de alimentare cu tensiune şi frecvenţă fixă, Staţia de 6 kV. Intrerupator din celula de alimentare a pompei de termoficare. Transformator Motor cu turaţie variabilă Convertor de frecvenţă variabilă ca cc cc ca ca

Schema de pricipiu a convertorului de frecvenţă variabila

 sistemul de filtrare opreşte propagarea armonicilor de ordin superior, perturbante pentru

buna funcţionare a motoarelor de acţionare; sistemul de filtrare se compune din seturi de condensatoare electrolitice de mare capacitate.

 invertorul, transformă curentul continu în curent alternativ, curent care la.rândul său, alimentează motorul electric cu frecvenţa necesară corespunzătoare turaţiei cerute de agregatul ce urmează a fi antrenat; valoarea frecvenţei curentului din ieşirea invertorului poate fi reglată în funcţie de cerinţele consumatorului de apă caldă.

 instalatia de corectare a factorului de putere, are rolul de a crea independenta intre puterea debitata de convertor si factorul de putere; deci indiferent de puterea debitata de convertorul de frecventa variabila acesta va functiona cu un factor de putere ridicat, aproape constant.

 sistem de filtrare a tensiunii de iesire; aduce tensiunea la o forma cât mai aproape de forma sinusoidală. Se compune din grupuri de condensatoare electrolitice si bobine cu miez magnetic.

 instalaţia de supraveghere şi comandă (sau bucla de reglaj), care în funcţie de turaţia cerută de pompa (respectiv debitul cerut de consumatorul de apă caldă), comandă variaţia frecvenţei curentului furnizat de invertor. Bucla automată de reglaj se compune din traductori de debit diferenţiali care măsoară şi fac diferenţa dintre debitul cerut de consumator si debitul existent livrat la un moment dat.

 sistemul de răcire a elementelor redresorului şi invertorului. Fluidul de răcire poate fi apa sau aerul. Sistemul de răcire este propriu dedicat fiecarui element (plăci de aluminiu cu aripioare pe care sunt montate diodele, plăci care măresc suprafaţa de contact dintre aerul de răcire si carcasa diodei) şi un sistem general care scoate aerul cald din zona de amplasare a diodelor.

Redresor Filtru Invertor Filtru

GROUP
RAMBOLL

388

Sistem Convertor de comanda Motor de Pompa de Retea spre Tensiune si frecventa antrenare termoficare consumator variabila Traductor Bucla de reglaj debit măsură debit

Amplasarea transformatorului si a dulapurilor convertorului.

Ansamblul transformator-convertor va fi amplasat in zona apropiata motoarelor pompelor de termoficare. 2600 4500

Vedere din fata si dimensiuni ale convertorului de frecventa variabila (valori orientative)

Locul exact de amplasare se va stabili impreuna cu beneficiarul lucrarii dupa ce se va face calculul de verificare a rezistentei planseului pe care va fi amplasat. Pentru protectia convertorului de frecventa variabila impotriva executări unor comenzi nepotrivite, de catre personalul neautorizat, dulapul convertorului si transformatorul de cuplare vor fi amplasate intr-un tarc de plasa de sarma.

Punti de redresare

Filtru Invertori Comanda Sistem de

racire

Transformator Filtru

CFV SC

GROUP
RAMBOLL

389

Schema convertorului de frecventa variabila: Statia de 6 kV existenta Intrerupator din celula 6 kV Transformator de intrare Redresor cu 24 (36) brate monofazate Filtru Condensatori Convertor de frecventa Variabila Invertori monofazati Corector de factor de putere Filtru la iesire Tensiune cu frecventa variabila Motor electric 6 kV

Schema convertorului de frecventa variabila si legarea lui in reteaua de alimentare a motorului electric

Configuratia retelei de alimentare si a sistemului de comanda al convertorului de frecventa variabila Pentru a satisface cerintele operatorului de sistem, convertorul trebuie sa dispuna de un sistem de comanda, supraveghere, masura si executie cu urmatoarea configuratie:

 reteaua de comanda, compusa din:  calculator, monitor si tastatura,  elemente de executie a comenzilor,

 reteaua de forta din care se alimenteaza convertorul de fecventa variabila,

GROUP
RAMBOLL

390

 motorul pompei alimentat din reteaua de alimentare de forta. Configuratia retelei este prezentata in figura de mai jos:

Retea de comanda Elemente de executie Statia de 6 kV Retea de forta Configuratia retelei de alimentare si comanda Legenda: PC procesor, M monitor, T tastatura, EC 1, EC 2, puncte de executie comenzi, TC transformator de cuplare CFV convertor de frecventa variabila M motor electric.

Schema de principiu, comanda, executie, urmarire, control

Avantajele unei astfel de retele:  se supravegheaza permanent parametrii functionali si procesul de operare a motorului electric

si a ansamblului motor-pompa,  exista posibilitatea executiei de comenzi, online fara a intrerupe procesul de functionare a

ansamblului,  o defectiune la un element din retea permite izolarea elementului defect fara a scoate din

functiune intreaga retea,  se poate interconecta cu alte retele similare,  poate furniza date in alte retele de informatii.

PC M 1

T

M 2

T

EC 1 EC 2

TC CFV

M

GROUP
RAMBOLL

391

Celula de 6 kV Schema monofilara a celulei de alimentare a convertorului de frecventa variabila este prezentata in figura următoare. Barele statiei de 6 kV, 50 Hz Reductori de tensiune Întrerupătorul de 6 kV Sistem de protectie Reductor de curent Cap terminal de cablu de 6 kV Transformator homopolar Cablu de alimentare a convertorului de frecventa variabila

Schema monofilara a celulei de 6 kV care alimenteaza convertorul de frecventa variabila Echiparea celulei de 6 kV este urmatoarea:

 bare generale 3 buc,  bare derivatie 3 buc,  contacte fixe superioare si inferioare 3 + 3 buc,  reductori de curent 2 (3) buc,  intrerupator de 6 kV 1 buc,  dispozitiv de introducere a caruciorului

intrerupatorului in celula 1 ans,  bare de legatura intre contactele fixe inferioare si

reductorii de curent 3 buc,  reductor de protectie homopolara 1 buc,  descarcatori de 6 kV (daca distanta intre celula de

6 kVsi convertor este mai mare de 200 ml) 3 buc,  sistemul de comanda, masura, protectie, semnalizare 1 ans.

Motorul electric de 6 kV de antrenare a pompei de termoficare Caracteristici tehnice:

 puterea motorului  tensiunea de alimentare 6 kV,  tipul constructiv* MIB-3 (cu 2 suturi port-lagar, cu talpi, scut cu

flanşă mare amplasată pe partea opusă capatului arborelui)  dimensiuni*  greutate*  tipul racirii cu aer,  lagare cu rulmenti,  grad de protectie al carcasei IP 54,  echipat cu rezistente de incalzire, anticondens,  masura de temperatura a bobinajului statoric, lagarelor, fierului magnetic statoric.

Sepam 1000+

GROUP
RAMBOLL

392

Descrierea lucrarilor pe parte electrica

Verificarea rezistentei planseului pe care se monteaza transformatorul si convertorul de frecventa. Se revede calculul de rezistenta initial si se verifica:

 ce tip de sarcina a fost luata in calcul, sarcina constanta sau variabila in timp;  daca a fost luata in calcul greutatea fluidului pompat prin circuite;  daca s-a avut in vedere ca fluidul pompat este in miscare;  daca au mai aparut alte sarcini pe parcursul functionarii de la data punerii in functiune a

instalatiei si pana astazi;  se vor avea in vedere urmatoarele sarcini suplimentare care vor fi suportate de actualul

planseu pe care urmeaza sa se amplasaze noile echipamente (valorile sunt orientative, valorile exacte vor fi furnizate de producatorul echipamentului dupa ce acesta a fost ales) :

 greutatea transformatorului 2,8 t  suprafata bazei de sprijin a transformatorului 2 x 1 m²  efortul specific rezulta din calcul  greutatea convertorului 2,5 t  suprafata bazei de sprijin a dulapului convertorului 3 x 1,3 m²  efortul specific: rezulta din calcul  concluzii: planseul rezista

planseul nu rezista. In varianta in care planseul nu rezista sarcinii suplimentare exista 2 variante: a). se alege alt loc de amplasare pentru care se reface calculul de verificare, sau, b). se monteaza stalpi de sustinere suplimentari pentru ca planseul sa reziste. Verificarea starii tehnice a cablurilor de 6 kV existente.

 aspectul exterior, sa nu apara lovituri, deformari, deteriorari de izolatie,  proba cu tensiune mărită, valoarea pierderilor în dielectric, valoarea de izolatie, valoarea

tensiunii de încercare;  emiterea buletinului de probe cu specificarea valoarilor marimilor rezultate in urma

măsurătorilor si probelor,  concluzii:

 cablul se refoloseste;  cablul existent nu se refoloseste, se pozeaza cablu nou.

Cablurile electrice vor satisface cerintele impuse de norma PE 109/2003. Montajul motorului de antrenare a pompei de termoficare.

In varianta procurarii unui motor nou, motorul vechi, existent trebuie demontat. Se verifica daca rama existenta se potriveste dimensiunilor noului motor. Daca se potriveste se monteaza motorul nou pe rama existenta, dupa care se face centrajul si cuplarea cu pompa. Daca rama existenta nu se potriveste cu dimensiunile motorului nou, se demonteaza rama, se confectioneaza o noua rama pentru noul motor, se monteaza rama noua, se betoneaza pe pozitie. Dupa zilele necesare uscarii betonului se poate monta motorul nou. Se prinde in buloane (suruburi) carcasa motorului electric de rama de baza. Se fac măsuratorile si probele necesare conform PE 100/2003. Daca buletinele de probe sunt favorabile punerii in functiune, se trece la punerea in functiune a motorului electric. Se leaga cablul de alimentare a motorului. Se leaga carcasa motorului la centura de punere la pămant. Se face rodajul motorului in gol, proba de 8 ore. Dupa ce proba de rodaj a reusit se face centrarea axului motorului cu a pompei, se cupleaza cu aceasta.

GROUP
RAMBOLL

393

Cutia de legare termocuple Cutia de legare a rezistentelor de încalzire Rama de montaj Cablu de alimentare Fundatie de beton 1. Evaluare fundatie 2. Adaptare la cerintele noului motor La centura generală 3. Montare motor nou de legare la pamant 4. Centrare cu pompa

Vedere laterala a motorului electric montat pe fundatie.

Lucrari la celula de 6 kV, in statia existentă.

Montarea caruciorului nou echipat cu intrerupator si a dispozitivului de introducere lenta in celula existenta. Caruciorul se dezambaleaza in depozitul de echipamente al beneficiarului; echipa de montaj preia echipamentul pe baza unui proces verbal de preluare. La preluare se face si un proces verbal privind starea tehnica a echipamentului in momentul preluarii. Eventualele neconformitati fata de cartea tehnica care insoteste echipamentul, sunt semnalate si revin pentru rezolvare, in responsabilitatea beneficiarulue. In actul incheiat se mentioneaza data pana la care se sting neconformitati semnalata. La data respectiva indicata, se incheie un nou act, cu privire la noua stare tehnica a echipamentului si daca starea tehnica este corespunzatoare. Echipamentul este incarcat intr-un mijloc de transport si dus pana in statia de 6 kV unde urmeaza sa fie montat. Carcasa dispozitivului de introducere a intrerupatorului in celula se sudeaza de rama celulei existente. Se introduce caruciorul intrerupatorului in celula si se verifica brosarea contactelor mobile ale intreupatorului cu contactele fixe ale celulei. Demontarea compartimentului de circuite secundare existent. Toate releele, aparatele si circuitele secundare din compartimentul de circuite secundare se demonteaza de la locul lor. Compartimentul se curata, eventual se revopseste, daca este necesar. Montarea sistemului de protectie nou tip SEPAM 1000+. Echipamentul de protectie este preluat de la beneficiar pe baza unui proces verbal de preluare la montaj. Echipamntul se verifica functional in laborator, simuland conditiile de exploatare si avarie. Daca totul este in regula, sistemul de protectie poate fi montat in compartimentul special destinat din partea superioara a celulei de 6 kV din care se alimenteaza transformatorul convertorului de frecventa variabila. Dupa montare se fac masuratori, verificari si probe care vor indica daca functionarea sistemului de protectie este corecta. Se emit buletine de verificari, care se predau beneficiarului lucrarii. Daca transformatorii de curent existenti satisfac cerintelor impuse de noul sistem de protectie, se vor refolosi. Daca se impune montarea unor transformatori de curent noi, acest lucru se va face de echipa de montaj. Executia de masuratori, probe, verificari, emiterea buletinelor de proba. Membrii echipei specializate efectuează măsurători, verificări si probe conform PE 100/03. Rezultatele măsurătorilor, verificărilor şi probelor sunt trecute în buletinele de verificari si probe. Dacă rezultatele obţinute sunt in concordanţă cu valorile indicate in norme si documentatia tehnica de fabrica a echipamentului, se menţionează în buletinele de analize că măsurătorile, verificările şi probele sunt în concordanţă cu valorile indicate de norme, instalaţia fiind pregătită de punere în funcţiune. Dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, se cauta locul sau cauza de defect, se remediaza de catre echipa de montaj, probele se repeta pana cand rezultatele sunt corespunnzatoare. Se emit buletine in care se specifica valorile rezultate la probe, se mentioneaza ca instalatia este buna

GROUP
RAMBOLL

394

de pus in functiune si se preda echipei de punere in functiune si beneficiarului pentru punerea in functiune.

Inlocuirea unei celule de 6 kV

Pregatirea punctului de lucru Demontarea celulei de 6 kV existente Montarea celulei de 6 kV noi Dimensiunile sectiei statiei de 6 kV existente se mentioneaza de beneficiar, la intocmirea caietului de sarcini pentru procurarea noii celule de 6 kV. ? ? ? Montare celula Noua Demontare Intrerupator cu SF6 sau "in vid"

Demontarea si montarea celuluei noi de 6 kV.

Transformatorii de curent existenti se vor refolosi daca acestia satisfac noilor cerinte impuse de sistemul nou de protectie. Daca distanta dintre celula de 6kV si motoarele pompelor de termoficare este mai mare de 200 ml, se vor monta in celula de 6 kV, descarcatoare de 6 kV, impotriva sarcinilor capacitive care se formeaza pe cablu.

Executia probelor

Membrii echipei specializate efectuează măsurători, verificări si probe conform PE 100/03. Rezultatele măsurătorilor, verificărilor şi probelor sunt trecute în buletinele de verificari si probe. Dacă rezultatele obţinute sunt in concordanţă cu valorile indicate in norme si documentatia tehnica de fabrica a echipamentului, se menţionează în buletinele de analize că măsurătorile, verificările şi probele sunt în concordanţă cu valorile indicate de documentatie, instalaţia fiind pregătită de punere în funcţiune. Dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, se cauta locul si/sau cauza de defect, se remediaza de catre echipa de montaj, probele se repeta pana cand rezultatele sunt corespunnzatoare. Se emit buletine in care se specifica valorile rezultate la probe, se mentioneaza ca instalatia este buna de pus in functiune si se preda echipei de punere in functiune si beneficiarului pentru punerea in functiune.

Celula de

alimentare pompa

termoficare

GROUP
RAMBOLL

395

Legatura intre celula noua de 6 kV si convertorul de frecventa variabila.

Actualele cabluri de alimentare a motorului existent se supun probelor cu tensiune marita, si se redirectioneaza spre locul de amplasare a convertorului de frecventa variabila. Daca lungimea cablurilor este prea mare exista 2 variante: a). fie rezerva de lungime existenta va constitui rezerva pentru un eventual nou cap terminal si portiunea de cablu rezerva se pozeaza pe traseul de cablu existent; in acest caz se refoloseaste capul terminal existent, daca acesta este in conditii bune de refolosire, fie, b). se taie portiunea din lungimea de cablu inutila si se reface capul terminal. Cablul repozat să alimenteze convertorul de frecventa variabila va fi legat la bornele de intrare ale convertorului. Transformatorul homopolar pentru protectie homopolara a motorului din celula de 6 kV de alimentare, se mentine cel existent, refolosindu-se.

Montajul convertorului de frecventa variabila.

Convertorul se amplaseaza pe o rama de dimensiuni 3100 x 1300 m, (dimensiuni orientative), confectionata din prodil U 65, rama prinsa si fixata prin betonare in planseul incaperii in care se monteaza convertorul. Prinderea intre carcasa convertizorului si rama se face cu suruburi M 8x30 mm. Locul de amplasare a convertorului de frecventa variabila se stabileste de comun acord cu personalul centralei; sunt doua variante:  intr-o statie electrica special amenajata; in acest caz gradul de protectie poate fi IP 21.  in sala langa pompa de termoficare; in acest caz gradul de protectie trebuie sa fie IP 44.

Dimensiunile ansamblului convertor-transformator: lungime 4500 mm; latime 1300 mm, inaltime 2600 mm; greutate 2500 kg. (valori orientative). Valorile exacte vor fi mentionate dupa contractarea echipamentului cu firma castigatoare a licitatiei de procurare, de catre producatorul echipamentului. Aceste valori vor fi transmise beneficiarului, in documentatia tehnica de insotire a echipamentului. Legatura primara in cablu intre convertor si motorul de antrenare al pompei de termoficare.

Legatura intre bornele de iesire ale convertorului de frecventa variabila si bornele motorului, se face in cablu trifazat de 6 kV, ACYHSABY mm², cate un cablu pe fiecare faza. Bucla de reglaj a debitului pompei de agent termic primar.

Debitul pompei este reglabil prin variatia turatiei motorului electric al pompei de agent termic primar, care se face prin variatia frecventei tensiunii de alimentare a motorului electric. Realizarea buclei automate de reglare a debitului apei de alimentare se face prin setarea prealabila a debitului in functie de valoarea frecventei tensiunii de alimentare a motorului electric. Odata stabilite valorile functiei Q(f) = Q, se introduc in baza de valori stabilite a convertorului. Impulsul primar privind valoarea debitului este introdus manual sau automat de catre operatorul care supravegheaza functionarea retelei de termoficare.

Debitul agentului termic este dependent de mai multi factori, printre care:  temperatura exterioara,  cererea de consum a abonatilor;  temperatura returului de la consumator la sursa, etc.

GROUP
RAMBOLL

396

3. Date tehnice ale investitiei a ) Zona si amplasamentul Lucrarile se desfasoara in incintele :

Centrala Timisoara Centru : conform plan incadrare zona anexat Municipiul Timisoara, Jud. Timis , Piata Romanilor nr. 11-12 Centrala Timisoara Sud : Conform plan incadrare zona anexat Municipiul Timisoara, Jud. Timis , Calea Sagului, nr. 201

b )Statutul juridic al terenului Terenurile sunt proprietatea Primariei Municipiului Timisoara

c )Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala reprezentind terenuri din intravilan/extravilan Pentru investitiile de la CET Timisoara Centru nu se ocupa teren suplimentar, pentru ca se fac retehnologizari la instalatii existente in perimtrul si pe suprafata constructiilor existente Pentru investitiile de la CET Timisoara Sud : - se realizeaza o instalatie de desulfurare noua, cu ocuparea a 1600 mp in incinta industriala existenta, incinta situata in intravilan - se retehnologizeaza instalatii existente, in limitele si in spatiul constructiilor acestora, fara ocupari suplimentare de teren

d ) Studii de teren -studii topografice cuprinzind planuri cu amplasamentul reperelor Reperele topografice sunt cuprinse in planurile : Plan General CET Timisoara Centru Plan General CET Timisoara Sud

-studiu geotehnic Studiul geotehnic pentru CET Timisoara Sud, unde se realizeaza o constructie noua- Instalatia de desulfurare, este anexat la prezentul document.

Aceste piese sunt orientative, suficiente pentru o descriere generala. In functie de necesitati si de specificul instalatiei contractorul va reface aceste determinari.

GROUP
RAMBOLL

397

e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii specifice domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investitiei cu recomandarea variantei optime pentru aprobare

Varianta optima pentru aprobare a fost aleasa pe baza analizei optiunilor , conform capitolelor : Informatii generale privind proiectul-Descrierea investitiei Analiza Cost-Beneficiu Caracteristicile principale ale instalatiilor noi si/sau retehnologizate sunt: Nr.crt Instalatia Instalatie

noua sau retehnologizata

Caracteristici principale

1 CAF 50 Gcal/h CET Centru nr. 2

retehnologizare 50 Gcal/h ( 58,15 MWt)- Pmax 25 bar, T max 150oC Utilizare gaze naturale NOx max 200 mg/Nmc 3 % O2

2 CAF 100 Gcal/h CET Centru nr.4

retehnologizare 100 Gcal/h ( 116 MWt)- Pmax 25 bar, T max 150oC Utilizare gaze naturale si CLU NOx max 200 mg/Nmc 3 % O2

3 CAZAN DE ABUR 100 t/h nr.1 CET Sud

retehnologizare 100 t/h - 16 bar, 250oC Utilizare lignit si gaze naturale NOx max 250 mg/Nmc 6 % O2

4 CAZAN DE ABUR 100 t/h nr.2 CET Sud

retehnologizare 100 t/h - 16 bar, 250oC Utilizare lignit si gaze naturale NOx max 250 mg/Nmc 6 % O2

5 CAZAN DE ABUR 100 t/h nr.3 CET Sud

retehnologizare 100 t/h - 16 bar, 250oC Utilizare lignit si gaze naturale NOx max 250 mg/Nmc 6 % O2

6 INSTALATIE DE DESULFURARE CET Sud

Instalatie noua Debit gaze de ardere 640000 Nmc/h SO2 max iesire 400 mg/Nmc 6 % O2

7 Pompe de termoficare CET Centru- 4 buc

retehnologizare 3x 1300 + 1000 mc/h, 125 mC.A.

8 Pompe de termoficare CET Sud- 4 buc

retehnologizare 4 X 1300 mc/h, 125 mC.A.

f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum Pentru instalatiile retehnologizate nu se introduc utilitati sau consumuri suplimentare

Pentru instalatia de desulfurare din CET Sud se introduc urmatoarele consumuri si utilitati:

Utilităţi si consumuri Unitate Valoare Apă tehnologică m3/h 32 Electricitate (total) kW 900 Oxid de calciu (CaO 100 %) kg/h 6000 -solutii tehnice de asigurare cu utilitati Nu se inregistreaza probleme speciale de asigurarea consumurilor si utilitatilor, care vor fi asigurate dupa cum urmeaza: Utilităţi si consumuri Unitate Valoare Mod de asigurare Apă tehnologică m3/h 32 De la sectia chimica a CET Sud Electricitate (total) kW 900 Din statiile electrice servicii proprii CET

Sud Oxid de calciu (CaO 100 %) kg/h 6000 De pe piata de materii prime si materiale

GROUP
RAMBOLL

398

g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului Retehnologizarile ca si investitia noua se fac pentru incadrarea emisiilor poluante in limitele prevazute de autorizatia integrata de mediu, la termenele scadente. Obiectivele nu au un alt impact secundar asupra mediului.

Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investitiei In urmatorul tabel este prezentat graficul general:

GROUP
RAMBOLL

399

GROUP
RAMBOLL
GRAFICUL GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI Activitatea Trimestrul 'Geal/h CET Centru are CAF nr.1 100 Gcalih CE [Retehnologi [Retehnologizare Cazane abur instalatie de desulfurare CET Sud

400

Costurile estimative ale investitiei 1. Valoarea totala cu detaliere pe structura devizului general Sunt date formele uzuale pentru investitii U. E., Corelate cu devizul general si devizele pe obiecte conform legislatiei in vigoare.Inaintea expunerea devizelor sunt prezentate si formularele “Cost Breakdown” si “Investiti”. In cadrul proiectului nu sunt cuprinse investitii neeligibile. Defalcare Costuri (Euro fara TVA, preturi curente)

Nr. cost Total costuri proiect

Costuri eligibile Costuri neeligibile

1 Planificare/Proiectare 1816505 1816505 0 2 Achizitie teren 0 0 0 3 Cladiri si constructii 9055617 9055617 0 4 Utilaje si echipamente 43377490 43377490 0 5 Neprevazute 1621743 1621743 0 6 Ajustari de pret 0 0 0 7 Asistenta tehnica 414432 414432 0 8 Publicitate 345360 345360 0

9 Supervizare pe perioada implementarii 1266320 1266320

0 0

ST Sub-Total 57897467 57897467 0 10 Taxe si cote legale 449253 449253 0

TOT Total 58346720 58346720 0

Investitii

SCHEMA DE ECHIVALENTA a pozitiilor din tabelele `` Investment cost `` si ``Deviz General``

Tipuri de cheltuieli eligibile (conf. Ord. 1415/3399 din

2008)

Pozitia din tabelul ``Investment

Cost``

Pozitia echivalenta in Devizul General ( intocmit conf.HG 28/2008)

Valoare Euro, fara TVA,

( preturi curente)

1 2 3 4

Cheltuieli aferente pregatirii de proiecte, studii de teren, proiectare si inginerie si cheltuieli aferente pregatirii documentatiilor de licitatie

poz. 1- Planing &Design fees

cap. 3.1- Studii de teren 46048.000

cap.3.3-Proiectare si egeneering 1765250.080

cap.3.4-organizarea procedurilor de achiz. publice 5207.199

Σcap. 3.1 + 3.3 + 3.4 : 1816505.279

Cheltuieli pt. obtinerea / achizitia terenurilor (NA)

poz.2- Land purchase

Cap.1.1- Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0.000

Constructii si instalatii, Organizare de Santier (OS), cheltuieli conexe OS, amenajare teren, amenajari pentru protectia mediului, cheltuieli pt asigurarea utilitatilor, pregatirea personalului de exploatare, cheltuieli aferente probelor tehnologice

poz.3-Building & construction

cap.1.2-Amenajarea terenului 1528666.968

cap.1.3-Amenajari pentru protectia mediului 0.000

cap.2.1-Deviere retele exterioare 0.000

cap.2.2-Dezafectare retele exterioare 0.000

cap.2.3retele de incinta 172680.000

cap. 4.1- Constr. si instalatii 6696719.197

cap.5.1.1- Organizare de santier-lucrari de constructii

277136.183

cap.5.1.2- Organizare de santier-cheltuieli conexe organizarii santierului

83980.662

cap.6.1-Pregatirea personalului de exploatare 181314.000

GROUP
RAMBOLL

401

cap.6.2-Probe tehnologice si teste 115120.000

Σcap. 1.2 + 1.3 + 2.1 + 2.2 + 2.3 + 4.1 + 5.1.1 + 5.1.2 + 6.1 + 6.2:

9055617.010

Montaj utilaj, echipamente si utilaje care necesita montaj, utilaje fara montaj, dotari , active necorporale

poz.4-Plant & machinery

cap. 4.2-Montaj utilaj 7542226.095

cap.4.3- Utilaje si echip. functionale, cu montaj 35835263.890

cap.4.4- Utilaje fara montaj 0.000

cap. 4.5-Dotari 0.000

cap. 4.6-Active necorporale 0.000

Σcap. 4.2 + 4.3 + 4.4 + 4.5 + 4.6 : 43377489.986

Cheltuieli diverse si neprevazute

poz.5- Contingenties

cap. 5.3- Chelt. Diverse si neprevazute 1621742.844

1 2 3 5

Cheltuieli pt plata serviciilor de consultanta aferente studiilor de piata , consultanta in domeniul managementului executiei, cheltuieli pentru activitatile de audit, cheltuieli cu salarii PIU, asistenta tehnica pentru imbunatatirea capacitatii ins

poz. 6-Technical Assistance

cap.3.5.1- Asistenta tehnica pentru managementul proiectului

345360.000

cap.3.5.3- Asistenta tehnica pentru imbunatatirea capacitatii institutionale a beneficiarului

0.000

cap. 7.1-Cheltuieli cu Auditul anual al proiectului ( contract de servicii, avandu-se in vedere cheltuieli de 20.000-30.000 Euro/an. )

69072.000

Σcap. 3.5.1 + 3.5.3 + 7.1 : 414432.000

Cheltuieli de comunicare, informare si publicitate pt. proiect

poz.7- Publicity Cap. 3.5.2-Publicitate pentru proiect 345360.000

Cheltuieli cu Supervizarea lucrarilor

poz. 8- Supervision during construction implementation

cap. 3.6.1- Supervizarea lucrarilor pe parcursul executiei

1266320.000

cap. 3.6.2- Asistenta Tehnica acordata de proiectant pe durata executiei (numai daca nu intra in tariful de proiectare)

0.000

Σcap. 3.6.1 + 3.6.2 : 1266320.000

Cheltuieli pentru obtinerea avizelor, acordurilor, autorizatiilor si cheltuieli pentru taxe si cote legale

poz.9- Commisions, legal taxes

cap. 3.2- Avize, acorduri, autorizatii 240671.227

cap. 5.2- Comisioane, taxe, cote legale 208581.730

Σcap. 3.2 + 5.2: 449252.956

TOTAL 58346720.075

RAMBOLL
GROUP

402

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitii

RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA IN VEDEREA CONFORMARII LA NORMELE DE PROTECTIA

MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE IN AER SI PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI IN ALIMENTAREA CU CALDURA URBANA

ESTIMARI IN PRETURI CONSTANTE

1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

CAPITOLUL 1. CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJAREA TERENULUI

1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 1.1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

1.2 Amenajarea terenului 1.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 758.195 182.127 144.057 902.252 216.731 1.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 1039.738 249.757 197.550 1237.289 297.211 1.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 3501.441 841.086 665.274 4166.715 1000.892 1.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500 1.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 20.482 4.920 3.892 24.374 5.855 TOTAL Cap. 1.2 5528.006 1327.890 1050.321 6578.327 1580.189

1.3 Amenajari pentru protectia mediului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 1.3 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL Cap. 1 5528.006 1327.890 1050.321 6578.327 1580.189

GROUP
RAMBOLL

403

CAPITOLUL 2. CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI

2.1 Deviere retele exterioare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 2.1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2.2 Dezafectare retele exterioare existente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 2.2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2.3 Retele de incinta 624.450 150.000 118.646 743.096 178.500 TOTAL Cap. 2.3 624.450 150.000 118.646 743.096 178.500

TOTAL Cap. 2 624.450 150.000 118.646 743.096 178.500

CAPITOLUL 3. CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA

3.1 Studii de teren 3.1.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.1.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.1.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.1.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 166.520 40.000 31.639 198.159 47.600 3.1.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.1 166.520 40.000 31.639 198.159 47.600

3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

870.322 209.061 165.361 1035.683 248.783 TOTAL 3.2 870.322 209.061 165.361 1035.683 248.783

3.3 Proiectare si inginerie

3.3.1- Cheltuieli pentru intocmirea Documentatiilor de atribuire a contractelor de proiectare+executie /a contractelor de executie lucrari

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.3.2-Cheltuieli pentru intocmirea Proiectelor tehnice

3.3.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 670.243 161.000 127.346 797.589 191.590

GROUP
RAMBOLL

404

3.3.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 756.833 181.800 143.798 900.632 216.342 3.3.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 2697.624 648.000 512.549 3210.173 771.120 3.3.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 2131.456 512.000 404.977 2536.433 609.280 3.3.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 127.388 30.600 24.204 151.591 36.414

3.3.3-Cheltuieli pentru verificarea proiectelor 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.3 6383.544 1533.400 1212.873 7596.418 1824.746

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie publica

18.830 4.523 3.578 22.408 5.383 TOTAL 3.4 18.830 4.523 3.578 22.408 5.383

3.5 Consultanta

3.5.1-Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului 1248.900 300.000 237.291 1486.191 357.000

3.5.2-Publicitate pentru Proiect 1248.900 300.000 237.291 1486.191 357.000

3.5.3-Asistenta tehnica pentru imbunatatirea capacitatii institutionale a beneficiarului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.5 2497.800 600.000 474.582 2972.382 714.000 3.6 Asistenta Tehnica pentru supervizare

3.6.1-Supervizarea Lucrarilor pe parcursul executiei 3538.550 850.000 672.325 4210.875 1011.500

3.6.2-Asistenta Tehnica la executie (dirigentie de santier) 1040.750 250.000 197.743 1238.493 297.500

3.6.3-Asistenta tehnica acordata de proiectant pe durata executiei ( numai daca nu e inclusa in tariful de proiectare)

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.6 4579.300 1100.000 870.067 5449.367 1309.000 TOTAL Cap. 3 14516.316 3486.984 2758.100 17274.416 4149.512

GROUP
RAMBOLL

405

CAPITOLUL 4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA

4.1. Constructii si Instalatii

4.1.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 751.063 180.414 142.702 893.766 214.693 4.1.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 1118.015 268.560 212.423 1330.438 319.586 4.1.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 4967.250 1193.190 943.777 5911.027 1419.896 4.1.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 17318.080 4160.000 3290.435 20608.515 4950.400 4.1.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

TOTAL 4.1 Constructii si instalatii 24216.854 5817.164 4601.202 28818.056 6922.425

4.2. Montaj utilaj tehnologic

4.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 2257.666 542.317 428.956 2686.622 645.357 4.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 3160.662 759.227 600.526 3761.188 903.480 4.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 9053.971 2174.867 1720.255 10774.226 2588.092 4.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 12489.000 3000.000 2372.910 14861.910 3570.000 4.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 313.099 75.210 59.489 372.588 89.500

TOTAL 4.2- Montaj utilaj tehnologic 27274.398 6551.621 5182.136 32456.534 7796.429

4.3- Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj

4.3.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 7374.068 1771.335 1401.073 8775.140 2107.889 4.3.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 10978.422 2637.142 2085.900 13064.322 3138.199 4.3.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 50182.842 12054.490 9534.740 59717.582 14344.843 4.3.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 55284.640 13280.000 10504.082 65788.722 15803.200 4.3.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 5768.461 1385.650 1096.008 6864.469 1648.924

TOTAL 4.3- Utilaje si echipamente cu montaj 129588.433 31128.617 24621.802 154210.235 37043.054

4.4- Utilaje fara montaj si echipamente de transport

4.4.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.4.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.4.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

406

4.4.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.4.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 4.4- Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.5- Dotari

4.5.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.3 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.4 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total 4.5- Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.6- Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 4.6- Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL Cap. 4 181079.685 43497.402 34405.140 215484.825 51761.908

CAPITOLUL 5. ALTE CHELTUIELI

5.1 Organizare de santier

5.1.1-Lucrari de constructii

1002.187 240.737 190.416 1192.603 286.477 5.1.2-Cheltuieli conexe organizarii santierului

303.693 72.951 57.702 361.395 86.811 TOTAL 5.1 1305.880 313.687 248.117 1553.998 373.288

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului

5.2.1-Comisioane 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5.2.2-Taxe 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5.2.3-Cote legale 754.279 181.186 143.313 897.592 215.612 5.2.4-Costul creditului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

407

TOTAL 5.2 754.279 181.186 143.313 897.592 215.612 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute

5864.590 1408.741 1114.272 6978.862 1676.402 TOTAL 5.3 5864.590 1408.741 1114.272 6978.862 1676.402

TOTAL Cap. 5 7924.749 1903.615 1505.702 9430.451 2265.302

CAPITOLUL 6. CHELTUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE, TESTE SI PREDARE LA BENEFICIAR

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 6.1.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 6.1.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 6.1.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 312.225 75.000 59.323 371.548 89.250 6.1.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 187.335 45.000 35.594 222.929 53.550 6.1.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 31.223 7.500 5.932 37.155 8.925 Total 6.1 655.673 157.500 124.578 780.250 187.425

6.2 Probe tehnologice si teste 6.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 6.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 6.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 6.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500 6.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 20.815 5.000 3.955 24.770 5.950 Total 6.2 416.300 100.000 79.097 495.397 119.000

TOTAL Cap. 6 1071.973 257.500 203.675 1275.647 306.425 Total Deviz General

210745.178 50623.391 40041.584 250786.762 60241.836 din care, C+M

58.645.895 14.087.412 11.142.721 69.788.616 16.764.020

CAPITOLUL 7. CHELTUIELI CU AUDITUL ANUAL AL PROIECTULUI

7.1 Cheltuieli cu auditul anual al proiectului 249.780 60.000 47.458 297.238 71.400

TOTAL Cap. 7 249.780 60.000 47.458 297.238 71.400 Total proiect

210994.958 50683.391 40089.042 251084.000 60313.236

GROUP
RAMBOLL

408

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitii

RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA IN VEDEREA CONFORMARII LA NORMELE DE PROTECTIA

MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE IN AER SI PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI IN ALIMENTAREA CU CALDURA URBANA

ESTIMARI IN PRETURI CURENTE

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

CAPITOLUL 1. CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJAREA TERENULUI

1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 1.1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

1.2 Amenajarea terenului 1.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 209.665 0.000 0.000 249.501 1.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 287.520 0.000 0.000 342.149 1.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 968.258 0.000 0.000 1152.227 1.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 57.560 0.000 0.000 68.496 1.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 5.664 0.000 0.000 6.740 TOTAL Cap. 1.2 0.000 1528.667 0.000 0.000 1819.114

1.3 Amenajari pentru protectia mediului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 1.3 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL Cap. 1 0.000 1528.667 0.000 0.000 1819.114

GROUP
RAMBOLL

409

CAPITOLUL 2. CHELTUIELI PENTRU ASIGURAREA UTILITATILOR NECESARE OBIECTIVULUI

2.1 Deviere retele exterioare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 2.1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2.2 Dezafectare retele exterioare existente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 TOTAL Cap. 2.2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2.3 Retele de incinta 0.000 172.680 0.000 0.000 205.489 TOTAL Cap. 2.3 0.000 172.680 0.000 0.000 205.489

TOTAL Cap. 2 0.000 172.680 0.000 0.000 205.489

CAPITOLUL 3. CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA

3.1 Studii de teren 3.1.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.1.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.1.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.1.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 46.048 0.000 0.000 54.797 3.1.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.1 0.000 46.048 0.000 0.000 54.797

3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

3.2.1 0.000 240.671 0.000 0.000 286.399 TOTAL 3.2 0.000 240.671 0.000 0.000 286.399

3.3 Proiectare si inginerie

3.3.1- Cheltuieli pentru intocmirea Documentatiilor de atribuire a contractelor de proiectare+executie /a contractelor de executie lucrari

3.3.1.1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3.3.2-Cheltuieli pentru intocmirea Proiectelor tehnice

3.3.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 185.343 0.000 0.000 220.558

GROUP
RAMBOLL

410

3.3.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 209.288 0.000 0.000 249.053 3.3.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 745.978 0.000 0.000 887.713 3.3.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 589.414 0.000 0.000 701.403 3.3.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 35.227 0.000 0.000 41.920

3.3.3-Cheltuieli pentru verificarea proiectelor 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.3 0.000 1765.250 0.000 0.000 2100.648

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie publica 0.000

3.4.1 0.000 5.207 0.000 0.000 6.197 TOTAL 3.4 0.000 5.207 0.000 0.000 6.197

3.5 Consultanta 0.000

3.5.1-Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului 0.000 345.360 0.000 0.000 410.978

3.5.2-Publicitate pentru Proiect 0.000 345.360 0.000 0.000 410.978

3.5.3-Asistenta tehnica pentru imbunatatirea capacitatii institutionale a beneficiarului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.5 0.000 690.720 0.000 0.000 821.957 3.6 Asistenta Tehnica pentru supervizare

3.6.1-Supervizarea Lucrarilor pe parcursul executiei 0.000 978.520 0.000 0.000 1164.439

3.6.2-Asistenta Tehnica la executie (dirigentie de santier) 0.000 287.800 0.000 0.000 342.482

3.6.3-Asistenta tehnica acordata de proiectant pe durata executiei ( numai daca nu e inclusa in tariful de proiectare)

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 3.6 0.000 1266.320 0.000 0.000 1506.921 TOTAL Cap. 3 0.000 4014.217 0.000 0.000 4776.918

GROUP
RAMBOLL

411

CAPITOLUL 4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA

4.1. Constructii si Instalatii

4.1.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 207.693 0.000 0.000 247.154 4.1.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 309.166 0.000 0.000 367.908 4.1.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 1373.600 0.000 0.000 1634.584 4.1.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 4788.992 0.000 0.000 5698.900 4.1.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 17.268 0.000 0.000 20.549

TOTAL 4.1 Constructii si instalatii 0.000 6696.719 0.000 0.000 7969.096

4.2. Montaj utilaj tehnologic

4.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 624.315 0.000 0.000 742.935 4.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 874.022 0.000 0.000 1040.086 4.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 2503.707 0.000 0.000 2979.411 4.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 3453.600 0.000 0.000 4109.784 4.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 86.582 0.000 0.000 103.032

TOTAL 4.2- Montaj utilaj tehnologic 0.000 7542.226 0.000 0.000 8975.249

4.3- Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj

4.3.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 2039.161 0.000 0.000 2426.601 4.3.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 3035.878 0.000 0.000 3612.695 4.3.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 13877.129 0.000 0.000 16513.783 4.3.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 15287.936 0.000 0.000 18192.644 4.3.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 1595.160 0.000 0.000 1898.241

TOTAL 4.3- Utilaje si echipamente cu montaj 0.000 35835.264 0.000 0.000 42643.964

4.4- Utilaje fara montaj si echipamente de transport

4.4.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.4.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.4.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

412

4.4.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.4.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 4.4- Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.5- Dotari

4.5.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.3 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.5.4 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total 4.5- Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4.6- Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL 4.6- Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL Cap. 4 0.000 50074.209 0.000 0.000 59588.309

CAPITOLUL 5. ALTE CHELTUIELI

5.1 Organizare de santier

5.1.1-Lucrari de constructii

5.1.1.1 0.000 277.136 0.000 0.000 329.792 5.1.2-Cheltuieli conexe organizarii santierului

5.1.2.1 349.611 83.981 66.426 416.038 99.937 TOTAL 5.1 0.000 361.117 0.000 0.000 429.729

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 0.000

5.2.1-Comisioane 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5.2.2-Taxe 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5.2.3-Cote legale 868.326 208.582 164.982 1033.308 248.212 5.2.4-Costul creditului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

413

TOTAL 5.2 868.326 208.582 164.982 1033.308 248.212 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute

5.3.1 0.000 1621.743 0.000 0.000 1929.874 TOTAL 5.3 0.000 1621.743 0.000 0.000 1929.874

TOTAL Cap. 5 0.000 2191.441 0.000 0.000 2607.815

CAPITOLUL 6. CHELTUIELI PENTRU PROBE TEHNOLOGICE, TESTE SI PREDARE LA BENEFICIAR

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 6.1.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 17.268 0.000 0.000 20.549 6.1.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 17.268 0.000 0.000 20.549 6.1.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 0.000 86.340 0.000 0.000 102.745 6.1.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 51.804 0.000 0.000 61.647 6.1.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 8.634 0.000 0.000 10.274 Total 6.1 0.000 181.314 0.000 0.000 215.764

6.2 Probe tehnologice si teste 6.2.1 CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru 0.000 17.268 0.000 0.000 20.549 6.2.2 CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru 0.000 17.268 0.000 0.000 20.549 6.2.3 Cazane abur 100 t/h CET Sud 71.887 17.268 13.658 85.545 20.549 6.2.4 Instalatie Desulfurare CET Sud 0.000 57.560 0.000 0.000 68.496 6.2.5 Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud 0.000 5.756 0.000 0.000 6.850 Total 6.2 0.000 115.120 0.000 0.000 136.993

TOTAL Cap. 6 0.000 296.434 0.000 0.000 352.756 Total Deviz General 0.000 58277.648 0.000 0.000 69350.401

din care, C+M 0.000 16217.430 0.000 0.000 19298.740

CAPITOLUL 7. CHELTUIELI CU AUDITUL ANUAL AL PROIECTULUI

7.1 Cheltuieli cu auditul anual al proiectului 0.000 69.072 0.000 0.000 82.196

TOTAL Cap. 7 0.000 69.072 0.000 0.000 82.196

Total proiect 242897.396 58346.720 46150.505 289047.901 69432.597

GROUP
RAMBOLL

414

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL OBIECTULUI CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 751.063 180.414 142.702 893.766 214.693 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 751.063 180.414 142.702 893.766 214.693

II MONTAJ 2257.666 542.317 428.956 2686.622 645.357

GROUP
RAMBOLL

415

TOTAL II- MONTAJ 2257.666 542.317 428.956 2686.622 645.357

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 7374.068 1771.335 1401.073 8775.140 2107.889 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 7374.068 1771.335 1401.073 8775.140 2107.889

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 10382.797 2494.066 1972.731 12355.528 2967.939

GROUP
RAMBOLL

416

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL DEZAFECTARI PENTRU OBIECTUL CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 758.195 182.127 144.057 902.252 216.731

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 758.195 182.127 144.057 902.252 216.731

II MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL II- MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

417

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 758.195 182.127 144.057 902.252 216.731

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

CALCULATIE PROIECTARE,PREGATIRE PERSONAL SI PROBE CAF nr.2 - 58,15 MW CET Centru PENTRU OBIECTUL

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I Studii de teren 1 Studiu Geo 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Ridicari topografice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Total studii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

418

PROIECTARE 1 Valoare ora 0.020

2 Ore proiectare

6000

3 Regie proiectare % 30.000 4 Deplasari 5.000

TOTAL I PROIECTARE (Nr1xNr2) x(100+Nr3)/100+Nr4 670.243 161.000 127.346 797.589 191.590

II PROBE 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

TOTAL II- PROBE 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

III PREGATIRE PERSONAL 1 Numar persoane 10 2 Zile instruire 5 3 Cheltuieli zilnice 0.300

TOTAL III- PREGATIRE PERSONAL (Nr1xNr2xNr3) 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

GROUP
RAMBOLL

419

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL OBIECTULUI CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 1118.015 268.560 212.423 1330.438 319.586 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 1118.015 268.560 212.423 1330.438 319.586

GROUP
RAMBOLL

420

II MONTAJ 3160.662 759.227 600.526 3761.188 903.480

TOTAL II- MONTAJ 3160.662 759.227 600.526 3761.188 903.480

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 10978.422 2637.142 2085.900 13064.322 3138.199 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 10978.422 2637.142 2085.900 13064.322 3138.199

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 15257.099 3664.929 2898.849 18155.948 4361.266

GROUP
RAMBOLL

421

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL DEZAFECTARI PENTRU OBIECTUL CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 1039.738 249.757 197.550 1237.289 297.211

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 1039.738 249.757 197.550 1237.289 297.211

II MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

RAMBOLL
GROUP

422

TOTAL II- MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 1039.738 249.757 197.550 1237.289 297.211

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

CALCULATIE PROIECTARE,PREGATIRE PERSONAL SI PROBE CAF nr.4 - 116,3 MW CET Centru PENTRU OBIECTUL

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I Studii de teren 1 Studiu Geo 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Ridicari topografice 0.000 0.000 0.000 0.000 Total studii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

423

PROIECTARE 1 Valoare ora 0.020

2 Ore proiectare

6800

3 Regie proiectare % 30.000 4 Deplasari 5.000

TOTAL I PROIECTARE (Nr1xNr2) x(100+Nr3)/100+Nr4 756.833 181.800 143.798 900.632 216.342

II PROBE 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

TOTAL II- PROBE 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

III PREGATIRE PERSONAL 1 Numar persoane 10 2 Zile instruire 5 3 Cheltuieli zilnice 0.300

TOTAL III- PREGATIRE PERSONAL (Nr1xNr2xNr3) 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

GROUP
RAMBOLL

424

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL OBIECTULUI Cazane abur 100 t/h CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 4967.250 1193.190 943.777 5911.027 1419.896 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 4967.250 1193.190 943.777 5911.027 1419.896

II MONTAJ 9053.971 2174.867 1720.255 10774.226 2588.092

GROUP
RAMBOLL

425

TOTAL II- MONTAJ 9053.971 2174.867 1720.255 10774.226 2588.092

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 50182.842 12054.490 9534.740 59717.582 14344.843 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 50182.842 12054.490 9534.740 59717.582 14344.843

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 64204.063 15422.547 12198.772 76402.835 18352.831

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL DEZAFECTARI PENTRU OBIECTUL Cazane abur 100 t/h CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

426

3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 3501.441 841.086 665.274 4166.715 1000.892

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 3501.441 841.086 665.274 4166.715 1000.892

II MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL II- MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 3501.441 841.086 665.274 4166.715 1000.892

GROUP
RAMBOLL

427

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL SUBOBIECTULUI Cazan nr 1 100 t/h CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 1655.750 397.730 314.592 1970.342 473.299 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 1655.750 397.730 314.592 1970.342 473.299

II MONTAJ

GROUP
RAMBOLL

428

3076.261 738.953 584.490 3660.751 879.354 TOTAL II- MONTAJ 3076.261 738.953 584.490 3660.751 879.354

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 17284.976 4152.048 3284.145 20569.121 4940.937 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 17284.976 4152.048 3284.145 20569.121 4940.937

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 22016.987 5288.731 4183.228 26200.215 6293.590

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL SUBOBIECTULUI Cazan nr 2 100 t/h CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

429

3 Izolatii 1655.750 397.730 314.592 1970.342 473.299 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 1655.750 397.730 314.592 1970.342 473.299

II MONTAJ 2988.855 717.957 567.882 3556.737 854.369

TOTAL II- MONTAJ 2988.855 717.957 567.882 3556.737 854.369

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 16448.933 3951.221 3125.297 19574.230 4701.953 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 16448.933 3951.221 3125.297 19574.230 4701.953

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 21093.538 5066.908 4007.772 25101.310 6029.621

RAMBOLL
GROUP

430

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL SUBOBIECTULUI Cazan nr 3 100 t/h CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 1655.750 397.730 314.592 1970.342 473.299 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 1655.750 397.730 314.592 1970.342 473.299

II MONTAJ 2988.855 717.957 567.882 3556.737 854.369

TOTAL II- MONTAJ 2988.855 717.957 567.882 3556.737 854.369

GROUP
RAMBOLL

431

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 16448.933 3951.221 3125.297 19574.230 4701.953 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 16448.933 3951.221 3125.297 19574.230 4701.953

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 21093.538 5066.908 4007.772 25101.310 6029.621

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

CALCULATIE PROIECTARE,PREGATIRE PERSONAL SI PROBE Cazane abur 100 t/h CET Sud PENTRU OBIECTUL

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I Studii de teren 1 Studiu Geo 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Ridicari topografice 0.000 0.000 0.000 0.000 Total studii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 PROIECTARE 1 Valoare ora 0.020

GROUP
RAMBOLL

432

2 Ore proiectare

24000

3 Regie proiectare % 30.000 4 Deplasari 24.000

TOTAL I PROIECTARE (Nr1xNr2) x(100+Nr3)/100+Nr4 2697.624 648.000 512.549 3210.173 771.120

II PROBE 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

TOTAL II- PROBE 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

III PREGATIRE PERSONAL 1 Numar persoane 25 2 Zile instruire 10 3 Cheltuieli zilnice 0.300

TOTAL III- PREGATIRE PERSONAL (Nr1xNr2xNr3) 312.225 75.000 59.323 371.548 89.250

GROUP
RAMBOLL

433

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL OBIECTULUI Instalatie Desulfurare CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 13737.900 3300.000 2610.201 16348.101 3927.000 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 1040.750 250.000 197.743 1238.493 297.500 5 Instalatii sanitare 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 2331.280 560.000 442.943 2774.223 666.400

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 17318.080 4160.000 3290.435 20608.515 4950.400

II MONTAJ 12489.000 3000.000 2372.910 14861.910 3570.000

TOTAL II- MONTAJ 12489.000 3000.000 2372.910 14861.910 3570.000

GROUP
RAMBOLL

434

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 55284.640 13280.000 10504.082 65788.722 15803.200 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 55284.640 13280.000 10504.082 65788.722 15803.200

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 85091.720 20440.000 16167.427 101259.147 24323.600

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL DEZAFECTARI PENTRU OBIECTUL Instalatie Desulfurare CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

435

4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500

II MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL II- MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500

GROUP
RAMBOLL

436

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL ASIGURARE UTILITATI PENTRU OBIECTUL Instalatie Desulfurare CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 499.560 120.000 94.916 594.476 142.800 5 Instalatii sanitare 124.890 30.000 23.729 148.619 35.700

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 624.450 150.000 118.646 743.096 178.500

II MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL II- MONTAJ 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

437

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 624.450 150.000 118.646 743.096 178.500

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

CALCULATIE PROIECTARE,PREGATIRE PERSONAL SI PROBE Instalatie Desulfurare CET Sud PENTRU OBIECTUL

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I Studii de teren 1 Studiu Geo 104.075 25.000 19.774 123.849 29.750 2 Ridicari topografice 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 Total studii 166.520 40.000 31.639 198.159 47.600 PROIECTARE 1 Valoare ora 0.020

GROUP
RAMBOLL

438

2 Ore proiectare

19500

3 Regie proiectare % 30.000 4 Deplasari 5.000

TOTAL I PROIECTARE (Nr1xNr2) x(100+Nr3)/100+Nr4 2131.456 512.000 404.977 2536.433 609.280

II PROBE 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500

TOTAL II- PROBE 208.150 50.000 39.549 247.699 59.500

III PREGATIRE PERSONAL 1 Numar persoane 10 2 Zile instruire 15 3 Cheltuieli zilnice 0.300

TOTAL III- PREGATIRE PERSONAL (Nr1xNr2xNr3) 187.335 45.000 35.594 222.929 53.550

GROUP
RAMBOLL

439

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL OBIECTULUI Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 62.445 15.000 11.865 74.310 17.850

II MONTAJ 313.099 75.210 59.489 372.588 89.500

TOTAL II- MONTAJ 313.099 75.210 59.489 372.588 89.500

GROUP
RAMBOLL

440

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 5768.461 1385.650 1096.008 6864.469 1648.924 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 5768.461 1385.650 1096.008 6864.469 1648.924

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 6144.005 1475.860 1167.361 7311.366 1756.273

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

DEVIZUL DEZAFECTARI PENTRU OBIECTUL Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Constructii: rezistenta si arhitectura 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Izolatii 0.000 0.000 0.000 0.000 4 Instalatii electrice 0.000 0.000 0.000 0.000 5 Instalatii sanitare 0.000 0.000 0.000 0.000

GROUP
RAMBOLL

441

6 Instalatii de incalzire/ventilare/climatizare/PSI/radio-tv, intranet 0.000 0.000 0.000 0.000

7 Instalatii alimentare cu gaze naturale 0.000 0.000 0.000 0.000 8 Instalatii de telecomunicatii 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL I- CONSTRUCTII 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

II MONTAJ 20.482 4.920 3.892 24.374 5.855

TOTAL II- MONTAJ 20.482 4.920 3.892 24.374 5.855

III PROCURARE 1 Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 3 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL III- PROCURARE 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 20.482 4.920 3.892 24.374 5.855

RAMBOLL
GROUP

442

PHARE 2005/017-553.04.03/08.01 Asistenta Tehnica pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte

TERMOFICARE RAMBOLL

CALCULATIE PROIECTARE,PREGATIRE PERSONAL SI PROBE Pompe Termoficare CET Centru si CET Sud PENTRU OBIECTUL

ESTIMARE IN PRETURI CONSTANTE 1 Euro=4,1630 Lei , curs BNR din data de 20.05 / 2009

Nr crt DENUMIREA CAPITOLELOR SI SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA

(mii Lei) (mii Euro) (mii Lei) (mii Lei) (mii Euro) 1 2 3 4 5 5 6

I Studii de teren 1 Studiu Geo 0.000 0.000 0.000 0.000 2 Ridicari topografice 0.000 0.000 0.000 0.000 Total studii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 PROIECTARE 1 Valoare ora 0.020

2 Ore proiectare

600

3 Regie proiectare % 30.000 4 Deplasari 15.000

TOTAL I PROIECTARE (Nr1xNr2) x(100+Nr3)/100+Nr4 127.388 30.600 24.204 151.591 36.414

II PROBE 20.815 5.000 3.955 24.770 5.950

TOTAL II- PROBE 20.815 5.000 3.955 24.770 5.950

GROUP
RAMBOLL

443

III PREGATIRE PERSONAL 1 Numar persoane 5 2 Zile instruire 5 3 Cheltuieli zilnice 0.300

TOTAL III- PREGATIRE PERSONAL (Nr1xNr2xNr3) 31.223 7.500 5.932 37.155 8.925 Date avute la baza: -Cursul de schimb valutar 1Euro = 4,1630 lei (20.05.2009) - In devizul in preturi curente inflatia s-a calculat pentru ultimul an de decontari, 2015, pornind de la rata inflatiei prognozata de comisia nationala de statistica, dupa cum urmeaza:

An 2010 2011 2012 2013 2014 Inflatie % 3.5% 3.2% 2.8% 2.5% 2.3 % Rata globala rezultata = 1.035x 1.032 x 1.028 x 1.025 x 1. 023 = 1.1512 ( 15.12 %)

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

GROUP
RAMBOLL

444

GROUP
RAMBOLL
ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI (mii Euro fara TVA) „2 50 Gcal/h CET Cent Geal/h CET Centru [Retehnologizare CAF nr.1 100 zane abur 10th CET Sud [Retehnologizare Ca de desulfurare CET Sud mpe CET Cen

445

Analiza Cost-Beneficiu Volumul 2 din prezentul document. Sursele pentru finantarea investitiei Investitia va fi finantata dupa cum urmeaza (preturi curente, in euro) :

Total 2010 2011 2012

Buget local: contributie 5% diferenta de finantat (funding gap) 2.713.122 774.596 1.402.955 535.571 Buget local: contributie neinclusa in diferenta de finantat (non-funding gap) 4.084.271 1.166.059 2.111.977 806.235 Total: Buget local 6.797.393 1.940.655 3.514.932 1.341.806 Buget de stat 24.418.103 6.971.368 12.626.601 4.820.134 Total contributie publica nationala 31.215.496 8.912.023 16.141.533 6.161.940 Grant UE 27.131.224 7.745.964 14.029.556 5.355.704 Total proiect 58.346.720 16.657.987 30.171.089 11.517.644

Contributie neeligibila – TVA (EUR), preturi curente, in euro:

Total 2010 2011 2012

Total proiect (excl. TVA) 58.346.720 16.657.987 30.171.089 11.517.644 TVA (contributie locala, cost neeligibil) 11.085.877 3.165.017 5.732.507 2.188.353

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei. 1. Numar de locuri de munca create in faza de executie In faza de executie se estimeaza urmatorul necesar de locuri de munca : Nr. crt Obiectul Numar locuri de munca 1 Retehnologizare CAF 50 Gcal/h nr.2 CET Centru 20 2 Retehnologizare CAF 100 Gcal/h nr.4 CET Centru 25 3 Retehnologizare Cazan 100t/h nr.1 CET Sud 30 4 Retehnologizare Cazan 100t/h nr.2 CET Sud 30 5 Retehnologizare Cazan 100t/h nr.3 CET Sud 30 6 Instalatie desulfurare CET Sud 50 7 Retehnologizare pompe CET Centru 6 8 Retehnologizare pompe CET Sud 6

2. Numar de locuri de munca create in faza de operare In faza de operare nu se creeaza locuri de munca pentru ca instalatiile care se retehnologizeaza exista si functioneaza si in prezent.

GROUP
RAMBOLL

Pentru instalatia noua de desulfurare forta de munca se redistribuie de la cazanele din COLTERM Timisoara care vor iesi din functiune.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) – 251084.000 mii lei ( in preturi-20 mai anul 2009,1 euro= 4,163lei), din care constructii-montaj (C+M) = 69788.616 mii lei inclusiv TVA

2. Esalonarea investitiei (INV/C+M) An I An II An III Total Investitie mii lei cu TVA 71683.41 129834 49566.63 251084.00 C+M mii lei cu TVA 19924.65 36080.715 13783.251 69788.616

3. Durata de realizare (luni) Durata de realizare este de 36 de luni. 4. Capacitati (unitati fizice si valorice) Se retehnologizeaza :

• 3 Cazane abur 100 t/h • 1 Cazan de apa fierbinte de 100 Gcal/h • 1 Cazan de apa fierbinte de 50 Gcal/h • 8 pompe de termoficare

Se construieste o instalatie de desulfurare noua, de 640000 Nmc/h 4. Indicatori specifici

Principalii indicatori fizici:

Componenta 1: Reabilitarea a doua cazane de apa fierbinte CAF2 si CAF4 din CET Centru

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Cazane de apa fierbinte retehnologizate

Nr. 2

Randamentul cazanului la functionarea pe gaze naturale

% 93

Randamentul cazanului la functionarea pe combustibil lichid usor

% 90

Capacitatea termica maxima CAF2 Mwt 58,15

446

FICHTNER

447

Capacitatea termica maxima CAF4 Mwt 116,3

Emisiile de NOx la functionarea pe gaze naturale, 3% O2

mg/Nmc 200

Emisiile de NOx la functionarea pe CLU, 3% O2

mg/Nmc 450

Echipament on-line de monitorizare Nr. 2

Componenta 2: Retehnologizarea a trei cazane de abut, CAE1, CAE2 si CAE3 din CET Sud

Indicator fizic Valoare

unitara Cantitate

Cazane de abur retehnologizate Nr. 3

Randamentul cazanului la functionarea pe lignit

% 87

Capacitate termica CAE1, CAE2, CAE3

t/h 100

Emisiile de NOx la functionarea pe lignit, 6% O2

mg/Nmc 200

Emisiile de NOx la functionarea pe gaze naturale, 3% O2

mg/Nmc 200

Temperatura nominala abur C 250 ± 20

Echipament on-line de monitorizare Nr. 1

Componenta 3: Instalatie noua de desulfurare (DESOX) la CET Sud

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Instalatie noua DESOX No. 1

Limita emisiilor de SO2, 6% O2 mg/Nmc 250 Limita emisiilor de pulberi, 6% O2 mg/Nmc 20

Componenta 4: Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

Indicator fizic Valoare

unitara Cantitate

Pompe reabilitate Nr. 8

Convertoare noi de frecventa instalate

Nr. 4

Randamentul global al pompelor (diagrama de fabricatie)

% 75

GROUP
RAMBOLL

448

Principalii indicatori de performanta:

Indicatorii de performanta ai proiectului sunt urmatorii:

Indicator de performanta Valoare unitara

Inainte de proiect

Dupa implementarea proiectului

Localitati in care s-a imbunatatit calilataea aerului datoritareabilitarii sistemului de termoficare

Nr. 0 1

Reducerea emisiilor de SO2 provenite de la sistemele de termoficare datorita interventiilor POS Mediu

t/an 4.730 779

Reducerea emisiilor de NOx provenite de la sistemele de termoficare datorita interventiilor POS Mediu

t/an 924 451

Conformare cu Directiva IMA Nu Da Altele (Utilizarea BAT conform Directivei IPPC, eficienta energetica, etc)

Nu Da

Cresterea eficientei energetice in cazanele din CET Centru (combustibil principal)

% 87 93

Cresterea eficientei energetice in cazanele din CET Sud (combustibil principal)

% 81 87

Cresterea consumului de electricitate datorita instalarii DESOX

MWh/an 0 36.000

Scaderea consumului de electricitate datorita retehnologizarii pompelor de transport

MWh/an 14.000 11.200

GROUP
RAMBOLL

    Atasament: Anexa_1.pdf

    Anexa 1 – la proiect de HCL

    Surse de finantare – Euro, preturi curente

    Total 2010 2011 2012

    Buget local: contributie 5% funding gap 2.713.122 774.596 1.402.955 535.571 Buget local: contributie non-funding gap 4.084.271 1.166.059 2.111.977 806.235 Total: Buget local 6.797.393 1.940.655 3.514.932 1.341.806 Buget de stat 24.418.103 6.971.368 12.626.601 4.820.134 Total contributie publica nationala 31.215.496 8.912.023 16.141.533 6.161.940 Grant UE 27.131.224 7.745.964 14.029.556 5.355.704 Total proiect 58.346.720 16.657.987 30.171.089 11.517.644

    Cofinantare neeligibila – TVA (EUR), preturi curente, în euro:

    Total 2010 2011 2012

    Total proiect (fara TVA) 58.346.720 16.657.987 30.171.089 11.517.644 TVA (contributie locala, cost neeligibil) 11.085.877 3.165.017 5.732.507 2.188.353

    DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBAŞCU

    Atasament: ATT1CADL.pdf

    1

    ANEXA II

    ANALIZA COST-BENEFICIU

    RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA ÎN VEDEREA CONFORMĂRII LA NORMELE DE PROTECŢIA MEDIULUI PRIVIND EMISIILE

    POLUANTE ÎN AER ŞI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎN ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ URBANĂ

    GROUP
    RAMBOLL

    2

    CUPRINS 0. Sumar Executiv 4

    1. Identificarea Investitiilor şi Definirea Obiectivelor, inclusiv

    specificarea Perioadei de Referinţă

    13

    1.1 Obiectivele politicii energetice locale 15

    1.2 Scopul analizei 15

    1.3 Metodologia analizei opţiunilor 16

    2. Analiza Opţiunilor 20

    2.1 Abordarea diferentială şi absolută 20

    2.2 Definitia opţiunii “fara proiect” 20

    2.3 Presupuneri 22

    2.4 Metodologia de stabilire a tarifului 27

    3. Analiza Economică 27

    4. Analiza Financiară 37

    4.1 Scurtă privire generală din punct de vedere financiar asupra COLTERM SA 37

    4.2 Eligibilitatea 38

    4.3 Distribuţia economiilor 39

    4.4 Eligibilitatea: Evaluarea rentabilităţii financiare a capitalului national 40

    4.5 Eligibilitatea: diferenţa de finanţat 41

    4.6 Finanţarea 43

    4.7 Suportabilitatea 46

    4.8 Sustenabilitatea financiară 54

    4.9 Redevenţele 60

    4.10 Separarea fluxurilor financiare 61

    4.11

    4.12

    Inlocuirea echipamentului cu durata scurta de viata

    Concluzii cheie la analiza financiara

    64

    64

    5. Analiza de Senzitivitate 66

    5.1 Introducere şi abordare 66

    5.2 Analiza de senzitivitate 66

    5.3 Variabile critice 67

    6. Analiza de Risc 67

    6.1 Distribuţia de probabilitate a variabilelor critice 67

    6.2 Evaluarea generală a riscurilor 68

    6.3 Evaluarea nivelurilor acceptabile de risc 69

    Concluzii generale ale Analizei Cost-Beneficiu 69

    7. Studiul Tarifar 71

    7.1 Competiţia şi stabilirea tarifului 71

    7.2 Implementarea principiului “poluatorul plăteşte” 71

    7.3 Suportabilitatea 71

    7.4 Consumul 73

    GROUP
    RAMBOLL

    3

    7.5 Sistemul actual şi viitor de subvenţii 75

    7.6 Suportabilitatea sistemului de termoficare în viitor 77

    7.7 Comentariu privind metodologiile tarifare 77

    Anexa 1: Tarife şi subvenţii

    Anexa 2. Finanţarea proiectului

    Annex 3: TVA

    Anexa 4:Valori unitare

    Anexa 5: Principalele estimări macro-economice

    Anexa 6: Lista ipotezelor

    Tabele

    GROUP
    RAMBOLL

    4

    0. Sumar Executiv 0.1. Suprafaţa vizată de proiect şi beneficiarii săi Municipiul Timişoara şi operatorul său de servicii de termoficare, Colterm SA intenţionează să reabiliteze facilitătile de producţie şi distribuţie termică din oraş. Proiectul are loc în Regiunea de Dezvoltare Vest a României.

    Populaţia care beneficiază direct de proiect este reprezentată de către consumatorii conectaţi la sistemul de încălzire urbană. Numărul total de locuitori conectaţi la sistemul de încălzire urbană este de 224.360, reprezentând cca. 73% din populaţia municipiului Timişoara. Alte beneficiarii direcţi în zona proiectului sunt instituţii publice, servicii şi industrie conectate la sistemul de încălzire urbană, aşa cum sunt prezentaţi în tabelul de mai jos: Table 0-1: Consumatori de încălzire urbană , 2007. Consumatori 2007

    Locuitori 224.360

    Instituţii publice 277

    Servicii 1.006 Industrie 23

    Beneficiarul indirect al proiectului este întreaga populaţie din Timişoara (307.350 locuitori), întrucât aceasta beneficiază de reducerea poluării aerului, care duce la îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate. Proiectul se bazează pe necesarul actual de căldura de 4.056 TJ pe an. Proiectul nu include intervenţii în reducerea necesarului şi a pierderilor. Proiectul presupune că reducerea necesarului care ar putea sa apară ca urmare a creşterii tarifelor este compensată de creşterea economică, prin urmare necesarul de agent termic rămane neschimbat. 0.2. Obiectivele proiectului Obiectivul general al proiectului este reducerea impactului negativ asupra mediului şi atenuarea a efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire urbană în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei din Timişoara până în 2015, şi asigurarea conformării, în linie cu cerinţele Tratatului de Aderare. Obiectivul strategic al proiectului este de a asigura un sistem de încălzire urbană durabilă, la un nivel de tarifare accesibil pentru populaţia din Timişoara. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

    • Introducerea celor mai Bune Tehnologii Disponibile (BAT), în scopul reducerii emisiilor de SO2, NOx şi de pulberi de la sistemul de încălzire urbană • Introducerea măsurilor de eficienţă energetică, în scopul reducerii emisiilor de CO2

    GROUP
    RAMBOLL

    5

    • Asigurarea accesului la serviciile publice de furnizare a energiei termice pentru toate categoriile de consumatori • Îmbunătăţirea fiabilităţii sistemelor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă

    Principalii indicatori de performanţă pentru proiect sunt următorii:

    Tabel 0-2: Principalii indicatori de performanţă pentru proiect

    Indicator de performanţă Unitate Fără proiect După implementarea proiectului

    Reducere ca rezultat al proiectului

    Locaţiile în care calitatea aerului este îmbunătăţită datorită reabilitarii sistemelor de încălzire

    Nr. 0 1 1

    Reducerea emisiilor de SO2 provenite de la sistemele de încălzire datorită intervenţiilor POS

    t/an 4.730 779 3.951

    Reducere emisiilor de NOx provenite de la sistemele de încălzire datorită intervenţiilor POS

    t/an 924 451 473

    Sursa: Tabel T-11-1. Nota: Emisii în anul 2013. 0.3. Descrierea proiectului şi a costurilor

    Au fost analizate mai multe opţiuni pentru realizarea imediată a reducerilor de emisii, cu scopul de a identifica soluţia cu cele mai mici costuri. Opţiunile au fost comparate cu un scenariu „a face minimum” de continuare a exploatării instalaţiilor existente. Descrierea celor patru opţiuni (O1,O8,010 si O11) analizate în cadrul scenariului cu sistem centralizat de încălzire, precum şi investiţiile aferente sunt prezentate în tabelul următor. Pentru referinţă, tabelul prezintă de asemenea şi opţiunea unui sistem descentralizat de încălzire, opţiunea O12. TabeL 0-3: Cele cinci opţiuni alternative si costurile acestora.

    Opţiunea Descriere Investiţie prioritară, neactualizată, milioane Euro

    1 2 3 O1 CET Sud se dezafectează. CET Centru se

    retehnologizează, iar combustibilul utilizat sunt gazele naturale.

    15,74

    O8 Structura actuală este menţinută în funcţiune. CET Sud funcţionează în continuare la o încărcare mai mică cu cazane de abur, folosind o combinaţie de biomasă şi lignit. CET Centru se retehnologizează , iar

    50,68

    GROUP
    RAMBOLL

    6

    Opţiunea Descriere Investiţie prioritară, neactualizată, milioane Euro

    combustibilul utilizat la CET Centru este gazul. Se introduce o instalaţie de desulfurare a gazului

    O10 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de abur pe pat fluidizat pe lignit şi biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează şi continuă să funcţioneze cu cazane de apa fierbinte utilizând gazul natural.

    82,33

    O11 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de apă caldă pe pat fluidizat pe lignit cu biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează, iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul.

    70,33

    O12 Unităţile centrale sunt închise, şi energia termică este produsă doar pe baza de gaze naturale în cazane instalate în fostele puncte termice.

    148,75

    Opţiunea O8 a fost selectată ca fiind soluţia cu cele mai optime costuri. Principalele intervenţii în Opţiunea O8 sunt:

    • Reabilitarea cazanelor de apă fierbinte nr.2 şi 4 din CET Centru şi a cazanelor de abur nr. 1,2 şi 3 din CET Sud în scopul reducerii emisiilor de NOx; • Introducerea unei instalaţii noi de desulfurare în CET Sud, în vederea reducerii emisiilor de SO2; • Retehnologizarea pompelor de transport a căldurii în CET Centru şi CET Sud în scopul creşterii eficienţei energetice.

    Propunerea de proiect include următoarele componente şi costuri:

    Tabel 0-4: Componentele şi costurile proiectului Componenta Costuri (milioane Euro) Tipul costului Componenta 1 - Reabilitarea a două cazane de apă fierbinte, CAF2 şi CAF4, în CET Centru

    7,57 Conformarea cu cerinţele de mediu şi creşterea eficienţei energetice

    Componenta 2 - Reabilitarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 şi CAE3, în CET Sud

    17,58 Conformarea cu cerinţele de mediu şi creşterea eficienţei energetice

    Componenta 3 – Instalatie noua de desulfurare(DESOX) în CET Sud

    21,68 Conformarea cu cerinţele de mediu

    GROUP
    RAMBOLL

    7

    Componenta Costuri (milioane Euro) Tipul costului Componenta 4 - Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru şi CET Sud

    2,09 Creşterea eficienţei energetice

    Componenta 5 – Campanie de conştientizare publică, asistenţă tehnică şi supervizare

    1,76 Sensibilizarea opiniei publice, intarirea capacitatii institutionale, asistenţă tehnică şi supervizare

    Total componente 50,68 0.4. Analiza finanicară Proiectul a fost evaluat faţă de opţiunea in care "fara proiect", fără investiţii. Principalele prognoze cu proiect sunt:

    • Necesarul final de energie termică: 4.056 TJ pe an, si o cerere de elasticitate de -0.2 la schimbările reale ale tarifelor. • Consum mediu pe gospodarie: 3,23 GJ / lună (având ca bază 12 luni). • Costul gazelor naturale: Cresterea treptata de la 300 euro pe 1000 m3 în 2009 la 399 de euro pe 1000 m3, în 2012, şi apoi rămane neschimbat. • Producţia de electricitate de 78.000 MWh pe an, în 2009-2011, şi de 241.000 MWh pe an începând cu 2012. • Preţul energiei electrice: Pentru 2009-2014: 60-69 de euro pe MWh în conformitate cu metodologia ANRE. Incepand cu 2015: preţul pieţei, 68 de euro pe MWh.

    Proiectul are două efecte asupra costurilor de exploatare:

    • Instalaţia de desulfurare va duce la costuri operaţionale suplimentare de 1,20 milioane de euro pe an, începând din anul 2013, marind costurile producţiei anuale cu 1,6%. • Investiţiile în domeniul eficienţei energetice vor duce la reducerea costurilor operationale de 0,60 pana la 0,69 de milioane de euro pe an, începând din anul 2010, reprezentând o reducere a costurilor de producţie anuală de 0,8 pana la 0,85%.

    Valoarea Financiara Netă Actualizată a proiectului de investiţii (FNPV / C) la rata financiara de 5% este de minus 41,05 de milioane de euro. Rata rentabilităţii financiare (FRR / C) este minus 10,7%. Valoarea Financiara Netă Actualizată pe capital (FNPV / K), ţinând cont de sprijinul comunitar, este de minus 11,67 de milioane de euro. Raportul cost / beneficiu al proiectului este de 2,22. Astfel, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finanţare din sprijin comunitar. Principalii parametrii financiari sunt prezentaţi în tabelul 0-5.

    GROUP
    RAMBOLL

    8

    Tabel 0-5: Principalii parametri financiari Parametru Valoare Dimensiunea investiţiei 50,68 milioane Euro VNFA/C -41,05 milioane Euro RFR/C -10,7% VNFA/K -11,67 milioane Euro RFR/K -0,6% Raport B/C 2,22 0.5 Rata de co-finantare si sursele Costurile eligibile sunt 49,27 de milioane de euro, iar costul actualizat al investiţiei este de 42,77 milioane de euro. Venitul net actualizat din operaţiuni este de minus 2,94 milioane de euro. Astfel cheltuielile eligibile sunt de 39,83 de milioane de euro. Rata diferentei de finanţat este de 93%, iar rata maximă de co-finanţare este de 50%. Ca rezultat, valoarea de decizie, incluzand rezervele, este de 47,13 milioane euro, iar proiectul poate primi grant UE de 50% 47,13 milioane de euro, respectiv 23,56 milioane de euro. Co-finanţarea este de aşteptat de la bugetul de stat al României, care acoperă 45% din investiţii, sau 21,21 de milioane de euro. Primaria Timişoara va acoperi 5% diferenta de finantat precum si diferenta nefinantata, reprezentând un total de 5,90 milioane euro. Rata de co-finanţare şi sursele sunt prezentate în tabelul 0-6. Tabel 0-6: Principalii indicatori de co-finanţare

    Valori actualizate,

    Milioane bazate pe

    valori neactualizate

    excluzând contingentele

    Valori neactualizate,

    milioane euro,

    exluzând contingentele

    Valori neactualizate,

    milioane Euro,

    incluzând contingentele

    Optiunea O8 CE Costuri eligibile (CE), 49,27 50,68 CAI Costul actualizat al Investitiei 42,77 VNA Venitul net actualizat 2,94

    ChE Cheltuieli eligibile (ChE = CAI-VNA) 39,83

    R Rata diferentei de finantat (R = ChE/CAI) 93%

    VD Valoarea de decizie (VA = CE*R) 47,13

    Rmcf Rata maximă de co-finanţare 50% Grant UE Grant UE = VD*Rmcf 23,56

    GROUP
    RAMBOLL

    9

    0.6 Subvenţii, tarife şi suportabilitate Tarifele stabilite pentru Timişoara în perioada 2007-2009 sunt prezentate in Tabelul 0-7. Table 0-7: Tarife în preţuri actuale şi în preţuri constante 2009, perioada 2007-2009 (incl. TVA). 2007 2008 2009

    1 Tarif, RON/Gcal, preturi actuale 157,03 147,84 162,62 2 Tarif, (€/GJ), preturi constante nivel 2009 12,09 10,52 9,14

    Aşa cum este prezentat în Anexa 1, în 2007 gospodăriile au plătit pentru serviciile cu încălzirea centralizată 6,24% din venitul disponibil, în 2008 s-a redus la 5,12%, iar în 2009 a crescut în medie până la 5,54%. Acest procent nu acoperă total costurile serviciilor cu încălzirea centralizată. În 2008 operatorul a primit 48,55 milioane Euro ca subvenţii operaţionale. Presupunem că gospodăriile pot suporta un procent de până la 8,5% din venitul pe gospodarie pentru plata acestor servicii. În scopul evitării unui şoc provocat de preţurile mărite, se propune o creştere graduală a tarifului

    până la recuperarea totală a costurilor după o perioadă de tranziţie. Pentru a minimiza incidenta deconectărilor din cauza cresterilor tarifare se propune ca tariful să crească între 4.5% si 8.5% pe an în termeni reali până în 2020 urmat de o crestere până la 8.00% pe an până când limita de suportabilitate este atinsă. În acest fel, limita maximă de 8,5% va fi atinsă în anul 2025. Costurile integrale vor depăsi limitele stabilite până în 2020. Astfel, va exista o nevoie de subventii tranzitionale pentru perioada 2009-2020. Cifrele anuale sunt prezentate în Anexa 1. Subvenţii tranziţionale anuale- estimări Până în prezent au funcţionat două tipuri de subvenţii: subvenţiile pentru combustibil şi subvenţiile pentru diferenţele de preţ între preţul agentului termic şi tariful consumatorului. În 2007 şi 2008 subvenţiile pentru combustibil au crescut de la 7 la 12 milioane EURO pe an, în timp ce subvenţiile pentru diferenţa de preţ au crescut de la 22 la 37 milioane EURO pe an, aşa cum este prezentat în Tabelul 0-8. În 2008, totalul subvenţiilor operaţionale a ajuns la 48,55 milioane EUR. Tabel 0-8: Subvenţii în 2007 şi 2008, milioane RON şi milioane EUR, preţuri actuale.

    Tip subvenţie 2007 Mil. RON

    2007 MEUR

    2008 Mil. RON

    2008 MEUR

    Subvenţii combustibil 27,6 7,80 40,37 11,37 Subvenţii diferenţe de preţ 79,7 22,51 132,02 37,19 Total subvenţii operaţionale 107,3 30,31 172,39 48,55 Sursa: Colterm SA. Datorită faptului că începând cu 2009 subvenţiile pentru combustibil nu se vor mai aplica, subvenţiile pentru diferenţe de preţ se aşteaptă să rămână în vigoare ca subvenţii tranziţionale atât

    GROUP
    RAMBOLL

    10

    timp cât va fi necesară menţinerea suportabilă a serviciilor cu încălzirea centralizată şi totodată pentru evitarea deconectărilor. Subvenţiile tranziţionale necesare sunt prezentate în Anexa 1 şi sunt calculate ca diferenţa între costurile operaţionale şi veniturile totale din vânzările de căldura şi căldură. Subvenţiile sociale

    Sistemul de subvenţii sociale se presupune că va rămâne în vigoare. Acestea asigură diminuarea cu 10 până la 90% a facturilor pentru încălzire în funcţie de categoria în care se încadrează venitul net mediu lunar pe membru de familie. În sezonul rece 2008-2009 cea mai redusă subvenţie, de 10% din valoarea facturii de încălzire, a fost acordată pentru categoriile de venit net mediu lunar pe membru de familie între 540 RON/luna şi 615 RON/lună. Sub 540 RON/lună, subvenţia a fost de 20% şi aşa mai departe, pas cu pas. Venitul net lunar pe membru de familie sub 155 RON pe lună asigura o subvenţie de 90% din valoarea facturii. Sistemul de subvenţii sociale va garanta faptul că în perioada următoare, categoria cu veniturile cele mai reduse nu vor plăti mai mult de 8,5% din venitul pe gospodarie pentru încălzire. Gospodăriile cu venituri sub venitul mediu vor beneficia de subvenţii. 0.7 Analiza economică Analiza economică porneşte de la analiza financiară eliminând transferurile, cum ar fi taxele salariale de aproximativ 28% şi penalităţile CO2. În al doilea rând, beneficiile externe măsurabile, adica beneficiile privind scăderea emisiilor de CO2, SO2, NOx si pulberi sunt evaluate şi se adaugă la fluxul financiar, folosind preţuri umbră. Mărimea beneficiilor externe s-a calculat la 8,24 milioane Euro in 2013, primul an după investiţie, urmând să crească intre 8,6 si 8,8 milioane Euro pe an incepand din 2021. Aceste beneficii sunt principalul motiv ce stă la baza sustenabilităţii economice a proiectului. În al treilea rând, s-a luat în considerare dacă au existat modificări ale preţului în cadrul costurilor de exploatare ale sistemului de termoficare care să afecteze fluxul financiar de numerar. S-a stabilit că nu este cazul. Valoarea economică netă actualizată (VENA) în opţiunea preferată, la o rată economică de actualizare de 5,5% este plus 40,52 milioane Euro. Rata Economică de Rentabilitate (RER) este 21,49%. Parametrii economici sunt prezentati in Tabelul 0-9. Tabel 0-9: Parametri economici Parametru Valoare VENA 40,52 milioane Euro ERR 21,49% 0.8. Analiza de senzitivitate şi de risc Senzitivitatea rezultatelor analizei (asa cum au fost calculate pe baza VNFA/C) la modificări în parametri a fost testată prin observarea efectelor asupra parametrilor indicatorilor cheie de performanţă de +/- 1% pentru fiecare parametru. Analiza demonstrează că senzitivitatea

    GROUP
    RAMBOLL

    11

    indicatorilor de performanţă este relativ ridicată în cazul schimbărilor în venituri din vânzări şi în costuri, in timp ce senzitivitatea la modificarile in costurile de investitii este scazuta. Senzitivităţile aşa cum sunt măsurate cu ajutorul VNEA sunt similare cu cele calculate pe baza VNFA/K. Tabelul următor prezintă calculul pe baza VNAF/K. Tabel 0-10: Senzitivităţi. VFNA/K VENA Analiza senzitivitatii Cazul de baza -11,67 40,52 Variatii (+/- 1%) Efecte de mediu -2,22% Înaltă Incasari din vanzari 0,65% -0,05% Scăzută Costuri de operare -0,40% -0,12% Scăzută Costuri cu investitiile -1,06% Înaltă

    Grant public 1,62% Medie

    Rata financiara de actualizare -0,40% Scăzută Rata economica de actualizare 0,79% Medie Sursa: Tabel T-10-7 Proiectul ar avea o senzitivitate relativ înaltă la modificări în efectele de mediu si una relativ scăzută la deviatii ale încasărilor din vânzari, adica încasarea facturilor. Astfel, ne putem aştepta la unele ezitări în ceea ce priveşte plata facturilor odată cu creşterea treptată a tarifului, în special la început, până când consumatorii se vor obişnui cu creşterile tarifare.

    Colectarea facturilor trebuie diferenţiată de efectul creşterii tarifului la consumul de energie termică. S-a estimat că o creştere de 1% a tarifelor ar duce la o scădere cu 0,2% a consumului de căldură.

    Senzitivitatea la schimbări este scazută cu privire la costuri. S-a introdus o tendinţă crescătoare la preţul gazelor începând de la 300 Euro pe 1000 m3 până la un nivel de 400 Euro pe 1000 m3.

    Proiectul este mai putin senzitiv la modificări ale costurilor de personal şi ale costurilor de întreţinere deoarece ponderea lor in costurile totale este relativ mica. Aceste costuri ar trebui monitorizate şi controlate pe parcursul perioadei de referinţă pentru a evita o creştere majoră a costurilor. Senzitivitatea proiectului la modificări ale costurilor de investiţie este medie. Aceste costuri sunt mai uşor de prevăzut, ţinând cont de faptul că toate investiţiile urmează să se facă în primii ani din perioada de referinţă. Toate deviaţiile privind veniturile şi costurile vor fi absorbite de subvenţia tranziţionala furnizata de municipalitate. 0.9. Concluzii Principalele condiţii: - Tarifele urmează să crescă treptat cu 4.5% pe an din 2010 până în 2012,cu 8.5% pe an din 2013

    până în 2020, si cu 8.0% pe an de atunci încolo, până când limita de suportabilitate este atinsă,

    GROUP
    RAMBOLL

    12

    în 2025. Veniturile tarifare ating nivelul costurilor operationale integrale în 2021, aplicând ulterior principiul „poluatorul plateste”.

    - Subventiile tranzitionale sa fie eliminate gradual pana in 2020. - Suportabilitatea sa fie asigurata pentru toate gospodariile. Principalele riscuri: - Risc privind veniturile obţinute din vânzarea agentului termic. Reducerea riscului: campanie de

    conştientizare şi relaţii cu clienţii. - Riscul costului pentru combustibil datorita fluctuatiilor preturilor combustibililor. Reducerea

    riscului: contracte de furnizare de combustibil pe durată mai mare, flexibilitate în privinţa combustibililor utilizaţi (combustibili alternativi).

    Sarcini pentru municipalitate şi operator

    Principalele sarcini ce îi revin municipalităţii sunt:

    - Decizia privind politica tarifară în viitor (o creştere treptată de la 5.54% in 2009 până la maxim 8,50% din venitul mediu pe gospodărie). O creştere mai mare a tarifelor ar genera subvenţii tranziţionale mai reduse, dar ar genera totodată şi o creştere anuală mai mare a facturilor cu încălzirea si probabil deconectări.

    - Asigurarea capacităţii municipalitaţii de a acoperi subvenţiile tranziţionale necesare în timp util. - Îmbunătăţirea ratei de colectare a plăţilor. - Îmbunătăţirea reformelor de reducere a costurilor la operator în vederea reducerii tarifelor; - Îmbunătăţirea planificarii costurilor, bugetarii şi controlului operatorului;

    GROUP
    RAMBOLL

    13

    Introducere Municipiul Timişoara şi operatorul său de servicii de termoficare Colterm SA intenţionează să reabiliteze facilităţile de producţie şi distribuţie termică din oraş. Căldura se produce în sistem de cogenerare, iar surplusul de electricitate se vinde în reţeaua de electricitate. Proiectul are loc în Regiunea de Dezvoltare Vest a României, fiind eligibil pentru Fondul de Coeziune.

    Suprafaţa de acoperire a serviciului include un număr total de 92.400 de gospodării, având o populaţie de 224.360 de locuitori, sau 73% din totalul populaţiei de peste 307.500 de locuitori.

    Proiectul nu necesită un teren suplimentar deoarece include renovarea capacităţilor de producţie existente.

    Încălzirea centrală este furnizată în prezent printr-un proces de producţie ineficient cu emisii mari de CO2, SO2, NOx şi pulberi. Proiectul va contribui la reducerea considerabilă a acestor emisii. Cel mai important, emisiile de SO2 vor fi reduse cu peste 80%, iar emisiile de CO2 vor scădea treptat ca urmare a scăderii pierderilor în reţeaua de distribuţie şi transport, precum şi prin măsuri de management. Acest lucru, însă, nu face obiectul acestui proiect.

    Au fost testate diferite posibilităţi de reducere a emisiilor în vederea identificării soluţiei cu cele mai scăzute costuri. Opţiunea selectată (O8 prezentată în continuarea raportului) a fost comparată cu un scenariu în care nu s-ar face nimic şi instalaţiile existente ar continua să funcţioneze. O opţiune în care nu s-ar face nimic şi s-ar închide sistemul de termoficare, făcându-se tranziţia la încălzirea individuală cu gaze ar duce la situaţia în care segmentele cele mai sărace ale populaţiei ar rămâne fără încălzire şi de aceea a fost eliminată şi considerată inacceptabilă din punct de vedere politic.

    Structura Analizei Cost Beneficiu

    Analiza Cost Beneficiu este structurată în conformitate cu Ghidul UE (2002) revizuit în 20081. Mai mult, Analiza Cost Beneficiu răspunde cerinţelor Ghidului Naţional pentru Sectorul de Termoficare (2009)2.

    Iniţial, se realizează o analiză economică, alegându-se varianta cea mai atractivă. Aceasta este urmată de o analiză financiară axată pe deficitul de finanţare, eligibilitatea pentru un grant UE, finanţare şi rentabilitate. Analiza se încheie cu evaluarea riscurilor.

    Pe baza unor presupuneri detaliate, s-a realizat un model pentru calculele financiare şi economice. Toate calculele s-au făcut pe baza acestui model, care constă din următoarele tabele şi documente de lucru:

     Intrări: Tabelele T-0-1 până la T-0-31 (tabel excel „Intrări”).

    1 Ghid la Analiza Cost Beneficiu pentru proiecte de investiţii (2002, 2008). 2 Ghidul Naţional pentru Sectorul de Termoficare, susţinut de Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013, revizuit, Martie 2009.

    GROUP
    RAMBOLL

    14

     Investiţii: Tabelele T-1-1 până la T-1-5 (tabel excel „Investiţii”).  Operaţii: Tabelele T-2-1 până la T-2-5 şi T-2-1 B (tabel excel „Operaţii”)  Analiza economică: Tabelele T-3-1 până la T-3-6 (tabel excel „Econ”).  VFNA/C şi RRF/C: Tabelul T-4-1 până la T-4-3 (tabel excel „VFNAC”).  VFNA/K şi RRF/K: Tabelul T-5-1 (tabel excel „VFNAK”).  Eligibilitatea pentru finanţare: Tabelul T-6-1 (tabel excel „Eligibilitate”).  Sustenabilitate financiară: Tabelul T-7-1 până la T-7-7, Figura 4-2 (tabel excel „Finsust”).  Surse de finanţare: Tabelul T-8-1 (tabel excel „Surse”).  Suportabilitate: Tabelele T-9-1 până la T-9-7, Figura 4-1 (tabel excel „Suportabilitate”).  Risc: Tabelele T-10-1 până la T-10-6 (tabel excel „Risc”).  Mediu: Tabelele T-11-1 până la T-11-8 (tabel excel „Mediu”).  Investiţii şi operaţii neindexate: Tabelul T-12-1 până la T-12-6 (tabel excel “Opt nedif”).  Alocarea costurilor pe căldură şi electricitate: Tabelele T-13-1 până la T-13-8 (tabelul excel

    “ANRE”).  Sumar tarife şi subvenţii: Tabele T-14-1 până la T-14-2.  Costuri, venituri si elasticitate: tabele T-15-1 până la T-15-4  Schimbarea echipamentului cu durata de viată pe termen scurt. Tabele T-16-1 până la T-16-

    3  Reinvestirea O8: Tabele T-17-1 până la T-17-2.  Reinvestirea în optiunea Fara proiect: Tabel T-18-1 până la T-18-2  Reinvestirea O8 minus Fara proiect: Tabel T-19-1  Sumarul veniturilor operationale, a costurilor operationale si a subventiilor tranzitionale:

    Tabelele T-20-1 până la T-20-3

    În toate tabelele, căsuţele marcate cu fundal galben denotă informaţii externe introduse în acele căsuţe, în timp ce căsuţele marcate cu verde conţin informaţii generate din alte căsuţe.

    Informaţii generale privind eligibilitatea

    În Regulamentul General pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, proiectele majore sunt definite ca fiind acelea cu un cost total de peste 25 de milioane de Euro în domeniul protecţiei mediului şi 50 de milioane de Euro în cazul celorlalte sectoare (Articolul 39 din Regulament 1083/2006). Prezentul proiect este unul de mediu. Îndeplineşte unul dintre criteriile unui ‘proiect major’, deoarece reprezintă o serie de sarcini indivizibile economic legate de o funcţie tehnică specifică şi cu obiective identificabile. Obiectivul proiectului este de a face ca sistemul de termoficare să corespundă cerinţelor de mediu, iar funcţia tehnică este furnizarea de energie termică accesibilă din punct de vedere al costului pentru majoritatea locuitorilor unui oraş important din România. Sarcinile care alcătuiesc proiectul sunt indivizibile din punct de vedere economic, deoarece pachetul de intervenţii propuse este necesar pentru atingerea impactului de mediu.

    GROUP
    RAMBOLL

    15

    Proiectul este o investiţie într-un serviciu public generator de venituri. După o perioadă de tranziţie, se aşteaptă ca consumatorii de agent termic să achite întregul cost al serviciilor, prin urmare se estimează aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”. Tarifele de recuperare integrală a costurilor vor fi introduse treptat trecând printr-o perioada de tranziţie, respectând cerinţele de suportabilitate.

    1. Identificarea investiţiilor şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

    ACB ia în calcul strategia de termoficare municipală, în cadrul căreia au fost identificate obiectivele de intervenţie POS, urmate fiind de identificarea investiţiilor care vor duce la îndeplinirea obiectivelor. Strategia de termoficare municipală din Timişoara identifică obiectivele politicii sectoriale precum şi opţiunea dezvoltării pe termen lung. 1.1. Obiectivele politicii energetice locale

    Obiectivul naţional al sectorului Sistemelor de Termoficare (ST), legat de obiectivele POS-Mediu, este reducerea impactului negativ asupra mediului şi a atenuării schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire în majoritatea localităţilor poluate, până în 2015.

    Ţintele locale, aliniate la strategia locala pentru sistemele de termoficare Timişoara sunt:

     Reducerea emisiilor SO2, NOx şi a pulberilor provenite de la instalaţiile mari de ardere prin termene de conformare din setul de limite de conformare din Tratatul de Aderare;

     Reducerea emisiilor CO2, contribuind la atenuarea efectelor schimbărilor climatice;

     Reducerea consumului primar şi final de energie;

     Eficienţă crescută a unităţilor de producţie la min. 86%;

     Reducerea pierderilor în reţelele de încălzire primare şi secundare cu max. 15%;

     100% acoperire a cererii de termoficare viitoare şi a continuităţii furnizării serviciului.

    1.2 Scopul analizei

    Prezenta analiză se referă la evaluarea investiţiilor incluse în proiectul POS, investiţii care sunt indentificate ca priorităţi conform strategiei de termoficare locale şi ţinteşte conformitatea cu cerinţele de mediu din cadrul Tratatului de Aderare.

    GROUP
    RAMBOLL

    16

    1.3.Metodologia analizei opţiunilor

    Punctul de plecare pentru analiza opţiunilor a fost strategia de termoficare urbană a municipiului Timişoara, pregătită în conformitate cu Tratatul de Aderare şi alte documente naţionale strategice relevante ( Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, Strategia Naţională privind Furnizarea de Agent termic, Programul Naţional pentru Încălzire Urbană 2006-2015, Planul Naţional de Alocare pentru participarea la Schema de comercializare cu emisii-UE, Strategia Energetică a României 2007-2020).

    Strategia de termoficare locală în Timişoara se axează pe opţiuni strategice majore în ceea ce priveşte dezvoltarea pe termen lung a întregului sistem municipal de termoficare. Multe dintre opţiuni iau în considerare următoarele elemente:

     Sistemul centralizat vs descentralizat sau un sistem mai individual;  Diferite tipuri de combustibili (cărbune, petrol, gaz etc.);  Producerea doar a energiei de termoficare versus alternativa cogenerare.

    În vederea identificării celei mai fezabile opţiuni, primul pas al analizei a fost selectia conform mai multor criterii şi justificarea calitativă, eliminând astfel unele opţiuni nerealiste. Cele mai fezabile opţiuni au fost apoi comparate pentru a selecta scenariul optim şi a etapiza investitiile necesare in investitii pe termen scurt, mediu şi lung. Scenariul optim economic identificat de strategia de termoficare locală în Timişoara este de a menţine şi reabilita sistemul centralizat de incalzire urbana. Conform acestui scenariu, 4 (patru) opţiuni au fost evaluate şi comparate (în studiul de fezabiliate). Fiecare opţiune include o enumerare a măsurilor necesare pentru a creşte eficienţa centralelor de termoficare şi de a contribui la reducerea pierderilor de pe reţelele de transport şi distribuţie. Analiza economică detaliată a opţiunilor este prezentată în capitolul 3 al acestui raport. Descrierea celor patru opţiuni (O1, O8, O10 şi O11) evaluate in cadrul scenariului centraliat, precum şi investiţiile asociate şi costurile operaţionale sunt prezentate în următorul tabel. Pentru o referinţă mai uşoară, tabelul ilustrează de asemenea şi opţiunea sistemului de termoficare descentralizat (O12) şi opţiunea în care s-ar realiza minimul (DM). În scenariul în care s-ar realiza minimul, sistemul actual continuă să opereze fără nici o investiţie pentru reducerea emisiilor actuale de CO2, SO2, NOx şi pulberi, şi fără investiţiile planificate de reabilitare pentru reţeaua de termoficare.

    GROUP
    RAMBOLL

    17

    Tabelul 1-1: Perpectivă generală asupra opţiunilor Nr Opţiunii (conform strategiei locale de termoficare)

    Descriere Investiţie, neactualizată, milioane Euro

    Investiţie, actualizată (5%) milioane Euro

    Costul unitar dinamic al funcţionării, Euro per GJ

    Costul unitar dinamic al investiţiilor prioritare, Euro per GJ

    Total costuri unitare dinamice, Euro per GJ

    1 2 3 4 5 6 7=5+6 O8 Se menţine în funcţiune

    structura existentă în prezent. CET Sud continuă la o capacitate redusă cu cazane pe abur, folosind o combinaţie de biomasă şi lignit. CET Centru se reabiliteaza, combustibilul folosit în CET Centru fiind gazul. Se montează o instalaţie de desulfurare pentru gazele de coş in CET Sud

    50,68 44,01 16,29 0,56 16,85

    O11 Cazanele de abur 1, 2, 3 din CET Sud sunt închise, un nou cazan de apă fierbinte în strat fluidizat pe bază de lignit utilizând şi biomasă se instalează la CET Sud (FBC). CET Centru se reabilitează, combustibilul folosit în CET Centru fiind gazul.

    70,33 61,00 16,84 0,91 17,75

    O12 Se închid unităţile centrale, iar agentul termic se produce în boilere pe gaz care produc numai căldură, montate în fostele puncte termice.

    148,75 138,28 18,17 2,45 20,62

    O1 CET Sud este dezafectat. CET Centru este reabilitat, combustibilul folosit în CET Centru fiind gazele naturale.

    15,74 13,41 18,72 - 0,07 18,66

    O10 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de apă fierbinte în strat fluidizat pe bază de lignit utilizând şi biomasă se instalează la CET Sud. CET Centru este reabilitat şi continuă să funcţioneze cu cazane de apă fierbinte pe

    82,33 71,38 15,93 1,11 17,04

    GROUP
    RAMBOLL

    18

    Nr Opţiunii (conform strategiei locale de termoficare)

    Descriere Investiţie, neactualizată, milioane Euro

    Investiţie, actualizată (5%) milioane Euro

    Costul unitar dinamic al funcţionării, Euro per GJ

    Costul unitar dinamic al investiţiilor prioritare, Euro per GJ

    Total costuri unitare dinamice, Euro per GJ

    1 2 3 4 5 6 7=5+6 gaz.

    DM Fara proiect 0,00 0,00 16,26 - 0,30 15,95 Surse: Tabelul T-0-1 şi T-12-1 până la T-12-6. Investiţiile totale variază intre 15 şi 149 milioane de Euro per opţiune (coloana 3). În ceea ce priveşte valoarea netă actualizată, investiţiile sunt între 13 şi 139 milioane de Euro per opţiune (coloana 4). Coloanele 5, 6 şi 7 ale Tabelului 1-1 calculează costurile unitare dinamice în opţiunile păstrate. Costurile unitare dinamice arată costurile per GJ pe durata intregii perioade de referinţă. Costurile unitare dinamice ne indică clasificarea financiară a opţiunilor, deoarece o opţiune cu costuri unitare dinamice mai mici ar fi preferată unei opţiuni cu costuri unitare dinamice mai mari (presupunând că ambele opţiuni au acelaşi nivel de necesar de caldura, respectând în acelaşi timp standardele impuse de emisie). Coloana 5 arată costurile totale unitare dinamice legate de furnizarea de căldură, in timp ce coloana 6 arată costurile unitare dinamice ale investiţiilor. Coloana 7 le adună pe acestea două pentru a obţine totalul costurilor unitare dinamice ale celor cinci opţiuni de investiţie şi pentru opţiune in care fara proiect. Valorile din coloana 7 indică faptul că opţiunea O8 are cele mai scăzute costuri unitare, şi prin urmare, este de preferat. În timp ce în cadrul opţiunii O8 furnizorul serviciului continuă să furnizeze agent termic clienţii săi folosind echipamentele existente, opţiunea O11 introduce un cazan de apă fierbinte pe bază de lignit cu ardere pe pat fluidizat care să înlocuiască actualele cazane de abur existente la CET Sud, care utilizează şi biomasă. Opţiunea O12 reprezintă înlocuirea celor două centrale termice centralizate cu un număr de “centrale insulare” de dimensiuni mici funcţionând pe gaz. Opţiunea O1 închide CET Sud şi transferă întreaga producţie de agent termic la CET Centru, în timp ce opţiunea O10 înlocuieşte cazanele de abur existente la CET Sud cu un cazan de abur pe lignit în strat fluidizat utilizând şi biomasă. Opţiunea O8 a fost aleasă ca optimă, fiind opţiunea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor ducând la conformarea cu cerinţele de mediu conform termenelor de tranziţie asigurând furnizarea sigură la un preţ convenabil pentru populaţie. Următorul tabel oferă o detaliere a investiţiilor prioritare ( ce formează baza aplicaţiilor pentru Fondul de Coeziune UE) referitoare la obiectiv.

    GROUP
    RAMBOLL

    19

    Tabel 1-2: Detalierea investiţiilor prioritare în elemente de venit şi efecte cost, milioane de Euro Componente Costuri (milioane euro) Tipul de

    investiţie Tipul de efect

    Componenta 1 – Reabilitarea a două cazane de apă fierbinte, CAF2 şi CAF4, la CET Centru

    7,57 -Conformarea cu cerinţele de mediu - Eficienţă energetică

    Venit

    Componenta 2 – Reabilitarea a două cazane de abur, CAE1, CAE2 şi CAE3, la CET Sud

    17,58 -Conformarea cu cerinţele de mediu - Eficienţă energetică

    Venit

    Componenta 3 – O nouă centrală de desulfurare (DESOX), la CET Sud

    21,68 - Conformarea cu cerinţele de mediu

    Cost

    Componenta 4 – Reabilitarea pompelor de transport la CET Centru şi CET Sud

    2,09 - Eficienţă energetică

    Venit

    Componenta 5 - Aducerea la cunoştinţă publicului, Asistenţa Tehnică şi Supervizare

    1,76 - Neutru

    Componente totale 50,68 Table 1-2 B: Esalonarea investitiilor prioritare pe ani, milioane Euro An 2010 2011 2012 Costuri pe an, milioane Euro 14,47 26,22 9,99 Investitiile suplimentare sunt prezentate in Tabelul 3-4c si Tabelul 3-4d. Majoritatea investiţiilor sunt legate de instalaţiile producătoare de căldură, care au drept scop principal conformarea cu cerinţele de mediu prin reducerea emisiilor SO2, NOx şi pulberi de la instalaţiile mari de ardere. Investiţii relativ mici sunt incluse pentru reabilitarea pompelor de transport, care îmbunătăţesc eficienţa întregului sistem de termoficare. Noua instalatie de desulfurare este inclusă la categoria „cost-investiţii” şi măreşte cu 1.20 milioane Euro costurile anuale de operare, începând cu anul 2013. Proiectul POS reprezintă etapa 1 a unui program de investiţii pe termen lung, conform strategiei locale de termoficare. Alte etape ale investiţiei incluse în programul pe termen lung cuprind reabilitarea reţelelor şi a punctelor termice, precum şi investiţii ulterioare în centralele de termoficare. Investiţiile propuse pot fi clasificate conform următorului tabel:

    GROUP
    RAMBOLL

    20

    Tabel 1-3: Clasificarea investiţiilor opţiunii O8

    Componente Clasificare

    Reabilitarea instalaţiilor de mare ardere pe cărbune pentru a deveni extreme de eficiente şi de a reduce poluarea aerului, echipându-le cu unităţi de Desulfurare Gazelor de Ardere (DGA), filtre de particulă noi, performante şi înlocuirea cuptoarelor existente cu unele noi, NOx scăzute.

    A) Co-generare sau producţie de energie termică

    Sursa: Analiza Cost Beneficiu Ghidul Naţional pentru Sectorul de Termoficare, Martie 2009 2. Analiza Optiunilor 2.1 Abordarea diferentială şi absolută

    Veniturile absolute şi costurile opţiunilor considerate oferă o bază fundamentală pentru o analiză aprofundată. Estimările veniturilor şi costurilor în termeni absoluţi sunt disponbile în tabelele excel T-12-1 până la T-12-6, inclusiv opţiunea „fara proiect” şi toate opţiunile de investiţii aferente. Alegerea opţiunii preferate trebuie să se bazeze pe o abordare diferenţială, comparând fiecare opţiune „ în care se face ceva” cu opţiunea „ se face minimul”, adica compararea fiecărei acţiuni a unei opţiuni „în care se face ceva”, an după an, cu aceeaşi acţiune din opţiunea „se face minimul”. Logica din spatele abordării diferenţiale este că oferă o unealtă de evaluare pentru a vedea dacă costurile investiţionale adiţionale sunt justificate în termeni de beneficii adiţionale. Prezenta analiză cost beneficiu păstrează punctul de vedere in care alegerea opţiunii ar trebui să se bazeze mai degrabă pe analiza economică decât pe analiza financiară. Aceasta deoarece scopul principal al investiţiei il reprezintă obţinerea beneficiilor de mediu, care nu sunt incluse in analiza financiară, deoarece nu tin de răspunderea operatorului de servicii de termoficare. Această abordare se aplică pentru alegerea celui mai avantajos proiect din punct de vedere economic din cele cinci opţiuni. Odata ce o opţiune a fost aleasă, se aplică abordarea diferenţială acestei opţiuni pentru a determina diferenţa de finanţat, rata de rentabilitate a capitalului naţional investit, precum şi valoarea grant-ului din partea UE pentru care proiectul este eligibil. Următoarele analize privind sustenabilitatea proiectului, cerinţele de finanţare, suportabilitatea şi riscurile se bazează pe valori absolute ale veniturilor şi costurilor. 2.2 Definiţia opţiunii „fara proiect”

    Opţiunea „fara proiect” se defineşte ca fiind un punct de reper ipotetic faţă de care se evaluează opţiunile în care „se face ceva”. Cunoscând faptul că, datorită legislaţiei în domeniul mediului şi a termenelor limită privind reducerea emisiilor, opţiunea „fara proiect” nu este una realistă în circumstanţele de faţă, această opţiune este totuşi folositoare pentru a ilustra cum ar putea evolua sistemul de termoficare în absenţa acestor cerinţe de mediu.

    GROUP
    RAMBOLL

    21

    În opţiunea „fara proiect”, sistemul existent în prezent continuă să funcţioneze fără investiţiile necesare impuse de actualele cerinţe legislative în vederea reducerii emisiilor de CO2, SO2, NOx şi pulberi, şi fără investiţiile planificate în vederea reabilitării reţelei de termoficare. În această situaţie, nu se schimbă tipurile de combustibili folosiţi în prezent, iar reţeaua de termoficare se repară atunci când se produc avarii. Întreţinerea sistemului de termoficare în această opţiune se face fără investiţii deoarece toate intervenţiile pentru întreţinerea sa sunt incluse în costurile de întreţinere şi exploatare.

    Opţiunea „fara proiect” păstrează actualul sistem de termoficare existent. S-ar putea imagina şi o opţiune mai radicală în care nu se face nimic, în care serviciile de termoficare ar urma să fie sistate complet şi să fie înlocuite de centrale termice individuale de apartament şi/sau de bloc. Această opţiune ar face ca prezentul sistem de termoficare să devină inutil, dar ar necesita investiţii private din partea tuturor gospodăriilor – individuale sau în comun în fiecare bloc de locuinţe, pentru a asigura o încălzire suficientă. În afară de încălzitoarele mici electrice, investiţiile, cum ar fi încălzirea cu gaze pentru fiecare apartament individual sau pentru fiecare bloc de locuinţe, nu ar fi posibilă pentru segmentele de populaţie cu venituri mai mici şi care nu dispun de capacitate financiară. În prezent, autorităţile municipale nu dispun de mijloace prin care să acorde sprijin financiar pentru acest tip de investiţii. Prin urmare, se poate prevedea că segmentele de populaţie cu venituri mai mici conectate în prezent la reţeaua de termoficare nu ar mai avea nicio soluţie comună de încălzire şi nu ar dispune nici de mijloacele necesare pentru a investi în soluţii individuale. Deşi această opţiune ar descrie ce s-ar întâmpla în cazul în care nu se face nimic, a fost considerată ca inacceptabilă de către autorităţile municipale şi de guvern. Pe baza strategiei de termoficare locale, soluţia în întregime descentralizată a fost exclusă din studiul prezent. Mai mult, este discutabil faptul că inabilitatea consumatorilor de a-şi instala soluţii individuale de incălzire, ar deveni mai vulnerabili la boli în timpul iernii. Acest lucru ar rezulta în pierderea venitului, poate chiar în probleme de sănătate (pneumonii), precum şi costuri mari cu tratamentele medicale. Efectul economic aici nu este cuantificabil imediat. Mai mult, această opţiune radicală nu este acceptabilă din punct de vedere macro-economic deoarece presupune creşterea consumului de gaz şi reducerea utilizării cărbunelui local. Analiza economică îşi propune să evalueze fluxul de numerar diferenţial din punct de vedere economic3 pentru fiecare opţiune în parte faţă de opţiunea in care „fara proiect”. Analiza diferenţială cuprinde toate veniturile, de exemplu cele rezultate din vânzările de agent termic, de electricitate şi comerţul de CO2 (penalităţi CO2 cu minus). Analiza economică se realizează fără să ţină seama de taxe şi subvenţii. Ea cuprinde efecte externe măsurabile, cum ar fi beneficiile asupra mediului prin reducerea emisiilor de CO2 şi SO2, pentru care există preţuri de piaţă şi adaugă reducerea emisiilor de NOx şi pulberi, pentru care nu există preţuri de piaţă dar exista valori unitare economice conform metodologiei CAFE, precum şi efecte necuantificabile cum ar fi efectele sociale datorită calităţii mai bune a serviciului de termoficare. Mai mult, ţine seama de corecţiile necesare pentru preţurile distorsionate. Astfel, ea serveşte pentru a ilustra valoarea pentru societate a fiecărei alternative de investiţie, în comparaţie cu varianta în care s-ar face minimul. Alegerea opţiunii preferate se face pe baza analizei economice.

    3 Analiza economică determină beneficiile şi costurile pentru societate la preţuri economice, adică valorile unitare ale resurselor puse la dispoziţie şi alocate unui proiect, la preţurile umbră ale acestor resurse, adică valoarea utilizării acestora în cea mai bună alternativă.

    GROUP
    RAMBOLL

    22

    Penalităţile pentru nerespectarea legislaţiei de mediu (dacă este cazul) sunt luate în considerare în cazul opţiunii „fara proiect”. Pentru neconformarea cu cerintele de mediu pentru emisiile de SO2, NOx si pulberi, a fost luata in considerare legislatia romana in vigoare (OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobat cu modificari prin Legea 84/2006). Asemenea penalităti înseamna un transfer de venit, care nu va intra în analiza economică. Ceea ce este relevant în cazul opţiunii „se face minimul” în analiza economică este costul economic legat de emisii adiţionale. Informaţiile care dovedesc daunele cauzate de creşterea emisiilor nu sunt disponibile pentru toate tipurile de poluanţi (vezi mai sus). În consecinţă, efectele economice nemăsurabile ale emisiilor (evitate) sunt luate în considerare la analiza economică adăugând 100% primă efectului cuantificabil CO2. Odată ce opţiunea preferată a fost selectată, celelalte opţiuni in care „se face ceva” nu mai sunt supuse atentiei şi analiza continuă doar pentru opţiunea preferată comparată cu situaţia în care nu există proiect. Opţiunea selectată este evaluată în ceea ce priveşte nevoile de finanţare, amortizarea capitalului propriu şi eligibilitatea de finanţare din grant-uri UE. Mai mult, opţiunea aleasă este evaluată în detaliu privind finanţarea, adică se evaluează dacă există capital disponibil pentru a finanţa investiţia. Ulterior, analiza se va concentra pe sustenabilitate financiară verificând tarifele şi subvenţiile. În cele din urmă, se realizează o analiză cu privire la riscuri. 2.3 Presupuneri

    Analizele se bazează pe un număr de presupuneri care sunt descrise mai jos. Perioada de referinţă este de 20 de ani, din 2009 până în 2028. Proiecţii pentru încă 15 ani, adică până în anul 2043 s-au adăugat la calculul valorii reziduale a investiţiei la sfârşitul perioadei de referinţă.

    Proiecţiile privind fluxul de numerar sunt exprimate în Euro în preţuri fixe la sfârşitul lui 2009, fără TVA. Sustenabilitatea financiară se calculează de asemenea in lei româneşti (RON) in preţuri fixe la nivelul anului 2009. Se presupune că toate preţurile vor rămâne fixe la nivelul din 2009, cu excepţia preţurilor la gazele naturale şi electricitate, unde acestea vor creşte treptat în perioada 2009-20134 rămânând apoi neschimbate pentru următorii ani. Preţurile umbră pentru CO2 şi SO2 sunt determinate pe baza preţurilor previzionate pentru viitor5.

    Rata de creştere a venitului populaţiei este modelată în trei scenarii în analiza disponibilităţii: un scenariu pesimist, unul optimist şi unul de echilibru. Distribuţia de venit la populaţie, prezentată în decile, este presupusă a rămâne neschimbată pe parcursul perioadei de referinţă. Astfel, veniturile decilelor sunt aşteptate să crească proporţional.

    4 Pe baza proiecţiilor Băncii Europene de Investiţii puse la dispoziţia Consultantului de către Jaspers. 5 Aceste previziuni ale preţurilor sunt identice cu previziunile aplicate proiectului de desulfurare din Craiova, sistemul FGD instalat la unitatea 8 – Hidrocentrala Craiova – Complex Energetic.

    GROUP
    RAMBOLL

    23

    În analiza proiectului de investiţii prioritare, necesarul final de agent termic este menţinut neschimbată la nivelul ultimului an înainte de perioada de referinţă (2008), putând suferi schimbări datorită cresterilor tarifare, încorporând o elasticitate de minus 0.2. Privind într-o perspectivă mai largă, necesarul final de agent termic poate să scadă gradual, din cauza unui număr de factori, precum:

     Dezvoltarea populaţiei;

     Izolaţii termice îmbunătăţite ale locuinţelor;

     Instalarea contoarelor în toate casele şi blocurile;

     Instalarea termostatelor în toate locuinţele;

     Facturarea conform citirii contoarelor;

     Încălzirea globală

    Necesarul final constant de căldură implică suprafată constantă incălzită, adica aria deservită este menţinută constantă. Acest lucru este valabil pentru toate opţiunile, inclusiv în cazul opţiunii „fara proiect”.

    Investiţiile în unităţile de producere a agentului termic sunt programate în perioada dintre 2010- 2012, variind de la opţiune la opţiune. Costurile investitiilor sunt calculate in cadrul Studiului de Fezabilitate. Costurile de investitii ale optiunii fara proiect sunt zero, presupunând că sistemul este mentinut în functiune pe baza reparatiilor si întretinerii normale.

    Valorile reziduale la sfârşitul perioadei de referinţă se bazează pe veniturile nete de funcţionare pe care le-ar genera mijloacele în restul duratei lor de viaţă, după încheierea perioadei de referinţă6. Costurile cu combustibilul acoperă gazele şi alţi combustibili. În toate opţiunile modelarea costului cu combustibilul se bazează pe consumul final de agent termic, alături de pierderile din reţeaua de termoficare, transformate în costuri cu combustibilul cu ajutorul unei distribuţii a încărcării celui mai mic cost pe diferite unităţi de producţie estimate pentru fiecare an din perioada de referinţă. În opţiunea în care fara proiect, costurile pentru gazele naturale folosite ca si combustibil se presupun a fi identice cu costurile pentru combustibil în această opţiune dacă se păstrează sistemul actual (Opţiunea O8). Acest lucru este folosit ca un punct fix al analizei. În cadrul opţiunii fara proiect, costurile cu alţi combustibili sunt presupuse a fi cu 2% mai mici faţă de Opţiunea O8 ca rezultat al investiţiilor.

    6 Valoare actuală netă din veniturile nete de exploatare în această ultimă perioadă de funcţionare se bazează pe presupunerea că fiecare din opţiunile „se face ceva” va continua să genereze venituri, după modelul venit annual net de 5% din costurile combinate pentru combustibil si O&M, în timp ce alternativa „fara proiect”, datorită duratei de viaţă mai scurte a mijloacelor, se presupune că va genera numai 4% din totalul costurilor pentru combustibil şi O&M.Acestea sunt presupuneri ale consultantului bazate pe punctual de vedere ca sistemul va genera profit.

    GROUP
    RAMBOLL

    24

    Alte costuri de operare acoperă electricitatea pentru transport şi servicii interne, electricitatea pentru distribuţie, desulfurarea, mentenanţa fixă şi costurile cu personalul. În opţiunile în care „ se face ceva” aceste costuri sunt modelate în funcţie de soluţiile tehnologice. O taxă socială pe forţa de muncă este inclusă în informaţiile de bază despre cheltuielile cu personalul. Această taxă este estimată la o medie de 28% din salariile nete. În opţiunea „fara proiect”, costurile pentru electricitatea transmisă şi pentru utilizare internă vor fi cu 10% mai mari decât în cazul opţiunii O8, costurile de întreţinere urmând să fie cu 2% mai mari decât in Opţiunea O8, în timp ce costurile de personal sunt stabilite la un nivel cu 3% mai mare decât in Opţiunea O8. Aceste diferenţe reflectă presupunerile asupra eficacităţii legate de inputurile menţionate în opţiunea în care „ fara proiect” comparată cu Opţiunea O8 şi alte opţiuni de investiţii. Se introduce o unitate de cost pentru a reflecta o rată de rentabilitate financiară a capitalului propriu de 5% pentru un anume furnizor de capital public. Această unitate se calculează pe baza totalului sumei investite minus deprecierea acumulată. Dacă nu există capital public, aceasta va fi zero.

    Deoarece investiţiile prioritare sunt finanţate printr-un grant, amortizarea acestora nu se va capitaliza la costurile de exploatare luate în considerare în analiza financiară şi economică.

    Amortizarea istorică se introduce în concordanţă cu planul de depreciere al furnizorului serviciului. Se foloseşte numai la calcularea tarifului (cerinţele venitului), ca urmare a reglementărilor tarifare ANRE.

    Costul pentru înlocuirea echipamentului cu durată scurtă de viată este calculate în Optiunea O8 si optiunea Fara proiect.

    Veniturile din vânzarea de electricitate rezultă din surplusul de electricitate produsă în procesul de cogenerare. Aceste venituri reprezintă un produs secundar la producerea de căldură şi, în mod ideal, ar urma să se scadă din costuri pentru a obţine un cost net al agentului termic. Datorită regulamentelor în vigoare în România, operatorii de termoficare trebuie să aplice tarife specifice pentru căldură şi pentru electricitate, în baza unui mecanism de alocare a costurilor stabilit de ANRE. Chiar dacă acest mecanism este în conflict cu realitatea deoarece electricitatea se vinde în mod normal în reţea la preţul pieţei (furnizorul de termoficare este cel care acceptă acest preţ), mecanismul este acceptat în acest studiu ca bază pentru calcularea veniturilor până în anul 2014. Pentru perioada după 2014 se presupune că mecanismul tarifar ANRE va fi adaptat, astfel încât să se aplice preţul pieţei pentru electricitate, iar tariful la căldură se va baza pe costurile nete ce rămân după deducerea veniturilor realizate din vânzările de electricitate din costurile totale. În opţiunea „fara proiect” vânzările de electricitate sunt stabilite să fie identice cu vânzările de electricitate în Opţiunea O8.

    Pentru perioada până în 2014, veniturile rezultate din vânzările de electricitate se bazează pe preţurile pentru electricitate estimate în viitor, urmând metodologia de calculare a preţului care este în vigoare în prezent în România. Pentru perioada de după 2014, se vor aplica preţurile de piaţă estimate.

    GROUP
    RAMBOLL

    25

    Penalităţile legate de emisia de CO2 sunt incluse în analiza financiară, însă se exclud din analiza economică, deoarece ele reprezintă transferuri şi nu reflectă costurile reale. Este şi cazul certificatelor de CO2 neutilizate. În termeni financiari, ambele aspecte sunt de importanţa minoră în cazul Timişoara. Un caz poate fi vânzarea de CO2, dar numai până la sfârşitul anului 2012. După 2012, sistemul CO2 urmează să se modifice şi nu vor mai fi cote CO2 disponibile pentru operatorii de termoficare. Analizele de suportabilitate şi sustenabilitate au în vedere efectul estimărilor privind suportabilitatea de către diverşi consumatori faţă de nevoia de subvenţii de funcţionare.

    După cum am explicat mai sus, veniturile rezultate din vânzarea agentului termic sunt determinate de tarifele de vânzare a agentului termic înmulţite cu vânzările de agent termic, aplicând tarifele ANRE, bazate pe regulile ANRE aplicabile în prezent (până în 2014) şi respectiv a noii metodologii (după 2014). Preţurile aplicate la căldură, electricitate şi combustibili sunt prezentate în următorul tabel. Tabel 2-7: Estimări ale preţurilor la căldură, electricitate şi combustibil, şi în continuare (ANRE). Anul Căldură, Euro per GJ

    Electricitate Euro per MWh

    Gaz natural, Euro per 1000 m3

    Cărbune, Euro per tonă

    2009 16,76 62,01 299,93 30,00 2010 17,60 65,39 329,92 30,00 2011 18,65 69,12 362,91 30,00 2012 18,21 66,26 399,20 30,00 2013 17,09 61,98 399,20 30,00 2014 17,07 61,95 399,20 30,00 2015 16,69 68,00 399,20 30,00 2016 16,17 68,00 399,20 30,00 2017 16,06 68,00 399,20 30,00 2018 16,02 68,00 399,20 30,00 2019 15,95 68,00 399,20 30,00 2020 continuare 15,89 68,00 399,20 30,00 Sursa: Tabele T-0-5, T-0-15 şi T-0-16. Pentru analiza economică s-a elaborat o proiecţie pentru fiecare din cele cinci opţiuni în care „se face ceva”, incluzând investiţiile, costurile combustibililor, costurile de întreţinere si operare, precum şi vânzarea de electricitate şi costurile din comercializarea de CO2. Orice taxe şi subvenţii incluse în datele financiare au fost eliminate şi s-au adăugat beneficii externe. S-a luat în considerare nevoia de a aplica factori de conversie. Datorită consolidării economiei de piaţă a României, acum devenind din ce în ce mai integrată în UE, ridicându-se la peste 70% din comerţul exterior al României, s-a evaluat că toate costurile de intrare ar trebui considerate ca rămânând nemodificate. Prin urmare, nici unul dintre costurile de intrare nu a fost actualizat ( cu excepţia taxelor şi subvenţiilor).

    GROUP
    RAMBOLL

    26

    Conform Planului Naţional de Alocare pentru 2007 şi 2008-20127, următoarele valori se alocă Timişoarei:

     Colterm Centru: 717.921 tone în 2008-2012, adică 143.584 tone pe an  Colterm Sud: 1.049.055 tone în perioada 2008-2012, adică 209.811 tone pe an  Total: 1.766.975 tone în perioada 2008-2012, adică 353.395 tone pe an

    Aceste alocări sunt valide până in 2012. După aceea, alocările nu vor mai fi extinse. Se vor emite penalităţi în cazul unei producţii ineficiente. Optiunile O12 si O1 se încadrează în aceste limite, în timp ce O8, O11 şi O10 depăşesc limita, rezultând astfel penalităţi de CO2, după cum se vede în tabelul T-0-18. Beneficiile economice includ componente măsurabile şi ne-măsurabile. Valoarea totală a beneficiilor non-măsurabile este evaluată să fie in conformitate cu valoarea beneficiilor măsurabile. Rata economică de actualizare aplicată în termeni reali este 5,5%, iar rata financiară de actualizare aplicată în termeni reali este 5,0%, aşa cum este recomandat de UE pentru Ţările de Coeziune şi adoptată de autorităţile române.8

    TVA-ul nu este inclus în proiecţiile fluxului de numerar.TVA-ul reprezintă un transfer şi nu face parte din analiza economică. Pentru conformitate, rata TVA-ului este 19%.

    În orice caz, deoarece TVA-ul de plată reprezintă un cost pentru proiect şi nu va fi total deductibil din vânzări, beneficiarul proiectului ar putea întâmpina o problemă de diferenţă de finanţat în cazul unor astfel de plăţi de TVA. Ghidul ACB privind sistemele de termoficare include următoarea frază: “partea din TVA aferentă non-diferenţei de finanţat, care este asigurată printr-un împrumut în co-finanţare, împreună cu alte cheltuieli ne-eligibile, vor fi considerate ca şi cheltuieli ne-eligibile, iar diferenţa de finanţat este ajustată corespunzător utilizând o pro-rată. Beneficiarii sunt solicitaţi să prezinte un plan de finanţare al proiectului conform modelului din Anexa 6”.

    Prezenta analiza financiara din ACB include un plan de finantare.

    TVA e inclusă în tarifele de consum.

    Suportabilitatea este evaluată faţă de venitul disponibil, în vreme ce taxele sunt deduse din venitul total. Taxa medie plătită se presupune a fi 12.7% din venitul total, bazându-ne pe datele Anuarului Român de Statistică, 2007 (Tabel 4.18).

    7 Planul Naţional de Alocare pentru 2007 şi perioada 2008-2012, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Bucureşti, 2007, Tabelul 8.2. 8 Metodologia Analiza Cost Beneficiu 2007-2013, pag 22, Document de lucru 4, Ghid asupra Metodologiei ACB, Directoratul General pentru Politici Regionale al CE, CDRR-06-0006-01-EN

    GROUP
    RAMBOLL

    27

    2.4 Metodologia de stabilire a tarifului

    Metodologia de stabilire a tarifului pentru energia termică şi pentru energia electrică in centrale de cogenerare se poate modela in doua feluri conceptuale diferite: “Metodologia tarifului echilibrat” şi „metodologia de alocare a costurilor”. În cadrul metodologiei tarifului echilibrat, tariful pentru încălzire se determină pe baza costurilor integrale ale procesului de cogenerare din care se scad veniturile rezultate din vanzarea de electricitate. Această metodologie este în concordanţă cu conceptul de a trata căldura ca produs principal (ex. Furnizarea de căldură este principala afacere), iar electricitatea ca produs secundar al procesului de cogenerare. Veniturile rezultate din vânzările de electricitate sunt generate ca urmare a furnizării de electricitate in sistemul naţional la preţuri de piaţă pe care termocentrala nu le poate influenţa. Această metodologie se asigură ca toate costurile să fie alocate agentului termic şi ca tarifele reglementate ale agentului termic (bazate pe necesităţile venitului companiei) sa fie reduse direct proporţional cu veniturile suplomentare din vânzările de electricitate (care reduc necesităţile venitului pentru furnizorul de agent termic).

    Metodologia aplicată în prezent de către ANRE9 – şi prin urmare utilizată în prezent de către toate societăţile de termoficare – diferă de metodologia tarifului echilibrat, deoarece alocă costuri pentru termoficare, respectiv pentru producerea de electricitate. Se alocă 1 MWh de combustibil pentru fiecare MWh de căldură produs, iar restul pentru electricitate. Alte valori de intrare variabile sunt alocate în proporţie similară, în timp ce costurile fixe (salarii, întreţinere, amortizare şi costuri de mediu) sunt alocate între căldură şi electricitate conform cantităţilor de MWH produse în cele două forme. (A se consulta secţiunea 7.7). Conform ANRE, metodologia curentă poate fi revizuită în decursul anului 200910 ca mai apoi să fie succedată de o nouă metolodogie conformă cu „abordarea tarifului echilibrat”.

    Consecinţele aplicării metodologiei ANRE şi ale tarifului echilibrat sunt luate în discuţie în legătură cu suportabilitatea şi sustenabilitatea financiară în Capitolul 4.

    3. Analiza economică

    Analiza economică evaluează dacă proiectul are o contribuţie pozitivă netă asupra societăţii şi astfel merită să fie co-finanţat de fondurile UE. O alternativă a proiectului selectat măreşte bunăstarea economică atunci când beneficiile sale economice şi sociale depăşesc costurile. Acest lucru este exprimat de Valoarea Netă Economică Actualizată (VNEA). VNEA se bazează pe fluxuri de beneficii şi costuri economice. Beneficiile economice sunt economisirile obţinute prin proiect plus

    9 “Metodologia de stabilire a preţurilor şi a cantităţilor de energie Electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate şi a preţurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare”, Ordin 57/2008, Metodologie Preturi, ANRE, iunie 2008.

    10 Această declaraţie a fost făcută la o întâlnire cu ANRE pe 18 februarie, 2009.

    GROUP
    RAMBOLL

    28

    efectele externe precum reducerea emisiilor din atmosferă. Efectele externe sunt evaluate la preţurile economice, care îşi reflectă valoarea societăţii. Beneficiile viitoare şi costurile sunt actualizate folosind o rată economica de actualizare de 5,5%.

    În analiza economică taxele şi alte transferuri nu reprezintă un benefciu net pentru societate, pentru că sunt un cost pentru o entitate şi un venit pentru altă entitate.

    După cum am explicat mai sus, analiza economică foloşte fluxurile financiare diferenţiale ca punct de pornire. Apoi îndepărtează transferurile, adaugă beneficiile externe sau scade costurile externe şi în final introduce în conversaţie factori pentru a corecta distorsiunile de preţ percepute, dacă este cazul.

    În ceea ce priveşte transferurile, TVA a fost exclusă a priori. Alte transferuri de exclus din previziunile folosite în analiza financiară sunt 28% taxele salariale şi penalităţile CO2. Cea din urmă plasează opţiunea „fara proiect” într-un dezavantaj (comparat cu alte opţiuni „se face ceva”), în timp ce prima afectează toate opţiunile în directă proporţionalitate cu salariul. Nu se face nici o diferenţă deoarece îndepărtarea celor două tipuri de transfer, nu afectează ordinea opţiunilor.

    În ceea ce privesc externalităţile, obiectivul principal este reducerea emisiilor în cadrul tuturor opţiunilor în care „se face ceva” comparate cu opţiunea „fara proiect”. Efectele externe pozitive ca urmare a reducerii emisiilor de CO2, SO2, NOx si pulberi se adaugă la beneficii. În unele opţiuni, o parte din reducerile de CO2 rezultă din scăderea producţiei de electricitate, în comparaţie cu opţiunea în care „fara proiect”. Presupunând că scăderea producţiei de electricitate va fi compensată de o creştere a producţiei la Timişoara, vor fi emisii de CO2 mai mari în altă parte in România (nu se înregistrează modificări în cererea totală de electricitate), astfel efectul CO2 datorită scăderii producţiei de electricitate va fi eliminat. De asemenea, în cazul producţiei de energie la Timişoara, efectul adiţional al emisiilor CO2 se elimină prin generarea unei cantităţi mai mici de energie în altă parte. Efectul CO2 datorită producţiei de energie electrică se presupune a fi de 650 g CO2 la 1 kWh electricitate.

    Preţurile umbră presupuse pentru CO2, SO2, NOx si pulberi sunt disponibile în Tabelul 3-1. Nici un preţ umbră nu este ataşat NOx şi pulberilor. Alte beneficii necuantificabile nu au fost incluse in calcule, dar mentionate in lista de beneficii, si se refera in principal la imbunatatirea calitatii serviciilor de furnizare a caldurii (mai putine intreruperi in furnizarea de agent termic), reducandu- se astfel tendinta de deconectare. Tabel 3-1: Preţuri umbră pentru emisii Anul Preţ umbră, Euro

    pe tonă CO2 Preţ umbră, Euro pe tonă SO2

    Preţ umbră, Euro pe tonă NOx

    Preţ umbră, Euro pe tonă Pulberi

    2009 25 250 8.200 51.000 2010 25 250 8.200 51.000 2011 26 250 8.200 51.000 2012 27 250 8.200 51.000 2013 28 250 8.200 51.000 2014 29 250 8.200 51.000 2015 30 250 8.200 51.000

    GROUP
    RAMBOLL

    29

    2016 31 250 8.200 51.000 2017 32 250 8.200 51.000 2018 33 250 8.200 51.000 2019 34 250 8.200 51.000 2020 35 250 8.200 51.000 2021 36 250 8.200 51.000 2022 37 250 8.200 51.000 2023 38 250 8.200 51.000 2024 39 250 8.200 51.000 2025 40 250 8.200 51.000 2026 40 250 8.200 51.000 2027 40 250 8.200 51.000 2028 40 250 8.200 51.000 Nota: preturile umbra pentru NOx si pulberi provin din “Clean Air for Europe (CAFE) Programme, Damages per tonne emission of PM2.5, NH3, SO2, NOx and VOCs from each EU25 Member State (excluding Cyprus) and surrounding seas, Oxford, UK, March 2005. Average shadow prices were applied based on VSLs (Values of Statistical Lives)”. Table 3-2 arată opţiunile reduse- reduceri specifice ale emisiilor de CO2 şi SO2, evaluate la preţurile de piata specificate în Tabelul 3-1. Tabel 3-2: Valorile prezente ale reducerilor emisiilor.

    CO2 SO2 Total

    PV, Milioane Euro PV, Milioane Euro

    PV, Milioane Euro

    1 2 3=1+2 O8 15,65 9,36 25,01 O11 27,01 9,54 36,55 O12 77,69 13,21 90,90 O1 56,15 14,03 70,18 O10 14,83 8,81 23,64 Notă: Rata actualizare 5,5%. Sursa: Tabel T-11-8, coloanele 2, 4 şi 6. Tabelul arată că toate opţiunile luate în considerare ar aduce beneficii considerabile. Aceste scăderi ale emisiilor sunt mai mari pentru soluţia descentralizată (O12) şi pentru alternativa în care toată energia termică se produce pe bază de gaze (O1). Separat, aceasta ar însemna că opţiunile O12 şi O1 ar fi de preferat. Totuşi, la o evaluare generală, trebuie luate în considerare toate beneficiile (nu doar evitarea emisiilor CO2 şi SO2) şi trebuie comparate beneficiile cu costurile de implementare ale respectivei opţiuni. Analiza va fi realizată mai jos. Mai mult, în opţiunile în care există flexibilitate în privinţa combustibilului (O8, O11 şi O10), operatorul de termoficare ar putea reduce efectele unor creşteri neaşteptate ale preţului la gaze prin

    GROUP
    RAMBOLL

    30

    utilizarea alternativă a altor combustibili. Această posibilitate nu a fost luată în calculul analizei economice, dar ar trebui avută în vedere. Dacă preţurile interne ar fi distorsionate, corecţii adiţionale ar fi neceare pentru a converti fluxurile monetare financiare în fluxuri monetare economice. În mod normal, aceste distorsiuni se întâlnesc în economiile închise unde preţurile interne deviază semnificativ de cele care apar pe pieţele internaţionale. Datorită deschiderii economiei româneşti, preţurile de piaţă care conţin previziunile de flux monetar au fost evaluate pentru a nu conţine distorsiuni. Acest lucru este echivalent conversiei factorilor la 1 pentru toate resursele.

    Rezultatele analizei economice în ceea ce priveşte Valoarea Economică Netă Actualizată (VENA) şi Rata de Rentabilitate Economică (RRE) sunt prezentate în tabelul 3-3. Rata socială de actualizare este de 5,5%. Rezultatele sunt obţinute din analiza diferenţială (legată de opţiunea în care „fara proiect”), luând în considerare următoarele fluxuri diferenţiale:

     Contributiile sociale pe forţa de munca (calculate, corecţie fiscală)

     Efecte de mediu măsurabile (CO2, SO2, NOx si pulberi) (calculate, beneficii externe);  Efecte de mediu nemasurabile (estimate, beneficii externe);  Vânzări (beneficii);  Costuri externe (nu există);  Costuri de exploatare (O&M);  Costuri de investiţie.

    Tabelul 3-3: Indicatori economici ai opţiunilor.

    Opţiune (diferenţială pornind de la opţiunea „fara proiect”) VENA(5,5%) RRE

    Milioane Euro % O8 40,52 21,49% O11 18,91 10,2% O12 24,47 7,4% O1 22,49 Nedefinit O10 25,91 11,9%

    Sursa: Tabelul T-3-6, Analiza optiunilor.

    Notă: RRE a Opţiunii O1 nu este definită, din cauza configuraţiei fluxului monetar – toate intrările sunt negative.

    Judecată după criteriul VENA, opţiunea O8 este soluţia cea mai atractiva.

    S-a realizat o comparaţie suplimentara între primele două opţiuni, O8 şi O10, în ceea ce priveşte VFNA/C. Rezultatele, bazate pe o rată de actualizare de 5%, sunt prezentate în Tabelul 3-4.

    GROUP
    RAMBOLL

    31

    Tabelul 3-4: Indicatori financiari ai celor două opţiuni principale

    Optiune (de la diferential la optiunea “fara proiect” ) VFNA/C(5,0%) RRF/C

    Milioane Euro % O8 -41,05 -10,7% O10 -61 În afara scalei Surse: Tabele T-4-1 şi T-4-2, analiza optiunilor

    Rata de rentabilitate financiară este „în afara scalei” datorită configuraţiei fluxurilor monetare cu intrări majoritar negative pe întreaga perioadă de referinţă.

    Per total, rezultatele prezentate în Tabelul 3-3 şi Tabelul 3-4 susţin concluzia că Opţiunea O8 este soluţia preferată din punct de vedere economic şi este de asemenea cea mai dorită din punct de vedere financiar. Astfel, analiza ulterioară se va concentra exclusiv pe Opţiunea O8.

    În cadrul strategiei locale de termoficare, opţiunea preferată a fost evaluată comparativ cu scenariul 3 (opţiunea O13) reprezentând sistemul individual, prin compararea VNA pentru valoarea totală a investiţiilor şi costurle de operare. VNA/costuri pentru opţiunea selectată a fost de 666,56 MEUR, comparativ cu VNA/costuri pentru sistemul individual, care a fost de 741,06 MEUR, indicand că opţiunea selectată este mai avantajoasă comparativ cu sistemul individual.

    În timp ce analiza de bază a fost făcută pentru un necesar constant de căldură pe tot parcursul perioadei de referinţă, s-a comparat VENA şi pentru cazul în care necesarul de căldură scade în timp datorită lucrărilor de reabilitare a reţelelor şi a clădirilor (tabelele CBA_MIN_YEAR).

    Conform studiului de fezabilitate, cantitatea de căldură vandută scade de la 3.941 TJ/an în primul an, la 2.430 TJ/an, iar producţia de căldură scade de la 4.870 TJ/an în primul an la 3.182 TJ/an în anul 2028. Totusi, deoarece proiectl prioritar de investitii nu poate garanta ca investitiile suplimentare vor fi implementate conform celor prezentate in calculele suplimentare, analiza principala se va efectua luand in calcul un necesar constant de caldura, modificat doar de elasticitatea pretului in cazul cresterii tarifare in termeni reali.

    Rulând programul pentru compararea economică a opţiunilor, rezultă următoarele valori pentru VENA:

    Tabelul 3.4.b: VENA pentru vânzările în scădere de caldură MEUR

    Opţiunea VENA RER MEuro %

    Opţiunea O8 51.31 23.7%

    Opţiunea O11 44.03 14.8%

    Opţiunea O12 23.08 7.3%

    GROUP
    RAMBOLL

    32

    Opţiunea O1 47.52

    In afara scalei

    Opţiunea O10 9.91

    8.4% Sursa: Fişierul CBA_MIN Year, Tabelul I-3-6.

    In consecinţă, opţiunea O8 rămâne opţiunea cea mai atractivă.

    Investiţiile suplimentare în reţele este următoarea (MEUR):

    Tabelul 3.4.c: Investiţii suplimentare în reţele, MEUR

    Obiectiv/An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Reţea transport 8,21 8,21 8,21 8,21 8,21 8,21 8,21 Puncte termice 2,55 2,55 2,55 0 0 0 0 Reţele distribuţie 2,42 2,42 2,42 2,42 2,42 2,42 2,42

    Cazanele de apă fierbinte din CET Centru reabilitate prin optiunea O8 vor necesita măsuri suplimentare în viitor, probabil în 2020, pentru a se conforma cu viitoarea Directivă IPPC Recast. Arzătoarele actuale cu NOx redus vor rămâne în funcţiune, însă va fi necesară instalarea de SNCR.

    Se estimează ca preţul unui SNCR pentru un CAF este în jur de 0,70 MEUR. În consecinţă, va fi necesară o investiţie suplimentară de 2,80 MEUR.

    Tabelul 3-4d. Costul estimativ al instalaţiilor SNCR

    Descriere Cost unitar, MEUR Numar unitaţi Cost, MEUR Instalaţie SNCR 0,70 4 2,8

    Cele patru cazane vor avea VLE de 100 mg/Nmc (conform cerinţei IPPC Recast) în loc de 200 mg/Nmc actual.

    Aceasta va conduce la o reducere a emisiilor de NOx de aprox. 80 t/an la cele patru cazane.

    Costul ureei şi aditivilor injectaţi pentru reducere este estimat la 3.500 EUR/tona NOx, conducând la cheltuieli suplimentare de 280.000 EUR/an.

    Efectul măsurilor de reducere suplimentară a emisiilor de Nox, dacă acestea vor fi luate la începutul modificărilor, în 2012, o comparatie VENA cu opţiunea O8 va conduce la urmatoarele rezultate:

    GROUP
    RAMBOLL

    33

    Tabelul 3.4.e: VENA pentru opţiunea O8, comparativ cu masurile suplimentare pentru NOx

    Sumar al indicatorilor VENA, Optiunea O8, fără/cu măsuri suplimentare NOx VENA RER Mill Euro % Optiunea O8 40,52 21,49% O8+NOx 37,97 20,96%% Notă: VENA pentru vânzări constante de caldură de 4056 TJ/an (2009) Sursa: Tabelul T-3-1, comutând valoarea celulei N30 de la 0 la 1.

    Cele mai importante beneficii si costuri ale optiunii selectate in comparatie cu optiunea “fara proiect” sunt următoarele: Beneficii economice: Beneficiile economice constau în acţiuni măsurabile sau nemăsurabile. Enumerăm pentru început cele măsurabile, pentru a continua ulterior cu cele nemăsurabile.

     Cresterea eficienţei producţiei (costuri de exploatare reduse pe unitatea produsă), care va duce la reducerea emisiilor pe GJ de căldură produsă. Aceste efect este măsurabil.

     Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi. Acest beneficiu va avea impact asupra stării de sănătate a angajaţilor operatorului de încălzire centrală, ca şi asupra stării întregii populaţii din Timişoara. Reducerile sunt măsurabile si s-au aplicat preturi umbra pentru emisiile de SO2, NOx si pulberi.

     Reducerea emisiilor de CO2. Acest beneficiu este măsurat prin intermediul preţurilor umbră. Aceste efecte sunt masurabile.

     Flexibilitatea combustibililor: anumite opţiuni propuse permit folosirea de combustibili alternativi şi combinaţii între gaz şi lignit sau/şi bio-combustibili. Acest beneficiu nu este direct măsurabil, dar poate fi privit ca o „poliţa de asigurare” împotriva creşterilor excesive ale preţurilor combustibililor datorate dependenţei unilaterale de gaz natural. Acest lucru presupune ca preţul lignitului şi al bio-combustibililor va fi mai putin volatil decat cel al gazelor naturale. Acest aspect poate avea un efect considerabil. De exemplu, o creştere a preţului la gaz de 2% aduce 1 milion euro costurilor din operare.

     Încetinirea dezvoltării depozitului de cenuşă din afara CET Sud. Acest rezultat nu a fost măsurat, dar evident o arie mare de pământ pe care se află depozitul şi în jurul acestuia nu va putea fi folosit în scop agricol. Depozitul va rămâne, dar se presupune că se va evita o ulterioară deteriorare a mediului înconjurător. Acest lucru va avea un efect marginal asupra folosirii terenului alături de depozitul de cenuşă

     Accesul la servicii de termoficare pentru toate segmentele de populaţie din cadrul gospodariilor branşate. Aceasta se poate realiza cu ajutorul unui sistem de subvenţii sociale care funcţionează deja. De aceea programul nu are efect de distribuire, ceea ce inseamna ca nu este nevoie de aplicarea de factori de distributie care sa evalueze un astfel de efect.

     Servicii mai bune de încălzire şi apă calda. Aceasta va îmbunătăţi starea de bine a consumatorilor şi va reduce numărul de îmbolnăviri legate de temperaturile scăzute din locuinţe. Este văzut ca o îmbunătăţire în comparaţie cu performanţele trecute şi este de aşteptat să scadă instalarea de sisteme de apă caldă şi încălzire centrală individuale în cadrul

    GROUP
    RAMBOLL

    34

    sectoarelor mai bogate ale populaţiei. Acest efect este incorporat în presupunerile că deconectările vor înceta să mai aibă loc. Efecte economice viitoare, precum un impact asupra valorii apartamentelor, va exista cu siguranţă, totuşi nu exista un sistem de referinţă cu care să poată fi evaluat.

    Costuri economice:  Costuri de investiţie (măsurate)  Costul consumabilelor pentru instalaţia de desulfurare, în cadrul opţiunilor care prevăd acest

    lucru (măsurat). Astfel, principalul efect economic se estimează a fi beneficiul pentru societate rezultat de pe urma reducerii emisiilor. Efectul se calculează în fiecare caz în comparaţie cu emisiile ce vor fi eliberate in cazul fără proiect. Orice alt beneficiu economic este incorporat prin adăugarea unui efect identic efectului măsurabil al reducerii emisiilor. Acest lucru a fost făcut în absenţa unei măsurători de încredere a acestor efecte. Justificarea pentru abordarea aleasă este că evaluarea efectului combinat al acestor efecte are un efect economic comparabil cu cel al efectelor măsurabile. Un sumar al beneficiilor în termeni de parametrii tehnici şi care se referă şi la calitatea serviciilor opţiunilor selectate se regăseşte în tabelul 3-5, care cuprinde o comparaţie între situaţia din 2013 cu proiect si fără proiect. Tabelul 3-5: Rezumat al efectelor proiectului, opţiunea O8.

    Obiective specifice Valori în situatia în care nu există proiect (*) sau Situaţia de bază

    Valori aşteptate la terminarea proiectului prioritar

    Anul 2013 2013 Parametri tehnici Emisii de SO2 (t/a) 4.730 779 Emisii de Nox (t/a) 924 451 Emisii de pulberi (t/a) 62,0 22,0 Emisii de CO2 (t/a) 524.978 477,252 Costuri cu întreţinere (milioane Euro)

    7,19 7,05

    Costuri de personal (milioane Euro) 9,41 9,13 Calitatea serviciilor Accesul la servicii de baza pentru gospodariile cu venituri mici

    Acces deplin Acces deplin

    Fiabilitatea sistemului de distributie a caldurii si apei calde

    Nesatisfăcător Satisfacţie deplină

    GROUP
    RAMBOLL

    35

    Deconectari Elasticitate a tarifului real: minus 0.2

    Elasticitate a tarifului real: minus 0.2

    (*) Se referă la situaţia proiectată la data finalizării prevăzute a proiectului, dacă proiectul nu este implementat (acţiunea se derulează ca de obicei) Surse: Tabelele T-0-12, T-0-13, T-11-1.

    In Tabelul 3-6 următor este prezentată o privire generală asupra costurilor şi beneficiilor opţiunilor preferate în perioada 2009-2016.

    Tabel 3-6: Privire generală asupra fluxului economic al costurilor şi beneficiilor, opţiunea O8. Optiunea O8 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Taxa sociala pe forta de munca -

    - 0,07

    - 0,07

    - 0,07

    - 0,06

    - 0,06

    - 0,06

    - 0,05

    Cote CO2 (+), penalitati (-)

    -0,73 -

    0,73 - 0,72

    0,39

    - 0,05

    - 0,05

    - 0,05

    - 0,05

    Corectie fiscala -0,73 -0,80 -0,78 0,32 -0,11 -0,11 -0,11 -0,10

    Emisii CO2 reduse -

    -

    1,07

    1,22

    1,34

    1,38

    1,43

    1,48

    Emisii SO2 reduse -

    0,39

    0,39

    0,42

    0,99

    0,99

    0,99

    0,99

    Corectie pentru productia de electricitate

    -

    - - - - - - -

    NOx redus

    0,55

    3,48

    3,48

    3,90

    3,88

    3,88

    3,88

    3,88

    Pulberi reduse

    0,09

    2,04

    2,04

    2,04

    2,04

    2,04

    2,04

    2,04 0%

    Efecte de mediu necuantificabile -

    - - - - - - -

    Total beneficii externe 0,64 5,91 6,98 7,58 8,24 8,29 8,34 8,39 Vanzari de electricitate si cote CO2 (+), penalitati (-) 0,73 0,73 0,72 -0,39 0,05 0,05 0,05 0,05 Total beneficii 0,64 5,84 6,91 7,51 8,18 8,23 8,28 8,33 Costuri externe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total costrui externe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total costuri operare 0,00 -1,36 -1,37 -1,37 1,05 1,03 1,03 1,12 Total costuri investitii 0,00 14,47 26,22 9,99 0,00 0,00 0,00 0,00 Total costuri 0,00 13,11 24,85 8,62 1,05 1,03 1,03 1,12 Lichiditati net (=3.1 - 3.2) 0,64 -7,27 -17,94 -1,11 7,14 7,20 7,25 7,21 Sursa: Tabel T-3-1.

    Tabelul 3-6 prezintă beneficiile principale (diferentiale) care constau în imbunatatirile asupra mediului. Nu există venituri din vânzări adiţionale în timpul construcţiei pe lângă economiile

    GROUP
    RAMBOLL

    36

    permiselor CO2, care sunt acoperite de corecţiile pentru permisele şi penalităţile CO2. Există de asemenea un efect mic al economiilor făcute cu personalul, prin taxele reduse pe forţa de muncă.

    Costurile incrementale constau în costuri suplimentare de exploatare şi costuri de investiţie. Initial, costurile de exploatare sunt reduse datorită economiei făcute la combustibili şi electricitate, dar incepand cu 2013 aceste economii vor fi dominate de costuri de exploatare suplimentare generate de instalaţia de desulfurare.

    Disponibilul net de lichidităţi care rezultă este dominat de costurile de investiţie la început şi urmat de beneficii economice nete pozitive care se datorează impactelor pozitive ale proiectului asupra mediului.

    GROUP
    RAMBOLL

    37

    4. Analiza financiară

    Scopul analizei financiare este de a determina daca proiectul este eligibil pentru finanţare dintr-un grant UE, de a calcula acest grant şi de analiza sustenabilitatea financiară a proiectului prin prisma finanţării adecvate şi a suportabilităţii şi a cerinţei pentru viitoare subvenţii pentru operaţionale.

    4.1 Scurta privire generală din punct de vedere financiar asupra Colterm S.A Aceasta secţiune prezintă o descriere succintă a Colterm SA prin menţionarea cheltuielilor şi veniturilor consolidate, precum si a principalilor indicatori bilantieri in ultimii trei ani.

    Tabelul 4-1: Total cheltuieli si venituri Colterm (RON, EUR), 2005-2008. 2005 2006 2007 2008 Total costuri, RON 187,069,156 201,089,882 202,593,011 224,040,434 Total venituri, RON 187,372,142 201,591,879 209,670,552 213,516,905 Total costuri, EUR 52,844,395 56,805,051 57,229,664 56.218.116 Total venituri, EUR 52,929,984 56,946,858 59,228,969 53.577.463 Rata operationala 0,999 0,998 0,966 1,049 Sursa: Colterm Aşa cum s-a arătat în tabelul de mai sus, în 2008 costurile totale operaţionale in cazul Colterm au fost 224,0 mil. RON sau 56,2 milioane de Euro si total venituri de 213,5 mil RON, sau 53,6 mil Euro. Astfel, rata operationala a fost 224,0/213,5 = 1,049. Aceasta a înregistrat o deteriorare în comparaţie cu toţi cei trei ani precedenţi care au înregistrat toţi o rată între 0,966 şi 0,999. Cheltuielile includ materiale, electricitate, personal, mentenanţă, depreciere şi alte cheltuieli de exploatare , precum şi cheltuieli de finanţare. Veniturile includ venituri din vânzări de electricitate, agent termic, venituri financiare şi alte venituri. Specificaţii ale costurilor alocate, inclusiv deprecierile diferitelor părţi ale sistemului, adică producţia de electricitate, producţia de agent termic (central şi puncte termice) şi distribuţia sunt puse la dispoziţie de Colterm SA. Aceste informaţii constituie baza pentru negocieri în detaliu privind descentralizarea Colterm SA, dar nu sunt analizate în continuare în detaliu în prezenta analiză.

    GROUP
    RAMBOLL

    38

    Tabelul 4-2: Bilanţul Colterm la sfârşitul anului 2008 (RON, EUR), elemente principale.

    Colterm Bilant 2008 RON EUR %

    1 Cheltuieli inregistrate in avans

    76,538 19,206 0%

    2 Active circulante 108,914,916 27,329,849 17% 3 Active imobilizate 274,553,932 68,893,389 83% 4 Total active 383,545,386 165.135.833 100% 5 6 Datorii curente 129,734,367 32.554.042 20% 7 Venituri in avans (subventii) 46,841,441 11.753.849 7% 8 Datorii pe termen lung 65,300,142 16.385.662 10% 9 Capital si rezerve 141,669,436 35.548.890 63% 10 Total datorii 383,545,386 165.135.833 100% Sursa: Colterm Bilanţul indică faptul ca la sfârşitul anului 2008, ponderea activelor circulante în datorii pe termen scurt sau rata curentă în cazul Colterm SA era de 0,84. Veniturile înregistrate în avans (subvenţiile) nu sunt incluse în datoriile curente. Veniturile înregistrate în avans sunt venituri pre- plătite din subvenţiile operaţionale şi de aceea sunt disponibile pentru achitarea datoriilor curente. Bilanţul indică de asemenea faptul că la sfârşitul anului 2008 Colterm era în posesia unui capital şi rezerve semnificative (63% din datorii). Datoriile pe termen lung (10%) sunt semnificativ mai mici decât capitalul şi rezervele. Urmatoarele paragrafe se vor concentra asupra eligibilităţii, sustenabilităţii financiare, fondurilor şi disponibilităţilor financiare.

    4.2 Eligibilitatea: VNAF/C < 0

    Scopul unei prime testări este de a stabili dacă opţiunea preferată îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru finanţare din Fondurile de Coeziune ale UE. Cerinţele iniţiale sunt aplicate diferential prin comparaţie cu opţiunea “fara proiect”. Toate categoriile de venituri, inclusiv subventiile tranzitionale, sunt incluse. In costuri nu sunt incluse inlocuirile echipamentelor cu durata scurta de viata.

    Mai întâi, pentru a se califica pentru sprijin dintr-un grant extern, Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului de investiţie (VNAF/C) la rata de actualizare financiară de 5% trebuie să fie negativă. Tabelul 4-3 prezintă un extras din Tabelul T-4-1 care calculează VNAF/C pentru opţiunea selectată.

    GROUP
    RAMBOLL

    39

    Tabel 4-3: Extras financiar privind fluxul de numerar net în opţiunea O8, milioane de euro

    Opţiunea O8 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Vanzari (CO2 permise, penalitati) 0,73 0,73 0,72 -0,39 0,05 0,05 0,05 0,05 Subventii -0,73 -1,41 -1,40 -0,30 0,50 0,50 0,50 0,55 Total venituri 0,00 -0,68 -0,69 -0,69 0,55 0,55 0,55 0,60 Total costuri de exploatare 0,00 -0,68 -0,69 -0,69 0,55 0,55 0,55 0,60 Total costuri de investitie 0,00 14,47 26,22 9,99 0,00 0,00 0,00 0,00 Total cheltuieli 0,00 13,79 25,53 9,30 0,55 0,55 0,55 0,60 Disponibil de lichiditati net 0,00 -14,47 -26,22 -9,99 0,00 0,00 0,00 0,00 RRF/K -10,7% VNAF/C (5%) -41,05 Sursa: Tabel T-4-1.

    Tabelul indică faptul că valoarea financiară netă actualizată a proiectului este negativă (-41,05 milioane Euro). RRF/C este de minus 10,7%. Astfel, proiectul trece testul care indică faptul că fără sprijin, proiectul nu are şanse de a fi implementat, având în vedere faptul ca disponibilul său de lichidităţi net pentru investitor este negativ.

    Tabelul mai ilustrează faptul ca, pe lângă diferenţele dintre permisele şi penalităţile CO2 (pentru optiunea Do Minimum dupa 2013), în proiect se schimbă cheltuielile de exploatare, care în perioada 2009-2012 constau numai în economii, dar din 2013 includ de asemenea şi costuri adiţionale generate de funcţionarea instalaţiei de desulfurare, care acopera economia făcută în alte părţi ale sistemului.

    4.3. Distribuţia economiilor

    Proiectul rezultă în câştiguri în eficienţă, de exemplu în economisiri în costurile de operare. Economisirile au loc referitor la:

     Combustibili  Consumul de electricitate  Salarii  Mentenanţa  Penalităţi CO2

    Pe de altă parte, costuri suplimentare pot apărea la costurile de exploatare:  Instalaţia de desulfurare

    Toate economiile făcute cu cheltuielile de exploatare conduc la un total de cheltuieli de exploatare si sunt alocate astfel în beneficiul consumatorilor/furnizorilor de subvenţii pentru operaţionale.

    Divizarea investiţiilor şi impactul lor asupra costurilor de operare sunt prezentate în tabelul următor.

    GROUP
    RAMBOLL

    40

    Tabel 4-4: Tabelul 4-4: Costurile şi veniturile din investiţii şi efectele lor opţiunea O8, 2009- 2016, milioane de euro

    Optiunea O8 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Investiţii totale -

    14,47

    26,22

    9,99 - - - - Costuri de investiţie (desulfurare) - 7,35 7,35 7,35 - - - - Cheltuieli de exploatare pentru desulfurare - - - - 1,20 1,20 1,20 1,20 Efectele costurilor de investiţii - - - - 1,20 1,20 1,20 1,20

    Venituri din investiţii -

    7,12

    18,87

    2,64 - - - - Cheltuieli reduse:

    - alte cheltuieli cu combustibilii -

    - 0,10

    - 0,10

    - 0,10

    - 0,13

    - 0,13

    - 0,13

    -0,13

    - Electricitate transmisă şi internă -

    - 0,09

    - 0,10

    - 0,10

    - 0,10

    - 0,10

    - 0,10

    -0,10

    - Distribuţie electricitate - -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    - Intreţinere fixă - -

    0,17 -

    0,17 -

    0,17 -

    0,14 -

    0,14 -

    0,14

    -0,13

    - Costuri de personal - -

    0,32 -

    0,32 -

    0,32 -

    0,27 -

    0,27 -

    0,27

    -0,24

    Efectele veniturilor din investiţii - - 0,68

    - 0,68

    - 0,69

    - 0,65

    - 0,65

    - 0,65

    - 0,59

    Efect operaţional combinat -

    0,68

    0,68

    0,69 - 0,55

    - 0,55

    - 0,55

    - 0,61

    Flux de numerar net 0 - 13,79

    - 25,54

    - 9,30

    - 0,55

    - 0,55

    - 0,55

    - 0,61

    Sursa: Tabel T-4-3.

    Tabelul 4-4 indică faptul că efectele pozitive asupra cheltuielilor de exploatare vor domina până în 2013. Din acel moment, efectele negative ale instalaţiei de desulfurare (costuri operaţionale adiţionale) depăşesc economiile costurilor de operare.

    4.4. Eligibilitatea: Evaluarea rentabilităţii financiare a capitalului naţional

    În cele ce urmează, se va analiza rata rentabilităţii financiare a capitalului naţional, RRF/K. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru finanţare dintr-un grant, RRF/K nu trebuie să depăşească rata de rentabilitate a capitalului pentru companiile din acest sector. Toat tipurile de venituri, inclusiv vanzarile de caldura si electricitate, subventiile tranzitionale, sunt incluse, in timp ce costurile pentru inlocuirea echipamentelor cu durata scurta de viata nu sunt incluse in costuri. Motivul ce stă la baza acestei cerinţe îl reprezintă faptul că fondurile din taxele UE nu ar trebui să contribuie la un randament extraordinar de mare al primitorului de grant. Componentele pentru calcularea perioadei initiale RRF/K, 2009-2016 sunt ilustrate in tabelul urmator:

    GROUP
    RAMBOLL

    41

    Tabel 4-5: Venituri si costuri diferenţiale ale proprietarului sistemului de termoficare 2009- 2016, milioane de euro

    Option O8 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Vânzări 0,73 0,73 0,72 -0,39 0,05 0,05 0,05 0,05 Subventii -0,73 -1,41 -1,40 -0,30 0,50 0,50 0,50 0,55 Valoare reziduală 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total venituri 0,00 -0,68 -0,69 -0,69 0,55 0,55 0,55 0,60 Total cheltuieli de exploatare 0,00 0,68 0,69 0,69 -0,55 -0,55 -0,55 -0,60 Dobânzi IFI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,25 0,23 0,22 0,20 Replata IFI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,24 0,24 0,24 0,24 Rambursarea împrumuturilor pe termen scurt 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Capital acţionar public 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total contribuţie publică naţională 0,00 6,73 12,19 4,65 0,00 0,00 0,00 0,00 Total cheltuieli 0,00 7,41 12,88 5,33 -0,06 -0,08 -0,09 -0,16 Flux de numerar net 0,00 -8,09 -13,56 -6,02 0,61 0,62 0,64 0,76 RRF/K -0,6% VNAF/C (5%) -11,67 Sursa: Tabel T-5-1.

    După cum este prezentat în tabelul 4-5, RRF/K este -0,6% iar VNAF/C este de minus 11,67 milioane de euro. Astfel, nu există rentabilitate pentru proprietarii sistemului de termoficare. Acest lucru se datorează faptului că VNAF/C negativ implică o rată internă de rentabilitate sub rata de actualizare asumată de 5%. Se poate concluziona astfel că rata rentabilităţii proiectului asupra capitalului naţional (suficient de scazută) permite obţinerea unui grant UE.

    4.5 Eligibilitatea: Diferenţa de finanţat

    Odată ce eligibilitatea a fost stabilită, valoarea maximă a grant-ului UE se calculează pentru investiţia prioritară pe baza valorilor diferenţiale, conform unei formule care determină o rată a diferenţei de finanţat pe baza costurilor de investiţie actualizate şi a veniturilor nete actualizate obţinute din exploatare.

    Trebuie observat că în mod normal şi în conformitate cu îndrumările ACB (Documentul de Lucru 4), UE finanţează o parte din investiţii pentru proiectele eligibile conform analizei diferenţei de finanţat. Se subliniaza faptul ca sunt incluse toate tipurile de venituri, iar costurile de inlocuire pentru echipamentele cu durata scurta de viata nu sunt incluse in costuri.

    Rata diferenţei de finanţat se aplică valorii totale neactualizate a costurilor de investiţie pentru a ajunge la aşa-numita Valoare de Decizie. Rata de co-finanţare se aplică Valorii de Decizie pentru a obţine valoarea maximă a grant-ului UE. Acest mecanism este prezentat in tabelul 4-6.

    GROUP
    RAMBOLL

    42

    Tabel 4-6: Eligibilitatea pentru un grant UE.

    Abrevieri Nume

    Valoarea actualizată,

    milioane Euro, bazată

    pe valori neactaualizate

    excluzând contingentele

    Valori neactualizate,

    milioane euro,

    excluzând contingentele

    Valoarea neactualizată, milioane Euro,

    incluzând contingentele

    CE Costuri eligibile (CE)

    49,27 50,68

    CAI Costul actualizat al investiţiei (CAI) 42,77

    VNA Venitul net actualizat (VNA) 2,94

    ChE Cheltuieli eligibile (ChE = CAI- VNA) 39,83

    R Rata diferentei de finanţat (R = ChE/CAI) 93%

    VD Valoarea de decizie (VD = CE*R) 47,13

    Rmcf Rata maximă de co-finanţare 50% Grant UE Maxim Grant UE = VD*Rmcf 23,56 Sursa: Tabel T-6-1.

    Tabelul 4-6 are ca punct de plecare investiţia prioritară identificată pentru Optiunea O8, respectiv 49,27 milioane Euro în valoarea neactualizată, (50,68 milioane Euro minus contingentele de 1,41 milioane euro). Valorea actualizată a costurilor eligibile excluzând contingentele este 42.77 milioane euro. Veniturile diferenţiale constau din economii de combustibil, economii ale costurilor pentru electricitate şi costuri suplimentare legate de funcţionarea instalaţiei de desulfurare. Valoarea actuală totală a acestora s-a calculat a fi 2,83 milioane de Euro fără valoarea reziduală a investiţiei (neindicat in tabel), şi 2,94 milioane de Euro dacă se include şi valoarea reziduală. Cheltuielile eligibile (bazate pe CAI fără contingente) se ridică la 39,83 milioane de Euro. Prin urmare, raportul dintre Cheltuielile Eligibile şi Costul Actualizat al Investiţiei, care se mai numeşte şi raportul diferenţă de finanţat, este de 93%. Acest raport se aplică la totalul costurilor de investiţie eligibile, incluzand contingentele, determinand o diferenţă de finanţat care se numeşte Valoarea de decizie de 47,13 milioane de Euro. În cadrul POS Axa 3, UE poate co-finanţa până la 50% din această sumă, în acest caz 23,56 milioane Euro.

    GROUP
    RAMBOLL

    43

    4.6.Finanţarea

    Tabelul 4-7 descrie sursele de fonduri necesare pentru implementarea Opţiunii O8.

    Tabel 4-7: Surse de finanţare

    Preturi constante

    Surse Total 2010 2011 2012 Buget local, diferenta de finantat 2.356.778 672.860 1.218.689 465.229 Buget local, non-diferenta de finantat 3.547.838 1.012.907 1.834.588 700.343 Total contributie locala 5.904.616 1.685.767 3.053.277 1.165.572 Buget de stat 21.210.999 6.055.740 10.968.207 4.187.052 Total contributie publica nationala 27.115.615 7.741.507 14.021.484 5.352.624 Grant UE 23.567.776 6.728.600 12.186.897 4.652.279 Total proiect excl. TVA 50.683.391 14.470.107 26.208.381 10.004.903 TVA 9.629.844 2.749.320 4.979.592 1.900.932 Total proiect incl. TVA 60.313.235 17.219.427 31.187.973 11.905.835 Sursa: Tabel T-8-1.

    Current prices Surse Total 2010 2011 2012 Buget local, diferenta de finantat 2.713.122 774.596 1.402.955 535.571 Buget local, non-diferenta de finantat 4.084.271 1.166.059 2.111.977 806.235 Total contributie locala 6.797.393 1.940.655 3.514.932 1.341.806 Buget de stat 24.418.103 6.971.368 12.626.601 4.820.134 Total contributie publica nationala 31.215.496 8.912.023 16.141.533 6.161.940 Grant UE 27.131.224 7.745.964 14.029.556 5.355.704 Total proiect excl. TVA 58.346.720 16.657.987 30.171.089 11.517.644 TVA 11.085.877 3.165.017 5.732.507 2.188.353 Total proiect incl. TVA 69.432.597 19.823.004 35.903.596 13.705.997

    GROUP
    RAMBOLL

    44

    Tabelul 4-8 furnizează planul de finanţare conform unui model care include TVA-ul corespunzător contribuţiei de la bugetul local necesare, dar fiind o cheltuială neeligibilă. Este de înţeles că municipalitatea poate solicita aceste fonduri de la bugetul de stat.

    Tabel 4-8: Planul de finanţare a proiectului, Timişoara, Euro, preţuri constante neactualizate

    1) Costuri eligibile şi ne-eligibile: 60.313.235 100%

    1.1) Costuri eligibile: 50.683.391 84,05 % of 1

    1.1.1) Diferenţa de finanţat: 47.135.553 93,00% of 1.1

    Grant UE: 23.567.776 50% of 1.1.1 Bugetul de Stat: 21.210.999 45% of 1.1.1 Bugetul Local: 2,356.778 5% of 1.1.1

    Diferenţa nefinanţată: 3.547.838 (contributie locală) 7,00% of 1.1

    1.2) Ne-eligibile: VAT: 9.629.844 15,95% of 1

    Bugetul local 9.629.844 100% of 1.2

    TVA 9.629.844 De dedus 1.121.877 Nedeductibil 8.507.967

    Altele: 0,0

    Cele două tabele de mai sus arată că pe lângă grantul UE în valoare de 23.567.776 Euro, co- finanţarea se va face din contribuţia guvernului central în valoarea de 21.210.999 Euro, şi de la bugetul local cu 5.904.616 Euro. Contributia locala consta din diferenta de finantat de 2.356.778 euro si din diferenta non-finantabila de 3.547.838 euro.

    Se estimează că există fonduri disponibile de la bugetul central al guvernului pentru contribuţia de co-finanţare. Se estimează de asemenea că bugetul central al statului va avea capacitatea de a contribui cu TVA-ul aferent pentru contribuţia sa. Contribuţia municipalităţii urmeaza să provină de la bugetul de investiţii al municipalităţii si credite externe, atata timp cat gradul de indatorare, adica ratele plus dobanzile, raman sub 30% din veniturile anuale la bugetul local.

    Tabelul următor prezintă câteva cifre din înregistrările pe anii 2007 şi 2008 pentru municipiul Timişoara, şi indicatorii derivaţi.

    Tabel 4-9: Indicatori financiari contabili pentru municipiul Timişoara , 2007 şi 2008.

    2007, Milioane RON

    2007, Milioane EUR

    2008, Milioane RON

    2008, Milioane EUR

    Venituri proprii 378,56 106,94 565,14 159,64

    Indicator derivat: 30% din venituri 113,57 32,08 169,54 47,89 Gradul de îndatorare curent pt imprumuturi pe termen lung 30,01 8,48 43,78 12,87

    Procent Procent Procent Procent

    Gradul de îndatorare curent la procent din venitul propriu 7,93% 7,93% 8,76% 8,76%

    GROUP
    RAMBOLL

    45

    Sursa: Municipalitatea Timişoara.

    Tabelul 4-9 indică faptul că municipiul Timişoara se va afla în situaţia de a contracta şi alte credite pentru finanţare. Informaţiile au fost furnizate de municipalitate11, indicând gradul de îndatorare curent calculat pe baza împrumuturilor contractate în prezent şi pe baza proiectiilor până în anul 2026.

    Nivelul gradului de îndatorare la nivelul angajamentelor cunoscute în prezent pentru anii 2009-2015 este expus în tabelul de mai jos, ca procent din veniturile proprii.

    Tabel 4-10: Nivelul gradului de îndatorare a municipiului Timisoara 2009-2015, % din venitul propriu (limita anuală legală este de 30%)

    Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

    Gradul de îndatorare % 15,41 19,50 20,35 19,26 16,47 14,83 14,07

    Sursa: Municipalitatea Timişoara.

    Procentul maxim privind gradul de îndatorare faţă de venitul propriu s-ar produce in 2011, când acest procent ar ajunge la 20,35% din venitul propriu.

    11 Anexa 1.3 la norme si proceduri.

    GROUP
    RAMBOLL

    46

    4.7 Suportabilitatea

    Următorul pas în evaluarea proiectului se concentrează pe suportabilitate. Această secţiune ia în discuţie diferenţa dintre plăţile făcute de consumatori în prezent şi tarifele de recuperare integrală a costurilor, propunând o micşorare treptată a acesteia în timp, dacă se are în vedere evoluţia preconizată a veniturilor pe gospodărie pe parcursul perioadei de referinţă, punând accent în special pe viitorul apropiat în care să se ţină seama de impactul actualei recesiuni economice.

    În timp ce suportabilitatea (capacitatea de plată) ţine numai de veniturile consumatorilor, diferenţa de tarif depinde de modelul tarifar aplicat, adică dacă tarifele se calculează pe baza modelului ANRE de alocare a costurilor, sau pe baza metodologiei tarifului echilibrat. Acest lucru se datorează faptului că cele două metodologii alocă costuri diferite pentru căldură şi electricitate, deşi diferenţa este limitată.

    Diferenţa de tarif rezultă într-o diferenţă de venit care se presupune că va fi acoperită prin subvenţii tranziţionale pentru a face furnizarea de căldură viabilă din punct de vedere financiar. Termenul de subvenţie „tranziţională” este folosit în acest context pentru că se presupune că fondurile necesare pentru finanţarea investiţiilor proiectului vor fi disponibile (vezi Secţiunea 4.6), adică în urma contribuţiilor grantului UE şi ale investiţiilor locale nu mai sunt necesare alte fonduri pentru implementarea investiţiilor Opţiunii O8. Este nevoie de finanţarea diferenţei dintre costurile operaţionale şi veniturile din operaţiuni, până în momentul în care veniturile cresc ajugând la nivelul de recuperare al costurilor. S-a constatat că această finanţare este necesară până în 2021 (inclusiv). Acest lucru va fi dezbătut în secţiunea următoare despre sustenabilitate financiară.

    Analiza de suportabilitate porneşte de la costul actual al serviciilor de termoficare. Tabelul următor ne arată tarifele absolute şi relative la consumatori pentru 2007 şi 2008, pe care se bazează consideraţiile privind suportabilitatea pe viitor.

    Tabel 4-11: Niveluri istorice ale tarifului (incluzând TVA)

    Unit 2007 2008 2009 Tarif istoric, preţuri curente RON/Gcal 157,03 147,84 162,62 Tarif istoric la consummator, preţuri 2009 constante

    Euro/GJ 12,09 10,52 9,14

    Consumul pe gospodărie GJ/gosp/lună 3,23 3,23 3,23 Costul lunar al serviciilor de termoficare pe gospodărie, preţuri 2009 constante

    Euro/gosp/lună 39,04 33,98 29,51

    Venitul net lunar pe gospodărie (preţuri 2009 constante)

    Euro/gosp/lună 625 664 533

    Suportabilitate Procent din venitul net mediu pe gospodărie

    6,24% 5,12% 5,54%

    Sursă: Tabele T-9-1 şi T-9-2.

    GROUP
    RAMBOLL

    47

    Tarifele istorice au fost obţinute de pe site-ul ANRSC12. Tarifele sunt cele aplicate populaţiei, deci pot fi numite tarife ale consumatorilor şi sunt semnificativ mai mic faţă de costul tarifului întreg. Tarifele consumatorilor sunt calculate ca RON/Gcal în preţuri curente şi au fost transformate în EURO/GJ în preţuri constante 2009. Consumul gospodăriilor este bazat pe informaţii statistice despre întreaga arie termoficată şi numărul de gospodării. Consumul gospodăriilor este furnizat la 12 luni, adică întregul consum în cadrul sezonului rece se împarte la 12. Costul lunar pentru serviciile de temoficare este obţinut prin înmulţirea consumului gospodăriei cu tariful. Venitul lunar net pe gospodărie este calculat prin scăderea impozitelor, care au fost calculate la 12.7% din venitul brut. Suportabilitatea se obţinute prin împărţirea costului lunar pe gospodărie pentru încălzire la venitul net lunar.

    Tabelul arată că în 2007 o gospodărie plătea în medie 6.24% din venitul ei pentru serviciile de termoficare, în 2008 nivelul a scăzut la 5,12%, iar în 2009 a crescut la 5.54%. Trebuie menţionat că decilele cu venituri mai mici pe gospodărie vor avea facturi mai mari la căldură ca procent din venit. Pentru a le reduce se acordă subvenţii sociale.

    Pentru evaluarea cazului cel mai defavorabil privind reducerea subventiilor tranzitionale, a se vedea cap. 6.1, paragraful referitor la efectul reducerii subventiilor tranzitionale asupra suportabilitatii.

    Tarife de recuperare integrală a costurilor

    Tarifele de recuperare integrală a costurilor sunt calculate fie prin scăderea tuturor veniturilor din costuri şi împărţirea costurilor nete rezultate la numărul de gigajouli vânduţi (“tarif echilibrat”), sau prin mecanismul de alocare a costurilor (“tariful cu costuri alocate”). Tarifele cu costuri allocate sunt calculate de ANRE. Tabelul următor prezintă trei scenarii: cu proiect-tariful ANRE, tariful echilibrat şi fără proiect – tariful ANRE. Pentru calculele finale, se presupune că ANRE va aplica modelul actual de alocări de costuri pentru perioada 2009-2015, după care va trece la modelul cu tarif echilibrat.

    Diferitele venituri din vanzarile de caldura folosind tariful echilibrat si modelul de tarif ANRE sunt acoperite de veniturile din vanzarea de electricitate. Modelul ANRE presupune ca, caldura poate fi vanduta la un pret determinat, opus pretului pietii care este baza modelului cu tarif echilibrat. Astfel, efectul trecerii de la modelul ANRE la cel cu tarif echilibrat va fi trecerea de la vanzarea de caldura la vanzarea de electricitate. Deoarece tariful echilibrat pe GJ este cu aprox. 0,50 EUR mai mic decat tariful ANRE, efectul trecerii la tarif echilibrat, bazandu-ne pe o vanzare de 4.056 GJ/an de agent termic, este de aprox. 2 MEUR/an, adica sub 5% din totalul veniturilor din vanzari sau intre 55 si 65 MEUR/an.

    12 http://www.anrsc.ro/main.php?mn=6&cont=date_stare_energetica

    GROUP
    RAMBOLL

    48

    Tabel 4-11 B: Tarife de recuperare integrală a costurilor 2009-2016, Euro per GJ, inclusiv TVA, preţuri constante 2009.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Cu proiect: tarif echilibrat

    20,11

    21,13

    22,37

    21,96

    19,92

    19,89

    19,86

    19,24

    Cu proiect: tarif ANRE

    19,94

    20,95

    22,19

    21,67

    20,34

    20,32

    20,29

    19,67

    Fără proiect: tariff ANRE

    20,23

    21,44

    22,69

    22,17

    20,20

    20,17

    19,71

    19,08 Sursa: Tabel T-9-1

    Tabelul arată că tariful de recuperare integrală a costurilor cu proiect ajunge la valoarea maximă în 2011 variind între 22,19 şi 22,37 Euro pe gigacalorie inclusiv TVA, apoi urmând să scadă treptat, în timp ce fără proiect, tariful atinge 22,69 Euro/GJ înainte de a descreste.

    Gradul maxim de suportabilitate

    Următorul pas în cadrul analizei de suportabilitate îl reprezintă stabilirea gradului maxim de suportabilitate. Această chestiune a fost analizată într-un studiu separat de suportabilitate13 care recomanda ca limită de suportabilitate să fie de 8,5% din venitul mediu pe gospodărie. Maimult, s-a decis ca cresterea tarifară în termeni reali la 4.5% pe an pentru anii 2010 si 2012, urmată de cresteri reale cu 8.5% pe an în 2013 până în 2020, si 8.00% peste acest moment, până când se atinge suportabilitatea, în 2025. După atingerea limitei de suportabilitate, tariful rămâne la 8.5% din venitul disponibil al gospodăriilor. Acest lucru este prezentat în tabelul si figura de mai jos.

    Tabel 4-11 C: Rate de crestere a tarifului propuse, procent pe an, cu sau fără proiect, 2010- 2028.

    2010-2012 2013-2020 2021 2022-2023 2024-2026 2027-2028

    Cu proiect 4,5% 8,5% 8,0% 8,0% 8,0% 8,0%

    Fără proiect 4,5% 8,5% 7,8% 7,5% 7,5% 7,4% Sursa: Tabel T-9-1

    13 Studiu de Suportabilitate, Sectorul de producere si distributie a energiei termice in sistem centralizat in Romania, BDO Accountants and Consultants, Bucharest, April 2009.

    GROUP
    RAMBOLL

    49

    Figure 4-0: Recuperarea integral a costurilor si tarifele propuse, procent din venitul disponibil mediu pe gospodărie.

    Sursa: Tabel T-9-1.

    Figura arată că o recuperare integral a tarifelor are maximul la 13.17% din venitul mediu disponibil al gospodăriilor în 2011, când tarifele propuse ating 8,5% in 2025.

    Se presupune că tarifele vor creste identic cu si fără proiect pe întreaga perioadă subventionată, urmată de o mică diferentă datorită unor costuri de înlocuire a echipamentelor cu durată mică de viată care au fost proiectate a fi mai mari în comparatie cu situatia fără proiect.

    Actuală recesiune economic se prespune că va rezulta într-un model de crestere macro-economic pentru perioada 2009-2016.

    Tabel 4-12: Estimări privind rata de creştere economică pentru actuala criză economică.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Scenariu de echilibru -4,00% 0,10% 2,40% 3,70% 4,40% 5,20% 6,00% 5,70%

    Scenariu pesimist -7,00% -2,90% -0,60% 0,70% 1,40% 2,20% 3,00% 2,70%

    Scenariu optimist -1,00% 3,10% 5,40% 6,70% 7,40% 8,20% 9,00% 8,70% Surse: Tabele T-9-2, T-9-3 şi T-9-4. Pentru perioada 2009-2013, pentru scenariul de echilibru: Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, “Prognoza pe termen mediu 2009-2013 varianta de primavară 2009”.

    0

    0,02

    0,04

    0,06

    0,08

    0,1

    0,12

    0,14

    2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 2021 2023 2025 2027

    Full cost (incl VAT), % av disp HH inc, DO MINIMUM

    Full cost (incl VAT), % av disp HH inc, WITH project

    Proposed tariff (incl VAT), % of av disp HH income WITH the project

    Affodable tariff rate (incl VAT), % of average HH income, DO- MINIMUM

    GROUP
    RAMBOLL

    50

    Tabelele 4-14a si 4-14b prezintă o imagine a abordării graduale recomandate a cresterilor tarifare

    Tabelul 4-14: Sugestii privind creşterile de tarif, 2009-2016.

    Unit 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Rata de creştere PIB, scenariu de echilibru

    Variaţia procentuală a creşterii anuale -4,00% 0,10% 2,40% 3,70% 4,40% 5,20% 6,00% 5,70%

    Rata de crestere a tarifului, preturi constante, Euro/GJ

    Cresterea procentuală pe an

    3,34% 4,50% 4,50% 4,50% 8,50% 8,50% 8,50% 8,50%

    Rata tarifului propus

    Procent din venitul disponibil mediu al gospodăriilor 5,54% 5,72% 5,79% 5,77% 5,92% 6,00% 6,14% 6,31%

    Venitul mediu disponibil pe gospodării

    Euro/ lună 533 539 556 584 617 661 700 740

    Factura propusă pe gospodărie Euro/gosp/lună

    29,51

    30,84

    32,23

    33,68

    36,54

    39,65

    43,02

    46,67

    Tarif propus Euro/GJ

    9,14

    9,55

    9,98

    10,43

    11,32

    12,28

    13,32

    14,45 Sursa: Tabel T-9-1 (Rânduri 87, 66, 82 si 81) si T-9-2 (Rânduri 114 si 129).

    Tabel 4-14b: Cresteri tarifare sugerate, 2017-2024.

    Unit 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Rata de crestere PIB, scenariul de echilibru

    Percentage growth per year 5,30% 4,90% 4,80% 5,00% 4,40% 4,40% 4,40% 4,40%

    Rata de crestere tarifară, preturi constant, Euro per GJ

    Percentage growth per year

    8,50% 8,50% 8,50% 8,50% 8,00% 8,00% 8,00% 8,00%

    Rata tarifului propus

    Percentage of average disposable household income 6,50% 6,72% 6,96% 7,19% 7,44% 7,69% 7,96% 8,23%

    Venitul disponibil mediu pe gospodărie

    Euro/lună 533 539 556 584 617 661 700 740

    Factura propusă pentru gospodării Euro/Gosp/lună

    50,64

    54,94

    59,61

    64,68

    69,86

    75,44

    81,48

    88,00

    Tarif propus Euro/GJ

    15,68

    17,01

    18,46

    20,03

    21,63

    23,36

    25,23

    27,25 Sursa: Tabele T-9-1 (Rânduri 87, 66, 82 si 81) si T-9-2 (Rânduri 114 si 129).

    Cresterile tarifare sugerate sunt ghidate de consideratii bazate pe elasticitatea cerere-pret de minus 0.2.

    Acest lucru înseamnă o crestere în termeni reali a tarifelor la căldură cu 1% si se presupune că va duce la o descrestere a vânzărilor de căldură cu 0.2%.

    GROUP
    RAMBOLL

    51

    Pentru perioada post criză financiară 2010-2012 când cresterae reală se prespune a fi în jurul unei medii de 2.5% p.a, se presupune că tarifele nu ar trebui sa crească mai mult de 4.5% p.a, asta însemnând: tarifele cresc cu 2.0% mai mult ca venitul real, care va rezulta într-o reducere anuală a vânzărilor de căldură de 0.2* 2.0%=0.4% p.a.

    Pentru perioada subsecventă pentru 2013 până la 2020, când cresterea reală este proiectată la o medie de aproximativ 5% p.a, se prespune că tarifele nu vor creste mai mult de 8.5% p.a pentru a asigura că deconectările nu vor depăsi 0,2 * 3,5% = 0,7% p.a.

    Bazată pe aceste presupuneri, perioada tranzitională, ex perioada pentru care subventiile tranzitionale sunt necesare pentru a acoperi costurile operationale întregi ale serviciilor de termoficare, se va sfârsi în 2020, ultimul an de subventii.

    Cresterile tarifare sunt arătate în preturi constant. Astfel, cresterile tarifare nominal ear trebui să fie obtinute prin multiplicarea cresterilor tarifare cu un index de inflatie. Acest lucru este ilustrat în tabelul Tabel 4-15.

    Tabel 4-15a: Creşteri tarifare reale şi nominale, 2009-2016.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Creşteri tarifare în Euro, în termeni reali 3,34% 4,00% 4,00% 4,00% 8,00% 8,00% 8,00% 8,00% Creşteri tarifare în RON, în termini reali 3,97% 3,27% 3,75% 3,25% 7,18% 6,63% 8,50% 8,50% Rata inflaţiei 5,80% 3,50% 3,20% 2,80% 2,50% 2,30% 2,00% 2,00% Costuri tarifare în RON, în termeni nominali 10,00% 6,89% 7,07% 6,14% 9,86% 9,09% 10,67% 10,67% Sursa: Tabel T-9-1. (Rânduri 83, 87, 88 si 96)

    Table 4-15b: Real and nominal tariff increases, 2017-2024.

    2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Creşteri tarifare în Euro, în termeni reali 8,00% 8,00% 8,00% 8,00% 6,50% 4,40% 4,40% 3,40% Creşteri tarifare în RON, în termini reali 8,50% 8,50% 8,50% 8,50% 8,00% 8,00% 8,00% 8,00% Rata inflaţiei 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% Costuri tarifare în RON, în termeni nominali 10,67% 10,67% 10,67% 10,67% 10,16% 10,16% 10,16% 10,16% Sursa: Tabel T-9-1 (Rânduri 83, 87, 88 si 96)

    GROUP
    RAMBOLL

    52

    Revenind la preţurile fixe, ar putea fi util, de asemenea, să luăm în considerare impactul diferitelor scenarii de creştere asupra suportabilităţii costurilor serviciului de termoficare. Acest lucru este prezentat în tabelul 4-16 care arată costul integral al serviciilor de termoficare (metoda echilibrata) ca procent din venitul mediu pe gospodărie.

    Tabel 4-16: Costul serviciilor de termoficare în diferite scenarii de creştere (procent din venitul pe gospodărie, cu proiect), 2009-2016.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Scenariu de echilibru 12,09% 12,54% 12,88% 11,99% 10,64% 9,93% 9,36% 8,40%

    Scenariu pesimist 12,91% 13,80% 14,60% 13,99% 12,79% 12,29% 11,91% 11,00%

    Scenariu optimist

    11,56% 11,64% 11,62% 10,51% 9,07% 8,23% 7,54% 6,58%

    Memo: constrângeri de suportabilitate 5,54% 5,69% 5,74% 5,69% 5,81% 5,86% 5,97% 6,10% Surse: Tabele T-9-1, T-9-2, T-9-3 şi T-9-4.

    Tabelul 4-16 arată că în scenariul de echilibru costul serviciilor de termoficare ar atinge un vârf la 12,88% din venitul mediu net in 2011, apoi urmând să scadă în timp; nişte tipare asemănătoare se vor respecta şi pentru scenariul pesimist şi cel optimist; costurile relative cu serviciile de termoficare sunt mai mari pentru scenariul pesimist şi mai mici pentru scenariul optimist.

    Acest fapt este ilustrat mai departe în următoarele două tabele, unde accentul se va pune pe mărimea subvenţiilor operaţionale necesare pentru a acoperi diferenţa între limita de suportabilitate şi costul integral. Aici analiza distinge două tarife: Tariful “costurilor alocate” stabilit de metodologia tarifara actuală a ANRE, şi “tariful echilibrat” care se bazează pe furnizorul de termoficare în calitate de încasator pe piaţa de electricitate.

    Figura 4-1, care ilustrează situaţia în 2009, subvenţiile tranziţionale acoperă partea dintre tarifele cu acoperire integrală a costurilor şi tarifele cu rată fixă. Veniturile mai mici, acelea din decilele 1-4, au nevoie de subvenţii sociale pentru a acoperi zona triunghiulară din partea stângă a graficului, între rata fixă şi tarifele maxim plătibile.

    GROUP
    RAMBOLL

    53

    Figura 4-1: Suportabilitate, 10 decile de venit şi tarife, 2009.

    Sursa: Tabel T-9-6.

    Subvenţia socială

    Venitul încasat de la consumatori este compus din contribuţii proprii ale consumatorilor şi subvenţiile sociale.

    Subvenţia socială e calculată în funcţie de venitul net lunar pe membru de familie pe gospodărie, reprezentând 10% din factura de căldură în primul interval între 440 şi 500 RON pe cap de locuitor, pe lună. Veniturile sub acest nivel sunt despărţite pe opt intervaluri şi în fiecare interval subvenţia creşte cu 10 puncte procentuale, adică la 20%, 30% etc până la 90% din factura de încălzire a gospodăriilor cu venituri între 0 şi 125 RON per cap de locuitor pe lună sau de la 0 la 103 Euro pe gospodărie pe lună. În 2007, când costul întreg al facturii pe gospodărie era 27,10 RON, factura pentru gospodăriile din cel mai jos interval era 10% din această sumă, sau 2.71 EURO pe lună.

    În 2007, subvenţia socială a ajutat oameni cu venit net lunar pe membru de familie sub 500 RON pe gospodărie, pe lună. Pentru următorii ani, marginile intervalelor sunt rotunjite în sus, în funcţie de inflaţie.

    -

    20,00

    40,00

    60,00

    80,00

    100,00

    120,00

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

    Affordable, 8,50%

    Full cost

    Fixed rate

    Maximum payable

    GROUP
    RAMBOLL

    54

    4.8.Sustenabilitatea Financiara

    Sustenabilitatea financiară se atinge dacă fluxul financiar de numerar acumulat nu are o valoare negativă în decursul perioadei de referinţă. În cele ce urmează, această cerinţă este impusă de constrângerea ca fluxul de numerar acumulat să fie zero în fiecare an14. Proiectiile de sustenabilitate financiară iau în considerare toate veniturile si costurile operationale, inclusiv partea de costuri a amortizării istorice precum si costurile cu înlocuirea echipamentului cu durată scurtă de viată. Mai mult, efectele pentru cererea de căldură de la cresterea tarifară sunt luate în considerare. Calcule detaliate sunt incluse în Tabelele T-15-1 până la T-15-4, T-16-1 până la T- 16-3, T-17-1 până la T-17-2, T-18-1 până la T-18-2 si T-19-1. Costurile înlocuirii echipamentului cu durata scurtă de viată sunt proiectate să înceapă din 2017. Aceste costuri se bazeaza pe o durata de iata estimata pentru fiecare tip de echipament. In cazul Timisoara, unde se utilizeaza lignit romanesc de calitate inferioara, experienta de operare arata ca, pentru unele echipamente, inlocuirea trebuie facuta intr-un interval mai mic decat cei 8 nai specificati in Ghidul ACB, anexa 4C. Durata de viata pentru fiecare echipament este aceeasi si in cazul cu proiect si in cazul fara proiect. Efectul cresterilor tarifare la cerere a fost explicat în sectiunea precedent, si este prezentat în detaliu în Tabelele T-15-1 până la T-15-4. Cum cresterile tarifare sunt identice în cazul implementării proiectului si a optiunii fara proiect până când subventiile tranzitionale se vor fi terminat, cererea este identică pentru perioada 2009-2020. În această perioadă cererea totală este prevăzută să descrească de la 4.056 GJ la 3.788 GJ. După 2021, cresterea ulterioară în tarife reale va rezulta într- o reducere a cererii totale la 3.656 GJ în 2025, si după acest moment cererea va rămâne constant. În cazul în care fara proiect, unde costurile de înlocuire sunt mai mici, cresterile tarifare vor devein mai joase după 2020. Ca effect, cererea în cazul în care fara proiect va atinge 3.656 GJ în 2026. Reducerea totală în cerere cauzată de cresterile tarifare e limitată astfel la 9%, care este rezultatul unor cresteri tarifare ceva mai mari decât cresterea venitului pe 16 de ani (2010-2025) Detaliile la costurile de înlocuire si distributia lor în timp sunt prezentate în Tabelele T-17-1 până la T-17-2, T-18-1 până la T-18-2 si T-19-1. Fluxurile financiare sunt prezentate mai întâi pentru opţiunea fara proiect, iar apoi pentru opţiunea preferată, astfel încât să demostreze că ambele opţiuni sunt sustenabile din punct de vedere financiar, cu condiţia să fie sprijinite de subvenţii de funcţionare suficiente.

    14 In realitate, orice organizaţie doreşte să obţină un oarecare flux de numerar pozitiv care să îi permită să aibă “cheltuieli de exploatare”, adică astfel de cheltuieli de capital care ar putea fi prevăzute dar care nu sunt bugetate.

    GROUP
    RAMBOLL

    55

    Tabel 4-17: Sustenabilitatea financiară pentru opţiunea fara proiect, fluxuri de numerar 2009-2016, milioane de Euro.

    Fara proiect 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Grant-uri de investiţie şi co-finanţare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Vânzări de căldură – nediferenţial 31,15 32,26 33,57 35,03 37,69 40,63 43,86 47,32 Vânzări de electricitate - nediferenţial 4,86 5,13 5,42 16,04 14,94 14,93 16,39 16,39 Vânzări de emisii/penalităti CO2 -1,00 -1,00 -1,00 -1,00 -0,05 -0,05 -0,05 -0,05 Total intrări 35,01 36,39 37,99 50,07 52,59 55,51 60,21 63,67 Total costuri de exploatare (combustibil and O&M) - nediferenţial 72,82 77,20 81,75 90,60 83,73 83,64 83,53 81,37 Dividende plătite acţionarilor 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total costuri de investiţie - nediferenţial 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Dobânda la împrumutul IFI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Rambursare împrumuturi - IFI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Rambursare împrumuturi – pe termen scurt 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Taxe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total ieşiri 72,82 77,20 81,75 90,60 83,73 83,64 83,53 81,37 Total flux de numerar înaintea subvenţiilor de funcţionare -37,81 -40,81 -43,76 -40,53 -31,14 -28,12 -23,33 -17,71 Subvenţii de funcţionare, partea generală 37,81 40,81 43,76 40,53 31,14 28,12 23,33 17,71 Fluxul de numerar total acumulat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Sursa: Tabel T-7-1.

    GROUP
    RAMBOLL

    56

    Tabel 4-18: Rezumat privind sustenabilitatea financiară, 2009-2016, milioane de Euro.

    Fara proiect - Sumar 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Costuri operaţionale totale

    73,82

    78,20

    82,75

    91,60

    83,78

    83,68

    83,58

    81,42

    Subvenţia Tranziţională

    37,81

    40,81

    43,76

    40,53

    31,14

    28,12

    23,33

    17,71

    Vânzări de căldură plătite de furnizori

    31,15

    32,26

    33,57

    35,03

    37,69

    40,63

    43,86

    47,32

    Vânzări de electricitate

    4,86

    5,13

    5,42

    16,04

    14,94

    14,93

    16,39

    16,39 Sursa: Tabel T-7-1 B.

    Tabelele 4-17 şi 4-18 arată că în situaţia fara proiect, subvenţiile tranziţionale necesare pentru a menţine un flux monetar total acumulat echilibrat începând din 2009 se ridică la 37,81 milioane de Euro, atingând valoarea maximă în 2011, iar apoi urmând să scadă treptat.

    Tabel 4-19: Sustenabilitatea financiară pentru Opţiunea O8, fluxuri de numerar 2009-2016, milioane de Euro, tariful de alocare costuri 2009-2014, şi tarife de echilibru începând din 2015.

    Opţiunea O8 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Grant-uri de investiţie şi co-finanţare 0,00 14,47 26,22 9,99 0,00 0,00 0,00 0,00 Vânzări de căldură – nediferenţial 31,15 32,26 33,57 35,03 37,69 40,63 43,86 47,32 Vânzări de electricitate - nediferenţial 4,86 5,13 5,42 16,04 14,94 14,93 16,39 16,39 Vânzări emisii/penalităti CO2 -0,27 -0,27 -0,28 -1,39 0,00 0,00 0,00 0,00 Total intrări 35,74 51,59 64,93 59,66 52,64 55,56 60,25 63,72 Total costuri de exploatare (combustibil and O&M) - nediferenţial 72,82 76,52 81,07 89,91 84,27 84,18 84,08 81,97 Dividende plătite acţionarilor 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total costuri de investiţie – nediferenţial 0,00 14,47 26,22 9,99 0,00 0,00 0,00 0,00 Dobânda la împrumutul IFI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Rambursare împrumuturi - IFI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Rambursare împrumuturi – pe termen scurt 0,00 1,01 1,84 0,70 0,00 0,00 0,00 0,00 Taxe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Total ieşiri 72,82 92,00 109,12 100,60 84,27 84,18 84,08 81,97 Total flux de numerar înaintea subvenţiilor de funcţionare -37,09 -40,41 -44,19 -40,93 -31,64 -28,62 -23,82 -18,25 Subvenţii de funcţionare, partea generală 37,09 40,41 44,19 40,93 31,64 28,62 23,82 18,25 Fluxul de numerar total acumulat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Sursa: Tabel T-7-4.

    GROUP
    RAMBOLL

    57

    Tabel 4-20a: Rezumat privind sustenabilitatea financiară, 2009-2016, milioane de Euro

    Opţiunea O8 – Rezumat fără investiţii 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Costuri de operare toatele, ex TVA

    72,82

    76,52

    81,07

    89,91

    84,27

    84,18

    84,08

    81,97

    Vânzările de căldură plătite de utilizatori, ex TVA

    31,15

    32,26

    33,57

    35,03

    37,69

    40,63

    43,86

    47,32

    Vânzările de electricitate, ex TVA 4,86

    5,13

    5,42

    16,04

    14,94

    14,93

    16,39

    16,39

    Flux monetar total înainte de subventia tranzitională

    -37,09

    -40,81

    - 44,91

    - 41,21

    - 31,64

    - 28,62

    - 23,82

    - 18,25

    Subvenţiile tranziţionale

    37,09

    40,81

    44,91

    41,21

    31,64

    28,62

    23,82

    18,25 Sursa: Tabel T-7-4 B.

    Tabel 4-20b: Sumarul sustenabilitătii financiare, 2017-2024, milioane Euro

    Option O8 - Summary excl investments

    2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

    Costuri de operare toatele, ex TVA

    81,58

    81,71

    85,72

    80,84

    82,46

    80,66

    80,66

    80,43

    Vânzările de căldură plătite de utilizatori, ex TVA

    51,02

    54,95

    59,18

    63,77

    66,07

    64,27

    64,26

    64,04

    Vânzările de electricitate, ex TVA

    16,39

    16,39

    16,39

    16,39

    16,39

    16,39

    16,39

    16,39

    Flux monetar total înainte de subventia tranzitională

    - 14,17

    - 10,36

    - 10,14

    - 0,68

    -

    - - -

    Subvenţiile tranziţionale

    14,17

    10,36

    10,14

    0,68

    -

    - - -

    Sursa: Tabel T-7-4 B.

    Tabelele 4-19 şi 4-20 se referă la opţiunea preferată O8 şi presupun că modelul alocării costurilor ANRE pentru determinarea tarifelor va prevala până în 2014, şi apoi va fi înlocuit de modelul tarifelor echilibrate. În acest caz, este evident că subvenţiile tranziţionale necesare sunt cele pentru modelul alocării costurilor din 2009 până în 2014, şi cele pentru modelul tarifului echilibrat în 2015 şi 2016. Subvenţiile tranziţionale necesare pornesc în 2009 de la 37,09 milioane de Euro, ating valoarea maximă in 2011, şi scad rapid. Acest lucru este ilustrat de asemenea în figura de mai jos.

    GROUP
    RAMBOLL

    58

    Sursa: Tabel T-7-4 B.

    Economiile anuale ( - denotă costuri aditionale) ale administraţiei locale de pe urma derulării proiectului în comparaţie cu opţiunea fara proiect sunt prezentate în cele două tabele de mai jos, care acoperă împreună perioada din 2009 până în 2024.

    -

    10,00

    20,00

    30,00

    40,00

    50,00

    60,00

    70,00

    80,00

    90,00

    100,00

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

    M ill

    io n

    Figure 4-2: Summary Financial Flows

    Total operating costs

    Sales of heat

    Transitional subsidy

    sales of electricity

    GROUP
    RAMBOLL

    59

    Tabel 4-21: Economii anuale pentru administraţia locală în urma derulării proiectului faţă de opţiunea în care fara proiect, 2009-2016, milioane de Euro.

    Opţiunea O8 – Rezumat mai puţin investiţii

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Subvenţii tranziţionale, fără derularea proiectului

    37,81

    40,81

    43,76

    40,53

    31,14

    28,12

    23,33

    17,71

    Subvenţii tranziţionale, cu derularea proiectului

    37,09

    40,81

    44,91

    41,21

    31,64

    28,62

    23,82

    18,25

    Economii în urma derulării proiectului

    0,73

    -0,00 -

    1,15 -

    0,68 -

    0,50 -

    0,50 -

    0,50 -

    0,55

    Economii acumulate, începând din 2013 -

    0,50 -

    0,99 -

    1,49 -

    2,04 Sursa: Tabel T-7-7.

    Tabel 4-22: Economii anuale pentru administraţia locală în urma derulării proiectului faţă de opţiunea în care fara proiect, 2017-2024, milioane de Euro.

    Opţiunea O8 - Rezumat mai puţin investiţii

    2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

    Subvenţii tranziţionale, fără derularea proiectului

    13,63

    9,47

    10,04

    0,14

    -

    -

    -

    -

    Subvenţii tranziţionale, cu derularea proiectului

    14,17

    10,36

    10,14

    0,68

    -

    -

    -

    -

    Economii în urma derulării proiectului - 0,55

    - 0,89

    - 0,10

    - 0,55

    -

    -

    -

    -

    Economii acumulate, începând din 2013 -

    2,58 -

    3,47 -

    3,57 -

    4,12 -

    4,12

    -4,12 -

    4,12 -

    4,12 Sursa: Tabel T-7-7.

    Tabelele 4-21 şi 4-22 prezintă economiile adunate pentru adiministraţia locală în timpul primilor ani, urmate de costuri aditionale de până la 4.12 milioane euro din acel moment. Costurile aditionale sunt cauzate de efectul combinat al penalitătilor CO2 si operarea instalatiei de desulfurare.

    Evaluarea capacităţii financiare a municipalităţii de a acoperi subvenţiile tranziţionale se bazează pe cele mai recente informaţii istorice. Informaţiile sunt disponibile în Tabelul 4-23 de mai jos.

    GROUP
    RAMBOLL

    60

    Tabel 4-23: Extrase din bugetul municipalităţii, 2007 şi 2008, milioane de RON şi milioane de Euro.

    2007, Milioane RON

    2008, Milioane RON

    2007, Milioane EUR

    2008, Milioane

    EUR Venit propriu 378,56 565,14 106,94 159,64 Subvenţii pentru combustibil de la bugetul central al guvernului (venit) 27,60 40,37 7,80 11,40

    Subvenţii încălzire de la bugetul municipal (cheltuieli) 79,70 132,02 22,51 37,29

    - Din care: pentru reabilitarea facilităţilor de termoficare 8,21 2,32

    Sursa: Municipalitatea Timişoara.

    Tabelul 4-23 arată că în 2008 subvenţiile de combustibil de la bugetul central al guvernului s-au ridicat la valoarea de 11,40 milioane de Euro, în timp ce subvenţiile pentru încălzire de la bugetul municipalităţii direcţionate către sistemul de termoficare şi consumatori s-au ridicat la valoarea de 37,29 milioane de Euro. Comparând subvenţiile tranziţionale necesare în viitor cu cele din trecut, se pare că subvenţiile de funcţionare necesare în viitor se încadrează în fondurile alocate de la bugetul de cheltuieli al municipalităţii, şi o dată ce subvenţiile viitoare încep să scadă, ele par să permită alocarea de fonduri în vederea reabilitării sistemului de termoficare.

    4.9: Redevenţele

    S-au analizat în detaliu aspectele legate de viitoarele roluri şi responsabilităţi ale administraţiei locale şi a furnizorului de agent termic. S-a simţit nevoia de a include în prezenta analiză cost- beneficiu o secţiune cu privire la plăţile ce vor urma să aibă loc între proprietar şi operatorul sistemului de termoficare.

    Dacă mijloacele ce constau din facilităţile de producţie şi reţelele de transmisie şi distribuţie se vor afla toate în proprietatea municipalităţii, şi în cazul în care relaţiile contractuale dintre municipalitate şi furnizorul de servicii de termoficare se va modifica astfel încât să devină o relaţie clasică de concesiune, fluxurile financiare dintre furnizorul de servicii de termoficare şi municipalitate va consta dintr-o redevenţă stabilită astfel încât să includă:

     Amortizarea istorică a mijloacelor fixe;

     Amortizarea noilor mijloace fixe (pe lângă cele finanţate din grant-uri); şi

     Costuri financiare precum taxe si dobânzi.

    GROUP
    RAMBOLL

    61

    În plus, şi probabil separat de cele de mai sus, plata dividendelor se poate face în schimbul activelor nete. Acest lucru presupune ca proprietarul puse la dispoziţie de proprietar, ceea ce înseamnă că proprietarul solicită ca funcţionarea să aducă dividende competitive pentru capitalul pus la dispoziţie:

     Dividende pe activele nete deţinute.

    Acestea sunt prezentate în tabelul 4-24.

    Tabel 4-24: Amortizarea, costuri financiare şi dividende, milioane de Euro, 2009-2016

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Amortizarea istorică 4,26 3,67 3,47 3,23 3,08 2,99 2,89 2,76 Amortizarea pt alte mijloace X X X X X X X X Costuri financiare X X X X X X X X Dividende X X X X X X X X Sursa: Tabel T-0-2.

    Asa cum se arată în tabel, în prezent se cunoaşte numai amortizarea istorică. Amortizarea unor alte mijloace ar urma să se acumuleze în funcţie de ponderea duratei medii de viaţă a noilor mijloace, în timp ce costurile financiare vor consta din taxele şi dobânzile plătite la creditele contractate de municipalitate pentru a finanţa investiţiile în sistemul de termoficare. În cele din urmă, dividendele ar trebui să se stabilească în funcţie de politica privind dividendele care va fi aplicată.

    În momentul de faţă se cunoaşte doar amortizarea istorică. Celelalte trei sume depind de restructurarea acordurilor dintre muncipalitate şi operator.

    4.10 Separarea fluxurilor financiare

    În cele ce urmează, fluxurile financiare sunt separate în funcţie de două seturi de criterii: Producţie şi distribuţie, şi căldură şi electricitate. Această sectiune se bazează pe cerere neschimbată.

    Producţia şi distribuţia

    Din motive de transparenţă, şi ca o informaţie generală, s-a făcut o separare a fluxurilor financiare viitoare pentru opţiunea aleasă în funcţie de principalele tipuri de servicii. În mod ideal, o separare ar trebui să includă costurile de producţie, transmisie, distribuţie şi alimentare, în cazul de faţă nu se poate obţine acest grad de detaliere. Tabelul 4-25 prezintă detalierea pe producţie (inclusiv transmisie) şi distribuţie. Serviciile de alimentare sunt incluse în alte conturi. Tabelul ilustrează felul în care ar arăta o eventuală separare între producţie (inclusiv transmisie) şi distribuţie. Totuşi, nu ia în considerare o separare între căldură şi electricitate.

    GROUP
    RAMBOLL

    62

    Tabel 4-25: Separarea fluxurilor financiare: Producţie şi distribuţie, milioane de Euro, 2009- 2016.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Producţie Combustibil 51,19 55,80 64,75 60,80 60,80 60,80 60,80 Pompare transmisie şi servicii interne 0,90 0,95 1,01 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 DESOX - - - - 1,20 1,20 1,20 1,20 Amortizare istorică 2,73 2,59 2,50 2,38 2,32 2,28 2,26 2,16 Întreţinere 5,30 5,30 5,30 5,30 3,97 3,97 3,97 3,97 Salarii 5,65 5,65 5,65 5,65 5,65 4,24 4,24 4,24 Total 61,57 65,67 70,25 79,13 74,99 73,54 73,52 73,43 Distribuţia Pompare 1,81 1,86 1,94 1,95 1,95 1,95 1,95 1,95 Amortizare istorică 1,54 1,08 0,97 0,85 0,76 0,71 0,63 0,59 Întreţinere 3,01 3,01 3,01 3,08 3,08 3,08 3,08 2,32 Salarii 4,90 4,90 4,90 4,90 3,49 4,90 4,90 3,67 Total 11,25 10,85 10,81 10,78 9,28 10,64 10,56 8,54 Total general 72,82 76,52 81,07 89,91 84,27 84,18 84,08 81,97 Sursa: Tabel T-2-1 B.

    Căldură şi electricitate

    Alocarea costurilor pe căldură şi electricitate, urmând metodologia ANRE, este prezentată mai jos.

    Tabel 4-26: Alocarea costurilor pe servicii de termoficare (metodologia ANRE), milioane de Euro, 2009-2016.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 Costul gazelor 39,19 43,10 47,41 46,94 42,29 42,29 Costul altor combustibili 3,85 3,85 3,85 3,85 5,22 5,22 Personalul 10,14 10,14 10,14 9,72 8,52 8,52 Întreţinere 7,90 7,90 7,90 7,61 6,48 6,48 Costuri transmisia de electriciate 0,82 0,86 0,92 0,96 0,96 0,96 Costuri distribuţia de electricitate 1,81 1,86 1,94 1,95 1,95 1,95 Costuri servicii interne electricitate 0,08 0,09 0,09 0,09 0,09 0,09 DESOX - - - - 1,20 1,20 Penalităţi CO2 - - - - - - Amortizarea istorică pt căldură 4,18 3,59 3,40 2,74 2,61 2,53 Total, fără profit 67,96 71,39 75,64 73,87 69,33 69,25 Sursa: Tabel T-13-3.

    GROUP
    RAMBOLL

    63

    Tabel 4-27: Alocarea costurilor pentru producţia de electricitate (metodologia ANRE), milioane de Euro, 2009-2016.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 Costul gazelor 2,69 2,96 3,25 12,86 11,78 11,78 Costul altor combustibili 1,28 1,28 1,28 1,11 1,50 1,50 Personalul 0,41 0,41 0,41 0,83 0,62 0,62 Întreţinere 0,40 0,40 0,40 0,76 0,57 0,57 Costuri transmisia de electriciate - - - - - - Costuri distribuţia de electricitate - - - - - - Costuri servicii interne electricitate - - - - - - DESOX - - - - 0,00 0,00 Penalităţi CO2 0,27 0,27 0,28 1,39 - - Amortizarea istorică pt căldură 0,08 0,08 0,07 0,48 0,47 0,46 Total, fără profit 5,14 5,40 5,71 17,43 14,94 14,93 Memo: Electricitate produsă, MWh 83.135 83.135 83.135 246.293 246.293 246.293 Surse: Tabelul T-13-4 şi Tabelul T-0-30.

    Prin reducerea costurilor alocate electricităţii din costurile totale alocate producerii de căldură şi electricitate, de exemplu: combinând Tabelul 4-25 cu Tabelul 4-27, este posibilă calcularea costului unitare pentru producţia de căldură şi distribuţia de căldură. Acest lucru este prezentat în Tabelul 4- 28 (costurile) şi Tabelul 4-29 (costurile unitare).

    Tabel 4-28: Fluxurile financiare – producţia şi distribuţia de căldură, 2009-2016, milioane Euro PRODUCŢIA DE CĂLDURĂ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Combustibil 43,03 46,95 51,26 50,78 47,51 47,51 47,51 47,51 Pompa de transmisie şi consumul central de electricitate

    0,90 0,95 1,01 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05

    DESOX - - - - 1,20 1,20 1,20 1,20 Amortizarea istorică 2,64 2,51 2,43 1,89 1,85 1,82 1,80 1,72 Întreţinere 4,90 4,90 4,90 4,54 3,40 3,40 3,40 3,40 Salarii 5,24 5,24 5,24 4,82 5,03 3,62 3,62 3,62 Total 56,71 60,54 64,83 63,09 60,05 58,60 58,59 58,51 DISTRIBUŢIA DE CĂLDURĂ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

    Pompare 1,81 1,86 1,94 1,95 1,95 1,95 1,95 1,95 Amortizarea istorică 1,54 1,08 0,97 0,85 0,76 0,71 0,63 0,59 Întreţinere 3,01 3,01 3,01 3,08 3,08 3,08 3,08 2,32 Salarii 4,90 4,90 4,90 4,90 3,49 4,90 4,90 3,67 Total 11,25 10,85 10,81 10,78 9,28 10,64 10,56 8,54 Total general 67,96 71,39 75,64 73,87 69,33 69,25 69,15 67,06 Sursa: Tabel T-13-7.

    GROUP
    RAMBOLL

    64

    Tabel 4-29: Costurile unitare pentru producţia şi distribuţia de căldură, 2009-2016, Euro/GJ.

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Costurile cu producţia de căldură, milioane Euro

    56,71 60,54 64,83 63,09 60,05 58,60 58,59 58,51

    Costurile cu distribuţia de căldură, milioane Euro 11,25 10,85 10,81 10,78 9,28 10,64 10,56 8,54

    Cererae totală de căldură, TJ 4056 4056 4056 4056 4056 4056 4056 4056 Costul unitar cu recuperarea integrală, producţia de căldură, EuroGJ

    13,98 14,93 15,98 15,55 14,80 14,45 14,45 14,43

    Costul unitar cu recuperarea integrală, distribuţia de căldură, Euro/GJ

    2,77 2,67 2,67 2,66 2,29 2,62 2,60 2,11

    Costul unitar total Euro/GJ 16,76 17,60 18,65 18,21 17,09 17,07 17,05 16,53 Sursa: Tabel T-13-8.

    Tabelele 4-28 şi 4-29 oferă o imagine asupra costurilor de producţie şi distribuţie a căldurii şi costurile unitare conexe (excluzând TVA), care vor fi aplicate în situaţia în care costurile de producţie şi distribuţie ar fi separate.

    4.11 Înlocuirea echipamentului cu durată de viată scurtă

    În cazul optiunii fara proiect costurile pentru înlocuirea echipamentului cu durată scurtă de viată sunt incluse in anul inlocuirii echipamentelor(Tabelele T-16-1 până la T-16-3).

    4.12 Concluzii cheie la analiza financiară

    Opţiunea cu investiţia preferată îndeplineştele cerinţele de eligibilitate pentru finanţare sub prevederile Fondului de Coeziune UE, întrucât valoarea financiară prezentă netă este negativă (minus 41,05 milioane Euro). După punerea în funcţiune a proiectului, efectul rezultat asupra fluxului monetar net va fi negativ, din cauza costurilor operaţionale adiţionale legate de noua instalaţie de desulfurare care sunt mai mari ca economiile ce pot fi obţinute în unitatea de producere a agentului termic.

    Grantul UE nu va avea ca rezultat un câştig mai mult decât cel obişnuit pentru proprietarii sistemului de termoficare, pentru că valoarea prezentă a fluxurilor monetare a proprietarilor este negativă (minus 11,67 milioane Euro).

    Proiectul are o diferenta de finantat de 93%, adica de 47,13 milioane euro, iar 50% din aceasta suma, adica 23,57 milioane euro, sunt eligibile pentru grant UE.

    Este de aşteptat ca restul de 50% să fie acoperit de stat (21,21 milioane euro) şi de municipalitate (2,36 milioane euro). Municipalitatea va acoperi si diferenta non-finantabila de 7% din investitii, adica 3,55 milioane euro precum si TVA de 9,62 milioane euro.

    GROUP
    RAMBOLL

    65

    Tarifele consumatorilor vor începe de la un nivel de 5.54% din venitul mediu pe gospodărie în 2009, fiind crescute gradual cu 4.5% în perioda 2010-2012 până la 8.5% în 2013-2020 si cu 8% începând cu acel moment. Costurile totale cu serviciile de termoficare vor atinge 8.5% din venitul net disponibil gospodăriilor până în anul 2025. Acest lucru înseamnă că tarifele consumatorilor vor creşte cu până la 8.5% (în preţuri curente) până în 2016, urmate fiind de tarife în scădere.

    Gospodăriile cu venituri mici vor fi protejate de subvenţiile sociale existente.

    În timp ce tarifele consumatorilor vor creşte, sistemul de termoficare va necesita în continuare subvenţii tranziţionale. Acestea vor rămâne la un nivel de aproximativ 37 milioane Euro pe an pentru perioada 2009-2011, ca mai apoi să fie reduse la zero în 2021.

    GROUP
    RAMBOLL

    66

    5. Analiza de senzitivitate

    5.1 Introducere şi abordare

    Regulamentul Fondului de Coeziune necesită o analiză a riscului pentru proiectele majore de investiţii în infrastructură sau producţie (Articolul 40 1083/2006 Regulament UE).

    Această evaluare a riscurilor constă din studiul probabilităţii că proiectul va atinge o performanţă satisfăcătoare în ceea ce priveşte valoarea netă actualizată şi fluxul de numerar.

    Evaluarea riscurilor se face în următoarele etape analitice:

     Analiza senzitivităţii pentru a identifica variabilele critice şi impactul lor potenţial în ceea ce priveşte modificările indicatorilor financiari.

     Evaluarea distribuţiei de probabilitate a variabilelor critice.  Analiza de risc pentru a estima schimbările aşteptate ale indicatorilor financiari, pe baza

    distribuţiei de probabilitate a variabilelor critice.  Evaluarea nivelurilor de risc acceptabile.  Acţiuni recomandate de prevenire a riscurilor.

    5.2 Analiza de senzitivitate

    S-a realizat analiza de senzitivitate cu privire la efectul variaţiilor variabilelor selectate asupra valorii nete financiare actualizate în termeni absoluţi. Calculul a avut scopul de a identifica cât de mult s-ar modifica VNAF/C la o variaţie de 1% a unei variabile din exterior. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.

    Tabel 5-1: Senzitivităţi.

    VFNA/K VENA Analiza senzitivitatii Cazul de baza -11,67 40,52 Variatii (+/- 1%) Efecte de mediu -2,22% Inalta Incasari din vanzari 0,65% -0,05% Scazuta Costuri de operare -0,40% -0,12% Scazuta Costuri cu investitiile -1,06% Inalta Grant public 1,62% Medie Rata financiara de actualizare -0,40% Scazuta Rata economica de actualizare 0,79% Medie Sursa: Tabel T-10-7

    GROUP
    RAMBOLL

    67

    5.3 Variabile critice

    Asa cum se arată în tabelul de mai sus, valorile critice cuprind încasările din vânzări şi costurile de operare, din care singurul paratetru foarte critic este pretul gazelor, în timp ce modificările de preţ ale costurilor forţei de muncă şi costurilor de investiţie ar avea un impact mai scăzut asupra indicatorului financiar. De asemenea, grantul public are ceva impact asupra VNAF/K.

    Valorile de prag au fost calculate la 2,54 pentru veniturile din vanzari, 3,72 pentru costurile de operare si 0,37 pentru granturile publice, indicand ca veniturile din vanzari ar trebui sa creasca cu mai mult de 2,54 ori pentru a transforma VNAF/K din negativ in pozitiv, iar costurile de operare ar putea creste de aproape 3,72 ori pentru a schimba semnul VNAF/K. In final, granturile publice trebuie sa se modifice cu 37% fata de valoarea lor initiala pentru a se intampla acelasi lucru cu VFNA/K.

    Pentru VENA, efectele de mediu constau intr-un singur element foarte critic, in timp ce veniturile din vanzari, costurile de operare si costurile de investitii au un impact foarte limitat asupra VENA. VENA va deveni negativ daca preturile umbra scad la 54% din nivelul lor initital. Veniturile din vanzari trebuie sa devina negative cu un factor de 18,8, costurile de operare trebuie sa creasca cu un factor de 8,6, iar costurile de investitii trebuie sa creasca cu un factor de 1,94 pentru ca VENA sa devina negativa.

    Valorile cazului de baza pentru VFNA/K si VENA sunt calculate in termeni actualizati.

    Raportul B/C (beneficii/costuri) este 2,22.

    6. Analiza de risc

    6.1 Distribuţia de probabilitate a variabilelor critice

    S-a evaluat probabilitatea distribuţiei variabilelor critice după curba lui Gauss. Aceasta este echivalent cu a presupune că valorile viitoare ale variabilelor critice vor fi identice cu valorile estimate ale acestora – an de an – cu o eroare aleatorie. Mărimea relativă a acestei erori este exprimată cu ajutorul deviaţiei standard sau a varianţei. În cele ce urmează, fiecare variabilă va fi evaluată cu privire la posibilele deviaţii şi se va estima mărimea erorii standard.

    În ceea ce priveşte încasările din vânzări, de exemplu, efectul creşterilor tarifare asupra consumului de căldură, să zicem 20%. Totuşi, o reducere a consumului, va duce la o scădere a costurilor variabile, deci va avea un impact limitat asupra fluxului monetar al operatorului.

    Cu privire la preţul gazelor, care este principalul element de cost, probabilitatea distribuţiei ar urma să aibă o deviaţie standard mai mare. Deplasarea în sus aşteptată la preţul gazelor în timp s-a tradus prin estimarea unei tendinte crescătoare la preţul gazelor începând de la 300 Euro pe 1000 m3 până la un nivel de 400 Euro pe 1000 m3, ca urmare a recomandărilor BEI. Datorită acestei estimări, la preţul gazelor nu vor mai fi şi alte modificări.

    GROUP
    RAMBOLL

    68

    Costurile de investiţie, de asemenea, se consideră a fi mai uşor de estimat ţinând cont de faptul că toate investiţiile se vor face în prima parte a perioadei de referinţă. Valorile medii ar urma să fie apropiate de cele estimate, iar deviaţia standard mică.

    Tabel 6-1: Distribuţii, tendinţe şi deviaţii standard pentru principalele variabile.

    Variabile Aplicată la Distribuţie Oarecare tendinţă

    Deviaţia standard

    Încasări din vânzări

    Financiar Gaussiană

    În jos, (pe termen scurt)

    Medie

    Preţul gazelor Financiar Gaussiană Niciuna Mare Costurile de investiţie Financiar Gaussiană Niciuna Redusă S-au determinat valorile estimate, dar nu şi valorile deviaţiei standard. S-a făcut o evaluare a efectului asupra plătilor gospodăriilor în cazul scăderii cu 20% a subvenţiilor tranziţionale. Reducerea anuală cu 20% a subvenţiilor publice conduce la o creştere cu 22-26% a plăţilor consumatorilor în primii ani, scazând apoi în timp. Acest lucru ar duce la creşterea nivelului de suportabilitate la5,75– 7,25% în primii trei ani, scăzând apoi in timp. Detalii in tabelele T-7-8 din CBA. O creştere a tarifului cu 22-26% ex 24% ar conduce la deconectări aplicând o elasticitate de -0,2, ceea ce ar conduce la o reducere a vânzărilor de 20% din 24%, adică 4,8%. Astfel, politica de a mări tarifele consumatorilor în scopul reducerii subvenţiilor tranziţionale ar putea conduce la debranşări. Aceste debranşări ar fi ireversibile dintr-un anumit punct de vedere, având un impact negativ asupra bazei de consumatori. O reducere permanentă a vânzărilor cu 4,8% ar reduce VFNA/K cu 20 MEUR.

    6.2 Evaluarea generală a riscurilor

    Principalele riscuri cu privire la încasările din vânzări ar avea legătură cu competiţia adusă sistemului de termoficare de către alte soluţii, cum ar fi încălzirea individuală pe bază de boilere pe gaz în fiecare bloc de locuinţe, pompele de căldură, încălzitoarele electrice, etc. În al doilea rând, neplata facturilor se consideră a fi un risc în primii ani ca urmare a introducerii mecanismului de recuperare integrală a costurilor. În general, o rată scăzută de colectare ar putea fi posibilă dacă serviciile de termoficare ar deveni inaccesibile pentru segmente largi de consumatori. De asemenea, este probabilă o reducere pe termen lung a consumului de energie termică ca urmare a schimbării atitudinii consumatorilor datorită creşterii preţului căldurii (temperaturi mai mici în încăperi şi consum redus de apă caldă menajeră), dar riscul legat de acestea este limitat deoarece costurile variabile vor scădea odată cu consumul.

    GROUP
    RAMBOLL

    69

    Fiind materie primă, preţul gazelor naturale are fluctuaţii mai mari, materializându-se în mare parte în paralel cu ciclul internaţional de afaceri. Interesul se concentrează asupra riscului unei creşteri a preţului gazelor, care ar putea avea loc în perioade prospere pe plan internaţional din punct de vedere economic, dar ar putea avea loc şi ca urmare a unei creşteri economice generale pe termen lung. S-a ţinut cont de riscul de cost ca urmare a preţurilor mai mari la gaze atunci când s-a proiectat termocentrala, aceasta având posibilitatea de a folosi combustibili alternativi cum ar fi lignit, cărbune dur şi biocombustibili, al căror costuri unitare ar fi mai puţin sensibile la schimbările ciclului de afaceri. Celelalte costuri de exploatare se consideră a fi mai uşor de controlat, deşi s-ar putea produce deviaţii de la minimul determinat din punct de vedere tehnologic, dacă controlul costurilor şi auditul ar fi ineficiente. Creşterea costurilor s-ar reflecta în tarife, ceea ce implică o atentă monitorizare a mecanismului costurilor pe baza reperelor interne şi internaţionale. Atâta timp cât tarifele pot fi suportate, creşterea costurilor nu implică riscuri majore. Dacă creşterea costurilor aduce după sine o creştere a tarifului dincolo de pragul de suportabilitate, atunci ar putea exista un risc în ceea ce priveşte ratele de colectare. Costurile de investiţie ar putea devia de la nivelul aşteptat dacă s-ar tolera deviaţii de la regulile normale, acceptate pe plan internaţional, cu privire la achiziţii. Datorită procesului de achiziţie în acest caz, se consideră că riscul de astfel de evenimente este destul de limitat. Pe lângă riscurile majore menţionate mai sus în cadrul analizei cost-beneficiu, în Raportul Instituţional se discută o serie de riscuri în principal de termen scurt legate de încheierea la timp a acordurilor şi a înţelegerilor de finanţare.

    6.3 Evaluarea nivelurilor acceptabile de risc

    Datorită modelului de bugetare în care tariful se stabileşte pe baza cost-plus cu o marjă de profit inclusă de 5% faţă de costuri, toate schimbările privind costurile care s-ar produce într-un an de zile, ar putea fi compensate în anul următor. Astfel, modelul tarifar funcţionează ca un mecanism de reducere a riscului. În timp ce scăderea vânzărilor şi creşterea costurilor pot fi recuperate prin creşterile tarifelor, adevăratul risc constă în ridicarea nivelului tarifului în primii ani ai perioadei de referinţă. Astfel, trebuie luate măsuri mai întâi de toate pentru a reduce la minim scăderea încasărilor din vânzări, precum şi pentru a preveni creşterea costurilor de exploatare şi a costurilor de investiţie. În principal datorită consideraţiilor tarifare, o scădere a încasărilor din vânzări de, să zicem, 5%, ar putea fi acceptată pentru un singur an de zile, dar ar trebui eliminată în următorii 1 sau 2 ani. De asemenea, creşterea costurilor de exploatare, de să zicem, 10%, ar putea fi acceptată pentru un singur an de zile, dar ar trebui eliminată în următorii 1 sau 2 ani. In privinţa costurilor de investiţie, un risc ceva mai mare ar fi acceptabil, să spunem o depăşire de 20% într-un singur an – din nou, astfel de depăşiri ar trebui eliminate în anii imediat următori.

    GROUP
    RAMBOLL

    70

    Concluzii generale ale Analizei Cost-Beneficiu

    Opţiunea O8 reprezintă alternativa preferată, fiind o opţiune fezabilă, dar care este rentabilă numai dacă se asociază cu un sistem de subvenţii sociale care să acopere costurile odata cu introducerea tarifelor care asigură recuperarea totală a costurilor.

    Municipiul Timişoara va putea să beneficieze de un grant din Fondul de Coeziune cu condiţia să asigure restul finanţării cu capital a proiectului.

    Grantul maxim UE este calculat la 23,56 milioane Euro, bazată pe tarife care se măresc constant în termeni reali. Costul maxim al termoficării locale sete de 8.5% din venitul mediu disponibil în gospodărie. Acest nivel este proiectat a fi atins în 2025. Anul 2020 este ultimul an de subventii tranzitionale.

    Principala problemă rămâne în paşii de urmat la modul practic, de către autorităţile locale şi anume deciziile locale, măsurile de reducere a riscurilor sau acţiuni în vederea susţinerii investiţiilor. Această problemă este dezbatută excesiv în cadrul Analizei Instituţionale. Din punct de vedere financiar şi în linie cu evaluarea riscurilor financiare de mai sus, s-a ajuns la următoarea concluzie:

    Principalele riscuri şi acţiunile recomandate ( corelate cu analiza instituţională) includ:

    1. Riscul privind veniturile din vânzări ar trebui să fie abordate cu următorul text: • decizie cu privire la viitorul politicii de tarifare (creştere treptată de la 4,5% p.a în primii ani la maxim 8,50% p.a între 2013-2020, scăzând la 8.0% în 2021 până când tariful atinge 8.5% din venitul net disponibil al gospodăriilor, din acest moment incolo fiind identic cu rata de crestere macro-economică). • Asigurarea capacităţii municipalitatii pentru a acoperi subvenţiile tranziţionale necesare, fără întârziere. • Ar putea fi un caz de a asigura plata la timp a subvenţiilor tranziţionale, pentru a evita problemele de lichiditate ale furnizorului de agent termic; • Îmbunătăţirea ratei de colectare (mecanism care să se ocupe de facturi neplătite) - acţiune a autorităţilor locale care urmează a fi pregătită de către autoritatea locală, împreună cu operatorul; • Elaborarea şi punerea în aplicare a unei campanii de conştientizare (în principal de informare a consumatorilor cu privire la modificările anticipate ale costurilor energiei termice).

    2. Riscurile privind costurile de exploatare trebuie reduse prin:

    - Iniţierea reformelor de reducere a costurilor la operator, cu scopul de a reduce costurile; - Iniţierea planificarilor îmbunătăţite ale costulurilor, bugetarea şi controlul operatorului; plan de acţiune necesar în paralel cu prezentarea cu cererea (dar înainte de semnarea contractului de finanţare);

    GROUP
    RAMBOLL

    71

    7. Studiul tarifar

    7.1 Competiţia şi stabilirea tarifului

    Energia termică se furnizează pe o piaţă în competiţie cu soluţii de încălzire alternative, în special soluţia individuală. Pentru a evita debranşările şi prin urmare pierderea clienţilor, termoficarea trebuie să fie competitivă ca preţ. Costul unitar al alternativei la termoficare îl reprezintă costul unitar al soluţiei descentralizate. În studiul principal care precede studiul de fezabilitate, costurile unitare la soluţiile de termoficare au fost comparate cu costurile unitare la soluţia descentralizată. Soluţiile de termoficare bazate pe co-generare s-au dovedit a fi competitive, presupunând că încasările din vânzările de energie electrică ar fi cuprinse în mecanismul de stabilire a tarifului la încălzire.

    7.2 Implementarea principiului poluatorul plăteşte

    Principiul poluatorul plăteşte se referă la o situaţie în care consumatorii finali plătesc costurile integrale ale serviciilor, inclusiv costurile de reducere a efectelor asupra mediului.

    Provenind dintr-un trecut în care producătorii de căldură plăteau numai o parte din costurile de intrare necesare pentru furnizarea serviciilor de încălzire, şi în care consumatorii finali plăteau de asemenea numai o parte din costurile totale, guvernul României a hotărât să elimine aceste subvenţii pentru producătorii şi consumatorii de căldură. Deşi subvenţia pentru combustibili a fost eliminată în 2009, subvenţia tarifală a rămas valabilă şi nu este aşteptată să continue pe o perioadă tranziţională până în 2015.

    7.3 Suportabilitatea

    Analiza recuperării costului în întregime se bazează pe informaţii cu privire la venitul mediu pe persoană şi numărul mediu de persoane pe gospodărie. Informaţii statistice privind distribuţia venitului pe gospodărie în medie pe ţară sunt disponibile până în anul 2005. Datele pentru 2007 au fost extrapolate pe baza creşterii PIB pe cap de locuitor15 .

    Informaţiile sunt prezentate în tabelul următor.

    Tabel 7-1: Distribuţia venitului pe gospodărie, pe decile, 2005 şi 2007, cifre la nivel naţional – şi pentru 2007, cifre pentru Timişoara.

    Decili (variaţia venitului pe persoană, 2005)

    RON pe gospodărie pe

    lună, 2005

    EUR pe gospodărie pe

    lună, 2005

    RON lunar, pe gospodărie,

    2007

    EUR pe gospodărie pe lună, naţional,

    2007

    EUR pe gospodărie pe

    lună, 2007, Timişoara

    1 2 3 4 5 6 Decila # 10 (689 +) 2.772 766 3.881 1.162 1.638 Decila # 9 (500-688) 1.751 484 2.451 734 1.035

    15 PIB pe cap de locuitor in preţurile actuale: in 2007 a fost de 18.736 RON, şi in 2005 a fost de 13.333 RON. Raportul dintre cele două este de 1,40.

    GROUP
    RAMBOLL

    72

    Decila # 8 (404-500) 1.408 389 1.971 590 832 Decila # 7 (340-404) 1.181 326 1.653 495 698 Decila # 6 (289-340) 1.055 291 1.477 442 623 Decila # 5 (241-289) 997 275 1.396 418 589 Decila # 4 (194-241) 883 244 1.236 370 522 Decila # 3 (152-195) 781 216 1.093 327 461 Decila # 2 (104-152) 706 195 988 296 417 Decila # 1 (1-104) 587 162 822 246 347 În medie, 2005 (412) 1.212 335 x x În medie, 2007 (577) x X 1.697 508 680 Referinţă: Strategia de încălzire locală Timişoara, Tabel 2.5.1-8 Sursa, rândurile 2 şi 4: Anuarul românesc de statistică 2006, Tabele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4. Sursa, rând 6: Tabel T-9-2.

    Pe baza mărimii medii a gospodăriei de 2,94 persoane in 2005, venitul mediu pe gospodărie a fost de 1.212 RON pe lună. Decila cu venitul cel mai mic, adică procentul de zece la sută din populaţie cu cel mai mic venit pe cap de locuitor, a avut un venit mediu pe gospodărie de 587 RON pe lună, or aproximativ o jumătate din medie, în timp ce decila cu venitul cel mai mare a avut un venit mediu pe gospodărie de 2.772 RON pe lună.

    Pe baza proiecţiilor PIB, din 2005 până în 2007, venitul mediu pe gospodărie a crescut cu un factor de 1,4. Astfel, in 2007, venitul mediu pe gospodărie a crescut cu 1.697 RON pe lună, iar venitul primei decilei de jos a ajuns la 822 RON pe gospodărie pe lună.

    Distribuţia veniturilor este dusă mai departe în tabelul următor, unde gospodăriile sunt clasificate în funcţie de principala sursă de venit, de exemplu: „Anagajaţi”, „Şomeri” şi „Pensionari”.

    Tabel 7-2: Distribuţia venitului pe gospodărie, pe plan naţional, detaliat pe categorii de gospodării, decile, anul 2005 şi 2007, RON pe lună.

    Decile (variaţia venitului pe persoană)

    Toate gospodăriile Angajaţi Şomeri Pensionari

    Decila # 10 10% 20,9% 2,0% 3,9% Decila # 9 10% 17,6% 3,3% 6,6% Decila # 8 10% 14,5% 4,6% 9,0% Decila # 7 10% 11,2% 5,0% 11,6% Decila # 6 10% 9,4% 6,1% 12,8% Decila # 5 10% 9,0% 9,7% 11,9% Decila # 4 10% 7,1% 12,6% 12,4% Decila # 3 10% 5,1% 12,1% 12,7% Decila # 2 10% 3,9% 16,1% 11,4% Decila # 1 10% 1,3% 27,7% 7,7% Total 100% 100% 100% 100% Venitul mediu, 2005, RON/lună

    1.212 1.682 828 922

    Venitul mediu, 2007, RON/lună 1.697 2.355 1.159 1.291

    Deviaţia de la medie 0% +39% -34% -24% Referinţă: Strategia de termoficare locală Timişoara, Tabel 2.5.1-9. Sursa: Anuarul român de statistică, Tabele 4.1 şi 4.4.

    GROUP
    RAMBOLL

    73

    În timp ce prin definiţie distribuţia pe decile a tuturor gospodăriilor alocă 10,0% din întreg numărul de gospodării fiecărei decile de venit, modelele de distribuţie a celor patru categorii de gospodării deviază în mod semnificativ, aşa cum se vede în tabel. Căsuţele cu peste 10% sunt marcate. Tabelul ilustrează că 50% din gospodăriile din categoria “Angajaţi” se găsesc în cele trei decile cu veniturile cele mai mari, mai bine de 80% sunt în decilele 5-10, şi numai 5% se află în cele două decile cu cele mai mici venituri.

    De asemenea, mai mult de 75% din gospodăriile din categoria “Şomeri” au venituri în primele patru decile de jos. Veniturile gospodăriilor din categoria “Pensionar” sunt distribuite mult mai uniform în decilele de venit.

    Venitul mediu în Regiunea de Vest de Dezvoltare in 2007 a fost de 664 RON pe cap de locuitor pe lună. Considerând mărimea unei gospodării de 2,94 persoane, venitul mediu pe gospodărie in 2007 a fost de 1.952 RON pe lună.

    Tabel 7-3: Venituri pe gospodărie în Regiunea de Vest de Dezvoltare şi în Timişoara, 2007.

    Regiunea de Vest de

    Dezvoltare, RON pe

    gospodărie pe lună

    Timişoara, gospodării “angajaţi”,

    RON pe gospodărie pe

    lună

    Timişoara, gospodării

    “pensionari”, RON pe

    gospodărie pe lună

    Timişoara, media pe

    gospodărie, RON pe

    gospodărie pe lună

    Timişoara, media pe

    gospodărie, EUR pe

    gospodărie pe lună

    Nivel relativ, 2007

    100% 139% 76% X X

    Nivel actual, 2007 1.952 2.713 1.484 X X Cota de populaţie x 75% 25% X X Venit mediu pe

    gospodărie x X x 2.406 680

    Referinţă: Strategia de termoficare locală Timişoara, Tabel 2.5.2-8.

    Asa cum se arată în tabelul de mai sus, considerând că populaţia oraşului este combinată din aproximativ trei sferturi gospodării de „Angajaţi” şi un sfert de “Pensionari”16, in 2007 aceste două segmente de consumatori au avut venituri medii pe gospodărie de 2.713 RON şi respectiv 1.484 RON pe lună. Venitul mediu rezultat pe gospodărie in Timişoara a fost de 2.406 RON pe lună (680 EUR pe lună), sau cu 41% peste media pe ţară (1.697 RON pe lună).

    7.4 Consumul

    Legea nr. 933/2004 a stabilit ca până la 30 iunie 2006 toate blocurile de locuinţe să fie echipate cu contoare de individuale care să măsoare consumul de energie termică, şi ca până la 31 iulie 2007 fiecare apartament să fie echipat cu repartitoare pentru apa caldă menajeră. Această lege a fost modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 609/2007, care a prelungit termenul limită până la care să fie montate repartitoarele individuale în iunie 2009. Pentru Timişoara, până la sfârşitul lui 2006, toate blocurile de locuinţe aveau contoare pentru energia termică la intrare, în timp ce consumul de

    16 Fără segmentele din agricultură şi şomeri.

    GROUP
    RAMBOLL

    74

    apă caldă şi apă rece era contorizat individual în fiecare apartament. În decursul anilor 2007 si 2008, au fost achiziţionate repartitoare pentru apa caldă mai moderne, iar acestea urmează să fie montate în întregime până la sfârşitul lui 200817.

    Pe baza celor de mai sus, se considera că în Timişoara in 2009 majoritatea gospodăriilor vor avea contoare individuale de apă caldă menajeră şi că se va ajunge la o acoperire de aproape 100% în câţiva ani.

    Consumul mediu anual de energie termică se calculează pe baza cererii totale de căldură, suprafaţa totală încălzită şi suprafaţa medie a unei gospodării de 60 m2. Se va lua în calcul o scădere a cererii de căldură în timp.18

    Tabelul următor arată gradul de suportabilitate al consumului mediu pentru o gospodărie cu venit mediu şi pentru o gospodărie cu venit în decila 1.

    Tabel 7-4: Costuri de producţie, costuri consumator şi suportabilitate, Timişoara, 2007.

    Timişoara, venit mediu

    pe gospodărie,

    pe lună

    Costul unitar de producţie căldură pe MWh şi pe GJ

    Tarife consumator pe MWh şi

    pe GJ

    Costul producţiei de căldură

    pe gospodărie

    pe lună

    Cost consumator

    pe gospodărie

    pe lună

    Costul de producţie,

    % din venitul pe gospodărie

    Cost consumator,

    % din venitul pe gospodărie

    1 2 3 4 5 6 7=5/2 8=6/2

    Media pe gospodărie Pe MWh

    Pe MWh

    Consum = 3,225 GJ sau 0,90 MWh

    Consum = 3,225 GJ sau 0,90 MWh

    Consum = 3,225 GJ sau 0,90 MWh

    Consum = 3,225 GJ sau 0,90 MWh

    Moneda: RON 2.406 189,73 106,83 170,76 96,15 7,10% 4,00%

    Moneda: EUR 680 53,60 30,18 48,24 27,16 7,10% 4,00% Gospodărie din

    Decila # 1

    Moneda: RON 1.228 189.73 106.83 170,76 96,15 13,91% 7,83% Moneda: EUR 347 53.60 30.18 48,24 27,16 13,91% 7,83%

    Tarife pe GJ Per GJ Per GJ

    Moneda: RON 52.70 29.68 Moneda: EUR 14.89 8.38

    Notă: Rata de schimb: 3,54 RON/EUR

    Tabelul 11-4 compară costurile de producţie ale energiei termice cu veniturile pe gospodărie pentru nivelul cu venit mediu şi decila de venit # 1, adică procentul de 10% din populaţie cu veniturile cele mai mici. Nu se iau în calcul subvenţiile sociale, dar se arată în coloanele 3 şi 4 diferenţa dintre costurile unitare şi tarifele de consumator. În coloanele 5 şi 6, diferenţele dintre costurile de producţie şi costurile de consumator sunt date pentru consumul mediu pe gospodărie, iar în

    17 Sursa: www.primariatm.ro. 18 Consultaţi Master Plan, capitolul 3.4.2.

    GROUP
    RAMBOLL

    75

    coloanele 7 şi 8, se arată gradul de abordabilitate. A treia parte de sus a tabelului se ocupă de gospodăriile cu venit mediu, în timp ce porţiunea de mijloc se ocupă de decila 1 de gospodării. Partea de jos transformă costurile unitare de producţie şi tarifele la consumator din MWh în GJ.

    Pe baza Tabelului T-4 se pot trage următoarele concluzii privind situaţia existentă în 2007:

    • Unitatea de cost a fost de 53,60 euro pe MWh, sau 14,89 de Euro pe GJ. • Consumatorii au fost taxaţi 30,18 euro pe MWh sau 8,38 Euro pe GJ.

     Cu un consum de 3,225 GJ sau 0,90 MWh pe lună (pe o baza a 12 luni) gospodăriile au plătit pentru încălzire o sumă de 27,16 Euro pe lună.

     Taxa pentru energie termica percepută a fost echivalentul a 4,0% din venitul unei gospodării medii, şi a 7,83% din venitul gospodăriei decil 1.

     Costul total al energiei termice a fost echivalentul a 7,10% din venitul unei gospodării medii şi a 13,91% din venitul gospodăriei din decila 1.

    Calculele de mai sus ar trebui corectate cu TVA şi impozite pe venit. Cu o rata a TVA-ului de 19% factura la căldură inclusiv TVA ar fi de 32.32 Euro pe lună. Cu impozite pe venit de 12.7% din venitul total, factura la căldură ar trebuie să fie 32,32 / (680 * 0,873) = 32,32 / 594 = 5,44% din venitul net mediu pe gospodărie. În mod similar, pentru decila 1, factura la căldura va fi 32,32 / 303 = 10,67% din venitul net pe gospodărie. 7.5 Sistemul actual şi viitor de subvenţii

    Sistemul de subvenţii actual include o subvenţie pentru producător şi una pentru consumator. Tariful pentru consumator se stabileşte autonom ca un Preţ Local de Referinţă (PLR) (OG 36/2006, în baza hotărârii ANRE şi ANRSC). PLR se stabileşte conform metodologiei publicate în Monitorul Oficial nr. 815/03.10.2006 pe baza formulei:

    PLR = P(ET) – S/al – C/s comb

    unde

     P(ET) reprezintă costul energiei termice inclusiv producţia, transportul şi distribuţia, aprobat de ANRE (RON/Gcal)

     S/al reprezintă subvenţia unitara de la Autorităţile Publice Locale (minim 10% din P (ET)) (RON/Gcal)

     C/s comb reprezintă subvenţia de la Bugetul Central de Stat acordată producătorului pentru a compensa costul combustibililor (maxim 45% din costul combustibililor suportat de producător pentru producerea cantităţii totale de căldură).

    S/al şi C/s comb sunt subvenţii pentru producător.

    GROUP
    RAMBOLL

    76

    Pe baza PLR, ANSRC stabileşte tariful final al consumatorilor, care poate fi diferit de PLR.

    Consumatorii plătesc companiilor de termoficare numai tariful final, în timp ce compania de termoficare va solicita diferenţa de încasat de la bugetul municipal. Subvenţia pentru combustibili va fi scoasă din 2009, dar este de aşteptat ca subvenţia tarifară să rămână activă pentru o perioadă tranziţională până în 2015.

    În plus, consumatorii au dreptul la subvenţii din motive sociale. Baza legală pentru aceste subvenţii o reprezintă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului OUG 57/30.08.2006 cu modificări faţă de OUG 5/20.12.2003 privind facilităţile acordate populaţiei pentru plata consumului de energie termică.

    Consumatorii au dreptul să primească subvenţii conform Hotărârilor Autorităţilor Locale. Aceste Hotărâri se bazează pe declaraţiile de venit pe gospodărie adunate de reprezentanţii Asociaţiilor de Proprietari/Locatari sau pentru fiecare casă în parte dacă este cazul.

    În plus, consumatorii au dreptul la subvenţii sociale care nu au legătură directă cu costurile specifice cum ar fi încălzirea. Aceste subvenţii vor rămâne valabile şi după 2008.

    În sezonul 2007-2008, subvenţiile sociale s-au acordat din bugetul municipal conform următorului program (Partea din stânga a Tabelului 7-5 prezintă prima jumătate a sezonului în toamna 2007). Sunt calculate facturile la energia termică pe baza costurilor integrale şi a subvenţiilor sociale (Coloana 7 din Tabelul 7-5).

    Tabel 7-5: Subvenţii pentru încălzire, procent din factura la energia termică în funcţie de venitul net pe membru de familie, 2007. Venit mediu pe

    persoană, tranşa

    inferioară, RON pe lună

    Venit mediu pe

    persoană, tranşa

    superioara, RON per

    lună

    Venit mediu pe persoană,

    tranşa inferioară,

    EUR pe lună

    Venit mediu pe persoană,

    tranşa superioară,

    EUR pe lună

    Procent subvenţie

    Costul căldurii pe

    baza subvenţiei

    Costul căldurii pe baza tarifului de recuperare a

    costului total

    1 2 3 4 5 6 7 Număr interval

    Toamna 2007

    Costul subvenţio- nat al căldurii

    = 27,16 Euro

    Costul căldurii la recuperarea

    integrală a costurilor

    = 48,24 Euro

    1 0 125 0,00 35,31 90% 2,72 4,82 2 125.1 170 35,31 48,02 80% 5,43 9,65 3 170.1 210 48,02 59,32 70% 8,15 14,47 4 210.1 250 59,32 70,62 60% 10,86 19,30 5 250.1 290 70,62 81,92 50% 13,58 24,12 6 290.1 345 81,92 97,46 40% 16,30 28,94 7 345.1 390 97,46 110,17 30% 19,01 33,77 8 390.1 440 110,17 124,29 20% 21,73 38,59 9 440.1 500 124,29 141,24 10% 24,44 43,42 Referinţă: Strategia de termoficare locală Timişoara, Tabel 2.6.5-11. Sursa: HG 1197/2007, publicat în MO 687/2007. Acest tabel face legătura între subvenţii şi veniturile personale. Coloanele 6 şi 7 calculează costurile pentru încălzire după acordarea subvenţiilor pentru fiecare din cele zece grupe de venit.

    GROUP
    RAMBOLL

    77

    Costul căldurii se bazează pe o locuinţă medie de 60 m².

    Conform Tabelului 7-5, comparând coloana 7 cu coloana 1, se poate trage concluzia că nicio gospodărie nu ar urma să plătească mai mult de 12% din venit pentru încălzire19.

    7.6 Suportailitatea sistemului de termoficare în viitor

    Primul pas al analizei suportabilităţii îl reprezintă calcularea consumului de căldură pe gospodărie, pentru o gospodărie de mărime medie de 60 m². Consumul mediu de căldură pe gospodărie este 3,23 GJ pe lună (Tabelul T-9-1).

    Pasul doi îl reprezintă determinarea scenariilor de creştere a venitului, unde se calculează un scenariu de echilibru, unul pesimist şi unul optimist pe bază de decili (partea superioară din Tabelele T-9-2, T-9-3 şi T-9-4).

    Pasul trei este calculul ratelor de suportabilitate, şi anume costul căldurii în procent din venitul pe gospodărie. Aceasta se face pe bază de decili (partea inferioară a Tabelelor T-9-2, T-9-3 şi T-9-4).

    Pasul patru îl reprezintă analiza ratelor de suportabilitate.

    Pasul cinci îl reprezintă calcularea subvenţiei tranziţionale necesare. Acest lucru este realizat în Tabelul T-7-4.

    7.7 Comentariu privind metodologiile tarifare.

    Principiile de bază pentru stabilirea tarifelor de recuperare integrală a costului sunt ilustrate în tabelul de mai jos. Tarifele de recuperare integrală a costului împreună cu tarifele cunsumatorilor determină subvenţiile pe care operatorul le poate primi. Tarifele de recuperare integrală a costului sunt calculate conform unei metodologii ANRE, în timp ce tarifele consumatorului sunt stabilite de ANSRC pe baza preţurilor locale de referinţă (PLR).

    Coloana 1 descrie unităţile de cost. Coloana 2 descrie modelul conform metodologiei tarifului echilibrat, în care energia termică este tratată ca produs principal, iar energia electrică ca produs secundar. Coloanele 3 şi 4 descriu modul in care sunt alocate costurile pe căldură şi electricitate în conformitate cu prezenta metodologie ANRE.

    Tabel 7-6: Metodologii tarifare.

    1 2 3 4 Unitate de cost Metodologia tarifului

    echilibrat Metodologie ANRE pentru tariful la energia termică

    Metodologie ANRE pentru tariful la energia electrică

    Costuri combustibili

    Toate costurile cu combustibili pentru cogenerare

    1 MWh combustibil pe MWh căldură produsă, să

    Cost rezidual cu combustibili, sa spunem Y

    19 Calculul, pentru intervalul 9, coloanele 7 şi 1: 43,42 Euro/HH/lună / 440,1 RON/persoană/lună/2,94 persoane pe HH /3,54 RON/EUR = 0,118 = 11,8%. La fel şi pentru celelalte intervale.

    GROUP
    RAMBOLL

    78

    spunem X Modelul de alocare pentru alte costuri variabile

    N/A Kh = X/(X+Y) Ke = Y/(X+Y)

    Alte costuri variabile

    Toate celelalte costuri variabile, să spunem Z

    Zh = Z*Kh Ze = Z*Ke

    Costuri fixe Toate costurile fixe O cotă proporţională cu productia

    O cotă proporţională cu productia

    Încasări din vânzarea de electricitate

    Deducerea tuturor vânzărilor de electricitate, inclusiv bonusul de eficienţă mare prin co-generare

    Fără deducere Se deduce numai bonusul de co- generare

    Cost net Costul brut minus încasări din vânzarea de electricitate

    Cost alocat, fără deducerea de venituri din vânzările de electricitate

    Costuri alocate fără veniturile din bonusul de co-generare

    Tarif care include un profit de 5% pentru Operator

    Cost net împărţit pe cantitatea de energie termică vândută

    Cost alocat împărţit pe cantitatea de căldură vândută

    Cost alocat împărţit pe cantitatea de electricitate vândută

    Metodologia tarifară

    Echilibru Cost alocat Cost alocat

    Cauzalitatea componentelor ce intră la determinarea tarifului în cele două metodologii tarifare alternative va fi ilustrată in tabelul următor.

    Tabel 7-7: Cauzalităţi în metodologiile tarifare.

    Metodologie Entitate Level 1 Level 2 Level 3 Level 4 Echilibru Total costuri de exploatare X Preţ electricitate (exogen, piaţa sau

    contract) X

    Încasări din vânzarea de electricitate X Cantitatea de căldură vândută X Tarif energie termică X Costuri alocate Costuri combustibil pentru încălzire X Costuri combustibil pentru electricitate X Alte costuri variabile pentru încălzire X Alte costuri variabile pentru electricitate X Costuri fixe pentru încălzire X Costuri fixe pentru electricitate X Bonus din vânzarea de electricitate X Cantitatea de căldură vândută X Cantitatea de electricitate vândută X Tarif energie termică X Tarif electricitate X

    GROUP
    RAMBOLL

    79

    Conform metodologiei tarifului echilibrat, toate costurile de co-generare, preţul energiei electrice şi veniturile din vânzările de electricitate preced tariful energiei termice, iar modelul nu generează un tarif pentru energia electrică deoarece electricitatea se vinde în reţeaua electrică la o grila de preţuri determinate de factori externi de pe piaţa (sau contractele încheiate). Astfel, conform acestei metodologii nu există decât un produs, energia termică, pentru care se determină tariful, aşa cum se arată în tabelul de mai sus, unde tariful energiei termice se determină la nivelul 2.

    Conform metodologiei20 alocarii costurilor, costurile variabile se alocă conform unui model determinat de intrările totale de combustibil în MWh, unde 1MWh de combustibil se alocă fiecărui MWh de energie termică produsă. Costul rezidual al combustibilului se alocă pentru energia electrică. Modelul de alocare stabilit aici se aplică şi altor costuri variabile, în timp ce costurile fixe se alocă „direct proporţional cu cantităţile livrate”21. Încasările din vânzarea de electricitate nu sunt luate în considerare, deoarece ele rezultă din tariful calculat, dar veniturile de pe urma bonusului de eficienţă ridicată prin co-generare, unde tarifele sunt determinate anterior, se alocă în totalitate pentru producţia de energie electrică. Conform acestei metodologii, cele două tarife se stabilesc în paralel: unul pentru energie termică şi unul pentru energie electrică. Astfel, această metodologie permite producătorului să vândă electricitate la un tarif mai mare decât costurile, în timp ce în metodologia tarifului de echilibru, surplusul de electricitate ar urma să fie vândut la un preţ stabilit din afară (de piaţă sau printr-un contract) care nu are legătură cu producţia specifică. În mod clar există un conflict între a stabili un tarif mai mare decât costurile şi a primi un preţ pe piaţa de energie electrică.

    În definitiv, în cazul metodologiei echilibrate, există un singur produs, în timp ce în cazul modelului costurilor alocate există două produse.

    Rezultatul aplicării modelului echilibrat sau a modelului costurilor alocate depinde de valoarea costurilor faţă de vânzările de electricitate. Modelul de alocare a costurilor ar aloca aproximativ 40- 50% din costuri încălzirii, dar nu ar permite nici o deducere din veniturile realizate din vânzările de electricitate. Modelul echilibrat ar aloca 100% din costuri producerii de căldură şi ar permite deducerea totală a veniturilor rezultate din vânzările de electricitate înainte de calcularea tarifului.

    20 A se observa Art. 33 din Metodologie 21 A se observa Art. 33 c) din Metodologie

    GROUP
    RAMBOLL

    80

    Anexa 5. Principalele estimări macro-economice.

    Tabelele următoare sunt furnizate ca referinţă pentru ratele de creştere trecute şi viitoare, consumurile pe gospodărie, creşterea populaţiei, populaţia deservită, număr de gospodării deservite şi serviciul de acoperire. Aceste estimări alcătuiesc parte a estimărilor necesare calculelor cost-beneficiu.

    Tabel A.5.1-1: Estimări macro-economice, 2005-2008

    2005 2006 2007 2008

    Creştere reală PIB, scenariu de echilibru pct. 4,10 7,70 6,10 6,50

    Creştere reală PIB, scenariu pesimist pct. n/a n/a n/a n/a

    Creştere reală PIB, scenariu optimist pct. n/a n/a n/a n/a

    Rata de schimb RON/Euro 3,54 3,55

    Rata inflaţiei (România) Pct.p.a. 4,84% 7,85%

    Tabel A.5.1-2: Estimări macro-economice, 2009-2018

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

    Creştere reală PIB, scenariu de echilibru pct. -4,00% 0,10% 2,40% 3,70% 4,40% 5,20% 6,00% 5,70% 5,30% 4,90%

    Creştere reală PIB, scenariu pesimist pct. -7,00% -2,90% -0,60% 0,70% 1,40% 2,20% 3,00% 2,70% 2,30% 1,90%

    Creştere reală PIB, scenariu optimist pct. -1,00% 3,10% 5,40% 6,70% 7,40% 8,20% 9,00% 8,70% 8,30% 7,90%

    Rata de schimb RON/Euro 4,25 4,20 4,17 4,12 4,07 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00

    Rata inflaţiei (România) Pct.p.a. 5,80% 3,50% 3,20% 2,80% 2,50% 2,30% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00%

    GROUP
    RAMBOLL

    81

    Tabel A.5.1-3: Estimări macro-economice, 2019-2028

    2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028

    Creştere reală PIB, scenariu de echilibru pct. 4,80% 5,00% 4,40% 4,40% 4,40% 4,40% 4,40% 4,40% 4,40% 4,40% Creştere reală PIB, scenariu pesimist pct. 1,80% 2,00% 1,40% 1,40% 1,40% 1,40% 1,40% 1,40% 1,40% 1,40% Creştere reală PIB, scenariu optimist pct. 7,80% 8,00% 7,40% 7,40% 7,40% 7,40% 7,40% 7,40% 7,40% 7,40% Rata de schimb RON/Euro 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 Rata inflaţiei (România) Pct.p.a. 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00%

    Tabel A.5.2-1: Estimarea cererilor, 2009-2018

    2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total cereri

    TJ/an 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 Total suprafaţă încălzită

    Milioane M2 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 Intensitatea energiei termice

    GJ/100m2 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 Intensitatea energiei termice pe gospodărie

    GJ/60m2 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 Consumul de energie termică, GJ/gosp/ lună

    GJ/gosp/lună 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23

    Tabel A.5.2-2: Estimarea cererilor, 2019-2028

    2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Total cereri

    TJ/an 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 4.056 Total suprafaţă încălzită

    Milioane M2 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28 6,28

    GROUP
    RAMBOLL

    82

    Intensitatea energiei termice GJ/100m2 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59 64,59

    Intensitatea energiei termice pe gospodărie GJ/60m2 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75 38,75

    Consumul de energie termică GJ/gosp/lună 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23 3,23

    GROUP
    RAMBOLL

    83

    Anexa 6: Lista ipotezelor

    Ipotezele scenariilor “cu proiect” şi “fără proiect” sunt prezentate mai jos, specificând cererea, investiţiile, costurile O&M şi veniturile

    Tabel A.6-1: Presupuneri privind cererea Tabel Excel Cu proiect Fără proiect

    T-9-1, T-0- Elasticitatea cererii la cresterea tarifelor de -0.2. Elasticitatea cererii la cresterea tarifelor de -0.2.

    T-9-2, T-9-3, T-9-4 Scenarii privind veniturile populatiei: pesimist, optimist, echilibrat Se aplică scenariul cu venitul de echilibru al populaţiei.

    Tabel A.6-2: Presupuneri privind investiţiile Tabel Excel Cu proiect Fără proiect T-0-1 and T-1-1 to T-1-5 Investiţii prioritare

    Fără investiţii (incluse în mentenanţă)

    T-0-25 and T-0- 26

    Valoarea reziduală la sfârşitul perioadei de referinţă, calculată la o rată de 5% profit pe perioada de 15 ani după perioada de referinţă.

    Valoarea reziduală la sfârşitul perioadei de referinţă, calculată la o rată de 5% profit pe perioada de 15 ani după perioada de referinţă.

    GROUP
    RAMBOLL

    84

    Tabel A.6-3: Presupuneri privind costurile de exploatare şi întreţinere

    Tabelul Excel Cu proiect Fără proiect

    Toate tabelele Preţuri fixe – 2009, cu excepţia preţurilor pentru electricitate şi gaze naturale, care au proiecţii specifice

    Preţuri fixe – 2009, cu excepţia preţurilor pentru electricitate şi gaze naturale, care au proiecţii specifice

    T-11-1 to T-11- 5

    Preţuri umbră la CO2 şi SO2 – se presupune că vor creşte în termeni reali

    Preţuri umbră ale CO2 şi SO2 – se presupune că vor creşte în termeni reali. Emisiile de CO2 cu 10% mai mari decât cu proiect.

    T-0-6 Preţurile pentru combustibili bazate pe consumurile finale plus pierderi. Economisire la alţi combustibili: 2%

    Preţurile pentru combustibili bazate pe consumurile finale plus pierderi. Fără economisiri la alţi combustibili.

    T-0-13 Costurile de personalul reduse treptat . Costurile cu personalul cu 3% mai mari decât în opţiunea preferată.

    T-3-1 to T-3-5

    O taxa socială pe munca prestată, estimată la 28% peste salariul net, a fost exclusă din analiza economică.

    O taxa socială pe munca prestată, estimată la 28% peste salariul net, a fost exclusă din analiza economică.

    T-0-9 and T-0- 10

    Costurile cu electricitatea conform cu eficienţa tehnică Costurile cu electricitatea mai mari cu 10% pentru transmisie şi servicii interne.

    T-0-4 Fără restituirea capitalului (nu este furnizat nici un capital). Fără restituirea capitalului (nu este furnizat nici un capital).

    T-0-2

    Amortizarea investiţiilor: 30 ani. Fără active cu durată de viaţă mai scurtă.

    Toate activele prezente se presupune ca au o durată de viaţă de cel puţin 30 ani datorită mentenanţei

    T-0-2

    Amortizarea istorică este inclusă aici în conformitate cu planul amortizărilor furnizorului de servicii Amortizarea istorică inclusă

    T-0-18

    Penalităţile pe CO2 şi posibila vânzare a certificatelor de CO2 nefolosite sunt excluse din analiza economică şi incluse în analiza financiară.

    Penalităţile pe CO2 şi posibila vânzare a certificatelor de CO2 nefolosite sunt excluse din analiza economică şi incluse în analiza financiară

    T-0-12 Costurile fixe de întreţinere scad treptat Costurile fixe de întreţinere scad treptat; rămânând cu 2% mai mari faţă de cazul în care se implementează proiectul.

    GROUP
    RAMBOLL

    85

    Tabel A.6-4: Ipoteze privind veniturile Tabel Excel Cu proiect Fără proiect

    T-9-1 Două cazuri de venituri sunt evaluate: tarifele de echilibru şi tarifele costului alocat. Irelevant.

    T-0-17 and T-0- 17 B

    Venituri din vânzarea de electricitate: cantitatea de electricitate produsă înmulţită cu preţul asumat al electricităţii.

    Venituri din vânzarea de electricitate identic cu venitul adude de implementarea proiectului.

    Tabel A.6-5: Estimări privind sustenabilitatea financiară Tabel Excel Cu proiect Fără proiect

    T-7-1, T-7-7, T- 8-1

    Fluxul monetar cumulat setat la zero în fiecare an în perioada de referinţă. Irelevant.

    Tabel A.6-6: Ipoteze privind sursele de finanţare Tabel Excel Cu proiect Fără proiect

    T-8-1

    Grant UE de 23,57 milioane Euro, contribuţia Guvernului central 21,21 milioane Euro şi contribuţia muncipalităţii de 2,36 milioane Euro plus 3,55 milioane euro. Irelevant.

    GROUP
    RAMBOLL