Hotararea 320/29.07.2008 privind aprobarea Planului Local de Gestionare a Deşeurilor pentru Municipiul Timişoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

1

BORDEROU

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE....................................................................................... . .8 1.1. Baza legala a elaborarii Studiului privind managementul deseurilor in municipiul

Timisoara si a Strategiei de gestionare a deseurilor……………….................................8 1.2. Scopul si limitele Planului Local privind Gestionare a Deseurilor in municipiul

Timisoara (PLGD Timisoara).................…………………………………………………….9 1.3. Necesitatea Planului Local privind Gestionare a Deseurilor (PLGD)......... …. 11 1.4. Beneficii ale PLGD ..........……………………………………………………………… ….11 1.5. Procesul de planificare/implementare a gestionarii deseurilor ........ …………………...12 1.6. Initierea procesului de planificare......... …………………………………………………...13 1.7. Prevederi legislaŃive privind gestionarea deşeurilor ............. …………………………...13 1.8. Categorii de deşeuri care fac obiectul PLGD Timisoara.................. …………………...14 1.9. Structura PLGD Timisoara ........ …………………………………………………………...15 1.10.Orizontul de timp al PLGD Timisoara ............…………………………………………...16 1.11.Impactul asupra comunităŃii ................ ……………………………………………….…..16 CAPITOLUL 2. Prezentarea situatiei existente...............................................................19 2.1. Descrierea generala a municipiului ............................................................................. 19

2.1.1. Scurta prezentare a municipiului Timisoara ………………………………………19 2.1.2. Arii protejate ………………………………………………………………………26 2.1.3. Infrastructura ………………………………………………………………………26 2.1.4. Date demografice ………………………………………………………………33 2.1.5. Asezari umane ………………………………………………………………………34 2.1.6. Dezvoltare economica ………………………………………………………………35

2.1.6.1 Principalele resurse economice .......... ……………………………...… ..35 2.1.6.2.Distributia fortei de munca si rata somajului ............. …………………….37 2.1.6.3.Principalele centre de atractie.............. …………………………………….38 2.1.6.4.Turisti & Hoteluri ............…………………………………………………….40

2.2. Date specifice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor ............………….....41 2.2.1. Generarea deseurilor ………………………………………………………………41

2.2.1.1.CantităŃi de deşeuri municipale generate........…………………………….41 2.2.1.2.Indicatori de generare ai deseurilor municipale ........ …………………….45 2.2.1.3.CompoziŃia medie a deşeurilor menajere de la populaŃie ...............…….45

2.2.2. Colectarea si transportul deseurilor ………………………………………………47 2.2.2.1.Activitatea de salubrizare.......... …………………………………………….47 2.2.2.2.Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ........... ……………………48 2.2.2.3.Dotarea cu recipienti a populatiei si agentilor economici care beneficiaza

de servicii de salubrizare..............................…………………………….51 2.2.2.4.Dotarea cu mijloace de transport ......... …………………………………….53

2.2.3. StaŃii de transfer ………………………………………………………………53 2.2.4. Valorificarea si tratarea deseurilor ………………………………………………54

2.2.4.1.Sortarea deseurilor .........…………………………………………………….54 2.2.4.2.Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la

sursa…………………………………………………………………………...54

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

2

2.2.4.3.Compostarea deseurilor biodegradabile .........…………………………….56 2.2.4.4.Tratare mecano – biologica ...... …………………………………………….56 2.2.4.5.Tratarea termica .............…………………………………………………….56

2.2.5. Eliminarea deseurilor ………………………………………………………………57 CAPITOLUL 3 OBIECTIVE SI TINTE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR.........................……59 CAPITOLUL 4 PROGNOZA CANTITATIVA PRIVIND GENERAREA, COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA DESEURILOR IN MUNICIPIUL TIMISOARA ............................................ 65 4.1. Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale si a deseurilor

de ambalaje................................................................................................................. 66 4.1.1. Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale

si asimilabile din comert, industrie,institutii………………………………………..66 4.1.1.1 Evolutia populatiei............……………………………………………………66 4.1.1.2.Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare ...... ……………67 4.1.1.3.Evolutia anuala a indicatorului de generare a deseurilor ..... …………….68

4.1.2. Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor de ambalaje ………69 4.2. Prognoza privind generarea deseurilor municipale ..................................................... 72 4.3. Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale............................. 74 4.4. Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje................................................... 76

4.4.1. Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare ………76 4.4.2. Structura deşeurilor de ambalaje ………………………………………………76 4.4.3. Prognoza privind cantitatea de deseuri de ambalaje generate de la populatie 78 4.4.4. Prognoza privind cantitatea de deseuri de ambalaje generata din industrie, comert si institutii ………………………………………………………………………79

4.5. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje...................................................................................................................... 79 4.5.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile ………………………80 4.5.2. Cuantificarea tintelor deseurilor din ambalaje ………………………………81

CAPITOLUL 5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI....................................................... 85 5.1. Deseuri periculoase din deseurile municipale ............................................................. 85

5.1.1. Facilitati si metode de tratare ………………………………………………………88 5.1.2. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale ………………90

5.2. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE) ........................................... 91 5.3. Vehicule scoase din uz................................................................................................ 93 5.4. Deseuri din constructii si demolari............................................................................... 94 5.5. Namoluri rezultate de la statia de epurare................................................................. 100

5.5.1. Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti ……..101 5.5.2. ModalităŃi de valorificare ……………………………………………………..101

CAPITOLUL 6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE .......................................................... 104 6.1. Situatia actuala in municipiu................................................................................. ….104 6.2. Prezentarea posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale................ 104

6.2.1. Colectarea deseurilor ……………………………………………………………..106 6.2.2. Statie de transfer ……………………………………………………………..107 6.2.3. Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii ……………………..107 6.2.4. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile ……………………..108

6.2.4.1.Compostare centralizata ....................................................................... 108

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

3

6.2.4.2.Compostarea locala .............................................................................. 109 6.2.4.3. Fermentare anaeroba……………………………………………………..110 6.2.4.4. Fermentarea separată, metoda uscată…………………………………..110 6.2.4.5. Fermentarea separată, metoda umedă …………………………………111 6.2.4.6. Co-fermentarea, metoda umedă………………………………………….111 6.2.4.7.Incinerarea ……………………………………………………………………112 6.2.4.8.Piroliza si gazeificarea ………………………………………………………113 6.2.4.9.Tratarea mecano-biologica………………………………………………….116 6.2.4.10.STABILAT uscat ………………………………………………………..…..116 6.2.4.11.Analiza comparativa a alternativelor tehnice disponibile pentru tratarea

FBD …………………………………………………………………………117 6.2.5.Depozitarea………………………………………………………………………..…..119

6.3. Alternative propuse pentru gestionarea deseurilor municipale nepericuloase in Timisoara……………………………………………………………………………………..120 6.3.1 Alternativa 1. A face minim…………………………………………………………120 6.3.2 Alternativa 2………………………………………………………………………….120 6.3.3 Alegerea alternatiei optime…………………………………………………………121

ANEXA 6.1. Schema flux deseuri pentru Alternativa 1……………………………………....123 ANEXA 6.2. Schema flux deseuri pentru Alternativa 2……………………………….……...123 CAPITOLUL 7. CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIONAREA

DESEURILOR………………………………………………………………… …………..125 7.1 Colectare si transport...................................................................................................125 7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare..........................................125

7.1.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile……………………………………126 7.1.3 Statie de transfer……………………………………………………………………. 131

7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor...............................................................................133 7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje………………………………….133 7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municipale…………………………………...133

7.3 Depozitarea deşeurilor..................................................................................................134 CAPITOLUL 8. EVALUAREA COSTURILOR……………………………………………….. 135 8.1. Introducere....................................................................................................................135 8.2. Indicatori de cost...........................................................................................................135 8.3. Suportabilitate...............................................................................................................136 8.4. Etapele principale în estimarea costurilor.....................................................................136

8.4.1 Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse ………………137 8.4.2 Estimarea costurilor unitare…………………………………………………………137 8.4.3 Estimarea costurilor investiŃionale şi de O&I …………………………... 138 8.4.4 Estimarea capacităŃii de plată pentru serviciile de salubrizare ………………140 8.4.5 Compararea capacităŃii de plată cu costurile investiŃionale ………………140 8.4.6 Ajustări propuse pentru PLGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată 140

CAPITOLUL 9. MASURI DE IMPLEMENTARE…………………………………….………...141 CAPITOLUL 10. MONITORIZARE……………………………………………………………..170 10.1.Stabilirea indicatorilor de monitorizare……………………………………………………173

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

4

BORDEROU TABELE

Tabel 1.1. Categorii de deseuri care fac obiectul PLGD Timisoara……………………… 14 Tabel 2.1. Utilizarea terenului……………………………………………………………………20 Tabel 2.2. Categorii de spatii verzi……………………………………………………………...25 Tabel 2.3. Evolutia populatiei in perioada 1992 – 2007………………………………………33 Tabel 2.4. Indicatori sociali si sociologici…………………………………………………….…34 Tabel 2.5. Balanta fortei de munca …………………………………………………………….36 Tabel 2.6. Distributia fortei de munca…………………………………………………………..37 Tabel 2.7. Punctele de atractie pentru recreere – agrement…………………………………39 Tabel 2.8. Potentialul recreativ al atractiilor de agrement …………………………………. ..40 Tabel 2.9. Evolutia cantatilor de deseuri municipale colectate&necolectate in perioada

2003 – 2007. Sursa: Baza de date a operatorului de salubritate RETIM………42 Tabel 2.10. Estimarea cantitatilor de deseuri generate in municipiul Timisoara in

perioada analizata 2003-2007, tinand cont de indicii de generare pentru mediu urban si urban dens din PNGD……………………………….…………..43

Tabel 2.11. Indicatori de generare ai deseurilor.................................................................45 Tabel 2.12. Compozitia medie a deseurilor menajere de la populatie................................46 Tabel 2.13. Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubrizare in anul 2007

in municipiul Timisoara. Sursa: RETIM Timisoara...........................................48 Tabel 2.14. Evolutia gradului de colectare a deseurilor......................................................49 Tabel 2.15. Centre specializate in recuperarea deseurilor reciclabile – jud. Timis.......50 Tabel 2.16. Centre specializate care preiau spre reciclare deseuri rezultate din

colectarea selectiva. Sursa: RETIM Timisoara ...............................................51 Tabel 2.17. Dotarea cu recipienti pentru colectarea deseurilor de la populatie si agenti

economici ..............................53 Tabel 2.18. Capacitatea totala de transport a operatorului de salubritate..........................53 Tabel 2.19. Agentii economici implicati in acŃiunea de reciclare si dotarea acestora cu

echipamente....................................................................................................55 Tabel 2.20. Caracteristici principale ale depozitului Parta..................................................57 Tabel 2.21. Evolutia cantităŃilor de deseuri depozitate si a capacitatilor disponibile..........57 Tabel 2.22. Balanta de materiale din fluxul de deseuri colectate in municipiul Timisoara

in anul 2007......................................................................................................58 Tabel 3.1. Obiective si tinte ale municipalitatii Timisoara, in care deriva din obiectivele

si tintele comune cu PRGD Regiunea 5 Vest si PNGD...................................60 Tabel 4.1. Evolutia populatiei in perioada 2007-2017.......................................................66 Tabel 4.2. EvoluŃia gradului de acoprire cu servicii de salubrizare...................................67 Tabel 4.3. EvoluŃia Indicatorului de generare a deşeurilor menajere de la populaŃie.......68 Tabel 4.4. Prognoza de generare a deseurilor municipale...............................................72 Tabel 4.5. Continutul de deseuri biodegradabile in diferite fluxuri de deseuri

municipale ......................................................................................................74 Tabel 4.6. Prognoza generarii de deseuri municipale biodegradabile, (tone/an).............75

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

5

Tabel 4.7. Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje in perioada 2007 – 2018.........77 Tabel 4.8. Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere.........78 Tabel 4.9. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaŃie..............78 Tabel 4.10. Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaŃie.................................79 Tabel 4.11. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie,

comerŃ si instituŃii ............................................................................................79 Tabel 4.12. CantităŃile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la

depozitare în anii 2010, 2013..........................................................................80 Tabel 4.13. Tinte de reciclare/valorificare privind deseurile de ambalaje ..........................83 Tabel 4.14. Cuantificarea tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje

produse in municipiul Timisoara in perioada de prognoza..............................83 Tabel 5.1. Deseuri municipale periculoase, in conformitate cu Lista deseurilor din

HG 856/2002....................................................................................................85 Tabel 5.2. Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile menajere (to/an)….86 Tabel 5.3. Principalele optiuni de colectare a deseurilor periculoase din deseurile

menajere……………………………………………………………………………..87 Tabel 5.4. Descrierea instalatiilor de gestionare a deseurilor periculoase………………..90 Tabel 5.5. Codificare DEEE……………………………………………………………………91 Tabel 5.6. Indice de generare pentru DEEE in Romania…………………………………...91 Tabel 5.7. Indice privind cantitatea colectabila de DEEE…………………………………..91 Tabel 5.8. Cantitati de DEEE colectate de RETIM Timisoara in perioada 2005-2007…..92 Tabel 5.9. Situatia punctelor de colectare DEEE din municipiul Timisoara………………92 Tabel 5.10. Prognoza DEEE colectate anual in municipiul Timisoara……………………...93 Tabel 5.11. Vehicule procesate in perioada 2003 – 2007……………………………………93 Tabel 5.12. Tintele privind tratarea si reciclarea vehiculelor scoase din uz………………..94 Tabel 5.13. Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul studiului…….96 Tabel 5.14. Evolutia cantitatilor colectate de deseuri din constructii si demolari in

municipiul Timisoara (tone/an) ……………………………………………………97 Tabel 5.15. Costuri privind colectarea si eliminarea deseurilor……………………………...98 Tabel 5.16. CompoziŃia deseurilor din constructii……………………………………………..99 Tabel 6.1 Analiza comparativa a principalelor tehnologii de tratare a deseurilor

biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaeroba, incinerare, piroliza si gazeificare ………………………………………………………………117

Tabel 6.2 Tinte pentru reciclare, valorificare, reducere FBD depozitata…………………122 Tabel 7.1. Evolutia populatiei arondate in comparatie cu evolutia populatiei

municipiului Timisoara.....................................................................................125 Tabel 7.2. Cantitatile de deseuri de ambalaje colectabile din industrie, comerŃ şi

instituŃii, (tone / an)..........................................................................................127 Tabel 7.3. Cantitatile de deseuri de ambalaje colectabile din gospodarii, (tone/an)........128 Tabel 7.4. Cantitati de deseuri colectate dual (to/an)......................................................128 Tabel 7.5. Evaluarea capacitatii recipientilor de colectare...............................................128 Tabel 7.6. Evaluarea capacitatii de transport a deseurilor...............................................130 Tabel 7.7. Calcul capacitatii Statiei de transfer ...............................................................132 Tabel 7.8. Dimensionarea capacitatii Statie de sortare...................................................133 Tabel 7.9. Dimensionarea capacitatilor pentru instalatiile de compostare.......................134 Tabel 8.1. Estimarea costurilor investitiilor pentru perioada de planificare (2008-2017).138 Tabel 8.2. Costuri operationale si de intretinere .................................................. ...........139

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

6

Tabel 8.3. Estimarea costurilor totale pentru implementarea Stategiei de gestionare a deseurilor in municipiul Timisoara....................................................................139

Tabel 10.1 Indicatori de baza ........................................................................................ .174 Tabel 10.2 Indicatori masurabili asociati obiectivelor...................................................... 176

BORDEROU FIGURI

Figura 1.1. Procesul de planificare/implementare..........................................................12 Figura 2.1 Incadrare in zona si harta municipiului Timisoara..........................................19 Figura 2.2 Utilizarea terenului..........................................................................................20 Figura 2.3 Arii protejate si zone verzi ………………………………………………………..26 Figura 2.4 Ponderea populatiei racordate la sistemul de canalizare……………………..31 Figura 2.5 Situatia existentei retelor de canalizare pe strazile din Timisoara…………….32 Figura 2.6 Evolutia populatiei in municipiul Timisoara in perioada 1992-2007.................34 Figura 2.7 Balanta fortei de munca ……………………………………………………………37 Figura 2.8 Evolutia cantitatilor de deseuri generate in municipiul Timisoara...................43 Figura 2.9 Valori comparative privind generarea deseurilor………………………………..44 Figura 2.10 Indicatorii de generare ai deseurilor …………………………………………….45 Figura 2.11 Compozitia medie a deseurilor menajere din municipiul Timisoara………….46 Figura 2.12 Numarul de locuitori care beneficiaza de servicii de salubrizare, pe zone…..48 Figura 2.13 Raportul intre numarul total de locuitori si cei care beneficiaza de servicii de

salubrizare in municipiul Timisoara in 2007……………………………………..48 Figura 2.14 Evolutia gradului de colectare a deseurilor si numarului de locuitori care

beneficiaza de servicii de salubrizare intre 2003 - 2007 ……………………..49 Figura 2.15 EvoluŃia cantitatilor de deseuri generate, colectate si colectate selectiv…….50 Figura 2.16 Punct de colectare selectiva amplasat langa Primria Timisoara……………..52 Figura 2.17 Punct de colectare selectiva (dual) in zona urbana densa a municipiului

Timisoara.......................................................................................................52 a. Pubela uscata, inscriptionata in fata si pe capac...........................................52 b. Pubela umeda...............................................................................................52 Figura 2.18 Structura fractiunilor colectate separat si valorificate in anul 2007...............55 Figura 2.19 Evolutia gradul de umplere al depozitului Parta 2003 – 2007......................57 Figura 2.20 Fluxul deseurilor in anul 2007 in municipiul Timisoara.................................58 Figura 4.1 Evolutia populatiei prognozata pentru perioada 2007 – 2017......................66 Figura 4.2 EvoluŃia gradului de acoprire cu servicii de salubrizare...............................67 Figura 4.3 Prognoza de generare a deseurilor municipale in Timisoara.......................73 Figura 4.4 Evolutia gardului de acoperire cu servicii de salubrizare, a populatiei

municipiului Timisoara si a cantitatilor de deseuri generate anual................73 Figura 4.5 Evolutia cantitatii deseurilor biodegradabile generate in municipiul

Timisoara in perioada de prognoza 2008 – 2018...........................................75 Figura 4.6 Ponderea deseurilor biodegradabile din totalul deseurilor municipale

generate in municipiul Timisoara in perioada 2008 – 2018............................77 Figura 4.7 Evolutia cantitatilor de deseuri de ambalaje in perioada de prognoza...........77 Figura 4.8 Evolutia cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate si valorificate

conform tintelor stabilite pentru perioada de prognoza..................................81

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\borderou.doc

7

Figura 4.9 Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje reciclate si valorificate............84 Figura 5.1 Punct de colectare prin aport voluntar pentru DEEE, RETIM Timisoara…...92 Figura 5.2 Compozitia deseurilor din constructii si demolari……………………………….96 Figura 5.3 Ponderea deseurilor din activitatea de constructii, colectate din deseurile

municipale colectate……………………………………………………………….97 Figura 5.4 Evolutia cantitatilor de deseuri din activitatea de constructii, colectate………97 Figura 5.5 Deseuri din constructii si demolari colectate prin aport voluntar de la

cetani, in Punctele de colectare ale RETIM…………………………………..98 Figura 5.6 Compozitia deseurilor provenite din activitatea de constructii…………… ..99 Figura 5.7 Flux de gestionare a deseurilor rezultate din demolari…………………….100 Figura 6.1 Puncte de colectare selectiv, cu recipienti tip clopot (Rm.Valcea)............106 Figura 6.2 Statie de transfer Busteni .........................................................................107 Figura 7.1. Evolutia populatiei arondate in comparatie cu evolutia populatiei

municipiului Timisoara…………………………………………………………125 Figura 8.1. Schema etapelor principale in estimarea costurilor...................................136

ANEXE

ANEXA 1. Legislatie

a. Legislatie EU si nationala in domeniul gestionarii deseurilor municipale…………...........................................................................................182

b. Legislatie conexa…………………………………………………………………….187 ANEXA 2. Glosar de termeni ……………………………………………………………....188

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa 2.GLOSAR.doc

Page

187

ANEXA 2

GLOSAR

ADR Agentia de Dezvoltare Regionala

APM AgenŃia judeŃeană pentru ProtecŃia Mediului

ARPM AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediulu

ANPM ANRSC

AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunale

ARAM AsociaŃia Română de Ambalaje şi Mediu

DEEE Deseuri de echipamente electrice si electronice

EEE Echipamente electrice si electronice

HG Hotărârea Guvernului României

INS Institutul NaŃional de Statistică

MMGA Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

PRGD PJGD

Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor Plan Judetean de Gestionare Deşeuri

PLGD Plan Local de Gestionare a Deseurilor

TMB Tratare mecano-biologica

VSU Vehicule scoase din uz

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

8

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1. Baza legala a elaborarii Studiului privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si a Strategiei de gestionare a deseurilor

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaŃie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanŃă cu prevederile directivelor relevante. Aceasta prevedere a fost transpusa in legislatia romaneasca in art. 8 din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, completata si modificata cu OUG 61/2006: „In vederea atingerii obiectivelor…, autoritatile competente sunt obligate sa elaboreze planuri de gestionare a deseurilor atat la nivel local cat si la nivel national…. In baza Planului Regional de Gestionare a Deseurilor se elaboreaza Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor, denumite in continuare PJGD, de catre Consiliul Judetean, in colaborare cu Agentia Judeteana de Protectie a Mediului, denumita in continuare APM, sub coordonarea Agentiei Regionale de Protectie a Mediului, denumita in continuare ARPM”. Studiul privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si Strategia de gestionare a deseurilor, reprezinta in fapt Planul Local privind Gestionare a Deseurilor PLGD) pentru municipiul Timisoara si este elaborat la solicitarea Primarie Timisoara, care doreste sa transpuna pe plan local principiile si obiectivele enuntate in:

Planul National de Gestionare a Deseurilor, prevazut in anexa nr. 2 la Hotararea de Guvern nr. 1470 din 9 Septembrie 2004 si publicata in Monitorul Oficial din 18 octombrie 2004 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National privind Gestionarea Deseurilor

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 5 Vest aprobat cu Ordinul MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006 publicat in MO nr. 234.4.04.2007, Anexa nr. 5.

In continuare Studiul privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si Strategia de gestionare a deseurilor va fi numit Plan Local de Gestionare a Deseurilor, pentru a fi conform cu strategiile similare la nivel judetean, regional si national, si va fi notat pe scurt PLGD Timisoara. Pentru elaborarea PLGD Timisoara, s-a adoptat „Metodologia pentru elaborarea Planului JudeŃean de gestionare a deşeurilor” aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/2007 şi publicată în Monitorul oficial Partea I nr. 497 bis/25.07.2007.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

9

Planul Local privind Gestionarea Deseurilor, ia in considerare specificul municipiului Timisoara in ceea ce priveste populatia, nivelul de dezvoltare economica, geografia / clima si reteaua de drumuri. Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse: planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.

Stabilirea capacitatilor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deseurilor: Planurile de gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacitati si moduri de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilor care trebuie gestionate.

Controlul masurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri

Prezentarea cerintelor economice si de investitie: planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor mai mari si mai complexe, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati.

1.2. Scopul si limitele Planului Local privind Gestionare a Deseurilor in

municipiul Timisoara (PLGD Timisoara) Planul Local de Gestionare a Deseurilor in municipiul Timisoara (PLGD) reprezinta o prezentare a:

conditiilor existente in domeniul gestionarii deseurilor; masurilor si actiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor si a punctelor

slabe in sistemul existent de gestionare a deseurilor; conditiilor impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare:

- cerintele UE si nationale; - cerintele regionale

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

10

etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii; sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivel regional.

Planul Local de Gestionare a Deseurilor in municipiul Timisoara (PLGD) are un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lui scop este acela de a stabili cadrul pentru implementarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor la nivel local, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi Ńintelor. PLGD Timisoara are ca scop:

Definirea obiectivelor şi Ńintelor locale în conformitate cu obiectivele şi Ńintele Planului Regional şi NaŃional de Gestionare a Deşeurilor

Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel local. Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investiŃii şi a politicii în

domeniul gestionării deşeurilor, pentru realizarea şi susŃinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel local.

Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor pentru obŃinerea finanŃării. Nu fac obiectul PLGD, următoarele elemente:

Studiile de Fezablitate; Proiectele Tehnice, stabilirea amplasamentelor, sau calculul costurlor de execuŃie; Evaluarea Impactului asupra Mediului; Detaliile procedurilor de operare.

MenŃiuni speciale:

Planul deşi prezintă posibile soluŃii tehnice şi etape ale procesului de decizie, nu pune la dispoziŃie o analiză amplă şi totodată detaliată a tuturor variantelor tehnologice posibile pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor, întrucât domeniul este vast şi într-o continuă dezvoltare. Aceste aspecte vor face obiectul Studiilor de Fezabilitate.

Prognozele de generare a deşeurilor s-au elaborat tinand cont de datele din PNGD şi de instrucŃiunile cuprinse în Metodologie.

Informatiile referitoare la operatorul de salubrizare, la gradul de acoprire cu servicii de salubrizare precum si la instalatiile de gestionare a deseurilor sunt cele din anul 2007, respectiv anul anterior elaborarii PLGD.

La prezentarea evolutiei cantitatilor de deseuri generate /colectate/ tratate / depozitate, a numarului populatiei, etc., anul de referinta este 2007, respectiv perioada 2003-2007

CompoziŃia deşeurilor, pe baza căreia s-a făcut prognoza este cea din statistica operatorului de salubrizare.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

11

1.3. Necesitatea Planului Local privind Gestionarea Deseurilor (PLGD)

PLGD Timisoara va fi inclus in Planul Judetean de Gospodarire a Deseurilor (PJGD) Timis, care este cerut de catre Uniunea Europeana ca si instrument de planificare pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea UE. Este necesar sa se asigure ca tintele UE si nationale vor fi atinse si se vor identifica solutiile durabile adaptate la conditiile specifice locale. PLGD Timisoara asista municipalitatea in proiectarea fluxului de deseuri prin:

viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata;

identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale specifice.

1.4. Beneficii ale PLGD

PLGD Timisoara reprezinta raspunsul municipiului Timisoara la cerintele regionale/nationale luand in considerare caracteristicile specifice ale municipiului si legatura intre tintele nationale/regionale si posibilitatile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel local. Beneficiile elaborarii PLGD sunt reprezentate de:

Facilitarea obtinerii de suport financiar din partea UE; Atingerea de catre municipiu a tintelor national/regionale prin posibilitati si optiuni

locale (la nivel de municipiu); Identificarea activitatilor la nivel de municipiu in domeniul gestionarii deseurilor Identificarea avantajelor locale (de ex.: capacitati mari de reciclare) si a

dezavantajelor (de ex. lipsa capacitatilor de sortare) pentru atingerea tintelor locale.

Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deseurilor la nivel local, de municipiu

Luarea unor decizii pe baza analizelor si prognozelor in domeniul gestionarii deseurilor;

Stabilirea de capacitati suficiente si potrivite pentru gestionarea deseurilor; Fluxuri transparente de deseuri si optiuni pentru tratarea deseurilor cu scopul de

a asigura capacitati si sisteme potrivite de colectare si tratare; Identificarea zonelor in care trebuie luate masuri tehnice pentru eliminarea sau

minimizarea anumitor tipuri de deseuri; Stabilirea necesitatilor financiare pentru operare, colectare, tratare, ect. Determinarea necesitatilor viitoare de investitii;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

12

1.5. Procesul de planificare/implementare a gestionarii deseurilor

Procesul de planificare/implementare a gestionarii deseurilor este un proces continuu, care parcurge urmatoarele etape:

� elaborare; � implementare; � monitorizarea implementarii; � revizuire.

Procesul de elaborare a planului parcurge urmatorii pasi:

� initierea procesului de planificare; � situatia existenta; � planificare; � consultarea publicului.

Figura 1. Procesul de planificare/implementare

Consultare public (optional)

Elaborare plan

Consultare public (optional)

Consultare public

Initierea procesului de planificare

Situatia existenta

Planificare

Implementare

Monitorizare

Revizuire plan

Raport de Monitorizare

pozitiv

Da

Nu NU

DA

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

13

1.6. Initierea procesului de planificare

In aceasta faza s-a stabilit perioada de planificare, 2007-2017 precum si aria geografica pentru care se realizeaza planificarea, respectiv teritoriul administrative al municipiului Timisoara Este cunoscut ca participarea factorilor interesati si a publicului larg in procesul de planificare asigura acceptarea politicii privind deseurile si contribuie la atingerea obiectelor acesteia. Participanti in procesul de planificare Coordonarea procesului general de planificare se va face de catre Consultant iar furnizarea elementelor de bază, cum ar fi identificarea fluxurilor prioritare de deseuri, determinarea obiectivelor principale la nivelul municipiului Timisoara şi a principalelor măsuri de implementare se va face in cadrul unui grup de lucru format din:

din partea beneficiarului Primaria Timisoara

Ing. Puscas Adrian Ing. Topor Marinela

din partea operatorului de salubritate SC RETIM Timisoara

Ing. Cepanariu Florin – director general din partea consultantului S.C. ARGIF PROIECT

ecolog. Cristina Smeu – sef proiect dr. ing. Doina Sofrone - coordonator

Datele furnizate vor fi procesate de catre Consultant si rezultatele fiecarei etape de lucru vor fi transmise tuturor membrilor grupului de lucru.

1.7. Prevederi legislaŃive privind gestionarea deşeurilor

Legislatia europeana care include prevederi relevante referitoare la planificarea deseurilor este reprezentata de:

Directiva 2006/12/CE privind deseurile;

Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase.

Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare;

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor.

- legislaŃia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care conŃine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puŃin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

14

(Directiva 91/689/EEC), care conŃine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea corectă a deşeurilor periculoase;

- legislaŃia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri şi PCT-uri; nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deşeuri de echipamente electrice si electronice, deşeuri de dioxid de titan;

- legislaŃia privind operaŃiile de tratare a deşeurilor – reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea deşeurilor prin depozitare;

- legislaŃia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor. Toate aceste directive au fost transpuse în legislaŃia română. In Anexa 1 este prezentată o sinteză a legislaŃiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor.

1.8. Categorii de deşeuri care fac obiectul PLGD Timisoara

Deşeurile care fac obiectul prezentului PLGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerŃ, industrie şi instituŃii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcŃii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreuna cu codurile conform Listei europene a deşeurilor şi HG 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Tabel nr.1. Categorii de deseuri care fac obiectul PLGD Timisoara

Tip de deşeu Cod (Lista europeană a deşeurilor; HG

856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerŃ industrie; instituŃii) inclusiv fracŃiile colectate separat:

− fracŃii colectate separat (cu excepŃia 15 01) − deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) − alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate,

deşeuri din pieŃe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

15

Tip de deşeu Cod (Lista europeană a deşeurilor; HG

856/2002)

Deşeuri din construcŃii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 35*

20 01 36

1.9. Structura PLGD Timisoara

Planul Local de Gestionare a Deşeurilor pentru municipiul Timisoara a fost structurat astfel:

Capitolul 1. Introducere

Capitolul 2. Prezentarea situaŃiei existente;

Capitolul 3. Obiective şi łinte Locale de Gestionare a Deşeurilor:

Capitolul 4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje

Capitolul 5. Fluxuri specifice de Deşeuri (situaŃia existentă, metode de gestionare):

- Deşeuri periculoase din deşeuri municipale; - Deşeuri de echipamente electrice şi electronice; - Vehicule scoase din uz; - Deşeuri din construcŃii şi demolări; - Nămoluri rezultate de la staŃiile de epurare orăşeneşti.

Capitolul 6. Evaluarea Alternative tehnice potenŃiale;

Capitolul 7. Calculul capacităŃilor necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale

Capitolul 8. Estimarea costurilor.

Capitolul 9. Măsuri de implementare (Plan de AcŃiune);

Capitolul 10. Plan de monitorizare

Anexe: - Anexa 1. LegislaŃia română şi europeană în domeniul deşeurilor; - Anexa 2. Glosar de termeni

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

16

1.10. Orizontul de timp al PLGD Timisoara

Orizontul de timp al PLGD este 2007 – 2017. Anul 2007 este considerat an de referinŃă, reprezentând, la momentul elaborării PLGD, ultimul an pentru care datele referitoare la deşeuri sunt validate de către operatorul de salubrizare. PLGD va fi revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinŃele de protecŃie a mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani. În cazul în care în cadrul procesului de monitorizare a planului se constată o evoluŃie mult diferită fata de indicatorii utilizaŃi în prognoză, se va solicita revizuirea PLGD intr-un termen mai scurt.

1.11. Impactul asupra comunităŃii

Implementarea Planului Local de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. În cele ce urmează se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PLGD asupra comunităŃii.

1. În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi cele asimilate cu acestea din comerŃ, industrie şi instituŃii, vor fi întâlnite următoarele aspecte:

- Inchiderea depozitului neconform de la Parta şi transportul acestora al viitorul depozit zonal conform cu standardele UE care va fi construit intr-o locatie la cca. 60 km de Timisoara, conduce la creşterea costurilor de operare la nivel local;

- Construirea si punerea in functiune a unei instalatii pentru tratarea deseurilor

municipale va contribui la scaderea cantitatilor de deseuri transportate la depozitul zonal si a optimizarii componentei de transport la depozitul zonal. Se asteapta ca o parte din costurile cu transportul deseurilor la depozitul zonal sa fie reduse ca urmare a cantitatilor mai mici transportate;

- Pentru transportul la depozitul zonal va fi necesar un nou tip de masini (de mare

capacitate) si/sau containere presa transportate cu masini tip hook-lift, astfel incat numarul curselor sa fie cat mai mic, iar costurile operationale cu aceasta componenta sa fie acceptabile pentru comunitate ;

- Extinderea colectării deşeurilor în zona rurală din vecinatatea Timisoarei va

conduce la reabilitarea terenurilor afectate de depozitarea necontrolată şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală;

- Noile reglementări şi cerinŃe locale cu privire la colectare, sortare, valorificare şi

eliminare pentru diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând implicare deosebită din partea populaŃiei;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

17

- Implicarea activă a prestatorului de servicii de salubrizare, va conduce la

imbunatatirea calitativa a serviciului prin creşterea responsabilităŃii angajatilor, dar şi la o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute.

- Crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor, va

asigura un nivel corespunzător de protecŃie a mediului şi a sănătăŃii populaŃiei.

2. În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenŃiată, punctele de colectare şi activităŃile de reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi întâlnite următoarele aspecte :

- Eliminarea deseurilor de catre generatori a fractiunilor reciclabile (hârtie/sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaj) in containere speciale, preluarea şi transportul acestora dupa sistemul “only-one”, duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de eliminare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, aceasta ducand la implicarea deosebită a populaŃiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităŃii întrucât containerele un aspect agreabil, sunt inscriptionate atractiv si sugestiv si respecta un cod al culorilor;

- Vor fi procurati noi recipienti de colectare stradala pentru hârtiei/carton, PET, doze

de aluminiu, materiale textile şi sticla provenite din comerŃ, parcuri, instituŃii publice. - Instalatia de tratare (sortarea deşeurilor de ambalaje şi alte deşeuri reciclable din

deşeurile municipale), creează noi locuri de muncă şi schimbă destinaŃia unora dintre fluxurile de deşeuri;

- Incurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie, în zonele cu

case si in zonele rurale arondate, precum şi în centre de compostare a deşeurilor biodegradabile (eventual centre de cartier), va conduce la crearea de noi locuri de muncă, creşterea cantităŃilor de compost disponibile pentru agricultură. Colectarea diferenŃiată a deşeurilor verzi (din parcuri si gradini) si a deseurilor din piete determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de administrare a domeniului public;

- Amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor

voluminoase facilitează eliminarea acestora fără să fie depozitate necontrolat. - Utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării

materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităŃilor colectate. 3. În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare

(concasare, cernere, dezmembrare, sortare, presare) sau sisteme de preluare de către distribuitori vor fii întâlnite următoarele aspecte:

- deşeurile din construcŃii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, Ńigle, lemn s.a.) vor

fi concasate, sortate şi prelucrate în vederea valorificării, rămnând ca fracŃiile nevalorificabile să fie eliminate controlat:

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 01.doc

18

se va studia oportunitatea construirii unei instalatii de tratare a deseurilor din activitatea de constructii, inclusiv un depozit pentru deseuri inerte provenite din aceasta activitate

se va întări controlul si înăspri din punct de vedere legal, autorizarea societăŃilor de construcŃii;

se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcŃii şi demolări; populaŃia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă

acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei. - deşeurile menajere periculoase, deşeurile din echipamente electrice şi electronice

şi vehicule scoase din uz: vor fi colectate în cele 4 puncte de colectare existente sau predate la schimb

distribuitorilor facilitand populaŃiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri. In acest sens punctele de colectare existente vor fi dotate corespunzator cu containere si recipienti adecvati. Se vor crea astfel noi locuri demunca si va creste siguranta sanatatii populatiei;

pentru a se putea atinge Ńintele de recuperare şi reciclare propuse agenŃii economici vor fi încurajaŃi să investească în instalaŃii nepoluante de tratare al deşeurilor periculoase, al materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezasamblare sau al celor provenite tot prin dezasamblare din deşeurile de echipamente electrice şi electronice, creindu-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;

se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeaşi categorie.

4. În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului

CetăŃenii vor fi informaŃi mai bine asupra practicilor legate de colectarea, tratarea si eliminarea deşeurilor. Ei vor fi consultaŃi înaintea amenajării oricărei instalaŃii de gestionare a deşeurilor, fiind de aşteptat ca în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În perioada imediat următoare este foarte importantă informarea si conştientizarea cetăŃenilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta va fi necesar ca:

- să se desfăşoare campanii sistematice sau chiar neprogramate de informare;

- să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităŃile, investiŃiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare;

- să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii autorizaŃiilor de mediu.

- In aceaste actiuni este important sa fie implicate institutii publice cu activitati specifice de educare: Inspectoratul scolar, scoli, gradinite, biserica.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

125

285000

290000

295000

300000

305000

310000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Populatia arondata Populatia municipiului

CAPITOLUL 7. CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR Scopul capitolului este de a stabili pentru alternativa aleasa, capacitatile echipamentelor şi facilităŃilor necesare pentru gestionarea deşeurilor, cum sunt: pubele şi/sau containere de pre-colectare, echipamente de colectare, staŃii de transfer, instalaŃii de sortare, de compostare şi de tratare mecano - biologică şi depozitare, care odată construite şi operabile, vor permite atingerea obiectivelor şi Ńintelor impuse în PLGD

7.1 Colectare si transport

7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare

In prezent 95% din populatia municipiului Timisoara, respectiv un numar de 293.949 locuitori in anul 2007, beneficiaza de servicii de salubrizare. Obiectivul privind extinderea sistemului de salubrizare are ca tinta anul 2013, cand toti locuitorii trebuie sa fie arondati la serviciile de salubrizare, respectiv un numar de 300.317 locuitori.

Tabel 7.1. Evolutia populatiei arondate in comparatie cu evolutia populatiei municipiului Timisoara

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Populatia municipiului

307347 306333 305322 304314 303310 302309 301312 300317 299326 298338 297354

Indicator de acoperire cu servicii de salubrizare %

95,64 96 96,3 97,0 98,0 99,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Populatia deservita 293949 293988 294025

295185 297244 299286 301312 300317 299326 298338 297354

Figura 7.1. Evolutia populatiei arondate in comparatie cu evolutia populatiei municipiului Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

126

7.1.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile

Pentru colectarea cantităŃii de deşeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material provenind din deşeurile menajere şi asimilabile s-au identificat pentru început sursele de generare ca fiind: populaŃia, zona de servicii, comerŃ, industrie. Avand in vedere situatia specifica a municipiului Timisoara, care este o aglomerare urbana in care cca. 80% din populatie locuieste in spatiu urban dens, sistemul propus pentru colectarea selectiva a fost cel dual, respectiv pubela umeda si pubela uscata. Pentru calculul numărului de locuitori implicaŃi în colectarea selectivă s-a pornit de la urmatoarele premize, care sunt in concordanta si cu recomandările din Anexa la Ordinul MMDD nr.951/2007 privind Metodologia de elaborare a Planurilor de gestionare a deseurilor:

� S-a stabilit ca tinta este ca toti locuitorii municipiului sa fie implicati pana in anul 2013 in colectarea selectiva, sistemul implementat fiind cel dual (pubela umeda si pubela uscata). In acest sistem nu se poate vorbi despre cetateni implicati in mod special in colectarea selectiva a hartiei.

Pentru atingerea Ńintei de reciclare stabilită pentru anul 2008 in ceea ce priveste deseurile de ambalaj din hartie, se conteaza pe: - colectarea in sistem dual; - deseurile de ambalaj colectate selectiv de la agentii economici in special din

marile magazine; - recuperarea hartiei din pubela uscata prin sortarea acesteia in Statia de sortare

care este un proiect in curs de implementare cu termen de finalizare 2008;

� pentru restul materialelor (sticlă, plastic, metale) – tinta este ca toti locuitorii sa se implice in colectarea selectiva, astfel incat sa se asigure îndeplinirea Ńintelor pentru fiecare material. S-a sinut cont ca nu de la inceput toti cetatenii vor utiliza corect cele doua pubele, ca nu de la inceput sortatorii din Statia de sortare vor avea dexteritatea de a sorta corect toate fractiunile de deseuri si ca nu de la inceput va exista piata pentru toate tipurile de deseuri posibil a fi sortate, in special pentru sticla si unele tipuri de materiale plastice cum ar fi PP, PVC, PEHD. De aceea nu a fost luat in calcul un indicator referitor la numarul de locuitori care ar trebui sa se implice in colectarea selectiva astfel incat sa se asigure atingerea fiecarei tinte in parte. Se conteaza foarte mult pe implicarea autoritatilor locale, a ONG-urilor, a unitatilor de invatamant in organizarea si sustinerea unor campanii de informare si constientizare a publicului.

� S-a avut in vedere si faptul că îndeplinirea Ńintelor de reciclare pe tip de material nu asigură şi îndeplinirea Ńintelor globale de reciclare/valorificare. Este dificil insa de stabilit in ce mod pot fi atinse aceste tinte la nivelul unei localitati, chiar daca este un municipiu puternic industrializat ca Timisoara. Consideram ca realizarea acestor tinte se pot urmari cel mai bine la nivel de judet/regional si nu sunt semnificative la nivelul municipiului Timisoara; Pentru a fi fezabile, instalatiile de reciclare trebuie sa

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

127

dispuna de capacitati corespunzatoare, pe care municipiul Timisoara nu le poate acoperi integral pentru orice fractiune reciclabila.

� S-a Ńinut cont de faptul că nu toată populaŃia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea diferenŃiată participă efectiv la aceasta; s-a considerat, că pentru perioada 2008 – 2017 cel mult 70% dintre locuitorii zonelor în care s-a organizat colectarea selectivă va respecta regulamentele de salubrizare, in conditiile in care sistemul este operational;

Pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de la servicii, comerŃ, industrie etc. s-a propus utilizarea aceluiasi sistem dual, respectiv deseuri umede (menajere si asimilabile) si deseuri uscate (ambalaje si deseuri de ambalaj). Fractiunea uscata din deseuri va fi transportata la statia de sortare. In prezent capacitatea recipientilor de colectare este de cca. 19 l/locuitor. Trebuie ca pana in 2013 sa se ajunga la cel putin 25 l/loc iar pana in 2017 la 30-35 l/locuitor. Numarul de recipienti care urmeaza a fi procurati si mijloacele de transport necesare sunt functie de capacitatea si tipul recipientilor de colectare si va fi stabilt prin Studii de fezabilitate. Pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport se va considera că cele mai importante constrângeri sunt cele impuse prin Ńintele de atins stabilite în conformitate cu HG 621 / 2005 privind deşeurile de ambalaje. Aceste Ńinte pot fi atinse prin colectarea separată a deşeurilor de ambalaje atât de la gospodăriile populaŃiei (deşeuri menajere) cât şi de la instituŃii, comerŃ şi industrie (deşeuri asimilate menajere). În calcule s-a considerat o împărŃire a surselor de deşeuri de ambalaje, astfel:

- 60% provenite din deşeurile menajere; - 40% provenite din deşeurile similare cu cele menajere; S-a considerat că peste 95% din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituŃional, comercial şi industrial pot fi colectate.

Tabel 7.2. Cantitatile de deseuri de ambalaje colectabile din industrie, comerŃ şi instituŃii, (tone / an)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total 6034 6896 7776 8614 9410 10279 10793 11333 11899 12494 hartie 3115 3333 3500 3675 3859 4051 4254 4467 4690 4925 plastic 49 57 70 84 99 130 137 144 151 159 sticla 1527 1941 2359 2703 3193 3725 3911 4106 4312 4527 metalice 920 985 1034 1086 1140 1197 1257 1320 1386 1455 lemn 422 580 812 1066 1119 1175 1234 1296 1361 1429

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

128

Tabel 7.3. Cantitatile de deseuri de ambalaje colectabile din gospodarii, (tone / an)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 8917 10094 11343 12547 13995 16032 16833 17675 18559 19487 hartie 3995 4274 4488 4713 4948 5196 5455 5728 6014 6315 plastic 1608 1877 2299 2759 3259 4278 4491 4716 4952 5199 sticla 1975 2510 3052 3495 4129 4817 5058 5311 5576 5855 metalice 1339 1433 1504 1580 1659 1742 1829 1920 2016 2117 lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Din datele puse la dispozitie de operatorul de salubrizare RETIM pentru anul 2007, in municipiul Timisoara s-a inregistrat o rata de recuperare relativ scazuta a cantitatilor colectate. Rata de recuperare reprezinta raportul intre cantitatea efectiv colectata in vederea reciclarii si cantitatea generata pe cap de locuitor. Din aceste motive, pentru calculul populatiei reale care trebuie sa colecteze selectiv s-a considerat ca pana in anul 2008 doar 1,84% din populatie a fost implicata in colectarea selectiva, cu toate ca de aceasta facilitate beneficiaza 35% din populatia municipiului. Tabel 7.4. Populatia implicata in colectarea selectiva in perioada de planificare

Din care implicata in colectarea selectiva: Anul

Populatie (numar locuitori) % Numar locuitori

2008 306.333 30 91.900 2010 304.314 35 106.510 2013 301.312 41 123.540 2017 297.354 70 208.200

Numarul estimat de locuitori care se va implica efectiv in colectarea (eliminarea) selectiva a ambalajelor si deseurilor de ambalaj este formal, intrucat sistemul de colectare selectiv implementat si propus a fi dezvoltat este dual. In plus, chiar daca toti locuitorii s-ar implica foarte constiincios in acest sistem, numai din implicarea lor nu se pot atinge tintele, avand in vedere ca populatia genereaza cca. 60% din deseurile colectabile, comparativ cu cca. 40% cat genereaza agentii economici.

Tabel 7.5. Cantitati de deseuri colectate dual (to/an)

2008 2010 2013 2016 Sistem de colectare pentru deseuri

menajere si asimilabile Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Duala 16.784 36.186 50.143 106.553 52.422 111.396 53.160 112.965 de la populatie Iin pubela

unica 98.372 0 0 0 0 0 0

Duala 19.828 16.223 57.562 47.097 58.955 48.236 60.381 49.403 de la agenti

economici In pubela unica

66.953 0 0 0 0 0 0

Total 36.612 52.409 107.705 153.650 111.377 159.632 113.541 162.368 Total in pubela unica 165.325 0 0 0

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

129

Tabel 7.5. Evaluarea capacitatii recipientilor de colectare

2008 2010 2013 2016 2017

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Colectare deseuri de la populatie in sistem dual(to) 16.784 36.186 50.143 106.553 52.422 111.396 53.160 112.965 53.408 113.493

Colectare deseuri de la populatie in pubel a unica (to) 98.372

Numar locuitori arondati la sistemul dual 107.217 304.314 301.312 298.338 297.354

Numar locuitori arondati la sistemul cu pubela unica 199.116

Cantitate de deseuri colectate in sistem dual (litri/loc/an) 447 675 471 700 497 739 509 757 513 763

Cantitate de deseuri colectate in pubela unica(litri/loc/an) 1.412

Volum total colectat ( l/locuitor) 2.534 1.171 1.236 1.266 1.277

Colectare deseuri de la agentii economici prin sistem dual (to) 19.828 16.223 57.562 47.097 58.955 48.236 60.381 49.403 60.864 49.798

Colectare deseuri de la agentii economici in pubela unica(to) 66.953

Cantitate de deseuri colectate in sistem dual(litri/loc/an) 528 303 540 310 559 320 578 331 585 335

Cantitate de deseuri colectate in pubela unica (litri/loc/an) 961

Volum total colectat ( l/locuitor/an) 1.792 850 879 909 920

Volum total colectat = agenti ec+locuitori ( l/locuitor/an) 4.326 2.021 2.116 2.176 2.196

Capacitate totala recipienti in dotare (litri) 6.927.231 7.159.590 7.522.863 8.622.698 9.023.971

Capacitate recipienti achizitionati (litri) 114.451 232.359 363.273 1.099.835 401.273

Capacitate recipienti in dotare (l/locuitor)* 22,61 23,53 24,97 28,90 30,35

Numar de ridicari anuale 191 86 85 75 72

Frecventa de ridicare (zile) 3 3 3 3 3

* Nota: In calculul frecventei de rificare s-au luat in considerare 240 zile lucratoare/an

In perioada de prognoza este necesar a fi achizitionati un numar de recipienti de colectare cu capacitatea totala cumulata de minim 2.211.191litri, cca. 221.120 litri/an., din care 1% pentru deseuri periculoase continute in deseurile menajere, respectiv cca. 22.200 l.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

130

Tabel 7.6. Evaluarea capacitatii de transport a deseurilor

2008 2010 2013 2016 2017

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Colectare deseuri de la populatie in sistem dual (mc) 104.900 103.389 313.394 304.437 327.638 318.274 332.250 322.757 332.250 322.757

Colectare deseuri de la populatie in pubela unica (mc) 281.063

Colectare deseuri de la agentii economici in sistem dual (mc) 123.925 46.351 359.763 134.563 368.469 137.817 377.381 141.151 380.403 142.281

Colectare deseuri de la agentii economici in pubela unica (mc) 191.294

Total in sistem dual (mc) 228.825 149.740 673.156 439.000 696.106 456.091 709.631 463.909 712.653 465.038

Total in pubela unica (mc) 472.357

Deseuri din parcuri, piete (mc) 1417 1440 1474,286 1511,43 1602,857

953 630 2.805 1.835 2.900 1.907 2.957 1.939 2.969 1.944 Volum total care trebuie transportat (mc/zi)

3.551 4.640 4.807 4.896 4.914

Capacitate de transport necesara (mc/zi) 2.449 3.200 3.315 3.377 3.389

1.225 1.600 1.658 1.688 1.694

Capacitate de transport achizitionata (mc) - 310 58 31 6

Numar de curse/zi 2 2 2 2 2

Concluzii

In perioada de planificare capacitatea necesara de transport va creste cu 405 mc, astfel:

- 2008-2013: cca. 368 mc

- 2014-2017: cca. 37 mc

Acest necesar este un rezultat al cresterii cantitatilor de deseuri colectate si al diversificarii modului de colectare a deseurilor reciclabile

Pentru calculul capacitatii de transport s-au folosit urmatoarele date:

- 0,16 to/mc - greutatea specifica a deseurilor din pubela uscata

- 0,35 to/mc – greutatea specifica a deseurilor din pubela umeda

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

131

Calculul s-a facut tinand cont de mentinerea actualei frecvente de colectare, care este in medie de 2 ori pe saptamana. Tinand cont ca pubela uscata poate avea o frecventa mai mica, chiar si o data pe saptamana, pubela umeda poate avea o frecventa mai ridicata, chiar zilnica, utilizand aceeasi capacitate de transport. In calcule s-a considerat o reducere a volumul in autogunoiere in medie la jumatate. Prin implementarea programelor si schemelor de colectare selectiva propuse mai detaliat in Studiile de fezabilitate, dar si ca urmare a adoptarii celor mai bune practici care evolueaza in timp, parcul de masini Va fi completat si modernizat permanent. In perioada de planificare va fi insa necesar a se completa parcul de masini actual, pe masura ce masinile mai vechi se uzeaza sau ies din circulatie din diferite motive. Aceasta operatiune nu a fost luata in calcul ea fiind o problema de management a operatorului de salubrizare. 7.1.3 Statie de transfer

In categoria sistemelor care pot fi incluse in etapa de transport a deseurilor sunt si statiile de transfer. Acestea sunt locuri special amenajate in care deseurile sunt colectate si transferate apoi in alte vehicule de transport de capacitate mai mare, acest fapt micsorand costul de transport la depozitul conform cel mai apropiat, fapt care este foarte costisitor. Datorita faptului ca actualul depozit Parta al municipiului Timisoara trebuie sa sisteze depozitarea la sfarsitul anului 2008 si tinand cont de distantele mari de transport a deseurilor pana la cel mai apropiat depozit conform autorizat (in prezent singura varianta fiind depozitul conform ASA Arad care este situate la cca. 55 km) este oportuna construirea unei statii de transfer pentru municipiul Timisoara cu o capacitate de transfer de 206.000 to/an

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

132

Tabel 7.7. Calcul capacitatii Statiei de transfer

2008 2010 2013 2016 2017

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Pubela uscata

Pubela umeda

Colectare deseuri de la populatie in sistem dual (mc) 104.900 103.389 313.394 304.437 327.638 318.274 332.250 322.757 332.250 322.757

Colectare deseuri de la populatie in pubela unica (mc) 281.063

Colectare deseuri de la agentii economici in sistem dual (mc) 123.925 46.351 359.763 134.563 368.469 137.817 377.381 141.151 380.403 142.281

Colectare deseuri de la agentii economici in pubela unica (mc) 191.294

Total in sistem dual (mc) 228.825 149.740 673.156 439.000 696.106 456.091 709.631 463.909 712.653 465.038

Total in pubela unica (mc) 472.357

Deseuri din parcuri, piete (mc) 1417 1440 1474,286 1511,43 1602,857

953 630 2.805 1.835 2.900 1.907 2.957 1.939 2.969 1.944 Volum total care trebuie transportat (mc/zi)

3.551 4.640 4.807 4.896 4.914

Deseu depozitat (mc) 526.828 607.505 630.339 641.543 643.441

Capacitate statie transfer (to) 168.585 194.402 201.709 205.294 205.901

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

133

7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor

7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Pentru atingerea Ńintei de reciclare si valorificare trebuie planificate măsuri specifice pentru sortarea fractiunii din pubela uscata. In municipiul Timisoara va fi pusa in functiune in anul 2008 o statie de sortare cu capacitatea de 110.000 to/an.

Tabel 7.8. Dimensionarea capacitatii Statie de sortare

2008 2010 2013 2016 2017

Pubela uscata

Pubela uscata

Pubela uscata

Pubela uscata

Pubela uscata

Colectare deseuri de la populatie in sistem dual (mc) 104.900 313.394 327.638 332.250 332.250

Colectare deseuri de la populatie in pubela unica (mc) 281.063

Colectare deseuri de la agentii economici in sistem dual (mc) 123.925 359.763 368.469 377.381 380.403

Colectare deseuri de la agentii economici in pubela unica (mc) 191.294

Total in sistem dual (mc) 228.825 673.156 696.106 709.631 712.653

Total in pubela unica (mc) 472.357

Capacitate statie de sortare (to/an) 112.189 107.705 111.377 113.541 114.024 Capacitatea Statie de sortare in curs de implementare si cu termen de punere in functiune in 2008, asigura tratarea deseurilor din colectare selectiva in perioada 2009-2013. In functie de rezultatele implementarii strategiei de gestionare a deseurilor in aceasta prima etapa, capacitatea statie poate fi marita pentru etapa a doua, 2013-2017, la 115.000 to/an.

7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municipale

Pentru tratarea deseurilor biodegradabile in Alternativa 2, care este si cea recomandata pentru implementare, s-a optat pentru urmatoarele solutii:

���� Tratarea in gospodarie a FBD, in zonele cu case, care reprezinta cca. 20% din populatia municipiului. In acest scop gospodariile respective pot utiliza tocatoare si compostoare de gradina.

���� Statie de compost pentru deseurile verzi si din piete ���� TMB pentru restul cantitatii de FBD, astfel incat sa fie atinse tintele

Timisoara genereaza o cantitate importanta de deseuri biodegradabile, populatia sa reprezentand 75,4% din populatia urbana a judetului Timis. In aceste conditii singura

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

doina/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 07.doc

134

solutie pentru atingerea tintelor de reducere a FBD la depozitare o reprezinta tratarea acestuia in TMB. Trebuie mentionat ca TMB este o instalatie care pentru a acoperi costurile de investitie si pe cele operationale, trebuie sa deserveasca o zona mult mai mare, ex. tot judetul. Tinand cont ca cea mai mare cantitate de FBD care se colecteaza (cca. 80% din cantitatea generata in judet) rezulta din municipiul Timisoara ar trebui ca aceasta instalatie sa fie amplasata in Timisoara sau in imediata sa vecinatate. Cu cat este amplasata la o distanta mai mare de Timisoara, cu atat costurile operationale vor fi mai mari.

Tabel 7.9. Dimensionarea capacitatilor pentru instalatiile de compostare

2007 2008 2010 2013 2016 2017

Deseuri din parcuri, piete (mc) 984 1.417 1440 1474 1512 1603

Compostare in gospodarie (to) 0 0 3.106 12.876 22.435 22.718

Capacitate Statie de compost (to) 0 0 504 516 529 561

Total FBD redus de la depozitare (to) 0 0 3.509 13.289 22.858 23.167

Tinte 117.642 141.432 155.019 156.079

Capacitate TMB 194.402 201.709 205.294 205.901

din care componenta de compostare 114.133 128.143 132.161 132.912

7.3 Depozitarea deşeurilor

Odata cu sistarea depozitarii la depozitul neconform Parta in anul 2008, Timisoara va trebui sa transporte deseurile la cel mai apropiat depozit conform autorizat, care a fost identificat ca fiind depozitul ASA Arad, la o distanta de cca. 55 km. In Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest, este prevazut a se construi un depozit judetean, care este amplasat la o distanta de cca. 60 km de Timisoara. Recomandarile preliminare incluse in acest capitol si in capitolul 6 nu trebuie considerate ca fiind limitative. Este de asteptat ca datele noi rezultate din studii si masuratori ulterioare, inclusiv activitati de monitorizare in domeniul gestionarii deseurilor, sa permita evaluari definitive care sa conduca la recomandari tehnice diferite. De asemenea trebuie avut in vedere ca la momentul elaborarii Studiilor de fezabilitate se vor lua in considerare cele mai bune tehnici disponibile si in domeniul gestionarii deseurilor acestea au o evolutie rapida.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

104

CAPITOLUL 6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE

6.1. Situatia actuala in municipiu

Colectarea deseurilor In prezent colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje se realizeaza in punctele de precolectare in sistem dual, respectiv un recipient pentru fractiunea umeda si un recipient pentru fractiunea uscata. Ridicarea celor doua tipuri de fractiuni se face individual, dupa sistemul only-one. Acest sistem a dat rezultate foarte bune in zonele centrale si mai putin imbucuratoare in cartiere dens populate (la blocuri). Sistemul este insa functional si de aceea el trebuie completat cu actiuni intense de informare si constientizare publica dublate de aplicarea unui Regulament local cu prevederi clare in ceea ce priveste respectarea normelor de salubrizare. Compostarea fractiunii biodegradabile Aceasta se realizeaza in mare parte in zona cu case. In zonele urban dense nu exista un sistem de colectare a FBD. In ceea ce priveste deseul verde provenit din parcuri, gradini publice si spatii verzi si deseul din piete, cantine si restaunrante, acesta este colectat ca deseu mixt si depozitat la depozitul de la Parta. Depozitarea Depozitarea deseurilor mixte se face in depozitul Parta care este neconform si care trebuie sa sisteze depozitarea in anul 2008.

6.2. Prezentarea posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale

Autoritatile locale si investitorii nu trebuie sa se rezume doar la alternativele tehnologice prezentate mai jos. Acestea au fost alese din motive practice, avand in vedere posibilitatile financiare ale populatiei la acest moment, planificarea investitiilor ce au deja fonduri si experienta indelungata, existenta in statele membre. Tehnologiile prezentate au fost experimentate in tarile europene si imbunatatite de-a lungul anilor. Nivelul tehnic poate fi foarte diferit chiar pentru acelasi tip de tratare.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

105

Planurile de Gestionare a Deseurilor aleg aproximativ aceleasi solutii tehnice pentru indeplinirea obiectivelor de reducere a deseurilor.

Acestea sunt in general:

Colectarea selectiva a fractiilor de deseuri (sisteme de recipienti pentru fractiununea uscata / recipienti pentru fractiunea biodegradabila, sistem punct verde, etc)

Folosirea statiilor de transfer daca cantitatile de deseuri trebuie sa fie transportate pe distante mari

Statii de sortare pentru a selecta fractiile de deseuri reciclabile (deseuri provenite din ambalaje, hartie, carton, plastic, PET, metale, etc.)

Compostarea in mare parte a fractiilor verzi si a unor fractii provenite din piete (ambele compostate centralizat sau in gospodarii)

Tratarea deseurilor ramase in amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice) Planuri specifice:

• Puncte de colectare si cerinte pentru producatori de a lua inapoi anumite deseuri: vehicule scoase din uz, echipamente electrice si electronice uzate,

• Deseuri menajere periculoase • Namol provenit din statiile de epurare municipale • Deseuri provenite din construcŃii şi demolari • Depozite ecologice pentru depozitarea deseurile ramase, reziduale

Acest capitol evaluează altenativele tehnice, operaŃionale şi financiare pentru municipiul Timisoara, in vederea colectarii, reciclarii, tratarii si depozitarii deseurilor. Ca baza, acest capitol ia in considerare Obiectivele Planului Regional de Gestionare a Deseurilor si prognozele cantitative pentru deseuri asa cum sunt prezentate in capitoul 4. In ceea ce priveste previziunile pentru generarea deseurilor in urmatorii 10 ani si cerintele de tratare, este acordata aici o atentie speciala atingerii tintelor de reducere a deseurilor bioderadabile depozitate si de reciclare a deseurilor de ambalaje. Au fost realizate prognoze asemanatoare si cerintele de tratare pentru fluxuri de deseuri specifice în capitolul 5. In aces sens, se asteapta ca municipalitatea sa-si bazeze decizia pe :

capacitatea de investi a municipalitatii; eficienta costului (solutia costului cel mai mic) impactul socio-economic.

Pentru a atinge aceste cerinte, municipalitatea va trebui sa continue si sa dezvolte practicile curente de gestionare a deseurilor, astfel incat sa fie indeplinite obiectivele regionale. Dintre aceste obiective, cele mai importante se refera la practicile noi de operare si cost:

1. Colectarea a 100% din deseurile generate (pana in anul 2013), este un obiectiv relativ usor de atins avand in vedere ca deja cca. 96% din populatie este arondata la serviciul de salubrizare.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

106

2. Transportul si depozitarea deseurilor la depozitul conform zonal. Acest obiectiv este numai partial in sarcina municipalitatii Timisoara (respectiv asigurarea transportului). Realizarea depozitului conform zonal pentru deseuri nepericuloase este un obiectiv judetean, in care este implicata si Primaria Timisoara.

3. Extinderea colectarii selective pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje,

55% pana in 2013 si 90% pana in anul 2017. Este un obiectiv cu reale posibilitati de a fi realizat, in conditiile in care operatorul de salubrizare impreuna cu municipalitatea isi intensifica activitatile de informare si constientizare publica. Municipalitatea poate interveni si prin emiterea unor reguli locale, iar operatorul de salubrizare prin extinderea si perfectioanrea sistemului (asigurarea recipientilor, ridicarea la timp a deseurilor, asigurarea sortarii astfel incat un procent cat mai mare din deseurile colectate selectiv sa fie valorificate in vederea reciclarii)

4. Reducerea a 50% din deseurile biodegradabile depozitate pana in 2013, fata de

cantitatile din 1995. Este un obiectiv greu de atins, avand in vedere faptul ca o buna parte a localitatii se incadreaza in categoria mediu urban dens, zona in care colectarea selectiva a FBD este practic imposibil de realizat. Se conteaza insa in atingerea obiectivului pe compostarea la locul de producere in zonele cu case si pe colectarea selectiva a deseurilor verzi din parcuri, gradini publice si din piete si compostarea lor intr-o statie de compost centralizata.

5. Obiective specifice pentru fractiile de deseuri colectate separat (prezentate in

capitolul 5, Fluxuri specifice de deseuri).

6.2.1. Colectarea deseurilor

Pentru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar putea fi infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot, de mare capacitate, inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fie chiar pe carosabil, acolo unde acesta poate fi “decupat” in acest scop.

Figura 6.1 Puncte de colectare selectiv, cu recipienti tip clopot (Rm.Valcea)

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

107

Sistemul de colectare selectiva propus pentru fractiunea uscata (ambalaje si deseuri de ambalaj) poate fi o combinatie de colectare la punct fix prin aport voluntar si colectare individuala. Pentru dimensionarea corecta a instalatiilor si recipientilor sunt necesare studii de fezabilitate.

6.2.2. Statie de transfer

Statiile de transfer sunt instalatii in care deseurile sunt transferate din vehicule cu capacitate mai mica (15-20 mc) in prescontainere de mare capacitate (30-40 mc) si cu grad mare de compactare (reduc volumul de 5-8 ori). Aceasta operatie are scopul de a optimiza transportul prin reducerea numarului de curse la depozitul zonal. In general, statiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 km si volumele anuale de deseuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, statiile de transfer ar trebui sa genereze economii de transport mai mari decat costurile de operare. In plus, statiile de transfer pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deseuri: deseuri de ambalaje, deseuri verzi, deseuri voluminoase, DEEE, deseuri periculoase din gospodarii etc. Avand in vedere cantitatile de deseuri previzionate a fi transportate la depozitul zonal si distanta pana la acesta (care este mai mare de 40km) pentru Timisoara construirea unei statii de transfer este necesara.

Figura 6.2 Statie de transfer Busteni

6.2.3. Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii

Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri municipale si din comert a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hartia, cartonul, plasticul, PET, sticla, lemnul si metalele.

In urma procesului de sortare rezulta: deseuri care sunt valorificate material - 60 %; deseuri care sunt valorificate energetic - 15 %; o parte din resturile de sortare, materialele contaminate sau fractiuni de mici

dimensiuni care nu pot fi selectate, si care trebuie eliminate - 25 %.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

108

In municipiul Timisoara sunt prevazute deja investitii pentru o statia de sortare cu capacitate de 110.000 tone pe an. Statia avand 24 posturi dispuse pe 2 linii va fi pusa in functiune de catre SC RETIM ECOLOGIC SA in anul 2008.

6.2.4. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile

6.2.4.1. Compostare centralizata

Deseurile biodegradabile sunt compostate cu scopul returnarii deseului in cadrul ciclului de productie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în staŃii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazează pe omogenizarea şi amestecarea deşeurilor urmată de aerare şi adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obŃinerea unui material stabilizat de culoare închisă, bogat în substanŃe humice şi fertilizanŃi. SoluŃiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu preŃ scăzut fără aerare forŃată şi prin cea mai avansată tehnologic, cu aerare forŃată şi controlul temperaturii. StaŃiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staŃii de compostare este de 10.000 până la 30.000 tone pe an. Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi, într-o anumită măsură hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bună. Compostarea aeroba a deseurilor biodegradabile se face in instalatii sofisticate – instalatii de compostare-, in celule inchise cu colectare si filtrare a gazelor degajate si implicit a mirosurilor neplacute. StaŃiile de compostare includ unele/toate următoarele unităŃile tehnice: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/şi balistice, grătare (site), tocătoare, echipament de amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcŃionare. Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt stivuite cu o structură ce permite difuzia oxigenului şi cu un conŃinut de substanŃă uscată ce favorizează creşterea microbiană. Temperatura biomasei creşte datorită activităŃii microbiene şi proprietăŃilor izolatoare a materialului stivuit. Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile şi apoi descreşte încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene şi a seminŃelor de buruieni. Avantaje şi dezavantaje Avantaje

Tehnologie simpla, durabila si ieftina (cu excepŃia compostarii in container); Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea

plantelor;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

109

Recuperare maximă a fertilizanŃilor cerută de sistemele agricole de intrare mică (adică P, K, Mg şi microfertilizanŃi). Efect de amendare al compostului;

Producerea de substanŃe humice, microorganisme benefice şi azot care se eliberarează încet, necesare în cazul gradinăritului de peisaj şi a horticulturii;

Elimină seminŃele şi agenŃii patogeni din deşeu; PosibilităŃi bune de control a procesului (cu excepŃia celor mai multe instalaŃii fără

aerare forŃată); Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu

filtre). Dezavantaje

Necesită o foarte buna separare la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continuă a generatorilor de deşeuri;

Trebuie dezvoltată şi întreŃinută o piaŃă a compostului; Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează deşeuri

municipale biodegradabile; O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca

dioxid de carbon; PotenŃiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani, muşte)

când se tratează deşeuri municipale biodegradabile; Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale biodegradabile.

6.2.4.2. Compostarea locala

Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in curtea proprie (in zonele cu case), sau in compostoare de cartier, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare. Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute. Pe acelasi principiu deseurile verzi (frunze, craci) provenite din parcuri mari sau din gradini botanice pot fi compostate chiar pe locatia respectiva, in una doua boxe deschise, situate intr-o parte mai ferita de accesul publicului.

Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici. O compostare aeroba simpla si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul de deseuri, in camp deschis. Se obtine o calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum si emisii importante de gaze cu efect de sera, dar se pot atinge tintele de

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

110

reducere a deseurilor biodegradabile. Compostul de slaba calitate provenit din compostarea deseurilor colectate in amestec va putea fi utilizat doar pe depozit pentru nivelarea straturilor sau la inchiderea unor depozite. Nu poate fi utilizat in agricultura datorita impurificarii cu plastice, cioburi de sticla, ceramica, etc. Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea structurii solului.

6.2.4.3. Fermentare anaeroba

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitare se poate face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu producere de biogaz. Tehnologia implicata in acest caz este insa mai sofisticata, necesita o calificare inalta a personalului de operare si intretinere, o anumita calitate si compozitie specifice a deseurilor utilizate, dar si costuri mai mari decat o compostare aeroba de nivel tehnic ridicat. In plus la capacitati mici costurile de investitie sunt de doua sau chiar de peste trei ori mai mari decat la capacitati mari; astfel o capacitate de 5000 tone/an poate avea un cost de investitie cuprins intre 450-950 Euro/tona, iar o capacitate de peste 50.000 tone/an poate ajunge la un cost de investitie de 180-250 Euro/tona.

In toate cazurile trebuie avuta in vedere o foarte buna dimensionare si in functie de compozitia materiei prime disponibile, dar si in functie de fluxul de aprovizionare cu materia prima necesara. Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conŃinută în deşeurile municipale biodegradabile. In plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul generează gaze cu un conŃinut mare de metan (55-70%), o fracŃie lichidă cu un conŃinut mare de fertilizanŃi (nu în toate cazurile) şi o fracŃie fibroasă.

Deseurile pot fi separate în fracŃii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracŃia lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenŃie mai scurtă decât cea necesară pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute astfel încât fracŃia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. FracŃia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care este o resursă valoroasă şi insuficientă la nivel global.

6.2.4.4. Fermentarea separată, metoda uscată

In fermentarea separată, metoda uscată, deşeurile organice sunt mai întâi mărunŃite într-un tocător pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deşeul este apoi sitat şi amestecat cu apă înainte de a fi întrodus în tancurile de fermentare (continut de substanŃă uscată de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatură de 25- 55oC rezultând în producerea de biogaz şi biomasă. Gazul este purificat şi folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratată şi, deci, separată în 40% apă şi 60% fibre şi

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

111

reziduuri (având 60% substanŃă uscată). FracŃia de refuz este eliminată, de exemplu trimisă la depozitare. Apa uzată care se produce în timpul procesului este reciclată în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare.

6.2.4.5. Fermentarea separată, metoda umedă

In fermentarea separată, metoda umedă, deşeurile organice sunt încărcate într-un tanc unde sunt transformate într-o pastă (12% substanŃă uscată). Pasta este mai întâi suspusă unui proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratată. Pasta deshidratată este apoi hidrolizată la 40oC înainte de a fi deshidratată din nou. Lichidul rezultat în treapta secundară de deshidratate este direcŃionat către un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz şi apă uzată. Această apă este reutilizată pentru formarea pastei sau poate fi utilizată, de exemplu, ca fertilizant lichid. FracŃia fibroasă din treapta secundară de deshidratare este separată în compost şi fracŃii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesită, de obicei, o procesare ulterioară, înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat şi utilizat într-un motor, rezultând electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură poate fi utilizată pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare şi de filtrare biologică. In acest proces, o tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din conŃinutul în fertilizanŃi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în compost.

6.2.4.6. Co-fermentarea, metoda umedă

In co-fermentare, metoda umedă, deşeul organic este mărunŃit şi sitat înainte de tratare. Deşeul mărunŃit este apoi amestecat fie cu nămol de la staŃia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecată este supusă întâi unui proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuată la o temperatură de 35-55oC. Procesul generază biogaz şi o biomasă lichidă, ce este stocată înainte de a fi folosită ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat şi utilizat într-un motor rezultând electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare şi de fermentare. O tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din conŃinutul în fertilizanŃi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare şi utilizare a elementelor nutritive. Totuşi, trebuie subliniat faptul că fertilizanŃii lichizi obŃinuŃi din nămol de la staŃiile de epurare orăşeneşti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obŃinut din gunoiul de grajd.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

112

Avantaje şi dezavantaje Următoarele avantaje şi dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobică. Avantaje

Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanŃa organică (azot, fosfor şi potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după împrăştiere pe terenul arabil;

Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;

Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile în comparaŃie cu împrăştierea materialului nefermentat;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de electricitate şi căldură

Inlocuirea fertilizanŃilor comerciali. Dezavantaje

Necesită separarea deşeurilor la sursă; FracŃia fibroasă necesită o compostare adiŃională dacă se intenŃionează folosirea în

horticultură sau grădinărit; Trebuie dezvoltată o piaŃă a fertilizanŃilor lichizi înainte de stabilirea metodei de

tratare, în afară de cazul în care lichidul are un conŃinut foarte scăzut de elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică;

Emisiile de metan de la staŃie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.

6.2.4.7. Incinerarea

Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniŃial şi se sterilizează componentele periculoase, generând, în acelaşi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur), de electricitate sau o combinaŃie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca şi la generarea de reziduuri din procesul de curăŃare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. In unele cazuri se generează şi ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanŃele organice. Avantaje şi dezavantaje Avantaje:

Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi condiŃii stabile de operare;

Se poate obŃine o recuperare energetică cu eficienŃă înaltă de până la 85%, dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldură

Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

113

Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, şi se compune în special din zgură ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcŃia de drumuri, dacă se sortează şi se spală;

Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind

arderea combustibililor fosili. Dezavantaje:

InvestiŃii mari; Sistem avansat de curăŃare a gazelor de ardere; Generarea de cenuşi zburătoare şi a produselor de la curăŃarea gazelor de ardere,

care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităŃi de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare);

Generarea NOx şi a altor gaze şi particule.

6.2.4.8. Piroliza si gazeificarea

Piroliza Piroliza este o metodă termică de pre-tratare, care poate fi aplicată pentru a transforma deşeul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid şi o fracŃie carbonizată Ńintind la separarea sau legarea compuşilor chimici pentru a reduce emisiile şi levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metodă de tratare propriu zisă, dar, de cele mai multe ori, este urmată de o treaptă de combustie şi, în unele cazuri, de extracŃia de ulei pirolitic. Deşeurile sunt încărcate într-un siloz în care o macara amestecă materialul de intrare şi mută acest material într-un tocător şi de aici într-un alt siloz. Deşeul amestecat este introdus apoi într-o cameră etanşă printr-un alimentator cu pâlnie, şurub sau piston. Deşeul mărunŃit grosier întră într-un reactor, în mod normal un tambur rotativ încălzit extern funcŃionând la presiunea atmosferică. In absenŃa oxigenului, deşeurile sunt uscate şi apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimică, de exemplu distilare distructivă, cracare termică şi condensaŃie, în hidrocarburi (gaz şi uleiuri/gudroane) şi reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conŃin carbon, cenuşă, sticlă şi metale ne-oxidate. Dacă temperatura procesului este de 500oC sau mai mică, procesul se numeşte uneori termoliză. Timpul de retenŃie al deşeurilor în reactor este tipic de 0,5-1 oră. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o staŃie de boilere, unde conŃinutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat folosirii într-un motor cu ardere internă ,din cauza conŃinutului mare de gudroane din faza gazoasă, care va condensa în momentul în care gazul este răcit înainte de intrarea în motorul cu ardere internă. Cracarea termică a gudroanelor din gaz, urmată de curăŃarea gazului, poate rezolva necesităŃile de purificare.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

114

Gazeificarea Gazeificarea este o metodă de tratare termică, care poate fi aplicată pentru a transforma deşeurile organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile şi reziduuri. Gazeificarea este, în mod normal, urmată de combustia gazelor produse, într- un furnal şi în motoare cu ardere internă sau în turbine simple de gaz după o purificare corespunzătoare a gazului produs. Deşeurile mărunŃite grosier, câteodată deşeuri de la piroliză, intră într-un gazeificator, unde materialele ce conŃin carbon reacŃionează cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub formă de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1.400- 2.000oC) depinzând de puterea calorifică, şi include un număr de reacŃii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenuşa este, de cele mai multe ori, vitrificată şi separată ca reziduu solid. Principala diferenŃă dintre gazeificare şi piroliză este că prin gazeificare carbonul fixat este, de asemenea, gazeificat. StaŃiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. Gazeificatorul însuşi poate fi în contracurent sau nu, de tip cu pat fix sau fluidizat sau, pentru staŃii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcŃionând la presiunea atmosferică sau sub presiune, atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. In unele cazuri, prima treaptă este o unitate de uscare, în alte cazuri, o unitate de piroliză. Atât unităŃile de piroliză cât şi cele de gazeificare pot fi instalate în faŃa unui cazan ce funcŃionează cu cărbune dintr-o uzină de producere a energiei, lucru ce favorizează arderea combinată cu un foarte mare raport energie/căldură. Avantaje şi dezavantaje Avantajele pirolizei

O mai bună reŃinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenuşa de la arderea convenŃională (la 600oC, temperatura procesului, reŃinerea este după cum urmează: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel şi 70% cadmiu);

Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracŃiei solide; Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care

poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenŃie mic şi emisii foarte scăzute;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili;

Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenŃionale; Acidul clorhidric poate fi reŃinut în sau distilat din reziduul solid; Nu se formează dioxine sau furani; Procesul este adecvat fracŃiilor dificile de deşeuri; Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile.

Dezavantajele pirolizei

Deşeurile trebuie mărunŃite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliză pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

115

Uleiurile/gudroanele pirolitice conŃin compuşi toxici şi carcinogeni, care, în mod normal, vor fi descompuşi în timpul procesului;

Reziduul solid conŃine aproximativ 20-30% din puterea calorifică a combustibilului primar (deşeurile solide municipale), care, totuşi, poate fi utilizată într-o următoare zonă de ardere (unitate de incinerare/gazeificare);

Cost relativ ridicat; Alimentarea cu combustibil de rezervă este necesară cel puŃin în timpul pornirii.

Avantajele gazeificării

Grad înalt de recuperare şi folosire bună a deşeurilor ca resursă energetică (se poate obŃine o recuperare energetică de până la 85%, dacă se cogenerază electricitate şi căldură sau numai căldură, este posibil un câştig energetic de 25- 35%);

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili;

O mai bună reŃinere a metalelor grele în cenuşă în comparaŃie cu alte procese de combustie, în special pentru crom, cupru şi nichel;

Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracŃiei solide (vitrificate); Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile; Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer)

sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenŃie mic şi emisii foarte scăzute (sau poate fi curăŃat de particulele de gudron şi utilizat într-un motor cu combustie internă);

Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenŃionale; Sistemele de curăŃare a gazelor de ardere pot reŃine praf, PAH, acid clorhidric, HF,

SO2 etc., ceea ce conduse la emisii scăzute; Procesul este adecvat lemnului contaminat.

Dezavantajele gazeificării

Deşeurile trebuie mărunŃite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport;

Gazele conŃin urme de gudroane cu compuşi toxici şi carcinogeni care pot contamina apa de răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de spălare sau de tratare a acesteia ca deşeu chimic;

Proces complicat de curăŃare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere internă;

Arderea gazului produs generează NOx; Reziduul solid poate conŃine carbon neprocesat în cenuşă; Costuri mari; Disponibile pe piaŃă sunt numai puŃine unităŃi, care nu sunt prototip.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

116

6.2.4.9. Tratarea mecano-biologica

Alaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta in gestionarea deseurilor municipale. Tratarea mecano-biologica (MBT – Mechano-Biological Treatment) de asemenea poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica combinata cu una manuala sau se pot introduce diferite sisteme si instalatii de sortare avansata de la sortarea sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc, pana la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare, etc. Evident ca un sistem cu o tehnologie avansata va creste costurile in mod semnificativ. Materialele combustibile de la MBT si care nu au calitatea necesara reciclarii pot fi maruntite obtinandu-se combustibil alternativ (RDF). In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate in amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in final, restul de deseuri sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa in proces, sunt eliminate.

6.2.4.10. STABILAT uscat

O tehnologie relativ noua, moderna si care a fost deja implementata in cateva tari din Uniunea Europeana (Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, Spania) dar si in Canada si Statele Unite este Tratarea mecano-biologica cu obtinerea de STABILAT uscat (Dry Stabilat), sau asa numitul Herhof MBT. Prin aceasta tehnologie deseurile colectate in amestec sunt mai intai uscate si apoi separate pentru valorificare prin reciclare si prin valorificare energetica a fractiei combustibile. Etapele principale ale procesului sunt urmatoarele: macinarea, introducerea intr-un cuptor pentru uscare – obtinandu-se un Stabilat mixt uscat (cu Max. 15% apa), apoi are loc separarea densimetrica a fractiilor in fractii grele si fractii usoare, separarea metalelor feroase cu ajutorul unei instalatii cu magnet, a metalelor neferoase pe baza principiului eddy, separarea fractiilor combustibile care vor fi in final utilizate ca atare sau peletizate pentru a fi transportate mai usor. In cele ce urmeaza sunt prezentate partile componente ale instalatiei si schema procesului tehnologic:

� Buncar colector � Macara complet automatizata pentru umplerea shredder-ului � Pre-taiere (shredder) � Boxe care sunt umplute si golite automat � Banda transportoare in incinta complet inchisa si utilaje � Proces de uscare a materialului inclusiv cel organic cu umiditate sub 15%

(System Herhof) � Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu schimbatoare de caldura si

turnuri de racire � Separare cu utilizare de separatoare cu aer si air-tables

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

117

� Magneti pentru separare metale feroase si separatoare cu current eddy pentru separare metale neferoase

� Maruntire finala la 40 mm � Peletizare pentru pelete usoare � Presa pentru incarcare in camioane (trucks) � Peletizarea prafului � Statie de tratare a apei din condens

Aceasta tehnologie are avantaje in ceea ce priveste maximizarea reciclarii. Chiar si acolo unde se face colectare separata avansata de peste 60%, experienta a aratat ca prin aceasta tehnologie tot mai pot fi selectate din amestec in jur de 17% materiale reciclabile. Materialele reciclabile separate au o calitate mai buna decat materialele reciclabile separate prin tratarea mecano-biologica obisnuita in care materialele sunt murdare. In plus prin aceasta tehnologie pot fi separate si anumite deseuri periculoase din deseurile menajere, cum ar fi de exemplu bateriile si acumulatorii pentru diverse echipamente electronice. Materialul organic stabilizat, avand putere calorica ridicata, poate fi utilizat ca si combustibil alternativ, producand cantitati mai mici de bioxid de carbon (80%) comparativ cu combustibilii fosili sau poate fi chimizat pentru obtinerea de metanol sau biodiesel. Capacitatea optima de realizare si de operare a unei astfel de instalatii este cuprinsa intre 80.000 si 100.000 tone/an.

6.2.4.11. Analiza comparativa a alternativelor tehnice disponibile pentru tratarea FBD

Tabel 6.1 Analiza comparativa a principalelor tehnologii de tratare a deseurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaeroba, incinerare, piroliza si gazeificare.

Metodă biologică Metodă termică Rezumat al tehnologiilor de tratare a deşeurilor municipale biodegradabile

Compostare Fermentare anaerobă

Incinerare Piroliză Gazeificare

Tehnologie cu rezultate dovedite, folosite

Da; foarte folosită Da; folosită Da; foarte folosită ParŃial; puŃine staŃii

ParŃial; puŃine staŃii

Principiul de bază

Degradare prin acŃiunea microorganismelo r aerobice

Degradare prin acŃiunea microorganismelor anaerobice

Combustie Conversie termochimică anaerobă

Conversie termochimică

Costul tratării Mic până la mare Mediu până la mare Mediu până la mare Mediu până la mare

Mare până la foarte mare

Adecvabilitate Bună Bună Bună Medie Depinde de tehnolgie

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

118

Metodă biologică Metodă termică Rezumat al tehnologiilor de tratare a deşeurilor municipale biodegradabile

Compostare Fermentare anaerobă

Incinerare Piroliză Gazeificare

Deşeuri acceptate

Numai deşeuri separate la sursă din cauză că doar substanŃa şi nutrienŃii vor fi recuperaŃi pe cât posibil puri

Numai deşeuri umede separate la sursă din cauză că doar substanŃa şi nutrienŃii vor fi recuperaŃi pe cât posibil puri

Toate deşeurile deoarece tehnologia de curăŃare a gazelor este bună iar reziduurile solide sunt minimizate prin reducerea volumului

In particular convenabilă pentru fracŃiile de deşeuri contaminate, bine definite

Numai deşeuri uscate separate dacă nu este combinată cu o tehnologie de curăŃare mai bună a gazelor de ardere

Acceptă deşeu menajer umed?

Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu

Posibil, dar în mod normal nu

Acceptă deşeu menajer uscat?

Da Da Da Da Posibil

Acceptă deşeuri din grădini şi parcuri?

Da Nu Da Da Posibil

Acceptă deşeuri de la hoteluri şi restaurante?

Da Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu

Acceptă hârtie şi carton?

Mici cantităŃi de hârtie

Nu Da Da Posibil

FracŃii de deşeuri excluse

Metal, plastic, sticlă (staŃii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală)

Metal, plastic, sticlă, deşeuri din grădini (staŃii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală)

Nu există Deşeu menajer umed

Deşeu menajer umed

Disponibilitatea datelor de mediu

Solide Mare Medie - Mare Medie - Mare Medie Medie Aer Scăzută Medie Medie - Mare Medie Medie – Mare Apă Medie – Mare Mare Mare Medie – Mare Medie – Mare Controlul mirosurior

Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun Bun

Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu - bun Bun Bun Bun Recuperarea energiei

Nu Da; 3200 MJ/t de deşeu

Da; 2700 MJ/t de deşeu

Da; Aproximativ 70% din incinerare + energia conŃinută în rodusul secundar

Da; La fel ca la incinerare

Ciclul carbonului (% din greutate)

50% în compost 50% în aer

75% în fibre/lichide 25% ca biogaz

1% în solide 99% în aer

20-30% în solide

2% în solide 98% în aer

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

119

Metodă biologică Metodă termică Rezumat al tehnologiilor de tratare a deşeurilor municipale biodegradabile

Compostare Fermentare anaerobă

Incinerare Piroliză Gazeificare

70-80% în aer Recuperarea fertilizanŃilor (kg fertilizant/tona de deşeu la intrare)

Da; 2,5-10 kg N 0,5-1 kg P 1-2 kg K

Da; 4,0-4,5 kg N 0,5-1 kg P 2,5-3 kg K

Nu Nu Nu

Produse pentru reciclare sau recuperare, (% din greutatea deşeurilor introduse)

40-50% compost 30% fibre 50-65% fluide

15-25% cenuşă (inclusiv zgură, sticlă)

30-50% produse carbonizate (inclusiv cenuşă, zgură, sticlă) 3% metale

15-25% cenuşă vitrificată (inclusiv zgură, sticlă) 3% metale

Reziduuri către altă tehnică de tratare a deşeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deşeurilor introduse)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre)

3% cenuşă zburătoare (inclusiv reziduuri de la curăŃarea gazelor)

2-3% reziduuri de la curăŃarea gazelor

2% reziduuri de la curăŃarea gazelor

Sursa: Managementul deseurilor biodegradabile municipale, Agentia Europeana de Mediu, ianuarie 2002

6.2.5. Depozitarea

Pana la inchiderea depozitului municipal Parta, trebuie respectat Planul de conformare stabilit de ARPM Timis, care impune urmatoarele conditii de exploatare:

� inregistrarea cantitatilor de deseuri; � controlul strict privind deseurilor permise şi nepermise; � acoperirea zilnica a deseurilor; � compactarea suprafetelor de acoperire; � asigurarea acoperirii si inchiderii; � monitorizarea calitatii apei freatice; � monitorizarea regulata in timpul exploatarii si dupa inchidere a depozitului. Dupa sistarea depozitarii la Parta sunt posibile doua alternative de depozitare:

transportul deseurilor la Depozitul conform Arad punerea in functiune a unui depozit zonal pentru judetul Timis, asa cum prevede

PRGD Regiunea 5 Vest

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

120

6.3. Alternative propuse pentru gestionarea deseurilor municipale nepericuloase in Timisoara

6.3.1 Alternativa 1. A face minim

Colectare: imbunatatirea sistemului actual de colectare prin marirea capacitatii recipientilor existenti si/sau marirea numarului de recipienti in locatiile unde se constata ca sunt subdimensionati, astfel incat sa se ajunga la o capacitate a recipientilor de minim 25 l/locuitor, pana in 2013.

Statie de transfer: construirea unei statii de transfer care sa devina operationala odata cu sistarea depozitarii la depozitul Parta, respectiv in anul 2009, astfel incat transportul deseurilor la un depozit autorizat sa fie optimizat Instalatie de sortare: Este un obiectiv in curs de implementare, care va contribui substantial la atingerea tintelor privind tratarea, valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaj. Tratarea FBD: Campanii de informare si constientizare publica privind importanta si necesitatea compostarii la locul de producere a FBD, pentru cei ce locuiesc la case. Construirea unei statii de compost aerobe locale, pentru deseurile verzi provenite de la Gradina Botanica, parcuri, gradini publice, spatii verzi si din piete. Depozitare: Sistarea depozitarii la depozitul Parta la termenul stabilit in HG 349/2005, in anul 2008. In anexa nr.6.1 .este prezentat fluxul deseurilor in cazul Alternativei 1. 6.3.2 Alternativa 2.

Colectare: Dublarea sistemului actual de colectare selectiva pentru ambalaje si deseuri de ambalaj cu un sistem de colectare cu containere tip clopot, care sa includa si colectarea sticlei pe culori (alb, verde, maro). Amenajarea punctelor de colectare prin aport voluntar cu rampe de descarcare si dotarea lor cu containere mari, inscriptionate, dupa modelul “insulelor verzi”. Aici ar putea fi instalate si containere pentru deseuri verzi, astfel incat cetatenii care stau la case si produc cantitati importante de asemenea deseuri si nu doresc sa le composteze in gospodarie sa le poata elimina aici, prin aport voluntar. In cadrul unui Studiul de fezabilitate se va analiza oportunitatea infiintarii si a altor puncte de colectare prin aport voluntar, astfel incat distanta pana la ele sa nu fie un motiv de a nu fi utilizate de cetateni. In acest fel capacitatea recipientilor de colectare va ajunge la 30-35 l/locuitor.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

121

Statie de transfer: aceasta locatie va fi amenajata si ca punct de colectare prin aport voluntar pentru DEEE, deseuri voluminoase, deseuri verzi, altele. Instalatie de sortare: Tinand cont ca este un proiect in curs de implementare si cu punere in functiune in anul 2008, aceasta optiune ramane ca si cea din alternativa 1. Tratare FBD: In plus fata de Alternativa 1 se propune construirea unei Statii de tratare Bio-Mecanica a deseurilor provenite din colectare mixta si compostarea FBD rezultata din sortare. Deseurile combustibile rezultate vor fi transportate: la incinerator, la o centrala termica sau la fabrici de ciment iar cele reciclabile la agenti economici reciclatori. Depozitare: Sistarea depozitarii la depozitul Parta este o obligatie si singurele alternative fezabile sunt:

pe termen scurt: transportul deseului ultim la Depozitul conform ASA Arad pe termen mediu: punerea in functiune a depozitul zonal Timis, in cooperare cu

CJ Timis si celelalte autoritati publice din judet In anexa nr.6.2. este prezentat fluxul deseurilor in cazul alternativei 2. 6.3.3 Alegerea alternatiei optime

Ambele alternative au ca scop atingerea tintelor fixate pentru reciclare, valorificare si reducerea FBD depozitata, pentru perioada 2008-2016, dar numai combinat cu implementarea unei Statii de tratare bio-mecanica (TMB) se pot atige tintele in ceeace priveste reducerea FBD. TMB este recomandabil sa deserveasca o arie mai mare, cel putin 1 judet si sa fie plasata in aproierea zonei care produce cea mai mare cantitate. Tinand cont ca populatia municipiului Timisoara reprezinta 75,4% din populatia urbana a judetului, care produce cca. 80% din FBD colectata, este recomandabil ca TMB regional, prevazut si in PRGD pentru judetul Timis, sa fie amplasata in Timisoara sau in imediata sa vecinatate, cu scopul optimizarii transportului. De altfel recomandarile strategige sunt de a se construi asemenea instalatii in proximitatea locului de producere si de a se minimiza cantitatile mari transporatete la distante mari. łintele privesc colectarea separată a deşeurilor din ambalaje şi reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile depuse in depozitele pentru deşeuri nepericuloase. OpŃiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare şi colectare selectivă, în altenativa 1, dar sunt completate de TBM si incinerare pentru deseurile combustibile, in instalatii judetene sau regionale, in alternativa 2. De fapt, cele doua alternative propuse pot fi considerate si ca etape de implementare pe viitor, cu conditia ca la nivelul judetului sau regiunii sa se ia decizia ca Timisoara ar fi locatia recomandabila pentru construirea si operarea unei asemenea instalatii.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

122

Tabel 6.2 Tinte pentru reciclare, valorificare, reducere FBD depozitata

Alternativa recomandata ca fiind cea mai fezabila pentru etapa progonozata (2007- 2017) este alternativa 2. Motivatii privind recomandarea Alternativei 2 pentru implementare � Prin implementarea acestei alternative se ating tintele din documentele de

programare si angajamentele asumate de Romania in domeniul gestionarii deseurilor

� Schema de colectare selectiva a fost implementata deja intr-o mare parte a orasului si cetatenii au acceptat sistemul si locatia pubelelor

� Punctele de colectare prin aport voluntar infiintate sunt agreate de cetateni

� Statia de sortare este un proiect in curs de implementare

� Statia de compost pentru deseul verde si din piete este un proiect pe care deja Primaria Timisoara il are programat ca faza de studiu de prefezabilitate, in planul de investitii pentru anul 2008

� Introducerea compostarii la locul de producere pentru zonele cu case, este fezabila avand in vedere tehnologiile moderne, putin costisitoare si nepoluante, dar si educatia cetatenilor din aceasta zona

� Statia de transfer este o necesitate, avand in vedere sistarea depozitarii la depozitul Parta in anul 2008, singura alternativa pentru depozitare fiind un depozit conform, aflat la o distanta de cca. 55 - 60 km de Timisoara

� Realizarea unei instalatii TMB pentru municipiul Timisoara este absolut necesara, avand in vedere ca numai asa se pot atinge tintele referitoare la FBD. Costurile foarte mari pe care le implica impun ca in asemenea instalatii sa fie procesate cantitati mari de deseuri. De aceea acest obiectiv trebuie sa fie unul judetean sau chiar regional.

Tinte 2010 2013 2016

Reciclare ambalaje si deseuri de ambalaj (to) 23.693 35.917 41.578

Valorificare ambalaje si deseuri de ambalaj (to) 27.078 39.182 45.358

Reducere FBD depozitata (to) 117.672 141.432. 155.019

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

123

ANEXA 6.1. Schema flux deseuri pentru Alternativa 1

RECICLATORI RECICLATORI DEPOZIT

CONFORM COMPOST

UTILIZAT DE ADP TIMISOARA

COMPOST UTILIZAT IN GOSPODARIE

DESEURI GENERATE

COLECTARE SELECTIVA

IN PUNCTE DE COLECTARE PRIN

APORT

VOLUNTAR

STATIE COMPOST DESEURI VERZI SI

DIN PIETE

STATIA DE

SORTARE

PUBELA UMEDA PUBELA USCATA

STATIE DE TRANSFER

COMPOSTARE FBD IN GOSPODARII

INDIVIDUAL IN PUNCTE DE PRECOLECTARE

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 06.doc

124

ANEXA 6.2. Schema flux deseuri pentru Alternativa 2

INSTALATIE TMB

RECICLATORI

DESEURI GENERATE

FRACTIUNE

UMEDA

DEPOZIT CONFORM

IN

GOSPODARII

COMPOSTARE FBD

IN STATIE

LOCALA

STATIA DE SORTARE

RECICLATORI

INDIVIDUAL IN PUNCTE DE

PRECOLECTARE

IN PUNCTE DE COLECTARE PRIN APORT

VOLUNTAR

STRADAL IN CONTAINERE

CLOPOT

RECICLATORI

COMPOSTARE AEROBA

VALORIFICARE TERMICA

VALORIFICARE PE SPATII VERZI SAU LA INCHIDERE DEPOZITE

VALORIFICARE CA PAMANT

DE FLORI

VALORIFICARE IN GOSPODARII

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

85

CAPITOLUL 5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI

5.1. Deseuri periculoase din deseurile municipale

Exista un numar mare de diferite materiale periculoase utilizate in gospodarii sau in intreprinderile mici. Foarte toxice, deseurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe terenurile de depozitare, mai tarziu contamineaza solurile si fac ca tratarea lor sa fie mai dificilă, si/sau produc o contaminare semnificativa a apelor de suprafata. Deseurile periculoase din deseurile municipale necesita o colectare speciala in puncte de colectare diferite de cele utilizate in general pentru deseurile solide municipale. Ele sunt sortate cu atentie in vederea aplicarii solutiilor specifice de tratare Catalogul European de Deseuri transpus in legislatia romaneasca prin HG 856/2002 este vast. In general aceste deseuri sunt toxice pentru mediu si sanatatea umana. Acestea include substante sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infectioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deseurile menajere periculoase sunt compuse din multe substante care poseda aceste proprietati. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate in gospodarie, detergenti, lichide de curatare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri si alte lichide. In ceea ce priveste Catalogul European de Deseuri, o lista simplificata cuprinzand cele mai des întalnite deseuri periculoase menajere este data mai jos.

Tabel 5.1. Deseuri municipale periculoase, in conformitate cu Lista deseurilor din HG 856/2002

Cod deseu Tip deseu

20 01 13* Solventi

20 01 15* Baze

20 01 19* Pesticide

20 01 23* Echipamente cu continut de clorofluorocarbonati

20 01 14* Acizi

20 01 17* Substante chimice fotografice

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

86

Cod deseu Tip deseu

20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 26* Uleiuri si grasimi, altele decat cele specificate in 20 01 25

20 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase

20 01 29* Detergenti cu continut de substante periculoase

20 01 31* Medicamente citotoxice si citostatice

20 01 33* Baterii si acumulatori incluşi in 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortaŃi ce conŃin aceste baterii

20 01 35* Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele menŃionate in 20 01 21 si 20 01 23 ce conŃin componente periculoase

20 01 37* Lemn cu continut de substante periculoase Conform art 2 alin (3) lit. a din Legea serviciilor publice de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006 modificata cu OUG 92/2007: Serviciul public de salubrizare cuprinde precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv a deseurilor toxice si periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special. In prezent, doar cantitati mici de deseuri menajere periculoase sunt colectate in municipiul Timisoara. Acestea sunt in mare parte uleiuri folosite (in staŃiile service, benzinarii etc) si acumulatori uzaŃi proveniŃi de la populaŃie si din centrele de reparare a masinilor. Cea mai mare parte a acestui tip de deseuri este eliminata impreuna cu deseurile solide municipale, si de aceea, asa cum s-a descris mai sus, apar probleme semnificative la depozitare si nu se pot cunoaste cantitatile generate.. Pentru estimarea cantitatii generate s-au utilizat indicatori de generare statistici din alte tari europene, si anume: 2,5 – 3 kg/ persoană x an in mediul urban;

Tabelul urmator prezinta estimativ evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile muncipale. Tabel 5.2. Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile menajere (to/an)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

768 799 836 874 883 891 899 908 916 925 933 Pentru colectarea separata a acestor tipuri de deseuri exista mai multe optiuni. In principal, schema de colectare ii implica pe distribuitorii acestor produse, care primesc la schimb deseurile atunci cand comercializeaza un produs nou. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 5 Vest, mentioneaza mai multe metode utilizate in mod frecvent pentru colectarea separata a deseurilor menajere periculoase si anume:

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

87

colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare lucrează sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin orare de colectare pentru arii specifice sau la cerere

puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale)

sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzaŃi, deseuri provenite din uleiuri si medicamente.

Tabel 5.3. Principalele optiuni de colectare a deseurilor periculoase din deseurile

menajere

OPTIUNE DESCRIERE COMENTARIU

Colectare prin unitati mobile

Sistemul este des intalnit fiind bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deseurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau intr-un loc special, unde va stationa aproximativ 2 sau 3 ore si va colecta deseurile periculoase aduse de locuitorii care stau in apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate cca. 4.000 pana la 5.000 de persoane.

Colectarea deseurilor periculoase este gratuita pentru clienti, daca intreaga cantitate predata nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse in taxa pentru colectarea deseurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deseuri periculoase.

Se estimeaza ca prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deseurile periculoase provenite din gospodarii.

Este recomandabil sa fie precedata de o campanie de informare si de actiuni de constientizare publica

Colectare directă de la gospodarii

Deseurile periculoase sunt colectate de la gospodarii dupa ce, in urma solicitarii, s-a stabilit data si ora prin telefon.

Aceasta optiune nu este recomandată datorita costurilor mari.

Organizarea de puncte de colectare a deseurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse si pentru colectarea deseurilor periculoase din gospodării si din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanenta de funcŃionare.

Comparativ cu cantitatile mici de deseuri periculoase din gospodarii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însa, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea si pre-sortarea deseurilor periculoase.

Din acest motiv, numarul punctelor de colectare, care sunt

Se recomanda una sau doua locatii combinate cu punctele de colectare pentru DEEE si deseuri voluminoase

Pot fi colectate toate tipurile de deseuri periculoase.

Necesita dotari speciale

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

88

OPTIUNE DESCRIERE COMENTARIU

pregatite sa primească deseuri periculoase de la gospodarii, ar trebui limitate si pozitionate atent.

Containere pentru colectarea pe categorii a deseurilor periculoase

Controlul colectarii deseurilor periculoase în recipienti specifici este dificila. Vandalismul si folosirea neadecvata sunt principalele responsabile. Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc securizate.

Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor in incintele magazinelor care comercializează aceste produse, companii specializate sau la punctele de colectare.

Sistemul de colectare trebuie controlat si este viabil cand este combinat cu un sistem de control pentru prevenirea vandalismului

Colectarea prin companii specializate si magazine

Acest sistem funcŃioneaza foarte bine pentru colectarea bateriilor de masină folosite si a uleiurilor uzate, in colaborare cu magazinele care sunt raspunzatoare pentru colectarea acestor articole.

Poate fi extinsa la baterii de uz casnic, medicamente expirate.

Este recomandata pentru colectarea uleiurilor uzate, a bateriilor de masină, a bateriilor casnice si a medicamentelor expirate.

Datorită faptului ca eficienta colectarii deseurilor menajere periculoase este scazuta, este recomandat sa fie organizate campanii de informare si constientizare a populatiei. Atat comerciantii cat si producatorii trebuie sa plateasca pentru transport si tratare. Pentru cetateni, plata acestui serviciu va fi inclusa in taxe de salubrizare.

5.1.1. Facilitati si metode de tratare

Tratarea deşeurilor menajere periculoase este complexa, şi cere facilităŃi şi metode de tratare specifice. În primul rând, firmele de colectare trebuie:

sa sorteze in mod adecvat deseurile menajere periculoase pe diferitele componente; sa stocheze temporar deseurile (de obicei pana la 30 de zile) in recipienti speciali,

amplasati in cladiri acoperite si bine aerisite, cu o podea de beton, cladirea avand facilitati de colectare a apei uzate.

sa contracteze firme autorizate pentru colectarea deseurilor. In general, tratarea generala a deseurilor menajere periculoase urmareste doua cai principale:

incinerarea termica pentru fractiile organice, in conformitate cu Directivele UE tratare fizico – chimica pentru acizi si baze

In prezent la Timisoara functioneaza un incinerator pentru deseuri periculoase cu o capacitate de 98 to/zi. Aceasta instalatie urmeaza sa fie extinsa.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

89

Urmatoarele categorii de deseuri periculoase se colecteaza si se trateaza in mod specific:

1. Baterii uzate Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii conŃin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate în instalaŃiile de topire a metalelor neferoase, implica costuri ridicate. Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conŃinutului de mercur din baterii, cu mai mult de 100 ppm până la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Este recomandă organizarea activitatii de returnare a bateriilor de catre sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodarii pot fi returnate catre intreprinederile sau firmele specializate de reciclare.

2. Acumulatori uzaŃi (Baterii auto)

Reciclarea bateriilor auto este ieftină din punct de vedere economic si de obicei se realizeaza manual sau automatizat, prin unităŃi specializate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vand apoi acumulatorii uzati unor firme specializate de reciclare si colectare. Colectorii neautorizaŃi colecteaza de asemenea, acumulatori uzaŃi pentru revinderea lor către reciclatori.

Reciclarea acumulatorilor uzaŃi pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajată deoarece:

poluează mediul inconjurător expune sănătatea si igiena umana unor riscuri mari, submineaza firmele autorizate de reciclare care au investit in măsuri de protecŃie a

mediului si sănătăŃii umane Considerând o medie a vieŃii acumulatorilor de 5 ani, numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi uşor exprimat prin împărŃirea la 5 a numărului de vehicule înregistrate. Aceasta cerinŃă necesită o colectare anuală şi o capacitate de reciclare estimată la 100.000 baterii pentru regiune, ceea ce înseamnă 1.000 to plumb, 100 to acid si aproximativ 100 to plastic.

3. Ulei de motor uzat

Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staŃiilor de benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare şi amestecare în instalaŃii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obŃinerea de energie, aşa cum este menŃionat în Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca sistemul să fie complet operaŃional, sistemul de colectare trebuie să se extindă la toate staŃiile service şi la toate magazinele unde se comercializează ulei de motor. Consumatorii care îşi schimbă singuri uleiul de motor trebuie să fie instruiŃi cu privire la depozitarea corespunzătoare a uleiului de motor uzat si predarea lui la unitati specializate de reciclare sau la puncte de colectarepentru deseuri periculoase.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

90

4. Medicamente expirate

Medicamentele care au depăşit termenul de garanŃie nu sunt mai periculoase decât cele noi, dar necesită o depozitare atentă deoarece pot afecta sănătatea umană dacă sunt folosite (în special de copii). În plus, unele medicamente sunt dăunătoare pentru mediu sau se pot transforma în pericole biologice. De aceea, medicamentele expirate sunt în general colectate de către firmele de medicamente sau farmacii şi sunt returnate la producătorii lor sau sunt eliminate prin circuitele specializate de recuperare, care în general incinerează medicamente expirate, sau, în cazul în care nu este posibil le transporta la depozite specializate. Totuşi, datorită problemelor apărute în cazul colectării neoficiale şi al revânzării acestora, incinerarea este considerată cea mai bună tehnică posibilă (BAT) în UE. Este recomandat ca farmaciile să fie instruite în a organiza un sistem de reprimire a medicamentelor expirate. Preluarea acestor medicamente expirate de la farmacii trebuie executata de o firmă specializată si autorizata pentru efectuarea acestui serviciu.

5.1.2. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Posibilitatile de gestionare (tratare, valorificare, eliminare) existente la nivelul judeŃului , cât şi a regiunii, capacităŃile acestora şi tipurile de deşeuri preluate. Acest informatii se referă la anul de referinŃă sau anul anterior elaborarii PJGD, dacă există date disponibile. Tabel 5.4. Descrierea instalatiilor de gestionare a deseurilor periculoase

Municipiul Timisoara Tip instalatie Capacitate proiectata (t/zi)

Cod deseuri periculoase municipale preluate

Instalatii de tratare Incinerator 9,8 - Fabrici de

ciment - -

Instalatii de valorificare Nu - - Instalatii de eliminare Nu - -

În municipiul Timisoara:

Nu se realizează colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale,

Nu se cunosc cantităŃi de deşeuri periculoase municipale, Nu există instalaŃii de tratare/valorificare/eliminare, cu exceptia

incineratorului. De regula deseurile periculoae din deseuri menajere constau in: baterii si

acumulatori casnici, cutii de vopsea si diluanti, medicamente expirate, etc). Aceste fractiuni trebuiesc colectate selective si tratate individual, fiecare necesitand alt fel de tehnologii

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

91

5.2. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Tabel 5.5. Codificare DEEE

Cod deseu Tip deseu

20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 23* Echipamente abandonate cu continut de CFC

20 01 35* Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cucontinut de componenti periculosi

20 01 36 Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21, 20 02 23 si 20 12 35

Cantitatea de DEEE care poate fi colectata, s-a estimat luand in calcul dotarea populaŃiei cu echipamente electrice, electronice si electrocasnice (se estimeaza o valoare maxima de 30 kg/locuitor) si durata medie de utilizare a acestora indicată de producator (8 ani). Rezulta ca rata de colectare ar trebui sa fie cca. 3,75 kg/locuitor/an. In realitate, luand in considerare situatia economica, geografica si demografica aceste conditii ideale nu se regasesc; de altfel, este imposibil de atins o rata de colectare de 100 %. Asa cum s-a si mentionat, datorită situatiei economice a populatiei echipamentele electrice si electronice depasesc media de utilizare indicata de producător. Tocmai de aceea potenŃialul de colectare a DEEE este mult sub cifra de 3,75 kg/locuitor/an. Daca rezultatele diferitelor sondaje din anii recenŃi se extrapolează la întreaga cantitate de echipamente electrice şi electronice vandute in 2003 cantitatea colectabila ar fi de 2,5 kg/locuitor/an, incluzand si DEEE adunate de la companii. Evolutia cantitatii de DEEE estimata a se genera incepand cu 2008 precum si a cantitatii colectabile, considerand ca rata de colectare va fi de 58% din cantitatea generata a celor mai eficiente sisteme, este prezentata in urmatoarele doua tabele.: Tabel 5.6. Indice de generare pentru DEEE in Romania

An 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008

Cantitatea totala de DEEE generate (Kg/locuitor/an)

7.35 6.87 6.42 6 5.61 5.24 4.9 4.58 4.28

Tabel 5.7. Indice privind cantitatea colectabila de DEEE

An 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008

Cantitatea colectabila de DEEE daca sistemul de colectare ar avea eficienta celor mai performante sisteme existente in statele membre (Kg/locuitor/an)

4.26 3.98 3.72 3.48 3.25 3.04 2.84 2.65 2.48

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

92

In municipiul Timisoara functioneaza 4 puncte de colectare DEEE administrate de SC RETIM SA, care a colectat in ultimii 3 ani urmatoarele cantitati de deseuri din aceasta categorie. Figura 5.1 Punct de colectare prin aport voluntar pentru DEEE, RETIM Timisoara Tabel 5.8. Cantitati de DEEE colectate de RETIM Timisoara in perioada 2005-2007

DEEE COLECTATE 2005 2006 2007

(to) 0,10 0,95 58,38 (kg/loc/an) 0,00032 0,0031 0,19 Tabel 5.9. Situatia punctelor de colectare DEEE din municipiul Timisoara

Adresa punct de colectare Caracteristici

1. Punct colectare deseuri electronice Calea Torontalului nr. 94

SuprafaŃă: 10 m2, nr.containere 1,1 mc – 1 buc

2. Punct colectare deseuri electronice Calea Mosnitei nr. 3

SuprafaŃă: 10 m2, nr.containere 1,1 mc – 1 buc

3. Punct colectare obiecte electronice si electrocasnice: Calea Chisodei nr. 2

SuprafaŃă: 20 m2, nr.containere 22 mc – 1 buc

4. Punct colectare obiecte electronice si electrocasnice: Aleea Avram Imbroane nr. 70

SuprafaŃă: 20 m2, nr.containere 22 mc – 1 buc

Avand in vedere situatia colectarii DEEE in ultimii 3 ani, este evident ca atingerea Ńintei de colectare selectivă a DEEE din gospodării de minim 4 kg / locuitor / an este imposibil de atins in actualul stadiu de dezvoltare cu toate ca în planul de implementare al Directivei EU 2002/96 s-au asumat tintele de 2 kg DEEE / locuitor in anul 2006, de 3 kg DEEE / locuitor in 2007 si 4 kg DEEE / locuitor incepand din 2008. Situatia colectarii DEEE in Timisoara pe perioada de prognoza, a fost estimata tinand cont de tinta asumata de Romania, respectiv 4 kg/loc/an.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

93

Tabel 5.10. Prognoza DEEE colectate anual in municipiul Timisoara

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Populatia municipiului 306333 305322 304314 303310 302309 301312 300317 299326 298338 297354 Cantitate DEEE colectatabila conf tintelor (tone/an)

1225 1221 1217 1213 1209 1205 1201 1197 1193 1189

Această situaŃie presupune o capacitate de dezasamblare pentru DEEE de cel puŃin 1.225 tone pe an in 2008. Costurile acestor operaŃii variaza intre 175 si 350 € / tone în funcŃie de tipul, categoria de DEEE demontate si de conditiile actuale ale pietei de materii prime secundare / reutilizate. Desi salariul minim pe economie din Romania este sub media europeana, preŃul de dezasamblare este mai mare decat valoarea materialelor recuperate, datorita costurilor initiale cu investitia. Costurile de dezasamblare si reciclare ar trebui sa fie acoperite partial de o suprataxa pe bunurile DEEE si respectiv de o contributie a producatorilor.

5.3. Vehicule scoase din uz

In Timisoara exista 6 societati comerciale, care si-au dezvoltat activitatile de colectare, dezmembrare si valorificare de vehicule scoase din uz in scopul comercializarii. Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se trateaza prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi presarea si balotarea partii metalice în vederea exportării. In prezent, tratarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economica profitabila cu toate ca se valorifica doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. In Regiunea Vest in anul 2005 au fost colectate 1808 vehicule si tratate 1307. Un numar semnificativ de vehicule scoase din uz inca nu au intrat in mod oficial in sistemul de monitorizare al VSU. Deoarece la nivelul municipiului Timisoara nu exista o baza de date privind numarul vehiculelor scoase din uz, pentru perioada 2003 – 2007, numarul acestora a fost estimat prin calcule analitice in functie de numarul populatiei din municipiu si regiune si numarul de vehicule scoase din uz in regiune. Tabel 5.11. Vehicule procesate in perioada 2003 – 2007.

Nr VSU Colectate Nr. VSU tratate Nr. VSU in stoc

An Fabricate inainte de

1980

Fabricate dupa 1980

Fabricate inainte de

1980

Fabricate dupa 1980

Fabricate inainte de

1980

Fabricate dupa 1980

2003 35 140 35 139 - 1 2004 29 153 29 152 - 1 2005 23 167 23 165 - 2 2006 16 182 16 180 - 2 2007 8 197 8 195 - 2

Sursa privind numarul vehiculelor scoase din uz in regiune: PRGD Regiunea 5 Vest

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

94

Tintele de valorificare si reciclare pot fi atinse numai prin instalatii mecanizate care necesita investitii importante. Costul cu dezmembrarea masinilor depinde direct de piata materialelor secundare si cu costurile de eliminare/tratare a componentelor periculoase. Trebuie ca producatorii si importatorii de vehicule sa asigure fie individual, fie prin contracte cu terte parti, puncte de colectare, conform prevederilor legale. Avand in vedere ca berlinele necesita un spatiu de depozitare de 8 – 10 mp/ masina, sunt necesare spatii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.

Tabel 5.12. Tintele privind tratarea si reciclarea vehiculelor scoase din uz

OBIECTIV TINTA

Asigurarea numarului necesar de puncte de colectare pentru VSU Incepand din 2006

Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la VSU si recuperarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate

Incepand din 2007

Reutilizarea şi valorificarea a cel puŃin 75% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie1980

Incepand din 2007

Reutilizarea şi valorificarea a cel puŃin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele fabricate după 1 ianuarie 1980

Incepand din 2007

Reutilizarea şi reciclarea a cel puŃin 70% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele fabricate inainte de 1 ianuarie 1980

Incepand din 2007

Reutilizarea şi reciclarea a cel puŃin 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele fabricate incepând 1.01.1980

Incepand din 2007

Reutilizarea şi reciclarea a cel puŃin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate vehiculele scoase din uz.

Incepand din 2015

Sursa: PRGD Regiunea 5 Vest

5.4. Deseuri din constructii si demolari

Definitie: deşeurile rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transport, denumite in continuare activitati de constructii. Deseurile din activitati de constructii reprezinta deseurile rezultate in urma activitatilor de construire si/sau desfiintare specificate la art.2 aliniatul 1 in conformitate cu Lista Europeana a Deseurilor transpusa prin HG nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in care se regaseste la codul 17. Deseurile din constructii si demolari, inclusiv pamant excavat din terenuri contaminate, sunt constituite din trei componente individuale: deşeuri din construcŃii, deşeuri din demolări şi pamanturi excavate din terenuri contaminate. Aceasta clasificare este mentionata in Planul Regional de Gestionare Deseurilor Regiunea 5 Vest.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

95

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile impreuna cu Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei au initiat in anul 2007 o propunere de act legislativ, pentru gestionarea deseurilor provenite din activitatea de constructii. In aceasta propunere, deseurile din activitatea de constructii au fost clasificate astfel:

• Deseuri generate din demolari; • Deseuri generate de realizarea unor noi constructii; • Deseuri generate de renovarea unor constructii; • Deseuri generate de activitati de reparare a drumurilor; • Deseuri generate de activitati de reparare a podurilor; • Deseuri generate de dezastre naturale.

(Sursa: Nicoleta Chiriac director general – Directia Generala Sol, Subsol, Gestiunea deseurilor – MMDD: Gestionarea deseurilor din constructii si demolari, revista Salubritatea nr. 4(24) 2007) In prezent doar o mica parte din deşeurile provenite din construcŃii şi demolări este raportată, in special cea provenita de la cetatenii care solicita Autorizatii de construire pentru renovari/demolari/constructii noi.

Cele mai mari cantitati, constand de regula in resturi de betoane, caramida sau mixte (caramida cu mortar) provin insa din zona societatilor de constructii, care insa de regula nu le declara, intrucat fie le concaseaza si le reutilizeaza la amenajrea drumurilor de acces in santier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile comunale, fapt mai mult sau mai puŃin legal., fie le depoziteaza de cele mai multe ori in locuri neautorizate de Agentia de mediu, dar acceptate de autoritatile administrative locale.

In ceea ce priveste alte componente cum ar fi lemnul rezultat din inlocuirea tocurilor de usi si ferestre, a usilor, a parchetului sau dusumelelor, a reparatiilor la acoperisuri, acesta se recupereaza in proportie de 95% de catre oameni saraci, care il utilizeaza ca si combustibil.

Metalul, consta in bare de armare din otel beton care rezulta in special dupa concasarea blocurilor de beton armat si este valorificat prin unitatile de tip REMAT.

In aceasta etapa materialele plastice nu reprezinta un procent semnificativ, dar se asteapta ca in perioada urmatoare (2010-2012) aceasta componenta care va proveni in special din tamplaria PVC uzata (a carei durata de viata nu depaseste 10-12 ani, daca a fost noua si mai putin daca a fost procurata la mana a doua) sa devina o problema. Trebuie avut in vedere ca in acest moent 90% din tamplaria constructiilor noi este din PVC si mai putin din lemn natural sau lemn stratificat.

Sticla, este o componenta care datorita faptului ca este foarte casabila, de cele mai multe ori se amesteca si se elimina odata cu deseurile menajere, atunci cand provine de la populatie sau cu deseuri mixte aunci cand provine de la societatile de constructii.

O explicatie a necolectarii selective a acestei fractiuni ar putea fi lipsa unui reciclator interesat de preluarea acestui deseu in vederea reciclarii.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

96

73%

5%5% 5%

12%

sol excavat, caramici, beton si placari lemn

sticla, plastic, izolatori metale

altele in amestec

Tabel 5.13. Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul studiului

Cod deseu Tip deseu

17 01 01 Beton 17 10 12 Caramizi 17 01 03 Tigle si materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale

ceramice cu continut de substante periculoase 17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale

ceramice altele decat specificate la 17 01 07 17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticla 17 02 03 Materialeplastice 17 02 04 Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau contaminate cu

substante periculoase 17 04 01 Cupru, bronz, alama 17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier si otel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10

Deseurile provenite din constructii si demolari reprezintă în tarile UE aproximativ 25 % din deseuri, ele provenind in mare parte din demolari si renovari ale cladirilor vechi. Sunt alcatuite din materiale diferite, multe din ele putand fi reciclate intr-un fel sau altul, cum ar fi (Sursa, EIONET 2005): - sol excavat, caramizi, beton si placari – 73%; - lemn – 12%; - sticla, plastic si izolatori – 5%; - metale – 5%; - altele in amestec – 5%

Figura 5.2 Compozitia deseurilor din constructii si demolari

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

97

deseuri din activitatea de

constructii 6,3%deseuri

municipale 93,7%

Deseurile provenite din constructii si demolari au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deseuri de catre UE. Datorita volumului mare al acestei categorii de deseuri, este necesar un spatiu mare de depozitare. Aceste deseuri necesita resurse si tehnologii in general accesibile si putin costisitoare pentru separare si recuperare. Cantitatea totala de deseuri provenite din activitatea de constructii colectata in municipiul Timisoara in anul 2007 a fost de 20.335 to ceea ce reprezinta 6,3% din totalul deseurilor municipale colectate.

Figura 5.3 Ponderea deseurilor din activitatea de constructii, colectate din deseurile municipale colectate

Tabel 5.14. Evolutia cantitatilor colectate de deseuri din constructii si demolari in

municipiul Timisoara (tone/an)

2003 2004 2005 2006 2007

Deseuri din constructii si demolari 8.490 7.397 8.376 12.583 20.335

Figura 5.4 Evolutia cantitatilor de deseuri din activitatea de constructii, colectate

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2003 2004 2005 2006 2007

to ne

/a n

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

98

O parte din acest tip de deseuri sunt aduse de cetateni, prin aport voluntar la Punctele de colectare al RETIM. Figura 5.5 Deseuri din constructii si demolari colectate prin aport voluntar de la cetani,

in Punctele de colectare ale RETIM O reciclare eficienta necesita o separare la sursa. In sistemele avansate de management al deseurilor aceste aspecte sunt reglate prin taxele de eliminare / depozitare care sunt de 10 ori mai ridicate pentru deseurile in amestec fata de cele separate. In tabelul urmator sunt prezentate aspecte privind costurile colectării şi eliminării acestor tipuri de deşeuri in corelare cu volumul total contractat pentru o clădire nouă, cu modificări si renovare. Tabel 5.15. Costuri privind colectarea si eliminarea deseurilor

Cantitate de deseu (mc)/mc volum construit

%

Costul colectarii si eliminarii deseurilor

comparativ cu valoarea constructiei (%)

Cladire noua 0,01 – 0,05 0,5 – 0,8 - lucrul la structura 25 - 33 - lucrul la finisare 67 - 75 Renovare si modificare 0,1 – 0,5 1,2 – 1,9

Sursa: PRGD Regiunea Vest

In Europa, de la o cladire de marime medie de 1.000 mc, poate fi colectata o cantitate de deseuri de 10 – 50 mc cu un cost de colectare si depozitare de 3.000-4.000 EURO (200 mp suprafata, 2.000 euro /mp costul constructiei). CompoziŃia deşeurilor rezultate din constructii si demolari depinde de tipul lucrarilor de constructie, fie ca este vorba de cladiri noi sau activitati de renovare / modificare. Modificarile si renovarile genereaza un deseu mai putin definit decat in cazul cladirilor noi.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

99

Tabel 5.16. CompoziŃia deseurilor din constructii

Lucrul la structura Modificari % %

deseu mineral 81.4 40.3 lemn 12.4 13.6 metale 0.5 4 hartie si carton 0.7 4.3 plastice 0.5 5.2 sticla 1.3 altele 4.5 31.3

Figura 5.6 Compozitia deseurilor provenite din activitatea de constructii Din partea minerala, necontaminata se poate recicla betonul in proportie de peste 90%. In cazul constructiilor de caramida, aceasta ar putea fi refolosita in constructii, insa costurile legate de timp si plata fortei de munca fac aceasta refolosire din ce in ce mai putin utilizata. In prezent datorita inexistentei depozitelor speciale pentru deseuri inerte, deseurile din constructii si demolari sunt depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme. Prin autorizatia de construire eliberata pentru constructii noi, extinderi sau demolari, Autoritatea de Protectie a Mediului solicita proprietarului si constructorului de obiectiv sa minimizeze cantitatile de deseuri prin reciclare, reutilizare acolo unde este posibil, si sa transporte si depoziteze deseurile la depozitele in functiune. Introducerea unui sistem de colectare a deseurlor din constructii si demolari trebuie sa fie pregatit prin organizarea de informari ale publicului, dispozitii clare, control prin aplicarea de sanctiuni. Marile companii de constructii si demolari ar trebui sa investeasca in realizarea unor capacitati de reciclare a deseurilor din constructii si demolari si chiar a unor depozite de deseuri inerte, fiind constiente ca odata cu constructia depozitelor municiplae conforme, deseurile din constructii si demolari nu vor mai fi acceptate la depozitare.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

ca nt

ita ti

(% )

deseu mineral

metale plastice altele

20.335 Lucrul la structura (%)

20.335 Modificari (%)

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

100

Investitia pentru tratarea deseurilor din constructii si demolari include sortarea si maruntirea acestora. Investitia se estimeaza a se ridica la 8-10 milioane euro inclusiv utilaje de transport, platforma betonata pentru instalatiile tehnice, benzi transportoare, ciururi rotative, extractoare de metale si parti usoare (plastice, hartii), concasor, incarcatoare frontale, platforma electronica de cantarire, constructii administrative, utilitati. In schema de mai jos se prezinta principalele moduri de gestionare a deseurilor (in special moloz) rezultate de la demolari.

Figura 5.7 Flux de gestionare a deseurilor rezultate din demolari

5.5. Namoluri rezultate de la statia de epurare

In municipiul Timisoara, este in funcŃiune o statie de epurare oraseneasca care deserveste 94% din populatia municipiului si care necesita lucrari de modernizare si extindere de capacitate.

Conditiile de calitate a apelor epurate evacuate sunt severe avand in vedere ca emisarul, raul Bega, traverseaza granita tarii. Capacitatea actuala a Statiei de Epurare este de 2.000 l/s, avand o treapta mecanica si una biologica de epurare.

Moloz de la demolari

Eliminare Reutilizarea: • Direct la locul de producere (de exemplu la

renovari sau reabilitari); • La constructia depozitelor; • Depozitare in subteran; • Altele

Statii de tratare/sortare

Valorificare • In constructii civile; • In constructii de

drumuri; • altele

Reziduuri

Materiale de constructii reciclate

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

101

5.5.1. Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti

Nu exista instalatii de tratare/valorificare/eliminare a namolurilor in municipiul Timisoara si nici date suficiente referitoare la cantitatile generate. In anul 2006, cantitatea generata de namol a fost de 1179 tone, alte 7.704 tone fiind depozitate pe paturile de uscare iar in anul 2007, cantitatea de namol generata a fost de 2.944 tone. R.A. Aquatim are in derulare un proiect de reabilitare a Statiei de Epurare si extindere respectiv reabilitare a retelei de canalizare, insa nu are solutii pentru fermentarea si eliminarea namolurilor, singura solutie de eliminare a acestuia ramanand in continuare depozitarea temporara in vederea deshidratarii pe paturi de namol si transportul pentru depozitare finala la depozitul de deseuri menajere, Parta cel putin pana la sistarea depozitarii in aceasta locatie (2008).

5.5.2. ModalităŃi de valorificare

Cea mai eficienta metoda de valorificare a namolurilor provenite de la statia de epurare este in agricutura ca ingrasamant. Prima conditie in ceea ce priveste utilizarea namolului ca ingrasamant este aceea legata de continutul de componente nocive (metale grele si compusi chimici) astfel incat prezenta acestora sa nu afecteze solul intr- o maniera negativa.

In 3 ani, cantitatea de namol care va fi folosita la ferme nu ar trebui sa depaseasca 5 to de substanta uscata pe hectar, daca probele de sol nu vor depasi pragurile de:

Parametru Valoare mg

Plumb 100 cadmiu 1,5 crom 100 cupru 60 nichel 50 mercur 1 zinc 200

Pragurile pentru namolul eliminat sunt de :

Parametru Valoare mg/kg DS

Plumb 900 cadmiu 10 crom 100 cupru 800 nichel 200 mercur 8

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

102

Parametru Valoare mg/kg DS

zinc 2500 PCB 0,2 PCDD 100

Acest lucru inseamna atat verificarea si monitorizarea namolului cat si a solului pe care va fi folosit, in conformitate cu reglementarile in vigoare, prin analize si studii de specialitate. Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate are un continut de apa de 97%. Prin centrifugare sau presare, continutul de apa poate fi redus la 70 – 80%. Procesul de deshidratare este o preconditie pentru un transport econom si posibila eliminare. In cazul folosirii namolului uscat in agricultura, acesta necesita un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a se asigura o depozitare in silozuri si o fermentare corespunzatoare. Pentru namolurile care nu corespund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura, pot fi utilizate solutii alternative cum ar fi co – incinerarea in fabricile de ciment sau in viitor incinerarea in pat fluidizat. Aceste alternative tehnice necesita o anumita valoare calorica si implicit un proces de uscare prealabia. In cuptoarele de klinker ale fabricilor de ciment pe langa valoarea combustibila pe care o are, namolul poate fi utilizat si ca materie secundara, datorita cenusii fine rezultate in procesul de ardere. Co – incinerarea necesita un sistem de aprindere si introducere in cuptor. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deseuri sunt echipate cu gratare care permit ca un procent mare de namol sa poata fi adaugat lignitului. Pentru a fi folosit impreuna cu carbune pulbere, namolul trebuie uscat inainte. Dezavanatajul acestui proces de incinerare este generarea unei cantitati mai mari de praf ceea ce necesita intervale mai dese de curatare a boilerului. Incinerarea in pat fluidizat necesita atat pretratare cat si uscare pentru ca particulele din namol trebuie distribuite egal in camera de incinerare. Rezultatele incinerarii in pat fluidizat sunt diferite. Numai cateva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabila a patului fluidizat. In toate procesele de incinerare, valoarea calorica a combustibilului trebuie sa fie de minim 6.000 kj/kg. Capacitatea de incinerare a unui arzator pe pat fluidizat variaza intre 2 – 8 to/ora substanta uscata (materie solida).

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 05.doc

103

Componentele principale sunt: • Deshidratarea mecanica a namolului; • Uscarea termala a namolului; • Arzator pe pat fluidizat; • Recuperarea caldurii de la un generator de aburi; • Decantor electrostatic; • Scruber uscat; • Decantor electrostatic; • Scruber pentru gazele de emisie; • Turbina de cogenerare, cu schimbatoare de caldura catre un sistem de incalzire

comuna. Instalatia trebuie sa fie proiectata in asa fel incat in timpul exploatarii in conditii normale, namolul de la statiile de epurare arde fara aprindere aditionala. In Timisoara, in functie de capacitatea calorica a namolului rezultat de la statia de epurare, se poate utiliza ca alternativa de eliminare a namolului ce nu corespunde utilizarea in agricultura sau co-incinerarea in cuptoare klinker.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

65

CAPITOLUL 4.

PROGNOZA CANTITATIVA PRIVIND GENERAREA, COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA DESEURILOR IN MUNICIPIUL TIMISOARA

Prognoza privind generarea deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si institutii si a deseurilor de ambalaje s-a realizat pentru intreaga perioada de planificare, 2007-2017. Factorii importanŃi care pot influenta prognoza sunt:

evolutia populatiei la nivelul municipiului; schimbari în economia municipiului; schimbari privind cererea si natura bunurilor de larg consum; schimbari in tehnologiile de productie;

Pe baza cantităŃilor estimate a se genera, s-au calculat in partea de planificare capacităŃile necesare a se realiza pentru colectarea/transportul/tratarea si eliminarea finala (depozitarea) deşeurilor. In PLGD sunt prezentanŃi factorii relevanŃi care stau la baza calculului prognozei atat pentru deseurile municipale, cat si pentru deseurile de ambalaje. Prognoza privind generarea deşeurilor se va realiza pentru:

deşeurile municipale şi asimilabile din comerŃ, industrie, instituŃii (inclusiv deşeuri de ambalaje de la populaŃie şi din comerŃ şi instituŃii);

deşeurile biodegradabile municipale; deşeurile de ambalaje.

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor au fost cuantificate Ńintele privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje. Pentru calculul prognozei s-a folosit „Modelul de calcul al prognozei si cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje”, anexa la Metodologia de elaborare a PJGD, publicata in MO nr. 497 bis din 25.07.2007.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

66

4.1. Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale si a deseurilor de ambalaje

4.1.1. Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii

Factorii relevanŃi care au stat la baza calcului prognozei de generare a deşeurilor municipale sunt:

Evolutia populatiei municipiului; Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Evolutia indicatorului de generare a deseurilor municipale.

4.1.1.1. Evolutia populatiei

Evolutia demografica influenteaza semnificativ cantitatile de deseuri generate. Numarul locuitorilor municipiului Timisoara se afla într-un uşor declin fiind de asteptat ca această tendinta sa continue pe durata perioadei planificate. Coeficientul privind evolutia demografica pentru perioada de planificare, a fost considerat ca scade cu 0,33% pe an, conform informatiilor din PRGD Regiunea 5 Vest

Tabel 4.1. Evolutia populatiei in perioada 2007 – 2017

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Populatia 307347 306333 305322 304314 303310 302309 301312 300317 299326 298338 297354

Figura 4.1 Evolutia populatiei prognozata pentru perioada 2007 – 2017

290000

292000

294000

296000

298000

300000

302000

304000

306000

308000

nu m

ar lo

cu ito

ri

2007 2009 2011 2013 2015 2017

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

67

285000

290000

295000

300000

305000

310000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Populatia arondata Populatia municipiului

4.1.1.2. Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Estimarea evoluŃiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a realizat pe baza datelor privind situaŃia existentă din anul 2007 şi Ńinând seama de obiectivele şi Ńintele privind acoperirea cu servicii de salubrizare care trebuiesc atinse. MMGA şi ANPM au propus ca Ńintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubrizare pentru mediul urban sa fie de 95% în anul 2008 ajungand la 100% in anul 2013.. Estimarea evoluŃiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare necesara calculului prognozei de generare/colectare a deşeurilor menajere s-au realizat în cadrul Grupului de lucru considerând o creştere anuală, care să asigure atingerea Ńintelor în anul 2008 şi pe perioada de planificare 2007-2017.

Tabel 4.2. EvoluŃia gradului de acoprire cu servicii de salubrizare

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Populatia municipiului 307347 306333 305322 304314 303310 302309 301312 300317 299326 298338 297354

Grad de acoperire cu servicii de salubrizare %

95,64 96 96,3 97,0 98,0 99,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Populatia deservita 293949 293988 294025 295185 297244 299286 301312 300317 299326 298338 297354

Figura 4.2 EvoluŃia gradului de acoprire cu servicii de salubrizare

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este superior celui la nivel judetean si va inregistra cresteri de cca. 1% pe an in perioada de planificare, atingand astfel tinta propusa.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

68

Cu toate ca incepand cu anul 2013, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ajunge la 100%, deci toti locuitorii municipiului vor fi arondati la serviciile de salubrizare, numarul persoanelor arondate este in descrestere, ca urmare a tendintei de scadere a populatiei municipiului in perioada de prognoza. Se face mentiunea ca numarul de contracte va fi in crestere pe toata perioada de prognoza, dar ca numarul populatiei aferente este in scadere.

4.1.1.3. Evolutia anuala a indicatorului de generare a deseurilor

Evolutia anuală a indicatorului de generare a deseurilor municipale este determinată, in principal, de schimbarile economice (evolutia PIB), schimbarile privind consumul de bunuri de larg consum, schimbari in tehnologiile de productie etc. Astfel, stabilirea tendintei acestui indicator este un proces complex, care se realizeaza pe baza datelor statistice disponibile si tinand seama de prevederile Planului Regional şi National de Gestionare a Deseurilor.

La stabilirea evolutiei atat a indicatorului total de generare a deseurilor municipale si asimilabile, cat si a indicatorilor de generare pe tipuri de deseuri din categoria deseurilor municipale si asimilabile (deseuri menajere, deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii, deseuri din gradini si parcuri, deseuri din piete si deseuri stradale) a fost consultata atat Agentia pentru Protectia Mediului Timis, Primaria municipiului Timisoara cat si operatorul local de salubrizare RETIM Timisoara.

Deoarece în Planul Regional de Gestionarea Deseurilor elaborat in anul 2006 s-a considerat o crestere anuală de 0,8 % a indicatorului de generare a deseurilor municipale, crestere utilizata si in calculul prognozei din Planul National de Gestionare a Deseurilor elaborat in anul 2004, s-a considerat oportun a se folosi şi în PLGD Timisoara a aceluiaşi indice de generare. De asemenea, a fost considerat ca pentru fiecare tip de deseuri din categoria deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si institutii indicatorul de generare are aceeaşi crestere anuala de 0,8 %. In tabelul urmator este prezentata evolutia Indicatorului de generare a deşeurilor menajere de la populaŃie in kg/locuitor/zi.

Tabel 4.3. EvoluŃia Indicatorului de generare a deşeurilor menajere de la populaŃie

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicator de generare deşeuri menajere

kg/locuitor/zi

1,42 1,43 1,44 1,45 1,47 1,48 1,49 1,50 1,51 1,53 1,54

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

69

Acest indicator este folosit la calculul Prognozei de generare a deseurilor municipale in perioada de planificare. Tinand cont de datele privind generarea deseurilor in anul de referina (2007) si de faptul ca se considera o crestere anuala de 0,8% pentru fiecare categorie de deseuri municipale, se calculeaza Prognoza de generare pentru fiecare din categoriile mentionate (cap.4.1.3.).

4.1.2. Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor de ambalaje

Ca şi in cazul deşeurilor municipale şi asimilabile, principalii parametrii care pot influenŃa generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea şi natura bunurilor de larg consum şi schimbările in tehnologiile de fabricare a ambalajelor. De aceea ca şi in cazul indicatorului de generare a deşeurilor municipale şi variaŃia anuală a cantităŃii de deşeuri de ambalaje este greu de stabilit. Prin Metodologie se recomandă ca stabilirea variaŃiei să se realizeze atat pe baza parametrilor mentionati anterior, cat si tinand seama de evolutia acestui indicator in perioada de pana la momentul elaborarii planului. In PRGD Regiunea 5 Vest elaborat in anul 2006 prognoza de generare a deseurilor de ambalaje a fost realizata considerand:

crestere anuala de 10 % pentru perioada 2003-2006 o crestere anuala de 7 % pentru perioada 2007-2009 o crestere anuala de 5 % pentru perioada 2010-2013

Acesti indicatori de crestere au fost stabiliti impreuna cu reprezentantii MMDD, ANPM si ARAM pe baza cresterii indicatorilor de comert cu amanuntul si a raportarilor privind ambalajele si deseurilor de ambalaje În lipsa unor date relevante la nivelul municipiului Timisoara privind consumul de ambalaje şi implicit nici date privind cantităŃile de deşeuri de ambalaje generate care provin dela populaŃie, pentru perioada prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje, s-au luat în calcul procentele din PRGD Regiunea 5 Vest, respectiv :

o crestere anuala de 10 % pentru anul -2006 o crestere anuala de 7 % pentru perioada 2007-2009 o crestere anuala de 5 % pentru perioada 2010-2017

In PRGD Regiunea 5 Vest elaborat in anul 2006, prognoza deseurilor de ambalaje a fost calculata pornind de la cantitatea de deseuri de ambalaje generata la nivelul regiunii in anul 2002. O problemă deosebită in cazul prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje este reprezentată de faptul că la nivelul municipiului nu există date disponibile privind cantitatile de ambalaje introduse pe piaŃă şi nici date privind deşeurile de ambalaje generate.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

70

In prezent, datele existente privind ambalajele şi deseurile de ambalaje au reprezentativitate numai la nivel national. Prin urmare, primul pas in estimarea progozei privind generarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaj, este reprezentat de:

determinarea cantitatilor de deseuri de ambalaje generate la nivelul municipiului Timisoara in anul de referintă - 2005.

In cele ce urmeaza se prezinta modul in care s-a defalcat cantitatea de deseuri de ambalaj generata in municipiul Timisoara, din cantitatea totala de deseuri de ambalaj generata la nivelul Regiunii 5 Vest.

Cantitatea de deşeuri de ambalaje generata în Regiunea 5 Vest, conform PRGD

a fost de 112.968 tone în anul 2002. Creşterea anuală în perioada 2003-2006 este de 10 % pe an, iar pentru perioada 2007-2009 este de 7% pe an.

Conform PRGD în anul 2003 cantitatea de deşeuri de ambalaje generata a fost

de 11.000 tone, iar prognoza pentru 2013 este de 142.000 to. In determinarea cantităŃii de deşeuri de ambalaje generata in municipiul Timisoara , unul dintre factorii importanŃi este numarul populatiei din municipiu . Pe lânga aceasta, puterea economică a locuitorilor Timisoarei este un alt factor important deoarece deseurile de ambalaje sunt generate ca urmare a cumpararii marfurilor alimentare si a bauturilor, a marfurilor nealimentare si a serviciilor. Din aceste motive s-au luat in calcul si veniturile salariale nete ale populatiei pentru achizitia acestor marfuri si servicii, in municipiul Timisoara. S-a considerat ca deseurile de ambalaje generate sunt direct proportionale cu marfurile si serviciile achizitionate de catre populatie. Deseurile generate de comert s-au considerat a fi proportionale cu puterea economica a judeŃului, deci nu mai exista nevoia de a fi un criteriu in plus. Cu cat exista mai multe marfuri cumparate de populatie in judet, cu atat va creste cantitatea de deseuri de ambalaje din comert. Conform Metodologiei, in lipsa datelor statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul populaŃiei municipului Timisoara si Ńinând cont de faptul că, de regulă, consumul de resurse proprii nu generează deşeuri de ambalaje, determinarea cantităŃilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel municipiului Timisoara s-a facut funcŃie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi numărul mediu al salariaŃilor din municipiu: Ql = Vl / Vr x Qr Ql = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în localitate în anul 2005*

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

71

*Ultimul an cu date publicate in Anuarul statistic Vl = Venituri salariale totale în localitate Vr = Venituri salariale totale în regiune Vl = Câştigul salarial nominal mediu net lunar x Numărul mediu al salariaŃilor Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul de referinŃă Datele privind populatia municipiului, veniturile salariale şi numărul salariaŃilor au fost puse la dispozitie de Primaria Timisoara. Determinarea cantităŃii de deşeuri de ambalaje generată în municipiul Timisoara în anul 2005 Vj = Câştigul salarial nominal mediu net lunar x Numărul mediu al salariaŃilor

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în Timisoara în anul 2005 a fost de: 750 lei/lunar

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în regiune în anul 2005 a fost de:

718 lei/lunar

Numărul salariaŃilor în Timisoara în anul 2005 a fost de : 122.884 persoane

Numărul salariaŃilor în regiune în anul 2005 a fost de : 484.100 persoane Vl = Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe localitate x Numărul mediu al salariaŃilor din localitate Vl = 750 x 122.884 = 92.163.000 lei Vr = Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe regiune x Numărul mediu al salariaŃilor din regiune

Vr = 718 x 484.100 = 347.583.800 lei

Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul 2005 Qr = 150.360 tone

Ql = Vl / Vr x Qr Ql = 92.163.000 / 347.583.800 x 150.360 to= 39.869 to Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în municipiul Timisoara în anul 2005 a fost de cca. 39.869 tone

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

72

4.2. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Deoarece in PRGD elaborat in anul 2006 s-a considerat o crestere anuala de 0,8% a indicelui de generare a deseurilor municipale, crestere utilizata si in cazul prognozei din PNGD elaborat in anul 2004, se va folosi si in PLGD acelasi indice de generare. De asemenea a fost considerat ca pentru fiecare dintre deseurile din categoria municipale si asimilabile din comert, industrie si institutii, indicele de generare va avea aceeasi crestre anuala de 0,8%. Prin inmultirea indicelui de generare cu numarul populatiei prognozat pentru anul respectiv din orizontul de timp, s-a obtinut o prognoza de generare a deseurilor municipale pentru perioada urmatoare.

Tabel 4.4. Prognoza de generare a deseurilor municipale (tone/an)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

151.333 152.040 154.359 156.616 159.051 161.425 163.817 164.583 165.352 166.125 166.901

Deseuri agenti economici

102.187 103.004 103.829 104.659 105.496 106.340 107.191 108.049 108.913 109.784 110.663

Deseuri verzi din gradini si parcuri

518 522 526 531 535 539 543 548 552 557 561

Deseuri din piete

12.580 12.681 12.782 12.884 12.987 13.091 13.196 13.302 13.408 13.515 13.623

Deseuri stradale

20.197 20.359 20.521 20.686 20.851 21.018 21.186 21.356 21.526 21.699 21.872

Deseuri colectate selectiv (excl.din costr)

650 655 660 666 671 676 682 687 693 698 704

Deseuri voluminoase

2.970 2.994 3.018 3.042 3.066 3.091 3.115 3.140 3.165 3.191 3.216

Deseuri generate si necolectate

11.768 8.002 6.432 4.846 3.246 1.631 0 0 0 0 0

TOTAL GENERAT (excl. din constructii)

290.435 292.255 302.127 304.009 305.904 309.811 309.731 311.664 313.610 315.669 317.541

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

73

Figura 4.3 Prognoza de generare a deseurilor municipale in Timisoara

Cu toate ca numarul populatiei este in scadere, cantitatea de deseuri generata anual este prognozat ca va inregistra o crestere anuala, in conditiile in care gradul de acoperire cu servicii de salubrizare va fi de 100% dupa 2013.

Figura 4.4 Evolutia gardului de acoperire cu servicii de salubrizare, a populatiei municipiului Timisoara si a cantitatilor de deseuri generate anual

285000

290000

295000

300000

305000

310000

20 07

20 08

20 09

20 10

20 11

20 12

20 13

20 14

20 15

20 16

20 17

20 18

nu m

ar lo

cu ito

ri

275.000 280.000 285.000 290.000 295.000 300.000 305.000 310.000 315.000 320.000 325.000 cantitati deseuri tone/an

Populatia arondata Populatia municipiului Deseuri generate

N um

ar ul

d e

lo cu

ito ri

C an

tit at

i d e

de se

ur i (

to /a

n)

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

2007 2009 2011 2013 2015 2017

Deseuri generate si necolectate

Deseuri voluminoase

Deseuri colectate selectiv (excl.din costr)

Deseuri stradale

Deseuri din piete

Deseuri verzi din gradini si parcuri

Deseuri agenti economici

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

to ne

/a n

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

74

4.3. Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc:

deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziŃie, sunt similare cu deşeurile menajere”;

deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe

sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare,i de grădină, hârtia şi cartonul”. łintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 se referă la deşeurile biodegradabile din deseurile municipale. LegislaŃia europeană şi naŃională nu defineşte în mod explicit deşeurile biodegradabile din deseurile municipale, dar acestea reprezintă practic fracŃia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracŃia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieŃe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase. Conform Raportului AgenŃiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, 2002, fracŃia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conŃinute în deşeurile colectate. Pentru determinarea prognozei de generare a deseurilor biodegradabile municipale este necesar sa se cunoasca ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale.

Deseurile biodegradabile din deseurile municipale solide provin din diferite surse:

deseuri biodegradabile si similare din gospodarii, fractii colectate separat de hartie si carton, lemn, unele textile alte fluxuri de deseuri provenite din: piete, curatatul strazilor si din parcuri si gradini

In PLGD , pentru determinarea cantităŃii generate de deşeuri biodegradabile municipale s-au utilizat ponderile prezentate în tabelul de mai jos (utilizate şi în PRGD).

Tabel 4.5. Continutul de deseuri biodegradabile in diferite fluxuri de deseuri municipale

2008 2011 2014 2017 Doar biodegradabile(%) 54 54 54 54

Deseuri menajere in amestec Hartie+carton (%) 14 14 14 14

Deseuri similare, provenite din comert, industrie, institutii (%) 45 45 45 45

Deseuri din parcuri si gradini (%) 95 95 95 95

Deseuri din piete (%) 90 90 90 90

Deseuri stradale (%) 20 20 20 20

Sursa: Planul regional de gestiune a deseurilor, Regiunea Vest

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

75

43%

57%

alte tipuri de deseuri municipale deseuri biodegradabile

In acest studiu deseurile municipale biodegradabile nu includ: namolurile provenite de la statia de epurare municipala. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile prognozate de deseuri municipale biodegradabile exprimate in tone pe an. Pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale şi luând în considerare ponderile de mai sus au fost estimate cantităŃile de deşeuri biodegradabile municipale.

Tabel 4.6. Prognoza generarii de deseuri municipale biodegradabile, (tone/an)

Flux deseuri Continut in

biodegradabil 2008 2011 2014 2017

Doar biodegradabile

54 % 82.102 85.888 88.875 90.127 Deseuri menajere in amestec Hartie+carton 14 % 21.286 22.267 23.042 23.366

Deseuri similare, provenite din comert, industrie, institutii

45 % 45.984 47.473 48.622 49.798

Deseuri din parcuri si gradini 95 % 496 508 521 533

Deseuri din piete 90 % 11.413 11.688 11.972 12.269

Deseuri stradale 20 % 4.072 4.170 4.271 4.374

Total 165.352 171.994 177.303 180.467

Figura 4.5 Evolutia cantitatii deseurilor biodegradabile generate in municipiul Timisoara in perioada de prognoza 2008 - 2017

Figura 4.6 Ponderea deseurilor biodegradabile din totalul deseurilor municipale generate in municipiul Timisoara in perioada 2008 – 2018

155000

160000

165000

170000

175000

180000

185000

to /a

n

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

76

4.4. Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje s-a realizat tinand cont de variaŃia anuala a cantităŃii de deşeuri de ambalaje generate şi de:

Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare Structura deseurilor de ambalaje Structura deseurilor de ambalaje de la populatie

4.4.1. Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor statistice din tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata de cea a Romaniei, la nivelul anului 2006 s-a estimat că 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaŃie şi 40 % de la industrie, comerŃ şi instituŃii. Conform Metodologiei ,pentru elaborare PJGD, ponderea deşeurilor de ambalaje în funcŃie de sursa de generare (%), pentru PJGD elaborat în 2007 – 2008 se estimează a fi de:

� 40 % de la industrie, comerŃ şi instituŃii. � 60 % de la populaŃie

4.4.2. Structura deşeurilor de ambalaje

Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a fi aceeaşi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaŃă. Aceste date se obtin din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje, gestionata de ANPM. Se recomanda ca in perioada de elaborare a planului sa fie consultati ANPM, ARAM, precum si Directia de Statistica Regionala pentru a se stabili daca se estimeaza modificari in structura deseurilor de ambalaje. În lipsa unor astfel de prognoze, se consideră structura deşeurilor de ambalaje ca fiind constantă pentru întreaga perioadă de prognoză. Pentru PLGD elaborat în 2007 – 2008 prognoza structurii pe tip de material a fost stabilită de ANPM, pe baza datelor din baza de date ANPM, din anul 2005 .

• Structura este următoarea:

− Hârtie şi carton 23,6 %; − Plastic 29,0 %; − Sticla 21,8 %; − Metale 9,00 %; − Lemn 12,00 %.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

77

Tabel 4.7. Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje in perioada 2007 – 2018 (tone/an)

Crestere pe an

10% 7% 5% Structura deseurilor

2005 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total deseuri de ambalaje 39.869 46926 50211 53725 56412 59232 62194 65304 68569 71997 75597 79377

hartie 23,60% 9409 11074 11850 12679 13313 13979 14678 15412 16182 16991 17841 18733

plastic 29% 11961 14078 15063 16118 16923 17770 18658 19591 20571 21599 22679 23813

sticla 21,80% 8691 10230 10946 11712 12298 12913 13558 14236 14948 15695 16480 17304

metalice 9% 3588 4223 4519 4835 5077 5331 5597 5877 6171 6480 6804 7144

lemn 12% 4784 5631 6025 6447 6769 7108 7463 7836 8228 8640 9072 9525

Figura 4.7 Evolutia cantitatilor de deseuri de ambalaje in perioada de prognoza In vederea stabilirii măsurilor de implementare este necesar să se cunoască cantitatea de deşeuri de ambalaje în funcŃie de sursele de generare, şi anume :

� deşeuri de ambalaje provenite de la populaŃie � deşeuri de ambalaje provenite de la industrie, comerŃ şi instituŃii

Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor statistice ale Ńărilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiată de cea a României,

� 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaŃie şi � 40 % de la industrie, comerŃ şi instituŃii.

În anul 2003 Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului - ICIM Bucureşti a realizat la solicitarea AsociaŃiei Române de Ambalaje şi Mediu un studiu privind ponderea deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere. Cunoscând ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în total deşeuri menajere se determină structura deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

to /a

n

2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

78

Tabel 4.8. Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere

Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în

deşeurile menajere (%)

Structura deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în

deşeurile menajere (%)

Hârtie şi carton 3,2 22,10 Plastic 7,1 48,52 Sticlă 3,0 20,49 Metale 1,3 8,89 Lemn 0 0,00 Total 14,6 100,00

4.4.3. Prognoza privind cantitatea de deseuri de ambalaje generate de la populatie

Cantitatea totală de deseuri de ambalaje prognozate a se genera de la populatie s-a calculat in functie de cantitatea totala de ambalaje prognozate a se genera si ponderea deseurilor de ambalaje de la populatie din cantitatea totala de deseuri de ambalaje generate. Cantitatile de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se genera de la populatie s-a calculat din cantitatea totala generata de populatie, in functie de structura deseurilor de ambalaje de la populatie. Intabelul 4.9. este prezentata Progoza privind generarea deseurilor de ambalaje generate de populatie, functie de structura acestora:

Tabel 4.9. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaŃie

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 28155 30126 32235 33847 35539 37316 39182 41141 43198 45358 47626 H+C 6222 6658 7124 7480 7854 8247 8659 9092 9547 10024 10525

Plastic 13661 14617 15641 16423 17244 18106 19011 19962 20960 22008 23108

Sticla 5769 6173 6605 6935 7282 7646 8028 8430 8851 9294 9759

Metale 2503 2678 2866 3009 3159 3317 3483 3657 3840 4032 4234

Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pe baza prognozei populaŃiei s-au determinat indicatorii de generare ai deseurilor de ambalaje de catre populatie.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

79

Tabel 4.10. Indicatori de generare pentru deşeurile de ambalaje de la populaŃie

4.4.4. Prognoza privind cantitatea de deseuri de ambalaje generata din industrie, comert si institutii

CantităŃile pe tip de material de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera din industrie, comert şi instituŃii s-a calculat prin diferenta dintre cantitatile totale de deseuri de ambalaje prognozate a se generate si cantitatile de ambalaje prognozate a se genera de la populatie. Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata din industrie, comert si institutii reprezinta suma cantitatilor pe tip de material calculate.

Tabel 4.11. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerŃ si instituŃii

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 18770 20084 21490 22565 23693 24878 26121 27427 28799 30239 31751 H+C 4852 5192 5555 5833 6125 6431 6752 7090 7445 7817 8208

Plastic 417 446 477 501 526 552 580 609 639 671 705

Sticla 4461 4773 5107 5362 5631 5912 6208 6518 6844 7186 7546

Metale 1720 1841 1970 2068 2171 2280 2394 2514 2639 2771 2910

Lemn 5631 6025 6447 6769 7108 7463 7836 8228 8640 9072 9525

4.5. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje

Această sectiune isi propune sa cuantifice tintele obiectivelor municipiului Timisoara exprimate anterior procentual. Un rezumat al tintelor privind deseurile municipale solide, deseurile de ambalaje si biodegradabilele a fost prezentat in Capitolul 3.

Indicator de generare deşeuri de ambalaje la populaŃie (kg / locuitor x an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 92 98 106 111 117 123 130 137 144 152 160

H+C 20 22 23 25 26 27 29 30 32 34 35

Plastic 44 48 51 54 57 60 63 66 70 74 78

Sticla 19 20 22 23 24 25 27 28 30 31 33

Metale 8 9 9 10 10 11 12 12 13 14 14

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

80

4.5.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile

In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor se mentioneaza ca Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atinsa la termenul prevazut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Astfel, tintele nationale privind deseurile biodegradabile municipale sunt urmatoarele:

� 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995;

� 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 50 % din

cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995;

� 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la 35 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa in anul 1995.

Conform HG 349/2005 care implementeaza directiva privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone. Din aceasta cantitate 557.400 tone în Regiunea 7 Centru şi 69.660 tone in municipiul Timisoara. Cantitatea de deseuri biodegradabile continute in deseul municipal generat in Timisoara in anul 1995, a fost estimata tinand cont de populatia declarata la acea data in municiu, raportat la populatia tarii. In tabelul de mai jos se prezintă cantităŃile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.

Tabel 4.12. CantităŃile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013

2010 2013 2016

Cantitate generata de deseuri biodegradabile municipale (to) 169.513 176.262 179.400

Tinte de reducere a biodegradabil (din cantitatea produsa in 1995) pana la 75% pana la 50% pana la 35%

Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale care poate fi depozitata (to) 52.245 34.830 24.381

Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (to) 117.628 141.432 155.019

Sursa: Planul NaŃional de Gestionare a Deseurilor.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

81

Figura 4.8 Evolutia cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate si valorificate conform tintelor stabilite pentru perioada de prognoza

4.5.2. Cuantificarea tintelor deseurilor din ambalaje

România a obŃinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia ‚ tintelor de reciclare pentru hârtie şi carton şi metale.

Tratatul de aderare a Romaniei prevede urmatoarele:

� Romania este obligata sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare in instalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 32% din masa la 31 decembrie 2006, 34% in anul 2007, 40% in anul 2008, 45% in anul 2009 si 48% in anul 2010.

� Romania este obligata sa atinga obiectivul global de recuperare sau incinerare in

instalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 53% din masa in anul 2011 si 57% in anul 2012.

� Romania este obligata sa atinga obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013

in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 26% din masa la 31 decembrie 2006, 28% in anul 2007, 33% in anul 2008, 38% in anul 2009, 42% in anul 2010, 46% in anul 2011 si 50% in anul 2012.

� Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului la 31

decembrie 2011 in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 8% din masa la 31 decembrie 2006, 10% in anul 2007, 11% in anul 2008, 12% in anul 2009 si 14% in anul 2010.

0 50000 100000 150000 200000

tone/an

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cantitate depozitata cantitate valorificata

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

82

� Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 21% din masa la 31 decembrie 2006, 22% in anul 2007, 32% in anul 2008, 38% in anul 2009, 44% in anul 2010, 48% in anul 2011 si 54% in anul 2012.

� Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a plasticului, luand in considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 16% din masa in anul 2011 si 18% in anul 2012.

� Romania este obligata sa atinga obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie

2011, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare: 4% din masa la 31 decembrie 2006, 5% in anul 2007, 7% in anul 2008, 9% in anul 2009 si 12% in anul 2010.

Pentru obiectivul de reciclare a deseurilor de hartie, carton si metale Romania nu a solicitat perioada de tranzitie, urmand sa atinga aceste obiecteve la termenele stabilite de directiva, si anume:

- la 31 decembrie 2008 - reciclare hartie si carton 60 %; - la 31 decembrie 2008 - reciclare metale 50 %.

Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea de deseuri de ambalaje generate in anul respectiv si se impart in trei categorii:

� Tinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj; � Tinte globale de reciclare; � Tinte globale de valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu

recuperare de energie. In HG 621/2005 cu modificarile si completarile ulterioare privind gestionarea ambalajelor reciclarea si valorificarea deseurilor de ambalaje sunt definite astfel:

� „reciclarea deseurilor de ambalaje reprezinta operatiunea de reprelucrare intr-un proces de productie a deseurilor de ambalaje pentru a fi folosite in scopul initial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organica, dar exclude recuperarea de energie”;

� valorificare reprezinta orice operatie aplicabila deseurilor de ambalaje, prevazuta in anexa nr. II B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001” modificata si competata prin OUG 61/2006, apobata cu modificari si completari prin Legea 27/2007.

Astfel, valorificarea include atat reciclarea, cat si valorificarea energetica.

În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în instalaŃii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut perioada de derogare.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

83

Tintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv.

Tabel 4.13. Tinte de reciclare/valorificare privind deseurile de ambalaje

Tinte de reciclare/valorificare (%)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Hartie si carton 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Plastic 11 12 14 16 18 22,5 22,5 22,5 22,5 22,5

Sticla 32 38 44 48 54 60 60 60 60 60

Metale 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Lemn 7 9 12 15 15 15 15 15 15 15

Total reciclare (valorificare materiala)

33 38 42 46 50 55 55 55 55 55

Total valorificare (val.materială + energetica)

40 45 48 53 57 60 60 60 60 60

Sursa: Tratatul de aderare al Romaniei

Tinand cont de tintele de reciclare/valorificare (Tabelul 4.13) si cantitatile de deseuri prognozate s-au cuantificat tintele de reciclare si valorificare.

Tabel 4.14. Cuantificarea tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje produse in municipiul Timisoara in perioada de prognoza

Cantitati de deseuri reciclate/valorificate to/an

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Hartie si carton 7110 7608 7988 8387 8807 9247 9709 10195 10705 11240

Plastic 1657 1934 2369 2843 3358 4408 4628 4860 5103 5358

Sticla 3503 4451 5411 6198 7321 8542 8969 9417 9888 10382

Metale 2259 2418 2539 2665 2799 2939 3086 3240 3402 3572

Lemn 422 580 812 1066 1119 1175 1234 1296 1361 1429

Total reciclare (valorificare materiala)

16570 20416 23693 27247 31097 35917 37713 39598 41578 43657

Total valorificare (val.materială + energetica)

20084 24176 27078 31393 35450 39182 41141 43198 45358 47626

* cuantificarea tintei de reciclare globala este inclusa in cantitatea ce reprezinta cuantificarea tintei de valorificare sau incinerare in incineratoare cu recuperare de energie.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 04.doc

84

Figura 4.9 Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje reciclate si valorificate

0 10000 20000 30000 40000 50000

tone/an

2008

2010

2012

2014

2016

Cantitate reciclata Cantitate valorificata

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 03.doc

59

CAPITOLUL 3.

OBIECTIVE SI TINTE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR

Pentru a asigura realizarea unui progres real, viitorul sistem de gestionare a deseurilor trebuie sa indeplineasca o serie de obiective strategice corelate cu cerintele europene. Obiectivele strategice propuse reflecta angajamentul Romaniei pentru:

abordarea aspectelor legate de cantitatile mari de deseuri intr-o maniera care sa conduca la ruperea relatiei de proportionalitate existente intre cresterea economica si generarea de deseuri,

recuperarea, in masura posibilitatilor, a materialelor si energiei continute in deseurile a caror generare nu se poate evita

stabilirea unui sistem de gestionare a deseurilor, integrat geografic si tehnologic care sa includa cele mai bune tehnici / tehnologii care nu impun cheltuieli excesive,

crearea conditiilor pentru ca deseurile sa fie colectate selectiv, reciclate /recuperate sau eliminate fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a utiliza procedee sau metode care ar putea dauna mediului.

Obiectivele generale si specifice prezentate in tabelele de mai jos constituie baza minima considerata necesara la momentul actual. Ele trebuie sa fie revizuite periodic si imbunatatite pe masura dezvoltarii sistemului de gestionare a deseurilor. Spre exemplu, in viitorii 3-5 ani va fi necesara abordarea mai larga a problemelor referitoare la gestionarea namolurilor de la epurarea apelor uzate si a celor privind deseurile de vehicule uzate, pentru a stabili obiective specifice pentru aceste doua fluxuri de deseuri. Stabilirea acestora va necesita colectarea de date suplimentare care nu sunt disponibile in prezent. Valorile acestor indici vor fi comparate cu “tintele” prevazute pentru diferite perioade de timp in cadrul obiectivelor strategice. La nivelul municipiului Timisoara trebuie îndeplinite cel putin tintele judetene, care sunt în concordanta cu cele regionale si nationale. Tintele în ceea ce priveste recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje si reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate sunt stabilite în functie de legislatia în vigoare si de perioada de tranzitie propusa de România în documentul de pozitie. De asemenea, închiderea depozitului neconform Parta este stabilita conform legislatiei în vigoare si de perioada de tranzitie declarata de România în documentul de pozitie. Pentru evaluarea si monitorizarea progreselor inregistrate în implementarea actiunilor, vor fi utilizati o serie de indicatori cantitativi, precum:

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 03.doc

60

cantitatile de deseuri generate, la nivel global si pe sectoare de activitate; cantitatile de deseuri periculoase generate; indicii de recuperare si reciclare a deseurilor, la nivel global si pe sectoare de

activitate; indicii de reciclare pentru diferite tipuri de materiale din deseurile de ambalaje, din

DEE si VSU.

Obiectivele si tintele strategice ale municipiului Timisoara in domeniul gestionarii deseurilor solide municipale sunt prezentate in tabelul urmator, cu precizarea ca:

1. łintele pentru deşeurile de ambalaje sunt cele stabilite in HG 621/2005. 2. łintele privind reducerea deseurilor biodegradabile sunt cele stabilite în concordanta

cu perioada de derogare de patru ani acordată României prin aderarea la UE (HG 349/2005)

3. Tabelul este limitat de problemele identificate in managementul deseurilor solide municipale generate in Timisoara

Tabel 3.1. Obiective si tinte ale municipalitatii Timisoara, in care deriva din obiectivele si tintele comune cu PRGD Regiunea 5 Vest si PNGD.

Nr. crt

Domeniul/ activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Tinte Termen

Dezvoltarea politicii locale in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii in domeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor de implementare a acestuia la nivelul municipiului Timisoara

2010

Prevederi legislative locale în concordanta cu prevederile PJGD Timis

2008-2013

1 Politica si cadrul legislativ

Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei în domeniul gestionarii deseurilor

Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul 2008-2013

Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatii de gestionare a deseurilor

2008-2013

2 Aspecte institutionale si organizatorice

Adaptara si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor locale astfel incat acestea sa se alinieze cerintelor judetene, regionale, nationale si europene

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric necesar. Intarirea capacitatii administrative si a responsabilitatii in aplicarea legislatiei

2008-2013

3 Resurse umane

Asigurarea resurselor umane necesare direct implicate in sistemul de

SusŃinerea programelor de informare şi pregătire a personalului din sectorul public/privat.

2008-2013

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 03.doc

61

Nr. crt

Domeniul/ activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Tinte Termen

gestionare a deseurilor ca numar si pregatire profesionala

Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât si în sectorul privat.

Stimularea crearii si dezvoltarea unui sector public - privat pe piaŃa viabilă de deşeuri

2008-2013

Punerea în evidenŃă a oportunităŃilor în vederea utilizarii fondurilor nationale disponibile (fonduri nationale, fondul de mediu, fonduri private etc)

2008-2013

Optimizarea utilizării fondurilor europene si internationale (CES, fonduri structurale, etc )

2008-2013

4 Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor

Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiilor « poluatorul plateste » si cel privind « responsabilitatea producatorului » Promovarea celor mai bune practici în

domeniul managementului de deşeuri şi finanŃărilor durabile (tarife şi taxe)

2008-2013

Cresterea comunicarii intre toate partile implicate 2008-2013

Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei

2008-2013

Creşterea gradului de conştientizare în privinŃa consecinŃelor unor practici inadecvate de depozitare a deşeurilor.

2008-2013

5 Informarea si constientizare a partilor implicate

Promovarea informării, constientizarii si motivarii pentru toate partile implicate

Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de depozitare controlată

2008-2013

6 Prevenirea generarii deseurilor

Minimizarea generarii deseurilor

IniŃierea de activităŃi specifice pentru minimizarea cantităŃii de deşeuri la producători şi alŃi generatori de deşeuri

2008-2013

Extinderea sistemului de colectare a deseurilor ; Rata de acoperire 100%

2013

Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si transport deseuri

2013

Construirea unei statii de transfer 2013

7 Colectarea si transportul deseurilor

Dezvoltarea/ Imbunatatirea unui sistem modern de colectare si transport a deseurilor

Separarea fluxurilor de deseuri 2017

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 03.doc

62

Nr. crt

Domeniul/ activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Tinte Termen

periculoase de cele nepericuloase din deseurile menajere

Cresterea gradului de colectare selectiva 2008-2013

8 Deseuri biodegradabil e

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate

Realizarea unei statii de compost pentru deseul verde si din piete

Coeficient de reducere a FBD depozitate cu 25%, baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2010

Recuperarea materiala si/sau energetica a ambalajelor si deseurilor din ambalaje

50% din masa deseurilor de ambalaje

2011

Valorificarea potentialului util a fractiunii uscate din deseurile municipale (ambalaje si deseuri de ambalaj) 60% din masa deseurilor de ambalaje 2013

Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton

Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal

2008

Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic

Reciclarea a 15% din masa deseurilor din lemn

2010

9 Ambalaje si deseuri de ambalaj

Reciclarea a 55% din masa totala a deseurilor de ambalaje, din care :

60% din masa deseurilor din sticla; 22.5 % din masa deseurilor din

plastic

2013

Prevenirea eliminarii necontrolate pe sol si in apele de suprafata a namolurilor

2008-2013

Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute de OM. nr. 344/708/2005

2008-2013

Utilizarea namolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea depozitelor existente (O.M. 344/708/2005 )

2008-2013

10 Namoluri de la statiile de epurare

Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statii de epurare a apelor uzate

Promovarea coincinerarii namolurilor contaminate de la statiile de epurare in

2008-2013

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 03.doc

63

Nr. crt

Domeniul/ activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Tinte Termen

cuptoarele de ciment

Recuperarea anvelopelor uzate pentru valorificare, reciclare sau valorificare termoenergetica

Recuperarea a 60% din greutatea totala a anvelopelor introduse pe piata

Pana in 2017

Recuperarea a 70% din greutatea totala a anvelopelor introduce pe piata

Pana in 2017

11 Anvelope uzate

Reducerea cantitatii de anvelope uzate

Recuperarea a 80% din greutatea totala a anvelopelor introduse pe piata

Pana in 2017

Colectarea si valorificarea VSU scoase din uz.

Constituirea unei retele de colectare ale VSU. Pana in 2017

Reutilizarea si reciclare a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1.01.1980

Pana in 2017

12 Vehicule scoase din uz (VSU)

Creşterea gradului de reutilizare, reciclare si valorificare a componentelor rezultate din dezmembrarea VSU.

Reutilizarea si reciclare a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1.01.1980

Pana in 2017

Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice prin cel 4 centre de colectare din Timisoara

Tintele sunt stabilite pentru 10 categorii de bunuri in HG 448/2005

Colectarea a 4 kg deseu/locuitor/an 2008

13 Echipamente electrice si electronice

Incurajarea agentilor economici care au ca obiect de activitate dezmembrarea/valorificar ea/ reciclarea DEEE si/sau repararea aparaturii defecte sau uzate moral

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea totala a cantitatii de deseuri electrice si electronice colectate.

Incepand cu 2008

Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB

Identificarea posibilitatilor de eliminare prin operatori autorizati

permanent

14 Bifenili policlorurati si altI compusi desemnati

Eliminarea echipamentelor ce contin compusi desemnati

Eliminarea in totalitate a echipamentelor ce contin PCB, care sunt depasite fizic sau moral.

2010

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 03.doc

64

Nr. crt

Domeniul/ activitatea

Obiective Obiective subsidiare/Tinte Termen

Eliminarea echipamentelor ce contin PCB dupa expirarea perioadei de utilizare.

Dupa 2010

Colectarea separata a deseurilor periculoase respectiv nepericuloase rezultate din activitatea de constructii

2008-2013

Crearea de facilitati pentru tratarea deseurilor periculoase din activitatea de constructii

2008-2013

Crearea de capacitati de tratarea si valorificarea componenetelor nepericuloase

2008-2013

15. Deseuri din constructii si demolari

Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Eliminarea corespunzatoare celor care nu pot fi valorificate inclusiv depozitarea intr-un depozit pentru deseuri inerte

2008-2013

Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor voluminoase de la populatie

2008-2013 16 Deseuri voluminoase

Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Valorificarea potentialului energetic din deseurile voluminoase

2008-2013

Asigurarea facilitatilor pentru colectarea prin aport voluntar si depozitarea temporara a deseurilor periculoase din deseurile municipale, la cele 4 puncte de colectare existente

2008-2013 17 Deseuri periculoase continute in deseuri municipale

Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

Identificarea si sustinerea agentilor economici care creeaza faciltati de tratare

2008-2013

Sistarea depozitarii in depozitul Parta

Sistarea depozitarii la depozitul Parta - Sag in conformitate cu cerintele HG 349/2005

2008

Conf. HG 349/ 2005 Anexa 2

18 Eliminarea deseurilor

Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal

Realizarea statiei de sortare a fractiunii uscate din deseurile municipale colectate selectiv in Timisoara

2008

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

141

CAPITOLUL 9. MASURI DE IMPLEMENTARE

Pentru implementarea unui plan de gestionare a deseurilor sunt necesare o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevazut in plan trebuie sa fie sustinut de una sau mai multe masuri specifice. Măsurile de implementare au drept scop:

Să prevadă acŃiuni pentru fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în cuprinsul Capitolului 3 Obiective şi Ńinte.

Să stabilească necesitatea efectuării de studii şi investiŃii, creşterea nivelului de pregătire prin instruire sau elaborarea de reglementări

Să impună ca măsură necesară efectuarea de măsurători referitoare la cantităŃile de deşeuri colectate şi determinarea compoziŃiei deşeurilor municipale atât în mediul urban cât şi în mediul rural bazate pe studii efectuate în conformitate cu standardele tehnice în vigoare

Crearea cadrului pentru instituŃiile administraŃiei publice locale astfel incat aceasta să ia propriile măsuri de implementare la nivel local prin formarea grupului de lucru responsabil de implementarea măsurilor stabilite

Să arate necesitatea existenŃei sau formării unei experienŃe importante în ceea ce priveşte contractarea, elaborarea de aplicaŃii pentru obŃinerea de finanŃări şi realizarea de studii de fezabilitate

Procedura de formulare a măsurilor de implementare Dat fiind sistemul de reglementări în vigoare privind gestiunea deşeurilor în România, există două categorii de obiective, aşa cum au fost stabilite şi în Capitolul 3 “Obiective şi Ńinte”. • Pentru unele dintre acestea sunt definite foarte clar şi precis indicatori specifici,

Ńinte de atins şi termene (de ex: închiderea depozitului de deşeuri Parta, valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, valorificarea/recuperarea materialelor de la vehiculele scoase din uz etc.).

• Pentru cea de-a doua categorie, nu există nici un tip de indice, obiectivele având un caracter general abordând domenii precum cel instituŃional ori cel al resurselor umane, financiar sau tehnologic etc.

Pornind de la această situaŃie, formularea măsurilor de implementare trebuie să se realizeze pentru fiecare din cele doua categorii:

A. În primul caz măsurile de implementare vor privi direct necesitatea atingerii Ńintelor cel mai târziu la termenul prevăzut de legislaŃie;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

142

B. În cel de-al doilea caz măsurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivite măsuri astfel încât să conducă la atingerea fiecărui sub-obiectiv.

Paşii de urmat în primul caz sunt următorii:

1. Se stabileşte cu claritate un set de Ńinte şi indicatori care descriu cât mai bine mărimile la care se referă obiectivele. În cele mai multe cazuri Ńintele sunt formulate în legislaŃie cu ambele caracteristici: indicatori cu valori de atins la termene bine precizate.

2. Se ia o decizie în privinŃa funcŃionării unui sistem care măsoară/cuantifică indicatorii aleşi. În caz că un asemenea sistem nu există sau nu este funcŃional, una dintre măsurile de implementare ataşate obiectivului se va referi la organizarea unui sistem de măsurare/cuantificare a indicatorilor.

3. Se identifică acŃiunile ce trebuiesc întreprinse: crearea de noi organisme/instituŃii, licitarea de contracte, instruirea personalului sau dezvoltarea infrastructurii incluzând aici toate acŃiunile componente precum: întocmirea Studiilor de Fezabilitate, identificarea terenurilor disponibile pentru amplasarea facilităŃilor, obŃinerea acordurilor şi autorizaŃiilor, etc.

4. Se formulează coerent, cronologic şi corelat cu fiecare sub-obiectiv respectiv indice în parte, lista de acŃiuni identificate în urma etapei anterioare.

5. Se decide care este, în conformitate cu legislaŃia naŃională şi cu regulamentele de funcŃionare, cel mai potrivit organism/persoană care să răspundă de implementarea fiecărei măsuri identificate.

În cel de-al doilea caz, paşii de urmat sunt următorii:

1. Se identifică din Planului NaŃional de Gestiune a Deşeurilor domeniul căruia îi aparŃine fiecare obiectiv, dar şi sub-obiectivele (de ex.: instituŃional, resurse umane, financiar etc.);

2. Se enumeră problemele identificate, deficienŃele sau îmbunătăŃirile necesare aşa cum rezultă ele din analiza fiecărui sub-obiectiv;

3. Se enumeră acŃiunile posibile care ar putea conduce la rezolvarea lipsurilor, remedierea neajunsurilor enumerate în etapa anterioară;

4. Se analizează efectele secundare ale fiecăreia dintre acŃiuni. De asemenea, se stabileşte măsura în care o acŃiune nu depăşeşte nivelul de responsabilitate ori competenŃă al structurilor la nivelul cărora se manifestă lipsurile sau neajunsurile;

5. Se selectează acŃiunile practic fezabile dintre cele listate în etapele anterioare; 6. Se formulează coerent, cronologic şi corelat cu fiecare sub-obiectiv respectiv indice

în parte, lista de acŃiuni identificate în urma etapei anterioare, oferindu-se detalii asupra naturii şi complexităŃii măsurii;

7. Se identifică caracteristici măsurabile ale acŃiunilor, care descriu rezultatele aşteptate la sfârşitul sau pe perioada implementării fiecărei măsuri.

In cele ce urmeaza sunt prezentate obiective si masurile aferente, precum si responsabilii si termenele de indeplinire a masurilor.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

143

MASURI DE IMPLEMENTARE PENTRU PLGD TIMISOARA

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

1.1.1. Elaborarea de acte normative specifice la nivel local in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic si ecologic

Elaborarea de hotarari ale Consiliului Local si a altor reglementari specifice necesare implementarii obiectivelor propuse si atingerii tintelor stabilite.

1.1.2. Elaborarea unui ghid de implementare – sub indrumarea Agentiei pentru Protectia Mediului Timisoara.

Elaborarea unui ghid de implementare a unui sistem integrat de management al deseurilor bazat pe principiile proximitatii si subsidiaritatii si care sa stabileasca foarte clar responsabilitatile fiecarei autoritati implicate

1.Dezvoltarea unei politici locale

1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ si organizatoric necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor.

1.1.3. Elaborarea unei strategii comune cu a sectorului privat in vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pana la eliminarea finala (Parteneriate Public Private)

Luarea deciziilor pe baza consultarilor de jos in sus si de sus in jos prin organizarea de mese rotunde cu toti factorii implicati la nivel local in vederea dezvoltarii acestei strategii comune cu sectorul privat.

Proces continuu cu revizuiri periodice

Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

144

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

1.1.4. Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management calificat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei (protejarea soului, apei si apei freatice)

ARPM si ALPM trebuie sa angajeze personal calificat pe probleme specifice de deseuri si in special ingineri constructori specializati pentru un control mai eficient al modurilor de eliminare a deseurilor.

Incepand cu 2008

Primaria Timisoara

1.2.1. Cresterea importantei aplicarii legislatiei si a controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au responsabilitati in managementul deseurilor.

- Asigurarea procedurilor si resurselor necesare pentru implementarea si controlul implementarii legislatiei in domeniul deseurilor - Elaborarea si efectuarea unor

programe de inspectie

1.2. Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind managementul deseurilor

1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei

- Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate atat in implementarea, cat si in monitorizarea si controlul managementului deseurilor la toate nivelele. - Imbunatatirea si intarirea cooperarii

intre Primaria Timisoara, ARPM, APML, Garda de Mediu in vederea controlului si monitorizarii continue a respectarii legislatiei si implementarii corecte a masurilor.

Proces continuu

Primaria Timisoara Garda de Mediu,

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

145

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel local, printr-o definire clara a responsabilitatilor

- Stabilirea si definirea clara a circuitelor informationale si de decizie. - Clarificarea responsabilitatilor fiecarei

autoritati implicate in managementul deseurilor la toate nivelele.

Proces continuu

Primaria Timisoara ADR,

1.2.4. Incurajarea activitatilor de management al deseurilor, paralel cu intarirea controlului agentilor economici implicati in colectare, sortare, operarea depozitului de deseuri,. Incercarea de integrare a colectarii informale facute de rromi, intr-un sistem de supervizare

Imbunatatirea conditiilor de munca in procesul de colectare, colectare selectiva, sortare si tratare a deseurilor

Proces continuu

Primaria Timisoara, operatori economici

1.3.1.Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/ implicati referitor la legislatia de protectie a mediului, in general si la cea referitoare la deseuri

Definirea clara a atributiilor si responsabilitatilor si asumarea responsabilitatii la toate nivelele pe baza principiului subsidiaritatii

1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul managementului deseurilor

1.3.2. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente in concordanta cu responsabilitatile acestora.

- Monitorizarea periodica si verificarea implementarii prevederilor legislative la agentii economici generatori de deseuri - Implementarea si extinderea

monitorizarii on-line (cu transmiterea datelor direct la autoritatile de mediu) a agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului

Proces continuu

Primaria Timisoara ADR, Garda de Mediu

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

146

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

2.1.1 Crearea de conditii pentru o structura institutionala mai eficienta in ceea ce piveste aspectele de management al deseurilor.

Analiza eficientei structurilor de protectia mediului si evitarea suprapunerii de atributii si responsabilitati prin stabilirea unei diagrame de responsabilitati si a unor mecanisme de cooperare functionale.

Proces continuu

Garda de Mediu 2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Dezvoltarea institutiilor locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale

2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a Consiliului Local cu competente si responsabilitati pentru implementarea legislatiei si controlului in domeniul deseurilor

Imbunatatirea cooperarii intre autoritatile de protectia mediului si cele responabile cu implementarea investitiilor publice.

Proces continuu

Primaria Timisoara Garda de Mediu,

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine instruit, care sa dispuna de logistica necesara atat in sectorul public cat si in cel privat.

- Elaborarea de programe de instruire pentru personalul implicat din Primaria Timisoara in domeniile: juridic, controlul tehnic al facilitatilor, colectarea, inregistrarea, analiza si validarea datelor, probleme administrative si probleme de ofertare si licitatii in cooperare cu municipalitatea - Pregatirea de cursuri de instruire

tematice pentru personalul implicat din: - Primaria Timisoara - Companiile de salubritate si agenti

economici implicati in activitati de gestionare deseuri

Incepand cu 2007

Primaria Timisoara, sectorul privat, asociatii profesionale

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

147

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

- -Asigurarea logisticii si echipamentelor necesare la toate nivelele si in toate sectoarele, atat in cel public cat si in cel privat

4. Finantarea sectorului de management al deseurilor

4.1. Stabilirea si utilizarea sistemelor&meca nismelor economico- financiare si de management al deseurilor, pe baza principiilor “poluatorul plateste” si subsidiaritatii.

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de management al deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si pana la eliminare finala.

- Initierea unor sesiuni de finantare pe fluxuri de deseuri de catre Administratia Fondului pentru Mediu. - Incurajarea dezvoltarii agentilor

economici implicati pe lantul de colectare, colectare selectiva, transport, tratare si valorificare, pentru diverse fluxuri de deseuri prin utilizarea unor scheme de finantare puse la dispozitie de AFM si de agentii economici responsabili de indeplinirea tintelor.

Proces continuu

AFM, Primaria Timisoara, sectorul privat, asociatii profesionale

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

148

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

4.1.2. Optimizarea accesarii tuturor fondurilor disponibile la nivel national si international pentru investitii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele)

- Pregatirea si organizarea de instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru managementul deseurilor. - Pregatirea unei liste de investitii

prioritare adaptata nevoilor locale in stransa corelare cu cele necesare la nivel judetean si regional - Alocarea anuala de resurse financiare

necesare pentru: � pregatiriea si scrierea de aplicatii de

proiecte eligibile adaptate cerintelor diversilor donori;

� elaborarea de studii de fezabilitate aferente investitiilor prioritare.

� finantarea si/sau co-finantarea investitiilor.

Proces continuu

Primaria Timisoara, sectorul privat, asociatii profesionale

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

149

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

4.1.3. Imbunatatirea managementului deseurilor si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe suportabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate intr-o maniera profesionista

- Implementarea si optimizarea unui management integrat al deseurilor. - Calcularea taxelor si tarifelor aferente

gestionarii deseurilor in asa fel incat sa acopere costurile tuturor operatiilor de la colectare, colectare selectiva, transport, tratare, valorificare, eliminare, inchidere depozite, monitorizare post-inchidere. - Initierea de proiecte pilot de tipul: � „colectare selectiva la sursa” –

scaderea taxelor � „platesti cat arunci”, in care plata sa

fie proportionala cu cantitatea de deseuri generate,

� sau implementarea altor tipuri de proiecte de optimizare

Termen limita: 2008 cu preocupare permanenta

Primaria Timisoara, sectorul privat, asociatii profesionale

4.1.4.Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz.

- Facilitarea comunicarii intre toti responsabilii implicati pe lantul de colectare, tratare, valorificare, eliminare finala. - Organizarea de mese rotunde pentru

schimburi de experiente in managementul fluxrilor de deseuri nominalizate si implementarea mecanismelor financiare si economice necesare colectarii selective.

Termen limita: 2008 cu preocupare permanenta

Asociatii profesionale specifice, entitati juridice care preiau responsabilitatea de la producatori/ importatori

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

150

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

4.1.5. Initierea unor grupuri de planificare la nivel local in vederea implementarii unor sisteme de colectare in amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuinte.

- Organizarea periodica de grupuri de lucru formate din specialisti in domeniu care sa ofere factorilor de decizie idei si scheme practice pentru implementarea corespunzatoare a colectarii si colectarii selective (amplasarea punctelor de coelctare/ colectare selectiva, tipul si volumul containerelor/ pubelelor, etc.).

5.1.1. Cresterea comunicarii intre toti factorii implicati

Organizarea periodica de sesiuni de informare intre Consiliul Local ADR, ARPM, ALPM, referitoare la legislatie, la stadiul de implementare al PLGD-ului, la monitorizarea acestuia si masuri si actiuni corective intreprinse.

Proces continuu

5.Constientizar ea factorilor implicati

5.1. Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare pentru toti factorii implicati.

5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare la toate nivelele.

- Supervizarea planurilor de comunicare si educare la toate nivelele: scoli, universitati, comunitati locale, agenti economici, asociatii de mediu. - Elaborarea de ghiduri scolare speciale

pentru profesori si pentru informarea elevilor.

Proces continuu

Primaria Timisoara ADR Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati,

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

151

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru constientizarea anumitor grupuri tinta ale populatiei (copii, tineri, adulti, varsta a treia).

- Primaria va organiza periodic conferinte de presa pentru a informa publicul despre noi reglementari in domeniu, ghiduri, stadiu de implementare al PLGD, noi puncte de precolectare/ colectare selectiva, etc. - Primaria, ARPM si ALPM -urile au

obligatia de a informa publicul; pagina de web la capitolul managementul deseurilor va fi revizuita si completata cel putin lunar si va cuprinde cel putin: � Lista tuturor actelor normative in

vigoare referitoare la managementul deseurilor;

� Lista tuturor punctelor de colectare si colectare selectiva pentru fiecare flux de deseu;

� Lista cu toti agentii economici autorizati implicati in colectare, transport, reciclare, tratare, eliminare (cu adresa, telefoane, mail, etc – dataliat si clar specificat pe domenii de activitate)

Proces continuu

Primaria Timisoara ALPM Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

152

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

5.1.4. Promovarea auditurilor de management al deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului de management al deseurilor in procedurile de planificare si control.

Organizarea de sesiuni de constientizare cu marii agenti economici si municipalitati pentru promovarea auditului referitor la managementul deseurilor ca parte a procesului de planificare.

Proces continuu

Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale,

5.2 Campanii publice referitoare la imbunatatirea calitatii sanatatii

5.2.1 Imbunatatirea informarii publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea salbatica a deseurilor si de poluarea apelor subterane si a solului;.

� Organizarea de sesiuni publice la toate nivelele care sa informeze asupra riscurilor cauzate de aruncarea salbatica a deseurilor.

� Initierea unei locatii speciale pe site- ul de web al primariei care sa informeze publicul despre riscurile si inconvenientele asociate depozitarii salbatice – poze cu exemple negative si pozitive.

� Utilizarea tuturor metodelor si canalelor specifice de informare si educare adecvate grupurilor tinta (web site-uri, mass-media, brosuri, afise, etc.)

Proces continuu

Primaria Timisoara asociatii profesionale, scoli, universitati

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

153

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

6.Colectarea si raportarea datelor si informatiilor referitoare la managementul deseurilor

6.1. Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si Europeana.

6.1.1. Imbunatatirea sistemului local de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind managementul deseurilor, utilizand un sistem integrat si de dublu control conectat cu Garda Nationala de Mediu.

- Introducerea metodelor standardizate de colectare, procesare, validare a datelor. - Definirea si elaborarea impreuna cu

Garda de Mediu, pe baza sistemului utilizat in chestionarele statistice, a unei proceduri clare de control incrucisat al datelor referitoare la deseurile generate, gestionate. - Gasirea impreuna cu Garda de Mediu

a modalitatii de a impune agentilor economici si consiliilor locale implicate in raportare sa transmita date corecte referitoare la gestionarea deseurilor. - Definirea unei structuri

profesionalizate de personal in cadrul ARPM si ALPM -urilor care sa colecteze, sa analizeze, sa valideze si sa faca agregarea datelor raportate. - Obligarea agentilor economici si a

altor institutii implicate in raportare de a transmite date corecte.

Proces continuu

Primaria Timisoara sub coordonarea Garda de Mediu, Operatorul de salubritate, agenti economici si institutii,

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

154

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

6.1.2. Imbunatatirea raportarii directe prin mijloace IT a datelor colectate si transmiterea acestora la Agentia pentru Protectia Mediului utilizand intregul potential al facilitatilor moderne informatice.

- Operarea programului bazei de date existent la parametrii maximi de catre operatorii de salubritate. - Utilizarea facilitatilor IT ale programului

pentru transmiterea on-line a datelor de la cele mai joase nivele posibile (agenti economici) catre cele imediat superioare ALPM, ARPM si ANPM.

Proces continuu

Primaria Timisoara sub coordonarea / Garda de Mediu, agenti economici si institutii,

7. Prevenirea generarii deseurilor

7.1. Maximizarea prevenirii in ceea ce priveste generarea deseurilor

7.1.1. Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producatori.

- Supervizarea unor sesiuni de constientizare si instruire a agentilor economici si asociatiilor profesionale referitor la prevenirea generarii deseurilor. - Seminarii de informare referitoare la

noua Strategie a Uniunii Europeane care promoveaza prevenirea si minimizarea generarii deseurilor din faza de proiect a produsului si tinand cont de ciclul de viata al acestuia.

Proces continuu

Primaria Timisoara asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

155

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

7.1.2. Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor.

- Sugerarea catre entitatile ce preiau responsabilitatea valorificarii ambalajelor a promovarii reutilizarii anumitor tipuri de ambalaje, - Incurajarea consumatorilor sa utilizeze

bunuri reciclate. - Promovarea “consumului ecologic, a

cumpărăturilor ecologice” adica pe cat posibil a cantitatilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai putine, evitarea pungilor si obiectelor de unica folosinta.

Proces continuu

Primaria Timisoara asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri

8.Valorificarea potentialului util din deseuri

8.1. Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor.

8.1.1. Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de materii prime secundare.

- Incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii sa foloseasca materii prime secundare provenite din deseuri.

Proces continuu

Asociatii profesionale, universitati, sectorul de cercetare, companii private, Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

156

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

8.1.2. Reducerea cantitatilor totale de deseuri generate utilizand capacitati optime de selectare a deseurilor colectate.

- Constientizarea populatiei prin campanii publice (afise, pliante, mass media) privind avantajele colectarii selective a deseurilor. - Dotarea populatiei in zonele urbane cu

saci, pubele, etc inscriptionate pe tip de deseu (hartie, carton, mase plastice, sticla, etc).

Proces continuu

Primaria Timisoara, operatorii de salubritate

8.2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica.

8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele decat cele de ambalaje. Valorificarea energetica a anumitor fractii din deseurile menajere, acolo unde reciclarea nu este posibila Incercarea de a integra sectorul informal (piata gri de deseuri reciclabile) in sistemul oficial de colectare a deseurilor.

- Organizarea de mese rotunde cu operatorii de salubritate, colectorii si IMM-urile ce utilizeaza deseurile ca materii secundare, in vederea facilitarii dezvoltarii pietei. - Proiectarea si planificarea unor

sisteme eficiente de colectare selectiva. - Introducerea de proiecte pilot de

colectare selectiva din „poarta in poarta” a deseurilor reciclabile, dupa un program stabilit de comun acord cu agentii de salubritate. - Utilizarea potentialului de co-incinerare

a unor fractii din deseurile menajere.

Proces continuu

Primaria Timisoara Operatori de salubritate

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

157

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale, cu atingerea unei arii de acoperire de 100%.

- Obligativitatea Primariei de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista.

Termen limita: 2013

Primaria Timisoara, Operatori de salubritate

9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate.

9.1.2 Optimizarea schemelor de colectare si transport.

- Consiliul local impreuna cu operatorul de salubritate vor face periodic sesiuni de planificare a optimizarii schemelor de colectare si transport.

Proces continuu

Primaria Timisoara, Operatori de salubritate

9.Colectarea si transportul deseurilor

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelat cu activitatile de reciclare si depozitare finala .

9.2.1 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente in deseurile municipale.

- Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare (statii de masini, tramvaie, intrarea in complexe comerciale) pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor periculoase din gospodarii. - Agentii economici mici, comerciantii si

institutiile publice pot depune deseurile periculoase la aceste puncte de precolectare contra unor taxe stabilite.

Termen: Incepand cu 2008

Primaria Timisoara, Operatori de salubritate

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

158

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

9.2.2 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii separate a deseurilor de ambalaje de la populatie cu urmatoarele tinte:43%, 59% si 70%

- Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje.

43% in 2008 59% in 2010 70% in 2013

Primaria Timisoara, Operatori de salubritate

9.2.3 Implementarea si extinderea colectarii separate a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri, gradini in proportie de 100%.

Promovarea si extinderea rapida a proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri si gradini

Incepand cu 2008

Primaria Timisoara, Operatori de salubritate

9.2.4 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii separate a deseurilor biodegradabile din deseurile menajere de la populatie, cu urmatoarele tinte: 10%, 20% si 25%

- Implementarea colectarii separate a deseurilor biodegradabile se va face acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic si economic. - Realizarea de actiuni de constientizare

a populatiei in zonele alese pentru implementare. - Introducerea pubelelor speciale pentru

deseuri biodegradabile si a echipamentelor speciale de colectare si transport corelate cu amplasarea facilitatilor de compostare.

10% in 2010 20% in 2013 25% in 2016

Primaria Timisoara, Operatori de salubritate

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

159

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

10. Tratarea deseurilor

10.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor

10.1.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor pentru: valorificare; facilitarea manipularii; diminuarea caracterului periculos; diminuarea cantitatii finale depozitate diminuarea emisiilor de la depozitul de

deseuri, luand in considerare conditiile de siguranta pentru sanatatea umana si protectia mediului.

- Utilizarea potentialului tehnologic existent pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deseurilor. - Incurajarea construirii de capacitati

noi. - Incurajarea dezvoltarii unei piete

viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deseurilor solide si a deseurilor periculoase provenite din deseul menajer de la populatie.

Proces continuu

Agenti economici, asociatii profesionale, , Primaria Timisoara, Operatorul de salubritate

11.1.1. Reducerea etapizata a cantitatii de deseuri biodegradabile cu tinte ce au ca an de referinta cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in 1995, dupa cum urmeaza:

reducerea la 75%; reducerea la 50% reducerea la 35%

- Sesiuni de informare si constientizare a publicului referitor la tratarea in gopodarie a fractiunii biodegradabile. Avantajele utilizarii compostului ca amendament al solului.

2010 2013 2016

Primaria Timisoara, Operatorul de depozit de deseuri, Garda de Mediu

11. Deseuri biodegradabile

11.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce se depoziteaza (deseuri organice menajere si deseuri organice asimilabile din comert, industrie, institutii, deseuri verzi din parcuri, gradini si piete)

11.1.2. Realizarea de investitii noi de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea atingerii tintelor.

- Directionarea investitiilor in instalatii de compostare locala si TMB, urmata de valorificare, precum si alte alternative tehnice adecvate zonei, fezabile din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic.

Incepand cu 2008

Primaria Timisoara, asociatii profesionale, operatori

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

160

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deseurilor de ambalaje.

- Entitatile juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor impreuna cu agentii economici vor dezvolta proiecte pilot de cercetare pentru re-proiectarea anumitor tipuri de ambalaje pentru a reduce cantitatea de deseuri de ambalaje

Proces continuu

Primaria Timisoara, agenti economici, ARAM, entitati juridice

12.Deseuri de ambalaje

12.1. Prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului de mediu.

12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reutilizarea si reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective.

- Promovarea unui sistem de garanŃii rambursabile de tipul „sistem depozit” pentru ambalajele reutilizabile din sticlă, sau din alte materiale, cu solicitarea elaborarii unui plan de gestiune a acestora si stabilirea de consecinte pentru nerealizarea planului. - Promovarea unui sistem de garanŃii

rambursabile pentru containerele de transport reutilizabile şi pentru europaleŃi, aplicabil în industrie şi comerŃ. - Puncte de colectare selectiva prin

aport voluntar, stradale, pentru sticla,. - Instalarea de placute avertizoare sau

panouri de localizare in zonele cu trafic mare, pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de sticla.

Primaria Timisoara, agenti economici, , entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

161

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

12.2.1 Valorificare totala 34% Reciclare totala 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hartie si carton - 15% metal

- Implementarea si extinderea colectarii selective a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.

Termen: 2008

12.2.2 Valorificare totala 40% Reciclare totala 33% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal

- Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. - Implementarea si extinderea ariei de

colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 48% din populatia municipiului

Termen: 2008

12.2.3 Valorificare totala 45% Reciclare totala 38% din care pe tip de material: -15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal

- Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. - Extinderea ariei de colectare selectiva

a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie.

Termen: 2009

12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata

12.2.4 Valorificare totala 48% Reciclare totala 42% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal

- Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. - Implementarea si extinderea ariei de

colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie - SusŃinerea fabricării de produse noi

din deşeuri de sticlă.

Termen: 2010

Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

162

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

12.2.5 Valorificare totala 53% Reciclare totala 46% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

- Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. - Extinderea ariei de colectare selectiva

a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie pentru a acoperi 78% din populatia municipiului

Termen: 2011

12.2.6. Valorificare totala 57% Reciclare totala 50% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

- Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice. - Extinderea ariei de colectare selectiva

a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie.

Termen: 2012

12.2.7 Valorificare totala 60% Reciclare totala 55% din care pe tip de material: - 60% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn

- Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.

Termen: 2013

Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

163

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

12.3. Crearea si optimizarea schemelor de reciclare a deseurilor de ambalaje

12.3.1 Organizarea de sisteme de colecare separata a deseurilor de ambalaje in vederea atingerii tintelor la termenele stabilite

- Optimizarea functionarii fiecarei verigi implicate in schema de colectare, colectare selectiva, transport, reciclare, valorificare a deseurilor de ambalaje pe fiecare tip de material.

Termen: 2013

12.4. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate.

12.4.1 Organizarea valorificarii energetice pentru aproximativ 10% din deseurile de ambalaje.

- Valorificarea energetica zonala, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate.

Termen limita: 2022 cu preocupari incepand din 2008

Agenti economici responsabilide atingerea tintelor, fabrici de ciment

13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii acestora in conditii de siguranta

- Incurajarea agentilor economici sa investeasca in capacitati de tratare/inertizare a deseurilor contaminate din constructii si demolari.

Termen: incepand cu 2008

Industria responsabila,

13. Deseuri din constructii si demolari (C&D)

13.1. Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari 13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri

provenite din constructii si demolari - Construirea unor instalatii de sortare

pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din C&D. - Reutilizarea si reciclarea deseurilor

provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate

Proces continuu

Industria responsabila, Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

164

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase.

- Amenajarea, acolo unde spatiul existent permite, a unor puncte de colectare dotate si pentru deseurile voluminoase. - Instalarea de placute avertizoare

pentru indicarea punctelor de colectare selectiva

Incepand cu 2008

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 luni, intr-o anumita zi a saptamanii)

- Introducerea unor proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase reutilizabile si reciclabile.

Incepand cu 2008

14.Deseuri voluminoase

14.1. Colectarea separata si valorificarea deseurilor voluminoase

14.1.3. Valorificarea deseurilor voluminoase colectate separat .

- Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase in vederea reciclarii si/sau a valorificarii energetice -

Incepand cu 2008

Operatorii de salubritate, Garda de Mediu, Primaria Timisoara

15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale

Termen limita: 2008

15. Namol de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

15.1. Managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare,

15.1.2. Prevenirea descarcarii namolului in apele de suprafata.

- Elaborarea unei strategii locale de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare orasenesti, in concordanta cu legislatia nationala si cu cea a UE. - Utilizarea namolurilor necontaminate

pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea depozitelor existente (conform cerintelor OM 344/2005)

Incepand cu 2008

Operatorii Statiilor de epurare, Garda de Mediu, Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

165

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura,

15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare.

- Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant sau amendament agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute in OM 344/2005. - -Incurajarea aparitiei agentilor

economici care sa faciliteze pe baza de contract preluarea namolului de la statiile de epurare si gestionarea ecologic rationala a acestuia in concordanta cu legislatia in vigoare, inclusiv prin incinerare sau co- incinerare sau alte procedee de reducere a potentialului periculos al namolurilor contaminate.

Incepand cu 2008

Operatorii Statiilor de epurare, Garda de Mediu, Primaria Timisoara, OSPA, asociatiile de fermieri, fabricile de ciment

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea si dezvoltarea unei retele locale de colectare,

16.1.1.a) Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaŃă de producători individuali sau ale căror producători şi- au încetat activitatea.

- La nivel national realizarea obiectivului se asigura prin proiecte finanŃate de la Fondul pentru Mediu, conform legislaŃiei în vigoare

Proces etapizat la nivel national

AFM, producatorii/ importatorii de masini, valorificatorii

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

166

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permita ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un punct de colectare-valorificare gratuit – cu exceptiile prevazute de HG 2406/2005.

- Producătorii de vehicule trebuie să asigurare preluarea de la ultimul deŃinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaŃă, atunci când acestea devin VSU. - Proiect comun al asociatiei

dezmembratorilor /valorificatorilor si producatorilor /importatorilor pentru realizarea si finantarea unei unei scheme functionale de colectare- valorificare.

preocupare permanenta

Producatorii/ importatorii de masini, individual sau prin contracte cu alŃi agenŃi economici autorizaŃi

16.1.2. Stabilirea unui punct de colectare VSU - Transmiterea anual la MMGA a listei cu punctele de colectare desemnate. - Afişarea listei cu punctele de colectare

pe internet si la punctele de vânzare a vehiculelor noi. - Operationalizarea punctelor de

colectare VSU stabilite.

Incepand cu 2008

Producatorii/ importatorii de masini

16.1.3. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la VSU si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Incepand cu 2007

16.1.4. Reutilizarea şi valorificarea a cel puŃin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980

valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puŃin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980

- Incurajarea agentilor dezmembratori sa se organizeze si doteze in vederea reutilizarii unor componente ale VSU, a reciclarii materialelor si sa trateze adecvat componentele ce pot fi valorificate energetic, ca si combustibil alternativ in diferite industrii: ciment, siderurgie, termocentrale. - Cooperarea cu reciclatori ale

diverselor tipuri de materiale ale VSU,

Incepand cu 2007.

Producatorii/ importatorii de masini,

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

167

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 16.1.7. Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puŃin 95% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz;

Incepand cu 01.01.2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puŃin 85% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz

reciclatori de baterii, de parbrize, de cauciucuri si latexuri, de fluide periculoase (acizi, uleiuri, etc.) de plastice, metale, etc. - Identificarea de agenti reciclatori pe

tipuri de materiale in regiunile vecine sau chiar in tarile vecine si exportul acestora in vederea reciclarii/valorificarii in conditii ecologic rationale.

Incepand cu 01.01.2015

17.1.2. Organizarea colectarii selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel putin:

3 kg/ locuitor si an 4 kg/ locuitor si an

- Organizarea colectarii selective din poarta in poarta a DEEE de catre agentii de salubritate prin programari periodice, al caror calendar este popularizat prin mijloace de informare specifice. - Organizarea si optimizarea colectarii

selective la punctele de colectare selectiva a DEEE-urilor.

Termen limita: 31.12.2007 31.12.2008

Importatori/ producatri, Primaria Timisoara, operatori de salubritate

17. Echipamente electrice si electronice

17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

17.1.3. Incurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii DEEE si a componentelor si materialelor din care sunt facute EEE-urile.

- Implementarea unui proiect social (locuri de muncă pentru şomerii pe termen lung) pentru repararea aparatelor electronice vechi în vederea re-vânzării

Proces continuu

Agentii economici importatori si producatori

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

168

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

18.1.1. Informarea si incurajarea cetatenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere

- Conştientizarea populatiei în privinŃa deşeurilor periculoase şi a modalităŃilor de manevrare corespunzătoare a acestora. - Promovarea celor „3R”, adică

reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor menajere, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase

Incepand cu 2007

Primaria Timisoara, operatori de salubritate

18.1.Implementa rea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

18.1.2. Dotarea celor 4 puncte de colectare DEEE cu recipienti pentru colectarea deseurilor periculoase din deseurile municipale

- Evitarea amestecării deşeurilor menajere nepericuloase cu cele periculoase.

Incepand cu 2007

Primaria Timisoara, operatori de salubritate

18.2.1. Dezvoltarea tratarii deseurilor periculoase in vederea reciclarii si utilizarii in procese tehnologice ce opereaza in conditii de siguranta.

- Utilizarea capacitatilor industriale existente si/sau construirea de capacitati noi de tratare a deseurilor periculoase din gospodarii alaturi de cele din industrie

Incepand cu 2007

Companii, operatori de salubritate,

18. Deseurile periculoase din deseurile municipale

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational.

18.2.2. Facilitarea exportului de deseuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati externe, in conditii de siguranta.

- Aplicarea legislatiei in vigoare cu privire la exportul deseurilor periculoase.

Proces continuu

ANPM, ARPM, ALPM

19.1.1. Asigurarea necesarului de noi capacitati pentru depozitare si a statiilor de transfer aferente care sa corespunda standardelor europene

Incepand cu 2008

19. Eliminarea deseurilor

19.1. Eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si

19.1.2. Sistarea depozitarii la depozitul de deseuri Parta.

- Initierea si derularea de proiecte din fonduri atrase pentru acoperirea intregului necesar al municipiului stabilit pe baza prognozei si analizei situatiei curente

Operatori de salubritate, Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 09.doc

169

Domeniu Obiective principale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsabilitati

- Constientizarea facorilor de decizie si a populatiei asupra consecintelor benefice ale bunelor practici. - Primaria Timisoara va demara actiuni

de curatare/mutare a depozitelor salbatice la depozitele conforme sau la cele in functiune pe cheltuiala proprie sau din fonduri atrase.

sanatatea populatiei.

19.1.3. Eliminarea in conditii ecologic rationale a deseurilor municipale prin alte metode decat depozitarea

- Evaluarea potentialului de co- incinerare a unor fractii din deseurile municipale, precum si a oportunitatii de dezvoltare a unor capacitate de tratare termica/stabilizare a deseurilor.

Incepand cu 2008 pentru co-incinerare si 2013 pentru incinerare sau alte metode de tratare termica

Primaria Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

19

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE

2.1. Descrierea generala a municipiului

2.1.1. Scurta prezentare a municipiului Timisoara

2.1.1.1. Asezare geografica

Municipiul Timişoara este asezat in partea de vest a Romaniei, la intersecŃia paralelei de 45°47’ latitudine nordica, cu meridianul de 21°17’, la o distanta medie de aproximativ 550 km fata de capitala Romaniei – Bucuresti si cca.170 km şi 300 km fata de Belgrad si Budapesta, capitalele celor doua Ńari invecinate Serbia-Muntenegru şi respectiv Ungaria.

Figura 2.1 Incadrare in zona si harta municipiului Timisoara

2.1.1.2. Suprafata

Potrivit datelor obtinute de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Timis, suprafata totală a Municipiului Timisoara este de 12.926,83 ha, din care 7902 ,61 ha teren agricol şi 5024 ,22 ha teren neagricol.

TIMISOARA

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

20

2.1.1.3. Utilizarea terenului

Suprafata de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha pasuni; 223,25 ha fanete; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi. Suprafata de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha paduri; 317,31 ha ape, balti; 2920,36 ha constructii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv.

Tabel 2.1. Utilizarea terenului

Suprafata Categoria de folosinta

ha % Suprafata totala, din care: 12.926,83 100

agricol 7.902,61 61,13 paduri si alte terenuri cu

vegetatie forestiera 649,08 5,02

ape si balti 317,31 2,45 alte suprafete 1.062,51 8,21 constructii 2.920,36 22,90

*sursa: Statutul Municipiului Timisoara – situatia fondului funciar (2004) de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis

Figura 2.2 Utilizarea terenului

Din terenurile arabile (7130,57 ha) aflate pe raza municipiului aproximativ 73% se afla in proprietatea individuală, la gospodariile individuale (5171,48ha), 21% in administrarea U.S.A.M.V.B. – Statiunea Didactica Timisoara (1529,83 ha), terenurile arabile in proprietatea Primariei Municipiului Timisoara (175,13 ha) reprezinta 2,45%, iar diferenta de 3,55% din terenurile arabile se afla in proprietatea sau administrarea altor unitati (Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, etc.)

Ape si balti

Suprafata paduri si alte terenuri cu

vegetatie forestiera

Alte suprafete

Suprafata constructii

Suprafata agricola

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

21

Pasunile (in suprafata totala de 425,57 ha ) de pe raza municipiului Timisoara in mare parte sunt formate din pasuni aflate in proprietatea municipiului – in administrarea Consiliului Local al Municipiului Timisoara – in suprafata de 290,22 ha, ceea ce reprezinta 62% din suprafata totala de pasune situata pe raza municipiului Timisoara, diferenta de pasune se afla in proprietatea gospodariilor individuale – 19% (84,93 ha) si in administrarea unor institutii (Primaria Municipiului Timisoara, Ministerul Apararii Nationale, Herghelia, Aviatia Utilitara) – 19% (50,42 ha) Suprafata de 290,22 ha pasune se intinde in trei zone ale municipiului – printre preocuparile populatiei din aceste zone se numara şi activitatile zootehnice (cresterea de animale din categoria bovine, caprine, ovine etc.). Aceste zone (sau cartiere) sunt Ciarda Rosie (22,18 ha), Freidorf (63,36 ha) si Mehala (204,68 ha). Pasunea din zona Freidorf, potrivit Hotararii Consiliului Local al Municipiului Timisoara nr.342/22.02.2002, va fi transformata in zona industriala a municipiului. 2.1.1.4. Relief si geologie

Timisoara este asezata in sud-estul Campiei Panonice, in zona de divagare a raurilor Timis si Bega, intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau traversa intinsele mlastini formate de apele celor două rauri, care pana acum doua secole si jumatate acopereau in fiecare primavara suprafata campiei subsidente dintre Campia Buziasului si Campia Vingai. In vatra orasului Timisoara cea mai inalta cota se afla in partea de nord-est, în cartierul “Intre Vii”, la 95 m, iar punctul cel mai coborat la 84 m., in vestul cartierului Mehala (Ronat). Pe o distanta de aproximativ 7 km est-vest, diferenŃa de nivel este de aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanta de cca 5 km, teritoriul orasului coboara, de asemenea, cu cca. 10 m. Vatra orasului se suprapune sesului aluvionar, cu marginile usor mai ridicate , desfasurat in lungul Begai. Daca se are in vedere intregul teritoriu al zonei, diferentele de nivel si formele de relief sunt mai variate. Astfel, altitudinile maxime depasesc 100 m in nord-est si se apropie de acest nivel in sud-est si nord-vest: Slatina Mare (109 m) in nord-est si Dealul Flamand (98 m ) in nord-vest. Cotele cele mai coborate se situeaza la vest de cartierul Freidorf, la 87 m. Relieful teritoriului administrativ al orasului si al comunelor periurbane face parte din Campia Timisoarei si cuprinde urmatoarele unitati principale:

in partea de nord si nord-est se afla Campia inalta Giarmata Vii – Dumbravita, cu inaltimea medie de 100m.

in partea de nord-vest se intinde Campia joasa a Torontalului, cu inaltime medie de 88 m, care intra in contact cu vatra orasului prin campia de la Cioreni;

in partea de est se intinde Campia aluvionara a Begai, cu altitudine medie de 90- 95 m si soluri nisipoase si argilo-lutoase, afectate de gleizare.

in partea de sud se afla Bega-Timis, cu altitudini ce scad pe directie nord-est si sud-vest, de la 96 m, la 91 m.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

22

Din punct de vedere tectonic, orasul Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Privind structurile geologice ale zonei, se gasesc depozitele cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - pana la cca 600 m adancime - si cele daciene in facies lacustru si de mlastina, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaza formatiunile pontianului si sarmatianului, pentru ca de la 1740 m in jos sa se extinda domeniul fundamentului cristalin.

Drept consecinta a alcatuirii petrografice a formatiunilor de suprafata, pe teritoriul Timisoarei se produc si fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos. Fenomenul se evidentiaza in cartierele Cetate si Elisabetin, dar si in alte parti unde s- au format crovuri (Ronat). 2.1.1.5. Clima Timisoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica).

Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice.

Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, in Banat se resimte puternic si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care iarna genereaza dezghet complet, iar vara impun perioade de caldura inabusitoare. Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC), rezultand o amplitudine termica medie de 22,7ºC, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numarul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a culturilor, adica cele care au medii de peste 15ºC, este de143/an, cuprinse intre 7 mai si 26 septembrie.

Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timisoara primeste o cantitate de precipitaŃii mai mare decat orasele din Campia Romana. Media anuala, de 592 mm, apropiata de media tarii, este realizata indeosebi ca urmare a precipitaŃiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) si a celor din lunile noiembrie şi decembrie, cand se inregistreza un maxim secundar, reflex

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

23

al influentelor climatice submediteraneene. Regimul precipitatiilor are insa un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii foarte putine.

Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa in aceasta parte de tara (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta, din direcŃia nord-vest şi vest, o mişcare a maselor de aer puŃin diferită de circulaŃia generală a aerului deasupra părŃii de vest a României. Canalizările locale ale circulaŃiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenŃei vânturilor pe principalele direcŃii.

Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităŃii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvenŃă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcŃii înregistrează frecvenŃe reduse. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). DistribuŃia vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului oraşului Timişoara, ca urmare a faptului că sunt antrenaŃi poluanŃii emanaŃi de unităŃile industriale de pe platformele din vestul şi sudul localităŃii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât şi de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).

2.1.1.6. Hidrologie Teritoriul zonei Timişoara dispune de o bogată reŃea hidrografică, formată din râuri, lacuri şi mlaştini. Cu excepŃia râurilor Bega şi Timiş, celelalte râuri seacă adesea în timpul verii.

Principalul curs de apă este cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din MunŃii Poiana Ruscă , Bega este canalizată, iar de la Timişoara până la vărsare a fost amenajată pentru navigaŃie (115 km). Canalul Bega a fost construit între anii 1728 şi 1760, dar amenajarea lui definitivă s-a făcut mai târziu. Pentru regularizarea debitului în limite care să-i permită satisfacerea funcŃiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Coştei a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcŃie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantităŃii de apă, din Timiş în Bega, în funcŃie de necesităŃi şi de volumul de precipitaŃii preluat de cele două râuri în amonte. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul şlepurilor de 600-700 tone şi o capacitate anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundaŃiilor, atât de frecvente altădată, lucrarea a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la TopolovăŃul Mic, prin care, în perioadele de ape mari, surplusul de debit înregistrat de Bega este dirijat spre râul Timiş. Din mulŃimea de braŃe care existau înaintea canalizării Begăi, în interiorul oraşului se mai păstrează doar Bega Moartă (în cartierul Fabric) şi Bega Veche (spre vest, curgând prin Săcălaz).

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

24

Pe teritoriul oraşului se găsesc şi numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, Lacul Şerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, MoşniŃa, Mehala, Ştrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localităŃile periurbane.

Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a Timişoarei se găseşte la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - până la 80 m adâncime - şi conŃin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinŃele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în PiaŃa Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate şi în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear.

2.1.1.7. Vegetatie

SpaŃiul timişorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar, distruse în trecut de oameni, pentru obŃinerea lemnului necesar construirii cetăŃii şi caselor, cat şi pentru câştigarea de terenuri cultivabile.

În prezent, cu excepŃia câtorva areale împădurite cu cer şi gârniŃă (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Şag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întrega Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat şi de apariŃia vegetaŃiei de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esenŃă moale. De remarcat este prezenŃa parcului dendrologic de la Bazoşul Nou: rezervaŃie forestieră cu o suprafaŃă de cca 60,4 ha, situată la cca 15 km SE de oraşul Timişoara, pe teritoriul constituit din rezervaŃia propriu-zisă (17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaŃiei. 2.1.1.8. Resurse

A. Resurse naturale

Spatiile verzi sunt o importanta componenta a organismului urban si reprezinta suprafetele de teren al caror fond dominant este constituit din vegetatie, in general amenajata, careia i se asociaza o serie de constructii specifice pentru satisfacerea functiilor igienico – sanitare, social – culturale sau estetice. Mai exista spatiile verzi din teritoriul delimitat al dotarilor si spatiilor verzi din ansamblurile expoziŃionale – gradina zoologica, muzeul satului, pepiniere, etc. Gradinile particulare in cadrul gospodariilor individuale constituie o categorie aparte, prezentand o importanta deosebita in viata urbana.

Cartierele de locuit cu grădini au o calitate mai ridicată a mediului şi sunt dorite de locuitori. Despre Timişoara s-a spus şi se mai spune că este un oraş al parcurilor, că

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

25

este oraşul florilor sau că este oraş – grădină. În decursul dezvoltării sale istorice, Timişoara şi-a creat o reŃea de parcuri, grădini şi fâşii plantate în aliniamentele stradale, care i-au conferit renumele de mai sus. Aceste spaŃii verzi au fost realizate la dimensiunile de azi cu multe decenii în urmă, în anul 1913, Timişoara având o suprafaŃa totală de spatii verzi de 1800 ha. la o populaŃie de 69.000 de locuitori, iar în 1943 – 3200 ha şi 115.839 de locuitori.

In prezent, spaŃiile verzi sunt aproximativ aceleaşi, dar suprafaŃa oraşului a ajuns la aprox 5.024 ha teren neagricol, iar populaŃia la 307.347 de locuitori, urmand ca intravilanul propus să crească la 6870,21 ha, la o populaŃie estimată la 410.000 locuitori pentru anul 2025. Dezvoltarea oraşului în ultimii 30 de ani s-a făcut fără a se realiza noi spaŃii verzi semnificative. Considerand spaŃiile verzi din anul 1913, la coeficientul 1 în raport cu populaŃia şi cu suprafaŃa oraşului, în anul 1992 coeficientul spaŃiilor verzi a scăzut la 0,2, în raport cu populaŃia şi la 0,36, în raport cu suprafaŃa intravilanului.

Municipiul Timisoara are în prezent 502 ha spaŃii verzi publice (16.33 mp/locuitor), reprezentînd 10 % din totalul intravilanului existent, această suprafaŃă incadrandu-se in norma de 16 - 20 mp/locuitor, recomandată pentru oraşele de câmpie cu peste 100.000 locuitori.

Pe categorii de spaŃii verzi publice normabile, situaŃia se prezintă în tabelul următor:

Tabel 2.2. Categorii de spatii verzi

Categorii de spatii verzi Suprafata (ha) mp/ locuitor

Parcuri si gradini 87,59 2,85 Scuaruri 12,97 0,42 Spatii verzi, aliniamente stradale si cartiere de blocuri 328,58 10,69

Perdea forestiera 22,00 67,61 Padurea verde (proprietate PMT) 50,70 1,64

TOTAL 501,87 16,32

Pe teritoriul oraşului se gasesc si numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita, Mehala, Strandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitătile periurbane.

Panza freatica a Timişoarei se găseşte la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - până la 80 m adâncime - şi conŃin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinŃele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în PiaŃa Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate şi în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

26

B. Resurse minerale In mod tradiŃional resursele minerale sunt valorificate, de asemenea, resursele de apa termominerala de la Timisoara si imprejurimi (Calacea, Buziaş, Ciacova, Ivanda, etc). În perioada postbelică au fost puse în valoare şi resursele de hidrocarburi, petrol şi gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest şi vest, în Câmpia Vingăi şi Câmpia Arancăi.

2.1.2. Arii protejate

Aria protejata situata in municipiul Timisoara este Parcul Botanic Timisoara cu o suprafata de 8 ha, beneficiind de un statut de protectie legal stabilit la nivel local prin H.C.J. nr 19/1995.

Figura 2.3 Arii protejate si zone verzi

2.1.3. Infrastructura

Structura urbană este rezultatul evoluŃiei în timp a dezvoltării oraşului, având o configuraŃie relativ clară. În centrul aglomerării urbane se află CETATEA, în jurul căreia gravitează, ca “subsisteme urbane”, celelalte cartiere. Datorită dezvoltării lor independente acestea prezintă caracteristici distincte atât funcŃional cât şi plastic, conferind sistemului urban un caracter polinuclear. Această descentralizare permite ”descongestionarea” funcŃională a nucleului central. Concomitent, există însă tendinŃa ca nucleele sus-menŃionate să-şi piardă identitatea, generând o textură urbană relativ unitară.

Parcul Botanic

Zone verzi

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

27

Rolul principal în închegarea şi organizarea aglomerării urbane îl deŃine reŃeaua arterelor de circulaŃie, construită în sistem radial – concentric încă din perioadele anterioare. 2.1.3.1. Cai rutiere

Teritoriul administrativ al municipiului Timişoara posedă o reŃea rutieră construită densă, formată din drumuri europene, naŃionale, judeŃene şi comunale, după cum urmează:

DRUMUL EUROPEAN E 70, care intră în Ńară dinspre Iugoslavia şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul Ńării şi cu capitala Bucureşti - drum modernizat.

DRUMUL EUROPEAN E 671, care străbate vestul Ńării, de la nord la sud, trecând prin Timişoara - drum modernizat.

DRUMUL NAłIONAL DN 6, limita de judeŃ–Lugoj-Sînnicolau-Cenad-frontiera Ungariei, străbate teritoriul zonei la nord – vest, pe un tronson de 7,1 km. DN 6

DRUMUL NAłIONAL DN 59, Timişoara-MoraviŃa-frontiera cu Serbia, străbate teritoriul studiat la sud-vest, pe un tronson de 3,25 km. DN 59.

DRUMUL NAłIONAL DN 59 A, Timişoara–Jimbolia–frontiera cu Serbia, străbate teritoriul studiat la vest, pe un tronson de 2 km . DRUMUL NAłIONAL DN 69, Timişoara–OrŃişoara–limita de judeŃ, străbate teritoriul studiat la nord – nord – vest, pe un tronson de 2,3 Km.

DRUMUL JUDEłEAN DJ 591, Timişoara–Sînmihaiul Român–Cenei, se află la vestul teritoriului, pe un tronson de 0,7 km.

DRUMUL JUDEłEAN DJ 592, Timişoara–Buziaş–Lugoj, străbate teritoriul studiat la sud–vest, pe un tronson de 0,2 km.

DRUMUL JUDEłEAN DJ 691, Timişoara–Pişchia–Fibiş-Maşloc–Neudorf, penetrează în partea de nord teritoriul studiat, având îmbrăcăminte bituminoasă degradată şi necesită reabilitare.

DRUMUL COMUNAL DC 155, Timişoara–Chişoda–Giroc-Urseni, străbate teritoriul studiat la est, pe un tronson de 0,7km.

DRUMUL COMUNAL DC 149, Timişoara–MoşniŃa Veche, străbate teritoriul studiat la est, pe un tronson de 0,7 km.

DRUMUL COMUNAL DC 64, Timişoara–Giarmata Vii, penetrează în partea de nord–nord est teritoriul studiat.

DRUMUL COMUNAL DC 152, Timişoara–Chişoda–Giroc, penetrează în partea de sud–sud est teritoriul studiat.

În Timişoara lungimea totală a străzilor este de 534 km., din care:

2,65 km. - străzi de categoria I (100% modernizate), 55,34 km. - străzi de categoria II (96,4% modernizate), 312,54 km. - străzi de categoria III, (64,8% modernizate) 163,47 km. - străzi de categoria IV (47,35% modernizate). SuprafaŃa totală a

căilor de comunicaŃii rutiere timişorene este de 575,43 ha.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

28

Lungimea totala a strazilor neasfaltate din Timisoara este de 147 km. În municipiul Timişoara se remarcă existenŃa unei concepŃii flexibile în domeniul infrastructurii de circulaŃie, cu o vechime mai mare de 100 ani, structura existentă a reŃelei stradale majore fiind inelar radială, cuprinzind artere de penetrare spre zona centrală şi 4 inele majore de circulaŃie. CirculaŃia în afara municipiului se desfăşoară prin arterele de penetraŃie, care au asigurată continuitatea cu reŃele radiale majore urbane. Legăturile rutiere afectează foarte puŃin teritoriul înconjurător oraşului, ele fiind în general radiale şi de penetraŃie, dar încarcă în mod excesiv circulaŃia internă a oraşului, aducând-o la limita funcŃionalităŃii. I nexistenŃa unui Plan Urbanistic General Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei a determinat necorelarea între reŃelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităŃi în trafic.

Datorită faptului că centura ocolitoare a oraşului nu este finalizată, iar porŃiunile existente sunt scurte şi discontinue, nu este posibilă descărcarea circulaŃiei oraşului de cea de tranzit. Traficul de transport şi penetraŃie se desfăşoară prin trama stradală majoră a Timişoarei, folosind trasee de străzi ce intră în componenŃa inelelor de circulaŃie, producând vibraŃii, poluare fonică şi cu noxe şi degradarea infrastructurii căilor de circulaŃie şi a clădirilor.

Se estimează că evoluŃia economică viitoare va determina sporirea populaŃiei în următorii ani. Pentru rezolvarea problemelor complexe ridicate de această creştere, logica evoluŃiei istorice a urbei recomandă continuarea structurii sale radial – concentrice.

2.1.3.2. Cai ferate

JudeŃul Timiş are cea mai mare densitate de reŃele de cale ferată din România, deŃinând 90,5 km cale ferată/100 km2 de teritoriu, iar municipiul Timişoara este cel mai important nod de căi ferate din judeŃ şi din partea de vest a Ńării. Prin cele două linii feroviare internaŃionale care străbat Timişoara, se asigură legătura României cu vestul Europei, prin Iugoslavia, pe două direcŃii: Bucureşti – Craiova – Timişoara – Jimbolia – continuare pe teritoriul Iugoslaviei - electrificată pe porŃiunea Bucureşti - Timişoara şi Timişoara – Stamora-MoraviŃa, continuare pe teritoriul Iugoslaviei.

Traficul feroviar de persoane în zonă este deservit de patru gări (Timişoara Nord, Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Vest), iar cel de mărfuri de opt gări. Pentru activitatea de trafic feroviar de marfă principalul nod este staŃia RonaŃ, unde se compun şi se descompun trenurile de marfă. Vagoanele de marfă se încarcă/descarcă în staŃiile de cale ferată din zona Timişoara (Timişoara CET, Timişoara Sud, Timişoara Vest, Timişoara Nord, Timişoara Est, Semenic, Săcălaz) şi circulă (în convoaie de manevră)

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

29

între aceste staŃii şi staŃia RonaŃ (staŃie tehnică), care este un nod important al reŃelei de cale ferată din zonă. Accesul la alte reŃele de transport este asigurat şi se realizează:

din staŃiile de cale ferată Timişoara CET, Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara Nord şi Semenic prin trecerea la liniile de cale ferată private (linii industriale).

de la liniile publice din staŃiile de cale ferată Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Nord şi Timişoara Vest prin transbordarea mărfurilor legate cu transportul auto.

de la linia terminalului de transcontainere din staŃia Semenic prin transbordări ale unităŃilor de transport în trafic combinat şi camionarea acestora la/de la beneficiari.

2.1.3.3. Cai aeriene

Situat în imediata apropiere a municipiului, Aeroportul InternaŃional Timişoara este unul din cele 4 aeroporturi internaŃionale din România, fiind aeroport alternativ, de importanŃă strategică, pentru Aeroportul InternaŃional Otopeni – Bucureşti şi putând deservi Regiunea V Vest şi Euroregiunea DKMT.

Pistele de aterizare şi decolare au fost modernizate şi permit accesul navelor utilizate de marile companii aeriene internaŃionale, inclusiv a celor de tip Concorde, Airbus-310 sau Boeing. Aeroportul asigură legături rapide pentru pasageri şi marfă, având curse regulate spre Bucureşti, Frankfurt, Dusseldorf, Viena, Verona, Trevizo, Londra, New York, Amsterdam – Chicago.

Datorită poziŃiei sale favorabile, beneficiind tototdată de condiŃii naturale deosebite (număr record de zile favorabile decolării/aterizării navelor aeriene), aeroportul are un potenŃial ridicat de dezvoltare competitivă pe plan european, acesta având posibilitatea să devină, în viitor, aeroport de rezervă pentru Budapesta şi Belgrad.

2.1.3.4. Cai navigabile

Teritoriul municipiului Timişoara este strabătut de canalul Bega. Acesta a fost construit şi utilizat în scopul gospodăririi apelor şi pentru asigurarea transportului naval de mărfuri - cu barje având capacitatea de 500-600 tdw - pe teritoriul României şi Iugoslaviei. Canalul Bega era navigabil în trecut pe o lungime de 44 km, pe teritoriul românesc, începând de la Timişoara şi 72 km pe teritoriul iugoslav, până la confluenŃa cu Tisa. În continuare navigaŃia se desfăşura încă 20 km pe Tisa, pînă la confluenŃa cu Dunărea. Începând cu anul 1958 circulaŃia pe canalul Bega a fost oprită datorită scăderii fluxului de navigaŃie şi a absenŃei lucrărilor de întreŃinere.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

30

În prezent, navigaŃia nu este posibilă datorită stării tehnice, de dotare şi organizatorice precare, atât a tronsonului navigabil de pe teritoriul românesc cât şi a celui de pe teritoriul iugoslav. Reluarea navigaŃiei pe Bega ar crea o alternativă economică pentru transportul de mărfuri, în principal a produselor de mare volum şi mică perisabilitate cum sunt cele rezultate din agricultură, şi pentru asigurarea accesului la pieŃele externe. Prin realizarea conexiunii navigabile cu Dunărea, este posibil accesul direct al zonei la Coridorul de transport nr. 7, Dunare – Main – Rhin, care traversează Europa Centrală şi de Vest, şi asigură legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului şi se poate asigura legătura Timisoarei cu toate porturile situate pe fluviu odata cu intrarea in functiune a canalului Rhin – Main – Dunare. In perioada 1888 – 1950 o parte importantă a transportului mărfurilor, de la şi înspre Timişoara, se desfăşura prin marele port dunărean Baziaş, cu care Zona Timişoara era legată prin axa feroviară Timişoara-VârşeŃ-Iascnovo-Baziaş.

2.1.3.5. Transportul public In prezent, reteaua de transport in comun din Timisoara asigura legaturi intre toate cartierele municipiului. Traseele formate din 11 linii de tramvaie, 9 linii troleibuze şi 13 linii de autobuze sunt deservite zilnic, in medie, de 51 tramvaie, 52 troleibuze şi 65 autobuze. Lunar RATT transportă în medie aproape 9 milioane călători, mijloacele de transport ale regiei parcurgînd peste 800.000 de kilometri.

In ceea ce priveste Zona Timisoara, respectiv comunele periurbane, se constata o retea mai slab dezvoltata de linii de transport in comun si infrastructura inexistenta.

2.1.3.6. Alimentarea cu apa Pentru alimentarea cu apa a municipiului cu un consum anual de 23.004.787 mc (anul 2007), se utilizeaza doua surse principale:

• sursa de adancime, care reprezinta 35 % din volumul total de apă distribuit în reŃeaua oraşului asigurată de Uzina de Apă nr. 1, cu o capacitate de tratare de 600 l/s şi Uzina 5 cu o capacitate de tratare de 20 l/s;

• sursa de suprafaŃă – raul Bega – reprezintă 65% din volumul total de apă

distribuit în reŃeaua orasului, asigurat de Uzinele 2 şi 4, avand capacitatea totala de tratare de 2280l/s.

Alimentarea cu apa potabila se face printr-o retea inelar – radiala in lungime de 610,70 km si este distribuita consumatorilor prin intermediul a 3 statii de pompare cu un debit total instalat de 5.000 l/s, volumul total al rezervoarelor de inmagazinare a apei insumand 60.000 mc.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

31

94%

6%

populatie racordata

populatie neracordata

Apa industriala - din sursa de suprafara raul Bega - este asigurata de Uzina nr. 3 si este distribuita consumatorilor printr-o retea separata de cea potabila, in lungime de 36,5 km. Exista in prezent mari disponibilităti in privinta satisfacerii unor consumuri suplimentare de apa industriala in zona Timisoara, fata de consumul existent. Reteaua actuala de distributie a apei industriale este dezvoltata numai in partea de nord si de sud – vest a municipiului Timisoara. Numarul locuitorilor deserviti de reteaua de alimentare cu apa este de 330.000, insumand zonele rezidentiale, institutii, agenti economici, camine studentesti etc. 2.1.3.7. Canalizarea Lungimea totala a retelelor de canalizare este de 475,05 km, ceea ce reprezinta 2,67% din lungimea retelei la nivel national. Sistemul de canalizare al municipiului este de tip unitar, acesta colecteaza si transporta gravitational apele uzate menajere, industriale si apa meteorica spre statia de epurare si deserveşte 94% din populaŃia municipiului Timisoara.

Figura 2.4 Ponderea populatiei racordate la sistemul de canalizare

Sistemul unitar actual de canalizare deŃine reŃele suficiente pentru colectarea şi transportul, în condiŃii normale, a apelor uzate şi meteorice provenite atât de la evacuatorii casnici, cât şi de la cei industriali. În cazul ploilor torenŃiale, însă, unele reŃele de canalizare intră sub presiune, iar la câteva dintre pasajele rutiere din municipiu, apele meteorice acumulate sunt evacuate cu o oarecare întârziere dpă scăderea presurizării sistemului. Reteaua de canalizare pentru apele uzate menajere şi meteorice este puŃin dezvoltată în zona periferică, în zonele unde nu există reŃele subterane de canalizare, apele pluviale fiind colectate prin rigole şi şanŃuri stradale. Astfel de zone sunt în special la periferia Timişoarei, în zonele: Mehala, Freidorf, Ciarda Roşie, Plopi, cartier Ghiroda şi în comunele periurbane. Apele pluviale colectate de şanŃuri şi rigole ajung în sistemul de desecare din exploatarea RAIF Timişoara. Totalitatea apelor uzate ajung gravitaŃional – prin intermediul a patru colectoare principale cu o lungime de 25,6 km – la StaŃia de Epurare a municipiului, de unde, prin pompare, o parte sunt dirijate spre procesele de epurare, iar surplusul, cu precădere la

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

32

7%

73%

20%

complet canalizate

partial canalizate

fara retele de canalizare

ploi torenŃiale, ce depăşeşte capacitatea actuală de epurare a staŃiei, este descărcat direct în Bega. CondiŃiile de calitate a apelor epurate evacuate sunt severe având în vedere că emisarul, râul Bega, traversează graniŃa Ńării. Capacitatea actuală a StaŃiei de Epurare este de 2.000 l/s, având o treaptă mecanică şi una biologică de epurare. Volumul anul de apa epurata (facturata) la nivelul anului 2007 este de 49.546.657 mc. Din cele 938 străzi ale oraşului, 687 sunt complet canalizate, 62 străzi au doar parŃial reŃele de canalizare, iar 189 străzi nu au reŃele de canalizare.

Figura 2.5 Situatia existentei retelor de canalizare pe strazile din Timisoara 2.1.3.8. Sisteme de incalzire In municipiul Timisoara exista 2 sisteme de incalzire a locuintelor:

• sistem centralizat de alimentare cu energie termica pentru incalzire ce deserveste 85.000 locuitori prin 2 CET-uri – 82 km retele primare de termoficare si 117 puncte termice, 18 centrale termice de cartier pe gaze si 327 km retele termice secundare.

• Sistem de incalzire cu combustibili solizi ce deserveste 10.000 de case/apartamente.

Consumul anual de combustibil necesar pentru alimentarea cu energie termica este de:

• 180.000 to carbune; • 10.000 to pacura; • 100.000 mc gaze

2.1.3.9. Alimentarea cu gaze Alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Timişoara, din sistemul de transport naŃional, se face din conductele magistrale de transport, prin intermediul staŃiilor de reglare – măsurare – predare, dintre care cele mai importante sunt: SRM 1 Plopi, SRM 3 Fabrica de Zahăr, SRM 6 Calea Lipovei. Având în vedere că municipiul Timişoara este cel mai îndepărtat punct faŃă de Bazinul Transilvan, deci capăt de coloană, conductele de transport nu mai pot asigura debitele şi presiunea necesară la consumatori.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

33

Pentru îmbunătăŃirea situaŃiei, dar şi pentru a da o utilizare gazelor asociate de sondă, există o a doua uzină de alimentare cu gaze naturale din zăcămintele petroliere din Câmpia Banatului, pe următoarele direcŃii: conducta de transport Foeni – Timişoara, conducta de transport Sînmartinul Sîrbesc – Timişoara, conducta de transport Călacea – Satchinez – Şandra. Conductele ce transportă gaze asociate de sondă, injectează în conductele de gaze naturale din sistemul naŃional, debitele de care dispun în vederea îmbunătăŃirii condiŃiilor de exploatare. Conductele ce transporta gaze naturale din Transilvania, sunt proprietatea ROMGAZ Medias, iar cele ce transporta gaze asociate de sonda, sunt proprietatea Schelei de Petrol Timisoara. O parte din conductele de transport gaze asociate de sonda, se afla in exploatare la Sucursala Arad de Exploatare Conducte Magistrale de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Timisoara se face printr-o retea de repartitie de medie presiune conectata la trei statii de reglare-masurare de predare (pe Calea Mosnitei, pe Calea Lipovei si la Fabrica de Zahar). De la reteaua de repartitie de medie presiune sunt alimentate statiile de reglare-masurare ale marilor consumatori si statiile de reglare-masurare de sector. In prezent, in Municipiul Timisoara functioneaza 77 statii de reglare-masurare industriale si 39 de sector. In unele zone din Timisoara nu exista retele de distributie si nici statii de reglare-masurare de sector (ex: zona Freidorf). Consumatorii sunt racordati la retele de distributie prin intermediul bransamentelor si posturilor de reglare-masurare. In Timisoara, au fost racordati la reteaua de repartitie si distributie 62205 apartamente, 39.618 gospodtrii individuale, 1792 societati comerciale, 104 intreprinderi industriale si 422 institutii, iar consumul mediu anual este de 252.533.500 Nmc . Lungimea retelei de gaze naturale de medie presiune este OL 130 km, iar retelele de distributie de presiune redusa OL 214 km , PE 61 km. In perioada 1999-2000 au mai fost racordaŃi peste 3883 solicitanŃi, din care 2786 apartamente în blocuri de locuintă, 596 gospodarii individuale, 17 obiective socio-culturale, 15 agenti comerciali, 2 complexe comerciale, crese, şcoli generale, licee, etc.

2.1.4. Date demografice

Municipiul Timisoara are in total o populatie stabila de 307.347 locuitori, in anul 2007, ceea ce reprezinta 1,42 % din populatia Romaniei. (breviar statistic an 2006-pag.8) Densitatea populatiei este de 2.378 locuitori /kmp. In ultimii 17 ani populatia municipiului Timisoara a scazut cu 26.742 de locuitori ceea ce reprezinta procentual o scadere de 8%, mai accentuata in perioada 1992 – 2002 (peste 4%). Factorii care au determinat scaderea populatiei sunt :

sporul natural negativ din perioada 1992 – 2007 rata negativa a migratiei

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

34

Densitatea populatiei a scazut de la 2.584 locuitori/kmp in 1992 la 2.457 locuitori/kmp in 2002 si la 2.378 locuitori/kmp in 2007.

Tabel 2.3. Evolutia populatiei in perioada 1992 - 2007

1992 2002 2007

Numarul populatiei 334.089 317.660 307.347 Densitatea (loc/kmp) 2.584 2.457 2.378 Nu Populatia municipiului este relativ tanara - cca 60% din populatia stabila a Timisoarei este la vasta activa. Totodata, fiind unul dintre cele mai mari centre universitare romanesti cu cei peste 47.000 de studenti, orasul are si o rezerva potentiala mare de forta de munca cu pregatire superioara (cca 7-9.000 de absoloventi anual). Figura 2.6 Evolutia populatiei in municipiul Timisoara in perioada 1992 – 2007

2.1.5. Asezari umane

In prezent, zona de locuinte si functiuni complementare a municipiului Timisoara se intinde pe o suprafata de 2.643,74 ha (adică 53,15 % din teritoriul intravilan), detinand ponderea cea mai mare in functiunile orasului. Intravilanul Timisoarei este impartit in 10 cartiere (zone) de locuit, cu un total de 21.837 cladiri de locuit de diverse tipuri – cladiri individuale (15.039 - cladiri cu o locuinta si 3.159 - cladiri cu 2 sau mai multe locuinte), avand regim de inaltime P, P+1, P+2 si cladiri colective (3.639 de cladiri), cu regim de inaltime P+4 – P+10. Fondul locuibil cuprinde 122.195 de apartamente, cu o suprafata locuibila totala de 4.372.696 mp si cu 277.944 de incaperi de locuit. Din totalul apartamentelor, 71,3% sunt in cladiri colective de locuit, 28,7% sunt in cladiri individuale, in acestea locuind un numar total de 334.089 de persoane in 115.421 de gospodarii.

Tabel 2.4. Indicatori sociali si sociologici

Indicatori sociali si sociologici Prezent

Nr. de locuinŃe/1000 locuitori 367,7

Nr. de camere/1000 locuitori 844,5

Nr. de camere / locuinta 2,2

Nr. de camere/locuinta proprietate privata 2,3

Nr. de camere/locuinta proprietate publică 1,9

Nr. mediu de persoane/camera de locuit 1,1

334089

317660

307347

290000

295000

300000

305000

310000

315000

320000

325000

330000

335000

1992 2002 2007

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

35

Indicatori sociali si sociologici Prezent

Suprafata medie locuibila/locuinta (mp) 35,7

Suprafata medie locuibila/locuinta proprietate privata (mp) 36,4

Suprafata medie locuibila/locuinta proprietate privata (mp) 32,7

Suprafata medie locuibila/persoana (mp) 13,1

Exista 120.567 de locuinte permanente, din care 5.694 (4,72%) sunt neocupate, locuintele sezoniere cuprinzand 639 de apartamente, iar cele de necesitate – 176 de apartamente. Din totalul de 122.195 locuinte existente in Timisoara, 81,79% sunt proprietate privata, 17,35% sunt proprietate de stat, iar 0,85% sunt locuinte cu alte forme de proprietate.

Din analiza modului de ocupare a unei locuinte se poate constata ca numarul de locuitori/locuinta este de 2,73.

2.1.6. Dezvoltare economica

2.1.6.1. Principalele resurse economice

In pofida declinului, după 1989, a unora dintre ramurile industriale bine reprezentate în oraş, sectorul industrial timişorean continuă să furnizeze cca 5% din producŃia industrială a Ńării, aceasta incluzand contributia unor subramuri cu traditie – cum ar fi industria usoara, textile si incaltaminte - dar si a unora noi, dinamice si moderne – industria software, telecomunicaŃiile, sau producŃia de componente auto. Din punctul de vedere al dimensiunii spaŃiale a activităŃii industriale Municipiul Timişoara dispune de cinci zone industriale bine conturate, dezvoltate pe principalele axe de transport şi care concentrează peste 50% din industria oraşului. Zonele industriale s-au dezvoltat, de-a lungul arterelor de circulaŃie majore, pe principalele accese rutiere sau feroviare. A existat tendinŃa grupării unităŃilor pe profile industriale. Principalele zone industriale din Timişoara sunt:

Zona industrială Calea Buziaşului (sud-est), care concentrează unităŃi de industrie chimică, electrotehnică şi producŃia de componente auto; în prezent zona este în dezvoltare.

Zona industrială Calea Şagului (sud), cuprinde industria materialelor de construcŃii si depozite; in ultima perioada, mai ales datorită Parcului Industrial Incontro, profilul zonei este foarte diversificat.

Zona industrială Freidorf (sud-vest), care concentra in trecut preponderent industrie alimentară, este în prezent în restructurare;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

36

Parcul Industrial Freidorf, zonă noua in curs de dezvoltare, cuprinzând terenuri destinate atragerii investiŃiilor străine şi creării de noi locuri de muncă; preponderente sunt companiile producătoare de componente auto încurajării dezvoltării IMM-urilor.

Zona industrială Solventul – Gara de Nord (vest) traditional preponderent petrochimică şi electrotehnică, în prezent în reconversie.

Zona de industrie şi depozitare centrală, s-a dezvoltat de-a lungul căii ferate, care traversează oraşul, având un profil diversificat: construcŃii, confecŃii metalice, morărit şi panificaŃie, depozitare etc; în prezent zona este în curs de reconversie.

Zona industrială IMT (nord-est), formată preponderent din ceea ce a mai rămas din Intreprinderea Mecanică, Continental Automotive Products, Shell Gaz, Prompt şi depozite.

Zona industrială Calea Torontalului (nord-vest), zonă nouă, cuprinzând industria de produse electronice (Solectron) şi alimentare (Coca- Cola), dar şi Parcul Industrial Torontalului, destinat dezvoltării IMM-urilor.

Balanta situatiei agentilor economici ce-si desfasoara activitatea pe raza municipiului Timisoara este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 2.5. Balanta fortei de munca

Sectoare de activitate Numar agenti

economici Agricultura, vanatoare, silvicultura 412 Pescuitul si piscicultura 7 Industria extractiva 350 Produse ale industriei prelucratoare 2716 Energie electrica si termica 21 Constructii 2260 Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si de uz gospodaresc 5830

Hoteluri si restaurante 1204 Transport, depozitare si comunicatii 1105 Intermedieri financiare 279 Tranzactii imobiliare, inchirieiri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 4350

Administratia publica de aparare, asigurari sociale din sistemul public 13 Invatamant 82 Sanatate si asistenta sociala 580 Alte activitati de servicii colective, sociale si personale 750 Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare 12 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale 15

TOTAL 19976

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

37

Agricultura, vanatoare, silvicultura

Pescuitul si piscicultura

Industria extractiva Produse ale industriei prelucratoare

Energie electrica si termica

Constructii

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si de uz gospodaresc

Hoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii Intermedieri financiare

Tranzactii imobiliare, inchirieiri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

Administratia publica de aparare, asigurari sociale din sistemul public

invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

Figura 2.7 Balanta fortei de munca

2.1.6.2. Distributia fortei de munca si rata somajului

Din totalul populatiei stabile de 307.347 locuitori, populatia activa reprezinta 129.264 persoane (42,05 %) iar populatia inactiva reprezinta 57,95 % (someri 1%, pensionari 38,26, alte situatii 60,74 %). Rata somajului la nivelul municipiului Timisoara este 0,58 %

Tabel 2.6. Distributia fortei de munca

Statutul profesional: SalariaŃi 94,27%; Patroni 3,08 %; Lucrători pe cont propriu: 2,39%; Membrii ai unor societăŃi agricole – cooperatiste 0,01%; Lucrători familiali în gospodărie proprie 0,18% ; Alte situaŃii 0,04%.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

38

Sectorul de lucru: Persoanele din sectorul de stat 33,00%; Persoanele din sectorul privat 63,05%; Persoanele din sectorul mixt 3,78%; Persoanele din gospodăria proprie 0,17%.

2.1.6.3. Principalele centre de atractie

Turismul intern si international este, in acelaşi timp, o componentă si o rezultantă a intregii activităŃi economice, acesta putand influenta pozitiv activitatea economică locală, care, la rândul ei, crează condiŃii favorabile dezvoltării activităŃii turistice. Prin poziŃia sa geografică favorabilă - situată în apropierea graniŃei de vest a Ńării, în apropiere de pieŃe turistice tradiŃionale - 457 km faŃă de Viena, 167 km de Belgrad, 207 km Budapesta – prin valorile sale naturale, culturale şi umane precum şi prin dezvoltarea sa economică diversă, Timişoara are o mare capacitate de atracŃie a turiştilor români şi străini. Teritoriul său este traversat de importante fluxuri turistice vestice, ce se dirijează pe magistralele rutiere şi feroviare existente, sau prin aeroportul internaŃional Timişoara. În prezent, sistemul rutier naŃional necorespunzător din punct de vedere al întreŃinerii şi lipsa unei autostrăzi, îngreunează însă deplasarea turiştilor. Totodată, ofertele turistice nu reuşesc să reŃină decât o parte din aceste fluxuri.

Pe lângă dezvoltarea industrială şi de cercetare, apreciate pe plan naŃional şi internaŃional, Timişoara - “mica Vienă”, este pe drept cuvânt recunoscută, ca un centru cultural remarcabil, monumentele şi zonele sale de rezervaŃie arhitecturală fiind unanim apreciate:

vestigii arheologice - fortificaŃiile CetăŃii Timişoarei (sec.XVIII), aşezarea daco- romană (Castrum Temesiense) şi feudal timpurie (sec.III-IV); cetatea de pământ de la Giroc (mil II î.Hr.), Fântâna Paşei (sec.VII) tumulii de la MoşniŃa Veche (mil II î.Hr.), ş.a.;

fond vechi şi valoros de arhitectură protejată, reflectând evoluŃia acesteia din perioada barocă şi până la cubismul interbelic în care se îmbină diverse stiluri (baroc, neoclasic, empire) şi curente (romantism, eclectism) Castelul Huniazilor (sec.XV –XVIII), Sinagogile din Cetate şi Fabric (sec.XVIII), Casa cu AtlanŃi (sec.XVIII), Palatul Dejan (sec.XVIII), Casa Contelui de Mercy (sec.XVIII), Spitalul şi Cazinoul militar (sec.XVIII), Palatul Episcopal Romano-Catolic (sec.XVIII), Biserica Sfânta Ecaterina (sec.XVIII), Domul Romano-Catolic (sec.XVIII), Primăria Veche (sec.XVIII), Biserica Sfântul Dumitru din Giroc (sec.XVIII), Casa cu Pom (sec.IX), Palatul Dicasterial (sec.XIX), Catedrala Mitropolitană (sec.XX), Abatorul Timişoarei (sec.XX), ş.a.;

ansambluri urbanistice (Cartierele Fabric (sec.XVIII-XIX), Elisabetin (IX), Iosefin (sec.XX), Tudor Vladimirescu (sec.XIX), PiaŃa Victoriei (prima jumatate a sec XX),s.a.;

obiecte de artă monumentală religioasă: Statuia Sfintei Maria şi Sfântul Ioan Nepomuk (1756), ş.a.;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

39

obiecte de artă monumentală comemorative: statuile lui Antin Sailer, Mihai Eminescu, Eremia Grigorescu, Regele Ferdinand, I.C.Brătianu, C.Coposu, A.Cândea, Traian Lalescu, Lupoaica, Traian Vuia, Monumentele eroilor revoluŃiei din 1989, obelisc 1848, ş.a.;

muzee şi case memoriale: Castelul Huniazilor - Muzeul Banatului, Prefectura Veche - Muzeul de artă, Muzeul Satului Banatean, s.a.;

Situată în zonă de câmpie, Timişoara nu dispune de un cadru natural variat, cu puncte de atracŃie variate mai ales prin relief, astfel încât, potenŃialul recreativ este relativ limitat şi slab amenajat. Inventarul punctelor de atracŃie pentru recreere–agrement in jurul Timisoarei, pana la distante de 30 km cuprinde următoarele obiective :

Tabel 2.7. Punctele de atractie pentru recreere - agrement

Denumirea unităŃii de agrement, recreere

Supraf. (ha)

Dist. (km)

Indice încărcare ecologică

(om/h)

Capacitate maximă

de încărcare instantanee (persoane)

Număr vizitatori

posibili anual (mii pers)

FuncŃiune potenŃială

Padurea Verde 650 - 20 14.000 500-800 padure-parc

Padurea Bistra 250 12 15 3.750 50-80 padure de agrement

Padurea Giroc 440 15 10 44.000 50-100 padure de agrement

Padurea Lighed 1.300 18 5 6.800 60-100 padure de agrement

Padurea Bazoş 100 20 15 2.400 30-50 parc dentrologic

Padurea Pişchia 320 24 5 1.600 30-40 padure de agrement

Padurea Ianova (si lacul) 430 27 10 4.300 70-100 padure de agrement

Padurea Bazoş Armag 280 28 5 1.400 10-20 padure de agrement

Padurea Blajova 50 30 5 250 3-5 padure de agrement

Padurea Cheveres 1.410 32 5 7100 100-120 padure de agrement

Mal Timis-Sag 200 12 25 5.000 150-200 strand

Mal Timis-Albina 50 15 80 2.500 80-100 strand

Mal Bega Ghiroda Noua

20 7 25 500 30-50 strand

T O T A L 5.620 - - 54.100 1.163-1.765 -

Numarul de vizitatori este calculat cu o norma de 7 iesiri pe an pentru fiecare locuitor al Timisoarei, ceea ce este un indice foarte bun.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

40

PotenŃialul recreativ al unitatilor prezentate mai sus poate fi cuantificat printr-un sistem scalar in raport cu intensitatea posibilităŃilor aferente, astfel: 1 punct – intensitate mica, 2 puncte – intensitate medie, 3 puncte – intensitate mare.

Tabel 2.8. Potentialul recreativ al atractiilor de agrement

Tipul de recreere

Unitatea

recreativa Odihna pasivă

Odihna activa

instructiva

Distractie pentru copii

Sporturi nautice

Baie, inot, plaja Echitatie

Total

potential

Padurea Verde 3 1 3 - - 3 10

Padurea Giroc 3 1 1 1 1 3 10

Padurea Bistra 3 1 1 3 1 - 9

Padurea Bazos 3 3 2 - - - 8

Padurea si lacul Ianova 3 1 1 3 - - 8

Padurea Lighed 3 1 - - - - 4

Padurea Cheveres 3 1 - - 1 - 5

Padurea Bazos- Armag 3 1 - - - - 4

Padurea Pischia 3 1 - - - - 4

Padurea Blajova 3 1 - - - - 4

Mal Timis-Sag 2 - 1 - 3 - 6

Mal Timis-Albina 2 - 1 - 3 - 6

Mal Bega - Ghiroda Noua 2 - 1 - 3 - 6

Revenind la tabelele anterioare, se observa ca, pe baza indicilor de incarcare ecologica, capacitatea maxima de incarcare instantanee a padurilor si malurilor raului Timis pe o raza de 30 km este de 54.100 persoane, ceea ce reprezintă 17,60 % din populatia actuala a Timisoarei. Acest indice de capacitate simultana poate fi apreciat ca mare, din punct de vedere potential, dar practic indicele nu se realizeaza in realitate, intrucat problema deplasarii populatiei pana la aceste locuri este dificila, neexistand mijloace de deplasare catre toate aceste puncte, iar problema preturilor – atat la transportul cu mijloace auto proprii, cat şi cu transportul in comun – limiteaza, prin posibilitatile materiale momentane, atractia locurilor de recreere.

2.1.6.4. Turisti & Hoteluri

Infrastructura generală (aeroportul international Timisoara, caile feroviare si cele rutiere) si infrastructura turistica (32 hoteluri cu o capacitate totala de 2350 de locuri de cazare, 23 de pensiuni cu o capacitate totală de 429 de locuri de cazare, avand diferite grade de confort), existenta unui corp de ghizi specializati in turism, creaza conditii pentru dezvoltarea turismului intern si international.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

41

2.2. Date specifice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor

Datele prezentate in acest capitol se refera la deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, deseurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti si deseurile din constructii si demolari. Datele specifice de deseuri sunt date privind generarea deseurilor, compozitia, reciclarea, tratarea si eliminarea. Ele cuprind:

Organizarea sistemului de gestionare a deseurilor; Fluxuri de deseuri; Prevenirea generarii de deseuri; Colectarea si transportul; Piete potentiale pentru compost si reciclabile; Tratarea deseurilor; Eliminarea deseurilor.

2.2.1. Generarea deseurilor

Planul Local de Gestionare a Deşeurilor pentru municipiul Timisoara, cuprinde la acest capitol informaŃii din punct de vedere cantitativ şi calitativ, referitoare la caracterizarea deşeurilor municipale:

CantităŃi de deşeuri municipale generate Indicatorii de generare a deşeurilor municipale CompoziŃia deşeurilor menajere Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

2.2.1.1. CantităŃi de deşeuri municipale generate

Deşeurile municipale generate , cuprind atât cantităŃile de deşeuri generate şi colectate (amestec sau selectiv), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale au fost furnizate de operatorul de salubrizare. Cantitatea de deşeuri generata şi necolectata, este reprezentata în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaŃia nu este arondata la serviciul de salubrizare. CantităŃile de deşeuri municipale includ :

Deşeurile menajere colectate în amestec de la populaŃie;

Deşeurile din comerŃ, industrie, instituŃii, colectate în amestec şi care sunt asimilabiel cu cele menajere

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

42

Deşeurile de ambalaje rezultate de la populaŃie, comerŃ şi instituŃii

Deşeurile municipale colectate selectiv, de la populaŃie, comerŃ, instituŃii, pe sortimente (hârtie, carton, sticlă, plastic, metale, lemn, biodegradabile) etc.

Deşeuri voluminoase colectate

Deşeuri din grădini şi parcuri, pieŃe şi stradale

In tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind colectarea deşeurilor in municipiul Timisoara, puse la dispozitie de operatorul de salubrizare, RETIM Timisoara, precum si estimarea cantitatilor de deseuri necolectate, pentru o perioadă de 5 ani, anterioară anului 2007 an de referinŃă, stabilit la inceputul perioadei de planificare, de comun acord cu APM Timis si Primaria Timisoara.

Tabel 2.9. Evolutia cantatilor de deseuri municipale colectate&necolectate in perioada 2003 – 2007. Sursa: Baza de date a operatorului de salubritate RETIM S.A

Tipuri de deseuri cod 2003 2004 2005 2006 2007

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

20 15 01

238.156 245.658 250.427 265.972 303.750

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie (to)

20 03 01

133.417 135.974 140.035 144.255 152.910

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie institutii (to)

20 03 01

71.460 72.228 82.200 85.928 102.187

Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari) (to)

20 01 15 01

399,34 277,20 169,76 187,57 650,15

- hartie si carton (to) 20 01 01 15 01 01

321,20 174,90 52,07 93,54 545,73

- sticla (to) 20 01 02 15 01 07 6,90 1,00 0,30 1,60 -

- plastic (to) 20 01 39 15 01 02

35,60 30,50 31,38 69,42 61,68

- metal (to) 20 01 40 15 01 04

26,13 20,30 11,21 6,48 28,27

- lemn (to) 20 01 38 15 01 03 - - - - -

- bidegradabile (to) 20 01 08 - - - - -

- altele (to) 20 01 15 01

9,51 50,50 74,80 16,53 14,47

Deseuri voluminoase (to) 20 03 07 22.297 23.660 14.348 18.665 2.940 Deseuri din gradini si parcuri (to) 20 02 - - - - 518 Deseuri din piete (to) 20 03 02 - - - - 12.580 Deseuri stradale (to) 20 03 03 4.245 3.698 4.187 6.467 20.197

Deseuri generate si necolectate (to) 20 01 15 01

6.338 9.821 9.488 10.370 11.768

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

43

Figura 2.8 Evolutia cantitatilor de deseuri generate in municipiul Timisoara

Pentru comparatie s-au estimat cantităŃile de deşeuri municipale generate in municipiul Timisoara, in perioada 2003- 2007, luand in calcul urmatoarele elemente:

a fost identificat numarul de locuitori din mediul urban dens si mediul urban, in functie de contractele operatorului de salubrizare, respectiv de numarul de arondati

numarul total de locuitori a fost considerat astfel:

- pentru mediul urban dens: populatia stabila+ turisti

- pentru mediul urban : populatia stabila

indicele mediu de generare pentru mediul urban dens a fost considerat 628 kg/loc/an pentru anul 2003 si respectiv 648 kg/loc/an pentru anul 2007, conf. Prognoza din PNGD

indicele mediu de generare pentru mediul urban a fost considerat 488 kg/loc/an pentru anul 2003 si respectiv 504 kg/loc/an pentru anul 2007 conf. Prognoza din PNGD

Tabel 2.10. Estimarea cantitatilor de deseuri generate in municipiul Timisoara in perioada analizata 2003-2007, tinand cont de indicii de generare pentru mediu urban si urban dens din PNGD. (tone/an)

Tipuri de deseuri cod 2003 2004 2005 2006 2007

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care: 20 15 01 298.526 301.614 304.415 306.037 306.887

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 154.364 153.940 157.098 152.788 154.489

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie institutii

20 03 01 89.574 88.680 99.921 98.872 103.242

Deseuri municipale si asimilabile colectate separat ( exclusiv deseuri din constructii si demolari)

20 01 15 01

399 277 170 188 650

20 01 01 - hartie si carton

15 01 01 321,20 174,90 52,07 93,54 545,73

238156

245658

250427

265972

303750

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000

2003

2004

2005

2006

2007

An

Cantitati generate (to/an)

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

44

Tipuri de deseuri cod 2003 2004 2005 2006 2007

20 01 02 - sticla

15 01 07 6,90 1,00 0,30 1,60 -

20 01 39 - plastic

15 01 02 35,60 30,50 31,38 69,42 61,68

20 01 40 - metal

15 01 04 26,13 20,30 11,21 6,48 28,27

20 01 38 - lemn

15 01 03 - bidegradabile 20 01 08

20 01 - altele

15 01 9,51 50,50 74,80 16,53 14,47 Deseuri voluminoase 20 03 07 27.949 29.049 17.441 21.477 2.970 Deseuri din gradini si parcuri 20 02 509 514 519 522 523 Deseuri din piete 20 03 02 12.364 12.492 12.608 12.675 12.710 Deseuri stradale 20 03 03 5.321 4.540 5.090 7.441 20.406 Deseuri generate si necolectate 20 01 8.045 12.121 11.569 12.075 11.896

Figura 2.9 Valori comparative privind generarea deseurilor

Pentru anul 2007, cantitatile de deseuri generate estimate tinand cont de indicii de generare din PNGD sunt sensibil egale cu cele rezultate din baza de date a operatorului de salubrizare RETIM Timisoara.

238.156

298.526

245.658 301.614

250.427 304.415

265.972 306.037

303.750

306.887

0 100.000 200.000 300.000 400.000 cantitati de deseuri generate (to/an)

2003

2004

2005

2006

2007

Deseuri generate-conf. prognoza PNGD

Deseuri generate-conf. informatii RETIM

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

45

2.2.1.2. Indicatori de generare ai deseurilor municipale

Indicatorii de generare ai deşeurilor reprezintă raportul dintre cantitatea de deşeuri generată şi numărul total de locuitori din municipiul Timisoara.

Tabel 2.11. Indicatori de generare a deseurilor

Indicatori de generare a deseurilor

An Deşeuri

municipale si asimilabile, kg/loc.an

Namoluri de la statiile de epurare

orasanesti, kg/loc.an

Deşeuri din constructii si

demolari, kg/loc.an

Total deşeuri,

kg/loc.an

2003 946 - 31 977 2004 962 - 26 988 2005 977 - 29 1.006 2006 988 - 43 1.031 2007 999 9,70 71, 1.080

Figura 2.10 Indicatorii de generare ai deseurilor

2.2.1.3. CompoziŃia medie a deşeurilor menajere de la populaŃie

Compozitia deşeurilor la nivelul municipiului Timisoara a fost estimata in functie de compozitia medie a deşeurilor din judetele componente Regiunii Vest. Datele privind compozitia deşeurilor menajere folosita in PRGD – Regiunea Vest a fost estimata pe baza datelor primite de la agentii de salubritate.

750 800 850 900 950 1000

kg/loc/zi

2003

2004

2005

2006

2007

indicatori de colectare a deseurilor indicatori de generare a deseurilor

kg/loc/an

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

46

11% 5%

5%

9%

3%

53%

14%

Deseuri de ambalaje de hartie si carton Deseuri de ambalaje de sticla

Deseuri de ambalaje metalice Deseuri de ambalaje de platic

Deseuri de ambalaje de lemn Deseuri biodegradabile

Deseuri reciclabile altele decat ambalaje

Tabel 2.12. Compozitia medie a deseurilor menajere de la populatie

Cantitate Cantitate Compozitia deseurilor %

to/an kg/loc/an

Deseuri de ambalaje de hartie si carton 11 33.758 68,4

Deseuri de ambalaje de sticla 4.90 15.037 30, 5

Deseuri de ambalaje metalice 4.60 14.117 28,6

Deseuri de ambalaje de platic 8.60 26.392 53,5

Deseuri de ambalaje de lemn 3.40 10.434 21,1

Deseuri biodegradabile 54 165.719 335,9

Deseuri reciclabile altele decat ambalaje 13.50 41.430 84.0

Total 100.00 306.887 Datele privind ccompozitia deşeurilor menajere sunt estimate pe baza datelor primite de la agentii de salubritate.

Figura 2.11 Compozitia medie a deseurilor menajere din municipiul Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

47

2.2.2. Colectarea si transportul deseurilor

2.2.2.1. Activitatea de salubrizare

Serviciul public de salubrizare, parte componentă a serviciilor de gospodărie comunală, este organizat şi funcŃionează pe baza următoarelor principii :

- protecŃia sănătăŃii publice ; - autonomia locală şi descentralizarea ; - responsabilitatea faŃă de cetăŃeni ; - conservarea şi protecŃia mediului înconjurător ; - calitatea şi continuitatea serviciului ; - tarife echitabile şi accesibile tuturor consumatorilor ; - nediscriminarea şi egalitatea tuturor consumatorilor ; - transparenŃa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăŃenilor; - administrarea corectă şi eficientă a bunurilor proprietate publică şi a banilor

publici; - securitatea serviciului; - dezvoltare durabilă;

In acest sens, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 10/16.07.1996, s-a aprobat asocierea Consiliului Local al Municipiului Timişoara cu societăŃile RER-RWE ENTSORGUNG ROMÂNIA SRL, REO-RWE ENTSORGUNG SRL–PRAGA şi înfiinŃarea unei societăŃi numită SC RETIM-RWE-ECOLOGIC SERVICE SA, care să asigure managementul integral al deşeurilor pe raza municipiului Timişoara.

Ca urmare a licitatiei publice deschise organizata de Primaria Timisoara in mai-iunie 2006, finalizata cu incheierea unui contract semnat in luna august 2006 cu durata 8 ani, respectiv pana in 2014 cu SC „RETIM” SA, acesta a devenit operator unic de salubrizare pentru municipiul Timisoara. RETIM, prestează activităŃi specifice în baza licenŃei de operare emisă de Autoritatea NaŃională de Reglementare a Serviciilor de Gospodărie Comunală – ANRSC. Societatea are implementat SR EN ISO 9001: 2000 - privind implementarea, menŃinerea şi îmbunătăŃirea sistemului de management al calităŃii şi SR EN ISO 14001:2001 - privind implementarea, menŃinerea şi îmbunătăŃirea sistemului de management de mediu.

SC „RETIM” SA prestează pe raza municipiului Timişoara următoarele activităŃi:

colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere de populaŃie, agenŃi economici şi instituŃii publice;

salubrizarea stradală, măturatul, spălatul şi stropitul carosabilului; colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor constituite în rampe clandestine

pe domeniul public; deszăpezirea şi menŃinerea în funcŃiune a căilor publice pe timp de polei şi

îngheŃ;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

48

96%

4%

populatie fara servicii de salubritate

populatie deservita

colectarea selectivă a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje şi a altor materiale refolosibile;

administrarea şi gestionarea depozitului de deşeuri ;

2.2.2.2. Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Tabel 2.13. Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubrizare in anul 2007 in municipiul Timisoara. Sursa: RETIM Timisoara

Populatie deservita mediu urban

dens mediu urban

(la case)

Total populatie deservita

Populatie

nr. locuitori % nr. locuitori % nr. locuitori %

307.347 218.448 71,07 75.501 24,56 293.949 95

Figura 2.12 Numarul de locuitori care beneficiaza de servicii de salubrizare, pe

zone

Figura 2.13 Raportul intre numarul total de locuitori si cei care beneficiaza de servicii de salubrizare in municipiul Timisoara in 2007

218.448

75.501

0 50000 100000 150000 200000 250000

numar de locuitori deserviti

1

2

zo na

mediu urban dens mediu urban la case

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

49

Este deservita aproximativ 95% din totalul populatiei municipiului Timisoara. Ca urmare, cca. 96,12 % din cantitatea de deseuri generate este colectata.

Tabel 2.14. Evolutia gradului de colectare a deseurilor

2003 2004 2005 2006 2007

Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile colectate / cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile generate (to)

133.417 135.974 140.035 144.255 152.910

Cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat / cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile colectate(to)

399,34 277,20 169,76 187,57 650,15

Numărul de locuitori deserviŃi de serviciul de salubritate / număr total de locuitori 273.107 281.612 286.330 290.790 293.949

Cantitatea de deşeuri colectata* (kg/loc/an) 846 837 841 879 993 Cantitatea de deşeuri generata** (kg/loc/an) 946 962 977 988 999

*cantitate de deseuri colectata de la populatia care beneficiaza de servicii de salubrizare **cantitate de deseuri estimata in functie de numarul total al locuitorilor municipiului Timisoara

Figura 2.14 Evolutia gradului de colectare a deseurilor si numarului de locuitori care beneficiaza de servicii de salubrizare intre 2003 - 2007

Graficul de mai sus releva faptul ca numarul locuitorilor care beneficiaza de servicii de salubrizare a crescut mai rapid decat cantitatea de deseuri generate, mai ales in perioada 2003-2006. Acest lucru se explica prin scaderea cantitatii de deseuri generate efectiv, in primul rand ca urmare a procesarii in gospodarie a unor fractiuni: ex. in zona cu case deseul verde si cel de la bucatarie se composteaza sau se foloseste ca hrana pentru animale. Anul 2007, inregistreaza o crestere accentuata a cantitatii de deseuri colectata fata de perioadele anterioare, cu cca. 12,5% mai mult fata de anul 2006, fata de o crestere de numai cca. 1% a numarului de abonati. Aceasta crestere se poate explica prin campaniile sustinute de colectare si a altor fractinui de deseuri cum ar fi de exemplu deseurile electrice, electronice si electrocasnice dar si ca urmare a imbunatatirii calitatii

C an

tit at

i d e

de se

ur i c

ol ec

ta te

(t o/

an )

Po lu

la tia

(n um

ar d

e lo

cu ito

ri)

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

2003 2004 2005 2006 2007

260.000

265.000

270.000

275.000

280.000

285.000

290.000

295.000

300.000

Cantitati de deseuri colectate (to/an) Populatie arondata

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

50

si eficientei serviciului prestat de operatorul local, datorat unui efort investitional apreciabil materializat in procurarea de recipienti si echipamente de colectare si transport moderne.

Figura 2.15 EvoluŃia cantitatilor de deseuri generate, colectate si colectate selectiv Sursa: RETIM Timisoara

Figura de mai sus demonstreaza ca raportul intre cantitatea de deseuri generata si cea colectata este bun si se mentine aproape constant, ambele inregistrand o linie crescatoare si proportionala, in timp ce cantitatea de deseuri colectate selectiv a inregistrat o linie descendenta in perioada 2003-2006, dupa care in anul 2007 a inregistrat o crestere semnificativa, permitand ca aproape toata cantitatea de deseuri generata sa fie practic colectata fie ca deseu mixt fie sortat la sursa. Ca si graficul anterior, acesta demonstreaza impactul major pe care investitiile si o buna gestionare a serviciului la avut asupra indicilor de performanta a acestuia. Deseurile reciclabile, rezultate din colectare selectiva la sursa sunt preluate de un numar de 7 operatori locali, specializati.

Tabel 2.15. Centre specializate in recuperarea deseurilor reciclabile – judeŃul Timis

Nr. crt.

Denumire agent economic Adresă punct de lucru Deşeuri recuperate

1 SC ALCRICO SRL Sat CHIŞODA, com. GIROC, incinta AGROMEC mase plastice

2 SC CELULOZĂ ŞI OłEL SRL

TIMIŞOARA, str. J.P. Marat, nr.8, tel.215055, fax 216755

TIMIŞOARA, str. Polonă, nr. 2

TIMIŞOARA, str. Paul Morand, nr. 69

metale feroase hârtie acumulatori

3 SC EURO METAL WORKS SRL

TIMIŞOARA, Splaiul Nicolae Titulescu, Prelungire 2, tel. 220025, fax 219732 metale feroase

4 SC STEEL PETROL SRL TIMIŞOARA, str.Constructorilor, nr. 2, tel. 0744-612568, fax 286600

metale feroase acumulatori

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

2003 2004 2005 2006 2007 0

100

200

300

400

500

600

700

cantitati de deseuri generate (to/an)

Cantitati de deseuri colectate (to/an)

Cantitati de deseuri colectate separat(to/an)

C an

tit at

i d e

de se

ur i

ge ne

ra te

s i c

ol ec

ta te

(t

o/ an

)

C an

tit at

i d e

de se

ur i

co le

ct at

e se

le ct

iv

( to

/a n)

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

51

Nr. crt.

Denumire agent economic Adresă punct de lucru Deşeuri recuperate

5 SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL

TIMIŞOARA, str. Calea Şagului, nr. 201, tel. 285382, fax 285411

TIMIŞOARA, str. Ovidiu Balea, nr. 45

metale feroase hârtie carton mase plastice acumulatori sticlă textile

6 SC OCTALI CHIMPROD SRL TIMIŞOARA, str.Calea Buziaşului, nr. 19/A, tel./fax 291571 acumulatori

7 SC STRAVA SRL TIMIŞOARA, str. Zimnicea, nr.26, tel. 286833

metale feroase hârtie carton mase plastice acumulatori sticlă textile

Tabel 2.16. Centre specializate care preiau spre reciclare deseuri rezultate din colectarea selectiva. Sursa: RETIM Timisoara

Nr. crt

Denumire agent economic Adresa Deseuri recuperate

1 SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL

TIMIŞOARA, str. Calea Şagului, nr. 201, tel. 285382, fax 285411

TIMIŞOARA, str. Ovidiu Balea, nr. 45

hartie carton acumulatori auto

2 SC ANVEROT Timisoara, str. Polona nr. 1 PET

3. SC CELULOZĂ ŞI OłEL SRL TIMIŞOARA, str. J.P. Marat, nr.8, tel.215055, fax 216755

TIMIŞOARA, str. Polonă, nr. 2

TIMIŞOARA, str. Paul Morand, nr. 69

metale

4 SC ALFAPLAST Loc. Jebel, Timis folie polietilena

5 SC CETA Bucuresti, str. Preciziei nr 38 anvelope

6 Alvi Serv Arad, str. Bradului nr. 63 deseuri periculoase

2.2.2.3. Dotarea cu recipienti a populatiei si agentilor economici care beneficiaza de servicii de salubrizare

Pe raza municipiului Timisoara, colectarea deseurilor se efectueaza din recipienti de precolectare amplasati la adresa beneficiarului, neexistand puncte de colectare centralizata a deseurilor mixte sau pe fractiuni.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

52

Agentii economici arondati la serviciul de salubrizare sunt dotati cu recipienti de precolectare proprii sau inchiriati, colectarea deseurilor realizandu-se la adresa acestora. Recipientii de precolectare au capacitati cuprinse intre 1,1 - 28 mc, numarul de ridicari pe saptamana osciland intre 1 si 5 ridicari. Colectarea deseurilor recuperabile s-a realizat in 34 de puncte fixe dar pe masura implementarii sistemului de colectare duala, in sectoarele in care acesta a fost implementat, punctele fixe au fost desfiintate. Cele existente la nivelul anului 2007 sunt dotate cu un numar de 107 containere din plasa de sarma montate pe cadre metalice, cu capacitatea de 1,2 mc, pentru colectarea PET si sunt amplasate in zona Complexului studentesc si in zonele dens populate containere.

Figura 2.16 Punct de precolectare al Primariei Timisoara Colectarea de la agentii economici se face cu 141 containere de 1,1 mc (inchiriate) si 4 presocontainere de 20 mc (proprii). Colectarea deseurilor de la populatie se realizeaza cu 1.347 europubele de 240 l si 2.874 saci de plastic de 240 l inscriptionati.

Figura 2.17 Punct de precolectare de la populatie in zona urbana densa a municipiului Timisoara

a.Pubela uscata, inscriptionata b.Pubela umeda in fata si pe capac

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

53

Tabel 2.17. Dotarea cu recipienti pentru colectarea deseurilor de la populatie si agenti economici

Tip Recipient

Pubele (litri)

Containere (mc)

E

ur oc

on ta

in er

e (m

c)

P re

so co

nt ai

ne re

(m

c)

Capacitate recipient

120 140 240 4 7 11 20 22 1,1 20

Numar recipienti 5.155 1.399 11.588 5 66 3 3 13 2.142 7 mii litri 618,6 195,86 2.781,12 20,00 462,00 33,00 60,00 286,00 2.356,20 140,00 Volum

total l/loc 2,01 0,64 9,05 0,07 1,50 0,11 0,20 0,93 7,67 0,46

Capacitatea totala a recipientilor de colectare raportata la numarul total de locuitori in anul 2007, este de 22,17 l/loc. Se recomanda o capacitate a recipientilor de colectare de minim 25 l/loc.

2.2.2.4. Dotarea cu mijloace de transport

Pentru colectara deseurilor municipale in municipiul Timisoara, operatorul de salubritate dispune de urmatoarele mijloace de transport: Tabel 2.18. Capacitatea totala de transport a operatorului de salubritate

Tip mijloc de transport Capacitate mc Numar (buc)

Autogunoiera 6 4

Autogunoiera 10,5 10

Autogunoiera 16 14

Autogunoiera 18 19

Autogunoiera 24 3

Autocamion 8 to 3

Capacitate totala de transport deseuri (mc) 1.290

Capacitate totala de transport deseuri (to) 895 53

Capacitate de transport (l/loc/cursa) 4,2

Frecventa de colectare pe care operatorul de salubrizare o asigura in prezent este de o data la 3-5 zile.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

54

Din datele de mai sus rezulta ca dotarea actuala cu mijloace de transport asigura aceasta frecventa de colectare, avand in vedere ca distanta pana la depozit este mica, acesta fiind situat la limita admistrativa a municipiului.

Daca fiecare mijloc de transport efectueaza in medie 2 curse pe zi, rezulta o frecventa medie de colectare de doua ori pe saptamana:

22,17 l/loc : 4,2 l/loc/cursa : 2 curse/zi = 2,6 zile

2.2.3. StaŃii de transfer

Nu exista nici o statie de transfer in regiune.

2.2.4. Valorificarea si tratarea deseurilor

2.2.4.3. Sortarea deseurilor

In municipiul Timisoara nu există statii de sortare la data elaborarii studiului. Este in curs de implementare un proiect pentru Statie de sortare a deseurilor provenite din colectarea selectiva, fractiunea uscata, cu o capacitate de 110.000 o/an. Termen de punere in functiune trim. IV 2008.

2.2.4.4. Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la sursa

OperaŃiile de tratare a deseurilor rezultate din colectare selectiva care se efectuează în Timisoara sunt:

prelucrarea deseurilor de hartie în vederea reciclării în unităŃi de tip REMAT (sortare, balotare)

prelucrarea deşeurilor metalice în vederea reciclării prin unităŃi de tip REMAT (sortare, mărunŃire, presare, balotare)

prelucrare în vederea reciclării deşeurilor de mase plastice prin unităŃile de reciclare care detin echipamente specifice si sunt autorizate pentru aceasta activitate. In pricipal operatiunile de reciclare se refera la spalare, eliminarea fractiunilor indezirabile, macinare pentru obtinerea de peleti sau granule. Materialele plastice (PVC, PE, PP, PET) reciclate sunt valorificate ca materii prime sub forma de peleti sau granule.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

55

hartie-carton ; 545,73 to

metale ; 28,27 toplastic ;

61,68 to

Tabel 2.19. Agentii economici implicati in acŃiunea de reciclare si dotarea acestora cu echipamente

Denumirea agentului economic

Tip echipament, caracteristici

Autorizatie de mediu

Capacitate proiectata,

tone/an

Tipul deseului prelucrat

230000 to

deseuri metalice

19200 to hârtie şi carton

SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL

cantar 30 to 4 greifere 8 camioane cu macara ghilotină –presă pentru caroserii auto prese de balotat hârtie, plastic maşină de secŃionat cabluri PVC separator magnetic pentru metale neferoase

da

850 to mase plastice

48500 to

metalice SC Celuloză şi oŃel SRL

2 greifere utilaj castor MH6 auto incărcător TIH presă balotat tablă autocamion

da

2400 to hartie/carton

SC Alcrico SRL

tocator pentru plastic motostivuitor da mase plastice

SC Alfaplast SRL

tocator pentru plastic motostivuitor alte echipamente

da folie polietilena

Prelucrarea deseurilor colectate selectiv la sursa consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire, presare, balotare si valorificarea catre agentii economici reciclatori, care poate include sau nu si transportul. Valorificarea deseurilor colectate selectiv de la populatie s-a facut prin unitati de reciclare de tip REMAT. Cantitatile colectate separat si valorificate in anul 2007 au fost :

hartie-carton : 545,73 tone, care au fost r eciclate la fabricile de hartie din tara; plastic : 61,68 tone, valorificate la unitati prelucratoare din tara si la export ; metale : 28,27 tone, reciclate la unităŃi din metalurgie.

Figura 2.18 Structura fractiunilor colectate separat si valorificate in anul 2007. Sursa: RETIM Timisoara

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

56

2.2.4.3. Compostarea deseurilor biodegradabile

In municipiul Timisoaa nu se colecteaza separat fractia biodegradabila si nici nu exista instalatii centralizate pentru compostarea acestora.

2.2.4.4. Tratare mecano – biologica

In municipiul Timisoara nu exista statii de tratare mecano – biologica a deseului urban.

2.2.4.5. Tratarea termica

In municipiul Timisoara functioneaza incineratorul Pro Air Clean, incinerator ecologic de deseuri industriale, medicale si toxice:

Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor

Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei pastei de hartie, hartiei si cartonului

Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica

a carbunilor Deseuri din procese chimice organice Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de

acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice

Deseuri din industria fotografica Deseuri din procesele termice Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor

materiale; hidrometalurgie neferoasa Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a

materialelor plastice Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor

comestibile) Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si

imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte Deseuri nespecificate in alta parte Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente

contaminate) Deseuri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare

si/sau cercetari conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hranei in bucatarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii)

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

57

VOLUM

DISPONIBIL

6.385.081 mc

VOLUM OCUPAT

9.940.000 mc

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

16.000.000

18.000.000

2.003 2004 2005 2006 2007

V ol

um o

cu pa

t/ di

sp on

ib il

(m c)

Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat

2.2.5. Eliminarea deseurilor

Singurul mod de eliminare a deseurilor municipale si asimilabile este prin depozitare in depozitul municipal de la Parta, pus in functiune in anul 1992. Administrarea depozitului de deseuri este realizata de catre SC RETIM SA . Depozitul Parta este neconform, intrucat nu are dotarile necesare pentru protecŃia mediului urmand sa sisteze depozitarea la sfarsitul in anului 2008 conform Anexa 2 la HG 349/2005. Acest depozit detine autorizatia de mediu nr. 5891/30.10.2003 cu o perioada de valabilitate de 5 ani si Plan de conformare.

Tabel 2.20. Caracteristici principale ale depozitului Parta

Suprafata teren ocupata

(mp)

Capacitate de depozitare initiala

(mc)

Volumul ocupat la finele anului 2007

(mc)

Capacitatea de depozitare disponibila

(mc) 156.975 16.325.400 9.940.319 6.385.081

Tabel 2.21. Evolutia cantităŃilor de deseuri depozitate si a capacitatilor disponibile

Cantitatea deseuri depozitata (mc)

2003 2004 2005 2006 2007

Capacitate disponibila in 2007 (mc) Depozit

Parta

597.489 615.998 658.941 694.120 867.321 6.385.081

Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate este prezentate in figura urmatoare.

Figura 2.19 Evolutia gradului de umplere al depozitului Parta 2003 – 2007

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 02.doc

58

Balanta totală a materialelor din fluxurile de deşeuri colectate in municipiul Timisoara, este prezentata în tabelul următor.

Tabel 2.22. Balanta de materiale din fluxul de deseuri colectate in municipiul Timisoara in anul 2007

*Cantitatea de deseuri generate in anul 2007, a fost estimata luand in calcul urmatoarele elemente:

numarul total de locuitori inclusiv turistiii, a fost estimat pentru mediul urban dens (307.347 locuitori, si 186.000 turisti) si respectiv pentru mediul urban (88.889 locuitori)

indicele mediu de generare pentru mediul urban dens a fost considerat 648 kg/loc/an, conf. Prognoza din PNGD

indicele mediu de generare pentru mediul urban a fost considerat 504 kg/loc/an, conf. Prognoza din PNGD

Rezulta ca 96% din cantitatea de deseuri generate se colecteaza si ca numai 0,2% din cantitatea de deseuri colectate se colecteaza selectiv la sursa si se valorifica.

Figura 2.20 Fluxul deseurilor in anul 2007 in municipiul Timisoara

Deseuri generate* 307.347 locuitori x 998,5 kg/loc/an : 1000

306.887 to

Deseuri colectate selectiv si valorificate Sursa: RETIM Timisoara

650,15 to

Deseuri compostate 0 to Deseuri depozitate Sursa: RETIM Timisoara 832.376 mc x 0,35 to/mc

291.331 to

Deseuri neevientiate (diferenta intre cantitati generate si cantitati colectate si respectiv depozitate) 306.887 –(650,15+291.331)

14.906 to

650,15

0

17.751

303.562

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000

Deseuri colectate selectiv si valorificate

Deseuri compostate

Deseuri neevientiate

Deseuri depozitate

tone/an

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

170

CAPITOLUL 10. MONITORIZARE

Monitorizarea Planului Local pentru Gestionarea Deseurilor va urmari progresul municipiului in realizarea obiectivelor si masurilor cuprinse in Plan. Monitorizarea Planului de Gestionare a Deseurilor este o competenta oficiala si o responsabilitate a Primariei municipiului Timisoara si a Agentiei pentru Protectia Mediului. Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual catre Agentia Locala pentru Protectia Mediului, publicului si altor organizatii interesate. Trebuie identificate efectele adverse neprevazute. Efectele neprevazute se refera de cele mai multe ori la urmatoarele aspecte:

� intensitatea estimata a unui efect se poate dovedi eronata � masurile de atenuare a unor efecte se pot dovedi a fi ineficiente, de exemplu

efectele adverse estimate luate in considerare a se rezolva prin masurile propuse pot totusi sa se manifeste in ciuda masurilor luate

� poate exista o schimbare in circumstantele care au stat la baza ipotezelor considerate in evaluare.

Este posibil sa apara efecte ne-identificate initial, pe parcursul evaluarii datorita utilizarii unor indicatori mai largi, care tin cont de context. Rezultatele monitorizarii vor fi folosite la :

� determinarea progresului in atingerea obiectivelor stabilite in plan; � determinarea deficientelor si a zonelor care necesită atentie; � redirectionarea investitiilor viitoare, revizuirea calendarului; � informarea si raportarea catre public şi oficialitati guvernamentale despre

Planul de Implementare si atingerea tintelor si obiectivelor. Monitorizarea PLGD include:

� monitorizarea anuala a obiectivelor si tintelor PLGD � evaluarea progresului obiectivelor si tintelor PLGD � identificarea intarzierilor si a deficientelor in implementarea PLGD � actiuni recomandate privind imbunatatirea implementarii PLGD � publicarea raportului de monitorizare anuala a PLGD

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

171

� publicarea studiilor speciale daca este necesar. Tehnicile adecvate de monitorizare, pot influenta planurile viitoare si indeplinirea eficienta a Ńintelor.

Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt:

� Obiectivele care derivă din documente precum Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor. Acestea vor fi de cele mai multe ori identice pentru toate

judeŃele/localitatile;

� Obiective specifice/sub-obiective care detaliază obiectivele sau identifică cerinŃe

suplimentare rezultate din posibilităŃile sau necesităŃile localitatii.

� Măsuri de implementare concepute astfel încât obiectivele să fie îndeplinite;

� Indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acŃiunilor din Planul de implementare;

� łinte şi termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat sau începând cu un anumit moment;

� Responsabili pentru implementare - reprezentând instituŃiile sau persoanele cel mai bine plasate şi care în conformitate cu prevederile legale, poartă răspunderea

aplicării măsurilor stabilite;

� Responsabili pentru monitorizarea PLGD – reprezentanŃi ai consiliului local, agenŃiei

judeŃene pentru protecŃia mediului, Gărzii de Mediu, direcŃiei de sănătate publică, ONG-uri.

Un element important al Raportului de monitorizare este reprezentat de: monitorizarea factorilor relevanŃi pentru prognoză

Calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale, a deşeurilor biodegradabile municipale şi a deşeurilor de ambalaje s-a realizat pe baza următorilor factori relevanŃi, conform celor prezentate în capitolul 4 ”Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile şi a deşeurilor de ambalaje”:

� EvoluŃia populaŃiei;

� EvoluŃia indicelui de generare a deşeurilor municipale;

� Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale;

� EvoluŃia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje;

� Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcŃie de sursa de generare (deşeuri de ambalaje de la populaŃie, din comerŃ, instituŃii şi industrie);

� CompoziŃia deşeurilor de ambalaje pe tip de material;

� Ponderea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje conŃinute în deşeurile de la

populaŃie.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

172

Se vor urmări Ńintele cuantificate în subcapitolul 4.5 “Cuantificarea Ńintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje”. În cazul în care la monitorizarea PLGD se constată că unul sau mai mulŃi factori relevanŃi prezintă o altă evoluŃie decât cea luată în considerare la calculul prognozei, se va decide revizuirea PLGD. Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru: � determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; � determinarea deficienŃelor şi a zonelor care necesită atenŃie;

� ghidarea sau redirecŃionarea investiŃiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare;

� informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea Ńintelor.

Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului. Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sisteme adecvate de feedback la nivel local, vor influenŃa planificarea viitoare şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor. Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competentă oficială şi o responsabilitate a AgenŃiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului (ANPM), a fiecărei AgenŃii Regionale pentru ProtecŃia Mediului (ARPM) şi a fiecărei AgenŃii locale pentru ProtecŃia Mediului (APM). Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, ANPM, agenŃiile judeŃene şi regionale pentru protecŃia mediului, consiliilor judeŃene, publicului şi altor organizaŃii interesate. Metodologia de monitorizare Pentru fiecare obiectiv/sub-obiectiv prevăzut în PLGD se va stabili un indice de monitorizare cuantificabil. Pentru fiecare indice vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinŃa. TendinŃa reprezintă variaŃia indicelui în comparaŃie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează :

☺ VariaŃie pozitivă faŃă de intenŃii � VariaŃie negativă faŃă de intenŃii � Nici o variaŃie.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

173

10.1. Stabilirea indicatorilor de monitorizare

In vederea monitorizarii atingerii obiectivelor stabilite in procesul de planificare trebuie atasat fiecarui obiectiv un „sistem de control”. Sistemul de control poate consta in tinte masurabile, indicatori masurabili si masuri stabilite pentru fiecare obiectiv. In cazul in care exista tinte cuantificabile asociate obiectivului, indicatorul este reprezentat de tinta in sine. In cazul in care nu pot fi definite tinte cuantificabile sau in cazul in care tintele trebuie facute mai precise, indicatorii, care arata daca obiectivele calitative si cantitative sunt atinse, sunt foarte importanti in vederea monitorizarii progresului. In unele situatii pentru monitorizarea unui obiectiv pot fi stabiliti unul sau mai multi indicatori. Indicatorii de monitorizare pot fi impartiti in doua categorii: � Indicatori de baza – se refera la cantitatile de deseuri colectate si valorificate,

precum si la capacitatea instalatiilor de gestionare a deseurilor existente la un moment dat. Monitorizarea anuala a indicatorilor de baza furnizeaza informatii generale privind progresul realizat in sistemul de gestionare a deseurilor in municipiul Timisoara;

� Indicatori asociati obiectivelor – pentru indeplinirea fiecarui obiectiv, in PLGD au

fost stabilite masuri de implementare. Pentru fiecare masura de implementare se stabilesc indicatori masurabili, care sa poata arata progresul realizat in indeplinirea masurilor de implementare, respectiv in atingerea obiectelor stabilite in plan.

Pentru primul raport de monitorizare de dupa elaborarea sau revizuirea PLGD prima etapa este constituita de stabilirea indicatorilor de baza si a indicatorilor asociati obiectivelor. Pentru urmatoarele rapoarte de monitorizare, pot fi adaugati noi indicatori. In tabelele 10.1 si 10.2 sunt prezentati principalii indicatori, dar in cadrul Grupului de monitorizare pot fi stabiliti si alti indicatori, in functie de masurile si obiectivele stabilite in Strategia de gestionare a deseurilor (PLGD).

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

174

Tabel 10.1 Indicatori de baza

IndicatorI masurabilI Nr. Crt. Denumire U.M.

Observatii

I.1 Cantitatea totala de deseuri municipale generate

tone/an Cantitatea generata reprezinta suma dintre cantitatea colectata si cantitatea generata si necolectata prin operatorul de salubrizare si se refera la deseurile menajere si deseurile asimilabile din comert, industrie si institutii

I.2 Cantitatea totala de deseuri menajere generate

tone/an Cantitatea generata reprezinta suma dintre cantitatea colectata si cantitatea generata si necolectata prin operatorul de salubrizare

I.3 Cantitatea totala de deseuri menajere colectate din mediul urban (cu case)

tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deseuri colectate in amestec si cantitatea de deseuri colectate separat

I.4 Cantitatea totala de deseuri menejare colectate din mediul urban dens

tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deseuri colectate in amestec si cantitatea de deseuri colectate separat

I.5 Cantitatea totala de deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii generata

tone/an

I.6 Indicator de generare a deseurilor municipale (cantitate de deseuri municipale generata /populatie)

kg/locuitor x an

I.7 Indicator de generare a deseurilor /populatie)

kg/locuitor x an

I.8 Indicator de generare a deseurilor menajere in mediul urban (cantitatea generata in mediul urban/numarul de locuitori din mediul urban)

kg/locuitor x an

I.9 Indicator de generare a deseurilor menajere in mediul urban dens(cantitatea generata in mediul urban dens/numarul de locuitori din mediul urban dens)

kg/locuitor x an

I.10 Indicator de colectare separata a deseurilor de hartie si carton de la populatie(cantitatea de deseuri de hartie si carton colectata separat de la populatie/populatie)

kg/locuitor x an

I.11 Indicator de colectare separata a deseurilor de plastic de la populatie (cantitatea de deseuri de plastic colectate separat de la populatie/populatie)

kg/locuitor x an

I.12 Indicator de colectare separata a deseurilor de sticla de la populatie (cantitatea de deseuri de sticla colectate separat de la populatie/populatie)

kg/locuitor x an

I.13 Indicator de colectare separata a deseurilor de metale de la populatie (cantitatea de deseuri de metale colectate separat de la populatie/populatie)

kg/locuitor x an

I.15 Cantitatea totala de deseuri voluminoase colectata

tone/an Codul 20 03 07 din Lista Europeana a Deseurilor

I.16 Cantitatea totala de deseuri din parcuri si gradini colectate

tone/an Codul 20 02 din Lista Europeana a Deseurilor

I.17 Cantitatea totala de deseuri din piete colectate

tone/an Codul 20 03 02 din Lista Europeana a Deseurilor

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

175

IndicatorI masurabilI Nr. Crt. Denumire U.M.

Observatii

I.18 Cantitatea totala de deseuri stradale colectate

tone/an Codul 20 03 03 din Lista Europeana a Deseurilor

I.19 Fractia de deseuri valorificate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100)

% Valorificare inseamna orice operatie prevazuta in Anexa II B a Legii cadru a deseurilor

I. 20

Fractia de deseuri reciclate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100)

%

I.21 Fractia de deseuri valorificate energetic din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100)

%

I.22 Fractia de deseuri compostate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100)

%

I.23 Fractia de deseuri incinerate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100)

%

I.24 Fractia de deseuri depozitate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100)

%

I.25 Capacitatea totala a facilitatilor de reciclare a deseurilor de hartie si carton

tone/an

I.26 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de metale

tone/an

I.27 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor plastic

tone/an

I.28 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de sticla

tone/an

I.29 Capacitatea totala a instalatiilor de compostare

tone/an

I.30 Capacitatea totala a instalatiilor de valorificare energetica a deseurilor municipale

tone/an

I.31 Capacitatea totala a instalatiilor de incinerare Ń

tone/an

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

176

Tabel 10. 2 Indicatori masurabili asociati obiectivelor

Indicator masurabil Nr. Crt.

Obiectiv łintă Măsuri Termen Denumire U.M.

Grupul de monitorizare intocmeste Raportul anual de monitorizare al PLGD pana la sfarsitul lunii noiembrie al fiecarui an.

2008 Constituirea Grupului de Monitorizare a PLGD, format din reprezentanti ai Primariei pana la jumatatea anului 2008

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării locale in domeniul gestiunii deseurilor si a instrumentelor de implementare a acesteia Pe baza acestei comparaŃii, Grupul

de Lucru decide revizuirea PLGD. 2009 Compararea datelor de baza pentru

prognoza din PLGD (evoluŃia PIB, populaŃie, indice de generare) cu situatia prezenta

Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor din PLGD

2009 Număr de hotărâri emise de Consililul Local Timisoara pentru îmbunătăŃirea gestionării deşeurilor

II.1 Dezvoltarea politicii locale în domeniul gestionarii deseurilor

Cresterea eficienŃei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

Controale privind gestionarea corespunzatoare a deseurilor

permanent Numar anual de sanctiuni aplicate de Garda de Mediu la nivelul municipiului Timisoara pentru gestionarea necorespunzatoare a deseurilor

numar

Număr personal angajat/Număr personal din schemă x 100

%

Număr personal instruit în cursul anului/Număr total personal x 100

%

II.2 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituŃional şi organizatoric

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaŃiilor implicate

Angajarea de personal specializat la Primaria Timisoara

2008

Număr computere/Număr total personal x 100

%

permanent Număr proiecte depuse de Consiliul Local Timisoara

Numar II.3 Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor

Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naŃionale disponibile

Pregătirea şi propunerea de proiecte eligibile, în funcŃie de cerinŃele donorilor

permanent Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse x 100

%

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

177

Indicator masurabil Nr. Crt.

Obiectiv łintă Măsuri Termen Denumire U.M.

Instruiri tematice privind oportunităŃile de finanŃare pentru gestionarea deşeurilor

permanent Numar instruiri la care au participat angajatii administratiei publice locale

Numar

permanent Număr proiecte depuse de Consiliul Local Timisoara

Numar

Optimizarea utilizării fondurilor europene şi internaŃionale

Pregătirea şi propunerea de proiecte eligibile, în funcŃie de cerinŃele donorilor

permanent Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse x 100

%

permanent Numar comunicate de presa Numar permanent Numar conferinte de presa Numar permanent Număr întâlniri anuale cu administatia

publica locala si cetatenii Numar

permanent Număr materiale informative (pliante, brosuri etc.)

Numar

II.4 Realizarea unui sistem de informare si conştientizare pentru toate părŃile implicate

Informarea si constientizarea publicului interesat

Campanii de informare si constinetizare având ca grupuri Ńintă: administratia publica locala, societatile implicate in gestionarea deseurilor si cetatenii

permanent Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor

Numar

Aplicarea corecta a procedurilor de transmitere a datelor, conform cerintelor APM

2008 Numar proceduri privind analiza /verificarea calitatii datelor privind deseurile, respinse de APM

Numar

Determinarea prin masuratori a compozitiei deseurilor menajere

permanent Număr de masuratori privind compozitia deseurilor menajere

Numar

II.5 ObŃinerea de date şi informaŃii privind deseurile complete şi corecte, care să corespundă cerinŃelor de raportare la nivel naŃional şi european

ÎmbunătăŃirea sistemului regional şi local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaŃiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Determinarea prin masuratori a compozitiei deseurilor menajere care sa reflecte ponderea fractiunii de deseuri de ambalaje

permanent Număr de masuratori privind compozitia deseurilor menajere care sa reflecte ponderea fractiunii de deseuri de ambalaje

Numar

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

178

Indicator masurabil Nr. Crt.

Obiectiv łintă Măsuri Termen Denumire U.M.

Determinarea prin masuratori a ponderii fractiunii biodegradabile din deseurile municipale (pe tipuri de deseuri)

permanent Numar de masuratori privind ponderea fractiunii biodegradabile din deseurile municipale (pe tipuri de deseuri)

Numar

Determinarea prin masuratori a ratei de recuperare a deseurilor de ambalaje colectate de la populatie (raportul dintre cantitatea colectata separat si cantitatea totala generata de deseuri de ambalaje)

permanent Numar de masuratori privind rata de recuperare a deseurilor de ambalaje colectate de la populatie (raportul dintre cantitatea colectata separat si cantitatea totala generata de deseuri de ambalaje)

Numar

Intâlniri cu societăŃile generatoare de deseuri din costructii si demolari avand ca tema raportarea datelor privind deseurile

permanent Număr de intâlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind deseurile din constructii si demolari

Numar

Intâlniri cu societăŃile implicate în gestionarea deşeurilor avand ca tema raportarea datelor privind deseurile

permanent Număr de intâlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind gestionarea deşeurilor cu societăŃile implicate

Numar

Arie de acoperire 100 % Incheiere de contracte numai cu firme de salubrizare autorizate ANRSC

permanent Rata de acoperire cu servicii de salubrizare in municipiu

%

Minim 70% din locuitori colecteaza separat fractiunea uscata si cea umeda

Continuarea activitatii de amplasare a containerelor pentru colectarea separata a fractiunii uscate si umede

2008 Numar de locuitori care colecteaza separat fractiunea uscata si umeda

Numar

II.6 ÎmbunătăŃirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

90% din locuitori colecteaza separat fractiunea uscata si umeda

Continuarea activitatii de amplasare a containerelor pentru colectarea separata a fractiunii uscate si umede

2011 Numar de locuitori care colecteaza separat fractiunea uscata si umeda

Numar

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

179

Indicator masurabil Nr. Crt.

Obiectiv łintă Măsuri Termen Denumire U.M.

100% din locuitori colecteaza separat fractiunea uscata si umeda

Continuarea activitatii de amplasare a containerelor pentru colectarea separata a fractiunii uscate si umede

2013 Numar de locuitori care colecteaza separat fractiunea uscata si umeda

Numar

Asigurarea capitacitatilor de sortare

Construirea instalatiei de sortare pentru fractiunea uscata

2008 Capacitatea statiei de sortare (pe tip de material sortat)

tone/an

II.6 ÎmbunătăŃirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Optimizarea transportului deseurilor catre depozitul conform autorizat

Construirea unei de staŃii de transfer 2009 Capacitate state de transfer to/an

Sistarea activităŃii depozitului neconform Parta

Sistarea activităŃii de depozitare în depozitul Parta

2008 Volum depozit la momentul sistarii Suprafata ocupata de depozit

mc ha

II.7 Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinŃele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăŃii populaŃiei şi a mediului

Asigurarea transportului deseurilor depozitabile la un depozit conform autorizat

Identificarea celui mai apropiat depozit conform autorizat

2008 Cantitati transportate la depozitul conform autorizat

to/an

permanent Numar de puncte de colectare a deseurilor periculoase municipale

Numar Colectarea separata a deseurilor periculoase municipale

permanent Cantitatea colectata de deseuri periculoase municipale

tone/an

permanent Cantitatea tratata de deseuri periculoase municipale

tone/an

II.8 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor periculoase din deseurile municipale

Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, tratare si eliminare corespunzatoare a deseurilor periculoase municipale Tratarea si eliminarea

corespunzatoare a deseurilor periculoase municipale permanent Cantitatea de deseuri periculoase

municipale eliminate in instalatiile autorizate

tone/an

Colectarea separata a deseurilor voluminoase de la populatie

permanent Cantitatea colectata de deseuri voluminoase

tone/an

permanent Cantitatea valorificata de deseuri voluminoase

tone/an

II.9 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor voluminoase, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, valorificare si eliminare corespunzatoare a deseurilor voluminoase

Valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor voluminoase permanent Cantitatea eliminata de deseuri

voluminoase tone/an

II.10 Gestionarea corespunzatoare a Implementarea si functionarea Colectarea deseurilor din constructi si demolari

permanent Cantitatea colectata de deseuri din constructii si demolari

tone/an

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

180

Indicator masurabil Nr. Crt.

Obiectiv łintă Măsuri Termen Denumire U.M.

permanent Cantitatea tratata de deseuri din constructii si demolari

tone/an

permanent Cantitatea valorificata de deseuri din constructii si demolari (pe tip de material)

tone/an

deseurilor din constructii si demolari, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

sistemului de colectare, tratare, valorificare si eliminare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari

Tratarea, valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor voluminoase

permanent Cantitatea eliminata de deseuri din constructii si demolari

tone/an

Colectarea DEEE de la populatie prin punctele de colectare prin aport voluntar ale operatorului de salubrizare

permanent Cantitate DEEE colectata de la populatie prin punctele de colectare prin aport voluntar ale operatorului de salubrizare

tone/an

Reutilizarea ca echipamente intregi a DEEE colectate de la populatie

permanent Cantitatea de DEEE colectate de la populatie prin puncte de colectare si reutilizate ca echipamente intregi

tone/an

Tratare DEEE colectate permanent Capacitatea instalatiilor de dezmembrare a DEEE existente in municipiu (pe categorii de DEEE)

tone/an

permanent Capacitatea instalatiilor de reciclare a substantelor, componentelor si materialelor provenite din DEEE existente in municipiu

tone/an

II.11 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, tratare si valorificare a DEEE

Valorificarea substantelor, componentelor si materialelor provenite din DEEE

permanent Capacitatea instalatiilor de valorificare energetica a substantelor, componentelor si materialelor provenite din DEEE existente in municipiu

tone/an

II.12 Gestionarea corespunzatoare a Implementarea si functionarea Colectare VSU permanent Numar VSU colectate anual numar

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 010.doc

181

Indicator masurabil Nr. Crt.

Obiectiv łintă Măsuri Termen Denumire U.M.

vehiculelor scoase din uz, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

sistemului de colectare separata, tratare si valorificare a VSU

permanent Numar VSU colectate din municipiul Timisoara si trimise la tratare

numar

permanent Gradul de valorificare a namolurilor in agricultura (cantitatea generata/cantitatea valorificata in agricultura x 100) Cantitatile se raporteaza in s.u.

% II.13 Gestionarea corespunzatoare a namolurilor rezultate de la statia de epurare a municipiului Timisoara, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

Cresterea gradului de valorificare a namolurilor rezultate de la statia de epurare a apelor menajere Timisoara

Valorificarea namolurilor in agricultura sau prin coincinerare, compostare, fermentarea anaeroba etc.

permanent Gradul de valorificare a namolurilor prin alte metode decat utilizarea in agricultura (cantitatea generata/cantitatea valorificata x 100) Cantitatile se raporteaza in s.u.

%

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 08.doc

Page

135

CAPITOLUL 8. EVALUAREA COSTURILOR

8.1. Introducere

În acest capitol sunt prezentate informaŃii minime, în vederea estimării costurilor aferente investiŃiilor necesare pentru implementarea măsurilor (vezi cap. 9) prevăzute în PLGD. Aceste costuri vor rezulta din studiile efectuate pentru fiecare investiŃie în parte. Scopul evaluării costurilor este acela de a estima consecinŃele economice ale investiŃiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. Rolul acestui capitol nu este acela de a face recomandări specifice în ceea ce priveşte tarifele pentru gestionarea deşeurilor sau aspecte financiare complexe. 8.2. Indicatori de cost Cei mai importanŃi indicatori folosiŃi pentru determinarea costurilor asociate cu implementarea PLGD, sunt următorii:

Costurile totale de investiŃii necesare pentru a asigura infrastructura de deşeuri. Aceste costuri pot fi exprimate ca investiŃie totală necesară (costurile investiŃiei) sau ca investiŃie exprimată anual pentru a arăta efortul investiŃional pe o anumită perioadă de timp;

Costul anual al capitalului; amortizarea anuală a capitalului fix şi dobânda aferentă pentru finanŃarea investiŃiei. Costurile anuale ale capitalului depind de investiŃia totală, de numărul de ani de amortizare şi de costurile financiare asociate (mai ales dobânzile);

Costuri de operare şi întreŃinere; aceste costuri au legătură cu operarea instalaŃiilor în funcŃiune (ex. costurile cu energia, cu combustibilul, reparaŃiile curente etc.), dar pot fi de asemenea, influenŃate de măsuri care nu necesită în mod obligatoriu investiŃii sau sunt mai puŃin legate de costurile investiŃiei (ex. colectarea separată a deşeurilor, minimizarea rutelor de transport, instrumente economice etc.);

Costuri administrative; costuri de implementare, autorizare, monitorizare şi impunere a legislaŃiei, întărirea capacităŃii administrative ;

Costuri totale anuale: includ costurile de capital şi costuri de operare şi întreŃinere pe durata unui an;

Costuri unitare: costul investiŃiei/tehnologiilor de gestionare a deşeurilor este estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. costul reducerii cu o tonă a deşeurilor biodegradabile într-o instalaŃie specifică de o anumită dimensiune).

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 08.doc

Page

136

8.3. Suportabilitate

Suportabilitatea este înŃeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fără a renunŃa la alte nevoi de bază. Este importantă indentificarea „capacităŃii de plată” a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvenŃa consumatorului). Un indicator de solvabilitate arată în ce măsură venitul gospodăriilor este suficient pentru a acoperi costurile în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia capacitatea acestuia de a plăti pentru nevoile de bază. Problema familiilor aflate în imposibilitatea de a plăti pentru servicii de salubrizare este predominantă în zonele rurale. Potrivit reglementărilor din domeniul gestionării deşeurilor, pragul de suportabilitate acceptabil1 pentru servicii de salubrizare este de aproximativ 1.5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării (tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare – colectare, transport, sortare, tratare, depozitare). 8.4. Etapele principale în estimarea costurilor

Pentru a estima costul investiŃiilor propuse în cadrul unui PLGD, este necesară parcurgerea următoarelor etape principale:

determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru îndeplinirea obiectivelor şi Ńintelor stabilite de autorităŃile centrale/regionale/locale; această investiŃie este calculată Ńinând seama de raŃionamentele inginereşti şi opŃiunile pentru gestiunea deşeurilor ;

estimarea costurilor unitare; presupuneri privind adaptarea la condiŃiile locale; estimarea costurilor investiŃiei şi a costurilor de operare şi de întreŃinere; estimarea capacităŃii de plată a populaŃiei care locuieşte în zonă; compararea capacităŃii de plată cu investiŃia estimată; ajustări ale PLGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată.

1. 2 nu există argumente ştiinŃifice pentru aceasta, dar se acceptă în general un prag de 4,5 pentru servicii de furnizare a apei potabile şi 1.5% pentru serviciile de salubrizare

Cost investiŃional la nivel local + Costurile O&I

Cost total

Revizuirea PLGD

REVIZUIREA INVESTIłIEI

Cum poate fi acoperită diferenŃa de plată: - Minimizarea costurilor; - Parteneriat Public - Privat; - Privatizarea infrastructurii; - Creşterea eficienŃei; - Instrumente economice; - Amânarea unor investiŃii sau renunŃarea la cele ce nu sunt neapărat necesare

Cât de mare este diferenŃa de plată?

Capacitatea de plată la nivel local

Planul de investiŃii poate fi acceptat

PopulaŃia poate plăti pentru investiŃiile prevăzute

DA NU

Figura 8.1. Schema etapelor principale in estimarea costurilor

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 08.doc

Page

137

8.4.1 Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse

În acest sens au fost analizate in capitolele anterioare urmatoarele aspecte: infrastructura existentă (starea infrastructurii existente, vechimea acesteia,

cantitate de deşeuri ce poate fi prelucrată etc);

estimarea necesarului de investiŃii noi

Au fost identificate ca necesare urmatoarele investitii noi:

procurarea de recipienti de colectare (pubele si containere) pentru deseuri menajere nepericuloae avand capacitatea cumulata de 2.200.000 l

procurarea de recipenti speciali pentru deseurile periculoase din deseurile menajere, avand capacitatea totala de 22.200 l

procurarea de mijloace de transport avand capacitatea cumulata de 405 mc

construirea unei statii de transfer pentru deseul mixt care va fi transportat la depozit sau la TMB, cu capacitatea de 206.000 to/an

construirea unei statii de sortare pentru ambalaje si deseuri de ambalaj provenite din colectarea selectiva (pubela cu fractiune uscata) cu o capacitate de 110.000 to/an in prima etapa

construirea unei statii de compost pentru deseuri verzi si din piete, cu capacitatea de 1.200 to/an

construirea unei Statii Mecano-Biologice cu capacitatea de 206.000 to/an

construirea unei instalatii pentru tratarea deseurilor din activitatea de constructii si demolari, avand capacitatea de 200.000 to/an

8.4.2 Estimarea costurilor unitare Costurile unitare pot deriva dintr-un număr mare de informaŃii şi trebuie să fie bazate cât mai mult posibil pe experienŃa proiectelor recente din România, combinate cu rezultate din experienŃa internaŃională. Pentru estimarea costurilor unitare in acest studiu au fost utilizate informatii din proiecte finantate deja in Romania pentru instalatii similare si in curs de implementare (ex. Managementul integrat al deseurilor in municipiul Iasi, Managementul deseurilor rezultate din activitatea de constructii in municipoul Arad, Depozit conform pentru municipiul Targu Jiu, Managementul deseurilor periculoase in judetul Alba) si informatiile privind costuri unitare în activitatea de gestiune a deşeurilor, la nivelul anului 2006, din anexa 8.4.2 la Metodologia pentru elaborarea Planurilor JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor, cu menŃiunea că acestea sunt informative.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 08.doc

Page

138

8.4.3 Estimarea costurilor investiŃionale şi de O&I

A. Costurile investiŃionale

Costurile investiŃionale s-au calculat pe baza costurilor unitare. Pentru a estima corect costurile investiŃionale necesare nu s-a luat in calcul investitia pentru Statia de sortare cu capacitatea de 110.000 to/an, care este un proiect in curs de implementare finantat integral de operatorul de salubrizare RETIM Timisoara. Au fost luate in calcul exclusiv proiectele pentru care nu există planificate surse de finanŃare.

Tabel 8.1. Estimarea costurilor investitiilor pentru perioada de planificare (2008 – 2017)

Elemente componente UM Cantitate PU

Euro/UM TOTAL Euro

Colectare/transport

Containere/recipienti 693.300 Pubele/containere pentru deseuri menajere nepericuloase

litri 2.200.000 0,30 660.000

Recipienti pentru deseuri periculoase din deseurile menajere

litri 22.200 1,5 33.300

Echipament Colectare 2.560.000 Vehicule de colectare mc 405 6.000 2.430.000 Vehicule speciale (sistem de ridicare hook-lift) buc 1 130.000 130.000 Infrastructura

Statii de Transfer capacitate – 206.000 to/an

buc 1 700.000 700.000

Instalatii de sortare/tratare 24.800.000 Instalatie TMB Capacitate 206.000 to/an

buc 1 17.000.000 17.000.000

Statie compost pentru deseuri verzi si din piete Capacitate: 1200 to/an

buc 1 800.000 800.000

Instalatie pentru tratarea deseurilor din activitatea de constructii (inclusiv depozit) 200.000 to/an

buc 1 7.000.000 7.000.000

TOTAL COST ESTIMAT CU INVESTITIILE 28.753.300

B. Costurile de operare şi de intreŃinere (O&I) Următorul pas este estimarea costurilor de O&I pentru orizontul de timp planificat. De obicei, orizontul de timp pentru investiŃii majore din domeniul gestionarii deşeurilor este de 20 - 30 ani; pentru alte echipamente sau instalaŃii, perioada de înlocuire este variabilă (5 - 10 ani) în funcŃie de tip, caracteristici etc. Costurile de O&I au următoarea structură :

Colectare şi transport;

Costuri de transfer;

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 08.doc

Page

139

Tratare/eliminare;

Operarea facilităŃilor unde are loc eliminarea finală;

Costuri administrative;

Costuri de înlocuire a pubelelor, containerelor, maşinilor, etc.

Pentru estimarea acestor costuri au fost folosite informatiile din anexa 8.4.3 B din Metodologia pentru elaborarea Planurilor JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor, cu menŃiunea că aceste costuri de O& sunt la nivelul anului 2006, si sunt informative.

Tabel 8.2. Costuri operationale si de intretinere

ActivităŃi UM PU

(€/UM)

ActivităŃi de colectare şi transport deseuri menajere to 22 Compostare deseu verde to 18 Tratare mecano - biologică to 32,02 Depozitare (tarif depozitare) to 40 Tratare si depozitare deseuri din constructii to 15 Altele (Transport de la StaŃia de transfer) to 2,53 Colectare, transport, tratare si depozitare deseuri periculoase din deseurile menajere

to 80

C. Costurile totale

Tabel 8.3. Estimarea costurilor totale pentru implementarea Stategiei de gestionare a deseurilor in municipiul Timisoara

Costuri cu investitia* Componenta Capacitati (tone/an) EURO EURO/to

Costuri O&I EURO/to

Costuri totale EURO/to

Colectare si transport 637.500 2.560.000 0,40 22 22,40

Transfer 206.000 700.000 0,35 2,53 2,88

Sortare si tratare

Instalatie TMB 206.000 17.000.000 4,25 32,02 36,27

Statie compost pentru deseuri verzi si din piete

1.200 800.000 66,67 18 84,67

Instalatie pentru tratarea deseurilor din activitatea de constructii (inclusiv depozit)

200.000 7.000.000 1,5 28 29,5

Depozitare deseuri mixte 206.000 0 0 40 40

Colectare, transport, tratare, depozitare deseuri periculoase din deseuri menajere

12.800 33.300 0,26 80 80,26

TOTAL COSTURI (EURO/to) 295,98 *Toate investitiile se preconizeazata fi amortizate in 10 ani, exclusiv instalatia TMB care se amortizeaza in 20 de ani.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINA/D:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Capitolul 08.doc

Page

140

Un calcul exact privind investitiile necesare si a costurilor operationale aferente va fi posibil in urma realizarii Studiilor de Fezabilitate, si a documentatiilor tehnice a proiectelor.

8.4.4 Estimarea capacităŃii de plată pentru serviciile de salubrizare Evaluarea capacităŃii de plată poate fi realizată pe baza nivelului veniturilor medii ale gospodăriilor. Nu sunt disponibile date statistice oficiale privind nivelul veniturilor in municipiul Timisoara, de aceea a fost utilizat in calcul venitul mediu net pe judet (site-ul Directiei de Statististica Timis si Primaria Timisoara). Venitul mediu net in judetul Timis = 750 lei/luna/pers = 202 EURO/luna/pers. Tariful maxim acceptabil = 3,03 EURO/luna/pers (11,25 lei/pers/luna)

8.4.5 Compararea capacităŃii de plată cu costurile investiŃionale Scopul acestei etape este de a evidenŃia dacă costul investiŃiei poate fi suportat de populaŃia judeŃului. Din estimarile costurilor totale cu implementarea Strategiei, a rezultat un cost mediu pe tona de deseuri de 295,98 EURO respectiv 10,35 EURO/loc/luna (considerand o rata de generare de 0,42 to/loc/an). Rezulta ca in conditiile actuale, populatia nu poate suporta investitiile propuse. Daca in perioada de prognoza venitul net al populatiei va creste de minim 4 ori, aceste investitii devin fezabile din punct de vedere al capacitatii de plata.

8.4.6 Ajustări propuse pentru PLGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată

� Nu se justifica investitia pentru compostarea deseurilor verzi din parcuri, gradini si piete, decat in conditiile in care cantitatea procesata va fi de cel putin 15.000 to/an.

� TMB se justifica pentru municipiul Timisoara si prin atragerea altor unitati administrative teritoriale. In aceste conditii costurile devin si mai fezabile.

� In aceste conditii pentru atingerea tintei privind reducerea FBD la depozitare, este recomandat ca instalatia TMB sa atraga cat mai multe unitati administrative.

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINAD:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa1.Legislatie ptr. PJGD.doc

182

Anexa 1.

a. LEGISLATIE IN DOMENIUL GESTIONARII DESEURILOR MUNICIPALE

Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor autoritati

competente Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC, amendata de Directiva nr. 91/156/EEC

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor

Reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului

Ministerul Sanatatii – evalueaza impactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei

Directiva nr.91/689/EEC privind deseurile periculoase

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor

Reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor periculoase in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului participa la elaborarea reglementarilor specifice gestionarii deseurilor. Ministerul Administratiei si Internelor participa la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala si urmareste indeplinirea obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor

Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr.87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC

Hotararea de Guvern nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si modificata de Hotararea de Guvern nr.441/2002; Hotararea de Guvern nr.1159/2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr.662 / 2001 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Reglementeaza activitatile de gestionare a uleiurilor uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sanatatii populatiei si asupra mediului. Se refera la conditiile de colectare a anumitor tipuri de uleiuri uzate

Directiva nr.91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directiva nr.93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Hotararea de Guvern nr.1057/2001privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase

Reglementeaza conditiile de introducere pe piata a bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, precum si modalitatile de gestionare a bateriilor si acumulatorilor uzati

Ministerul Economiei si Comertului va propune Ministerului Educatiei si Cercetarii programe de cercetare pentru reducerea continutului de metale grele si substante periculoase din baterii si acumulatori

Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor modificata prin Hotararea de Guvern 210/2007 pentru

Stabileste cadrul legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, atat pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea,

Autoritatile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui nou depozit in situatia in care depozitul

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINAD:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa1.Legislatie ptr. PJGD.doc

183

Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor autoritati

competente modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea Deseurilor modificat prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1230/2005

inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente Aproba procedurile preliminare pentru acceptarea deseurilor la depozitare, criteriile pentru acceptarea deseurilor la depozitare si lista nationla de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri Aproba Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor

existent atinge 75% din capacitatea proiectata.

Directiva nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor modificata si completata de Hotararea de Guvern nr.268/2005 Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

Reglementeaza activitatile de incinerare si coincinerare si masurile de control si urmarire a instalatiilor de incinerare si coincinerare Aproba Normativul tehnic privind incinerarea deseurilor

Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Hotararea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje modificata prin Hotararea de Guvern nr. 1872/2006 Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Reglementeaza gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje Aproba procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Aproba procedura de de autorizare a operatorilor economici

Ministerul Economiei si Comertului propune programe de cercetare avand ca obiect fabricarea si compozitia ambalajului

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINAD:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa1.Legislatie ptr. PJGD.doc

184

Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor autoritati

competente Ordinul nr.1229/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje modificat si completat prin urmatoarele acte normative: Ordinul 194/2006, Ordinul 968/2006 si Ordinul 1207/2007

Directiva nr.96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT)

Hotararea de Guvern nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari ambalaje modificat si completat prin urmatoarele acte normative: Hotararea de Guvern 291/2005, Hotararea de Guvern 210/2007si Hotararea de Guvern 975/2007 Ordinul MAPM nr.1018/2005 privind infiintarea in cadrul Directiei Deseuri si Substante Chimice Periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati modificat si completat prin urmatoarele acte normative: Ordinul MAPM nr.257/2006 si Ordinul MAPM nr.1349/2007

Reglementeaza regimul special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari Aproba infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestionare a deseurilor si substantelor chimice periculoase

Autoritatile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa-si actualizeze inventarele si evidenta cantitatilor, tipului si locurilor unde exista compusi desemnati

Decizia nr.2000/532/CE, amendata de Decizia nr.2001/119 privind lista deseurilor (care inlocuieste Decizia nr.94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr.94/904/CE privind lista deseurilor periculoase)

Hotararea de Guvern nr.856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase modificata prin Hotararea de Guvern nr.210/2007

Reglementeaza evidenta gestionarii deseurilor colectate, transportate, depozitate temporar reciclate si eliminate

Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Hotararea de Guvern nr.895/2006 pentru aplicarea de la data aderãrii Romaniei la Uniunea Europeana a Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind supravegherea si controlul transporturilor de

Reglementeaza controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri Reglementeaza controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea

Ministerul Economiei si Comertului autorizeaza agentii economici pentru a realiza operatiuni de import a deseurilor si de reciclare a acestora

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINAD:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa1.Legislatie ptr. PJGD.doc

185

Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor autoritati

competente

deseuri în, înspre si dinspre Comunitatea Europeanã, adoptat la 1 februarie 1993 Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora Legea 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase Ordinul MAPAM nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romanie modificata si completata prin Ordinul MAPAM nr.986/2006

importului, perfectionarii active si a tranzitului; Reglementeaza transportul peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora Adopta amendamente la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase Stabileste Procedura de reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

Autoritatea Vamala permite introducerea in tara a mijloacelor de transport incarcate cu deseuri nepericuloase

Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si in particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura

Ordinul MMGA nr.344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura modificat si completat prin Ordinul MMGA nr. 27/2007

Aproba normele tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura

Autoritatea teritoriala agricola – coopereaza cu autoritatea de mediu in vederea acordarii permisului de aplicare a namolurilor de epurare in agricultura

Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate

Hotararea de Guvern nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor uzate modificata si completata prin HG 1313/2006; Ordinul 87/2005 privind aprobarea modelului si a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz

Reglementeaza gestionarea vehiculelor uzate Aproba Lista materialelor si componentelor exceptate de la aplicarea art.4 alin. (1) din Hotararea de Guvern nr.2406/2004 Aproba modelul certificatului de distrugere emis la preluarea vehiculelor scoase din uz

Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate

Hotararea de Guvern nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor uzate modificata si completata prin HG 1313/2006;

Reglementeaza gestionarea vehiculelor uzate Aproba Lista materialelor si componentelor

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINAD:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa1.Legislatie ptr. PJGD.doc

186

Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor autoritati

competente

Ordinul 87/2005 privind aprobarea modelului si a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz

exceptate de la aplicarea art.4 alin. (1) din Hotararea de Guvern nr.2406/2004 Aproba modelul certificatului de distrugere emis la preluarea vehiculelor scoase din uz.

Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan Directiva nr.82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr.92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan

Ordinul MMGA 751/2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

Reglementeaza gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

Primaria Municipiului Timisoara Studiu privind managementul deseurilor in municipiul Timisoara si elaborarea Strategiei de gestionare a deseurilor

Contract nr. 184/241/2007

ARGIF PROIECT

DOINAD:\Adina\PLGD Timisoara\PLGD final_predat\Anexa1.Legislatie ptr. PJGD.doc

187

B. LEGISLATIE CONEXA

Reglementare

Principalele prevederi

Legea nr.51/2006 Legea serviciilor comunitare de utilitati publice Stabileste cadru juridic unitar, infiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul serviciilor publice de gospodarie comunala in orase si comune

Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

Stabileste cadrul necesar organizarii, gestionarii, reglementarii si monitorizarii serviciului public de salubrizare in localitati

Ordinul MSF nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004 si prin Ordinul 1029/2004

Reglementeaza modul in care se colecteaza, ambaleaza, depoziteaza temporar, transporta si elimina deseurile rezultate din activitatile medicale

Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonantei nr.21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale

Stabileste obligatiile si raspunderile care revin autoritatilor publice locale, institutiilor publice, agentilor economici si cetatenilor pentru instaurarea unui climat de curatenie in localitati

Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje.

Aproba Lista cuprinzand standardele romane care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje

Ordonanta de Urgenta 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobata cu modificari prin legea 465/2001, republicata in 2002, modificata si completata prin: OUG 61/2003, Legea 168/2006 si Legea 27/2007

Stabileste obligatiile detinatorilor de deseuri industriale reciclabile

ROMÂNIA APROBAT JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA EDILITARĂ DR.ING.GHEORGHE CIUHANDU SERVICIUL SALUBRIZARE BIROUL GESTIUNE DEŞEURI Nr.SC2008 - 15.300 / 07.07.2008

REFERAT

Conform prevederilor art. 49, lit. c, din O.U.G. 78/2000 privind regimul deşeurilor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să elaboreze strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor. Pentru elaborarea „Planului Local de Gestionare a Deşeurilor în municipiul Timişoara”, Primăria Municipiului Timişoara a încheiat, în anul 2007, un contract de prestări servicii cu S.C. ARGIF – PROIECT S.R.L., Piteşti. Acest Plan Local de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat şi depus la Agenţia Regională Pentru Protecţia Mediului Timişoara spre avizare şi a fost aprobat fără aviz de mediu, conform deciziei finale nr. 862RP din 16.06.2008. Obiectul Planului Local pentru Gestionarea Deşeurilor sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, vehicule scoase din uz şi deşeuri din echipamente electrice şi electronice, conform H.G. 856/2002. Având în vedere cele prezentate,

PROPUNEM:

Aprobarea de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara a Planului Local de Gestionare a Deşeurilor pentru Municipiul Timişoara.

VICEPRIMAR DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ SORIN GRINDEANU DUMITRU ANDOR ŞEF SERVICIU SALUBRIZARE ŞEF BIROU GESTIUNE DEŞEURI

ADRIAN PUŞCAŞ MARINELA TOPOR AVIZAT CONSILIER SERVICIUL JURIDIC ADINA BUMBU Jr. Mirela Lasuschevici Red. C.C. Dact. C.C. cod FP53 – 01 ver. 1