1
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ CĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE TIMIŞOARA STR. INOCENŢIU KLEIN NR 25-29 TEL. 0256/208715 NR. 129/01.02.2011 Justificarea propunerii de majorare a alocaţiei zilnice de hrană pentru beneficiarii
Căminului pentru Persoane Vârstnice Timişoara Căminul pentru Persoane Vârstnice Timişoara, acreditat prin Decizia nr. 197/29.06.2009, este o instituţie de interes public cu personalitate juridică în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară, cu rolul de a asigura la nivel local aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială a persoanelor vârstnice prin creşterea şanselor recuperării şi integrării acestora în familie ori în comunitate şi de a acorda sprijin şi asistenţă pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor vârstnice. În vederea atribuţiilor ce îi revin, Căminul pentru Persoane Vârstnice Timişoara îndeplineşte funcţiile de coordonare şi execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare implementării politicilor şi strategiilor privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice precum şi prevenirea marginalizării sociale a acestora. Ca activitate de bază în acest gen de unităţi, pornim de la ideea că toate persoanele asistate trebuie să ducă o viaţă normală, să le fie respectate drepturile umane fundamentale: dreptul la autonomie, menţinerea legăturii cu familia, protecţia sănătăţii, securitate fizică şi emoţională, dreptul la igienă, dreptul la egalitate de şanse şi de tratament, dreptul la informare şi la consultare.
Pentru serviciile de asistenţă socială, acordate de instituţia noastră, persoanele vârstnice care au venituri şi sunt îngrijite în cămin datorează contribuţia lunară de întreţinere în cuantum de 60% din valoarea veniturilor persoanele lunare, fără a depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin. Potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 17/2000, privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte anual de către consiliul local, în funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice îngrijite, luând în calcul cheltuielile de întreţinere, pentru hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale sanitare şi alte asemenea, în conformitate cu clasificaţia bugetară specifică bugetelor autorităţilor administraţiei publice locale. Conform art. 25 alin. 4 din acelaşi act normativ, costul mediu lunar de întreţinere trebuie să asigure îndeplinirea nivelului standardelor de calitate pentru serviciile oferite, adoptate şi aprobate în condiţiile legii. Deasemenea, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Ordinul nr.246/2006, emis de ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru persoanele vârstnice, prin obiectul de activitate, instituţia noastră trebuie să asigure beneficiarilor o alimentaţie corespunzătoare calitativ şi cantitativ (aport caloric, diversitate, prelucrare, prezentare, etc.), conform normelor legale; atunci când e cazul, să asigure beneficiarilor hrană dietetică conform prescripţiilor medicului şi în baza recomandărilor medicului sau ale asistentului dietetician. Tot în concordanţă cu prevederile Ordinului nr. 246/2006, instituţia noastră trebuie să asigure fiecărui beneficiar, 3 mese complete pe zi (cel puţin două mese cu hrană gătită) şi două gustări la
2
intervale echilibrate. Căminul pentru Persoane Vârstnice Timişoara, prin personalul specializat, printr-o adevărată inginerie culinară, concepe meniuri care trebuie să fie variate de la o zi la alta. Raţionamentul diversificării meniurilor constă în faptul că, la persoanele vârstnice se produc numeroase modificări ale organismului care cuprind procesele de digestie şi metabolism ale diverşilor factori nutritivi. Alterarea danturii, scăderea secreţiilor digestive, atrofierea mucoaselor digestive, tulburările de motilitate a diferitelor segmente ale tubului digestiv, modificări ale absorbţiei diverşilor factori nutritivi ca şi ale echilibrului dintre ei, sunt toţi factori care concură la tulburarea procesului de digestie şi asimilaţie. Se remarcă şi o încetinire a metabolismului bazal faţă de cel al individului adult normal. De toate aceste modificări legate de procesul de îmbătrânire a organismului trebuie să ţinem seama de alimentaţia la această categorie de persoane. Conform normelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aportul caloric al unui vârstnic, este de 2400 calorii/zi pentru bărbaţi şi 2100 calorii/zi pentru femei. Nevoia de proteine se situează între 1 şi 1,5 g/kgc/zi, având în vedere tendinţa de denutriţie proteică a multor bătrâni, consecinţa catabolismului azotat mai intens. Dintre acestea, cel puţin jumătate vor fi dintre cele cu valoare biologică mare, mai ales din lapte şi produse lactate, albuş de ou, carne de peşte, pasăre, vită. Fructele şi legumele consumate ca atare sau sub formă de sucuri proaspete aduc cantităţi importante de minerale şi vitamine, a căror rol este deosebit de important pentru organismul omului în vârstă, ameninţat de dezechilibre metabolice importante. Având în vedere cele prezentate anterior, o alimentaţie pentru a fi raţională trebuie să asigure organismului un aport zilnic optim de calorii şi factori nutritivi corespunzător cu nevoile acestora. Problema satisfacerii permanente a acestui aport optim zilnic este uneori mai dificil de rezolvat prin încadrarea în cuantumul alocaţiei de hrană, stabilit conform HG nr. 421/2008 privind „ stabilirea nivelului minim al alocaţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile publice de asistenţă socială „ la suma de 8,3 lei /zi/persoană care este insuficient pentru a fi în concordanţă cu prevederile Standardelor minime de calitate privind alimentaţia zilnică a persoanelor vârstnice. Imposibilitatea de a asigura aportul optim zilnic de calorii şi factori nutritivi este determinată şi de majorarea preţurilor de achiziţie a produselor. Meniurile concepute în limita alocaţiei de hrană, de 8,3 lei, nu corespund pe deplin cerinţelor pentru alimentaţia persoanelor vârstnice. Datorită cuantumului foarte mic al alocaţiei de hrană, în meniul zilnic se regăseşte frecvent ciorba de zarzavat, mâncăruri pe bază de cartofi, pulpa de pasăre congelată, leguminoase uscate care nu îndeplinesc pe deplin cerinţele unei alimentaţii recomandate persoanelor vârstnice. Pe lângă aceste produse în alimentaţia vârstnicului trebuie să se regăsească în mod frecvent carnea de peşte, vită, pasăre refrigerată, lactate, fructe şi legume proaspete, având ca rezultat crearea unor meniuri cât mai diversificate.
Şef Serviciu Economist
Răducan Elena Iolanda Găină Anca Elena
Asistent Social, Opriş Cristina