Hotararea 307/29.07.2010 privind modificarea Hotărârii Consiliului Local 257/29.06.2010 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate revizuit, a Analizei Cost-Beneficiu revizuite şi a cofinanţării proiectului "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană"

Anexa 1 – la proiect de HCL

Surse de finantare – Euro, preturi curente

Sursa de finantare Total 2010 2011 2012

Fond de coeziune 27.131.224 7.745.964 14.029.556 5.355.704

Buget de stat 24.418.103 6.971.368 12.626.601 4.820.134

Buget local 5% diferenta de finantat, cost eligibil 2.713.122 774.596 1.402.955 535.571

Buget local – diferenta de finantat, cost neeligibil 4.084.271 1.166.059 2.111.977 806.235

Total costuri fara TVA 58.346.720 16.657.987 30.171.089 11.517.644

TVA (24%) 14.003.213 3.997.917 7.241.061 2.764.235

Total proiect, inclusiv TVA 72.349.933 20.655.904 37.412.150 14.281.879

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ

MARIUS ONEŢIU

1

ANEXA III

STUDIU DE FEZABILITATE

RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA IN

VEDEREA CONFORMARII LA NORMELE DE PROTECTIA MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE IN AER SI

PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI IN ALIMENTAREA CU CALDURA URBANA

2

3

CUPRINS Abrevieri

A. PIESE SCRISE

0. Sumar Executiv 7

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu

implementarea proiectului

30

1.1 Date despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului si date

despre operator

30

1.2 Structura si starea actuala a sistemului de termoficare 70

2 Descrierea Investitiei 91

a) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii

pot fi atinse

91

2.a.1 Descrierea optiunilor 91

2.a.2 Calcului Investitiilor cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare optiune 101

2.a.3 Tabele Centralizatoare 148

2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost-beneficiu, investitii prioritare,

conditii tehnice de baza

151

b) Descrierea Constructiva Functionala si tehnologica pentru investitii 154

2.b.1 Cazane de abur si apa fierbinte 154

2.b.1.1. Cazanul de abur de 100 t/h nr.1 pe lignit din CET Sud 155

2.b.1.2. Cazanul de abur de 100 t/h nr.2 pe lignit din CET Sud 230

2.b.1.3. Cazanul de abur de 100 t/h nr.3 pe lignit din CET Sud 250

2.b.1.4. Cazanul de apa fierbinte nr.4 de 100 Gcal/h din CET Centru 270

2.b.1.5. Cazanul de apa fierbinte nr.2 de 50 Gcal/h (58,15Mwt) tip PTVM din CET

Centru

314

2.b.2 Instalatie de desulfurare (DESOX) 346

2.b.3 Retehnologizarea pompelor de transport agent termic pentru termoficare 366

3 Date tehnice ale investitiei 395

Costurile estimative ale investitiei 399

1. Valoarea Totala cu detaliere pe structura devizului general 399

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei 442

Sursele pentru finantarea investitiei 444

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 445

ANEXE

Anexa 1 – Ciclu mixt

Anexa 2 – Varianta descentralizata

Anexa 3 - Demolari

Anexa 4 – Cazane de abur CET1 Iasi

4

Anexa 5 – Calcule tehnice (numai pe CD)

Anexa 6 – Magistrala 2

Anexa 7 – Instalatia de desulfurare (DESOX)

Anexa 8 – Studiu geo

B PIESE DESENATE

5

ABREVIERI ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi

Publice APM Agenţia pentru Protecţia Mediului ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) BMS Sistem de automatizare BAS Bazin de acumulare-separare CAE Cazan de abur energetic CAF Cazan de apă fierbinte CAI Cazan de abur industrial CC Ciclu combinat CCT Cameră de comandă termică CE Comisia Europeana CET Termocentrala CFV Convertor de frecvenţă variabilă CLU Combustibil lichid usor CO2 Dioxid de carbon Dn Diametru nominal EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului EU-ETS Schema UE de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră FC Fondul de Coeziune FSE Fondul Social European FIDIC Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi HG Hotarâre de Guvern IMA Instalaţie Mare de Ardere IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării ISCIR Inspecţia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi

instalaţiilor de ridicat ITG Turbină cu gaze MEUR Milioane Euro MM Ministerul Mediului n/a Nu sunt date disponibile NOx Oxizi de azot OU Ordonanţă de Urgenţă PIB Produs Intern Brut PIF Punere în funcţiune PEHD Polietilenă de înaltă densitate PNA Planul Naţional d Alocare POS Program Operaţional Sectorial PSI Norme pentru securitatea şi sănătatea în muncă PT Punct termic RRE Rata rentabilităţii economice RRF Rata rentabilităţii financiare SEN Sistemul Energetic Naţional SCADA Sistem computerizat de colectare şi analizare a datelor în timp real

6

SNCR Sistem de reducere non-catalitica (Selective Non-Catalytic Reduction system) SO2 Dioxid de sulf UE Uniunea Europeană VLE Valoare limita la emisie VENA Valoare economică netă actualizată VFNA Valoare financiara netă actualizată

7

Capitolul 0 – Sumar Executiv Judeţul Timiş este localizat în partea de sud-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Vest, stabilită în 1998. Judeţul Timiş are o suprafaţă totală de 8,697 km2 învecinat la nord cu judeţul Arad, judeţul Hunedoara la est, judeţul Caraş-Severin la sud-est, Serbia la sud-vest şi Ungaria la nord-vest.

Regiunea: Banat

Reşedinţă de judeţ: Timişoara

Populaţia judeţului: •Total: •Densitate:

locul 8 în Romania 659,512 locuitori 76 locuitori/km²

Suprafaţă: •Total:

locul 1 în Romania 8,697 km²

Judeţul Timiş include 10 oraşe (Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Gataia, Recaş şi Ciacova) şi 88 comune.

Hartă cu localizarea Judeţului Timiş în România Oraşul Timişoara este capitala administrativă şi cel mai mare oraş din judeţul Timiş. Este străbătut de râurile Bega şi Timiş, are o suprafaţă totală de 130.5 km2 şi aproximativ 307.347 locuitori (anul 2007). Oraşul este străbătut de drumurile europene E70 şi E671 ce leagă Timişoara de Lugoj, Moraviţa, Arad şi Reşiţa. Timişoara este legată rutier cu Serbia şi Ungaria. Aeroportul internaţional şi căile ferate asigură legătura naţională şi internaţională cu oraşul.

judeţul Timis county

8

Harta judeţului Timiş Tabelul 0-1: Populaţia Timişoarei, persoane, 2003-2007.

An Total populaţie 2003 308.019 2004 307.265 2005 303.640 2006 303.224 2007 307.347

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.enssi.ro, Tabel 2.5.2-5, şi www.primariatimisoara.ro Distribuţia angajărilor în sectoarele majore este prezentată în Tabelul urmator. Tabelul 0-2: Distribuţia angajărilor în sectoarele majore, Timişoara, 2003-2007.

Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total 2003 1,2% 47,7% 11,7% 39,4% 100,0

2004 1,9% 44,1% 11,5% 42,4% 100,0

2005 1,8% 34,8% 13,6% 49,8% 100,0

2006 3,6% 33,7% 13,2% 49,5% 100,0

2007 n/a n/a n/a n/a n/a

Sursă: Primăria Timişoarei Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă unor provocări atât globale cât şi naţionale: securitatea alimentării cu energie, creşterea competitiei economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. România trebuie sa facă faţă acestor provocări, de aceea au fost elaborate strategii, planuri şi programe, desemnând ţinte specifice ce trebuie atinse pentru conformarea cu toate cerinţele în sectorul energetic şi cel de mediu. Tratatul de aderare, semnat la data de 25 aprilie 2005, include angajamentul ferm al României de a implementa întregul acquis comunitar şi prevede perioade de tranziţie pentru unele angajamente de mediu. În urma negocierilor de aderare, s-au obţinut următoarele perioade de tranziţie pentru sectorul mediului ambiant: - pentru sectorul apelor şi a apelor menajere - până la 2018 - pentru sectorul managementul deşeurilor - până la 2017 - pentru sectorul poluarea aerului - până la 2017

oraşul Timisoara

9

POS-Mediu contribuie la implementarea celei de-a treia priorităţi a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: „Protejarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător” şi la îndeplinirea priorităţii tematice „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. POS-Mediu este bazat în totalitate pe scopurile şi priorităţile politicii de mediu şi infrastructură ale UE şi reflectă atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Obiectivul specific al proiectului de termoficare din Timisoara este sa propuna un program de investitii care sa asigure conformarea cu obligatiile de mediu stabilite in Tratatul de Aderare, precum si cu obiectivele strategiilor si politicilor nationale energetice si de asigurare a agentului termic (cum ar fi cresterea eficientei energetice, flexibilitatea combustibililor, siguranta alimentarii cu caldura). Programul de investitii propus este rezultatul prioritizarii unui numar de optiuni in baza unor criterii de selectie financiare, de mediu, tehnice si de suportabilitate. Criteriile de selectie s-au definit in baza obiectivelor nationale si municipale. In urma selectarii programului de investitii pe termen lung, proiectul recomanda investitii prioritare pe termen scurt necesare asigurarii cresterii eficientei energetice si conformarii cu obligatiile de mediu stipulate in Tratatul de Aderare. Aceste investitii urmeaza sa fie finantate prin POS-Mediu Axa Prioritara 3. Strategia locala de termoficare, Studiul de Fezabilitate si Analiza Cost-Beneficiu prezinta situatia actuala, previziunile pentru dezvoltarea sistemului de termoficare si, in baza acestor informatii, propune optiuni strategice pentru reabilitarea sistemului de termoficare si investitii prioritare in vederea identificarii celei mai eficiente solutii din punct de vedere al costurilor pentru sistemul de incalzire urbana din Timisoara. Descrierea Sistemului Centralizat de Incalzire Urbana

Sistemul actual de incalzire centralizata din municipiul Timisoara consta din: - Surse:  CET Timisoara Centru  CET Timisoara Sud  17 centrale termice locale - Retele de transport - Puncte termice - Retele de distributie CET Timisoara CENTRU CET Timisoara CENTRU include urmatoarele unitati de producere agent termic:

 Doua cazane de apa fierbinte de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) cu functionare pe gaze naturale, numite CAF 1 si CAF 2 ( IMA1 si IMA2)

 Trei cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe gaze naturale si pacura, numite CAF 3, CAF4, CAF 5 ( IMA3, IMA4 si IMA5)

 Trei cazane de abur cu functionare pe gaze naturale, numite CAE 1, CAE 2, CAE 3  O turbina de abur tip AKTP 4 , cu contrapresiune la 3 bar, cu puterea de 3 MWe  Un schimbator de caldura cu placi pentru termoficare cu puterea de 21,5 MWt (18,5

Gcal/h) CAF 3 a fost retehnologizat si functioneaza cu rezultate bune. CAF1 este in curs de retehnologizare, iar CAF 2, CAF 4 si CAF 5 nu au fost inca retehnologizate.

La ora actuala, puterea termica totala instalata este de 502 MWt iar puterea termica totala este de 486,2 MWt.

10

Sarcina de baza va fi preluata in anii ce urmeaza de un ciclu combinat ce se va realiza in CET Timisoara CENTRU printr-un imprumut BERD. Demolarile in vederea eliberarii amplasamentului pentru aceasta investitie au fost facute iar procedura de achizitie este in curs de lansare.

Ciclul combinat va avea o putere termica nominala de 25 Gcal/h, o putere electrica de 20 MW si un consum nominal de gaze naturale de 6550 Nmc/h. Investitia totala va fi de 23,3 mil Euro.

CET Timisoara SUD CET Timisoara SUD are in compunere ca echipamente principale:

 Doua cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe lignit si gaze

naturale, numite CAF 1, CAF 2 ( IMA 7 )  Trei cazane de abur de 100 t/h, 15 bar, 250 o C cu functionare pe lignit si gaze naturale,

numite CAE1, CAE2, CAE3 ( IMA 6)  O turbina cu abur tip R 19.7-1.4/0.3, cu contrapresiune la 1,2 bar si 19,7 MWe  Trei schimbatoare de caldura tubulare pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/h

(58,15 MWt)  Patru cazane de abur de 10 t/h, 15 bar avur supraincalzit, cu functionare pe gaze naturale,

mentinute in rezerva rece. La ora actuala puterea termica totala instalata este de 476 MWt iar puterea termica totala este de 406,6 MWt. Tabelele urmatoare prezinta principalele caracteristici ale CAFurilor si cazanelor de abur instalate in CET Centru si CET Sud. Tabelul 0-3: Cazane de apa fierbinte din CET Centru Nume cazan CAF 1 CAF 2 CAF 3 CAF 4 CAF 5

Nume IMA IMA 1 IMA 2 IMA 3 IMA 4 IMA 5

Capacitate termică

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

Combustibili Gaz Gaz Gaz+Pacura Gaz+Pacura Gaz+Pacura

An de dare în folosinţă

1963 1967 1973 1977 1981

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 90,5% 90,5% 90,5% 90,5% 90,5%

Termen limită tranziţie

NOx

31.12.2007

NOx

31.12.2008

NOx

31 12.2006

NOx

31.12.2011

NOx

31.12.2013

Anul retehnologizarii

In curs 2008-2009

- 2007 - -

Eficienţă după retehnologizare

estimare

94-96%

- 94% - -

11

Tabelul 0-4. Cazane de abur din CET Centru : Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3

Nume IMA - - -

Debit si parametri abur

30 t/h, 35 bar,

450°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

Parametri apa alimentare

40 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C

Combustibili Gaz Gaz Gaz

An dare în folosinţă 1951 1936 1936

Eficienţă iniţială 92% 92% 92%

Termen limită tranziţie

- - -

Anul ultimei retehnologizari

- 2007 -

Tabelul 0-5/a. Cazane de apa fierbinte din CET Sud

Nume cazan CAF 1 CAF 2

Nume IMA IMA 7 IMA 7

Capacitate termică 116,3 MWt (100 Gcal/h) 116,3 MWt (100 Gcal/h)

Combustibili Lignit, gaz Lignit, gaz

An de dare în folosinţă 1986 1988

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 82 % 82 %

Termen limită tranziţie SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

Anul ultimei retehnologizari

Electrofiltre 2007

Electrofiltre 2004

Tabelul 0-5/b. Cazane de abur din CET Sud

Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3 Nume IMA LCP 6 LCP 6 LCP 6 Debit si parametri abur

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

Parametri apa alimentare

23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C

Combustibil Lignit, gaz Lignit, gaz Lignit, gaz An de dare în folosinţă

1988 1989 1992

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 84% 84% 84% Termen limită tranziţie

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

12

Anul ultimei retehnologizari

electrofiltre 2007

electrofiltre 2006

electrofiltre 2005

Eficienţă după retehnologizare

84% 84% 84%

Tabelul de mai jos prezintă IMA din Colterm care în acest moment nu sunt conforme din punctul de vedere al emisiilor de SO2, NOx şi pulberi: Tabelul 0-6: Instalatii mari de ardere neconforme SO2 NOx Pulberi Depăşirea VLE IMA6; IMA 7 IMA 2; IMA 4; IMA 5; IMA 6; IMA 7 - Depăşirea plafonului

IMA 6; IMA 7 IMA 2; IMA 4; IMA 5; IMA 6; IMA 7 -

Următoarele perioade de tranziţie au fost alocate ca urmare a negocierilor de aderare a României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005). Tabelul 0-7: Perioade de tranzitie IMA SO2 NOx Pulberi IMA 1 - - - IMA 2 - 31.12.2008 - IMA 3 - - - IMA 4 - 31.12.2011 - IMA 5 31.12.2013 31.12.2013 -- IMA 6 31.12.2013 31.12.2012 31.12.2009 IMA 7 31.12.2010 31.12.2013 - Perioade de tranziţie – Tratatul de Aderare CET Centru: IMA 2,4 şi 5 nu îndeplinesc cerinţele privind NOx referitoare la VLE şi plafoane. CET Sud: IMA 6 şi 7 nu îndeplinesc cerinţele privind NOx şi SO2 referitoare la VLE şi plafoane. Depozitarea zgurei şi cenuşei În prezent, depozitul de zgură şi cenuşă al CET Timişoara Sud este singurul din România conform cu cerinţele de mediu. Acesta este situat la 1,5 km sud-vest de satul Utvin. Întreaga suprafaţă este împărţită în trei celule, după cum urmează: -1 celulă în folosinţă, -1 celulă de rezervă, -1 celulă supusă unor lucrări de ridicare a nivelului. Centrale termice insulare (locale) Sistemul de termoficare din Timisoara include 17 centrale termice insulare care functioneaza pe gaze naturale. Situatia actuala a modernizarilor este urmatoarea:3 sunt in intregime retehnologizate iar 11 sunt partial retehnologizate.

Retele termice de transport Lungimea totală (geografică) a reţelei de transport în Timişoara este de 73 km, din care aprox. 20% este reabilitata. Puncte termice

13

Sistemul de termoficare al municipiului Timisoara cuprinde 114 puncte termice de distributie ale caldurii si apei calde, dintre care 68 au fost reabilitate in totalitate. Retele termice de distributie Lungimea totală (geografică) a reţelei de distributie din Timişoara este de 310 km. In prezent, peste 65% din reteaua de distributie este reabilitata. Ţinte naţionale şi obiective municipale Ca urmare a analizei strategiilor, planurilor şi programelor la nivel naţional, regional şi local au fost identificate ţinte naţionale şi municipale strategice şi specifice privind reabilitarea sistemului de încălzire centralizată care trebuie atinse în Timişoara, după cum urmează: a)Ţinte şi obiective naţionale strategice

 conformarea cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare şi cu alte directive UE privind mediul legate de poluarea aerului şi gestionarea deşeurilor nepericuloase, care duc la micşorarea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a populaţiei;

 asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie prin asigurarea disponibilităţii resurselor de energie şi limitarea dependenţei de resurse importate;

 asigurarea dezvoltării sustenabile prin creşterea eficienţei energetice, promovarea producţiei de energie termică şi electrică în cogenerare cu instalaţii eficiente şi asigurarea utilizării raţionale şi eficiente de resurse primare.

b)Ţinte şi obiective municipale specifice

 conformarea cu emisiile de SO2, NOx şi pulberi până la sfârşitul perioadelor de tranziţie pentru valoarea limită a emisiei şi limitele stabilite în Tratatul de Aderare precum si cu viitoarele cerinte ce vor fi impuse de noua Directiva IPPC post 2016 (IPPC Recast)

 comformarea cu cotele de emisii de CO2 stabilite în Planul Naţional de Alocare pentru 2008-2012, precum şi viitoarele cerinţe stabilite în propunerea de Directivă privind emisiile de CO2 după anul 2012

 conformarea depozitelor de zgură şi cenuşă cu cerinţele stabilite de Directiva UE privind depozitarea

 creşterea eficienţei energetice a cazanelor la eficienţa de referinţă minimă de 90% pentru cazanele pe gaz şi 86% pentru cele pe lignit

 cogenerare de inalta eficienţă cu economie de combustibil primar de cel puţin 10% în comparaţie cu producţia separată de energie electrică şi termică la performanţa de referinţă respectivă

 reducerea pierderilor de căldură în reţele la maxim 15% din producţia de energie termică Analiza Optiunilor in strategia locala de termoficare Sistemele de încălzire centralizată au un mare impact socio-economic după cum se reflectă în diferite strategii, planuri şi programe naţionale datorită impactului atât asupra sectoarelor energetic, de mediu cât şi asupra celui de servicii publice. Sistemele de încălzire centralizată sunt servicii publice care trebuie pe de o parte, să asigure alimentarea continuă cu energie termică a consumatorilor la un preţ suportabil, iar pe de altă parte, trebuie să asigure generarea şi furnizarea eficientă de energie fără impacte nefavorabile asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Pentru a îndeplini toate aceste cerinţe, au fost identificate ţinte specifice pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara. Punctul de plecare pentru analiza optiunilor a fost strategia locala de temoficare, elaborate in concordant cu Tratatul de Aderare si cu alte documente strategice nationale (Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei, Strategia Nationala pentru Alimentarea cu Caldura, Programul National Termoficare 2006-2015, Planul National de Alocare pentru participarea la EU-ETS, Strategia Energetica a Romaniei 2007-2013).

14

Strategia locala de termoficare din Timisoara se concentreaza pe optiuni strategice majore pe termen lung de dezvoltare a sistemului urban de incalzire. Principalele optiuni au luat in considerare urmatoarele elemente:

 Sistem centralizat vs. system descentralizat sau individual;  Diferite tipuri de combustibil;  Productie de agent termic vs. cogenerare.

Pe baza analizei sistemului existent de încălzire centralizată în Timişoara şi pe baza considerentelor strategice identificate, au fost analizate 3 scenarii ce cuprind 13 opţiuni diferite: Tabelul 0-8: Scenarii analizate

Scenariu Descriere

Scenariul 1 (S1) Sistem centralizat de încălzire, inclusiv surse pentru producţia de încălzire centralizată, reţea de transport, puncte termice, reţele de distribuţie, centrale termice locale

Scenariul 2 (S2) Sistem descentralizat de încălzire, inclusiv: producerea caldurii in cogenrerare în instalaţii locale cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice, reţele de distribuţie, CT-uri (surse de producţie de încălzire centralizată şi reţea de transport închise)

Scenariul 3 (S3) Sisteme individuale de încălzire (sistemul de încălzire centralizată închis, fiecare consumator/clădire are propriul sistem individual de încălzire cu ardere pe gaz)

Scenarii pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara

În vederea identificării opţiunilor cele mai fezabile, prima etapă a analizei s-a bazat pe o evaluare multicriteriu şi calitativă, în vederea eliminării unor opţiuni nerealiste. Opţiunile cele mai fezabile au fost apoi comparate în vederea identificării scenariului optim şi a prioritizării investiţiilor pe termen scurt, mediu şi lung. Scenariul optim din punct de vedere economic identificat de către strategia locală de termoficare din Timisoara este menţinerea şi reabilitarea sistemului actual de încălzire centralizată. În cadrul acestui scenariu, la nivel de studiu de fezabilitate au fost analizate şi comparate patru opţiuni. Fiecare din cele 4 opţiuni include un set de măsuri necesare pentru conformarea sistemului de termoficare cu cerinţele privind emisiile, precum şi măsuri de creştere a eficienţei la surse şi de reducere a pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie. Descrierea celor patru opţiuni evaluate în cadrul scenariului privind sistemul centralizat de încălzire (O1, O8, O10 si O11), precum si valoarea aferentă a investiţiilor, sunt prezentate in tabelul următor. Ca referinţă, tabelul include şi optiunea pentru sistemul descentralizat (O12). Tabelul 0-9: Optiuni analizate

Opţiunea Descriere Investiţie prioritară, neactualizată, milioane

Euro O1 CET Sud se dezafectează. CET Centru se

retehnologizează, iar combustibilul utilizat sunt gazele naturale.

15,74

O8 Structura actuală este menţinută în funcţiune. CET Sud funcţionează în continuare la o încărcare mai mică cu cazane de abur, folosind o combinaţie de biomasă şi lignit. CET Centru se retehnologizează , iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul. Se introduce o instalaţie de desulfurare a gazului

50,68

15

Opţiunea Descriere Investiţie prioritară, neactualizată, milioane

Euro O10 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise,

un nou cazan de abur pe pat fluidizat pe lignit şi biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează şi continuă să funcţioneze cu cazane de apa fierbinte utilizând gazul natural.

82,33

O11 Cazanele de abur 1, 2, 3 de la CET Sud sunt închise, un nou cazan de apă caldă pe pat fluidizat pe lignit cu biomasă este instalat la CET Sud. CET Centru se retehnologizează, iar combustibilul utilizat la CET Centru este gazul.

70,33

O12 Unităţile centrale sunt închise, şi energia termică este produsă doar pe baza de gaze naturale în cazane instalate în fostele puncte termice.

148,75

Prognoze la nivel de strategie locala de incalzire si Studiu de Fezabilitate Strategia locala de incalzire s-a elaborat in baza previziunilor pe urmatorii 20 de ani pentru livrarile de caldura, productia de caldura si pierderi. In cadrul Analizei Cost-Beneficiu, deoarece se iau in calcul doar investitiile prioritare de mediu, nu si investitiile pe termen mediu si lung de eficientizare energetica, prognoza pentru necesarul de caldura este constata, la nivelul anului 2008. Prognoza privind consumul de caldura  O reducere cu 40% a consumului de căldură (TJ) de-a lungul unei perioade de 15 ani

(distribuită cu 2,67 %-puncte pe an între 2009 - 2023).

Consumul de caldura caldura va descreşte faţă de cel actual şi apoi se va stabiliza la un nivel constant de-a lungul întregii perioade de planificare rămase. Cifrele date sunt transformate în date pentru anul de referinţă. Această proiecţie se bazează pe:

 O economisire de energie de 35% datorita îmbunătăţirilor eficienţei energetice în concordanţă cu Strategia Naţională Energetică a României care prevede o economisire de 41,5% începând cu 2007. Din 41,5%, o economisire de 1,5% a fost deja obţinută în 2007 datorită introducerii consumului contorizat de căldură şi apă caldă în majoritatea apartamenelor de bloc.

 Se mai estimează o economisire de 5% din cauza încălzirii globale în concordanţă cu creşterea temperaturii medii înregistrată în ultimii ani. În comparaţie cu anul de referinţă care se bazează pe înregistrările metrologice istorice şi nu ia în considerare creşterile de temperatură înregistrate în ultimii ani se estimează că temperatura medie pentru sezonul de termoficare pe timpul perioadei de planificare de 20 de ani va fi cu aproximativ 0,6° C mai mare, care va duce la o nouă reducere a necesarului de căldură de 5%.

16

Suprafaţa încălzită Evolutia deconectarilor si reconectarilor pentru ultimii ani este continuta in tabelul de mai jos.

Tabelul 0-10: Evolutia deconectarilor la sistemul de termoficare

Deconectări 2003 2004 2005 2006 2007

Locuinţe 4300 1700 890 765 665

4,4% 1,8% 1,0% 0,8% 0,7%

Instituţii publice 8 6 4 3 2

Sector Servicii 41 23 16 12 8

Industrii 2 1 -2 0 0 Valorile negative din tabel indică reconectările.

Pe baza acestei dezvoltări a ratei de deconectare şi a politicii municipale pentru promovarea sistemului de termoficare se estimează că piaţa de termoficare va fi stabilizată astfel încât zona încălzită va fi în medie constantă de-a lungul perioadei de planificare de 20 de ani.

Pierderi în reţeaua de termoficare Se prognozeaza că reabilitarea în intregime a reţelelor de transport şi distribuţie va fi realizată pina in anul 2017 (cu un procent egal de conducte reabilitat în fiecare an). Drept consecinţă, pierderea totală actuală de căldură de 22% (transport şi distribuţie) se estimează că va descreşte gradual la 15% (în comparaţie cu producţia totală de căldură din 2007 transpusă într-un an de referinţă) începând cu 2015. Rezultatul prognozelor Prognoza generală a necesarului de căldură viitor este calculată pe baza ipotezelor de mai sus privind dezvoltarea consumului specific, a suprafeţei încălzite şi a pierderilor din reţea. Tabelul urmator arata evolutia producţiei corespunzătoare de căldură, a necesarului de caldura (vânzări) si a pierderilor din retele. Tabelul 0-11: Prognoza privind consumul de caldura, necesarul de caldura, pierderile de caldura si productia in urmatorii 20 de ani

An Necesarul de căldură

[TJ]

Pierderi din reţea [TJ]

Producţie de căldură

[TJ] 2008 4.056 959 5.015 2009 3.941 929 4.870 2010 3.835 900 4.735 2011 3.726 870 4.596 2012 3.617 841 4.458 2013 3.511 811 4.322 2014 3.402 781 4.183 2015 3.293 752 4.045 2016 3.187 752 3.939 2017 3.078 752 3.830 2018 2.969 752 3.721 2019 2.863 752 3.615

17

2020 2.754 752 3.506 2021 2.645 752 3.397 2022 2.539 752 3.291 2023 2.430 752 3.182 2024 2.430 752 3.182 2025 2.430 752 3.182 2026 2.430 752 3.182 2027 2.430 752 3.182 2028 2.430 752 3.182 In baza curbelor clasate modelate, tabelul de mai jos prezintă prognoza necesarului si productiei de caldura pe cele doua centrale Centru si Sud, precum si estimarea unor puteri caracteristice (maxim iarna, mediu şi minim vara) pentru anii de inceput si sfirsit ai intervalului de prognoza. Tabelul 0-12: Prognoza necesarului si productiei de caldura Progoza bazata pe anul climatic de referinţă

Producţie căldură

[TJ]

Necesar căldură [TJ] Necesar maxim

productie de căldură iarna

[MWt]

Necesar mediu productie de căldură vara

[MWt]

Necesar minim productie de căldură

vara [MWt]

2008 5.015 4.056 400 29 23

2028 3.186 2.434 300 23 17

Analiza optiunilor la nivel de Studiu de Fezabilitate Pentru cele 5 optiuni, s-au analizat urmatoarele actiuni de retehnologizare (tabel sintetic): Tabelul 0.10: Sinteza actiunilor de retehnologizare Optiunea / Retehnologizari si investitii noi

O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

X

Ciclu combinat abur gaze 29 MWt CET Centru

X X X X

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

X

Instalatie de desulfurare CET Sud X Instalatie dozare biomasa X X X Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

X

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

X

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

X

X

X

X

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

X

Calculul investitiilor, cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare optiune s-a facut in baza urmatoarei analize:

18

 Acoperirea curbelor de sarcina  Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune  Calculul cheltuielilor variabile si fixe pentru fiecare optiune  Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice.

Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013

 Preturi  Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise

Analiza Cost-Beneficiu recomanda Optiunea O8 ca fiind optiunea cea mai avantajoasa pentru implementare. Tabelul urmator prezinta valorile limita de emisii dupa termenele de conformare si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor pentru optiunea O8, la functionarea pe combustibilul de baza. Tabelul 0-14: VLE si valori momentane dupa retehnologizare Unitatea VLE NOx

Mg/Nmc NOx dupa retehn. Mg/Nmc

VLE SO2 mg/Nmc

SO2 dupa retehn. Mg/Nmc

VLE Pulberi mg/Nmc

Pulberi dupa retehn. Mg/Nmc

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe gaze (deja retehnologizat)

300

200

35

35

5

5

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe gaze

300

200

35

35

5

5

CAF3 Centru (IMA3) funct pe gaze (deja retehnologizat)

300

200

35

35

5

5

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe gaze

300

200

35

35

5

5

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

540 200 1145 250 81 20

Toate instalatiile retehnologizate satisfac valorile limita de emisii reglementate conform Acordului Integrat de Mediu, atat la functionarea pe combustibil de baza cat si pe cel de rezerva (conformarea cu Directiva IMA). Cantitatile anuale de emisii pentru principalii poluanti la functionare nominala si pe combustibil de baza, dupa retehnologizare, vor fi: Tabelul 0-16 NOx (t/an) SO2 (t/an) Pulberi (t/an) IMA1 18 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA2 18 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA3 60,5 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA4 60,5 Aprox. 0 Aprox. 0 IMA6 294 779 57 Total: 451 779 57

19

Ca urmare a implementarii investitiilor propuse, situatia incadrarii in valorile limita impuse de Directiva IPPC Recast pentru NOx, SO2 si pulberi este urmatoarea:

 CET SUD: Nu vor fi necesare masuri suplimentare din 2016; masurile propuse indeplinesc cerintele viitoarei Directive IPPC-Recast

 CET CENTRU: acest proiect propune masuri primare de reducere a emisiilor de NOx; dupa 2015, se vor implementa masuri suplimentare de reducere a emisiilor de NOx la IMA1- IMA4

Proiectul va cuprinde urmatoarele componente: Componenta 1 – Retehnologizarea a doua cazane de apa fierbinte, CAF2 si CAF4, in CET Centru

a)Retehnologizarea cazanului de apa fierbinte CAF2 (IMA2) de 50 Gcal/h (58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea continua a emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde urmatoarele interventii:

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii on-line de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

b)Retehnologizarea CAF 4 (IMA4) de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea continua a emisiilor. Retehnologizarea CAF include urmatoarele interventii :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

Dupa retehnologizare, cazanele vor avea urmatorii parametric operationali:

 Eficienta 93% la functionarea pe gaze natural (de la 90% actual la functionare pe gaze) si de 90% la functionarea pe combustibil lichid (de la 86% in present)

 Emisiile de NOx de 200 mg/Nmc, 3%O2 la functionarea pe gaze natural  Emisiile de NOx de 450 mg/Nmc, 3%O2 la functionarea pe combustibil lichid

Investitiile din CET Centru incluse in Componenta 1 vor reduce emisiile de NOx din IMA2 si IMA4 din CET Centru, asigurand conformarea cu cerintele de mediu. Componenta 2 – Retehnologizarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 si CAE3 (IMA6) in CET Sud -Retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 t/h, 15 bar, 250 o C care apartin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus si pentru cresterea eficientei. Retehnologizarea fiecarui cazan include urmatoarele interventii: -  realizarea unui sistem de alimentare a focarului cu aer superior pentru reducerea emisiei de

NOx  realizarea unui sistem de injectie uree la fine focar (SNCR) pentru reducerea emisiei de NOx  instalarea unui gratar de postardere, in scopul cresterii eficientei cazanului prin diminuarea

nearselor mecanice  suplimentarea suprafetei de schimb de caldura a supraincalzitorului pentru mentinerea

constanta a temperaturii de supraincalzire 250 o C, avind ca urmare functionarea eficienta a turbinei de abur in toata gama de sarcina

20

 inlocuirea automatizarii cazanului pentru asigurarea eficientei in functionare pe toata plaja de sarcina

 pentru cosul comun al cazanelor IMA 6, realizarea instalatiei de monitorizare a noxelor (SO2,NOx, pulberi)

Dupa retehnologizare, cazanele de abur wor avea urmatorii parametric operationali:

 Eficienta de 87% (de la 81% in prezent)  Combustibil de support gaze natural 5% (comparative cu 20% actual)  Emisiile de NOx de 200 mg/Nmc, 6% O2 la functionarea pe lignit  Emisiile de NOx de 200 mg/Nmc, 3%O2 la functionarea pe gaze naturale

Componenta 3 – instalatie noua de desulfurare (DESOX) in CET Sud -Instalarea unei unitati noi de desulfurare pentru cele 3 cazane de abur din IMA6, in vederea reducerii emisiilor de SO2. Dupa montaj, instalatia de desulfurare va asigura:  desulfurarea gazelor provenite de la cele trei cazane de abut de 100 t/h la functionare la

capacitate nominala   desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h in functiune la sarcina

nominala  desulfurarea gazelor de ardere in conditiile in care lignitul utilizat atinge maximul de continut

de sulf din banda de calitate  desulfurarea gazelor de ardere pina la un continut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2  Emisii de pulberi de 20 mg/Nm3 6%O2. Investitiile incluse in Componenta 3 vor reduce emisiile de SO2 de la IMA6 din CET Sud asigurand conformarea cu cerintele de mediu. Componenta 4 –Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

-Modernizarea a 4 pompe din CET Centru (3x1300 m3/h and 1x1000 m3/h) si a 4 pompe din CET Sud (4x1300 m3/h) prin montarea unor pompe noi si/sau motoare noi si instalarea de convertoare de frecventa variabila.

Investitiile incluse in Componenta 4 wor contribui la cresterea eficientei energetice a pompelor de tran sport conducand la un consum redus de energie si imbunatatind eficienta energetica a sistemului de termoficare. Componenta 5 – Asistenta tehnica, constientizarea publica si supervizare

Proiectul va sprijini Beneficiarul in domeniile constientizare publica, asistenta tehnica pntru managementul implementarii proiectului, precum si asistenta in supervizarea contractelor de achizitii. Componenta 5 include urmatoarele activitati:

1. Constientizarea publica: sunt necesare eforturi substantiale pentru cresterea nivelului de constientizare publica legate de problemele de mediu si incalzire centralizata. Elementele principale includ implementarea masurilor de eficientizare energetica si a celor de mediu care sa conduca la reducerea poluarii aerului si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. Costul total al proiectului include un buget pentru constientizarea publica. 2. Asistenta Tehnica: Asistenta tehnica prevatuta in proiect este dedicata sprijinirii UMP in managementul implementarii proiectului. 3. Supervizare: Sunt prevazute fonduri pentru asistenta in supervizarea contractelor de achizitii in conformitate cu planul de implementare.

21

Componenta 5 va contribui la:  Cresterea constientizarii publice legate de sistemul de termoficare si aspectele de mediu.

Popupatia va fi informata in legatura cu beneficiile proiectului legate de starea de sanatate a populatiei si implementarea principiului poluatorul plateste.

 Management performant al UMP si UIP, necesar datorita expertizei limitate si a numarului redus de personal calificat.

Conditii Tehnice de Baza Conditiile tehnice avute in vedere pentru elaborarea in continuare a studiului de fezabilitate sunt : -toate echipamentele noi instalate vor fi tehnologii BAT -Cazanele de abur pe lignit de la CET Sud trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale:

 randament 87 %  combustibil suport gaz 5%  emisia de NOx pe carbune 200 mg/Nmc 6 % O2  emisia de NOx pe gaz 200 mg/Nmc 3 % O2

-Cazanele de apa fierbinte din CET Centru trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale :

 randament 93 % (functionare pe gaz)  emisia de NOx pe gaze naturale 200 mg/Nmc 3 % O2  emisia de NOx pe CLU 450 mg/Nmc

-Instalatia de desulfurare de la CET Sud terbuie sa asigure:

 desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h in functiune la sarcina nominala

 desulfurarea gazelor de ardere in conditiile in care lignitul utilizat atinge maximul de continut de sulf din banda de calitate

 desulfurarea gazelor de ardere pina la un continut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2.

 desprafuirea gazelor de ardere pana la un continut de 20 mg/Nmc pulberi.

Principalii indicatori fizici:

Componenta 1: Reabilitarea a doua cazane de apa fierbinte CAF2 si CAF4 din CET Centru

Tabelul 0-16: Indicatori fizici, Componenta 1

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Cazane de apa fierbinte retehnologizate

Nr. 2

Randamentul cazanului la functionarea pe gaze naturale

% 93

Randamentul cazanului la functionarea pe combustibil lichid usor

% 90

Capacitatea termica maxima CAF2 Mwt 58,15

Capacitatea termica maxima CAF4 Mwt 116,3

Emisiile de NOx la functionarea pe mg/Nmc 200

22

gaze naturale, 3% O2

Emisiile de NOx la functionarea pe CLU, 3% O2

mg/Nmc 450

Echipament on-line de monitorizare Nr. 2

Componenta 2: Retehnologizarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 si CAE3 din CET Sud

Tabelul 0-17: Indicatori fizici, Componenta 2

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Cazane de abur retehnologizate Nr. 3

Randamentul cazanului la functionarea pe lignit

% 87

Capacitate termica CAE1, CAE2, CAE3

t/h 100

Emisiile de NOx la functionarea pe lignit, 6% O2

mg/Nmc 200

Emisiile de NOx la functionarea pe gaze naturale, 3% O2

mg/Nmc 200

Temperatura nominala abur C 250 ± 20

Echipament on-line de monitorizare Nr. 1

Componenta 3: Instalatie noua de desulfurare (DESOX) la CET Sud

Tabelul 0-18: Indicatori fizici, Componenta 3

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Instalatie noua DESOX Nr. 1

Limita emisiilor de SO2, 6% O2 mg/Nmc 250 Limita emisiilor de pulberi, 6% O2 mg/Nmc 20

Componenta 4: Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

Tabelul 0-19: Indicatori fizici, Componenta 4

Indicator fizic Valoare unitara

Cantitate

Pompe reabilitate Nr. 8

Convertoare noi de frecventa instalate

Nr. 4

Randamentul global al pompelor (diagrama de fabricatie)

% 75

23

Principalii indicatori de performanta:

Indicatorii de performanta ai proiectului sunt urmatorii:

Tabelul 0-20: Indicatori de performanta

Indicator de performanta Valoare unitara

Inainte de proiect

Dupa implementarea proiectului

Localitati in care s-a imbunatatit calilataea aerului datoritareabilitarii sistemului de termoficare

Nr. 0 1

Reducerea emisiilor de SO2 provenite de la sistemele de termoficare datorita interventiilor POS Mediu

t/an 4.730 779

Reducerea emisiilor de NOx provenite de la sistemele de termoficare datorita interventiilor POS Mediu

t/an 924 451

Conformare cu Directiva IMA Nu Da Altele (Utilizarea BAT conform Directivei IPPC, eficienta energetica, etc)

Nu Da

Cresterea eficientei energetice in cazanele din CET Centru (combustibil principal)

% 87 93

Cresterea eficientei energetice in cazanele din CET Sud (combustibil principal)

% 81 87

Cresterea consumului de electricitate datorita instalarii DESOX MWh/an 0 36.000

Scaderea consumului de electricitate datorita retehnologizarii pompelor de transport

MWh/an 14.000 11.200

Defalcarea costurilor investitiilor, in preturi curente, fara TVA, este urmatoarea: Tabelul 0-21: Costurile investitiilor (preturi curente) Euro TOTAL COSTURI

PROIECT (A)

COSTURI NEELIGIBILE

(B)

COSTURI ELIGIBILE

(C)=(A)-(B) 1 Planificare/proiectare 1.577.923 0 1.577.923 2 Achizitie teren 0 0 0 3 Cladiri si constructii 7.866.241 0 7.866.241 4 Utilaje si echipamente 37.680.238 0 37.680.238

24

5 Neprevazute 1.408.741 0 1.408.741 6 Ajustari de pret 7.663.329 0 7.663.329 7 Asistenta tehnica 360.000 0 360.000 8 Publicitate 300.000 0 300.000 9 Supervizarea lucrarilor de

constructii 1.100.000 0 1.100.000

10 Sub-TOTAL 57.956.472 0 57.956.472 11 (TVA), taxe legale 14.393.461 14.003.213 390.248

12 TOTAL 72.349.933 14.003.213 58.346.720 Analiza finanicară Proiectul a fost evaluat faţă de opţiunea in care "se face minimum", fără investiţii. • Necesarul final de energie termică: 4.056 TJ pe an, si o cerere de elasticitate de -0.2 la schimbările reale ale tarifelor. • Consum mediu pe gospodarie: 3,23 GJ / lună (având ca bază 12 luni). • Costul gazelor naturale: Cresterea treptata de la 300 euro pe 1000 m3 în 2009 la 399 de euro pe 1000 m3, în 2012, şi apoi rămane neschimbat. • Producţia de electricitate de 78.000 MWh pe an, în 2009-2011, şi de 241.000 MWh pe an începând cu 2012. • Preţul energiei electrice: Pentru 2009-2014: 60-69 de euro pe MWh în conformitate cu metodologia ANRE. Incepand cu 2015: preţul pieţei, 68 de euro pe MWh. Proiectul are două efecte asupra costurilor de exploatare: • Instalaţia de desulfurare va duce la costuri operaţionale suplimentare de 1,20 milioane de euro pe an, începând din anul 2013, marind costurile producţiei anuale cu 1,6%. • Investiţiile în domeniul eficienţei energetice vor duce la reducerea costurilor operationale de 0,60 pana la 0,69 de milioane de euro pe an, începând din anul 2010, reprezentând o reducere a costurilor de producţie anuală de 0,8 pana la 0,85%. Valoarea Financiara Netă Actualizată a proiectului de investiţii (FNPV / C) la rata financiara de 5% este de minus 41,05 de milioane de euro. Rata rentabilităţii financiare (FRR / C) este minus 10,7%. Valoarea Financiara Netă Actualizată pe capital (FNPV / K), ţinând cont de sprijinul comunitar, este de minus 11,67 de milioane de euro. Raportul cost / beneficiu al proiectului este de 2,22. Astfel, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finanţare din sprijin comunitar. Astfel, din punct de vedere financiar, proiectul este eligibil pentru finanţare din sprijin comunitar. Principalii parametrii financiari sunt prezentati în tabelul 0-22. Tabel 0-22: Principalii parametri financiari Parametru Valoare Dimensiunea investitiei 50,68 milioane Euro VNFA/C -41,05 milioane Euro RFR/C -10,7% VNFA/K -11,67 milioane Euro

25

RFR/K -0,6% Raport B/C 2,22 Rata de co-finantare si sursele Costurile eligibile sunt 49,27 de milioane de euro, iar costul actualizat al investiţiei este de 42,77 milioane de euro. Venitul net actualizat din operaţiuni este de minus 2,94 milioane de euro. Astfel cheltuielile eligibile sunt de 39,83 de milioane de euro. Rata diferentei de finanţat este de 93%, iar rata maximă de co-finanţare este de 50%. Ca rezultat, valoarea de decizie, incluzand rezervele, este de 47,13 milioane euro, iar proiectul poate primi grant UE de 50% 47,13 milioane de euro, respectiv 23,56 milioane de euro. Co-finanţarea este de aşteptat de la bugetul de stat al României, care acoperă 45% din investiţii, sau 21,21 de milioane de euro. Primaria Timişoara va acoperi 5% diferenta de finantat precum si diferenta nefinantata, reprezentând un total de 5,90 milioane euro. Rata de co-finanţare şi sursele sunt prezentate în tabelul 0-23. Tabel 0-23: Principalii indicatori de co-finanţare

Valori actualizate,

Milioane bazate pe

valori neactualizate

excluzând contingentele

Valori neactualizate, milioane euro,

exluzând contingentele

Valori neactualizate, milioane Euro,

incluzând contingentele

Optiunea O8

CE Costuri eligibile (CE), 49,27 50,68

CAI Costul actualizat al Investitiei 42,77 VNA Venitul net actualizat 2,94

ChE Cheltuieli eligibile (ChE = CAI-VNA) 39,83

R Rata diferentei de finantat (R = ChE/CAI) 93%

VD Valoarea de decizie (VA = CE*R)

47,13

Rmcf Rata maximă de co-finanţare 50%

Grant UE Grant UE = VD*Rmcf 23,56 Subvenţii, tarife si suportabilitate Tarifele stabilite pentru Timisoara in perioada 2007-2009 sunt prezentate in Tabelul 0-24. Tabel 0-24: Tarife in preturi actuale si in preturi constante 2009, perioada 2007-2009 (incl. TVA). 2007 2008 2009

1 Tarif, RON/Gcal, preturi actuale 157,03 147,84 162,62 2 Tarif, (€/GJ), preturi constante nivel 2009 12,09 10,52 9,14

26

In 2007 gospodăriile au plătit pentru serviciile cu încălzirea centralizată 6,24% din venitul disponibil, în 2008 s-a redus la 5,12%, iar în 2009 a crescut în medie până la 5,54%. Acest procent nu acoperă total costurile serviciilor cu încălzirea centralizată. În 2008 operatorul a primit 48,55 milioane Euro ca subvenţii operaţionale. Presupunem că gospodăriile pot suporta un procent de până la 8,5% din venitul pe gospodarie pentru plata acestor servicii. În scopul evitării unui şoc provocat de preţurile mărite, se propune o creştere graduală a tarifului până la recuperarea totală a costurilor după o perioadă de tranziţie. Pentru a minimiza incidenta deconectărilor din cauza cresterilor tarifare se propune ca tariful să crească între 4.5% si 8.5% pe an în termeni reali până în 2020 urmat de o crestere până la 8.00% pe an până când limita de suportabilitate este atinsă. În acest fel, limita maximă de 8,5% va fi atinsă în anul 2025. Costurile integrale vor depăsi limitele stabilite până în 2020. Astfel, va exista o nevoie de subventii tranzitionale pentru perioada 2009-2020. Subventii tranzitionale anuale- estimari Până în prezent au funcţionat două tipuri de subvenţii: subvenţiile pentru combustibil şi subvenţiile pentru diferenţele de preţ între preţul agentului termic şi tariful consumatorului. În 2007 şi 2008 subvenţiile pentru combustibil au crescut de la 7 la 12 milioane EURO pe an, în timp ce subvenţiile pentru diferenţa de preţ au crescut de la 22 la 37 milioane EURO pe an. În 2008, totalul subvenţiilor operaţionale a ajuns la 48,55 milioane EUR. Tabel 0-25: Subventii in 2007 si 2008, milioane RON si milioane EUR, preturi actuale.

Tip subventie 2007 Mil. RON

2007 MEUR

2008 Mil. RON

2008 MEUR

Subventii combustibil 27,6 7,80 40,37 11,37 Subventii diferente de pret 79,7 22,51 132,02 37,19 Total subventii operationale 107,3 30,31 172,39 48,55 Datorita faptului ca incepand cu 2009 subventiile pentru combustibil nu se vor mai aplica, subventiile pentru diferentele de pret se asteapta sa ramana in vigoare ca subventii tranzitionale atata timp cat va fi necesara mentinerea suportabila a serviciilor cu incalzirea centralizata si totodata pentru evitarea deconectarilor. Subventiile tranzitionale necesare sunt calculate ca diferenta intre costurile operationale si veniturile totale din vanzarile de caldura si caldura. Subventiile sociale Sistemul de subventii sociale se presupune ca va ramane in vigoare. Acestea asigura diminuarea cu 10 pana la 90% a facturilor pentru incalzire in functie de categoria in care se incadreaza venitul net mediu lunar pe membru de familie. In sezonul rece 2008-2009 cea mai redusa subventie, de 10% din valoarea facturii de incalzire, a fost acordata pentru categoriile de venit net mediu lunar pe membru de familie intre 540 RON/luna si 615 RON/luna. Sub 540 RON/luna, subventia a fost de 20% si asa mai departe, pas cu pas. Venitul net lunar pe membru de familie sub 155 RON pe luna asigura o subventie de 90% din valoarea facturii. Sistemul de subventii sociale va garanta faptul ca in perioada urmatoare, categoria cu veniturile cele mai reduse nu vor plati mai mult de 8,5% din venitul pe gospodarie pentru incalzire. Gospodariile cu venituri sub venitul mediu vor beneficia de subventii. Analiza economică Analiza economică porneşte de la analiza financiară eliminând transferurile, cum ar fi taxele salariale de aproximativ 28% şi penalităţile CO2. În al doilea rând, beneficiile externe măsurabile, adica beneficiile privind scăderea emisiilor de CO2, SO2, NOx si pulberi sunt evaluate şi se adaugă la fluxul financiar, folosind preţuri umbră. Mărimea beneficiilor externe s-a calculat la 8,24 milioane

27

Euro in 2013, primul an după investiţie, urmând să crească intre 8,6 si 8,8 milioane Euro pe an incepand din 2021. Aceste beneficii sunt principalul motiv ce stă la baza sustenabilităţii economice a proiectului. În al treilea rând, s-a luat în considerare dacă au existat modificări ale preţului în cadrul costurilor de exploatare ale sistemului de termoficare care să afecteze fluxul financiar de numerar. S-a stabilit că nu este cazul. Valoarea economică netă actualizată (VENA) în opţiunea preferată, la o rată economică de actualizare de 5,5% este plus 40,52 milioane Euro. Rata Economică de Rentabilitate (RER) este 21,49%. Parametrii economici sunt prezentati in Tabelul 0-26. Tabel 0-26: Parametri economici Parametru Valoare VENA 40,52 milioane Euro ERR 21,49% Analiza de senzitivitate şi de risc Senzitivitatea rezultatelor analizei (asa cum au fost calculate pe baza VNFA/C) la modificări în parametri a fost testată prin observarea efectelor asupra parametrilor indicatorilor cheie de performanţă de +/- 1% pentru fiecare parametru. Analiza demonstrează că senzitivitatea indicatorilor de performanţă este relativ ridicată în cazul schimbărilor în venituri din vânzări şi în costuri, in timp ce senzitivitatea la modificarile in costurile de investitii este scazuta. Senzitivităţile aşa cum sunt măsurate cu ajutorul VNEA sunt similare cu cele calculate pe baza VNFA/K. Tabelul următor prezintă calculul pe baza VNAF/K. Tabel 0-27: Senzitivităţi. VFNA/K VENA Analiza senzitivitatii Cazul de baza -11,67 40,52 Variatii (+/- 1%) Efecte de mediu -2,22% Inalta Incasari din vanzari 0,65% -0,05% Scazuta Costuri de operare -0,40% -0,12% Scazuta Costuri cu investitiile -1,06% Inalta Grant public 1,62% Medie Rata financiara de actualizare -0,40% Joasa Rata economica de actualizare 0,79%

Medie

Proiectul ar avea o senzitivitate relativ înaltă la modificări în efectele de mediu si una relativ scăzută la deviatii ale încasărilor din vânzari, adica încasarea facturilor. Astfel, ne putem aştepta la unele ezitări în ceea ce priveşte plata facturilor odată cu creşterea treptată a tarifului, în special la început, până când consumatorii se vor obişnui cu creşterile tarifare. Colectarea facturilor trebuie diferenţiată de efectul creşterii tarifului la consumul de energie termică. S-a estimat că o creştere de 1% a tarifelor ar duce la o scădere cu 0,2% a consumului de căldură. Senzitivitatea la schimbări este scazută cu privire la costuri. S-a introdus o tendinţă crescătoare la preţul gazelor începând de la 300 Euro pe 1000 m3 până la un nivel de 400 Euro pe 1000 m3. Proiectul este mai putin senzitiv la modificări ale costurilor de personal şi ale costurilor de întreţinere deoarece ponderea lor in costurile totale este relativ mica. Aceste costuri ar trebui monitorizate şi controlate pe parcursul perioadei de referinţă pentru a evita o creştere majoră a costurilor. Senzitivitatea proiectului la modificări ale costurilor de investiţie este medie. Aceste costuri sunt mai uşor de prevăzut, ţinând cont de faptul că toate investiţiile urmează să se facă în primii ani din perioada de referinţă.

28

Toate deviaţiile privind veniturile şi costurile vor fi absorbite de subvenţia tranziţionala furnizata de municipalitate. Tabelul 0-28: Planul de achizitie propus este urmatorul: Nr. Descrierea lucrarilor, achizitiilor si

serviciilor Tip contract Data estimativa de

publicare a Anuntului de Participare

1. Retehnologizarea cazanelor de apa fierbinte CAF2 si CAF4 din CET Centru

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

06.2010

2. Retehnologizarea cazanelor de abur CAE1, CAE2 si CAE3 din CET Sud

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

06.2010

3. Constructia unei instalatii noi de desulfurare in CET sud

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

07.2010

4. Retehnologizarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud

Lucrari (Proiectare si executie, FIDIC Galben)

08.2010

5. Asistenta tehnica pentru managementul proiectului si publicitate

Servicii 06.2010

6. Supervizare Servicii 06.2010 Graficul de realizare a investitiei este prezentat in tabelul urmator.

29

Tabelul 0-29: Graficul de realizare a investitiei

30

Date generale 1.Denumirea obiectivului de investitii

RETEHNOLOGIZAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL TIMISOARA IN VEDEREA CONFORMARII LA NORMELE DE PROTECTIA MEDIULUI PRIVIND EMISIILE POLUANTE IN AER SI PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI IN ALIMENTAREA CU CALDURA URBANA 2.Amplasamentul

Municipiul Timisoara, Jud. Timis : CET Timisoara CENTRU - situata in Piata Romanilor nr. 11-12 CET Timisoara SUD - situata in Calea Sagului, nr. 201 3.Titularul investitiei Titularul investitiei este Municipiul Timisoara 4. Beneficiarul investitiei Beneficiarul investitiei este Municipiul Timisoara 5. Elaboratorul studiului Elaboratorul studiului este Ramboll Denmark A/S si Ramboll Romania SRL

31

Informatii generale privind proiectul

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

1.1 Date despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului si date despre operator

Judeţul Timiş este localizat în partea de sud-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Vest, stabilită în 1998. Judeţul Timiş are o suprafaţă totală de 8,697 km2 învecinat la nord cu judeţul Arad, judeţul Hunedoara la est, judeţul Caraş-Severin la sud-est, Serbia la sud-vest şi Ungaria la nord-vest.

Regiunea: Banat

Reşedinţă de judeţ: Timişoara

Populaţia judeţului: •Total: •Densitate:

locul 8 în Romania 659,512 locuitori 76 locuitori/km²

Suprafaţă: •Total:

locul 1 în Romania 8,697 km²

Judeţul Timiş include 10 oraşe (Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Gataia, Recaş şi Ciacova) şi 88 comune.

Hartă cu localizarea Judeţului Timiş în România

judeţul Timis county

32

Oraşul Timişoara este capitala administrativă şi cel mai mare oraş din judeţul Timiş. Este străbătut de râurile Bega şi Timiş, are o suprafaţă totală de 130.5 km2 şi aproximativ 303.640 locuitori (anul 2005). Oraşul este străbătut de drumurile europene E70 şi E671 ce leagă Timişoara de Lugoj, Moraviţa, Arad şi Reşiţa. Timişoara este legată rutier cu Serbia şi Ungaria. Aeroportul internaţional şi căile ferate asigură legătura naţională şi internaţională cu oraşul.

Harta judeţului Timiş Consiliul Local Timisoara este entitatea care implementeaza proiectul, in calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare a agentului termic conform Legii nr. 51/2006 pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, modificată şi completată prin O.U. 13/2008 care stabileşte cadrul instituţional şi unităţile legale precum şi obiective specifice, competenţe, roluri şi instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanţarea, monitorizarea şi controlarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv serviciul public de furnizare a agentului termic. Consiliul Local Timişoara a delegat administrarea serviciului public de alimentare centralizata cu energie termica către COLTERM SA prin acord direct urmat de Hotararea nr 155/18.04.2006 a Consiliului Local.

SC Colterm SA este operatorul de termoficare pentru Oraşul Timişoara, acoperind producţia (prin CET Centru, CET Sud si centrale termice insulare), transportul şi distribuţia agentului termic necesar producerii caldurii si apei calde menajere.

Contractul de concesiune a fost aprobat prin Decizia nr. 216/30.05.2006 a Consiliului Local şi a avut următoarele puncte principale (extrase din contract):

 Scopul contractului: producţia de căldură şi electricitate, transport, distribuţie şi furnizare a căldurii şi a apei calde menajere, cu scopul de a furniza căldură, apă caldă şi abur tehnologic pentru uz casnic, industrial şi pentru instituţile publice ale oraşului Timişoara;

 Durata contractului: 15 ani, până la data de 30.05.2021;

 Contractul se anulează daca se schimbă structura acţionariatului;

oraşul Timisoara

33

 Titularul concesionării trebuie să plătească o redeventa aprobată prin contract şi actualizată anual;

 Consiliul Local are dreptul să monitorizeze şi să verifice de 2 ori pe an titularul concesionării în privinţa obligaţiilor asumate în momentul semnării contractului;

 Consiliul Local are dreptul să aprobe studii de fezabilitate referitor la reabilitarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii şi de a contracta şi garanta, potrivit legilor în vigoare, împrumuturi pentru programe de investiţii financiare referitor la infrastructura serviciilor;

 Consiliul Local are dreptul sa stabilească preţuri de referinţă pentru consumatori;

 Consiliul Local are dreptul de a contracta şi de a garanta împrumuturi pentru finanţarea programe de investiţii referitoare la infrastructura de termoficare a domeniului public;

 Infrastructura serviciilor este proprietatea municipalităţii şi este administrată de titularul concesiunii;

 Toate lucrările şi bunurile obţinute de companie din fonduri de la bugetul local şi de stat vor deveni proprietatea publică a municipalităţii; compania este obligată să organizeze licitaţii pentru prestări de servicii şi achiziţii de bunuri după prevederile legale în vigoare;

Contractul de concesiune mai prevede un set de criterii de performanţă revizuite anual precum şi obiective pentru titularul concesiunii.

1.1.1.Statutul legal al operatorului

Compania a fost constituită din punct de vedere legal prin Decizia nr. 313/16.12.2003 a Consiliului Local Timişoara, ca o societate pe acţiuni având Municipalitatea ca unic acţionar, prin fuzionarea „Termocet 2002”, producătorul local de energie termica (şi o cantitate mică de energie electrică) cu „Calor”, operatorul de distribuţie a căldurii din municipiu.

Municipalitatea este proprietar exclusiv a sistemului de termoficare.

Tabelul 1. Date de identificare ale operatorului de termoficare

Numele întreg al companiei de termoficare

Compania locală de termoficare Colterm Timişoara

Scopul principal Producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de căldură pentru consumatorii din Timişoara, precum şi furnizarea de apă caldă menajeră ;

Producţia şi furnizarea de energie electrică

Structura legală Societate pe acţiuni

Proprietar Consiliul Local Timişoara ca unic acţionar (100%)

Capital înregistrat 103.509.700 RON

Numărul de înregistrare la Camera Comerţului

J35/185/19.01.2004

Cod Unic de Înregistrare (CUI) R16063013/20.01.2004

Adresă Strada Episcop Joseph Lonovici nr. 4, Timişoara, judeţul Timiş

34

Licenţe/permise

Societatea are următoarele licenţe de operare şi permise:

Tabelul 2. Licente si permise

Licenţe/permise Autoritatea emitentă

Număr de referinţă Valabilitate

Producţia de energie termica ANRE Nr. 597/ 06.04.2004 modificată prin Decizia 1786/2007 Serie L nr. 2020/15.11.2007

06.04.2029

Producţia de energie electrică

ANRE Nr. 596/ 06.04.2004 modificată prin Decizia 539/2007 Seria L nr. 1625/06.04.2004

06.04.2029

Furnizare de energie termică ANRSC Licenţă clasa 2 Nr. 0217/20.05.2008

20.05.2013

Autorizaţie integrata de mediu

ARPM Timisoara

Autorizaţie integrata de mediu nr. 22/27.12.2006 pentru CET CENTRU Timişoara

31.12.2013

Autorizaţie integrata de mediu

ARPM Timisoara

Autorizaţie integrata de mediu nr. 8/31.01.2007 pentru CET SUD Timişoara

31.12.2013

Autorizaţie integrata de mediu

ARPM Timisoara

Autorizaţie integrata de mediu nr. 21/04.02.2008 pentru depozitul de zgură şi cenuşă

04.02.2018

Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă unor provocări atât globale cât şi naţionale: securitatea alimentării cu energie, creşterea competitiei economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. România trebuie sa facă faţă acestor provocări, de aceea au fost elaborate strategii, planuri şi programe, desemnând ţinte specifice ce trebuie atinse pentru conformarea cu toate cerinţele în sectorul energetic şi cel de mediu. Tratatul de aderare, semnat la data de 25 aprilie 2005, include angajamentul ferm al României de a implementa întregul acquis comunitar şi prevede perioade de tranziţie pentru unele angajamente de mediu. În urma negocierilor de aderare, s-au obţinut următoarele perioade de tranziţie pentru sectorul mediului ambiant: - pentru sectorul apelor şi a apelor menajere - până la 2018 - pentru sectorul managementul deşeurilor - până la 2017 - pentru sectorul poluarea aerului (implementarea Directivei IMA 2001/80/EC)- până la 2017 Perioadele specifice de tranziţie pentru emisiile de SO2, NOx şi pulberi aprobate pentru sistemele de termoficare/IMA care nu se conformează Directivei IMA, precum si perioadele de tranziţie pentru depozitele de zgură şi cenuşă ale sistemului de termoficare care nu se conformează Directivei privind depozitarea deşeurilor, sunt incluse în Anexa la Tratatul de Aderare. POS-Mediu contribuie la implementarea celei de-a treia priorităţi a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: „Protejarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător” şi la îndeplinirea priorităţii tematice „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. POS-Mediu este bazat în totalitate pe scopurile şi priorităţile politicii de mediu şi infrastructură ale UE şi reflectă atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Obiectivul global al POS-Mediu este de a îmbunătăţii standardele de viaţă şi de mediu, concentrându-se în mod particular asupra îndeplinirii acquis-ului comunitar. POS-Mediu se concentrează asupra acelor sectoare de mediu care au cel mai mare impact negativ, unde România este rămasă în urmă în mod semnificativ, şi unde investiţiile probabile pe termen mediu, cu toate că sunt costisitoare, au un potenţial ridicat de a contribui la o economie durabila, adresându-se în mod particular situaţiei din următoarele sectoare: apă/apă menajeră, deşeuri, poluarea solului, poluarea aerului, diversitatea biologică şi protecţia naturii, inundaţii, eroziunea solurilor.

35

Unul dintre obiectivele specifice ale POS-Mediu este reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire centralizată în cele mai poluate localităţi până în 2015. Pentru a atinge aceste obiective, s-a identificat următoarea Axă Prioritară: Axa Prioritară 3 „Reducerea poluării şi diminuarea schimbărilor climatice prin restructurarea şi reînnoirea sistemului urban de încălzire centralizată ducând la o eficienţă energetică în punctele cheie de mediu la nivel local”. Obiectivele specifice ale Axei Prioritare 3 a POS-Mediu sunt:

 diminuarea schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor poluante provenite din instalaţiile de încălzire urbane în punctele cheie de mediu la nivel local

 îmbunătăţirea nivelului de concentrare a poluanţilor din sol în localităţile implicate  îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în localităţile implicate

Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa se conformeze cu standardele si politicile UE din sectorul energetic. Conform Strategiei pentru Energie si Schimbari Climatice adoptata de Comisia Europeana in martie 2007, UE se angajeaza sa reduca in continuare emisiile gazelor cu efect de sera prin:

 cresterea eficientei energetice in UE cu 20% pana in anul 2020  cresterea ponderii energiei regenerabile la 20% pana in anul 2020  intarirea si extinderea schemei de comercializare a emisiilor gazelor cu efect de

sera in UE  reducecera emisiilor de CO2 din alte sectoare

Directiva 2003/87/EC stabileşte un plan de alocare a cotelor de emisii poluante în cadrul Comunităţii, denumit European Union Emission Trading Scheme (EU-ETS). România a stabilit un Plan Naţional de Alocare (PNA) pentru participarea la EU-ETS în perioada 2007 şi între 2008-2012. Cadrul legal de implementare a EU-ETS în România este stipulat în cadrul H.G. 780/2006 privind stabilirea Planului Naţional de Alocare a cotelor de emisii poluante, care transpune Directiva 2003/87/EC. PNA-ul stabileşte cantitatea totală a cotelor de emisii poluante pentru România ce urmează a fi emise în România în 2007 şi între 2008-2012, precum şi modul în care vor fi distribuite respectivele cote sectoarelor şi instalaţiilor supuse planului. Prin ratificarea Protocolului de la Kyoto, România s- a angajat să reducă emisiile de gaze poluante cu o valoare de până la 8% comparativ cu anul de referinţă 1989. Conform evaluării investiţiei necesare pentru a se conforma acquis-ului comunitar pe partea de mediu până în 2018 (dată ce coincide cu ultima perioadă de tranziţie acordată României), sunt necesare aproximativ 29 miliarde euro, din care circa 5 miliarde euro pentru calitatea aerului. Bugetul total al POS-Mediu pentru perioada 2007-2013 este de 5.6 miliarde euro ( 4.5 miliarde susţinere comunitară şi 1.1 miliarde contribuţie proprie), cu mult sub suma necesară estimată pentru această perioadă. Luând în considerare starea actuala a sistemului de termoficare, Municipalitatea oraşului Timişoara trebuie să facă un efort financiar considerabil pentru a implementa îmbunătăţirile sistemului de termoficare necesare pentru a se conforma cerintelor şi perioadei limită stabilite in Tratatul de Aderare precum şi de legislaţia în vigoare. Scopul acestui studiu de fezabilitate este sa sprijine autoritatea locala din Timisoara in accesarea fondurilor UE in vederea implementarii masurilor impuse in Tratatul de Aderare instalatiilor mari de ardere (IMA) care fac parte din sistemul centralizat de incalzire din Timisoara. Conform Directivei IMA 2001/80/EC, instalatiile mari de ardere sunt sunt acele instalatii de ardere care au o capacitate termica mai mare decat 50 MW. Sistemul centralizat de incalzire din Timisoara cuprinde 7 instalatii mari de ardere (IMA1-IMA7), descrise in detaliu in capitolul urmator.

36

1.1.2.Rezumatul analizei la Nivelul strategiei locale de termoficare Obiectivul a fost elaborarea unei strategii locale de termoficare pentru instalaţiile mari de ardere (IMA) şi sistemul de încălzire centralizată în municipiul Timişoara, acoperind intregul sistem, inclusiv generarea, transportul şi distribuţia energiei termice la consumatori până în anul 2028 (orizont de planificare de 20 de ani). Obiectivul specific a fost sa propuna un program de investiţii pe termen lung care să asigure conformarea cu obligaţiile de mediu stabilite în Tratatul de Aderare şi cu obiectivele strategiilor şi politicilor naţionale privind energia şi alimentarea cu energie termică. Programul propus de investiţii este rezultatul unei prioritizări a mai multor opţiuni bazate pe criterii specifice de selecţie financiare, de mediu, tehnice şi de suportabilitate. Criteriile de selecţie au fost definite pe baza ţintelor naţionale şi a obiectivelor municipale. Pe baza programului de investiţii pe termen lung, MP a recomandat investiţii prioritare pe termen scurt necesare a fi implementate pentru a asigura conformarea cu obligaţiile de mediu din Tratatul de Aderare care urmează a fi finanţate prin POS Mediu – Axa Prioritară 3. Obiective naţionale şi municipale Ca urmare a analizei strategiilor, planurilor şi programelor la nivel naţional, regional şi local au fost identificate obiective naţionale şi municipale strategice şi specifice privind reabilitarea sistemului de încălzire centralizată care trebuie atinse în Timişoara, după cum urmează: Obiective naţionale strategice

 conformarea cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare şi cu alte directive UE privind mediul legate de poluarea aerului şi gestionarea deşeurilor nepericuloase, care duc la reducerea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a populaţiei;

 asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie prin asigurarea disponibilităţii resurselor de energie şi limitarea dependenţei de resurse importate;

 asigurarea dezvoltării sustenabile prin creşterea eficienţei energetice, promovarea producţiei de energie bazată pe resurse regenerabile de energie, promovarea producţiei de energie termică şi electrică în cogenerare cu instalaţii eficiente şi asigurarea utilizării raţionale şi eficiente de resurse primare.

Obiective municipale specifice

 conformarea cu limitele emisiilor de SO2, NOx şi pulberi până la sfârşitul perioadelor de tranziţie stabilite în Tratatul de Aderare

 comformarea cu cotele de emisii de CO2 stabilite în Planul Naţional de Alocare pentru 2008-2012, precum şi viitoarele cerinţe stabilite în propunerea de Directivă privind emisiile de CO2 după anul 2012

 conformarea depozitelor de zgură şi cenuşă cu cerinţele stabilite de Directiva UE privind depozitarea

 creşterea eficienţei energetice a cazanelor la eficienţa de referinţă minimă de 90% pentru cazane pe gaz şi 86% pentru cazane pe lignit

 cogenerare de o eficienţă ridicată cu economie de combustibil primar de cel puţin 10% în comparaţie cu producţia separată de energie electrică şi termică la performanţa de referinţă respectivă

 reducerea pierderilor de căldură în reţele la maxim 15% din producţia de energie termică  posibilitatea de a utiliza resurse regenerabile de energie

Strategia locala de termoficare a identificat principalele deficiente ale intregului sistemul centralizat de incalzire din Timisoara, care cuprinde sursele, retelele de transport, punctele si centralele termice si retelele de distributie.

37

Proiecţii şi ipoteze Au fost realizate proiecţii detaliate privind dezvoltarea socio-economică şi necesarul viitor de energie termică. Pe scurt, au fost luate în considerare următoarele proiecţii: Proiecţii de mediu: 1) conformare cu cerinţele stipulate în Tratatul de Aderare privind emisiile de SO2, NOx şi pulberi 2) conformarea cu cerinţele privind depozitele de zgura şi cenuşă 3) conformarea cu cerinţele privind emisiile de CO2 în perioada 2008-2012 şi după 2012 Proiecţii privind necesarul de energie termică: Perioadă Perioadă Reducerea necesarului de energie termică ca urmare a reabilitării clădirilor (reducerea consumului de energie termică la consumatori)

2009-2023 Reducere cu 30% (2% pe an)

2023-2028 Necesar constant de energie termică (nivel 2023)

Reducerea de energie termică furnizată ca urmare a reabilitării reţelelor primare şi secundare (reducerea pierderilor)

2009-2015 Reducerea pierderilor de căldură de la 22% pentru căldura furnizată în 2007 la 15%

2015-2028 15% pierdere de căldură în reţele în comparaţie cu energia termică furnizată

Suprafata încălzită în viitor 2009-2028 Suprafata constantă încălzită prin sistemul centralizat de încălzire de către Colterm

Total energie termică furnizată către reţele

2007-2028 Descreşterea de la 5.049 TJ/an în 2007 la 3.182 TJ/an în 2028.

Proiecţii privind sarcina termică

2007 2028 Sarcină termică medie, iarnă 215 MW 124 MW Sarcină termică maximă de vârf 407 MW 300 MW Sarcină termică minimă, vară 23 MW 18 MW Sarcnă termică medie, vară 42 MW 30 MW Ipoteze financiare

 Toate preţurile şi costurile fixate la nivelul din decembrie 2007;  Salariile (pe angajat) crescute cu 5% pe an (fără inflaţie);  Costurile cu combustibilul şi costurile şi preţurile de vânzare a energiei electrice sunt

constante, la nivelul celor din decembrie 2007;  Costurile cu personalul şi costurile fixe rămân constante la nivelul celor din 2007 până în

anul 2012. După reabilitare, costurile cu personalul şi costurile fixe descresc cu 30% până în 2028 datorită unei funcţionări mai eficiente şi datorită faptului că sunt necesare mai puţine lucrări de reparaţii;

 Au fost analizate două scenarii privind preţul combustibilului: pentru preţul actual al gazului (282 EUR/1000 m3) şi pentru preţul înalt al gazului (400 EUR/1000 m3);

 Preţul CO2: 25 EUR/t, constant până în 2028;  Toate subvenţiile privind alimentarea cu energie termică sunt reduse etapizat începând cu

ianuarie 2009, singura subvenţie rămasă fiind cea socială. Aceasta duce la o creştere considerabilă a preţului energiei termice;

 Sistemul social de subvenţie va acoperi în continuare costurile privind încălzirea centralizată pentru peste 9% din venitul pe gospodărie.

38

Analiza opţiunilor Sistemele de încălzire centralizată au un mare impact socio-economic după cum se reflectă în diferite strategii, planuri şi programe naţionale datorită impactului atât asupra sectoarelor energetic, de mediu cât şi asupra celui de servicii publice. Sistemele de încălzire centralizată sunt servicii publice care trebuie pe de o parte, să asigure alimentarea continuă cu energie termică a consumatorilor la un preţ suportabil, iar pe de altă parte, trebuie să asigure generarea şi furnizarea eficientă de energie fără impacte negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Pentru a îndeplini toate aceste cerinţe, au fost identificate ţinte specifice pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara. Considerente strategice 1) Necesarul de energie termică trebuie acoperit cu o alegere flexibilă de combustibil, adică atât arderea cu gaz cât şi cu cărbuni ar trebui menţinute. 2) Necesarul de energie termică pentru Timişoara trebuie satisfăcut fără a depăşi alocarea de CO2. 3) Energia termică trebuie produsă în mod eficient. Având în vedere că instalaţiile existente la CET Sud nu sunt conforme cu această cerinţă sunt necesare opţiuni care să conduca la cresterea eficienţei. 4) Pentru CET Centru, dezvoltarea strategică este clară: finalizarea investiţiei BERD pentru o instalaţie cu ciclu combinat va permite cogenerare cu eficinţă ridicată la CET Centru. Mai mult, un număr de cazane pe gaz pentru sarcină de vârf sau de rezervă vor trebui echipate cu arzătoare cu nivel scăzut de NOx. 6) Pentru CET Sud, analiza diferitelor opţiuni pentru dezvoltare au indicat spre două direcţii principale de dezvoltare:

 echiparea cazanelor cu abur cu măsuri pentru reducerea emisiilor de SO2 şi NOx şi continuarea producţiei de energie electrică.

 instalarea unui cazan nou in pat fluidizat cu eficienţă termică ridicată care poate fi operat fără costuri CO2 legate de o operare ineficientă sau producţia de energie electrică.

7) Trecerea integrala pe gaze naturale elimina toată problemele legate de eficienţă, penalizările CO2, emisiile de SO2 şi pulberi; mai rămâne de rezolvat doar problema NOx, pentru care sunt necesare investiţii relativ minime. Opţiunile descentralizate elimină de asemenea investiţiile în reţea şi pierderile de căldură. Principalele dezavantaje sunt riscurile reprezentate de preţul ridicat al gazului (suportabilitate scăzută) şi dependenţa de un singur combustibil (siguranţă redusă in alimentare). Pe baza analizei sistemului existent de încălzire centralizată în Timişoara şi pe baza considerentelor strategice prezentate au fost analizate 3 scenarii ce cuprind 13 opţiuni diferite şi acoperă toate aspectele enumerate mai sus. Pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara au fost elaborate şi comparate trei scenarii:

Scenariu Descriere

Scenariul 1 (S1) Sistem de încălzire centralizată, inclusiv surse pentru producţia de încălzire centralizată, reţea de transport, puncte termice, reţea de distribuţie, sisteme „insulă”

39

Scenariu Descriere

Scenariul 2 (S2) Sistem descentralizat de încălzire, inclusiv: (co)generare de căldură în instalaţii locale cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice, reţele de distribuţie, sisteme „insulă” (surse de producţie de încălzire centralizată şi reţea de transport închise)

Scenariul 3 (S3) Sisteme individuale de încălzire (sistemul de încălzire centralizată închis, fiecare consumator/clădire are propriul sistem individual de încălzire cu ardere pe gaz)

Scenarii pentru reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Timişoara

Tabelul următor prezintă opţiunile propuse pentru fiecare dintre cele trei scenarii relevante pentru transformarea sistemului de încălzire centralizată din Timişoara.

Scenariu Opţiune Descrierea opţiunii (pe scurt)

Scenariul 1 (S1)

Sistem centralizat de termoficare

O1: Centru pe gaz, Sud abandonat CET Sud închis, CET Centru 100% pe gaz, reţelele de transport şi distribuţie reabilitate, închidere depozit de zgură şi cenuşă

O2: Centru pe gaz, 3 cazane de abur pe biomasă în Sud

3 cazane cu abur pe cărbune în CET Sud înlocuite cu 3 cazane pe biomasă, CET Centru pe gaz, reţelele de transport şi distribuţie reabilitate, închidere depozit de zgură şi cenuşă

O3: Structura existentă, cazane de abur fucţionale în Sud, Centru pe gaz

CET Centru şi CET Sud continuă funcţionarea pe combustibilii existenţi. CET Sud operează cazanele de abur 1, 2, 3 pe lignit. CET Centru operează cazanele de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe gaz. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer.

O4: Structura existentă, cazane cu abur fucţionale în Sud la o sarcină mai scăzută, Centru pe gaz

CET Centru şi CET Sud continuă funcţionarea pe combustibilii existenţi. CET Sud operează cazanele cu abur 1, 2, 3 pe o sarcină mai scăzută de lignit. CET Centru operează cazanele de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe gaz. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer.

O5: Structura existentă, cazane de apă fierbinte operate în Sud, Centru pe gaz

CET Centru şi CET Sud continuă funcţionarea pe combustibilii existenţi. CET Sud operează cazane de apă fierbinte pe lignit. CET Centru operează cazanele de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe gaz. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer.

O6: Structura existentă, cazane de abur cu co-ardere pe biomasă în Sud, Centru pe gaz

CET Sud operează cazanele de abur 1, 2, 3 pe lignit cu co-ardere de biomasă de până la 10%. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O7: Structura existentă, cazane de apă fierbinte cu co-ardere pe

CET Sud operează cazanele de apă fierbinte 1, 2 pe lignit cu co-ardere de

40

Scenariu Opţiune Descrierea opţiunii (pe scurt) biomasă în Sud, Centru pe gaz biomasă de până la 10%. CET Centru

continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O8: Structură existentă, cazane de abur cu co-ardere în Sud/biomasă la sarcină mai scăzută, Centru pe gaz

CET Sud operează cazanele de abur 1, 2, 3 pe lignit cu co-ardere de biomasă de până la 10% la sarcină mai scăzută. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O9: Structură existentă, co-ardere cazane de apă fierbinte în Sud/biomasă la sarcină mai scăzută, Centru pe gaz

CET Sud operează cazanele de apă fierbinte 1, 2 pe lignit co-ardere de biomasă de până la 10% la sarcină mai scăzută. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Sunt implementate „soluţiile terminale” pentru reducerea emisiilor în aer. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă.

O10: FBC de abur (combustie în pat fluidizat) în Sud, co-ardere cu biomasă, Centru pe gaz

Cazanele de abur 1, 2, 3 la CET Sud închise, un cazan cu abur de 121 MWt pe lignit pentru FBC instalat la CET Sud. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă însă cazanul poate utiliza până la 35% biomasă.

O11: FBC apă caldă în Sud, co- ardere cu biomasă, Centru pe gaz

Cazanele cu abur 1, 2, 3 la CET Sud păstrate ca rezervă, un cazan cu abur de 87 MWt pe lignit pentru FBC instalat la CET Sud. CET Centru continuă operarea cazanelor de apă fierbinte 1, 2, 3, 4 pe combustibilii existenţi. Calculele sunt realizate cu 5% biomasă însă cazanul poate utiliza până la 35% biomasă.

Scenariul 2 (S2)

Sistem descentralizat de

termoficare

O12: Căldură produsă de cazanele cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice

Închiderea CET Centru şi CET Sud, cazane cu ardere pe gaz instalate în fostele puncte termice

Scenariul 3 (S3)

Sistem individual de încălzire

O13: Căldură produsă de staţiile locale de cazane la nivel de clădire

Închiderea CET Centru şi CET Sud, închiderea reţelelor de transport şi distribuţie şi a substaţiilor. Instalarea de cazane individuale la nivel de clădire

41

Pentru evaluarea scenariilor şi opţiunilor propuse, au fost stabilite patru seturi de criterii de evaluare: financiare, de mediu, tehnice si sociale.

Analiza multicriteriu este primul filtru utilizat pentru selectarea opţiunilor cele mai probabile ce vor fi analizate în continuare la nivel de studiu de fezabilitate şi analiză cost-beneficiu. În urma evaluării, s-a recomandat analizarea in detaliu, la nivel de studiu de fezabilitate, a 4 optiuni in sistem centralizat, si anume: O1, O8, O10 si O11. Ca referinta s-a pastrat in analiza si optiunea descentralizata O12. Aceste opţiuni includ următoarele intervenţii: Opţiune Configuraţia sursei de

energie termică Intervenţii

O1 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4,5 şi noul ciclu combinat finanţat de BERD. CET Sud este închis.

-arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4,5 -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O8 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4 şi noul ciclu combinat finanţat prin BERD. CET Sud funcţionează cu cazanele de abur şi turbină cu abur (IMA6). IMA7 închis.

-arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4 -instalatie de desulfurare pentru IMA6 -măsuri pentru eficientizare, arzătoare cu nivel scăzut de NOx şi OFA pentru cazanele de abur în IMA6 -dozator biomasă -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O10 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4 şi noul ciclu combinat finanţat prin BERD. CET Sud funcţionează cu un cazan nou cu abur pe lignit in pat fluidizat şi turbină cu abur (IMA6). IMA7 închis.

- arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4 -cazan nou de 125 MWt cu abur pe lignit in pat fluidizat -dozator biomasă -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O11 CET Centru funcţionează cu CAF 1,2,3,4 şi noul ciclu combinat finanţat prin BERD. CET Sud funcţionează cu un cazan nou apă fierbinte pe lignit in pat fluidizat (IMA7). IMA6 închis.

-arzătoare cu nivel scăzut de NOx pentru CAF 2,4 -cazan nou de 87 MWt apă fierbinte pe lignit in pat fluidizat - dozator biomasă -reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, inclusiv a pompelor de transport -reabilitarea punctelor termice

O12 CET Centru şi CET Sud închise. Punctele termice sunt transformate în centrale termice locale cu cazane cu ardere pe gaz

-instalarea de cazane cu ardere pe gaz în punctele termice -reabilitarea reţelelor de distribuţie

42

Principalele avantaje ale opţiunilor selectate sunt următoarele: Opţiune Avantaje O1  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu viitoarele

cerinţe UE privind reducerea acestora după 2012  eficienţă ridicată a cazanului în sistem centralizat  eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru

O8  siguranta in alimentare cu energie termică a populaţiei  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte combustibilul: utilizarea de

combustibil regenerabil (biomasă) de până la 10%  scăderea dependenţei de combustibil importat care duce la o siguranţă în ceea

ce priveşte alimentarea cu energie termică  eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru

O10  siguranta in alimentare cu energie termică a populaţiei  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  eficienţă ridicată a cazanului în sistem centralizat  grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte combustibilul: utilizarea de

combustibil regenerabil (biomasă) de până la 35% (limitare bazată pe resursele disponibile în regiune); utilizarea de lignit de calitate scăzută în modul cel mai eficient; posibilitatea de a trece, dacă este nevoie, de la lignit la huila

 scăderea dependenţei de combustibil importat care duce la o siguranţă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică

 eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru O11  siguranta in alimentare cu energie termică a populaţiei

 reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)

 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu viitoarele cerinţe UE privind reducerea acestora după 2012

 eficienţă ridicată a cazanului în sistem centralizat  grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte combustibilul: utilizarea de

combustibil regenerabil (biomasă) de până la 35% (limitare bazată pe resursele disponibile în regiune); utilizarea de lignit de calitate scăzută în modul cel mai eficient; posibilitatea de a trece, dacă este nevoie, de la lignit la huila

 scăderea dependenţei de combustibil importat care duce la o siguranţă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică

 eficienţă crescută a cogenerării în CET Centru O12  reduce poluarea aerului ducând la o îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei (nivelul

de SO2 redus la limitele impuse iar nivelul de NOx redus sub limitele impuse)  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu viitoarele

cerinţe UE privind reducerea acestora după 2012  eficienţă ridicată a cazanului  reducerea pierderilor de căldură în reţele datorită eliminării reţelei de transport

43

Rezultatele obţinute după implementarea de investiţii specifice sunt următoarele:

Investiţii principale Rezultate Echiparea cu CAF în CET Centru (arzătoare cu nivel scăzut de NOx)

Reducerea emisiilor de NOx pentru a atinge ţintele de mediu

Instalaţie de desulfurare Reducerea emisiilor de SO2 pentru a atinge cerinţele prinvind mediul

Cazan de abur in pat fluidizat, 125 MWt -Reducerea emisiilor de SO2 şi NOx pentru a atinge cerinţele prinvind mediul -Flexibilitate privind combustibilul -Utilizarea de resurse regenerabile

Cazan de apă fierbinte in pat fluidizat, 87 MWt -Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi CO2 pentru a atinge cerinţele privind mediul - Flexibilitate privind combustibilul -Utilizarea de resurse regenerabile

Reabilitarea reţelei de transport Creşterea eficienţei energetice Pompe cu turatie variabila in CET Centru şi CET Sud

- Creşterea eficienţei energetice -Reducerea consumului de energie electrică

Reabilitarea reţelelor de distribuţie Creşterea eficienţei energetice

Reabilitarea PT-urilor/CT-urilor - Creşterea eficienţei energetice -Reducerea consumului de energie electrică

1.1.3.Caracteristici naturale Mediu Prezentare generală Oraşul Timişoara este localizat la aprox. 550 km de Bucureşti, 170 km de Belgrad şi 300 km de Budapesta, la următoarele coordonate: 450 47’N, 21017’E.

Economie În ultimii ani Timişoara a cunoscut o creştere economică majoră datorată investiţiilor externe în special în industria tehnologiilor de vârf. Printre marile companii stabilite în judeţ se numără: Continental (producţia de anvelope), Solectron (electronice şi telefonie mobilă), Draxlmaier (componente pentru BMW), Linde Gas (furnizor de gaze tehnice), Procter & Gamble (producător de detergenţi), Nestle (producător de dulciuri). Zone protejate În judeţul Timiş s-au format 19 rezervaţii naturale ce însumează un procent de 0.76% din totalul suprafeţei judeţului. Conform dispoziţiei Consiliului Judeţean şi a Legii 5/2000, rezervaţiile naturale sunt protejate pentru următoarele scopuri:

1. Lunca Poganişului (rezervaţie naturală botanică - 75,50 ha) 2. Movila Sisitak (rezervaţie naturală botanică - 0,5ha) 3. Mlaştinile Satchinez (rezervaţie naturală ornitologică - 236 ha) 4. Beba Veche (rezervaţie naturală ornitologică - 2187 ha) 5. Mlaştinile Murani (rezervaţie naturală ornitologică - 200ha) 6. Pădurea Cenad (rezervaţie naturală forestieră - 279ha) 7. Arboretumul Bazos (rezervaţie naturală forestieră - 60ha)

44

8. Pădurea Bistra (rezervaţie naturală forestieră - 19,90ha) 9. Pădurea Dumbrava (rezervaţie naturală forestieră - 310ha) 10. Pădure-parc Buziaş (areal protejat mixt- 25,16ha) 11. Insula Mare Cenad (areal protejat mixt - 3ha) 12. Insulele Igriş (areal protejat mixt - 3ha) 13. Sărăturile Diniaş (rezervaţie naturală pedologică - 4ha) 14. Locul fosilifer Radmăneşti (rezervaţie naturală paleontologică - 4ha) 15. Pajiştea cu narcise Bateşti (rezervaţie naturală botanică - 20ha) 16. Parcul Botanic Timisoara (rezervaţie botanică ştiinţifică - 8ha) 17. Parcul Banloc (rezervaţie ştiinţifică mixtă - 8ha) 18. Lacul Surduc (areal protejat mixt - 362ha) 19. Lunca Muresului (Parc Natural Inferior- 3158 ha)

Din suprafaţa totală de 17.166 ha a Parcului Natural Inferior Lunca Mureşului, 3158 ha sunt situate în judeţul Timiş, inclusiv diferite suprafeţe protejate. În 2006 Parcul Natural Lunca Mureşului a fost declarat sit RAMSAR- suprafaţă umedă de importanţă internaţională. Starea de conservare a zonelor protejate menţionate mai sus este foarte bună. În concordanţă cu dispoziţiilor Ordinului nr. 1964/2007, ce stabileşte regimul zonelor naturale protejate şi zonele de importanţă comunitară ca parte integrată a Reţelei Europene Natura 2000 în România, au fost identificate următoarele zone aparţinând judeţului Timiş:

o ROSCI0064 Defileul râului Mureşul Inferior o ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior o ROSCI0109 Lunca Timişului o ROSCI0115 Mlaştina Satchinez o ROSCI0250 lRegiunea Pădurenilor

În judeţul Timiş, ca parte a reţelei ecologice Narura 2000 în România, în concordanţă cu dispoziţiile H.G. nr. 1284/2007, au fost identificate următoarele zone avifaunistice speciale protejate:

o ROSPA0047 Hunedoara Timişana o ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior o ROSPA0078 Mlaştina Satchinez o ROSPA0079 Mlaştinile Murani o ROSPA0095 Pădurea Macedonia

Dispoziţiile legale pentru planuri şi programe cu privire la Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA), vor fi aplicate pentru toate planurile, proiectele şi programele ce vor fi implementate în cadrul zonelor protejate precum şi în vecinătatea acestora. Clima Judeţul Timiş are o climă temperat continentală moderată, caracteristică părţii sud-estice a Câmpiei Panonice, cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Valorile medii de temperatură anuale se menţin între 10-110 C în luncă, 9-100 C în zona dealurilor şi 4-70 C în zona muntoasă.

Datele referitoare la temperaturi medii, maxime şi minime precum şi valorile cantităţilor de precipitaţii sunt înregistrate în 5 staţii meteorologice aflate în judeţul Timiş (Banloc, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare şi Timişoara). Cifrele prezentate mai jos sunt furnizate de Agenţia Naţională de Meteorologie.

Temperatură medie (oC)

Temperatură maximă (oC)

Temperatură minimă (oC)

Cantitate de precipitaţii

(l/m2) normală 2007 absolută 2007 absolută 2007 normal 2007

10.6 12.4

41.1 24.VII.2007

41.1 24.VII.2007

- 35.3 24.I.1963

- 6.7 19.XII.2007

591.4 649.2

45

Cantităţile de precipitaţii cresc semnificativ pe perioada primăverii şi a verii. Direcţia predominantă a vântului este vest (îndeodebi nord-vest pe perioada verii şi sud-vest pe perioada iernii). În tabelul de mai jos se prezintă frecvenţa vântului (%) pe direcţiile principale:

Direcţiile principale Ale vântului

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Calm

Frecvenţa vântului (%)

12,9

10,3

21,5

9,0

11,7

3,8

10,8

9,9

10,1

Calitatea aerului din Timişoara este afectată de un vânt cu viteză redusă ce se manifestă destul de des, astfel împiedicând împrăştierea poluanţilor. Oraşul Timişoara are aceeaşi climă temperat continentală moderată şi beneficiază de o cantitate de precipitaţii mai mare decât alte oraşe din Câmpia Română. Peisaj şi topografie Timişoara este localizată în partea de sud-est a Câmpiei Panonice, în timp ce municipalitatea o situează din punct de vedere topografic în Câmpia Română. Altitudinea cea mai înaltă, localizată în partea de nord-est, este de 95 m, iar cea mai scăzută de 84 m. Banatul este o regiune cu numeroase centre seismice grupate in doua zone principale: Una in partea de sud-est si cealalta in aproperea Timisoarei. Desi este un centru seismic destul de activ, cu numeroase cutremure, au fost inregistrate doar cateva cu o magnitudine mai mare de sase grade pe scara Richter. Calitatea mediului înconjurător Calitatea Aerului Calitatea aerului din Timişoara este monitorizată de APM Timiş în cadrul a 3 staţii de monitorizare permanentă, una de tip urban şi două de tip industrial, după cum urmează:

1. O staţie urbană de monitorizare permanentă situată în centrul oraşului monitorizează următorii parametrii: SO2, NO2, 03 folosind dispozitiv de analizare automat şi NH3 şi PM10 prin recoltare manuală de probe şi analiză ulterioară în laborator. În timpul anului 2007 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită (LV/) de concentraţii maxime admisibile (MAC).

2. În partea de sud-est a oraşului o staţie industrială de monitorizare ce monitorizează impactul asupra calităţii aerului a societăţilor: S.C. Azur S.A., S.C. Detergenţi S.A., S.C. Spumotim S.A., S.C. Begachim S.A., S.C. Agatex S.A.

3. În partea de sud a oraşului o staţie industrială de monitorizare (Calea Şagului) monitorizează impactul asupra calităţii aerului a activităţii principalilor poluatori: S.C. Colterm CET SUD şi SC Pro Air Clean SRL (activitate de incinerare a deşeurilor periculoase).

Tabelul prezentat mai jos prezintă datele procesate din monitorizarea calităţii aerului în anul 2007 în cadrul staţiei industriale de monitorizare a impactului a S.C. Colterm CT SUD. Nu au fost inregistrate depăşiri ale LV/MAC.

Tipul

staţiei

Poluant Nr. de

eşantioane Concentraţie [mg/m3] LV/MAC *

Frecvenţa

de depăşire a MAC

%

Medie anuală

Maximă zilnică

Industrial (Calea Şagului)

SO2 187 0,0024 0,025 MAC anual – 0,06 mg/m3

MAC 24 ore - 0,25 mg/m3

0

NO2 188 0.010 0,068 LV24 ore = 250 µg/m 3

LV anual = 50 µg/m 3

0

46

NH3 177 - 0,099 MAC anual = 0,1 mg/m3

0

*) LV – valori limită în conformitate cu Ordinului Ministerial 592 / 25/06/2002 MAC – concentraţii maxime admisibile conform prevederilor STAS 12574-87- Condiţii de calitate a aerului în zone protejate

Rezultatele obţinute din activitatea de monitorizare din anul 2007 arată că s-au înregistrat repetate depăşiri ale limitei pentru pulberi în Timişoara. Concentraţiile de sulf şi azot anuale, pe lună şi pe oră nu au depăşit valorile limită în cursul anului 2007. Valorile concentraţiilor pentru amoniac înregistrate în partea de sud a oraşului au fost apropiate MAC inclus în STAS 12574-87. Concentraţiile de ozon măsurate în centrul oraşului nu au depăşit valorile propuse (120 µg/m3). Calitatea apei Ape de suprafaţă Din punct de vedere hidrologic judeţul Timiş aparţine bazinului Bega-Timiş. Judeţul are o reţea hidrologică bogată incluzând râuri, lacuri şi mlaştini. Cu excepţia râurilor Bega şi Timiş toate celelalte râuri seacă în mod natural pe timpul verii Albia principală de râu este Bega, afluent al râului Tisa. Izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă şi este amenajat; în aval de Timişoara şi până la legătura cu Tisa este amenajat pentru transport fluvial (115 km). Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de Direcţia Apelor Banat în 22 de secţiuni, din care 4 sunt pentru inspectarea calităţii cursului apelor râului Bega. Evaluarea situaţiei ecologice şi chimice a apei este făcută în concordanţă cu prevederile Ordinului 161/2006 pentru aprobarea normelor de clasificare a apelor de suprafaţă, cu scopul de a stabili situaţia ecologică, în corelaţie cu rezultatele analizei chimic şi biologice. În tabelul de mai jos se prezintă calitatea apei a cursurilor majore de apă din bazinul Bega-Timiş în 2007

Nr Cursul de apă

Porţiune Lungime, km TOTAL I II III IV V

1 Bega 170 - 136 34 - - 2 Hauzeasca Izvoare – legătură cu Riu 9 9 3 Cladova Izvoare – legătură cu Bega 19 19 4 Saraz Izvoare – legătură cu Glavita 27 27 5 Biniş Izvoare – legătură cu Glavita 19 19 6 Bega Veche Izvoare – frontieră de stat 100 100 7 Apa Mare Izvoare – legătură cu Bega Veche 73 73 8 Canal Bega

Veche Izvoare – legătură cu Bega Veche 35 35

9 Timis 150 50 100 - - - 10 Nadrag Izvoare – legătură cu Timis 31 31 11 Spaia Izvoare – legătură cu Timis 17 17 12 Surgani Izvoare – legătură cu Timis 31 31 13 Poganis Limită de judeţ – legătură cu Timis 34 34 14 Lanca Birda Izvoare – legătură cu Timis 51 51 15 Barzava Limită de judeţ – frontieră de stat 39 39

16 Birdanca Izvoare – legătură cu Barzava 22 22 17 Moravita Izvoare – frontieră de stat 46 46 TOTAL bazin BEGA –TIMIS 873 186 247 396 53 -

47

Potrivit analizei generale a calităţii apei în secţiunile monitorizate, luând în considerare parametrii specifici de calitate (regimul de oxigen, conţinutul de fosfaţi şi azotaţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, etc.), calitatea apei în judeţul Timiş se încadrează în clasele I-IV Calitatea apei în lacurile artificiale din bazinul Bega-Timiş (Surduc şi Murani) este monitorizată în concordanţă cu programul naţional de monitorizare elaborat de Agenţia Naţională Apele Române. Evaluarea generală a calităţii apei în lacuri din anul 2007, în concordanţă cu prevederile Ordinului Ministerial nr. 161/2006, este mezotrofă pentru Lacul Surduc şi eutrofă pentru Lacul Murani. Apa de suprafaţă Direcţia Apelor Banat efectuează supravegherea variaţiei de nivel şi a calităţii apelor de suprafaţă din bazinul Bega-Timiş prin monitorizarea a 169 foraje. Pentru evaluarea calităţii apei, s-au comparat rezultatele analizelor cu concentraţiile maxime admisibile (MAC), în concordanţă cu Legea nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004. În 2007 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită a poluării apelor de suprafaţă pentru următorii parametrii: compuşi organici analizaţi ca şi consum chimic de oxigen (COD), amoniac, fosfaţi şi nitraţi. Motivele acestor depăşiri ar putea fi:

 s-a deversat apă uzată menajera netratată corespunzător în cursurile de apă;  reţea de canalizare insuficientă în localităţi;  s-au produs infiltraţii din canale de desecare, accidentale sau din cauza faptului că au fost

folosite ca recipiente ale apelor uzate deversate de către fermele de animale  evacuarea/folosirea iraţională de către fermieri a îngrăşămintelor şi a pesticidelor  poluarea generată de agricultura agresivă în ultima decadă  depozit de deşeuri pe o locaţie necorespunzătoare

Calitatea apei în straturile acvifere adânci se monitorizează în 30 de foraje. S-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru amoniac, substanţe organice şi manganate iar calitatea apei este în general slabă. În bazinul Banat Un procent de 43,5% din totalul apei furnizate în Banat este asigurată de foraje la adâncime medie şi foarte mare.

Calitatea solului În judeţul Timiş s-au înregistrat 700.477 ha ca suprafaţă cultivată. Poluarea solului datorate activităţilor umane este o consecinţă a deversărilor industriale şi menajere incontrolabile şi din cauza îngrăşămintelor. Sursele principale de poluare în judeţul Timiş sunt marile depozite de îngrăşământ şi depunerile de la fermele de porci care au aparţinut S.C. COMTIM S.A. Timişoara. Fermele de creştere accelerată a animalelor generează probleme ecologice serioase datorită concentraţiilor înalte ale reziduurilor digestiv-metabolice rezultate, care ajung în apele utilizate având un potenţial de poluare ridicat pentru ecosistemele din împrejurimi.

Alte activităţi care pot produce poluarea solului:

 evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane şi rurale;  tratamente de protecţie a culturilor (folosirea produselor fito-sanitare cu un grad ridicat de

toxicitate, supradozajul îngrăşămintelor chimice);  evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor şi a reziduurilor generate de activităţile

industriale din localităţile judeţului Timiş, în mod special în oraşele Timişoara şi Lugoj.

48

Degradarea solului este un proces complex ce implică factori numeroşi, eroziunea având un rol important. Fenomenul de eroziune naturală şi antropică poate fi observat în zona dealurilor şi a podişurilor. Zone sensibile În Timişoara s-au identificat următoarele zone sensibile din punct de vedere ecologic:

A. Zone cu risc ridicat al poluării aerului Sursa principală de poluare precum şi principalii poluatori din Timişoara sunt prezentaţi în tabelul următor.

Operator Activitate principală Sursă de poluare specifică SC LINDE GAZ ROMÂNIA SRL,

Industria chimică- îmbutelierea gazelor

CO2; SO2 ; NOx Compuşi organici volatili fără metan CH4; CO; N2O ; praf; Hg

SC DETERGENŢI SA,

Industria chimică – producţie de detergenţi

CO2; SO2 ; NOx Compuşi organici volatili fără metan CH4; CO;N2O ; praf

SC AZUR SA,

Industria chimică –vopsele şi pigmenţi

VOC; SO2; NO2 ; CO; praf

SC BEGA CHIM SA

Industria chimică CO2 ; SO2 ; NOx; Compuşi organici volatili fără metan ; ; CH4; CO;N2O ; praf t; Hg

SC COLTERM SA

Instalaţii mari de ardere SO2; NO2; CO; pulberi

După o analiză a rezultatelor obţinute din monitorizarea sctivităţii în anul 2007, se observă că s-au înregistrat depăşiri frecvente a nivelului de pulberi în zona Timişoarei. Valoarea medie anuală pentru pulberi PM10 măsurată în centrul oraşului în anul 2007 este mai mare cu 126,46% decât valoarea limită. Valoarea medie anuală pentru pulberi măsurată în în zona industrială este mai mare cu 102,67% decât MAC (STAT 12574-87). Valoarea particulelor de praf măsurată în centru şi în zonele industriale ale oraşului au depăşit concentraţiile maxime admisibile (MAC) cu 311,23% (STAS 12574-87). B. Zone ale cursurilor de apă cu risc de poluare

Sursa principală de poluare a cursurilor de apă este Uzina de tratare a apelor menajere din Timişoara aflată sub administrarea R.A. Apă Canal AQUATIM Timişoara. Debitul de apă menajeră netratată corespunzător ce se deversează în râul Bega este de 1630l/s. S-au înregistrat depăşiri ale concentrărilor poluante pentru: substanţe în suspensie, compuşi organici (măsurat ca BOD), amoniu şi fenoli. C. Zone de sol şi apă de suprafaţă cu risc de poluare Zonele critice în care se depăşesc sever limitele maxime admisibile pentru compuşi organici, amoniu, mangan,fosfat (în concordanţă cu prevederile Legii 311/2004) sunt în următoarele bazine de râuri:

- BH BEGA:  Pe canalul Bega, secţiunea Balint- datorită lipsei sistemului de canalizare şi a

folosirii îngrăşămintelor chimice;  În aval de Timişoara, pe canalul Bega până la frontiera de stat- unde se observă o

poluare răspândită .

49

- BH TIMIS:  Pe râul Timiş- datorită sistemului de canalizare insuficient dezvoltat şi datorită

lipsei instalaţiei de tratare a apelor utilizate. - BH BÂRZAVA:

 Pe râul Bârzava- din cauza poluării de la fostele ferme de animale şi păsări. - BH BEGA VECHE:

 Prima secţiune a râului Bega şi afluenţii săi- din cauza poluării generate de activităţi intense de creştere a porcilor în ultima decadă.

Un total de 6615 ha din judeţul Timiş este serios deteriorată de procesele de eroziune cauzate de activităţile umane. Aceste zone au fost propuse pentru a fi reabilitate ecologic. Activităţile umane precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere au fost principalele cauze ale poluării. 1.1.4.Evaluarea socio-economică Profilul socio-economic al României Prima parte a sub-secţiunii prezente include o scurtă privire de ansamblu a dezvoltarii macro- economice recente, urmată de o descriere a veniturilor gospodăreşti şi a cheltuielilor. A doua parte prezintă o privire de ansamblu asupra situaţiei economice a regiunii ţintă. Profilul macro-economic România este ţară membră a Uniunii Europene din 2007. O privire de ansamblu asupra situaţiei demografice este furnizată în urmatoarele trei tabele.

Populaţia României , 1995, 2000 and 2005, total şi pe categorii de gen. 1 iulie, anul Totalul populaţiei,

milioane masculin, % feminin, %

1995 22,7 49,0 51,0

2000 22,4 48,9 51,1

2005 21,6 48,8 51,2

Sursă: Anuarul Statistic al României 2006, www.insse.ro Populaţia României, 1995, 2000 and 2005, total şi pe categoria zonelor 1 iulie, anul Totalul populaţiei,

milioane Urban, % Rural, %

1995 22,7 54,9 45,1

2000 22,4 54,6 45,4

2005 21,6 54,9 45,1

Sursă: Anuarul Statistic al României 2006, www.insse.ro Populaţia României, 1995, 2000 and 2005, total şi pe categoria grupelor de vârstă. 1 iulie, anul Totalul populaţiei,

milioane 0-14 ani, milioane 15-59 ani old,

milioane 60 ani şi mai

mult, milioane

1995 22,7 4,6 14,0 4,1

2000 22,4 4,1 14,3 4,0

2005 21,6 3,4 14,1 4,2

Sursă: Anuarul Statistic al României 2006, www.insse.ro

50

România are o poluaţie de 21,6 milioane persoane cu o împărţire în funcţie de gen aproximativ egală, şi o distribuţie de 55:45 a populaţiei urbane şi rurale. În timp ce 3,4 milioane de români au sub 15 ani, 4,1 milioane au 60 de ani sau mai mult, 14,1 milioane locuitori au între 15 şi 59 de ani. În 2007 forţa de muncă a fost de 9,4 milioane, iar rata şomajului a fost de 6,4% din forţa de muncă1.

Tendinţele actuale ale Produsului Intern Brut (PIB) şi a PIB/locuitor sunt ilustrate în Tabelul urmator, unde este prezentată de asemenea paritatea puterii de cumpărare în PIB/locuitor. Produsului Intern Brut (PIB) şi a PIB/locuitor, 2002-2007.

Total populaţie, milioane

PIB preţuri curente,

RON miliarde

PIB/locuitor, preţuri actuale,

RON/locuitor

Rată schimb

RON/USD

Rată schimb RON/EUR

PIB/locuitor, preţuri actuale,

USD/locuitor

PIB/locuitor, preţuri actuale,

EUR/locuitor

1 2 3 =2/1 4 5 6=3/4 7=3/5

2002 21,795 151,5 6.950 3,31 3,13 2.100 2,220

2003 21,734 197,6 9.106 3,32 3,76 2.738 2.422

2004 21,673 246,4 11.372 3,26 4,05 3.487 2.804

2005 21,624 288,0 13.333 2,91 3,62 4.577 3.683

2006 21,581 344,5 15.963 2,81 3,52 5.680 4.535

2007 21,538 404,7 18.736 2,44 3,34 7.701 5.610

PIB/locuitor, PPC PIB/locuitor,

PPC PIB/locuitor,

PPC 8=9*4 9 10=9*4/5

2007 27.784 11.387 8.319 Surse: l Coloana 1: Anii 2002-2005: Anuarul Statistic al României, 2006, 2006-2007: Estimări. Coloana 2: Anii 2002-2005: Anuarul Statistic al României 2006, 2006-2007: Banca Naţională a României, Buletin lunar 2/2008 Coloanele 4 and 5: Banca Naţională a României. Coloana 9: IMF World Economic Outlook Database – Aprilie 2008. Notă: PPC = Paritatea puterii de cumpărare.

În 2007 PIB-ul a atins 404 miliarde RON, sau 166 miliarde USD, sau 121 miliarde EUR. Astfel, PIB- ul/locuitor în 2007 a fost 18.700 RON (7.700 USD, 5.600 EUR) în preţurile actuale. În termeni ai parităţii puterii de cumpărare, PIB-ul/locuitor în 2007 a fost estimat la 27.800 RON (11.400 USD, 8.300 EUR), luând în considerare relaţia dintre venituri şi cheltuieli, ceea ce arată faptul că veniturile româneşti au o putere de cumpărare mai mare cu 50% decât valoarea de piaţă. România are o bază industrială largă: industriile majore sunt fierului, oţelului, metalelor neferoase, chimică, prelucrarea produselor alimentare, maşinilor şi transporturilor de echipamente, electronică, construcţiilor, mobilei şi a altor produse din lemn, construcţii nautice şi restaurare, mori de vânt, faramaceutică, a echipamentelor medicale, textile şi încălţăminte, asamblare auto, minieră, materialelor de construcţii, rafinării petrolului şi a tehnologiei informaţiei2.

1 (Comisia Nationala de Prognoza, Prognoza de Primavara, PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2008 – 2013, 27 Martie 2008).

51

Tabel urmator ilustrează tendinţele actuale în creşterea reală şi inflaţie. Creşterea PIB, rata inflaţiei, creşterea reală 2002-2007. Creşterea reală a PIB,

% p.a. Rata inflaţiei la

preţurile de consum, % p.a.

2002 5,1 22,5

2003 5,2 15,3

2004 8,4 11,9

2005 4,1 9,0

2006 7,7 6,6

2007 6,0*) 5,0

Surse: 2002-2006: The Economist Intelligence Unit, profil de ţară, România. 2007: Statistici (surse din INS, Institutul Naţional de Statistică). *) estimări.

În ultimii ani economia României a cunoscut o creştere anuală de aproximativ 6% pe an, în timp ce de la începutul anului 2000, inflaţia a fost redusă de la aproximativ 20% la 5%. În tabelul urmator sunt prezentate sursele şi folosirea PIB-ului. Surse şi utilizări ale PIB, 2006. Surse % din total Utilizări % din total

Agricultură/Industria forestieră 9,1 Consum privat 78,8

Industrie 34,9 Consum public 9,1

Servicii 56,0 Investiţii fixe brute 24,2

Total surse 100,0 Total utilizare internă 112,1

Export de bunuri şi servicii 32,4

Import de bunuri şi servicii -44,5

Importuri ce depăşesc exporturi

12,1

Sursa: Economist Intelligence Unit, profil de ţară, România Îm 2006, majoritatea veniturilor interne au provenit din servicii (56%), urmate de manufacturi (35%) şi agricultură (9%). În ceea ce priveşte domeniul utilizărilor, consumul privat a atins 79% din PIB, consumul public 9% şi investiţiile 24% din PIB. Astfel, utilizarea internă a inclus 112% din PIB, i.e. ţara a cheltuit cu 12% mai mult decât a produs intern. Acest fapt s-a reflectat în faptul că importurile au depăşit exporturile- 44% faţă de 32%, arătând că există o intrare de resurse în România. Germania (15,2%), Italia (14,6%), China (7,9%) şi Rusia (6,5%) sunt cei patru cei mai mari importatori în România, în timp ce România exportă în mod special în Italia (17,9%), Germania (15,7%), Turcia (7,7%) şi Ungaria (7,5%)2. Dezechilibrul macro-economic este investigat mai departe în tabelul urmator, axându-se pe dezechilibrul extern.

52

Balanţa externă a economiei României, 2003-2008. Importuri

nete (-)

Servicii Venituri Transferuri curente

Deficit de cont curent

(-)

Investiţii externe directe (FDI)

Creştere în

datoria externă

(+)

Datorie externă totală

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld pe an

EUR mld la sfârşit

de an 2003 -4,0 0,1 -1,2 2,0 -3,1 1,9 x 15,9

2004 -5,3 -0,2 -2,5 3,0 -5,1 5,1 5,8 21,7

2005 -7,8 -0,3 -2,3 3,6 -6,9 5,2 2,9 24,6

2006 -10,2 0,0 -3,2 4,8 -10,2 9,0 4,0 28,6

2007 -16,9 0,3 -4,4 4,9 -16,9 7,1 8,1 36,7

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

trimestru

EUR mld pe

sfârşit trimestru

2007 Q1

-3,5 0,3 -1,0 1,1 -3,2 1,3 6,5 38,3

2007 Q2

-4,3 -0,1 -1,4 1,1 -4,6 1,7 -6,7 31,6

2007 Q3

-4,0 0,0 -1,3 1,7 -4,0 2,0 2,3 33,9

2007 Q4

-5,8 0,1 -0,7 1,0 -5,1 1,9 2,8 36,7

2008 Q1

-3,8 0,0 -1,1 1,4 -3,5 1,7 3,2 39,9

Surse: Banca Naţională a României,comunicate de presă, anuare. Notă: Suma investiţiilor externe directe şi datoria externă nu sunt calculate pe baza aceleiaşi împărţiri a anului ca şi deficitul de cont curent, dar corespund în final.

Importurile nete în economia României sunt reflectate în deficitul balanţei de plăţi curente; alte componente ale balanţei de plăţi nu influenţează în mod deosebit deficitul total. Finanţarea deficitului de cont curent este asigurată de investiţiile străine directe şi parţial de creşterea datoriei externe. Profilul gospodăriei Date statistice asupra distribuţiei venitului casnic sunt disponibile până în anul 2005. Pentru 2007 datele sunt extrapolate pe baza creşterii PIB-ului (vezi tabelul urmator). Distribuţia venitului pe gospodarie, decili, 2005 and 2007. Decili (venit pe persoană, 2005)

RON pe gospodărie pe

lună, 2005

EUR pe gospodărie pe

lună, 2005

RON pe gospodărie pe

lună, 2007

EUR pe gospodărie pe

lună, 2007

Decil # 10 (689 +) 2.772 766 3.881 1.162 Decil # 9 (500-688) 1.751 484 2.451 734 Decil # 8 (404-500) 1.408 389 1.971 590 Decil # 7 (340-404) 1.181 326 1.653 495 Decil # 6 (289-340) 1.055 291 1.477 442 Decil # 5 (241-289) 997 275 1.396 418

53

Decili (venit pe persoană, 2005)

RON pe gospodărie pe

lună, 2005

EUR pe gospodărie pe

lună, 2005

RON pe gospodărie pe

lună, 2007

EUR pe gospodărie pe

lună, 2007

Decil # 4 (194-241) 883 244 1.236 370 Decil # 3 (152-195) 781 216 1.093 327 Decil # 2 (104-152) 706 195 988 296 Decil # 1 (1-104) 587 162 822 246 Media, 2005 (412) 1.212 335 x x Media, 2007 (577) x x 1.697 508 Sursa: Anuarul Român de Statistică 2006, Tabelele 4.2, 4.3, 4.4. Notă: Decili pentru venitul total pe persoană. Datele pentru 2007 sunt calculate pe baza celor din 2005 cu un factor de extrapolare de 1.4.

În 2005 venitul mediu pe gospodărie era de 1.212 RON. Numărul mediu de persoane era de 2,94 persoane, unui membru corespunzându-i un venit de 412 RON2. Cel mai scăzut decil de venit, i.e. 10% din populaţie cu cel mai scăzut venit pe cap, a avut un venit mediu pe familie de 587 RON pe lună, adică jumătate din medie, în timp ce, cel mai ridicat decil de venit a avut un venit mediu pe familie de 2.772 RON pe lună. În 2007 venitul mediu pe gospodărie a crescut la 1.697 pe lună, iar decilul cel mai scăzut a crescut la 822 RON pe gospodărie/lună. Structura veniturilor casnice la nivel de ţară a fost compusă din salarii 47%, contribuţii sociale 20%, venituri din agricultură 4%, venituri din alte activităţi decât agricultura 3%, venituri în natură 20%, alte venituri 6%3. Distribuţia veniturilor este detaliată în Tabelul urmator, unde gospodăriile sunt clasificate în funcţie de principala sursă de venit, de exemplu „angajaţi”, „agricultori”, „neangajat” şi „pensionari”. Distribuţia veniturilor casnice, descompunere pe categorii, decili, anii 2005 şi 2007. Decili (venit pe persoană)

Toate gospodăriile

Angajaţi Agricultori Neangajaţi Pensionari

Decil # 10 10% 20,9% 2,2% 2,0% 3,9% Decil # 9 10% 17,6% 1,8% 3,3% 6,6% Decil # 8 10% 14,5% 2,7% 4,6% 9,0% Decil # 7 10% 11,2% 2,8% 5,0% 11,6% Decil # 6 10% 9,4% 3,7% 6,1% 12,8% Decil # 5 10% 9,0% 6,3% 9,7% 11,9% Decil # 4 10% 7,1% 9,1% 12,6% 12,4% Decil # 3 10% 5,1% 13,1% 12,1% 12,7% Decil # 2 10% 3,9% 21,0% 16,1% 11,4% Decil # 1 10% 1,3% 37,3% 27,7% 7,7% Total 100% 100% 100% 100% 100% Venit mediu, 2005, RON/lună

1.212 1.682 1.011 828 922

Venit mediu, 2007, RON/lună

1.697 2.355 1.415 1.159 1.291

Abatere de la medie 0% +39% -17% -34% -24%

Sursa: Anuarul Român de Statistică, Tabelele 4.1 şi 4.4.

2 Anuarul Român de Statistică 2006.

54

În timp ce, decilul, prin definiţie împarte totalul de 100% din distribuţia veniturilor în 10 părţi de câte 10%, se observă o diferenţă semnificativă între cele patru categorii, după cum se poate observa în Tabelul anterior. Celule cu mai mult de 10% sunt evidenţiate. Tabelul anterior arată că 50% din gospodăriile din categoria „Angajaţi” se localizează în cei trei decili mai mari, 80% în decilii 5-10, şi doar 5% se localizează în decilii scăzuţi. În mod similar mai mult de 70% din „Agricultori” se situează în cei trei decili scăzuţi, în timp ce „Neangajaţii” arată o dispunere similară. Categoria „Pensionari” arată o dispunere mai echitabilă. Se presupune ca populaţia urbană se constituie din angajaţi şi pensionari. Tabelul urmator arată distribuţia cheltuielilor de consum lunare, în funcţie de articolele principale, pe gospodărie. Distribuţia cheltuielilor de consum lunare, în funcţie de articolele principale, pe gospodărie, 2005, 2007.

Descriere RON, 2005 RON, 2007 EUR, 2007 Procente

Venit mediu pe gospodărie 1.212 1.697 508 100,0%

Din care:

Cheltuieli de consum 864 1.210 362 71,3%

- din care

Produse agricole şi băuturi fără alcool

382 535 160 31,5%

Băuturi, ţigări 59 82 25 4,8%

Îmbrăcăminte şi încălţăminte 45 63 19 3,7%

Adăpost, apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili

135 189 56 11,1%

Mobilă, dotarea locuinţei şi întreţinere

33 46 14 2,7%

Sănătate 33 46 14 2,7%

Transport 56 79 24 4,6%

Comunicaţii 42 59 18 3,5%

Timp liber şi cultură 36 51 15 3,0%

Educaţie 8 11 3 0,6%

Hoteluri, cafenele şi restaurante 10 13 4 0,8%

Diverse produse şi servicii 26 36 11 2,1%

Taxe, contribuţii sociale şi cheltuieli ce nu se referă la consum

348 487 146 28,7%

Sursa: Anuarul Român de Statistică. În 2005, cheltuielile medii pe gospodărie au fost de 864 RON, iar în 2007 prin extrapolare cheltuielile au fost de 1.210 RON. Proporţia cea mai importantă din cheltuieli o reprezintă produsele agricole şi băuturile fără alcool (31,5%), adăpost, apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili (11,1%). Nu a fost disponibilă o împărţire mai exactă a acestor categorii. Valoarea impozitului pe venit este de 16%, iar valoarea taxei pe valoare adăugată este de 19%. 49% din salariul unui angajat asigură un plan de protecţie socială3.

3 Sursa: Metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare / cumpărare - Exemplu de calcul (ANRE).

55

Profilul socio-economic al municipiului Timişoara Timişoara este situată în Regiunea de Dezvoltare Vest. În continuare se prezintă o scurtă descriere a regiunii, judeţului şi a oraşului. Regiunea de Dezvoltare Vest4 Regiunea de Dezvoltare Vest acoperă o suprafaţă de 32.000 km2 sau 13,4% din suprafaţa României. Se învecinează cu Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea Centrală şi Regiunea de Sud-Est, precum şi cu Serbia şi Ungaria. Centrele administrative sunt Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timişoara. Dunărea curge prin această regiune, reprezentând o importantă cale de circulaţie fluvială.

În ianuarie 2006, Regiunea de Dezvoltare Vest a avut o populaţie de 1,93 milioane locuitori, adică 8,9% din totalul populaţiei României. Procentul de populaţie urbană este de 63,5%, în timp ce popualţia rurală reprezintă 36,5% din total.

Regiunea conţine resurse naturale importante şi diverse: hidrocarbură lichidă şi gazoasă în câmpie, minerale, minerale metalice în zona munţilor şi a dealurilor, precum şi aur şi argint. Zăcămintele de cărbuni sunt concentrate în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. În plus există resurse de apă minerală şi termală neexploatate.

Regiunea de Dezvoltare Vest este considerată o regiune în curs de dezvoltare care poate atinge rezultate economice însemnate, totuşi încă are probleme în legătură cu discrepanţele dintre mediul urban şi rural precum şi probleme de coeziune socio-economică.

În 2005 PIB-ul în Regiunea de Vest a fost de 28,8 miliarde RON, sau 14.960 RON pe cap de locuitor în comparaţie cu o medie de 13.326,8 RON la nivel de ţară. Prin extrapolare s-a obţinut pentru 20075 un PIB, la nivel de regiune, de 39,5 miliarde RON, sau 18.211 RON pe cap de locuitor, faţă de o medie naţională de 18.212 RON pe cap de locuitor. Astfel nivelul venitului în Regiunea Vest este aproximativ 12% din media naţională, datorită proporţiei importante a industriei şi serviciilor în economia Regiunii de Vest.

Rata de creşetere economică pentru Regiunea de Dezvoltare Vest a fost 5,6% pentru 2005 şi 7,1% pentru 2006, depăşind media naţională. Valoarea brută a contribuţiilor agriculturii s-a redus, dar prin creşterea contribuţiilor din domeniul construcţiilor, a serviciilor şi a industriei s-a ajuns la depăşirea mediei naţionale. Regiunea de Vest este orientată spre comerţ, importurile au fost uşor mai mari decât exporturile.

Structura angajărilor în Regiunea de Dezvoltare de Vest în 2005 este prezentată în Tabelul urmator.

4 Sursă:COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ, Plan regional de dezvoltare –în prezent şi perspective – ianuarie 2007. 5 Pentru 2007 s-a aplicat un factor de multiplicare de 1.37 faţă de valorile anului 2005.

56

Structura angajărilor în Regiunea de Dezvoltare de Vest în 2005

Sectoare Angajaţi, 1000 persoane

Angajare, exprimare procentuală

Total populaţiei activă economic 845 100% Total angajaţi 788 93%

 Agricultură 163 19%  Industrie 270 32%  Construcţii 48 6%  Comerţ 85 10%  Servicii (turism, transport, financiar) 84 10%  Administraţie, educaţie şi sănătate 108 13%  Altele 24 3%

Şomeri 57 7% Sursa: Anuarul Român de Statistică, 2006.

19% din forţa de muncă este angajată în agricultură, 40% în industrie şi construcţii, comerţ 10%, servicii 10% şi administraţie, servicii sociale şi altele 16%. La nivel de regiune rata şomajului s-a situat la valoarea de 7% în 2005.

Numărul de persoane angajate a crescut în ultimul timp, iar rata şomajului a cunoscut un trend descendent. În timp ce unele judeţe au rata şomajului de 2% şi 4%, Timiş şi Arad, alte judeţe, marcate de prăbuşirea industriilor dominante, a fierului, oţelului şi industria minieră, Hunedoara şi Caraş-Severin, au o rată a şomajului de peste 4%, dar cu un trend descendent.

Venitul mediu al Regiunii de Vest în 2007 a fost de 664 RON pe cap de locuitor. Presupunând că o gospodărie este de 2,94 persoane, venitul mediu pe gospodărie în 2007 a fost de 1.952 pe lună.

Cele mai mari rate de creştere pentru 2007 şi 2008 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor (14,5% respectiv 11%), urmate de servicii (6,3% respectiv 6,3%), industrie (4,5% respectiv 4,7%) şi agricultură (3% respectiv 3%). Comerţul exterior continuă tendinţa din trecut, angajările sunt în creştere şi şomajul în descreştere. Rezultă că diferenţele dintre judeţe sunt în scădere.

Distribuţia netă cheltuielilor lunare de consum pe gospodărie, 2005.

Descriere RON, 2004 RON, 2005 EUR, 2005 Procentaj

Venit mediu pe gospodărie 958,06 1081,34 298,71 100,0%

Din care:

Cheltuieli de consum 683,10 771,00 212,98 71,3%

- din care

Produse agricole şi băuturi fără alcool

332,66 375,47 103,72 48,7%

Băuturi, ţigări 53,96 60,90 16,82 7,9%

Îmbrăcăminte şi încălţăminte 45,08 50,88 14,05 6,6%

Întreţinere, apă, energie electrică, gaze naturale şi alţi combustibili

95,63 107,94 29,81 14,0%

Mobilă, cheltuieli de amenajare şi întreţinere

19,12 21,58 5,96 2,8%

Sănătate 16,39 18,50 5,11 2,4%

Transport 37,57 42,40 11,71 5,5%

Communicaţii 28,00 31,61 8,73 4,1%

Timp liber şi cultură 24,59 27,75 7,66 3,6%

57

Educaţie 4,78 5,39 1,48 0,7%

Hoteluri, cafenele şi restaurante 8,88 10,02 2,76 1,3%

Diverse produse şi servicii 16,39 18,50 5,11 2,4%

Sursa: Anuarul Român de Statistică, 2006.

Judeţul Timiş Structura populaţiei judeţului Timiş în 2005 este prezentată în Tabelul urmator. Structura populaţiei judeţului Timiş, persoane, în 2005.

An Totalul populaţiei Vârsta 0-14 ani Vârsta 15-59 ani

60 de ani şi peste

2005 658.837 97.156 456.472 105.209 Sursa: Anuarul Român de Statistică

Structura angajărilor în sectoarele importante este indicată în Tablelul urmator. Structura angajărilor în sectoarele importante, judeţul Timiş, 2006

Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total 2006 3,4% 38,0% 8,0% 50,7% 100,0

Sursa: Anuarul Român de Statistică Numărul mediu de angajaţi, judeţul Timiş 2003-2007. în persoane

An Numărul mediu de angajaţi 2003 181,000 2004 181,000 2005 190,000 2006 200,000 2007 n/a

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.enssi.ro Populaţia activă este localizată în principal în Timişoara, în timp ce restul oraşelor din judeţ au o populaţie ce reprezintă 20% din populaţia activă. Ideea este susţinută şi de procentul mic de oameni implicaţi în agricultură, 3,4% în 2006, din totalul de populaţie activă a judeţului. Din datele prezentate în tabelul anterior se poate trage concluzia că populaţia activă este aproape constantă din punct de vedere numeric (o creştere de 10% în 4 ani) şi în uşoară creştere. În concluzie cifrele prezentate în tabelele de mai sus arată o stabilitate a creşterii atât pentru economia judeţului cât şi pentru populaţia activă, o tendinţă ce poate fi menţinută în următorii 3 până la 5 ani, luând în considerare localizarea judeţului, la vestul frontierei de stat, precum şi tendinţa de investire a capitalului extern în regiune. Oraşul Timişoara Timişoara este un centru administrativ şi industrial, având o populaţie de aproximativ 300.000, după cum se observă în Tabelul urmator.

58

Populaţia Timişoarei, persoane, 2003-2007. An Total populaţie

2003 308.019 2004 307.265 2005 303.640 2006 303.224 2007 307.347

Sursa: Anuarul Român de Statistică, www.enssi.ro şi www.primariatimisoara.ro Ponderea sectoarelor economice în venitul Timişoarei este prezentată în Tabelul urmator. Distribuţia veniturilor generate de sectoarele majore, Timişoara, 2003-2007. Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total

2003 1,7% 48,0% 7,5% 42,8% 100,0%

2004 1,9% 46,7% 8,5% 42,9% 100,0%

2005 2,9% 26,5% 12,9% 57,7% 100,0%

2006 3,0% 23,0% 12,9% 61,1% 100,0%

2007 n/a n/a n/a n/a 100,0%

Sursă: Primăria Timişoara Distribuţia angajărilor în sectoarele majore este prezentată în Tabelul urmator. Distribuţia angajărilor în sectoarele majore, Timişoara, 2003-2007.

Agricultură Industrie Construcţii Servicii Total 2003 1,2% 47,7% 11,7% 39,4% 100,0

2004 1,9% 44,1% 11,5% 42,4% 100,0

2005 1,8% 34,8% 13,6% 49,8% 100,0

2006 3,6% 33,7% 13,2% 49,5% 100,0

2007 n/a n/a n/a n/a n/a

Sursă: Primăria Timişoara După cum se vede în Tabelele anterioare, agricultura joacă un rol minor în economia Timişoarei. Industria prezintă o uşoară scădere a contribuţiei, urmată de o scădere minoră a procentului de angajaţi. Sectorul construcţiilor a cunoscut o creştere importantă atât în termeni de venit cât şi de angajări. Sectorul serviciilor a cunoscut o situaţie opusă faţă de sectorul industriilor: creştere însemnată în proporţia veniturilor şi o creştere mai puţin însemnată în proporţia angajărilor. Venituri pe gospodării în Regiunea de Dezvoltare de Vest şi în Timişoara, 2007.

Regiunea de Dezvoltare de

Vest, RON pe gospodării pe

lună

Timişoara, “angajaţi”

households, RON pe

gospodării pe lună

Timisoara, “pensionari”,

RON pe gospodării pe

lună

Timisoara, media pe

gospodării, RON pe gospodării

pe lună

Nivel relativ, 2007 100% 139% 76% X

Nivel actual, 2007 1.952 2.713 1.484 X

Procentul populaţiei x 75% 25% X

Venit mediu pe gospodării

x X x 2.406

59

Bazându-se pe supoziţia că populaţia oraşului este compusă din aproximativ ¾ gospodării cu angajaţi şi ¼ gospodării cu pensionari6, în 2007 cele două segmente de consumatori au avut un venit mediu de 2.713 RON respectiv 1.484 Ron pe lună. Media rezultată a fost de 2.406 RON pe lună, mai mare cu 41% decât media naţională (1.697 RON). Consumul mediu de apă/zi/cap de locuitor pentru Timişoara este de 127l/zi/cap de locuitor în 2007. (sursa: Primăria Timişoarei, Raport: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara, 2008).

1.1.5.Aprecieri asupra cadrului legal şi instituţional Cadru general administrativ Istoric al autorităţilor publice româneşti. În baza articolului 3 din Constituţia României, teritoriul României este organizat în comune, oraşe şi judeţe. Există 2.685 comune, 276 oraşe (la sfârşitul lui 2003), din care 82 sunt municipii, respectiv 41 judeţe, plus capitala Bucureşti. În concordanţă cu articolul 3 al Constituţiei României, autorităţile publice au rolul de a aplica legile precum şi rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal. Astfel sunt 2 categorii de administraţii publice:

 Administraţia publică centrală (guvern, ministere, instituţia prefectului, alte organisme centrale).

 Administraţia publică locală (consiliul judeţean, consiliul local, primăria, serviciile publice locale).

Administraţia publică centrală Guvernul este corpul central care conduce întreaga administraţie publică. Guvernul trebuie să implementeze programul de guvernare aprobat de Parlament şi trebuie să conducă politica internă şi extrenă a ţării. Ministerele sunt structuri specializate ale administraţiei publice centrale, care implementează politica guvernamentală în cadrul ariei proprii de competenţă. Sunt subordonate guvernului. Prefectura este reprezentantul în teritoriu al administraţiei publice centrale cu rolul principal de a monitoriza aplicarea legislaţiei de către administraţia publică locală. Autorităţile administrative autonome sunt independente de guvern, dar reprezintă structuri executive ale statului având rolul major de a implementa legea şi de a asigura funcţionarea unor structui publice centrale. Serviciile publice descentralizate sunt structuri teritoriale prin care ministerele şi alte structuri centrale îşi exercită competenţa în teritoriu. Sunt aprobate de prin ordine ministeriale. Administraţia publică locală La nivelul local Consiliul Judeţean are rolul de a coordona consiliile locale din municipii, oraşe şi comune la nivel judeţean. Consiliul Local are rolul de iniţia şi de a lua decizii în orice probleme de interes local. În baza Legii 215 a Administraţiei Publice Locale şi pe baza Legii 51/2006 a Serviciilor de Utilităţi Locale amendate de Guvern prin H.G. 13/2008, se stipulează ca Guvernul are rolul principal de a realiza politica generală în zona utilităţilor publice în corelaţie cu Planul Naţional de Dezvoltare prin:

- Aprobarea şi actualizarea strategiei naţionale privitor la serviciile publice; - Oferirea suportului pentru administraţia publică locală pentru o organizare eficientă în

domeniul serviciilor de utilitate publică; - Oferirea suportului prin garanţii guvernamentale pentru credite interne şi externe:

6 Neţinând seama de categoriile de şomeri şi agricultori.

60

- Oferirea de resurse financiare din bugetul naţional pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii locale.

Autorităţile publice locale au competenţa exclusivă de a organiza, coordona, monitoriza şi de a controla serviciile de utilitate publică locală. Pe baza acestor responsabilităţi, autorităţile publice locale îşi asumă responsabilitatea pentru:

- Elaborarea şi aprobarea strategiilor locale referitoare la dezvoltarea serviciilor publice; - Coordonarea proiectării şi a implementării programelor de dezvoltare infrastructurală; - Delegarea serviciilor publice către alţi operatori în baza legislaţiei în vigoare; - Contractarea şi garantarea împrumuturilor pentru dezvoltare locală; - Elaborarea regulilor şi regulamentelor pentru serviciile publice locale; - Aprobarea tarifelor pentru serviciile publice locale; - Protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

În baza Legii 215/2003, Legii 51/2006 şi a H.G. 13/2008, autorităţi publice locale din judeţe (municipii, oraşe, comune) pot forma Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) pentru o mai efectivă organizare a utilităţilor publice locale; ADI reprezentând toţi membrii în relaţia cu operator utilităţii de care aparţin membrii ADI ca acţionari. Administraţia publică locală poate delega direct serviciul public către un operator public propriu cu următoarele condiţii:

1. Control direct. 2. Exclusivitate (singura sursă de activitate a operatorului este managementul serviciilor

delegate şi pot fi delegate doar servicii non-fundamentale). 3. Fără acţionari privaţi/doar capital public.

Reglementări ale serviciilor publice naţionale Serviciile publice locale sunt reglementate prin agenţii naţionale din diferite zone. În domeniul utilităţilor publice locale principalele agenţii naţionale de reglementare sunt:

- Agenţia Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală (ANRSC);

- Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE); - Autoritatea Rutieră Română (ARR).

ANRSC, ANRE, ARR sunt cei care reglementează la nivel naţional elaborarea şi monitorizarea regulilor şi regulamentelor generale pentru serviciile publice. ANRSC este autoritatea cu competenţă în următoarele utilităţi publice:

 Distribuţia apei;  Apele uzate;  Producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sisteme de termoficare,

cu excepţia energiei termice din cogenerare;  Gestionarea deşeurilor solide;  Iluminatul public;  Domeniile publice şi private ale autorităţilor publice.

ANRSC este structura instituţională care elaboreză metodologii şi acorduri cadru şi emite licenţe pentru operatorii ce funcţioneză în domeniul utilităţilor publice. Producţia energiei termice prin cogenerare este sub controlul şi monitorizarea ANRE în baza Legii 318/2003 pentru Producţia de energie electrică. ARR este autoritatea care reglementează serviciul local de transport public. Administrarea şi implementarea fondurilor UE România beneficiază de Acordul Cadru Comunitar (ACC) bazat pe Planul Naţional de Dezvoltare. ACC este un acord între Comisia Europeană şi statele membre, care determină volumul şi direcţia suportului financiar prin fondurile structurale pentru implementarea şi dezvoltarea iniţiativelor. ACC este format din priorităţi care pot fi atinse prin cel puţin un program operaţional.

61

Autoritatea care administrează ACC este Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ANCIS) din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Cadrul strategic naţional de referinţă (CSNR) 2007-2013 este documentul strategic naţional care stabileşte priorităţile Instrumentelor Structurale (FEDR, FSE, FC). CSNR se bazează pe Planul naţional de dezvoltare (PND) 2007-2013, elaborat ca un instrument pentru ghidarea surselor de finanţare naţionale, europene şi din alte surse disponibile României. Justifică şi prioritizează investiţiile publice în concordanţă cu politica de adeziune europeană economică şi socială şi defineşte planificarea şi programarea strategică multi-anuală a României. Scopul principal al NSRF este de a evidenţia atenţia strategică asupra politicilor economice şi sociale de aderare a României, si de a face legăturile corespunzătoare cu politicile Uniunii Europene, în special a Strategiei de la Lisabona, care elaborează politici pentru creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă. Implementarea acţiunilor strategice din CSNR se realizează prin Programele Operaţionale. Există două diferenţe majore între Planul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul strategic naţional de referinţă:

- CSNR nu are legătură cu aspecte de dezvoltarea rurală şi de pescuitului; acestea fac parte din Strategia naţională pentru dezvoltare rurală şi sunt finanţate prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală (FEDR).

- Din punct de vedere financiar, CSNR este finanţat exclusiv prin Fonduri structurale; Planul Naţional de Dezvoltare considerând şi ale surse de finanţare: programe de investiţii locale şi naţionale, împrumuturi externe, Fondul European pentru Dezvoltare Rurală.

Programele operaţionale (PO-uri) sunt documente aprobate de Comisia Europeană, specificând implementarea în sectoarele prioritare (determinate în baza Planului Naţional de Dezvoltare), finanţate prin FSC. Elaborarea cadrului instituţional referitor la politica de aderare şi instrumente structurale în România şi-a avut originea în Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 referitoare la elaborarea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi administrarea instrumentelor structurale, care a stabilit:

 Cadrul instituţional pentru nivelul autorităţilor administrative, autorităţilor de plată şi organismelor intermediare;

 Atribuţiile principale ale Autorităţii pentru administrarea cadrului comunitar de suport, Autorităţile de administrare pentru Planurile operaţionale, Autoritatea de administrare pentru fondurile de coeziune şi Autorităţile de Plată, pe baza regulamentelor comunitare;

 Obligaţia pentru toate Autorităţile de administrare, Autorităţile de plată şi Organismele intermediare, de a stabili unităţi de audit intern;

 Obligaţia de a respecta principiile segregării adecvate a funcţiilor;  Flexibilitatea suficientă a cadrului instituţional, funcţia de dezvoltare ulterioară a politicii

de aderare şi viitoarelor dovezi ale programelor. Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 a fost ulterior modificată şi completată prin H.G. nr. 1179/2004 şi amendată prin H.G. 128/2006.

Instrumente structurale

Programe operaţionale Autoritatea de administrare

Organisme intermediare Fonduri

Obiective convergente

POS Creşterea competivităţii economice

Ministerul Finanţelor Publice

- Ministerul IMMurilor, Comertului si Mediului de Afaceri

- Ministerul Educaţiei,

FEDR

62

Programe operaţionale Autoritatea de administrare

Organisme intermediare Fonduri

Cercetării şi Inovarii

- Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei

- Ministerul Finanţelor Publice

POS Transport Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

FEDR+FC

POS Mediu Ministerul Mediului 8 OI-uri regionale coordonate de MM

FEDR+FC

PO Regional Ministerul Dezvoltării, Regionale şi Locuinţelor

- Agenţii de Dezvoltare Regională

- Ministerul IMMurilor, Comertului si Mediului de Afaceri

FEDR

POS Dezvoltarea resurselor umane

Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale

- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

- 8 OI-uri regionale coordonate de MMFPS

- Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovarii

- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

FSE

PO Dezvoltarea capacităţilor administrative

Ministerul Administratiei si Internelor

FSE

PO Asistenţă tehnică Ministerul Finanţelor Publice

FEDR

AUTORITATEA DE ADMINISTRARE A FONDURILOR PENTRU ADERARE În concordanţă cu prevederile Ordinului Consiliului nr. 1164/1994 (prin Prevederea Consiliului European nr. 1264/1999 şi nr. 1265/1999) şi cu Ordinul Comisiei nr. 1386/2002, Autoritatea de administrare a fondurilor pentru aderare are următoarele reponsabilităţi:

 Să asigure coordonarea generală şi administrarea fondului de aderare;  Să asigure folosirea efectivă şi corectă a acestor fonduri şi implementarea proiectelor, în

conformitate cu obiectivele stabilite prin aceste proiecte şi conformarea totală cu cerinţele stabilite de Comisia Europeană;

 Să asigure îndrumarea adecvată a pregătirii administrării şi controlului sistemelor către Autoritatea de plată, Organismele intermediare şi Organismele de implementare;

 Să asigure o separare şi definire clară a funcţiilor din structura implicată în dezvoltarea proiectului finanţat prin Fondul de aderare şi să propună căi de optimizare a implementării procesului;

63

 Să se asigure că Autoritatea de plată este informată în mod corespunzător asupra procedurilor ce trebuie respectate de organismele intermediare şi cele de implementare, cu privire la: verificarea duratei de plată; implementarea proiectului în conformitate cu obiectivele propuse şi cu condiţiile impuse; consistenţa operaţiunilor cu regulile specifice UE şi menţinerea pistei de audit;

 Să participa ca observator la planificarea şi implementarea operaţiilor de audit, cu scopul de a le maximiza eficienţa;

 Să se informeze asupra existenţelor procedurilor menţinerii unei piste de audit suficiente;  Să evalueze strategiile propuse de ministerele adecvate şi a proiectelor ce vor fi finanţate

prin Fondul de aderare şi să le transmită către Comisia Europeană;  Să asigure monitorizarea proiectelor, prin indicatori financiari şi fizici, cu scopul de a evalua

îndeplinirea obiectivelor;  Să elaboreze rapoarte de monitorizare şi să le transmită către Comitetele de Monitorizare

pentru cadru suport comunitar şi către Comitetul de monitorizare pentru programele operaţionale sectoriale pentru transport, energie şi infrastructură de mediu;

 Să coordoneze elaborarea Rapoartelor anuale pentru fonduri de aderare şi să le transmită către Comisia Europeană;

 Să asigure organizarea unui sistem de informaţii pentru administrarea tehnică şi financiară;  Să asigure informarea publicului şi a presei asupra rolului Comisiei Europene în dezvoltarea

proiectelor şi conştientizarea asupra beneficiilor potenţiale ale oportunităţilor generate de măsurile implementate;

 Să asigure preşedenţia şi postul de secretar al Comitetului de monitorizare ale fondului de aderare.

Obiective şi priorităţi ale POS Mediu POS Mediu va finanţa în perioada 2007-2013 proiecte de investiţii pe următoarele axe prioritare:

- Sisteme de apă şi apă utilizată - Administrarea integrată a deşeurilor solide - Reabilitarea sistemelor de termoficare municipale - Implementarea administrării adecvate a suprafeţelor naturale protejate - Dezvoltarea infrastructurii pentru prevenirea riscurilor din zonele expuse - Asistenţă tehnică

Toate aceste proiecte pot fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (EFDR) din Fondul de aderare. Cadrul legal Acest capitol prezintă o vedere de ansamblu asupra cadrului legal precum şi asupra documentelor relevante pentru a obţine conformitate între cerinţele naţionale şi comunitare în cazul sectorului termoficării. Legislaţie naţională şi comunitară relevantă sectorului termoficării Înainte de aderare, România a transpus legislaţia europeană în materie de mediu în legislaţia românească şi a început procesul implementării. În tabelul de mai jos se prezintă transpunerea legislaţiei europene relevante din sectorul termoficării în legislaţia românească:

Transpunerea legislaţiei relevante europene din domeniul LCP în legislaţia românească

Directiva UE Legislaţia românească Directiva Consiliului 2001/80/CE asupra limitării emisiilor a anumitor poluanţi de către instalatiile mari de ardere a combustibililor (Directiva IMA).

H.G. nr. 541/2003 asupra limitării de emisii de anumiţi poluanţi de către instalatiile mari de ardere a combustibililor, modificată prin H.G. 322/2005 şi H.G. 1502/2006. MO nr. 833 din 13 septembrie 2005 pentru aprobarea Programului Naţional de Reducere a dioxidului de sulf, oxidului de azot şi a emisiilor de pulberi rezultate din

64

Directiva UE Legislaţia românească operarea IMA-urilor

Directiva Consiliului 2001/81/CE privitoare la limitele emisiilor naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici

H.G. nr. 1856/2005 privitoare la limitele emisiilor naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici

Directiva Consiliului 2003/87/EC ce stabileşte un plan pentru stabilirea cotelor de emisii de gaze poluante

H.G. 780/2006 ce stabileşte un plan pentru stabilirea cotelor de emisii de gaze poluante.

Directiva Consiliului nr. 93/389/EEC pentru un mecanism comunitar de monitorizare a emisiilor de gaze poluante, amendată prin Directiva nr. 99/296/EEC.

Legea nr. 3/ 2001 ce ratifică Protocolul de la Kyoto la conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la Kyoto pe 11 decembrie 1997.

Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Ordonanţa de Urgenţă 152/2005 asupra prevenirii şi controlului integrat al poluării modificată şi completată de Legea 84/2006

Directiva cadru privind aerul 96/62 şi Directivele de raportare: 1999/30/CE, 2000/69/CE, 2002/3/CE.

Legea nr. 655/2001 aprobarea O.U. nr. 243/2000 asupra protecţiei atmosferei. M.O. 745/2002 stabilind aglomerările şi clasificarea lor şi a zonelor de clasificare privind calitatea aerului în România. H.G. nr. 586/2004 reglementarea Evaluării Naţionale şi a Sistemului de Administrare Integrat pentru calitatea aerului. H.G. 543/2004 asupra elaborării şi implementării planurilor şi programelor pentru administrarea calităţii aerului. MO 35/2007 asupra aprobării metodologiei pentru elaborarea şi implementarea planurilor şi programelor pentru administrarea calitaţii aerului. MO 592/2002 asupra aprobării normelor de setare a valorilor limită, valorilor de prag şi a criteriilor de apreciere şi a metodelor pentru evaluarea emisiilor de dioxid de sulf, dioxid şi oxizi de azot, macroparticule (PM10 şi PM2.5), plumb, benzeni, monoxid de carbon şi emisii de ozon în aerul ambiant.

Directiva Consiliului 93/12/EEC privitoare la conţinutul de sulf din anumiţi carburanţi amendată prin Directiva 99/32/EEC.

H.G. 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf în anumiţi combustibili.

Decizia Consiliului 2003/507/EC asupra aderării Comunităţii Europene la Protocolul din 1979 al Convenţiei privind poluarea transfrontalieră pe distanţe lungi pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic

Legea 271/2003 privind ratificarea Protocolul din 1979 al Convenţiei privind poluarea transfrontalieră pe distanţe lungi pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic întocmită la Geneva, 13 noiembrie, 1979, adoptată în Aarhus, 24 iunie, 1998 şi la Gottenborg, 1 decembrie 1999.

Decizia Comisiei 2000/479 din 17 iulie 2000 asupra implementării Registrului european al emisiilor poluante (EPER), potrivit Articolului 15 din Directiva Consililului 96/61/EC în legătură cu prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Ordinul 1144/2002 pentru formarea Registrului de emisii poluante cauzate de activităţile prevăzute în articolul 3, litera (g) şi (h) din O.U. 34/2002 privitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Document de Îndrumare pentru implementarea EPER

Ordinul Ministerial 1440/2003 privind aprobarea Ghidul Naţional de realizare a Registrului de emisii poluante.

65

Directiva UE Legislaţia românească Regulamentul(EC) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privitoare la stabilirea unui Registru de Emisii Poluante şi Transfer ce amendează Directiva Consiliului 91/689/EEC şi 96/61/EC.

A fost elaborată o schiţă de H.G./M.O. ce este supusă procedurii de aprobare.

H.G. nr 541/2003 privitoare la limitarea de emisii de anumiţi poluanţi de către marile uzine de ardere a combustibililor, modificată prin H.G. 322/2005 şi H.G. 1502/2006, stabileşte valori limită ale emisiilor pentru dioxid de sulf, oxid de azot şi emisii de praf rezultate din operarea LCP-urilor în funcţie de tipurile diferite de combustibili (a se vedea Anexa 1). Conformarea cu valorile limită ale emisiilor din Directiva LCP ar trebui să fie privită ca şi o necesitate, dar nu este suficientă pentru conformarea cu cerinţele Directivei 96/61/EC referitor la folosirea tehnologiei cele mai adecvate. Asemenea conformări pot presupune valori limită ale emisiilor (ELV) mai stringente pentru alte substanţe, şi alte condiţii. Ca urmare, în momentul emiterii unei autorizaţii de mediu, autorităţile de protecţie a mediului competente pot să stabilească condiţii şi mai restrictive pentru emisii luând în considerare condiţiile de mediu locale. Tratatul de aderare semnat la data de 25 aprilie 2005 include angajamentul României de a implementa acquis-ul comunitar şi stipulează perioade de tranziţii acordate pentru implementarea prevederilor de mediu. Ordinul Ministerial 592/2002 referitor la reglementarea stabilirii valorilor limită, valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare ale emisiilor de dioxid de sulf, dioxizi şi oxizi de azot, macroparticule (PM10 şi PM2,5), plumb, benzeni, monoxid de carbon şi emisii de ozon în mediul ambiant, stabileşte valorile limită, valorile marginale, toleranţele şi termenele finale pentru poluanţii menţionaţi mai sus. Şapte Ordine Ministeriale au fost emise în 2007 (O.M. Nr. 346-352) asupra aprobării listei ce include calitatea aerului ambiant în localităţile de aparţin regiunilor 1-7, în conformitate cu prevederile O.M. 745/2002. Legea nr. 458/2002 transpune Directiva Apei 98/83/EC referitoare la calitatea apei pentru consum uman şi reglementează calitatea apei, având ca obiectiv protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor consumului apei contaminate prin asigurarea calităţii apei.

H.G. 351/2005 aprobă programul pentru eliminarea progresivă a deversărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase.

H.G. 352/2005 referitoare la aprobarea normelor pentru deversarea apelor menajere, asigură valori limită ale poluanţilor casnici şi industriali deversaţi în recipienţi naturali şi în reţelele de canalizare.

Ordinul nr. 756/1997 referitor la aprobarea reglementării evaluării poluării mediului, stabileşte proceduri tehnice şi norme pentru identificarea pagubelor cu scopul de a identifica responsabilii precum şi pentru remedierea lor. IMA-urile sunt de asemenea subiectul Directivei 96/61/EC (Directiva IPPC). Valorile limită ale emisiilor precum şi parametrii echivalenţi şi măsurile tehnice ce vor fi incluse în acordul integrat de mediu, emis pentru acest gen de instalaţii, va fi bazat pe BAT, fără indicarea vreunei tehnici sau tehnologii anume, dar luând în considerare caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauză, locaţia geografică precum şi condiţiile locale de mediu. În mod obligatoriu, acordul va conţine prevederi asupra reducerii poluării transfrontaliere sau pe distanţe lungi şi va asigura un nivel ridicat de protecţie pentru mediu înconjurător per ansamblu.

66

Directiva UE 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri este transpusă în legislaţia românească prin H.G. 349/2005 care include o programare a închiderii depozitelor existente de deşeuri industriale nepericuloase. Document de referinţă asupra celei mai disponibile tehnici Există un Document de Referinţă asupra celei mai bune tehnici disponibile pentru IMA-uri. Acest document acoperă, în general, instalaţiile de ardere a combustibilului cu o putere termică mai mare de 50 MW. Informaţiile oferite de document sunt intenţionate pentru a folosi la determinarea BAT în situaţii specifice. Când se determină BAT şi condiţiile de acordare a acordului de mediu pe considerente BAT, trebuie luat luat în considerare o protecţie ridicată a mediului înconjurător per ansamblu, scoţând în evidenţă reducerea emisiilor poluante în aerul ambiant. Ar trebui accentuat, faptul că acest document nu stabileşte valorile limită ale emisiilor. Determinarea condiţiilor propice de acordare a acordului va presupune luarea în considerare a factorilor locali, specifici locaţiei, precum şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauză, locaţia geografică precum şi condiţiile locale de mediu. Alte acte legale ale UE care trebuie luate în considerare Protocolul de la Gotteborg axat pe reducerea acidifierii, eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic, este un pas mare înspre dezvoltărea controlului internaţional asupra poluării. România este una din cele 16 ţări semnatare ale protocolului, ratificat prin Legea nr. 271/2003. Are rolul de a controla mai mulţi poluanţi şi efectele lor printr-un singur document. Protocolul stabileşte ţinte noi pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxid de azot şi compuşi organici volatili (COV). Protocolul mai stabileşte valori limită pentru sursele de emisii poluante (instalaţii de ardere a combustibilului, producţia de energie electrică, maşini şi autocamioane) şi prevede BAT pentru menţinerea la nivel scăzut al emisiilor. Pericolele mediului înconjurător nu respectă frontierele de stat. Guvernele au înţeles că pentru a preveni aceste pericole trebuie să se consulte şi să se anunţe între ei asupra tuturor proiectelor majore care ar putea avea efecte adverse peste graniţă. Convenţia de la Espoo este un pas important în apropierea factorilor de decizie pentru a preveni dezastrele ecologice înainte de a se produce. Convenţia a intrat în vigoare în 1997 şi România a ratificat tratatul prin Legea nr. 22/2001. Convenţia de la Espoo (EIM) stabileşte obligaţia de a evalua impactul ecologic al anumitor activităţi încă dintr-o fază incipientă. De asemenea prevede obligaţia statelor de a se notifica şi de a se consulta asupra tuturor proiectelor majore sub aspectul posibilităţii existenţei unui impact ecologic transfrontalier. Cadru legal pentru sistemul de termoficare Termoficare şi energie Principalul act care reglementează situaţia în sectoarele termoficării şi al energiei este Legea nr. 13/2007 (Legea energiei electrice)- stabilind cadrul de reglementare pentru activităţile din domeniul energiei electrice şi a producerii combinate de energie electrica si termica. Legea nr. 13/2007 abrogă şi înlocuieşte Legea nr. 318/2003. Legea transpune Directiva 2003/54/EC privitoare la reguli comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi abrogă Directiva 96/92/EC şi prevederile Articolului 4 partea 3 a Directivei 2004/8/EC asupra promovării co-generării bazate pe necesarul de căldură pe piaţa internă. Legea 325/2006 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare centralizata cu energie termica reglementează activităţi specifice furnizării de căldură şi apă caldă, mai ales pentru producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de căldură în sisteme de termoficare eficiente şi la standarde înalte de calitate, cu scopul de a asigura folosirea optimă a resurselor energetice şi de a îndeplini cerinţele din domeniului mediului. Legea 51/2006 pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, modificată şi completată prin O.U. 13/2008 stabileşte cadrul instituţional şi unităţile legale precum şi obiective specifice, competenţe, roluri şi instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanţarea, monitorizarea şi controlarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv serviciul public de furnizare a căldurii.

67

Ordinul ANSRC 91/2007 aprobă cadrul prin care se reglementează serviciile de furnizare a apei calde operând conform Legii 325/2006 şi a Legii 51/2006. HG 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila stabileste baza legala pentru promovarea si dezvoltarea cogenerarii eficiente pentru productia de caldura si electricitate bazata pe cererea actuala si pe reducerea consumului de combustibil marind eficienta energetica si imbunatatind siguranta furnizarii de energie electrica tinand cont de specificul economic si conditiile climatice ale Romaniei. Legea 199/2000, modificată şi completată de Legea 56/2006 stabileşte cadrul legal pentru elaborarea şi aplicarea politicii naţionale de folosire eficientă a energiei. Legea 3/2001 ratifică Protocolul de la Kyoto şi stipulează angajamentul României de a-şi reduce emisiile de gaze poluante în perioada 2008-2012 cu o cantitate echivalentă cu 8% comparativ cu nivelul de gaze de seră emise înainte de 1989. O.U. 174/2002 aprobată prin Legea 211/2003 stabileşte măsuri speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor supraetajate. H.G. 443/2003 amendată prin H.G. 958/2005 transpune Directiva 2001/77/CE privitor la promovarea producerii de energie electrică din resurse regenerabile. Directiva 2006/32/CE referitoare la eficienţa energetică la consumatorii finali şi a serviciilor energetice, care a fost transpusă în legislaţia românească în anul 2008, stipulează, conform articolului 14(2), faptul că statele membre se angajează să reducă consumul de energie cu minim 9% între 2008-2012 comparativ cu consumul mediu din perioada 2001-2005. Legea 230/2007 reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice referitoare la stabilirea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari precum şi folosirea şi administrarea clădirilor având cel puţin 3 proprietari persoană fizică sau juridică, inclusiv spaţiile cu altă destinaţie decât de locuit. Instituţiile de mediu

Operarea sistemului de termoficare are un impact semnificativ asupra mediului şi posibil asupra sănătăţii umane, în special în zone identificate cu probleme. Mai jos sunt prezentate instituţiile principale care au responsabilitatea de a aplica politicile şi strategiile guvernului român privitoare la îmbunătăţirea mediului înconjurător şi a sănătăţii umane, precum şi competenţele în legătură cu sistemele de termoficare. a. La nivel central

H.G. nr. 368/2007 stabileşte responsabilităţi pentru Ministerul Mediului (MM) precum şi pentru alte instituţii din subordine, autoritate sau coordonare, pentru promovarea politicilor de mediu, ape şi sectoare ale dezvoltării durabile.

MM asigură coordonarea inter-ministerială a procesului elaborării şi implementării a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă şi coordonează activitatea în integrarea cerinţelor de mediu în politica altor sectoare, în concordanţă cu cerinţele europene şi standardele internaţionale.

În cadrul Ministerului, Directoratul General pentru Administrarea Instrumentelor Structurale are rolul de a administra Autoritatea în cadrul Programului Operaţional pe Sector (POS) pentru mediu. Această autoritate coordonează din punct de vedere metodologic Organismele Intermediare pentru POS mediu, organizat la nivel regional în 8 regiuni.

În subordinea MM au fost formate unităţi de administrare şi unităţi de implementare a proiectelor cu scopul de a asigura administrarea adecvată a proiectelor finanţate din surse externe.

68

Ca şi un organism central de administraţie publică, MM îndeplineşte multe funcţii specifice precum elaborarea, actualizarea şi implementarea strategiilor şi programelor naţionale în domeniul protecţiei mediului şi în domeniul administrării apelor inclusiv:

- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Protecţia Aerului

- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Schimbările Climatice

- Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Administrarea Deşeurilor

- Planul Naţional pentru Reducerea Progresivă a Emisiilor de SO2, NO(x), VOC şi NH3

- Planul Naţional pentru Reducerea Emisiilor de SO2, NO(x) şi a emisiilor de praf provenite de la LCP

- SOp-ul de mediu

MM coordonează şi monitorizează implementarea procesului de alocare a cotelor de emisii de gaze poluante.

Potrivit prevederilor Planului de Implementare a Directivei IPPC, MM are următoarele responsabilităţi specifice:

 Coordonarea procedurii de acordare a acordului integrat de mediu pentru activităţile/instalatiile cu impact transfrontalier, potrivit Ordinului Ministerial (O.M.) 860/2002 şi O.M. 818/2003, completat şi modificat prin O.M. 1158/2005;

 Să conducă centrul de informaţii şi documentare BREF/schimbul de informaţii şi comunicări BAT cu Centrul European IPPC (EIPPCB şi cu Forumul de Informare (IEF);

 Să coordoneze sistemul de monitorizare şi control pentru conformare cu condiţiile acordului integrat şi a administrării impactului transfrontalier;

 Să coordoneze perticiparea publică în activităţile sectorului de control şi evaluare a riscului în cazul poluării industriale, în context transfrontalier.

Conform prevederilor H.G. nr 459/2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) este un organism specializat al administraţiei publice centrale cu statut legal, aflat în subordinea MM, care are competenţe de implementare a politicilor şi legislaţiei de mediu. ANPM exercită, conform legii, atribuţii asupra planurilor strategice, permiterea activităţilor cu impact ecologic, implementarea politicilor şi legislaţiei de mediu stabilite de MM la un nivel naţional, regional şi local, prin reglementarea organizării şi a operaţiilor.

ANPM are următoarele responsabilităţi:

 Coordonarea activităţilor pentru implementarea strategiilor şi politicilor la nivel naţional, regional şi local;

 Să fie autoritatea competentă în aprobarea activităţilor cu impact asupra mediului;  Să monitorizeze statutul implementărilor angajamentelor asumate de România în cadrul

planurilor de implementare negociate cu CE în perioada de aderare;  Să coordoneze activităţile specifice din domeniile incluse în Capitolul 22 al Documentului de

Poziţie;  Să realizeze/actualizeze lista instalaţiilor/activităţilor la nivel naţional şi să coordoneze

procesul de inventariere la nivel local şi regional.

69

Garda Naţională de Mediu (GNM)

Potrivit H.G. 1224/2007 pentru organizarea şi funcţionarea GNM, această instituţie este un organism de control specializat şi inspecţie, asigurând implementarea efectivă, uniformă şi integrată a politicii guvernamentale raportată la cerinţele UE în materie de mediu.

GNM are competenţe de a impune politica guvernamentală, de a preveni, stabili şi aplica penalizări legale pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la protecţia mediului, fonduri guvernamentale şi alte sectoare incluse în legislaţia specifică în vigoare.

În domeniul protecţiei mediului (cf. art. 12 din H.G. 1224/2007) GNM are un număr de responsabilităţi, dintre care următoarele sunt relevante pentru proiect:

- Verificarea conformării operatorilor cu legislaţia în domeniu, inclusiv măsurile de protecţie a mediului stabilite în conformitate cu programele de conformare şi planurile de acţiune;

- Verificarea conformării cu procedurile legale pentru acordarea autorizaşiei de mediu;

- Să aplice penalizările legale pentru încălcări ale prevederilor legale, inclusiv suspendarea anumitor activităţi pe anumite perioade de timp când concentraţia maximă de poluanţi este depăşită;

- Să verifice conformarea cu prevederile din domeniul administrării deşeurilor.

Comisariatul General reprezintă departamentul central al GNM şi coordonează în mod direct activitatea comisariatelor din cele 41 de judeţe, Comisariatul Bucureştiului şi a Comisariatului Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării.

Administraţia Naţională Apele Romane (ANAR)

Administraţia Naţională Apele Romane (ANAR) este sub autoritatea MM.

ANAR este o entitate economică pentru ramura serviciilor legate de apă aflată sub coordonarea MM, având sediul central în Bucureşti şi filiale teritoriale localizate în cele 11 bazine hidrografice.

b) La nivel regional

Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului (ARPM)

Conform articolului 10 din H.G. nr. 459/2005, 8 ARPM-uri îndeplinesc la nivel regional sarcinile ANPM, implementarea strategiilor, politicilor, legislaţiei şi reglementărilor de mediu, pune în vigoare şi coordonează elaborarea planurilor de acţiune ecologice la nivel regional. ARPM-urile acordă autorizaţiile de mediu, conform criteriilor stabilite de ANPM. Câteva responsabilităţi ale ARPM, relevante proiectului de faţă sunt:  Îndeplinirea/coordonarea procesului de acordare a autorizaţiei de mediu la nivel regional şi local pentru activităţi cu impact asupra mediului conform prevederilor stabilite şi legislaţiei în vigoare;  Coordonează realizările planurilor de acţiune la nivel regional în sectorul de mediu;  Monitorizează starea de conformare a angajamentelor României la nivel regional în domeniul protecţiei mediului  Actualizează în cooperare cu GNM şi alte autorităţi publice, integrarea planurilor regionale de mediu în alte planuri regionale;  Participă la elaborarea şi monitorizarea planurilor de dezvoltare regională;  Efectuează/actualizează lista de instalaţii/activităţi la nivel regional şi coordonează acest proces la nivel local;  Primeşte, evaluează documentaţia necesară pentru autorizaţiile de mediu şi administrează procedura de emitere a autorizaţiilor de mediu integrate pentru proiecte şi activităţi specifice IPPC, conform H.G. 860/2002 şi H.G. 919/2003 completată şi modificată prin H.G. 1158/2005;  Stabileşte programul anual de control al prevederilor stabilite în autorizaţia de mediu, în colaborare cu Agenţiile locale de protecţie a mediului (ALPM) şi cu comisariatele regionale ale GNM;

70

 Asigură monitorizarea activităţilor conform cu articolele 13 şi 14 a Directivei 96/61/EC;  Redactează şi emite rapoartele de emisii poluante la nivel regional (EPER).

Organisme intermediare

Luând în considerare prevederile H.G 369/2007 şi H.G. 457/2008 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonare, implementarea şi administrarea instrumentelor structurale, Organismele Intermediare au fost formate pentru POS Mediu. Aceste departamente sunt sub coordonarea directă a autorităţilor de mediu publice centrale. Organismele intermediare pentru POS mediu au următoarele responsabilităţi, delegate de Autoritatea de Administrare a POS Mediu (MM) printr-un acord:

a) Să identifice priorităţile regionale pentru POS Mediu pe baza strategiilor regionale; b) Să organizeze, la nivel regional, promovarea activităţilor pentru POS Mediu şi să se implice

în proiectarea şi implementarea Planului de raportare pentru POS Mediu; c) Să promoveze parteneriatul la nivel local; d) Să evalueze în mod formal aplicaţiile; e) Să sprijine beneficiarii cu proceduri aplicate în timpul etapelor de programare şi

implementare; f) Să adune date pentru monitorizarea şi evaluarea progresului programului; g) Să pregătească documente suport pentru rapoartele anuale şi finale ale POS Mediu; h) Să monitorizeze proiectele sub POS Mediu, verificare la faţa locului, controlul cheltuielilor; i) Să asigure suportul pentru evaluarea instituţională a beneficiarului; j) Să confirme exactitatea cerinţelor de plată, a progresului implementării procesului, a

plăţilor, a certificatelor de lucrări finalizate, etc.; k) Sa identifice şi să raporteze posibile neregularităţi la nivel regional către MA; l) Să asigure conştientizarea acţiunilor promovate la nivel regional;răspândirea informaţiei

referitoare la oportunităţile financiare din cadrul SOP ENV

c) La nivel local

Agenţiile Locale de Protecţia Mediului (ALPM)

Conform prevederilor H.G. nr. 459/2005 agenţiile locale de protecţia mediului sunt situate în fiecare judeţ (41) plus Bucureşti. Aceste instituţii îndeplinesc la nivel local responsabilităţile autorităţilor regionale de protecţia mediului subordonate ANPM.

ALPM acţionează în zona proprie de responsabilitate pentru protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi a calităţii vieţii, implementând prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale semnate de România. Acţiunile ALPM sunt bazate pe îndeplinirea obiectivelor dezvoltării programelor şi planurilor.

71

1.2 Structura si starea actuala a sistemului de termoficare Sistemul de termoficare al municipiului Timisoara este compus din: - Surse de caldura :

 CET Timisoara Centru  CET Timisoara Sud  17 Centrale termice insulare

- Retele termice de transport - Puncte termice - Retele termice de distributie

1.2.1 CET Timisoara Centru

1.2.1.1 Echipamente principale de producere agent termic

CET Timisoara CENTRU are in compunere ca echipamente principale de producere agent termic: - doua cazane de apa fierbinte de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) cu functionare pe gaze naturale

numite CAF 1 , CAF 2 - trei cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe gaze si pacura,

numite CAF 3, CAF4, CAF 5 - trei cazane de abur cu functionare pe gaze naturale numite CAE 1, CAE 2, CAE 3 - O turbina cu abur tip AKTP 4 , cu contrapresiune la 3 bar, cu puterea 3 MWe - Un schimbator de caldura cu placi pentru termoficare cu puterea de 21,5 MWt ( 18,5

Gcal/h) Starea tehnica a echipamentelor este buna, centrala functionind practic fara avarii. La retehnologizarea CAF este necesara si efectuarea unei reparatii capitale cu inlocuirea partii sub presiune. Aceasta este o reparatie normala pentru CAF, cauzata in general de depunerile interioare la tevile schimbatoarelor de caldura si nu de imbatrinirea metalului. O schema simplificata a centralei este prezentata in Fig.1.

72

Circuitele de alimentare cu combustibil si evacuarea gazelor de ardere, importante pentru punerea in evidenta a celor 5 IMA, sunt prezentate in firgura 1.a

In redactarea acestui studiu se utilizeaza pentru energia termica, in afara de unitatile de masura din sistemul international, si unitatea de masura din sistemul tehnic “ caloria” cu echivalenta 1 cal= 4,187 J, pentru a face posibila intelegerea si evaluarea imediata a datelor prezentate de catre toti factorii implicati, avind in vedere ca in Romania datele de proiect ale

73

echipamentelor, caldura livrata si decontata, se exprima pe scara larga in aceasta unitate de masura. Intrucit studiul are ca tinta principala retehlogizarea instalatiilor mari de ardere, definite ca instalatii de ardere cu puterea termica nominala de peste 50 MW, tabelele urmatoare prezinta incadrarea cazanelor din CET Timisoara Centru ca instalatii mari de ardere, impreuna cu parametrii tehnici. Sunt prezentate termenele de conformare la conditiile de mediu, asa cum sunt inscrise in autorizatia integrata de mediu.

Tabelul 3. Cazane de apa fierbinte din CET Centru : Nume cazan CAF 1 CAF 2 CAF 3 CAF 4 CAF 5

Nume IMA IMA 1 IMA 2 IMA 3 IMA 4 IMA 5

Capacitate termică

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

58,15 MWt

(50 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

116,3 MWt

(100 Gcal/h)

Combustibili Gaz Gaz Gaz+Pacura Gaz+Pacura Gaz+Pacura

An de dare în folosinţă

1963 1967 1973 1977 1981

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 90,5% 90,5% 90,5% 90,5% 90,5%

Termen limită tranziţie

NOx

31.12.2007

NOx

31.12.2008

NOx

31 12.2006

NOx

31.12.2011

NOx

31.12.2013

Anul retehnologizarii

In curs 2008-2009

- 2007 - -

Eficienţă după retehnologizare

estimare

94-96%

- 94% - -

CAF 3 a fost retehnologizat si functioneaza cu rezultate bune, CAF 1 este in curs de retehnologizare, iar CAF 2, CAF 4 si CAF 5 nu au fost inca retehnologizate. Tabelul 4. Cazane de abur din CET Centru : Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3

Nume IMA - - -

Debit si parametri abur

30 t/h, 35 bar,

450°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

12,5 t/h, 31 bar,

400°C

Parametri apa alimentare

40 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C 35 bar, 105 °C

Combustibili Gaz Gaz Gaz

An dare în folosinţă 1951 1936 1936

Eficienţă iniţială 92% 92% 92%

Termen limită tranziţie

- - -

Anul ultimei retehnologizari

- 2007 -

74

Cazanele de abur deservesc turbina cu abur. Desi nu sunt inscrise ca instalatii mari de ardere, importanta lor actuala este notabila. Aceste unitati asigura sarcina de baza, mai ales vara, pentru municipiului Timisoara. Puterea termica a turbinei cu contrapresiune si deci a schimbatorului de caldura, 21 MWt (18,5 Gcal/h) sunt foarte apropiate de acest necesar de caldura. Un singur cazan a fost retehnologizat, aceasta insemnind de fapt o reparatie capitala cu introducerea unor automatizari conform cerintelor actuale, fara masuri de reducere a emisiilor. Cazanele de abur, ca si turbina cu abur, pusa in functiune in 1967 sunt echipamente invechite in comparatie cu stadiul actual al tehnicii. La ora actuala puterea termica totala instalata pentru termoficare este de 486,2 MWt. Sarcina de baza va fi preluata in anii ce urmeaza de un ciclu combinat ce se va realiza in CET Timisoara CENTRU printr-un imprumut BERD. Demolarile in vederea eliberarii amplasamentului pentru aceasta investitie au fost facute iar procedura de achizitie este in curs de lansare. Ciclul combinat va avea o putere termica nominala de 25 Gcal/h, o putere electrica de 20 MW si un consum nominal de gaze naturale de 6550 Nmc/h. Investitia totala va fi de 23,3 mil Euro. 1.2.1.2 Pompe de termoficare Circulatia apei fierbinti in reteaua primara de termoficare se face cu utilizarea urmatoarelor pompe:

Tabelul 5 . Pompe de reţea din CET Timisoara CENTRU.

Pompele poz. 1,2,3 sunt retehnologizate, cu montarea de agregate de pompare Grundfos si pastrarea motoarelor vechi, de fabricatie URSS. In planul de retehnologizari este avuta in vedere inlocuirea etapizata si a motoarelor acestor pompe precum si inlocuirea altor pompe. Echiparea statiei de pompe a fost facuta astfel incit prin utilizarea unor pompe cu debit nominal diferit dar cu acceasi crestere nominala de presiune, sa poata fi urmarita cit mai bine curba de sarcina. 1.2.1.3 Alte dotari CET Centru are in dotare utilitatile necesare pentru functionare. Planul general al centralei este anexat la studiu. Pe acest plan se pot identifica statiile electrice, statia de tratare a apei, gospodaria de pacura, ateliere, alte dotari. Se mai mentioneaza ca in trecut CET Timisoara CENTRU

Nr. Tipul

pompei

Parametrii nominali

Debit [t/h]

Înălţimea de pompare [mca]

Turaţia [rot/min]

Puterea [kW]

1 Grundfos 1300 125 1500 630

2 Grundfos 1300 125 1500 630

3 Grundfos 1300 125 1500 630

4 RDP 1300 124 1500 630

5 10HMK2 1100 140 1500 630

6 RDP 360 120 1500 250

7 RDP 1300 124 1500 630

75

a mai avut in dotare si alte cazane de abur fata de cele mentionate pina acum, care au fost dezafectate Privitor la combustibilul lichid actualmente utilizat, pacura, se mentioneaza ca aceasta constituie un combustibil de rezerva. Pina in anul 2008 intentia operatorului era de a renunta la acest combustibil. Din cauza nesigurantei in alimentarea cu gaze ce poate surveni in anumite perioade s- a revenit asupra acestei decizii astfel ca nu se va renunta la combustibilul de rezerva. Centrala va utiliza insa combustibil lichid usor, a carui stocare si manevrare nu necesita consum de caldura. 1.2.1.4 Situatia emisiilor poluante in aer ale IMA de la CET Centru Actele legislative UE si romanesti relevante pentru sectorul IMA sunt:

 Directiva 2001/80/EC, care se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere termica mai mare sau cel putin egala cu 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat (solid, lichid sau gazos). Obiectivul Directivei este limitarea cantitatilor anuale de SO2, Nox si pulberi emise de IMA in atmosfera. Directiva impune reduceri semnificative de emisii la instalatiile existente, fie prin conformarea instalatiilor la limitele impuse (partea A din anexele III si VII), fie prin planul national de reducere a emisiilor aplicabil la totalul emisiilor instalatiilor.

 Recomandare CE 2003/47/EC privind Ghidul care asista statele membre in pregatirea

planului national de reducere a emisiilor conform prevederilor Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor IMA de anumiti poluanti in atmosfera. Ghidul a fost transpus prin Ordinul Comun nr.712/2003 al Ministerului Mediului (833/SB/13.09.2005), Ministerului Economiei (545/CS/26.09.2005) si al Administratie Publice (859/VB/29.09.2005) privind aprobarea “Ghidului pentru elaborarea programelor de reducere a emisiilor anuale de SO2, Nox si pulberi provenite de la IMA” pentru “Planul National de Reducere a Emisiilor provenite de la IMA”. Se recomanda producerea in cogenerare.

Principalii poluatori ai aerului reglementaţi de autorizaţia integrată sunt SO2, NOx şi pulberile pentru care au fost stabilite Valori Limite de Emisie (VLE) după cum se vede în tabelul de mai jos. Tabelul 6. VLE pentru IMA din CET Centru IMA VLE NOX

gaze (mg/Nmc)

VLE NOx pacura (mg/Nmc)

VLE SO2 gaze (mg/Nmc)

VLE SO2 pacura (mg/Nmc)

VLE pulberi gaze (mg/Nmc)

VLE pulberi pacura (mg/Nmc)

IMA1 300 - 35 - 5 - IMA2 300 - 35 - 5 - IMA3 300 450 35 1700 5 100 IMA4 300 450 35 1700 5 100 IMA5 300 450 35 1700 5 100 În tabelul urmator sunt incluse şi emisiile reale din anul 2007. Concentraţiile (mg/Nm3) reprezintă media pentru 2007. Aceasta medie este calculata pentru numarul de ore de functionare si nu pentru intregul an, asadar nu cuprinde perioadele de stationare. Tabelul 6.1 Emisii reale ale IMA din CET Centru (2007)

IMA

SO2 NOx Pulberi

Emisii 2007 Emisii 2007 Emisii 2007 Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

IMA 1 Oprit pentru retehnolo-

gizare

IMA 2 0 0 230 21 0 0

76

IMA

SO2 NOx Pulberi

Emisii 2007 Emisii 2007 Emisii 2007 Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

IMA 3 12 3 223 64 1 0 IMA 4 0 0 342 69 0 0 IMA 5 0 0 313 10 0 0 Se constata depasiri ale VLE la NOx la IMA 4 si IMA 5, IMA 3 este retehnologizat si se incadreaza iar incadrarea aparenta a IMA 2 se datoreaza functionarii numai la sarcini reduse, intrucit tehnologia de ardere este aceeasi ca si la IMA4 si IMA5. Pentru SO2, NOx şi pulberi au fost stabilite limitele maxime admise de emisii (tone/an) după cum urmează: Tabelul 7. Cantitati anuale de poluanti permise pentru IMA din CET Centru

IMA Poluant 2008 2009 2010 2011 2012 2013

IMA 1

SO2 0 0 0 0 0 0 NOx 16 16 16 16 16 16 Pulberi 0 0 0 0 0 0

IMA 2

SO2 0 0 0 0 0 0 NOx 33 21 21 21 21 21 Pulberi 0 0 0 0 0 0

IMA 3

SO2 278 278 278 278 278 278 NOx 114 114 114 114 114 114 Pulberi 0 0 0 0 0 0

IMA 4

SO2 58 58 58 58 58 58 NOx 210 210 210 136 136 136 Pulberi 15 15 15 15 15 15

IMA 5

SO2 54 54 54 54 54 54 NOx 153 153 153 153 153 100 Pulberi 14 14 14 14 14 14

Drept rezultat al negocierilor de aderare a României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005) au fost alocate următoarele perioade de tranziţie: Tabelul 8. Perioade de tranzitie pentru IMA din CET Centru SO2 NOx Pulberi IMA 1 - - - IMA 2 - 31.12.2008 - IMA 3 - - - IMA 4 - 31.12.2011 - IMA 5 - 31.12.2013 - 1.2.2 CET Timisoara SUD

1.2.2.1 Echipamente principale

CET timisoara SUD are in compunere ca echipamente principale: - doua cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) cu functionare pe lignit si gaze

naturale numite CAF 1, CAF 2

77

- trei cazane de abur de 100 t/h, 15 bar, 250 o C cu functionare pe lignit si gaze naturale numite CAE1, CAE2, CAE3

- O turbina cu abur tip R 19.7-1.4/0.3, cu contrapresiune la 1,2 bar, cu puterea 19,7 MWe - Trei schimbatoare de caldura tubulare pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/h

(58,15 MWt). Puterea totala a schimbatoarelor de caldura este de 150 Gcal/h ( 174 MWt). Au fost achizitionate trei schimbatoare de caldura cu placi de aceeasi putere termica dintre care unul este deja instalat si in functiune. Inlocuirea schimbatoarelor de caldura se face atit din cauza starii fizice a vechilor schimbatoare cit si din motive de eficienta a schimbului de caldura , cu efecte in productivitatea turbinei.

- patru cazane de abur de 10 t/h, 15 bar abur supraincalzit, cu functionare pe gaze naturale. Aceste cazane au intrat in dotarea centralei intr-o etapa istorica depasita, cind pe amplasamentul CET Timisoara SUD incepuse constructia unui bloc energetic de 150 MW. Cele patru cazane constituiau centrala de pornire a blocului. Investitia in blocul energetic a fost sistata in 1990, dat cazanele de pornire au ramas in dotare si sunt functionale. La ora actuala sunt mentinute in rezerva.

Starea tehnica a echipamentelor este buna, centrala functionind fara avarii.Nu sunt necesare reparatii de amploare cu ocazia retehnologizarii. O schema simplificata a centralei este prezentata in Fig.2.

78

Cazanele de abur de 100 t/h au fost initial destinate unor consumatori industriali. Acesti consumatori au disparut iar turbina cu abur de 19,7 MW este o investitie foarte recenta (punere in functiune 2007), facind posibila asigurarea caldurii urbane prin cogenerare. La ora actuala puterea termica totala instalata pentru termoficare este de 406,6 MWt

In tabelele urmatoare se prezinta incadrarea cazanelor din CET Timisoara Sud ca instalatii mari de ardere, impreuna cu parametrii tehnici. Sunt prezentate termenele de conformare la conditiile de mediu, asa cum sunt inscrise in autorizatia integrata de mediu. Tabelul 9. Cazane de apa fierbinte din CET Sud

Nume cazan CAF 1 CAF 2

Nume IMA IMA 7 IMA 7

Capacitate termică 116,3 MWt (100 Gcal/h) 116,3 MWt (100 Gcal/h)

Combustibili Lignit, gaz Lignit, gaz

An de dare în folosinţă 1986 1988

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 82 % 82 %

Termen limită tranziţie SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

SO2: 31.12.2010

NOx: 31.12.2012

Anul ultimei retehnologizari

Electrofiltre 2007

Electrofiltre 2004

Tabelul 10. Cazane de abur din CET Sud

Nume cazan CAE 1 CAE 2 CAE 3 Nume IMA LCP 6 LCP 6 LCP 6 Debit si parametri abur

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

100 t/h, 15 bar, 250°C

Parametri apa alimentare

23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C 23 bar, 105 °C

Combustibil Lignit, gaz Lignit, gaz Lignit, gaz An de dare în folosinţă

1988 1989 1992

Durată de viaţă rămasă estimată

25 ani 25 ani 25 ani

Eficienţă iniţială 84% 84% 84% Termen limită tranziţie

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

NOx: 31.12.2012 SO2: 31.12.2013

Anul ultimei retehnologizari

electrofiltre 2007

electrofiltre 2006

electrofiltre 2005

Eficienţă după retehnologizare

84% 84% 84%

79

1.2.2.2 Pompe de termoficare

Circulatia apei fierbinti in reteaua primara de termoficare se face cu utilizarea urmatoarelor pompe: Tabelul 11 . Pompe de retea din CET Timisoara Sud

1.2.2.3 Alte dotari CET SUD are in dotare utilitatile necesare pentru functionare. Planul general al centralei este anexat la studiu. Pe acest plan se pot identifica statiile electrice, statia de tratare a apei, reteaua de gaze naturale, atelierele, alte dotari.

1.2.2.4 Depozitarea zgurei şi cenuşei În prezent, depozitul de zgură şi cenuşă al CET Timişoara Sud este singurul din România conform cu cerinţele de mediu. Acesta este situat la 1,5 km sud-vest de satul Utvin. Întreaga suprafaţă este împărţită în trei celule, după cum urmează: -1 celulă în folosinţă, -1 celulă de rezervă, -1 celulă supusă unor lucrări de ridicare a nivelului. Depozitul este construit pe un strat de argilă compactată cu o grosime de 3,5-6,5 m. Nămolul dens este pompat de la CET Sud cu o conductă DN80 pe o distanţă de 7.5 km. Depozitul de zgură şi cenuşă operează cu autorizaţia integrată de mediu nr. 21 emisă în 4 februarie 2008. Autorizaţia este valabilă până în februarie 2018. Depozitul este clasificat drept un depozit pentru deşeuri solide nepericuloase. Acesta are o capacitate totală de 4.821 mii m3.

Nr. Tipul

pompei

Parametrii nominali

Debit [t/h] Înălţimea de pompare [mca]

Turaţia [rot/min] Puterea [kW]

1 1/I 1300 45 1488 250

2 2/I 1300 45 1487 250

3 3/I 1300

45 1488 250

4 4/I 3150 70 995 800

5 5/I 3150 70 995 800

6 6/I 3150 70 995 800

7 1/II 1300 124 1488 630

8 2/II 1300 124 1491 630

9 3/II 1300 124 1491 630

10 4/II 3150 127 995 1600

11 5/II 3150 127 995 1600

12 6/II 3150 127 995 1250

80

Soluţia tehnologică utilizată este evacuarea nămolului dens. Zgura şi cenuşa rezultată din procesul de ardere la CET Sud sunt amestecate cu apă tehnologică în proporţie de 1:1 (15 t/h zgură şi cenuşă + 15 m3/h apă) şi sunt pompate la depozit. Nămolul rezultat are o densitate de 1,36 t/m3. Cantitatea medie de apă tehnologică utilizată este de 360 m3/zi. Din cauza faptului că CET Sud funcţionează în medie 6 luni/an, cantitatea totală de zgură şi cenuşă eliminată prin depozitare este de 50.000-70.000 t/an, peste 4350 ore/an de operare. Capacitatea disponibilă pentru depozitare este de 7 mil. m3, asigurând operarea pentru următorii 80-90 de ani. Depozitul pentru zgură şi cenuşă are un sistem de drenare. Apa drenată este colectată şi introdusă în sistemul de recirculare. Cu toate acestea, în viitor, este nesigur faptul dacă acest sistem va fi aprobat ca BAT, pentru că depozitele de zgură şi cenuşă sunt dăunătoare mediului înconjurător. Suprafeţele acoperite de zgura densă şi de şlamul de cenuşă vor avea o suprafaţă tare, care nu va fi potrivită pentru cresterea plantelor sau animalelor. La centrală au fost introduse pas cu pas tehnologii pentru colectarea uscată a cenuşei şi a şlamului dens şi operarea permanentă a acestora a început in anul 2007. 1.2.2.5 Situatia emisiilor poluante in aer ale IMA de la CET SUD

Emisiile în aer Actele legislative UE si romanesti relevante pentru sectorul IMA sunt:

 Directiva 2001/80/EC, care se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere termica mai mare sau cel putin egala cu 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat (solid, lichid sau gazos). Obiectivul Directivei este limitarea cantitatilor anuale de SO2, Nox si pulberi emise de IMA in atmosfera. Directiva impune reduceri semnificative de emisii la instalatiile existente, fie prin conformarea instalatiilor la limitele impuse (partea A din anexele III si VII), fie prin planul national de reducere a emisiilor aplicabil la totalul emisiilor instalatiilor.

 Recomandarre CE 2003/47/EC privind Ghidul care asista statele membre in pregatirea

planului national de reducere a emisiilor conform prevederilor Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor IMA de anumiti poluanti in atmosfera. Ghidul a fost transpus prin Ordinul Comun nr.712/2003 al autoritatilor publice de mediu (833/SB/13.09.2005), economie (545/CS/26.09.2005) si administratie publica (859/VB/29.09.2005) privind aprobarea “Ghidului pentru elaborarea programelor de reducere a emisiilor anuale de SO2, Nox si pulberi provenite de la IMA” pentru “Planul National de Reducere a Emisiilor provenite de la IMA”. Se recomanda producerea in cogenerare.

Principalii poluatori ai aerului reglementaţi de autorizaţia integrată sunt SO2, NOx şi pulberi pentru care au fost stabilite Valori Limite de Emisie (VLE) după cum se vede în tabelul de mai jos. Tabelul 12. VLE pentru IMA din CET Sud IMA VLE NOx carbune-gaze

(mg/Nmc) VLE SO2 carbune- gaze (mg/Nmc)

VLE pulberi carbune-gaze (mg/Nmc)

IMA6 540 1145 81 IMA7 540 1183 81

81

În tabelul urmator sunt incluse şi emisiile reale din anul 2007. Concentraţiile (mg/Nm3) reprezintă media pentru 2007. Tabelul 12.1 Emisii reale ale IMA din CET Sud (2007)

IMA

SO2 NOx Pulberi Emisii 2007 Emisii 2007 Emisii 2007

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tons)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

Concentratie (mg/Nm3 )

Cantitate (tone)

IMA 6 3444 1116 468 152 55 18 IMA 7 3436 1305 426 162 203 77

Se constata depasiri la SO2. La NOx este o incadrare aparenta a valorii momentane medii dar anumite valori momentane depasesc VLE NOx. De exemplu s-au masurat valori de NOx de 604 mg/Nmc. Depasirea care se constata la pulberi pentru IMA 7 este datorata unei situatii tanzitorii, in primele luni ale anului 2007. Media ultimelor luni ale anului este de 40 mg/Nmc. Pentru SO2, NOx şi pulberi au fost stabilite limitele maxime admise de emisii (tone/an) după cum urmează: Tabelul 13. Cantitati anuale de poluanti permise pentru IMA din CET Sud

IMA Poluant 2008 2009 2010 2011 2012 2013 IMA 6

SO2 648 648 648 648 648 131 NOx 128 128 128 128 83 83 Pulberi 127 22 22 22 22 22

IMA 7

SO2 4116 4116 4116 823 823 823 NOx 531 531 531 531 531 344 Pulberi 90 90 90 90 90 90

Drept rezultat al negocierilor la aderarea României la UE (Bruxelles, 31 martie 2005) au fost alocate următoarele perioade de tranziţie: Tabelul 14. Perioade de tranzitie pentru IMA din CET Sud

SO2 NOx Pulberi IMA 6 31.12.2013 31.12.2012 31.12.2009 IMA 7 31.12.2010 31.12.2012 -

1.2.3 Centrale termice insulare Sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara are 17 centrale termice insulare. Acestea sunt echipate cu cazane cu functionare pe gaze naturale. Situatia ctuala a modernizarilor este urmatoarea :

 3 dintre aceste centrale termice vor fi retehnologizate prin trecerea la productia combinata de caldura si energie electrica, avind ca echipamente de baza motoare cu gaze naturale (MAS). Una din acestea a fost pusa in functiune iar pentru celelalte doua sunt achizitionate echipamentele.

 3 centrale termice au fost modernizate prin inlocuirea totala a echipamentelor  11 centrale termice sunt numai partial modernizate prin inlocuirea echipamentrelor celor

mai uzate. Strategia de retehnologizare prevede inlocuirea treptata a echipamentelor vechi in functie de starea tehnica si de disponibilitatile financiare.

82

Efortul de retehnologizare ramas este considerat nesemnificativ in comparatie cu celelalte probleme de investitii ale sistemului de termoficare, astfel ca se poate considera retehnologizarea ca incheiata. 1.2.4 Retele termice de transport Lungimea totală (geografică) a reţelei de transport în Timişoara 73 km. Energia termică produsă în CET Sud este transmisă oraşului prin două conducte principale:

 2 x 1000 mm (tur şi retur)  2 x 600 mm (tur şi retur)

 Magistralele alimentează partea de sud şi de est a oraşului şi o parte din zona centrală.

Magistralele de la CET Sud au fost date în folosinţă în perioada 1982-1984. Energia termică produsă în CET Centru este distribuită cu ajutorul a trei magistrale:

 2 x 500 mm (tur si retur)  2 x 700 mm (tur şi retur)  2 x 700 mm (tur şi retur)

Magistralele alimentează întregul oraş. Magistralele de la CET Centru au fost date în folosinţă în perioada 1960-1980, în paralel cu darea în folosinţă a punctelor termice şi a reţelelor de distribuţie. Sistemul de retele este astfel organizat incit permite ajustarea alocarii unor parti de oras celor doua centrale de termoficare, Centru si Sud. CET Centru poate alimenta intregul oras. In privinta CET Sud, zona din nordul orasului nu poate fi alimentata din aceasta centrala in sezonul de iarna.

O parte din retelele de transport, aproximativ 20 %, a fost inlocuita cu conducte de otel preizolate. Retehnologizarea acestor retele se va continua treptat pina la definitivare, prin rezolvarea de la an la an a urmatoarelor probleme : - disponibilitati financiare -evitarea intreruperilor totale de alimentare cu caldura sau limitarea duratei acestora la intervale cit mai mici. - posibilitatea efectiva de interventie pentru retehnologizare pe zone astfel sistematizate incit traficul urban sa poata fi desfasurat pe durata interventiilor. Se estimeaza ca reabilitarea retelelor de transport se va incheia in anul 2015 si ca efortul investitional aferent este de 57,5 mil Euro. 1.2.5 Puncte termice Sistemul de termoficare al municipiului Timisoara cuprinde 114 puncte termice de distributie ale caldurii si apei calde. Din totalul de 114 puncte termice, 68 au fost reabilitate în totalitate. Pentru alte puncte termice, reabilitarea este realizată pas cu pas, potrivit unei ordini care consideră prioritare necesităţile majore (de exemplu înlocuirea chimbătoarelor de căldură sau a pompelor). Se estimeaza ca reabilitarea punctelor termice se va incheia in anul 2011 si ca efortul investitional aferent este de 7 mil Euro.

83

1.2.6 Retele termice de distributie

Lungimea totală (geografică) a reţelei de distributie din Timişoara este de 310 km. Reţeaua de distribuţie este în general construită ca un sistem de 4 conducte, cu patru conducte paralele, două ( tur şi retur) pentru circularea apei calde pentru încălzire de la punctul termic la clădiri, şi două conducte mai mici pentru alimentare şi recirculare apă caldă menajeră. Conducta de recirculare pentru apa caldă menajeră este în mod normal cea mai mică, suficientă pentru a asigura că apa caldă menajeră este prezentă la intrarea fiecărei clădiri chiar şi pe timp de noapte, atunci când consumul este redus. Reţelele de distribuţie au fost date în folosinţă în perioada 1960-1980. Lucrările de reechipare sunt realizate pas cu pas, în funcţie de posibilităţile financiare şi condiţiile de pe amplasament. Reabilitarea a început în 1990 cu partea cea mai afectată a reţelelor. La ora actuala mai mult de 65 % din reţelele de distribuţie sunt reabilitate. e estimeaza finalizarea acestor lucrări în anul 2015. Efortul investitional ramas este de 17 mil Euro. 1.3 Situatia livrarilor de caldura, a productiei de caldura si a pierderilor in anii precedenti Faza “ Mastreplan “ a proiectului a inceput in anul 2008. Datele colectate de la operator la acel moment sunt sistematizate in tabelele si diagramele urmatoare. S-a utilizat prezentarea cu diagrame Sankey, in care se pot urmari fluxurile de energie din cadrul centralelor si din cadrul sistemului de termoficare, mergind pina la nivel de cazan. O observatie generala este aceea ca operatorul COLTERM are un numar mare de unitati de producere, care nu functioneaza toate simultan. De asemenea la CET Centru este in desfasurare un proces de reducere al numarului de cazane utilizate, prin dezafectarea treptata a cazanelor vechi. Tabelul -diagrama15. Bilanţ total energie termică pentru sistemul de termoficare 2005- 2007

Tabelul -diagrama16. Bilanţ total energie repartizat pe centrale 2005- 2007

84

Nota: La CET Sud turbina cu abur de 19,7 MW a intrat in functiune in luna noiembrie 2007.

Tabelul-diagrama 17. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de apa fierbinte CET Centru 2005 -2007

85

Tabelul-diagrama 18. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de abur CET Centru 2005 - 2007

Nota : La CET Centru au functionat in intervalul analizat si cazanele de abur nr 6,7,8. Acestea au fost dezafectate. Tabelul-diagrama 19. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de abur CET Sud 2005 - 2007

Tabelul-diagrama 20. Bilanţ energetic detaliat pentru cazane de apa fierbinte CET Sud 2005 - 2007

86

Tabelul 21. Bilanţ producţie/consum energie electrică CET Centru 2005- 2007 2005 2006 2007 Energie electrică produsă în CET Centru (MWh) 20.825 19.190 17.948 Energie electrică vândută din CET Centru (MWh) 5.975 7.796 6.135 Energie electrică cumpărată din sistem (MWh) 256 1.499 827 Total consum energie electrică în CET Centru (MWh) 15.106 12.893 12.640 Energie electrică pentru pompare in reteaua de transport în CET Centru (MWh)

10.134 8.858 8.733

Tabelul 22. Bilanţ producţie/consum energie electrică CET Sud 2005- 2007 2005 2006 2007 Energie electrică produsă în CET Sud (kWh) 0 0 10.992 Energie electrică vândută din CET Sud (kWh) 0 0 5.470 Energie electrică cumpărată de pe retea (MWh) 18.430 15.722 12.137 Total consum energie electrică în CET Sud (MWh) 18.430 15.722 17.659 Energie electrică pentru pompare in reteaua de transport în CET Sud (MWh)

5.342 3.925 4.447

1.4 Prognoza pe 20 de ani a livrarilor de caldura, a productiei de caldura si a pierderilor

1.4.1 Raportarea necesarului de caldura la un an cu climat de referinta

Prognozarea necesarului de caldura pentru incalzire pentru urmatorii 20 de ani are ca punct firesc de plecare necesarul de caldura actual, care este o marime rezultata din contorizarea caldurii produse si livrate.

Trebuie sa se corecteze insa acest necesar de caldura pentru climatul unor ani cu caracteristici statistice de temperatura.

Pentru aprecierea necesarului de caldura este foarte util parametrul grade –zile incalzire.

Acesta se obtine prin insumarea , de la fiecare zi a unui an, a diferentei intre temperatura medie zilnica si temperatura de 18 oC, cind experienta dovedeste ca incalzirea nu mai este necesara.

87

Intrucit se cunoaste caldura care a fost necesara in anul 2007, atunci caldura necesara intr-un an cu climat mediu statistic se determina ca produs :

Q an statistic = Q 2007 x Ngrade-zile statistic/Ngrade-zile 2007

Datele pentru temperatura din municipiul Timisoara pot fi găsite în baza de date internaţională privind clima RET Screen, pe bază de date de la NASA. Tabelul 23. Zile grade pentru Timişoara

An de referinţă [zile ˚C*]

Anul 2007 [zile ˚C*]

Total 2.799 2.443 Sursă:RET Screen- NASA

Necesarul de caldura pentru viitor va avea ca baza necesarul de caldura din 2007 inmultit cu raportul parametrilor grade-zile pentru anul de referinta si anul 2007. Acest raport, numit factor de corectie este 2799/2443 = 1,145.

1.4.2 Economii de energie Prognoza necesarului viitor de energie termică pentru consumatorii conectaţi la sistemul de termoficare trebuie să ia în considerare măsuri pentru economisirea de energie în clădiri. Potrivit Strategiei Energetice pentru România 2007-2020, potenţialul mediu de economisire de energie în sectorul de locuit se estimează că este în procent de 41,5% din consumul total. Acest potenţial de economisire este rezultatul izolarii termice necorespunzătoare a clădirilor, iar în ceea ce priveşte locuinţele alimentate de sistemul de termoficare se datorează lipsei de stimulente pentru economisirea de energie datorită absenţei contoarelor individuale pentru consumul de căldură. La nivel european, ţările membre UE, au ajuns la o înţelegere privind aprobarea eficienţei energetice generale în UE de 20% până în 2020. Se admite că creşterea eficienţei energetice este modalitatea cea mai ieftină şi eficientă din punct de vedere al costurilor pentru reducerea emisiilor de gaz şi îmbunătăţirea siguranţei alimentării cu energie. Reducerea cu 20% ar trebui abordată din punctul de vedere al dezvoltării fără nici o acţiune. De asemenea, planul de acţiune al Comisiei Europene (EC) din 2006 precizează faptul că potentialul general de eficienţă energetică al UE (cu un rezultat socio-economic pozitiv) este echivalent cu 25-30% din sectorul rezindenţial, de servicii, industrie şi transport considerate ca un întreg.

Prognoza privind consumul de caldura in anii 2009-28 Consumul actual de caldura rezulta din urmatoarele date : Tabelul 24. Corectia de consum de caldura

Unitate 2007 Total căldură vândută TJ 3.442 Consum de caldura corectat pentru anul de referinta TJ 3.941

(3.442x1,145)

88

Pe baza măsurilor şi obiectivelor naţionale şi europene menţionate mai sus, in cadrul strategiei local de termoficare au fost luate in considerare următoarele evolutii privind necesarul de căldură al consumatorilor conectaţi la sistemul de termoficare:  O reducere cu 40% a consumului de căldură (TJ) de-a lungul unei perioade de 15 ani

(distribuită cu 2,67 %-puncte pe an între 2009 - 2023).

Consumul de caldura caldura va descreşte faţă de cel actual şi apoi se va stabiliza la un nivel constant de-a lungul întregii perioade de planificare rămase. Cifrele date sunt transformate în date pentru anul de referinţă. Această proiecţie se bazează pe:

 O economisire de energie de 35% datorita îmbunătăţirilor eficienţei energetice în concordanţă cu Strategia Naţională Energetică a României care prevede o economisire de 41,5% începând cu 2007. Din 41,5%, o economisire de 1,5% a fost deja obţinută în 2007 datorită introducerii consumului contorizat de căldură şi apă caldă în majoritatea apartamenelor de bloc.

 Se mai estimează o economisire de 5% din cauza încălzirii globale în concordanţă cu creşterea temperaturii medii înregistrată în ultimii ani. În comparaţie cu anul de referinţă care se bazează pe înregistrările metrologice istorice şi nu ia în considerare creşterile de temperatură înregistrate în ultimii ani se estimează că temperatura medie pentru sezonul de termoficare pe timpul perioadei de planificare de 20 de ani va fi cu aproximativ 0,6° C mai mare, care va duce la o nouă reducere a necesarului de căldură de 5%.

Suprafaţa încălzită În afara necesarului specific de căldură a consumatorilor de energie căldură (exprimată ca si consum specific de caldura) trebuie luate în considerare rata de conectare şi mărimea clădirilor conectate la sistemul de termoficare.

Evolutia deconectarilor si reconectarilor pentru ultimii ani este continuta in tabelul de mai jos.

Tabelul 25. Evolutia deconectarilor si reconectarilor la sistemul de termoficare

Deconectări 2003 2004 2005 2006 2007

Locuinţe 4300 1700 890 765 665

4,4% 1,8% 1,0% 0,8% 0,7%

Instituţii publice 8 6 4 3 2

Sector Servicii 41 23 16 12 8

Industrii 2 1 -2 0 0 Valorile negative din tabel indică reconectările. Pe baza acestei dezvoltări a ratei de deconectare şi a politicii municipale pentru promovarea sistemului de termoficare se estimează că piaţa de termoficare va fi stabilizată astfel încât zona încălzită va fi în medie constantă de-a lungul perioadei de planificare de 20 de ani. Pierderi în reţeaua de termoficare Pentru realizarea prognozei privind pierderile de căldură în sistemul de termoficare au fost luate în considerare următoarele aspecte:

- starea reţelelor primare şi secundare - parametrii de proiectare pentru noile conducte (pierderi de căldură)

89

- redimensionarea conductelor - potenţialul de a trece de la un sistem de patru conducte la un sistem de doua conducte - starea punctelor termice înainte de reabilitare.

Reţeaua primară transportă căldură de la CET Centru la CET Sud la punctele termice/reţelele de distribuţie prin 5 magistrale (2 de la CET Sud şi 3 de la CET Centru). Întreaga reţea de transport are o lungime geografică de 73 km, din care 20% au fost reabilitaţi în ulltimii ani. În 2007, pierderea totală de căldură din reţelele de transport a fost de aproximativ 13% din căldura livrată de la CET Centru şi CET Sud. Reţelele de distribuţie transportă căldură de la substaţii la consumatorii de energie termică în sistem centralizat. Acestea au o lungime totală de 310 km. În 2007, pierderile totale de căldură din reţeaua secundară au fost de aproximativ 11% din căldură furnizată de CET Centru şi CET Sud. Până în 2007, mai mult de 65 % din reţeaua secundară a fost reechipata, ca un sistem de patru conducte cu conducte separate pentru incalzire respectiv apă caldă menajeră. Datorită eforturilor de modernizare, pierderea de căldură (în GJ) din întreaga reţea de termoficare a scăzut cu aproximativ 4% între 2005 şi 2007, în timp ce consumul de căldură pe aceeaşi perioadă a scăzut cu mai mult de 4%, rezultând un procent relativ mai mare de pierderi de căldură.

Continua reabilitare a reţelelor de transport şi distribuţie va duce la reducerea continuă a pierderilor (GJ) datorita reechipării pompelor şi instalarii de noi conducte preizolate. În plus, noile pompe vor fi redimensonate la o capacitate mai mica decât cele actuale care au fost proiectate pentru un necesar de căldură mai mare şi un debit operaţional fix.

In strategia local de termoficare s-a facut si a fost aprobata ipoteza ca reabilitarea retelelor de transport si distribuite va fi incheiata in anul 2017. Drept consecinţă, pierderea totală actuală de căldură de 22% (transport şi distribuţie) se estimează că va descreşte gradual la 15% (în comparaţie cu producţia totală de căldură din 2007 transpusă într-un an de referinţă) începând cu 2017. 1.4.3 Rezultatul prognozelor Prognoza generală a necesarului de căldură viitor este calculată pe baza ipotezelor de mai sus privind dezvoltarea consumului specific, a suprafeţei încălzite şi a pierderilor din reţea. Tabelul urmator arata evolutia producţiei corespunzătoare de căldură, a necesarului de caldura (vânzări) si a pierderilor din retele. Tabelul 26. Prognoza privind consumul de caldura, necesarul de caldura, pierderile de caldura si productia in urmatorii 20 de ani

An Necesarul de căldură

[TJ]

Pierderi din reţea [TJ]

Producţie de căldură

[TJ] 2008 4.056 959 5.015 2009 3.941 929 4.870 2010 3.835 900 4.735 2011 3.726 870 4.596 2012 3.617 841 4.458 2013 3.511 811 4.322 2014 3.402 781 4.183 2015 3.293 752 4.045

90

2016 3.187 752 3.939 2017 3.078 752 3.830 2018 2.969 752 3.721 2019 2.863 752 3.615 2020 2.754 752 3.506 2021 2.645 752 3.397 2022 2.539 752 3.291 2023 2.430 752 3.182 2024 2.430 752 3.182 2025 2.430 752 3.182 2026 2.430 752 3.182 2027 2.430 752 3.182 2028 2.430 752 3.182

1.4.4 Curbe clasate ale productiei de caldura Pentru analizele tehnico-economice din cadrul acestui studiu a fost necesara modelarea curbelor clasate anuale. In acest scop a fost luata ca baza curba clasata a anului 2007 iar curbele clasate ale anilor 2008- 2028 au fost obtinute prin procedee de similitudine matematica. S-au trasat curbele clasate ale productiei de caldura cumulate ale CET Centru si CET Sud. In prvinta centralelor termice insulare, productia cumulata a acestora va fi considerata pe tot parcursul studiului 8% din productia toatala, asa cum este situatia in prezent. Pierderea de caldura pe timp de iarna ( aproximativ 5000 de ore) a fost considerata proportionala cu caldura livrata, intr-un cuantum care s-a diminuat pentru fiecare an. Pentru pierderea de caldura din timpul verii, care are o valoare procentuala mult mai mare, s-a considerat ca aceasta va scadea de la valoarea actuala medie de 40 % la o valoare procentuala medie de 20 %.

91

FIG 3. Evolutia productiei de caldura cumulata a CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud in anii 2008-2028. Curbele sunt modelate astfel incit suprafata de sub curba clasata a fiecarui an este egala cu caldura totala produsa in anul respectiv. Tabelul de mai jos prezintă prognoza necesarului si productiei de caldura pe cele doua centrale Centru si Sud, precum si estimarea unor puteri caracteristice (maxim iarna, mediu şi minim vara) pentru anii de inceput si sfirsit ai intervalului de prognoza. Tabelul 27. Productia de caldura si puteri caracteristice la limitele intervalului de prognoza Progoza bazata pe anul climatic de referinţă

Producţie căldură [TJ]

Necesar căldură [TJ] Necesar maxim

productie de căldură iarna

[MWt]

Necesar mediu productie de căldură vara

[MWt]

Necesar minim productie de căldură vara

[MWt]

2008 5.015 4.056 400 29 23

2028 3186 2.434 300 23 17

92

2. Descrierea investitiei

a) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

2.a.1 Descrierea optiunilor Obiectivul proiectului de investitii este conformarea la normele de emisii a instalatiilor mari de ardere din municipiul Timisoara. Acest studiu de fezabilitate este elaborat pe baza concluziilor strategiei locale de termoficare cu acelasi obiectiv, definitivat in luna octombrie 2008. In cadrul strategiei de termoficare, pentru sistemul de termoficare al municipiului Timisoara au fost studiate 3 scenarii cu un total de 13 optiuni posibile. Dintre acestea au fost retinute 5 optiuni (variante) pentru analiza aprofundata in cadrul studiului de fezabilitate. Ele vor fi prezentate in continuare cu numerotarea din faza precedenta pentru pastrarea continuitatii in examinarea studiului de fezabilitate de catre factorii de decizie implicati. In continuare se descrie succint continutul optiunilor si implicatiile tehnice ale acestora pentru fiecare din componentele sistemului de termoficare : Centralele CET Centru, CET Sud si centralele termice insulare, reteaua de transport, punctele termice, reteaua de distributie. In esenta cele 5 optiuni au fost retinute pentru efectuarea urmatoarelor analize:

- comparatia intre sistemul de incalzire centralizat si sistemul de incalzire descentralizat - comparatia intre incalzirea centralizata numai pe hidrocarburi (gaze naturale si in rezerva

combustibil lichid usor-CLU) sau utilizarea partial a lignitului si partial a gazelor naturale, avind in vedere ca lignitul este un combustibil mult mai ieftin dar cu emisie de CO2 mult mai mare si prin urmare cu limitare in utilizare

- comparatia intre producerea caldurii pe carbune in cogenerare cu turbina existenta la CET Sud alimentata din cazanele de abur pe lignit si producerea caldurii pe carbune in cazane de apa fierbinte pe lignit.

- comparatie intre cogenerarea pe carbune utilizind cazanele actuale modernizate si o instalatie de desulfurare a gazelor de ardere sau cogenerarea pe carbune prin instalarea unui cazan de abur nou cu ardere in strat fluidizat, fara realizarea unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere.

OPTIUNEA 1 ( O1) : In cadrul acestei optiuni incalzirea centralizata a orasului este realizata in intregime din CET Timisoara Centru. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare. La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). CET Sud se inchide si se dezafecteaza instalatiile mari de ardere, anexele acestora si instalatiile de termoficare principale. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

93

-Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

-Retehnologizarea CAF 5 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , -putere electrica nominala : 20 MW -consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. La CET Sud se dezafecteaza :

- trei cazane de abur de 100 t/h ,turbina cu abur si anexele acestora - doua CAF de 100 Gcal/h si anexele acestora - gospodaria de carbune - instalatiile de pregatire slam dens

La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata. Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 8 ( O8) : In cadrul acestei optiuni termoficarea centralizata a orasului este realizata partial din CET Timisoara Centru si partial din CET Timisoara Sud. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare.

94

La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). La CET Timisoara Sud combustibilul de baza il constituie lignitul, cu suport de gaze naturale. Cazanele pe lignit pot functiona la sarcina partiala pe gaze naturale, astfel ca in cazul unei indisponibilitati de scurta durata a gospodariei de carbune, combustibilul de rezerva este asigurat. Disponibilitatea carbunelui in centrala este asigurata prin formarea in timpul verii a unui stoc care asigura necesarul pentru sezonul de iarna. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

-Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , - putere electrica nominala : 20 MW - consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. CAF 5 de 100 Gcal/h nu mai este necesar, intrucit ar constitui o supraechipare . La CET Sud sunt prevazute urmatoarele investitii :

- Retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 t/h, 15 bar, 250 o C care apartin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus si pentru cresterea eficientei. Retehnologizarea fiecarui cazan include urmatoarele masuri tehnice :  realizarea unui sistem de alimentare a focarului cu aer superior (Over Air Ports) pentru

reducerea emisiei de NOx  realizarea unui sistem de injectie uree la fine focar (SNCR) pentru reducerea emisiei de

NOx  instalarea unui gratar de postardere, in scopul cresterii eficientei cazanului prin

diminuarea nearselor mecanice  suplimentarea suprafetei de schimb de caldura a supraincalzitorului pentru mentinerea

constanta a temperaturii de supraincalzire 250 o C, avind ca urmare functionarea eficienta a turbinei de abur in toata gama de sarcina

 inlocuirea automatizarii cazanului pentru asigurarea eficientei in functionare pe toata plaja de sarcina

95

 pentru cosul comun al cazanelor IMA 6, realizarea instalatiei de monitorizare a noxelor (SO2,NOx, pulberi)

- Realizarea unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere pentru cele trei cazane de abur

retehnologizate (IMA6) pentru incadrarea emisiilor de bioxid de sulf ( SO2) in limitele prevazute de autorizatia integrata de mediu.

- Modernizarea statiei de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa.

- Realizarea unei mici gospodarii de dozare a biomasei pe fluxul de carbune pentru arderea in cazanele pe lignit, in proportie masica de pina la 5 % , in scopul valorificarii unor disponibilitati locale de viitor

CAF 1 si CAF 2 de 100 Gcal/h , reprezentind IMA7, nu mai sunt necesare, reprezentind supraechipare . La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 10 ( O10) : In cadrul acestei optiuni incalzirea centralizata a orasului este realizata partial din CET Timisoara Centru si partial din CET Timisoara Sud. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare. La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). La CET Timisoara Sud combustibilul de baza il constituie lignitul, cu suport de gaze naturale. Cazanele de abur pe lignit sunt inlocuite in cadrul acestei optiuni de un cazan de abur nou, de 200 t/h, cu ardere in strat fluidizat.Acest cazan poate functiona la sarcina partiala pe gaze naturale, astfel ca in cazul unei indisponibilitati de scurta durata a gospodariei de carbune, combustibilul de rezerva este asigurat. Disponibilitatea carbunelui in centrala este asigurata prin formarea in timpul verii a unui stoc care asigura necesarul pentru sezonul de iarna. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului

96

 realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi) -Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , - putere electrica nominala : 20 MW - consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. CAF 5 de 100 Gcal/h nu mai este necesar, intrucit ar constitui o supraechipare. La CET Sud sunt prevazute urmatoarele investitii :

- Instalarea unui cazan de abur nou pe lignit cu ardere in strat fluidizat de 200 t/h, 15 bar, 250 o C .

Cazanul va fi instalat in spatiul creat prin dezafectarea celor trei cazane de abur actuale de 100 t/h fiecare. Cazanul va alimenta turbina cu abur existenta. Reducerea emisiei de NOx este asigurata prin tehnologia de arderea in strat fluidizat, caz in care temperatura de ardere nu depaseste 900 o C. Reducerea emisiilor de SO2 se realizeaza prin retinerea acestui poluant in stratul fluidizat prin adaos direct de calcar macinat. Noul cazan va fi racordat la electrofiltrele existente si mai departe la cosul de fum actual al IMA 6. Pe acest cos se va instala un sistem de monitorizare a emisiilor (SO2,NOx, pulberi) - Modernizarea statiei de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. - Realizarea unei mici gospodarii de dozare a biomasei pe fluxul de carbune pentru arderea

in cazanul cu strat fluidizat, in proportie masica de pina la 5 % , in scopul valorificarii unor disponibilitati locale de viitor.

CAF 1 si CAF 2 de 100 Gcal/h , reprezentind IMA7, nu mai sunt necesare. La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport

97

Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 11 ( O11) : In cadrul acestei optiuni incalzirea centralizata a orasului este realizata partial din CET Timisoara Centru si partial din CET Timisoara Sud. O cota de cca 8 % din caldura urbana este asigurata de centralele insulare. La CET Timisoara Centru combustibilul de baza il constituie gazele naturale. Combustibilul de rezerva, utilizat numai in caz de indisponibilitate temporara a gazelor naturale il constituie combustibilul lichid usor (CLU). La CET Timisoara Sud combustibilul de baza il constituie lignitul, cu suport de gaze naturale. Sursa de caldura o constituie un cazan de apa fierbinte pe lignit nou, cu ardere in stat fluidizat, de 100 Gcal/h ( 116 MWt).Acest cazan poate functiona la sarcina partiala pe gaze naturale, astfel ca in cazul unei indisponibilitati de scurta durata a gospodariei de carbune, combustibilul de rezerva este asigurat. Disponibilitatea carbunelui in centrala este asigurata prin formarea in timpul verii a unui stoc care asigura necesarul pentru sezonul de iarna. La CET Centru sunt prevazute urmatoarele investitii : -Retehnologizarea CAF 2 de 50 Gcal/h ( 58,15 MWt) pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

-Retehnologizarea CAF 4 de 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea emisiilor. Retehnologizarea CAF cuprinde :

 instalarea unor arzatoare de gaze naturale si CLU cu NOx redus  reparatia capitala a partii sub presiune  inlocuirea automatizarii cazanului  realizarea unei instalatii de monitorizare a noxelor (NOx, SO2, pulberi)

- Instalarea unui ciclu combinat abur-gaze avind parametrii :

-putere termica nominala in termoficare urbana: 25 Gcal/h ( 29 MWt) , - putere electrica nominala : 20 MW - consum nominal de gaze naturale : 6550 Nmc/h

-Modernizarea statiilor de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. CAF 5 de 100 Gcal/h nu mai este necesar, intrucit ar constitui o supraechipare.

98

La CET Sud sunt prevazute urmatoarele investitii :

- Instalarea unui cazan de apa fierbinte nou pe lignit cu ardere in strat fluidizat de 100 Gcal/h (116,3 MWt) Cazanul va fi instalat in spatiul creat prin dezafectarea celor doua cazane de apa fierbinte actuale de 100 Gcal/h fiecare. Reducerea emisiei de NOx este asigurata prin tehnologia de arderea in strat fluidizat, caz in care temperatura de ardere nu depaseste 900 o C. Reducerea emisiilor de SO2 se realizeaza prin retinerea acestui poluant in stratul fluidizat prin adaos direct de calcar macinat. Noul cazan va fi racordat la electrofiltrele existente si mai departe la cosul de fum

actual al IMA 7. Pe acest cos se va instala un sistem de monitorizare a emisiilor (SO2,NOx, pulberi)

- Modernizarea statiei de pompe de transport agent termoficare prin instalarea unor pompe si/sau motoare noi pentru unele pompe, instalarea unor convertizoare de frecventa. - Realizarea unei mici gospodarii de dozare a biomasei pe fluxul de carbune pentru arderea

in cazanul cu strat fluidizat, in proportie masica de pina la 5 % , in scopul valorificarii unor disponibilitati locale de viitor.

CAE 1, CAE 2, CAE 3 de 100 t/h , reprezentind IMA6, cit si turbina cu abur nu mai sunt necesare, reprezentind o supraechipare. La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Se continua retehnologizarea retelelor termice de transport Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie OPTIUNEA 12 ( O12) : In cadrul acestei optiuni sistemul de termoficare a orasului este descentralizat. In acest scop, in centralele CET Centru si CET Sud se dezafecteza instalatiile mari de ardere si anexele acestora. Asigurarea incalzirii se face prin instalarea in fiecare punct termic a unor cazane de apa calda pe gaze naturale si CLU (combustibil rezerva). In municipiul Timisoara se instaleaza o retea de gaze naturale noua destinata alimentarii centralelor termice. Aceasta optiune prezint un risc mare pentru poluarea urbana, deoarece sistemul descentralizat va include 114 de surse punctuale de poluare datorita centralelor pe gaz/CLU, comparativ cu sistemul centralizat, cre are doar doua unitati de productie, deci doar doua surse potentiale de poluare, ce pot fi mai usor controlate. La CET Centru se dezafecteaza :

- doua cazane de apa fierbinte, CAF 1 si CAF 2 de 50 Gcal/h si anexele acestora - trei cazane de apa fierbinte CAF 3, CAF 4 si CAF 5 de 100 Gcal/h si anexele acestora - trei cazane de abur CAE1 de 30 t/h si CAE 2, CAE 3 de 12 t/h fiecare si anexele acestora - gospodaria de pacura

99

La CET Sud se dezafecteaza :

- trei cazane de abur de 100 t/h si anexele acestora - doua CAF de 100 Gcal/h si anexele acestora - turbina cu abur - gospodaria de carbune - instalatiile de pregatire slam dens

La centralele insulare : Retehnologizarea poate fi considerata incheiata Retele termice de transport: Nu se mai efectueaza retehnologizarea retelelor termice de transport. Se dezafecteaza retelele supraterane. Puncte termice: Se continua retehnologizarea punctelor termice cu instalarea de schimbatoare de caldura si pompe acolo unde este activitatea de inlocuire nu este definitivata. Se transforma punctele termice in centrale termice prin introducerea in toate punctele termice a unor cazane de apa calda. Retele termice de distributie: Se continua retehnologizarea retelelor termice de distributie. Intrucit studiul de fezabilitate trateaza un numar foarte mare de date,examinate din diferite puncte de vedere, se introduce urmatorul tabel, destinat urmaririi unui fir logic al prezentarii. Tabelul 27/a: Tabel ghid pentru urmarirea analizei tehnice a optiunilor Problema analizata Punctul la care se

analizeaza Tabele de date reprezentative

Care sunt actiunile de retehnologizare , care fac obiectul acestui studiu si cum sunt ele distribuite pe optiuni ?

Actiunile de retehnologizare din cadrul optiunilor, care sunt retinute in continuare pentru studiu

Tab. 28

In ce perioada are loc fiecare dintre actiunile de retehnologizare?

Perioadele de retehnologizare Tab 29.

Cum sunt acoperite curbele de sarcina ? Cit si cum vor fi incarcate unitatile in functiune in fiecare centrala ? Exista rezerva de putere termica ? Cit de sigura este rezerva ?

2.a.2.1 Acoperirea curbelor de sarcina

Tab. 30 , 31

Care este valorea investitiilor analizate in studiu in fiecare optiune, si cum sunt distribuite aceste valori in timp ?

2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune

Tab. 32

Exista calcule pentru valoarea acestor investitii ? Unde pot fi gasite acestea ?

2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune

Tab. 32.1

Exista,pentru fiecare optiune, un desfasurator pe ani al investitiilor? Unde poate fi gasit ?

2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune

Tab.33 , 34 , 35, 36, 37

Care sunt cheltuielile variabile si fixe 2.a.2.3 Calculul cheltuielilor

100

Problema analizata Punctul la care se analizeaza

Tabele de date reprezentative

care vor fi date de intrare in analiza economica?

variabile si fixe pentru fiecare optiune

Care este baza de calcul a consumului de combustibil?

Consumul de combustibil . Definirea datelor de intrare pentru unitatile de producere a energiei termice

Tab. 38

Care sunt datele specifice pentru fiecare cazan sau ciclu termic care se iau in calcul ? Corelat cu acestea, care sunt factorii de emisie?

Consumul de combustibil . Definirea datelor de intrare pentru unitatile de producere a energiei termice

Tab. 39 , 39.1 , 39.2 , 40 , 40.1, 40.2 , 41

Care este consumul de energie electrica pentru pomparea agentului termic?

Consumul de energie electrica pentru servicii interne si pentru pompare.Cheltuieli cu energia electrica

Tab. 42

Care sunt cheltuielile specifice pentru desulfurarea gazelor de ardere?

Cheltuieli pentru desulfurare Tab.43 , 44

Care sunt cheltuielile salariale? Cheltuieli cu salariile

Tab. 45, 46 , 47, 48

Care sunt cheltuielile fixe (mentenant, alte cheltuilei)?

Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli.Cheltuieli cu dezafectarile

Tab. 49 , 50 , 51 , 52

In sinteza, care sunt cheltuielile de exploatare totale ?

Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli.Cheltuieli cu dezafectarile

Tab. 53

Care sunt cheltuielile cu dezafectarile unitatilor care nu vor mai functiona? Cum se esaloneaza ele pe ani ?

Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli.Cheltuieli cu dezafectarile

Tab. 54 , 54.1

Care sun cheltuilile cu amortizarea activelor actuale ?

Cheltuieli de amortizare a echipamentelor si instalatiilor existente

Tab. 55

Cum se calculeaza poductia de energie electrica si veniturile din vinzarea acesteia ?

2.a.2.4 Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice

Cum se calculeaza cheltuielile sau veniturile din tranzactionarea CO2. Sunt unitatile care vor echipa centralele in masura sa functioneze la eficienta peste cea de referinta ?

2.a.2.5 Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013

Tab. 56 , 57, 58 , 58.1 , 58.2 , 58.3

Care sunt preturile care stau la baza claculelor de venituri si cheltuieli ?

2.a.2.6 Preturi

Tab. 59

Sunt asigurate limitele de emisii ? Este analizat acest aspect si sunt respectate aceste conditii pentru fiecare optiune ? Dar pentru fiecare combustibil utilizat?

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor realocari de plafoane anuale

Tab. 60.1 , 60.2

101

Problema analizata Punctul la care se analizeaza

Tabele de date reprezentative

Cum se situeaza emisiile realizate dupa retehnologizare fata de IPPC Recast ?

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor realocari de plafoane anuale

Tab. 60.2 , 60.3

Sunt respectate plafoanele de emisii ? Care vor fi plafoanele prognozate dupa IPPC Recast ?

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor realocari de plafoane anuale

Tab. 61 , 61.1, 61.2 , 61.3 , 62

Unde sunt expuse calculele si cum sunt centralizate rezultatele calculelor

2.a.3 Tabele centralizatoare

Tab. 63 cu trimitere la anexa 4.

Care este optiunea selectata, care au fost ratiunile acestei selectii, care sunt investitiile din aceasta opiune .

2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost beneficiu, investitii prioritare, conditii tehnice de baza

Tab. 64

Care sunt emisiile momentane si anuale ale IMA in cazul optiunii selectate, daca acestea satisfac cerintele de conformare si cu se situeaza acestea fata de IPPC Recast ?

2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost beneficiu, investitii prioritare, conditii tehnice de baza

Tab. 64.1 , 64.2 , 64.3

Actiunile de retehnologizare din cadrul optiunilor, care sunt retinute in continuare pentru studiu, sunt prezentate sintetic in tabelul urmator: Tabelul 28. Sinteza actiunilor de retehnologizare Optiunea / Retehnologizari si investitii noi

O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

X

X

X

X

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

X

Ciclu combinat abur gaze 29 MWt CET Centru

X X X X

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

X

Instalatie de desulfurare CET Sud X Instalatie dozare biomasa X X X Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

X

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

X

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

X

X

X

X

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

X

Perioadele de retehnologizare sunt prezentate in tabelul urmator:

102

Tabelul 29. Perioade de retehnologizare Retehnologizari si investitii noi

Perioada de realizare Optiunea O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

2010 X X X X

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

2011 X X X X

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

2012 X

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

2010,2011,2012, Cite un cazan in fiecare an

X

Instalatie de desulfurare CET Sud

2011-2012 X

Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

2010-2012

X

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

2010-2012

X

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

2010-2011 X X X X

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

2009-2010

X

2.a.2 Calculul investitiilor, cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare optiune Contine sectiunile : 2.a.2.1 Acoperirea curbelor de sarcina 2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune 2.a.2.3 Calculul cheltuielilor variabile si fixe pentru fiecare optiune 2.a.2.4 Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice 2.a.2.5 Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013 2.a.2.6 Preturi 2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise 2.a.2.1 Acoperirea curbelor de sarcina Pentru a se putea face o comparatie tehnico-economica a optiunilor este necesar sa se porneasca de la acoperirea curbelor de sarcina in fiecare dintre optiuni. Diagramele urmatoare (Fig.4 – Fig.7) prezinta acoperirea curbei de sarcina prin alocarea unitatilor care vor functiona in fiecare dintre optiunile descrise la punctul precedent. Diagramele sunt trasate numai pentru optiunile O1,O8,O10,O11, pentru ca numai la acestea curbele sunt acoperite prin utilizarea unor unitati de producere diferentiate. Curbele clasate sunt trasate, asa cum a fost precizat, pentru ansamblul CET Centru + CET Sud, iar o proportie de 8 % din necesar este acoperita de centralele insulare. Pentru optiunea descentralizata O12 nu este necesara trasarea unei diagrame explicative.

103

Figura 4: Curba de sarcina, optiunea O1

Figura 5: Curba de sarcina, optiunea O8

104

Figura 6: Curba de sarcina, optiunea O10

Figura 7: curba de sarcina, optiunea O11 Principii aplicate pentru acoperirea curbelor de sarcina : -baza sarcinii termice s-a acoperit cu ciclul combinat gaze-abur care va fi instalat la CET Timisoara Centru, pentru ca acesta a fost considerentul avut in vedere la initierea studiilor pentru aceasta investitie, pe baza faptului ca ciclurile combinate sunt eficiente in conditiile unei puteri termice livrate cit mai constante.

105

-pentru optiunile O8,O10,O11, in care CET Sud functioneaza, a fost avuta in vedere alocarea de CO2 insumata pentru cele doua centrale. Utilizarea lignitului, care este un combustibil mult mai ieftin decit gazele naturale ar fi foarte convenabila pentru incalzire, dar alocarea de CO2 nu permite o sarcina termica de durata a centralei CET Sud mai mare de cea luata in calcul in acest studiu, 100 Gcal/h (116,3 MWt). De asemenea, stabilirea sarcinii termice pe carbune de 116,3 MWt pentru toate optiunile in care se utilizeaza acest combustibil asigura o baza egala pentru comparatia intre optiuni. Asupra acestei chestiuni se va reveni mai amanuntit la un punct ulterior. - cazanele pe lignit , fie ca sunt cazanele de abur existente, la optiunea O8, fie ca este vorba de un cazan nou cu ardere in strat fluidizat, de abur sau de apa fierbinte (optiunile O10 si O11) ridica probleme de functionare eficienta a camerei de ardere la sarcini termice reduse. Prin urmare, la acoperirea curbei de sarcina din CET Sud s-a limitat inferior sarcina termica la jumatate (50%) din sarcina maxima. Astfel a aparut o zona de sarcina redusa, de forma triunghiulara, cuprinsa intre duratele de functionare de cca 4000 ore/an si cca 6500 ore/an. Valoarea sarcinii este cuprinsa intre 0 si 50 Gcal/h. Aceasta se poate acoperi numai din CET Centru, in modul cel mai probail si cu foarte buna aproximatie cu un cazan de apa fierbinte de 50 Gcal / h (58,15 MWt). Desi un astfel de cazan nu poate fi descarcat in mod realist sub o sarcina de 15 Gcal/h, perioada pentru care sarcina cazanului ar trebui sa fie mai mica este situata in sezonul cald, in care este nevoie numai de apa calda menajera. Aici cazanul poate functiona cu intermitente, folosind inertia termica a retelei de transport, pornirea si oprirea unui cazan de apa fierbinte fiind foare simpla. Utilizarea unitatilor de producere a energiei termice in perioada dinaintea retehnologizarii Diagramele prezinta acoperirea curbei de sarcina pe perioada de analiza de 20 de ani. Totusi, pentru anii de inceput, utilizarea unitatilor de producere a energiei termice nu poate respecta in intregime diagramele prezentate pentru ca investitiile de retehnologizare pot fi facute numai esalonat in concordanta si cu termenele de conformare la normele de mediu. In consecinta se fac urmatoarele precizari : -pentru toate optiunile se prefigureaza intrarea in functiune a ciclului combinat in anul 2012. Pentru anii anteriori, acoperirea bazei curbei de sarcina se face din CET Centru din turbina de abur cu contrapresiune existenta. -pentru optiunea O8, la CET Sud, retehnologizarea celor trei cazane de abur este prevazuta pentru anii 2010-2012. Prin urmare pentru acesti ani, ca si pentru anul 2009, premergator retehnologizarii , se estimeaza ca pregatirea si implementarea lucrarilor la CET Sud nu va permite utilizarea tuturor celor trei cazane de abur. Se considera ca in fiecare din acesti ani la CET Sud se poate functina cu un cazan de abur, astfel ca sarcina termica in cogenerare este de numai 50 Gcal/h ( 58,15 MWt).Restul de 50 Gcal/h vor fi livrate din cazanele de apa fierbinte pe lignit existente, care au conditii de functionare pina in anul 2010. Dupa anul 2010 CAF pe lignit trebuiesc oprite, nefind conformate, situatie in care sarcina se acopera din cazanele de apa fierbinte din CET Centru. -pentru optiunea O10, la CET Sud , se considera ca investitia pentru un cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat are loc in anii 2010-2012. Prin urmare in anul pregatitor 2009 si in anul 2010, CET Sud functioneaza si livreaza cantitatea de caldura de 100 Gcal/h cu cazanele de apa fierbinte existente. In 2011-2012 sarcina se asigura din CET Centru. Noul cazan de abur, amplasat pe locul celor actuale, intra in functiune in a doua parte a anului 2012, astfel ca incepind din acel moment CET Sud functioneaza in cogenerare cu turbina cu abur existenta. -pentru optiunea O11 la CET Sud , se considera ca investitia pentru un cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat are loc in anii 2010-2012 iar amplasarea se face pe locul actualelor cazane de abur. Prin urmare in anul pregatitor 2009 si in anul 2010, CET Sud

106

functioneaza si livreaza cantitatea de caldura de 100 Gcal/h cu cazanele de apa fierbinte existente. In 2011-2012 sarcina se asigura din CET Centru. Noul cazan de apa fierbinte, amplasat pe locul actualelor cazane de abur intra in functiune in a doua parte a anului 2012. -pentru optiunea O12, care reprezinta incalzirea descentralizata, investitia este considerata a avea loc intr-un ritm foarte rapid, in anii 2009-2010. Aceasta ar putea fi apreciata ca o ipoteza idealizata dar este realizabila daca incalzirea descentralizata ar prezenta avantaje evidente, care sa determine o schimbare radicala a strategiei de incalzire. In anii 2009-2010 livrarea caldurii ar urma sa fie facuta numai din CET Centru, care are o exploatare mai simpla, permitind operatorului sa-si concentreze capacitatea pentru implementarea noilor investitii. Rezerva de putere termica pentru termoficarea urbana Optiunile luate in calcul aduc un numar mare si divers de retehnologizari cit si de opriri ale unor instalatii pentru care retehnologizarea nu este justificata. Analiza rezervei de putere se face atit pentru starea de functionare normala a echipamentelor cit si pentru cazul avariei unui echipament de putere mare ( cea mai mare sau unul dintre cele cu puterea cea mai mare). Astfel, optiunile de echipare descrise pina in prezent trebuie sa fie echilibrate, adica sa asigure in bune conditii realizarea sarcinii, sa faca fata cazului de avarie iar pe de alta parte sa nu contina o supraechipare (rezerva de putere prea mare). De la inceput se mentioneaza ca toate sursele, fie in optiunile centralizate , fie in optiunea descentralizata pot utiliza doi combustibili, astfel ca problema penuriei de combustibil momentane, cu referire la gazele naturale, este suficient acoperita. Exceptie fac CAF nr.1,CAF nr.2 si ciclul combinat din CET Centru, dar se va demonstra in continuare suficienta rezervei de sarcina. Pentru optiunile centralizate, situatia puterii termice instalate si de durata in unitati retehnologizate este urmatoarea : Tabelul 30. Puterea termica instalata si puterea termica de durata Optiunea / Unitati de producere si puterea termica totala (MWt)

O1 O8 O10 O11

CAF 58,15 MWt gaze CET Centru

2x58,15 =116,3

2x58,15 =116,3

2x58,15 =116,3

2x58,15 =116,3

CAF 116,3 MWt gaze-CLU CET Centru

3x116,3 =349

2x116,3 =232,6

2x116,3 =232,6

2x116,3 =232,6

Cogenerare cu ciclu mix gaze-abur CET Centru 29

29 29

29

Cogenerare cu cazane de abur pe lignit si turbina de abur CET Sud

0

174 din care puterea termica de durata

116,3

125 din care puterea termica de durata 116,3 0

CAF 116,3 MWt lignit CET Sud 0 0 0

1x 116,3 =116,3

Total instalat MWt 494 552 515 494 Total putere de durata MWt 494 494 494 494 Pentru CET Sud exista diferentieri intre optiuni si anume : -in optiunea O8 sunt retehnologizate trei cazane de abur existente, putind debita

107

3 x 100 t/h = 300 t/h astfel ca puterea termica realizabila la contrapresiunea turbinei existente poate atinge 174 MWt pentru termoficare -in optiunea O 10 se construieste un nou cazan de abur cu capacitatea de 200 t/h, astfel ca la contrapresiunea turbinei se pot obtine numai 125 MWt pentru termoficare -in optiunea O11 se construieste un cazan de apa fierbinte si se renunta la cogenerare. Cazanul de apa fierbinte poate asigura 116,3 MWt Puterea de durata luata in calcul pentru termoficare la CET Sud este insa de 116,3 MWt , egala pentru cele trei optiuni. Se mentioneaza insa siguranta marita care apare in cadrul optiunii O8 nu numai datorita unei sarcini posibile mai mari, ci si prin faptul ca lucreaza, spre deosebire de optiunile O10 si O11, cu doua din trei cazane in loc de unul singur. In oricare dintre optiuni puterea termica utilizabila in mod curent si programat pentru termoficarea urbana are valoarea de 494 MWt . In caz de defectiune capacitatea de producere cea mai mare care se indisponibilizeaza este de 116,3 MWt, de exemplu din cauza spargerii unui cazan de apa fierbinte din CET Centru, sau spargerea cazanului de apa fierbinte de 116,3 MWt din CET Sud in optiunea O11. Privitor la cele trei cazane de abur din CET Sud si la turbina deservita, o avarie simultana a cazanelor nu poate fi luata in calcul, iar defectarea turbinei nu afecteaza sistemul pentru ca se poate functiona cu cazanele prin SRR. Pentru evaluarea rezervei de sarcina se prezinta tabelul urmator : Tabelul 31. Rezerva de putere termica Nr. Optiunea /

Puterea termica si rezerva O1 O8 O10 O11

1 Puterea termica de virf de iarna 2012 MWt 365 365 365 365 2 Puterea termica de virf de iarna 2028 MWt 300 300 300 300 3 Puterea totala instalata CET Centru + CET Sud

dupa retehnologizare (MWt) 494 552 515 494 4 Rezerva de putere instalata 2012

( Nr. 3 / Nr.1 x 100) 135 % 151 % 141 % 135 % 5 Rezerva de putere instalata 2028

( Nr. 3 / Nr.2 x 100) 165 % 184 % 172 % 165 % 6 Puterea totala de durata CET Centru + CET Sud

dupa retehnologizare (MWt) 494 494 494 494 7 Puterea totala in cazul indisponibilizarii unei unitati

mari MWt 378 378 378 378 8 Acoperirea puterii necesare in cazul avariei unei

unitati mari 2012 (Nr. 7/ Nr.1) 103 % 103 % 103 % 103 %

9 Acoperirea puterii necesare in cazul avariei unei unitati mari 2012 (Nr. 7/ Nr.2) 123 % 123 % 123 % 123 %

10 * Puterea in scenariul cel mai pesimist – doua unitati mari ies din functiune – una datorita lipsei combustibilului (gaze naturale) iar alta prin spargere MWt 262 262 262 262

11 * Acoperirea sarcinii in scenariul cel mai pesimist 71,8% 71,8% 71,8% 71,8% * Rubricile 10 si 11 au fost introduse pentru cazul in care disponibilitatea gazelor naturale scade drastic pe durata indelungata iar in aceste condtii se mai sparge si un cazan mare. Acestea sunt conditii echivalente practic cu o enclavizare economica iar intr-o asemenea logica rezerva asigurata de 71,8 % poate fi considerata acceptabila, fiind conforma cu regulamentele energetice ale Romaniei din anii 1970-1990, care impuneau ca in caz de avarie sa se acopere cel putin 50 % din sarcina de virf de iarna.

108

Rezerva de putere este considerata suficienta si demonstreaza ca optiunile sunt echilibrate, fara a introduce supraechipari. Pentru anul 2009, cind toate unitatile sunt functionale si nu au restrictii de conformare la mediu, puterea totala instalata si utilizabila este : CET Centru 486,2 MWt CET Sud 406,6 MWt Total 886,8 MWt Fata de sarcina termica de virf a anului 2009 de 400 Mwt, rezerva de putere actuala este de 221 %. Pentru sistemul descentralizat, rezerva de putere este o problema locala de dimensionare a echiparii cu cazane a punctelor termice si este prezentata in anexa 2 la acest studiu. Securitatea in alimentarea cu combustibil este o problema strins legata de rezerva de sarcina, si este asigurata in mod logic astfel : - fiecare unitate de producere a caldurii are posibilitatea functionarii pe doi combustibili -data fiind rezerva suficienta la acoperirea sarcini rezulta implicit securitatea fata de alimentarea cu combustibili -in ultima instanta acest aspect, legat de criza gazelor manifestata in sezonul rece 2008- 2009, este foarte bine acoperit la COLTERM Timisoara, intrucit in cadrul sistemului de termoficare pot fi utilizate practic in parti egale de putere 3 combustibili 2.a.2.2 Valoarea investitiilor necesare pentru fiecare optiune In tabelul urmator sunt prezentate investitiile necesare pentru fiecare optiune, corelat cu perioada in care trebuiesc realizate. Tabelul 32. Valoarea retehnologizarilor si investitiilor necesare pentru optiunile analizate Retehnologizari si investitii noi

Perioada de realizare

Optiunea Valoarea investitiei

Mil Euro fara TVA O1 O8 O10 O11 O12

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

2010 X X X X 3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

2011 X X X X 4,9

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

2012 X 4,9

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

2010-2012

X 17,79 (3x5,93)

Instalatie de desulfurare CET Sud

2010-2012 X 22,05

Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

2010-2012

X 71,49

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

2010-2012

X 59,5

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

2010-2011 X X X X 2,3

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze- CLU

2009-2010

X 149

109

Pentru evaluarea modernizarilor si investitiilor s-a recurs la diverse surse avute la dispozitie s-au s- a facut evaluarea respectiva, dupa cum se precizeaza in tabelul urmator. Tabelul 32.1 Modalitatea de calcul a valorilor investitiilor si modernizarilor. Retehnologizari si investitii noi Modalitatea stabilire a valorii Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

Punctul 2.b.1.5 al acestui studiu

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

Punctul 2.b.1.4 al acestui studiu

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

Punctul 2.b.1.4 al acestui studiu

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

Punctul 2.b.1.1; 2.b.1.2 si 2.b.1.3 al acestui studiu

Instalatie de desulfurare CET Sud Conform punctului 2.b.2 al acestui studiu Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

Conform anexei 1 la acest studiu

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

Conform anexei 1 la acest studiu

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

Conform punctului 2.b.3 din acest studiu

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU

Conform anexei 2 la acest studiu

Esalonarea pe ani a valorilor retehnologizarilor si investitiilor , necesara pentru evaluarile din cadrul analizei cost beneficiu, este redata pentru fiecare optiune in tabelele de mai jos. Tabelul 33. Esalonarea valorilor in optiunea O1 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare CAF 5 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 15,74 Mil Euro fara TVA Tabelul 34. Esalonarea valorilor in optiunea O8 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

5,93

5,93

5,93

Instalatie de desulfurare CET Sud

7,35 7,35 7,35

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 50,68 Mil Euro fara TVA

110

Tabelul 35. Esalonarea valorilor in optiunea O10 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Cazan nou de abur cu arderea lignitului in strat fluidizat 200 t/h CET Sud

23,83

23,83

23,83

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 82,33 Mil Euro fara TVA Tabelul 36. Esalonarea valorilor in optiunea O11 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Cazan nou de apa fierbinte cu arderea lignitului in strat fluidizat 116,3 MWt CET Sud

19,83

19,83

19,83

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare totala : 70,33 Mil Euro fara TVA Tabelul 37. Esalonarea valorilor in optiunea O12 Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Echipare puncte termice cu cazane de apa calda gaze-CLU inclusiv retea gaze

74,5 74,5

Valoare totala : 149 Mil Euro fara TVA 2.a.2.3 Calculul cheltuielilor variabile si fixe pentru fiecare optiune Pentru alegera optiunii celei mai bune , in prezentul studiu a fost facuta analiza cost beneficiu pentru fiecare optiune, in cadrul capitolului “Analiza cost beneficiu”. In conditiile in care optiunile sunt perfect egale in privinta caldurii vindute ,elementele necesare pentru efectuarea acestei analize sunt, pentru fiecare dintre anii intervalului de analiza 2009-2028: -calculul consumului de combustibil si al cheltuielilor cu combustibilul -calculul productiei de energie electrica si a incasarilor din vinzarea energiei electrice -calculul cheltuielilor cu energia electrica achizitionata -calculul cheltuielilor pentru desulfurarea gazelor de ardere (daca este cazul) -calculul cheltuielilor pentru reparatii si dezafectari -stabilirea cheltuielilor de amortizare a echipamentelor si instalatiilor existente -stabilirea cheltuielilor cu salariile Aceste elemente se prelucreaza cu un program de calcul a carui desfasurare este data in anexa 4 a acestui studiu, pentru fiecare din optiuni. In cele ce urmeaza se prezinta elementele de calcul esentiale.

111

Consumul de combustibil . Definirea datelor de intrare pentru unitatile de producere a energiei termice Curba clasata a fiecarui an este impartita in zone, iar zonele sunt alocate unitatilor de producere a energiei termice. In scopul imbunatatirii preciziei de calcul, ariile mai extinse din diagramele de acoperire a curbei de sarcina (reprezentate la punctul 2.a.2.1) sunt divizate in astfel de zone. De exemplu in optiunea O8 o astfel de partitie are urmatoarea reprezentare:

Fig. 8: Curba clasata, optiunea O8 Aceasta diagrama nu difera cu nimic de diagrama optiunii O8, dar pentru precizia calculului, ariile de sub curbele clasate cu puterea de peste 125 Gcal/h au fost impartite in 4 zone; la fel si aria triunghiulara de deasupra sarcinii de baza. Pentru fiecare zona marimea principala la care se raporteaza tot calculul este caldura produsa la limita centralelor. Conditia de precizie a calculului este ca suma caldurilor zonelor pentru fiecare an sa fie egala cu caldura totala produsa in acel an. Balanta caldura produsa-pierderi, caldura produsa de centralele Centru+Sud/Centrale insulare este redata in tabelul de mai jos. Tabelul 38. Repartitia pe ani a caldurii produse, pierderilor, contributia sistemelor de incalzire Qvindut Pierderi An Qtot CET Q CT

TJ/an TJ/an TJ/an TJ/an

3941 929 2009 4156 714

3835 900 2010 4042 693

3726 870 2011 3925 671

3617 841 2012 3809 649

3511 811 2013 3695 627

3402 781 2014 3577 606

112

3293 752 2015 3461 584

3187 752 2016 3369 570

3078 752 2017 3274 556

2969 752 2018 3195 526

2863 752 2019 3118 497

2754 752 2020 3038 468

2645 752 2021 2959 438

2539 752 2022 2881 410

2430 752 2023 2802 380

2430 752 2024 2802 380

2430 752 2025 2802 380

2430 752 2026 2802 380

2430 752 2027 2802 380

2430 752 2028 2802 380 Consumul de combustibil al fiecarei unitati de producere a caldurii pe o anumita zona este calculat cu o relatie de tipul : B gaz = Cgaz( %) x Q z x Q u cazan/ Q tf / Rand cz gaz/ Hi gaz B carbune = C carbune (%) x Q z x Q u cazan/ Q tf / (1- q pt) /Rand cz carbune/ Hi carbune In care Qz- este caldura de termoficare necesara pentru acoperirea unei zone din curba de sarcina clasata C gaz- este aportul caloric al gazelor la sarcina unui cazan, care este 100% cind cazanul este pe gaze sau de exemplu 30 % la un cazan pe carbune nemodernizat sau 5 % la un cazan modernizat C carbune este cota calorica a carbunelui, care este “0” la cazanele pe gaze si “100 - C gaz” la cazanele pe carbune. Rand cz – Randamentul unui cazan la arderea gazului sau a carbunelui. Se mentioneaza ca un cazan pe carbune functioneaza de regula cu un randament mai mare aferent partii de caldura obtinute prin arderea unei cote de gaz. Hi- puterea calorica inferioara a combustibilului, gaz sau carbune Qu cazan/Q tf– Este un raport specific care face legatura intre caldura utila produsa de un cazan si caldura care este livrata in termoficare. Pentru cazanele de apa fierbinte acest raport este egal cu “1”, dar pentru ciclurile de cogenerare cu abur cazanele produc mai multa caldura utila decit se livreaza din turbinele de termoficare si raportul este supraunitar. qpt - este consumul de servicii proprii termice, adica pentru preincalzirea apei care merge la cazan Pentru instalatii de turbine cu gaze si cicluri combinate gaze-abur consumul de combustibil se determina cu o relatie de tipul: B gaz = Q z / Eff t/ Hi gaz Unde Eff t este eficienta termica a unitatii respective. Cheltuielile cu combustibilul se calculeaza pentru fiecare optiune cu relatiile: S gaz = Pgaz x Σ B gaz z S carbune = P carbune x Σ Bcarb z adica prin inmultirea pretului combustibilului cu suma cantitatilor de combustibil pentru fiecare zona.

113

Pentru fiecare unitate de producere a caldurii, care ocupa o zona, sunt definite urmatoarele date de baza : Pentru cazane de apa fierbinte pe gaze naturale sau carbune + gaze naturale : A.Puterea calorifica medie a carbunelui B.Puterea calorifica medie a gazelor naturale Randamentul inainte de retehnologizare: C.-pentru gaze naturale D.-pentru carbune Randamentul dupa retehnologizare: E.-pentru gaze naturale F.-pentru carbune (pentru cazanele de apa fierbinte retehnologizarea inseamna constructia unui cazan nou cu ardere in strat fluidizat) Consumul propriu de energie electrica pe unitatea de caldura produsa exclusiv pomparea apei de termoficare. G-pentru gaze naturale H-pentru carbune Factorii de emisie CO2 I.-pentru carbune J.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx inainte de retehnologizare K.-pentru carbune L.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx dupa retehnologizare M.-pentru carbune N.-pentru gaze naturale O.- Emisia de SO2 pentru arderea carbunelui in absenta instalatiei de desulfurare P.- Emisia de praf pentru arderea carbunelui – se mentioneaza ca la Timisoara toate unitatile de arderea carbunelui au electrofiltrele modernizate si se incadreaza in normele de mediu Aceste date initiale introduse in program sunt prezentate in tabelul urmator Tabelul 39. Date initiale de calcul pentru cazane de apa fierbinte Tip cazan

A B C D E F G H I J

CAF 58MW gaz

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

91 %

-

93 %

-

3,24 KWh/Gcal

-

-

56,1 t/TJ

CAF 116 MW gaz- CLU

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

91 %

-

93 %

-

3,24 KWh/Gcal

-

-

56,1 t/TJ

CAF actual 116MW Lignit- Gaz

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

90 %

82 %

-

-

3,24 KWh/Gcal

11 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

114

CAF ASF 116MW lignit- gaz

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

-

-

91 %

87 %

3,24 KWh/Gcal

11 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

Cazane din centrale termice mici

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

90 %

-

90 %

-

neglijabil

-

-

56,1 t/TJ

Nota : Puterile calorice ale combustibililor sunt alese la valorile date in tabel din urmatoarele motive: -pentru gazele naturale puterea calorica de 8500 kcal/Nmc corespunde cu puterea calorica a metanului pur, asa cum sunt gazele naturale utilizate la ora actuala. Acest gaz a fost considerat reprezentativ ca pret dar mai ales pentru aprecierea unei emisii maximale de NOx,printr-o temperatura de ardere cit mai mare. Mentionam ca in energetica romaneasca a fost acceptata multa vreme o putere calorica de 8050 Kcal/Nmc, care insa era calculata la starea standard, 1 bar si 15 oC, deci nu la starea normala. Valoarea 8050 corectata pentru stare normala conduce la 8492 Kcal/Nmc -pentru carbune puterea calorica de 2100 Kcal/kg a fost considerata reprezentativa pentu calculele de pret dar mai ales pentru calculele de emisie NOx, factorul teoretic de emisie rezultind cel mai mare datorita unei temperaturi de ardere mai mari Pentru explicitarea datelor din tabel se dau urmatoarele clarificari :

- consumul specific de energie electrica pe unitatea de caldura livrata (kWh/Gcal) este redus in cazul gazelor naturale reprezentind consumul de energie electrica pentru ventilatoarele

Tip cazan

K L M N O P

CAF 58MW Gaz

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

-

-

-

CAF 116 MW gaz-CLU

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

-

-

-

CAF actual 116MW Lignit- Gaz

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

303 g/GJ 550 mg/Nmc 6% O2

-

-

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

CAF ASF 116MW lignit- gaz

-

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

138 g/GJ 250 mg/Nmc 6% O2

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

Cazane din centrale termice mici

NU SE MONITORIZEAZA PENTRU CAZANE DE PUTERE MICA

115

de aer, recircularea apei prin cazan, pomparea apei de adaos, organe de reglare, automatizari, iluminat. Se poate preciza urmatoarea situatie a consumurilor electrice:

Tabelul 39.1 Consumuri specifice electrice pentru cazane de apa fierbinte pe gaze naturale Destinatia consumului de energie electrica

CAF 50 Gcal/h (58 ,15 MWt) CAF 100 Gcal/h ( 116,3 MWt)

Ventilatoare de aer 122 kW 220 kW Recirculare apa prin cazan 30 kW 60 kW Automatizari si actionari 5 kW 5 kW Iluminat 5 kW 5 kW Total putere electrica 162 kW 290 kW Putere electrica pe caldura produsa la sarcina nominala

3,24 kWh/Gcal 2,9 kWh/Gcal

Putere adoptata pentru calcul cazane apa fierbinte pe gaze naturale

3,24 kWh/Gcal

-pentru cazul utilizarii carbunelui se fac urmatoarele precizari : Tabelul 39.2 Consumuri specifice electrice pentru cazane de apa fierbinte pe carbune Destinatia consumului de energie electrica CAF 100 Gcal/h ( 116,3 MWt) Ventilatoare de aer 125 kW Ventilatoare de gaze de ardere 260 kW Concasare si transport carbune 40 kW Macinare carbune 510 kW Electrofiltru 150 kW Automatizari si actionari 10 kW Iluminat 5 kW Total putere electrica 1100 kW Putere electrica pe caldura produsa la sarcina nominala

11 kWh/Gcal

- emisia de NOx a cazanelor este data atit sub forma unui coeficient CORINAIR cit si sub forma unei valori de emisie momentane (mg/Nmc)

Corespondenta luata in calcul este urmatoarea:

 Gazele naturale cu puterea calorica 8500 kcal/Nmc ( 35590 kJ/Nmc) genereaza prin ardere un volum de gaze de ardere de 12,05 Nmc gaze ardere/Nmc combustibil , pentru un exces de aer 1,16 insemnand o concentratie de oxigen de 3 % si o umiditate de 16,5 %. Concentratia de NOx este considerata 450 mg/Nmc inainte de retehnologizare si 200 mg/Nmc dupa retehnologizare, acestea fiind valori uzuale pentru arderea gazelor naturale. In consecinta factorul de emisie raportat la caldura primara este

12,05 x 0, 450/0,035590/( 1-.165) = 182,35 g/GJ inainte de retehnologizare si 12,05 x0,200/0,035590/( 1-.165) = 81,04 g/GJ dupa retehnologizare S-au adoptat valorile rotunjite 182 g/GJ si 81 g/GJ .  Lignitul cu puterea calorica 2100 kcal/kg ( 8792 kJ/kg) genereaza prin ardere un volum de gaze

de ardere de 3,83 Nmc gaze ardere/Nmc combustibil , pentru un exces de aer 1,4 insemnand o concentratie de oxigen de 6 % si o umiditate 20,5 %. Concentratia de NOx este considerata 550 mg/Nmc inainte de retehnologizare si 250 mg/Nmc dupa retehnologizare, acestea fiind valori uzuale pentru arderea lignitului. In consecinta factorul de emisie raportat la caldura primara este

3,83 x 0, 550/0,00872/(1-.205) = 303,1 g/GJ inainte de retehnologizare si 3,83 x0,250/0,00872/(1-.205) = 137,77 g/GJ dupa retehnologizare . S-au adoptat valorile rotunjite 303 g/GJ si 138 g/GJ .

-emisia de SO2 a fost calculata pentru carbunele de 2100 kcal/kg ( 8792 kJ/kg) avind un continut de sulf de 0.9 %. Acesta este carbunele cel mai frecvent utilizat la CET Sud.

116

In aceste conditii, pentru un exces de aer la evacuarea din electrofiltre 1,9 si o temperatura a gazelor la evacuare 155 oC, cazanul are randamentul 87 %, volumul de gaze de ardere este 4,74 Nmc/kg carbune , continutul de dioxid de sulf in gazele de ardere este 3864 mg/Nmc iar valoarea corectata este 7520 mg/Nmc ( 6% O2).

Pentru cazane de abur pe gaze naturale sau carbune + gaze naturale si ciclul de cogenerare atasat: A.Puterea calorifica medie a carbunelui B.Puterea calorifica medie a gazelor naturale Randamentul inainte de retehnologizare: C.-pentru gaze naturale D.-pentru carbune Randamentul dupa retehnologizare: E.-pentru gaze naturale F.-pentru carbune (pentru cazanele de abur retehnologizarea inseamna fie executia unor lucrari specifice fie constructia unui cazan nou cu ardere in strat fluidizat) Consumul propriu de energie electrica pe unitatea de caldura produsa exclusiv pentru pomparea apei de termoficare. G-pentru gaze naturale H-pentru carbune Factorii de emisie CO2 I.-pentru carbune J.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx inainte de retehnologizare K.-pentru carbune L.-pentru gaze naturale Factorii de emisie NOx dupa retehnologizare M.-pentru carbune N.-pentru gaze naturale O.- Emisia de SO2 pentru arderea carbunelui in absenta instalatiei de desulfurare P.- Emisia de pulberi pentru arderea carbunelui – se mentioneaza ca la Timisoara toate unitatile de arderea carbunelui au electrofiltrele modernizate si se incadreaza in normele de mediu Q.- Consumul de abur al ciclului pe unitatea de caldura produsa in termoficare R.-Consumul de caldura utila cazan pe unitatea de caldura livrata in termoficare S.- Energia electrica produsa de ciclu pentru uniatea de caldura produsa in termoficare. T.- Consumul propriu termic Aceste date initiale introduse in program sunt prezentate in tabelul urmator.

117

Tabelul 40. Date initiale de calcul pentru cazane de abur si cicluri de producere a energiei electrice atasate acestora Tip cazan A B C D E F G H I J Cazan de abur gaze naturale 35 t/h, 35 bar, 450oC CET Centru

-

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

92 %

-

-

-

3,13 KWh/Gcal

-

-

56,1 t/TJ

Cazane de abur lignit-gaze 100 t/h 15 bar 250 o C CET Sud

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

90 %

84%

91 %

87 %

3,13 KWh/Gcal

12,55 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

Cazan de abur lignit-gaze ASF 200 t/h 15 bar 250 oC CET Sud

2100 kcal/kg 8792 kJ/kg

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

-

-

91 %

88 %

3,13 KWh/Gcal

12,55 KWh/Gcal

102 t/TJ

56,1 t/TJ

* Nota: Cazanul de abur din CET Centru si turbina de cogenerare aferenta mai functioneaza doar in primul an, 2009, dinaintea intrarii in functiune a ciclului combinat in 2012.

Tip cazan

K L M N O P Q P S T

Cazane de abur gaze naturale 35 t/h 35 bar, 450oC CET Centru

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

-

-

-

-

-

1,72 t/Gcal

1.185 Gcal/Gcal

0,159 MW/Gcal

4,2%

Cazane de abur lignit- gaze 100 t/h 15 bar 250 o C CET Sud

182 g/GJ 450 mg/Nmc 3% O2

303 g/GJ 550 mg/Nmc 6% O2

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

138 g/GJ 250 mg/Nmc 6% O2

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

1,86 t/Gcal

1.109 Gcal/Gcal

0,154 MW/Gcal

4,5%

Cazan de abur lignit- gaze ASF 200 t/h 15 bar 250 oC CET Sud

-

-

81 g/GJ 200 mg/Nmc 3% O2

138 g/GJ 250 mg/Nmc 6% O2

7520 Mg/Nmc 6% O2

50 mg/Nmc 6% O2

1,86 t/Gcal

1.109 Gcal/Gcal

0,154 MW/Gcal

4,5%

118

Pentru explicitarea datelor din tabel se dau urmatoarele clarificari :

- pentru consumul specific de energie electrica la cazanele de abur pe gaze naturale sau lignit-gaze naturale avind atasata turbina de cogenerare pentru termoficare se procedeaza similar punctului anterior:

Tabelul 40.1 Consumuri specifice electrice pentru cazane de abur cu ciclu de cogenerare Destinatia consumului de energie electrica

CAZANE DE ABUR gaze naturale

30 t/h,35 bar 450 oC CET Centru

Putere termica termoficare 18,5

Gcal/h

CAZANE DE ABUR lignit- gaze naturale

15 bar, 250 oC 100 t/h retehnologizate

sau CAZAN NOU 200 t/h ASF CET Sud

Putere termica termoficare 100 Gcal/h

Ventilatoare de aer 27 kW 115 kW Ventilatoare de gaze de ardere 19 kW 300 kW Concasare si transport carbune 0 50 kW Macinare carbune 0 600 kW Electrofiltru 0 150 kW Pompare apa de adaos 4 kW 25 kW Automatizari si actionari 4 kW 10 kW Iluminat 4 kW 5 kW Total putere electrica 58 kW 1255 kW Putere electrica pe caldura produsa la sarcina nominala

3,13 kWh/Gcal 12,55 kWh/Gcal

-pentru emisiile de NOx si de SO2, se procedeaza similar situatiei cazanelor de apa fierbinte, prezentate anterior -pentru consumul de abur produs de cazne raportat la caldura produsa in termoficare, precum si pentru energia electrica produsa de ciclu raportat la caldura produsa in termoficare se face bilantul ciclului utilizind si diagramele de lucru ale turbinelor in tabelul urmator. Tabelul 40.2 Marimi caracteristice ale ciclurilor de cogenerare existente in CET Centru si CET Sud Nr. Marimea CET Centru CET Sud 1 Debitul de abur cazan ( t/h) 30 186 2 Presiunea aburului la iesire cazan ( bar) 35 15 3 Temperatura aburului la iesire cazan (oC) 450 250 4 Entalpia aburului la iesire cazan (kJ/kg) 2923,6 3336,2 5 Presiunea absoluta a apei de alimentare la intrarea in pompa de

alimentare (bara) 1 1

6 Temperatura apei de alimentare cazan (oC) 105 105 7 Entalpia apei de alimentare la intrare in cazan (kJ/kg) 467 467 8 Presiunea absoluta a aburului la esaparea turbinei-intrarea in

schimbatorul de caldura termoficare (bara) 3 1,2

9 Temperatura aburului la esaparea turbinei (oC) 200 105 10 Temperatura medie a agentului de termoficare retur (oC) 50 50 11 Temperatura medie a agentului de termoficare tur. (oC) 85 85 12 Temperatura medie a condensatului rezultat din abur (oC) 80 80 13 Entalpia aburului la esaparea trubinei (kJ/kg) 2860 2694,8 14 Entalpia condensatului rezultat din abur (kJ/kg) 335 335 15 Cantitatea de abur de la cazan necesara pentru preincalzirea/degazarea

condensatului (t/h) [= Nr.1x ( Nr.6-Nr.12)x4.187/(Nr.4-Nr.7+( Nr.6-Nr.12)x4.187)]

1,22 8,34

16 Cantitatea de abur pentru termoficare urbana 30,65 177,61 17 Pierderea procentuala de abur pentru preincalzirea/degazarea apei de

alimentare (consumul propriu termic) (%) 4,2 4,5

119

18 Caldura livrata in termoficare (MWt) 21,5 116,3 19 Caldura livrata in termoficare (Gcal/h) 18,5 100 20 Energia electrica produsa de turbina (MW) 3 15,5 21 Energia electrica pentru pomparea apei de alimentare cazan (MW)

[Nr.1x(Nr.2 +1-Nr.5)x100000/3600/1000000/0.7] 0,044 0,1

22 Energia electrica la bornele ciclului (cazan,pompa, turbina) ( MW) [=Nr.20-Nr.21]

2,956 15,4

23 Cantitatea de abur cazan/caldura livrata termoficare (t/Gcal) [Nr.1/Nr.19]

1,72 1,86

24 Cantitatea de caldura utila cazan/caldura livrata termoficare (Gcal/Gcal) [=Nr.23x(Nr.4-Nr.7)/4.187/1000]

1,185 1,109

25 Energia electrica/ caldura livrata in termoficare (MW/Gcal) [Nr.22/Nr.19]

0,159 0,154

Diagramele de lucru ale turbinelor din CET Centru si CET Sud sunt prezentate in figurile urmatoare, cu indicarea punctelor de functionare avute in vedere. Intrucit aceste diagrame sunt liniare, urmeaza ca marimile caracteristice poz. 23,24,25 din tabelul 40.2 sunt constante, independente de sarcina de termoficare.

Fig.9: Diagrama Turbinei EKOL din CET Sud

120

Fig.10: Diagrama turbinei AKTP4 din CET Centru Pentru ciclul combinat gaze-abur din CET Timisoara Centru A.-Puterea calorica medie a gazelor naturale B.- Puterea nominala combustibil primar introdus in turbina C.- Randamentul termic nominal D.- Randamentul electric nominal E.- Eficienta nominala totala F.- Consumul de combustibil pe unitatea de caldura produsa pentru termoficare G.-Consumul propriu de energie electrica al utilitatilor auxiliare H.-Factorul de emisie CO2 pentru gaze naturale I.-Factorul de emisie NOx J.-Energia electrica produsa de ciclu pentru unitatea de caldura produsa in termoficare. Tabelul 41. Date caracteristice pentru ciclul combinat A B C D E F G H I J Ciclu combinat CET Centru

8500 Kcal/Nmc 35590 kJ/Nmc

64,72 MW

0,451 0,309 0,760 261,88 Nmc/Gcal

1 kWh/Gcal

56,1 t/TJ

81 g/GJ 200 Mg/Nmc

0,8 MW/ Gcal

Parametrii specifici referitori la ciclul combinat sunt prelucrati pornind de la parametrii nominali. -putere primara 64,2 MW -putere tremica 25 Gcal/h -putere electrica 20 MW Consumul auxiliarelor principale este acoperit de puterea ciclului, astfel ca puterea de 20 MW este considerata la borne. S-a considerat numai un consum al automatizarilor anexe si iluminatului, de 25 kW, care revine la 1 kWh/Gcal Emisia de NOx este similara unei arderi de gaze naturale performante ( similar CAF retehnologizat)

121

Eficienta termica (Eff t) si eficienta electrica (Eff el) la diverse sarcini in termoficare (Q tf) variaza cu foarte buna precizie dupa urmatoarele relatii, raportati la aceleasi marimi la sarcina nominala in termoficare : Eff t / Eff t nom= a1 x Q tf/Q tf nom + b1 Eff el/ Eff el nom = a2 x Q tf/Q tf nom + b2 Unde coeficientii au valorile : a1= - 0,3188 ; b1 = 1,329 ; a2= 0,4462 ; b2 = 0,5394 Consumul de energie electrica pentru servicii interne si pentru pompare.Cheltuieli cu energia electrica Consumul de energie electrica pentru servicii interne se va calcula pentru fiecare unitate de producere a energiei termice care acopera o zona a curbei clasate cu o relatie de tipul: Wpe z = Qz x Wep/Q tf In care Wep/Q tf este consumul de energie electrica propriu al unitatilor auxiliare pe unitatea de caldura produsa, definit si precizat la datele initiale pentru fiecare tip de instalatie In continuare aceste cantitati de energie se sumeaza pentru toate zonele care acopera curba clasata : Wpe = Σ Wpe z In sistemul de termoficare al orasului s-au inregistrat urmatoarele date medii : Tabelul 42. Energii specifice de pompare in termoficare Sursa de caldura Energia specifica de pompare

MWh/Tcal CET Centru 15,24

CET Sud 11,55 Puncte termice 15,3

Centrale insulare 32,92 Dupa retehnologizarea pompelor de transport se prelimineaza scaderi de energie electrica de pompare conform unei dependente cu puterea a treia a caldurii livrate. Energie consumata = Energie specifica x ( Puterea termica anuala/ Puterea anului referinta)3

Energia de pompare este extrasa de centrale de regula din productia proprie. Ea nu este insa un consum propriu tehnologic in legatura directa cu producerea caldurii si de aceea este contabilizata separat. Pentru modelul aplicat,in cazurile functionarii numai cu cazane de apa fierbinte, se considera ca ea se cumpara din sistemul energetic. Pentr optiunea descentralizata O12 se considera pomparea caldurii pe magistralele de transport numai din CET Centru in anii 2009, 2010, 2011, iar apoi caldura nu mai consuma energie de pompare decit pentru distributie. Pentru calculul cheltuielilor cu energia electrica s-a facut urmatoarea sistematizare : -energia electrica pentru servicii proprii se scade din energia produsa de centrala. Daca rezultatul este negativ, cum ar fi cazul cind centrala functioneaza numai cu cazane de apa fierbinte, atunci energia electrica trebuie cumparata :

 din reteaua de medie tensiune in cazul CET Centru  din reteaua de inalta tensiune in cazul CET Sud

122

- energia de pompare de transport termoficare a fost considerata in calcule cumparata dupa cum urmeaza:

 din reteaua de medie tensiune in cazul CET Centru  din reteaua de inalta tensiune in cazul CET Sud  din reteaua de distributie pentru puncte termice si centrale termice mici

Valoarea energiei cumparate se obtine ca produs intre energie si pretul unitar al acesteia Cheltuieli pentru desulfurare Conform punctului 2.b.2 al acestui studiu consumul de utilitati pentru instalatia de desulfurare este dat in coloanele 1 si 2 ale tabelului urmator. In coloana a treia si a patra se dau preturile unitare aferente si costurile orare. Finalitatea tabelului consta in evaluarea cheltuielilor pe tona de sulf extras, pentru combustibilul cu caracteristici medii . Tabelul 43. Caracteristicile de consum ale instalatiei de desulfurare Debit de gaze de ardere (Nmc/h) 640000 Concentratia SO2 la intrare (mg/Nmc) necorectata

3684

Concentratia la iesire (mg/Nmc) corectata 6 % O2

400

Concentratia la iesire (mg/Nmc) necorectata 147 Cantitatea de SO2 extrasa (t/h) 2,26 Consum apa de proces (t/h) 32 0,09 Euro/t 2,9 Euro/h Consum energie electrica kWh 900 81,04 Euro/MWh 73,26 Euro/h Consum var (CaO 100 %) (t/h) 6,15 118,5 E/t 728,77 Euro/h Cost desulfurare 356,15 Euro/t SO2 Pentru cazanele cu ardere in strat fluidizat situatia este dupa cum urmeaza Tabelul 44. Caracteristicile de consum ale desulfurarii in statul fluidizat al cazanelor ASF Debit de gaze de ardere (Nmc/h) 640000 Concentratia SO2 la intrare (mg/Nmc) necorectata

3684

Concentratia la iesire (mg/Nmc) corectata 6 % O2

400

Concentratia la iesire (mg/Nmc) necorectata 147 Cantitatea de sulf extrasa (t/h) 2,26 Consum apa de proces (t/h) 0 0 Consum energie electrica kWh 50 81,04 Euro/MWh 4,052 Consum Calcar (CaCO3 100 %) (t/h) 6 71,7 E/t 430,3 Cost desulfurare 192,2 Euro/t SO2 Limita actuala de emisie pentru SO2 este de peste 1000 mg/Nmc. La un punct ulterior se va arata ca pentru respectarea plafoanelor anuale de emisie trebuie impusa o limita mai severa, 650 mg/Nmc. Din necesiatea evaluarii unor cheltuieli acoperitoare, in acest capitol s-au calculat utilitatile pentru o emisie de 400 mg/Nmc. Rezulta o usoara supraevaluare a acestor cheltuieli, de cca 7,5 %, dar care este in limitele unor calcule prudente.

123

Cheltuieli cu salariile La ora actuala salariile la COLTERM au valorile si sunt organizate dupa cum urmeaza: Tabelul 45 . Salarii actuale in cadrul COLTERM Sector operator/ salarii anuale (mii Euro/an)

CET Centru CET Sud Puncte Termice

Centrale insulare

OPERATOR

2007-2008 2391 3258 3581 1057 259 Trebuie precizat ca salariile CET Centru si CET Sud cuprind si sumele pentru personalul de exploatare si de reparatii al retelei primare aferente centralelor . La fel si sumele de la punctele termice si centralele insulare includ cheltuieli salariale apartinind de retelele de distributie. Pentru perioada de pina la terminarea modernizarilor si investitiilor, in anul 2012 inclusiv, pentru diversele optiuni se preconizeaza ca operatorul nu va modifica salariile: Tabelul 46. Salarii preconizate la COLTERM pina in 2012 in optiunile centralizate Sector operator/ salarii anuale (mii Euro/an) 2009-2012

CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR * TOTAL

O1 2391 0 3581 1057 259 7288 O8 2391 3258 3581 1057 259 10816 O10 2391 3258 3581 1057 259 10816 O11 2391 3258 3581 1057 259 10816 * Prin termenul OPERATOR este desemnat centrul de cost pentru incasare din societatea COLTERM Exceptie face optiunea O1, in care CET Sud se inchide iar CET Centru preia toata incalzirea orasului. Se presupune in acest caz ca salariile CET Sud se anuleaza total. Acest lucru nu este posibil in realitate, pentru ca in centrala oprita ar continua anumite activitati, dar este o presupunere pentru calcul. Se presupune, ca dupa terminarea investitiilor pentru modernizarea centralelor, salariile aferente centralelor vor putea fi reduse cu 25 %, iar dupa terminarea investitiilor in retele, salariile aferente punctelor si centralelor termice insulare, cit si salariile afrente functiei de incasare, vor putea de asemenea fi reduse cu 25 %. Motivarea consta ca in conditiile unui sistem modernizat sunt posibile reduceri de personal. Evolutia salariilor este prezentata in tabelul urmator : Tabelul 47. Salarii preconizate la COLTERM pina in perioada 2013-2028 in optiunile centralizate Sector operator/ salarii anuale (mii Euro/an)

Perioada CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR TOTAL

O1 2013- 2015

3400 0 3581 1057 259 7397 O8 1794 2443 3581 1057 259 9134 O10 1794 2443 3581 1057 259 9134 O11 1794 2443 3581 1057 259 9134 O1 2016-

2028 3400 0 2685 792 194 7071

O8 1794 2443 2685 792 194 7908 O10 1794 2443 2685 792 194 7908 O11 1794 2443 2685 792 194 7908

124

Pentru optiunea O1 nu are loc reducerea de personal, ci o crestere de personal.Motivul este ca operatorul face deplasari pentru o parte de personal de la CET Sud la CET Centru si invers, dupa cum exploatarea este mai intensiva. Daca ramine in functiune numai CET Centru atunci trebuie considerat ca cca 1/3 din personalul care este inregistrat pe CET Sud trebuie sa treaca la CET Centru (apare la CET Centru o crestere de salarii de cca 1 milion Euro) si in plus nu mai poate fi efectuata o reducere de salarii dupa perioada de modernizare. Nu au fost presupuse reduceri mai mari de personal pentru ca operatorul va avea in fond in exploatare 5 instalatii mari de ardere din care una pe carbune , un ciclu combinat si un numar mare de instalatii anexe. Mai departe, avind in vedere inflatia si faptul ca valorile salariale sunt asumate constante, rezulta ca operatorul ar mai efectua o reducere continua numerica de personal, conform posibilitatilor sale de exploatare. Aceasta modalitate de preliminare a salariilor a fost discutata cu operatorul Pentru optiunea O12, descentralizata, elaboratorul studiului propune urmatoarea abordare : -pina in anul 2011 inclusiv, operatorul exploateaza numai CET Centru si mentine CET Sud in rezerva si pregateste optiunea descentralizata. Salariile vor fi neschimbate in primii ani. Exceptie fac salariile aferente exploatarii retelei de gaze naturale aflate in constructie, si pentru care operatorul trebuie sa angajeze personal inca din anul 2009 .Se considera necesar un numar de 20 persoane cu salariul de 300 euro lunar, deci un necesar anual de 72000 Euro. - incepind cu 2012 operatorul are de exploatat 114 Centrale termice provenite din puncte termice si 17 centrale termice existente, toate echipate cu cazane.Se considera ca salariile aferente coincid cu cele din optiunile centralizate,pentru punctele si centralele termice, inclusiv pentru functia de incasare, cu operarea reducerii de 25 %. La acestea se adauga salariile necesare pentru exploatarea retelei de gaze naturale. Valoarea salariilor lunare in optiunea descentralizata O12 va fi in consecinta: Tabelul 48. Salarii anuale in optiunea descentralizata O12 Sector, perioada/Salarii ( mii Euro/an) 2009-2011 2012-2028 CET Centru+CET Sud 2391 0 Puncte termice transformate in centrale termice 3581 2685 Centrale termice insulare existente 1057 792 Retea distributie gaze naturale 72 72 OPERATOR 259 194 TOTAL 7360 3452 Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli. Cheltuieli cu dezafectarile. Cheltuielile cu mentenanta sunt urmarite anual de COLTERM. Acestea au, din datele analizate pentru anii recenti, o valoare cvasiconstanta. Pentru anii dinaintea retehnologizarii unitatilor cheltuielile sunt pastrate constante , egale cu cele ale anului 2007. Alte cheltuieli Acestea sunt cheltuieli pentru chirii, telefonie, posta, taxe si altele care sunt de asemenea urmarite si au o valoare cvasiconstanta. Situatia acestor cheltuieli este urmatoarea:

125

Tabelul 49. Cheltuieli actuale cu mentenanta la COLTERM Sectorul/cheltuieli actuale (mii Euro)

CET Centru

CET Sud

Puncte termice

Centrale termice

OPERATOR TOTAL

Cheltuieli cu mentenanta actuale 526 1241 324 17 1494

3602

Alte cheltuieli actuale 1500 2030 1008 129 35 1500 Mentenanta retelelor primare este contabilizata la centralele Centru si Sud iar mentenanta retelelor secundare la punctele termice si centralele insulare . Pentru perioada de pina la terminarea modernizarilor si investitiilor, in anul 2012 inclusiv, pentru diversele optiuni se preconizeaza ca operatorul nu va modifica cheltuielile. Tabelul 50. Cheltuieli preconizate la COLTERM pina in 2012 in optiunile centralizate Sector operator/ Mentenanta si alte cheltuieli (mii Euro/an) 2009-2012

CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR TOTAL

Ment. O1 526 0 324 17 1494 2361 O8 526 1241 324 17 1494 3602 O10 526 1241 324 17 1494 3602 O11 526 1241 324 17 1494 3602

Alte cheltuieli

O1 1500 0 1008 129 35 2672 O8 1500 2030 1008 129 35 3217 O10 1500 2030 1008 129 35 3217 O11 1500 2030 1008 129 35 3217

Exceptie face optiunea O1, in care CET Sud se inchide iar CET Centru preia toata incalzirea orasului. Se presupune in acest caz ca cheltuielile CET Sud se anuleaza total. Acest lucru nu este posibil in realitate, pentru ca in centrala oprita ar continua anumite activitati, dar este o presupunere pentru calcul. Dupa terminarea modernizarilor si investitiilor in centrale se presupune ca operatorul va putea sa reduca cheltuielile cu reparatiile, precum si celelate cheltuieli. Astfel, cheltuielile cu reparatiile la centralele Centru si Sud vor fi reduse cu 25% incepind cu 2013, iar pentru punctele termice , centralale insulare si operator, incepind cu 2016.Exceptie face optiunea O1, in care dat fiind faptul ca CET Centru ramine singura centrala, aceste cheltuieli nu pot fi reduse. Strategia de reducere este similara cu cea a salariilor. Asadar cheltuielile vor avea urmatoarea structura :

126

Tabelul 51. Cheltuieli de mentenanta si alte cheltuieli preconizate la COLTERM in perioada 2013-2028 in optiunile centralizate Sector operator/ Mentenanta si alte cheltuieli (mii Euro/an)

Perioada CET Centru

CET Sud Puncte termice

Centrale insulare

OPERATOR TOTAL

Ment. O1 2013- 2015

526 0 324 17 1494 2229 O8 394 931 324 17 1494 3160 O10 394 931 324 17 1494 3160 O11 394 931 324 17 1494 3160

Ment. O1 2016- 2028

526 0 243 12.75 1120 1769,75 O8 394 931 243 12.75 1120 2700,75 O10 394 931 243 12.75 1120 2700,75 O11 394 931 243 12.75 1120 2700,75

Alte cheltuieli

O1 2013- 2015

1500 0 1008 129 35 2279 O8 1125 1522,5 1008 129 35 3819.5 O10 1125 1522,5 1008 129 35 3819.5 O11 1125 1522,5 1008 129 35 3819.5

Alte cheltuieli

O1 2016- 2028

1500 0 756 96,75 26,5 2004,25 O8 1125 1522,5 756 96,75 26,5 3526,75 O10 1125 1522,5 756 96,75 26,5 3526,75 O11 1125 1522,5 756 96,75 26,5 3526,75

Pentru optiunea descentralizata O12 se considera ca pina in anul 2011 inclusiv ea are structura de cheltuieli de mentenanta actuale. Dupa anul 2011,in optiunea O12 se pastreaza numai cheltuielile de mentenanta aferente punctelor termice, centralelor termice si operatorului, la care se adauga cheltuieli de reparatii pentru reteaua de gaze naturale, estimate la 435000 Euro/an, adica 1% din valoarea de investitie a retelei, estimata la 43,5 milioane Euro. Capitolul alte cheltuieli revine la valoarea actuala si se centralizeaza la operator Rezultatele sunt date in tabelul urmator. Tabelul 52. Cheltuieli cu mentenanta si alte cheltuieli in optiunea descentralizata O12 Sector, perioada/Cheltuieli ( mii Euro/an) 2009-2011 2012-2028 Mentenanta CET Centru 0

Puncte termice transformate in centrale termice 243 Centrale termice insulare existente 12,75

Retea gaze naturale (1% din investitie) 485 OPERATOR 1120

TOTAL 6482 1860,75 Alte cheltuieli

CET Centru 1500 0 Puncte termice transformate in centrale termice 1008 756

Centrale termice insulare existente 129 96,75

OPERATOR 35 3400 TOTAL 2672 3523

Daca se face o sinteza a chetuilelilor cu salariile, mentenanta si a altor cheltuieli situatia este urmatoarea :

127

Tabelul 53 . Cheltuieli globale cu salariile, mentenanta, administratia inainte si dupa retehnologizare Perioada/ Optiunea si cheltuielile globale ( mii Euro/an)

Inainte de retehnologizare

Dupa retehnologizare centrale (2013-2015)

Dupa retehnologizare retele (2016-2028)

O1 13837 12412 11352 O8 17635 16113 14134,75

O10 17635 16113 14134,75 O11 17635 16113 14134,75 O12 16517 9126 9126

Chetuielile cu dezafectarile sunt incadrate la categoria cheltuieli pentru reparatii. Aici este vorba de dezafectarea IMA si anexelor acestora care nu se mai utilizeaza in viitor, dupa anul 2012. Cuantificarea acestor cheltuieli este facuta in anexa 3 la acest studiu. Se prefigureaza ca operatorul nu va efectua aceste dezafectari decit treptat, se presupune in decurs de 10 ani, astfel ca aceste cheltuieli trebuie esalonate pe ani . Numai in optiunea O12, incalzirea descentralizata, data fiind modificarea radicala de strategie, operatorul nu mai este prezent pe amplasamentele centralelor si este previzibil ca ar dezafecta instalatiile in decurs de 2 ani. Din anexa 3 se extrage urmatoarea sinteza,rezultata in urma activitatilor de dezafectare, cu luarea in calcul a valorificarii unor deseuri metalice : Tabel 54. Sinteza cheltuieli cu dezafectarile, pe optiuni Obiectul dezafectat/valoare (mii Euro fara TVA)

Optiunea O1

Optiunea O8

Optiunea O10

Optiunea O11

Optiunea O12

CAF 1 (IMA 1) CET Centru

0 0 0 0 2625

CAF 2 (IMA 2) CET Centru

0 0 0 0 2625

CAF 3 (IMA 3) CET Centru

0 0 0 0 5250

CAF 4 (IMA 4) CET Centru

0 0 0 0 850

CAF 5 (IMA 5) CET Centru

0 850 850 850 850

CAE 1,2,3 (IMA 7) CET Sud

436500 0 436500 436500 436500

CAF 1 + CAF 2 (IMA 7) CET Sud

291000 291000 291000 291000 291000

Management deseuri azbest CET Centru

0 100 100 100 800

Management deseuri azbest CET Sud

500 200 500 500 500

Demolare cosuri CET sud

320000 160000 160000 160000 320000

Neutralizare si depozitare caramizi antiacide provenite din cosuri de fum CET Sud

760000 360000 360000 360000 760000

Utilaje termomecanice CET Centru

0 0 0 0 63840

Utilaje termomecanice CET Sud

1563400 0 0 0 1563400

TOTAL OPTIUNE 3371400 812150 1248950 1248950 3448240

128

Tabelul 54.1 Esalonarea pe ani a cheltuielilor cu dezafectarile( mii Euro ) Optiunea/ Obiectele dezafectate

2009 2010 2011 2012 2013

O1

337140 337140 337140 337140 337140

O8

81215 81215 81215 81215 81215

O10

124895 124895 124895 124895 124895

O11

124895 124895 124895 124895 124895

O12

0 1724120 1724120 0 0

Optiunea

2014 2015 2016 2017 2018 2019- 2028

Total

O1

337140 337140 337140 337140 337140 0 3371400

O8

81215 81215 81215 81215 81215 0 812150

O10

124895 124895 124895 124895 124895 0 1248950

O11

124895 124895 124895 124895 124895 0 1248950

O12

0 0 0 0 0 0 3448240

Operatorul mai are optiunea de a introduce in conservare anumite unitati pe care, din motive strategice ce pot surveni pe parcurs, nu mai intentionaza sa le dezafecteze. Pentru acest studiu s-a considerat potrivit sa se ia in considerare varainta dezafectarii. Cheltuieli de amortizare a echipamentelor si instalatiilor existente Planul de amortizari al operatorului pe perioada de analiza este prezentat in tabelul urmator. Aceste cheltuilei sunt aceleasi, indiferent de optiune, deci chiar daca anumite unitati se dezafecteaza. Operatorul trebuie sa recupereze unitatile scoase din functiune inainte de termenul de amortizare. Tabelul 55. Plan amortizari instalatii si echipamente existente An 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Valoare (mii Euro) 1537 1079 973 850 764 712 627 592 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028

561 535 400 379 369 366 357 342 335 332 325 154

129

2.a.2.4 Calculul productiei de energie electrica si al veniturilor din vinzarea energiei electrice Productia de energie electrica este calculata pentru fiecare unitate de cogenerare care acopera o anumita zona din curba clasata cu o formula de tipul: Wel z = Qz x Wel/ Qtf In care Wel/Qtf este energia electrica produsa pentru unitatea de caldura livrata in termoficare , data specifica prezentata in tabelul cu date initiale pentru fiecare unitate de producere a caldurii. Pentru instalatii de turbine cu gaze si cicluri combinate gaze –abur marimea se calculeaza cu relatia Wel z = Eff el x Qz / Eff t In care Eff el si Eff t sunt eficientele electrica si termica ale instalatiei. Totalul de energie electrica produsa intr-o anumita optiune este determinat prin insumarea productiilor pe zone : Wel = Σ Wel z Energia electrica vinduta se obtine scazind din energia produsa energia electrica consumata cu serviciile proprii. Valoarea energiei electrice vindute se obtine prin multiplicare cu pretul unitar de vinzare al energiei electrice. Se fac urmatoarele precizari : Bonificarea energiei electrice de inalta eficienta nu este contabilizata, desi, dupa cum se va vedea mai jos, aceasta energie este evidentiata prin calcule. Motivele pentru aceasta modalitate de calcul sunt urmatoarele : -pentru investitiile care se vor plati din fonduri nerambursabile, incasarea bonusului ar conduce la supracompensare -pentru investitiile care se fac din imprumuturi bancare sau fonduri proprii mecanismul de bonificare este aplicat pentru recuperarea investitiei, cu regularizare anuala pentru evitarea supracompensarii - analiza economica cost-beneficiu se face la un nivel de interes general social in care bonificarea nu poate fi introdusa in calcul. In schimb, optiunile care produc energie electrica, in afara de vinzarea acesteia, mai sunt avantajate fata de celelalte optiuni prin efecte de transfer de CO2 echivalent producerii energiei electrice in contul optiunilor care nu au cogenerare. Mecanismul va fi explicat in cadrul analizei cost-beneficiu. In fond, modalitatea adoptata pentru analiza cost-benficiu este independenta de orice configuratie a schemei de bonificare, fapt important mai ales in conditiile cind in Romania nu este aprobata pentru moment nici o schema de bonificare. 2.a.2.5 Calculul veniturilor sau cheltuielilor cu emisiile de CO2 pina in anul 2012. Eficienta cazanelor si ciclurilor si situatia cheltuielilor cu emisiile CO2 incepind cu anul 2013 Prin planul national de alocare CO2, COLTERM detine drepturi de emisie in perioada 2008-2012 de 1663996 t CO2, insumate pentru cele doua amplasamente, Centru si Sud. Aceasta revine la o cota de 332792 t CO2/an. Aceste cifre sunt diminuate cu 21 % conform masurii adoptate de Romania la inceputul anului 2007 . Este previzibil ca operatorul va mai primi ca urmare a instalarii unei turbine noi in CET Sud o cota de 20596 t CO2/an din rezerva de noi intrati.

130

Cu aceasta dreptul de emisie anual devine 353395 t CO2. Pentru fiecare optiune se calculeaza emisia de CO2 anuala prin insumarea CO2 pe zonele de acoperire a curbei de sarcina : E CO2 = Σ E CO2 z Iar pentru fiecare zona se calculeaza emisia de CO2 cu factorii de emisie precizati la datele initiale: E CO2 z = B gaz z x Hi gaz x Fem CO2 gaz + Bcarbune z x Hi carbune x Fem CO2 carbune In cazul optiunii descentralizate, ca si pentru centralele termice insulare se calculeaza o emisie anuala de CO2 corespunzatoare debitului de gaz consumat, prin multiplicarea puterii termice consumate cu factorul de emisie pentru gaz. Prin urmare va rezulta pentru fiecare optiune o emisie totala de CO2 dupa cum urmeaza : O1 : CET Centru + Centrale insulare O8,O10,O11 : Cet Centru + Cet Sud + Centrale insulare O12 : Centralele din punctele termice transformate + Centralele insulare Aceste emisii insumate sunt un instrument de echivalare intre optiuni in cadrul analizei cost beneficiu, printr-un mecanism care este descris in sectiunea respectiva, altul decit simpla inregistrare de venituri sau cheltuieli din CO2. Revenind la calculul cheltuielilor generate de emisiile de CO2, pe baza emisiilor de CO2 calculate se procedeaza in felul urmator : a) perioada 2009-2012 -pentru optiunile centralizate, daca emisia celor doua centrale mari depaseste alocarea COLTERM, atunci se calculeaza o penalitate egala cu valoarea depasirii multiplicata cu pretul CO2, care se trece la cheltuieli -daca emisia celor doua centrale mari se incadreaza in alocare, nu se inregistreaza incasari, presupunind ca operatorul nu are instrumentele necesare pentru a putea valorifica economia de CO2 -emisia de CO2 a centralelor insulare sau a optiunii descentralizate CO2 nu genereaza cheltuieli sau venituri

b) perioada 2013-2028 Pentru optiunile centralizate alocarile pentru centralele mari sunt gratuite si egale cu cantitatea de CO2 emis daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :

- in cazul cazanelor de apa fierbinte, eficienta sa fie mai mare decit eficienta de referinta la producerera separata a energiei termice

- in cazul unitatilor de cogenerare economia de energie primara la producerea electricitatii si caldurii in cogenerare fata de producerea separata a electricitatii si caldurii la eficientele de referinta trebuie sa fie mai mare de 10 %

- emisia de CO2 a centralelor insulare sau a optiunii descentralizate CO2 nu genereaza cheltuieli sau venituri

In cazul in care nu sunt indeplinite aceste conditii : -pentru cazane de apa fierbinte se plateste o taxa de CO2 corespunzatoare acelei cantitati care a rezultat din diferenta fata de eficienta de referinta, multiplicata cu pretul CO2

131

-pentru unitatile de cogenerare se plateste cantitatea CO2 corespunzatooare energiei electrice produse, multiplicata cu pretul CO2 Eficienta de referinta pentru producerea separata de energie electrica si energie termica este prezentata in tabelul de mai jos (Ordin ANRE nr.13/22.07.2007) : Tabelul 56. Valorile de referinţǎ armonizate aplicabile la nivel naţional ale eficienţei producerii separate de energie electricǎ

V a l o a r e a e f i c i e n ţ e i

Anul PIF

Tip

combustibil

≤1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006-

2011

S o lid

Huilă,

(antracit)/

cocs

39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Lignit(cărbune

brun) 37.3% 38.1% 38.8% 39.4% 39.9% 40.3% 40.7% 41.1% 41.4% 41.6% 41.8%

Turbă 36.5% 36.9% 37.2% 37.5% 37.8% 38.1% 38.4% 38.6% 38.8% 38.9% 39.0%

Combustibil

lemnos 25.0% 26.3% 27.5% 28.5% 29.6% 30.4% 31.1% 31.7% 32.2% 32.6% 33.0%

Biomasă

agricolă 20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Deşeuri

biodegradabile

(municipal)

20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Deşeuri

nerecuperabile

(municipal şi

industrial)

20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Şist bituminos 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 38.9% 39.0%

132

Li ch

id

Păcură(motori

nă+reziduuri

păcură),gaz

petrolier

lichefiat

39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Biocombustibili 39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Deşeuri

biodegradabile 20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

Deşeuri

nerecuperabile 20.0% 21.0% 21.6% 22.1% 22.6% 23.1% 23.5% 24.0% 24.4% 24.7% 25.0%

G a zo

s

Gaz natural 50.0% 50.4% 50.8% 51.1% 51.4% 51.7% 51.9% 52.1% 52.3% 52.4% 52.5%

Gaz de

rafinărie /

Hidrogen

39.7% 40.5% 41.2% 41.8% 42.3% 42.7% 43.1% 43.5% 43.8% 44.0% 44.2%

Biogaz 36.7% 37.5% 38.3% 39.0% 39.6% 40.1% 40.6% 41.0% 41.4% 41.7% 42.0%

Gaz de cocs,

gaz de furnal ,

alte gaze de

ardere,

căldură

evacuată

recuperată

35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35% 35%

Tabelul 57 .Valorile de referinţǎ armonizate aplicabile la nivel naţional ale eficienţei producerii separate a energiei termice V a l o r e a e f i c i e n ţ e i

Agent termic

Tipul de combustibil

Abur*/Apă fierbinte Gaze evacuate**

(cu utilizare directă)

Solid

Huilă, (antracit)/ cocs 88% 80%

Lignit(cărbune brun) 86% 78%

Turbă 86% 78%

Combustibil lemnos 86% 78%

Biomasă agricolă 80% 72%

Deşeuri biodegradabile (municipal) 80% 72%

Deşeuri nerecuperabile (municipal şi

industrial)

80% 72%

Şist bituminos 86% 78%

Lichid Păcură(motorină+reziduri păcură),gaz

petrolier lichefiat

89% 81%

133

Biocombustibili 89% 81%

Deşeuri biodegradabile 80% 72%

Deşeuri nerecuperabile 80% 72%

Gazos

Gaz natural 90% 82%

Gaz de rafinărie / Hidrogen 89% 81%

Biogaz 70% 62%

Gaz de cocs, Gaz de furnal , alte gaze de

ardere, căldură evacuată recuperată

80% 72%

Pentru unitatile de producere din sistemul de termoficare al Municipiului Timisoara, situatia eficientei de referinta extrasa din tabel este dupa cum urmeaza : Cazane de apa fierbinte : eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice

 pe gaze naturale 90%  pe carbune 86 %

Unitatile modernizate indeplinesc aceasta cerinta si in consecinta functionarea acestora nu va fi penalizata cu taxe de CO2 incepind cu anul 2013. Ciclul cazan de abur/ turbina cu abur din CET Centru : Nu va mai functiona dupa anul 2013 Ciclul combinat gaze abur din CET Centru : - eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice 90 % - eficienta de referinta la producerea separata a energiei electrice 52 % Pentru o unitate caldura primara intrata in ciclu, economia procentuala de combustibil a acestui ciclu se calculeaza cu formula : ECC = [(1x Eff el/ Eff el ref + 1x Eff t / Eff t ref) -1] x 100 Intrucit exista tendinta, la sarcini partiale, ca aceasta economie sa scada, dam in continuare o diagrama de principiu pentru evolutia economiei de combustibil a ciclurilor combinate.

134

Fig.11: Diagrama : Comportarea economiei de combustibil la ciclurile combinate in functie de sarcia termoficare. Puctul rosu – limita de minim tehnic Sunt redate 4 tipuri de comportare :

1- Cazul unui ciclu combinat cu turbina cu abur cu condensatie si termoficare pe priza reglabila exploatat cu scaderea sarcinii electrice proportional cu sarcina termica

2- Cazul unui ciclu combinat exploatat cu sarcina electrica constanta, independent de sarcina termica

3- Cazul uni ciclu combinat exploatat cu scaderea sarcinii electrice mai accentuata decit scaderea sarcinii termice

4- Cazul unui ciclu combinat cu contrapresiune ( Este si cazul ciclului de la CET Centru) Diagrama, desi de principiu, este de un deosebit interes pentru ca demostreaza calitativ urmatoarele : -ciclul combinat de la CET Centru , de tipul cu contrapresiune are o economie de combustibil primar cvasiconstanta, pina la cca 60 % din sarcina termica nominala -minimul tehnic al instalatiei ofera o plaja de sarcina mare (pina la 45 %) Notam urmatoarele aspecte calitative referitoare la ciclul combinat ce va fi instalat la CET Centru. Tabelul 58. Date calitative privind sarcinile minime al ciclului combinat CET Centru Marimea Valori Sarcina minima previzibila de vara in anul 2013 Gcal

11,75

Sarcina minima previzibila de vara in anul 2028 Gcal

10,25

Sarcina minima de vara 2013 procentual % 47 Sarcina minima de vara 2028 procentual % 41 Sarcina medie de vara 2013 Gcal 18,37 Sarcina medie de vara 2028 Gcal 17,62 Sarcina medie de vara 2013 procentual % 73 Sarcina medie de vara 2028 procentual % 70 Se observa ca ciclul combinat nu are minim tehnic in cursul verii din cadrul perioadei de analiza si ca incarcarea medie de vara este suficient de mare pentru ca ciclul sa-si mentina o eficienta foarte buna. Calculele precise, care sunt facute in anexa 4, furnizeaza urmatoarele rezultate:

135

Tabelul 58.1 . Economia de combustibil a ciclului combinat din CET Centru Anul Economia de

combustibil 2013 22,18 % 2028 21,62 % Se observa urmatoarele : -ciclul combinat indeplineste conditiile necesare de eficienta pantru a avea alocari gratuite de CO2 -economia de combustibil are o usoara scadere datorita descresterii sarcinii de vara ca urmare a reabilitarii retelei de termoficare. Ciclul cazan de abur pe carbune/ turbina cu abur din CET Sud,pentru cazane de abur retehnologizate : - eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice

 pe gaze naturale 90 %  pe carbune 86 %

- eficienta de referinta la producerea separata a energiei electrice

 pe gaze naturale 51,25 %  pe carbune 39,55%

Aceste valori rezulta din faptul ca unitatile de cazane sunt puse in functiune inainte de 1996, iar turbina a fost pusa in functiune in anul 2007, astfel ca s-a adoptat in mod rational o eficienta de referinta mediata pentru aceste unitati. Nu este exclusa o abordare mai severa, in care eficienta de referinta pentru energia electrica sa fie pozitionata ca si cum unitatea ar fi in intregime noua :

 pe gaze naturale 52 %  pe carbune 41,8 %

Din programul de calcul aplicat descris in anexa 4 a acestui studiu reies urmatoarele economii de combustibil primar : Tabelul 58.2 . Economia de combustibil primar realizata de ciclul cazane retehnologizate + turbina de abur la CET Sud, incepind cu anul 2013 Cazul de referinta Economia de combustibil primar Electric gaze 52 % Electric carbune 41,8 %

13,84 %

Electric gaze 51,25 % Electric carbune 39,55%

15,14 %

Aceste date sunt constante pe perioada 2013-2028, pentru ca, asa cum s-a aratat sectiunea privitoare la datele de intrare a le calculelor, turbina are o diagrama de lucru liniara. Se observa ca daca conditiile de referinta sunt severe, ciclul din CET Sud trebuie exploatat cu foarte mare atentie pentru evitarea oricaror regimuri deficitare (scapari nejustificate de abur, nearse la cazan, functionare tranzitorie in regim condus manual, izolatii termice deficitare ) intrucit rezerva pina la economia de combustibil limita de 10 % este redusa. Notam ca ciclul de la CET Sud este programat sa functioneze practic in plafon de sarcina, cu sarcina pe cazan de cca 93 t/h abur, adica la incarcare 93 %, ceea ce ofera conditii optime de exploatare a cazanelor la randamentul nominal. De aceea, la retehnologizarea cazanelor se impun masuri extinse de eficientizare si de automatizare, care trebuiesc sa fie urmate de o exploatare de durata foarte ingrijita. De exemplu, daca randamentul cazanelor de abur ar fi 85 %, economia de combustibil primar fata de conditiile de refrinta severe ar deveni 11,34 %, deci rezerva pina la limta ar scadea in mod alarmant.

136

Ciclul cazan de abur pe carbune/ turbina cu abur din CET Sud, pentru cazan de abur nou cu ardere in strat fluidizat : - eficienta de referinta la producerea separata a energiei termice

 pe gaze naturale 90 %  pe carbune 86 %

- eficienta de referinta la producerea separata a energiei electrice

 pe gaze naturale 52 %  pe carbune 41,8 %

Aceste valori de referinta tin cont de faptul ca si turbina si cazanul sunt noi. Din programul de calcul aplicat descris in anexa 4 a acestui studiu reies urmatoarele econimii de combustibil primar : Tabelul 58.3 . Economia de combustibil primar realizata de ciclul cazan nou ASF + turbina de abur la CET Sud, incepind cu anul 2013 Cazul de referinta Economia de combustibil primar Electric gaze 52 % Electric carbune 41,8 %

15,08 %

Aceste date sunt constante pe perioada 2013-2028, pentru ca, asa cum s-a aratat sectiunea privitoare la datele de intrare a le calculelor, turbina are o diagrama de lucru liniara. Se observa ca, fara a se situa la o distanta comoda de economia limita de 10 %, marja de siguranta este mai mare la ciclul cu cazan nou. Aceasta se intimpla pentru ca tehnologia de ardere in strat fluidizat poate atinge randamente la cazan estimate de 88 %, prin diminuarea avansata a nearselor mecanice, fata de tehnologia cu carbune pulverizat, care poate realiza un randament la cazan estimat de 87 %. Si in acest caz sunt necesare conditii stricte de exploatare, pentru evitarea regimurilor deficitare. Totusi ambele variante de ciclu pentru CET Sud satisfac cerintele de inalta eficienta si ca atare nu vor inregistra penalitati de CO2. 2.a.2.6 Preturi Calculele tehnico economice si analiza cost beneficiu sunt efectuate cu luarea in considerare a urmatoarei evolutii a preturilor. Tabelul 59. Evolutia preturilor pe perioada de analiza Subiectul/ pret pe ani

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Gaze naturale Euro/1000 Nmc

283 329,92 362,91 399,20 399,2 399,2

Gaze naturale pentru retea descentralizata Euro/1000 Nmc

- - - - 414,2 414,2

Carbune pentru unitati cogenerare Euro/t

29,16 29,16 29,16 29,16 29,16 29,16

Carbune pentru unitati de virf Euro/t

30,37 30,37 30,37 30,37 30,37 30,37

137

Energie electrica vinduta Euro/MWh

55 58 61 65 68 68

Energie electrica cumparata din reteaua de inalta tensiune (CET Sud) Euro/MWh 68 71 74 78 81 81 Energie electrica cumparata din reteaua de medie tensiune (CET Centru) Euro/MWh 82 85 88 92 93 93 Energie electrica cumparata din reteaua de joasa tensiune tensiune Euro/MWh 95 98 101 105 106 106 CO2 Euro/t

25 25 25 26 27 28

Subiectul/ pret pe ani

2014 2015 2016 2012 2013 2014

Gaze naturale Euro/1000 Nmc

399,20 399,2 399,2 399,20 399,2 399,2

Gaze naturale pentru retea descentralizata Euro/1000 Nmc

414,2 414,2 414,2 414,2 414,2 414,2

Carbune pentru unitati cogenerare Euro/t

29,16 29,16 29,16 29,16 29,16 29,16

Carbune pentru unitati de virf Euro/t

30,37 30,37 30,37 30,37 30,37 30,37

Energie electrica vinduta Euro/MWh

68 68 68 68 68 68

Energie electrica cumparata din reteaua de inalta tensiune (CET Sud) Euro/MWh 81 81 81 81 81 81 Energie electrica cumparata din reteaua de medie tensiune (CET Centru) Euro/MWh 93 93 93 93 93 93 Energie electrica cumparata din reteaua de joasa tensiune tensiune Euro/MWh 106 106 106 106 106 106

138

CO2 Euro/t

29 30 31 32 33 34

Subiectul/ pret pe ani

2015 2016 2017 2018 2019 2020 si dupa

Gaze naturale Euro/1000 Nmc

399,20 399,2 399,2 399,20 399,2 399,2

Gaze naturale pentru retea descentralizata Euro/1000 Nmc

414,2 414,2 414,2 414,2 414,2 414,2

Carbune pentru unitati cogenerare Euro/t

29,16 29,16 29,16 29,16 29,16 29,16

Carbune pentru unitati de virf Euro/t

30,37 30,37 30,37 30,37 30,37 30,37

Energie electrica vinduta Euro/MWh

68 68 68 68 68 68

Energie electrica cumparata din reteaua de inalta tensiune (CET Sud) Euro/MWh 81 81 81 81 81 81 Energie electrica cumparata din reteaua de medie tensiune (CET Centru) Euro/MWh 93 93 93 93 93 93 Energie electrica cumparata din reteaua de joasa tensiune tensiune Euro/MWh 106 106 106 106 106 106 CO2 Euro/t

35 36 37 38 39 40

Aceasta evolutie a preturilor a fost stabilita in strategia locala de termoficare si este bazata pe urmatoarele: -pretul gazelor naturale, pretul electricitatii vindute si pretul CO2 urmeaza o evolutie deja utilizata in studii din Romania analizate si aprobate de BERD ( a se vedea analiza cost- beneficiu, punctul 2.3) -pretul carbunelui este mentinut constant similar acelorasi surse, dar la valoarea de achizitie actuala la COLTERM -pretul gazelor naturale pentru consum individual la incalzirea descentralizata a fost considerat cu cca 4 % mai mare decit pretul pentru consumatorii mari -pretul electricitatii cumparate din retelelel de inalta, medie si joasa tensiune a fost calculat cu aceleasi diferente ca si cele actuale fata de pretul de producere, considerind ca numai cresterea de productie este motivata

139

2.a.2.7 Calculul emisiilor pentru fiecare optiune. Emisii permise. Necesitatea unor Realocari de plafoane anuale Acesta este un punct esential al studiului pentru ca problema reducerii emisiilor este problema centrala a tematicii propuse. Pentru fiecare optiune au fost calculate emisiile corespunzator caldurii livrate si implicit combustibilului ars, pe baza datelor de functionare si a factorilor de emisie prezentati la punctele specifice. Anexa 4 la acest studiu contine desfasuratorul calculelor pe 20 de ani pentru fiecare optiune. Trebuie subliniat ca emisiile NOx, SO2, pulberi ale unitatilor de producere a caldurii trebuie sa se incadreze atit in valorile limita de emisie stabilite prin reglementarile de conformare cit si in valorile totale anuale. a) Situatia emisiilor momentane Pentru aceasta se prezinta tabelele sintetizatoare: Tabelul 60.1 Valori limita de emisii dupa termenele de conformare si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de baza Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF3 Centru (IMA3) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe gaze

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

540 mg/Nmc

200 mg/Nmc

1145 mg/Nmc

250 mg/Nmc

81 mg/Nmc

50 Deja realizat

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

540 mg/Nmc

200 mg/Nmc

1145 mg/Nmc

250 mg/Nmc

81 mg/Nmc

50 mg/Nmc Deja realizat

Cazane de apa fierbinte pe lignit CET Sud (IMA 7) funct pe lignit

Cazanele se vor opri

Cazan de apa 540 200 1183 250 81 50

140

Unitatea VLE NOx NOx dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct pe lignit

mg/Nmc

mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc mg/Nmc Deja realizat

Ciclu combinat CET Centru Vlaori limita prognozate dupa inscrierea ca IMA

300 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Observatii : - Din tabelul 60.1 reiese ca toate instalatiile retehnologizate satisfac valorile limita de emisii reglementate. -VLE sunt in concordanta cu 2001/80/EC -tehnicile propuse de reducere NOx sunt BAT – a se vedea descrierea tehnica a retehnologizarilor (Capitolul 2) care face corespondenta cu BAT pentru fiecare masura de reducere NOx adoptata, Tabelul 60.2 Valori limita de emisii dupa termenele de conformare si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de rezerva Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF3 Centru (IMA3) funct pe CLU

450 mg/Nmc

450 mg/Nmc

1700 CLU S<1 %

Conform prin CLU

50 Mg/Nmc

50 mg/Nmc

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe CLU

450 mg/Nmc

450 mg/Nmc

1700 CLU S<1 %

Conform prin CLU

50 mg/Nmc

50 mg/Nmc

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe CLU

450 mg/Nmc

450 mg/Nmc

1700 CLU S<1 %

Conform prin CLU

50 mg/Nmc

50 mg/Nmc

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 Deja realizat

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Cazane de apa fierbinte pe

Cazanele se vor opri

141

Unitatea VLE NOx NOx dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

lignit CET Sud (IMA 7) funct pe gaze Cazan de apa fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct. pe gaze

540 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Ciclu combinat CET Centru Nu are comb de rezerva

Observatii : - Din tabelul 60.1 reiese ca toate instalatiile retehnologizate satisfac valorile limita de emisii reglementate. -VLE sunt in concordanta cu 2001/80/EC -tehnicile propuse de reducere NOx sunt BAT – a se vedea descrierea tehnica a retehnologizarilor (Capitolul 2) care face corespondenta cu BAT pentru fiecare masura de reducere NOx adoptata, b)IPPC recast In cazul IPPC recast situatia previzibila a VLE si a emisiilor instalatiilor retehnologizate este urmatoarea: Tabelul 60.3 Valori limita de emisii dupa IPPC Recast- valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de baza Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF3 Centru (IMA3) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe gaze

100 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe lignit

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

250 mg/Nmc

250 mg/Nmc

25 mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

250 mg/Nmc

250 mg/Nmc

25 mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

142

Unitatea VLE NOx NOx dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

(IMA 6) funct pe lignit

Cazane de apa fierbinte pe lignit CET Sud (IMA 7) funct pe lignit

Cazanele se vor opri

Cazan de apa fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct pe lignit

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

250 mg/Nmc

250 mg/Nmc

25 mg/Nmc

Necesita suplimentare filtre

Ciclu combinat CET Centru Vlaori limita prognozate dupa inscrierea ca IMA

100 mg/Nmc

100 prin reglaje ardere mg/Nmc

35 mg/Nmc

35 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc

Observatii : - Din tabelul 60.3 reiese ca numai retehnologizarea cazanelor de 100 t/h pe lignit satisface si normele previzibile in viitor. -pentru CAF se poate monta aditional la momentul noilor termene de conformare o instalatie SNCR, eventual SCR. Retehnologizarea cu arzatoare noi este insa obligatorie pentru succesul acestor tehnici suplimentare, astfel ca investitia este indispensabila. Se mai mentioneaza ca o reducerea avansata a NOx numai prin masuri de ardere, astfel incit sa se obtina valori sub 450 mg/Nmc este dependenta de continutul de azot din pacura.Selectia combustibilului aprovizionat dupa acest criteriu este considerata nefezabila. -Pentru cazanul ASF ar trebui instalate suplimentar filtre pentru reducerea prafului. Tabelul 60.4 Valori limita de emisii dupa IPPC Recast si valori momentane asigurate ca urmare a retehnologizarilor la functionarea pe combustibilul de rezerva Unitatea VLE NOx NOx

dupa retehn.

VLE SO2 SO2 dupa retehn.

VLE pulberi

Pulberi dupa retehn.

CAF1 Centru (IMA 1) funct. pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF 2 Centru (IMA2) funct pe CLU

-

-

-

-

-

-

CAF3 Centru (IMA3) funct pe CLU

200 mg/Nmc

450 mg/Nmc

250 mg/Nmc

Cca 800 mg/Nmc

25 Mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

CAF 4 Centru (IMA 4) funct pe CLU

200 mg/Nmc

450 mg/Nmc

250 mg/Nmc

Cca 800 mg/Nmc

25 Mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

CAF 5 Centru (IMA 5) funct pe CLU

200 mg/Nmc

450 mg/Nmc

250 mg/Nmc

Cca 800 mg/Nmc

25 mg/Nmc

20 Se va realiza prin DESOX

143

Cazane de abur 100 t/h lignit CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 Deja realizat

Cazan de abur nou ASF pe lignit 200 t/h CET Sud (IMA 6) funct pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Cazane de apa fierbinte pe lignit CET Sud (IMA 7) funct pe gaze

Cazanele se vor opri

Cazan de apa fierbinte nou ASF pe lignit 100 Gcal/h CET Sud (IMA 7) fct. pe gaze

200 mg/Nmc

200 mg/Nmc

35 mg/Nmc

0 mg/Nmc

5 mg/Nmc

5 mg/Nmc Deja realizat

Ciclu combinat CET Centru Nu are comb de rezerva

Observatii : - Din tabelul 60.4 reiese ca numai retehnologizarea cazanelor de 100 t/h pe lignit satisface normele previzibile in viitor, rezultate din IPPC Recast. -pentru CAF se poate monta aditional la momentul noilor termene de conformare o instalatie de desulfurare. Instalarea acesteia nu este impedicata de retehnologizarea actuala. Aceasta instalatie va rezolva si retinerea prafului, astfel incit sa se realizeze concentratia de 25 mg/Nmc.

c) Situatia emisiilor anuale

Emisiile anuale se calculeaza pentru fiecare zona din curba clasata pe baza combustibilului consumat si a factorilor de emisie prezentati in sectiunea de date initiale, atit pentru unitati neretehnologizate cit si pentru unitati retehnologizate. Emisia NOx pentru fiecare zona se calculeaza cu factori de emisie exprimati in g/GJ cu formula: E NOx z = B gaz z x Hi gaz x Fem CO2 gaz + Bcarbune z x Hi carbune x Fem CO2 carbune Emisia totala de NOx va fi E NOx = Σ E NOx z Emisia de SO2 si de praf se calculeaza numai pe baza concentratiei in gazele de ardere a acestor poluanti, si numai pentru unitatile pe carbune, astfel : E SO2 z = Bcarbune z x VG carbune x C SO2 /( Bcarbune z x VG carbune x C SO2+Bgaz x VG gaz)

144

E PF z = Bcarbune z x VG carbune x C PF /( Bcarbune z x VG carbune x C PF+Bgaz x VG gaz) Unde VG carbune si VG gaz sunt volumele specifice de gaze de ardere pentru carbunele si gazele naturale considerate (2100 kcal/kg si respectiv 8500 kcal/Nmc). Astfel concentratia de SO2 sau praf din gazele de ardere rezulta dintr-un mixaj de gaze de ardere provenite de la gaze naturale, care nu contin acesti poluanti si provenite de la carbune, care au concentratia C SO2, respectiv C PF. In continuare emisia totala se obtine ca suma a emisiilor zonelor. E SO2 = Σ E SO2 z E PF = Σ E PF z Zonele din curba clasata sunt repartizate cu usurinta pe cele doua centrale astfel ca emisiile se pot repartiza pe centralele Centru si Sud. Calculele sunt continute in programul de calcul din anexa 4. Pentru a aprecia daca retehnologizarile satisfac sau nu conditiile de conformare pentru emisiile anuale este necesara examinarea acestora relativ si la factorii de emisie impusi si realizabili. b1) Situatia emisiilor anuale la CET Centru Pentru emisiile anuale permise la CET Centru se face urmatorul tabel : Tabelul 61. Valori anuale de emisii permise conform planului de conformare si valori emise pentru CET Centru Ipoteza : emisia de NOx este 200 mg/Nmc Unitatea NOx

tone /an SO2

tone /an

Pulberi tone /an

CAF1 Centru (IMA 1)

16 0

0

CAF 2 Centru (IMA2)

21 0

0

CAF3 Centru (IMA3)

114 278

0

CAF 4 Centru (IMA 4)

136 58

15

CAF 5 Centru (IMA 5)

100 54

14

Ciclu combinat CET Centru

La ora actuala nu este stabilit iar calculele sunt facute fara includerea

acestuia. Informativ emisia ciclu combinat 2013= 147

tone

La ora actuala nu este stabilit

La ora actuala nu este stabilit

TOTAL PERMIS CET CENTRU

387 390 29

TOTAL emis IMA CET Centru optiunea O1

An 2013 :308 An 2028: 180

Aprox . 0 (se ard numai gaze naturale, CLU rezerva)

Aprox. 0 (se ard numai gaze naturale CLU rezerva) Repartitia emisiei

2013 /2028 pe IMA

1 2 3 4 5

38,5 38,5 77 77 77

145

Unitatea NOx tone /an

SO2 tone /an

Pulberi tone /an

1,2,3,4,5 22,5 22,5 45 45 45

TOTAL emis IMA CET Centru optiunile O8,O10,O11

An 2013 :108 An 2028: 59

Aprox . 0 (se ard numai gaze naturale CLU rezerva)

Aprox. 0 (se ard numai gaze naturale CLU rezerva)

Repartitia emisiei 2013/2028 pe IMA 1,2,3,4,5

1 2 3 4 5

18 18 60,5 60,5 0

9 9 18 18 0

Din punctul de vedere al emisiei totale pe centrala, dupa retehnologizare, aceasta este respectata fara probleme, dar in conditiile in care VLE asigurat este 200 mg/Nmc. Daca VLE ar fi 300 mg/Nmc asa cum este reglementat, emisia pe centrala in anul 2013 devine 400 t si nu mai este conforma. Din punctul de vedere al emisiilor totale pe centrala (amplasament), au fost marcate cu verde incadrarea IMA si cu rosu depasirea cotei pentru fiecare IMA. Aparitia unor depasiri se datoreaza alocarilor pe baza unor date istorice, conjuncturale. Astfel, alocarile de NOx sunt exagerat de mari pe CAF de 100 Gcal/h (116,3 MWt)- IMA 3, 4, 5 si prea mici pentru CAF 50 Gcal/h ( 58,15 MWt)- IMA 1, 2 Aparitia carbunelui in balanta incazirii in optiunile O8,O10,O11, descarca CET Centru, dar nu rezolva total problemele IMA 1 si IMA 2. Descarcarea mai accentuata a CET Centru prin cresterea cotei de carbune utilizat in Timisoara este supusa unor incertitudini majore privitor la reglementarile si limitarile emisiilor de CO2. Totodata se va vedea la analiza CET Sud ca acesta are propriile limitari de poluanti, care nu permit sarcini mai mari. Se mentioneaza ca tocmai IMA 1 si IMA2 , de putere mai mica, sunt utilizabile in conditii de elasticitate operationala pentru rezolvarea multor cazuri de sarcina de vara–toamna si de asemenea la virfurile de sarcina, deci este nevoie sa aiba libertate de functionare. Se mai mentioneaza ca nu se poate conta pe incadrarea in limitele anuale de NOx a instalatiilor IMA 1 si IMA 2 pe seama reducerii concentratiei momentane e emisiilor, pentru ca valoarea momentana impusa 200 mg/Nmc 3% O2 este foarte severa si cu greu poate fi respectata in conditii de durata. Desi dupa conformarea instalatiilor mari de ardere criteriul plafoanelor anuale se aplica amplasamentului, se considera fundamentata si rationala propunerea de realocare a cotei de NOx pe CET Centru incepind cu 2013 de 360 t/an, deci mai mica decit cota actuala, cu repartitia intre IMA, proportional cu sarcina acoperita anual, astfel: Pentru optiunea O1 IMA 1 – 40t/an IMA2 - 40 t/an IMA 3 – 93 t/an IMA 4- 93 t/an IMA 5- 93 t/an Pentru optiunile O8,O10,O11 IMA 1 – 40t/an IMA2 - 40 t/an IMA 3 – 139,5 t/an IMA 4- 139,5 t/an

146

In cazul unei penurii de gaze naturale pe perioada de iarna IMA 3,4,5 din CET Centru ar emite suplimentar o cantitate de NOx din cauza cresterii concentratiei poluantului in gazele de ardere de la 200 mg/Nmc la 450 mg/Nmc. Totodata trebuie luata in considerare o crestere a volumul gazelor de ardere de 1,2 ori. Pentru cazul cel mai defavorabil, al optiunii O1 si a anilor imediat urmatori, in care aceste IMA emit 77 t/an, rezerva fata de plafoanele propuse de 93 t/an este de 16 t/an. Calculele demonstreaza ca IMA 3,4,5 ar putea functiona integral pe CLU cca 240 ore pe an. Aceasta inseamna ca IMA 3,4,5 ar putea traversa o penurie totala de gaze naturrale de virf de iarna de 10 zile. Consideram ca acesta rezerva este suficienta. Daca se ia ca baza una din optiunile O8, O10,O11, in care IMA 3,4 emit numai 36 t/an, atunci rezerva se dubleaza, atingind 20 zile pe an. Daca IPPC Recast va impune limite mai severe, conform celor aratate mai sus, atunci, automat plafoanele anuale vor trebui scazute proportional, si anume injumatatite, pentru ca si VLE impuse se injumatatesc. Prin urmare plafoanele necesare ar fi de doua ori mai mici : IMA 1 – 20t/an IMA2 - 20 t/an IMA 3 – 69,8 t/an IMA 4- 69,8 t/an Efectul acestei reduceri de plafoane fata de rezerva pentru functionare pe CLU este nul, deci rezerva de functionare ar fi 10 zile in optiunea O1 si 20 de zile in optiunile O8,O10,O11. Sintetizind, emisiile NOx de la CET Centru are trebui sa aiba urmatoarele plafoane : Tabelul 61.1 Plafoane de emisii NOx pentru perioada post-retehnologizare si pentru viitor in cazul IPPC Recast IMA VLE NOx 2013

conform 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

VLE NOx viitor conform Revizie 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

Plafon NOx 2013 si dupa in conditiile 2001/80/EC t/an

Plafon NOx viitor in conditiile reviziei 2001/80/EC t/an

IMA 1 200 mg/Nmc –gn

100 mg/Nmc-gn

40 20

IMA 2 200 mg/Nmc –gn

100 mg/Nmc-gn

40 20

IMA 3 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

100 mg/Nmc-gn 200 mg/Nmc-cl

93 46,5

IMA 4 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

100 mg/Nmc-gn 200 mg/Nmc-cl

93 46,5

IMA 5 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

100 mg/Nmc-gn 200 mg/Nmc-cl

93 46,5

Pentru emisiile de SO2 si pulberi nu se inregistreaza inadvertente de alocare majore, cu exceptia faptului ca IMA 3 nu are astfel de alocari.

147

Intrucit trebuie avuta in vedere posibilitate functionarii pe CLU si a IMA 3 ca si o proportionalitate a alocarilor, se propune efectuarea unei uniformizari a alocarilor de SO2 si pulberi valabila in conditiile 2001/80/EC. Pentru cazul IPPC Recast aceste alocari trebuie revizuite proportional cu noile VLE. Situatia propusa pentru plafoanele SO2 si pulberi este urmatoarea: Tabelul 61.2 Plafoane de emisii SO2 pentru perioada post-retehnologizare si pentru viitor in cazul IPPC Recast IMA VLE SO2 2

2013 conform 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

VLE SO2 viitor conform Revizie 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

Plafon SO2 2013 si dupa in conditiile 2001/80/EC t/an

Plafon SO2 viitor in conditiile reviziei 2001/80/EC t/an

IMA 1 35 mg/Nmc - gn

35 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 2 35 mg/Nmc –gn

35 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 3 35 mg/Nmc –gn Cl S < 1 %

35 mg/Nmc-gn 250 mg/Nmc-cl

130 20

IMA 4 35 mg/Nmc –gn CL S<1%

35 mg/Nmc-gn 250 mg/Nmc-cl

130 20

IMA 5 35 mg/Nmc –gn CL S<1%

35 mg/Nmc-gn 250 mg/Nmc-cl

130 20

In aceste conditii fiecare dintre IMA 3 , IMA 4, IMA5 pot functiona 100% pe CLU pe o durata de 16 zile pe an in orice ipoteza. Pentru optiunile O8,O10, O11 alocarea poate creste la 195, respectiv 30 t/an iar durata de utilizare 100% CLU pe IMA 3 si 4 creste la 24 zile pe an. Tabelul 61.3 Plafoane de emisii pulberi pentru perioada post-retehnologizare si pentru viitor in cazul IPPC Recast IMA VLE pulberi 2013

conform 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

VLE pulberi viitor conform Revizie 2001/80/EC (gn= aze,cl=CLU) mg/Nmc

Plafon pulberi 2013 si dupa in conditiile 2001/80/EC t/an

Plafon pulberi viitor in conditiile reviziei 2001/80/EC t/an

IMA 1 5 mg/Nmc –gn

5 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 2 5 mg/Nmc –gn

5 mg/Nmc-gn

0 0

IMA 3 5 mg/Nmc –gn 50 mg/Nmc -cl

5 mg/Nmc-gn 25 mg/Nmc-c l

9,66 5

IMA 4 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

5 mg/Nmc-gn 25 mg/Nmc-c l

9,66 5

IMA 5 200 mg/Nmc –gn 450 mg/Nmc -cl

5 mg/Nmc-gn 25 mg/Nmc-c l

9,66 5

In aceste conditii fiecare dintre IMA 3 , IMA 4, IMA5 pot functiona 100% pe CLU pe o durata de 41 zile pe an in orice ipoteza. Pentru optiunile O8,O10, O11 alocarea poate creste la 19, respectiv

148

10 t/an iar durata de utilizare 100% CLU pe IMA 3 si 4 creste la 61 zile pe an. b2) Situatia emisiilor anuale la CET Sud Pentru emisiile anuale permise la CET Sud se face urmatorul tabel : Tabelul 62. Valori anuale de emisii permise conform planului de conformare si valori emise pentru CET Sud Ipoteza : Instalatia de ardere asigura o concentratie NOx 250 mg/Nmc Electrofiltrele asigura o concentratie de pulberi 50 mg/Nmc Desulfurarea asigura o emisie de SO2 de 650 mg/Nmc Unitatea NOx

tone /an SO2

tone /an

Pulberi tone /an

Cazane de abur (IMA6)

83 131 22

Cazane de apa fierbinte (IMA 7)

344 823 90

TOTAL PERMIS CET SUD

427 954 112

TOTAL emis IMA CET SUD optiunea O8

An 2013 :282 An 2028: 245

An 2013 :748 An 2028:651

An 2013 :57 An 2028:50

Repartitia emisiei 2013 /2028 pe IMA 6,7 optiunea O8

6 7 6 7 6 7

294 0 779 0 57 0

245 0 651 0 50 0

TOTAL emis IMA CET SUD optiunea O10

An 2013 :279 An 2028: 243

An 2013 :740 An 2028: 644

An 2013 : 56 An 2028: 49

Repartitia emisiei 2013/2028 pe IMA 6,7 Optiunea O10

6 7 6 7 6 7

279 0 644 0 49 0

243 0 740 0 56 0

TOTAL emis IMA CET SUD optiunea O11

An 2013 :247 An 2028:215

An 2013 :658 An 2028: 573

An 2013 : 50 An 2028: 44

Repartitia emisiei 2013/2028 pe IMA 6,7 optiunea O11

6 7 6 7 6 7

0 247 0 658 0 44

0 215 0 573 0 56

S-a marcat cu verde incadrarea IMA si cu rosu depasirea cotei pentru fiecare IMA. Remarcam in prima faza ca emisia pe centrala se respecta daca VLE sunt 250 mg/Nmc pentru NOx si 650 mg/Nmc pentru SO2. Daca s-ar respecta numai VLE actuale 540 mg/NMc pentru NOx si cca 1150 mg/NMc pentru SO2 emisiile pe centrala ar deveni in anul 2013 de 600 t pentru NOx si 1140 t pentru SO2, evident depasite. La examinarea datelor se observa ca pentru IMA 6 functionarea este posibila in regimurile dorite numai daca:

149

-arzatoarele ar asigura o concentratie de NOx de 3-4 ori mai mica, adica aprox. 60 mg /Nmc -desulfurarea ar asigura o concentratie SO2 de 6-7 ori mai mica, adica aprox. 100 mg / Nmc -electrofiltrele ar asigura o concentratie de praf de 2-3 ori mai mica, adica aprox. 25 mg/Nmc Acestia, in special NOx si SO2 sunt parametri practic imposibil de realizat cu tehhnologiile BAT raspindite in prezent si neuzuali pe plan mondial. In ceea ce priveste IMA 7, aceasta ar avea posibilitatea de functionare in cadrul optiunii O11, cu performantele de depoluare pentru care s-a facut ipoteza de calcul, pentru ca are o alocare de poluanti de 3 ori mai mari la NOx, de 6 ori mai mari la SO2 si de 4 ori mai mari la pulberi. Valorile cantitatilor limita anuale sunt insa de asa natura incit, daca ar fi contabilizate insumat pe IMA 6 si IMA 7 ar permite, cu aplicarea unor masuri de reducere a noxelor, functionarea nestinjenita a CET Sud in oricare din optiuni. Astfel, limita insumata nu este nerealista si corespunde livrarilor termice pe care le face CET Sud. Este evident ca si in CET Sud cantitatile limita anuale de poluanti sunt alocate pe baza unui istoric conjunctural de functionare, intr-un mod care ar stinjeni exploatarea. Desi dupa conformarea instalatiilor mari de ardere criteriul plafoanelor anuale se aplica amplasamentului, se considera fundamentata si rationala propunerea de realocare a cotelor de NOx, SO2 si pulberi la CET Sud incepind cu 2013 pe instalatia mare de ardere care va ramine in functie ca rezultat a analizei optiunilor si in consecinta care va fi retehnologizata. Astfel IMA aleasa va trebui sa aiba urmatoarele cantitati anuale admise : NOx – 350 t/an SO2- 830 t/an Pulberi- 90 t/an Aceste plafoane trebuie sa ramina aceleasi si dupa IPPC Recast, intrucit masurile de retehnologizare conduc la VLE conform previziunilor reviziei 2001/80/EC 2.a.3 Tabele centralizatoare Anexa 4 prezinta transpunerea in calcule a celor aratate pina in acest punct al studiului. Un program de calcul pentru o optiune este structurat in trei fise EXCEL, dintre care una contine date initiale, a doua contine calcule efective iar a treia contine rezultate. Transpunem in continuare capul de tabel pentru afisarea rezultatelor Tabel 63. Desfasurator tipizat de rezulate (Anexa 4 ) YEARS ANI

Products Produse

Heat sold TJ/y Caldura vindutra

Losses TJ/y Pierderi

Heat C1 TJ/y Caldura Centrala 1

Heat C2 TJ/y Caldura centrala 2

Heat CT TJ/y Caldura centrale insulare

HeatDwell TJ/y Caldura apartamente

HeatPublic TJ/y Caldura institutii publice

H Industrie TJ/y Caldura industrie

H Services TJ/y Caldura servicii

El Tot C1 MWh/y En. Electrica totala produsa Centrala 1 (CET

150

Centru)

El Tot C2 MWh/y En. Electrica totala produsa Centrala 2 (CET Sud)

El Cogen MWh/y En. Electrica in cogenerare

El hef Cog MWh/y En. Electrica in cogenerare de inalta eficienta

El Tot MWh/y En. Electrica totala

Emmiss Emisii

CO2 t/y

SO2 C2 t/y

NOx C1 t/y

NOx C2 t/y

Dust C2 t/y Emm lim Limite emisii

CO2 t/y

SO2 C2 t/y

NOx C1 t/y

NOx C2 t/y

Dust C2 t/y

EM verif Verificare emisii

CO2 limit

SO2 C2

NOx C1

NOx C2

Dust C2

Inv LCP mil E Investitii in IMA

C 1 mil E

CAF 1

CAF 2

CAF 3

CAF 4

CAF 5

comb C ciclu combinat

C2 mil E

CAF SF

CA SF

CAF lig

CA lig

Doz Bio

DESOX

Inv NET mil E Investitii in retele

Tr Pump Investitii in pompe retea primara

Tr NET Investitii in retea primara

PT

151

Dist NET Investitii in retea distributie

CT

TOTAL mil E Fuelcost mil E Cost combustibil

coal carbune

gas gaz

biomass biomasa

waste H deseuri

others altele

TOTAL Fuel cons Consum combustibil

gsE3Mc/y gaz

Coal t/y carbune

biom t/y biomasa

gas TJ/y gaz

coal TJ/y carbune

biom TJ/y biomasa

Total TJ/y

O&Mcos mil E Cheltuieli de exploatare si mentenanta

Tpump&is Pompare transport si servicii interne

D pump Pompare distributie

DESOX Desulfurare

Ist Depr Amortizari istorice

Sal Salarii

Cfix Cheltuieli fixe

Others Altele

TOTAL Electr inc mil E Venituri din electricitate

C1

C2

Total

CO2 inc mil E Venituri sau plati CO2

CO2 inc mil E Plati CO2

real

CO2 inf t/y Cantitate totala CO2 Optiunea de referinta “DO minimum” este optiune virtuala in care operatorul nu investeste in retehnologizari si exploateaza sistemul pe perioada de analiza asa cu este el, facind presupunerea ca IMA nu se vor inchide. In aceasta optiune pierderile nu scad dar vinzarile de caldura scad, pentru ca imobilele se presupun ca se vor izola termic, ca si in celelalte optiuni. Operatorul depune anumite eforturi pentru a mentine o eficienta acceptabila la surse, atit din punctul de vedere al consumului de combustibil, cit si al serviciilor proprii electrice dar nu se situeaza la nivelul de eficienta al optiunilor care include retehnologizari. La nivelul personalului, operatorul face anumite rationalizari, fara a atinge nivelul de personal din optiunile retehnologizate.

152

Ca baza a optiunii “DO minimum” este luata optiunea O8. In tabelele analizei cost-beneficiu pot fi urmarite procentajele de diferentiere care caracterizeaza nivelul mai slab de performanta al optiunii “Do minimum”. Programul de calcul este rulat in doua variante, conform necesitatilor de examinare constatate pe parcursul dezvoltarii si analizei rezultatelor acestui studiu cu factorii de decizie. Anexa 4.A – scenariul de necesar de caldura cuprinde evolutia descrescatoare prognozata.- Aceste rezultate sunt utile pentru aprecierea rezervei de sarcina, a evolutiei emisiilor, a evolutiei eficientei centralelor pe perioada de analiza. Anex 4. B-sceanriul de necesar de caldura ramine “inghetat” la anul 2009, astfel ca sa se poata delimita strict influenta retehnologizarilor propuse de acest studiu, fara implicarea masurilor de reabilitare a cladirilor, retelelor termice 2.a.4 Optiunea selectata pe baza analizei cost beneficiu, investitii prioritare, conditii tehnice de baza Sectiunea “Analiza Cost –Beneficiu” din cadrul acestui studiu selectioneaza drept cea mai avantajoasa din punct de vedere economic optiunea O8. Alte elemente esentiale care determina selectia optiunii O8: -in aceast optiune caldura produsa in cogenerare are cea mai ridicata valoare -optiunea ofera cea mai mare elasticitate de combustibil, utilizind trei combustibili -Optiuea 8 utilizeaza in cantitate semnificativa un combustibil indigen, ieftin, lignitul, care are sensibilitatea la cresterea pretului cea mai mica, oferind posibilitatea mentinerii pretului caldurii la valorile cele mai suportabile - optiunea ofera rezerva de sarcina cea mai mare -optiunea asigura , pentru CET Sud fara investitii suplimentare respectarea previziunilor IPPC Recast , ceea ce nici o alta optiune nu este in masura sa asigure. Redam sintetic investitiile si marcam investitiile considerate prioritare: Tabelul 64. Investitii prioritare si esalonarea acestora in optiunea O8. Retehnologizari si investitii noi

Valoare anuala Mil Euro fara TVA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Retehnologizare CAF 2 de 58,15 MW CET Centru

3,64

Retehnologizare CAF 4 de 116,3 MW CET Centru

4,9

Retehnologizare 3 cazane abur 100 t/h pe lignit existente CET Sud

5,93 5,93 5,93

Instalatie de desulfurare CET Sud

7,35 7,35 7,35

Retehnologizare statii pompe transport termoficare

1,15 1,15

Valoare : 50,68 Mil Euro fara TVA Comentarii : -Investitiile prioritate au fost considerate:

153

 investitiile fara care IMA se inchid prin neconformare  aduc o eficientizare a serviciilor cu efort finaciar relativ scazut

Urmatoarele tabele sintetizeaza prognoza VLE si a plafoanelor de emisii in optiunea O8, pentru conformarea la 2001/80/EC cit si , in viitor la o revizie previzibila a acesteia. In tabel se arata si masurile de conformare, fara exceptie BAT : Tabel 64.1 VLE, si plafoane de NOx pentru optiunea aleasa O8 IMA VLE

2001/80/EC Nerevizuit mg/Nmc

Cum se realizeaza

VLE IPPC Recast mg/Nmc

Cum se realizeaza

Plafon propus NOx 2013 in limitele aut. mediu actuala t/an

Plafon NOx Viitor dupa IPPC Recast t/an

IMA 1 200 Arzatoare Low NOx

100 Arzatoare Low NOx +SNCR

40 20

IMA2 200 Arzatoare Low NOx

100 Arzatoare Low NOx +SNCR

40 20

IMA 3 200- gn 450-c l

Arzatoare Low NOx

100- gn 200- c l

Arzatoare Low NOx +SNCR sau SCR

139 69

IMA 4 200- gn 450-c l

Arzatoare Low NOx

100- gn 200- c l

Arzatoare Low NOx +SNCR sau SCR

139 69

IMA 6 200-gn 200 -carb

Arzatoare Low NOx+SNCR

200-gn 200 -carb

Arzatoare Low NOx+SNCR implementate pt prima conformare

350 350

Tabel 64.2 VLE, si plafoane de SO2 pentru optiunea aleasa O8 IMA VLE

2001/80/EC Nerevizuit mg/Nmc

Cum se realizeaza

VLE IPPC Recast mg/Nmc

Cum se realizeaza

Plafon propus SO2 2013 in limitele aut. mediu actuala t/an

Plafon SO2 Viitor dupa IPPC Recast t/an

IMA 1 35 Utilizare gaze fara sulf

35 Utilizare gaze fara sulf

0 0

IMA2 35 Utilizare gaze fara sulf

35 Utilizare gaze fara sulf

0 0

IMA 3 35- gn 1700, S<1% cl

Utilizare gaze fara sulf S< 1%

35- gn 250- c l

Instalatie DESOX

195 30

IMA 4 35- gn 1700, S<1% cl

Arzatoare Low NOx

35- gn 250- c l

Instalatie DESOX

195 30

IMA 6 35-gn 250 -carb

Instalatie DESOX

35-gn 250 -carb

Instalatie DESOX

830 830

154

implementata pentru prima conformare

Tabel 64.3 VLE, si plafoane de pulberi pentru optiunea aleasa O8 IMA VLE

2001/80/EC Nerevizuit mg/Nmc

Cum se realizeaza

VLE IPPC Recats mg/Nmc

Cum se realizeaza

Plafon propus pulberi 2013 in limitele aut. mediu actuala t/an

Plafon pulberi Viitor dupa IPPC Recast t/an

IMA 1 5 Utilizare gaze fara steril

5 Utilizare gaze fara steril

0 0

IMA2 5 Utilizare gaze fara steril

5 Utilizare gaze fara steril

0 0

IMA 3 5- gn 50 – c l

Utilizare gaze si com lichid fara steril

5- gn 25- c l

Instalatie DESOX

14,5 7,5

IMA 4 5- gn 50-c l

Utilizare gaze si com lichid fara steril

5- gn 25- c l

Instalatie DESOX

14,5 7,5

IMA 6 5-gn 20 -carb

electrofiltru 5-gn 25 -carb

Instalatie DESOX implementata pentru prima conformare

90 90

Conform prevederilor Tratatului de Aderare, “pana in data de 1 ianuarie 2011, Romania va transmite Comisiei Europene un plan actualizat incluzand un plan de investitii pentru alinierea treptata a instalatiilor neconforme, cu etape clar definite de aplicare a acquis-ului. Aceste planuri vor asigura reducerea in continuare a emisiilor la un nivel semnificativ mai redus decat obiectivele intermediare…in particular pentru emisiile din 2012”. CONDITII TEHNICE DE BAZA Conditiile tehnice avute in vedere pentru elaborarea in continuare a studiului de fezabilitate sunt : -Cazanele de abur pe lignit de la CET Sud trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale:

 randament 87 %  combustibil suport gaz 5%  emisia de NOx pe carbune 200 mg/Nmc 6 % O2  emisia de NOx pe gaz 200 mg/Nmc 3 % O2

-Cazanele de apa fierbinte din CET Centru trebuiesc retehnologizate cu impunerea urmatoarelor conditii fundamentale :

 randament 93 % la functionarea pe gaze si de 90% la functionarea pe CLU

 emisia de NOx pe gaze naturale 200 mg/Nmc 3 % O2  emisia de NOx pe CLU 450 mg/Nmc

155

-Instalatia de desulfurare de la CET Sud trebuie sa asigure:

 desulfurarea gazelor de ardere provenite de la trei cazane de 100 t/h in functiune la sarcina nominala

 desulfurarea gazelor de ardere in conditiile in care lignitul utilizat atinge maximul de continut de sulf din banda de calitate

 desulfurarea gazelor de ardere pina la un continut de SO2 de 250 mg/Nmc 6 % O2.

 desprafuire pana la un continut de pulberi de 20 mg/Nmc Conditiile de randament cazane sunt perfect realizabile si dovedite la multe cazane din Romania. Conditiile tehnice enuntate sunt mult mai stricte privind valorile limita de emisii fata de cerintele actuale din autorizatia de mediu. Motivatia este urmatoarea :

- la nivel UE conditiile de conformare IMA se vor schima in perioada imediat urmatoare si este prognozata aparitia unor limitari mai mari. Cazanele din Romania, neconformate inca, vor fi supuse unor conditii mai stricte

- cantitatile totale anuale de emisii ale IMA nu pot fi respectate cu VLE actuale. - tehnologiile de reducere a noxelor aplicate astazi sunt capabile sa atinga acesti parametri

fara probleme semnificative, iar investitia in acestea nu variaza semnificativ daca VLE impus sunt mai mari sau mai mici.

b) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica pentru investitiile prioritare. Elemente de deviz si de esalonare a lucrarilor de retehnologizare

In cele ce urmeaza continutul studiului de fezabilitate se va referi numai la investitiile prioritare, intrucit scopul studiului de fezabilitate este promovarea finantarii masurilor de conformare la normele de mediu si a masurilor de eficientizare spre aprobare de catre Comisia Europeana, de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Mediului si de catre autoritatea publica locala.

2.b.1- Cazane de abur si apa fierbinte Cazanele ce se vor reabilita sunt : -Cazanul de abur nr.1 de 100 t/h cu functionare pe lignit si gaze naturale din CET Timisoara Sud -Cazanul de abur nr.2 de 100 t/h cu functionare pe lignit si gaze naturale din CET Timisoara Sud -Cazanul de abur nr.3 de 100 t/h cu functionare pe lignit si gaze naturale din CET Timisoara Sud -Cazanul de apa fierbinte nr.4 de 100 Gcal/h (116,3 MWt) pe gaze naturale si CLU din CET Timisoara Centru

156

-Cazanul de apa fierbinte nr.2 de 50 Gcal/h (58,153 MWt) pe gaze naturale din CET Timisoara Centru

2.b.1.1 Cazanul de abur de 100 t/h nr.1 lignit din CET Timişoara Sud

2.b.1.1.1 Descrierea constructivă a cazanului

Caracteristici tehnice funcţionale conform proiectului initial

Debitul de abur nominal 100 t/h

Debitul de abur minim tehnic 50 t/h

Temperatura aburului nominală 250C ± 20 C

Presiunea nominală a aburului 15 bar

Presiunea în tambur 18 bar

Temperatura apei de alimentare 104C

Randamentul garantat la funcţionare cu lignit 84%

Regimul de funcţionare stabilit prin proiect este 100% lignit cu adaos de hidrocarburi 0…12% (aport caloric).

Combustibilii

Combustibil solid: lignit

- putere calorifică inferioară:

 valoare de garanţie 1600 kcal/kg

 banda de calitate 1400…1700 kcal/kg

- umiditate totală 43,5%

- conţinutul de cenuşă 27,5%

- debit pentru 100% sarcină 43.400 kg/h Suportul pentru susţinerea arderii prafului de cărbune este asigurat de gazul natural cu puterea calorifică inferioară de 35,6 MJ/Nmc (8500 kcal/Nmc).

Descriere

Cazanul de abur de 100 t/h lignit instalat în CET Timişoara Sud este de tipul clasic, cu 4 drumuri de gaze de ardere verticale.

O secţiune longitudinală prin cazan este prezentată în figura 2.b.1.1.1. Pentru claritate este prezentată şi o schemă de flux şi de amplasare a pachetelor schimbătoare de căldură în figura 2.b.1.1.2.

157

Drumul I este format din camera focară ce are secţiune pătrată 6320x6320. Este total ecranată cu panouri de ţevi ce aparţin sistemului vaporizator.

Arzătoarele de praf de cărbune, în număr de 4, sunt situate pe pereţii laterali, câte unul pe fiecare perete. Sunt de tipul cu fante şi sunt dezvoltate pe înălţime, toate între cotele 7,6m şi 11,6m. Susţinerea flăcării de praf de cărbune este asigurată de gazul natural printr-un sistem de ardere format din 8 arzătoare din care 4 sunt de susţinere iar celelalte de sarcină.

Pe înălţime, focarul este dezvoltat între cotele 2,6 m (cota de amplasare a colectoarelor inferioare ale vaporizatorului) şi cota 21,5 unde ţevile peretelui faţă îşi schimbă direcţia formând plafonul focarului. Peretele spate este dezvoltat până la cota 18,0 m unde sunt plasate colectoarele superioare ale panourilor de ţevi vaporizatoare. Între acesta şi plafon se formează fereastra de ieşire a gazelor de ardere din focar.

Drumurile II şi III, în care direcţia de curgere a gazelor de ardere este în jos, respectiv în sus, găzduiesc ţevile sistemului vaporizator convectiv. Acest sistem de ţevi leagă cele două tambure, cel superior fiind tamburul principal al cazanului. Ansamblul de ţevi este separat de un perete vertical aşezat pe axa celor două tambure care generează drumurile de gaze II şi III. Ambele sunt zone preponderent convective.

Drumul IV este puternic dezvoltat, în acesta fiind amplasate, în ordinea curgerii gazelor de ardere (de sus în jos): supraîncălzitorul convectiv, preîncălzitorul de aer treapta a III-a (preîncălzitorul vertical II), economizorul treapta a II-a, preîncălzitorul de aer treapta a II-a (preîncălzitorul vertical I), economizorul treapta I şi, în final, două pachete de ţevi ale treptei I a preîncălzitorului de aer (preîncălzitorul orizontal).

Instalaţia de preparare şi de ardere a prafului de cărbune

Instalaţia de preparare a prafului de cărbune este formată din 4 mori de tipul MVC 17 cu 4 rânduri de ciocane. Uscarea cărbunelui se realizează cu gaze fierbinţi prelevate din focar prin ventilatorul morii. Este prevăzut ca în turnul morii să fie introdus, dozat, aer preîncălzit. Reglarea temperaturii la separator se face cu aer rece.

Arderea prafului se face prin intermediul a 4 arzătoare cu fante, câte unul la fiecare moară. Arzătorul este format din 3 fante de praf suprapuse între care se află fante pentru insuflarea aerului secundar. Arzătorul mai este prevăzut cu o fantă pentru aer superior şi o fantă pentru aer inferior. Jeturile de praf şi cele de aer sunt astfel direcţionate încât axele lor sunt tangente la un cerc central cu diametru de cca 800mm. Se formează astfel un turbion central ce permite un amestec între jeturile de amestec primar şi cele de aer secundar, o creştere a timpului de rezidenţă cu efecte favorabile asupra gradului de ardere.

La baza focarului este insuflat aer terţiar, preluat din aerul preîncălzit, care formează o pernă de aer ce menţine praful de cărbune, care are tendinţa de a cade în pâlnia rece, un timp mai îndelungat în zona de ardere oferind, în acelaşi timp, şi oxigenul necesar prelungirii arderii. Efectul este de creştere uşoară a randamentului de ardere.

Schema alimentării cu aer a sistemului de ardere a prafului de cărbune este prezentată în figura 2.b.1.1.3. Fluxul de aer preîncălzit la ieşirea din sistemul de preîncălzire este divizat, controlat, în flux de aer pentru sistemul de ardere a prafului de cărbune şi flux de aer pentru arderea gazului natural. Fluxul de aer pentru arderea prafului este divizat în : (a) aer primar, introdus în turnurile

158

de uscare, (b) aer secundar introdus în fantele de aer ale arzătoarelor de cărbune şi (c) aer de insuflare introdus la baza pâlniei reci.

Instalaţia de ardere a gazului natural (susţinere şi sarcină)

Sistemul de ardere a gazului natural asigură susţinerea arderii prafului de cărbune şi, la nevoie, realizarea unei sarcini termice suplimentare. Este format din 8 arzătoare, avind parametrii de proiect, organizate şi plasate după cum urmează:

- arzătoarele de susţinere, în număr de 4, având capacitate termică corespunzătoare debitului de 530 Nmc/h gaz natural, sunt plasate la cota 7,9m, două pe peretele spate şi câte unul pe pereţii laterali;

- arzătoarele de sarcină, în număr de 4, cu capacitate termică corespunzătoare debitului de 800 Nmc/h gaz natural, sunt plasate câte două, grupat vertical, pe pereţii laterali; arzătorul inferior se află la cota 10,7 m, cel superior cu 1,1m mai sus.

Arzătoarele de susţinere asigură cca 21 MW (26% termic) la care se poate adăuga contribuţia arzătoarelor de sarcină, de cca 31,5MW. Funcţionând doar cu gaz natural, puterea realizată reprezintă aprox 70% din sarcina termică nominală a cazanului.

Arzatoarele de sustinere au fost modificate pe parcursul exploatarii astfel ca asigura debitul de 800 Nmc/h gaze naturale. Ca urmare a acestei modificari toate cele 8 arzatoare de gaze naturale ale cazanului sunt identice.

O schemă de alimentare cu gaz natural este prezentată în figura 2.b.1.1.4. Gazul pentru susţinere şi sarcină este divizat în două fluxuri, formând două grupe de arzătoare controlate separat (stânga – dreapta). Fiecare grupă cuprinde două arzătoare de susţinere şi două arzătoare de sarcină, toate pe aceeaşi parte a cazanului. Comanda organelor de siguranţă este asigurată de gazul de comandă preluat din amonte de IASIG. Aprinderea arzătoarelor se face cu aprinzătoare cu gaz instalate în fiecare din cele 8 arzătoare. Gazul de aprindere este preluat, de asemenea, din amonte de IASIG.

Fluxul de aer pentru sistemul de ardere a gazului natural – susţinere şi sarcină – este derivat din fluxul general de aer de ardere preîncălzit, formând un circuit distinct de cel al aerului pentru arzătoarele de cărbune (figura 2.b.1.1.3).

Sistemul sub presiune

Sistemul vaporizator, de tipul cu circulaţie naturală, este atât radiativ cât şi convectiv.

Vaporizatorul radiativ este format din ţevile ce ecranează pereţii focarului. Fiecare perete are câte 3 panouri de ţevi alimentate prin câte unul sau două colectoare. În total sunt 4 colectoare alimentate prin câte o conductă coborîtoare. Din conductele coborîtoare dreapta sunt alimentate panourile peretelui lateral dreapta şi câte o jumătate (partea dreaptă) a peretelui faţă şi a peretelui spate. Similar, conductele coborîtoare stânga alimentează prin două colectoare peretele lateral stânga şi jumătate (partea stângă) din peretele faţă şi peretele spate. Din punctul de vedere al circulaţiei naturale sunt create două contururi independente.

Vaporizatorul convectiv este format din ţevile ce leagă tamburul inferior de cel superior, ţevi plasate în drumurile II şi III de gaze de ardere. Între cele două tambure există patru legături de capăt, scoase în afara fluxului termic, cu funcţie de conducte coborîtoare.

Suprafaţa de schimb de căldura a vaporizatorului este de 314 m2 în sistemul radiativ şi 1543 m2 în sistemul convectiv.

159

Ansamblul vaporizator, radiativ şi convectiv este prezentat în figura 2.b.1.1.5.

Supraîncălzitorul este format din 2 trepte, una constituită din ţevile plafonului camerei de întoarcere dintre drumul III şi drumul IV, cealaltă fiind pachetul convectiv final (figura 2.b.1.1.2). Supraîncălzitorul plafon reprezintă prima treaptă de supraîncălzire şi este format din 80 ţevi ce ecranează plafonul camerei de întoarcere dintre drumurile III şi IV şi o mică parte din peretele spate al drumului IV. Supraîncălzitorul convectiv (final) este format dintr-un pachet de ţevi orizontale plasat la intrarea în drumul IV. Pachetul este format 89 serpentine triple (Ø32x3,5) ce generează o aşezare în linie a ţevilor. Fiecare astfel de serpentină triplă are 4 treceri prin drumul gazelor de ardere. Circulaţia aburului este în echicurent cu cea a gazelor de ardere. Suprafaţa totală a celor două supraîncălzitoare este 363 mp. Nu există sistem de reglare a temperaturii aburului.

Economizorul este de tip convectiv format din 2 pachete de ţevi aşezate în drumul IV alternat cu pachetele preîncălzitorului de aer (figura 2.b.1.1.2). Treapta I, plasată deasupra celui de-al doilea pachet al preîncălzitorului de aer are 53 serpentine duble, fiecare având 8 treceri prin drumul gazelor de ardere. Aşezarea ţevilor este în linie. Pasul pe lăţime este s1= 70 mm. Pasul în adâncime este de 60mm (distanţa dintre cele două serpentine) care alternează cu 140mm (distanţa dintre treceri). Treapta a II-a are geometrie similară cu prima treaptă. Este formată tot din 53 de serpentine duble care generează aceeaşi paşi de aşezare. Are, însă, doar 6 treceri prin drumul gazelor de ardere. Pentru ambele trepte este folosită ţeavă Ø32x3,5. Suprafaţa totală de schimb de căldură a economizorului este de 916 mp.

Preîncălzitorul de aer

Preîncălzitorul de aer este de tip recuperativ şi este format din 3 trepte grupând 4 pachete de ţevi, toate amplasate în drumul IV al gazelor de ardere. Schema de amplasare şi fluxul agenţilor termici – gaze de ardere şi aer de ardere – este prezentată în figura 2.b.1.1.7.

Treapta I în sensul curgerii aerului, denumită şi preîncălzitor orizontal, este formată din două pachete de ţevi orizontale, aerul prin ţevi, gazele de ardere printre acestea. Circulaţia este încrucişată, cu o singură trecere a aerului, divizat pentru a parcurge cele două pachete în paralel. Primul pachet este format din 560 ţevi Ø51x2 (14 rânduri a câte 40 ţevi) aşezate în linie cu paşii, s1=95mm, s2=85mm. Al doilea pachet, plasat imediat deasupra primului, este format din 1000 ţevi Ø51x2 (25 rânduri a câte 40 ţevi) aşezate în linie cu paşii, s1=95mm, s2=85mm. Lungimea ţevilor este de 6320 mm, atât la pachetul inferior cât şi la cel superior.

Treptele II şi III (denumite preîncălzitor vertical 2, respectiv 3) sunt identice şi sunt plasate intercalat cu pachetele de ţevi ale economizorului. La acestea gazele de ardere circulă prin ţevi şi aerul de ardere printre ţevi, circulaţia celor doi agenţi fiind în curent încrucişat, cu o singură trecere a aerului.

Fiecare pachet este format din 2613 ţevi Ø51x2 lungi de 2546 mm; pe direcţia de curgere a aerului sunt 80 rânduri a câte 34 şi 33 ţevi aşezate alternat cu paşii s1=110 mm şi s2=80 mm. Suprafaţa totală de schimb de căldură a preîncălzitorului de aer este de 3490 mp.

Aerul de ardere

Aerul de ardere este asigurat de un ventilator de aer cu dublă aspiraţie având următoarele caracteristici:

160

- debit 150.000 m3/h

- creştere totală de presiune 52,4 mbar la 20°C

- temperatura aerului 40C

- turaţie 750/500 rot/min

- putere la cuplă 400/200 kW

- tensiunea de alimentare motor 6 kV Debitul de aer pentru ardere la un exces de aer în focar de 1,3 este de 105.000 Nmc/h. Presiunea în faţa arzătoarelor este de 8,2 mbar. Temperatura aerului după preîncălzitor este de 300°C.

Aerul preîncălzit este divizat în două fluxuri, unul pentru sistemul de ardere a lignitului, celălalt pentru sistemul de ardere a gazului natural.Ambele fluxuri sunt, la rândul lor, divizate în câte două ramuri – stânga şi dreapta. Există astfel o simetrie perfectă în alimentarea cu aer de ardere. Din cele două ramuri ale fluxului de aer pentru cărbune sunt realizate insuflări de aer în pâlnia rece, de asemenea în simetrie faţă de axa longitudinală a cazanului.

Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere

Evacuarea gazelor de ardere se face prin tiraj forţat cu ajutorul unui exhaustor cu caracteristicile:

- debit nominal 330.000 m3/h

- creştere totală de presiune 44 mbar

- temperatura fluidului vehiculat 180C

- puterea la cuplă 500 /250 kW ( in doua trepte)

- turaţie 750 /500 rot/min

- tensiunea de alimentare motor 6 kV

Instalaţia de evacuare a zgurii Evacuarea zgurii la baza focarului se face cu ajutorul unui transportor cu lanţ (kratzer), zgura fiind concasată înainte de a fi preluată de sistemul de hidrotransport al acesteia.

Instalaţia de desprăfuire Este formată dintr-un electrofiltru, modernizat, cu eficienţă de separare foarte ridicată. Concentraţia de praf în gazele de ardere evacuate în atmosferă este în prezent sub valoarea limită legală de 50 mg/Nmc (6% O2) la încărcare termică nominală.

161

Fig.2.b.1.1.1 Cazanul de 100 t/h nr.1. Schemă longitudinală

162

163

164

165

166

Fig.2.b.1.1.6 Cazanul de 100 t/h. Supraîncălzitorul convectiv

167

Fig.2.b.1.1.7 Cazanul de 100 t/h lignit. Amplasarea pachetelor

preîncălzitorului de aer. Circulaţia agenţilor termici

168

2.b.1.1.2 Descrierea şi motivarea modernizării propuse. Parametrii cazanului după modernizare

Conditii esentiale: La ora actuala conform HG 541/2003 ( 2001/80/EC) valoarea limita de emisie NOx pentru IMA 6 este de 540 mg/Nmc 6% O2. Pentru respectarea plafoanelor anuale de emisie s-a calculat o concentratie maxima admisibila a NOx de 200 mg/Nmc 6 % O2. Draftul IPPC Recast prevede o valoare limita de emisie pentru IMA de putere 100-300 MW (in care se incadreaza si IMA 6) de 250 mg/Nmc 6 % O2. Eficienta necesara a cazanului calculata pentru functionarea cogenerarii in conditii de inalta eficienta este de 87 %. Aceste conditii esentiale conduc la o retehnologizare care sa indeplineasca urmatoarele

Obiective :

Obiectivele ce se urmăresc a fi atinse prin retehnologizare sunt:

- reducerea emisiei de NOx la funcţionarea cu lignit la valori care sa se incadreze in reglementari , sa conduca la respectarea cantitatilor anuale de emisii impuse, si sa ofere garantia incadrarii in reglementarile de viitor. S-au stabilit urmatoarele limite de emisii :

*200 mg/Nmc gaze uscate ,6 % O2 pentru arderea carbunelui

*200 mg/Nmc gaze uscate ,3 % O2 pentru arderea gazelor

- eficientizarea cazanului la funcţionarea cu lignit. S-a stabilit randamentul necesar al cazanului de 87 %.

- creşterea disponibilităţii cazanului la funcţionare cu lignit;adaptari in vederea functionarii cu lignit in plaja de calitate 1650-2100 Kcal/kg

- creşterea disponibilităţii cazanului la funcţionare cu lignit;

- reabilitarea părţilor de cazan a căror stare tehnică este necorespunzătoare;

- posibilitatea de reglare a temperaturii aburului pe domeniu extins de sarcină termică a cazanului ;

- la funcţionare cu gaz natural: creşterea gradului de siguranţă a alimentării cu gaz natural (conformare cerinţelor SR EN 12952-8), creşterea eficienţei cazanului (reglaj aer/combustibil pe domeniu larg de sarcină şi cu menţinerea excesului de aer la valori reduse) şi reducerea emisiei de NOx.

Pentru atingerea acestor obiective se aplică următoarele:

a) realizarea unor porturi suplimentare de aer de ardere pentru limitarea formării NOx;

b) montarea unei instalaţii de denoxare necatalitică selectivă pentru reducerea concentraţiei NOx format la limite admise de legislaţia de mediu;

c) înlocuirea actualei instalaţii de alimentare şi ardere a gazului natural cu o nouă instalaţie care să răspundă cerinţelor de siguranţă impuse de SR EN 12952-8 şi ISCIR PT C11-2003, să aibă eficienţă de ardere ridicată şi să îndeplinească cerinţele de emisii poluante impuse de HG 541/2003 ( care transpune reglementarile din Directiva IMA 2001/80/EC)

d) reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor de praf de lignit, eficientizarea separatoarelor de praf şi reabilitarea elementelor de moară supuse uzurii rapide;

169

e) introducerea unui grătar postardere la baza pâlniei reci pentru creşterea gradului de ardere a prafului de lignit;

f) reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer (preîncălzitorul orizontal) prin înlocuirea în totalitate a pachetelor de ţevi din compunere;

g) introducerea unei trepte suplimentare de supraîncălzire a aburului (S II) pentru creşterea domeniului de reglare a temperaturii aburului;

h) modernizarea instalaţiei de automatizare şi creşterea gradului de automatizare a cazanului.

2.b.1.3.2.1 Soluţii pentru reducerea NOx

La funcţionarea exclusivă cu lignit, din analizele efectuate, cantităţile anuale de emisii NOx actuale sunt de 548 tone NOx/an care corespund unui factor Corinnaire 260 gr/GJ. Cerinţele de limitare a emisiilor NOx, fundamentate tot pe factorul Corinaire, fac necesară reducerea acestuia la 120 gr/GJ, fapt ce duce cantitatea totală anuală de NOx la 257 tone. Pe baza acestei valori, ţinând seama de durata de funcţionare, puterea medie, caracteristicile lignitului şi regimul de funcţionare al cazanului, se impune ca la sarcină nominală, funcţionând exclusiv cu lignit, concentraţia NOx să fie de 200 mg/Nmc (6%O2).

Pentru conditiile ulterioare, previzibile prin draftul IPPC Recast, limita momentana de NOx ar urma sa scada la 200 mg/Nmc pentru arderea lignitului. Masurile propuse in continuare pot asigura realizarea concentratiei NOx de 200 mg/Nmc.

Privitor la arderea gazelor naturale in cazane de carbune limita de emisie pentru NOx continuta in draft si previzibila este 200 mg/Nmc

Realizarea nivelului puternic restricţionat pentru concentraţia NOx necesită aplicarea unor măsuri adecvate. Se au în vedere :

- introducerea de porturi suplimentare de aer cald (over air ports –OAP) pentru limitarea formării NOx;

- introducerea denoxării necatalice selective (SNCR) pentru reducerea NOx deja format în gazele de ardere.

La funcţionarea cu gaz natural, cerinţele HG 541/2003 (care transpune Directiva IMA 2001/80/EC), impun limitarea concentraţiei NOx la 200 mg/Nmc (3%O2), valoare care înscrie şi cantitatea totală anuală în limita impusă (257 tone NOx/an). Realizarea acestei concentraţii impune înlocuirea instalaţiei actuale de ardere a gazului natural cu o instalaţie bazată pe arzătoare low NOx.

În cazul funcţionării mixte, lignit – gaz natural, limita de concentraţie se stabileşte, conform HG 541/2003, ca medie ponderată a limitelor concentraţiilor aferente celor doi combustibili. Ponderea se face prin participaţia energetică (MW) a fiecărui combustibil.

Se mentioneaza urmatoarele aspecte esentiale :

A. Masurile propuse sunt tehnici BAT, dupa cum urmeaza :

 Porturi suplimentare de aer –BREF mai 2005 , punctul 3.4.1.2

 SNCR- BREF mai 2005, punctul 3.4.2.2

170

B. Masurile propuse sunt strict necesare pentru asigurarea indeplinirii normelor de concentratie NOx actuale si a plafoanelor anuale actuale

C. Masurile propuse, desi pot limita concentratia de NOx la 200 mg/Nmc , corespunzator prvederilor draftului IPPC Recast, nu conduc la valori mai mari ale retehnologizarii

2.b.1.1.2.1.1 Sistem de porturi pentru injecţie de aer terţiar

Din fluxul de aer secundar pentru arzătoarele de praf de cărbune se va realiza o derivaţie prin care vor fi alimentate cu aer cald un set de porturi (deschideri) practicate în pereţii focarului într-o secţiune situată deasupra arzătoarelor de praf de cărbune. Aerul prin arzătoarele de praf va fi, astfel, diminuat la un nivel apropiat de nivelul stoichiometric. În felul acesta se va genera în zona arzătoarelor de praf o atmosferă reducătoare şi un nivel de temperatură mai coborît, elemente care limitează rata de formare a NOx. Aerul suplimentar introdus prin porturile nou create are rolul de a furniza oxidantul pentru desăvârşirea arderii. Acesta nu trebuie să participe la procesul de oxidare din zona jeturilor arzătoarelor. Din acest motiv amplasarea porturilor se face la o distanţă apreciabilă de ultimul nivel de arzătoare, pe direcţia de curgere a gazelor de ardere, fără a depăşi distanţa limită la care aerul mai poate participa la procesul de ardere.

2.b.1.1.2.1.2 Instalaţia de denoxare necatalitică (SNCR)

Având în vedere nivelul redus al concentraţiei de NOx impus, de 200 mg/Nmc (6%O2), măsurile primare, constând într-o gestionare judicioasă a aerului de ardere, nu sunt suficiente. Este nevoie şi de intervenţii de natura măsurilor secundare.

Se are în vedere în acest sens tehnologia de denoxare necatalitică (selective noncatalytic NOx reduction – SNCR) bazată pe reacţia de reducere a NO de către grupări amine NH2:

OHNNONH 222  .

Ca agenţi donori de grupări NH2 sunt folosiţi în mod curent ureea şi amoniacul. Luându-se în considerare câteva avantaje ale ureei legate de disponibilitate, transport, manipulare şi, mai ales, de comportare în procesul de injecţie şi amestec cu gazele de ardere, se optează pentru o tehnologie SNCR bazată pe folosirea ureei ca agent de reducere.

Reacţia chimică în acest caz este:

222222 244)(24 COOHNOCONHNO  .

Reacţia de mai sus are loc prin injectarea unei soluţii apoase de uree puternic diluată în apă în curentul de gaze de ardere. Deoarece viteza de reacţie este puternic influenţată de temperatură - de exemplu la temperaturi în jurul valorii 1000°C echilibrul reacţiei este atins în mai puţin de 0,1s iar la 850°C timpul de rezidenţă necesar creşte la 0,5s – este deosebit de importantă alegerea zonei de injecţie. În general domeniul optim de temperaturi este cuprins între 870°C şi 1080°C în scopul asigurării energiei de activare pentru descompunerea moleculei NO. Acest domeniu este influenţat şi de compoziţia gazelor de ardere. Un exces mai mic al aerului face necesar un palier de temperaturi mai ridicat.

Agentul reducător este pulverizat ca soluţie apoasă într-o secţiune în amonte de zona de reacţie optimă dar în imediata vecinătate a acesteia. Cum variaţia de sarcină termică a cazanului produce

171

modificări ale regimului de temperaturi ale gazelor de ardere, zona optimă pentru injectarea agentului reducător „alunecă” din partea superioară a focarului spre zona de ardere. În aceste condiţii este posibil ca zona de injecţie să nu fie optimă pe întreg domeniul de sarcini termice al generatorului de abur. Pentru evitarea unei astfel de situaţii injecţia agentului de reducere se face printr-un sistem de injectoare plasate pe două secţiuni. În funcţie de sarcina termică a generatorului de abur vor fi în funcţiune injectoarele din secţiunea aflată în zona de temperaturi optime ale gazelor de ardere.

Prin managementul corespunzător al aerului de ardere şi introducerea OAP producerea NOx prin ardere se va reduce de la 540 mg/Nmc la 400-450 mg/Nmc. In continuare SNCR va asigura reducerea pina la 200 mg/Nmc, deci va avea un randament de reducere de 45-50 %.

2.b.1.1.2.3 Instalaţia de ardere a gazului natural cu arzătoare cu NOx redus

Gazul natural este folosit pentru susţinerea arderii prafului de cărbune şi, la nevoie, pentru asigurarea unei sarcini termice suplimentare.

La funcţionarea cu gaz natural, cerinţele HG 541/2003, impun limitarea concentraţiei NOx la 200 mg/Nmc (3%O2).Realizarea acestei concentraţii impune înlocuirea instalaţiei actuale de ardere a gazului natural cu o instalaţie bazată pe arzătoare low NOx. Cerinţa este imperativă şi pentru că instalaţia de ardere a gazului natural are potenţial termic ridicat (poate asigura cca 70% din sarcina termică a cazanului) putând constitui unic combustibil. Instalaţiile de ardere a gazului natural pot asigura limitarea producerii NOx la valori de concentraţie admise.

Se are în vedere înlocuirea actualelor arzătoare cu arzătoare cu NOx redus şi cu eficienţă de ardere ridicată (exces de aer redus). De asemenea, sistemul de alimentare se înlocuieşte, dictat de necesitatea respectării cerinţelor SR EN 12952-8 şi ISCIT PT C11-2003 pentru creşterea siguranţei, de necesitatea îmbunătăţirii managementului arderii şi de creştere a eficienţei termice.

Cerinţele generale pentru instalaţia de alimentare şi de ardere gaz combustibil sunt după cum urmează:

a) funcţionare cu gaz natural (sarcina maximă 70 %) cu putere calorică 35,6 MJ/Nmc şi compoziţie conform SR 3317/ 2003;

b) număr de arzătoare: 4 arzătoare pe pereţii laterali şi 4 arzătoare pe pereţii laterali şi peretele spate;

c) consum nominal de gaz natural 6400 Nmc/h prin care se asigură 70% din sarcina termică nominală a cazanului;

d) presiunea gazului la admisie: min. 0,5bar(g)

e) puterea termică a unui arzător: 8 MW (arzătoarele de sarcină) şi 6 MW (arzătoarele de susţinere);

f) supraveghere a flăcării cu vizare a flăcării în UV

g) consumul de gaz al unui arzător : maxim 810 Nmc/h minim 160 Nmc/h

h) raportul de reglare 1:5

i) excesul de aer maxim 1,1

j) aprinderea cu gaz natural (aprinzător prevăzut cu detector de flacără cu tijă de ionizare)

172

k) alimentarea cu aer de ardere: cu aer preîncălzit din sistemul de alimentare cu aer comun lignit – gaz natural

l) reglajul debitului de aer: prin organul de reglare al VA;

m) emisii poluante: (1) concentraţia NOx < 200 mg/Nmc, valoare medie la ½ ore; (2) concentraţia de praf < 5 mg/Nmc, (raportare la condiţiile corespunzătoare 3% O2 în gazele de ardere uscate), la sarcina nominală a arzătorului (70% sarcină termică cazan).

n) nivelul de zgomot în sala cazanelor: 85 dB la 1 m de sursă;

2.b.1.1.2.4 Creşterea eficienţei termice a cazanului. Introducerea unui grătar postardere

Randamentul cazanului este, prin proiect, 84%. Este posibil ca în exploatarea curentă valoarea să fie mai scăzută (cca 82%). Două pierderi sunt responsabile pentru această valoare: pierderile prin căldura gazelor de ardere evacuate şi pierderile prin ardere mecanic incompletă. Din analiza regimurilor de funcţionare ale cazanului, a rezultat că evacuarea gazelor de ardere se face la nivele de temperatură rezonabile, sub 150°C. Excesul de aer la care este exploatat cazanul este, însă, mare, fapt ce duce la un nivel ridicat al pierderii prin căldura sensibilă a gazelor de ardere.

Valorile materialelor combustibile nearse regăsite în zgură sunt situate în prezent la nivelul 35...45%, indicând o ardere ineficientă a prafului de cărbune.

Nivelul nearselor în cenuşă se poate considera satisfăcător fiind în jurul valorii de 1,5%.

Prin montarea unui grătar postardere (GPA) la baza pâlniei reci a focarului se creează o zonă de prelungire a timpului de ardere prin staţionarea mai îndelungată a particulelor de cărbune în focar (staţionare pe grătar). Se preconizează o creştere a gradului de ardere şi o reducere a concentraţiei de materiale combustibile în zgura evacuată. Se estimează că prin postardere nivelul nearselor în zgură se reduce la cca 15…20%, obţinându-se astfel o creştere de randament cu cca 2,5 puncte procentuale.

Montarea grătarului la baza pâlniei reci reclamă intervenţii asupra pâlniei reci în zona sa inferioră pentru crearea spaţiului necesar amplasării GPA.

2.b.1.1.2.5 Reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer

Prima treaptă a preîncălzitorului de aer aflată ca ultimă suprafaţă de schimb de căldură înainte de ieşirea gazelor de ardere din cazan, fiind în zonă rece, este supusă unor degradări generate de (a) coroziunea de joasă temperatură şi (b) eroziunea prafului.

Pentru asigurarea unui control adecvat al aerului de ardere şi pentru reducerea pierderilor de căldură cauzate de pătrunderile de aer din fluxul de aer în cel al gazelor de ardere pachetele de ţevi ale acestei trepte PA, inclusiv plăcile tubulare, se înlocuiesc.

Intervenţia nu are în vedere intervenţii de natură conceptuală ci doar reabilitarea acestei trepte PA.

Interventia cu reabilitarea preincalzitorului va reduce infiltratiile de aer care strica randamentul.

Aceasta reabilitare, impreuna cu automatizarea aportului de aer aduc un cistig fata de randamentul de proiect estimat de cca 1,5 %.

173

2.b.1.1.2.6 Creşterea domeniului de reglare a temperaturii aburului

Prin concepţie cazanul nu are prevăzut sistem de reglare a temperaturii aburului, fiind destinat furnizării de abur industrial. În prezent, însă, alimentează cu abur o turbină în contrapresiune concepută pentru a avea la admisie abur la 240°C. Variatiile sarcinii termice ale cazanului aduc modificari in valoarea temperaturii aburului care deranjeaza functionare turbinei.

Retehnologizarea are în vedere introducerea unei noi trepte de supraîncălzire (SII) şi a unui sistem de reglare a temperaturii aburului. Sistemul de reglare a temperaturii se va corela cu parametrii aburului la admisia în turbină. Se va asigura un domeniu larg de sarcini pentru care temperatura aburului se va livra la nivelul 245-250°C.

Prin această retehnologizare se va îmbunătăţi eficienţa cogenerării, prin creşterea gradului de cogenerare, indicator important în poziţia pe piaţa de energie electrică.

2.b.1.1.2.7 Modernizarea preparării şi arderii prafului de cărbune

Sistemul de ardere a prafului de cărbune se va înlocui cu arzătoare tot de tip cu fante dar optimizate pentru funcţionarea cu concentraţii diferite de praf pe fante. Fantele inferioare vor fi alimentare cu amestec primar cu concentraţie de praf mai mare comparativ cu fanta superioară. Aceasta contribuie la diminuarea caracterului oxidant al flăcării de bază ce va duce la o rată de formare a NOx mai scăzută. Realizarea unei distribuţii selective a prafului se va face la nivelul separatorului.

2.b.1.1.2.8 Reabilitarea sistemului de clapete pe circuitul aerului de ardere pentru praful de cărbune

Buna funcţionare a sistemului de clapete pe circuitul aerului pentru arderea prafului de cărbune are importanţă deosebită în managementul aerului de ardere prin implicaţiile ce le are asupra randamentului arderii prafului de cărbune şi producerii NOx.

Înlocuirea celor existente, bazate pe lagăre de alunecare, cu clapete modernizate cu lagăre cu rulmenţi, se consideră ca fiind o modalitate de realizare a obiectivelor proiectului.

Acţionarea clapetelor telecomandate, de închidere sau de reglare, se va face cu servomotoare electrice multitură . Comanda se va face cu semnal tip binar pentru acţionările clapetelor de închidere şi cu semnal analogic pentru acţionările clapetelor de reglare prin intermediul unui panou de comandă.

Acţionările vor fi prevăzute cu indicatoare electronice de poziţie cu semnal de ieşire analogic.

Clapetele acţionate manual vor fi prevăzute cu reductor mecanic ( de exemplu de tip melcat).

In special vor fi montate clapete noi cu actionari la distanta pe cele trei fluxuri de aer , catre cele trei sisteme de ardere (carbune, gaze, gratar)

Vor fi înlocuite şi aparatele directoare ale ventilatorului de aer şi ventilatorului de gaze de ardere, inclusiv acţionarea, demers necesar pentru a face posibilă introducerea reglării automate a sarcinii cazanului.

2.b.1.1.2.9 Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare

Monitorizarea emisiilor poluante la coşul de evacuare este imperativă, ea fiind o cerinţă expresă a legilor de protecţia mediului în vigoare.

174

La coşul de evacuare sunt racordate toate cele 3 cazane de 100 t/h lignit. Ca urmare, achiziţionarea sistemului de monitorizare va fi preluat doar de proiectul ce vizează cazanul nr.1.

Instalatia de monitorizare se va amplasa pe cos astfel incit sa fie satisfacuta conditia de uniformizare a curgerii gazelor de ardere . Este previzibil ca amplasarea necesara va fi la o cota de cca 50 m.

Instalatia de monitorizare va trebui sa efectueze urmatoarele :

Masurare :

-temperatura gazelor de ardere in plaja 0-200 oC

-presiunea statica a gazelor de ardere in plaja – 100 …0 mm C.A.

- continut de SO2 in plaja 0- 50000 mg/Nmc

-continut de NOx in plaja 0- 1000 mg/Nmc

-continut de pulberi in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de CO in plaja 0- 200 mg/Nmc

-continut de oxigen in plaja 0-21 %

-continut de CO2 in plaja 0-25 %

-umiditate in plaja 0-20 %

-debit de gaze de ardere in plaja 0- 1000000 Nmc/h

-contorizare cantitate componente ( NOx, SO2, pulberi, CO, CO2), exprimate in grame, kilograme, tone.

Semnalizare :

Semnalizarea valorilor domeniu de masura depasit

Corectie :

Corectia standard a concentratiilor de poluanti : gaze uscate, stare normala, concentratie de oxigen impusa ( in acest caz 6 %)

Inregistrare, arhivare, raportare :

Inregistrarea parametrilor la durata de 1 min, in valori instantanee masurate si corectate.

Arhivarea parametrilor pe durata de un an calendaristic

Raportarea parametrilor in formatul cerut : la ora, la zi, la luna, alte formate.

175

2.b.1.1.2.10 Modernizarea sistemului de automatizare

Actuala instalaţie de automatizare este total depăşită din toate punctele de vedere. Obiectivele propuse în acest proiect pot fi atinse dacă va exista un nivel suficient de ridicat de automatizare a proceselor din cazan. O serie de echipamente prevăzute vor fi achiziţionate cu propriul lor sistem de automatizare. Este vorba de: instalaţia de ardere a gazului natural, instalaţia de denoxare necatalitică şi grătarul de postardere.

Impreuna cu introducerea gratarului de postardere, conducerea automata, in special pentru aerul de ardere va conduce la atingerea unui randament de 87 % printr-un spor de 0,5 puncte procentuale.

Se are în vedere introducerea unui sistem de automatizare bazat pe microprocesoare, de generaţie cât mai recentă care să integreze toate funcţiile de comandă, protecţie, monitorizare şi reglare necesare funcţionării optime a cazanului. În acelaşi timp sistemul va integra sistemele de automatizare ale echipamentelor nou achiziţionate.

2.b.1.1.3 Schema tehnologică, desen de integrare în ansamblu

2.b.1.1.3.1 Sistem de porturi pentru injecţie de aer terţiar (OAP)

Pentru a avea o penetraţie bună a jeturilor de aer în fluxul turbionat şi ascendent al gazelor de ardere, ţinând seama şi de vâscozităţile diferite ale celor doi agenţi generate de temperaturile mult diferite (gazele de ardere la cca 1000°C, aerul la cca 250- 300°C , temperatura avind valoarea rezultata in urma restructurarii sistemului de preincalzire) vitezele jeturilor de aer se consideră la nivelul 30 m/s. Pornind de la această valoare, în tabelul 2.b.1.1.1 este prezentată secvenţa de calcul pentru stabilirea numărului de porturi.

Tabelul nr.2.b.1.1.1 Calculul secţiunii şi a numărului de OAP

Cota din aerul de ardere prin OAP % 15

Debitul de aer prin OAP Nm3/h 16.573

Temperatura aerului °C 300 *

Debitul volumic de aer m3/h 34.786

Viteza aerului prin OAP m/s 30,4

Secţiunea totală OAP m2 0,318

Număr OAP 8

Secţiunea unui OAP m2 0,0397

Diametrul deschiderii unui OAP 0,225

* valoarea se va adapta prin calculul de proiectare

176

Se vor realiza 8 porturi amplasate 4 pe peretele front şi câte două pe pereţii lateral-spate. Structura constructivă a cazanului nu permite amplasarea de porturi pe peretele spate.

Alimentarea cu aer cald a porturilor se va face din canalele descendente de aer secundar. Porturile de pe peretele faţă se vor racorda la canalul din front, cele laterale la canalele de aer cald de pe laturi. Fiecare port de aer suplimentar va fi prevăzut cu clapetă acţionată manual ce va fi reglată la punerea în funcţiune. Aceste clapete nu vor fi manevrate în exploatare.

Schema de preluare a aerului suplimentar pentru alimentarea acestor porturi este prezentată în figura 2.b.1.1.8.

2.b.1.1.3.2 Instalaţia de denoxare necatalitică (SNCR)

Schema de flux şi componenţa sistemului SNCR pentru cazanul de 100 t/h nr.1 din CET Timişoara Sud sunt cuprinse în desenele 2.b.1.1.9 şi 2.b.1.1.10.

Prin caietul de sarcini se va solicita ca sistemul SNCR să fie furnizat la cheie inclusiv asigurarea, dacă este cazul, de materiale consumabile specifice (aditivi).

Parametrii de funcţionare

Sistemul SNCR este conceput pentru a asigura reducerea NOx la funcţionarea cazanului cu lignit. La funcţionarea cu gaze naturale sistemul de ardere va asigura nivelul NOx impus, de 200 mg/Nmc (3% O2 în gazele de ardere uscate).

Pentru funcţionarea cu lignit domeniul de sarcină a cazanului este 100%...50%.

Parametrii interesând funcţionarea instalaţiei NOx sunt :

Sarcina cazanului % 100 50

Debitul de cărbune t/h 35 18,5

Debitul de gaze de ardere uscate Nmc/h 104.100 55.024

Funcţionarea SNCR presupune existenţa măsurii concentraţiei NOx la ieşirea gazelor de ardere din cazan.

Componenţa sistemului SNCR

Sistemul SNCR constă din:

- sistemul de descărcare şi stocare pentru agentul de reducere;

- sistemul de dozare, amestec şi distribuţie;

- sistemul de injecţie (pulverizare);

- sistemul de automatizare, inclusiv reglare; Amplasamentul sistemului de stocare este independent de restul instalaţiei. Se va alege un amplasament în exteriorul sălii cazanelor dar în proximitatea acesteia. Dulapurile sistemului de dozare, amestecare şi distribuţie se vor amplasa în imediata vecinătate a porturilor de injecţie. Lăncile de injecţie sunt aşezate pe pereţii focarului, în zona temperaturilor optime ale gazelor de ardere. Sistemul de reglare este plasat parţial în apropierea sistemului de măsurare şi de dozare şi parţial în camera de comandă.

177

Sistemul de stocare Sistemul de stocare a agentului de reducere a NOx este alcătuit din următoarele (figura 2.b.1.1.9):

1.Staţie de descărcare a soluţiei apoase de uree din autocisterne formată din:

- furtun flexibil de racord a cisternei la sistemul de descărcare;

- ventil de izolare cu acţionare manuală;

- ventil de închidere rapidă. 2. Rezervor pentru agentul de denoxare (uree) de 50m3 cu pereţi dubli şi izolat termic, realizat din material rezistent la coroziune (FRP) este echipat cu:

- conductă de alimentare cu retur prevăzută cu ventil de reglare a presiunii şi indicatoare de presiune şi robinete de închidere manuale; conducta se racordează la colectorul pompelor de circulaţie;

- 2x100% pompe de circulaţie submersate din material rezistent la coroziune (oţel inoxidabil) de cca 2 t/h şi Δp de cca 10 bar; pe refularea pompelor sunt prevăzute câte un ventil de izolare şi o clapetă de reţinere ;

- accesorii: indicator de nivel, limitator de nivel superior (protecţie la supraîncărcare), indicator de scăpări în spaţiul dintre cei doi pereţi protectori.

3. Un sistem de dozare a unui aditiv constând din:

- un rezervor de cca 1 m3;

- 2 pompe de dozare cu membrane;

- un circuit de recirculare a aditivului prevăzut cu ventil de închidere manual;

- 2 conducte de aspiraţie

- un dispozitiv de injecţie a aditivului în fluxul de uree apoasă prevăzut cu clapetă de reţinere

- 2 robinete de aerisire ;

- un capac de presurizare.

Modulul de măsură şi amestecare Sistemul stabileşte necesarul de agent de denoxare în concordanţă cu sarcina cazanului şi cu nivelul de NOx la evacuare măsurat şi asigură diluţia corespunzătoare a agentului în apă.

Este format din (figura 2.b.1.1.10):

1 dulap conţinând în principal:

- 3 ventile manuale de izolare, câte unul pentru agentul de denoxare, apă şi aer comprimat;

- 3 filtre fine, câte unul pentru cei trei agenţi menţionaţi mai sus;

- câte o măsură de debit cu indicaţie locală şi transmitere la distanţă pentru agentul de denoxare, apa de diluţie şi aerul de pulverizare;

- câte un bloc ventil de reglare pentru agentul de denoxare, apa de diluţie şi aerul de pulverizare;

- 8 debitmetre locale pentru agentul de denoxare diluat;

- 8 ventile de reglare manuale pentru agentul de denoxare diluat;

- 8 ventile de reglare manuale pentru aerul de pulverizare;

- 8 manometre locale pentru aerul de pulverizare;

178

- 8 ventile cu 3 căi pentru comutarea între etajele de injecţie.

Sistemul de injecţie Sistemul de injecţie are la bază 16 lănci de pulverizare distribuite pe două etaje, câte 8 pe etaj. Este format din:

- 2x8 lănci de injecţie pentru pulverizarea agentului de reducere în fluxul gazelor de ardere, prevăzute cu teci de protecţie şi cofecţionate din oţel inoxidabil rezistent la temperatură;

- 2x8 conexiuni flexibile din oţel inoxidabil pentru racordul lăncilor la conductele de agent

- 2x8 furtun pentru racordul lăncilor la conductele de aer de pulverizare.

Dulapul de reglare pentru modulul de măsurare şi de amestec Conţine:

- sursă de curent alternatic trifazic (400V, 50Hz);

- 1 PLC

- 1 panou de operare

- 1 cutie de conexiuni pentru intrări/ieşiei analogice şi digitale

- Software

- Interfaţă PROFIBUS pentru intercomunicaţie cu camera de comandă. Debitul de agent de reducere se stabileşte pe baza unor informaţii provenite de la cazanul de abur. este vorba de: (a) sarcina cazanului de abur (debit de abur sau putere termică) şi (b) concentraţia de NOx în gazele de ardere la evacuare din cazan. Funcţionarea sistemului SNCR impune, obligatoriu, existenţa analizei de gaze de ardere la evacuare din cazan. Echipamentele şi aparatura necesară este inclusă în furnitura instalaţiei de automatizare a cazanului.

Agenţi materiali utilizaţi

Agenţii materiali utilizaţi sunt:

1. Soluţie apoasă de uree ca agent reducător NOx având următoarele caracteristici:

- conţinut de uree 40% masic

- temperatura minimă de stocare 5°C

- conţinutul de biuret max 0,5% masic

- amoniac liber max. 0,2% masic

- carbonat de amoniu max. 0,4% masic

- indice pH 9,5

2. Aditiv

- scopul: îmbunătăţirea reactivităţii soluţiei de uree şi asigurarea protecţiei componentelor instalaţiei

- densitate 1,1 kg/l

179

- temperatura minimă de stocare 5°C

3. Apă de diluţie

- utilizare: diluarea agentului de reducere NOx

- calitate apa potabilă sau tratată

- presiune min. 6 bar la intrarea în sistemul de amestec

- duritate max. 15°H

- temperatura 15...30°C

4. Aer comprimat

4.1 aer comprimat pentru comandă pneumatică

- presiunea min. 5bar la componentele comandate

- temperatura 10...50°C

- punctul de rouă -10°C 4.2 aer comprimat pentru pulverizarea agentului de reducere

- presiunea: min.6bar la intrare în dulapul de măsură şi amestec

- temperatura: 10...50°C

- punctul de rouă: maxim corespunzător saturaţiei la presiunea şi temperatura indicată

5. Energie electrică: 400V trifazic, 50Hz

Consumuri

Consumurile menţionate mai jos sunt corespunzătoare parametrilor menţionaţi la începutul paragrafului şi se referă la tehnologia, schema de flux şi echipamentele descrise mai sus (tabelul 2.b.1.1.2).

Tabelul 2.b.1.1.2. Consumuri materiale şi energetice pentru SNCR

Debitul de gaze de ardere uscate max min Soluţie apoasă de uree kg/h 100 53 Aditiv kg/h 5 2,65 Apă de diluţie kg/h 1000 750 Aer comprimat kg/h 240 240 Putere electrică funcţionare instalaţie kW 3,0 Putere electrică pentru încălzirea rezervorului de stocare soluţia apoasă de uree

kW 6,0

180

Estimaţie preţuri pentru agenţi de consum

Soluţie apoasă de uree euro/kg 0,3

Aditiv euro/kg 9,85

Aerul comprimat pentru pulverizarea agentului de denoxare şi, separat, pentru comandă se va produce în CET prin instalarea a două staţii de producere.

2.b.1.1.3.3 Instalaţia de ardere a gazului natural cu arzătoare cu NOx redus

Pentru dimensionarea instalaţiei de alimentare şi de ardere datele de fundamentare sunt cele prezentate în tabelul 2.b.1.1.3.

Tabelul 2.b.1.1.3. Date de calcul pentru instalaţia de alimentare şi de ardere a gazului natural

Densitatea gazului combustibil kg/Nmc 0,72

Puterea calorifica a gazului comb Kcal/Nmc 8500,00

MJ/Nmc 35,59

MJ/kg 49,63

Debitul total de abur t/h 100 kg/s 27,78 Temperatura aburului la iesire grdC 250 Temperatura apei la intrare grdC 104 Puterea termica utila (se neglijeaza purja) MW 69,41 Randamentul termic brut % 91,00 Puterea consumată MW 76,28 Consumul de combustibil necesar la sarcina 100% Nmc/s 2,14 Nmc/h 7716,07 Debitul de combustibil printr-un arzator Nmc/h 800,00 Nmc/s 0,22 Puterea termica a unui arzator MW 7,91 Puterea termica totala asigurata MW 63,26 Sarcina termica procentuala asigurata la functionare pe gaz % 82,93 Debitul de gaz la sarcina maxima functionind exclusiv cu gaz Nmc/h 6400

Schema de alimentare cu gaz natural ce va fi adoptată are în vedere crearea a două grupe, conform amplasarii actuale pe cazan.

Înlocuirea şi modernizarea instalaţiei de ardere constă din:

- înlocuirea celor 8 arzătoare existente cu 8 arzătoare low NOx, având puterile unitare identice cu cele ale arzătoarelor existente, 4 pentru susţinere şi 4 pentru sarcină; la funcţionarea tuturor arzătoarelor la sarcină nominală, puterea termică realizată de cazan va fi de cca 70% din puterea nominală; vor fi prevăzute cu supraveghere a flăcării în spectrul UV; vor avea aprinzătoare cu gaz natural prevăzute cu detector de flacără (tijă de ionizare);

181

- înlocuirea şi modernizarea circuitului de alimentare cu gaz natural; înlocuirea tuturor elementelor de siguranţă din acest circuit cu elemente cu fiabilitate ridicată şi caracteristici de funcţionare superioare; conformare EN 12952-8:2003 si ISCIR PT C11-2003; sistemul de reglare va fi conceput pentru reglarea separată pe cele două grupe de arzătoare;

- prevederea unor circuite de aer instrumental în concordanţă cu sistemul de comandă şi protecţie ales;

- realizarea unui circuit de aer de aprindere şi de răcire dimensionat conform cerinţelor arzătoarelor noi; alimentarea cu aer va fi asigurată de o baterie de 2 ventilatoare insonorizate dimensionate 2x100% (unul în funcţiune şi unul în rezervă);

- armăturile de închidere rapidă pe circuitul de gaz natural (de sarcină şi susţinere) vor fi cu acţionare pneumatică; circuitul de gaz de aprindere va fi prevăzut cu armături electromagnetice;

Realizarea celor două grupe se face prin divizarea fluxului de gaz după VIR principal. Fluxul gazului de aprindere se generează tot după VIR principal.

Alimentarea cu gaz combustibil este conformă schemei din figura 2.b.1.1.11.

Alimentarea cu gaz a tuturor celor 3 cazane de 100 t/h se face printr-o conductă unică prevăzută, în exteriorul sălii cazanelor, cu ventile de închidere, una manuală şi una telecomandată. Din conducta principală a cazanului, după VIR principal, sunt realizate ramurile fluxurilor de gaz pentru aprindere şi pentru cele două grupe de arzătoare.

Pe conducta principală de alimentare cu gaz natural a cazanului este prevăzut un ventil de închidere rapidă cu acţionare pneumatică. Două ventile de reglare pneumatice asigură reglajul debitului de gaz pe cele două grupe de arzătoare.

Sunt prevăzute ventile de aerisire acţionate pneumatic pe conducta principală şi la capetele conductelor de alimentare a grupelor de arzătoare. La capătul conductei de gaz de aprindere va fi prevăzut un ventil de aerisire acţionat electromagnetic.

Ansamblul de echipamente componente ale instalaţiei de alimentare cu gaz natural este prezentată în tabelul 2.b.1.1.4.

Tabelul nr.2.b.1.1.4. Cazan de 100 t/h nr.1. Instalaţia de alimentare cu combustibili. Componenţa

Buc Caracteristici

Alimentare cu gaz natural - general

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală

(unică pentru 3 cazane)

1 DN500 PN10, amplasată în exteriorul sălii

2 Clapetă de închidere cu acţionare electrică

(unică pentru 3 cazane)

1 DN500 PN10, amplasată în exteriorul sălii

3 Filtru prevăzut cu ventil de aerisire 1 DN300 PN10

182

4 Clapetă de izolare cu acţionare manuală 2 DN300 PN10

5 Regulator de presiune acţionat pneumatic prevăzut cu ventil de aerisire

1 DN300 PN10

6 Clapetă de închidere rapidă acţionată pneumatic

1 DN300 PN10

echipată cu ventil electromagnetic de by- pass

1 DN25 PN10

7 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 1 DN25 PN10

8 Manometru cu robinet 4

9 Traductor de presiune 4

10 Manometru de presiune diferenţială 1

11 Termorezistenţă 2

Alimentare cu gaz natural – grupa 1

1 Clapetă manuală de închidere 1 DN200 PN10

2 Clapetă de reglare acţionată pneumatic 1 DN200 PN10

3 Diafragmă de măsură debit gaz natural 1 DN200 PN10

4 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 1 DN25 PN10

5 Manometru cu robinet 1

Alimentare cu gaz natural – grupa 2

1 Clapetă manuală de închidere 1 DN200 PN10

2 Clapetă de reglare acţionată pneumatic 1 DN200 PN10

3 Diafragmă de măsură debit gaz natural 1 DN200 PN10

4 Ventil de aerisire acţionat pneumatic 1 DN25 PN10

5 Manometru cu robinet 1

Alimentare cu gaz natural - aprindere

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1 DN25 PN4

2 Filtru 1 DN25 PN4

183

3 Regulator de presiune echipat cu ventil de aerisire

1 DN25 PN4

4 Ventil de aerisire acţional electromagnetic 2 DN25 PN4

5 Traductor de presiune 1

6 Manometru cu robinet de închidere 1

Echipamentele de mai sus vor fi livrate preasamblat pe 3 cadre distincte formând staţia de alimentare generală, staţia de alimentare grupa arzătoare de sarcină şi staţia alimentare grupa arzătoare de susţinere.

Sistemul de arzătoare este format din 4 arzătoare grupa 1 şi 4 arzătoare grupa 2, care sunt amplasate pe pereţii laterali şi peretele spate.

Se vor utiliza arzătoare de gaz natural cu eficienţă ridicată de ardere (exces de aer redus pe domeniu de sarcină cât mai larg) şi emisii reduse de NOx (low NOx burners). Vor fi admise doar arzătoare cu mai multe fluxuri de aer (de regulă 3) controlate pentru a se asigura arderea în trepte şi a se evita vîrfuri de temperatură responsabile pentru formarea NOx termic. Se va evita recircularea de gaze de ardere.

Alimentarea cu gaz natural (sarcină şi aprindere) şi aer (de ardere, aprindere şi de răcire) a arzătoarelor este prezentată în figura 2.b.1.1.12.

Echipamentele componente ale instalaţiei de alimentare cu gaz natural şi aer a arzătoarelor sunt prezentate în tabelul 2.b.1.1.5, rspectiv 2.b.1.1.6.

Tabelul nr.2.b.1.1.5. Cazan de 100 t/h nr.1. Instalaţia de alimentare cu combustibili a arzătoarelor. Componenţa

Buc Caracteristici

Gaz natural – grupa 1

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1x4 DN100 PN16

2 Filtru 1x4 DN100 PN16

3 Grup de închidere rapidă constând din:

- ventil de închidere rapidă acţionat pneumatic printr-un ventil electromagnetic cu trei căi

2x4 DN100 PN16

- ventil intermediar de aerisire pentru testul 1x4 DN15 PN16

184

de etanşeitate

4 Ventil de aerisire 1x4 DN15 PN16

5 Compensator flexibil gaz 1x4 DN100 PN16

6 Manometru cu robinet 1x4

7 Presostat presiune maximă 1x4

Gaz natural – grupa 2

1 Clapetă de închidere cu acţionare manuală 1x4 DN100 PN16

2 Filtru 1x4 DN100 PN16

3 Grup de închidere rapidă constând din:

- ventil de închidere rapidă acţionat pneumatic printr-un ventil electromagnetic cu trei căi

2x4 DN100 PN16

- ventil intermediar de aerisire pentru testul de etanşeitate

1x4 DN15 PN16

4 Ventil de aerisire 1x4 DN15 PN16

5 Compensator flexibil gaz 1x4 DN100 PN16

6 Manometru cu robinet 1x4

7 Presostat presiune maximă 1x4

Gaz natural – arzătoare de aprindere

1 Robinet de închidere 1x8 G½” PN4

2 Ventil electromagnetic 2x8 G½” PN4

3 Furtun de gaz L=1000 1x8 G½” PN4

4 Manometru cu robinet 1

Toate elementele aferente unui arzător împreună cu furnitura aferentă arzătorului de aprindere vor fi preasamblate pe câte un cadru care va fi amplasat în proximitatea respectivului arzător formând staţia de gaz a arzătorului.

185

Tabelul nr.2.b.1.1.6. Cazan de 100 t/h nr.1. Instalaţia de alimentare cu aer de răcire şi de aprindere a arzătoarelor. Componenţa

Buc Caracteristici

Aer de aprindere şi de răcire

1 Ventilator de aer de răcire şi de aprindere, echipat cu motor trifazic, compensator şi atenuator de zgomot

1+1 800 m3N/h, 100 mbar(g), <78 dB (A), motor trifazic 5,5kW, 0,4kV,

50Hz, IP55

2 Robinet de izolare 3 G½”

3 Furtun L=1000 mm 3 G½”

4 Ventil de reglare manual 1 G½”

Sistemul de alimentare şi de ardere va fi prevăzut cu un BMS constând din:

- 1 dulap de reglare echipat cu un PLC fail safe care preia toate funcţiile de siguranţă ale arzătoarelor, reglajul raportului aer / combustibil şi secvenţele de pornire – oprire ale tuturor arzătoarelor;

- 8 panouri locale care conţin dispozitivele de pornire – oprire ale arzătoarelor. Funcţiile de bază ale BMS sunt: protecţie, monitorizare, permisii, comenzi, reglare. Este în comunicaţie cu unitatea centrală şi integrat funcţiilor generale ale cazanului de protecţie, permisie şi reglare.

Include bucla de reglare aer – combustibil şi este integrat buclei de reglare a sarcinii cazanului.

Sistemul de alimentare cu gaz combustibil şi de ardere, sistemul de alimentare cu aer de ardere şi aer de răcire şi de aprindere precum şi BMS vor fi furnizate de un unic furnizor.

2.b.1.1.3.4 Creşterea eficienţei termice a cazanului. Introducerea unui grătar postardere

Datele preliminare care stau la baza dimensionării grătarului postardere sunt prezentate în tabelul nr.2.b.1.1.7. Calculul este efectuat considerând funcţionarea cazanului exclusiv cu lignit la sarcina 100%.

Tabelul nr.2.b.1.1.7. Date preliminare de calcul pentru grătarul de postardere

Puterea calorifica a lignitului kcal/kg 1600

MJ/kg 6,70

Debitul total de abur t/h 100

kg/s 27,78

Temperatura aburului la iesire grdC 250

Temperatura apei la intrare grdC 104

Puterea termica utila (se neglijeaza purja) MW 69,41

Randamentul termic brut % 86,00

186

Puterea consumată MW 82,63

Consumul de combustibil necesar la sarcina 100% kg/s 12,34

kg/h 44.408

Debitul de carbune asigurat de o moara (funct cu 3 mori fara gaz) kg/h 14.802 Gradul de separare a focarului % 10 Continutul de cenusă în lignit % 27,5 Cantitatea de materiale minerale (cenuşă) kg/h 1.221 Nearse în zgură % 35 Materialele solide preluate de grătarul postardere kg/h 1.879

Pierderea prin materialele combustibile în zgură % 5,15 Reducerea pierderilor mecanice prin utilizarea GPA % 2,57 Randamentul estimat prin utilizarea GPA % 86,7 Pe baza estimărilor de mai sus, prin montarea GPA randamentul cazanului creşte cu 2,6 puncte procentuale.

Se optează pentru un grătar postardere (GPA) de tipul basculant. Avantajele acestuia, comparativ cu un grătar postardere rulant, sunt:

- simplitate constructivă;

- dimensiuni de gabarit mai reduse;

- cost mai redus;

- eficienţă de ardere comparativă, posibil chiar mai ridicată. Partea propriu-zisă a GPA este formată din grătarul constituit din bare fixate pe cilindri aşezaţi transversal pe axa mare a secţiunii de evacuare a zgurii. Numărul de cilindri, dimensiunile şi numărul barelor sunt astfel alese încât, în poziţie orizontală, să acopere complet secţiunea de evacuare. Între bare există interstiţii (fante foarte înguste) prin care este insuflat aerul de ardere. Pe suprafaţa astfel formată cade zgura caldă care, în prezenţa jeturilor de aer verticale generate de interstiţiile dintre bare, continuă să ardă. Periodic, cilindrii împreună cu barele sunt rotiţi cu 90°, descărcându-se masa solidă de pe acestea în cuva de sub acestea de unde este preluată de transportorul de zgură şi evacuată.

Piesele supuse direct căldurii degajate prin ardere pe grătar şi radiaţiei din focar sunt confecţionate din sicromal. Cilindrii şi ţevile de protecţie ale grătarului sunt răcite cu apă. Este prevăzut şi un sistem de stropire cu apă în caz de avarie a grătarului (blocare) pentru a nu obliga la oprirea cazanului.

Acţionarea cilindrilor se face pneumatic pentru care este prevăzută o staţie de aer comprimat (2 compresoare dimensionate 100%+100% şi un rezervor 500mc).

Suprafaţa activă a GPA este 6500x1000. Se utilizează bare cu lungimea 400mm şi interstiţii între bare de 3mm. Pentru acoperirea planului GPA se folosesc 16 cilindri. Pe fiecare cilindru se vor fixa 21 bare.

Actualul sistem de aer terţiar se va adapta pentru GPA asigurând aerul de ardere necesar. Adaptarea constă în racordul canalelor existente la cuva GPA (se va păstra numărul de canale).

187

GPA va fi echipat cu o instalaţie de automatizare prin care vor fi manageriate pornirile şi opririle, permisiile, protecţiile şi vor fi asigurate reglajele necesare precum durata-închis şi durata-deschis, debitul de apă de răcire etc. De asemenea acesta va gestiona situaţiile de risc şi avariile.

Zona inferioară a focarului, pâlnia rece, a fost concepută pentru evacuarea zgurii prin intermediul unui transportor (kratzer) amplasat sub aceasta. Colectoarele inferioare ale vaporizatorului sunt plasate în imediata apropiere a kratzerului la cotele 2.300mm (colectoarele laterale) şi 2.600mm (colectoarele faţă - spate). Distanţa dintre colectoarele laterale este de 1319 mm. Distanţa dintre colectoarele faţă – spate 6320 mm.

Cota superioară a transportorului este 1610mm. Deasupra acestuia este realizată cutia de aer terţiar (figura 2.b.1.1.13).

Distanţa mică dintre cota colectoarelor inferioare ale vaporizatorului (2300 mm) şi suprafaţa superioară a transportorului (1610 mm) nu permite instalarea grătarului de postardere în spaţiul disponibil, indiferent de tipul de grătar.

Crearea spaţiului necesar instalării grătarului de postardere se face prin modificarea zonei inferioare a pâlniei reci, după cum urmează:

- se demontează cutia de aer terţiar, racordurile la aerul terţiar;

- se dezizolează pâlnia rece şi se demontează zidăria grea până la cota +4.600mm;

- se demontează colectoarele inferioare faţă-spate şi laterale, ţevile de legătură cu conductele coborîtoare şi ţevile ecran până la cota +4.600;

- colectoarele faţă-spate (echipament nou) se repoziţionează la cota 3600 pe aceeaşi axă verticală;

- colectoarele laterale se repoziţionează la cota +3.300 dar pe verticala care permite racordul ţevilor ecran (deplasare laterală cu 1.130mm);

- ţevile de legătură ale colectoarelor la conductele coborîtoare se reproiectează ţinând seama de noile poziţii ale colectoarelor;

- ţevile de racord ale colectoarelor la ţevile ecran (echipament nou) se reproiectează ţinând seama de noile poziţii ale colectoarelor.

Prin aceste modificări, secţiunea cea mai îngustată a pâlniei reci se măreşte de la 800mm la 2260mm. Adaptarea la cerinţele grătarului (1000mm), îngustarea acestei secţiuni, se face prin încărcare cu beton refractar.

Instalaţia de automatizare îndeplineşte următoarele funcţii:

- comandă: (a) pornire/oprire, (b) închis/deschis;

- reglaj: (a) ciclul închis – deschis şi duratele pe fiecare fază, (b) debitul de apă de răcire;

- protecţie prin comanda instalaţiei de stropire de avarie. Grătarul de postardere, incluzându-se instalaţia de aer comprimat şi instalaţia de automatizare se tratează ca furnitură unică.

2.b.1.1.3.5 Reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer

Conform desenului 2.b.1.1.7, preîncălzitorul de aer orizontal este format din 2 trepte înseriate pe drumul gazelor de ardere (sunt ultimele schimbătoare de căldură înainte de evacuarea gazelor de ardere) dar prin care circulaţia aerului se face în paralel. Fiecare treaptă este formată din două

188

pachete de ţevi identice (stânga-dreapta). Ţevile, Ø51x2, L=6366mm din OL32, sunt fixate în plăci tubulare confecţionate din oţel K41-2b (a se vedea desenele 2.b.1.1.15 şi 2.b.1.1.16).

Prin reabilitare se înlocuiesc 2x2 pachete de ţevi, inclusiv racordurile la canalele de aer.

2.b.1.1.3.6 Creşterea domeniului de reglare a temperaturii aburului

Schema de retehnologizare, constând în introducerea unui supraîncălzitor de abur suplimentar şi a unui sistem de reglare a temperaturii, este prezentată în figura 2.b.1.1.17.

Supraîncălzitorul II se va realiza ca pachet de serpentine de ţevi identic cu supraîncălzitorul I. Se va amplasa în spaţiul ce se va disponibiliza prin dezafectarea preîncălzitorului de aer vertical II (figura 2.b.1.1.18).

Reglarea temperaturii aburului se face cu injecţie de apă de alimentare preluată din amonte de nodul de alimentare. Reglajul temperaturii aburului se va face automat prin unitatea centrală, care va prelua majoritatea funcţiilor de reglare, protecţie, permisii ale cazanului. Este prevăzută modernizarea întregii instalaţii de automatizare.

Bucla de reglare a temperaturii aburului se bazează pe un transmiter de temperatură plasat pe conducta de abur, controler (funcţie preluată de PLC din unitatea centrală) şi ventilul de reglare a debitului de apă de injecţie comandat de controler.

Odată cu dezafectarea preîncălzitorului de aer vertical II trebuie realizat racordul de aer între ieşirea din PA vertical I şi canalul principal de aer. Secţiunea de ieşire este plasată pe peretele opus secţiunii de ieşire din PA vertical II. Racordul se va face pe un traseu nou şi necesită refacerea admisiei în canalul principal de aer cald.

2.b.1.1.3.7 Modernizarea şi reabilitarea sistemului de ardere a prafului de cărbune

Arzătoarele de praf de cărbune se vor moderniza prin înlocuirea acestora cu arzătoare de acelaşi tip dar optimizate funcţionării cu concentraţii diferite de praf pe fantele acestuia. Structura arzătorului este prezentată în figura 2.b.1.1.19.

Odată cu acestea sunt reabilitate şi conductele de praf de cărbune. Elementele supuse uzurii rapide de la mori - ciocanele, berele şi paletele rotorice – vor fi confecţionate din materiale rezistente la uzură (fontă cu grafit nodular pentru ciocane, oţel sudabil cu granulaţie fină pentru bare şi palete rotorice).

2.b.1.1.3.8 Înlocuirea sistemului de automatizare a cazanului

Toate funcţiile actuale de protecţie, monitorizare şi comandă ale cazanului vor fi preluate de o unitate centrală bazată pe un microprocesor de generaţie cât mai recentă.

Sistemul va gestiona buclele de reglare de bază ale cazanului. Buna funcţionare a acestora a impus înlocuirea tuturor organelor de execuţie (a se vedea lista de echipamente cu privire a clapete şi ventile).

Toată instrumentaţia primară, inclusiv transmiterele de semnale (digitale sau analogice) se prevăd a fi înlocuite. În plus, se va introduce un analizor de gaze (O2, CO, SO2, NOx), semnalele acestuia fiind utilizate, în principal, în bucla de reglare aer/combustibil şi în sistemul SNCR pentru optimizarea gradului de denoxare.

189

Buclele automate sunt, după cum urmează:

a) temperatura aburului, asigurată de transmiterul de temperatură de pe conducta de abur, PLC central şi acţionarea ventilului de apă de injecţie;

b) nivelul în tambur este asigurat de traductorul de nivel apă tambur, PLC central şi acţionarea ventilului de reglare a debitului de apă de alimentare din nodul de alimentare;

c) tirajul cazanului este reglat prin traductorul de presiune statică fine focar, PLC central şi acţionarea aparatului director al ventilatorului de gaze de ardere;

d) temperatura la separator este reglată de transmiterul de temperatură amestec primar la separator, PLC central şi acţionarea clapetei de aer cald primar sau acţionarea clapetei de aer rece. Există câte o buclă de reglare pentru fiecare moară;

e) sarcina termică a cazanului este reglată de traductorul de presiune de pe bara de abur viu, PLC central, acţionarea variatoarelor de turaţie ale benzilor alimentatoare de cărbune, acţionarea aparatului director al ventilatorului de aer. Prin feed-back, la reglarea sarcinii cazanului vor participa toate celelalte bucle de reglare. După caz, poate fi implicat şi BMS al sistemului de ardere a gazului metan, situaţie în care comanda se va transmite şi la ventilele de reglare ale grupelor de arzătoare;

f) Concentraţia de NOx în gazele de ardere este reglată de semnalul analogic NOx de la analizorul de gaze, semnalul de sarcină a cazanului, PLC al SNCR, modulul de măsură şi amestec al sistemului SNCR.

190

191

192

193

194

195

196

197

198

Fig.2.b.1.1.17 Schema de flux privind integrarea supraîncălzitorului suplimentar şi a regulatorului de temperatură

199

Fig.2.b.1.1.18 Zona supraîncălzitor a cazanului

200

Fig.2.b.1.1.19 Structura arzătorului cu fante

201

2.b.1.1.4 Lista de echipamente. Estimaţie preţuri

Lista de echipamente şi evaluarea preţului acestora este prezentat în tabelul nr.2.b.1.1.8.

Echipamentele de bază se grupează după cum urmează:

- echipamentele aferente instalaţiei de ardere a gazului natural;

- echipamentele aferente instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR);

- echipamentele aferente grătarului de postardere;

- echipamentele aferente preîncălzitorului de aer orizontal;

- echipamentele aferente supraîncălzitorului de abur II şi regulatorului de temperatură;

- echipamentele aferente instalaţiei de ardere a prafului de cărbune;

- echipamentele aferente sistemului de automatizare;

- echipamentul de monitorizare emisii poluante la coşul de evacuare. Integrarea acestora în instalaţia de cazan impune realizarea unor lucrări la cazan şi achiziţionarea unor echipamente aferente acestora. Acestea se grupează după cum urmează:

- modificări la cazan pentru introducerea porturilor suplimentare de aer şi alimentarea cu aer a acestora;

- modificări la cazan pentru introducerea injectoarelor pentru pulverizarea agentului de reducere NOx (componente ale instalaţiei SNCR);

- modificări la cazan pentru introducerea arzătoarelor de gaz natural cu NOx redus;

- modificări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere ce constau în modificarea pâlniei reci; sunt necesare colectoare inferioare ale sistemului vaporizator, ţevi de racord ale acestora la conductele de coborîre, racorduri ale ecranelor la colectoarele inferioare;

- modificări la cazan pentru introducerea supraîncălzitorului de abur suplimentar şi a sistemului de reglare a temperaturii aburului.

Toate echipamentele legate de modificările la cazan, aşa cum apar în lista de echipamente, vor fi comandate şi realizate pe baza unor documentaţii de execuţie elaborate în cadrul acestui proiect.

Lista de echipamente şi de utilaje, inclusiv evaluarea acestora, este prezentată în tabelul 2.b.1.1.8.

202

Tabel nr. 2.b.1.1.8

LISTA DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE. EVALUARE PREŢURI

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei euro

1 Modificare cazan pentru instalaţia de aer suplimentar pentru diminuarea formării NOx (over air ports)

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer 8 0,08 0,60 767 10.227 6.136 1.427

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer

8 0,09 0,68 2.973 34.974 23.782 5.531

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer 8 0,12 0,96 1.364 11.366 10.911 2.537

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare 1 19,00 19,00 215.949 11.366 215.949 50.221

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer 1 3,50 3,50 35.795 10.227 35.795 8.324

1.6 Clapeta de reglare Ø225 cu acționare manuală 8 0,03 0,22 672 23.998 5.376 1.250

203

Total 1 297.950 69.291

2 Modificare cazan pentru introducerea instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR)

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie şi pentru sistemul de măsurare a temperaturii 16 0,03 0,40 874 34.974 13.990 3.253

2.2 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi 16 0,07 1,12 796 11.366 12.730 2.960

2.3 Înveliş metalic pereţi zona găurilor pentru SNCR 1 0,15 0,15 1.534 10.227 1.534 357

Total 2 28.253 6.571

3 Modificare cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar

1 3,20 3,20 115.281 36.025 115.281 26.810

3.2 Înveliş metalic pentru zona de racord a grătarului de postardere 1 2,50 2,50 25.564 10.225 25.564 5.945

3.3 Colectoare inferioare vaporizator 4 0,75 3,00 39.345 52.460 157.380 36.600

3.4 Țevi de racord cu țevile ecran 320 0,02 7,50 290 12.375 92.825 21.587

3.5 Conducte de legătură cu conductele de coborîre 1 8,20 8,20 430.172 52.460 430.172 100.040

Total 3 821.222 190.982

204

4 Modificare cazan pentru înlocuirea instalaţiei de ardere a gazului natural

4.1 Ţevi ocolire arzătoare 8 0,12 0,96 1.485 12.371 11.876 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare 8 0,10 0,80 1.137 11.366 9.093 2.115

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare 1 0,09 0,09 920 10.227 920 214

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare 8 0,05 0,40 511 10.227 4.091 951

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

Total 4 89.628 20.844

5 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR)

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) (Include transport, asigurare, taxe, PIF)

1 2.257.500 525.000

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) 1

709.500 165.000

Total 5 2.967.000 690.000

6 Instalaţia de ardere gaz natural

205

6.1

Instalaţie de ardere (8 arzătoare gaz cu rampa completă, armătura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă), conform listei de echipamente din cap.2.b.1.1.3

1 3.117.500 725.000

Total 6 3.117.500 725.000

7 Preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachet inferior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 5,765 11,53 71.319 12.371 142.639 33.172

7.2 Pachet superior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 10,2 20,40 126.185 12.371 252.370 58.691

7.3 Racord aer pachet inferior 2 0,305 0,61 3.374 11.064 6.749 1.570

7.4 Racord aer pachet superior 2 0,439 0,88 4.857 11.064 9.714 2.259

7.5 Compensator 1 0,215 0,22 4.872 22.661 4.872 1.133

7.6 Plăci de colț 12 0,018 0,22 161 8.944 1.932 449

7.7 Grinzi de susținere pachete 6 0,375 2,25 3.354 8.944 20.124 4.680

7.8 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,50 2,50 25.568 10.227 25.568 5.946

206

Total 7 438.400 101.954

8 Supraîncălzitor suplimentar (SII), inclusiv conductele de abur de racord

8.1 Serpentină triplă Ø32x3,5 OL35 KII, Lmed=15,8m 89 0,12 10,32 1.435 12.371 127.719 29.702

8.2 Colector Ø356x12, L=8m OL35 KII 2 1,46 2,92 76.644 52.460 153.288 35.648

8.3 Ansamblu grinzi 1 3,15 3,15 28.174 8.944 28.174 6.552

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări 1 2,50 2,50 22.360 8.944 22.360 5.200

8.5 Conducte legătură abur Ø219x12, L=12 1 2,50 2,50 131.150 52.460 131.150 30.500

8.6 Conductă de abur racord la vana principală de abur Ø356x12 , L=35m

1 3,60 3,60 188.856 52.460 188.856 43.920

8.7 Regulator temperatură 1 60.200 14.000

8.8 Conducta apă de injecţie DN80 1 1,50 1,50 33.992 22.661 33.992 7.905

8.9 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,30 2,30 23.522 10.227 23.522 5.470

8.10 Înveliş metalic conducte, colectoare 1 1,50 1,50 15.341 10.227 15.341 3.568

Total 8 711.747 165.523

207

9 Grătar de postardere

9.1 Grătar de postardere inclusiv acţionarea 1 2.537.000 590.000

9.2 Canale de aer cald pentru alimentare grătar 1 3 3,00 34.095 11.365 34.095 7.929

9.3 Instalaţie de automatizare 1

193.500 45000

Total 9 2.764.595 642.929

10 Sistemul de ardere praf de cărbune

10.1 Arzătoare praf de cărbune 4 9,50 38,00 371.735 39.130 1.486.940 345.800

10.2 Conducte praf de cărbune 4 8,50 34,00 285.090 33.540 1.140.360 265.200

10.3 Clapetă separator 4 0,45 1,80 3.936 8.746 15.743 3.661

10.4 Bară şi paletă rotor moară 48 0,14 6,48 1.181 8.746 56.675 13.180

10.5 Ciocane moară 72 0,02 1,30 173 9.619 12.466 2.899

10.6 Servomotor clapă izolare conductă praf de cărbune 8 185.760 43.200

10.7 Înveliş metalic conducte praf şi arzătoare 1 6,5

6,50 66.476 10.227 66.476 15.460

Total 10 2.897.945 673.941

11 Clapete pe fluxul aerului de ardere

208

11.1 Clapetă aer cald ardere praf de cărbune - general, 3750/1100

1 1,17 1,17 28.133 24.046 28.133 6.543

11.2 Clapetă aer cald primar 1250/850 4 0,41 1,62 9.738 24.046 38.954 9.059

11.3 Clapetă aer cald secundar 2500/850 4 0,84 3,34 20.102 24.046 80.408 18.700

11.4 Clapetă aer rece mori 850/750 4 0,32 1,28 7.695 24.046 30.778 7.158

11.5 Clapetă pentru OAP 800/500 3 0,09 0,28 2.236 24.046 6.709 1.560

11.6 Aparat director ventilator de aer 1 0,80 0,80 19.236 24.046 19.236 4.474

11.7 Aparat director ventilator de gaze de ardere 1 0,90 0,90 21.641 24.046 21.641 5.033

11.8 Acţionare clapeta 3750/1100, închidere 1 0,08 0,08 5.404 72.055 5.404 1.257

11.9 Acţionare clapeta 2500/850, reglare 4 0,06 0,22 4.035 72.055 16.140 3.754

11.10 Acţionare clapeta 1250/850, reglare 4 0,05 0,19 3.459 72.055 13.835 3.217

11.11 Acţionare clapeta 850/750, reglare 4 0,03 0,14 2.450 72.055 9.799 2.279

11.12 Acţionare clapeta 500/500, închidere 4 0,03 0,11 1.945 72.055 7.782 1.810

11.13 Acţionare aparat director VA 1 0,07 0,07 5.044 72.055 5.044 1.173

11.14 Acţionare aparat director VG 1 0,07 0,07 5.044 72.055 5.044 1.173

Total 11 283.865 66.015

209

12 Ventile pe fluxul apă-abur

12.1 Ventila de reglare apă de alimentare 1 103.200 24.000

12.2 Vana generală de abur 1 94.600 22.000

12.3 vana de eşapare 1 75.250 17.500

12.4 Ventilul de reglare apă de injecţie 1 77.400 18.000

12.5 Ventilul de golire rapidă 1 86.000 20.000

12.6 Ventilul de purjă continuă 1 75.250 17.500

Total 12 511.700 119.000

13 Sistem de automatizare

13.1 Sistem de automatizare conform descrierii de la cap 2.b.1.1.3.8

1 2.494.000 580.000

Total 13 2.494.000 580.000

14 Sistem de monitorizare emisii la coşul de evacuare

14.1 Set complet (măsură Nox, SO2,praf, CO2,O2,debit) 1 430.000 100.000

210

Total 14 430.000 100.000

TOTAL 1…14 fără TVA 14.418.105 4.152.048

* inclusiv transport exclusiv TVA

211

2.b.1.1.5 Descrierea lucrărilor. Lista de lucrări

2.b.1.1.5.1 Sistem de porturi pentru injecţie de aer suplimentar (OAP)

Porturile de aer suplimentar (OAP) se realizează în pereţii front şi laterali ai focarului, la o cotă situată deasupra arzătoarelor de praf de cărbune. Vor fi alimentate cu aer cald din canalele de aer secundar şi canalul de aer din frontul cazanului.

Lucrările de implementare a sistemului OAP se grupează astfel:

- lucrări de amenajare: înlăturarea învelişului metalic, a izolaţiei termice şi practicarea unor decupaje prin peretele zidăriei focarului şi prin secţionarea unor ţevi ecran (8 zone);

- montajul ţevilor ecran ocolitoare a ambrazurilor şi a cutiilor de etanşare;

- montajul canalelor de aer de racord la canalele de aer cald, inclusiv a clapetelor manuale de reglare;

- montajul izolaţiei termice în zonele porturilor de aer suplimentar, ale canalelor de aer de alimentare a porturilor şi ale canalelor de aer de alimentare în zona de racord;

- montajul învelişului metalic în zonele porturilor de aer suplimentar, ale canalelor de aer de alimentare a porturilor şi ale canalelor de aer de alimentare în zona de racord.

2.b.1.1.5.2 Instalaţia de denoxare necatalitică (SNCR)

- Implementarea instalaţiei SNCR implică un ansamblu de lucrări descrise după cum urmează:

- amenajarea spaţiului de descărcare a cisternelor de reactiv şi a rezervorului de reactiv (lucrări într-un spaţiu independent de cazan, în afara sălii cazanelor): platformă de acces a cisternei, fundaţie pentru rezervorul de reactiv, postament pentru dulapul staţiei de descărcare

- amenajarea spaţiului pentru lăncile de pulverizare a reactivului diluat (lucrări la cazan): înlăturarea învelişului metalic, a izolaţiei termice şi practicarea unor decupaje prin peretele zidăriei focarului şi prin secţionarea unor ţevi ecran (2x8 zone);

- amenajări pentru montajul staţiei de aer comprimat (în interiorul sălii cazanelor);

- montajul rezervorului de reactiv, a dulapului staţiei de descărcare (lucrări în afara sălii cazanelor);

- montaj la cazan pentru introducerea lăncilor de pulverizare: ţevi ocolitoare şi cutii de etanşare;

- montajul dulapului de măsură şi amestec şi a dulapului de comandă (în proximitatea lăncilor de pulverizare);

- montajul staţiei de aer comprimat pentru pulverizarea agentului de reducere;

- procurarea, realizarea şi montajul:

a) conductelor de legătură între elementele staţiei exterioare, între rezervorul extern şi dulapul de măsură şi amestec pentru agentul de reducere;

b) conductelor de alimentare cu apă de diluţie a dulapului de amestec;

c) conductelor de aer comprimat de la staţie la dulapul de măsură şi amestec şi de la dulapul de amestec la lăncile de pulverizare;

d) conductelor de agent de reducere diluat de la dulapul de amestec la lăncile de pulverizare;

- montajul dulapului de comandă local şi de automatizare;

212

- procurare şi realizare alimentare electrică pentru funcţionarea instalaţiei, iluminat şi pentru încălzirea rezervorului de reactiv;

- procurare şi realizare cablaj instalaţie de automatizare.

2.b.1.1.5.3 Instalaţia de ardere a gazului natural cu arzătoare cu NOx redus

În funcţie de dimensiunile de gabarit ale arzătoarelor achiziţionate poate exista necesitatea unor lucrări de modificare a ambrazurilor care implică lucrări de amenajare (demontări) şi lucrări de montaj la cazan. Lucrările de demontare vizează înlăturarea învelişului metalic şi a izolaţiei termice în vecinătatea actualelor ambrazuri, mărirea diametrului ambrazurii şi secţionarea ţevilor ecran ocolitoare. De asemenea se vor demonta racordurile de aer (include înveliş metalic şi izolaţie termică) şi de gaze de ardere.

Actuala instalaţie de alimentare cu gaz natural va fi demontată în totalitate, inclusiv conductele.

Montajul la cazan constă în:

- montajul ansamblului de ţevi ocolitoare, a cutiei de etanşare, a izolaţiei termice şi a învelişului metalic;

- montajul arzătoarelor şi a staţiilor de gaz aferente acestora;

- montajul racordurilor de aer, inclusiv izolaţie şi înveliş metalic. Montajul instalaţie de alimentare cu gaz natural constă din:

- montajul staţiei de gaz generale şi a staţiilor de gaz ale grupelor de arzătoare;

- procurarea, confecţionarea şi montajul conductei generale de gaz, a conductelor de grupe de arzătoare şi a conductelor de distribuţie a gazului la arzătoare;

- montajul armăturilor de gaz din exteriorul sălii cazanelor (vana manuală de închidere şi vana de închidere telecomandată);

- montajul armăturilor pe conductele de alimentare şi de distribuţie a gazului, altele decât cele incluse în staţiile de gaz;

- montajul staţiei de aer comprimat de comandă;

- procurarea, confecţionarea şi montajul conductelor de gaz de aprindere, a conductelor de aer de aprindere şi de răcire, inclusiv a armăturilor aferente;

- montajul instrumentaţiei AMC primare;

- montajul dulapurilor locale de comandă;

- montajul dulapului de automatizare;

- procurarea şi montajul cablajului aferent instalaţiei de automatizare.

2.b.1.1.5.4 Introducerea unui grătar postardere

Introducerea unui grătar de postardere basculat implică un volum mare de lucrări de amenajare (demontare) la pâlnia rece a cazanului. Acestea sunt:

- demontarea învelişului metalic în zona de lucrări a pâlniei reci;

- demontarea învelişului metalic ţevi de legătură şi conducte coborâtoare în zona inferioară a acestora;

- demontarea zidăriei refractare şi betonului refractar în zona inferioară a pâlniei reci;

213

- demontarea colectoarelor inferioare ale ţevilor ecran (4 buc);

- demontarea ţevilor de legătură dintre colectoare şi conductele coborîtoare. Lucrările de implementare a grătarului de postardere constau din:

- montaj utilaj: colectoare inferioare şi ţevi de legătură cu conductele coborîtoare;

- racorduri ţevi ecran;

- configurarea pâlniei reci în vederea instalării grătarului: betonare cu beton refractar;

- montaj utilaj: grătar de postardere, inclusiv instalaţia de răcire;

- montare zidărie, beton refractar şi izolaţie termică pâlnie rece, partea inferioară;

- montaj izolare termică conducte de legătură;

- montaj înveliş metalic partea inferioară a pâlniei reci şi conducte de legătură;

- procurare , confecţionare şi montaj conducte de alimentare cu apă de răcire;

- procurare, confecţionare şi montaj conducte aer comprimat de comandă;

- montare dulap de automatizare (comandă);

- procurare şi montaj cablaj sistem de automatizare, inclusiv integrarea în CCT.

2.b.1.1.5.5 Reabilitarea treptei I a preîncălzitorului de aer

Lucrările pentru reabilitarea preîncălzitorului de aer orizontal constau din:

- lucrări de amenajare constând din:

o demontarea învelişului metalic al pereţilor cazanului în zona de amplasare a PA orizontal;

o înlăturarea izolaţiei termice din zona PA orizontal;

o demontarea racordurilor de aer, a pachetelor de ţevi, a compensatorului şi a sistemului de grinzi de susţinere;

- montaj utilaj: sistemul de susţinere pachete de ţevi, pachete de ţevi, compensator, racorduri aer;

- montaj izolaţie termică din vată minerală pentru pereţii cazanului în zona PA şi pentru racordurile de aer;

- montaj înveliş metalic pentru pereţilor cazanului în zona PA orizontal şi a pentru racordurile de aer.

2.b.1.1.5.6 Introducerea supraîncălzitorului de abur suplimentar şi a regulatorului de temperatură

Supraîncălzitorul de abur suplimentar II se amplasează în spaţiul preîncălzitorului de aer vertical II care se dezafectează.

Lucrările vizează:

a) amenajarea spaţiului de amplasare (lucrări de demontare înveliş metalic, izolaţii, utilaj);

b) montare utilaj: sistemul de susţinere a pachetului de serpentine

c) montaj utilaj: pachetul de serpentine al S II;

d) montarea colectoarelor de abur aferente S II;

214

e) montarea conductelor de abur de legătură între colectorul de ieşire S I şi colectorul de intrare S II;

f) montarea regulatorului de temperatură şi a conductei de abur de racord a S II la conducta principală de abur;

g) realizarea alimentării cu apă de injecţie a regulatorului de temperatură;

h) montarea canalului de aer cald de racord între ieşirea PA vertical I şi canalul principal de aer cald;

i) izolarea cu vată minerală pereţilor cazanului în zona de montaj a S II;

j) izolarea cu vată minerală a colectoarelor S II, a colectorului de ieşire S I, a conductelor de abur de legături, a conductei de racord la conducta principală de abur, a regulatorului de temperatură şi a conductei de apă de injecţie;

k) izolarea cu vată minerală a canalului de aer de racord între PA vertical I şi canalul de aer cald principal

l) montarea învelişului metalic pentru pereţii cazanului în zona de montaj a S II, a colectoarelor şi conductelor de abur şi apă de injecţie aferente;

m) montarea învelişului metalic pentru canalul de aer de racord între ieşirea PA vertical I şi canalul de aer cald principal;

n) montarea instalaţiei de automatizare a temperaturii de supraîncălzire.

Amenajarea constă în:

- demontări ale învelişului metalic şi îndepărtarea izolaţiei termice la pereţii cazanului pe înălţimea de amplasare a preîncălzitorului de aer vertical 2 (cca 4m);

- demontări ale învelişului metalic şi îndepărtarea izolaţiei termice la canalele de aer de racord cu preîncălzitorul vertical I şi cu canalul principal de aer cald;

- demontarea canalelor de aer de racord cu preîncălzitorul vertical I şi cu canalul principal de aer cald;

- demontarea celor două pachete de ţevi, inclusiv plăcile tubulare orizontale;

- demontarea racordurilor de aer ale PA vertical II. Montarea pachetului de serpentine S II include lucrări prelabile de montaj pentru sistemul de susţinere a acestuia. Sistemul de susţinere este identic cu cel de la S I.

Amplasarea colectoarelor SII se face în exteriorul canalului de gaze de ardere, la spatele drumului IV, ca şi colectoarele S I.

Legăturile între SI şi SII, racordul la conducta principală de abur, instalarea regulatorului de temperatură şi alimentarea cu apă de injecţie se vor realiza pe baza proiectului de montaj, luându- se în seamă spaţiul disponibil existent.

Realizarea canalului de aer de racord între ieşirea PA vertical I şi canalul principal de aer cald, deşi nu este legată direct de lucrările de introducere a supraîncălzitorului II, este generată de acestea prin dezafectarea PA vertical II. Traseul canalului de aer de racord se mută din partea dreaptă a drumului IV, aşa cum este în prezent, în partea stângă.

Lucrările de amenajare şi demontare, inclusiv evaluarea preţului acestora sunt prezentate în tabelul 2.b.1.1.9.

215

Volumul de lucrări de montaj echipamente şi utilaje, de procurare şi execuţie a unor elemente pe şantier, lucrări de izolaţii, zidării şi vopsitorii, inclusiv evaluarea preţului acestora, sunt prezentate în tabelul 2.b.1.1.10.

Toate lucrările de amenajare şi montaj echipamente şi utilaje vor fi executate pe baza documentaţiilor de amenajare şi de montaj ce se vor executa în cadrul proiectului. Execuţia unor elemente la montaj se va face tot în baza documentaţiei de execuţie elaborată

Toate echipamentele legate de modificările la cazan, aşa cum apar în lista de echipamente, vor fi comandate şi realizate pe baza unor documentaţii de execuţie elaborate în cadrul acestui proiect.

2.b.1.1.5.7 Modernizarea instalaţiei de preparare şi ardere a lignitului

Lucrări de demontare:

- înveliş metalic pereţi cazan zona arzătoare de praf cărbune şi canale de aer zona arzătoare;

- izolaţie zona arzătoare praf de cărbune canale de aer zona arzătoare;

- zidărie cutii de etanşare;

- canale de aer din zona arzătoarelor de praf cărbune;

- cutii de etanşare arzătoare;

- arzătoare praf de cărbune;

- instrumentaţie primare aferentă instalaţiei de ardere a prafului de lignit; Materiale pentru elementele supuse uzurii în procesul de măcinare, rezistente la acţiunea abrazivă a cărbunelui:

a) pentru bare şi palete: oţel sudabil cu granulaţie fină, normalizat P460NH+N (SR EN 10028- 3/2004);

b) pentru ciocane: fontă cu grafit nodular EN-GJL-700-2 (SR EN 1563/1999);

c) pentru blindaje: placarea zonelor de mare uzură prin depunere prin sudură de material dur.

Instalaţia de ardere prevede insuflarea prafului de cărbune prin fantele arzătorului în mod selectiv: concentraţie de praf mai ridicată la fantele inferioare şi concentraţie mai redusă la fanta superioară. Este o modalitate de generare a unei atmosfere mai puţin oxidantă în partea inferioară, ceea ce constituie o modalitate de reducere a producerii NOx.

Pentru generarea acestei selecţii, separatorul morii se modifică utilizându-se o tehnologie de separare care să permită obţinerea fluxurilor de amestec cu concentraţii diferite.

2.b.1.1.5.8 Lucrări aferente sistemului de monitorizare a emisiilor poluante la coş

Lucrările de montaj constau în:

 montarea aparaturii locale şi a dispozitivelor aferente;

 montarea alimentării electrice, inclusiv pentru iluminat;

 montarea cablurilor pentru sistemul de transmitere la distanţă.

 platforma de deservire

216

2.b.1.1.5.8 Lucrări de proiectare

Ansamblul de intervenţii asupra cazanului - modernizări, reabilitări, înlocuiri de echipamente – necesită un volum amplu de lucrări de proiectare. Acestea pot fi sintetizate după cum urmează.

Sistemul de porturi de pentru injecţia de aer suplimentar

Ambrazuri; ţevi ecran deviate; cutii de etanşare; înveliş metalic, canale de aer de alimentare şi de racord la canalul principal de aer cald; izolaţii

Montaj

Instalaţia SNCR Amenajarea terenului pentru staţia de descărcare reactiv, fundaţie pentru rezervorul de reactiv;

Ambrazuri pentru pulverizatoare; ţevi ecran deviate; cutii de etanşare; înveliş metalic;

Amenajare amplasare staţie de aer comprimat; amplasare dulap de măsură şi amestec; amplasare dulap de comandă;

Racorduri pentru reactiv de la rezervor la dulapul de măsură şi amestec; racorduri apă de diluţie la dulapul de amestec; racord aer de pulverizare;

Racorduri aer comprimat de comandă

Alimentare energie electrică încălzire rezervor, pompe, iluminat, instrumentaţie, acţionări

Automatizare

Instalaţia de ardere a gazului natural Ambrazuri, ţevi ecran deviate; cutii de etanşare; înveliş metalic; (dacă este cazul, dictat de dimensiunile de gabarit ale arzătoarelor);

Montaj arzătoare(inclusiv staţiile de gaz aferente), staţii de gaz (generală şi grupe de arzătoare), alimentare cu aer, alimentare cu gaz natural, alimentare cu aer de răcire şi aprindere; racorduri de aer comprimat de comandă; izolaţii alimentări cu aer cald;

Alimentare cu gaz natural şi distribuţie la arzătoare; alimentare cu gaz de aprindere; aerisiri;

Amenajare staţie aer de aprindere şi derăcire;

Alimentări electrice pentru comandă şi instrumentaţie;

Amenajare dulapuri comandă locale;

217

Automatizare

Grătar de postardere Proiect GPA (dacă este cazul)

Amenajare pâlnie rece pentru instalarea GPA

Montaj GPA

Alimentare cu aer cald; izolaţie termică;

Alimentare cu apă de răcire şi de avarie;A

Aer de comandă;

Amenajare dulap de comandă

Alimentare electrică

Automatizare

Preîncălzitor de aer orizontal Proiect echipament (pachete de ţevi, compensator susţineri)

Amenajare spaţiul de reabilitare

Montaj echipament

Izolaţii

Supraîncălzitor de abur suplimentar Proiect echipament

Amenajare spaţiu de amplasare

Montaj echipament

Conducte de abur de racord

Conductă de apă de injecţie;

Racordul aer între PA vertical I şi canalul principal de aer cald

Izolaţii

Alimentare electrică acţionări şi instrumentaţie

Sistemul de ardere praf de cărbune Proiect echipament (dacă este cazul)

Montaj

Izolaţii termice

218

Monitorizare emisii poluante Montaj instalaţie de monitorizare

Alimentare electrică

Cablaj pentru automatizare

Automatizare Proiect automatizare

Altele Specificaţii de echipamente

Fişe de echipamente (care nu sunt integrate unor instalaţii care se achiziţionează în ansamblu – SNCR, instalaţie de ardere gaz natural etc.)

Caiet de sarcini

Instrucţiuni de exploatare

219

Tabel nr.2.b.1.1.9

LUCRĂRI DE AMENAJARE. EVALUARE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură

(lei/UM) Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare utiIaje şi echipamente pentru introducerea aerului suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,40 2.842 661 1.137 264

1.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri tone 0,78 7.430 1.728 5.796 1.348

Total 1 6.933 1.612

2 Demontare utilaje şi echipamente pentru introducerea SNCR

2.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,54 2.842 661 1.535 357

2.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri pentru injectoare şi senzorii de temperatură

tone 0,95 7.430 1.728 7.059 1.642

Total 2 8.594 1.999

3 Demontări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.842 661 7.106 1.653

220

3.2 Colectoare tone 3,00 3.496 813 10.488 2.439

3.3 Ţevi de legătură tone 7,90 3.496 813 27.618 6.423

3.4 Ţevi ecran tone 7,50 3.496 813 26.219 6.098

3.5 Cutia de aer terţiar tone 2,50 3.431 798 8.579 1.995

3.6 Racorduri aer terţiar tone 3 3.431 798 10.294 2.394

Total 3 90.303 21.001

4 Demontări la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere gaz natural

4.1 Înveliş metalic tone 1,20 2.842 661 3.411 793

4.2 Cutii de etanşare tone 0,80 3.431 798 2.745 638

4.3 Arzătoare de susţinere tone 4,80 2.412 561 11.579 2.693

4.4 Arzătoare de sarcină tone 4,00 2.412 561 9.649 2.244

4.5 Racorduri aer la arzătoare tone 5,60 3.431 798 19.216 4.469

4.6 Conducte de gaz (sarcină, aprindere, comandă) tone 16,00 3.431 798 54.902 12.768

Total 4 101.502 23.605

5 Amenajare teren pentru instalaţia SNCR

5.1 Fundaţie pentru rezervorul de reactiv şi amenajare teren descărcare cisternă

mc 25,00 1.290 300 32.250 7.500

Total 5 32.250 7.500

6 Demontare preîncălzitor de aer orizontal

6.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

6.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

221

6.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 31,60 2.412 561 76.229 17.728

6.4 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 6 96.946 22.546

7 Demontare preîncălzitor de aer treapta a III-a

7.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

7.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

7.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 26,30 2.412 561 63.443 14.754

7.4 Racorduri de aer tone 0,60 3.431 798 2.059 479

7.5 Canalul de aer de racord la preîncălzitorul vertical I tone 1,20 3.431 798 4.118 958

7.6 Canalul de aer de racord la canalul principal de aer preîncălzit tone 4,00 3.431 798 13.726 3.192

7.7 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 7 104.063 24.201

8 Demontare parte metalică din sistemul de ardere praf de cărbune

8.1 Arzătoare praf de cărbune tone 42,00 2.554 594 107.276 24.948

8.2 Conducte de praf tone 52,00 2.554 594 132.818 30.888

8.3 Elemente de măcinare tone 9,60 3.496 813 33.561 7.805

8.4 Înveliş metalic tone 6,50 2.838 660 18.447 4.290

Total 8 292.102 67.931

9 Demontare clapete pe fluxul de aer

9.1 Demontare clapete tone 6,70 3.277 762 21.953 5.105

Total 9 21.953 5.105

222

10 Demontare instalaţie de automatizare

Total 10 104.074 24.203

11 Demontare înzidiri şi izolaţii

11.1 Înzidiri tone 130,00 1.968 458 255.780 59.484

11.2 Izolații tone 50,00 1.821 424 91.055 21.176

Total 11 346.836 80.659

TOTAL 1…11, fără TVA 1.205.556 280.362

223

Tabel nr 2.b.1.1.10

LUCRĂRI DE MONTAJ. ESTIMAŢIE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură

(lei/UM) Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Montaj utilaj şi echipamente pentru aerul suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,60 5.968,4 1.388,0 3.581 833

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer tone 0,68 12.373,5 2.877,6 8.414 1.957

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer tone 0,96 4.699,8 1.093,0 4.512 1.049

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare tone 19,00 4.699,8 1.093,0 89.296 20.766

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer tone 3,50 5.968,4 1.388,0 20.889 4.858

1.8 Clapete pe fluxul de aer tone 0,22 4.368,8 1.016,0 979 228

Total 1 127.671 29.691

2 Montaj la cazan pentru introducerea SNCR

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie tone 0,40 12.373,5 2.877,6 4.949 1.151

2.3 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi membrană tone 1,12 4.699,8 1.093,0 5.264 1.224

2.4 Înveliș metalic pentru deschiderile lănci și senzori de temperatură tone 0,15 5.968,4 1.388,0 895 208

224

Total 2 11.108 2.583

3 Montaj la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar tone 3,20 7.740,0 1.800,0 24.768 5.760

3.2 Colectoare inferioare vaporizator tone 3,00 10.750,0 2.500,0 32.250 7.500

3.3 Țevi de racord cu țevile ecran tone 7,50 10.750,0 2.500,0 80.625 18.750

3.4 Conducte de legătură cu conductele de coborîre tone 7,40 10.750,0 2.500,0 79.550 18.500

3.5 Conducte de racord drenări, aerisiri etc (procurare, execuţiemontaj) tone 1,50 27.330,8 6.356,0 40.996 9.534

Confecţii metalice oţel carbon , procurare execuţie şi montaj tone 1,00 17.045,2 3.964,0 17.045 3.964

3.6 Înveliș metalic ecrane zona grătarului tone 2,50 5.968,4 1.388,0 14.921 3.470

Total 3 290.155 67.478

4 Montaj la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere

4.1 Ţevi ocolire arzătoare tone 0,96 12.373,5 2.877,6 11.879 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare tone 0,80 4.699,8 1.093,0 3.760 874

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare tone 0,30 5.966,5 1.387,6 1.790 416

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare tone 0,40 5.966,5 1.387,6 2.387 555

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare tone 5,60 4.699,8 1.093,0 26.319 6.121

Total 4 46.134 10.729

5 Montaj instalație SNCR

225

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) tone 7,50 3.268,0 760,0 24.510 5.700

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) tone 2,50 3.268,0 760,0 8.170 1.900

5.3 Conducte din oțel inoxidabil (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 3,50 52.461,2 12.200,3 183.614 42.701

5.4 Conducte din oţel carbon (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 4,00 27.330,8 6.356,0 109.323 25.424

5.5 Confecții metalice - suporți, asamblări, etc . Inclusiv procurare tone 2,50 17.045,4 3.964,1 42.614 9.910

5.6 Instalaţie de automatizare: procurare cabluri şi montaj set 1,00 94.600,0 22.000,0 94.600 22.000

5.7 Tablouri electrice, şi alimentare forţă şi iluminat (procurare şi montaj) set 1,00 96.750,0 22.500,0 96.750 22.500

Total 5 559.581 130.135

6 Montaj instalaţie de ardere gaz natural

6.1 Arzătoare gaz natural grupa 1- 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6,8 3.268,0 760 22.222 5.168

6.2 Arzătoare gaz natural grupa 2 - 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6 3.268,0 760 19.608 4.560

6.3 Staţie generală de gaz; staţie gaz arzătoare de susţinere; staţie gaz arzătoare de sarcină

t 3,5 3.268,0 760 11.438 2.660

6.4 Ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,5 1075 3.236 753

6.5 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 14,6 18.920,0 4400 276.232 64.240

6.6 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,6 27.330,8 6356 98.391 22.882

226

Total 6 431.127 100.262

7 Montaj preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachete tevi inferior tone 11,53 3.268,0 760 37.680 8.763

7.2 Pachete tevi superior tone 20,40 3.268,0 760 66.667 15.504

7.3 Racorduri de aer tone 1,50 4.699,9 1093 7.050 1.640

7.4 Grinzi de susţinere, compensator, plăci de colţ tone 2,70 3.268,0 760 8.824 2.052

7.5 Înveliş metalic zona preincalzitor tone 2,50 5.966,5 1.387,6 14.916 3.469

Total 7 135.137 31.427

8 Montaj supraîncălzitor suplimentar II

8.1 Pachet supraîncălzitor (serpentină şi colectoare) tone 10,32 3.268,0 760 33.739 7.846

8.2 Conducte de legătură şi de racord la conducta principală de abur tone 3,50 3.268,0 760 11.438 2.660

8.3 Ansamblu grinzi tone 13,25 4.699,9 1093 62.255 14.478

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,50 17.045,2 3964 42.613 9.910

8.5 Regulator temperatură, tone 1,50 3.268,0 760 4.902 1.140

8.6 Produrare, confectionare şi montaj conducta de apă de injecţie tone 2,50 27.330,8 6356 68.327 15.890

8.7 Suporţi colectoare (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,00 17.045,2 3964 34.090 7.928

8.8 Înveliş metalic metalic cazan zona supraîncălzitor tone 2,30 5.968,4 1.388,0 13.727 3.192

227

8.9 Înveliş metalic colectoare, conducte de legătură şi conducte de racord tone 1,50 5.968,4 1.388,0 8.953 2.082

Total 8 280.044 65.127

9 Montaj racord de aer la preîncălzitorul vertical I

9.1 Canal de aer de legătura PAII cu canalul principal de aer cald tone 12,00 4.699,9 1093 56.399 13.116

9.2 Suporţi susţineri, ancorări (procurare, confecţionare, montaj) tone 1,50 17.045,2 3964 25.568 5.946

9.3 Înveliş metalic conducte de legătură şi conducta de racord tone 3,00 5.968,4 1.388,0 17.905 4.164

Total 9 99.872 23.226

10 Montaj grătar de postardere

10.1 Grătar propriu zis tone 11,00 3.268,0 760 35.948 8.360

10.2 Sistem de răcire grătar (inclusiv armătura) tone 6,50 3.268,0 760 21.242 4.940

10.3 Conducte de apă de răcire (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 4.699,9 1093 11.750 2.733

10.4 Racorduri canale de aer cald alimentare grătar tone 3,00 4.699,9 1093 14.100 3.279

10.5 Conducte de aer de comandă grătar (procurare, execuţie şi montaj) tone 1,50 27.330,8 6356 40.996 9.534

10.6 Instalaţia de automatizare şi electrică (procurare cabluri şi montaj) set 1,00 107.500,0 25.000,0 107.500 25.000

Total 10 231.536 53.846

11 Montaj utilaj pentru sistemul de preparare şi ardere praf de cărbune

11.1 Arzătoare, praf cărbune tone 38,00 4.699,9 1093 178.596 41.534

228

10.2 Conducte praf cărbune tone 34,00 4.699,9 1093 159.797 37.162

10.3 Confecţii metalice (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 18.361,0 4270 45.903 10.675

10.4 Elemente de măcinare tone 9,60 5.792,1 1347 55.604 12.931

10.5 Înveliş metalic arzătoare praf şi conducte de praf set 6,50 5.968,4 1.388,0 38.795 9.022

Total 11 478.694 111.324

12 Montaj clapete pe fluxul aer de ardere praf de cărbune

12.1 Clapete tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 12 36.820 8.563

13 Montaj ventile pe fluxul de apă-abur

13.1 Ventile (total conform listei de echipamente tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 13 45.436 10.566

14 Montaj sistem de automatizare

14.1 Aparatură locală set 1,00 68.800,0 16000 68.800 16.000

14.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

14.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 172.000,0 40000 172.000 40.000

14.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 34.400,0 8000 34.400 8.000

Total 14 313.900 73.000

15 Montaj sistem monitorizare emisii la coş

15.1 Aparatură locală si amenjari set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

229

15.2 Cablaj (procurare şi montaj) set 1,00 60.200,0 14000 60.200 14.000

Total 15 98.900 23.000

TOTAL 1…15, fără TVA 3.177.499 738.953

230

Lucrări de înzidiri, izolaţii şi vopsitorii. Estimaţie preţ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.1 CET Timișoara Sud 2.b.1.1

Nr. crt.

Denumire categori de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C+I

lei/UM euro/UM lei euro

1 Înzidiri tone 130,00 6.556 1.525 852.248 198.197

2 Izolații tone 55,00 14.427 3.355 793.489 184.532

3 Vopsitorii m^2 2.500,00 26 6 64.500 15.000

TOTAL fără TVA 1.710.238 397.730

231

2.b.1.2 Cazanul de abur de 100 t/h nr.2 lignit din CET Timişoara Sud

2.b.1.2.1 Descrierea constructivă a cazanului :

Similar cazan nr. 1 cu deosebirea :

Aerul de ardere

Aerul de ardere este asigurat de o baterie formată din 2 ventilatoare de aer având următoarele caracteristici:

- debit 150.000 m3/h

- creştere totală de presiune 52,4 mbar la 20°C

- temperatura aerului 40C

- turaţie 750 rot/min

- putere la cuplă 200 kW

- tensiunea de alimentare motor 6 kV

Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere

Evacuarea gazelor de ardere se face prin tiraj forţat cu ajutorul unei baterii de 2 exhaustoare identice fiecare având caracteristicile:

- debit nominal 330.000 m3/h

- creştere totală de presiune 44 mbar

- temperatura fluidului vehiculat 180C

- puterea la cuplă 250 kW

- turaţie 750 rot/min

- tensiunea de alimentare motor 6 kV

2.b.1.2.2 Descrierea şi motivarea modernizării propuse. Parametrii cazanului după modernizare

Similar cazan nr.1 cu deosebirea :

Instalatia de monitorizare emisii prezentata la cazanul nr.1 si montata pe cosul de fum deserveste cele trei cazane ( IMA 6)

2.b.1.2.2 Estimaţie preţuri

Conform tabelelor urmatoare

232

Tabel nr. 2.b.1.2.8

LISTA DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE. EVALUARE PREŢURI

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei euro

1 Modificare cazan pentru instalaţia de aer suplimentar pentru diminuarea formării NOx (over air ports)

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer 8 0,08 0,60 767 10.227 6.136 1.427

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer

8 0,09 0,68 2.973 34.974 23.782 5.531

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer 8 0,12 0,96 1.364 11.366 10.911 2.537

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare

1 19,00 19,00 215.949 11.366 215.949 50.221

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer 1 3,50 3,50 35.795 10.227 35.795 8.324

1.6 Clapeta de reglare Ø225 cu acționare manuală 8 0,03 0,22 672 23.998 5.376 1.250

Total 1 297.950 69.291

233

2 Modificare cazan pentru introducerea instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR)

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie şi pentru sistemul de măsurare a temperaturii

16 0,03 0,40 874 34.974 13.990 3.253

2.2 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi 16 0,07 1,12 796 11.366 12.730 2.960

2.3 Înveliş metalic pereţi zona găurilor pentru SNCR 1 0,15 0,15 1.534 10.227 1.534 357

Total 2 28.253 6.571

3 Modificare cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar

1 3,20 3,20 115.281 36.025 115.281 26.810

3.2 Înveliş metalic pentru zona de racord a grătarului de postardere

1 2,50 2,50 25.564 10.225 25.564 5.945

3.3 Colectoare inferioare vaporizator 4 0,75 3,00 39.345 52.460 157.380 36.600

3.4 Țevi de racord cu țevile ecran 320 0,02 7,50 290 12.375 92.825 21.587

3.5 Conducte de legătură cu conductele de coborîre 1 8,20 8,20 430.172 52.460 430.172 100.040

Total 3 821.222 190.982

4 Modificare cazan pentru înlocuirea instalaţiei de ardere a gazului natural

234

4.1 Ţevi ocolire arzătoare 8 0,12 0,96 1.485 12.371 11.876 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare 8 0,10 0,80 1.137 11.366 9.093 2.115

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare 1 0,09 0,09 920 10.227 920 214

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare 8 0,05 0,40 511 10.227 4.091 951

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

Total 4 89.628 20.844

5 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR)

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) (Include transport, asigurare, taxe, PIF)

1 2.257.500 2.257.500 525.000

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) 1 709.500

709.500 165.000

Total 5 2.967.000 690.000

6 Instalaţia de ardere gaz natural

6.1

Instalaţie de ardere (4 arzătoare gaz sarcină și 4 arzătoare gaz susținere cu rampa completă, armătura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă), conform listei de echipamente din cap.2.b.1.1.3

1 3.117.500 3.117.500 725.000

235

Total 6 3.117.500 598.000

7 Preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachet inferior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor) 2 5,765 11,53 71.319 12.371 142.639 33.172

7.2 Pachet superior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 10,2 20,40 126.185 12.371 252.370 58.691

7.3 Racord aer pachet inferior 2 0,305 0,61 3.374 11.064 6.749 1.570

7.4 Racord aer pachet superior 2 0,439 0,88 4.857 11.064 9.714 2.259

7.5 Compensator 1 0,215 0,22 4.872 22.661 4.872 1.133

7.6 Plăci de colț 12 0,018 0,22 161 8.944 1.932 449

7.7 Grinzi de susținere pachete 6 0,375 2,25 3.354 8.944 20.124 4.680

7.8 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,50 2,50 25.568 10.227 25.568 5.946

Total 7 438.400 101.954

8 Supraîncălzitor suplimentar (SII), inclusiv conductele de abur de racord

8.1 Serpentină triplă Ø32x3,5 OL35 KII, Lmed=15,8m 89 0,12 10,32 1.435 12.371 127.719 29.702

236

8.2 Colector Ø356x12, L=8m OL35 KII 2 1,46 2,92 76.644 52.460 153.288 35.648

8.3 Ansamblu grinzi 1 3,15 3,15 28.174 8.944 28.174 6.552

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări 1 2,50 2,50 22.360 8.944 22.360 5.200

8.5 Conducte legătură abur Ø219x12, L=12 1 2,50 2,50 131.150 52.460 131.150 30.500

8.6 Conductă de abur racord la vana principală de abur Ø356x12 , L=35m

1 3,60 3,60 188.856 52.460 188.856 43.920

8.7 Regulator temperatură 1 60.200 14.000

8.8 Conducta apă de injecţie DN80 1 1,50 1,50 33.992 22.661 33.992 7.905

8.9 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,30 2,30 23.522 10.227 23.522 5.470

8.10 Înveliş metalic conducte, colectoare 1 1,50 1,50 15.341 10.227 15.341 3.568

Total 8 711.747 165.523

9 Grătar de postardere

9.1 Grătar de postardere inclusiv acţionarea 1 2.537.000 590.000

9.2 Canale de aer cald pentru alimentare grătar 1 3 3,00 34.095 11.365 34.095 7.929

237

9.3 Instalaţie de automatizare 1

193.500 45000

Total 9 2.764.595 642.929

10 Sistemul de ardere praf de cărbune

10.1 Arzătoare praf de cărbune 4 9,50 38,00 371.735 39.130 1.486.940 345.800

10.2 Conducte praf de cărbune 4 8,50 34,00 285.090 33.540 1.140.360 265.200

10.3 Clapetă separator 4 0,45 1,80 3.936 8.746 15.743 3.661

10.4 Bară şi paletă rotor moară 48 0,14 6,48 1.181 8.746 56.675 13.180

10.5 Ciocane moară 72 0,02 1,30 173 9.619 12.466 2.899

10.6 Servomotor clapă izolare conductă praf de cărbune 8 23.220 185.760 43.200

10.7 Înveliş metalic conducte praf şi arzătoare 1 6,5

6,50 66.476 10.227 66.476 15.460

Total 10 2.897.945 673.941

11 Clapete pe fluxul aerului de ardere

11.1 Clapetă aer cald ardere praf de cărbune - general, 3750/1100

1 1,17 1,17 28.133 24.046 28.133 6.543

11.2 Clapetă aer cald primar 1250/850 4 0,41 1,62 9.738 24.046 38.954 9.059

11.1 Clapetă aer cald secundar 2500/850 4 0,84 3,34 20.102 24.046 80.408 18.700

238

11.2 Clapetă aer rece mori 850/750 4 0,32 1,28 7.695 24.046 30.778 7.158

11.3 Clapetă pentru OAP 800/500 3 0,09 0,28 2.236 24.046 6.709 1.560

Aparat director ventilator de aer 1 0,80 0,80 19.236 24.046 19.236 4.474

Aparat director ventilator de gaze de ardere 1 0,90 0,90 21.641 24.046 21.641 5.033

11.1 Acţionare clapeta 3750/1100, închidere 1 0,08 0,08 5.404 72.055 5.404 1.257

11.2 Acţionare clapeta 2500/850, reglare 4 0,06 0,22 4.035 72.055 16.140 3.754

11.2 Acţionare clapeta 1250/850, reglare 4 0,05 0,19 3.459 72.055 13.835 3.217

11.2 Acţionare clapeta 850/750, reglare 4 0,03 0,14 2.450 72.055 9.799 2.279

11.1 Acţionare clapeta 500/500, închidere 4 0,03 0,11 1.945 72.055 7.782 1.810

11.2 Acţionare aparat director VA 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

11.3 Acţionare aparat director VG 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

Total 11 288.909 67.188

12 Ventile pe fluxul apă-abur

12.1 Ventil de reglare apă de alimentare 1 103.200 24.000

12.2 Vana generală de abur 1 94.600 22.000

239

12.3 vana de eşapare 1 75.250 17.500

12.4 Ventilul de reglare apă de injecţie 1 77.400 18.000

12.5 Ventilul de golire rapidă 1 86.000 20.000

12.6 Ventilul de purjă continuă 1 75.250 17.500

Total 12 511.700 119.000

13 Sistem de automatizare

13.1 Sistem de automatizare conform descrierii de la cap 2.b.1.1.3.8

1 2.601.500 605.000

Total 13 2.601.500 605.000

TOTAL 1…13, fără TVA 14.423.149 3.951.221

* inclusiv transport, asigurări, taxe vamale etc., exclusiv TVA

240

Tabel nr.2.b.1.2.9

LUCRĂRI DE AMENAJARE. EVALUARE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare utiIaje şi echipamente pentru introducerea aerului suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,40 2.842 661 1.137 264

1.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri tone 0,78 7.430 1.728 5.796 1.348

Total 1 6.933 1.612

2 Demontare utilaje şi echipamente pentru introducerea SNCR

2.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,54 2.842 661 1.535 357

2.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri pentru injectoare şi senzorii de temperatură

tone 0,95 7.430 1.728 7.059 1.642

Total 2 8.594 1.999

3 Demontări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.842 661 7.106 1.653

3.2 Colectoare tone 3,00 3.496 813 10.488 2.439

3.3 Ţevi de legătură tone 7,90 3.496 813 27.618 6.423

3.4 Ţevi ecran tone 7,50 3.496 813 26.219 6.098

241

3.5 Cutia de aer terţiar tone 2,50 3.431 798 8.579 1.995

3.6 Racorduri aer terţiar tone 3 3.431 798 10.294 2.394

Total 3 90.303 21.001

4 Demontări la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere gaz natural

4.1 Înveliş metalic tone 1,20 2.842 661 3.411 793

4.2 Cutii de etanşare tone 0,80 3.431 798 2.745 638

4.3 Arzătoare de susţinere tone 4,80 2.412 561 11.579 2.693

4.4 Arzătoare de sarcină tone 4,00 2.412 561 9.649 2.244

4.5 Racorduri aer la arzătoare tone 5,60 3.431 798 19.216 4.469

4.6 Conducte de gaz (sarcină, aprindere, comandă) tone 16,00 3.431 798 54.902 12.768

Total 4 101.502 23.605

5 Amenajare teren pentru instalaţia SNCR

5.1 Fundaţie pentru rezervorul de reactiv şi amenajare teren descărcare cisternă

mc 25,00 1.290 300 32.250 7.500

Total 5 32.250 7.500

6 Demontare preîncălzitor de aer orizontal

6.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

6.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

6.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 31,60 2.412 561 76.229 17.728

6.4 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

242

Total 6 96.946 22.546

7 Demontare preîncălzitor de aer treapta a III-a

7.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

7.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

7.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 26,30 2.412 561 63.443 14.754

7.4 Racorduri de aer tone 0,60 3.431 798 2.059 479

7.5 Canalul de aer de racord la preîncălzitorul vertical I tone 1,20 3.431 798 4.118 958

7.6 Canalul de aer de racord la canalul principal de aer preîncălzit tone 4,00 3.431 798 13.726 3.192

7.7 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 7 104.063 24.201

8 Demontare parte metalică din sistemul de ardere praf de cărbune

8.1 Arzătoare praf de cărbune tone 42,00 2.554 594 107.276 24.948

8.2 Conducte de praf tone 52,00 2.554 594 132.818 30.888

8.3 Elemente de măcinare tone 9,60 3.496 813 33.561 7.805

8.4 Înveliş metalic tone 6,50 2.838 660 18.447 4.290

Total 8 292.102 67.931

9 Demontare clapete pe fluxul de aer

9.1 Demontare clapete tone 6,70 3.277 762 21.953 5.105

Total 9 21.953 5.105

10 Demontare instalaţie de automatizare

Total 10 104.074 24.203

243

11 Demontare înzidiri şi izolaţii

11.1 Înzidiri tone 130,00 1.968 458 255.780 59.484

11.2 Izolații tone 50,00 1.821 424 91.055 21.176

Total 11 346.836 80.659

TOTAL 1…11, fără TVA 1.205.556 280.362

Tabel 2.1.1.2.10

LUCRĂRI DE MONTAJ. ESTIMAŢIE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Montaj utiIaj şi echipamente pentru aerul suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,60 5.968,4 1.388,0 3.581 833

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer tone 0,68 12.373,5 2.877,6 8.414 1.957

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer tone 0,96 4.699,8 1.093,0 4.512 1.049

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare tone 19,00 4.699,8 1.093,0 89.296 20.766

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer tone 3,50 5.968,4 1.388,0 20.889 4.858

1.8 Clapete pe fluxul de aer tone 0,22 4.368,8 1.016,0 979 228

Total 1 127.671 29.691

244

2 Montaj la cazan pentru introducerea SNCR

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie tone 0,40 12.373,5 2.877,6 4.949 1.151

2.3 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi membrană tone 1,12 4.699,8 1.093,0 5.264 1.224

2.4 Înveliș metalic pentru deschiderile lănci și senzori de temperatură tone 0,15 5.968,4 1.388,0 895 208

Total 2 11.108 2.583

3 Montaj la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar tone 3,20 7.740,0 1.800,0 24.768 5.760

3.2 Colectoare inferioare vaporizator tone 3,00 10.750,0 2.500,0 32.250 7.500

3.3 Țevi de racord cu țevile ecran tone 7,50 10.750,0 2.500,0 80.625 18.750

3.4 Conducte de legătură cu conductele de coborîre tone 7,40 10.750,0 2.500,0 79.550 18.500

3.5 Conducte de racord drenări, aerisiri etc (procurare, execuţiemontaj) tone 1,50 27.330,8 6.356,0 40.996 9.534

Confecţii metalice oţel carbon , procurare execuţie şi montaj tone 1,00 17.045,2 3.964,0 17.045 3.964

3.6 Înveliș metalic ecrane zona grătarului tone 2,50 5.968,4 1.388,0 14.921 3.470

Total 3 290.155 67.478

4 Montaj la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere

4.1 Ţevi ocolire arzătoare tone 0,96 12.373,5 2.877,6 11.879 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare tone 0,80 4.699,8 1.093,0 3.760 874

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare tone 0,30 5.966,5 1.387,6 1.790 416

245

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare tone 0,40 5.966,5 1.387,6 2.387 555

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare tone 5,60 4.699,8 1.093,0 26.319 6.121

Total 4 46.134 10.729

5 Montaj instalație SNCR

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) tone 7,50 3.268,0 760,0 24.510 5.700

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) tone 2,50 3.268,0 760,0 8.170 1.900

5.3 Conducte din oțel inoxidabil (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 3,50 52.461,2 12.200,3 183.614 42.701

5.4 Conducte din oţel carbon (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 4,00 27.330,8 6.356,0 109.323 25.424

5.5 Confecții metalice - suporți, asamblări, etc . Inclusiv procurare tone 2,50 17.045,4 3.964,1 42.614 9.910

5.6 Instalaţie de automatizare: procurare cabluri şi montaj set 1,00 94.600,0 22.000,0 94.600 22.000

5.7 Tablouri electrice, şi alimentare forţă şi iluminat (procurare şi montaj) set 1,00 96.750,0 22.500,0 96.750 22.500

Total 5 559.581 130.135

6 Montaj instalaţie de ardere gaz natural

6.1 Arzătoare gaz natural grupa 1- 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6,8 3.268,0 760 22.222 5.168

6.2 Arzătoare gaz natural grupa 2 - 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6 3.268,0 760 19.608 4.560

6.3 Staţie generală de gaz; staţie gaz arzătoare grupa 1; staţie gaz arzătoare grupa 2

t 3,5 3.268,0 760 11.438 2.660

6.4 Ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,5 1075 3.236 753

246

6.5 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 14,6 18.920,0 4400 276.232 64.240

6.6 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,6 27.330,8 6356 98.391 22.882

Total 6 431.127 100.262

7 Montaj preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachete tevi inferior tone 11,53 3.268,0 760 37.680 8.763

7.2 Pachete tevi superior tone 20,40 3.268,0 760 66.667 15.504

7.3 Racorduri de aer tone 1,50 4.699,9 1093 7.050 1.640

7.4 Grinzi de susţinere, compensator, plăci de colţ tone 2,70 3.268,0 760 8.824 2.052

7.5 Înveliş metalic zona preincalzitor tone 2,50 5.966,5 1.387,6 14.916 3.469

Total 7 135.137 31.427

8 Montaj supraîncălzitor suplimentar II

8.1 Pachet supraîncălzitor (serpentină şi colectoare) tone 10,32 3.268,0 760 33.739 7.846

8.2 Conducte de legătură şi de racord la conducta principală de abur tone 3,50 3.268,0 760 11.438 2.660

8.3 Ansamblu grinzi tone 13,25 4.699,9 1093 62.255 14.478

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări (procurare, cofecţionare, montare)

tone 2,50 17.045,2 3964 42.613 9.910

8.5 Regulator temperatură, tone 1,50 3.268,0 760 4.902 1.140

247

8.6 Produrare, confectionare şi montaj conducta de apă de injecţie tone 2,50 27.330,8 6356 68.327 15.890

8.7 Suporţi colectoare (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,00 17.045,2 3964 34.090 7.928

8.8 Înveliş metalic metalic cazan zona supraîncălzitor tone 2,30 5.968,4 1.388,0 13.727 3.192

8.9 Înveliş metalic colectoare, conducte de legătură şi conducte de racord tone 1,50 5.968,4 1.388,0 8.953 2.082

Total 8 280.044 65.127

9 Montaj racord de aer la preîncălzitorul vertical I

9.1 Canal de aer de legătura PAII cu canalul principal de aer cald tone 12,00 4.699,9 1093 56.399 13.116

9.2 Suporţi susţineri, ancorări (procurare, confecţionare, montaj) tone 1,50 17.045,2 3964 25.568 5.946

9.3 Înveliş metalic conducte de legătură şi conducta de racord tone 3,00 5.968,4 1.388,0 17.905 4.164

Total 9 99.872 23.226

10 Montaj grătar de postardere

10.1 Grătar propriu zis tone 11,00 3.268,0 760 35.948 8.360

10.2 Sistem de răcire grătar (inclusiv armătura) tone 6,50 3.268,0 760 21.242 4.940

10.3 Conducte de apă de răcire (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 4.699,9 1093 11.750 2.733

10.4 Racorduri canale de aer cald alimentare grătar tone 3,00 4.699,9 1093 14.100 3.279

10.5 Conducte de aer de comandă grătar (procurare, execuţie şi montaj) tone 1,50 27.330,8 6356 40.996 9.534

248

10.6 Instalaţia de automatizare şi electrică (procurare cabluri şi montaj) set 1,00 107.500,0 25.000,0 107.500 25.000

Total 10 231.536 53.846

11 Montaj utilaj pentru sistemul de preparare şi ardere praf de cărbune

11.1 Arzătoare, praf cărbune tone 38,00 4.699,9 1093 178.596 41.534

10.2 Conducte praf cărbune tone 34,00 4.699,9 1093 159.797 37.162

10.3 Confecţii metalice (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 18.361,0 4270 45.903 10.675

10.4 Elemente de măcinare tone 9,60 5.792,1 1347 55.604 12.931

10.5 Înveliş metalic arzătoare praf şi conducte de praf set 6,50 5.968,4 1.388,0 38.795 9.022

Total 11 478.694 111.324

12 Montaj clapete pe fluxul aer de ardere praf de cărbune

12.1 Clapete (total conform listei de echipamente) tone 8,43 4.368,8 1016 36.820 8.563

Total 12 36.820 8.563

13 Montaj ventile pe fluxul de apă-abur

13.1 Ventile (total conform listei de echipamente tone 10,40 4.368,8 1016 45.436 10.566

Total 13 45.436 10.566

14 Montaj sistem de automatizare

14.1 Aparatură locală set 1,00 68.800,0 16000 68.800 16.000

14.2 Aparatură în CCT set 1,00 38.700,0 9000 38.700 9.000

249

14.3 Cabluri (procurare şi montaj) set 1,00 172.000,0 40000 172.000 40.000

14.4 Confecţii metalice: jgheaburi, ţevi impuls, rastele etc (procurare şi montaj)

set 1,00 34.400,0 8000 34.400 8.000

Total 14 313.900 73.000

TOTAL 1…14, fără TVA 3.087.215 717.957

250

Lucrări de înzidiri, izolaţii şi vopsitorii. Estimaţie preţ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.2 CET Timișoara Sud 2.b.1.2

Nr. crt.

Denumire categori de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C+I

lei/UM euro/UM lei euro

1 Înzidiri tone 130,00 6.556 1.525 852.248 198.197

2 Izolații tone 55,00 14.427 3.355 793.489 184.532

3 Vopsitorii mp 2.500,00 26 6 64.500 15.000

TOTAL fără TVA 1.710.238 397.730

251

2.b.1.3 Cazanul de abur de 100 t/h nr.3 lignit din CET Timişoara Sud Descrierea constructiva a cazanuli si retehnologizare similar cazan nr. 2

Evaluare conform tabele.

252

Tabel nr. 2.b.1.3.8

LISTA DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE. EVALUARE PREŢURI

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire utilaj/echipament Nr. Buc.

Masa Evaluare preț*

Unitară Totală Unitară Total

tone/buc tone lei/buc lei/tonă lei Euro

1 Modificare cazan pentru instalaţia de aer suplimentar pentru diminuarea formării NOx (over air ports)

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer 8 0,08 0,60 767 10.227 6.136 1.427

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer

8 0,09 0,68 2.973 34.974 23.782 5.531

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer 8 0,12 0,96 1.364 11.366 10.911 2.537

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare

1 19,00 19,00 215.949 11.366 215.949 50.221

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer 1 3,50 3,50 35.795 10.227 35.795 8.324

1.6 Clapeta de reglare Ø225 cu acționare manuală 8 0,03 0,22 672 23.998 5.376 1.250

Total 1 297.950 69.291

253

2 Modificare cazan pentru introducerea instalaţiei de denoxare necatalitică (SNCR)

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie şi pentru sistemul de măsurare a temperaturii

16 0,03 0,40 874 34.974 13.990 3.253

2.2 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi 16 0,07 1,12 796 11.366 12.730 2.960

2.3 Înveliş metalic pereţi zona găurilor pentru SNCR 1 0,15 0,15 1.534 10.227 1.534 357

Total 2 28.253 6.571

3 Modificare cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar

1 3,20 3,20 115.281 36.025 115.281 26.810

3.2 Înveliş metalic pentru zona de racord a grătarului de postardere

1 2,50 2,50 25.564 10.225 25.564 5.945

3.3 Colectoare inferioare vaporizator 4 0,75 3,00 39.345 52.460 157.380 36.600

3.4 Țevi de racord cu țevile ecran 320 0,02 7,50 290 12.375 92.825 21.587

3.5 Conducte de legătură cu conductele de coborîre 1 8,20 8,20 430.172 52.460 430.172 100.040

Total 3 821.222 190.982

4 Modificare cazan pentru înlocuirea instalaţiei de ardere a gazului natural

254

4.1 Ţevi ocolire arzătoare 8 0,12 0,96 1.485 12.371 11.876 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare 8 0,10 0,80 1.137 11.366 9.093 2.115

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare 1 0,09 0,09 920 10.227 920 214

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare 8 0,05 0,40 511 10.227 4.091 951

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare 8 0,70 5,60 7.956 11.366 63.648 14.802

Total 4 89.628 20.844

5 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR)

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) (Include transport, asigurare, taxe, PIF)

1 2.257.500 2.257.500 525.000

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) 1 709.500

709.500 165.000

Total 5 2.967.000 690.000

6 Instalaţia de ardere gaz natural

6.1

Instalaţie de ardere (8 arzătoare gaz cu rampa completă, armătura completă alimentare gaz, aer de răcire şi aprindere, 2 ventilatoare de aer de aprindere şi răcire cu armătura completă, instrumentaţie şi automatizarea aferentă), conform listei de echipamente din cap.2.b.1.1.3

1 3.117.500 3.117.500 725.000

255

Total 6 3.117.500 598.000

7 Preîncălzitor de aer orizontal

7.1 Pachet inferior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor) 2 5,765 11,53 71.319 12.371 142.639 33.172

7.2 Pachet superior (inclusiv 2 plăci tubulare şi un perete despărţitor)

2 10,2 20,40 126.185 12.371 252.370 58.691

7.3 Racord aer pachet inferior 2 0,305 0,61 3.374 11.064 6.749 1.570

7.4 Racord aer pachet superior 2 0,439 0,88 4.857 11.064 9.714 2.259

7.5 Compensator 1 0,215 0,22 4.872 22.661 4.872 1.133

7.6 Plăci de colț 12 0,018 0,22 161 8.944 1.932 449

7.7 Grinzi de susținere pachete 6 0,375 2,25 3.354 8.944 20.124 4.680

7.8 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,50 2,50 25.568 10.227 25.568 5.946

Total 7 438.400 101.954

8 Supraîncălzitor suplimentar (SII), inclusiv conductele de abur de racord

8.1 Serpentină triplă Ø32x3,5 OL35 KII, Lmed=15,8m 89 0,12 10,32 1.435 12.371 127.719 29.702

256

8.2 Colector Ø356x12, L=8m OL35 KII 2 1,46 2,92 76.644 52.460 153.288 35.648

8.3 Ansamblu grinzi 1 3,15 3,15 28.174 8.944 28.174 6.552

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări 1 2,50 2,50 22.360 8.944 22.360 5.200

8.5 Conducte legătură abur Ø219x12, L=12 1 2,50 2,50 131.150 52.460 131.150 30.500

8.6 Conductă de abur racord la vana principală de abur Ø356x12 , L=35m

1 3,60 3,60 188.856 52.460 188.856 43.920

8.7 Regulator temperatură 1 60.200 14.000

8.8 Conducta apă de injecţie DN80 1 1,50 1,50 33.992 22.661 33.992 7.905

8.9 Înveliş metalic pereţi cazan 1 2,30 2,30 23.522 10.227 23.522 5.470

8.10 Înveliş metalic conducte, colectoare 1 1,50 1,50 15.341 10.227 15.341 3.568

Total 8 711.747 165.523

9 Grătar de postardere

9.1 Grătar de postardere inclusiv acţionarea 1 2.537.000 590.000

9.2 Canale de aer cald pentru alimentare grătar 1 3 3,00 34.095 11.365 34.095 7.929

257

9.3 Instalaţie de automatizare 1

193.500 45000

Total 9 2.764.595 642.929

10 Sistemul de ardere praf de cărbune

10.1 Arzătoare praf de cărbune 4 9,50 38,00 371.735 39.130 1.486.940 345.800

10.2 Conducte praf de cărbune 4 8,50 34,00 285.090 33.540 1.140.360 265.200

10.3 Clapetă separator 4 0,45 1,80 3.936 8.746 15.743 3.661

10.4 Bară şi paletă rotor moară 48 0,14 6,48 1.181 8.746 56.675 13.180

10.5 Ciocane moară 72 0,02 1,30 173 9.619 12.466 2.899

10.6 Servomotor clapă izolare conductă praf de cărbune 8 23.220 185.760 43.200

10.7 Înveliş metalic conducte praf şi arzătoare 1 6,5

6,50 66.476 10.227 66.476 15.460

Total 10 2.897.945 673.941

11 Clapete pe fluxul aerului de ardere

11.1 Clapetă aer cald ardere praf de cărbune - general, 3750/1100

1 1,17 1,17 28.133 24.046 28.133 6.543

11.2 Clapetă aer cald primar 1250/850 4 0,41 1,62 9.738 24.046 38.954 9.059

11.1 Clapetă aer cald secundar 2500/850 4 0,84 3,34 20.102 24.046 80.408 18.700

258

11.2 Clapetă aer rece mori 850/750 4 0,32 1,28 7.695 24.046 30.778 7.158

11.3 Clapetă pentru OAP 800/500 3 0,09 0,28 2.236 24.046 6.709 1.560

Aparat director ventilator de aer 1 0,80 0,80 19.236 24.046 19.236 4.474

Aparat director ventilator de gaze de ardere 1 0,90 0,90 21.641 24.046 21.641 5.033

11.1 Acţionare clapeta 3750/1100, închidere 1 0,08 0,08 5.404 72.055 5.404 1.257

11.2 Acţionare clapeta 2500/850, reglare 4 0,06 0,22 4.035 72.055 16.140 3.754

11.2 Acţionare clapeta 1250/850, reglare 4 0,05 0,19 3.459 72.055 13.835 3.217

11.2 Acţionare clapeta 850/750, reglare 4 0,03 0,14 2.450 72.055 9.799 2.279

11.1 Acţionare clapeta 500/500, închidere 4 0,03 0,11 1.945 72.055 7.782 1.810

11.2 Acţionare aparat director VA 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

11.3 Acţionare aparat director VG 2 0,07 0,14 5.044 72.055 10.088 2.346

Total 11 288.909 67.188

12 Ventile pe fluxul apă-abur

12.1 Ventila de reglare apă de alimentare 1 103.200 24.000

12.2 Vana generală de abur 1 94.600 22.000

259

12.3 vana de eşapare 1 75.250 17.500

12.4 Ventilul de reglare apă de injecţie 1 77.400 18.000

12.5 Ventilul de golire rapidă 1 86.000 20.000

12.6 Ventilul de purjă continuă 1 75.250 17.500

Total 12 511.700 119.000

13 Sistem de automatizare

13.1 Sistem de automatizare conform descrierii de la cap 2.b.1.1.3.8

1 2.601.500 605.000

Total 13 2.601.500 605.000

TOTAL 1…13, fără TVA 14.423.149 3.951.221

* inclusiv transport, asigurări, taxe vamale etc., exclusiv TVA

260

Tabel nr.2.b.1.3.9

LUCRĂRI DE AMENAJARE. EVALUARE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Demontare utiIaje şi echipamente pentru introducerea aerului suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,40 2.842 661 1.137 264

1.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri tone 0,78 7.430 1.728 5.796 1.348

Total 1 6.933 1.612

2 Demontare utilaje şi echipamente pentru introducerea SNCR

2.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,54 2.842 661 1.535 357

2.2 Decupări în ţevile ecran pentru deschideri pentru injectoare şi senzorii de temperatură

tone 0,95 7.430 1.728 7.059 1.642

Total 2 8.594 1.999

3 Demontări la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.842 661 7.106 1.653

3.2 Colectoare tone 3,00 3.496 813 10.488 2.439

3.3 Ţevi de legătură tone 7,90 3.496 813 27.618 6.423

3.4 Ţevi ecran tone 7,50 3.496 813 26.219 6.098

261

3.5 Cutia de aer terţiar tone 2,50 3.431 798 8.579 1.995

3.6 Racorduri aer terţiar tone 3 3.431 798 10.294 2.394

Total 3 90.303 21.001

4 Demontări la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere gaz natural

4.1 Înveliş metalic tone 1,20 2.842 661 3.411 793

4.2 Cutii de etanşare tone 0,80 3.431 798 2.745 638

4.3 Arzătoare de susţinere tone 4,80 2.412 561 11.579 2.693

4.4 Arzătoare de sarcină tone 4,00 2.412 561 9.649 2.244

4.5 Racorduri aer la arzătoare tone 5,60 3.431 798 19.216 4.469

4.6 Conducte de gaz (sarcină, aprindere, comandă) tone 16,00 3.431 798 54.902 12.768

Total 4 101.502 23.605

5 Amenajare teren pentru instalaţia SNCR

5.1 Fundaţie pentru rezervorul de reactiv şi amenajare teren descărcare cisternă

mc 25,00 1.290 300 32.250 7.500

Total 5 32.250 7.500

6 Demontare preîncălzitor de aer orizontal

6.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

6.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

6.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 31,60 2.412 561 76.229 17.728

6.4 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

262

Total 6 96.946 22.546

7 Demontare preîncălzitor de aer treapta a III-a

7.1 Înveliş metalic tone 2,50 2.838 660 7.095 1.650

7.2 Racorduri aer tone 1,50 3.431 798 5.147 1.197

7.3 Pachete ţevi, inclusiv plăcile tubulare tone 26,30 2.412 561 63.443 14.754

7.4 Racorduri de aer tone 0,60 3.431 798 2.059 479

7.5 Canalul de aer de racord la preîncălzitorul vertical I tone 1,20 3.431 798 4.118 958

7.6 Canalul de aer de racord la canalul principal de aer preîncălzit tone 4,00 3.431 798 13.726 3.192

7.7 Grinzi, plăci, compensator tone 2,70 3.139 730 8.475 1.971

Total 7 104.063 24.201

8 Demontare parte metalică din sistemul de ardere praf de cărbune

8.1 Arzătoare praf de cărbune tone 42,00 2.554 594 107.276 24.948

8.2 Conducte de praf tone 52,00 2.554 594 132.818 30.888

8.3 Elemente de măcinare tone 9,60 3.496 813 33.561 7.805

8.4 Înveliş metalic tone 6,50 2.838 660 18.447 4.290

Total 8 292.102 67.931

9 Demontare clapete pe fluxul de aer

9.1 Demontare clapete tone 6,70 3.277 762 21.953 5.105

Total 9 21.953 5.105

10 Demontare instalaţie de automatizare

Total 10 104.074 24.203

263

11 Demontare înzidiri şi izolaţii

11.1 Înzidiri tone 130,00 1.968 458 255.780 59.484

11.2 Izolații tone 50,00 1.821 424 91.055 21.176

Total 11 346.836 80.659

TOTAL 1…11, fără TVA 1.205.556 280.362

264

Tabel nr.2.b.1.3.10

LUCRĂRI DE MONTAJ. ESTIMAŢIE PREŢ

Obiect: Cazan de abur de 100 t/h lignit nr.3 CET Timișoara Sud 2.b.1.3

Nr. crt.

Denumire categorii de lucrări UM Cantitate Preț pe unitatea de măsură (lei/UM)

Evaluare preț C-M

lei/UM euro/UM lei euro

1 Montaj utiIaj şi echipamente pentru aerul suplimentar reducere Nox

1.1 Înveliş metalic pentru deschiderile de aer tone 0,60 5.968,4 1.388,0 3.581 833

1.2 Ţevi ocolitoare în pereţii membrană pentru deschiderile de aer tone 0,68 12.373,5 2.877,6 8.414 1.957

1.3 Cutiile de etanşare pentru deschiderile de aer tone 0,96 4.699,8 1.093,0 4.512 1.049

1.4 Canale de aer pentru alimentarea deschiderilor suplimentare tone 19,00 4.699,8 1.093,0 89.296 20.766

1.5 Înveliş metalic pentru canalele de aer tone 3,50 5.968,4 1.388,0 20.889 4.858

1.8 Clapete pe fluxul de aer tone 0,22 4.368,8 1.016,0 979 228

Total 1 127.671 29.691

2 Montaj la cazan pentru introducerea SNCR

2.1 Ţevi ocolitoare pentru lăncile de injecţie tone 0,40 12.373,5 2.877,6 4.949 1.151

2.3 Cutii metalice aferente pătrunderilor prin pereţi membrană tone 1,12 4.699,8 1.093,0 5.264 1.224

2.4 Înveliș metalic pentru deschiderile lănci și senzori de temperatură tone 0,15 5.968,4 1.388,0 895 208

Total 2 11.108 2.583

265

3 Montaj la cazan pentru introducerea grătarului de postardere

3.1 Plăci de etanşare, piese şi profile de închidere din oţel refractar tone 3,20 7.740,0 1.800,0 24.768 5.760

3.2 Colectoare inferioare vaporizator tone 3,00 10.750,0 2.500,0 32.250 7.500

3.3 Țevi de racord cu țevile ecran tone 7,50 10.750,0 2.500,0 80.625 18.750

3.4 Conducte de legătură cu conductele de coborîre tone 7,40 10.750,0 2.500,0 79.550 18.500

3.5 Conducte de racord drenări, aerisiri etc (procurare, execuţiemontaj) tone 1,50 27.330,8 6.356,0 40.996 9.534

Confecţii metalice oţel carbon , procurare execuţie şi montaj tone 1,00 17.045,2 3.964,0 17.045 3.964

3.6 Înveliș metalic ecrane zona grătarului tone 2,50 5.968,4 1.388,0 14.921 3.470

Total 3 290.155 67.478

4 Montaj la cazan pentru introducerea instalaţiei de ardere

4.1 Ţevi ocolire arzătoare tone 0,96 12.373,5 2.877,6 11.879 2.762

4.2 Cutii etanşare arzătoare tone 0,80 4.699,8 1.093,0 3.760 874

4.3 Înveliş metalic zona arzătoare tone 0,30 5.966,5 1.387,6 1.790 416

4.4 Înveliş metalic canale aer zona arzătoare tone 0,40 5.966,5 1.387,6 2.387 555

4.5 Canale aer zona adiacentă arzătoare tone 5,60 4.699,8 1.093,0 26.319 6.121

Total 4 46.134 10.729

5 Montaj instalație SNCR

5.1 Instalaţie de denoxare necatalitică (SNCR) tone 7,50 3.268,0 760,0 24.510 5.700

266

5.2 Staţie de aer comprimat pentru SNCR (comună cu acționarea GPA) tone 2,50 3.268,0 760,0 8.170 1.900

5.3 Conducte din oțel inoxidabil (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 3,50 52.461,2 12.200,3 183.614 42.701

5.4 Conducte din oţel carbon (procurae și montaj, exclusiv armături) tone 4,00 27.330,8 6.356,0 109.323 25.424

5.5 Confecții metalice - suporți, asamblări, etc . Inclusiv procurare tone 2,50 17.045,4 3.964,1 42.614 9.910

5.6 Instalaţie de automatizare: procurare cabluri şi montaj set 1,00 94.600,0 22.000,0 94.600 22.000

5.7 Tablouri electrice, şi alimentare forţă şi iluminat (procurare şi montaj) set 1,00 96.750,0 22.500,0 96.750 22.500

Total 5 559.581 130.135

6 Montaj instalaţie de ardere gaz natural

6.1 Arzătoare gaz natural grupa 1- 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6,8 3.268,0 760 22.222 5.168

6.2 Arzătoare gaz natural grupa 2 - 4 arzătoare, inclusiv staţiile de gaz t 6 3.268,0 760 19.608 4.560

6.3 Staţie generală de gaz; staţie gaz arzătoare de susţinere; staţie gaz arzătoare de sarcină

t 3,5 3.268,0 760 11.438 2.660

6.4 Ventilatoare de aer de aprindere - 2 buc t 0,7 4.622,5 1075 3.236 753

6.5 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz natural, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 14,6 18.920,0 4400 276.232 64.240

6.6 Procurare, confecţionare și montaj conducte gaz de aprindere, aer de răcire şi aer instrumental, inclusiv fitinguri şi piese de conexiune

t 3,6 27.330,8 6356 98.391 22.882

Total 6 431.127 100.262

7 Montaj preîncălzitor de aer orizontal

267

7.1 Pachete tevi inferior tone 11,53 3.268,0 760 37.680 8.763

7.2 Pachete tevi superior tone 20,40 3.268,0 760 66.667 15.504

7.3 Racorduri de aer tone 1,50 4.699,9 1093 7.050 1.640

7.4 Grinzi de susţinere, compensator, plăci de colţ tone 2,70 3.268,0 760 8.824 2.052

7.5 Înveliş metalic zona preincalzitor tone 2,50 5.966,5 1.387,6 14.916 3.469

Total 7 135.137 31.427

8 Montaj supraîncălzitor suplimentar II

8.1 Pachet supraîncălzitor (serpentină şi colectoare) tone 10,32 3.268,0 760 33.739 7.846

8.2 Conducte de legătură şi de racord la conducta principală de abur tone 3,50 3.268,0 760 11.438 2.660

8.3 Ansamblu grinzi tone 13,25 4.699,9 1093 62.255 14.478

8.4 Suporți, distanțiere, susțineri, ancorări (procurare, cofecţionare, montare)

tone 2,50 17.045,2 3964 42.613 9.910

8.5 Regulator temperatură, tone 1,50 3.268,0 760 4.902 1.140

8.6 Produrare, confectionare şi montaj conducta de apă de injecţie tone 2,50 27.330,8 6356 68.327 15.890

8.7 Suporţi colectoare (procurare, cofecţionare, montare) tone 2,00 17.045,2 3964 34.090 7.928

8.8 Înveliş metalic metalic cazan zona supraîncălzitor tone 2,30 5.968,4 1.388,0 13.727 3.192

8.9 Înveliş metalic colectoare, conducte de legătură şi conducte de racord tone 1,50 5.968,4 1.388,0 8.953 2.082

Total 8 280.044 65.127

268

9 Montaj racord de aer la preîncălzitorul vertical I

9.1 Canal de aer de legătura PAII cu canalul principal de aer cald tone 12,00 4.699,9 1093 56.399 13.116

9.2 Suporţi susţineri, ancorări (procurare, confecţionare, montaj) tone 1,50 17.045,2 3964 25.568 5.946

9.3 Înveliş metalic conducte de legătură şi conducta de racord tone 3,00 5.968,4 1.388,0 17.905 4.164

Total 9 99.872 23.226

10 Montaj grătar de postardere

10.1 Grătar propriu zis tone 11,00 3.268,0 760 35.948 8.360

10.2 Sistem de răcire grătar (inclusiv armătura) tone 6,50 3.268,0 760 21.242 4.940

10.3 Conducte de apă de răcire (procurare, execuţie şi montaj) tone 2,50 4.699,9 1093 11.750 2.733

10.4 Racorduri canale de aer cald alimentare grătar tone 3,00 4.699,9 1093 14.100 3.279