Hotararea 465/15.12.2009 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru "Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara"

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 2

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

04 A

ct .0

Cuprins Pag. 1. DATE GENERALE ......................................................................................................................4

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII......................................................................4 1.2. AMPLASAMENTUL INVESTIŢIEI.........................................................................................4 1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI.....................................................................................................5 1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI ..............................................................................................5 1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE............................................................5

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ......................................................................6 2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ............................................................................................................6 2.2. DESCRIEREA INVESTIŢIEI..................................................................................................8

2.2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE ....................................................8 2.2.2. SCENARII TEHNICO-ECONOMICE şi COMPARAŢIA SCENARIILOR ........................9

2.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ PENTRU SCENARIUL OPTIM ..................................................................................................................24

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ...........................................................................................25 3.1. AMPLASAMENTUL LUCRĂRILOR ...................................................................................25 3.2. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI...............................................................................25 3.3. SITUAŢIA SUPRAFEŢEI DE TEREN OCUPATE DEFINITIV.............................................25 3.4. STUDII DE TEREN .............................................................................................................26

3.4.1. STUDIU TOPOGRAFIC ...............................................................................................26 3.4.2. STUDIU GEOTEHNIC..................................................................................................26

3.5. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE INSTALAŢIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ...........................................................................................................................27

3.5.1 Aparate de măsură şi control a cantităţilor de DSM aduse pentru incinerare .......27 3.5.2 Staţia de recepţie şi zona de stocare temporară pentru deşeuri ............................28 3.5.3 Echipamente de încărcare ..........................................................................................29 3.5.4. Instalaţia de incinerare (unitatea de incinerare) ......................................................30 3.5.5. Echipamente de valorificare a energiei ....................................................................33 3.5.6.Instalaţii de tratare a gazelor uzate ............................................................................35 3.5.7. Instalaţii pentru evacuarea în atmosfera a gazelor reziduale epurate ...................38 3.5.8. Spaţiile de stocare temporară ...................................................................................40 3.5.9. Alte utilităţi ..................................................................................................................42 3.5.10. Plan general şi căi de acces ....................................................................................43

3.6. SITUAŢIA UTILITĂŢILOR ..................................................................................................45 3.6.1. Lucrări hidroedilitare..................................................................................................45 3.6.2. Lucrări de racordare la reţeaua de energie electrică...............................................46

3.7. CONSIDERAŢII PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ..............................................47 Evidenţa modificărilor documentului:

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR CONŢINUTE ESTE PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIŢIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S.A.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 3

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

04 A

ct .0

4. DURATA DE REALIZARE A INVESTIŢIEI................................................................................52 5. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI .....................................................................................52 6. ANALIZA COST - BENEFICIU..................................................................................................62

6.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, cu specificarea perioadei de referinţã.....................................................................................................................................62 6.2 ANALIZA OPŢIUNILOR.......................................................................................................64 6.3 ANALIZA FINANCIARĂ.......................................................................................................65

6.3.1 Metodologie .................................................................................................................65 6.3.2 Premise de analiză.......................................................................................................66

6.3.3 Evoluţia prezumatã a costurilor de operare ..............................................................68

6.3.4 Evoluţia prezumatã a veniturilor anuale ....................................................................69 6.3.5 Fluxul Financiar aferent investiţiei.............................................................................70

6.3.6.Fluxul financiar al afacerii...........................................................................................71 6.3.7.Rezultate.......................................................................................................................71

6.4. ANALIZA ECONOMICĂ......................................................................................................72 6.4.1 Metodologie .................................................................................................................72

6.4.2 Analiza costului social ................................................................................................73 6.4.3 Efecte economice ........................................................................................................73

6.4.4 Rezultatele analizei economice..................................................................................74 6.5 ANALIZA DE SENZITIVITATE ............................................................................................75 6.6 ANALIZA DE RISC ..............................................................................................................77

7. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI..............................................................................80 8. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI ........81 9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI........................................82

9.1. VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI ................................................................................82 9.2. DURATA DE REALIZARE (LUNI) ......................................................................................82 9.3. CAPACITĂŢI (ÎN UNITĂŢI FIZICE ŞI VALORICE) .............................................................82

10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .............................................................................................83 Anexe: Anexa A – Tema de proiectare initiala.....................................................................................3 pag Anexa B – Protocolul din 25.08.2009................................... ................................................. 2 pag Anexa C – Datele oficiale transmise de RETIM Ecologic Service pentru deşeuri.................. 4 pag Anexa D – Datele oficiale transmise de AQUATIM SA pentru namol..................................... 3 pag Anexa E – Plan de amplasare în zona....................................................................................1 pag Anexa F – Grafic de esalonarea a investiţiei...........................................................................1 pag Anexa G – Fluxul tehnologic al instalatiei de valorificare energetica – Scenariul I - recomandat.............................................................................................................................1 pag Anexa H – Analiza de eficienţă economică.............................................................................6 pag Anexa I – Studiu topo............................................................................................................ 3 pag Anexa J – Studiu geotehnic...................................................................................................21 pag

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 4

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

MEMORIU TEHNIC Studiul de fezabilitate s-a elaborat în conformitate cu legislaţia română în domeniu

(Hotărârea de Guvern nr. 28/2008).

1. DATE GENERALE 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate

şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara. 1.2. AMPLASAMENTUL INVESTIŢIEI

CET Sud Timişoara este amplasată în satul Chisoda, comuna Giroc, judeţul Timiş. Centrala ocupa o suprafaţă totală de 1.299.751 mp. Terenul este administrat de SC COLTERM SA Timişoara, aceasta urmând să obţină titlul de proprietate în baza HG 834/1991, completată şi modificată cu HG 170/1995, HG 95/1997, HG 468/1998, HG 540/2003, HG 1541/2004 şi HG 107/2008.

Figura Nr. 1 – Plan de amplasare – CET SUD Timişoara

Instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor şi a nămolului rezultat din staţia de epurare municipală va fi amplasată în incinta CET Sud Timişoara.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 5

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI Municipiul Timişoara

1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

Municipiul Timişoara

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

SC ISPE SA (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti). Institutul este atestat pentru :

 elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului în domeniile 3, 9 şi 12 (certificat de atestare nr. EIM-03-174/01.04.2005 emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor)

 efectuarea bilanţurilor de mediu (certificat de atestare nr. BM-03-223/02.12.2005 emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor)

 proiectare şi consultanţă în domeniile : gospodărirea apelor, hidroedilitare, construcţii hidrotehnice, documentaţii tehnice pentru avize şi autorizaţii de gospodărirea apelor (certificat nr. 171GAbde1 din 29.12.2004 emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor).

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 6

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ

Concluziile studiilor anterioare realizate de ISPE Bucureşti au evidenţiat următoarele

probleme cu care se confruntă în prezent Municipiul Timişoara în gestionarea deşeurilor, şi anume:

I. Implementarea sistemului judeţean de management integrat al deşeurilor în judeţul Timiş este foarte întârziat şi perturbă activitatea de salubritate din municipiul Timişoara.

II. Principalele probleme ale managementului deşeurilor în municipiul Timişoara sunt următoarele:

a) colectarea deşeurilor - sistemul “dual” de colectare nu funcţionează la nivelul prognozat; populaţia nu respectă programul de colectare “duală” şi valorificarea materială a deşeurilor nu se poate realiză fără o staţie de sortare şi compostare; sistemul de transport cu autogunoiere cu un singur compartiment care colectează şi transportă, la intervale diferite de timp, atât deşeurile “umede” cat şi deşeurile “uscate” nu este eficient; b) depozitarea deşeurilor - sistarea depozitării la depozitul Parta este o obligaţie din Tratatul de aderare al României la UE şi singurele alternative fezabile sunt:

- pe termen scurt - transportul deşeurilor la un depozit conform; - pe termen mediu - punerea în funcţiune a depozitul zonal Timiş, în cooperare cu CJ Timiş şi celelalte autorităţi publice din judeţ.

Colectarea în comun a deşeurilor menajere şi asimilabile, ca urmare a neparticipării populaţiei la colectarea selectivă, poate duce la o eficienţă redusă a unei viitoare staţii de sortare prevăzută în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 5 Vest, plan aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1364/1499/2006.

Instalaţia PowerPack poate asigura ambalarea în vederea stocarii temporare a deşeurilor dar numai pentru o perioada de 9-12 luni (maximum 12 luni acceptate pentru stocarea temporara a deşeurilor în vederea eliminării). Instalaţia pusă în funcţiune în anul 2008 se blochează periodic şi generează probleme în stocarea temporară a deşeurilor şi transportul la depozitul ASA Arad.

În UE şi SUA instalaţii similare sunt folosite pentru ambalarea deşeurilor în vederea transportării pe distanţe mari la instalaţii de valorificare iar perioada de transport-depozitare- valorificare nu este mai mare de 12 luni.

Soluţia cu PowerPack trebuie considerată o soluţie de stocare temporară a deşeurilor şi completată cât mai urgent cu soluţii de valorificare şi depozitare finală a deşeurilor. III. Valorificarea materială a DSM este condiţionată de participarea populaţiei la activitatea de colectare selectivă şi de piaţa naţională şi mondială de procesare a deşeurilor reciclabile.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 7

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Implementarea sistemului de colectare selectiva bazat numai pe trasee şi orare diferite de colectare nu este fezabil, este necesară achiziţionarea de autogunoiere necompactoare cu doua sau trei compartimente. Achiziţionarea acestor echipamente este rentabilă numai după ce participarea populaţiei la colectarea selectivă va fi la un nivel minim de 50% din populaţia conectată la serviciul de salubritate.

Activitatea de valorificare materială a DSM generate în marile aglomerări urbane din România (peste 300.000 de locuitori) a început din anul 2004 prin introducerea sistemului de colectare selectivă şi punerea în funcţiune de staţii de sortare (ex. Constanţa, Bucureşti, Arad, Piatra Neamţ cu capacităţi de 9 – 18 tone/ora). În prezent datorită problemelor interne reprezentate de neparticiparea populaţiei la programele de colectare selectivă la nivelul prognozat şi a problemelor externe reprezentate de scăderea exporturilor pe piaţa de materiale reciclabile din DSM, activitatea nu mai este rentabilă (ex. scăderea preţului de achiziţie a deşeurilor de ambalaje de hârtie şi carton de la 70 Euro/tonă în 2008 la sub 15 Euro/tonă în 2009).

Valorificarea energetică a DSM a fost blocată până în prezent de prevederile din actuala Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor aprobată prin HG nr. 1470/2004, în care se prevedea ca valorificarea energetică a DSM în România este o opţiune numai după anul 2013, această optiune luând în calcul caracteristicile DSM, nefavorabile procedeului de incinerare, în perioada acoperită de strategie.

Această barieră este eliminată prin prevederile din noua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi noul Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2009 - 2015, aflate în curs de aprobare şi în care se preconizează ca cel puţin 17% din cantitatea anuală de DSM generată în România trebuie valorificată energetic începând cu anul 2009, tinând cont ca modificare caracteristicilor DSM sunt în sensul în care valorificarea energetică devine fezabilă. IV. Valorificarea energetica a DSM reprezintă o soluţie tehnico-economică şi socială pe termen lung pentru municipiul Timişoara. Colectarea şi transportul deşeurilor vor fi asigurate de operatorul de salubritate local iar instalaţia de incinerare poate fi amplasată şi operată de CET Sud Timişoara.

Valoarea puterii calorice a DSM este în creştere şi poate asigura funcţionarea unei instalaţii de valorificare energetică cu respectarea tuturor cerinţelor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei. V. Datele de calcul ale instalaţiei sunt cele furnizate către SC COLTERM SA, de RETIM SA, de AQUATIM SA şi de Primăria Municipiului Timişoara – Direcţia Edilitară – Serviciul Salubrizare – Biroul Gestiune Deşeuri prin adresa nr. 4735/1.03.2009 şi prin Protocolul încheiat în 25.08.2009.

Conform datelor din banca de date a Primăriei municipiului Timişoara, cantitatea de DSM colectată, transportată şi depozitată în anul 2008 a fost de 130.688,69 tone (870.420 m3) cu o variaţie lunară de la 8.995 tone (luna februarie) la 12.778 tone (luna iulie).

Aceasta reprezintă o cantitate de 425,2 kg/loc/an (1,165 kg/loc/zi) cu o densitate de 150,14 kg/m3.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 8

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Analiza evoluţiei compoziţiei şi caracteristicilor DSM din municipiul Timişoara a fost realizată pe baza datelor existente în studiul realizat de ADEME în anul 2000 şi studiul realizat de Universitatea din Stuttgart în anul 2008.

Prognoza evoluţiei în timp a populaţiei, indicelui de generare şi a puterii calorice a DSM a fost realizată folosind metodologia din Ordinul nr. 915/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor şi metodologia ADEME – Diademe - 2004.

Datele obţinute sunt prezentate în tabelul următor. Tabelul nr. 1 – Date tehnice pentru studiul valorificării energetice a DSM generate în Municipiul Timişoara

Anul 2008 2010 2020 2030 Populaţia 306.333 304.314 295.000 285.000 Indicele de generare (kg/loc/zi)

1,165 1,183 1,282 1,39

Cantitatea generata (t/an)

130.688,69 131.401 138.039 144.595

Puterea calorică a deşeurilor în amestec (in kcal/kg şi kJ/kg)

Iarna 1.700/7.100

Vara 3.200/13.398

Iarna 2.000/8.374

Vara 3.200/13.398

Iarna 2.500/10.470

Vara 3.500/14.650

Iarna 3.000/12.560

Vara 4.000/16.747

Din tabelul de mai sus rezulta ca începând din anul 2010 deşeurile menajere şi asimilabile generate în Municipiul Timişoara vor avea o valoare a puterii calorice medii anuale de peste 10.000 Kj/kg, valoare care poate asigura arderea fara alimentare de combustibil suplimentar, decât la pornire şi maxim 1 luna/an (cumulat), conform metodologiei ADEME – Diademe, 2004.

Entitatea responsabilă pentru implementarea proiectului va fi Primăria Municipiului Timişoara.

2.2. DESCRIEREA INVESTIŢIEI 2.2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE

ISPE Bucureşti a elaborat Studiu de Soluţie şi Studiu de Prefezabilitate pentru găsirea

soluţiei optime de valorificare energetică a deşeurilor municipale solide în amestec şi a nămolului rezultat din staţia de epurare în Municipiul Timişoara.

Concluziile celor două studii elaborate de ISPE Bucureşti au fost următoarele:  în cadrul studiului de soluţie au fost analizate toate tehnologiile existente în UE şi a fost

aleasă tehnologia optimă pentru Timişoara (instalaţie de ardere în strat fix - cuptor cu

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 9

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

grătare mobile reversibile specifice deşeurilor cu putere calorică actuală sub 10.000 kj/kg);  în cadrul studiului de prefezabilitate au fost analizate două sisteme de valorificare

energetică, şi anume:  Varianta A.I. – instalaţie de ardere în strat fix (cuptor cu grătare mobile) şi

producerea energiei electrice şi termice într-un grup energetic cu condensaţie şi priză reglabilă;

 Varianta A.II. - instalaţie de ardere în strat fix (cuptor cu grătare mobile) şi producerea energiei electrice şi termice într-un grup energetic de contrapresiune.

Varianta care a reieşit ca fiind optimă în urma analizei tehnico-economice comparative a fost Varianta A.I, respectiv: amplasarea în incinta CET Timişoara Sud a unei instalaţii de ardere în strat fix (cuptor cu gătare mobile) şi producerea energiei electrice şi termice într- un grup energetic cu condensaţie şi priză reglabilă.

2.2.2. SCENARII TEHNICO-ECONOMICE şi COMPARAŢIA SCENARIILOR

După avizarea SPF, prin Protocolul din 25.08.2009 înregistrat cu nr. SC2009-20183- 01.09.2009, a fost solicitată analizarea a două scenarii : “d) analizarea de către ISPE în cadrul studiului de fezabilitate a doua variante de cost privind valorificarea energetică a deşeurilor şi anume : valorificarea deşeurilor în amestec şi valorificarea numai a deşeurilor cu putere calorică mare, transportul şi depozitarea fracţiei biodegradabile la depozitul de la Ghizela”.

Aceasta duce la analizarea a doua scenarii, şi anume : - Scenariul I – cel analizat în SPF - instalaţia de valorificare energetică cu o capacitate de

150.000 t/an deşeuri menajere în amestec şi nămol din staţia de epurare municipală; - Scenariul II – o filieră mai complexă alcătuită din:  staţie mărunţire şi sortare a deşeurilor menajere în două fracţii a) deşeuri de ambalaje şi

deşeuri combustibile (80.000 t/an) şi b) deşeuri biodegradabile (70.000 t/an);  transportul deşeurilor biodegradabile la depozitul de la Ghizela şi compostarea acestora

cu obţinerea a doua fracţii c) compost (50.000 t/an) şi d) refuzuri/reziduuri de la compostare (20.000 t/an); compostul se preconizează a fi folosit ca material de umplutură iar refuzurile/reziduurile de la compostare vor fi eliminate prin depozitare finală la depozitul de la Ghizela;

 valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje şi combustibile într-o instalaţie similară cu cea analizată în cadrul scenariului I şi amplasată tot în incinta CET Sud Timişoara, dar cu capacitatea de 80.000 t/an.

In tabelul nr. 2 sunt prezentate datele de proiectare aşa cum au fost transmise de beneficiar.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 10

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tabelul nr.2 – Datele de proiectare primite de la beneficiar

Nr. Specificaţia U.M. Scenariul I Scenariul II 1 Cantitatea de deşeuri

valorificabile energetic t/an 150.000 80.000

2 Puterea calorică kj/kg minimă 6.500 maximă 12.500

minimă 17.380 maximă 16.280

3 Perioada de funcţionare ore/an 8.000 8.000 4 Capacitatea orară de

procesare t/oră 18,75 10

5 Cantitatea de zgură generată

t/an 30.000 16.000

6 Cantitatea de cenuşă generată

t/an 3.000 2.000

7 Distanţe medii de transport Km 20 50 8 Capacitatea de procesare

a staţiei de sortare t/an - 150.000

9 Deşeuri combustibile t/an - 80.000 10 Deşeuri biodegradabile t/an - 70.000 11 Capacitatea de procesare

a staţiei de compostare t/an - 70.000

12 Compost t/an - 50.000 13 Refuzuri/reziduuri – la

depozitul judetean t/an - 20.000

Scenarii propuse În cadrul studiului de fezabilitate, urmare a solicitării transmise de Primăria Municipiului

Timişoara (vezi Anexa A şi Anexa B), au fost analizate două scenarii de valorificare energetică a deşeurilor şi anume:

1. Scenariul I – valorificarea energetică a deşeurilor în amestec (soluţia rezultată ca fiind varianta optimă din punct de vedere tehnico-economic în cadrul studiului de prefezabilitate elaborat de ISPE Bucureşti)

2. Scenariul II - valorificarea energetica a deşeurilor sortate (Fluff - combustibil alternativ din deşeuri municipale mărunţite şi sortate) În cadrul comparaţiei se fac referiri şi la Scenariul 0 care presupune transportul întregii

cantităţi de deşeuri menajere la depozitul ecologic nou Ghizela. Caracteristicile energetice a celor două scenarii sunt prezentate în Tabelul nr. 3, iar

schemele de principiu pentru fiecare variantă în parte sunt prezentate în figurile 2 şi 4.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 11

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tabelul nr. 3 – Caracteristicile energetice a celor două scenarii

Specificaţie UM

Scenariul I 150.000 t/an Deşeuri în amestec

Conform SPF

Scenariul II 80.000 t/an Deşeuri de ambalaje

(Fluff) Cerinta

ulterioara Energie electricã livratã în SEN MWh/an 64.943,8 61.047 Energie termicã livratã (la gard CET)

MWh/an Gcal/an

182.638 157.040

171.680 147.620

Cantitate de deşeuri consumatã tone/an 150.000 80.000

Cantitatea de energie electrică şi termică livrată de COLTERM în Scenariul II (80.000 t/an de deşeuri de ambalaje şi deşeuri combustibile) este mai mică decât în Scenariul I (150.000 t/an de deşeuri în amestec) chiar dacă puterea calorică este mai mare la Fluff (combustibil alternativ obţinut din deşeuri municipale mărunţite şi sortate).

Din experienţa instalaţiilor similare pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale din UE rezultă următoarele:

- deşeurile de ambalaje separate şi transformate în Fluff au o cantitate mai mare de deşeuri din materiale plastice (raportată la cantitatea totală de deşeuri în amestec ca urmare a separării în staţiile de sortare);

- arderea materialelor plastice generează acid clorhidric în gazele de ardere şi duce la corodarea instalaţiilor, ceea ce impune înlocuirea mai rapidă a părţilor din inox din cuptor, camera de combustie, boiler, sistemele de epurare a gazelor reziduale, etc;

- arderea deşeurilor cu putere calorică mai mare de 14.000 kj/kg implică un sistem de grătare cu răcire cu apă sau aer ceea ce ridică costurile de investiţie şi de exploatare cu peste 5%;

- sistemul de epurare a gazelor reziduale necesită cantităţi mai mari de reactivi şi timpi de staţionare mai ridicaţi pentru asigurarea omogenizării şi asigurării timpului de reacţie ceea ce ridică costurile de investiţie şi de exploatare a sistemului de epurare a gazelor reziduale cu 5-10%; aceasta deoarece concentraţiile în acid clorhidric, dioxine şi furani din gazele de ardere sunt corelate cu cantitatea de clor rezultată în urma arderii deşeurilor;

- soluţia cu Fluff este o soluţie specifică fabricilor de ciment, şi parţial a instalaţiilor de incinerare a deşeurilor, care introduc Fluff-ul în cuptor în cantităţi mici în completarea combustibilul clasic (gaz metan sau CLU); reţeta clasică este de maxim 5-15% Fluff; depăşirea reţetei poate duce la evacuarea de gaze reziduale cu concentraţii în pulberi, acid clorhidric şi chiar dioxine care nu pot fi reţinute prin sistemele de epurare a gazelor reziduale evacuate folosite de fabricile de ciment;

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 12

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

- instalaţiile de incinerare a deşeurilor municipale din UE preferă să opereze cu deşeuri având puterea calorică maximă de 12.000 kj/kg;

- emisiile de gaze reziduale pe coş (în Scenariul II pentru a se putea respecta concentraţia maximă admisibila a imisiilor la nivelul solului) poate duce la o înălţime de coş cu peste 20 m mai înalt decât în Scenariul I, alte costuri suplimentare de investiţie şi operare;

- costurile instalaţiilor de monitorizare a funcţionării instalaţiei şi a echipamentelor de monitorizare a emisiilor la coş vor creşte cu 8% în Scenariul II.

Din punct de vedere a costurilor, pe ansamblul sistemului de management al deşeurilor în Municipiul Timişoara, Scenariul II duce la costuri suplimentare pentru :

- transportul, compostarea şi depozitarea finală a celor 70.000 t/an care nu vor intra în instalaţia de incinerare;

- schimbarea mai rapidă a unor piese şi instalaţii datorită nivelul ridicat de coroziune; - epurarea gazelor reziduale prin folosirea de doze mai mari de reactivi (var, carbonat de

calciu, uree şi cărbune activ) şi implicit sisteme de depozitare, dozare şi eliminare a cenuşii, clorurii şi sulfatului de calciu, etc;

- activităţi suplimentare de reparaţii curente care pot duce la nerespectarea cantităţilor anuale de deşeuri incinerabile şi implicit la generarea de cantităţi de energie sub capacitatea dimensionată.

Pentru a compara cele două variante analizate, s-a realizat o analiză a implicaţiilor acestora din punct de vedere tehnic, economic, social şi al impactului asupra mediului.

S-au stabilit următoarele criterii pentru ierarhizare 1. în ce măsura problema afectează sănătatea umana? A. Fundamentare – Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil.

Sănătatea publică trebuie să fie protejata. Îmbunătaţirea condiţiilor de viata, reducerea riscului şi diminuarea nivelului de disconfort trebuie sa aibă o mare prioritate.

2. în ce măsură problema afectează mediu B. Fundamentare – Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii.

Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

3. în ce măsură problema generează conformarea cu cerinţele legale? C. Fundamentare – Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în

perspectiva.  Criterii pentru stabilirea prioritarilor pentru acţiune:

4. care sunt costurile asociate soluţionării problemei? D. Fundamentare – Prioritatea trebuie acordata celor mai mici costuri asociate

soluţionării problemei. 5. în ce măsura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii publice/mediului?

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 13

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

E. Fundamentare – Prioritatea trebuie acordata celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri mici şi beneficii mari.

6. care sunt implicaţiile sociale prin soluţionarea problemei? F. Fundamentare – Prioritatea trebuie acordată implementării unui sistem de

management al deşeurilor acceptat de populaţiei şi posibil a fi platit de populaţie. Sistemul trebuie să ia în considerare acceptarea de către populaţie a soluţiei tehnice şi

a costurilor serviciului de management al deşeurilor. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4 – Compararea scenariilor Nr. Specificaţia Scenariul I Scenariul II

1 In ce masura problema afecteaza sanatatea umana?

Impact mediu Impact semnificativ

Siguranţa personalului de exploatare

Mai mare Mai mică

Siguranţa populaţiei din zona de amplasare a instalaţiei/instalaţiilor

Mai mare Mai mică cu excepţia instalaţiei de incinerare

Siguranţa populaţiei din zonele de transport al deşeurilor

Mai mare şi controlabilă deoarece se va realiza pe traseul actual

Riscuri minime

Mai mică şi dispersată

Afectarea sănătăţii populaţiei prin emisii de substanţe poluante directe şi cumulative în mediul înconjurător

Mai mică Mai mare şi dispersată

Afectarea sănătăţii populaţiei prin emisii de substanţe poluante indirecte şi cumulative în mediul în conjurător

Mai mică Mai mare şi dispersată la nivelul terenurilor agricole amplasate în vecinătatea depozitului judeţean

Afectarea populaţiei prin disconfort (zgomot, vibraţii, mirosuri neplăcute – mercaptani, hidrogen sulfurat, etc, muşte, păsări, şobolani, etc)

Neglijabil Mai mare

2 In ce masura problema afecteaza mediu

Impact neglijabil spre mediu Impact mediu

Factorul de mediu APA Neglijabil Mai mare şi mai dispersat pe teritoriul municipiului şi a judetului

Factorul de mediu AER Mai mic Distanţă maximă de dispersie a

poluanţilor evacuaţi de instalaţia de incinerare este de 5 km şi nu

afectează zonele rezidenţiale şi terenuri agricole deoarece nivelul

imisiilor este sub concentraţiile maxime admisibile.

Mai mare şi mai dispersat pe teritoriul municipiului şi a judetului

Factorul de mediu SOL şi SUBSOL

Neglijabil şi local în caz de accidente

Mai mare şi mai dispersat pe teritoriul municipiului şi a judetului

Factorul de mediu BIODIVERSITATEA

Inexistent Mai mare şi mai dispersat pe teritoriul municipiului şi a judetului

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 14

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Factorul de mediu

CONDITII CULTURALE şi ETNICE, PATRIMONIUL

CULTURAL

Inexistent Mic

3 In ce masura problema genereaza conformarea cu cerintele legale?

Pe termen scurt, mediu şi lung Generează în mai mare masură conformarea cu cerinţele legale

Pe termen scurt şi mediu Generează în mai mică masură conformarea cu cerinţele legale

Aplicarea noii Directive Cadru privind deşeurile

impune tinte de : reciclare până în 2020 în proportie de 50% a deşeurilor menajere

şi 70% a deşeurilor din constructii şi demolari.

Mai mică Dar pregătită pentru viitoarea

strategiei a UE – Managementul Integrat al Resurselor

Mai mare Prin asigurarea cantităţilor

necesare la nivelul întregului judeţ

Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor modificata şi completata prin Regulamentul 1882/2003 prevede obligativitatea pentru Statele Membre de reducere a cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate : - la 75% din cantitatea totala generata în 1998 – pana în 2006; - la 50% din cantitatea generata în 1995 – pana în 2010; - la 35% din cantitatea generata în 1995 – pana în 2016.

Mai mare şi cu siguranţa realizării conform cerinţelor

Mai mică şi dependentă de modul de funcţionare a unor facilitati

complementare, orice problemă de funcţionare generând o reacţie în

lanţ

Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de electricitate din surse regenerabile poate stimula producerea de energie din deşeuri. Obiectivul – generarea de 20% din energia necesara pana în 2020, folosind surse regenerabile.

Mare Neglijabil

Strategia UE privind schimbarile climatice – tinta - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana în 2025

Mare Neglijabil

Incadrarea în prevederile Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2009 – 2013 care prevede valorificarea energetică a 17% din deşeurile municipale

Mare Neglijabil

4 Care sunt costurile asociate solutionarii problemei?

Mai mic Mai mare

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 15

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Consumul de carburanţi pentru transportul deşeurilor

la instalaţia/instalaţiile de tratare-valorificare-eliminare

a deşeurilor

Mai mic Mai mare

Consum de energie electricã Nerelevant Dimensionarea se face la

necesarul de energie livrată la beneficiari şi consumul intern

Relevant Datorită facilităţilor suplimentare

(staţie de sortare, staţie de compostate)

Cantitate de zgură şi cenuşã evacuatã

Mai mare Mai micã

Costuri de tratare/transport/eliminare a

zgurii şi cenuşii

Mai mare Mai micã

Regim de funcţionare Egal Siguranţă în respectarea regimului

de funcţionare

Egal Nesiguranţă în respectarea

regimului de funcţionare datorită nivelului ridicat de corodare a

instalaţiilor Condiţii de siguranţă în

funcţionare Mai bune Bune

Reparaţii asigurate Volum mai mic Volum mai mare Costuri de schimbare a

echipamentelor ca urmare a funcţionării (ex. probleme de corodare a echipamentelor

şi instalaţiilor)

Mai mic Mai mare

Suprafaţa ocupatã Mai mică Mai mare şi dispersată pe teritoriul municipiului şi a judeţului

Preţ livrare echipamente (mil. Euro)

Mai mici Mai mari

5 In ce masura abordarea problemei aduce beneficii sanatatii publice/mediului?

Mai mare Mai mică

6 Care sunt implicaţiile sociale prin soluţionarea problemei

Mai mare Mai mică

Acceptarea de către populaţie a soluţiei tehnice

Mai mare Amplasarea se va face intr-o zonă

industrială cu tradiţie

Mai mică Implică terenuri de amplasare a

instalaţiilor şi trasee de transport a deşeurilor (cu excepţia instalaţiei

de incinerare) corelate cu interesul local pentru dezvoltarea unor

activităţi de turism, mică industie locală

Acceptarea de către populaţie a soluţiei din punct de vedere a tarifului pentru managementul deşeurilor

Mai mare Prin compensare cu energia care

va fi produsă şi distribuită în Municipiul Timişoara şi suplimentar

în reţeaua naţională

Mai mică Compostul nu va putea fi valorificat

în agricultură. Posibilă valorificare energetică a

gazelor de depozit Gazele de depozit vor asigura numai consumurile energetice pentru depozit şi zone imediat

invecinate. Cantitatea de energie produsă de instalaţia de incinerare este mai

mică şi posibil mai fluctuantă

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 16

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

ANALIZA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI 1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2)

Cerinţa din Strategia UE privind schimbările climatice care stabileşte o ţintă de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră pana în 2025, exprimate în CO2.

SCENARIUL I - Valorificarea energetica a deşeurilor în amestec şi a nămolului rezultat din staţia de epurare

W-t-E Turbina cu condensatie

150.000 t/an (deseuri in amestec)

8000 ore/an 18,75 t/ora

emisii

energie

E.E (livrata in SEN)

64.943,8 MWh/an

E.T (gard CET)

182.638 MWh/an

zgura - 30.000 t/an cenusa - 3.000 t/an

VARIANTA I

Fig. 2 - Schema de principiu a sistemului de valorificare energetică

a deşeurilor în Scenariul I Conform studiilor realizate de Asociatia Europeana a Instalaţiilor de Valorificare

Energetica a Deşeurilor (CEWEP) emisiile de CO2 în cadrul proceselor de valorificare şi eliminare a deşeurilor municipale sunt următoarele (vezi Figura nr. 3):

a) instalatii de valorificare energetica a deşeurilor – instalatii existente cu eficienta energetica de 0, 43 – nivelul emisiilor - 0,34 tone CO2 pe tona de deşeuri incinerate

b) instalatii de valorificare energetica a deşeurilor -– instalatii existente cu eficienta energetica de 0, 6 – nivelul emisiilor - 0,27 tone CO2 pe tona de deşeuri incinerate

c) instalatii de valorificare energetica a deşeurilor -– instalatii existente cu eficienta energetica de 0, 65 – nivelul emisiilor - 0,18 tone CO2 pe tona de deşeuri incinerate

d) depozite de deşeuri – 0,69 tone CO2 pe tona de deşeuri depozitate

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 17

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Figura nr . 3– Emisiile de CO2 (tone echivalente de CO2 pe tona de deşeuri)

Instalatia de valorificare energetica a deşeurilor în amestec şi a namolului rezultat din statia de epurare a Municipiului Timişoara se incadreaza în categoria c). Depozitul de la Ghizela se incadreaza în categoria d). Emisiile de CO2 Scenariul I - Instalatia de valorificare energetică a deşeurilor în amestec – 27.000 tone CO2/an Scenariul 0 - Depozitarea la depozitul de la Ghizela – 103.500 tone CO2/an Reducerea anuala de emisii de CO2 – 76.500 tone CO2/an

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 18

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

SCENARIUL II - Valorificarea energetică a deşeurilor sortate

W-t-E Turbina cu condensatie

150.000 t/an (deseuri in amestec)

emisii

energie

E.E (livrata in SEN) 61.047 MWh/an

E.T (gard CET)

171.680 MWh/an

zgura - 16.000 t/an cenusa - 1.600 t/an

VARIANTA II

Statie Sortare 80.000 t/an

(deseuri de ambalaje maruntite) CAR

8000 ore/an 10 t/ora

70.000 t/an deseuri biodegradabile

Statie Compostare

50.000 t/an compost

20.000 t/an reziduuri compostare Depozit

Fig. 4 - Schema de principiu a sistemului de valorificare energetică a deşeurilor în Scenariul II

Emisiile de CO2 1. Transportul suplimentar la depozitul de la Ghizela a 70.000 t/an, distanţă suplimentară de

transport (faţă de amplasamentul instalaţiei de incinerare din cadrul COLTERM SA) de 50 km Calculul emisiilor de CO2 datorate transportului deşeurilor cu autogunoiere de 16 m3 la depozitul de la Ghizela se face pe baza metodologiei CORINAIR – Emmissions Inventory Guidebook, August 2007. Numărul anual de curse – 7.000 în plin şi 7.000 în gol = 14.000 curse Distanţă totală – 14.000 curse x 100 km/cursa = 1.400.000 km Consumul de motorină la 100 km – 27 litri Consumul anual de motorină - volumic – 27 litri x 14.000 = 378.000 litri = 378 mc Densitatea motorinei EURO 4 – 850 kg/mc – 0,85 t/mc Consumul anual de motorină – masic – 321,3 t – 321.300 kg/an Nivelul de emisii de CO2 = 715 grame CO2/kg de motorină 321.300 kg de motorină /an x 715 grame/kg de motorină = 229,7 t CO2/an 2. Emisii din staţia de sortare – capacitate 150.000 t/an Emisiile de CO2 reprezintă cca. 5% din cantitatea de deşeuri procesată în statia de sortare – 7.500 tone CO2/an

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 19

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

3. Emisii din staţia de compostare – capacitate de procesare - 70.000 t/an Emisiile de CO2 reprezintă cca. 20% din cantitatea de substanţă uscată procesata în instalaţia de compostare. Considerând o umiditate a deşeurilor biodegradabile de 50%, substanţă uscată, reprezinta 35.000 t/an, iar emisiile de CO2 – 7.000 tone CO2/an 4. Emisii din eliminarea finală a refuzurilor/reziduurilor din instalaţia de compostare la

depozitul de la Ghizela - 20.000 tone/an – 13.800 tone CO2/an 5. Emisii din incinerarea a 80.000 t/an – 14.400 tone CO2/an Emisii totale – 42.929,7 tone CO2 Reducerea anuală de emisii de CO2 – 15.929,7 tone CO2/an Tabelul nr. 5 – Nivelul emisiilor de CO2 pe tipuri de sisteme de management al deşeurilor în Muncipiul Timişoara Scenariul 0 Scenariul I Scenariul II Emisii (tone CO2/an) 103.500 27.000 42.929,7

EMISIILE DE CO2 PE TIPURI DE SISTEME DE MANAGEMENT AL DESEURILOR IN MUNICIPIUL

TIMISOARA

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

Varianta 0 Varianta I Varianta II

t CO2/an

Figura nr . 5 – Emisiile de CO2 în variantele analizate LEGENDA Scenariul 0 – depozitare la depozitul judeţean de la Ghizela Scenariul I – valorificare energetică a deşeurilor în amestec Scenariul II – compostare, valorificare energetică şi depozitare

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 20

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

2. Impactul emisiilor de substanţe poluante din gazele reziduale evacuate în atmosferă asupra mediului şi sănătăţii populaţiei Dimensionarea coşului de fum se realizează atât din punct de vedere gazodinamic cât şi al dispersiei gazelor de ardere în atmosferă, luându-se în considerare caracteristicile fizice ale instalaţiei de incinerare, volumul şi temperatura gazelor de ardere, cantităţile de substanţe poluante evacuate, precum şi numărul de ore de funcţionare în timpul unui an calendaristic. Modelarea dispersiei substanţelor poluante evacuate în atmosferă prin intermediul gazelor de ardere, care provin din arderea deşeurilor în instalaţia de incinerare s-a realizat ţinându-se cont şi de celelalte surse de poluare datorate arderilor combustibililor fosili în cazanele energetice aparţinând COLTERM Timişoara. Valorile maxime ale concentraţiilor substanţelor poluante în aer rezultate din modelarea dispersiei sunt sub valorile limitelor prevăzute de Ordinul nr. 592/2002 (Directiva 1999/30/UE). 3. Aspecte economice Costuri minime estimate Costurile unitare pentru investitii şi de operare şi intretinere sunt cele prezentate în Anexele nr. 8.4.2.si 8.4.3B din Ordinul nr. 951/2007. Costuri suplimentare de Investiţii în Scenariul II faţă de Scenariul I - Staţii de sortare – 20,48 E/t

Cost investiţie pentru o capacitate de 150.000 t/an – 3.072.000 E - Staţii de compostare – 33,63 E/t

Cost investiţie pentru o capacitate de 70.000 t/an – 2.345.100 E Costurile suplimentare de intretinere şi operare în Scenariul II faţă de Scenariul I a) Sortare Cost unitar – 30,72 E/t pentru o staţie completă, estimat 15 E/t pentru staţia RETIM Cost suplimentar - 150.000 t/an x 15 E/t = 2.250.000 E/an b) Transportul a 70.000 t/an de deşeuri biodegradabile la depozitul de la Ghizela Consumul suplimentar anual de motorină - volumic – pentru un consum mediu de 27l/100 km şi 14.000 curse/an = 378.000 litri Cost suplimentar – 378.000 l x 1 E/l = 378.000 E/an c) Compostare Cost unitar – 33,36 E/t Cost suplimentar – 70.000 t/an x 33,36 E/t = 2.335.200 E/an d) Depozitare Cost unitar – 30 E/t Cost suplimentar – 20.000 t/an x 30 E/t = 600.000 E/an Cheltuieli anuale de exploatare ale instalaţiei de valorificare energetică mai mari cu cca 10% decât în Scenariul I – 1.200.000 E/an.

Total costuri suplimentare pentru Scenariul II – 6.763.200 E/an

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 21

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ COMPARATIVĂ A VARIANTELOR ANALIZATE

În cadrul analizei tehnico-economice comparative cuprinse în documentaţia de faţă, se vor analiza variantele de realizare a lucrărilor propuse privind montarea unei instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale cu valorificare energetică în incinta CET Timişoara Sud.

Variantele analizate privind sistemele de valorificare energeticã a deşeurilor posibil a fi realizate în incinta CET Timişoara Sud, conform celor prezentate anterior, sunt următoarele: Varianta I – valorificarea energetică a deşeurilor în amestec Varianta II – valorificarea deşeurilor sortate

Analiza tehnico–economică comparativă a variantelor de echipare propuse, cuprinde următoarele etape:  Determinarea datelor tehnice şi a cheltuielilor anuale de exploatare, în fiecare din

variantele propuse;  Determinarea veniturilor anuale în variantele analizate, obţinute din vânzarea energiei

electrice şi energiei termice; din valorificarea metalelor, din vânzarea certificatelor verzi şi din taxa de poartă pentru DSM intrate;

 Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli actualizate (FVC);  Determinarea, pe baza FVC, a preţului energiei electrice livrate în SEN în condiţiile ratei

de rentabilitate de 8 % şi a aceluiaşi preţ de vânzare a energiei termice, precum şi a aceleiaşi taxe de poartă pentru DSM intrate. Se va considera varianta optimă, acea variantã de echipare a noului grup energetic cu

funcţionare pe DSM în care limita de rentabilitate a proiectului se atinge pentru valoarea cea mai scăzută a preţului energiei electrice vândute în SEN.

În cadrul celor 2 variante de sisteme analizate este necesar sã se rãspundã la urmãtoarele aspecte:  condiţii bune de funcţionare a instalaţiilor şi siguranţă în exploatare  condiţii optime de amplasare (teren amenajat, cãi de acces, utilitãţi accesibile)  asigurarea necesarului de energie termicã la consumatori  costuri minime de exploatare  reparaţii asigurate  preţ convenabil de livrare a energiei electrice şi a energiei termice  respectarea cerinţelor de mediu în vigoare

Sintetic, rezultatele analizei comparative a celor două variante de sisteme analizate se

prezintã în tabelul nr. 6.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 22

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tabelul nr. 6 – Rezultatele analizei comparative

Specificaţie

UM

Varianta I Deşeuri amestec (Pci= 2420 kca/kg)

Varianta II Deşeuri sortate

(Pci=4020 kcal/kg) (elemente din SPF) Cantitate de deşeuri consumatã tone/an 150000 80000 Energia electricã produsã MWh/an 85928 80772 Energia electricã livratã MWh/an 64943.8 61047.3 Energia termicã livratã la gard CET Gcal/an 157040 147600 MWh/an 182638 171659 Eficienţa energeticã % 65,6 69,6 Cantitate de reziduuri evacuatã tone/an 33000 17600 Consum de reactivi tone/an 3003,5 4184 Cost investiţie mii Euro 93600* 102960 Costuri variabile mii Euro 874 486 Costuri fixe mii Euro 6981 7637 Costuri de evacuare a reziduurilor mii Euro 3360 1792 Preţ energie electricã livratã Euro/MWh 40 71,5 Preţ energie termicã livratã Euro/Gcal 35 35 Preţ vânzare certificat verde Euro/certificat 55 55 Taxa de poartã pentru DSM intrate Euro/tonã 22,5 22,5 Rata de rentabilitate % 8 8

* - valoarea nu include cheltuielile de demolare şi amenajare teren Din datele prezentate se constatã urmãtoarele:  Cantitatea de energie electricã şi termicã livratã de noul grup energetic în Varianta II (80.000

t/an de deşeuri de ambalaje) este mai micã decat în Varianta I (150.000 t/an de deşeuri în amestec) chiar dacã puterea caloricã este mai mare la Fluff (combustibil alternativ din deşeuri municipale sortate şi mãrunţite);

 În aceleaşi condiţii de analizã economicã, respectiv: duratã de realizare a investiţiei, preţuri pentru reactivi, cheltuieli cu munca vie, etc. pentru Varianta II a rezultat cel mai mare preţ de vânzare al energiei electrice (71,5 Euro/MWh faţã de 40 Euro/MWh).

În concluzie, Varianta I de tehnologie de valorificare energeticã a deşeurilor municipale

propusã pentru implementare în incinta CET Timişoara Sud este optimă, aşa cum a rezultat şi din studiul de prefezabilitate elaborat anterior.

Instalaţia de valorificare energetică propusã în cadrul Variantei I respectã cerinţa de „eficienţă energetică”, conform Directivei Cadru a Deşeurilor respectiv:

- instalaţia de incinerare pentru DSM să aibã eficienţa energetică egală sau mai mare 0,65.

După analizarea prin comparaţie a celor două variante din punct de vedere tehnico – economic, s-a dovedit a fi fezabilă Incinerarea deşeurior menajere şi asimilabile în amestec.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 23

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

SCENARIU RECOMANDAT DE ELABORATOR Scenariul recomandat de elaborator este Scenariul I.

Valorificarea energetică a deşeurilor în amestec şi a nămolului rezultat din staţia de epurare municipală (capacitate anuală de 150.000 t) printr-o instalaţie de ardere în strat fix (cuptor cu grătare mobile reversibile), cazan de abur de 64 t/h (55 bar; 4000C) şi producerea energiei electrice într-un turbogenerator de 10,8 MW de condensaţie cu prizã reglabilã la 2 bar AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT Avantajele scenariului recomandat sunt următoarele :  implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM verificată în peste 300 de

instalaţii în funcţiune din UE şi care se bazează pe o integrare perfectă a managementului deşeurilor şi managementul sistemelor energetice;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM în amestec şi a nămolului rezultat din staţia de epurare municipală generate în Municipiul Timişoara similară cu tehnologiile de combustie existente în CET Sud Timişoara;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică DSM cu costuri reduse în comparaţie cu cele din Scenariul II,

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM cu cât mai puţine echipamente, elemente şi piese în mişcare continuă;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM într-o zonă în care este posibilă eliminarea controlată a deşeurilor finale nepericuloase la halda CET Sud Timişoara prin transport conform HG 349/2005;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM într-un ampasament conform cu legislaţia în vigoare (distanţa între instalaţia de incinerare şi zonele locuite peste 1 km);

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM lângă CET Sud Timişoara cu posibilităti de conectare la utilităţile existente a CET Sud Timişoara;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM cu costuri suplimentare reduse pentru populaţie faţă de sistemul actual de management al DSM şi faţă de Scenariul II;

 implementarea unui sistem de management al deşeurilor care va asigura reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2) şi a cantitătilor de deşeuri biodegradabile depozitate în conformitate cu cerinţele legislative;

 implementarea unui sistem superior de management al deşeurilor fată de sistemul implementat în prezent în România (managementul integrat al deşeurilor) şi anume managementul integrat al resurselor. In concluzie, soluţia optimă din punct de vedere tehnic, economic şi social pentru

valorificarea energetică a DSM în amestec generate în Municipiul Timişoara este Scenariul I „Instalaţie de ardere în strat fix (cuptor cu grătare mobile reversibile) şi producerea energiei electrice şi termice în grup energetic de condensaţie cu priză reglabilă”.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 24

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

2.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ PENTRU SCENARIUL OPTIM

Urmare a comparaţiei celor două scenarii în cadrul investiţiei se va cuprinde o instalaţie de valorificare energetică a deşeurilor în amestec, dimensionată pentru următoarele date:

- capacitate – 150.000 tone/an - funcţionare - 8.000 ore/an; - perioada de oprire pentru verificare, reparaţii, etc. – 30 zile/an; - capacitatea orară– 18,75 t/oră; - puterea calorică - minimă 6.500 kJ/kg şi maximă de 12.500 kJ/kg.; - cantitatea de zgură generată – 20% - 30.000 t/an; - cantitatea de cenuşă generată – 2% - 3.000 t/an. Deşeurile generate în perioada de verificare şi reparaţii se ambalează cu instalaţia

PowerPack şi se stochează temporar în mod controlat pe platforma betonată a incintei (maxim 12.054 t).

Instalaţia de valorificare energetică trebuie să respecte cerinţa de „eficienţă energetică”. Acesta valorificare include instalaţiile de incinerare pentru DSM a căror eficienţă

energetică este egală sau mai mare de: - 0,60 pentru instalaţiile în funcţiune sau care au obţinut autorizaţie de funcţionare înainte de 1 Ianuarie 2009; - 0,65 pentru instalaţiile care au obţinut autorizaţie de funcţionare după 31 Decembrie 2008 şi care se calculează cu formula :

Eficienţa energetică = (Ep – (Ef + Ei)) / (0,97 x (Ew + Ef)) în care:

 Ep – energia anuală produsă (termică şi electrică) ; se calculează cu energia sub forma de energie electrică înmulţită cu 2,6 şi energia sub formă de energie termică pentru consum direct înmulţită cu 1,1 (GJ/an) ;

 Ef – energia anuală adăugată în instalaţie prin combustibilii adiţionali care contribuie la obţinerea de abur (GJ/an);

 Ew – energia anuala înglobată în deşeuri care se calculează cu valoarea cea mai mica a puterii calorice a deşeurilor (GJ/an);

 Ei – energia anuală importata, exclusiv Ew şi Ef (GJ/an) ; - 0,97 – factor de corecţie care ia în considerare pierderile de energie din instalaţie

(evacuarea de zgură şi cenuşa, pierderi prin radiaţie). Pentru Scenariul I rezultatele sunt următoarele: Eficienţa energetică = (Ep - (0+0) / 0,97 x (Ew+0) Ep = 3,6 x 85928 MWh/an + 3,6 x 182638 MWh/an = 966837,6 GJ/an Energia electrică reprezintă cca. 32% din total Ep Ew = 3,6 x 422169 MWh/an = 1519808,4 GJ/an Eficienţa energetică pentru Scenriul I = 9666837,6 / (0,97 x 1519808,4) = 0,65558 > 0,65

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 25

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3.1. AMPLASAMENTUL LUCRĂRILOR

SC Colterm S.A. este amplasată în partea de sud a oraşului Timişoara la vest de cartierul

Chişoda pe teritoriul localităţii Giroc. Incinta centralei se desfăşoară paralel cu DN 59 din care se realizează accesul rutier, aşa cum se prezintă în planul de amplasare în zonă scara indicativ I-1277.02.001-P1-001. Instalatia de incinerare a deşeurilor municipale în vederea valorificarii energetice a acestora propusă în prezentul proiect va fi realizată în cadrul incintei CET SUD Timişoara. Respectand ordinul 1144/2002, M.Of. 35 din 22.01.2003 „amplasamentul instalaţiei de incinerare se va face ţinând cont de modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în aer realizat în condiţiile de funcţionare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puţin de 500 m de orice zonă locuită”. 3.2. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI

Incinta centralei se desfăşoară pe o suprafaţă de 579.346 m2 . Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria TM nr. 0357 din

14.07.2006 atestă suprafaţa de 35.400 m2 ca proprietate SC COLTERM S.A. Pentru restul terenului, adică 54.3946 m2, Societatea Comercială COLTERM S.A. are

încheiat contractul de concesionare nr. 6217/11.05.2004 cu Consiliul local Giroc pentru 49 de ani începând din 01.01.2004.

Lucrările propuse a se realiza în prezenta investiţie se desfăşoară în incinta împrejmuită a centralei şi vor afecta o suprafaţă de cca. 17.500 mp aflată în proprietatea beneficiarului. 3.3. SITUAŢIA SUPRAFEŢEI DE TEREN OCUPATE DEFINITIV

Pentru eliberarea amplasamentului viitoarei instalaţii de valorificare energetică, în incinta

Centralei, în zona CAF-urilor, au fost prevăzute următoarele lucrări de demontare şi de demolare după cum urmează:

 Demontare structură metalică electrofiltre şi demolare fundaţii;  Demontare estacadă pentru banda transportoare B13 şi demolare fundaţii;  Demolare fundaţii cazan;  Demolare suporţi beton şi fundaţii pentru canalele de gaze arse;  Demontarea a două macarale turn aflate pe amplasament şi demolarea infrastructurii

căilor de rulare;  Umplerea cuvei staţiei de pompe Bagger cu balast;  Aducerea terenului la cota terenului amenajat (umpluturi);

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 26

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

 Transportul materialelor provenite din demolări şi demontări la depozitul stabilit de Primărie;

 Transport pământ pentru umpluturi. Lucrările prevăzute a se realiza în prezenta documentaţie sunt amplasate pe terenul aflat

în administrarea SC COLTERM S.A. şi ocupă o suprafaţă de cca 1,75 ha amplasată conform planului general cod ISPE I-1277.02.001-P1-003. 3.4. STUDII DE TEREN 3.4.1. STUDIU TOPOGRAFIC

Studiul topografic pe amplasamentul obiectivului de investiţie a fost întocmit de PFA RUS DANIEL (Certificat de autorizare Seria TM NR.085 , categoria B,C) în luna noiembrie 2009 şi se află anexat prezentei documentaţii(Anexa I). 3.4.2. STUDIU GEOTEHNIC

Din analizele efectuate în anul 2000 pe amplasamentul centralei electrice Timişoara Sud, în cadrul Studiului geotehnic – comandă nr.1305/8/noiembrie 2000 emisă S.C.ISPE Bucureşti – Sucursala Timişoara şi contract nr.573/13 noiembrie 2000 încheiat între Universitatea “POLITEHNICA” Timişoara şi S.C. ISPE S.A. Bucureşti (a se vedea Anexa J), rezultă următoarele caracteristici geotehnice pentru stratul de umplutură:

 greutatea volumică γ = 16,2…17,1 kN/m3;  umiditate naturală w = 11,9…22,1 %;  porozitatea n = 37,0…49,0 %;  indicele porilor e = 0,60…0,97;  modulul de deformaţie edometric M2-3 = 71,0…133,0 daN/cm2  modulul de deformaţie liniară E = 92,3…172,9 daN/cm2  unghiul frecării interioare Φ = 20o  coeziunea specifică c = 0,05…0,10 daN/cm2

Nivelul maxim al apelor freatice Prin forajele geotehnice executate în anul 2000 pe amplasamentul centralei electrice

Timişoara Sud, în cadrul Studiului geotehnic – comandă nr.1305/8/noiembrie 2000 emisă S.C.ISPE Bucureşti – Sucursala Timişoara şi contract nr.573/13 noiembrie 2000 încheiat între Universitatea “POLITEHNICA” Timişoara şi S.C. ISPE S.A. Bucureşti, s-a pus evidenţă următoarea succesiune stratigrafică:

 + 0,00 … -0,50 m – umplutură formată din balast compactat;  0,50 … -3,10 m – umplutură neomogenă formată nisipuri prăfoase şi intercalaţii prăfos

nisipoase;  -3,10….. – 6,50 m – nisip fin şi mijlociu, cafeniu, de îndesare medie şi îndesat spre bază.

Adâcimea maximă de îngheţ, în conformitate cu STAS 6054/77, pentru municipiul Timişoara este de Hmax = 0,70m.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 27

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

La data efectuării lucrărilor de teren din cadrul “Studiului geotehnic, hidrogeologic”din anul 2000, nivelul hidrostatic se situa la adâncimea de NH = - 3,30. Conform buletinului de analiză al apei, din studiile geotehnice anterioare, rezultă că apa subterană are o agresivitate de tip sulfatic, slabă faţă de betoane.

Lucrările de terasamente se vor executa cu respectarea întocmai a tuturor normativelor în vigoare cu privire la aceste lucrări (C169-83, Ts etc.). 3.5. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE INSTALAŢIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

În cadrul prezentei investiţii se propune realizarea unei instalaţii de incinerare a DSM în strat fix (în cuptor cu grătare mobile reversibile) şi producerea energiei electrice şi termice într- un grup energetic de condensaţie cu priză reglabilă.

Schema tehnologică a instalaţiei de incinerare este prezentată în Anexa G şi cuprinde:. aparate de măsura şi control a cantităţilor de deşeuri aduse pentru incinerare:

 staţii de recepţie şi depozite temporare pentru deşeuri;  echipamente de încărcare;  instalaţia de incinerare (unitatea de incinerare)  echipamente de valorificare a energiei;  instalaţii de tratare a gazelor de ardere;  instalaţii pentru evacuarea în atmosfera a gazelor de ardere epurate;  spaţii de stocare temporare;  alte utilităţi.

3.5.1 Aparate de măsură şi control a cantităţilor de DSM aduse pentru incinerare DSM în amestec vor fi colectate şi transportate la instalaţia de incinerare cu autogunoiere compactoare. Tipurile standard de autogunoiere compactoare sunt:

- gunoiere autocompactoare de mică capacitate – 5 – 7 m3, greutate 4,5 – 7,5 t; - gunoiere autocompactoare de medie capacitate – 14 - 18 m3, greutate 15 - 18 t; - gunoiere autocompactoare de mare capacitate – 22 - 25 m3, greutate 26 t; - gunoiere autocompactoare de foarte mare capacitate – 40 m3, greutate 45 tone La intrarea în incintă se va amenaja un punct de masură şi control alcătuit din 2 poduri

cântar de 50 tone de o parte şi alta a unei cabină-poartă în care vor fi amplasate sistemele electronice de măsură şi înregistrare.

Fiecare cântar va fi amplasat pe 4 doze care transformă proporţional greutatea în impulsuri electrice. Cântarele vor fi etalonate şi prevăzute cu terminale unde printr-un sistem cod cu cartelă magnetică se vor prelua datele de identificare (data, ora, numărul de înmatriculare al autogunoierei, numele firmei, greutatea, tipul deşeurilor, etc).

Date tehnice Capacitatea de cântărire – 100 – 50.000 kg

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 28

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Dimensiuni – 16 x 3 m Cântărirea minimă - +/- 20 kg Cabina-poartă va fi echipată cu un sistem de detectare a deşeurilor radioactive. Toate

mijloacele de transport la care se vor depista deşeuri radioactive nu vor fi primite la descărcare în incinta staţiei de incinerare.

3.5.2 Staţia de recepţie şi zona de stocare temporară pentru deşeuri Agenţii economici care predau deşeuri pentru eliminare prin incinerare vor fi obligaţi să

specifice codul fiecărui tip de deşeu conform HG 856/2002 privind evidenţa deşeurilor. Deşeurile se vor înregistra în funcţie de tipul fiecărui deşeu, în conformitate cu HG

856/2002 iar cantitatea lor se va înregistra în funcţie de unităţile de greutate, separate după codul deşeurilor.

De asemenea, este necesara realizarea unui control vizual prin sondaj asupra deşeurilor livrate.

Rezultatele obţinute în urma controlului de predare se vor menţiona într-un registru de funcţionare.

Pe platforma de descărcare a DSM în buncăr (Anexa G – poziţia 1) vor fi prevăzute echipamente suplimentare şi anume:

 shredder pentru mărunţirea DSM voluminoase (capacitate – 5 tone/zi);  sistem de depozitare şi alimentare a cuptorului cu nămolul deshidratat rezultat din staţii

de epurare – 5 t/oră. Stocarea temporară a deşeurilor se va face într-un buncăr compartimentat (Anexa G –

poziţia 2). Structura de rezistenţă a buncărului va fi proiectată şi construită folosind materiale

impermeabile, respectând condiţiile de calitate ale betoanelor conform standardelor în vigoare şi va include echipamente specifice pazei contra incendiilor.

Capacitatea proiectată a buncărului de depozitare a DSM şi de alimentare a cuptorului va lua în considerare stocarea deşeurilor pe perioade fără livrare (la sfârşit de săptămâna, sărbători legale), asigurându-se astfel o funcţionare continuă a incineratorului.

Compartimentele vor fi proiectate astfel încât să asigure permanent volume libere de stocare a deşeurilor la intervale relativ scurte de timp pentru a preveni sau limita reacţii specifice (procese de fermentare, formarea de biogaz - gaz de fermentare, aprinderea spontană) şi pentru a uşura amestecarea şi omogenizarea deşeurilor. Aceasta presupune ca buncărul sa fie păstrat, în mod normal, în stare de încărcare parţială.

Capacitatea proiectată a buncărului este de 5 zile şi cu un grad de umplere de maxim 75%, respectiv 2.800 m3 ( L = 30m, l = 23 m, H = 4 m).

În peretele buncărului se prevede un sistem de descărcare a DSM prin 4 deschideri tip rampă cu unghi de înclinare de 450 care se închid cu clapete metalice (3.500x4.000 mm) acţionate hidraulic. Clapetele sunt prevăzute cu sisteme de etanşare laterale şi verticale.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 29

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Date tehnice Tip acţionare – hidraulică Motor deschidere – 10 PS, 380 V, 50 Hz, 1500 rotaţii/minut Puterea de deschidere – 5t Puterea de închidere – 2,5 t Lungime – 4.000 mm Lăţime – 3.500 mm Greutatea – 1 tonă Număr – 4 bucăţi În timpul aprovizionării, stocării şi încărcării deşeurilor, nivelul emisiilor de praf, zgomotul

şi mirosul din zona aprovizionării vor fi reduse la maxim. Aceasta se va realiza prin extragerea aerului din buncăr, şi suplimentar, pentru a se reduce emisiile de praf şi zgomotul, prin magazii înclinate de încărcare a cuptorului.Aerul evacuat din buncăr va fi introdus în cuptor, iar când cuptorul nu funcţionează în coşul de evacuare a gazelor sau în filtre. Daca nivelul mirosului nu se reduce se vor lua şi alte măsuri suplimentare (ex. acoperirea deşeurilor, golirea buncărului).

3.5.3 Echipamente de încărcare Scopul instalaţiei de încărcare (Anexa G – poziţia 3) este să contorizeze deşeurile de la

buncărul de încărcare până la cuptor şi, în acelaşi timp, să formeze o barieră, astfel încât să prevină o mişcare în sens invers a deşeurilor din cuptor în buncărul de alimentare. Materialele folosite pentru construirea buncărului de alimentare a deşeurilor în cuptor au fost astfel alese, încât să reziste la toată gama de temperaturi la care buncărul de alimentare poate fi expus.

Viteza de alimentare a incineratorului va fi controlata prin instalaţiile de încărcare. Buncărul de alimentare cu deşeuri a cuptorului (Anexa G – poziţia 4) este proiectat astfel

încât volumele de deşeuri să nu ramâna pe grătare şi poate fi închis cu o clapa sau uşa glisanta. Deşeurile din buncărul de stocare sunt transferate cu poduri rulante şi două macarale la

buncărul de alimentare. Podurile rulante sunt echipate cu un cântar care face posibilă identificarea separată şi

înregistrarea volumelor de deşeuri ce alimentează cuptorul. Suplimentar, este posibil să se calculeze puterea calorică a deşeurilor prin cântărirea

volumelor de deşeuri de către cântarul macaralei şi parametrii de funcţionare măsuraţi. Capacităţile macaralelor şi a graiferelor sunt dimensionate astfel încât să se asigure o

continuă alimentare a cuptorului. Sistemul este operat din cabina macaragiului amplasată la cota +18.60 m. Capacitatea unei macarale este de 35 t/oră pentru a putea asigura un flux continuu de

transport a DSM din buncăr până la pâlnia de umplere a cuptorului. Date tehnice macara

Loc funcţionare – buncăr depozitare DSM Tip – portal

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 30

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Deschiderea – 15 m Înălţimea peste cota 0,00 – 24 m Inălţimea de ridicare – 29 m Lungimea traverselor – 50 m Înălţimea deasupra pâlniei – 0,5 m Puterea motoarelor

- motor de deplasare – 3,0 kW - motor braţ – 2,0 kW - motor închidere – 34 kW - motor ridicare – 34 kW

Volumul cupei de ridicare – 3,5 m3 Greutatea cupei încărcată – 6.300 kg Numărul de braţe – 6 3.5.4. Instalaţia de incinerare (unitatea de incinerare) Pe durata incinerării, în urma unor procese fizico-chimice, deşeurile îşi reduc volumul şi

mare parte din conţinut devine inert. Unitatea de incinerare include următoarele componente principale: sistemul de ardere, sistemul de recuperare al căldurii, tratarea gazelor reziduale şi a reziduurilor rezultate din incinerare.

Cu o geometrie corespunzătoare a cuptorului şi un control al procesului de ardere este posibilă influenţarea proceselor de conversie şi a debitului de substanţe, astfel încât să se minimizeze emisia de poluanţi în aer (incluzând substanţe organice, CO, NOx) în sistemul general al incineratorului. Deşeurile sunt, de asemenea, mineralizate într-o proporţie mare şi reduse la stare inertă. În ciuda optimizării calităţii zgurii, ca urmare a controlului procesului de ardere creşte încărcătura în poluanţi în gazul neepurat (gaz de ardere). Aceasta este irelevantă în ceea ce priveşte emisia de gaze de ardere, deoarece sistemul de epurare a acestor gaze este proiectat corespunzător.

Cuptor cu focar cu gratar – Anexa G – poziţia 5 Sistemul de alimentare cu aer de combustie – Anexa G – poziţiile 8, 9, 10 Camera de incinerare - Anexa G – poziţia 5 Incineratoarele pentru deşeurile municipale folosesc aproape în exclusivitate sistemul de

incinerare având focar cu grătar. Acest sistem este alcătuit, în principal, din următoarele componente: instalaţii de încărcare (prezentat mai sus), incinerator cu grătar, sistem de extragere a cenuşiei, sistem de combustie a aerului, cuptor, zonă de post-ardere şi arzător auxiliar.

Aceste componente sunt proiectate pentru o compatibilitate reciprocă. Scopul grătarelor incineratorului este sa transporte deşeurile prin cuptor, sa întreţină focul

şi să alimenteze aerul de combustie, al cărui sens este din partea inferioară prin spatii în grătar la stratul de combustibil, să transporte cenuşa la sistemul de extracţie al cenuşii şi să prevină

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 31

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

căderea deşeurilor prin grătare. Principalele caracteristici ale grătarelor incineratorului pentru deşeurile municipale sunt:  având în vedere debitul masic total de aer, aerul primar este reglabil în mai multe zone

independente una de alta cu scopul de a permite adaptarea distribuţiei aerului la procesul de combustie;

 procentul de alimentare al grătarelor este reglabil independent în diferitele secţiuni (ex. zona de aprindere, zona de combustie, zona de postcombustie), astfel încât dimensiunea peliculei de combustibil şi poziţia zonei principale de combustie poate fi controlată;

 mişcarea grătarelor are un efect bun în ceea ce priveşte întreţinerea focului şi transferul deşeurilor, ceea ce este esenţial pentru o bună ardere;

 fantele şi orificiile pentru aer din învelişul grătarelor asigură o distribuţie uniformă de aer chiar sub încărcări mecanice şi termice mai mici faţă de cele proiectate;

 aerul de combustie alimentat prin grătare este folosit simultan şi pentru răcirea acestuia, cu o alegere corespunzătoare a materialelor şi a circuitului aerului, cerinţa de aer de răcire nu depăşeste în nici o situaţie de funcţionare cerinţa primară de aer, în sistemele proiectate special, grătarele pot fi răcite cu apă, fiind astfel posibilă eliminarea dependenţei între cerinţa de aer de răcire şi cerinţa de aer primar.

Aceste caracteristici sunt determinate de diferitele metode de proiectare a grătarelor. O distincţie poate fi făcută între principiile de alimentare continuă (grătare fixe, grătare

mobile) şi cele de alimentare discontinuă (grătare supraîncărcate). Instalaţia de incinerare propusă va fi echipată cu cuptor cu grătare mobile reversibile şi va

funcţiona sub o uşoară depresiune în focar de -0,2 până la -0,8 mbar. Grătarele vor avea o înclinare de 26º în direcţia de transport al deşeurilor se vor mişca în

contra direcţiei de transport şi vor fi alcătuite din din grupuri de grătare la care fiecare al doilea grup se mişcă pe direcţie verticală (sus-jos) faţă de unghiul de înclinare. Acest sistem asigură rate constante de alimentare cu deşeuri a procesului de ardere, asigură agitarea stratului de bază şi amestecă deşeurile aflate în proces de ardere cu deşeurile alimentate. În aceste condiţii arderea deşeurilor începe imediat după alimentarea în cuptor şi temperatura de ardere atinge valori de 1.000 °C şi chiar mai mari.

Sistemul poate asigura perioade de retenţie diferite şi gradienţi diferiţi de amestecare a deşeurilor în cuptor indiferent de volumul de deşeuri alimentat în cuptor. Înainte de sistemul de evacuare a cenuşii, la capătul cuptorului este instalat un sistem tip „stăvilar” şi astfel se poate controla înălţimea stratului de deşeuri şi perioada de evacuare a cenuşii.

Datorită mişcării reversibile a grătarelor suprafaţa acestora va fi tot timpul acoperită cu un strat de deşeuri aflate în proces de ardere şi un strat fin de cenuşă ceea ce va face ca grătarele să fie protejate contra radiaţiei termice. Se asigură astfel o durată de funcţionare mult mai mare a grătarelor mobile reversibile faţă de grătarele fixe sau mobile.

În secţiune longitudinală, grătarele mobile reversibile sunt împărţite în 6 zone separate alimentate cu aer pentru combustie din partea inferioară a cuptorului. Rezistenţă aerodinamică

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 32

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

asigurată de grătare şi spaţiile foarte înguste pentru alimentarea cu aer de combustie asigură o distribuţie uniformă a aerului în toată masa de deşeuri aflate în proces de ardere.

Alimentarea cu aer de combustie din partea superioară a cuptorului se va realiza deasupra stratului de deşeuri aflat în proces de ardere prin orificii aşezate de o parte şi de alta a zonelor de intrare şi ieşire din cuptor.

Acest sistem de alimentare cu aer de combustie va asigura un nivel ridicat de turbulenţă în cuptor, va asigura amestecarea gazelor de ardere care vor arde la temperaturi de 1.000 0C până la 1.200 0C.

Grătarele mobile reversibile se produc pe module având 1,5 – 2,5 m. Datorită puterii calorice relativ reduse ale deşeurilor menajere în amestec generate în

Municipiul Timişoara, necesarul este de 6 module de 2,5 m asamblate în paralel ceea ce reprezintă o lungime de 15 m.

Cuptorul poate prelua şi incinera o cantitate de maxim 5 t/oră de nămol rezultat din epurarea apelor uzate.

Zona de postcombustie – Anexa G – poziţia 5 Arzătoare auxiliare – Anexa G – poziţia 11 Cuptorul este unit cu zona de postcombustie. Pentru a se asigura la maxim arderea

completă a gazelor reziduale cu amestecarea uniformă a gazelor de combustie cu aerul de combustie, trebuie menţinuta o temperatură minimă adecvată şi un timp de staţionare în conformitate cu prevederile din pct. 2.1. şi pct. 2.2, cap. 2, anexa 2, H.G. nr. 128/2002.

Instalaţia de incinerare va funcţiona astfel încât să se atingă un nivel de incinerare care să asigure un nivel total de carbon organic (TOC) al zgurii şi cenuşii de vatră, sub 3%, sau pierderea lor la calcinare să fie sub 5% din substanţa uscată a materialului.

Instalaţia va fi proiectată, echipată, construită şi exploatată astfel încât gazul rezultat din proces să ajungă în mod controlat şi omogen după ultima injectare de aer de combustie, chiar şi în cele mai nefavorabile condiţii, la o temperatură de cel puţin 8500 C timp de două secunde, măsurată lângă peretele interior al camerei de combustie.

Instalaţia de incinerare va fi echipată cu două arzătoare auxiliare care vor intra în funcţiune automat atunci când temperatura gazelor de combustie după ultima injectare de aer de combustie scade sub 8500C. De asemenea, arzătoarele auxiliare vor fi folosite la pornirea şi oprirea instalaţiei, pentru a se asigura că temperatura de 8500C, este menţinută permanent în timpul acestor operaţiuni şi atâta vreme cât există deşeuri nearse în camera de combustie.

În cursul pornirii sau opririi ori când temperatura gazului de ardere scade sub 8500C, arzătoarele auxiliare nu trebuie alimentate cu combustibili care pot provoca emisii mai mari decât cele rezultate prin arderea motorinei, gazului lichefiat sau a gazului natural.

Arzătoarele auxiliare vor fi alimentate cu gaze naturale care vor intra în funcţiune automat atunci când temperatura gazelor de combustie scade sub 8500C . De asemenea, arzătoarele auxiliare vor fi folosite la pornirea şi oprirea instalaţiei, pentru a se asigura temperatura de 8500C.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 33

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Necesarul de stocare este estimat la 2 rezervoare de 50 m3 care vor fi vor fi echipate cu două pompe cu capacitatea de 150 dm3/minut.

Toate instalaţiile de incinerare vor fi proiectate, echipate, construite şi exploatate astfel încât gazul rezultat din proces să ajungă în mod controlat şi omogen după ultima injectare de aer de combustie, chiar şi în cele mai nefavorabile condiţii, la o temperatură de cel puţin 8500C timp de cel puţin două secunde.

Instalatia de extractie a zgurii şi cenuşii Scopul instalatiei de extractie este de a îndepărta şi răci reziduurile solide rezultate de la

instalatia de incinerare şi de a asigura o închidere ermetică pentru grătare şi cuptor. Va fi folosită o instalaţie cu extragerea umeda a cenusii (screpere şi pompe de apa cu

piston). Instalatia va fi corespunzatoare pentru alimentarea cu cenuşă fin granulată şi materiale

mai voluminoase (ex. metale topite) şi va asigură suficient aer pentru cuptor, o răcire şi amestecare a zgurii şi cenuşii şi o separare adecvată a apei folosite pentru răcire.

Vaporii de apa rezultaţi vor fi reintrodusi în cuptor. Sistemul este alcătuit din:

 sistem de evacuare a zgurii şi cenuşii evacuate din cuptor - Anexa G – poziţia 6;  buncăr de depozitare a zgurii şi cenuşii evacuate din cuptor – Anexa G – poziţia 7.

3.5.5. Echipamente de valorificare a energiei Echipamentele de valorificare a energiei obţinute prin incinerarea deşeurilor:

 cazan de abur de 64 t/h (55 bar; 400 0C);  turbogenerator de condensaţie de 10,8 MW cu priză reglabilă la 2 bar.

Aburul produs de cazanul de abur cu funcţionare pe deşeuri municipale, se destinde într- o turbinã cu abur. Turbina de abur este de o turbină de condensaţie cu priză reglabilă la 2 bar, care produce energie electrică şi energie termică (cca.19,6 Gcal/h). Din punct de vedere constructiv turbina este de tipul cu ”acţiune” şi se compune dintr-un corp. Intrarea aburului viu în turbina se face prin ventilul de închidere rapidã (VIR) care este legat printr-o vanã de reglare de carcasa turbinei. Turbina este echipată cu 2 prize de presiune pentru alimentarea preîncălzitoarelor de înaltă respectiv joasă presiune din circuitului regenerativ (PIP şi PJP) şi a degazorului de 1,2 ata. Dupã destinderea în corpul de joasã presiune, aburul evacuat din turbină va fi răcit şi condensat în condensator. Pentru încălzirea turbinei la pornire şi respectiv răcirea acesteia la oprire, este prevazută o instalaţie de rotire (viror) cu motor electric. Caracteristici tehnice ale turbinei cu abur :  Puterea electricã la bornele generatorului

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 34

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

- în condensaţie - 10,8 MW  Turaţie nominală – 3.000 rot/min  Parametrii aburului viu inainte de VIR

- presiune - 55 bar - temperatura - 400 ºC - debit - 64 t/h

 Presiunea aburului la priza nr.I - 3,5 bar  Presiunea aburului la priza nr.II - 1,2 – 2,5 bar  Presiunea aburului la condensator - 0,38 bar  Temperatura la ieşirea din condensator - 75 ºC Echipamentele de valorificare a energiei vor fi:

 turbina de abur;  condensatorul;  generatorul electric;  sistemul de ulei al turbogeneratorului;  sistemul de răcire al turbogeneratorului;  electropompa de drenaj – 1 bucată;  compresor de aer;  pompe de condens;  pompe de adaos apa demineralizată;  preîncălzitoare de apă de alimentare.

Sistemul de apă de alimentare a cazanului de abur

Apa necesară umplerii cazanului va fi preparată în cadrul unei instalaţii noi de demineralizare, unde apa preluată din CET Timişoara Sud existentă, va fi tratată corespunzator, în scopul obţinerii indicilor de calitate (pentru apa de cazan) prescrişi în normativele tehnice în vigoare. Pe conducta de legătură se va prevedea o măsură tranzacţională. Apa necesară umplerii cazanului va fi preparată în cadrul staţiei de demineralizare existentă şi care are capacitatea suplimentară necesară.

Sistemul de încălzire al apei de termoficare Sistemul de incălzire al apei de termoficare aferent noii centrale de cogenerare va funcţiona astfel:

- în schema de funcţionare în regim de vară, necesarul de energie termică este asigurat numai de centrala nouă de cogenerare; apa de termoficare este încălzită în schimbătoare cu plăci şi alimentează conducta de tur termoficare.

- în schema de funcţionare în regim de iarnă, debitul de apă din conducta de retur termoficare se împarte în două, o parte este încălzită în schimbătoarele cu plăci ale centralei de cogenerare pe deşeuri de 20 Gcal/h, iar diferenţa de debit de apă de termoficare este încălzită în centrala existentă.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 35

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

- pentru asigurarea circulaţiei în circuitul de termoficare şi evacuarea energiei termice livrate se vor folosi pompele de termoficare iarnă şi vară existente în staţia de pompe din CET Timisoara Sud. Sistemul este alcătuit din: - cazanul de abur - Anexa G – poziţia 13; - cazanul de abur ajutător – Anexa G – poziţia 14; se va folosi cazanul de abur ajutător existent în cadrul CET Sud Timişoara care capacitatea suplimentară necesară. - turbina cu abur – Anexa G – poziţia 25; - condensator cu răcire cu aer – Anexa G – poziţia 26; - buncăr de depozitare a zgurii şi cenuşii evacuate din cuptor – Anexa G – poziţia 7. Valorificarea energetică a deşeurilor municipale se va face atât electric cât şi termic. Energia termică se va distribui prin sistemul existent al CET Sud Timişoara. Distribuţia energiei electrice se va face prin tansformatorul existent care va fi completat cu

1 celulă echipată cu întrerupător cu mediu de stingere în vid, cu cabluri. De asemenea se vor face şi unele amenajări în staţia existentă.

3.5.6.Instalaţii de tratare a gazelor uzate Gazele provenite din cuptor sau din instalaţiile de răcire a gazelor reziduale conţin

substanţe care pot fi clasificate, în funcţie de proprietăţile lor fizice şi chimice şi de echipamentul folosit în procesul de separare a lor de gazele reziduale, astfel:

- pulberi; - alte gaze şi vapori: - monoxid de carbon şi substanţe organice; - acid clorhidric, acid fluorhidric, oxizi de sulf şi compuşi de mercur; - oxizi de azot. Staţiile de epurare a gazelor reziduale pentru controlul emisiilor din incinerarea deşeurilor

cuprind un sistem de instalaţii de reducere a pulberilor totale, vaporilor şi substanţelor gazoase din aceste gaze. În funcţie de procesele de epurare folosite (fizice şi/sau chimice), instalaţiile de separare folosite în epurarea gazelor reziduale pot fi diferenţiate după cum urmează: reducerea emisiilor de pulberi:

- separare gravitaţională; - separare prin filtrare; - precipitare electrostatică; - precipitare prin metode umede.

reducerea emisiilor de vapori şi gaze - separare prin adsorbţie; - separare prin absorbţie; - separare prin procese catalitice.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 36

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

În incineratoarele de deşeuri, instalaţiile din staţiile de epurare a gazelor reziduale folosite depind de compoziţia acestor gaze, de valorile extreme estimate ale concentraţiilor poluanţilor şi de fluctuaţiile concentraţiilor poluanţilor.

Sistemul de epurare a gazelor reziduale pentru instalaţia de incinerare a DSM în amestec generate în Municipiul Timişoara este pezentat în continuare.

Reducerea emisiilor de HCl, HF şi SOX şi a compuşilor de mercur Substanţele gazoase sunt separate printr-un proces de adsorbţie pe un material solid sau

printr-un proces de absorbţie într-un mediu lichid. În general, materialele adsorbante vin în contact cu gazul rezidual şi, în funcţie de proces,

se obţin produşi de reacţie sub forma de săruri dizolvate sau săruri uscate. În procesele de adsorbţie uscată, adsorbantul (hidroxid de calciu, oxid de calciu sau carbonat de calciu) este introdus în reactor sub forma de pulbere. În cele mai multe cazuri, fluctuaţiile mari din compoziţia gazului rezidual depind de compoziţia deşeului şi pentru a contracara creşterile inevitabile de concentraţie din gazul rezidual, cantitatea de adsorbant trebuie să fie mai mare decât cantitatea calculată stoechiometric (de la 2 la 4 ori pentru substanţele separate). Astfel, se pot respecta valorile de emisie admise şi se obţine o cantitate mărită de reziduuri.

Particulele constituente ale gazului rezidual sunt de asemenea adsorbite. Sistemul care va fi folosit este de tip „absorţie semiuscată” folosind lapte de var (hidroxid

de calciu) şi scuber cu jet. Doza de lapte de var necesară este de 15 kg (var stins cu concentraţia de 95%) pentru 1

tonă de DSM incinerate. Consumurile de var sunt de: - 2.250 t/an - 47,25 t/săptămână - 6,75 t/zi

iar cantitatea minimă alimentată va fi pentru 4 săptămâni, respectiv 189 t. Sistemul este alcătuit din:

- staţie de preparare a soluţiei de var 10% - Anexa G – poziţia 22; - scruber pentru dispersie a soluţiei de var în gazele reziduale – Anexa G – poziţia 15; - reactor pentru completarea reacţiilor de neutralizare a emisiilor – Anexa G – poziţia 16. Reducerea emisiilor de NOx

Oxizii de azot sunt prezenţi în gazele reziduale datorită concentraţiilor mari de azot din deşeuri şi a temperaturii ridicate de combustie necesară pentru distrugerea substanţelor poluante de natură organică.

Pentru reducerea emisiilor de NOx se iau aceleasi masuri secundare, ca cele folosite în sistemele de ardere a combustibililor conventionali. Acestea sunt reducerea catalitica selectiva şi reducerea necatalitica selectiva. Ca agenti de reductie se folosesc, în general, amoniacul sau ureea.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 37

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tehnologia aleasă este corelată cu tipul cuptorului (grătare mobile reversibile) şi anume reducerea necatalitică selectivă (SNCR).

Epurarea se va realiza prin injectarea unei soluţii de uree în cuptor. Soluţia se va injecta în zona superioară a camerei de postcombustie, în care nivelul de temperatură a gazelor va fi de 8500C, împreună cu apă demineralizată şi aer comprimat pentru a se putea asigura o distribuţie fină şi uniformă.

Doza de uree necesară este de 4,5 kg (cu concentraţia de 45%) pentru 1 tonă de DSM incinerate.

Consumul de uree, 45%, este de 4,5 kg/t de DSM incinerată Consumurile de uree sunt de:

- 675 t/an - 14,175 t/săptămână - 2,025 t/zi iar cantitatea minimă alimentată va fi pentru 4 săptămâni, respectiv 56,7 t. Sistemul este alcătuit din: - rezervor stocare uree şi sistem de injectare - Anexa G – poziţia 21; - sistemul introducere în cuptor pentru reducerea NOx – Anexa G – poziţia 12.

Reducerea emisiilor de compusi organici ai carbonului

Compuşii organici ai carbonului includ produşi ce apar doar în cantitatea neglijabile, dar care solicita, totuşi, o atenţie speciala datorita toxicităţii şi efectelor lor cancerigene. Gazele reziduale din incineratoarele de deşeuri sunt analizate pentru stabilirea valorilor concentraţiilor în: - hidrocarburi aromatice polihalogenate; - hidrocarburi aromatice policiclice (PAH); - benzen, toluen şi xilen,

Anumite substanţe din aceste grupe au efecte cancerigene. Dibenzodioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii (PCDF) se pot forma din anumiţi

precursori după ardere. Aceştia pot fi bifenili policlorurati (PCB), difenilimetani policlorurati (PCDM), clorobenzen şi clorofenoli. PCDD şi PCDF se formează şi în reacţiile carbonului sau compuşilor de carbon cu compuşi anorganici cloruraţi în prezenta oxizilor metalici (de ex. oxid de cupru, nou format). Aceste reacţii au loc în special la pulberile în suspensie sau filtrele de praf la temperaturi cuprinse între 200-400°C.

Arderea totală eficientă a gazelor reziduale în staţia de incinerare distruge aceşti precursori şi, ca urmare, se stopează formarea de PCDD/PCDF din precursori. Din punct de vedere tehnic, eficienţă arderii totale depinde de temperatura de combustie, timpul de staţionare şi turbulenţa gazelor reziduale.

Formarea carbonului şi a compuşilor acestuia din reacţiile catalitice poate fi controlată printr-o buna ardere totală a pulberilor în suspensie şi prin reducerea lor.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 38

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Limita emisiei pentru dioxinele totale şi furani este de 0,1 ngl-TEQ/m3 (factor internaţional echivalent de toxicitate). Pentru atingerea acestei limite se folosesc procesele de adsorbţie (reactoare cu pat fix sau mobil) şi catalizatorii de oxidare.

Tehnologia aleasă este de adsorbţie pe cărbune activ pulbere şi reţinere pe filtre. Procesul va fi de tip „strat de antrenare cu aer” în care cărbunele praf este injectat în

conducta de gaze reziduale iar compuşii rezultaţi sunt separaţi prin filtrare folosind filtre tip saci. O mică parte din adsorbantul epuizat este continuu transferată din proces şi înlocuită cu

material proaspăt. Adsorbantul epuizat este transferat în silozul de cărbune rezidual şi de acolo la o instalaţie de incinerare a deşeurilor periculoase.

Deşeurile de cărbune activ pulbere epuizat şi de cenuşi zburătoare reţinute în filtru (3.000 t/an) vor fi depozitate controlat şi incinerate periodic în instalaţie cu ridicarea temperaturii din camera de post combustie la minim 1.100 0C, timp de minim 2 secunde.

Cantitatea anuală de reziduuri finale se estimează la 150 kg şi va fi depozitată controlat şi evacuată la un depozit de deşeuri periculoase.

Consumul de cărbune activ pulbere (CAP) este de 0,400 kg/t de DSM incinerată. Consumurile de CAP sunt de:  60 t/an  1,26 t/săptămână  0,18 t/zi

iar cantitatea minimă alimentată va fi pentru 4 săptămâni, respectiv 4,5 t. Sistemul este alcătuit din:

 siloz de stocare a cărbunelui activ pulbere şi sistemul de injecţie în gazele reziduale - Anexa G – poziţia 22;

 filtru pentru reţinerea cărbunelui activ pulbere şi a pulberilor din gazele reziduale – Anexa G – poziţia 17;

 siloz de stocare a reziduurilor descărcate din filtru cu descărcare în mijloace auto – Anexa G – poziţia 24.

 siloz de stocare a reziduurilor descărcate din filtru şi sistem de evacuare la depozitul de zgură şi cenuşă existent – Anexa G – poziţia 24

3.5.7. Instalaţii pentru evacuarea în atmosfera a gazelor reziduale epurate Gazele reziduale epurate sunt evacuate din instalaţia de tratare în atmosfera, folosind un

exhaustor, prin conducte de evacuare şi cos de fum. La ieşirea din scruber, gazele uzate sunt saturate în vapori de apa. Temperatura de

saturaţie este de 60-70°C. Atât instalaţiile de scrubere, cât şi conductele de gaze şi coşul de fum vor fi proiectate astfel încât sa reziste la atacul coroziv al gazelor reziduale umede.

Prin alegerea de materiale potrivite şi a unei proiectări corespunzătoare va fi posibilă atât controlarea coroziunii produsă de gazele reziduale cât şi cea produsă de formarea şi căderea de picături de la partea superioara a coşului de fum.

Înălţimea coşului este estimată la 90 m.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 39

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Pe coş vor fi amplasate echipamentele de monotorizare a emisiilor pentru masurătorile

care se vor realiza în mod continuu şi anume : pulberi, SO2, NOx, CO, COT (carbon organic total), HCl (acid clorhidric), HF (acid fluorhidric), O2 şi umiditate. Senzorii vor fi conectaţi la calculatoarele de proces din sala de control unde valorile vor fi comparate cu cele măsurate în cuptor şi în camera de postcombustie (temperatura şi concentraţia în oxigen) şi corelate prin procesele de ardere şi epurare a gazelor reziduale.

Sistemul este alcătuit din:  ventilator pentru evacuarea gazelor de ardere epurate în atmosferă - Anexa G –

poziţia 18;  coşul de evacuare a gazelor de ardere epurate în atmosferă – Anexa G – poziţia 19;  container cu aparatele de măsură a emisiilor în atmosferă – Anexa G – poziţia 20. Instalaţia se livrează cu toate echipamentele de automatizare interconectate pe flux,

pe trepte de tratare şi producerea energiei. Conform datelor existente în funcţionarea instalaţiilor de valorificare energetică a DSM

care folosesc tehnologia propusă, nivelul emisiilor în atmosferă este prezentat în Tabelul nr. 7. Tabelul Nr. 7 – Identificarea emisiilor de substante poluante şi concentraţiile maxime admisibile şi asigurate la evacuarea din instalaţia de epurare a gazelor reziduale.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 40

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

3.5.8. Spaţiile de stocare temporară Spaţiile de stocare temporară necesare, pe linia fluxului de procesare, sunt următoarele:  spaţiul de stocare temporară pentru deşeuri (buncărul de depozitare) - capacitate

minimă – 10.500 m3 (7 zile); Anexa G – poziţia 2;  spaţiul de stocare temporară pentru zgura şi cenuşa evacuate din cuptor -

capacitate minimă – 1.000 m3 (3 zile); Anexa G – poziţia 7;  spaţiu de stocare temporară pentru var – capacitate minimă – 189 t (4 săptămâni);

Anexa G – poziţia 22;  spaţiul de stocare temporară pentru uree – capacitate minimă – 56,7 t (4

săptămâni); Anexa G – poziţia 21;  spaţiul de stocare temporară pentru cărbune activ pulbere – capacitate minimă –

4,5 t (4 săptămâni); Anexa G – poziţia 23;

Substanţa Poluantă

Concentraţia maximă

la emisie asigurată de instalaţia de

epurare a gazelor reziduale aleasă

(mg/Nmc)

Concentraţie maximă admisibilă

la evacuare (mg/Nmc)

Prevederi din OM 756/2004

Pulberi 7 10 Acid clorhidric - HCl

7 10

Acid fluorhidric - HF

0,7 1

Oxizi de azot - NOx

140 200

Dioxid de sulf - SO2

35 50

Mercur - Hg 0,035 0,05 Cadmiu - Cd 0,055 0,05 Antimoniu Arsen - As Plumb Crom - Cr Cupru - Cu Mangan - Mn Nichel - Ni

Suma mai mică de 0,4

Suma mai mică de 0,5

Dioxine şi furani 0,00005 0,0001

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 41

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

 spaţiul de stocare temporară pentru cărbunele activ pulbere epuizat şi pulberi reţinute în filtru – capacitate minimă – 20 t (2 zile); Anexa G – poziţia 24;

 spaţiul de stocare temporară deşeuri menajere şi asimilabile generate de personalul de exploatare şi activităţile administrative – 30 t/an – platforma de depozitare echipată cu 2 containere de 1,1 mc

Evacuarea deşeurilor se va face conform HG 349/2005, după cum urmează:  deşeuri de zgură şi cenuşă evacuate din cuptor – sunt deşeuri nepericuloase şi

vor fi depozitate prin evacuare la halda existentă a CET Sud Timişoara;  deşeuri de cărbune activ pulbere epuizat şi de cenuşi zburatoare reţinute în filtru –

vor fi depozitate şi transportate la un depozit de deşeuri periculoase;  deşeuri menajere şi asimilabile – se colectează şi se incinerează în instalaţia de

incinerare. Bilanţul masic al instalaţiei de incinerare pentru 1 tonă de DSM în amestec este prezentat

în Tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8 – Bilanţul masic pentru 1 tonă de DSM incinerat

Intrări Cantitatea Ieşiri Cantitatea DSM 1 tonă Energie termică

Energie electrică 1,22 MWth 571 KWe

Energie electrică necesară instalaţiei de incinerare

90 kWh/1 tonă DSM

Energie electricã consumatã pentru: cazan, turbinã, instalaţii auxiliare

116 kW

Apă Apă uzată 1,6104 m3/1 tonă DSM

Demineralizată 0,300 m3/1 tonă DSM Apă uzată menajeră 0,0104 m3/1 tonă DSM

Apă potabilă consum 0,013 m3/1 tonă DSM Apă uzată de la epurarea gazelor reziduale şi regenerarea filtrelor ionice

1,6 m3/1 tonă DSM

Apă preparare soluţie de var

1,5 m3/1 tonă DSM Ape pluviale 134 l/s

Energie de pornire (gaze naturale)

198 MWh – 300 MWh Deşeuri nepericuloase la haldă

200 kg/1 tonă DSM Evacuare conform

HG 349/2005

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 42

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Aer pentru combustie 2,6 – 3,2 Nm3/1 tonă DSM

Deşeuri periculoase la incinerare

20 kg/1 tonă DSM Evacuare auto

Var (95%) 15 kg/1 tonă DSM Emisii în atmosferă Conform prevederilor din OM 756/2004

Uree 4,5 kg/1 tonă DSM Cărbune activ pulbere

0,4 kg/1 tonă DSM

Reactivi pentru tratarea apei demi

Sodă (50% solutie) 0,070 kg/t de DSM HCl (33% solutie) 0,040 kg/t de DSM PO4Na3 0,004 kg/t de DSM Hidrazină N2H4 0,009 kg/t de DSM

3.5.9. Alte utilităţi Utilităţile necesare pentru funcţionarea instalaţiei de incinerare sunt prezentate în

continuare. 1. Alimentarea cu energie electrică

Consumul de energie electrică este de 90 kWh pe tona de DSM incinerat, ceea ce reprezintă 13.500 MWh/an.

2. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă se va face din instalaţiile existente la CET SUD Timişoara. Consumul de apă potabilă este de 50 angajati x 150 l/zi = 7.500 l/zi = 7,5 m3/zi Consumul de apă pentru stingerea incendiilor – 20 l/s Consumul de apă demineralizată – 0,3 m3/tona de DSM x 18,75 t/ora = 5,625 m3/oră Consumul de apă industrială pentru prepararea soluţiei de var 10% - 28,12 m3/oră

3. Alimentarea cu combustibil pentru pornirea instalaţiei şi întreţinerea arderii în perioada de iarnă

Consumul este estimat la minim 198 MWh şi maxim 300 MWh pentru 4 porniri pe an. 4. Evacuarea apelor pluviale şi a apelor uzate Apele pluviale

Apele pluviale colectate de pe platformă instalaţiei se vor epura intr-o staţie mecanică (separator produse petroliere şi decantor) şi apoi vor fi evacuate în reţeaua de canalizare a CET Sud Timişoara.

Capacitatea staţiei de preepurare este de 80 m3/h. Apele uzate menajere

De la grupurile sanitare din instalaţia de incinerare vor fi evacuate ape uzate menajere, debitul maxim fiind de 6 m3/zi.

Evacuarea se va face în reţeaua de canalizare a CET Sud Timişoara.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 43

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Ape uzate industriale Apele rezultate din treapta de reducere a emisiilor de HCl, HF şi SOx şi a compuşilor de mercur

Apele rezultate din treapta de reducere a emisiilor de HCl, HF şi SOx sunt ape puternic acide şi vor fi transportate şi epurate în comun cu apele uzate rezultate de la regenerarea filtrelor ionice din staţia de tratare chimică a apei a CET SUD.

Debitul maxim orar evacuat din instalaţie spre staţia de epurare chimică a CET SUD sunt de 30 m3/ora.

3.5.10. Plan general şi căi de acces

A. Plan general Descrierea lucrărilor de plan general

Amplasamentul instalatiei de incinerare a deşeurilor municipale s-a stabilit de comun acord cu beneficiarul, alegându-se zona cu lucrări minime de dezafectare/demolare/demontare.

În consecinţă pentru prezentarea lucrărilor prevăzute a fi realizate în cadrul prezentului proiect s-au întocmit două planuri generale care cuprind atât lucrările de eliberare a amplasamentului cât şi lucrările de construire a noilor obiective propuse a se realiza.

În cadrul planului general - lucrări de demolare, scara 1:1000, cod ispe I-1277.02.001-P1- 002 sunt prezentate construcţiile şi instalaţiile ce se vor demola/ dezafecta/demonta, şi anume:

 corp intermediar buncări, degazori;  electrofiltru;  bandă transportoare B13 ;  sală cazane;  suporţi beton şi fundaţii pentru canalele de gaze arse;  macarale şi căi de rulare;

În planul general- lucrări de construire, scara 1:1000, cod: I-1277.02.001-P1-003 sunt prezentate în detaliu echipamentele care se vor monta în incinta SC CET TIMISOARA SUD SA.

Ansamblul clădirilor care alcatuiesc instalatia de incinerare se va realiza la est de clădirea sălii maşini aferentă blocului de 150 MW şi la sud-vest de atelierul de reparaţii mori şi la vest de staţia de pompe Bagger.

Instalaţia de incinerare deşeuri cuprinde următoarele : - sala descarcare combustibil (gunoi); - bunker gunoi; - sală turbina; - instalaţii purificare gaze de ardere; - coş de fum; - bunker de zgură; - corp exploatare;

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 44

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

- ateliere/magazii; - instalaţii preparare var; - siloz stocare reziduri; - ventilatoare răcire; - cabină pod basculă; - cântar basculă; - parcaj. Accesul rutier la noua instalaţie se va realiza pe un drum al cărui traseu este prezentat în

planul general. Drumurile sunt necesare atât pentru execuţie cât şi pentru exploatare şi accesul maşinilor de intervenţie P.S.I.

B. Căi de comunicaţii Sistematizare teren După executarea lucrărilor de demolare este necesară amenajarea terenului în acest

sens se va executa sistematizarea terenului care constă în lucrări de terasamente uşoare, cu grosimea maximă a stratului de pământ sistematizat cuprins între 0 – 30 cm. Panta terenului sistematizat va fi de maxim 0.5%.

In cadrul lucrarilor de sistematizare teren se va realiza umplerea cuvei de la staţia pompe bagger.

Drumuri Drumurile prevăzute în prezentul proiect se vor realiza cu profil stradal cu borduri

denivelate, prevăzute cu elemente de colectare a apelor pluviale (rigole, guri de scurgere) de pe suprafaţa drumurilor şi vărsarea lor la canalizarea pluvială. Drumurile vor avea pante longitudinale şi transversale de 2% iar platformele pante de minim 0,2% către elementele de colectare a apelor pluviale.

Sistemul rutier proiectat al platformei este compus din:  patul drumului, compactat 100 % Proctor;  un strat de nisip de 7 cm grosime, pilonat, cu rol filtrant, izolator, anticapilar;  un strat de geogrilă cu noduri fixe, cu ochiuri de 30 x 30 mm şi rezistenţa de 30 kN/m pe

ambele direcţii;  un strat de piatră spartă 0-63 mm, amestec optimal de 35 cm, după cilindrare;  un strat de nisip de 5 cm pilonat;  un strat de polietilenă;  un strat de îmbrăcăminte din beton clasa BcR 4,5 – conf. SR 183/1-95, în grosime de

22cm. Zonele libere între clădiri şi drumuri şi platforme vor fi sistematizate cu pante longitudinale

şi transversale de minimum 0,5% astfel încât apele meteorice să fie conduse către trama de drumuri şi platforme şi de acolo către sistemele de preluare a apelor pluviale din zonă.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 45

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

3.6. SITUAŢIA UTILITĂŢILOR

3.6.1. Lucrări hidroedilitare În vederea asigurării utilităţilor (hidroedilitare) pentru instalaţia de incinerare, s-a prevăzut

realizarea de racorduri la reţelele existente în incinta CET Timişoara. Reţelele existente de utilităţi sunt amplasate, pe ambele părţi, de-a lungul drumului de

acces de la poarta de intrare CET Timişoara-Corp Exploatare-Clădire reparaţii mori. În cadrul proiectului se prevede asigurarea următoarelor utilităţi:

1. Alimentarea cu apă potabilă Alimentarea cu apă potabila a corpului administrativ din cadrul clădirii incineratorului se

va realiza printr-un racord la reţeaua de alimentare cu apă potabilă existentă în incinta CET Timişoara. Conducta de racord se va realiza din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, având diametrul de  75 mm.

Pentru racordul la reţeaua existentă s-a prevăzut un cămin de vane, echipat cu o vană de sectorizare, pentru noul racord, şi fitingurile aferente , inclusiv debitmetru.

2. Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se va realiza printr-un racord la reţeaua de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor existentă în incinta CET Timişoara. Conducta de racord se va realiza din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, având diametrul de  200 mm.

In jurul incintei incineratorului s-a prevăzut un inel de incendiu din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, având diametrul de  200 mm. Inelul de incendiu va fi echipat cu 4 hidranţi de incendiu, amplasaţi în cele patru colturi ale incintei incineratorului, cămine de vane de sectorizare şi cămine de aerisire şi golire a reţelei.

Pentru racordul la reţeaua existentă s-a prevăzut un cămin de vane, echipat cu o vană de sectorizare, pentru noul racord, şi fitingurile aferente.

3. Alimentarea cu apă demineralizată

Alimentarea cu apa demineralizată necesară va fi asigurată printr-un racord la reţeaua existentă în incinta CET Timişoara. Au fost prevăzute două conducte de racord realizate din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, având diametrul de  50 mm.

4. Alimentarea cu apă industrială

Alimentarea cu apa industrială necesară va fi asigurată printr-un racord la reţeaua existentă în incinta CET Timişoara. S-a prevăzut o conductă de racord realizată din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, având diametrul de  125 mm.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 46

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

5. Canalizarea menajera Canalizarea menajeră din incinta incineratorului se va racorda la canalizarea menajeră

existentă în incinta CET Timişoara, în căminul de vizitare cel mai apropiat amplasamentului (zona clădirii atelierului reparaţii mori).

Colectoarele de canalizare se vor realiza din tuburi de PP corrugate Dn 200 mm. în punctele de schimbare a direcţiei şi în punctele de racord a canalizării menajere din clădiri, s-au prevăzut cămine de vizitare prefabricate, din beton, având diametrul Dn 1000 mm.

6. Canalizarea pluvială

Canalizarea pluvială care va prelua apa meteorică de pe suprafeţele betonate din incintă şi de pe acoperişul clădirilor incineratorului, se va racorda la canalizarea pluvială existentă în incinta CET Timişoara, în căminul de vizitare cel mai apropiat amplasamentului (zona clădirii atelierului reparaţii mori).

Colectoarele de canalizare se vor realiza din tuburi tip GRP Dn 400 mm, respectiv Dn 500 mm. În punctele de schimbare a direcţiei şi în punctele de racord a canalizării pluviale de pe acoperişul clădirilor, s-au prevăzut cămine de vizitare prefabricate, din beton, având diametrul Dn 1000 mm. Apa meteorică de pe suprafeţele betonate va fi preluată prin guri de scurgere şi transportată la separatorul de produse petroliere, amplasat înainte de racordul la căminul existent al canalizării pluviale.

7. Canalizarea apelor industriale Apele industriale sunt apele rezultate din treapta de reducere a emisiilor de HCl, HF şi

SOx şi a compuşilor de mercur Apele rezultate din treapta de reducere a emisiilor de HCl, HF şi SOx sunt ape puternic

acide şi vor fi transportate şi epurate în comun cu apele uzate rezultate de la regenerarea filtrelor ionice din staţia de tratare chimică a apei din CET SUD Timişoara.

Debitul maxim orar evacuat din instalaţie spre staţia de epurare chimică a CET SUD Timişoara este de 30 m3/ora.

3.6.2. Lucrări de racordare la reţeaua de energie electrică

Prezenta lucrare are drept scop stabilirea soluţiei de racordare la reţeaua electrică a noului turbogenerator cu condensaţie de 10,8 MW, 6kV, amplasat în incinta CET Sud Timişoara, precum şi asigurarea energiei electrice tuturor consumatorilor electrici aferenţi instalaţiei de ardere a deşeurilor.

Generatorul va fi racordat la staţia de racord SRA 6 kV, pe bara 04BM. Energia electrică produsă de generator va fi evacuată prin cabluri pozate în canal de

cabluri. Pentru racordul în staţia SRA vor fi reechipate celulele libere existente. Alimentarea serviciilor interne ale generatorului şi a tuturor consumatorilor electrici

aferenţi instalaţiei de ardere a deşeurilor se va face dintr-o staţie electrica locală nou proiectată, deservită de un transformator de 6/0,4kV, 630KVA. Această staţie se va alimentata din staţia

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 47

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

SRA 6 kV, de pe bara 04BM. Cablul de alimentare al staţiei va avea acelaşi traseu, în canal, ca şi cablurile de evacuare a energiei de la generator.

Pentru iluminatul exterior a fost prevazută o instalaţie de iluminat realizată din stâlpi metalici echipaţi cu corpuri de iluminat de tip stradal, cu lămpi cu descărcări în gaze. Stâlpii metalici, cât şi toate elementele instalaţiei electrice care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot intra sub tensiune în mod accidental vor fi legate la instalaţia de legare la pământ exterioară, nou proiectată. 3.7. CONSIDERAŢII PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Proiectul va fi supus evaluării impactului asupra mediului conform Anexei nr. 1. din HG nr. 445/2009, poziţia 10 “Instalaţii cu o capacitate mai mare de 100 t/zi pentru eliminarea deşeurilor nepericuloase prin incinerare ori tratare chimică, operaţiune definită în anexa nr. II A, pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare”.

Rezultatele lucrărilor realizate pentru evaluarea impactului asupra mediului se vor prezentata în Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului elaborat în conformitate cu prevederile din: - HOTĂRÂRE Nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; - Ordinul MAPM nr. 860 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificarile şi completarile ulterioare; - Ordinul MAPM nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordinul MAPM nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră. Toate efectele asupra factorilor de mediu cauzate de instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor, în timpul perioadelor de construcţie şi operare, vor fi evaluate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Evaluarea impactului potenţial se bazează pe condiţiile propuse şi caracteristicile generale pentru realizarea acestei investiţii. Ca natură a efectului asupra mediului, în cazul investiţiei analizate, impactul este deosebit de complex. Fiecare impact va fi cuantificat în: a) termeni de mărime I - prin Zero, Nesemnificativ, Moderat, Semnificativ, pentru care se utilizează urmatoarele definitii: - Zero - Z Absenţa oricărei forme de impact dedus. - Nesemnificativ - N

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 48

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Impact este posibil, dar se poate produce la nivel foarte scazut sau are efecte pentru o perioadă foarte scurtă de timp. - Moderat - M Impactul este presupus a determina la niveluri nedorite (negative) sau dorite (pozitive) modificările condiţiilor actuale de mediu sau a avea efecte asupra sănătăţii populaţiei. - Semnificativ - S

Se estimează că impactul poate avea efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii populaţiei, pe o arie largă de manifestări sau pe o perioadă lungă.

b) termeni de mărime II – pe termen scurt, mediu şi lung c) termeni de mărime III – continuu, intermitent d) termeni de mărime IV – reversibil, ireversibil

In Tabelul nr. 9 se prezintă rezultatele evaluării impactului, rezultate ce vor fi incluse şi în Raportul de Evaluare asupra Mediului.

Tabelul nr. 9 – Evaluarea impactului asupra mediului pe perioada de operare

Factorul de mediu

Marimea I Marimea II Marimea III Marimea IV

Apă N- Termen lung Intermitent Reversibil Aer N- Termen lung Intermitent Reversibil Sol şi subsol N- Termen lung Intermitent Reversibil Zgomot şi Vibraţii

N- Termen scurt Intermitent Reversibil

Deşeuri S+ Termen lung Continuu Ireversibil Biodiversitate N- Termen lung Continuu Reversibil Peisaj M+ Termen lung Continuu Ireversibil Mediu social şi economic

M+ Termen lung Continuu Ireversibil

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

- - - -

Impact transfrontalier

S+ Termen lung Continuu Ireversibil

Situaţii de risc

Activitatea analizată se va desfăşura în incinte închise cu luarea tuturor măsurilor de protecţia muncii, protecţia contra incendiilor, exploziilor, etc.

Analiza de risc

Definiţia probabilistică a riscului este:

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 49

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Risc = Pericol  Expunere

Prin pericol se întelege mărimea efectelor produse de un eveniment, iar prin expunere probabilitatea de apariţie a evenimentului.

Factorii evaluării calitative a riscului ţin de triada sursa-cale-receptor şi sunt:  pericol/sursă (poluanţi, toxicitate, efecte particulare);  calea de acţionare (drumul de la sursă la ţintă);  ţintă/receptor (obiectivele asupra cărora se acţionează). Obiectivele urmărite prin procedeele de evaluare a riscului sunt:  identificarea agenţilor poluanţi sau a pericolelor celor mai importante;  identificarea resurselor şi receptorilor expusi riscului;  identificarea mecanismelor prin care se realizează riscul;  identificarea riscurilor importante care apar în amplasament;  identificarea măsurilor necesare pentru a reduce gradul de risc la un nivel acceptabil. In Anexa A.4. a Ordinului MAPPM nr. 184/1997 se prezintă un model simplificat prin care

probabilitatea de apariţie a evenimentului poluant se clasifică în trei categorii: mare (3 puncte), medie (2 puncte), mică (1 punct). În acelaşi mod se clasifică şi gravitatea potenţială a poluării: majoră (3 puncte), medie (2 puncte), uşoară (1 puncte).

Conform modelului simplificat, riscul determinat cu formula de mai sus, poate fi gradat între 1 şi 9 (după cum rezultă din înmulţirea punctelor corespunzătoare probabilităţii cu cele corespunzătoare gravităţii). Modelul este util în cazul comparării între ele a mai multor riscuri.

Identificarea riscurilor comportă în mod obligatoriu:  delimitarea corectă a zonei supuse studiului;  stabilirea informaţiilor de bază asupra zonei (calitatea mediului, densitatea populaţiei,

rutele de transport, datele meteo, localizarea posibilelor surse de risc);  precizarea scenariilor de apariţie a evenimentelor poluante luate în considerare. Procedura de evaluare a riscului se poate sintetiza conform figurii anexate (după un

studiu KPMG). O posibilă diagramă ilustrativă de evaluare a riscului este prezentată în figurile următoare (Figura nr. 6 şi Figura nr. 7).

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 50

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Din analiza posibilelor situaţii de risc şi a efectelor acestora, în cazul activităţii analizate,

în tabelul de mai jos, se prezintă rezultatele obţinute.

Descrierea sistemului

Identificarea riscului

Estimarea consecin¡elor Estimarea frecven¡ei defec¡iunilor

Descrierea sistemului

Evaluarea riscului

Niveluri de risc rezultate

PROCEDURA DE EVALUARE A RISCULUI

Figura nr. 6 - Prezentarea schematica a procedurii de evaluare a riscului

RISC NEGLIJABIL

RISC INACCEPTABIL

DOM ENIUL DE ACº IUNE PENTRU REDUCEREA RISCULUI

Gravitate

Pr ob

ab ili

ta te

Figura nr. 7 - Diagramă ilustrativă de evaluare a riscului

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 51

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tabelul Nr. 10 – Analiza de risc

Riscul Clasificarea probabilitatii

(de la 1 – mica la 3 – mare)

Clasificarea gravitatii (de la 1 – usoara

la 3 –majora)

Rezultat

Riscuri naturale 1 - cutremur 2 2 1 – depozitare 2 2 Accidente

industriale 2 – combustie, epurare

gaze reziduale 2 4

Rezultă că prin activitatea ce urmează a se desfăşura, probabilitatea de apariţie a unor

accidente naturale sau/şi industriale este de nivel mediu, gravitatea este medie şi rezultatele pot fi controlate (cu aceleaşi sisteme, măsuri, echipamente, materiale şi personal calificat ca cele existente în cadrul CET SUD Timişoara) fără a afecta mediul şi sănătatea populaţia din zonele învecinate amplasamentului.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 52

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

4. DURATA DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

Durata de realizare a lucrărilor de investiţii aferente realizării proiectului propus în Scenariul I, scenariul recomandat, a fost considerată de 3 ani, conform Graficului de eşalonare a investiţiei (Anexa F).

5. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI

Prezentul capitol cuprinde devizul general aferent obiectivului de investiţie:

“Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara’’ , întocmit la faza studiu de fezabilitate, în conformitate cu prevederile HGR nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

Valoarea totală a investiţiei, este :

 inclusiv TVA

508.724,2mii lei /118.431,9 mii euro

din care: C+M 183.177,6 mii lei / 42.644,1 mii euro

 fara TVA

428.857,3 mii lei /99.838,7 mii euro

din care: C+M 153.930,8 mii lei / 35.835,4 mii euro

la cursul lei/EURO din data de 31.10.2009 (1 EURO = 4,2955 RON).

Nota: Nu toată structura de cheltuieli a devizului general primeşte TVA, spre exemplu, excepţie fac cheltuielile cuprinse în capitolul 3.2 ( Avize , Acorduri şi Autorizaţii) şi capitolul 5.2. (Taxe, Comisioane şi cote).

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 53

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

DEVIZ GENERAL PRIVIND CHELTUIELILE NECESARE REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE

Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara

în mii lei/mii euro la cursul 4, 2955 lei/euro din data de 31.10. 2009 Tabelul nr. 11 – Deviz General Nr. crt. Valoare (fara TVA) TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului 1.1 Obţinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului 4.273,2 994,8 811,9 5.085,1 1.183,8

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului

TOTAL CAPITOL 1 4.273,2 994,8 811,9 5.085,1 1.183,8 CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 2.1 Construcţii şi instalaţii 92,4 21,5 17,5 109,9 25,6 2.2 Montaj utilaj tehnologic 2.364,2 550,4 449,2 2813,4 655,0

2.3

Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 1.576,4 367,0 299,5 1876,0 436,7

TOTAL CAPITOL 2 4.033,0 938,9 766,3 4.799,3 1.117,3 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3.1 Studii de teren 85,9 20,0 16,3 102,2 23,8

3.2

Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.848,3 895,9 0,0 3.848,3 895,9

3.3 Proiectare şi inginerie 23.990,4 5.585,0 4.558,2 28.548,5 6.646,1

3.4

Organizarea procedurilor de achiziţie publică 64,4 15,0 12,2 76,7 17,9

3.5 Consultanţă 10.032,4 2.335,6 1.906,2 11.938,6 2.779,3 3.6 Asistenţă tehnică 206,2 48,0 39,2 245,4 57,1

TOTAL CAPITOL 3 38.227,6 8.899,4 6.532,1 44.759,6 10.420,1 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.1 Construcţii şi instalaţii

Total subcapitol 4.1 33.663,8 7.837,0 6.396,1 40.060,0 9.326,0

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 54

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

4.2 Montaj utilaj tehnologic Total subcapitol 4.2 110.518,9 25.729,0 20.998,6 131.517,5 30.617,5

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

Total subcapitol 4.3 190.230,5 44.286,0 36.143,8 226.374,3 52.700,3 4.4 Utilaje fără montaj şi

echipamente de transport

4.5 Dotări TOTAL CAPITOL 4 334.413,3 77.852,0 63.538,5 397.951,8 92.643,9 CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5.1. Organizare de şantier

5.1.1. 5.1.1.Lucrări de construcţii 3.018,3 702,7 573,5 3.591,7 836,2

5.1.2. 5.1.2.Cheltuieli conexe organizării şantierului 754,6 175,7 143,4 897,9 209,0

5.2.

Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 4.657,2 1.084,2 0,0 4.657,2 1.084,2

5.2.2.Costul creditului

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăz. 38.094,7 8.868,5 7.238,0 45.332,7 10.553,5

TOTAL CAPITOL 5 46.524,7 10.831,0 7.954,8 54.479,5 12.682,9 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 43,0 10,0 8,2 51,1 11,9

6.2. Probe tehnologice 1.342,6 312,6 255,1 1.597,8 372,0

TOTAL CAPITOL 6 1.385,6 322,6 263,3 1.648,9 383,9 TOTAL 428.857,3 99.838,7 79.866,9 508.724,2 118.431,9 din care C+M 153.930,8 35.835,4 29.246,8 183.177,6 42.644,1

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 55

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Cap.1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului

în mii lei şi mii euro la data de 31.10.2009

Subcap 1.2 Amenajarea terenului

Valoare fara TVA TVA

Valoare (inclusiv TVA) Nr

crt Denumirea capitolelor şi

supcapitolelor de cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I LUCRARI DE CONSTRUCTII

1 Lucrări de rezistenţă-demolare 4273,2 994,8 811,9 5085,1 1183,8

Total subcapitol 4273,2 994,8 811,9 5085,1 1183,8

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 56

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Cap.2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului Devizul pe obiect 01: Racord la SEN

în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009

Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv

TVA) Nr crt

Denumirea capitolelor şi supcapitolelor de cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

1 2 3 4 5 6 7 II MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

1 Racord la SEN pentru vane cu acţionare electrică 2364,2 550,4 449,2 2813,4 655,0

TOTAL II 2364,2 550,4 449,2 2813,4 655,0 III PROCURARE

Utilaje şi echipamente tehnologice

6 Racord la SEN pentru vane cu acţionare electrică 1576,4 367,0 299,5 1876,0 436,7

TOTAL III 1576,4 367,0 299,5 1876,0 436,7

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +TOTAL III) 3940,7 917,4 748,7 4689,4 1091,7

Cap.2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului Devizul pe obiect 02: Racord la utilităţi

în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009 Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

Denumirea capitolelor şi supcapitolelor de cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

1 2 3 4 5 6 7 I LUCRARI DE CONSTRUCTII Racord la utilităţi (apă,canal) 92,4 21,5 17,5 109,9 25,6 TOTAL I 92,4 21,5 17,5 109,9 25,6

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 57

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Cap.3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009

Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr crt

Denumirea capitolelor şi supcapitolelor de

cheltuieli mii lei mii

euro mii lei mii lei mii euro 1 2 3 4 5 6 7

Subcapitolul 3.1 1 Studii de teren 85,9 20,0 16,3 102,2 23,8

Total subcapitol 85,9 20,0 16,3 102,2 23,8

Subcapitolul 3.2

1

Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.848,3 895,9 3.848,3 895,9

Total subcapitol 3.848,3 895,9 3.848,3 895,9 Subcapitolul 3.3

1 Proiectare şi inginerie 23.990,4 5.585,0 4.558,2 28.548,5 6.646,1 Total subcapitol 23.990,4 5.585,0 4.558,2 28.548,5 6.646,1 Subcapitolul 3.4

1

Organizarea procedurilor de achiziţie 64,4 15,0 12,2 76,7 17,9

Total subcapitol 64,4 15,0 12,2 76,7 17,9

Subcapitolul 3.5 Consultanta

1 Consultanta 10.032,4 2.335,6 1.906,2 11.938,6 2.779,3 Total subcapitol 10.032,4 2.335,6 1.906,2 11.938,6 2.779,3

Subcapitolul 3.6 Asistenţa

tehnică

1

Asigurarea supravegherii execuţiei prin diriginţi de şantier 206,2 48,0 39,2 245,4 57,1

Total subcapitol 206,2 48,0 39,2 245,4 57,1

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 58

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Cap.4. Cheltuieli pentru investiţia de bază Devizul pe obiect 01: Centrală pentru valorificarea prin ardere a deşeurilor

menajere în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009

Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA) Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi supcapitolelor de

cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro 1 2 3 4 5 6 7

I LUCRARI DE CONSTRUCTII 1 Cazan 6.722,5 1.565,0 1.277,3 7.999,7 1.862,4 2 Lucrări de construcţii 24.639,0 5.736,0 4.681,4 29.320,4 6.825,8

3

Clădire administrativă,cameră de comandă,depozite,grup poartă 1.282,2 298,5 243,6 1.525,8 355,2

4 Staţie tratare apă 96,6 22,5 18,4 115,0 26,8 TOTAL I 32.740,3 7.622,0 6.220,7 38.961,0 9.070,2 II MONTAJ

Montaj utilaje şi echipamente tehnologice

1 Cazan 11.636,9 2.709,1 2.211,0 13.848,0 3.223,8 2 Turbină cu abur 1.810,6 421,5 344,0 2.154,6 501,6

3

Instalaţie desprăfuire şi denoxare gaze de ardere 28.771,3 6.698,0 5.466,5 34.237,8 7.970,6

4 Sisteme electrice şi AMC 10.174,3 2.368,6 1.933,1 12.107,4 2.818,6

5 Echipament termomecanic anex 17.447,5 4.061,8 3.315,0 20.762,5 4.833,5

6 Sistem alimentare cu combustibil-deseuri 18.457,8 4.297,0 3.507,0 21.964,7 5.113,4

7 Sistem evacuare cenusa 20.279,1 4.721,0 3.853,0 24.132,1 5.618,0 8 Transport 1.941,6 452,0 368,9 2.310,5 537,9 TOTAL II 110.518,9 25.729,0 20.998,6 131.517,5 30.617,5 III PROCURARE

Utilaje şi echipamente tehnologice

1 Cazan 35.012,6 8.151,0 6.652,4 41.665,0 9.699,7 2 Turbină cu abur 28.496,3 6.634,0 5.414,3 33.910,7 7.894,5

3

Instalaţie desprăfuire şi denoxare gaze de ardere 40.735,1 9.483,2 7.739,7 48.474,8 11.285,0

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 59

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

4 Sisteme electrice şi AMC 4.402,5 1.024,9 836,5 5.238,9 1.219,6

5 Echipament termomecanic anex 9.488,3 2.208,9 1.802,8 11.291,1 2.628,6

6 Sistem alimentare cu combustibil-deseuri 28.878,6 6.723,0 5.486,9 34.365,6 8.000,4

7 Sistem evacuare cenusa 25.416,5 5.917,0 4.829,1 30.245,6 7.041,2 8 PIF 17.800,6 4.144,0 3.382,1 21.182,7 4.931,4 TOTAL III 190.230,5 44.286,0 36.143,8 226.374,3 52.700,3

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +TOTAL III) 333.489,7 77.637,0 63.363,0 396.852,8 92.388,0

Cap.4. Cheltuieli pentru investiţia de bază Devizul pe obiect 02: Alimentare cu apă

în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009 Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi supcapitolelor de

cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro 1 2 3 4 5 6 7

I LUCRARI DE CONSTRUCTII

1 Alimentare cu apă potabilă 64,4 15,0 12,2 76,7 17,9

2

Alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor 171,8 40,0 32,6 204,5 47,6

3 Alimentarea cu apă demineralizată 85,9 20,0 16,3 102,2 23,8

4 Alimentarea cu apă industrială 150,3 35,0 28,6 178,9 41,7

5 Canalizare menajeră 107,4 25,0 20,4 127,8 29,8

6

Canalizare pluvială(reţea+separator ) 343,6 80,0 65,3 408,9 95,2

TOTAL I 923,5 215,0 175,5 1.099,0 255,9

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 60

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Cap.5. Alte cheltuieli în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009

Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv

TVA) Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi supcapitolelor de cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

1 2 3 4 5 6 7 Subcapitolul 5.1 Organizare de santier

5.1.1 Lucrări de construcţii 3.018,3 702,7 573,5 3.591,7 836,2

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 754,6 175,7 143,4 897,9 209,0

Total subcapitol 3.772,8 878,3 716,8 4.489,6 1.045,2 Subcapitolul 5.2 Comisioane,cote,taxe, costul creditului

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

1

Cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii 1.056,4 245,9 1.056,4 245,9

2 Comisionul băncii finanţatoare 2.531,0 589,2 2.531,0 589,2

3 Cota aferentă “Casei Sociale a Constructorilor “ 915,9 213,2 915,9 213,2

4

Cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii 153,9 35,8 153,9 35,8

Total subcapitol 4.657,2 1.084,2 0,0 4.657,2 1.084,2 Subcapitolul 5.3

1 Cheltuieli diverse si neprevăzute 38.094,7 8.868,5 7.238,0 45.332,7 10.553,5 Total subcapitol 38.094,7 8.868,5 7.238,0 45.332,7 10.553,5

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 61

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Cap.6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar în mii lei şi mii euro, la cursul lei/euro din data de 31.10.2009

Valoare (fara TVA) TVA

Valoare (inclusiv TVA) Nr.

crt. Denumirea capitolelor şi

supcapitolelor de cheltuieli mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro 1 2 3 4 5 6 7 Subcapitolul 6.1

1 Pregătirea personalului de exploatare 43,0 10,0 8,2 51,1 11,9

Total subcapitol 43,0 10,0 8,2 51,1 11,9 Subcapitolul 6.2

1 Probe tehnologice 1.342,6 312,6 255,1 1.597,8 372,0 Total subcapitol 1.342,6 312,6 255,1 1.597,8 372,0

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 62

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

6. ANALIZA COST - BENEFICIU 6.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, cu specificarea perioadei de referinţã

Strategia naţională de dezvoltare energetică urmăreşte încadrarea evoluţiei sectorului energetic în strategia de dezvoltare durabilă a economiei României, în contextul integrării în Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv implică atât utilizarea eficientă a resurselor energetice, cât şi luarea măsurilor necesare protejării mediului înconjurător.

SC COLTERM SA administrează principalele surse (CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud) de alimentare cu energie termică a consumatorilor racordaţi la SACET din Municipiul Timişoara şi de furnizare a energiei electrice în Sistemul Energetic Naţional.

CET Timişoara Sud este o centralã electricã de termoficare care produce energie electricã şi termicã în regim de cogenerare, folosind drept combustibili lignitul şi gazele naturale. Echipamentele principale din centralã şi modul lor de încãrcare pentru asigurarea sarcinii termice la gardul centralei sunt prezentate în schema termicã de principiu urmãtoare:

1 0 0 t/ h

1 0 0 t/ h

1 0 0 t /h

1 5 b a r; 25 0 0C

4x 1 0 t /h

C A F 10 0

G c a l/h

C A F 1 0 0

G c a l/h

C A I C A I C A I C T P

T A 1 9 ,5 M W

1 5 b a r ; 3 50 0C

2 b a r; 1 3 3 0 C

S C 3 x 5 0 G c a l /h

S I a d a os d e d u

C E T T IM IS O A R A SU D S c e m a te r m ic a d e p ri n c ip iu

E c hi p a m e n te e x is t e nt e

L E G E N D A - m e d iu ia rn a (t /h ) - tra n z it o ri u (t / h ) - m e d i u v a ra (t /h )

G ca l/h

G c a l/ h G c a l/h G c a l /h

M W

C o n s u m u rb a n

1 52 7 5 0

8 0 8 0 0

8 0 0 0

0 0 0

0 0 0

1 6 0 8 0 0

16 0 8 0 0

0 0 0

0 0 0

6 4 0

0 0 0

8 0 ,5 4 0 0

0 0 0

8 0, 5 4 0 0

1 2 8 0

S R R 1 5 /2

S A C ET + te r ti

2 1 0

S I a d ao s d e m i

Fig 8 - Schema termicã de principiu

În ultimii ani, ca urmare a reducerii cererii de apã caldã de consum în perioada de varã

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 63

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

nu s-a mai putut asigura energia termicã în regim de cogenerare, datoritã faptului cã sarcina termicã se situa sub minimul tehnic al echipamentelor principale (cazan, turbinã).

Investitia care se va realiza (grup de cogenerare) va completa capacitãţile utilizate pânã în prezent, astfel încât obiectivul CET Timişoara Sud sã poatã asigura producţia de energie termicã din perioda de varã în regim de cogenerare pentru consumatorii racordaţi la sistemul centralizat din municipiul Timişoara prin valorificarea energetică a deşeurilor municipale.

Soluţia tehnică ce se impune a fi adoptată în vederea valorificării energetice a deşeurilor municipale în amestec este amplasarea în incinta CET Timişoara Sud a unei instalaţii de ardere în strat fix (cuptor cu gătare mobile) de 64 t/h şi producerea energiei electrice şi termice într-un grup energetic de 11 MW cu condensaţie şi priză reglabilă.

Promovarea acestei investiţii are ca scop valorificarea întregii cantitãţi de deşeuri municipale valorificabile generate în municipiul Timişoara (150 000 t/an), eficientizarea şi optimizarea sistemului de producere a energiei termice în sensul asigurãrii consumului propriu de energie electricã pe timp de varã şi producerea energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltã eficienţã cu impact redus asupra mediului.

Având în vedere aceste considerente, este necesarã şi oportunã realizarea unei analize tehnico–economice privind posibilitea montãrii noului grup de cogenerare în incinta CET Timişoara Sud, ţinând cont de posibilitãţile de asigurare cu utilitãţi ale instalaţiilor propuse.

Studiul are drept scop stabilirea şi evaluarea lucrãrilor necesare în centralã pentru instalarea noului grup de cogenerare cu instalaţie de incinerare a deşeurilor municipale şi evidenţierea efectelor economice ale acestei investiţii asupra activitãţii S.C. COLTERM S.A. în perspectivã.

Obiectivele investiţiei Obiectivele avute în vedere sunt urmãtoarele:

 Realizarea unui grad înalt de siguranţã în alimentarea consumatorilor urbani, prin alegerea unor scheme de echipare elastice, indiferent de regimul de operare;

 Diversificarea surselor şi optimizarea producţiei SC COLTERM SA pentru asigurarea competitivitãţii pe piaţa de energie electricã şi termicã.

 Producerea de energie cu încadrarea în limitele parametrilor de mediu permise de legislaţia actualã, cu luarea în considerare a perspectivelor de modificare, anunţate de autoritãţile naţionale sau europene. Prin realizarea lucrãrilor de montare a noului grup de cogenerare se sconteazã cã se

vor obţine urmãtoarele efecte:  creşterea eficienţei globale a centralei;  creşterea fiabilităţii şi a siguranţei în exploatare a echipamentelor energetice.

Instalaţia de valorificare energetică propusã respectã cerinţa de „eficienţă energetică”, conform Directivei Cadru a Deşeurilor respectiv:

- instalaţia de incinerare pentru DSM să aibã eficienţa energetică egală sau mai mare 0,65.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 64

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Modernizările propuse vor conduce la reducerea impactului asupra mediului prin:  reducerea emisiilor de NOx ;  scăderea emisiilor de CO2.

6.2 ANALIZA OPŢIUNILOR În scopul evidenţierii importanţei realizării proiectului analizat în documentaţia de faţã, pot fi luate în considerare 2 variante:  Varianta zero (varianta fãrã investiţie), respectiv: alternativa de a nu face nimic;  Varianta maximã (varianta cu investiţie maximã), respectiv: alternativa de a face ceva (sau

alternativa rezonabilã, un proiect bazat pe un concept sau alternativa tehnologicã).

Alternativa de “a nu face nimic” reprezintă varianta de bazã a analizei proiectului care vizează cel puţin compararea situaţiilor cu sau fãrã proiect. Alternativa de a nu face nimic mai este denumitã scenariu inerţial. Calcularea indicatorilor economici şi financiari de performanţã trebuie efectuatã pe baza diferenţelor dintre alternativa „a face ceva” (varianta maximã) şi alternativa „a nu face nimic” (varianta zero). Varianta maximã, respectiv: alternativa „a realiza investiţia” presupune implementarea unei soluţii moderne de producere în cogenerare a energiei electrice şi termice prin valorificarea deşeurilor generate în municipiul Timişoara, în special pe perioada de varã în vederea reducerii costurilor de exploatare şi întreţinere, precum şi reducerea impactului asupra mediului. Eficientizarea şi optimizarea sistemului centralizat de producere a energiei termice pentru municipiul Timişoara în sensul asigurãrii consumului propriu de energie electricã pe timp de varã şi producerea energiei electrice şi termice în regim de cogenerare necesitã lucrãri de investiţii ce au în vedere instalaţii, echipamente şi tehnologii moderne utilizate astãzi pe plan mondial care sã funcţioneze la parametrii tehnico-economici îmbunãtãţiţi şi în condiţii de siguranţã. Varianta zero, respectiv: alternativa „a nu face nimic” are în vedere menţinerea situaţiei actuale, cu urmãtoarele dezavantaje:  Grupul energetic existent de 19,5 MW din CET timişoara Sud nu poate funcţiona în regimul

de varã datoritã faptului cã sarcina termicã se situeazã sub minimul tehnic al echipamentelor principale (cazan, turbinã);

 Funcţionarea CET Timişoara Centru în mod ineficient din punct de vedere energetic şi implicit economic în regimul de varã pentru asigurarea sarcinii termice.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 65

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Ipotezele care se au în vedere la evaluarea variantelor sunt următoarele: - În procesul de operare comercialã a noilor instalaţii şi echipamente din CET Timişoara Sud

se va avea în vedere realizarea condiţiilor necesare funcţionarii în siguranţã a acestora cu respectarea condiţiilor impuse de prescripţiile în vigoare;

- Pe piaţa de tehnologii şi echipamente energetice existã echipamente şi instalaţii cu nivel ridicat de automatizare, care sã poată realiza îmbunãtãţirea parametrilor tehnico-economici şi reducerea emisiilor de noxe;

- Proiectul se va implementa în termenul de cca. 3 ani, stabilit prin studiul de fezabilitate; - Durata de exploatare comercialã a proiectului va fi de 20 ani. 6.3 ANALIZA FINANCIARĂ 6.3.1 Metodologie Analiza de eficienţã a investiţiei se efectuează pe conturul investiţiei prin metoda cost beneficiu, cu luarea în considerare a tehnicii actualizării. În cadrul analizei financiare sunt determinate cheltuielile şi veniturile pe întreaga perioada de analizã. Principalul obiectiv al analizei cost beneficiu financiare este de a calcula indicatorii performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Analiza cost - beneficiu financiară din punct de vedere al investiţiei cuprinde următoarele etape:

 Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli pe perioada de analiză;  Determinarea Fluxului Financiar al investiţiei pe perioada de analiză;  Determinarea indicatorilor de eficienţă şi anume:

- Valoarea Neta Actualizata a Investiţiei (VNA) - Rata Internă de Rentabilitate aferentă Investiţiei (RIR) - Raportul cost-beneficiu (B/C)

Fluxul de venituri şi de cheltuieli (cash-flow) exprimă soldul anual al veniturilor şi cheltuielilor pe perioada de analizǎ consideratǎ; fluxul de venituri şi de cheltuieli (FVC), constă deci într-o eşalonare pe durata de analizǎ, a costurilor şi veniturilor previzionate cu evidenţierea veniturile anuale nete. FVC ţine seama de evoluţia în timp a valorilor prin mecanismul actualizării, punând în evidenţă pe ansamblul duratei de analizǎ efectele totale ale activităţii. Fluxul Financiar al Investiţiei evidenţiazǎ soliditatea financiară a proiectului şi capabilitatea acestuia de recuperare a fondurilor totale investite. În baza acestui flux se determinǎ urmãtorii indicatori: Valoarea Netã Actualizatã (VNA)– care exprimǎ excedentul cumulat actualizat al fluxului financiar net pe durata de analiză. Reprezintă diferenţa dintre Veniturile Totale Actualizate

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 66

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

(VTA) şi Cheltuielile Totale Actualizate (CTA); Rata Internă de Rentabilitate (RIR) – care exprimǎ acea rată de actualizare la care venitul net actualizat al proiectului este egal cu zero, respectiv veniturile actualizate sunt egale cu cheltuielile actualizate. Raportul venituri/costuri (B/C) – care exprimă măsura în care costurile totale actualizate pot fi acoperite din veniturile totale actualizate. Proiectul este considerat rentabil pentru VNA pozitiv, RIR > rata de actualizare aleasã şi B/C supraunitar. 6.3.2 Premise de analiză Premisele de bazã care stau la baza elaborãrii documentaţiei sunt urmãtoarele: Premise tehnice:  Soluţia rezultată optimã din analiza tehnico-economicã comparativã a variantelor prezentate

în SPF privind posibilitãţile de montare a unor noi grupuri de cogenerare în incinta CET Timişoara Sud, este cea propusã în Varianta I respectiv: Montarea unui nou grup de cogenerare de 11 MW cu incinerator de deşeuri în amestec de 64 t/h în incinta CET Timişoara Sud, dimensionat pe necesarul de apã caldã de consum (19,63 Gcal/h) la gardul centralei.

 Se considerã cã pe perioada realizãrii lucrărilor de investiţii, până la punerea în funcţiune a instalaţiilor nou prevãzute, necesarul de energie termicã din perioada de varã va fi asigurat din echipamentele disponibile în CET Timişoara Centru.

 Combustibilul utilizat de noul grup de cogenerare: deşeurile municipale valorificabile;  Noul grup de cogenerare va funcţiona 8000 ore/an (3920 ore/an iarna şi 4080 ore/an vara)

pe o perioadã de operare de 20 ani.  Se va avea în vedere utilizarea la maxim a utilităţilor existente în CET Timişoara Sud: apa

demineralizatã, apa dedurizatã, apa de rãcire, aer, etc. Pentru utilizarea instalaţiilor existente se vor evalua eventuale lucrări de investiţii care să permită asigurarea utilităţilor la parametrii ceruţi de noul grup de cogenerare;

 Toate capacităţile noii investiţii vor fi amplasate în incinta existentã;  Datele tehnice de bazã care vor fi luate în considerare la elaborarea analizei sunt

urmãtoarele:

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 67

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tabelul nr. 12 – Date tehnice de bază  Se vor asigura prin soluţiile propuse exigenţele minime de calitate privind: rezistenţa şi

stabilitatea la sarcini statice, dinamice şi seismice atât pe partea tehnologică cât şi pe partea de construcţii, siguranţa privind riscurile tehnice / tehnologice, prevenirea riscului de incendiu, securitatea muncii şi protecţia muncii.

Premise economice:  Evaluarea lucrãrilor necesare implementãrii noilor echipamente în centralã se va face pe

baza costurilor de livrare aferente (transmise de beneficiar), a ofertelor preliminare pentru instalaţiile auxiliare necesare şi a experienţei elaboratorului în proiecte similare;

 Analiza se efectuează în mii Euro pentru a oferi o imagine nedistorsionată de fluctuaţiile cursului monedei naţionale;

 Finanţarea proiectului se considerã a se realiza din 30 % din surse proprii şi 70 % surse atrase (credit bancar pe termen lung) ale investitorului;

Specificaţie UM Valoare Energia electricã produsã MWh/an 85 928 Energia electricã livratã MWh/an 64 943,8 Servicii interne electrice MWh/an 20 984 Energie termicã livratã la gard CET

MWh/an Gcal/an

182 638 157 040

Consum de deşeuri municipale tone/an 150 000 Consum gaze naturale (pentru pornire) mii mc/an 21,1 Eficienţa energeticã % 65,55 Consum de reactivi pt tratare GA tone/an 2985

Var nestins kg/an 2250000 Uree lichidã kg/an 675000

Carbune activ kg/an 60000 Consum de reactivi pt tratare apa tone/an 18.45

Soda (50% solutie) kg/an 10500 HCl (33% solutie) kg/an 6000

PO4Na3 kg/an 600 Hidrazina N2H4 kg/an 1350

Reziduuri evacuate Zgura tone/an 30000

Cenusa+reziduuri epurare GA tone/an 3000 Personal nr. om 50

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 68

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

 Perioada de analiză este de 23 ani, din care: 3 ani durata de realizare a investiţiei şi 20 ani durata de operare comercialã;

 Rata de actualizare financiarã luatã în considerare este de 8 %;  Impozitul pe profit este de 16 %;  Eşalonarea pe ani a investiţiei (fãrã TVA) este prezentată în tabelul nr. 13: Tabelul nr. 13 – Eşalonarea pe ani a investiţiei (fãrã TVA)

-mii Euro- Anul 1 730,9 Anul 2 19.103,7 Anul 3 80.004,1

 Cheltuiala medie cu retribuţia forţei de muncă luatã în considerare este de 8 400 Euro/om şi

an.  Preţul gazului natural (fără TVA) luat în considerare este de 223 Euro/1000mc.  Preţurile reactivilor pentru tratarea gazelor de ardere şi a apei sunt urmãtoarele: Tabelul nr. 14 – Pretul reactivilor pentru tratarea gazelor de ardere şi a apei  În cadrul analizei sunt utilizate preţuri constante, la valoare contabilă (nu conţin TVA sau alte

taxe);

 Datele tehnice şi economice privind situaţia actualã necesare pentru studiul de fezabilitate au fost puse la dispoziţia elaboratorului de beneficiar;

 Costurile unitare (fără TVA) ale energiei livrate la gardul centralei avute în vedere la calculul veniturilor sunt cele care vor rezulta astfel încât proiectul sã fie rentabil.

6.3.3 Evoluţia prezumatã a costurilor de operare Cheltuielile anuale de exploatare, determinate pe perioada de analizã cuprind următoarele costuri:

 costuri variabile, din care: costul combustibilului (gaze naturale pentru pornire), costuri cu reactivi tratare gaze de ardere şi apã, alte costuri variabile;

Reactivi Valoare

(Euro/kg) Var stins 0,2

Uree lichidã 0,22 Cãrbune activ 3,67

Sodã (50% soluţie) 0,18 HCl (33% soluţie) 0,16

PO4Na3 0,8 Hidrazinã N2H4 3,3

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 69

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

 costuri fixe, din care: amortismentele aferente investiţiei noi, reparaţiile curente şi capitale, alte costuri fixe;

 costuri cu munca vie . Cheltuielile anuale de exploatare, determinate pe perioada de analizã, sunt prezentate în tabelul nr 15. Tabelul nr. 15 – Cheltuielile anuale de exploatare

Specificaţie

Valoare (mii Euro/an)

Cheltuieli variabile 874,15 Cheltuieli cu gazul natural (pornire) 4,70 Cheltuieli cu reactivi tratare gaze ardere 818,70

Var stins 450,00 Uree lichidã 148,50

Cãrbune activ 220,20 Cheltuieli cu reactivi tratarea apei 7,79

Soda (50% soluţie) 1,89 HCl (33% soluţie) 0,96

PO4Na3 0,48 Hidrazinã N2H4 4,46

Rest cheltuieli variabile 42,96 Cheltuieli fixe 7418,69

Amortismente 4991,93 Reparatii curente si RK 1457,64 Rest cheltuieli fixe 549,11 Cheltuieli cu munca vie 420,00

Costuri de evacuare a reziduurilor 3360,00 Cost evacuare zgurã 360,00

Cost evacuare cenuşã 3000,00

TOTAL CHELTUIELI ANUALE 11 652,85

6.3.4 Evoluţia prezumatã a veniturilor anuale Veniturile luate în considerare în analiza financiarã sunt cele care apar la proprietarul infrastructurii. Veniturile aferente realizării investiţiei sunt constituite din următoarele elemente:

- Venituri aferente energiei electrice livrate în cogenerare, determinate pe baza cantităţii de 50% din energia electrică livrată şi a costului unitar al energiei electrice, considerat astfel încât proiectul să fie rentabil (70 Euro/MWh);

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 70

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

- Venituri aferente energiei electrice verzi livrate, determinate pe baza cantităţii de 50% din energia electrică livrată şi a costului unitar al energiei electrice, considerat astfel încât proiectul să fie rentabil (45 Euro/MWh);

- Venituri aferente energiei termice livrate, determinate pe baza cantităţii de energie termică livrată şi a costului unitar al energiei termice (35 Euro/Gcal);

- Venituri aferente vânzării de certificate verzi, determinate pe baza procentului de energie verde biodegradabil (50%) şi a preţului de CV (55 Euro/CV);

- Venituri din recuperarea metalelor determinate pe baza preţului fierului reciclabil (83 Euro/tonă) şi a preţului aluminiului reciclabil (428 euro/tonă) extras din zgură;

- Venituri aferente taxei de poartă (22,5 Euro/tonă). Veniturile anuale astfel determinate pe perioada de analizã sunt prezentate în tabelul 16. Tabelul nr. 16 – Veniturile anuale

Specificaţie

Valoare

(mii Euro) Venituri din vânzarea energiei termice 5 503,54 Venituri din vânzarea energiei electrice livrate în cogenerare 2 273,03 Venituri din vânzarea energiei verzi livrate 1 461,24 Venituri din valorificarea metalelor 351,72 Venituri din vânzarea certificatelor verzi 5 357,86 Venituri din taxa de poarta 3 375,00 TOTAL VENITURI ANUALE 18 322,39

6.3.5 Fluxul Financiar aferent investiţiei Pe perioada de analiză considerată, evoluţia fluxului financiar aferent investiţiei este prezentată în graficul următor:

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 71

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Fluxul Financiar al Investitiei

-150.000

-100.000

-50.000

0

50.000

100.000

150.000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Ani

M ii

eu ro

Fluxul financiar al investitiei Fluxul cumulat

Fig nr 10 – Fluxul financiar al investiţiei Fluxul Financiar aferent investiţiei este prezentat în Anexa H. 6.3.6.Fluxul financiar al afacerii Fluxul financiar al afacerii se calculează ţinând seamă de sursele de finanţare ale investiţiei, respectiv investiţia se realizează din:  credit bancar – 70% contractat în următoarele condiţii:

 Perioada de graţie 2 ani;  Dobânda este în valoare de 6% şi plătită pe perioada de execuţie;  Perioada de rambursare este de 10 ani, cu plaţi semi anuale egale;  Taxe iniţiale:

 Taxa de administrare – 0,50% se plăteşte o singură dată;  Taxa de rezervare – 0,25% se plăteşte la creditul neridicat;

 Surse proprii investitorului – 30% 6.3.7.Rezultate Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului financiar al investiţiei sunt prezentaţi în tabelul nr 17. Tabelul nr. 17 – Indicatori de eficienţă financiară a investiţiei

Valoarea Netã Actualizatã a Investiţiei (VNA-C) 289 mii Euro Rata Internă de Rentabilitate aferentă Investiţiei (RIR-C) 8 %

Raportul cost/beneficiu (B/C-C) 1,08

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 72

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului financiar al afacerii sunt prezentaţi în tabelul nr 18. Tabelul nr. 18 – Indicatorii de eficienţă financiară a afacerii În baza rezultatelor obţinute, se pot remarca următoarele:

- VNA este pozitiv pentru rata de actualizare considerată, ceea ce arată că veniturile realizate pe conturul de analiză acoperă cheltuielile aferente acestuia;

- RIR are valoarea mai mare decât rata de actualizare, ceea ce arată că investiţia este peste pragul de rentabilitate minim acceptat în condiţiile ratei de actualizare considerate;

- B/C este mai mare decât 1, ceea ce arată ca investiţia este rentabilă. Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza finanţării din surse proprii sunt inferiori celor rezultaţi din finanţarea investiţiei din surse atrase. Concluzia analizei de eficienţã financiarã elaboratã în documentaţia de faţã este cã proiectul este rentabil, iar decizia de realizare a acestuia este corectã. 6.4. ANALIZA ECONOMICĂ 6.4.1 Metodologie Comparativ cu analiza financiarã, în cazul analizei cost - beneficiu economice sunt luate în considerare urmãtoarele elemente:  transformarea preţurilor pieţei utilizate în analiza financiarã, în preţuri contabile care

corecteazã distorsiunea preţurilor cauzate de imperfecţiunea pieţei  introducerea externalitãţilor care conduc la costuri şi beneficii sociale, care nu au fost

considerate în analiza financiarã deoarece nu genereazã la momentul actual cheltuieli sau venituri bãneşti)

Analiza Cost - Beneficiu economică se efectueazã în Euro şi cuprinde următoarele etape:  Determinarea Fluxului de Venituri şi Cheltuieli (FVC) pe perioada de analiză  Determinarea, pe baza FVC, a indicatorilor de eficienţă: - Venit Net Actualizat (VNA-E) - Rata Internă de Rentabilitate (RIR-E) - Raportul beneficii/costuri (B/C-E)

Valoarea Netã Actualizatã a afacerii (VNA-K) 7.596 mii Euro Rata Internă de Rentabilitate a afacerii (RIR-K) 10 %

Raportul cost/beneficiu (B/C-K) -

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 73

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Rata de actualizare utilizată în analiza economică este de 8%. Fluxul de venituri şi de cheltuieli (cash-flow) exprimă soldul anual al veniturilor şi cheltuielilor pe perioada de analizǎ consideratǎ. Fluxul de venituri şi de cheltuieli (FVC), constă deci într-o eşalonare pe durata de analizǎ, a costurilor şi veniturilor previzionate cu evidenţierea veniturile anuale nete. FVC ţine seama de evoluţia în timp a valorilor prin mecanismul actualizării, punând în evidenţă pe ansamblul duratei de analizǎ efectele totale ale activităţii. Venitul Net Actualizat (VNAE) exprimǎ excedentul cumulat actualizat al FVC pe durata de analiză. Rata Internă de Rentabilitate (RIRE) – exprimǎ acea rată de actualizare la care venitul net actualizat al proiectului este egal cu zero, respectiv veniturile actualizate sunt egale cu cheltuielile actualizate. Raportul beneficii/costuri (B/C-E) expreimă măsura în care costurile totale actualizate pot fi acoperite din veniturile totale actualizate. 6.4.2 Analiza costului social a) Distorsionarea preţului produsului/serviciului Preturile intrãrilor şi ieşirilor utilizate în analiza economicã nu sunt distorsionate de piaţã. b) Aspecte fiscale În cadrul analizei economice, preţurile utilizate pentru intrãri şi ieşiri sunt considerate astfel:

 preţurile intrãrilor şi ieşirilor nu includ TVA sau alte impozite indirecte  preţurile intrãrilor includ impozitele directe  preţul energiei electrice nu include nici o externalitate de mediu

6.4.3 Efecte economice Au fost identificate următoarele efecte economice rezultate în urma implementării lucrărilor de investiţii propuse:

 Reducerea costurilor cu transportul deşeurilor, prin scurtarea distanţei de transport;  Evitarea pagubelor (reducerea producţiei agricole, creşterea costurilor de întreţinere a

clădirilor) produse de evacuarea în atmosferă a emisiilor de NOx generate la transportul deşeurilor;

 Reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2. Reducerea emisiilor de CO2 se datorează următoarelor cauze: ­ Reducerea cantităţii de motorină consumate, ca urmare a scurtării distanţei de

transport;

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 74

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

­ Evitarea generării de emisii în cazul în care deşeurile ar fi depozitate.

Cuantificarea efectelor economice se realizează în baza următoarelor premise:  Pentru reducerea costurilor cu transportul deşeurilor:

­ Scurtarea distanţei de transport: de la 60 km la 2 km ­ Consumul de motorină al camionului: 40 l/100 km ­ Preţ motorină: 1 Euro/l

 Pentru evitarea pagubelor produse de evacuarea în atmosferă a emisiilor de NOx generate la transportul deşeurilor: ­ Factorul de emisie, conform metodologiei simplificate EEA/EMEP/CORINAIR 1999

este de 42,7 g NOx/kg motorină; ­ Valoarea pagubelor, estimată pe baza rezultatelor studiului „Externalities of Energy:

Extension of accounting framework and Policy Applications” finanţat de CE, şi aplicată în condiţiile din România, este de 523 Euro/t NOx

 Pentru reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2 urmare a scurtării distanţei de transport: ­ Factorul de emisie, conform metodologiei simplificate EEA/EMEP/CORINAIR 1999

este de 3133,8 g CO2/kg motorină; ­ Valoarea pagubelor, estimată pe baza rezultatelor studiului „Externalities of Energy:

Extension of accounting framework and Policy Applications” finanţat de CE, este de 19 Euro/t CO2;

 Pentru reducerea efectului de încălzire globală determinat de reducerea emisiilor de CO2 urmare a evitării generării de emisii în depozit: ­ Cantitatea de emisii de CO2 evitată a fi produsă este de 103.500 t/an, conform celor

precizate în Cap 2; ­ Valoarea pagubelor, estimată pe baza rezultatelor studiului „Externalities of Energy:

Extension of accounting framework and Policy Applications” finanţat de CE, este de 19 Euro/t CO2.

6.4.4 Rezultatele analizei economice

Fluxul economic al investiţiei se elaborează pe baza următoarelor elemente:

 Venituri obţinute din vânzarea energiei electrice  Costurile anuale de exploatare (fără amortizarea investiţiei noi), corectate fiscal  Beneficii realizate prin implementarea investiţiei  Investiţie

Pe baza fluxului economic al investiţiei (prezentat detaliat în Anexa H), se obţin următorii indicatorii de performanţă economică, prezentaţi în tabelul nr 19:

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 75

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Tabelul nr. 19 – Indicatorii de performanţă economică

Valoarea Netã Actualizatã (VNA – E) 218.475 mii Euro

Rata Internă de Rentabilitate (RIR – E) 14%

Raportul Cost/Beneficii (B/C – E) 1,93 În urma analizei indicatorilor rezultaţi din analiza economică se constată că proiectul este rentabil (VNA>0, RIR> rata de actualizare, raportul beneficii-costuri > 1). Concluzia analizei de eficienţã economică elaboratã în documentaţia de faţã este cã proiectul este rentabil, iar decizia de realizare a acestuia este corectã. 6.5 ANALIZA DE SENZITIVITATE În cadrul analizei de senzitivitate se determină modul de variaţie a indicatorilor de eficienţă economică VNA şi RIR la modificarea unor parametrii critici. Parametrii critici sunt acei parametrii pentru care o variaţie de ±1% determină o variaţie cu 1% a RIR sau 5% a VNA. Parametrul analizat în această lucrare este:

 investiţia Variaţia elementului investiţie se va produce în condiţiile păstrării celorlalte date de intrare, prezentate în premise, neschimbate; preţul la energia electrică fiind modificat, astfel încât proiectul să rămână rentabil (preţ energie electrică – 70 Euro/MWh şi preţ energie electrică verde – 45 Euro/MWh).  Sensibilitate la variaţia investiţiei

 Variaţia VNA în funcţie de variaţia investiţiei

Influenţa variaţiei duratei de exploatare asupra VNA este prezentată în tabelul nr 20 Tabelul nr. 20 - Variaţia VNA

90% 95% 100% 105% 110% VNA (mii euro) 816 545 289 46 -184

În condiţiile păstrării neschimbate a celorlalte date de intrare prezentate în premise şi a modificării investiţiei valoarea netă actualizată se micşorează pe masură ce investiţia se măreşte. VNA se îmbunătăţeşte în măsura în care valoarea investiţiei scade. Grafic, evoluţia VNA în funcţie de variaţia duratei de exploatare, se prezintă astfel:

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 76

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Evolutia VNA la modificarea investitiei

-400,00

-200,00

0,00

200,00

400,00

600,00

800,00

1.000,00

90% 95% 100% 105% 110%

M ii

eu ro

VNA

Fig 11 – Evoluţia VNA

 Sensibilitate la variaţia investiţiei  Variaţia RIR în funcţie de variaţia investiţiei

Influenţa variaţiei duratei de exploatare asupra RIR este prezentată în tabelul nr 21 Tabelul nr. 21 - Variaţia RIR

90% 95% 100% 105% 110% RIR (%) 8,14% 8,09% 8,05% 8,01% 7,97%

În condiţiile păstrării neschimbate a celorlalte date de intrare prezentate în premise şi a creşterii valorii de investiţie, RIR scade, proiectul devenind nerentabil peste pragul de 105%. Grafic, evoluţia RIR în funcţie de variaţia duratei de exploatare, se prezintă astfel:

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 77

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Evolutia RIR la modificarea investitiei

7,85%

7,90%

7,95%

8,00%

8,05%

8,10%

8,15%

90% 95% 100% 105% 110%

Investitia

M ii

eu ro

RIR

Fig 12 – Evoluţia RIR

6.6 ANALIZA DE RISC Managementul riscului presupune desfăşurarea unor activităţi specifice care au ca scop atât identificarea, analiza şi evaluarea riscurilor, cât şi determinarea priorităţilor în alocarea resurselor pentru controlul şi finanţarea riscurilor. Pentru determinarea adecvată a riscurilor posibile aferente proiectului, s-au luat în calcul o serie de variabile, precum:

- sursele riscului (evenimente, circumstanţe), - faza proiectului în care acesta poate surveni (construcţie, punere în funcţiune,

operare), - consecinţele apariţiei riscului asupra proiectului şi implicit asupra investitorului, - alocarea riscului.

Astfel, s-au determinat următoarele riscuri ale proiectului:  Riscuri tehnice: Riscurile tehnice ar putea consta în obţinerea unor performanţe inferioare ale echipamentelor fata de cele considerate în analiză, ca urmare a unor deficienţe ascunse de fabricaţie sau a exploatării necorespunzătoare. Datorită utilizării de tehnologii moderne, calitative, care au dovedit performanţe bune în exploatare, precum şi datorită instruirii adecvate a personalului, se poate reduce considerabil impactul riscului.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 78

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

 Riscuri financiare Riscurile financiare pot consta în:

 Depăşirea bugetului proiectului datorata creşterii costurilor echipamentelor şi serviciilor  Depăşirea perioadei de realizare a proiectului din cauza nerespectării graficului de lucru

de către executant. Acest risc poate determina o creştere substanţială a bugetului necesar implementării proiectului. Riscul de acest tip ar putea fi minimizat prin semnarea unui contract „la cheie” cu un contractor general. În baza unui astfel de contract responsabilitatea finalizării lucrărilor de investiţii în graficul de timp preconizat revine în exclusivitate contractorului general.

 Riscuri valutare Riscul valutar implică posibilitatea ca fluctuaţiile ratei de schimb să modifice costurile previzionate ale materialelor necesare fazei de construcţie a proiectului. În vederea evitării sau minimizării acestui risc, se poate apela la diverse instrumente de hedging, cum ar fi contractele de tip futures care permit asigurarea unui curs de schimb prestabilit.  Riscuri instituţionale

Prin grija societãţii, structurile pentru operare şi întreţinere se vor menţine şi după încetarea finanţării. Neimplementarea investiţiei conduce la nerespectarea legislaţiei de protecţie a mediului.

Riscurile legate de contractarea lucrărilor vor fi eliminate prin contracte ferme cu beneficiarii.  Riscuri legale

Nu se întrevăd riscuri legislative majore. Este posibilă totuşi modificarea taxelor aplicate (ex: impozit pe profit) sau apariţia unor noi taxe ce pot diminua randamentul previzionat al proiectului. În vederea minimizării riscurilor este necesarã identificarea măsurilor ce pot fi aplicate pentru a realiza acest lucru. Aceste măsuri pot include următoarele elemente:

 evitarea riscului  menţinerea riscului la un nivel minim, sau transformarea unui risc de nivel mare / mediu,

într-unul de nivel mai redus  reducerea frecvenţei de manifestare  reducerea impactului asupra organizaţiei  partajarea riscului  reţinerea riscului.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 79

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

În funcţie de diferitele tipuri de riscuri care pot surveni în cadrul unui proiect de investiţii şi de nivelul la care se situează acestea, se pot alege diferite metode de reducere a riscurilor. În cazul proiectului de faţă, se vor aplica cu precădere tehnicile de reţinere şi de control ale riscului. Prin tehnicile de reţinere ale riscului, organizaţia acceptă eventuala pierdere cauzată de un anumit risc. Se aplică mai ales în cazul riscurilor cu un nivel mic, care pot fi acceptate, dar care trebuie constant monitorizate pentru a evita creşterea impactului. Tehnicile de control cuprind următoarele elemente:  Tehnici care reduc probabilitatea de apariţie a riscurilor

o Evitarea riscului o Prevenirea pierderilor

 Tehnici care reduc impactul riscurilor o Reducerea riscurilor o Transferul contractual al riscurilor

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 80

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

7. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI Principalele surse posibile de finanţare a proiectelor de investiţii de tipul celui prezentat

în studiul de faţã sunt urmãtoarele: A. Surse proprii ale beneficiarului, constituite din:

1. Cota de amortizare anuală aferentă fondului fix existent (dupã caz); 2. Profitul net

Finanţarea din surse proprii se poate face fie pentru întreaga investiţie, fie numai pentru o parte a acesteia, restul urmând a fi finanţat din alte surse. B. Surse atrase, constituite din:

1. Surse de capital privat (investitori) 2. Surse de capital împrumutat (împrumuturi bancare)

O serie de bănci şi instituţii financiare precum:

 Bănci comerciale naţionale şi internaţionale  Bănci regionale de dezvoltare: BERD, BEI, Instituţii de dezvoltare multilaterală,

Banca Mondială, WB, Corporaţia financiară internaţională, IFC, Bănci de Import - Export şi Agenţii de dezvoltare

acordǎ urmǎtoarele tipuri de împrumuturi/credite:  Împrumuturi comerciale  Credite de export (furnizor sau cumpărător)  Împrumuturi sindicalizate; sunt acordate de un grup de bănci care se înţeleg pentru a

acorda un împrumut în aceleaşi condiţii de finanţare. Alegerea surselor de finanţare a unei investiţii depinde de:

 Valoarea investiţiei, mărimea proiectului  Existenţa cofinanţării  Posibilitatea de accesare a diverselor surse de finanţare  Disponibilitatea şi condiţiile de acordare a surselor de finanţare  Posibilitatea realizării unei combinaţii de surse de finanţare  Capabilitatea financiară a beneficiarului.

În documentaţia de faţã se considerã cã finanţarea investiţiei da valorificare energeticã a deşeurilor municipale în incinta CET Timişoara Sud se face din urmãtoarele surse:

 30 % din surse proprii investitorului

 70 % din credit bancar

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 81

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

8. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI

La stabilirea necesarului de personal pentru realizarea investiţiei s-a ţinut seama de: - echipamentele şi instalaţiile care se prevăd în cadrul investiţiei - gradul de automatizare al acestora - folosirea raţională în condiţiile de creştere a productivităţii muncii a personalului de

exploatare şi reparaţii Pentru exploatarea şi întreţinerea noilor instalaţii şi echipamente va fi nevoie de circa 50

oameni din personalul existent în centrală care va fi instruit prin cursuri de perfecţionare asigurate de furnizorul echipamentelor.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 82

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 9.1. VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI Valoarea totalã a investiţiei determinatã de lucrările de amplasare în incinta CET Timişoara Sud a unei instalaţii de ardere în strat fix (cuptor cu gătare mobile) a deşeurilor în amestec şi producerea energiei electrice şi termice într-un grup energetic de 10 MW cu condensaţie şi priză reglabilă, propuse în cadrul proiectului, conform Devizului General estimativ prezentat în cap. 5, este următoarea: Tabelul nr. 12 – Valoarea totală a investiţiei MII RON MII Euro Valoarea investiţiei (cu TVA), din care: - lucrãri de C+M

508.724,2

183.177,6

118.431,9

42.644,1

Valoarea investiţiei (fãrã TVA), din care: - lucrãri de C+M

428.857,3

153.930,8

99.838,7

35.835,4

Nota: Nu toată structura de cheltuieli a devizului general primeşte TVA, spre exemplu, excepţie fac cheltuielile cuprinse în capitolul 3.2 ( Avize , Acorduri şi Autorizaţii) şi capitolul 5.2. (Taxe, Comisioane şi cote). Valoarea de investiţie în Euro a fost stabilită la cursul valutar din data de 31.10.2009 (1 Euro = 4,2955 lei). 9.2. DURATA DE REALIZARE (LUNI)

Durata totală de realizare a investiţiei propuse este de 24 luni. Aceastã duratã include, atât lucrãrile propriu-zise cât şi perioada necesarã pentru elaborarea şi avizarea documentaţiilor.

Durata de execuţie a lucrărilor de C+I+M este de 18 luni. 9.3. CAPACITĂŢI (ÎN UNITĂŢI FIZICE ŞI VALORICE)

Capacitatea fizicã a instalaţiei de incinerare a deşeurilor municipale ce se propune a se monta în incinta CET Timişoara Sud este de 150 000 tone/an, respectiv 3.000.000 t pe 20 ani. - Investiţia specifică (fãrã TVA) pentru montarea noii instalaţii de valorificare energeticã a

deşeurilor este de 33,28 euro/tona.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 83

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Prezentul studiu de fezabilitate (SF) analizează posibilităţile tehnico-economice pentru implementarea unui sistem de valorificare energetică a „deşeurilor solide municipale în amestec” generate în Municipiul Timişoara prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CT Sud Timişoara. 2. Problemele reprezentate de implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor municipale la nivelul judeţului Timiş, inclusiv lipsa unui depozit conform, funcţionarea instalaţiei PowerPack a SC RETIM-RWE-ECOLOGIC SERVICE SA Timişoara ca o treapta intermediară în vederea stocării temporare a deşeurilor municipale, coroborate cu prevederile din:  Strategia energetica a României pentru perioada 2007—2020, aprobata prin HG nr.

1069/2007.  Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobata prin HG nr.

1535/2003, care transpune Directiva UE nr. 2001/77/EC privind „Promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile pe piaţa unica de energie”

 Strategia locala de alimentare cu energie a consumatorilor din Municipiul Timişoara;  Noua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a

Deşeurilor pentru perioada 2009 – 2015 aflate în procedură de aprobare (se prevede valorificarea energetică a 17% din cantităţile de DSM generate în România),

fundamentează oportunitatea realizării unei investiţii în domeniul valorificării energetice a DSM generate în Municipiul Timişoara. 3. In cadrul SF au fost analizate doua variante conform cerinţelor Primăriei Municipiului Timişoara Protocolului nr. SC2009-20183-01.09.2009 şi anume: - Scenariul I – cel analizat în SPF - instalaţia de valorificare energetică cu o capacitate de

150.000 t/an deşeuri menajere în amestec şi nămol din staţia de epurare municipală; - Scenariul II – o filieră mai complexă alcătuită din:  staţie mărunţire şi sortare a deşeurilor menajere în două fracţii a) deşeuri de ambalaje şi

deşeuri combustibile (80.000 t/an) şi b) deşeuri biodegradabile (70.000 t/an);  transportul deşeurilor biodegradabile la depozitul de la Ghizela şi compostarea acestora

cu obţinerea a doua fracţii c) compost (50.000 t/an) şi d) refuzuri/reziduuri de la compostare (20.000 t/an); compostul se preconizează a fi folosit ca material de umplutură iar refuzurile/reziduurile de la compostare vor fi eliminate prin depozitare finală la depozitul de la Ghizela;

 valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje şi combustibile într-o instalaţie similară cu cea analizată în cadrul scenariului I şi amplasată tot în incinta CET Sud Timişoara, dar cu capacitatea de 80.000 t/an.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 84

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

4. Având în vedere faptul că această investiţie este prima de acest tip din România, premergător acestui studiu au fost realizate un studiu de soluţie şi un studiu de prefezabilitate, care au avut următoarele concluzii: 4.1. După analizarea, în cadrul studiului de soluţie, prin comparaţie a celor două variante din punct de vedere tehnico – economic (incinerare şi gazeificare), tehnologia de valorificare energetică fezabilă este de “combustie a DSM în amestec”, respectiv, instalaţie de ardere în strat fix (cuptor cu grătare mobile reversibile); 4.2. Din analiza efectuată în cadrul studiului de prefezabilitate (grup energetic de contrapresiune şi grup energetic de condensaţie cu prize) a rezultat ca optimă soluţia de producere de energie termică şi energie electrică în grup energetic de condensaţie cu prize reglabile.

Grupul energetic de condensaţie cu prize prezintă marele avantaj de a fi mai flexibil în exploatare în sensul că, în cazul în care sarcina termică scade sub valoarea considerată în documentaţie, instalaţia de incinerare poate să funcţioneze la parametrii normali, turbogeneratorul producâand energie electrică în condensaţie. Astfel, cantitatea de DSM care poate fi incinerată este practic aceeaşi. 5. Cantitatea de energie electrică şi termică livrată de COLTERM în Scenariul II (80.000 t/an de deşeuri de ambalaje şi deşeuri combustibile) este mai mică decât în Scenariul I (150.000 t/an de deşeuri în amestec) chiar dacă puterea calorică este mai mare la Fluff (combustibil alternativ obţinut din deşeuri municipale mărunţite şi sortate).

Din experienţa instalaţiilor similare pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale din UE rezultă următoarele:

- deşeurile de ambalaje separate şi transformate în Fluff au o cantitate mai mare de deşeuri din materiale plastice (raportată la cantitatea totală de deşeuri în amestec ca urmare a separării în staţiile de sortare);

- arderea materialelor plastice generează acid clorhidric în gazele de ardere şi duce la corodarea instalaţiilor, ceea ce impune înlocuirea mai rapidă a părţilor din inox din cuptor, camera de combustie, boiler, sistemele de epurare a gazelor reziduale, etc;

- arderea deşeurilor cu putere calorică mai mare de 14.000 kj/kg implică un sistem de grătare cu răcire cu apă sau aer ceea ce ridică costurile de investiţie şi de exploatare cu peste 5%;

- sistemul de epurare a gazelor reziduale necesită cantităţi mai mari de reactivi şi timpi de staţionare mai ridicaţi pentru asigurarea omogenizării şi asigurării timpului de reacţie ceea ce ridică costurile de investiţie şi de exploatare a sistemului de epurare a gazelor reziduale cu 5-10%; aceasta deoarece concentraţiile în acid clorhidric, dioxine şi furani din gazele de ardere sunt corelate cu cantitatea de clor rezultată în urma arderii deşeurilor;

- soluţia cu Fluff este o soluţie specifică fabricilor de ciment, şi parţial a instalaţiilor de incinerare a deşeurilor, care introduc Fluff-ul în cuptor în cantităţi mici în completarea combustibilul clasic (gaz metan sau CLU); reţeta clasică este de maxim 5-15% Fluff; depăşirea reţetei poate duce la evacuarea de gaze reziduale cu concentraţii în pulberi,

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 85

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

acid clorhidric şi chiar dioxine care nu pot fi reţinute prin sistemele de epurare a gazelor reziduale evacuate folosite de fabricile de ciment;

- instalaţiile de incinerare a deşeurilor municipale din UE preferă să opereze cu deşeuri având puterea calorică maximă de 12.000 kj/kg;

- emisiile de gaze reziduale pe coş (în Scenariul II pentru a se putea respecta concentraţia maximă admisibila a imisiilor la nivelul solului) poate duce la o înălţime de coş cu peste 20 m mai înalt decât în Scenariul I, alte costuri suplimentare de investiţie şi operare;

- costurile instalaţiilor de monitorizare a funcţionării instalaţiei şi a echipamentelor de monitorizare a emisiilor la coş vor creşte cu 8% în Scenariul II.

Din punct de vedere a costurilor, pe ansamblul sistemului de management al deşeurilor în Municipiul Timişoara, Scenariul II duce la costuri suplimentare pentru :

- transportul, compostarea şi depozitarea finală a celor 70.000 t/an care nu vor intra în instalaţia de incinerare;

- schimbarea mai rapidă a unor piese şi instalaţii datorită nivelul ridicat de coroziune; - epurarea gazelor reziduale prin folosirea de doze mai mari de reactivi (var, carbonat de

calciu, uree şi cărbune activ) şi implicit sisteme de depozitare, dozare şi eliminare a cenuşii, clorurii şi sulfatului de calciu, etc;

- activităţi suplimentare de reparaţii curente care pot duce la nerespectarea cantităţilor anuale de deşeuri incinerabile şi implicit la generarea de cantităţi de energie sub capacitatea dimensionată.

Total costuri suplimentare pentru Scenariul II faţă de Scenariul I – 6.763.200 E/an. 6. Analiza efectuată din punct de vedere al efectelor asupra mediului (emisiile de gaze cu efect de seră exprimate în CO2) a dus la stabilirea unor valori de: - Scenariul 0 – transportul şi depozitarea la depozitul judeţean – 103.500 (tone CO2/an); - Scenariul I – valorificarea energetică a 150.000 t/an - 27.000 (tone CO2/an); - Scenariul II – valorificarea energetică a 80.000 t/an - 42.929,7 (tone CO2/an). Total emisii suplimentare pentru Scenariul II faţă de Scenariul I – 15.929,7 (tone CO2/an). Rezultă că Scenariul I este cel mai bun scenariu din punct de vedere al protecţiei mediului, costurilor de investiţie şi operare, siguranţei personalului şi efectelor asupra populaţiei Municipiului Timişoara. In concluzie, se recomandă alegerea Scenariului I şi anume: valorificarea energetică a deşeurilor în amestec intr-o instalaţie de ardere în strat fix (cuptor cu grătare mobile reversibile) şi producerea energiei electrice şi termice în grup energetic de condensaţie cu priză reglabilă (cazan de abur de 64 t/h (55 bar; 4000C) şi producerea energiei electrice într-un turbogenerator de 10,8 MW de condensaţie cu prizã reglabilã la 2 bar). Înlocuirea gazului natural cu deşeuri pentru obţinerea de energie termică şi electrică cumulate de 247.581,8 MWh/an va duce la o economie anuală de cca 28.000.000 lei (reprezentând costul gazelor naturale folosite drept combustibil în cadrul CET Centru Timişoara). 7. Datele de proiectare sunt următoarele: - capacitate – 150.000 tone/an, din care 10 – 15% nămol din staţia de epurare;

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 86

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

- funcţionare - 8.000 ore/an; - perioada de oprire pentru verificare, reparaţii, etc. – 30 zile/an; - capacitatea orară – 18,75 t; - puterea calorică - minimă 6.500 kJ/kg şi maximă de 12.500 kJ/kg.; - cantitatea de zgură generată – 20% - 30.000 t/an; - cantitatea de cenuşă generată – 2% - 3.000 t/an. Eficienţa energetică, condiţie obligatorie pentru obţinerea acordului şi autorizaţiei de mediu, este de 0,655 şi respectă cerinţele legislaţiei în vigoare. Instalaţia de valorificare energetică va respecta cerinţa de „eficienţă energetică”, eficienţa electrică fiind peste 27%. Avantajele variantei recomandate sunt următoarele :  implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM verificată în peste 300 de

instalaţii din UE şi care se bazează pe o integrare perfectă a managementului deşeurilor şi managementul sistemelor energetice;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM în amestec generate în Municipiul Timişoara similară cu tehnologiile de combustie existente in CT Sud Timişoara;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM cu cât mai puţine echipamente, elemente şi piese în mişcare continuă;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM într-o zonă în care este posibilă eliminarea controlată a deşeurilor finale nepericuloase la halda CT Sud Timişoara;

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM într-un ampasament conform cu legislaţia în vigoare (distanţa între instalaţie şi zonele locuite peste 1 km);

 implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a DSM lângă CT Sud Timişoara cu posibilităti de conectare la utilităţile existente a CT Sud Timişoara;

8. SC Colterm S.A. este amplasată în partea de sud a oraşului Timişoara la vest de cartier Chişoda pe teritoriul localităţii Giroc. Incinta centralei se desfăşoară paralel cu DN 59 din care se realizează accesul rutier, aşa cum se prezintă în planul de amplasare în zonă scara 1:25 000 indicativ I-1277.02.001-P1-001. Lucrările prevăzute a se realiza în prezenta documentaţie sunt amplasate pe terenul aflat în administrarea SC COLTERM S.A. şi ocupă o suprafaţă de cca 1,75 ha (vezi plan general indicativ I-1277.02.001-P1-003). În cadrul prezentei investiţii este necesară efectuarea unor lucrări de demolare, lucrări prezentate în planul general de demolare, scara 1:1000, cod ispe I-1277.02.001-P1-002. 9. Valoarea totală a investiţiei este de 508.724.200 RON, respectiv 118.431.900 Euro, din care lucrările de C+M reprezintă 183.177.600 RON, respectiv 42.644.100 Euro. Valoarea de investiţie în Euro a fost stabilită la cursul valutar din data de 31.10.2009 (1 Euro = 4,2955 lei). Rezultatele analizei cost beneficiu sunt prezentate în capitolul 6.

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 87

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Durata totală de realizare a investiţiei propuse este de 36 luni. Capacitatea fizicã a instalaţiei de valorificare energetică a deşeurilor menajere în amestec şi a nămolului rezultat din staţia de epurare municipală ce se va amplasa în incinta CET Timişoara Sud este de 150 000 tone/an, respectiv 3.000.000 t pe 20 ani. Investiţia specifică (fãrã TVA) pentru montarea noii instalaţii de valorificare energeticã a deşeurilor este de 33,28 euro/tona. Detalii tehnice ale instalaţiei sunt prezentate în planul cod ISPE I-1277.02.001-G0-003

10. Proiectul este rentabil în următoarele condiţii: - preţul de vânzare al energiei electrice livrate în cogenerare este de 70 Euro/MWh, - preţul de vânzare a energiei electrice „verzi” livrate este de 45 Euro/MWh, - preţul energiei termice livrate este de 35 Euro/Gcal/h, - preţul certificatelor verzi este 55 Euro/CV, - preţul fierului reciclabil este 83 Euro/t, - preţul aluminiului reciclabil este de 428 Euro/t, - taxa de poartă este de 22,5 Euro/t DMS.

11. Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului financiar al investiţiei sunt următorii:

Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza Fluxului financiar al afacerii sunt următorii: În baza rezultatelor obţinute, se pot remarca următoarele:

- VNA este pozitiv pentru rata de actualizare considerată, ceea ce arată că veniturile realizate pe conturul de analiză acoperă cheltuielile aferente acestuia;

- RIR are valoarea mai mare decât rata de actualizare, ceea ce arată că investiţia este peste pragul de rentabilitate minim acceptat în condiţiile ratei de actualizare considerate;

- B/C este mai mare decât 1, ceea ce arată ca investiţia este rentabilă. Indicatorii de eficienţă financiară determinaţi pe baza finanţării din surse proprii sunt inferiori celor rezultaţi din finanţarea investiţiei din surse atrase. Concluzia analizei de eficienţã financiarã elaboratã în documentaţia de faţã este cã proiectul este rentabil, iar decizia de realizare a acestuia este corectã.

Valoarea Netã Actualizatã a Investiţiei (VNA-C) 289 mii Euro Rata Internă de Rentabilitate aferentă Investiţiei (RIR-C) 8 %

Raportul cost/beneficiu (B/C-C) 1,08

Valoarea Netã Actualizatã a afacerii (VNA-K) 7.596 mii Euro Rata Internă de Rentabilitate a afacerii (RIR-K) 10 %

Raportul cost/beneficiu (B/C-K) -

Serie de modificare Cod document: I-1277.02.001-G0-002 Pag. 88

Fo rm

ul ar

c od

: F IL

42 3-

00 2-

03 A

ct .0

Pe baza fluxului economic al investiţiei, se obţin următorii indicatorii de performanţă economică: Valoarea Netã Actualizatã (VNA – E) 218.475 mii Euro

Rata Internă de Rentabilitate (RIR – E) 14%

Raportul Cost/Beneficii (B/C – E) 1,93 În urma analizei indicatorilor rezultaţi din analiza economică se constată că proiectul este rentabil (VNA>0, RIR> rata de actualizare, raportul beneficii-costuri > 1). Concluzia analizei de eficienţã economică elaboratã în documentaţia de faţã este cã proiectul este rentabil, iar decizia de realizare a acestuia este corectã.

Anexă la HCL nr._________/_____________

Studiu de fezabilitate privind „Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CT Sud

Timişoara”

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

Denumirea investiţiei: „Valorificarea energetică a deşeurilor municipale prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CT Sud Timişoara”. Amplasament: teren CT Sud Timişoara. Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Timişoara. Valoarea investiţiei: 508.724,2 mii lei 118.431,9 mii euro in care C + M lucrări 183.177,6 mii lei 42.644,1 mii euro 1. Cheltuieli ptr. amenajarea terenului 5.085,1 mii lei 1.183,8 mii euro - Amenajări ptr. Protecţia mediului 5.085,1 mii lei 1.183,8 mii euro 2. Cheltuieli ptr. Proiectare şi asistenţă tehnică 44.759,6 mii lei 10.420,1 mii euro - Studii de teren 102,2 mii lei 23,8 mii euro - Taxe avize, acorduri şi autorizaţii 3.848,3 mii lei 895,9 mii euro - Proiectare şi inginerie 28.548,5mii lei 6.646,1mii euro - Organizarea procedurilor de achiziţie publică 76,7 mii lei 17,9 mii euro - Consultanţă 11.938,6 mii lei 2.779,3mii euro - Asistenţă tehnică 245,4 mii lei 57,1 mii euro 3. Cheltuieli ptr. investiţia de bază 5.085,1 mii lei 1.183,8 mii euro - Construcţii şi instalaţii 5.085,1 mii lei 1.183,8 mii euro 4. Alte cheltuieli 54.479,5 mii lei 12.682,9 mii euro - Lucrări de construcţii 3.591,7 mii lei 836,2 mii euro - Cheltuieli conexe organizării de şantier 897,9 mii lei 209,0 mii euro - Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 4.657,2 mii lei 1.084,2 mii euro - Cheltuieli diverse şi neprevăzute 45.332,7 mii lei 10.553,5 mii euro VICEPRIMAR DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ SORIN GRINDEANU MARIUS ONEŢIU

ŞEF SERVICIU SALUBRIZARE ŞEF BIROU GESTIUNE DEŞEURI ADRIAN PUŞCAŞ MARINELA TOPOR

ROMÂNIA APROBAT JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA EDILITARĂ DR.ING.GHEORGHE CIUHANDU SERVICIUL SALUBRIZARE BIROUL GESTIUNE DEŞEURI Nr.SC2009- /

REFERAT Privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru „Valorificarea energetică a

deşeurilor municipale (DMS) prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara”

În anul 2005 Consiliul Local al Municipiului Timişoara, în baza H.C.L. 457/2005 s-a

asociat cu Consiliul Judeţean Timiş şi cu Consiliile Locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului Timiş, în vederea promovării proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor menajere în judeţul Timiş”, proiect din care face parte şi depozitul de deşeuri Ghizela.

Deşi municipiul Timişoara se află într-o situaţie extrem de dificilă în ce priveşte depozitarea deşeurilor colectate de pe raza municipiului Timişoara, deoarece de la 01.01.2009 depozitul de deşeuri de la Parţa - Şag este închis, deşeurile colectate sunt balotate şi depozitate temporar pe platforma CET Sud şi pe o platformă închiriată de operatorul de salubrizare de la societatea Smithfield S.A., situată în strada Polonă, până la ora actuală nu a fost realizat nici un obiectiv din cadrul proiectului, cu toate că, Consultantul Kocks – Epem – Romair - Enviroplan, cu acceptul Ministerului Mediului, a realizat în avans documentaţia de licitaţie pentru realizarea depozitului de deşeuri Ghizela, şi a predat-o în octombrie 2008 Consiliului Judeţean Timiş.

De menţionat că perioada de depozitare temporară este de maxim 1 an, conform prevederilor legale în domeniu, perioadă după care acestea trebuie transportate şi depozitate.

Având în vedere situaţia dificilă în care se găseşte Municipiul Timişoara, neavând în prezent unde depozita deşeurile colectate şi nici în perspectiva imediată(2010) nu se întrevede o posibilitate reală de realizare a depozitului de la Ghizela, se impune ca municipiul Timişoara să-şi reconsidere strategia în ce priveşte eliminarea finală a deşeurilor, în conformitate cu Planul Local de Gestionare a Deşeurilor în municipiul Timişoara, aprobat prin H.C.L. nr. 320/2008, prin identificarea altor soluţii şi alegerea celei mai fezabile din punct de vedere tehnic şi economic pentru municipiu şi pentru comunitate.

În acest sens s-a realizat de către ISPE Bucureşti, la solicitarea SC COLTERM SA, Timişoara studiu de soluţie şi studiul de prefezabilitate pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale şi producerea de energie electrică şi termică.

Valorificarea energetică a deşeurilor municipale reprezintă o soluţie tehnico- economică şi socială pe termen lung pentru municipiul Timişoara. Colectarea şi transportul deşeurilor va fi asigurată de operatorul de servicii de salubrizare local, iar instalaţia de valorificare energetică a deşeurilor poate fi integrată în vederea exploatării în cadrul CET Sud Timişoara.

Valoarea puterii calorice a deşeurilor municipale este în creştere şi poate asigura funcţionarea unei instalaţii de valorificare energetică cu respectarea tuturor cerinţelor de protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei.

cod FP53 – 01 ver. 1

Implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a deşeurilor municipale,

verificată în peste 300 de instalaţii din Uniunea Europeană, se bazează pe o integrare perfectă a managementului deşeurilor şi managementul sistemelor energetice. Implementarea unei tehnologii de valorificare energetică a deşeurilor municipale în amestec generate în municipiul Timişoara este similară cu tehnologiile de combustie existente în CET Sud Timişoara. Implementarea acestei tehnologii se realizează în CET Sud cu cât mai puţine echipamente, elemente şi piese. De asemenea, în această zonă este posibilă eliminarea controlată a deşeurilor finale nepericuloase (cenuşă) în halda CET Sud Timişoara. Implementarea pe acest amplasament este conformă cu legislaţia în vigoare, respectiv distanţa între instalaţia de valorificare energetică şi zonele de locuit este de peste 1 Km, conform HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor. Implementarea acestei tehnologii la CET Sud se face şi datorită posibilităţilor de conectare la utilităţile existente modernizate în ultimii ani, iar altele realizate prin programe de investiţii ale SC COLTERM SA. În schema de funcţionare a instalaţiei în regim de vară necesarul de energie termică este asigurat numai de centrala nouă de cogenerare; apa de termoficare este încălzită în schimbătoarele cu plăci şi alimentează conducta de tur termoficare. În schema de funcţionare în regim de iarnă debitul de apă din conducta de retur termoficare se împarte în două: o parte este încălzită în schimbătoarele cu plăci ale centralei de cogenerare pe deşeuri de 20Gcal/h, iar diferenţa de debit de apă de termoficare este încălzită în centrala existentă. Valorificarea energetică a deşeurilor municipale se va face atât electric cât şi termic. Energia termică se va distribui prin sistemul existent al CET Sud Timişoara. Distribuţia energiei electrice se va face prin transformatorul existent care va fi completat cu o celulă echipată cu întrerupător cu mediu de stingere în vid, cu cabluri. De asemenea, se vor face şi unele amenajări în staţia existentă. Implementarea unui sistem de valorificare energetică, a deşeurilor menajere în amestec generate în municipiul Timişoara ia în considerare: - Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 5 elaborat şi aprobat în anul 2006; - Studiul privind Managementul Deşeurilor în municipiul Timişoara şi elaborarea Strategiei de Gestionare a Deşeurilor elaborat de S.C. Argif Proiect S.R.L. Piteşti (contract nr. 184/241/2007), aprobat prin HCL 320/2008, precum şi toate prevederile din legislaţia comunitară în vigoare şi care se implementează şi în România ca stat membru al U.E. : Directiva nr. 1999/31/C.E. privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată prin Regulamentul 1882/2003, care prevede obligativitatea pentru statele membre de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, Directiva 2001/77/.C.E. privind promovarea producerii de electricitate din surse regenerabile care poate stimula producerea de energie din deşeuri – obiectivul fiind generarea de 20% din energia necesară până în 2020, folosind surse regenerabile, Strategia U.E. privind schimbările climatice care stabileşte ca ţintă reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2025. Implementarea sistemului de valorificare energetică a deşeurilor menajere amestec în municipiul Timişoara asigură: - neutralizarea nămolului rezultat din Staţia de epurare a municipiului Timişoara (32.229,5 tone/an cu conţinut de minim 35% substanţă uscată); cod FP53 – 01 ver. 1

- reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate anual la viitorul depozit conform de la Ghizela în concordanţă cu prevederile din Directiva nr. 1999/31/C.E., privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată de Regulamentul 1882/2003, care prevede obligativitatea pentru statele membre U.E. de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate:

• La 75% din cantitatea totală generată în 1995 – până în 2010; • la 50% din cantitatea generată în 1995 – până în 2014; • la 35% din cantitatea generată în 1995 – până în 2020; • promovarea în România a producerii de electricitate în concordanţă cu

Directiva 2001/77/C.E. privind promovarea producerii de electricitate din surse regenerabile care poate stimula producerea de energie din deşeuri – obiectivul fiind generarea de 20% din energia necesară până în 2020, folosind surse regenerabile;

• participarea României la Strategia U.E. privind schimbările climatice care stabileşte ca ţintă reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2025.

Acest sistem va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi lung nu doar pentru municipiul Timişoara, dar şi pentru judeţul Timiş şi Regiunea Vest. Menţionăm că din analiza proiectului Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2009 – 2013, aflat în perioada de consultări, în cadrul alternativei 2, se propune valorificarea energetică a deşeurilor cu cogenerare la nivelul a 17% din cantitatea totală de deşeuri municipale generate în România.

S-a optat pentru soluţia de valorificare energetică a deşeurilor municipale în amestec datorită faptului că:

- colectarea deşeurilor în sistem dual nu funcţionează la nivelul prognozat, populaţia deşi acceptă colectarea selectivă în sistem dual, nu depune selectiv deşeurile generate în recipientele de colectare.

- sistemul de transport al operatorului nu asigură colectarea deşeurilor umede şi uscate într-un grafic de timp corespunzător, acelaşi autovehicul colectând ambele fracţii de pe traseele de colectare;

- valorificarea materială a deşeurilor municipale este condiţionată de participarea populaţiei la activitatea de colectare selectivă şi de piaţa mondială de procesare a deşeurilor reciclabile. Implementarea sistemului de colectare selectivă bazat numai pe trasee şi orare diferite de colectare nu este fezabil, este necesară achiziţionarea de autogunoiere cu două sau trei compartimente. Achiziţionarea acestora este rentabilă numai după participarea populaţiei la colectarea selectivă la un nivel minim de 50% din populaţia conectată la serviciul de salubritate.

Prin Studiu de Fezabilitate s-a analizat modul de gestionare a cantităţii de 150.000 tone deşeuri municipale generate pe teritoriul municipiului Timişoara din a căror valorificarea energetică se produce 85.928 MWh/an sau 182.638 MWh/an energie termică.

Studiul de Fezabilitate pentru „Valorificarea energetică a deşeurilor municipale (DMS) prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara, potrivit proiectului nr.24.733/FC001/2009/1 a fost întocmit de către ISPE Bucureşti la comanda SC COLTERM SA Timişoara şi pus la dispoziţie de către acesta din urma, gratuit, Municipiului Timişoara, iar valoarea proiectul este de 118.431,9 mii euro.

cod FP53 – 01 ver. 1

Având în vedere expunerea de mai sus, pentru asigurarea pe termen lung a eliminării

finale a deşeurilor din municipiul Timişoara în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, în condiţii tehnice şi economice avantajoase, propunem aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru „Valorificarea energetică a deşeurilor municipale (DMS) prin conceperea unei instalaţii adecvate şi integrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara” potrivit proiectului nr. 24.733/FC001/2009/1 a fost întocmit de către ISPE Bucureşti. VICEPRIMAR DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ SORIN GRINDEANU MARIUS ONEŢIU ŞEF SERVICIU SALUBRIZARE ŞEF BIROU GESTIUNE DEŞEURI ADRIAN PUŞCAŞ MARINELA TOPOR Red. MT Dact.MT cod FP53 – 01 ver. 1