SOCIETATEA COMERCIALA DE PROIECTARI BAU. PROIECT str.I. Nemoianu nr.6A TIMISOARA: nr.J/35/355 din 30.01.1992 cui. R1802622 cont: RO11RNCB0I243043238420001 - BCR Timiş tel,fax: 0256-201953; 0744-532642; 0745-647532 ; 0740-013610 e-mail: bau(Drdstm.ro FOAIE DE CAPĂT Denumire lucrare: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Proiect numărul: 2901/2020 Faza: EXPERTIZA TEHNICA Amplasament : Municipiul TIMISOARA, județul TIMIS str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30 Titularul investiţiei: MUNICIPIUL TIMISOARA Beneficiarul investiţiei: MUNICIPIUL TIMISOARA Ordonator de credite: MUNICIPIUL TIMISOARA Elaboratorul doc. : SC BAU PROIECT SRL Timișoara Str. losif Nemoianu nr. 6a Vol. Director, ing. STERN TOMA ing. CR.
m RE ŢI N E A m Să = N = NĂSCUTĂ) ÎN ANUL ... ÎN LOCALITATEA -. ORAŞ = MT PROFESIONALĂ gat _ isi [ RERIL a PENTRU CALITATEA De EXPE 20) MINISTERUL LUCR FRILOR DR EXP PUBLICE ŞI AMENAJARII e -- TERITORIULUI.
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ŞI AMENAJARII TERITORIULUI SE ATESTĂ n În baza certificatului nr. --... 109 „dia _CRAȘOVA d SARME le 1) Pentru calitate de EXPERT TEHNIC în anul .......45 luna VI MI - ziua -- = atat ranirea si n ap a a Va a e JUR. ARAD. Î iile SONSTR SINILE, ÎNDUSTR „AGRO ZOR, GU STRIJETI |n e NE BR RER III SRI SER RET ARMATE ZI ASI DIRECTOR GENERAL îi MW Comisia nr. Valabil(vezi verso) EI Prezentul certificat a fost SERIA | NR. 1509 Data eliberărij OF.02. /725 eliberat în baza legii .nr.10/1995 Prezentul certificat va fi vizat de emitent din 5 în 5 ani pede la-dataeliberării te 050020ti MDRTI. DIRECTOR oma LEGITIMATIE DAI (SU RTV GSL
SOCIETATEA COMERCIALA DE PROIECTARI BAU. PROIECT str.I. Nemoianu nr.GA TIMISOARA: nr.4/35/355 din 30.01.1992 cui. R1802622 cont: RO11RNCB0249043298420001 - BCR Timiş tel,fax: 0256-201953; 0744-532642; 0745-647532 ; 0740-013610 e-mail: bau(Drdstm.ro BORDEROU 1) Foaie de capat si semnaturi 2) Copie dupa actul de atestare si legitimatie 3) Borderou 4) Raport Sintetic — Corp C1-a ) Expertiza tehnica — Corp C1-a ) Anexa la expertiza — Corp C1-a 7) Raport Sintetic — Corp C1-b ) Expertiza tehnica — Corp C1-b 9) Anexa la expertiza — Corp C1-b 10) Raport Sintetic — Corp C1-c 11) Expertiza tehnica — Corp C1-c 12) Anexa la expertiza — Corp C1-c 13) Fotografii
EVALUARE SEISMICA RAPORT SINTETIC Denumirea lucrării: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Scopul expertizei: Reabilitare clădire scoală — Corp Cl-a Data expertizei: Februarie 2020 Expert tehnic Crașovan Cornel Legitimaţie 1509 Adresa: municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiș Categoria de importanta (HG 766/1997): Cc Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1); II Anul construirii: 1975 Funcțiunea clădirii: Clădire Scoală Înălțimea supraterana totala (m): 11,15 Număr de niveluri: Sp+P+2E Suprafața construita (mp): 644,03 Suprafața desfăşurată (mp): 2576,12 Sistemul structural: Zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpișori din beton armat Componente nestructurale: Ziduri ușoare de compartimentare Acţiunea seismica (probabilitatea de depăşire in 50 ani): ULS Verificarea la Starea Limita Ultima: Metodologia de evaluare folosita (P100-3): 1 2 3 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica, Rl: 85 Gradul de afectare structurala, R2: 80 Gradul de asigurare structurala seismica, R3: 94 Clasa de risc seismica in care a fost încadrată construcția, Rs: I II NI IV Descrierea clasei de risc seismic În clasa de risc seismic RS III, intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Verificarea la Starea Limita de Serviciu Nu este cazul Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt Concluzii: protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. Necesitatea lucrărilor de intervenție Da Nu Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție, Rs: I Il m |IV
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Nr.1414/a /02.2020 Obiectul prezentei expertize tehnice îl constituie corp clădire ot municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiş. [ Beneficiar: Municipiul Timişoara. X Motivul expertizei tehnice este următorul: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 pi; CORP l-a — 1. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL PRIVIND CONSTRUCTIA Clădirea şcolii este alcătuită din trei corpuri, separate prin rost antiseismic. a) Data execuției clădirii — 1975 b) Numărul de niveluri — Sp+P+2E c) Forma si dimensiunile in plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 5740 m x11,22m d) Forma şi dimensiunile în elevație: clădirea păstrează regularitatea pe verticală. Înălțimea minima la atic este de 11,15 m. e) Tipul structurii: zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat f) Natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire: cărămidă eficientă cu mortar de ciment la rosturi g) Tipul si materialele planşeului: planșeu din beton cu centuri din beton armat h) Tipul si materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă i) Natura terenului de fundare: praf argilos nisipos j) Tipul si materialele de fundare: tip continue din beton k) Tipul şi materialele finisajelor şi decoraţiilor exterioare: tencuială și zugrăveală exterioară
15.53 3142 13.85 13. Corp C1-e 28 Corp C1-b 7 4 + TI 2 „St, 5740 , 2. DOCUMENTE CE STAU LA BAZA INFORMATIILOR GENERALE PREZENTATE MAI SUS a) Vizualizarea clădirii de către expert; b) Planuri relevee; c) Sondaj de dezvelire la fundații; d) Studiu geotehnic. 3. DATEPRIVIND STAREA FIZICĂ A CLĂDIRII - Tencuiala exterioară este dezlipită local de suport şi căzută la baza aticului şi la brâul orizontal de la cota +0,00; - Tencuiala exterioară este dezlipită local şi în câmp; - Paziile de tablă sunt ruginite şi neetanşe; - Armăturile din oțel beton (în proporţie de cca 55%) de la grinzile planşeului peste subsol sunt dezvelite şi afectate de rugină; - Trotuarul perimetral este denivelat, descompletat şi neetanş; - Izolaţia hidrofugă la acoperiş este neetanşă; - Treptele exterioare din beton armat sunt degradate. 4. DOCUMENTE NORMATIVE DE BAZA - Clasa de importanta a clădirii este II, conform P100/2013, iar categoria de importanță este C, conform HG 766/1997 - Clădirea este amplasata in zona seismica cu ag=0,20g. Timp de col Tc=0.7sec. - Legea nr. 10/1995 — Privind Calitatea in construcţii - Legea nr. 50/1991 — Privind Autorizarea executării lucrărilor de construcții cu modificările şi completările ulterioare - CR 0/2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții - Normativ P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica - Normativ P100-3/2019 — Cod de proiectare seismica partea a-III-a
- Indicativ NP 112/2014 — Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață - Normativ CR 6/2013 — Cod de proiectare pentru structuri de zidărie 5 | | : , A hi E Lt i [e z 150 zs E PA UTCB, 2012 Kilometri PE tre aiva Tec Ira FE tra Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani aro see re ace 2 et re rave ore o me : ] E Â i SCARA i 5 1:3,000,000 E H E HE R 3 E ui E : Tc=0,7s HI ia E 4 5 LE + 190 pitD 200 250, nb er ' 'UTCB, 2011 Kilometri , zl te 00 doc ud E ke dc Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
5. INFORMAȚII PRIVIND GEOMETRIA a) Poziționarea în plan a pereţilor structurali şi dimensiunile acestora: pereții structurali sunt dispuşi pe ambele direcții; de asemenea stâlpișorii din beton armat sunt dispuși uniform pe cele două direcții; b) Dimensiunile pereţilor exteriori: 40 cm; c) Dimensiunile pereților interiori: 25 em; d) Continuitatea pe verticală a pereților structurali: pereții structurali respectă continuitatea pe verticală; e) Poziționarea şi dimensiunile în plan şi în elevație ale golurilor (uşi, ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nișe): nu se respectă în totalitate prevederile Normativului CR 6/2013; f) Poziționarea în plan şi în elevație a elementelor structurale din zidărie care generează împingeri (arce, bolți, cupole) cu stabilirea tipologiei şi a principalelor dimensiuni (formă, grosime), precum şi a elementelor care pot prelua împingerile (contraforți, tiranți): nu exista elemente structurale care să genereze împingeri; 8) Poziționarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeului: planşeul este din beton armat monolit. h) Poziţiile şi dimensiunile elementelor de confinare (stâlpişori şi centuri), ale buiandrugilor şi ale tiranților: stâlpișorii din beton armat sunt amplasați la uniform pe cele două direcții, iar centurile sunt dispuse la partea superioara a pereților structurali; i) Dimensiunile şi geometria fundațiilor: Fundaţii continue din beton sub ziduri. 6. CALITATEA MATERIALELOR ÎNGLOBATE ÎN STRUCTURĂ a) Tipul şi materialul elementelor pentru zidărie: blocuri ceramice; b) Tipul şi calitatea mortarului: mortar de ciment; c) Legăturile (țeserea) la intersecțiile pereţilor: stâlpişori din beton armat; d) Calitatea execuției pereților: pereţii structurali respectă verticalitatea şi planeitatea. 7. NIVELUL DE CUNOASTERE - Geometria clădirii, configurația de ansamblu şi dimensiunile elementelor structurale (ziduri, planşeu din lemn, elementele şarpantei din lemn) sunt cunoscute din planurile relevee şi vizualizarea de către expert. - Întrucât beneficiarul nu dispune de documentația tehnică de proiectare originală şi nu sunt cunoscute caracteristicile mecanice ale materialelor înglobate în structură (blocuri ceramice, beton armat, oțel beton, ţiglă ceramică), nivelul de cunoaştere adoptat în prezenta expertiză, conform normativului P100-3/2019, Tabel 4.1, este cunoaşterea limitată KL1. - Valoarea factorului de încredere este CF = 1,35 Tabelul: Niveluri de cunoaştere si metodele corespunzătoare de calcul (P100-3/2019) original si verificarea Vizuala prin sondaj in teren sau dintr-un releveu complet al clădirii tehnică de proiectare originală sau (b) pe baza proiectării simulate în acord cu practica la data realizării clădirii şi pe baza unei inspecții limitate în teren Nivelul Geometria clădirii Alcătuirea de detaliu Proprietățile mecanice ale cunoaşterii materialelor KLI Din proiectul de ansamblu | (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare originală sau (b) valori stabilite pe baza standardelor valabile sau practicilor de construire din perioada realizării clădirii şi din încercări limitate în
teren KL2 (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare tehnică de proiectare originală şi dintr-o originală şi rapoartele inspecție limitată în teren originale privind calitatea sau lucrărilor de construire (b) dintr-o inspecţie extinsă | sau în teren (b) din specificaţiile de proiectare originale şi din încercări limitate în teren sau (c) din încercări extinse în teren KL3 (a) din documentaţia (a) din documentația tehnică de proiectare tehnică originală, din rapoartele de proiectare originală, din originale privind rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de calitatea lucrărilor de construire şi dintr-o construire şi din încercări inspecţie limitată în limitate în teren teren sau sau (b) din încercări (b) dintr-o inspecţie cuprinzătoare în teren cuprinzătoare în teren Factori de încredere Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se stabilesc în funcţie de valorile factorilor de încredere, CF. Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaştere realizat, astfel: (a) Nivel de cunoaştere realizat, KL1: CF = 1,35; (b) Nivel de cunoaştere realizat, KL2: CF = 1,20; (c) Nivel de cunoaştere realizat, KL3: CF = 1,00. 8. EVALUAREA CALITATIVĂ În conformitate cu prevederile Normativului P100-3/2019, pentru evaluarea seismică a clădirilor sunt prevăzute trei metodologii diferite din punct de vedere al complexității: a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută; b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie; c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. Metodologia de nivel 1 Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile aparţinând claselor de importanță şi expunere la cutremur III şi IV, cu regularitate în plan şi în elevaţie, având următoarele caracteristici: (a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,15g; (b) clădiri cu structura cu pereți din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,20g; (c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planşee rigide şi rezistente la acţiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D a Normativului P100-3/2019:
+ clădiri din zidărie confinată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,20 g, şi P+4E, în zone seismice cu ag < 0,15 B; e clădiri din zidărie nearmată, cu regularitate în plan și în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag< 0,15 g; + clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu ag= 0,10g. (d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,10 g. Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată şi pentru evaluarea altor clădiri decât cele prevăzute mai sus, în scopul obținerii unor informații preliminare, dar rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau stabilirea lucrărilor de intervenție. Prin excepție de la alineatul anterior, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru preluarea forțelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabileşte această necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai complexe, în acord cu prevederile codului. Metodologia de nivel 1 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale (b) evaluarea cantitativă, utilizând metode simplificate de calcul structural şi verificări globale ale structurii (ale efectelor acţiunii seismice), în elementele esențiale. Metodologia de nivel 2 Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri cu orice tip de structură, aparţinând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur, Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri care îndeplinesc condiţiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu precizie mai mare a susceptibilității de avariere la acțiuni seismice. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 2 prezintă un grad de încredere superior celui obținut prin aplicarea metodologiei de nivel 1. Metodologia de nivel 2 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural static liniar şi factori de comportare. Metodologia de nivel 3 Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat a comportării seismice. Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaştere este KLI. Nivelul de cunoaştere recomandat pentru această metodologie este KL3. Pentru clădirile cu structura de zidărie, condiții suplimentare de aplicare a metodologiei de nivel 3 sunt date în anexa D a Normativului P100-3/2019. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 3 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2. Metodologia de nivel 3 implică:
(a) evaluarea calitativă pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a clădirilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă care ia în considerare în mod explicit comportarea neliniară a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. În conformitate cu prevederile normativului P100-3/2019, Anexa D, metodologia de evaluarea aleasă pentru clădirea în studiu este de nivel 1. Evaluarea calitativă se face ținând seama de: (a) alcătuirea clădirii; (b) degradarea clădirii. 8.1. Evaluarea calitativă pe baza conformării structurii şi detalierea elementelor structurale și nestructurale — Indicatorul R1 Evaluarea indicatorului R1 ţine seama de regimul de înălțimea al clădirii, rigiditatea planșeelor la acțiuni în plan orizontal și regularitatea geometrică și structurală. Rezultatul evaluării calitative a gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică se cuantifică prin indicatorul R1, unde 0 <R1 < 100. Valori maxime pentru indicatorul Ri sunt date în tabelul D.la şi D.1b. În funcţie de situația concretă a fiecărei clădiri, expertul adoptă valori pentru indicatorul R1 inferioare celor maxime. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor care respectă condițiile de alcătuire seismică din reglementările tehnice în vigoare, este 100. Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului RI, zidărie confinată - metodologia de nivel 1 Rigiditate Regim de Condiții de regularitate planşee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în | Fără regularitate în plan şi în elevație | plan sau în elevație | plan şi în elevație Rigide <P+2E 100 (85) 100 85 >P+2E 90 85 75 Fărărigiditate | < P+2E 85 70 60 semnificativă | > P+2E 70 55 35 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică Valoarea gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții de alcătuire, din anexa corespunzătoare tipului de material structural, în funcție de metodologia de evaluare utilizată. RI poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R1 = 100 corespunde unei clădiri care îndeplineşte integral toate condițiile de alcătuire. Clasa de risc asociată indicatorului R1 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs I, dacă R1 < 30; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 30 <R1< 60; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 60 < R1< 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R1 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului Rl este: RI de risc seismic RsIII, =83, care corespunde clasei
8.2. Evaluarea calitativă a gradului de afectare structurală — Indicatorul R2 Rezultatul evaluării calitative a gradului de afectare structurală se cuantifică prin indicatorul R2. Indicatorul R2 se determină cu relația: R2= Ah+ Av unde Av punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor verticale; Ah punctajul acordat în funcție de starea de avariere a elementelor orizontale. 0<R2<100 Valorile maxime ale punctajelor Ah şi Av sunt date în tabelul D.2. În funcție de situaţia concretă a fiecărei clădiri, expertul tehnic adoptă valorile Ah şi Av pentru aprecierea realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranței structurale a clădirii examinate, Punctajul maxim, corespunzător clădirilor fără degradări, este 100. Tabelul D.2 Valori maxime Ah, Av - metodologia de nivel 1 Tipul avariilor Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Nesemnificative 70 30 Moderate 60 20 Grave 45 15 Foarte grave 25 10 Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt: (a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce; (b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi şi arce; (c) Fisuri înclinate în şpaleți; (d) Zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului; (e) Fisuri orizontale la extremitățile şpaleților; () Avarii la intersecțiile pereților, cu tendință de desprindere; (&) Fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereții perpendiculari; (h) Expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă planşeele. Caracterizarea orientativă a severității avariilor elementelor structurale verticale, pentru utilizare în tabelul D.2, este următoarea: (a) avarii nesemnificative ale pereţilor structural: - fisuri orizontale foarte subțiri în rosturile de la bază; - fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază. (b) avarii nesemnificative ale şpaleților între goluri: - fisuri foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); - fisuri diagonale subţiri în cărămizi în < 5% din asize. (c) avarii moderate ale percţilor structurali: - fisuri orizontale sau mortar desprins la bază şi în apropierea acesteia cu deplasări (< 5+6 mm) în planul de fisurare; - fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă; - fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi); (d) avarii moderate ale şpaleţilor între goluri - fisuri foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități şi, uneori, şi în alte rosturi apropiate de extremități;
- fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii și deschiderea rosturilor verticale (< 5=6 mm); rupere în scară cu < 5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (< 5+6 mm), cele mai multe prin cărămizi, care ajung la colțuri sau în apropierea acestora; la extremități nu se produce zdrobirea zidăriei. (e) Avarii grave ale pereților structurali: - fisuri în rostul orizontal, la bază, < 10+12 mm; - fisuri înclinate extinse pe mai multe asize; - fisuri înclinate cu deschideri < 1012 mm în partea superioară; (f) Avarii grave ale şpaleților dintre goluri: - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri subţiri sau mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremități; - ieşirea din plan sau deplasări în plan; - cărămizi zdrobite la colțuri; - fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 10+12 mm); rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (> 6 mm), majoritatea prin cărămizi; câteva zone zdrobite la colțuri sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare. (8) Avarii foarte grave ale pereților structurali: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări în scară importante, cu lunecarea unor cărămizi de pe cele pe care erau zidite; - secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremități; - deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). (h) Avarii foarte grave ale şpaleților dintre goluri: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări semnificative în plan sau perpendicular pe plan; - zdrobirea extinsă a cărămizilor la colțuri; - deplasări în scară mari (cu căderea unor cărămizi de pe cele inferioare); - ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor; - deplasări laterale mari, în zonele de margine zidăria a început să cadă; - deplasări şi rotiri importante în lungul planurilor de fisurare Structura este considerată cu avarii grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcțiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din numărul total al spaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj. () Structura este considerată cu avarii foarte grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din numărul total al şpaleților pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.
La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenții imediate pentru punerea în siguranță provizorie a clădirii şi interzicerea accesului tuturor persoanelor, evaluarea preliminară nu mai este necesară şi se trece direct la evaluarea calitativă detaliată. Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2, pentru elementele structurale orizontale, este următoarea: (a) Avarii la planşee cu grinzi din lemn: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi; - Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereţi la reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme. (b) Avarii la planşee cu grinzi metalice şi bolțişoare de cărămidă: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolțişoare, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în bolţişoare, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolţişoare, paralele cu grinzile şi însoţite de multe fisuri transversale; - Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltişoarelor, zdrobirea Zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor metalice, căderea boltişoarelor. (c) Avarii la bolți şi cupole: - Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole fără tiranți; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, la bază şi la reazemul bolții, eventual cu zdrobirea zonei comprimate, deformaţii remanente importante ("coborârea" bolților sau deplasarea laterală a reazemelor). Valoarea gradului de afectare structurală, R2, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții privind evaluarea stării de degradare a elementelor structurale dat în lista specifică din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat. R2 poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R2 = 100 corespunde unei clădiri neafectate de degradări seismice sau de altă natură. Clasa de risc asociată indicatorului R2 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs |, dacă R2 < 50; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 50 < R2 < 70; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 70 < R2 < 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 < R2 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R2 este: R2=88, care corespunde clasei de risc seismic Rs III. 10
8.3. Evaluarea prin calcul — Indicatorul R3 Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformații) se face considerând structura încărcată cu forțe laterale statice echivalente (conform P 100-1), utilizând procedee simplificate de calcul pentru determinarea perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția forțelor între elementele verticale ale structurii etc. Se fac verificări numai la Starea Limită Ultimă. Forţa tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu fundamental de vibrație, pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor privind metoda forţelor laterale statice echivalente din P 100-1/2013 şi P100- 3/2019. Indicatorul R3 este calculat în anexa la prezenta expertiză. Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs 1, dacă R3 < 35%; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 35% < R3 < 65%; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 65% < R3 < 90%; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90% > R3. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R3 este: R3=94%, care corespunde clasei de risc seismic Rs IV. 9. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASA DE RISC SEISMIC Normativul P100-3/2019 defineşte următoarele patru clase de risc seismic: (î) Clasa de risc seismic Rs 1, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; G) Clasa de risc seismic Rs II, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parțială este puțin probabilă; (k) Clasa de risc seismic Rs III, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor; () Clasa de risc seismic Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe baza evaluării calitative efectuată la clădirea ce face obiectul prezentei expertize, indicatorul R1 şi R2 au valorile: R1=85% R2=80% Pe baza evaluării cantitative prin calcul, indicatorul R3 are valoare: R3=94% Conform indicatorilor R1, R2 și R3 stabiliți în urma evaluării calitative şi cantitative clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RS III, in care intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 11
10. MASURI DE INTERVENŢIE A. Varianta I de intervenție (minimala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereţii exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiș. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalaţiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. B. Varianta II de intervenție (maximala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiș. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) 17) Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. Se tencuiesc pereţii din beton de la subsol. 12
11. CONCLUZII . Programul beneficiarului privind REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30, poate fi efectuat numai în condițiile respectării măsurilor de intervenție de la capitolul 10. n Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereţi, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. " Varianta minimala este obligatorie. Varianta maximala asigura o mai buna igienizare a subsolului. Recomandam execuţia proiectului in varianta minimala. " Prezenta expertiză va fi cuprinsă în cartea tehnica a clădirii. n Lucrările de intervenție se vor efectua doar pe baza unui proiect tehnic de execuție. În proiectul tehnic de execuţie proiectantul va întocmi programul de control al calității si fazele determinante. . Lucrările de execuţie se vor realiza sub supravegherea unui personal tehnic de specialitate al constructorului şi beneficiarului. m Pentru orice viciu ascuns descoperit la execuția lucrărilor de reabilitare va fi anunțat inginerul expert. Întocmit, 13
ANEXA LA EXPERTIZA TEHNICA Nr. 1414/a /02.2020 1. EVALUAREA CANTITATIVĂ — INDICATORUL R3 Perioada de control (colț) a spectrului de răspuns pentru cutremure având IMR=100 ani, conform tabel 3.1 din P100-1/2013 este: Ts = 0,14 sec Tc = 0,70 sec; To = 3,00 sec Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură, conform P100-1/2013 este: Bo = 2,50 Valoarea de vârf a accelerației terenului ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani conform P100-1/2013 este: as = 0,20 g Clasa de importanță şi expunere la cutremur conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: II; Valoarea factorului de importanță conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: Categoria de importanţă, conform HG 766/1997: C Tipul de alcătuire al construcţiei: zidărie din cărămidă eficientă şi stâlpişori din beton armat. Planşee din beton armat monolit. Factorul de comportare pentru acțiuni seismice orizontale q pentru zidărie confiată cu forma regulată în plan şi elevaţie conform P100-3/2019, Anexa D, este: q=2,00 15.53 E 135 , „158 E mu Corp C1-e Corp C1-b Carp C1-a drd _
ve Fura 15 iE ae pre 1 L ue e 1 L cun 1 Soara 1:3.000.000 i re A E E a UTCB, 2012 Kilometri wire zi tre re 7 23 FSE Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani 2096 age eur 0 are avar ge i i i i 7 i î i 1 1 | A A N E SCARA 1:3,000,000 A aria 5 & E | PIATRAMEAT : Te=0,7s' , une : E NIERGUREA-IUC_. k sI = E a E it l 0 50 100 150 200 250 Pr A | UTCB, 2011 Kilometri Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ T be are TE irc are PR he «tot adr Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
2. SELECTAREA NIVELULUI HAZARDULUI SEISMIC PENTRU DIFERITE STARI LIMITA (Anexa A) Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de performanța de siguranță a vieţii din cadrul P100-3/2019. Pentru evaluarea construcției existente, valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului este un interval mediu de recurența de 100 de ani (70% probabilitate de depășire in 50 de ani) conform tabel A.2 din P100-3/2019. Tabelul A.2: intervale medii de recurenţă și probabilităti de depășire Fr : Intervalul mediu de recurenţă a valorii de | Probabilitatea de depășire a valorii de vârf a vârf a accelerației terenului, IMR, (ani) accelerației terenului în 50 de ani 30 80% 40 70% 100 40% 225 20% 475 10% 3. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI CONSTRUCȚIILOR DIN CADRE, CONFORM ANEXA D DIN P100-3/2019 - Perioada execuției clădirii: 1975. - Numărul de niveluri: Sp+P+2E. - Forma şi dimensiunile în plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 57,40 m x 11,22 m. - Forma şi dimensiunile în elevație: o Înălțimea utilă a parterului: 3,25 m o Înălțimea utilă a etajelor: 3,25 m o Înălțimea laatic: +11,15 m - Grosimea pereților exteriori la parter: 40 cm. - Grosimea pereților interiori la parter: 25 em. - Tipul de zidărie: pereţi din cărămidă eficientă. - Tipul şi materialele planşeelor: beton armat monolit. - Tipul şi materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă. - Tipul şi materialele fundațiilor: tip fâşie din beton.
4. EVALUAREA PRIN CALCUL Evaluarea încărcărilor conform SR EN 1991-1-1:2004/2009 și CRI-1-3-2013 Evaluarea încărcărilor de proiectare la acoperiș terasă: - Încărcări permanente din învelitoare bituminoasă + 1,20 kKN/m* izolație termică BCA - Încărcări permanente din placa de beton + beton de 3,75 kKN/m* pantă + tencuială tavan - Zăpadă (indicativ CR1-1-3/2013) 0,4x 1,50 = 0,60 kKN/m* - Total 5,55 kN/m? Evaluarea încărcărilor de proiectare la planşee peste parter și etaj I: - Încărcări permanente: Planşeu din beton 3,00 kN/m* Pardoseală + suport + tencuială 1,00 kKN/m* tavan - Exploatare 0,4x2,00= 0,80 kKN/m? - Total 4,80 kN/m? Încărcarea verticală totala din acoperiș terasă: Ed=57,4x 11,22 x 5,55 = 3574,4 KN Încărcarea verticală totala din planşeele peste parter și etaj I: Bd=2x 57,4 x 11,22 x 4,80 = 6182,7 KN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj II: Bd=(7x5,81 + 56,0) x 3,25 x 0,3 x 15,0 +37 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1940,0 kKN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj I: Ed=(7x5,81 + 58,0) x 3,25 x 0,3 x 15,0+37 x 3,25 x 0,35x 0,5 x 25,0 = 1969,0 KN Încărcarea verticală totala din zidurile de la parter: Ed=(7x5,81+62,3) x 3,25 x 0,3 x 15,0+37x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 2032,0 kKN Încărcarea verticală totala: Editat € 3574,4 + 6182,7 + 6182,7 + 1940,0 + 1969,0 + 2032,0 = 21880,8 KN Forţa tăietoare de bază Fb Fb=11x (foxag/q)xm xixn n=1,2 2=1,0
q=20 Sa(T1) Sag xB (Ti)q xn = 0,2x2,5/2,0 x 0,88) = 0,25 n= 0,88 m = 21880,8 kKN Ti =kTxH"*=0,045x 11"* = 0,27 = Bor =2,5 Tpv <T< Tev (2,5 x 0,2/2,0) x21880,8 x 1,0 x 0,88 = 5776,5 kN Calculul forței tăietoare capabile pentru ansamblul clădirii Conform P100-1/2019, forța tăietoare capabila pentru ansamblul clădirii (Focap) se calculează pe direcția in care aria de zidărie este minima. G; = 0,10 N'mm? (10 tf/m?) pentru zidărie cu mortar de ciment Aztotal = 30,89 + 71,30 = 102,2 m? So = 2188080 / 1022000 = 2,14 daN/cm? CF7y 335, Bicorp = As minate = 4 min ZT, [1 LA. b.cap z,min “adi z.min 0 2.01, Faap = 1022000 x (1,33 x 1,0)/(1,35x 2,75) x (1 +2,14x (1,35x2,75)/ (2,0 x 1,0) = = 730858,4 daN = 7308,584 kN Conform normativului P100-1/2013, la preluarea forței tăietoare participa şi betonul din stâlpişori. Calculul indicatorului R3 R3 = Fcap/Fo = 730858,4 / (577650 x 1,35) = 0,94 R3=94%
EVALUARE SEISMICA RAPORT SINTETIC Denumirea lucrării: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Scopul expertizei: Reabilitare clădire scoală — Corp Cl-b Data expertizei: Februarie 2020 Expert tehnic Crașovan Cornel Legitimaţie 1509 Adresa: municipiul Timișoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiş Categoria de importanta (HG 766/1997): Cc Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1): II Anul construirii: 1975 Funcțiunea clădirii: Clădire Scoală Înălțimea supraterana totala (m): 11,15 Număr de niveluri: Sp+P+2E Suprafața construita (mp): 313,30 Suprafața desfăşurată (mp): 1252,20 Sistemul structural: Zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat Componente nestructurale: Ziduri ușoare de compartimentare Acţiunea seismica (probabilitatea de depăşire in 50 ani): ULS Verificarea la Starea Limita Ultima: Metodologia de evaluare folosita (P100-3): l 2 3 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica, R1: 85 Gradul de afectare structurala, R2: 80 Gradul de asigurare structurala seismica, R3: 9% Clasa de risc seismica in care a fost încadrată construcţia, Rs: I II MI | IV Descrierea clasei de risc seismic În clasa de risc seismic RS III, intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Verificarea la Starea Limita de Serviciu Nu este cazul Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt Concluzii: protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereţi, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. Necesitatea lucrărilor de intervenție Da Nu Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție, Rs: I Il m IV
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Nr.1414/b /02.2020 a (e ANS Obiectul prezentei expertize tehnice îl constituie corp clădire scoată municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiş. dl ra Beneficiar: Municipiul Timişoara. le Motivul expertizei tehnice este următorul: : REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOAL SI LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINC SEAT TE TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 - CORP Cl-b- 1. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL PRIVIND CONSTRUCTIA Clădirea şcolii este alcătuită din trei corpuri, separate prin rost antiseismic. a) Data execuției clădirii — 1975 b) Numărul de niveluri — Sp+P+2E c) Forma si dimensiunile in plan: formă poligonală, cu dimensiunile generale de 28,22 m x 15,53 m d) Forma şi dimensiunile în elevație: clădirea păstrează regularitatea pe verticală. Înălțimea minima la atic este de 11,15 m. e) Tipul structurii: zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat f) Natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire: cărămidă eficientă cu mortar de ciment la rosturi g) Tipul si materialele planşeului: planşeu din beton cu centuri din beton armat h) Tipul si materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă i) Natura terenului de fundare: praf argilos nisipos j) Tipul si materialele de fundare: tip continue din beton k) Tipul şi materialele finisajelor şi decorațiilor exterioare: tencuială și zugrăveală exterioară
1553 HI 15.85 12.13 Corp C1-e 31 Corp Cl-a = 1207 SII, 3 pp , LL 570 2. DOCUMENTE CE STAU LA BAZA INFORMATIILOR GENERALE PREZENTATE MAI SUS a) Vizualizarea clădirii de către expert; b) Planuri relevee; c) Sondaj de dezvelire la fundații; d) Studiu geotehnic. 3. DATE PRIVIND STAREA FIZICĂ A CLĂDIRII - Tencuiala exterioară este dezlipită local de suport şi căzută la baza aticului şi la brâul orizontal de la cota +0,00; - Tencuiala exterioară este dezlipită local şi în câmp; - Paziile de tablă sunt ruginite şi neetanşe; - Armăturile din oţel beton (în proporție de cca 55%) de la grinzile planşeului peste subsol sunt dezvelite şi afectate de rugină; - Trotuarul perimetral este denivelat, descompletat şi neetanş; - Izolaţia hidrofugă la acoperiş este neetanşă; - Treptele exterioare din beton armat sunt degradate. 4. DOCUMENTE NORMATIVE DE BAZA - Clasa de importanta a clădirii este II, conform P100/2013, iar categoria de importanță este C, conform HG 766/1997 - Clădirea este amplasata in zona seismica cu ag=0,20g. Timp de colț Tc=0.7sec. - Legea nr. 10/1995 — Privind Calitatea in construcţii - Legea nr. 50/1991 — Privind Autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare - CR 0/2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii - Normativ P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica
- Normativ P100-3/2019 — Cod de proiectare seismica partea a-lll-a - Indicativ NP 112/2014 — Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață - Normativ CR 6/2013 — Cod de proiectare pentru structuri de zidărie pa ince e ape pe apr pe pa e gre capre E LE e FA LE i LE BI Ă 3 5 UTCB, 2012 Kilometri ore Tre ar FL Te she ee Eve Tec ra Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani vot avu ve E n FA HE E ! SCARA 1:3,000,000 E ; : E prova piara, Iures Te= 0,7s Le N. NEGURA 5 | | 5 d E ț al a ine E get = Î E 0 _' 50 100 150 200 250 Pr TR rr UTCB, 2011 i , Kilometri FE Ter PR dee E stoc TI KE bre Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
5. INFORMAŢII PRIVIND GEOMETRIA a) Poziționarea în plan a pereților structurali şi dimensiunile acestora: pereții structurali sunt dispuşi pe ambele direcţii; de asemenea stâlpișorii din beton armat sunt dispuşi uniform pe cele două direcţii; b) Dimensiunile pereților exteriori: 40 cm; c) Dimensiunile pereților interiori: 25 em; d) Continuitatea pe verticală a percților structurali: pereții structurali respectă continuitatea pe verticală; e) Poziționarea şi dimensiunile în plan şi în elevație ale golurilor (uşi, ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nişe): nu se respectă în totalitate prevederile Normativului CR 6/2013; f) Poziționarea în plan şi în elevație a elementelor structurale din zidărie care generează împingeri (arce, bolți, cupole) cu stabilirea tipologiei şi a principalelor dimensiuni (formă, grosime), precum şi a elementelor care pot prelua împingerile (contraforți, tiranți): nu exista elemente structurale care să genereze împingeri; g) Poziționarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeului: planșeul este din beton armat monolit. h) Poziţiile şi dimensiunile elementelor de confinare (stâlpişori şi centuri), ale buiandrugilor şi ale tiranților: stâlpişorii din beton armat sunt amplasați la uniform pe cele două direcții, iar centurile sunt dispuse la partea superioara a pereților structurali; i) Dimensiunile şi geometria fundațiilor: Fundaţii continue din beton sub ziduri. 6. CALITATEA MATERIALELOR ÎNGLOBATE ÎN STRUCTURĂ a) Tipul şi materialul elementelor pentru zidărie: blocuri ceramice; b) Tipul şi calitatea mortarului: mortar de ciment; c) Legăturile (țeserea) la intersecțiile pereţilor: stâlpişori din beton armat; d) Calitatea execuției pereţilor: pereții structurali respectă verticalitatea şi planeitatea. 7. NIVELUL DE CUNOASTERE - Geometria clădirii, configurația de ansamblu şi dimensiunile elementelor structurale (ziduri, planşeu din lemn, elementele şarpantei din lemn) sunt cunoscute din planurile relevee şi vizualizarea de către expert. - Întrucât beneficiarul nu dispune de documentația tehnică de proiectare originală şi nu sunt cunoscute caracteristicile mecanice ale materialelor înglobate în structură (blocuri ceramice, beton armat, oțel beton, ţiglă ceramică), nivelul de cunoaştere adoptat în prezenta expertiză, conform normativului P100-3/2019, Tabel 4.1, este cunoaşterea limitată KL1. - Valoarea factorului de încredere este CF = 1,35 Tabelul: Niveluri de cunoaştere si metodele corespunzătoare de calcul (P100-3/2019) Nivelul Geometria clădirii Alcătuirea de detaliu Proprietățile mecanice ale cunoaşterii materialelor KLI Din proiectul de ansamblu | (a) din documentația (a) din documentația original si verificarea tehnică de proiectare tehnică de proiectare Vizuala prin sondaj in teren | originală originală sau dintr-un releveu sau sau complet al clădirii (b) pe baza proiectării (b) valori stabilite pe baza simulate în acord cu standardelor valabile sau practica la data realizării practicilor de construire din clădirii şi pe baza unei perioada realizării clădirii
KL2 inspecții limitate în teren şi din încercări limitate în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală şi dintr-o inspecţie limitată în teren sau (b) dintr-o inspecţie extinsă în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală şi rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire sau (b) din specificațiile de proiectare originale şi din încercări limitate în teren sau (c) din încercări extinse în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi dintr-o inspecţie limitată în teren sau (b) dintr-o inspecţie cuprinzătoare în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi din încercări limitate în teren sau (b) din încercări cuprinzătoare în teren Factori de încredere Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se stabilesc în funcţie de valorile factorilor de încredere, CF. Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaştere realizat, astfel: (a) Nivel de cunoaştere realizat, KL1: CF = 1,35; (b) Nivel de cunoaştere realizat, KL2: CF = 1,20; (c) Nivel de cunoaştere realizat, KL3: CF = 1,00. 8. EVALUAREA CALITATIVĂ În conformitate cu prevederile Normativului P100-3/2019, pentru evaluarea seismică a clădirilor sunt prevăzute trei metodologii diferite din punct de vedere al complexității: a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută; b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie; c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. Metodologia de nivel 1 Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile aparținând claselor de importanță şi expunere la cutremur Ill şi IV, cu regularitate în plan şi în elevaţie, având următoarele caracteristici: (a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,15g; (b) clădiri cu structura cu pereţi din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,20g; (c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planşee rigide şi rezistente la acţiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D a Normativului P100-3/2019:
e clădiri din zidărie confinată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşec din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,20 g, şi P+4E, în zone seismice cu ag < 0,15 g; e clădiri din zidărie nearmată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,15 g; e clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu ag = 0,10 g. (d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,10 g. Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată şi pentru evaluarea altor clădiri decât cele prevăzute mai sus, în scopul obținerii unor informații preliminare, dar rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau stabilirea lucrărilor de intervenție. Prin excepţie de la alineatul anterior, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru preluarea forţelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabileşte această necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai complexe, în acord cu prevederile codului. Metodologia de nivel 1 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă, utilizând metode simplificate de calcul structural şi verificări globale ale structurii (ale efectelor acţiunii seismice), în elementele esențiale. Metodologia de nivel 2 Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri cu orice tip de structură, aparţinând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur. Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri care îndeplinesc condițiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu precizie mai mare a susceptibilității de avariere la acţiuni seismice. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 2 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiei de nivel 1. Metodologia de nivel 2 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural static liniar şi factori de comportare. Metodologia de nivel 3 Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat a comportării seismice. Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaştere este KLI. Nivelul de cunoaştere recomandat pentru această metodologie este KL3. Pentru clădirile cu structura de zidărie, condiții suplimentare de aplicare a metodologiei de nivel 3 sunt date în anexa D a Normativului P100-3/2019. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 3 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2. Metodologia de nivel 3 implică:
(a) evaluarea calitativă pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a clădirilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă care ia în considerare în mod explicit comportarea neliniară a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. În conformitate cu prevederile normativului P100-3/2019, Anexa D, metodologia de evaluarea aleasă pentru clădirea în studiu este de nivel 1. Evaluarea calitativă se face ţinând seama de: (a) alcătuirea clădirii; (b) degradarea clădirii. 8.1. Evaluarea calitativă pe baza conformării structurii şi detalierea elementelor structurale şi nestructurale — Indicatorul R1 Evaluarea indicatorului RI ține seama de regimul de înălțimea al clădirii, rigiditatea Planșeelor la acţiuni în plan orizontal și regularitatea geometrică și structurală. Rezultatul evaluării calitative a gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică se cuantifică prin indicatorul R1, unde 0 <R1 < 100. Valori maxime pentru indicatorul Ri sunt date în tabelul D.la şi D.1b. În funcţie de situaţia concretă a fiecărei clădiri, expertul adoptă valori pentru indicatorul R1 inferioare celor maxime. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor care respectă condițiile de alcătuire seismică din reglementările tehnice în vigoare, este 100. Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului R1, zidărie confinată - metodologia de nivel 1 Rigiditate Regim de Condiții de regularitate planşee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în | Fără regularitate în plan şi în elevație plan sau în elevaţie plan şi în elevație Rigide <P+2E 100 (85) 100 85 > P+2E 90 85 75 Fără rigiditate | < P+2E 85 70 60 semnificativă | > P+2E 70 55 35 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică Valoarea gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții de alcătuire, din anexa corespunzătoare tipului de material structural, în funcție de metodologia de evaluare utilizată. RI poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R] = 100 corespunde unei clădiri care îndeplineşte integral toate condiţiile de alcătuire. Clasa de risc asociată indicatorului R1 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs [, dacă R1 < 30; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 30 < R1< 60; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 60 < R1< 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R1 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului Rl este: RI =85, care corespunde clasei de risc seismic
8.2. Evaluarea calitativă a gradului de afectare structurală — Indicatorul R2 Rezultatul evaluării calitative a gradului de afectare structurală se cuantifică prin indicatorul R2. Indicatorul R2 se determină cu relația: R2=Ah+ Av unde Av punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor verticale; Ah punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor orizontale. 0<R2<100 Valorile maxime ale punctajelor Ah şi Av sunt date în tabelul D.2. În funcție de situaţia concretă a fiecărei clădiri, expertul tehnic adoptă valorile Ah şi Av pentru aprecierea realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranței structurale a clădirii examinate. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor fără degradări, este 100. Tabelul D.2 Valori maxime Ah, Av - metodologia de nivel 1 Tipul avariilor Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Nesemnificative 70 30 Moderate 60 20 Grave 45 15 Foarte grave 25 10 Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt: (a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce; (b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi și arce; (c) Fisuri înclinate în şpaleţi; (d) Zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului; (e) Fisuri orizontale la extremitățile şpaleţilor: () Avarii la intersecțiile pereţilor, cu tendință de desprindere; (e) Fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereţii perpendiculari; (h) Expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă planşeele. Caracterizarea orientativă a severității avariilor elementelor structurale verticale, pentru utilizare în tabelul D.2, este următoarea: (a) avarii nesemnificative ale pereţilor structural: - fisuri orizontale foarte subțiri în rosturile de la bază; - fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază. (b) avarii nesemnificative ale şpaleților între goluri: - fisuri foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); - fisuri diagonale subțiri în cărămizi în < 5% din asize. (c) avarii moderate ale pereților structurali: - fisuri orizontale sau mortar desprins la bază și în apropierea acesteia cu deplasări (< 5+6 mm) în planul de fisurare; - fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă; - fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi); (d) avarii moderate ale şpaleţilor între goluri - fisuri foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități şi, uneori, şi în alte rosturi apropiate de extremități;
- fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 5+6 mm); rupere în scară cu < 5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (< 5+6 mm), cele mai multe prin cărămizi, care ajung la colțuri sau în apropierea acestora; la extremități nu se produce zdrobirea zidăriei. (e) Avarii grave ale pereților structurali: - fisuri în rostul orizontal, la bază, < 10+12 mm; - fisuri înclinate extinse pe mai multe asize; - fisuri înclinate cu deschideri < 10+12 mm în partea superioară; () Avarii grave ale şpaleților dintre goluri: - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi; - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremități; - ieşirea din plan sau deplasări în plan; - cărămizi zdrobite la colţuri; - fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 10-12 mm); rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (> 6 mm), majoritatea prin cărămizi; câteva zone zdrobite la colțuri sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare. (e) Avarii foarte grave ale pereților structurali: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări în scară importante, cu lunecarea unor cărămizi de pe cele pe care erau zidite; - secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremități; - deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). (h) Avarii foarte grave ale şpaleţilor dintre goluri: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări semnificative în plan sau perpendicular pe plan; - zdrobirea extinsă a cărămizilor la colţuri; - deplasări în scară mari (cu căderea unor cărămizi de pe cele inferioare); - ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor; - deplasări laterale mari, în zonele de margine zidăria a început să cadă; - deplasări şi rotiri importante în lungul planurilor de fisurare Structura este considerată cu avarii grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a percților cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din numărul total al spaleţilor pe una dintre direcțiile principale de la un etaj. () Structura este considerată cu avarii foarte grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereților cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcțiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din numărul total al şpaleților pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.
La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenții imediate pentru punerea în siguranță provizorie a clădirii și interzicerea accesului tuturor persoanelor, evaluarea preliminară nu mai este necesară şi se trece direct la evaluarea calitativă detaliată. Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2, pentru elementele structurale orizontale, este următoarea: (a) Avarii la planşee cu grinzi din lemn: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi; - Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereţi la reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme. (b) Avarii la planşee cu grinzi metalice și bolțişoare de cărămidă: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolțişoare, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în bolțişoare, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolţişoare, paralele cu grinzile şi însoțite de multe fisuri transversale; - Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltişoarelor, zdrobirea Zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor metalice, căderea boltişoarelor. (c) Avarii la bolți şi cupole: - Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole cu tiranţi; - Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole fără tiranți; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, la bază şi la reazemul bolţii, eventual cu zdrobirea zonei comprimate, deformații remanente importante ("coborârea" bolților sau deplasarea laterală a reazemelor). Valoarea gradului de afectare structurală, R2, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții privind evaluarea stării de degradare a elementelor structurale dat în lista specifică din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat. R2 poate lua valori între 1 și 100. Valoarea de R2 = 100 corespunde unei clădiri neafectate de degradări seismice sau de altă natură. Clasa de risc asociată indicatorului R2 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs 1, dacă R2 < 50; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 50 < R2 < 70; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 70 < R2 < 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R2 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R2 este: care corespunde clasei de risc seismic Rs III. 10
8.3. Evaluarea prin calcul — Indicatorul R3 Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformaţii) se face considerând structura încărcată cu forţe laterale statice echivalente (conform P 100-1), utilizând procedee simplificate de calcul pentru determinarea perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția forţelor între elementele verticale ale structurii etc. Se fac verificări numai la Starea Limită Ultimă. Forţa tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu fundamental de vibrație, pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor privind metoda forțelor laterale statice echivalente din P 100-1/2013 şi P100- 3/2019. Indicatorul R3 este calculat în anexa la prezenta expertiză. Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs ], dacă R3 < 35%; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 35% < R3 < 65%; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 65% < R3 < 90%; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90% > R3. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R3 este: R3=96%, care corespunde clasei de risc seismic Rs IV. 9. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASA DE RISC SEISMIC Normativul P100-3/2019 defineşte următoarele patru clase de risc seismic: (i) Clasa de risc seismic Rs 1, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; (G) Clasa de risc seismic Rs Il, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parțială este puțin probabilă; (k) Clasa de risc seismic Rs III, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor; () Clasa de risc seismic Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe baza evaluării calitative efectuată la clădirea ce face obiectul prezentei expertize, indicatorul R1 şi R2 au valorile: R1=85% R2=80% Pe baza evaluării cantitative prin calcul, indicatorul R3 are valoare: R3=9%% Conform indicatorilor R1, R2 şi R3 stabiliți în urma evaluării calitative și cantitative clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RS III, in care intra construcţiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 11
10. MASURI DE INTERVENȚIE A. Varianta I de intervenţie (minimala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolaţia hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolaţie termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. B. Varianta II de intervenție (maximala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereţii exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) 17) Se prevede izolaţie hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalaţiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. Se tencuiesc pereții din beton de la subsol. 12
11. CONCLUZII . Programul beneficiarului privind REABILITARE CORP CLĂDIRE ŞCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30, poate fi efectuat numai în condițiile respectării măsurilor de intervenție de la capitolul 10. n Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) şi se îmbunătăţeşte confortul termic. n Varianta minimala este obligatorie. Varianta maximala asigura o mai buna igienizare a subsolului. Recomandam execuţia proiectului in varianta minimala. Prezenta expertiză va fi cuprinsă în cartea tehnica a clădirii. a Lucrările de intervenție se vor efectua doar pe baza unui proiect tehnic de execuție. n În proiectul tehnic de execuție proiectantul va întocmi programul de control al calității si fazele determinante. n Lucrările de execuție se vor realiza sub supravegherea unui personal tehnic de specialitate al constructorului şi beneficiarului. n Pentru orice viciu ascuns descoperit la execuția lucrărilor de reabilitare va fi anunțat inginerul expert. 13
ANEXA LA EXPERTIZA TEHNICA — CORP Clb Nr. 1414/b /02.2020 1. EVALUAREA CANTITATIVĂ — INDICATORUL R3 Perioada de control (colț) a spectrului de răspuns pentru cutremure având IMR=100 ani, conform tabel 3.1 din P100-1/2013 este: Ts = 0,14 sec Tc = 0,70 sec; To = 3,00 sec Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură, conform P100-1/2013 este: Po = 2,50 Valoarea de vârf a accelerației terenului ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani conform P100-1/2013 este: ac= 0,20g Clasa de importanță şi expunere la cutremur conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: II; Valoarea factorului de importanță conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: Y=1,20 Categoria de importanță, conform HG 766/1997: C Tipul de alcătuire al construcţiei: zidărie din cărămidă eficientă şi stâlpişori din beton armat. Planşee din beton armat monolit. Factorul de comportare pentru acţiuni seismice orizontale q pentru zidărie confiată cu forma regulată în plan şi elevație conform P100-3/2019, Anexa D, este: q=2,00 ir cz ei menirii Corp C1-c 21.58 Clb Corp Cl-a = rr EEE E E ea ERE
rue ET „ae rue un me n 1 are ES 1 ou Ă Soara 1:3,000.000 FE 7 3 3 5 150 i UTCB, 2012 Kilometri tre tre s3vE 27 a da Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani ago age EST ro 21go 90 ra rox E oc sug N N. . H SCARA 1:3,000,000 54 i 'LE k E LE a E 5 AB i 8] TARBUJU pe 5 - ra 50 100 150 200 250 UTCB, 2011 | , Kilornetri i , = RI Ţ Ţ Ţ IT Ţ Ţ Ţ Ţ E ara PI ice sate boz mire ke tre Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
2. SELECTAREA NIVELULUI HAZARDULUI SEISMIC PENTRU DIFERITE STARI LIMITA (Anexa A) siguranță a vieţii din cadrul P100-3/2019. Pentru evaluarea construcției existente, valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului este un interval mediu de recurența de 100 de ani (70% probabilitate de depășire in 50 de ani) conform tabel A.2 din P100-3/2019. Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de performanța de Tabelul A.2: Intervale medii de recurenţă și probabilități de depășire Intervalul mediu de recurenţă a valorii de | Probabilitatea de depășire a valorii de vârf a vârf a accelerației terenului, IMR, (ani) accelerației terenului în 50 de ani 30 80% 40 70% 100 40% 225 20% 475 10% 3. INFORMAȚII SPECIFICE PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI CONSTRUCȚIILOR DIN CADRE, CONFORM ANEXA D DIN P100-3/2019 - Perioada execuției clădirii: 1975. - Numărul de niveluri: Sp+P+2E. - Forma şi dimensiunile în plan: formă poligonală, cu dimensiunile generale de 28,88 m x 15,53 m. - Forma şi dimensiunile în elevație: o Înălțimea utilă a parterului: 3,25 m o Înălțimea utilă a etajelor: 3,25 m o Înălțimea la atic: +11,15 m - Grosimea pereților exteriori la parter: 40 cm. - Grosimea pereților interiori la parter: 25 em. - Tipul de zidărie: pereţi din cărămidă eficientă. - Tipul şi materialele planşeelor: beton armat monolit. - Tipul şi materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă. - Tipul şi materialele fundațiilor: tip fâșie din beton.
4. EVALUAREA PRIN CALCUL Evaluarea încărcărilor conform SR EN 1991-1-1:2004/2009 și CRI-1-3-2013 Evaluarea încărcărilor de proiectare la acoperiș terasă: - Încărcări permanente din învelitoare bituminoasă + 1,20 kKN/m?* izolație termică BCA - Încărcări permanente din placa de beton + beton de 3,75 kN/m? pantă + tencuială tavan - Zăpadă (indicativ CR1-1-3/2013) 0,4 x 1,50 = 0,60 kN/m? - Total 5,55 kN/m? Evaluarea încărcărilor de proiectare la planşee peste parter și etaj I: - Încărcări permanente: Planşeu din beton 3,00 kKN/m? Pardoseală + suport + tencuială 1,00 kKN/m? tavan - Exploatare 0,4x 2,00 = 0,80 kKN/m? - Total 4,80 kN/m? Încărcarea verticală totala din acoperi; terasă: Ed= 313,3 x 5,55 = 1738,8 kKN Încărcarea verticală totala din planșeului peste etaj I: Ed= 313,3 x 4,80 = 1503,8 kN Încărcarea verticală totala din planșeului peste parter: Ed= 313,3 x 4,80 = 1503,8 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj II: Ed=65,5x 3,25 x 0,3 x 15,0+24x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1299,2 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj I: Ed=65,5x 3,25 x 0,3 x 15,0+24x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1299,2 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la parter: Ed=61,5x3,25x 0,3 x 15,0+24x 3,25 x 0,35 x 0,5x 25,0 = 1240,6 kN Încărcarea verticală totala: Edtota = 1738,8 + 1503,8 + 1503,8 + 1299,2 + 12992 + 1240,6 = 8585,4 kN
Forţa tăietoare de bază Fb Fb=y1x(foxag/q)xmxix1n q=2,0 Sa(Ti) Sag x PB (Ti)/q xn =02x2,5/(2,0 x 0,88) = 0,25 1= 0,88 m = 8585,4 kN Ti =kTxH"*=0,045x 11**= 0,27 BT) = Bov= 2,5 Tpv <T<Tw Fo=1,2x (2,5 x 0,2/2,0) x 8585,4 x 1,0 x 0,88 = 2266,5 kN Calculul forței tăietoare capabile pentru ansamblul clădirii Conform P100-1/2019, forța tăietoare capabila pentru ansamblul clădirii (Focap) se calculează pe direcția in care aria de zidărie este minima. G; = 0,10 N/mm? (10 tf/m?) pentru zidărie cu mortar de ciment Aztota = 18,45 + 16,8 = 35,25 m? Go = 585840 / 352500 = 2,43daN/cm* _ 133% CF7, =, mia adm =,min CF7u Î+ 0; ll. Fc 4, o 2,0%, b.cap ui Foap = 353500 x (1,33 x 1,0) / (1,35 x 2,75) x (1 +2,43 x (1,35 x 2,75) / (2,0 x 1,0) = = 296160 daN = 2961,60 kN Conform normativului P100-1/2013, la preluarea forței tăietoare participa şi betonul din stâlpişori. Calculul indicatorului R3 R3= Fcaw/Fo = 296160 / (226650 x 1,35) = 0,96 R3= 96%
EVALUARE SEISMICA RAPORT SINTETIC Denumirea lucrării: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Scopul expertizei: Reabilitare clădire scoală — Corp Cl-e Data expertizei: Februarie 2020 Expert tehnic Craşovan Cornel Legitimaţie 13509 Adresa: municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiș Categoria de importanta (HG 766/1997): Cc Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1): II Anul construirii: 1975 Funcțiunea clădirii: Clădire Scoală Înălțimea supraterana totala (m): 11,15 Număr de niveluri: Sp+P+2E Suprafața construita (mp): 296,11 Suprafața desfăşurată (mp): 1184,44 Sistemul structural: Zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat Componente nestructurale: Ziduri ușoare de compartimentare Acţiunea seismica (probabilitatea de depăşire in 50 ani): ULS Verificarea la Starea Limita Ultima: Metodologia de evaluare folosita (P100-3): 1 2 3 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica, R1: 85 Gradul de afectare structurala, R2: 80 Gradul de asigurare structurala seismica, R3: 96 Clasa de risc seismica in care a fost încadrată construcția, Rs: I Il II | IV Descrierea clasei de risc seismic În clasa de risc seismic RS III, intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Verificarea la Starea Limita de Serviciu Nu este cazul Concluzii: Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. Necesitatea lucrărilor de intervenție Da Nu Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție, Rs: I II II | IV
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Nr.1414/ c / 02.2020 Beneficiar: Municipiul Timişoara. Motivul expertizei tehnice este următorul: REABILITARE CORP CLADIRE ȘCOA LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU IONMI TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 - CORP Cl-c — 1. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL PRIVIND CONSTRUCTIA Clădirea şcolii este alcătuită din trei corpuri, separate prin rost antiseismic. a) Data execuției clădirii — 1975 b) Numărul de niveluri — Sp+P+2E c) Forma si dimensiunile in plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 21,38 m x 13,85 m d) Forma şi dimensiunile în elevație: clădirea păstrează regularitatea pe verticală. Înălțimea minima la atic este de 11,15 m. e) Tipul structurii: zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat f) Natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire: cărămidă eficientă cu mortar de ciment la rosturi g) Tipul si materialele planşeului: planşeu din beton cu centuri din beton armat h) Tipul si materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă i) Natura terenului de fundare: praf argilos nisipos j) Tipul si materialele de fundare: tip continue din beton k) Tipul şi materialele finisajelor şi decorațiilor exterioare: tencuială și zugrăveală exterioară
15.53 312 13.85 1213 + + Corp C1-c _ Corp Cl-b Corp Cl-a 41 512 53740 2. DOCUMENTE CE STAU LA BAZA INFORMATIILOR GENERALE PREZENTATE MAI SUS a) Vizualizarea clădirii de către expert; b) Planuri relevee; c) Sondaj de dezvelire la fundații; d) Studiu geotehnic. 3. DATE PRIVIND STAREA FIZICĂ A CLĂDIRII - Tencuiala exterioară este dezlipită local de suport şi căzută la baza aticului şi la brâul orizontal de la cota +0,00; - Tencuiala exterioară este dezlipită local şi în câmp; - Paziile de tablă sunt ruginite şi neetanşe; - Armăturile din oțel beton (în proporție de cca 55%) de la grinzile planşeului peste subsol sunt dezvelite şi afectate de rugină; - Trotuarul perimetral este denivelat, descompletat şi necetanş; - Izolaţia hidrofugă la acoperiş este neetanşă; - Treptele exterioare din beton armat sunt degradate. 4. DOCUMENTE NORMATIVE DE BAZA - Clasa de importanta a clădirii este II, conform P100/2013, iar categoria de importanță este C, conform HG 766/1997 - Clădirea este amplasata in zona seismica cu ag=0,20g. Timp de colț Tc=0.7sec. - Legea nr. 10/1995 — Privind Calitatea in construcţii - Legea nr. 50/1991 — Privind Autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare - CR 0/2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții - Normativ P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica - Normativ P100-3/2019 — Cod de proiectare seismica partea a-III-a
- Indicativ NP 112/2014 — Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață - Normativ CR 6/2013 — Cod de proiectare pentru structuri de zidărie | LE E HE E lt FE 3 , UTCB, 2012 Kilometri tre tre tre artre tre PE ie dot wire Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani ae are got re N Ii HE A | SCARA 1:3,000,000 HE roma 1 EI EI race _ vea Te 075 = „. 0 ' 50 100 150 200 250, UTCB, 2011 CEC — —— : Kilometri lee te ac arde E re E Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
5. INFORMAȚII PRIVIND GEOMETRIA a) Poziționarea în plan a pereților structurali și dimensiunile acestora: pereții structurali sunt dispuşi pe ambele direcții; de asemenea stâlpişorii din beton armat sunt dispuși uniform pe cele două direcţii; b) Dimensiunile pereţilor exteriori: 40 cm; c) Dimensiunile pereților interiori: 25 em; d) Continuitatea pe verticală a pereților structurali: pereții structurali respectă continuitatea pe verticală; e) Poziționarea şi dimensiunile în plan şi în elevaţie ale golurilor (uși, ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nişe): nu se respectă în totalitate prevederile Normativului CR 6/2013; f) Poziționarea în plan şi în elevație a elementelor structurale din zidărie care generează împingeri (arce, bolți, cupole) cu stabilirea tipologiei şi a principalelor dimensiuni (formă, grosime), precum şi a elementelor care pot prelua împingerile (contraforți, tiranți): nu exista elemente structurale care să genereze împingeri; g) Poziționarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeului: planşeul este din beton armat monolit. h) Poziţiile şi dimensiunile elementelor de confinare (stâlpişori și centuri), ale buiandrugilor şi ale tiranților: stâlpișorii din beton armat sunt amplasați la uniform pe cele două direcții, iar centurile sunt dispuse la partea superioara a pereților structurali; i) Dimensiunile şi geometria fundațiilor: Fundaţii continue din beton sub ziduri. 6. CALITATEA MATERIALELOR ÎNGLOBATE ÎN STRUCTURĂ a) Tipul şi materialul elementelor pentru zidărie: blocuri ceramice; b) Tipul și calitatea mortarului: mortar de ciment; c) Legăturile (ţeserea) la intersecțiile pereţilor: stâlpişori din beton armat; d) Calitatea execuției pereților: pereţii structurali respectă verticalitatea şi planeitatea. 7. NIVELUL DE CUNOASTERE - Geometria clădirii, configurația de ansamblu şi dimensiunile elementelor structurale (ziduri, planşeu din lemn, elementele şarpantei din lemn) sunt cunoscute din planurile relevee şi vizualizarea de către expert. - Întrucât beneficiarul nu dispune de documentația tehnică de proiectare originală şi nu sunt cunoscute caracteristicile mecanice ale materialelor înglobate în structură (blocuri ceramice, beton armat, oțel beton, țiglă ceramică), nivelul de cunoaştere adoptat în prezenta expertiză, conform normativului P100-3/20109, Tabel 4.1, este cunoaşterea limitată KL1. - Valoarea factorului de încredere este CF = 1,35 Tabelul: Niveluri de cunoaştere si metodele corespunzătoare de calcul (P100-3/2019) original si verificarea Vizuala prin sondaj in teren sau dintr-un releveu complet al clădirii Nivelul Geometria clădirii Alcătuirea de detaliu Proprietățile mecanice ale cunoaşterii materialelor KLI Din proiectul de ansamblu | (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare originală sau (b) pe baza proiectării simulate în acord cu practica la data realizării clădirii şi pe baza unei inspecții limitate în teren tehnică de proiectare originală sau (b) valori stabilite pe baza standardelor valabile sau practicilor de construire din perioada realizării clădirii şi din încercări limitate în
teren KL2 (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare tehnică de proiectare originală şi dintr-o originală şi rapoartele inspecție limitată în teren originale privind calitatea sau lucrărilor de construire (b) dintr-o inspecţie extinsă | sau în teren (b) din specificațiile de proiectare originale şi din încercări limitate în teren sau (c) din încercări extinse în teren KL3 (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi dintr-o inspecție limitată în teren sau (b) dintr-o inspecţie cuprinzătoare în teren tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi din încercări limitate în teren sau (b) din încercări cuprinzătoare în teren 8. Factori de încredere Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se stabilesc în funcţie de valorile factorilor de încredere, CF. Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaştere realizat, astfel: (a) Nivel de cunoaștere realizat, KL1: CF = 1,35; (b) Nivel de cunoaştere realizat, KI 2: CF = 1,20; (c) Nivel de cunoaştere realizat, KL3: CF = 1,00. EVALUAREA CALITATIVĂ În conformitate cu prevederile Normativului P100-3/2019, pentru evaluarea scismică a clădirilor sunt prevăzute trei metodologii diferite din punct de vedere al complexității: a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută; b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie; c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. Metodologia de nivel 1 Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile aparţinând claselor de importanță şi expunere la cutremur Il şi IV, cu regularitate în plan şi în elevație, având următoarele caracteristici: (a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,15g; (b) clădiri cu structura cu pereţi din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,20g; (c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planşee rigide şi rezistente la acţiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D a Normativului P100-3/2019:
e clădiri din zidărie confinată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,20 g, şi P+4E, în zone seismice cu ag < 0,15 g; e clădiri din zidărie nearmată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag<0,15g; e clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu ag = 0,10 g. (d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,10 g. Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată şi pentru evaluarea altor clădiri decât cele prevăzute mai sus, în scopul obținerii unor informații preliminare, dar rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau stabilirea lucrărilor de intervenție. Prin excepție de la alineatul anterior, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru preluarea forțelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabileşte această necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai complexe, în acord cu prevederile codului. Metodologia de nivel 1 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcțiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiţii sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă, utilizând metode simplificate de calcul structural şi verificări globale ale structurii (ale efectelor acţiunii seismice), în elementele esențiale. Metodologia de nivel 2 Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri cu orice tip de structură, aparţinând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur. Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri care îndeplinesc condițiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu precizie mai mare a susceptibilității de avariere la acţiuni seismice. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 2 prezintă un grad de încredere superior celui obținut prin aplicarea metodologiei de nivel 1. Metodologia de nivel 2 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcțiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural static liniar şi factori de comportare. Metodologia de nivel 3 Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat a comportării seismice. Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaştere este KLI. Nivelul de cunoaştere recomandat pentru această metodologie este KL3. Pentru clădirile cu structura de zidărie, condiții suplimentare de aplicare a metodologiei de nivel 3 sunt date în anexa D a Normativului P100-3/2019. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 3 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2. Metodologia de nivel 3 implică:
(a) evaluarea calitativă pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a clădirilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă care ia în considerare în mod explicit comportarea neliniară a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. În conformitate cu prevederile normativului P100-3/2019, Anexa D, metodologia de evaluarea aleasă pentru clădirea în studiu este de nivel 1. Evaluarea calitativă se face ținând seama de: (a) alcătuirea clădirii; (b) degradarea clădirii. 8.1. Evaluarea calitativă pe baza conformării structurii şi detalierea elementelor structurale și nestructurale — Indicatorul R1 Evaluarea indicatorului R1 ține seama de regimul de înălțimea al clădirii, rigiditatea planșeelor la acţiuni în plan orizontal și regularitatea geometrică și structurală. Rezultatul evaluării calitative a gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică se cuantifică prin indicatorul R1, unde 0 <R1 < 100. Valori maxime pentru indicatorul Ri sunt date în tabelul D.la şi D.1b. În funcție de situația concretă a fiecărei clădiri, expertul adoptă valori pentru indicatorul R1] inferioare celor maxime. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor care respectă condițiile de alcătuire seismică din reglementările tehnice în vigoare, este 100. Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului R1, zidărie confinată - metodologia de nivel 1 Rigiditate Regim de Condiţii de regularitate planşee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în | Fără regularitate în plan şi în elevaţie plan sau în elevație | plan şi în elevaţie Rigide <P+2E 100 (85) 100 85 > P+2E 90 85 15 Fără rigiditate | < P+2E 85 70 60 semnificativă | > P+2E 70 55 35 Gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică Valoarea gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții de alcătuire, din anexa corespunzătoare tipului de material structural, în funcţie de metodologia de evaluare utilizată. R1 poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R1l = 100 corespunde unei clădiri care îndeplineşte integral toate condițiile de alcătuire. Clasa de risc asociată indicatorului R1 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs 1, dacă R1 < 30; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 30 < R1< 60; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 60 < R1< 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R1 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R1 este: R1=85, care corespunde clasei de risc seismic RsIIl.
82. Evaluarea calitativă a gradului de afectare structurală — Indicatorul R2 Rezultatul evaluării calitative a gradului de afectare structurală se cuantifică prin indicatorul R2. Indicatorul R2 se determină cu relația: R2= Ah+ Av unde Av punctajul acordat în funcție de starea de avariere a elementelor verticale; Ah punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor orizontale. 0<R2<100 Valorile maxime ale punctajelor Ah şi Av sunt date în tabelul D.2. În funcţie de situația concretă a fiecărei clădiri, expertul tehnic adoptă valorile Ah și Av pentru aprecierea realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranței structurale a clădirii examinate. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor fără degradări, este 100. Tabelul D.2 Valori maxime Ah, Av - metodologia de nivel 1 Tipul avariilor Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Nesemnificative 70 30 Moderate 60 20 Grave 45 15 Foarte grave 25 10 Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt: (a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce; (b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi şi arce; (c) Fisuri înclinate în şpaleți; (d) Zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului; (e) Fisuri orizontale la extremitățile şpaleților; (f) Avarii la intersecțiile pereţilor, cu tendinţă de desprindere; (g) Fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereții perpendiculari; (h) Expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă plangeele. Caracterizarea orientativă a severității avariilor elementelor structurale verticale, pentru utilizare în tabelul D.2, este următoarea: (a) avarii nesemnificative ale pereţilor structurali: - fisuri orizontale foarte subţiri în rosturile de la bază; - fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază. (b) avarii nesemnificative ale şpaleţilor între goluri: - fisuri foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi; - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); - fisuri diagonale subțiri în cărămizi în < 5% din asize. (c) avarii moderate ale pereţilor structurali: - fisuri orizontale sau mortar desprins la bază şi în apropierea acesteia cu deplasări (< 5+6 mm) în planul de fisurare; - fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă; - fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi); (d) avarii moderate ale şpaleţilor între goluri - fisuri foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități şi, uneori, şi în alte rosturi apropiate de extremități;
- fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 5+6 mm); rupere în scară cu < 5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (< 56 mm), cele mai multe prin cărămizi, care ajung la colțuri sau în apropierea acestora; la extremități nu se produce zdrobirea zidăriei. (e) Avarii grave ale pereţilor structurali: - fisuri în rostul orizontal, la bază, < 10+12 mm; - fisuri înclinate extinse pe mai multe asize; - fisuri înclinate cu deschideri < 10+12 mm în partea superioară; (f) Avarii grave ale şpaleților dintre goluri: - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremități; - ieşirea din plan sau deplasări în plan; - cărămizi zdrobite la colțuri; - fisuri orizontale și sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 10+12 mm); rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (> 6 mm), majoritatea prin cărămizi; câteva zone zdrobite la colțuri sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare. (g) Avarii foarte grave ale pereţilor structurali: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări în scară importante, cu lunecarea unor cărămizi de pe cele pe care erau zidite; - secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremități; - deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). (h) Avarii foarte grave ale şpaleților dintre goluri: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări semnificative în plan sau perpendicular pe plan; - zdrobirea extinsă a cărămizilor la colțuri; - deplasări în scară mari (cu căderea unor cărămizi de pe cele inferioare); - ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor; - deplasări laterale mari, în zonele de margine zidăria a început să cadă; - deplasări şi rotiri importante în lungul planurilor de fisurare Structura este considerată cu avarii grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereților cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcțiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleților cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din numărul total al şpaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj. () Structura este considerată cu avarii foarte grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din numărul total al şpaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.
La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenţii imediate pentru punerea în siguranță provizorie a clădirii şi interzicerea accesului tuturor persoanelor, evaluarea preliminară nu mai este necesară şi se trece direct la evaluarea calitativă detaliată. Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2, pentru elementele structurale orizontale, este următoarea: (a) Avarii la planşee cu grinzi din lemn: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi; - Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereţi la reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme. (b) Avarii la planşee cu grinzi metalice și bolțişoare de cărămidă: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolţişoare, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în bolțişoare, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolțişoare, paralele cu grinzile şi însoțite de multe fisuri transversale; - Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltişoarelor, zdrobirea zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor metalice, căderea boltişoarelor. (c) Avarii la bolți şi cupole: - Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole fără tiranţi; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranţi; - Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, la bază şi la reazemul bolţii, eventual cu zdrobirea zonei comprimate, deformații remanente importante ("coborârea" bolților sau deplasarea laterală a reazemelor). Valoarea gradului de afectare structurală, R2, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții privind evaluarea stării de degradare a elementelor structurale dat în lista specifică din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat. R2 poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R2 = 100 corespunde unei clădiri neafectate de degradări seismice sau de altă natură. Clasa de risc asociată indicatorului R2 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs I, dacă R2 < 50; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 50 <R2 < 70; (c) Clasa de rise seismic Rs III, dacă 70 < R2 < 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 < R2 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R2 este: care corespunde clasei de risc seismic Rs III. 10
8.3. Evaluarea prin calcul — Indicatorul R3 Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformații) se face considerând structura încărcată cu forţe laterale statice echivalente (conform P 100-1), utilizând procedee simplificate de calcul pentru determinarea perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția forțelor între elementele verticale ale structurii etc. Se fac verificări numai la Starea Limită Ultimă. Forţa tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu fundamental de vibrație, pentru fiecare direcție orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor privind metoda forțelor laterale statice echivalente din P 100-1/2013 şi P100- 3/2019. Indicatorul R3 este calculat în anexa la prezenta expertiză. Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs], dacă R3 < 35%; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 35% < R3 < 65%; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 65% < R3 < 90%; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90% > R3. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R3 este: R3=96%, care corespunde clasei de risc seismic Rs IV. 9. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASA DE RISC SEISMIC Normativul P100-3/2019 defineşte următoarele patru clase de risc seismic: (i) Clasa de risc seismic Rs [I, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parțială, la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; (j) Clasa de risc seismic Rs II, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parțială este puţin probabilă; (kK) Clasa de risc seismic Rs III, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor; () Clasa de risc seismice Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe baza evaluării calitative efectuată la clădirea ce face obiectul prezentei expertize, indicatorul R1 şi R2 au valorile: RI=85% R2=80% Pe baza evaluării cantitative prin calcul, indicatorul R3 are valoare: R3=96% Conform indicatorilor Rl, R2 și R3 stabiliți în urma evaluării calitative şi cantitative clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RS III, in care intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 11
10. MASURI DE INTERVENŢIE A. Varianta I de intervenţie (minimala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile plangeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiș. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) Se prevede izolaţie hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanș perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilaţie de la subsol. Se prevede izolaţie termica din polistiren la tavanul de la subsol. B. Varianta II de intervenție (maximala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolaţia termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) 17 Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. Se tencuiesc pereții din beton de la subsol. 12
11. CONCLUZII = Programul beneficiarului privind REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30, poate fi efectuat numai în condițiile respectării măsurilor de intervenție de la capitolul 10. = Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) şi se îmbunătăţeşte confortul termic. Varianta minimala este obligatorie. Varianta maximala asigura o mai buna igienizare a subsolului. Recomandam execuţia proiectului in varianta minimala. Prezenta expertiză va fi cuprinsă în cartea tehnica a clădirii. . Lucrările de intervenție se vor efectua doar pe baza unui proiect tehnic de execuție. În proiectul tehnic de execuție proiectantul va întocmi programul de control al calității si fazele determinante. Lucrările de execuție se vor realiza sub supravegherea unui personal tehnic de specialitate al constructorului şi beneficiarului. . Pentru orice viciu ascuns descoperit la execuţia lucrărilor de reabilitare va fi anunțat inginerul expert. 13
ANEXA LA EXPERTIZA TEHNICA — CORP Cl-c Nr. 1414/c / 02.2020 1. EVALUAREA CANTITATIVĂ — INDICATORUL R3 Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru cutremure având IMR=100 ani, conform tabel 3.1 din P100-1/2013 este: Te = 0,14 sec Tc = 0,70 sec; To =3,00 sec Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură, conform P100-1/2013 este: Po = 2,50 Valoarea de vârf a accelerației terenului ae pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani conform P100-1/2013 este: az=0,20g Clasa de importanță şi expunere la cutremur conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: II; Valoarea factorului de importanță conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: y=1,20 Categoria de importanță, conform HG 766/1997: C Tipul de alcătuire al construcției: zidărie din cărămidă eficientă şi stâlpişori din beton armat. Planşee din beton armat monolit. Factorul de comportare pentru acţiuni seismice orizontale q pentru zidărie confiată cu forma regulată în plan şi elevație conform P100-3/2019, Anexa D, este: q=2,00 5, 1 ct a a + 4 Corp Cl-e Carp Cl-a = 21.58 9.70 675 1243 1 Sf deforma IEI tar
| | | RI de ue pre n L L i E i  Soara 1:3.000.000 1 LE 5 : i 3 E E i , H e 3 0 75 150 UTCB, 2012 Kilometri wire ztre Ira tr re Tec 27308 ave tra Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR =225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani aug are are ŞI ! li  SCARA ' = 1:3,000,000 LE Ă FA 5 î 8 sau Te =0,7s' e = i Tc=0, 5] consra x - E ni 0 50 100 150 | UTCB, 2011 Kilometri i ate aice us toc re 00E adu Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
2. SELECTAREA NIVELULUI HAZARDULUI SEISMIC PENTRU DIFERITE STARI LIMITA (Anexa A) Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de performanța de siguranță a vieții din cadrul P100-3/2019. Pentru evaluarea construcţiei existente, valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului este un interval mediu de recurența de 100 de ani (70% probabilitate de depăşire in 50 de ani) conform tabel A.2 din P100-3/2019. Tabelul A.2: Intervale medii de recurenţă şi probabilități de depăşire Intervalul mediu de recurenţă a valorii de | Probabilitatea de depăşire a valorii de vârf a accelerației terenului, IMR, (ani) | vârfa accelerației terenului în 50 de ani 30 80% 40 70% 100 40% 225 20% 475 10% 3. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI CONSTRUCȚIILOR DIN CADRE, CONFORM ANEXA D DIN P100-3/2019 - Perioada execuției clădirii: 1975. - Numărul de niveluri: Sp+P+2E. - Forma şi dimensiunile în plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 21,38 m x 13,85 m. - Forma şi dimensiunile în elevaţie: o Înălțimea utilă a parterului: 3,25 m o Înălțimea utilă a etajelor: 3,25 m o Înălțimea la atic: +11,15 m - Grosimea pereţilor exteriori la parter: 40 cm. - Grosimea pereţilor interiori la parter: 25 cm. - Tipul de zidărie: pereţi din cărămidă eficientă. - Tipul şi materialele planşeelor: beton armat monolit. - Tipul şi materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă. - Tipul şi materialele fundațiilor: tip fâșie din beton.
4. EVALUAREA PRIN CALCUL Evaluarea încărcărilor conform SR EN 1991-1-1:2004/2009 și CR1-1-3-2013 Evaluarea încărcărilor de proiectare la acoperiș terasă: - Încărcări permanente din învelitoare bituminoasă ++ 1,20kN/m? izolație termică BCA - Încărcări permanente din placa de beton + beton de 3,75 kN/m* pantă + tencuială tavan - Zăpadă (indicativ CR1-1-3/2013) 0,4x 1,50 = 0,60 kN/m? - Total 5,55 kN/m? Evaluarea încărcărilor de proiectare la planșee peste parter și etaj I: - Încărcări permanente: Planşeu din beton 3,00 kKN/m* Pardoseală + suport + tencuială 1,00 kN/m* tavan - Exploatare 0,4x2,00= 0,80 kN/m* - Total 4,80 kN/m? Încărcarea verticală totala din acoperiș terasă: Ed=21,38 x 13,85 x 5,55 = 1643,4 kN Încărcarea verticală totala din planșeului peste etaj I: Ed=21,38 x 13,85 x 4,80 = 1421,3 kN Încărcarea verticală totala din planșeului peste parter: Ed=21,38 x 13,85 x 4,80 = 1421,3 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj II: Ed= 78,24 x 3,25 x 0,3 x 15,0 +48 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1826,7 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj I: Ed=75,3x3,25x 0,3 x 15,0 +48 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1783,7 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la parter: Bd=79,5x 3,25 x 0,3 x 15,0 +48 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1845,2 kN Încărcarea verticală totala: Edtotat 1643,4 + 1421,3 + 1421,3 + 1826,7 + 1783,7 + 1845,2 = 9941,7 KN
Forţa tăietoare de bază Fb Fb=y1x un =12 A= 1,0 q=2,0 Sa(T1) Sag x Pf (Tiq xn =02x2,5/2,0 x 0,88) = 0,25 n= 0,88 m = 9941,7 kN Ti =kTxH*=0,045x 11"* = 0,27 B(T)=fov=2,5 Tpv SI < Tev Fo 9941,7 x 1,0 x 0,88 = 2624,6 kN Calculul forţei tăietoare capabile pentru ansamblul clădirii Conform P100-1/2019, forța tăietoare capabila pentru ansamblul clădirii (Foca) se calculează pe direcţia in care aria de zidărie este minima. = 0,10 N/mm? (10 tf/m?) pentru zidărie cu mortar de ciment Aztota = 23,85 + 16,80 = 40,65 m? Go = 994170 / 406500 = 2,44daN/cm? -4 1,337, lt CFYu cr * Ass, n b.cap „min * adm CF b ” Yu 2.01, Foap = 406500 x (1,33 x 1,0) / (1,35 x 2,75) x N(1 +2,44x (1,35 x 2,75) / (2,0 x 1,0)) = = 342149 daN = 3421,49 kN Conform normativului P100-1/2013, la preluarea forţei tăietoare participa şi betonul din stâlpişori. Calculul indicatorului R3 Rs = Fcap/Fo = 3421,49 / (2624,6 x 1,35) = 0,96 R;=96% Întocmit,
pr.nr.2901/2020 ANEXA FOTOGRAFICA
PTSTA Ze ITAA a FORETISCHES LYZEUM| [- OTITA AIE
n IT TIT AI HI Una RE i ŢI [i MI EI 1 la
Întocmit, . Cornel Crasovan Ing
SOCIETATEA COMERCIALA DE PROIECTARI BAU. PROIECT str.I. Nemoianu nr.6A TIMISOARA: nr.J/35/355 din 30.01.1992 cui. R1802622 cont: RO11RNCB0I243043238420001 - BCR Timiş tel,fax: 0256-201953; 0744-532642; 0745-647532 ; 0740-013610 e-mail: bau(Drdstm.ro FOAIE DE CAPĂT Denumire lucrare: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Proiect numărul: 2901/2020 Faza: EXPERTIZA TEHNICA Amplasament : Municipiul TIMISOARA, județul TIMIS str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30 Titularul investiţiei: MUNICIPIUL TIMISOARA Beneficiarul investiţiei: MUNICIPIUL TIMISOARA Ordonator de credite: MUNICIPIUL TIMISOARA Elaboratorul doc. : SC BAU PROIECT SRL Timișoara Str. losif Nemoianu nr. 6a Vol. Director, ing. STERN TOMA ing. CR.
m RE ŢI N E A m Să = N = NĂSCUTĂ) ÎN ANUL ... ÎN LOCALITATEA -. ORAŞ = MT PROFESIONALĂ gat _ isi [ RERIL a PENTRU CALITATEA De EXPE 20) MINISTERUL LUCR FRILOR DR EXP PUBLICE ŞI AMENAJARII e -- TERITORIULUI.
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ŞI AMENAJARII TERITORIULUI SE ATESTĂ n În baza certificatului nr. --... 109 „dia _CRAȘOVA d SARME le 1) Pentru calitate de EXPERT TEHNIC în anul .......45 luna VI MI - ziua -- = atat ranirea si n ap a a Va a e JUR. ARAD. Î iile SONSTR SINILE, ÎNDUSTR „AGRO ZOR, GU STRIJETI |n e NE BR RER III SRI SER RET ARMATE ZI ASI DIRECTOR GENERAL îi MW Comisia nr. Valabil(vezi verso) EI Prezentul certificat a fost SERIA | NR. 1509 Data eliberărij OF.02. /725 eliberat în baza legii .nr.10/1995 Prezentul certificat va fi vizat de emitent din 5 în 5 ani pede la-dataeliberării te 050020ti MDRTI. DIRECTOR oma LEGITIMATIE DAI (SU RTV GSL
SOCIETATEA COMERCIALA DE PROIECTARI BAU. PROIECT str.I. Nemoianu nr.GA TIMISOARA: nr.4/35/355 din 30.01.1992 cui. R1802622 cont: RO11RNCB0249043298420001 - BCR Timiş tel,fax: 0256-201953; 0744-532642; 0745-647532 ; 0740-013610 e-mail: bau(Drdstm.ro BORDEROU 1) Foaie de capat si semnaturi 2) Copie dupa actul de atestare si legitimatie 3) Borderou 4) Raport Sintetic — Corp C1-a ) Expertiza tehnica — Corp C1-a ) Anexa la expertiza — Corp C1-a 7) Raport Sintetic — Corp C1-b ) Expertiza tehnica — Corp C1-b 9) Anexa la expertiza — Corp C1-b 10) Raport Sintetic — Corp C1-c 11) Expertiza tehnica — Corp C1-c 12) Anexa la expertiza — Corp C1-c 13) Fotografii
EVALUARE SEISMICA RAPORT SINTETIC Denumirea lucrării: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Scopul expertizei: Reabilitare clădire scoală — Corp Cl-a Data expertizei: Februarie 2020 Expert tehnic Crașovan Cornel Legitimaţie 1509 Adresa: municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiș Categoria de importanta (HG 766/1997): Cc Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1); II Anul construirii: 1975 Funcțiunea clădirii: Clădire Scoală Înălțimea supraterana totala (m): 11,15 Număr de niveluri: Sp+P+2E Suprafața construita (mp): 644,03 Suprafața desfăşurată (mp): 2576,12 Sistemul structural: Zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpișori din beton armat Componente nestructurale: Ziduri ușoare de compartimentare Acţiunea seismica (probabilitatea de depăşire in 50 ani): ULS Verificarea la Starea Limita Ultima: Metodologia de evaluare folosita (P100-3): 1 2 3 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica, Rl: 85 Gradul de afectare structurala, R2: 80 Gradul de asigurare structurala seismica, R3: 94 Clasa de risc seismica in care a fost încadrată construcția, Rs: I II NI IV Descrierea clasei de risc seismic În clasa de risc seismic RS III, intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Verificarea la Starea Limita de Serviciu Nu este cazul Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt Concluzii: protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. Necesitatea lucrărilor de intervenție Da Nu Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție, Rs: I Il m |IV
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Nr.1414/a /02.2020 Obiectul prezentei expertize tehnice îl constituie corp clădire ot municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiş. [ Beneficiar: Municipiul Timişoara. X Motivul expertizei tehnice este următorul: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 pi; CORP l-a — 1. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL PRIVIND CONSTRUCTIA Clădirea şcolii este alcătuită din trei corpuri, separate prin rost antiseismic. a) Data execuției clădirii — 1975 b) Numărul de niveluri — Sp+P+2E c) Forma si dimensiunile in plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 5740 m x11,22m d) Forma şi dimensiunile în elevație: clădirea păstrează regularitatea pe verticală. Înălțimea minima la atic este de 11,15 m. e) Tipul structurii: zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat f) Natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire: cărămidă eficientă cu mortar de ciment la rosturi g) Tipul si materialele planşeului: planșeu din beton cu centuri din beton armat h) Tipul si materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă i) Natura terenului de fundare: praf argilos nisipos j) Tipul si materialele de fundare: tip continue din beton k) Tipul şi materialele finisajelor şi decoraţiilor exterioare: tencuială și zugrăveală exterioară
15.53 3142 13.85 13. Corp C1-e 28 Corp C1-b 7 4 + TI 2 „St, 5740 , 2. DOCUMENTE CE STAU LA BAZA INFORMATIILOR GENERALE PREZENTATE MAI SUS a) Vizualizarea clădirii de către expert; b) Planuri relevee; c) Sondaj de dezvelire la fundații; d) Studiu geotehnic. 3. DATEPRIVIND STAREA FIZICĂ A CLĂDIRII - Tencuiala exterioară este dezlipită local de suport şi căzută la baza aticului şi la brâul orizontal de la cota +0,00; - Tencuiala exterioară este dezlipită local şi în câmp; - Paziile de tablă sunt ruginite şi neetanşe; - Armăturile din oțel beton (în proporţie de cca 55%) de la grinzile planşeului peste subsol sunt dezvelite şi afectate de rugină; - Trotuarul perimetral este denivelat, descompletat şi neetanş; - Izolaţia hidrofugă la acoperiş este neetanşă; - Treptele exterioare din beton armat sunt degradate. 4. DOCUMENTE NORMATIVE DE BAZA - Clasa de importanta a clădirii este II, conform P100/2013, iar categoria de importanță este C, conform HG 766/1997 - Clădirea este amplasata in zona seismica cu ag=0,20g. Timp de col Tc=0.7sec. - Legea nr. 10/1995 — Privind Calitatea in construcţii - Legea nr. 50/1991 — Privind Autorizarea executării lucrărilor de construcții cu modificările şi completările ulterioare - CR 0/2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții - Normativ P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica - Normativ P100-3/2019 — Cod de proiectare seismica partea a-III-a
- Indicativ NP 112/2014 — Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață - Normativ CR 6/2013 — Cod de proiectare pentru structuri de zidărie 5 | | : , A hi E Lt i [e z 150 zs E PA UTCB, 2012 Kilometri PE tre aiva Tec Ira FE tra Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani aro see re ace 2 et re rave ore o me : ] E Â i SCARA i 5 1:3,000,000 E H E HE R 3 E ui E : Tc=0,7s HI ia E 4 5 LE + 190 pitD 200 250, nb er ' 'UTCB, 2011 Kilometri , zl te 00 doc ud E ke dc Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
5. INFORMAȚII PRIVIND GEOMETRIA a) Poziționarea în plan a pereţilor structurali şi dimensiunile acestora: pereții structurali sunt dispuşi pe ambele direcții; de asemenea stâlpișorii din beton armat sunt dispuși uniform pe cele două direcții; b) Dimensiunile pereţilor exteriori: 40 cm; c) Dimensiunile pereților interiori: 25 em; d) Continuitatea pe verticală a pereților structurali: pereții structurali respectă continuitatea pe verticală; e) Poziționarea şi dimensiunile în plan şi în elevație ale golurilor (uşi, ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nișe): nu se respectă în totalitate prevederile Normativului CR 6/2013; f) Poziționarea în plan şi în elevație a elementelor structurale din zidărie care generează împingeri (arce, bolți, cupole) cu stabilirea tipologiei şi a principalelor dimensiuni (formă, grosime), precum şi a elementelor care pot prelua împingerile (contraforți, tiranți): nu exista elemente structurale care să genereze împingeri; 8) Poziționarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeului: planşeul este din beton armat monolit. h) Poziţiile şi dimensiunile elementelor de confinare (stâlpişori şi centuri), ale buiandrugilor şi ale tiranților: stâlpișorii din beton armat sunt amplasați la uniform pe cele două direcții, iar centurile sunt dispuse la partea superioara a pereților structurali; i) Dimensiunile şi geometria fundațiilor: Fundaţii continue din beton sub ziduri. 6. CALITATEA MATERIALELOR ÎNGLOBATE ÎN STRUCTURĂ a) Tipul şi materialul elementelor pentru zidărie: blocuri ceramice; b) Tipul şi calitatea mortarului: mortar de ciment; c) Legăturile (țeserea) la intersecțiile pereţilor: stâlpişori din beton armat; d) Calitatea execuției pereților: pereţii structurali respectă verticalitatea şi planeitatea. 7. NIVELUL DE CUNOASTERE - Geometria clădirii, configurația de ansamblu şi dimensiunile elementelor structurale (ziduri, planşeu din lemn, elementele şarpantei din lemn) sunt cunoscute din planurile relevee şi vizualizarea de către expert. - Întrucât beneficiarul nu dispune de documentația tehnică de proiectare originală şi nu sunt cunoscute caracteristicile mecanice ale materialelor înglobate în structură (blocuri ceramice, beton armat, oțel beton, ţiglă ceramică), nivelul de cunoaştere adoptat în prezenta expertiză, conform normativului P100-3/2019, Tabel 4.1, este cunoaşterea limitată KL1. - Valoarea factorului de încredere este CF = 1,35 Tabelul: Niveluri de cunoaştere si metodele corespunzătoare de calcul (P100-3/2019) original si verificarea Vizuala prin sondaj in teren sau dintr-un releveu complet al clădirii tehnică de proiectare originală sau (b) pe baza proiectării simulate în acord cu practica la data realizării clădirii şi pe baza unei inspecții limitate în teren Nivelul Geometria clădirii Alcătuirea de detaliu Proprietățile mecanice ale cunoaşterii materialelor KLI Din proiectul de ansamblu | (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare originală sau (b) valori stabilite pe baza standardelor valabile sau practicilor de construire din perioada realizării clădirii şi din încercări limitate în
teren KL2 (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare tehnică de proiectare originală şi dintr-o originală şi rapoartele inspecție limitată în teren originale privind calitatea sau lucrărilor de construire (b) dintr-o inspecţie extinsă | sau în teren (b) din specificaţiile de proiectare originale şi din încercări limitate în teren sau (c) din încercări extinse în teren KL3 (a) din documentaţia (a) din documentația tehnică de proiectare tehnică originală, din rapoartele de proiectare originală, din originale privind rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de calitatea lucrărilor de construire şi dintr-o construire şi din încercări inspecţie limitată în limitate în teren teren sau sau (b) din încercări (b) dintr-o inspecţie cuprinzătoare în teren cuprinzătoare în teren Factori de încredere Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se stabilesc în funcţie de valorile factorilor de încredere, CF. Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaştere realizat, astfel: (a) Nivel de cunoaştere realizat, KL1: CF = 1,35; (b) Nivel de cunoaştere realizat, KL2: CF = 1,20; (c) Nivel de cunoaştere realizat, KL3: CF = 1,00. 8. EVALUAREA CALITATIVĂ În conformitate cu prevederile Normativului P100-3/2019, pentru evaluarea seismică a clădirilor sunt prevăzute trei metodologii diferite din punct de vedere al complexității: a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută; b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie; c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. Metodologia de nivel 1 Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile aparţinând claselor de importanță şi expunere la cutremur III şi IV, cu regularitate în plan şi în elevaţie, având următoarele caracteristici: (a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,15g; (b) clădiri cu structura cu pereți din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,20g; (c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planşee rigide şi rezistente la acţiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D a Normativului P100-3/2019:
+ clădiri din zidărie confinată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,20 g, şi P+4E, în zone seismice cu ag < 0,15 B; e clădiri din zidărie nearmată, cu regularitate în plan și în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag< 0,15 g; + clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu ag= 0,10g. (d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,10 g. Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată şi pentru evaluarea altor clădiri decât cele prevăzute mai sus, în scopul obținerii unor informații preliminare, dar rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau stabilirea lucrărilor de intervenție. Prin excepție de la alineatul anterior, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru preluarea forțelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabileşte această necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai complexe, în acord cu prevederile codului. Metodologia de nivel 1 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale (b) evaluarea cantitativă, utilizând metode simplificate de calcul structural şi verificări globale ale structurii (ale efectelor acţiunii seismice), în elementele esențiale. Metodologia de nivel 2 Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri cu orice tip de structură, aparţinând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur, Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri care îndeplinesc condiţiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu precizie mai mare a susceptibilității de avariere la acțiuni seismice. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 2 prezintă un grad de încredere superior celui obținut prin aplicarea metodologiei de nivel 1. Metodologia de nivel 2 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural static liniar şi factori de comportare. Metodologia de nivel 3 Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat a comportării seismice. Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaştere este KLI. Nivelul de cunoaştere recomandat pentru această metodologie este KL3. Pentru clădirile cu structura de zidărie, condiții suplimentare de aplicare a metodologiei de nivel 3 sunt date în anexa D a Normativului P100-3/2019. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 3 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2. Metodologia de nivel 3 implică:
(a) evaluarea calitativă pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a clădirilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă care ia în considerare în mod explicit comportarea neliniară a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. În conformitate cu prevederile normativului P100-3/2019, Anexa D, metodologia de evaluarea aleasă pentru clădirea în studiu este de nivel 1. Evaluarea calitativă se face ținând seama de: (a) alcătuirea clădirii; (b) degradarea clădirii. 8.1. Evaluarea calitativă pe baza conformării structurii şi detalierea elementelor structurale și nestructurale — Indicatorul R1 Evaluarea indicatorului R1 ţine seama de regimul de înălțimea al clădirii, rigiditatea planșeelor la acțiuni în plan orizontal și regularitatea geometrică și structurală. Rezultatul evaluării calitative a gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică se cuantifică prin indicatorul R1, unde 0 <R1 < 100. Valori maxime pentru indicatorul Ri sunt date în tabelul D.la şi D.1b. În funcţie de situația concretă a fiecărei clădiri, expertul adoptă valori pentru indicatorul R1 inferioare celor maxime. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor care respectă condițiile de alcătuire seismică din reglementările tehnice în vigoare, este 100. Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului RI, zidărie confinată - metodologia de nivel 1 Rigiditate Regim de Condiții de regularitate planşee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în | Fără regularitate în plan şi în elevație | plan sau în elevație | plan şi în elevație Rigide <P+2E 100 (85) 100 85 >P+2E 90 85 75 Fărărigiditate | < P+2E 85 70 60 semnificativă | > P+2E 70 55 35 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică Valoarea gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții de alcătuire, din anexa corespunzătoare tipului de material structural, în funcție de metodologia de evaluare utilizată. RI poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R1 = 100 corespunde unei clădiri care îndeplineşte integral toate condițiile de alcătuire. Clasa de risc asociată indicatorului R1 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs I, dacă R1 < 30; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 30 <R1< 60; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 60 < R1< 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R1 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului Rl este: RI de risc seismic RsIII, =83, care corespunde clasei
8.2. Evaluarea calitativă a gradului de afectare structurală — Indicatorul R2 Rezultatul evaluării calitative a gradului de afectare structurală se cuantifică prin indicatorul R2. Indicatorul R2 se determină cu relația: R2= Ah+ Av unde Av punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor verticale; Ah punctajul acordat în funcție de starea de avariere a elementelor orizontale. 0<R2<100 Valorile maxime ale punctajelor Ah şi Av sunt date în tabelul D.2. În funcție de situaţia concretă a fiecărei clădiri, expertul tehnic adoptă valorile Ah şi Av pentru aprecierea realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranței structurale a clădirii examinate, Punctajul maxim, corespunzător clădirilor fără degradări, este 100. Tabelul D.2 Valori maxime Ah, Av - metodologia de nivel 1 Tipul avariilor Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Nesemnificative 70 30 Moderate 60 20 Grave 45 15 Foarte grave 25 10 Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt: (a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce; (b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi şi arce; (c) Fisuri înclinate în şpaleți; (d) Zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului; (e) Fisuri orizontale la extremitățile şpaleților; () Avarii la intersecțiile pereților, cu tendință de desprindere; (&) Fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereții perpendiculari; (h) Expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă planşeele. Caracterizarea orientativă a severității avariilor elementelor structurale verticale, pentru utilizare în tabelul D.2, este următoarea: (a) avarii nesemnificative ale pereţilor structural: - fisuri orizontale foarte subțiri în rosturile de la bază; - fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază. (b) avarii nesemnificative ale şpaleților între goluri: - fisuri foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); - fisuri diagonale subţiri în cărămizi în < 5% din asize. (c) avarii moderate ale percţilor structurali: - fisuri orizontale sau mortar desprins la bază şi în apropierea acesteia cu deplasări (< 5+6 mm) în planul de fisurare; - fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă; - fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi); (d) avarii moderate ale şpaleţilor între goluri - fisuri foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități şi, uneori, şi în alte rosturi apropiate de extremități;
- fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii și deschiderea rosturilor verticale (< 5=6 mm); rupere în scară cu < 5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (< 5+6 mm), cele mai multe prin cărămizi, care ajung la colțuri sau în apropierea acestora; la extremități nu se produce zdrobirea zidăriei. (e) Avarii grave ale pereților structurali: - fisuri în rostul orizontal, la bază, < 10+12 mm; - fisuri înclinate extinse pe mai multe asize; - fisuri înclinate cu deschideri < 1012 mm în partea superioară; (f) Avarii grave ale şpaleților dintre goluri: - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri subţiri sau mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremități; - ieşirea din plan sau deplasări în plan; - cărămizi zdrobite la colțuri; - fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 10+12 mm); rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (> 6 mm), majoritatea prin cărămizi; câteva zone zdrobite la colțuri sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare. (8) Avarii foarte grave ale pereților structurali: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări în scară importante, cu lunecarea unor cărămizi de pe cele pe care erau zidite; - secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremități; - deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). (h) Avarii foarte grave ale şpaleților dintre goluri: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări semnificative în plan sau perpendicular pe plan; - zdrobirea extinsă a cărămizilor la colțuri; - deplasări în scară mari (cu căderea unor cărămizi de pe cele inferioare); - ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor; - deplasări laterale mari, în zonele de margine zidăria a început să cadă; - deplasări şi rotiri importante în lungul planurilor de fisurare Structura este considerată cu avarii grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcțiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din numărul total al spaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj. () Structura este considerată cu avarii foarte grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din numărul total al şpaleților pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.
La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenții imediate pentru punerea în siguranță provizorie a clădirii şi interzicerea accesului tuturor persoanelor, evaluarea preliminară nu mai este necesară şi se trece direct la evaluarea calitativă detaliată. Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2, pentru elementele structurale orizontale, este următoarea: (a) Avarii la planşee cu grinzi din lemn: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi; - Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereţi la reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme. (b) Avarii la planşee cu grinzi metalice şi bolțişoare de cărămidă: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolțişoare, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în bolţişoare, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolţişoare, paralele cu grinzile şi însoţite de multe fisuri transversale; - Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltişoarelor, zdrobirea Zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor metalice, căderea boltişoarelor. (c) Avarii la bolți şi cupole: - Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole fără tiranți; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, la bază şi la reazemul bolții, eventual cu zdrobirea zonei comprimate, deformaţii remanente importante ("coborârea" bolților sau deplasarea laterală a reazemelor). Valoarea gradului de afectare structurală, R2, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții privind evaluarea stării de degradare a elementelor structurale dat în lista specifică din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat. R2 poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R2 = 100 corespunde unei clădiri neafectate de degradări seismice sau de altă natură. Clasa de risc asociată indicatorului R2 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs |, dacă R2 < 50; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 50 < R2 < 70; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 70 < R2 < 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 < R2 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R2 este: R2=88, care corespunde clasei de risc seismic Rs III. 10
8.3. Evaluarea prin calcul — Indicatorul R3 Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformații) se face considerând structura încărcată cu forțe laterale statice echivalente (conform P 100-1), utilizând procedee simplificate de calcul pentru determinarea perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția forțelor între elementele verticale ale structurii etc. Se fac verificări numai la Starea Limită Ultimă. Forţa tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu fundamental de vibrație, pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor privind metoda forţelor laterale statice echivalente din P 100-1/2013 şi P100- 3/2019. Indicatorul R3 este calculat în anexa la prezenta expertiză. Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs 1, dacă R3 < 35%; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 35% < R3 < 65%; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 65% < R3 < 90%; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90% > R3. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R3 este: R3=94%, care corespunde clasei de risc seismic Rs IV. 9. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASA DE RISC SEISMIC Normativul P100-3/2019 defineşte următoarele patru clase de risc seismic: (î) Clasa de risc seismic Rs 1, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; G) Clasa de risc seismic Rs II, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parțială este puțin probabilă; (k) Clasa de risc seismic Rs III, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor; () Clasa de risc seismic Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe baza evaluării calitative efectuată la clădirea ce face obiectul prezentei expertize, indicatorul R1 şi R2 au valorile: R1=85% R2=80% Pe baza evaluării cantitative prin calcul, indicatorul R3 are valoare: R3=94% Conform indicatorilor R1, R2 și R3 stabiliți în urma evaluării calitative şi cantitative clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RS III, in care intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 11
10. MASURI DE INTERVENŢIE A. Varianta I de intervenție (minimala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereţii exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiș. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalaţiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. B. Varianta II de intervenție (maximala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiș. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) 17) Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. Se tencuiesc pereţii din beton de la subsol. 12
11. CONCLUZII . Programul beneficiarului privind REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30, poate fi efectuat numai în condițiile respectării măsurilor de intervenție de la capitolul 10. n Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereţi, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. " Varianta minimala este obligatorie. Varianta maximala asigura o mai buna igienizare a subsolului. Recomandam execuţia proiectului in varianta minimala. " Prezenta expertiză va fi cuprinsă în cartea tehnica a clădirii. n Lucrările de intervenție se vor efectua doar pe baza unui proiect tehnic de execuție. În proiectul tehnic de execuţie proiectantul va întocmi programul de control al calității si fazele determinante. . Lucrările de execuţie se vor realiza sub supravegherea unui personal tehnic de specialitate al constructorului şi beneficiarului. m Pentru orice viciu ascuns descoperit la execuția lucrărilor de reabilitare va fi anunțat inginerul expert. Întocmit, 13
ANEXA LA EXPERTIZA TEHNICA Nr. 1414/a /02.2020 1. EVALUAREA CANTITATIVĂ — INDICATORUL R3 Perioada de control (colț) a spectrului de răspuns pentru cutremure având IMR=100 ani, conform tabel 3.1 din P100-1/2013 este: Ts = 0,14 sec Tc = 0,70 sec; To = 3,00 sec Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură, conform P100-1/2013 este: Bo = 2,50 Valoarea de vârf a accelerației terenului ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani conform P100-1/2013 este: as = 0,20 g Clasa de importanță şi expunere la cutremur conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: II; Valoarea factorului de importanță conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: Categoria de importanţă, conform HG 766/1997: C Tipul de alcătuire al construcţiei: zidărie din cărămidă eficientă şi stâlpişori din beton armat. Planşee din beton armat monolit. Factorul de comportare pentru acțiuni seismice orizontale q pentru zidărie confiată cu forma regulată în plan şi elevaţie conform P100-3/2019, Anexa D, este: q=2,00 15.53 E 135 , „158 E mu Corp C1-e Corp C1-b Carp C1-a drd _
ve Fura 15 iE ae pre 1 L ue e 1 L cun 1 Soara 1:3.000.000 i re A E E a UTCB, 2012 Kilometri wire zi tre re 7 23 FSE Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani 2096 age eur 0 are avar ge i i i i 7 i î i 1 1 | A A N E SCARA 1:3,000,000 A aria 5 & E | PIATRAMEAT : Te=0,7s' , une : E NIERGUREA-IUC_. k sI = E a E it l 0 50 100 150 200 250 Pr A | UTCB, 2011 Kilometri Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ Ţ T be are TE irc are PR he «tot adr Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
2. SELECTAREA NIVELULUI HAZARDULUI SEISMIC PENTRU DIFERITE STARI LIMITA (Anexa A) Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de performanța de siguranță a vieţii din cadrul P100-3/2019. Pentru evaluarea construcției existente, valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului este un interval mediu de recurența de 100 de ani (70% probabilitate de depășire in 50 de ani) conform tabel A.2 din P100-3/2019. Tabelul A.2: intervale medii de recurenţă și probabilităti de depășire Fr : Intervalul mediu de recurenţă a valorii de | Probabilitatea de depășire a valorii de vârf a vârf a accelerației terenului, IMR, (ani) accelerației terenului în 50 de ani 30 80% 40 70% 100 40% 225 20% 475 10% 3. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI CONSTRUCȚIILOR DIN CADRE, CONFORM ANEXA D DIN P100-3/2019 - Perioada execuției clădirii: 1975. - Numărul de niveluri: Sp+P+2E. - Forma şi dimensiunile în plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 57,40 m x 11,22 m. - Forma şi dimensiunile în elevație: o Înălțimea utilă a parterului: 3,25 m o Înălțimea utilă a etajelor: 3,25 m o Înălțimea laatic: +11,15 m - Grosimea pereților exteriori la parter: 40 cm. - Grosimea pereților interiori la parter: 25 em. - Tipul de zidărie: pereţi din cărămidă eficientă. - Tipul şi materialele planşeelor: beton armat monolit. - Tipul şi materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă. - Tipul şi materialele fundațiilor: tip fâşie din beton.
4. EVALUAREA PRIN CALCUL Evaluarea încărcărilor conform SR EN 1991-1-1:2004/2009 și CRI-1-3-2013 Evaluarea încărcărilor de proiectare la acoperiș terasă: - Încărcări permanente din învelitoare bituminoasă + 1,20 kKN/m* izolație termică BCA - Încărcări permanente din placa de beton + beton de 3,75 kKN/m* pantă + tencuială tavan - Zăpadă (indicativ CR1-1-3/2013) 0,4x 1,50 = 0,60 kKN/m* - Total 5,55 kN/m? Evaluarea încărcărilor de proiectare la planşee peste parter și etaj I: - Încărcări permanente: Planşeu din beton 3,00 kN/m* Pardoseală + suport + tencuială 1,00 kKN/m* tavan - Exploatare 0,4x2,00= 0,80 kKN/m? - Total 4,80 kN/m? Încărcarea verticală totala din acoperiș terasă: Ed=57,4x 11,22 x 5,55 = 3574,4 KN Încărcarea verticală totala din planşeele peste parter și etaj I: Bd=2x 57,4 x 11,22 x 4,80 = 6182,7 KN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj II: Bd=(7x5,81 + 56,0) x 3,25 x 0,3 x 15,0 +37 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1940,0 kKN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj I: Ed=(7x5,81 + 58,0) x 3,25 x 0,3 x 15,0+37 x 3,25 x 0,35x 0,5 x 25,0 = 1969,0 KN Încărcarea verticală totala din zidurile de la parter: Ed=(7x5,81+62,3) x 3,25 x 0,3 x 15,0+37x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 2032,0 kKN Încărcarea verticală totala: Editat € 3574,4 + 6182,7 + 6182,7 + 1940,0 + 1969,0 + 2032,0 = 21880,8 KN Forţa tăietoare de bază Fb Fb=11x (foxag/q)xm xixn n=1,2 2=1,0
q=20 Sa(T1) Sag xB (Ti)q xn = 0,2x2,5/2,0 x 0,88) = 0,25 n= 0,88 m = 21880,8 kKN Ti =kTxH"*=0,045x 11"* = 0,27 = Bor =2,5 Tpv <T< Tev (2,5 x 0,2/2,0) x21880,8 x 1,0 x 0,88 = 5776,5 kN Calculul forței tăietoare capabile pentru ansamblul clădirii Conform P100-1/2019, forța tăietoare capabila pentru ansamblul clădirii (Focap) se calculează pe direcția in care aria de zidărie este minima. G; = 0,10 N'mm? (10 tf/m?) pentru zidărie cu mortar de ciment Aztotal = 30,89 + 71,30 = 102,2 m? So = 2188080 / 1022000 = 2,14 daN/cm? CF7y 335, Bicorp = As minate = 4 min ZT, [1 LA. b.cap z,min “adi z.min 0 2.01, Faap = 1022000 x (1,33 x 1,0)/(1,35x 2,75) x (1 +2,14x (1,35x2,75)/ (2,0 x 1,0) = = 730858,4 daN = 7308,584 kN Conform normativului P100-1/2013, la preluarea forței tăietoare participa şi betonul din stâlpişori. Calculul indicatorului R3 R3 = Fcap/Fo = 730858,4 / (577650 x 1,35) = 0,94 R3=94%
EVALUARE SEISMICA RAPORT SINTETIC Denumirea lucrării: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Scopul expertizei: Reabilitare clădire scoală — Corp Cl-b Data expertizei: Februarie 2020 Expert tehnic Crașovan Cornel Legitimaţie 1509 Adresa: municipiul Timișoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiş Categoria de importanta (HG 766/1997): Cc Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1): II Anul construirii: 1975 Funcțiunea clădirii: Clădire Scoală Înălțimea supraterana totala (m): 11,15 Număr de niveluri: Sp+P+2E Suprafața construita (mp): 313,30 Suprafața desfăşurată (mp): 1252,20 Sistemul structural: Zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat Componente nestructurale: Ziduri ușoare de compartimentare Acţiunea seismica (probabilitatea de depăşire in 50 ani): ULS Verificarea la Starea Limita Ultima: Metodologia de evaluare folosita (P100-3): l 2 3 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica, R1: 85 Gradul de afectare structurala, R2: 80 Gradul de asigurare structurala seismica, R3: 9% Clasa de risc seismica in care a fost încadrată construcţia, Rs: I II MI | IV Descrierea clasei de risc seismic În clasa de risc seismic RS III, intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Verificarea la Starea Limita de Serviciu Nu este cazul Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt Concluzii: protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereţi, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. Necesitatea lucrărilor de intervenție Da Nu Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție, Rs: I Il m IV
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Nr.1414/b /02.2020 a (e ANS Obiectul prezentei expertize tehnice îl constituie corp clădire scoată municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiş. dl ra Beneficiar: Municipiul Timişoara. le Motivul expertizei tehnice este următorul: : REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOAL SI LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINC SEAT TE TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 - CORP Cl-b- 1. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL PRIVIND CONSTRUCTIA Clădirea şcolii este alcătuită din trei corpuri, separate prin rost antiseismic. a) Data execuției clădirii — 1975 b) Numărul de niveluri — Sp+P+2E c) Forma si dimensiunile in plan: formă poligonală, cu dimensiunile generale de 28,22 m x 15,53 m d) Forma şi dimensiunile în elevație: clădirea păstrează regularitatea pe verticală. Înălțimea minima la atic este de 11,15 m. e) Tipul structurii: zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat f) Natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire: cărămidă eficientă cu mortar de ciment la rosturi g) Tipul si materialele planşeului: planşeu din beton cu centuri din beton armat h) Tipul si materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă i) Natura terenului de fundare: praf argilos nisipos j) Tipul si materialele de fundare: tip continue din beton k) Tipul şi materialele finisajelor şi decorațiilor exterioare: tencuială și zugrăveală exterioară
1553 HI 15.85 12.13 Corp C1-e 31 Corp Cl-a = 1207 SII, 3 pp , LL 570 2. DOCUMENTE CE STAU LA BAZA INFORMATIILOR GENERALE PREZENTATE MAI SUS a) Vizualizarea clădirii de către expert; b) Planuri relevee; c) Sondaj de dezvelire la fundații; d) Studiu geotehnic. 3. DATE PRIVIND STAREA FIZICĂ A CLĂDIRII - Tencuiala exterioară este dezlipită local de suport şi căzută la baza aticului şi la brâul orizontal de la cota +0,00; - Tencuiala exterioară este dezlipită local şi în câmp; - Paziile de tablă sunt ruginite şi neetanşe; - Armăturile din oţel beton (în proporție de cca 55%) de la grinzile planşeului peste subsol sunt dezvelite şi afectate de rugină; - Trotuarul perimetral este denivelat, descompletat şi neetanş; - Izolaţia hidrofugă la acoperiş este neetanşă; - Treptele exterioare din beton armat sunt degradate. 4. DOCUMENTE NORMATIVE DE BAZA - Clasa de importanta a clădirii este II, conform P100/2013, iar categoria de importanță este C, conform HG 766/1997 - Clădirea este amplasata in zona seismica cu ag=0,20g. Timp de colț Tc=0.7sec. - Legea nr. 10/1995 — Privind Calitatea in construcţii - Legea nr. 50/1991 — Privind Autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare - CR 0/2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii - Normativ P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica
- Normativ P100-3/2019 — Cod de proiectare seismica partea a-lll-a - Indicativ NP 112/2014 — Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață - Normativ CR 6/2013 — Cod de proiectare pentru structuri de zidărie pa ince e ape pe apr pe pa e gre capre E LE e FA LE i LE BI Ă 3 5 UTCB, 2012 Kilometri ore Tre ar FL Te she ee Eve Tec ra Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani vot avu ve E n FA HE E ! SCARA 1:3,000,000 E ; : E prova piara, Iures Te= 0,7s Le N. NEGURA 5 | | 5 d E ț al a ine E get = Î E 0 _' 50 100 150 200 250 Pr TR rr UTCB, 2011 i , Kilometri FE Ter PR dee E stoc TI KE bre Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
5. INFORMAŢII PRIVIND GEOMETRIA a) Poziționarea în plan a pereților structurali şi dimensiunile acestora: pereții structurali sunt dispuşi pe ambele direcţii; de asemenea stâlpișorii din beton armat sunt dispuşi uniform pe cele două direcţii; b) Dimensiunile pereților exteriori: 40 cm; c) Dimensiunile pereților interiori: 25 em; d) Continuitatea pe verticală a percților structurali: pereții structurali respectă continuitatea pe verticală; e) Poziționarea şi dimensiunile în plan şi în elevație ale golurilor (uşi, ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nişe): nu se respectă în totalitate prevederile Normativului CR 6/2013; f) Poziționarea în plan şi în elevație a elementelor structurale din zidărie care generează împingeri (arce, bolți, cupole) cu stabilirea tipologiei şi a principalelor dimensiuni (formă, grosime), precum şi a elementelor care pot prelua împingerile (contraforți, tiranți): nu exista elemente structurale care să genereze împingeri; g) Poziționarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeului: planșeul este din beton armat monolit. h) Poziţiile şi dimensiunile elementelor de confinare (stâlpişori şi centuri), ale buiandrugilor şi ale tiranților: stâlpişorii din beton armat sunt amplasați la uniform pe cele două direcții, iar centurile sunt dispuse la partea superioara a pereților structurali; i) Dimensiunile şi geometria fundațiilor: Fundaţii continue din beton sub ziduri. 6. CALITATEA MATERIALELOR ÎNGLOBATE ÎN STRUCTURĂ a) Tipul şi materialul elementelor pentru zidărie: blocuri ceramice; b) Tipul şi calitatea mortarului: mortar de ciment; c) Legăturile (țeserea) la intersecțiile pereţilor: stâlpişori din beton armat; d) Calitatea execuției pereţilor: pereții structurali respectă verticalitatea şi planeitatea. 7. NIVELUL DE CUNOASTERE - Geometria clădirii, configurația de ansamblu şi dimensiunile elementelor structurale (ziduri, planşeu din lemn, elementele şarpantei din lemn) sunt cunoscute din planurile relevee şi vizualizarea de către expert. - Întrucât beneficiarul nu dispune de documentația tehnică de proiectare originală şi nu sunt cunoscute caracteristicile mecanice ale materialelor înglobate în structură (blocuri ceramice, beton armat, oțel beton, ţiglă ceramică), nivelul de cunoaştere adoptat în prezenta expertiză, conform normativului P100-3/2019, Tabel 4.1, este cunoaşterea limitată KL1. - Valoarea factorului de încredere este CF = 1,35 Tabelul: Niveluri de cunoaştere si metodele corespunzătoare de calcul (P100-3/2019) Nivelul Geometria clădirii Alcătuirea de detaliu Proprietățile mecanice ale cunoaşterii materialelor KLI Din proiectul de ansamblu | (a) din documentația (a) din documentația original si verificarea tehnică de proiectare tehnică de proiectare Vizuala prin sondaj in teren | originală originală sau dintr-un releveu sau sau complet al clădirii (b) pe baza proiectării (b) valori stabilite pe baza simulate în acord cu standardelor valabile sau practica la data realizării practicilor de construire din clădirii şi pe baza unei perioada realizării clădirii
KL2 inspecții limitate în teren şi din încercări limitate în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală şi dintr-o inspecţie limitată în teren sau (b) dintr-o inspecţie extinsă în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală şi rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire sau (b) din specificațiile de proiectare originale şi din încercări limitate în teren sau (c) din încercări extinse în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi dintr-o inspecţie limitată în teren sau (b) dintr-o inspecţie cuprinzătoare în teren (a) din documentația tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi din încercări limitate în teren sau (b) din încercări cuprinzătoare în teren Factori de încredere Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se stabilesc în funcţie de valorile factorilor de încredere, CF. Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaştere realizat, astfel: (a) Nivel de cunoaştere realizat, KL1: CF = 1,35; (b) Nivel de cunoaştere realizat, KL2: CF = 1,20; (c) Nivel de cunoaştere realizat, KL3: CF = 1,00. 8. EVALUAREA CALITATIVĂ În conformitate cu prevederile Normativului P100-3/2019, pentru evaluarea seismică a clădirilor sunt prevăzute trei metodologii diferite din punct de vedere al complexității: a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută; b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie; c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. Metodologia de nivel 1 Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile aparținând claselor de importanță şi expunere la cutremur Ill şi IV, cu regularitate în plan şi în elevaţie, având următoarele caracteristici: (a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,15g; (b) clădiri cu structura cu pereţi din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereți de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,20g; (c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planşee rigide şi rezistente la acţiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D a Normativului P100-3/2019:
e clădiri din zidărie confinată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşec din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,20 g, şi P+4E, în zone seismice cu ag < 0,15 g; e clădiri din zidărie nearmată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,15 g; e clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu ag = 0,10 g. (d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,10 g. Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată şi pentru evaluarea altor clădiri decât cele prevăzute mai sus, în scopul obținerii unor informații preliminare, dar rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau stabilirea lucrărilor de intervenție. Prin excepţie de la alineatul anterior, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru preluarea forţelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabileşte această necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai complexe, în acord cu prevederile codului. Metodologia de nivel 1 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă, utilizând metode simplificate de calcul structural şi verificări globale ale structurii (ale efectelor acţiunii seismice), în elementele esențiale. Metodologia de nivel 2 Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri cu orice tip de structură, aparţinând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur. Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri care îndeplinesc condițiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu precizie mai mare a susceptibilității de avariere la acţiuni seismice. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 2 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiei de nivel 1. Metodologia de nivel 2 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcţiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural static liniar şi factori de comportare. Metodologia de nivel 3 Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat a comportării seismice. Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaştere este KLI. Nivelul de cunoaştere recomandat pentru această metodologie este KL3. Pentru clădirile cu structura de zidărie, condiții suplimentare de aplicare a metodologiei de nivel 3 sunt date în anexa D a Normativului P100-3/2019. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 3 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2. Metodologia de nivel 3 implică:
(a) evaluarea calitativă pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a clădirilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă care ia în considerare în mod explicit comportarea neliniară a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. În conformitate cu prevederile normativului P100-3/2019, Anexa D, metodologia de evaluarea aleasă pentru clădirea în studiu este de nivel 1. Evaluarea calitativă se face ţinând seama de: (a) alcătuirea clădirii; (b) degradarea clădirii. 8.1. Evaluarea calitativă pe baza conformării structurii şi detalierea elementelor structurale şi nestructurale — Indicatorul R1 Evaluarea indicatorului RI ține seama de regimul de înălțimea al clădirii, rigiditatea Planșeelor la acţiuni în plan orizontal și regularitatea geometrică și structurală. Rezultatul evaluării calitative a gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică se cuantifică prin indicatorul R1, unde 0 <R1 < 100. Valori maxime pentru indicatorul Ri sunt date în tabelul D.la şi D.1b. În funcţie de situaţia concretă a fiecărei clădiri, expertul adoptă valori pentru indicatorul R1 inferioare celor maxime. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor care respectă condițiile de alcătuire seismică din reglementările tehnice în vigoare, este 100. Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului R1, zidărie confinată - metodologia de nivel 1 Rigiditate Regim de Condiții de regularitate planşee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în | Fără regularitate în plan şi în elevație plan sau în elevaţie plan şi în elevație Rigide <P+2E 100 (85) 100 85 > P+2E 90 85 75 Fără rigiditate | < P+2E 85 70 60 semnificativă | > P+2E 70 55 35 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică Valoarea gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții de alcătuire, din anexa corespunzătoare tipului de material structural, în funcție de metodologia de evaluare utilizată. RI poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R] = 100 corespunde unei clădiri care îndeplineşte integral toate condiţiile de alcătuire. Clasa de risc asociată indicatorului R1 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs [, dacă R1 < 30; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 30 < R1< 60; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 60 < R1< 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R1 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului Rl este: RI =85, care corespunde clasei de risc seismic
8.2. Evaluarea calitativă a gradului de afectare structurală — Indicatorul R2 Rezultatul evaluării calitative a gradului de afectare structurală se cuantifică prin indicatorul R2. Indicatorul R2 se determină cu relația: R2=Ah+ Av unde Av punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor verticale; Ah punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor orizontale. 0<R2<100 Valorile maxime ale punctajelor Ah şi Av sunt date în tabelul D.2. În funcție de situaţia concretă a fiecărei clădiri, expertul tehnic adoptă valorile Ah şi Av pentru aprecierea realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranței structurale a clădirii examinate. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor fără degradări, este 100. Tabelul D.2 Valori maxime Ah, Av - metodologia de nivel 1 Tipul avariilor Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Nesemnificative 70 30 Moderate 60 20 Grave 45 15 Foarte grave 25 10 Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt: (a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce; (b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi și arce; (c) Fisuri înclinate în şpaleţi; (d) Zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului; (e) Fisuri orizontale la extremitățile şpaleţilor: () Avarii la intersecțiile pereţilor, cu tendință de desprindere; (e) Fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereţii perpendiculari; (h) Expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă planşeele. Caracterizarea orientativă a severității avariilor elementelor structurale verticale, pentru utilizare în tabelul D.2, este următoarea: (a) avarii nesemnificative ale pereţilor structural: - fisuri orizontale foarte subțiri în rosturile de la bază; - fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază. (b) avarii nesemnificative ale şpaleților între goluri: - fisuri foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); - fisuri diagonale subțiri în cărămizi în < 5% din asize. (c) avarii moderate ale pereților structurali: - fisuri orizontale sau mortar desprins la bază și în apropierea acesteia cu deplasări (< 5+6 mm) în planul de fisurare; - fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă; - fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi); (d) avarii moderate ale şpaleţilor între goluri - fisuri foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități şi, uneori, şi în alte rosturi apropiate de extremități;
- fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 5+6 mm); rupere în scară cu < 5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (< 5+6 mm), cele mai multe prin cărămizi, care ajung la colțuri sau în apropierea acestora; la extremități nu se produce zdrobirea zidăriei. (e) Avarii grave ale pereților structurali: - fisuri în rostul orizontal, la bază, < 10+12 mm; - fisuri înclinate extinse pe mai multe asize; - fisuri înclinate cu deschideri < 10+12 mm în partea superioară; () Avarii grave ale şpaleților dintre goluri: - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi; - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremități; - ieşirea din plan sau deplasări în plan; - cărămizi zdrobite la colţuri; - fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 10-12 mm); rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (> 6 mm), majoritatea prin cărămizi; câteva zone zdrobite la colțuri sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare. (e) Avarii foarte grave ale pereților structurali: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări în scară importante, cu lunecarea unor cărămizi de pe cele pe care erau zidite; - secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremități; - deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). (h) Avarii foarte grave ale şpaleţilor dintre goluri: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări semnificative în plan sau perpendicular pe plan; - zdrobirea extinsă a cărămizilor la colţuri; - deplasări în scară mari (cu căderea unor cărămizi de pe cele inferioare); - ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor; - deplasări laterale mari, în zonele de margine zidăria a început să cadă; - deplasări şi rotiri importante în lungul planurilor de fisurare Structura este considerată cu avarii grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a percților cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din numărul total al spaleţilor pe una dintre direcțiile principale de la un etaj. () Structura este considerată cu avarii foarte grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereților cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcțiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din numărul total al şpaleților pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.
La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenții imediate pentru punerea în siguranță provizorie a clădirii și interzicerea accesului tuturor persoanelor, evaluarea preliminară nu mai este necesară şi se trece direct la evaluarea calitativă detaliată. Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2, pentru elementele structurale orizontale, este următoarea: (a) Avarii la planşee cu grinzi din lemn: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi; - Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereţi la reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme. (b) Avarii la planşee cu grinzi metalice și bolțişoare de cărămidă: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolțişoare, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în bolțişoare, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolţişoare, paralele cu grinzile şi însoțite de multe fisuri transversale; - Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltişoarelor, zdrobirea Zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor metalice, căderea boltişoarelor. (c) Avarii la bolți şi cupole: - Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole cu tiranţi; - Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole fără tiranți; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, la bază şi la reazemul bolţii, eventual cu zdrobirea zonei comprimate, deformații remanente importante ("coborârea" bolților sau deplasarea laterală a reazemelor). Valoarea gradului de afectare structurală, R2, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții privind evaluarea stării de degradare a elementelor structurale dat în lista specifică din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat. R2 poate lua valori între 1 și 100. Valoarea de R2 = 100 corespunde unei clădiri neafectate de degradări seismice sau de altă natură. Clasa de risc asociată indicatorului R2 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs 1, dacă R2 < 50; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 50 < R2 < 70; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 70 < R2 < 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R2 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R2 este: care corespunde clasei de risc seismic Rs III. 10
8.3. Evaluarea prin calcul — Indicatorul R3 Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformaţii) se face considerând structura încărcată cu forţe laterale statice echivalente (conform P 100-1), utilizând procedee simplificate de calcul pentru determinarea perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția forţelor între elementele verticale ale structurii etc. Se fac verificări numai la Starea Limită Ultimă. Forţa tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu fundamental de vibrație, pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor privind metoda forțelor laterale statice echivalente din P 100-1/2013 şi P100- 3/2019. Indicatorul R3 este calculat în anexa la prezenta expertiză. Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs ], dacă R3 < 35%; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 35% < R3 < 65%; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 65% < R3 < 90%; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90% > R3. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R3 este: R3=96%, care corespunde clasei de risc seismic Rs IV. 9. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASA DE RISC SEISMIC Normativul P100-3/2019 defineşte următoarele patru clase de risc seismic: (i) Clasa de risc seismic Rs 1, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; (G) Clasa de risc seismic Rs Il, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parțială este puțin probabilă; (k) Clasa de risc seismic Rs III, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor; () Clasa de risc seismic Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe baza evaluării calitative efectuată la clădirea ce face obiectul prezentei expertize, indicatorul R1 şi R2 au valorile: R1=85% R2=80% Pe baza evaluării cantitative prin calcul, indicatorul R3 are valoare: R3=9%% Conform indicatorilor R1, R2 şi R3 stabiliți în urma evaluării calitative și cantitative clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RS III, in care intra construcţiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 11
10. MASURI DE INTERVENȚIE A. Varianta I de intervenţie (minimala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolaţia hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolaţie termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. B. Varianta II de intervenție (maximala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereţii exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) 17) Se prevede izolaţie hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalaţiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. Se tencuiesc pereții din beton de la subsol. 12
11. CONCLUZII . Programul beneficiarului privind REABILITARE CORP CLĂDIRE ŞCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30, poate fi efectuat numai în condițiile respectării măsurilor de intervenție de la capitolul 10. n Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) şi se îmbunătăţeşte confortul termic. n Varianta minimala este obligatorie. Varianta maximala asigura o mai buna igienizare a subsolului. Recomandam execuţia proiectului in varianta minimala. Prezenta expertiză va fi cuprinsă în cartea tehnica a clădirii. a Lucrările de intervenție se vor efectua doar pe baza unui proiect tehnic de execuție. n În proiectul tehnic de execuție proiectantul va întocmi programul de control al calității si fazele determinante. n Lucrările de execuție se vor realiza sub supravegherea unui personal tehnic de specialitate al constructorului şi beneficiarului. n Pentru orice viciu ascuns descoperit la execuția lucrărilor de reabilitare va fi anunțat inginerul expert. 13
ANEXA LA EXPERTIZA TEHNICA — CORP Clb Nr. 1414/b /02.2020 1. EVALUAREA CANTITATIVĂ — INDICATORUL R3 Perioada de control (colț) a spectrului de răspuns pentru cutremure având IMR=100 ani, conform tabel 3.1 din P100-1/2013 este: Ts = 0,14 sec Tc = 0,70 sec; To = 3,00 sec Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură, conform P100-1/2013 este: Po = 2,50 Valoarea de vârf a accelerației terenului ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani conform P100-1/2013 este: ac= 0,20g Clasa de importanță şi expunere la cutremur conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: II; Valoarea factorului de importanță conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: Y=1,20 Categoria de importanță, conform HG 766/1997: C Tipul de alcătuire al construcţiei: zidărie din cărămidă eficientă şi stâlpişori din beton armat. Planşee din beton armat monolit. Factorul de comportare pentru acţiuni seismice orizontale q pentru zidărie confiată cu forma regulată în plan şi elevație conform P100-3/2019, Anexa D, este: q=2,00 ir cz ei menirii Corp C1-c 21.58 Clb Corp Cl-a = rr EEE E E ea ERE
rue ET „ae rue un me n 1 are ES 1 ou Ă Soara 1:3,000.000 FE 7 3 3 5 150 i UTCB, 2012 Kilometri tre tre s3vE 27 a da Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani ago age EST ro 21go 90 ra rox E oc sug N N. . H SCARA 1:3,000,000 54 i 'LE k E LE a E 5 AB i 8] TARBUJU pe 5 - ra 50 100 150 200 250 UTCB, 2011 | , Kilornetri i , = RI Ţ Ţ Ţ IT Ţ Ţ Ţ Ţ E ara PI ice sate boz mire ke tre Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
2. SELECTAREA NIVELULUI HAZARDULUI SEISMIC PENTRU DIFERITE STARI LIMITA (Anexa A) siguranță a vieţii din cadrul P100-3/2019. Pentru evaluarea construcției existente, valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului este un interval mediu de recurența de 100 de ani (70% probabilitate de depășire in 50 de ani) conform tabel A.2 din P100-3/2019. Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de performanța de Tabelul A.2: Intervale medii de recurenţă și probabilități de depășire Intervalul mediu de recurenţă a valorii de | Probabilitatea de depășire a valorii de vârf a vârf a accelerației terenului, IMR, (ani) accelerației terenului în 50 de ani 30 80% 40 70% 100 40% 225 20% 475 10% 3. INFORMAȚII SPECIFICE PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI CONSTRUCȚIILOR DIN CADRE, CONFORM ANEXA D DIN P100-3/2019 - Perioada execuției clădirii: 1975. - Numărul de niveluri: Sp+P+2E. - Forma şi dimensiunile în plan: formă poligonală, cu dimensiunile generale de 28,88 m x 15,53 m. - Forma şi dimensiunile în elevație: o Înălțimea utilă a parterului: 3,25 m o Înălțimea utilă a etajelor: 3,25 m o Înălțimea la atic: +11,15 m - Grosimea pereților exteriori la parter: 40 cm. - Grosimea pereților interiori la parter: 25 em. - Tipul de zidărie: pereţi din cărămidă eficientă. - Tipul şi materialele planşeelor: beton armat monolit. - Tipul şi materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă. - Tipul şi materialele fundațiilor: tip fâșie din beton.
4. EVALUAREA PRIN CALCUL Evaluarea încărcărilor conform SR EN 1991-1-1:2004/2009 și CRI-1-3-2013 Evaluarea încărcărilor de proiectare la acoperiș terasă: - Încărcări permanente din învelitoare bituminoasă + 1,20 kKN/m?* izolație termică BCA - Încărcări permanente din placa de beton + beton de 3,75 kN/m? pantă + tencuială tavan - Zăpadă (indicativ CR1-1-3/2013) 0,4 x 1,50 = 0,60 kN/m? - Total 5,55 kN/m? Evaluarea încărcărilor de proiectare la planşee peste parter și etaj I: - Încărcări permanente: Planşeu din beton 3,00 kKN/m? Pardoseală + suport + tencuială 1,00 kKN/m? tavan - Exploatare 0,4x 2,00 = 0,80 kKN/m? - Total 4,80 kN/m? Încărcarea verticală totala din acoperi; terasă: Ed= 313,3 x 5,55 = 1738,8 kKN Încărcarea verticală totala din planșeului peste etaj I: Ed= 313,3 x 4,80 = 1503,8 kN Încărcarea verticală totala din planșeului peste parter: Ed= 313,3 x 4,80 = 1503,8 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj II: Ed=65,5x 3,25 x 0,3 x 15,0+24x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1299,2 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj I: Ed=65,5x 3,25 x 0,3 x 15,0+24x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1299,2 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la parter: Ed=61,5x3,25x 0,3 x 15,0+24x 3,25 x 0,35 x 0,5x 25,0 = 1240,6 kN Încărcarea verticală totala: Edtota = 1738,8 + 1503,8 + 1503,8 + 1299,2 + 12992 + 1240,6 = 8585,4 kN
Forţa tăietoare de bază Fb Fb=y1x(foxag/q)xmxix1n q=2,0 Sa(Ti) Sag x PB (Ti)/q xn =02x2,5/(2,0 x 0,88) = 0,25 1= 0,88 m = 8585,4 kN Ti =kTxH"*=0,045x 11**= 0,27 BT) = Bov= 2,5 Tpv <T<Tw Fo=1,2x (2,5 x 0,2/2,0) x 8585,4 x 1,0 x 0,88 = 2266,5 kN Calculul forței tăietoare capabile pentru ansamblul clădirii Conform P100-1/2019, forța tăietoare capabila pentru ansamblul clădirii (Focap) se calculează pe direcția in care aria de zidărie este minima. G; = 0,10 N/mm? (10 tf/m?) pentru zidărie cu mortar de ciment Aztota = 18,45 + 16,8 = 35,25 m? Go = 585840 / 352500 = 2,43daN/cm* _ 133% CF7, =, mia adm =,min CF7u Î+ 0; ll. Fc 4, o 2,0%, b.cap ui Foap = 353500 x (1,33 x 1,0) / (1,35 x 2,75) x (1 +2,43 x (1,35 x 2,75) / (2,0 x 1,0) = = 296160 daN = 2961,60 kN Conform normativului P100-1/2013, la preluarea forței tăietoare participa şi betonul din stâlpişori. Calculul indicatorului R3 R3= Fcaw/Fo = 296160 / (226650 x 1,35) = 0,96 R3= 96%
EVALUARE SEISMICA RAPORT SINTETIC Denumirea lucrării: REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 Scopul expertizei: Reabilitare clădire scoală — Corp Cl-e Data expertizei: Februarie 2020 Expert tehnic Craşovan Cornel Legitimaţie 13509 Adresa: municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 22-30, jud. Timiș Categoria de importanta (HG 766/1997): Cc Clasa de importanta si expunere la cutremur (P100-1): II Anul construirii: 1975 Funcțiunea clădirii: Clădire Scoală Înălțimea supraterana totala (m): 11,15 Număr de niveluri: Sp+P+2E Suprafața construita (mp): 296,11 Suprafața desfăşurată (mp): 1184,44 Sistemul structural: Zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat Componente nestructurale: Ziduri ușoare de compartimentare Acţiunea seismica (probabilitatea de depăşire in 50 ani): ULS Verificarea la Starea Limita Ultima: Metodologia de evaluare folosita (P100-3): 1 2 3 Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismica, R1: 85 Gradul de afectare structurala, R2: 80 Gradul de asigurare structurala seismica, R3: 96 Clasa de risc seismica in care a fost încadrată construcția, Rs: I Il II | IV Descrierea clasei de risc seismic În clasa de risc seismic RS III, intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Verificarea la Starea Limita de Serviciu Nu este cazul Concluzii: Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) și se îmbunătăţeşte confortul termic. Necesitatea lucrărilor de intervenție Da Nu Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție, Rs: I II II | IV
RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Nr.1414/ c / 02.2020 Beneficiar: Municipiul Timişoara. Motivul expertizei tehnice este următorul: REABILITARE CORP CLADIRE ȘCOA LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU IONMI TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30 - CORP Cl-c — 1. INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL PRIVIND CONSTRUCTIA Clădirea şcolii este alcătuită din trei corpuri, separate prin rost antiseismic. a) Data execuției clădirii — 1975 b) Numărul de niveluri — Sp+P+2E c) Forma si dimensiunile in plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 21,38 m x 13,85 m d) Forma şi dimensiunile în elevație: clădirea păstrează regularitatea pe verticală. Înălțimea minima la atic este de 11,15 m. e) Tipul structurii: zidărie din cărămidă eficientă cu stâlpişori din beton armat f) Natura elementelor pentru zidărie şi modul de zidire: cărămidă eficientă cu mortar de ciment la rosturi g) Tipul si materialele planşeului: planşeu din beton cu centuri din beton armat h) Tipul si materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă i) Natura terenului de fundare: praf argilos nisipos j) Tipul si materialele de fundare: tip continue din beton k) Tipul şi materialele finisajelor şi decorațiilor exterioare: tencuială și zugrăveală exterioară
15.53 312 13.85 1213 + + Corp C1-c _ Corp Cl-b Corp Cl-a 41 512 53740 2. DOCUMENTE CE STAU LA BAZA INFORMATIILOR GENERALE PREZENTATE MAI SUS a) Vizualizarea clădirii de către expert; b) Planuri relevee; c) Sondaj de dezvelire la fundații; d) Studiu geotehnic. 3. DATE PRIVIND STAREA FIZICĂ A CLĂDIRII - Tencuiala exterioară este dezlipită local de suport şi căzută la baza aticului şi la brâul orizontal de la cota +0,00; - Tencuiala exterioară este dezlipită local şi în câmp; - Paziile de tablă sunt ruginite şi neetanşe; - Armăturile din oțel beton (în proporție de cca 55%) de la grinzile planşeului peste subsol sunt dezvelite şi afectate de rugină; - Trotuarul perimetral este denivelat, descompletat şi necetanş; - Izolaţia hidrofugă la acoperiş este neetanşă; - Treptele exterioare din beton armat sunt degradate. 4. DOCUMENTE NORMATIVE DE BAZA - Clasa de importanta a clădirii este II, conform P100/2013, iar categoria de importanță este C, conform HG 766/1997 - Clădirea este amplasata in zona seismica cu ag=0,20g. Timp de colț Tc=0.7sec. - Legea nr. 10/1995 — Privind Calitatea in construcţii - Legea nr. 50/1991 — Privind Autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare - CR 0/2012 — Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții - Normativ P100-1/2013 — Cod de proiectare seismica - Normativ P100-3/2019 — Cod de proiectare seismica partea a-III-a
- Indicativ NP 112/2014 — Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață - Normativ CR 6/2013 — Cod de proiectare pentru structuri de zidărie | LE E HE E lt FE 3 , UTCB, 2012 Kilometri tre tre tre artre tre PE ie dot wire Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani ae are got re N Ii HE A | SCARA 1:3,000,000 HE roma 1 EI EI race _ vea Te 075 = „. 0 ' 50 100 150 200 250, UTCB, 2011 CEC — —— : Kilometri lee te ac arde E re E Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
5. INFORMAȚII PRIVIND GEOMETRIA a) Poziționarea în plan a pereților structurali și dimensiunile acestora: pereții structurali sunt dispuşi pe ambele direcții; de asemenea stâlpişorii din beton armat sunt dispuși uniform pe cele două direcţii; b) Dimensiunile pereţilor exteriori: 40 cm; c) Dimensiunile pereților interiori: 25 em; d) Continuitatea pe verticală a pereților structurali: pereții structurali respectă continuitatea pe verticală; e) Poziționarea şi dimensiunile în plan şi în elevaţie ale golurilor (uși, ferestre) şi ale zonelor de perete cu grosime redusă (nişe): nu se respectă în totalitate prevederile Normativului CR 6/2013; f) Poziționarea în plan şi în elevație a elementelor structurale din zidărie care generează împingeri (arce, bolți, cupole) cu stabilirea tipologiei şi a principalelor dimensiuni (formă, grosime), precum şi a elementelor care pot prelua împingerile (contraforți, tiranți): nu exista elemente structurale care să genereze împingeri; g) Poziționarea în plan şi dimensiunile elementelor principale ale planşeului: planşeul este din beton armat monolit. h) Poziţiile şi dimensiunile elementelor de confinare (stâlpişori și centuri), ale buiandrugilor şi ale tiranților: stâlpișorii din beton armat sunt amplasați la uniform pe cele două direcții, iar centurile sunt dispuse la partea superioara a pereților structurali; i) Dimensiunile şi geometria fundațiilor: Fundaţii continue din beton sub ziduri. 6. CALITATEA MATERIALELOR ÎNGLOBATE ÎN STRUCTURĂ a) Tipul şi materialul elementelor pentru zidărie: blocuri ceramice; b) Tipul și calitatea mortarului: mortar de ciment; c) Legăturile (ţeserea) la intersecțiile pereţilor: stâlpişori din beton armat; d) Calitatea execuției pereților: pereţii structurali respectă verticalitatea şi planeitatea. 7. NIVELUL DE CUNOASTERE - Geometria clădirii, configurația de ansamblu şi dimensiunile elementelor structurale (ziduri, planşeu din lemn, elementele şarpantei din lemn) sunt cunoscute din planurile relevee şi vizualizarea de către expert. - Întrucât beneficiarul nu dispune de documentația tehnică de proiectare originală şi nu sunt cunoscute caracteristicile mecanice ale materialelor înglobate în structură (blocuri ceramice, beton armat, oțel beton, țiglă ceramică), nivelul de cunoaştere adoptat în prezenta expertiză, conform normativului P100-3/20109, Tabel 4.1, este cunoaşterea limitată KL1. - Valoarea factorului de încredere este CF = 1,35 Tabelul: Niveluri de cunoaştere si metodele corespunzătoare de calcul (P100-3/2019) original si verificarea Vizuala prin sondaj in teren sau dintr-un releveu complet al clădirii Nivelul Geometria clădirii Alcătuirea de detaliu Proprietățile mecanice ale cunoaşterii materialelor KLI Din proiectul de ansamblu | (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare originală sau (b) pe baza proiectării simulate în acord cu practica la data realizării clădirii şi pe baza unei inspecții limitate în teren tehnică de proiectare originală sau (b) valori stabilite pe baza standardelor valabile sau practicilor de construire din perioada realizării clădirii şi din încercări limitate în
teren KL2 (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare tehnică de proiectare originală şi dintr-o originală şi rapoartele inspecție limitată în teren originale privind calitatea sau lucrărilor de construire (b) dintr-o inspecţie extinsă | sau în teren (b) din specificațiile de proiectare originale şi din încercări limitate în teren sau (c) din încercări extinse în teren KL3 (a) din documentația (a) din documentația tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi dintr-o inspecție limitată în teren sau (b) dintr-o inspecţie cuprinzătoare în teren tehnică de proiectare originală, din rapoartele originale privind calitatea lucrărilor de construire şi din încercări limitate în teren sau (b) din încercări cuprinzătoare în teren 8. Factori de încredere Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se stabilesc în funcţie de valorile factorilor de încredere, CF. Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaştere realizat, astfel: (a) Nivel de cunoaștere realizat, KL1: CF = 1,35; (b) Nivel de cunoaştere realizat, KI 2: CF = 1,20; (c) Nivel de cunoaştere realizat, KL3: CF = 1,00. EVALUAREA CALITATIVĂ În conformitate cu prevederile Normativului P100-3/2019, pentru evaluarea scismică a clădirilor sunt prevăzute trei metodologii diferite din punct de vedere al complexității: a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută; b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie; c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. Metodologia de nivel 1 Metodologia de nivel 1 este o metodologie simplificată care se poate aplica la clădirile aparţinând claselor de importanță şi expunere la cutremur Il şi IV, cu regularitate în plan şi în elevație, având următoarele caracteristici: (a) clădiri cu structura în cadre din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,15g; (b) clădiri cu structura cu pereţi din beton armat cu până la 3 niveluri supraterane, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie, amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag < 0,20g; (c) clădiri cu structura din pereți de zidărie, cu sau fără planşee rigide şi rezistente la acţiuni în planul lor, în condițiile precizate în anexa D a Normativului P100-3/2019:
e clădiri din zidărie confinată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag < 0,20 g, şi P+4E, în zone seismice cu ag < 0,15 g; e clădiri din zidărie nearmată, cu regularitate în plan şi în elevație, cu planşee din beton armat monolit, având regim maxim de înălțime P+2E, în zone seismice cu ag<0,15g; e clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu ag = 0,10 g. (d) clădiri cu orice fel de structură amplasate în zone seismice cu valori ale accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,10 g. Metodologia de nivel 1 poate fi utilizată şi pentru evaluarea altor clădiri decât cele prevăzute mai sus, în scopul obținerii unor informații preliminare, dar rezultatele acestei evaluări nu pot fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor, încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic sau stabilirea lucrărilor de intervenție. Prin excepție de la alineatul anterior, metodologia de nivel 1 poate fi utilizată la evaluarea seismică de ansamblu a clădirilor concepute numai pentru încărcări gravitaționale, fără un sistem structural clar pentru preluarea forțelor orizontale seismice, la care necesitatea lucrărilor de intervenție este evidentă expertului tehnic care stabileşte această necesitate prin concluziile expertizei. În acest caz, la proiectarea lucrărilor de intervenție se vor utiliza metode de calcul mai complexe, în acord cu prevederile codului. Metodologia de nivel 1 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcțiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiţii sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă, utilizând metode simplificate de calcul structural şi verificări globale ale structurii (ale efectelor acţiunii seismice), în elementele esențiale. Metodologia de nivel 2 Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri cu orice tip de structură, aparţinând oricărei clase de importanță-expunere la cutremur. Metodologia de evaluare de nivel 2 se poate aplica la clădiri care îndeplinesc condițiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, pentru determinarea cu precizie mai mare a susceptibilității de avariere la acţiuni seismice. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 2 prezintă un grad de încredere superior celui obținut prin aplicarea metodologiei de nivel 1. Metodologia de nivel 2 implică: (a) evaluarea calitativă a clădirii pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a construcțiilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural static liniar şi factori de comportare. Metodologia de nivel 3 Metodologia de nivel 3 se aplică pentru evaluarea cu un grad de încredere mai ridicat a comportării seismice. Metodologia de nivel 3 nu poate fi aplicată pentru clădiri la care, în urma colectării datelor pentru evaluarea structurală, nivelul de cunoaştere este KLI. Nivelul de cunoaştere recomandat pentru această metodologie este KL3. Pentru clădirile cu structura de zidărie, condiții suplimentare de aplicare a metodologiei de nivel 3 sunt date în anexa D a Normativului P100-3/2019. Rezultatul evaluării prin metodologia de nivel 3 prezintă un grad de încredere superior celui obţinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 şi 2. Metodologia de nivel 3 implică:
(a) evaluarea calitativă pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a clădirilor şi a nivelului de degradare - listele de condiții sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale; (b) evaluarea cantitativă care ia în considerare în mod explicit comportarea neliniară a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. În conformitate cu prevederile normativului P100-3/2019, Anexa D, metodologia de evaluarea aleasă pentru clădirea în studiu este de nivel 1. Evaluarea calitativă se face ținând seama de: (a) alcătuirea clădirii; (b) degradarea clădirii. 8.1. Evaluarea calitativă pe baza conformării structurii şi detalierea elementelor structurale și nestructurale — Indicatorul R1 Evaluarea indicatorului R1 ține seama de regimul de înălțimea al clădirii, rigiditatea planșeelor la acţiuni în plan orizontal și regularitatea geometrică și structurală. Rezultatul evaluării calitative a gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică se cuantifică prin indicatorul R1, unde 0 <R1 < 100. Valori maxime pentru indicatorul Ri sunt date în tabelul D.la şi D.1b. În funcție de situația concretă a fiecărei clădiri, expertul adoptă valori pentru indicatorul R1] inferioare celor maxime. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor care respectă condițiile de alcătuire seismică din reglementările tehnice în vigoare, este 100. Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului R1, zidărie confinată - metodologia de nivel 1 Rigiditate Regim de Condiţii de regularitate planşee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în | Fără regularitate în plan şi în elevaţie plan sau în elevație | plan şi în elevaţie Rigide <P+2E 100 (85) 100 85 > P+2E 90 85 15 Fără rigiditate | < P+2E 85 70 60 semnificativă | > P+2E 70 55 35 Gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică Valoarea gradului de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții de alcătuire, din anexa corespunzătoare tipului de material structural, în funcţie de metodologia de evaluare utilizată. R1 poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R1l = 100 corespunde unei clădiri care îndeplineşte integral toate condițiile de alcătuire. Clasa de risc asociată indicatorului R1 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs 1, dacă R1 < 30; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 30 < R1< 60; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 60 < R1< 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 <R1 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R1 este: R1=85, care corespunde clasei de risc seismic RsIIl.
82. Evaluarea calitativă a gradului de afectare structurală — Indicatorul R2 Rezultatul evaluării calitative a gradului de afectare structurală se cuantifică prin indicatorul R2. Indicatorul R2 se determină cu relația: R2= Ah+ Av unde Av punctajul acordat în funcție de starea de avariere a elementelor verticale; Ah punctajul acordat în funcţie de starea de avariere a elementelor orizontale. 0<R2<100 Valorile maxime ale punctajelor Ah şi Av sunt date în tabelul D.2. În funcţie de situația concretă a fiecărei clădiri, expertul tehnic adoptă valorile Ah și Av pentru aprecierea realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranței structurale a clădirii examinate. Punctajul maxim, corespunzător clădirilor fără degradări, este 100. Tabelul D.2 Valori maxime Ah, Av - metodologia de nivel 1 Tipul avariilor Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah) Nesemnificative 70 30 Moderate 60 20 Grave 45 15 Foarte grave 25 10 Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt: (a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi şi arce; (b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi şi arce; (c) Fisuri înclinate în şpaleți; (d) Zdrobirea zidăriei provocată de concentrarea locală a eforturilor de compresiune, eventual cu expulzarea materialului; (e) Fisuri orizontale la extremitățile şpaleților; (f) Avarii la intersecțiile pereţilor, cu tendinţă de desprindere; (g) Fisuri sau crăpături verticale la legăturile dintre pereții perpendiculari; (h) Expulzarea locală a zidăriei din elementele orizontale pe care reazemă plangeele. Caracterizarea orientativă a severității avariilor elementelor structurale verticale, pentru utilizare în tabelul D.2, este următoarea: (a) avarii nesemnificative ale pereţilor structurali: - fisuri orizontale foarte subţiri în rosturile de la bază; - fisuri diagonale şi desprinderi minore la bază. (b) avarii nesemnificative ale şpaleţilor între goluri: - fisuri foarte subţiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremităţi; - fisuri cu traseu discontinuu, foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale şi verticale (fără deplasări); - fisuri diagonale subțiri în cărămizi în < 5% din asize. (c) avarii moderate ale pereţilor structurali: - fisuri orizontale sau mortar desprins la bază şi în apropierea acesteia cu deplasări (< 5+6 mm) în planul de fisurare; - fisuri înclinate care pornesc de la bază şi se extind pe câteva rânduri de cărămidă; - fisuri înclinate în zonele superioare (inclusiv prin cărămizi); (d) avarii moderate ale şpaleţilor între goluri - fisuri foarte subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități şi, uneori, şi în alte rosturi apropiate de extremități;
- fisuri orizontale şi sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 5+6 mm); rupere în scară cu < 5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (< 56 mm), cele mai multe prin cărămizi, care ajung la colțuri sau în apropierea acestora; la extremități nu se produce zdrobirea zidăriei. (e) Avarii grave ale pereţilor structurali: - fisuri în rostul orizontal, la bază, < 10+12 mm; - fisuri înclinate extinse pe mai multe asize; - fisuri înclinate cu deschideri < 10+12 mm în partea superioară; (f) Avarii grave ale şpaleților dintre goluri: - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat în rosturile orizontale de la extremități; - fisuri subțiri sau mortar sfărâmat şi în alte rosturi orizontale apropiate de extremități; - ieşirea din plan sau deplasări în plan; - cărămizi zdrobite la colțuri; - fisuri orizontale și sfărâmarea mortarului cu deplasarea în plan în lungul fisurii şi deschiderea rosturilor verticale (< 10+12 mm); rupere în scară cu >5% din asize cu crăpături în cărămizi; - fisuri diagonale (> 6 mm), majoritatea prin cărămizi; câteva zone zdrobite la colțuri sau deplasări mici în lungul sau perpendicular pe planul de fisurare. (g) Avarii foarte grave ale pereţilor structurali: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări în scară importante, cu lunecarea unor cărămizi de pe cele pe care erau zidite; - secţiunea de la baza peretelui a început să se dezintegreze la extremități; - deplasări laterale mari (în unele zone de margine zidăria a început să cadă). (h) Avarii foarte grave ale şpaleților dintre goluri: - degradări care indică un risc de prăbuşire sub încărcări verticale; - deplasări semnificative în plan sau perpendicular pe plan; - zdrobirea extinsă a cărămizilor la colțuri; - deplasări în scară mari (cu căderea unor cărămizi de pe cele inferioare); - ruperea verticală a cărămizilor în majoritatea asizelor; - deplasări laterale mari, în zonele de margine zidăria a început să cadă; - deplasări şi rotiri importante în lungul planurilor de fisurare Structura este considerată cu avarii grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereților cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcțiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleților cu avarii grave reprezintă mai mult de 20+25% din numărul total al şpaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj. () Structura este considerată cu avarii foarte grave dacă este îndeplinită una din următoarele condiții: (a) capacitatea de rezistență însumată a pereţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din capacitatea de rezistență totală a structurii pe una dintre direcţiile principale de la un etaj; (b) numărul şpaleţilor cu avarii foarte grave reprezintă mai mult de 10+15% din numărul total al şpaleţilor pe una dintre direcţiile principale de la un etaj.
La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenţii imediate pentru punerea în siguranță provizorie a clădirii şi interzicerea accesului tuturor persoanelor, evaluarea preliminară nu mai este necesară şi se trece direct la evaluarea calitativă detaliată. Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2, pentru elementele structurale orizontale, este următoarea: (a) Avarii la planşee cu grinzi din lemn: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi; - Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereţi la reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme. (b) Avarii la planşee cu grinzi metalice și bolțişoare de cărămidă: - Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolţişoare, paralele cu grinzile; - Avarii moderate: fisuri numeroase în bolțişoare, paralele cu grinzile, însoțite de fisuri transversale izolate; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolțişoare, paralele cu grinzile şi însoțite de multe fisuri transversale; - Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltişoarelor, zdrobirea zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor metalice, căderea boltişoarelor. (c) Avarii la bolți şi cupole: - Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole cu tiranți; - Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau cupole fără tiranţi; - Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranţi; - Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie şi la reazemele pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, la bază şi la reazemul bolţii, eventual cu zdrobirea zonei comprimate, deformații remanente importante ("coborârea" bolților sau deplasarea laterală a reazemelor). Valoarea gradului de afectare structurală, R2, se stabileşte pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiții privind evaluarea stării de degradare a elementelor structurale dat în lista specifică din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat. R2 poate lua valori între 1 şi 100. Valoarea de R2 = 100 corespunde unei clădiri neafectate de degradări seismice sau de altă natură. Clasa de risc asociată indicatorului R2 se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs I, dacă R2 < 50; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 50 <R2 < 70; (c) Clasa de rise seismic Rs III, dacă 70 < R2 < 90; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90 < R2 < 100. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R2 este: care corespunde clasei de risc seismic Rs III. 10
8.3. Evaluarea prin calcul — Indicatorul R3 Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformații) se face considerând structura încărcată cu forţe laterale statice echivalente (conform P 100-1), utilizând procedee simplificate de calcul pentru determinarea perioadelor proprii de vibrație, determinarea eforturilor, distribuția forțelor între elementele verticale ale structurii etc. Se fac verificări numai la Starea Limită Ultimă. Forţa tăietoare de bază, corespunzătoare modului propriu fundamental de vibrație, pentru fiecare direcție orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină conform prevederilor privind metoda forțelor laterale statice echivalente din P 100-1/2013 şi P100- 3/2019. Indicatorul R3 este calculat în anexa la prezenta expertiză. Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabileşte astfel: (a) Clasa de risc seismic Rs], dacă R3 < 35%; (b) Clasa de risc seismic Rs II, dacă 35% < R3 < 65%; (c) Clasa de risc seismic Rs III, dacă 65% < R3 < 90%; (d) Clasa de risc seismic Rs IV, dacă 90% > R3. Pentru clădirea studiata, valorare indicatorului R3 este: R3=96%, care corespunde clasei de risc seismic Rs IV. 9. ÎNCADRAREA CLĂDIRII ÎN CLASA DE RISC SEISMIC Normativul P100-3/2019 defineşte următoarele patru clase de risc seismic: (i) Clasa de risc seismic Rs [I, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parțială, la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; (j) Clasa de risc seismic Rs II, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parțială este puţin probabilă; (kK) Clasa de risc seismic Rs III, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor; () Clasa de risc seismice Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe baza evaluării calitative efectuată la clădirea ce face obiectul prezentei expertize, indicatorul R1 şi R2 au valorile: RI=85% R2=80% Pe baza evaluării cantitative prin calcul, indicatorul R3 are valoare: R3=96% Conform indicatorilor Rl, R2 și R3 stabiliți în urma evaluării calitative şi cantitative clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RS III, in care intra construcțiile, care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. 11
10. MASURI DE INTERVENŢIE A. Varianta I de intervenţie (minimala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile plangeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolația termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiș. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) Se prevede izolaţie hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanș perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilaţie de la subsol. Se prevede izolaţie termica din polistiren la tavanul de la subsol. B. Varianta II de intervenție (maximala) 1) 2) subsol. 3) 4) 5) 6) 7) 8) Se curata de rugina armaturile dezvelite la grinzile planşeului peste subsol. Se protejează cu mortar tip Sika armaturile dezvelite la grinzile planşeului de la Se desface tencuiala exterioara de pe întreaga suprafață. Se anvelopează cu termosistem pereții exteriori. Se înlocuiesc paziile din tabla de la ancadramentele fațadei. Se desface izolația hidrofuga de la acoperiş. Se desface izolaţia termica din BCA de la acoperiş. Se prevede izolație termica din vata bazaltica rigida de 25 cm la acoperiş. izolația termica va fi protejata la partea inferioara cu bariera de vapori. 9) 10) 11) 12) suprafață. 13) 14) 15) 16) 17 Se prevede izolație hidrofuga din membrana cauciucata. Se înlocuieşte pazia din tabla la aticul de la acoperiş. Se executa trotuar etanş perimetral, cu panta spre exterior. Se sistematizează terenul in jurul clădirii pentru a evita staționarea apelor de Se vor reface finisajele interioare. Se vor reface instalațiile termice, sanitare si electrice. Se vor deschide golurile de ventilație de la subsol. Se prevede izolație termica din polistiren la tavanul de la subsol. Se tencuiesc pereții din beton de la subsol. 12
11. CONCLUZII = Programul beneficiarului privind REABILITARE CORP CLĂDIRE ȘCOALĂ LIC. N. LENAU (FOST COLEGIU ION MINCU) TIMISOARA, STR. GHE LAZAR 22-30, poate fi efectuat numai în condițiile respectării măsurilor de intervenție de la capitolul 10. = Prin realizarea măsurilor de intervenție prevăzute la capitolul 10 sunt protejate elementele structurale ale clădirii (grinzi, pereți, stâlpişori) şi se îmbunătăţeşte confortul termic. Varianta minimala este obligatorie. Varianta maximala asigura o mai buna igienizare a subsolului. Recomandam execuţia proiectului in varianta minimala. Prezenta expertiză va fi cuprinsă în cartea tehnica a clădirii. . Lucrările de intervenție se vor efectua doar pe baza unui proiect tehnic de execuție. În proiectul tehnic de execuție proiectantul va întocmi programul de control al calității si fazele determinante. Lucrările de execuție se vor realiza sub supravegherea unui personal tehnic de specialitate al constructorului şi beneficiarului. . Pentru orice viciu ascuns descoperit la execuţia lucrărilor de reabilitare va fi anunțat inginerul expert. 13
ANEXA LA EXPERTIZA TEHNICA — CORP Cl-c Nr. 1414/c / 02.2020 1. EVALUAREA CANTITATIVĂ — INDICATORUL R3 Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru cutremure având IMR=100 ani, conform tabel 3.1 din P100-1/2013 este: Te = 0,14 sec Tc = 0,70 sec; To =3,00 sec Factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură, conform P100-1/2013 este: Po = 2,50 Valoarea de vârf a accelerației terenului ae pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani conform P100-1/2013 este: az=0,20g Clasa de importanță şi expunere la cutremur conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: II; Valoarea factorului de importanță conform tabel 4.2 din P100-1/2013 este: y=1,20 Categoria de importanță, conform HG 766/1997: C Tipul de alcătuire al construcției: zidărie din cărămidă eficientă şi stâlpişori din beton armat. Planşee din beton armat monolit. Factorul de comportare pentru acţiuni seismice orizontale q pentru zidărie confiată cu forma regulată în plan şi elevație conform P100-3/2019, Anexa D, este: q=2,00 5, 1 ct a a + 4 Corp Cl-e Carp Cl-a = 21.58 9.70 675 1243 1 Sf deforma IEI tar
| | | RI de ue pre n L L i E i  Soara 1:3.000.000 1 LE 5 : i 3 E E i , H e 3 0 75 150 UTCB, 2012 Kilometri wire ztre Ira tr re Tec 27308 ave tra Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR =225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani aug are are ŞI ! li  SCARA ' = 1:3,000,000 LE Ă FA 5 î 8 sau Te =0,7s' e = i Tc=0, 5] consra x - E ni 0 50 100 150 | UTCB, 2011 Kilometri i ate aice us toc re 00E adu Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control Tc a spectrului de răspuns
2. SELECTAREA NIVELULUI HAZARDULUI SEISMIC PENTRU DIFERITE STARI LIMITA (Anexa A) Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzător nivelului de performanța de siguranță a vieții din cadrul P100-3/2019. Pentru evaluarea construcţiei existente, valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului este un interval mediu de recurența de 100 de ani (70% probabilitate de depăşire in 50 de ani) conform tabel A.2 din P100-3/2019. Tabelul A.2: Intervale medii de recurenţă şi probabilități de depăşire Intervalul mediu de recurenţă a valorii de | Probabilitatea de depăşire a valorii de vârf a accelerației terenului, IMR, (ani) | vârfa accelerației terenului în 50 de ani 30 80% 40 70% 100 40% 225 20% 475 10% 3. INFORMAŢII SPECIFICE PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI CONSTRUCȚIILOR DIN CADRE, CONFORM ANEXA D DIN P100-3/2019 - Perioada execuției clădirii: 1975. - Numărul de niveluri: Sp+P+2E. - Forma şi dimensiunile în plan: formă dreptunghiulară, cu dimensiunile generale de 21,38 m x 13,85 m. - Forma şi dimensiunile în elevaţie: o Înălțimea utilă a parterului: 3,25 m o Înălțimea utilă a etajelor: 3,25 m o Înălțimea la atic: +11,15 m - Grosimea pereţilor exteriori la parter: 40 cm. - Grosimea pereţilor interiori la parter: 25 cm. - Tipul de zidărie: pereţi din cărămidă eficientă. - Tipul şi materialele planşeelor: beton armat monolit. - Tipul şi materialele acoperişului: acoperiş tip terasă cu învelitoare bituminoasă. - Tipul şi materialele fundațiilor: tip fâșie din beton.
4. EVALUAREA PRIN CALCUL Evaluarea încărcărilor conform SR EN 1991-1-1:2004/2009 și CR1-1-3-2013 Evaluarea încărcărilor de proiectare la acoperiș terasă: - Încărcări permanente din învelitoare bituminoasă ++ 1,20kN/m? izolație termică BCA - Încărcări permanente din placa de beton + beton de 3,75 kN/m* pantă + tencuială tavan - Zăpadă (indicativ CR1-1-3/2013) 0,4x 1,50 = 0,60 kN/m? - Total 5,55 kN/m? Evaluarea încărcărilor de proiectare la planșee peste parter și etaj I: - Încărcări permanente: Planşeu din beton 3,00 kKN/m* Pardoseală + suport + tencuială 1,00 kN/m* tavan - Exploatare 0,4x2,00= 0,80 kN/m* - Total 4,80 kN/m? Încărcarea verticală totala din acoperiș terasă: Ed=21,38 x 13,85 x 5,55 = 1643,4 kN Încărcarea verticală totala din planșeului peste etaj I: Ed=21,38 x 13,85 x 4,80 = 1421,3 kN Încărcarea verticală totala din planșeului peste parter: Ed=21,38 x 13,85 x 4,80 = 1421,3 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj II: Ed= 78,24 x 3,25 x 0,3 x 15,0 +48 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1826,7 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la etaj I: Ed=75,3x3,25x 0,3 x 15,0 +48 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1783,7 kN Încărcarea verticală totala din zidurile de la parter: Bd=79,5x 3,25 x 0,3 x 15,0 +48 x 3,25 x 0,35 x 0,5 x 25,0 = 1845,2 kN Încărcarea verticală totala: Edtotat 1643,4 + 1421,3 + 1421,3 + 1826,7 + 1783,7 + 1845,2 = 9941,7 KN
Forţa tăietoare de bază Fb Fb=y1x un =12 A= 1,0 q=2,0 Sa(T1) Sag x Pf (Tiq xn =02x2,5/2,0 x 0,88) = 0,25 n= 0,88 m = 9941,7 kN Ti =kTxH*=0,045x 11"* = 0,27 B(T)=fov=2,5 Tpv SI < Tev Fo 9941,7 x 1,0 x 0,88 = 2624,6 kN Calculul forţei tăietoare capabile pentru ansamblul clădirii Conform P100-1/2019, forța tăietoare capabila pentru ansamblul clădirii (Foca) se calculează pe direcţia in care aria de zidărie este minima. = 0,10 N/mm? (10 tf/m?) pentru zidărie cu mortar de ciment Aztota = 23,85 + 16,80 = 40,65 m? Go = 994170 / 406500 = 2,44daN/cm? -4 1,337, lt CFYu cr * Ass, n b.cap „min * adm CF b ” Yu 2.01, Foap = 406500 x (1,33 x 1,0) / (1,35 x 2,75) x N(1 +2,44x (1,35 x 2,75) / (2,0 x 1,0)) = = 342149 daN = 3421,49 kN Conform normativului P100-1/2013, la preluarea forţei tăietoare participa şi betonul din stâlpişori. Calculul indicatorului R3 Rs = Fcap/Fo = 3421,49 / (2624,6 x 1,35) = 0,96 R;=96% Întocmit,
pr.nr.2901/2020 ANEXA FOTOGRAFICA
PTSTA Ze ITAA a FORETISCHES LYZEUM| [- OTITA AIE
n IT TIT AI HI Una RE i ŢI [i MI EI 1 la
Întocmit, . Cornel Crasovan Ing