Hotararea 124/31.03.2017 privind atribuirea de denumiri la 7 străzi şi 2 intrări şi schimbarea de denumiri la 1 bulevard si 1 stradă din Municipiul Timişoara

ANEXA nr.1 la HCL nr……………… TABEL

privind atribuirea şi schimbarea de denumiri

1. ZONA GRIGORE ALEXANDRESCU - ARADULUI TRONSONUL 1 STRADA „ION FLUERAŞ”

Stradă nouă adiacentă străzii Grigore Alexandrescu, situată între străzile Vasile Loichiţă şi Pelbartus. Ion Flueraş (n. 2 noiembrie 1882, Chereluş, comitatul Arad – d. 7 iunie 1953, Gherla, regiunea Cluj), a fost un om politic social - democrat român din Arad, de meserie rotar, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), a candidat la alegerile din 1928 pe listele P.N.Ţ, fiind ales deputat, a fost preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1926-1938), când sindicatele au fost interzise în România, la scindarea P.S.D.R. (1946) s-a alăturat grupării lui C. Titel – Petrescu, care a pus bazele Partidului Social – Democrat Independent, a fost arestat de autorităţile comunsite în iunie 1948, condamnat la 15 ani de temniţă grea şi a fost omorât în închisoarea Gherla în 1953.

2. ZONA MEHALA – STR. LT. OVIDIU BALEA TRONSONUL 2 STRADA „DAN MATEESCU” Stradă nouă perpendiculară pe str. Lt. Ovidiu Balea, situată la sud de aceasta. Dan Mateescu (n. 15 noiembrie 1911, Călăraşi – d. 15 aprilie 2008), a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române şi preşedinte al filialei Timişoara, a fost profesor universitar la Timişoara, a introdus noi metode de proiectare a structurilor pentru podurile metalice asimilate în Germania, studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiilor metalice (Cupola Pavilionului expoziţional naţional, structura metalică a centralei hidroenergetice de la Porţile de Fier, săli de sport, poduri de cale ferată, hangare de avioane). 3. ZONA RONAŢ – STR. COMOAREI TRONSONUL 3 STRADA „VASILE DEHELEANU” Stradă nouă perpendiculară pe str. Comoarei, situată la vest de aceasta, constituită de De 889 - 4 m şi tronsonul parcelei nr. cad. 439786 cu lăţimea de 10 m situat în imediata vecinătate a De 889. Vasile Deheleanu (n.12 august 1910, Timişoara – d. 30 aprilie 2003) a fost un fotbalist român, cel mai longeviv jucător din echipa Ripensiei, de profesie economist, a jucat cu echipa naţională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 (Italia), a antrenat echipa de juniori a Ripensiei obţinând un titlu cu acesta în 1948, a antrenat în trei mandate Politehnica Timişoara. 4. ZONA CALEA ŞAGULUI– STR. GRĂDINII TRONSONUL 4 STRADA „TOMA DORDEA” Stradă fără nume situată între Calea Şagului şi Strada Grădinii, perpendiculară pe Calea Şagului în vecinătatea imobilului de pe Calea Şagului cu nr.94, fost tronson al străzii Grădinii, care în prezent nu are denumire.

2

Toma Dordea (n.1 ianuarie 1921, Bungard, jud. Sibiu– d. 11 aprilie 2015, Timişoara) a fost un academician român, inginer, absolvent cu menţiunea Magna cum Laude al Facultăţii Electromecanice la Politehnica Timişoara, profesor universitar la Politehnica Timişoara, specialist în domeniul maşinilor electrice, preşedinte al filialei Timişoara al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, răsplătit cu titluri de Doctor Honoris Causa din partea Univ. Tehnice din Cluj – Napoca, a Univ. din Craiova, a Univ. “Politehnica” din Timişoara şi a Univ. de Nord din Baia Mare, Ordinul naţional “Pentru Merit” în grad de cavaler, acordat de Preşedintele României (2000), cinci medalii de aur şi argint obţinute la Saloanele Internaţionale de Invenţii de la Geneva, Bruxelles, Bucureşti şi Budapesta. 5. ZONA CALEA LUGOJULUI – STR. ŞTRANDULUI TRONSONUL 5 INTRAREA „MIHAI ROŞU”- Tronsonul de ramificaţie a străzii Turda situat între imobilele nr.21 şi 21A. Mihai Roşu (alias Martinovici, n. 4 ianuarie 1750, Jadani, astăzi Corneşti, jud. Timiş – d. 18 septembrie 1822, Jadani) a fost un profesor, teolog şi scriitor bănăţean, care s-a dedicat emancipării românilor din Banat, a fost poliglot, cunoştea la perfecţie 5 limbi, a efectuat traduceri de lucrări teologice, cărţi bisericeşti, manual de şcoală, din limbile greacă, sârbă şi slavă. 6. ZONA MEHALA TRONSONUL 6 INTRAREA „CORIOLAN BALTĂ” Intrarea nouă perpendiculară pe strada Ion Popovici Bănăţeanu, situată între imobilele cu numerele 18 şi 20. Coriolan Baltă (n. 11 august 1881, Beregsău Mare, jud. Timiş), a fost primar al Timişoarei din perioada 28 august 1930 – 17 august 1931, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, după un an obţinând doctoratul, delegat prin Înalt Decret Regal pentru funcţia de prefect de Timiş – Torontal în perioada 31 dec.1921 – 4 feb.1922. 7. ZONA FREIDORF– STR. ANTON BACALBAŞA TRONSONUL 7 STRADA „CORIOLAN DRĂGULESCU” Stradă nouă perpendiculară pe str. Vasile Georgevici, situată la sud de strada Anton Bacalbaşa. Coriolan Drăgulescu (n. 4 aprilie 1907, Vărădia, jud. Caraş-Severin – d. 1 iunie 1977, Bucureşti), a fost un academician român, chimist, membru titular al Academiei Române, a înfiinţat Facultatea de Chimie Industrială în cadrul Institulului Politehnic din Timişoara al cărei decan a devenit, a înfiinţat Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara, a fost pentru scurt timp Rector al IPT şi apoi ministru adjunct în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, a făcut parte din Consiliul IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) şi a fost reprezentantul României la Conferinţele Pugwash cu privire la Ştiinţă şi Afaceri Mondiale. 8. ZONA CALEA BUZIAŞULUI - CALEA STAN VIDRIGHIN TRONSONUL 8 BULEVRDUL „12 NOIEMBRIE 1884” Bulevardul cu denumirea „CONSTRUCTORILOR”, perpendicular pe Calea Stan Vidrighin, care îşi schimbă denumirea.

3

12 Noiembrie 1884 – Ziua în care Timişoara devenea primul oraş iluminat electric din Europa. În 12 Noiembrie 1884, în Timişoara erau puse în funcţiune 731 lămpi de iluminat electrice, lămpi incandescente cu filament din cărbune care au iluminat un traseu stradal cu o lungime de 59 km. Astfel Timişoara devenea primul oraş din Europa continentală cu străzi iluminate electric, plasându-se în vârful avântului tehnologic din secolul al XIX-lea. 9. ZONA MEHALA – STAŢIA C.F.R. RONAŢ TRIAJ TRONSONUL 9 STRADA „LUBLIN” Strada nouă perpendiculară pe prelungirea străzii Graz, situată la sud de aceasta. Lublin – oraş din Polonia înfrăţit cu Timişoara, având faima de „Oxfordul Poloniei” datorită celor cinci universităţi publice şi câtorva institute particulare în care sunt instruiţi 100.000 de studenţi. În contextul desemnării Timişoarei Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, apropierea de acest oraş polonez nu poate fi decât un semn bun, întrucât şi Lublinul are o foarte bogată şi prestigioasă agendă culturală, ca de altfel şi o experienţă considerabilă în pregătirea unei candidaturi similare. 10. ZONA TORONTALULUI – AEROPORT UTILITAR TRONSONUL 10 STRADA „DIOGENE BIHOI” Stradă nouă perpendiculară pe str.Corneliu Ursu, parelelă cu strada Slt. Ioan Grosaru, situată la nord-vest de aceasta. Diogene V. Bihoi (sau Lelu, n.1946 - d.2002), a fost regizor al Teatrului German de Stat Timişoara (1989-1992), conducător al catedrei de teatru a Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara (2000-2001), regizor la Casa de Cultură Studenţească din Timişoara, iniţiator şi mentor al trupei de teatru studenţesc „Thespis”. În 1994 a iniţiat prezentarea unei săptămâni de teatru care să reamintească de idealurile revoluţiei timişorene „Săptămâna teatrului politic 16-22 Decembrie”, festival care după dispariţia regizorului şi în memoria sa, se numeşte „Săptămâna de teatru Diogene V. Bihoi” - 16-22 Decembrie. 11. ZONA SOARELUI – SPITALUL JUDEŢEAN TRONSONUL 11 „STRADA IOLANDA BALAŞ” Tronsonul de ramificaţie a aleii cu denumirea „CRISTALULUI”, situat între Strada Uranus şi Aleea Sănătăţii. Iolanda Balaş Sőtér (în maghiară Balázs–Sőtér Jolán n. 12 decembrie 1936, Timişoara - d. 11 martie 2016), a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritură în înălţime timp de un deceniu, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005. Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Strazi, Parcuri, Piete, etc., a cărei

componenţă a fost actualizată prin Dispoziţia Primarului nr.1340/09.11.2016

Secretar: Miron Frăţilă - consilier la Primăria Municipiului Timişoara

ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA CONSILIUL LOCAL COMISIA DE ATRIBUIRE SAU SCHIMBARE DE DENUMIRI LA STRAZI, PARCURI, PIETE, ETC

PROCES VERBAL DE ŞEDINŢĂ din data 13.01.2017

Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Strazi, Parcuri, Piete, etc., a cărei componenţă a fost actualizată prin Dispoziţia Primarului nr.1340/09.11.2016, întrunită în data de 13.01.2017 ora 11.00, pentru a dezbate propunerile şi solicitările cetăţenilor şi instituţiilor de atribuire sau schimbare de denumiri la străzi, parcuri, pieţe, etc., înscrise pe ordinea de zi, a adoptat următoarele hotărâri: 1. Adresele nr. UR2016-12229 respectiv nr. UR2016-12232 din 11.08.2016 ale S.C. SEDAKO GROUP S.R.L. cu sediul pe str. Paul Chinezu nr.2 prin care se solicită atribuire denumire stradă pentru tronsonul adiacent străzii Grigore Alexandrescu situat între străzile Vasile Loichiţă şi Pelbartus ZONA GRIGORE ALEXANDRESCU - ARADULUI SE ARTIBUIE denumirea STRADA „ION FLUERAŞ” - tronsonul de stradă adiacent străzii Grigore Alexandrescu situat între străzile Vasile Loichiţă şi Pelbartus. Ion Flueraş (n. 2 noiembrie 1882, Chereluş, comitatul Arad – d. 7 iunie 1953, Gherla, regiunea Cluj), a fost un om politic social - democrat român din Arad, de meserie rotar, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), a candidat la alegerile din 1928 pe listele P.N.Ţ, fiind ales deputat, a fost preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1926-1938), când sindicatele au fost interzise în România, la scindarea P.S.D.R. (1946) s-a alăturat grupării lui C. Titel – Petrescu, care a pus bazele Partidului Social – Democrat Independent, a fost arestat de autorităţile comunsite în iunie 1948, condamnat la 15 ani de temniţă grea şi a fost omorât în închisoarea Gherla în 1953. 2. Adresa nr. CT2016 – 2105;303 / 13.04.2016 a Fundaţiei literar – artistice “Sorin Titel” prin aceasta care semnalează “că pe raza oraşului Timişoara sunt o serie de străzi cu denumiri improprii, fără sens, în timp ce avem personalităţi culturale şi ştiinţifice uitate de lume”. Numele personalităţilor Emilia Lungu – Puhallo, Anişoara Odeanu respectiv Alexandru Jebeleanu, menţionate în adresă, au fost atribuite ca denumiri unor străzi din Municipiul Timişoara, iar denumirea Iolanda Balaş se va atribui unei străzi fiind propusă de domnul primar Nicolea Robu. Dintre denumirile considerate în adresă ca fiind improprii “Pandurilor” nu mai reprezintă denumire actuală, intrarea schimbându-şi denumirea în “Martir Valentin Aparaschivei”. Comisia de atribuire sau schimbare de denumiri VA AVEA ÎN ATENŢIE adresa nr. CT2016 – 2105;303 / 13.04.2016. 3. Adresa nr. SC2016 – 9937 / 21.04.2016 a Prof. univ. dr. GHEORGHE ANGHELESCU domiciliat pe str. Caraiman nr.81, Sector 1, Mun. Bucureşti prin care se solicită „desemnarea unei artere de circulaţie cu numele GENERALULUI GHEORGHE ANGHELESCU, în cadrul Consiliului Primăriei Municipiului Timişoara”.

2

Comisia de atribuire sau schimbare de denumiri VA AVEA ÎN ATENŢIE adresa nr. SC2016 – 9937 / 21.04.2016. 4. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire tronsonului de stradă fără nume perpendicular pe str. Lt. Ovidiu Balea, situat la sud de aceasta, la baza viaductului de la intrarea în Timişoara dinspre Săcălaz. ZONA MEHALA – STR. LT. OVIDIU BALEA SE ARTIBUIE denumirea STRADA „DAN MATEESCU” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Lt. Ovidiu Balea, situat la sud de aceasta, la baza viaductului de la intrarea în Timişoara dinspre Săcălaz. Dan Mateescu (n. 15 noiembrie 1911, Călăraşi – d. 15 aprilie 2008), a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române şi preşedinte al filialei Timişoara, a fost profesor universitar la Timişoara, a introdus noi metode de proiectare a structurilor pentru podurile metalice asimilate în Germania, studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiilor metalice (Cupola Pavilionului expoziţional naţional, structura metalică a centralei hidroenergetice de la Porţile de Fier, săli de sport, poduri de cale ferată, hangare de avioane). 5. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire tronsonului de stradă fără nume perpendicular pe str. Comoarei, situat la vest de aceasta. ZONA RONAŢ – STR. COMOAREI SE ARTIBUIE denumirea STRADA „VASILE DEHELEANU” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Comoarei, situat la vest de aceasta, constituit de De 889 - 4 m şi tronsonul parcelei nr. cad. 439786 cu lăţimea de 10 m situat in imediata vecinătate a De 889. Vasile Deheleanu (n.12 august 1910, Timişoara – d. 30 aprilie 2003) a fost un fotbalist român, cel mai longeviv jucător din echipa Ripensiei, de profesie economist, a jucat cu echipa naţională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 (Italia), a antrenat echipa de juniori a Ripensiei obţinând un titlu cu acesta în 1948, a antrenat în trei mandate Politehnica Timişoara. 6. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire unui fost tronson al străzii Grădinii, ca urmare a adresei nr.WW2015 – 002285 / 26.10.2015 a domnului ANTON RĂZVAN domiciliat pe str. Grădinii nr.35. ZONA CALEA ŞAGULUI– STR. GRĂDINII SE ARTIBUIE denumirea STRADA „TOMA DORDEA” - Tronsonul de stradă situat între Calea Şagului şi Strada Grădinii, perpendicular pe Calea Şagului în vecinătatea imobilului de pe Calea Şagului cu nr.94, fost tronson al străzii Grădinii, care în prezent nu are denumire. Toma Dordea (n.1 ianuarie 1921, Bungard, jud. Sibiu– d. 11 aprilie 2015, Timişoara) a fost un academician român, inginer, absolvent cu menţiunea Magna cum Laude al Facultăţii Electromecanice la Politehnica Timişoara, profesor universitar la Politehnica Timişoara, specialist în domeniul maşinilor electrice, preşedinte al filialei Timişoara al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, răsplătit cu titluri de Doctor Honoris Causa din partea Univ. Tehnice din Cluj – Napoca, a Univ. din Craiova, a Univ. “Politehnica” din Timişoara şi a Univ. de Nord din Baia Mare, Ordinul

3

naţional “Pentru Merit” în grad de cavaler, acordat de Preşedintele României (2000), cinci medalii de aur şi argint obţinute la Saloanele Internaţionale de Invenţii de la Geneva, Bruxelles, Bucureşti şi Budapesta. 7. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire tronsonului de ramificaţie a străzii Turda situat între imobilele nr.21 şi 21A, ca urmare a adresaei nr. CT2015 – 008032 / 10.12.2015 a domnului OSVATH IOSIF şi soţia OSVATH ELENA depusă prin avocat MITAR GHEORGHE, respinsă, prin care s-a solicitat să încuviiţăm concesionarea unei suprafeţe de teren de 89 mp. ZONA CALEA LUGOJULUI – STR. ŞTRANDULUI SE ARTIBUIE denumirea INTRAREA „MIHAI ROŞU”- tronsonul de ramificaţie a străzii Turda situat între imobilele nr.21 şi 21A. Mihai Roşu (alias Martinovici, n. 4 ianuarie 1750, Jadani, astăzi Corneşti, jud. Timiş – d. 18 septembrie 1822, Jadani) a fost un profesor, teolog şi scriitor bănăţean, care s-a dedicat emancipării românilor din Banat, a fost poliglot, cunoştea la perfecţie 5 limbi, a efectuat traduceri de lucrări teologice, cărţi bisericeşti, manual de şcoală, din limbile greacă, sârbă şi slavă. 8. Adresa nr. UR2016 – 000699 / 20.01.2016 a S.C. PRIME PROPRIETĂŢI S.R.L. cu sediul în Mun. Iaşi pe str. Sf. Lazăr nr.2, depusă prin S.C. PRO-ARH TCC S.R.L, prin care se solicită atribuire denumire stradă pentru tronsonul de intrare cu adresa notată în C.F. „Strada Ion Popovici Bănăţeanu, nr. 8/A, cu nr. cad. 435588, înscris în C.F. nr. 435588 Timişoara. ZONA MEHALA SE ARTIBUIE denumirea INTRAREA „CORIOLAN BALTĂ” - tronsonul de intrare perpendicular pe strada Ion Popovici Bănăţeanu, situat între imobilele cu numerele 18 şi 20. Coriolan Baltă (n. 11 august 1881, Beregsău Mare, jud. Timiş), a fost primar al Timişoarei din perioada 28 august 1930 – 17 august 1931, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, după un an obţinând doctoratul, delegat prin Înalt Decret Regal pentru funcţia de prefect de Timiş – Torontal în perioada 31 dec.1921 – 4 feb.1922. 9. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire tronsonului de stradă fără nume perpendicular pe str. Vasile Georgevici, situat la sud de strada Anton Bacalbaşa, ca urmare a adresei nr. UR2016 – 16811 / 09.11.2016 a SC BARUM TECHNIK SRL Ccu sediul pe str. Ovidiu Cotruş nr.14. ZONA FREIDORF– STR. ANTON BACALBAŞA SE ARTIBUIE denumirea STRADA „CORIOLAN DRĂGULESCU” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Vasile Georgevici, situat la sud de strada Anton Bacalbaşa. Coriolan Drăgulescu (n. 4 aprilie 1907, Vărădia, jud. Caraş-Severin – d. 1 iunie 1977, Bucureşti), a fost un academician român, chimist, membru titular al Academiei Române, a înfiinţat Facultatea de Chimie Industrială în cadrul Institulului Politehnic din Timişoara al cărei decan a devenit, a înfiinţat Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara, a fost pentru scurt timp Rector al IPT şi apoi ministru adjunct în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, a făcut parte din Consiliul IUPAC (International Union of Pure and Applied

4

Chemistry) şi a fost reprezentantul României la Conferinţele Pugwash cu privire la Ştiinţă şi Afaceri Mondiale. 10. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de schimbare a denumirii BULEVRDULUI CONSTRUCTORILOR situat în Zona Calea Buziaşului, perpendicular pe Calea Stan Vidrighin, având în vedere faptul că mai există o stradă în Timişoara cu aceeaşi denumire şi anume STRADA CONSTRUCTORILOR, situată în zona Calea Sever Bocu. ZONA CALEA BUZIAŞULUI - CALEA STAN VIDRIGHIN SE SCHIMBĂ denumirea în BULEVRDUL „12 Noiembrie 1884” - bulevardul cu denumirea „CONSTRUCTORILOR”, perpendicular pe Calea Stan Vidrighin, care îşi schimbă denumirea. 12 Noiembrie 1884 – Ziua în care Timişoara devenea primul oraş iluminat electric din Europa. În 12 Noiembrie 1884, în Timişoara erau puse în funcţiune 731 lămpi de iluminat electrice, lămpi incandescente cu filament din cărbune care au iluminat un traseu stradal cu o lungime de 59 km. Astfel Timişoara devenea primul oraş din Europa continentală cu străzi iluminate electric, plasându-se în vârful avântului tehnologic din secolul al XIX-lea. 11. Solicitarea domnului primar Nicolae Robu, ca denumirea „FRANCESCO ILLY” să fie atribuită unei străzi situată în zona centrală din mun. Timişoara şi nu bulevardului cu denumirea „CONSTRUCTORILOR”, din ZONA CALEA BUZIAŞULUI - CALEA STAN VIDRIGHIN aşa cum s-a propus de către comisiile municipală respectiv judeţeană de denumiri. Comisia de atribuire sau schimbare de denumiri VA AVEA ÎN ATENŢIE propunerea domnului primar Nicolae Robu, ca denumirea „FRANCESCO ILLY” să fie atribuită unei străzi situată în zona centrală din mun. Timişoara 12. Adresa nr. UR2016 – 17358 / 18.11.2016 a doamnei Naghiu Alina domiciliată în Timişoara, str. Alexandru Odobescu nr.41, prin care se solicită atribuire denumire stradă pentru tronsonul din Zona Mehala cu nr. cad. 420696, înscris în C.F. nr. 420696 Timişoara. ZONA MEHALA – STAŢIA C.F.R. RONAŢ TRIAJ SE ARTIBUIE denumirea STRADA „LUBLIN” - tronsonul de stradă perpendicular pe prelungirea străzii Graz, situat la sud de aceasta. Lublin – oraş din Polonia înfrăţit cu Timişoara, având faima de „Oxfordul Poloniei” datorită celor cinci universităţi publice şi câtorva institute particulare în care sunt instruiţi 100.000 de studenţi. În contextul desemnării Timişoarei Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, apropierea de acest oraş polonez nu poate fi decât un semn bun, întrucât şi Lublinul are o foarte bogată şi prestigioasă agendă culturală, ca de altfel şi o experienţă considerabilă în pregătirea unei candidaturi similare. 13. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire tronsonului de stradă fără nume perpendicular pe str. Corneliu Ursu, parelel cu strada Slt. Ioan Grosaru, situat la nord-vest de aceasta. ZONA TORONTALULUI – AEROPORT UTILITAR

5

SE ARTIBUIE denumirea STRADA „DIOGENE BIHOI” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Corneliu Ursu, parelel cu strada Slt. Ioan Grosaru, situat la nord-vest de aceasta. Diogene V. Bihoi (sau Lelu, n.1946 - d.2002), a fost regizor al Teatrului German de Stat Timişoara (1989-1992), conducător al catedrei de teatru a Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara (2000-2001), regizor la Casa de Cultură Studenţească din Timişoara, iniţiator şi mentor al trupei de teatru studenţesc „Thespis”. În 1994 a iniţiat prezentarea unei săptămâni de teatru care să reamintească de idealurile revoluţiei timişorene „Săptămâna teatrului politic 16-22 Decembrie”, festival care după dispariţia regizorului şi în memoria sa, se numeşte „Săptămâna de teatru Diogene V. Bihoi” - 16-22 Decembrie. 14. Adresa nr. WW2016–2911/11.11.2016 transmisă prin e-mail a domnului Gavruta Pasc, domiciliat în Timişoara, str. Coriolan Brediceanu nr.19-21 sc.C ap.40, prin care se solicită ca „strada fără nume dintre Piaţa Libertăţii şi Piaţa Sf. Gheorghe să se numească Strada Fourier” menţionându-se că „în fiecare celular sunt integrate zeci de serii Fourier şi ar fi în concordanţă cu mica statuie din Piaţa Libertăţii”. JEAN – BAPTISTE JOSEPH FOURIER (n.1768 - d.1830), baron, matematician francez cu contribuţii în algebră, teoria ecuaţiilor diferenţiale, teoria analitică a căldurii (a dat dezvoltarea unei funcţii periodice în serie trigonometrică, serii Fourier). Comisia de atribuire sau schimbare de denumiri VA AVEA ÎN ATENŢIE propunerea înaintată prin adresa nr. WW2016–2911/11.11.2016.

15. Adresa nr. SC2016 – 29754/ 06.12.2016 a Comunităţii Evreilor (M) din Timişoara, cu sediul pe str. Gheorghe Lazăr nr. 5, depusă prin preşedinte Dr. Luciana Friedmann prin care se solicită ca şi strada Episcop Ioseph Lonovici sa fie redenumită în „Prim Rabin dr. Ernest Neumann”. SE AMÂNĂ 16. Propunerea Serviciului Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru de atribuire denumire tronsonului de intrare adiacent străzii Grigore Alexandrescu în vecinătatea imobilului cu nr. 121C, paralel cu Aleea Viilor, fiind situat la sud - vest de aceasta. SE AMÂNĂ 17. Propunerea domnului Primar Nicolae Robu supusă dezbaterii comisiei de către domnul viceprimar Dan Diaconu de schimbare a denumirii tronsonului căii „DOROBANŢILOR” situat între podul Andrei Şaguna şi B-dul Simion Bărnuţiu în „STRADA ANDREI ŞAGUNA”. ZONA DOROBANŢILOR – B-DUL SIMION BĂRNUŢIU SE SCHIMBĂ denumirea în „STRADA ANDREI ŞAGUNA” – tronsonul căii „DOROBANŢILOR” situat între podul Andrei Şaguna şi B-dul Simion Bărnuţiu, care îşi schimbă denumirea. S-a avut în vedere faptul că recent a fost redenumit şi podul adiacent „Podul Andrei Şaguna”.

6

18. Propunerea domnului Primar Nicolae Robu supusă dezbaterii comisiei de către domnul viceprimar Dan Diaconu de schimbare a denumirii tronsonului de ramificaţie a străzii „CRISTALULUI” situat între Strada Uranus şi Aleea Sănătăţii în „STRADA IOLANDA BALAŞ”. ZONA SOARELUI – SPITALUL JUDEŢEAN SE SCHIMBĂ denumirea în „STRADA IOLANDA BALAŞ” – tronsonul de ramificaţie a străzii „CRISTALULUI” situat între Strada Uranus şi Aleea Sănătăţii, care îşi schimbă denumirea. Iolanda Balaş Sőtér (în maghiară Balázs–Sőtér Jolán n. 12 decembrie 1936, Timişoara - d. 11 martie 2016), a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritură în înălţime timp de un deceniu, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005. Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Strazi, Parcuri, Piete, etc., actualizată prin Dispoziţia Primarului nr.1340/09.11.2016

Preşedinte: Diaconu Dan - viceprimar al Municipiului Timişoara Membri: Farkas Imre - viceprimar al Municipiului Timişoara Ciurariu Emilian Sorin - director executiv al Direcţiei Urbanism – pt. arh. şef Barabas Lorenzo Flavius - consilier municipal Grigoroiu Grigore - consilier municipal Ionescu Sorin Gabriel - consilier municipal Secretar: Frăţilă Miron - consilier la Primăria Municipiului Timişoara Red./Dact. MF. Expl. 2

ROMÂNIA APROBAT JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA NICOLAE ROBU DIRECŢIA CLĂDIRI, TERENURI ŞI DOTĂRI DIVERSE SERVICIUL TERENURI, BANCA DE DATE URBANĂ ŞI CADASTRU NR. SC2017 - 4045 / 23.03.2017

REFERAT

Cu privire la atribuirea de denumiri la 7 străzi şi 2 intrări şi schimbarea de denumiri

la 1 bulevard şi 1 stradă din Municipiul Timişoara Se propune spre analiză Comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara, materialul întocmit de Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse, Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbană şi Cadastru şi Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Strazi, Parcuri, Piete, etc., comisie a cărei componenţă a fost actualizată prin Dispoziţia Primarului nr.1340/09.11.2016. Comisia municipală de denumiri propune atribuirea de denumiri la 7 străzi şi 2 intrări şi schimbarea de denumiri la 1 bulevard şi 1 stradă din Municipiul Timişoara, conform listei cu propunerile de denumiri aprobată prin Procesul Verbal de Şedinţă din data de 13.01.2017 semnat de membri comisiei, listă transmisă prin adresa nr. SC2017–1867/ 25.01.2017 către Comisia Judeţeană privind Atribuirea sau Schimbarea de Denumiri – Judeţul Timiş. Propunerile de denumiri menţionate mai jos în prezentul referat au fost avizate favorabil de comisia judeţeană de denumiri.

În şedinţa din data de 13.01.2017, s-au propus, de către Comisia de Denumiri a Primăriei Municipiului Timişoara, următoarele: - Tronsonul de stradă nouă din ZONA GRIGORE ALEXANDRESCU - ARADULUI, tronsonul 1, adiacent străzii Grigore Alexandrescu situat între străzile Vasile Loichiţă şi Pelbartus, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „ION FLUERAŞ”, Ion Flueraş (n. 2 noiembrie 1882, Chereluş, comitatul Arad – d. 7 iunie 1953, Gherla, regiunea Cluj), a fost un om politic social - democrat român din Arad, de meserie rotar, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), a candidat la alegerile din 1928 pe listele P.N.Ţ, fiind ales deputat, a fost preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1926-1938), când sindicatele au fost interzise în România, la scindarea P.S.D.R. (1946) s-a alăturat grupării lui C. Titel – Petrescu, care a pus bazele Partidului Social – Democrat Independent, a fost arestat de autorităţile comunsite în iunie 1948, condamnat la 15 ani de temniţă grea şi a fost omorât în închisoarea Gherla în 1953, denumirea „ION FLUERAŞ” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri ca urmare a adreselor nr. UR2016-12229 respectiv nr. UR2016-12232 din 11.08.2016 ale S.C. SEDAKO GROUP S.R.L. cu sediul pe str. Paul Chinezu nr.2; - Tronsonul de stradă nouă din ZONA MEHALA – STR. LT. OVIDIU BALEA, tronsonul 2, perpendicular pe str. Lt. Ovidiu Balea, situat la sud de aceasta, la baza viaductului de la intrarea în Timişoara dinspre Săcălaz, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „DAN MATEESCU”, Dan Mateescu (n. 15 noiembrie 1911, Călăraşi – d. 15 aprilie 2008), a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române şi preşedinte al filialei Timişoara, a fost profesor universitar la Timişoara, a introdus noi metode de proiectare a structurilor pentru podurile metalice asimilate în Germania, studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiilor metalice (Cupola Pavilionului expoziţional naţional, structura metalică a centralei hidroenergetice de la Porţile

2

de Fier, săli de sport, poduri de cale ferată, hangare de avioane), denumirea „DAN MATEESCU” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru; - Tronsonul de stradă nouă din ZONA RONAŢ – STR. COMOAREI, tronsonul 3, perpendicular pe str. Comoarei, situat la vest de aceasta, constituit de De 889 - 4 m şi tronsonul parcelei nr. cad. 439786 cu lăţimea de 10 m situat in imediata vecinătate a De 889, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „VASILE DEHELEANU”, Vasile Deheleanu (n.12 august 1910, Timişoara – d. 30 aprilie 2003) a fost un fotbalist român, cel mai longeviv jucător din echipa Ripensiei, de profesie economist, a jucat cu echipa naţională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 (Italia), a antrenat echipa de juniori a Ripensiei obţinând un titlu cu acesta în 1948, a antrenat în trei mandate Politehnica Timişoara, denumirea „VASILE DEHELEANU”se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru; - Tronsonul de stradă fără nume din ZONA CALEA ŞAGULUI– STR. GRĂDINII, tronsonul 4, situat între Calea Şagului şi Strada Grădinii, perpendicular pe Calea Şagului în vecinătatea imobilului de pe Calea Şagului cu nr.94, fost tronson al străzii Grădinii, care în prezent nu are denumire, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „TOMA DORDEA”, Toma Dordea (n.1 ianuarie 1921, Bungard, jud. Sibiu– d. 11 aprilie 2015, Timişoara) a fost un academician român, inginer, absolvent cu menţiunea Magna cum Laude al Facultăţii Electromecanice la Politehnica Timişoara, profesor universitar la Politehnica Timişoara, specialist în domeniul maşinilor electrice, preşedinte al filialei Timişoara al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, răsplătit cu titluri de Doctor Honoris Causa din partea Univ. Tehnice din Cluj – Napoca, a Univ. din Craiova, a Univ. “Politehnica” din Timişoara şi a Univ. de Nord din Baia Mare, Ordinul naţional “Pentru Merit” în grad de cavaler, acordat de Preşedintele României (2000), cinci medalii de aur şi argint obţinute la Saloanele Internaţionale de Invenţii de la Geneva, Bruxelles, Bucureşti şi Budapesta, denumirea „TOMA DORDEA” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri ca urmare a adresei nr.WW2015 – 002285 / 26.10.2015 a domnului ANTON RĂZVAN domiciliat pe str. Grădinii nr.35; - Tronsonul de intrare din ZONA CALEA LUGOJULUI – STR. ŞTRANDULUI tronsonul 5, tronson de ramificaţie a străzii Turda situat între imobilele nr.21 şi 21A, să poarte denumirea INTRAREA „MIHAI ROŞU”, Mihai Roşu (alias Martinovici, n. 4 ianuarie 1750, Jadani, astăzi Corneşti, jud. Timiş – d. 18 septembrie 1822, Jadani) a fost un profesor, teolog şi scriitor bănăţean, care s-a dedicat emancipării românilor din Banat, a fost poliglot, cunoştea la perfecţie 5 limbi, a efectuat traduceri de lucrări teologice, cărţi bisericeşti, manual de şcoală, din limbile greacă, sârbă şi slavă, denumirea „MIHAI ROŞU” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru ca urmare a adresei nr. CT2015 – 008032 / 10.12.2015 a domnului OSVATH IOSIF şi soţia OSVATH ELENA depusă prin avocat MITAR GHEORGHE; - Tronsonul de intrare nouă din ZONA MEHALA tronsonul 6, perpendicular pe strada Ion Popovici Bănăţeanu, situat între imobilele cu numerele 18 şi 20, să poarte denumirea INTRAREA „CORIOLAN BALTĂ”, Coriolan Baltă (n. 11 august 1881, Beregsău Mare, jud. Timiş), a fost primar al Timişoarei din perioada 28 august 1930 – 17 august 1931, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, după un an obţinând doctoratul, delegat prin Înalt Decret Regal pentru funcţia de prefect de Timiş – Torontal în perioada 31 dec.1921 – 4 feb.1922, denumirea „CORIOLAN BALTĂ” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri ca urmare a adresei nr. UR2016–000699/20.01.2016 a S.C.

3

PRIME PROPRIETĂŢI S.R.L. cu sediul în Mun. Iaşi pe str. Sf. Lazăr nr.2, depusă prin S.C. PRO-ARH TCC S.R.L; - Tronsonul de stradă nouă din ZONA FREIDORF– STR. ANTON BACALBAŞA, tronsonul 7, perpendicular pe str. Vasile Georgevici, situat la sud de strada Anton Bacalbaşa, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „CORIOLAN DRĂGULESCU”, Coriolan Drăgulescu (n. 4 aprilie 1907, Vărădia, jud. Caraş-Severin – d. 1 iunie 1977, Bucureşti), a fost un academician român, chimist, membru titular al Academiei Române, a înfiinţat Facultatea de Chimie Industrială în cadrul Institulului Politehnic din Timişoara al cărei decan a devenit, a înfiinţat Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara, a fost pentru scurt timp Rector al IPT şi apoi ministru adjunct în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, a făcut parte din Consiliul IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) şi a fost reprezentantul României la Conferinţele Pugwash cu privire la Ştiinţă şi Afaceri Mondiale, denumirea „CORIOLAN DRĂGULESCU” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru; - Bulevardul cu denumirea „CONSTRUCTORILOR”, din ZONA CALEA BUZIAŞULUI - CALEA STAN VIDRIGHIN, tronsonul 8, perpendicular pe Calea Stan Vidrighin, conform planului de situaţie anexat, să îşi schimbe denumirea în BULEVRDUL „12 NOIEMBRIE 1884”, 12 Noiembrie 1884 – Ziua în care Timişoara devenea primul oraş iluminat electric din Europa, în 12 Noiembrie 1884, în Timişoara erau puse în funcţiune 731 lămpi de iluminat electrice, lămpi incandescente cu filament din cărbune care au iluminat un traseu stradal cu o lungime de 59 km, astfel Timişoara devenea primul oraş din Europa continentală cu străzi iluminate electric, plasându-se în vârful avântului tehnologic din secolul al XIX-lea, denumirea „12 NOIEMBRIE 1884” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru; - Tronsonul de stradă nouă din ZONA MEHALA – STAŢIA C.F.R. RONAŢ TRIAJ, tronsonul 9, perpendicular pe prelungirea străzii Graz, situat la sud de aceasta, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „LUBLIN”, Lublin – oraş din Polonia înfrăţit cu Timişoara, având faima de „Oxfordul Poloniei” datorită celor cinci universităţi publice şi câtorva institute particulare în care sunt instruiţi 100.000 de studenţi, în contextul desemnării Timişoarei Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, apropierea de acest oraş polonez nu poate fi decât un semn bun, întrucât şi Lublinul are o foarte bogată şi prestigioasă agendă culturală, ca de altfel şi o experienţă considerabilă în pregătirea unei candidaturi similare, denumirea „LUBLIN” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, ca urmare a adresei nr. UR2016 – 17358 / 18.11.2016 a doamnei Naghiu Alina domiciliată în Timişoara, str. Alexandru Odobescu nr.41; - Tronsonul de stradă nouă din ZONA TORONTALULUI–AEROPORT UTILITAR, tronsonul 10, perpendicular pe str. Corneliu Ursu, parelel cu strada Slt. Ioan Grosaru, situat la nord-vest de aceasta, conform planului de situaţie anexat, să poarte denumirea STRADA „DIOGENE BIHOI”, Diogene V. Bihoi (sau Lelu, n.1946 - d.2002), a fost regizor al Teatrului German de Stat Timişoara (1989-1992), conducător al catedrei de teatru a Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara (2000-2001), regizor la Casa de Cultură Studenţească din Timişoara, iniţiator şi mentor al trupei de teatru studenţesc „Thespis”. În 1994 a iniţiat prezentarea unei săptămâni de teatru care să reamintească de idealurile revoluţiei timişorene „Săptămâna teatrului politic 16-22 Decembrie”, festival care după dispariţia regizorului şi în memoria sa, se numeşte „Săptămâna de teatru Diogene V. Bihoi” - 16-22 Decembrie, denumirea „DIOGENE BIHOI” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru;

4

- Tronsonul de ramificaţie al aleii cu denumirea „CRISTALULUI”, din ZONA SOARELUI – SPITALUL JUDEŢEAN, tronsonul 11, situat între Strada Uranus şi Aleea Sănătăţii, conform planului de situaţie anexat, să îşi schimbe denumirea în „STRADA IOLANDA BALAŞ”, Iolanda Balaş Sőtér (în maghiară Balázs–Sőtér Jolán n. 12 decembrie 1936, Timişoara - d. 11 martie 2016), a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritură în înălţime timp de un deceniu, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005, schimbarea de denumire se face la propunerea domnului Primar Nicolae Robu supusă dezbaterii comisiei de către domnul viceprimar Dan Diaconu. Prin adresa nr. SC2017-004045/20.02.2017 Instituţia Prefectului ne-a transmis Avizul nr.2 din data 16.02.2017 cu Anexa 1, al Comisiei Judeţeană privind Atribuirea sau Schimbarea de Denumiri – Judeţul Timiş, prin care, conform art.1, a fost emis aviz favorabil pentru propunerile care sunt menţionate mai sus în prezentul referat şi se regăsesc în lista transmisă de noi prin adresa nr. SC2017–1867/ 25.01.2017. Propunem atribuirea de denumiri la 7 străzi şi 2 intrări şi schimbarea de denumiri la un bulevard şi o stradă din Municipiul Timişoara, conform Anexei nr. 1 – „Tabel privind atribuirea şi schimbarea de denumiri” şi Anexei nr.2 – „Planurile de situaţie”. In Anexa nr.1 sunt prezentate Tabelul privind atribuirea şi schimbarea de denumiri, Procesul Verbal de Şedinţă al comisiei municipale de denumiri din data de 13.01.2017 şi Avizul Comisiei Judeţeană privind Atribuirea sau Schimbarea de Denumiri – Judeţul Timiş nr.2 din data 16.02.2017 cu anexa 1, iar în Anexa nr.2 sunt prezentate planurile de situaţie. VICEPRIMAR FARCAS IMRE PT. DIRECTOR D.C.T.D.D. DIRECTOR EXECUTIV D.U. MIHAI BONCEA EMILIAN SORIN CIURARIU ŞEF SERVICIU T.B.D.U.C. CONSILIER ŞTEFAN BRIHAC MIRON FRĂŢILĂ CONSILIER JURIDIC GABRIELA IOVA Red./Dact. MF. Expl.2 Cod FO 53-01, Ver.2

ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA CLĂDIRI, TERENURI ŞI DOTĂRI DIVERSE SERVICIUL TERENURI, BANCA DE DATE URBANĂ ŞI CADASTRU NR. SC2017 – / 01.2017

CĂTRE INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢUL TIMIS

COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU ATRIBUIREA SAU SCHIMBAREA DE DENUMIRI

B-dul Revoluţiei din 1989 nr.17A Mun. Timişoara

Ca urmare a hotărârii adoptată în data de 13.01.2017, Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Strazi, Parcuri, Piete, etc., a cărei componenţă a fost actualizată prin Dispoziţia Primarului nr.1340/09.11.2016, vă propune spre dezbatere atribuirea sau schimbarea de denumiri la mai multe tronsoane de străzi, intrări, bulevard, cale, alee, din Municipiul Timişoara, după cum urmează: 1. ZONA GRIGORE ALEXANDRESCU - ARADULUI TRONSONUL 1 STRADA „ION FLUERAŞ”

SE ARTIBUIE denumirea STRADA „ION FLUERAŞ” - tronsonul de stradă adiacent străzii Grigore Alexandrescu situat între străzile Vasile Loichiţă şi Pelbartus. Ion Flueraş (n. 2 noiembrie 1882, Chereluş, comitatul Arad – d. 7 iunie 1953, Gherla, regiunea Cluj), a fost un om politic social - democrat român din Arad, de meserie rotar, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), a candidat la alegerile din 1928 pe listele P.N.Ţ, fiind ales deputat, a fost preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1926-1938), când sindicatele au fost interzise în România, la scindarea P.S.D.R. (1946) s-a alăturat grupării lui C. Titel – Petrescu, care a pus bazele Partidului Social – Democrat Independent, a fost arestat de autorităţile comunsite în iunie 1948, condamnat la 15 ani de temniţă grea şi a fost omorât în închisoarea Gherla în 1953. Denumirea „ION FLUERAŞ” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri ca urmare a adreselor nr. UR2016-12229 respectiv nr. UR2016-12232 din 11.08.2016 ale S.C. SEDAKO GROUP S.R.L. cu sediul pe str. Paul Chinezu nr.2. 2. ZONA MEHALA – STR. LT. OVIDIU BALEA TRONSONUL 2 STRADA „DAN MATEESCU” SE ARTIBUIE denumirea STRADA „DAN MATEESCU” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Lt. Ovidiu Balea, situat la sud de aceasta, la baza viaductului de la intrarea în Timişoara dinspre Săcălaz. Dan Mateescu (n. 15 noiembrie 1911, Călăraşi – d. 15 aprilie 2008), a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române şi preşedinte al filialei Timişoara, a fost profesor universitar la Timişoara, a introdus noi metode de proiectare a structurilor pentru podurile metalice asimilate în Germania, studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiilor metalice (Cupola Pavilionului expoziţional naţional, structura metalică a

2

centralei hidroenergetice de la Porţile de Fier, săli de sport, poduri de cale ferată, hangare de avioane). Denumirea „DAN MATEESCU” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru. 3. ZONA RONAŢ – STR. COMOAREI TRONSONUL 3 STRADA „VASILE DEHELEANU” SE ARTIBUIE denumirea STRADA „VASILE DEHELEANU” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Comoarei, situat la vest de aceasta, constituit de De 889 - 4 m şi tronsonul parcelei nr. cad. 439786 cu lăţimea de 10 m situat in imediata vecinătate a De 889. Vasile Deheleanu (n.12 august 1910, Timişoara – d. 30 aprilie 2003) a fost un fotbalist român, cel mai longeviv jucător din echipa Ripensiei, de profesie economist, a jucat cu echipa naţională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 (Italia), a antrenat echipa de juniori a Ripensiei obţinând un titlu cu acesta în 1948, a antrenat în trei mandate Politehnica Timişoara. Denumirea „VASILE DEHELEANU”se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru. 4. ZONA CALEA ŞAGULUI– STR. GRĂDINII TRONSONUL 4 STRADA „TOMA DORDEA” SE ARTIBUIE denumirea STRADA „TOMA DORDEA” - Tronsonul de stradă situat între Calea Şagului şi Strada Grădinii, perpendicular pe Calea Şagului în vecinătatea imobilului de pe Calea Şagului cu nr.94, fost tronson al străzii Grădinii, care în prezent nu are denumire. Toma Dordea (n.1 ianuarie 1921, Bungard, jud. Sibiu– d. 11 aprilie 2015, Timişoara) a fost un academician român, inginer, absolvent cu menţiunea Magna cum Laude al Facultăţii Electromecanice la Politehnica Timişoara, profesor universitar la Politehnica Timişoara, specialist în domeniul maşinilor electrice, preşedinte al filialei Timişoara al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, răsplătit cu titluri de Doctor Honoris Causa din partea Univ. Tehnice din Cluj – Napoca, a Univ. din Craiova, a Univ. “Politehnica” din Timişoara şi a Univ. de Nord din Baia Mare, Ordinul naţional “Pentru Merit” în grad de cavaler, acordat de Preşedintele României (2000), cinci medalii de aur şi argint obţinute la Saloanele Internaţionale de Invenţii de la Geneva, Bruxelles, Bucureşti şi Budapesta. Denumirea „TOMA DORDEA” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri ca urmare a adresei nr.WW2015 – 002285 / 26.10.2015 a domnului ANTON RĂZVAN domiciliat pe str. Grădinii nr.35. 5. ZONA CALEA LUGOJULUI – STR. ŞTRANDULUI TRONSONUL 5 INTRAREA „MIHAI ROŞU”- SE ARTIBUIE denumirea INTRAREA „MIHAI ROŞU”- tronsonul de ramificaţie a străzii Turda situat între imobilele nr.21 şi 21A.

3

Mihai Roşu (alias Martinovici, n. 4 ianuarie 1750, Jadani, astăzi Corneşti, jud. Timiş – d. 18 septembrie 1822, Jadani) a fost un profesor, teolog şi scriitor bănăţean, care s-a dedicat emancipării românilor din Banat, a fost poliglot, cunoştea la perfecţie 5 limbi, a efectuat traduceri de lucrări teologice, cărţi bisericeşti, manual de şcoală, din limbile greacă, sârbă şi slavă. Denumirea „MIHAI ROŞU” - se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru ca urmare a adresei nr. CT2015 – 008032 / 10.12.2015 a domnului OSVATH IOSIF şi soţia OSVATH ELENA depusă prin avocat MITAR GHEORGHE. 6. ZONA MEHALA TRONSONUL 6 INTRAREA „CORIOLAN BALTĂ” SE ARTIBUIE denumirea INTRAREA „CORIOLAN BALTĂ” - tronsonul de intrare perpendicular pe strada Ion Popovici Bănăţeanu, situat între imobilele cu numerele 18 şi 20. Coriolan Baltă (n. 11 august 1881, Beregsău Mare, jud. Timiş), a fost primar al Timişoarei din perioada 28 august 1930 – 17 august 1931, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, după un an obţinând doctoratul, delegat prin Înalt Decret Regal pentru funcţia de prefect de Timiş – Torontal în perioada 31 dec.1921 – 4 feb.1922. Denumirea „CORIOLAN BALTĂ” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri ca urmare a adresei nr. UR2016–000699/20.01.2016 a S.C. PRIME PROPRIETĂŢI S.R.L. cu sediul în Mun. Iaşi pe str. Sf. Lazăr nr.2, depusă prin S.C. PRO- ARH TCC S.R.L. 7. ZONA FREIDORF– STR. ANTON BACALBAŞA TRONSONUL 7 STRADA „CORIOLAN DRĂGULESCU” SE ARTIBUIE denumirea STRADA „CORIOLAN DRĂGULESCU” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Vasile Georgevici, situat la sud de strada Anton Bacalbaşa. Coriolan Drăgulescu (n. 4 aprilie 1907, Vărădia, jud. Caraş-Severin – d. 1 iunie 1977, Bucureşti), a fost un academician român, chimist, membru titular al Academiei Române, a înfiinţat Facultatea de Chimie Industrială în cadrul Institulului Politehnic din Timişoara al cărei decan a devenit, a înfiinţat Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara, a fost pentru scurt timp Rector al IPT şi apoi ministru adjunct în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, a făcut parte din Consiliul IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) şi a fost reprezentantul României la Conferinţele Pugwash cu privire la Ştiinţă şi Afaceri Mondiale. Denumirea „CORIOLAN DRĂGULESCU” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru. 8. ZONA CALEA BUZIAŞULUI - CALEA STAN VIDRIGHIN

TRONSONUL 8 BULEVRDUL „12 NOIEMBRIE 1884”

4

SE SCHIMBĂ denumirea în BULEVRDUL „12 NOIEMBRIE 1884” - bulevardul cu denumirea „CONSTRUCTORILOR”, perpendicular pe Calea Stan Vidrighin, care îşi schimbă denumirea. 12 Noiembrie 1884 – Ziua în care Timişoara devenea primul oraş iluminat electric din Europa. În 12 Noiembrie 1884, în Timişoara erau puse în funcţiune 731 lămpi de iluminat electrice, lămpi incandescente cu filament din cărbune care au iluminat un traseu stradal cu o lungime de 59 km. Astfel Timişoara devenea primul oraş din Europa continentală cu străzi iluminate electric, plasându-se în vârful avântului tehnologic din secolul al XIX-lea. Denumirea „12 NOIEMBRIE 1884” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru. 9. ZONA MEHALA – STAŢIA C.F.R. RONAŢ TRIAJ TRONSONUL 9 STRADA „LUBLIN” ZONA MEHALA – STAŢIA C.F.R. RONAŢ TRIAJ SE ARTIBUIE denumirea STRADA „LUBLIN” - tronsonul de stradă perpendicular pe prelungirea străzii Graz, situat la sud de aceasta. Lublin – oraş din Polonia înfrăţit cu Timişoara, având faima de „Oxfordul Poloniei” datorită celor cinci universităţi publice şi câtorva institute particulare în care sunt instruiţi 100.000 de studenţi. În contextul desemnării Timişoarei Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, apropierea de acest oraş polonez nu poate fi decât un semn bun, întrucât şi Lublinul are o foarte bogată şi prestigioasă agendă culturală, ca de altfel şi o experienţă considerabilă în pregătirea unei candidaturi similare. Denumirea „LUBLIN” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, ca urmare a adresei nr. UR2016 – 17358 / 18.11.2016 a doamnei Naghiu Alina domiciliată în Timişoara, str. Alexandru Odobescu nr.41. 10. ZONA TORONTALULUI – AEROPORT UTILITAR TRONSONUL 10 STRADA „DIOGENE BIHOI” SE ARTIBUIE denumirea STRADA „DIOGENE BIHOI” - tronsonul de stradă fără nume perpendicular pe str. Corneliu Ursu, parelel cu strada Slt. Ioan Grosaru, situat la nord-vest de aceasta. Diogene V. Bihoi (sau Lelu, n.1946 - d.2002), a fost regizor al Teatrului German de Stat Timişoara (1989-1992), conducător al catedrei de teatru a Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara (2000-2001), regizor la Casa de Cultură Studenţească din Timişoara, iniţiator şi mentor al trupei de teatru studenţesc „Thespis”. În 1994 a iniţiat prezentarea unei săptămâni de teatru care să reamintească de idealurile revoluţiei timişorene „Săptămâna teatrului politic 16-22 Decembrie”, festival care după dispariţia regizorului şi în memoria sa, se numeşte „Săptămâna de teatru Diogene V. Bihoi” - 16-22 Decembrie. Denumirea „DIOGENE BIHOI” se atribuie la propunerea comisiei municipale de denumiri, tronsonul fiind propus de Serviciul Terenuri, Banca de Date Urbana si Cadastru.

5

11. ZONA DOROBANŢILOR – B-DUL SIMION BĂRNUŢIU TRONSONUL 11 „STRADA ANDREI ŞAGUNA” SE SCHIMBĂ denumirea în „STRADA ANDREI ŞAGUNA” – tronsonul căii „DOROBANŢILOR” situat între podul Andrei Şaguna şi B-dul Simion Bărnuţiu, care îşi schimbă denumirea. S-a avut în vedere faptul că recent a fost redenumit şi podul adiacent „Podul Andrei Şaguna”. Schimbarea de denumire se face la propunerea domnului Primar Nicolae Robu supusă dezbaterii comisiei de către domnul viceprimar Dan Diaconu. 12. ZONA SOARELUI – SPITALUL JUDEŢEAN TRONSONUL 12 „STRADA IOLANDA BALAŞ” SE SCHIMBĂ denumirea în „STRADA IOLANDA BALAŞ” – tronsonul de ramificaţie a aleii „CRISTALULUI” situat între Strada Uranus şi Aleea Sănătăţii, care îşi schimbă denumirea. Iolanda Balaş Sőtér (în maghiară Balázs–Sőtér Jolán n. 12 decembrie 1936, Timişoara - d. 11 martie 2016), a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritură în înălţime timp de un deceniu, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005. Schimbarea de denumire se face la propunerea domnului Primar Nicolae Robu supusă dezbaterii comisiei de către domnul viceprimar Dan Diaconu. Vă adresăm rugămintea de a supune dezbaterii în cadrul Comisiei Judeţene privind Atribuirea sau Schimbarea de Denumiri Străzi, cât mai repede posibil, propunerile comisiei municipale de denumiri de mai sus şi de a ne comunica în cel mai scurt timp posibil hotărârea adoptată. Anexăm planurile de situaţie aferente tronsoanelor de străzi, intrări, respectiv bulevard, propuse, menţionate mai sus. PRIMAR PT. DIRECTOR D.C.T.D.D. NICOLAE ROBU MIHAI BONCEA ŞEF SERVICIU CONSILIER ŞTEFAN BRIHAC FRĂŢILĂ MIRON Red./Dact. MF. Expl. 2