keyboard_arrow_up

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 617/19.12.2006 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Zona ABATOR" Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara

19.12.2006

Hotararea Consiliului Local 617/19.12.2006
privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Zona ABATOR" Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr.U22006-006949/12.12.2006 - al Primarului Municipiului Timişoara, domnul GHEORGHE CIUHANDU;
Având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu din cadrul Consiliului Local al municipiului Timişoara;
În baza dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 privind Regulamentul General de Urbanism;
În baza prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată şi modificată;
În baza prevederilor art.25 alin. 1 şi Anexei I din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, modificată;
În conformitate cu prevederile art. 38, alin. (2) lit. c) şi alin. (5) lit. c) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, modificată şi completată de Legea nr. 286/2006;
În temeiul art. 46 alin (2) din Legea nr. 215/2001 - privind administraţia publică locală modificată şi completată de Legea nr. 286/2006;


HOTARASTE

Art.1: Se aprobă Planul Urbanistic Zonal "Zona ABATOR" Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara, conform , Proiectului nr. 1123.07.1, întocmit de S.C. SUBCONTROL S.R.L., proiectant general şi S.C. PLANCONTROL S.R.L., proiectant de specialitate si Referatului nr. U22006-006949/12.12.2006 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Planul Urbanistic Zonal "Zona ABATOR" Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara se va integra în prevederile Planului Urbanistic General Timişoara şi are o valabilitate de 10 ani.

Art. 2: Terenul studiat este înscris în C.F. nr. 16650 nr. Top 9144; 9145; 9146/1/2, teren în Bv. Eroilor nr. 24 cu clădiri acces principal corp A şi corp B, hale laterale corp C şi D şi turn abator P+1E corp E, în suprafaţă totală de 48.468 mp, proprietatea integrală a societăţii SC GOLDALE REAL ESTATE SRL.

Art. 3: Reglementările privind autorizarea construcţiilor şi a amenajărilor vor fi aplicate în concordanţă cu prevederile prezentului Plan Urbanistic Zonal "Zona ABATOR" Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara şi a Regulamentului Local de Urbanism;
La realizarea construcţiei se vor respecta condiţiile impuse prin avizele eliberate de deţinătorii de reţele şi utilităţi publice.

Art. 4: Pentru zona destinată complexului de birouri, hotel şi locuinţe, propusă la vestul amplasamentului, se înstituie interdicţie temporară de construire până la elaborarea unei documentaţii de urbanism PUD, în conformitate şi cu Avizul Consiliului Judeţean nr. 117 din 12.12.2006.

Art. 5: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Art. 6: Prezenta hotărâre se comunică:
-Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş;
-Primarului Municipiului Timişoara;
-Consiliului Judeţean Timiş;
-Serviciului Juridic;
-Direcţiei Economice;
-Direcţiei Edilitare;
-Direcţiei Urbanism;
-Direcţiei Patrimoniu;
-Direcţiei Poliţia Comunitară;
-Biroului Control Intern;
-Biroului Relaţii Publice;
-Centrului de Consiliere Cetăţeni;
-Beneficiarului SC GOLDALE REAL ESTATE SRL.;
-Proiectantului S.C. SUBCONTROL S.R.L;
-Mass - media locale.


Presedinte de sedinta
EUGENIA TONENCHI
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: r_PUZ_ABATOR.pdf

ROMANIA SE APROBA, JUDETULTIMIS P R I M A R MUNICIPIUL TIMISOARA Dr. Ing. GHEORGHE CIUHANDU CONSILIUL LOCAL U22006-006949/18.12.2006

REFERAT privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Zona ABATOR” Bd. Eroilor de la

Tisa nr. 24, Timişoara

Către Comisiile Consiliului Local al Municipiului Timişoara

Având în vedere prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara şi strategia de dezvoltare şi renovare urbană promovată de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara; Având în vedere documentaţia înregistrată cu nr. U22006-006949/28.11.2006, prin care se solicită avizarea din punct de vedere urbanistic a Planului Urbanistic Zonal „Zona ABATOR” – Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara.

Având în vedere cerinţele Certificatului de Urbanism nr. 4904 din 13.08.2006; Propunem Comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara

analizarea din punct de vedere urbanistic şi juridic a documentaţiei Planului Urbanistic Zonal „Zona ABATOR” , Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara.

Documentaţia este iniţiată de beneficiarii S.C. GOLDALE REAL ESTATE S.R.L. şi elaborată de S.C. SUBCONTROL S.R.L., proiectant general şi S.C. PLANCONTOL S.R.L., proiectant de specialitate, proiect nr. 1123.07.1

Zona studiată se află în partea de sud-est a municipiului Timişoara, cuprinsă în UTR 43 – IS, Isc cu destinaţia de zonă de instituţii publice şi servicii de interes general şi subzonă de instituţii publice şi servicii de interes general propuse prin reconversia funcţională a zonelor industriale existente.

Ansamblul cunoscut sub denumirea de ABATOR este înscris în CF nr. 16650 nr. Top 9144; 9145; 9146/1/2, teren în Bv. Eroilor nr. 24 cu clădiri acces principal corp A şi corp B, hale laterale corp C şi D şi turn abator P+1E corp E, în suprafaţă totală de 48.468 mp, proprietatea integrală a societăţii SC GOLDALE REAL ESTATE SRL.

Ansamblul abatorului face parte din lista Monumentelor Istorice din 2004, monument cuprins la poz. 98, cod TM-m-A-06134.

ISTORIC: Construcţia ABATORULUI pe acest amplasament a început în anul

1904 şi s-a finalizat în 1905. Întreg ansamblu este finanţat din fondurile Primăriei Timişoara,

planurile şi proiectul Abatorului fiind realizate de arhitectul Laszlo Szekely – arhitectul şef al oraşului de la acea dată.

Abatorul a încetat să mai funcţioneze ca atare în urmă cu aproximativ 20 de ani, iar de atunci s-a degradat constant, ajungând într-un stadiu avansat de degradare.

În anul 2000, proprietarul din acea vreme a dorit construcţia unui Mall în incinta Abatorului, renunţînd ulterior la proiect cât şi la proprietate datorită duratei rezolvării avizelor.

Avizele pentru PUZ au fost în cele din urmă soluţionate şi proiectul de PUZ pentru realizarea unui supermarket de tip Mall, documentaţie aprobată prin HCL nr. 47 din 27.02.2001

Investiţia nu s-a mai realizat din cauza retragerii investitorului.

Documentaţia propune pe terenul fostului ABATOR, reconversia acestuia într-un complex comercial de tip MALL, precum şi a unei complex de birouri, hotel şi locuinţe.

Locurile de parcare necesare funcţiunilor propuse, aşa cum reiese din documentaţie, se vor asigura conform normativelor în vigoare, prin grija şi cheltuiala beneficiarului, în cele 2 etaje subterane care sunt destinate exclusiv pentru gararea maşinilor.

La faza de Autorizaţie de Construire se vor respecta toate condiţiile impuse prin avizele eliberate de deţinătorii de reţele şi utilităţi publice, precum şi avizele/acordurile organismelor teritoriale.

Documentaţia este însoţită de Avizul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional al Judeţului Timiş nr. 2190 din data de 13.11.2006, rămânând valabil şi Avizul MCC nr. 202/16.05.2001 eliberat pentru faza PUZ anterioară, cu condiţia păstrării corpurilor A, B, C, D şi E şi integrarea acestora în noul ansamblu. Acestea vor fi restaurate în paralel cu edificarea noii construcţii.

Din punct de vedre urbanistic documentaţia de urbanism este întocmită şi însoţită de toate avizele şi acordurile conform Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat prin Ordinul nr. 176/N/2000 al M.L.P.A.T. ( M.T.C.T.), precum şi a legislaţiei în vigoare OMS nr. 536/1997, Codul Civil, HG. 525/1996 şi anume:

Pentru zona destinată complexului de birouri, hotel şi locuinţe, propusă la vestul amplasamentului, se înstituie interdicţie temporară de construire până la elaborarea unei documentaţii de urbanism PUD care va stabili regimul de înălţime, funcţiunea, POT, CUT, necesarul de spaţiu verde, precum şi locurile de parcare conform legislaţiei în vigoare, în conformitate şi cu Avizul Consiliului Judeţean nr. 117 din 12.12.2006, eliberat cu aceeaşi condiţie.

Planul Urbanistic Zonal „Zona ABATOR”, Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, Timişoara se va integra în Planul Urbanistic General al Municipiului Timişoara şi va avea o valabilitate de 10 ani.

VICEPRIMAR, ARHITECT ŞEF, Ing. Dorel BORZA Arh. Emilian Sorin CIURARIU

CONSILIER, CONSILIER, Arh. Loredana PĂLĂLĂU Ing. Sorina POPA

AVIZAT JURIDIC, Jr. Mirela LASUSCHEVICI Red./Dact. P.L. Dact.2exemplare

Atasament: PUZ_Abator.pdf

1

PLAN URBANISTIC ZONAL

PUZ Zona Abator

2

FOAIE DE CAPAT

Denumire proiect: PUZ Zona Abator Faza : P.U.Z. Beneficiar: sc Goldale Real Estate srl Proiectant general:

sc SUBCONTROL srl Proiect: nr. 1123.07.1 septembrie 2006

3

COLECTIV DE ELABORARE Şef proiect : ing. Antonia Rasovan SUBCONTROL S.R.L. Arhitectură şi urbanism: arh. Radu D. Radoslav PLANCONTROL S.R.L

arh. Daniel Tellman

Coordonator urbanism: arh. Cosmin Bloju S.C ATELIER TREI S.R.L Ridicari topografice: ing. Liviu Langa S.C GEOCAD&ASOCIATII S.R.L Circulaţie, drumuri: ing. Dan Percec SC PATH ROUTH’S S.R.L Alimentare cu apă şi canalizare: ing. Simona Fantanaru S.C PROWASER S.R.L Alimentare cu gaze naturale: ing. Moanea S.C INTENS PLAY S.R.L

4

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE A. PIESE SCRISE CERERE TIP FOAIE DE CAPĂT pag. 1 COLECTIV DE ELABORARE pag. 2 MEMORIU PUD pag. 3 ANEXA FOTO pag. 38 STUDIU DE PREFEZABILITATE RACORD ELECTRIC pag. 42 STUDIU GEOTEHNIC pag. 51 BORDEROU ACTE OFICIALE - Ordin de plata taxa exercitare drept de semnatura - Certificat de drept de semnatura PUR - Certificat de urbanism nr.4904 din 13.08.2006 - Extras CF nr.16650 Timisoara - Fisa corpului de proprietate - CUI – SC GOLDALE - Aviz Sanitar - Aviz Pompieri - Aviz Apararea Civila - Aviz Comisia de Circulatie - Aviz Directia Patrimoniu - Aviz Serviciu Juridic - Aviz Serviciu Administrarii Fondului Funciar - Aviz Comisia de Monumente - Aviz Unic (retele existente) - Aviz AQUATIM - Adresa SC COLTERM SA B. PIESE DESENATE

1. plan incadrare 1:5000 vizat spre neschimbare PMT 2. plan situatie 1:500 vizat spre neschimbare PMT 3. Extras PUG vizat spre neschimbare PMT 4. plan incadrare in oras pl.nr. 1116.03.1 01-A 5. Plan incadrare in zona 02-A 6. Plan situatie existent 03-A 7. Impact urban 04-A 8. Plan situatie propusa 05-A 9. Reglementari 06-A 10.Regim de inaltime in zona 07-A 11.Retele existente si propuse 01-ED 12.Plan de situatie drumuri 1-D 13. Ridicare topografica – inventar de coordonate 14. Plan de situatie si incadrare in zona 15. Ridicare topografica – plan de situatie 16. Ridicare topografica – plan parcelar

5

MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei Denumirea lucrarii: PUZ Zona Abator Beneficiar: sc Goldale Real Estate srl Proiectant general: sc SUBCONTROL srl Proiect nr.: 1123.07.1 Data elaborarii: septembrie 2006 1.2. Obiectul lucrarii Prin prezenta documentatie se face propunerea de realizare unui Complex Comercial 2S+P+4E si a unui Complex de birouri, hotelier si de locuinte de 2S+P+11E in incinta fostului Abator de pe b-dul Eroilor de la Tisa. Documentatia se întocmeste în conformitate cu prevederile legii 350 / 2001privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, Legii nr. 50/ 1991, modificata cu legea 453 / 2001, precum si în conformitate cu H.G. 525/1996 republicata în 2002 privind Regulamentul General de Urbanism. Deasemenea s-a avut în vedere REGLEMENTAREA TEHNICA– GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL– CADRU AL PLANULUI URBANISTIC DE DETALIU– indicativ GM – 009 – 2000 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 37 / N / 08.06.2000. În organizarea zonei studiate s-au avut în vedere propunerile de urbanism din cadrul PLANULUI URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL TIMISOARA, pr. IPROTIM nr. 34233/010/Kb, prevederile Planului de Amenajare a teritoriului

6

municipiului Timisoara pr. IPROTIM nr.34233/010B. În cadrul acestor studii, pentru zona studiata în cadrul P.U.Z.ului de fata, propunerile de urbanism au prevazut ca functiunea zonei sa fie una de Interdictie temporara de construire pana la aprobare PUZ / Schimbare de functiune. Planul Urbanistic Zonal stabileste strategia si reglementarile necesare rezolvarii problemelor de ordin functional, tehnic si estetic din cadrul zonei studiate. Studiul are în vedere urmatoarele categorii de probleme: - Amenajarea urbanistica a teritoriului considerat si refunctionalizarea acestuia. - Asigurarea echiparii tehnico- edilitare a zonei: alimentarea cu apa, canalizarea, sistemul de încalzire, alimentarea cu energie electrica, telefonizare, alimentarea cu gaz. - Reabilitarea, conservarea si protectia mediului. 1.3. Surse documentare Pentru întocmirea acestui Plan Urbanistic Zonal au fost studiate si s-au cules date si informatii din documentatiile realizate anterior acestui studiu. Lucrarile folosite ca surse de documentare sunt: - Planul de amenajare a teritoriului administrativ al municipiului Timisoara pr.IPROTIM nr.34.233/010/B. - Planul Urbanistic General al municipiului Timisoara pr.IPROTIM nr.34.233/010/Kb. - Plan urbanistic Zonal “Timisoara Plaza Center”, pr. Nr. 141/2001, intocmit de SC SUBCONTROL SRL, aprobat prin HOTARAREA DE CONSILIU LOCAL nr. 47 din data 02/27/2001 - Studiul Geotehnic - Suportul topografic pentru întocmirea studiului este ridicarea topografica realizata in sistem STEREO 70

7

2. STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE URBANISTICA 2.1. Evolutia zonei Zona luata in studiu se afla amplasata pe teritoriul administrativ al municipiului Timisoara, in intravilanul municipiului, pe terenul fostului Abator al orasului. Abatorul a incetat sa mai functioneze ca atare in urma cu aproximativ 20 de ani, iar de atunci s-a degradat constant, ajungand in stadiul actual de ruina. In anul 2000, proprietarul din acea vreme a dorit constructia unui Mall in incinta abatorului, dar a renuntat la proiect cat si la proprietate din cauza duratei rezolvarii avizelor. Avizele pentru PUZ au fost in cele din urma solutionate, si proiectul de PUZ a fost aprobat prin Hotararea de Cosiliu Local nr. 47 din 02/27/2001, investitia nu a mai avut insa loc, datorita retragerii de pe piata a investitorului. 2.2. Caracteristicile principale sunt urmatoarele: Suprafata cuprinsa in studiu- 50.000 mp.

- Amplasarea in zona centrala a municipiului Timisoara, teren la cca. 1km de centrul orasului Timisoara.

Situatia administrativa :

- Teritoriul administrativ si intravilan al municipiului Timisoara. Situatia juridica : - Proprietate privata 2.3. Elemente ale cadrului natural Date generale (Amplasament si constructii) Amplasamentul cercetat ce face obiectul studiului de fata se afla in Timisoara, strada Eroilor nr. 24, identificat prin planul de situaţie anexat. Geologia si geomorfologia zonei Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se gaseste intr-o zona cu

8

suprafata plana, usor denivelata, in care balteste apa in perioadele cu precipitatii abundente, sau la topirea zapezilor. Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care sa-i pericliteze stabilitatea prin fenomene de alunecare. Pe amplasament se afla platforme betonate, camine de vizitare ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare dezafectate, precum si vechea gospodarire subterana a abatorului. Din punct de vedere geologic, zona apartine Bazinului Panonic, coloana litologica a acestui areal cuprinzand un etaj inferior afectat tectonic si o cuvertura posttectonica. Cuvertura posttectonica incepe cu formatiunile senoniene, dispuse transgresiv si dicordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsind insa, in general in zonele cu fundament ridicat. Depozitele senoniene sunt de o mare diversitate faciala, fiind reprezentate prin : conglomerate, calcare, calcare grezoase, gresii calcaroase, sisturi argiloase cu straturi de carbuni, dupa care urmeaza gresii marnoase si microconglomerate. La sfarsitul Senonianului regiunea a fost exondata, ciclul de sedimentare reluandu-se cu formatiunile neogene, bine dezvoltate si dispuse trangersiv si discordant peste formatiunile mai vechi. In final, depozitele cuaternare care constituie in aceasta regiune, terenurile de fundare, au o raspandire larga. Ele sunt reprezentate, in general, prin trei tipuri genetice de formatiuni :

• Aluvionare – aluviuni vechi si noi ale raurilor care strabat regiunea si intra in constitutia teraselor si luncilor acestora :

• Gravitationale – reprezentate prin alunecari de teren si deluvii de panta, ce se dezvolta in zona de « rama » a depresiunii ;

• Cu geneza mixta (eoliana, deluvial-proluviala) – reprezentate prin argile cu concretiuni fero-manganoase si depozite de piemont

Clima si regimul pluviometric Factorii climatici determina existenta unui climat temperat continental moderat, cu influente mediteranene si oceanice, specific zonelor de campie si deluroase din Campia Banatului. Conditiile climatice din zona municipiului Timisoara pot fi sintetizate prin urmatorii parametri:

• Temperatura aerului: o Media lunara minima: -1°C – Ianuarie; o Media lunara maxima: +20°C...21°C – Iulie – August; o Temperatura minima absoluta:-35,3°C;

9

o Temperatura maxima absoluta: +40°C; • Precipiatatii:

o Media anuala: 631 mm; Regimul eolian Regimul eolian indica o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic, cu precipitatii bogate si viteze medii ale acestora de 3...4 m/s. Vantul dominant bate din sectorul vestic (15%). Adancimea de inghet Adancimea de inghet in zona cercetata este de 70 cm, conform STAS 6054 – 77 Seismicitatea zonei Amplasamentul se incadreaza din punct de vedere seismic in zona D, avand coeficientul seismic Ks = 0,16 iar perioada de colt Tc = 1,0 sec (Normativul P 100 – 92, pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte si social culturale). Categoria geotehnica Datele geotehnice specifice pentru amplasamentul avut in vedere au rezultat din studiul geotehnic nr. 104/02.02.2006, elaborat de firma SC. CARA SRL. Pentru încadrarea preliminara a lucrarii menţionate într-una din categoriile geotehnice ( care se face înainte de cercetarea terenului şi care poate fi eventual schimbata în fiecare faza a procesului de proiectare şi de execuţie) s-a ţinut seama de prevederile normativului NP 074/2002, Anexa B. Factorii de care depinde riscul geotehnic, exprimat prin categoria geotehnica, sunt menţionaţi mai jos şi adaptaţi obiectivului în studiu, rezultând un punctaj conform tabelului B3, din sus numitul normativ astfel :

FACTOR PUNCTAJ Condiţii teren Teren mediu 3

Apă subterană Cu epuismente normale 2

Importanţa construcţiei Normala 3 Vecinătăţi Risc moderat 3

Zona seismică D 1 Risc geotehnic 12

10

Conform tabelului B4 normativul NP074/2002, pentru totalul de 12 puncte riscul geotehnic este moderat, categoria geotehnică 2. Categoria geotehnică 2, include tipuri uzuale de încercări asupra terenului şi lucrări şi fundaţii fără riscuri anormale sau condiţii de teren si de solicitare neobişnuite. Categoria geotehnică 2 obligă la obţinerea de date cantitative şi calcule geotehnice, dar cu folosirea încercărilor de rutina pentru laborator şi de teren, pentru proiectarea şi execuţia construcţiei. Cercetari geotehnice si stratificatia Pentru intocmirea Studiului Geotehnic pe amplasamentul cercetat s-au executat 4 (patru) foraje geotehnice F1....F4 conduse pana la adancimi de -10,00 m. Pe parcursul executarii forajelor s-au prelevat probe de pamant tulburate si netulburate care au permis stabilirea coloanei stratigrafice a terenului de fundare. S-au executat de asemenea si 6 (sase) penetrari dinamice medii PDM 1...PDM 6, cu masa berbecului de 350 kg si inaltimea de cadere de 50 cm, conul avand o suprafata de 15 cm2, conduse pana la adancimi de -7,50... -10,00 m. In ANEXA 1 sunt prezentate pozitiile de amplasament ale acestora. Rezultatele tuturor determinarilor si analizelor efectuate in laborator sunt prezentate in Fisele de foraj F1...F4 si in buletinele de analiza din ANEXA 1. Stratificatia terenului de fundare din amplsament este caracterizata de stratificatia forajelor F1...F4 : FORAJUL F1 ±0,00...-0,20 m – Sol vegetal ; -0,20...-1,00 m – Nisip argilos gri-cenusiu, cu incluziuni feruginoase, plastic vartos si consistent ; -1,00...-2,20 m – Nisip mijlociu-mare gri-cenusiu, cu incluziuni feruginoase in stare de indesare medie si afanta ; -2,20...-3,00 m – Nisip mare-mijlociu, maroniu-roscat, cu rar pietris, in stare de indesare medie ; -3,00...-4,90 m – Nisip mare-mijlociu, galben cu pietris, in stare de indesare medie cu zone afanate ; -4,90...-6,30 m – Nisip fin mijlociu gri-cenusiu in stare indesata ; -6,30...-7,00 m – Pietris mic cu nisip cenusiu in stare indesata ; -7,00...-9,00 m – Nisip mijlociu si mare cenusiu, cu rar pietris, in stare indesata ; -9,00...-10,00 m – Nisip mijlociu mare si pietris, cenusiu, in stare indesata ; -10,00 m...in jos – Stratul continua.

11

FORAJUL F2 ±0,00...-0,50 m – Sol vegetal ; -0,50...-2,00 m – Nisip fin-mijlociu maroniu, cu rar pietris, in stare de indesare medie ; -2,00...-4,00 m – Nisip mare-mijlociu maroniu, cu rar pietris, in stare de indesare medie ; -4,00...-5,10 m – Nisip mare cu pietris gri-galbui, in stare indesata ; -5,10...-8,70 m – Nisip mare-mijlociu, gri-cenusiu cu rar pietris, in stare indesata ; -8,70...-9,00 m – Argila nisipoasa gri, plastic vartoasa ; -10,00 m...in jos – Stratul continua. FORAJUL F3 ±0,00...-0,60 m – Sol vegetal ; -0,60...-1,80 m – Nisip fin-mijlociu maroniu, in stare afanata ; -1,80...-2,50 m – Nisip mare maroniu-galbui, cu rar pietris, in stare afanata ; -2,50...-3,00 m – Argila prafoasa maronie-gri, plastic consistenta ; -3,00...-5,40 m – Nisip mijlociu gri-cenusiu, in stare de indesare medie ; -5,40...-8,50 m – Nisip fin gri-cenusiu cu rar pietris, in stare indesata ; -8,50...-9,50 m – Nisip mare-mijlociu cu pietris, gri-cenusiu, in stare indesata ; -9,50...-10,00 m – Nisip fin gri-cenusiu, in stare indesata ; -10,00 m...in jos – Stratul continua. FORAJUL F4 ±0,00...-0,40 m – Sol vegetal ; -0,40...-1,80 m – Nisip Fin prafos maroniu, in stare de indesare medie ; -1,80...-2,60 m – Nisip fin prafos maroniu, in stare de indesare medie ; -2,60...-3,60 m – Nisip mare-mijlociu maroniu, in stare de indesare medie ; -3,60...-5,70 m – Nisip mare cu pitris, maroniu, in stare indesata ; -5,70...-7,20 m – Nisip mare cu pietris, gri-cenusiu, in stare indesata ; -7,20...-8,00 m – Nisip argilos cenusiu-verzui, plastic consistent ; -8,00...-9,50 m – Nisip mare-mijlociu cu pietris, gri-cenusiu, in stare indesata ; -9,50...-10,00 m – Nisip fin gri-cenusiu, in stare indesata ; -10,00 m...in jos – Stratrul continua. Fisele geotehnice a forajelor F1...F4 sunt prezentate in ANEXA 1, impreuna cu parametrii geotehnici determinati in laborator si prin prelucrarea rezultatelor penetrarilor dinamice cu con. Diagramele de penetrare dinamica, PDM 1...PDM6 sunt reprezentate grafic in ANEXA 2. Diagramele sunt prezentate cu unele caracteristici fizico-mecanice determinate pe baza prescriptiilor din Normativul C 176, si C159 privind cecetarea terenurilor de fundare prin penetrarestatica si dinamica.

12

Apa subterana Apa subterana a fost interceptata in toate forajele executate in amplasament avand cote variabile dupa cum urmeaza : F1 -4,20 m F2 -2,00 m F3 -2,00 m F4 -2,70 m Nivelul apei subterane poate avea variatii pe adancime pe un interval de inaltime de ±0,40 m. Buletinul de analiza chimica a apei prelevata din forajul F1 este prezentat in ANEXA 1 si Tabelul 1. In concluzie, luand in considerare prescriptiile NE 012-99, referitoare la clasa de expunere a constructiilor in conditiile de mediu se considera ca betoanele utilizate pentru realizarea elementelor de infrastructura se incadreaza in clasa de expunere 2a (mediu umed Moderat), cu agresivitate chimica mica si medie asupra otelurilor. In cazul betonului utilizat pentru realizarea fundatiilor, recomandam o clasa minima de beton C 16/20, corespunzatoare clasei de expunere 2a, conform Tabelului 5.4, din Normativul NE – 012 – 99. Concluzii si recomandari Pentru constructiile cu regim de inaltime pana la P+2E pot fi adaptate sisteme de fundare directa de la cota de -1,20 m in jos. In ANEXA 3 este prezentat rezultatul calculului capacitatii portante a terenului de fundare efectuat conform STAS 3300/2-85, valorile obtinute pentru o fundatie cu dimensiunile in plan L=2,00 m si B=2,00 m, respectiv o cota de fundare Df=-1,20 m, fiind urmatoarele : ppl=198,20 kN/m2 ; pcr=636,05 kN/m2 ; Pentru cladiri cu regim de inaltime mai mare decat P+2E, care transmit incarcari mai mari terenului de fundare, se vor analiza solutiile de fundare posibile prin prisma cotei de fundare necesare (eventuale garaje subterane), respectiv in functie de marimea incarcarilor transmise terenului de fundare.

13

2.4. Circulatia Rutiera existenta In ultimii doi ani, circulatia din zona centrala inspre zona de sud a orasului si retur a fost modificata, prin introducerea de sensuri unice. Aleea FC Ripensia este asadar artera principala cu sens unic de mers inspre Podul Michelangelo. Bulevardul Eroilor de la Tisa este legatura est-vest intre b- dul Mihai Viteazu, str. Aries, FC Ripensia si Calea Buziasului, si este prins in programul Primariei Timisoara de modernizare a strazilor impreuna cu infrastructura sa, programat pentru lucrari in cursul anului 2007. Strada 1 Decembrie deserveste si circulatiei tramvaielor in zona studiata, si are sens unic pentru autovehicule, inspre Calea Buziasului, iar strada Deliblata face legatura intre Eroilor si 1 Decembrie. In momentul de fata, rezolvarea intersectiei FC Ripensia cu Eroilor (prin semafoare) este una provizorie, care nu functioneaza perfect. Problemele apar inca de la iesirea de pe strada Daliei inspre Eroilor, iesirea din Complexul Studentesc inspre sud. O alta problema apare la ‘autogara’ improvizata din spatele Salii Olimpia, cu o densitate de autocare foarte mare, care incurca toata circulatia pe intregul traseu al b-dului Eroilor. 2.5 Monumentul Istoric Scurt istoric Intre anii 1901-1903 profesorul arhitect Laszlo Szesztay propune un plan de sistematizare ce se concentreaza asupra fostei arii de interdictie de construire a Timisorii, situata intre Cetate si suburbiile sale. Spatiul urban propus sa completeze suprafata dintre Maiere si Fabric este restrans la doua strazi - bulevardul Eroilor si strada 1 Decembrie - ce vor lega cele doua suburbii si vor delimita la nord si la sud spatiul ocupat actualmente de Abator. Constructia abatorului pe acest amplasament va incepe in 1904 si este finalizata in 1905. Intregul ansamblu este finantat din fondurile Primariei Timisoara, proiectul apartinand arhitectului Laszlo Szekely. Planul de sistematizare din 1901-1903 este modificat in anul 1910 prin preluarea in cadrul propunerilor de sistematizare a intregului spatiu neconstruit cuprins intre Maiere si Fabric. In acest plan, ca si in planul de sistematizare aprobat de Primarie in anul 1912 abatorul devine nucleul intregii zone propuse. Sistemul de strazi al zonei este conformat astfel incat turnul abatorului devine capat de perspectiva pentru multe din strazile propuse. In fata portii principale, amplasata pe latura de nord a cvartalului, pe actualul bulevard al Eroilor, este propus un degajament. Strada axata pe intrarea principala are un prospect larg fiind prevazuta cu un spatiu median plantat si cu benzi de circulatie laterale. Pe

14

latura de sud a cvartalului ocupat de abator este propusa o piata, un parc plantat, Piata Bihor. Pe planul municipiului Timisoara din anul 1947 se poate observa amplasarea unei piete saptamanale in cvartalul situat la est de cel al abatorului. Toate aceste date dovedesc importanta acordata acestui cvartal al abatorului in sistemul urban nou creat si chiar influenta sa in relatiile urbane. Dupa 1989 abatorul isi reduce activitatea pana la incetarea totala a acesteia. In anii ce urmeaza in vecinatatea abatorului se amplaseaza obiective definitorii pentru structura si functiunile urbane limitrofe. Zona creste in improtanta prin aparitia Complexului Studentesc, prin amplasarea intre str. Eroilor si 1 Decambrie, in continuarea abatorului, a salii Olimpia (1967-1968) a Centrului Regional de Afaceri (2005) si a sediului bancar BRD (1999), intreaga zona isi schimba statulul. In urma tuturor acestor actiuni rezulta o zona ce impune prin pozitia sa in cadrul structurii orasului o cat mai grabnica reactivare prin functiuni de larg interes public, fapt intarit si de planul urbanistic general al Timisorii din 1999. Evolutia ansamblului de arhitectura

Lucrarile de constructie ale abatorului, pe amplasamentul propus de planul de sistematizare al orasului din anii 1901-1903, sunt incepute in anul 1904 si finalizate in anul 1905. La data de 1 iunie 1905 are loc inaugurarea abatorului, proiectul apartinand arhitectului sef al orasului de atunci, Laszlo Szekely.

Ansamblul initial al abatorului a fost proiectat si construit avandu-se in vedere o compozitie clasica, cu doua axe puternice la intersectia carora a fost amplasata piesa ce domina pe verticala intreg ansamblul – turnul abatorului. Axa majora a compozitiei este axa strazii Nero (astazi strada Daliei). Aceasta strada a fost conceputa, in acelasi plan de sistematizare din 1901-1903, sub forma unui bulevard, avand ultimul tronson cu un prospect larg, pentru a oferi deschiderea necesara perceperii ansamblului abatorului. Strada Nero avea menirea de a face legatura abatorului cu restul orasului, turnul abatorului fiind capatul de perspectiva al acesteia.

Axa acestei strazi subimparte parcela destinata abatorului in doua suprafete egale. Aceasta axa traverseaza, in ordinea parcurgerii lor dinspre oras catre abator, urmatoarele spatii si constructii: un degajament prevazut in fata intrarii abatorului (astazi ocupat partial de o statie de combustibili), poarta abatorului, incadrata de statuile sacrificatorilor si cele doua case destinate personalului ( o casa functiona ca locuinta a directorului abatorului, cea de-a doua fiind ocupata de birouri si laboratoare), turnul, piesa centrala a compozitiei, si in continuarea acestuia cladirea ce adapostea spatiile frigorifice.

Turnul abatorului avea la parter spatii destinate macelarilor si ajutoarelor

15

acestora, la etaj existand patru apartamente pentru personalul inferior. Turnul propriu zis functiona ca turn de apa, aici fiind amplasate doua rezervoare ce aprovizionau cu apa intrega incinta a abatorului.

Axa secundara a compozitiei strabate halele de sacrificare a animalelor, dispuse perpendicular pe axa majora, in lateralele turnului.

Pararel cu aceste hale si dispuse in spatele lor sunt amplasate doua cladiri, pentru adapostirea animalelor ce urmau a fi sacrificate.

In timp se constata lipsa anumitor functiuni necesare unei bune desfasurari a activitatii abatorului si se construiesc noi corpuri de cladire ce adapostesc ateliere de intretinere si alte anexe. Imaginea acestora urmeaza imaginea ansamblului initial, dar nu mai respecta compozitia acestuia, fiind amplasate indiferent fata de axele de compozitie.

In anii 1911 – 1912 se construieste in incinta abatorului, dar independent de acesta, o fabrica de gheata.

Datorita aglomeratiei ce se crea la poarta abatorului, intre anii 1933 – 1934 se construieste pe latura de sud-vest o a doua poarta, flancata pe ambele parti de doua cladiri cu rol administrativ – birouri si casierie.

In tot acest rastimp, corpul de cladire ce adapostea spatiile frigorifice sufera transformari continue prin adaugiri de noi spatii, schimbarea tehnologiei si implicit a conformatiei spatiilor, supraetajari.

In perioada comunismului activitatea abatorului se diversifica si se intensifica. Urmeaza un nou val de cladiri, de aceasta data indiferente si la compozitia ansamblului initial, deja greu sesizabila din interiorul incintei datorita cladirilor construite pana atunci, si de asemenea indiferente fata de imaginea corpurilor ansamblului initial.

Dintre cladirile noi, marea majoritate sunt anexe de dimensiune mica si medie ce paraziteaza corpurile existente.

Se construiesc insa si cateva cladiri de dimensiuni comparabile cu cele ale ansamblului initial (centrala termica, un nou corp frigorific) ce reusesc sa destabilizeze echilibrul compozitiei initiale ( turnul abatorului este obturat pe larura sa de sud de un corp nou de spatii frigorifice ). Cladirile construite in aceasta perioada sunt fara nici o valoare arhitecturala.

Pe langa constructiile noi ridicate in aceasta perioada, tot acum se mai intreprind modificari substantiale la cladirile existente. Una dintre acestea este demontarea flesei ce acoperea turnul, avand ca efect pierderea in mare parte a caracterului sau de dominanta a ansamblului si a intregii zone.

Dupa anii '90 abatorul este abandonat si cade intr-o stare de ruina din ce in ce mai avansata.

16

Situatia existenta a ansamblului. Astazi, cladirile ansamblului abatorului sunt luate in evidenta in lista monumentelor istorice cod LMI 2004 cu indicativul TM-II-m-A-06134. Intregul ansamblu beneficiaza de o zona protejata perimetrala. Foto 1 Cladirile construite in prima etapa sunt unitare atat din punct de vedere al compozitiei ansamblului cat si din punct de vedere stilistic. Acestea reprezinta un mod de abordare a arhitecturii industriale tipic inceputului de secol XX, situandu- se la confluenta dintre arhitectura utilitara si cea de reprezentare. Structura cladirilor este de zidarie de caramida, halele de sacrificare, ce aveau nevoie de deschideri mai mari, avand in interior stalpi metalici si ferme de lemn ce preiau aceste deschideri. Fatadele sunt tratate unitar, fiind ornamentate cu caramida aparenta ce subliniaza soclurile, ancadramentele golurilor si cornisele. Casele ce flancheaza intrarea principala, sunt construite pe zidarie portanta de caramida, avand subsol si parter. Fatadele sunt tencuite si decorate cu elemente de caramida aparenta. Cornisele sunt evazate, avand streasina infundata cu panouri casetate din lemn. La extremitatile cladirilor acoperisul este sustinut de cate doua perechi de console de lemn, de asemenea ornamentate. Cladirile au la fatada principala frontoane mediane decorate cu crenelurile care se regasesc apoi la partea superioara a turnului. Cu toate ca la exterior cele doua case sunt identice, acestea aveau functiuni diferite: una functiona drept locuinta directorului abatorului, cea de-a doua fiind utilizata de administratie ca spatiu pentru birouri si laboratoare. In prezent ambele sunt intr-o stare relativ buna, necesitand doar reparatii punctuale. Halele de sacrificare a animalelor si de transare a carnii sunt, de asemenea, identice la exterior, fiind situate perpendicular pe axa de simetrie a ansamblului, de o parte si de alta a turnului. Structura lor este din zidarie de caramida. Deschiderile mari au fost preluate de stalpii metalici din interior si de fermele de lemn care sustin acoperisul. Stalpii metalici din fonta au in partea superioara terminatii sub forma de capiteluri, pe lungime fiind parazitati de consolidari adaugiri ulterioare, consolidari si suprabetonari ce au avut ca si urmare in multe cazuri pierderea materialului originar. In interiorul halelor s-au facut compartimentari diverse, in functie de necesitatatile dictate de diversele functiuni acomodate in timp. O parte din stalpii metalici din fonta au fost inclocuiti cu stalpi improvizati din tevi metalice, iar cei ramasi pe pozitii au fost inglobati intr-un sistem de improvizatii pentru rail-urile care au functionat in timp. Foto 2 Structura din lemn a suferit si ea in timp deteriorari, iar invelitoarea actuala este din tabla plana. Aceasta a fost smulsa de vanturi si adunata spre coama acoperisului. Foto 3

17

Fatadele sunt tencuite, soclul, ancadramentele si cornisa fiind subliniate prin placaje de caramida aparenta. In timpul unele goluri au fost modificate fiind obturate partial sau total si au aparut noi goluri. Peretii au fost perforati de diverse trasee de instalatii. Fatadele posterioare au fost parazitate partial sau total de noi constructii care s-au lipit de cladirea existenta. Acest proces a fost urmat de deschiderea unor noi goluri pentru a asigura legaturi intre cladiri. Datorita apelor pluviale a caror sistem de scurgere a fost avariat (cornisa distrusa, copertinele intrarilor) a dus la distrugerea tencuielii exterioare. Foto 4 Turnul Abatorului – este format dintr-o cladire P+1 din care porneste turnul propriu-zis. La parter a adapostit spatii pentru macelari iar la etaj patru apartamente pentru functionari. Turnul a primit inca de la inceput rolul de a sustine rezervoarele de apa. Structura este din zidarie de caramida, planseele fiind pe o structura de lemn. Sarpanta are o structura de lemn fiind acoperita initial cu solzi de ciment. Partea superioara a turnului era acoperita cu un coif pronuntat care constituia un reper urban, accentuand importanta acestei cladiri. Acesta era acoperit cu solzi de ciment. Fatada este decorata cu placaje de caramida aparenta care, ca si in cazul celorlalte cladiri ale ansamblului initial, subliniaza registrele orizontale, ancadramentele ferestrelor si cornisa cladirii. Decoratia turnului este mai pretioasa, fiind mai atent lucrata. Anumite zone sunt accentuate cu piatra (un fronton deasurpa usii de intrare, consolele care sustin partea evazata turnului si colonetele amplasate in cele patru colutri ale partii superioare a turnului). Cornisa acoperisului este puternic evazata si sustinuta printr-un sistem de console de lemn. Fatadele laterale si cea posterioara au fost parazitate cu cladiri anexa care s-au lipit de acestea si cu trasee aeriene de instalatii. Coiful acoperisului turnului a fost dezafectat in timp. Partea exterioara a structurii decorative de lemn, de sustinere a cornisei este deteriorata partial. Aceasta cladire este cel mai bine conservata din intregul ansamblu al abatorului. Zona actuala este presarata de investitii noi, cum ar fi (in ordine cronologica) hotelul Boavista, Centrul Regional de Afaceri, diverse cladiri de locuinte si in regim hotelier, benzinarii, intreaga infrastructura a b-dului 1 Decembrie. Rezolvarea situatiei ruinei Abatorului ar insemna inchiderea acestui proces in intregul areal.

18

2.6. Ocuparea terenurilor - Zona studiată are suprafaţa totală de 50.000mp. - Fondul construit existent in zona este mixt, vechi (datand din anul 1905) si nou (construit începând cu anii 1950).

- Cladirile din vecinatate sunt in regim de inaltime ce ajunge si pana la P+5, P+8 sau P+10 (blocurile din spatele Centrului de Afaceri) - Zona dispune de ample spaţii verzi amenajate, aflate in nordul parcelei studiate pe str. Eroilor si in sud, parcul P-ta Bihor pe str 1Decembrie. In zona mai exista un spatiu verde neamenajat intre zona Abator si Sala Olimpia (vest). - Sub aspect juridic terenurile din zona studiată sunt terenuri proprietate privată 2.7. Echiparea tehnico - edilitară existenta 2.7.1. Lucrări de apă - canal existente Pe amplasament in momentul de fata exista un canal care face legatura între B- dul Eroilor şi str. 1 Decembrie prin incinta abatorului si este amplasat la aprox. 65 m fata de limita de proprietate din dreptul strazii Caras.

Acest canal va fi scos din functiune în anul 2008 si se poate anula pe teritoriul incintei urmand a se pastra punctul de iesire a canalului la str.1 Decembrie ca punct de racord al noii investitii.

In zona exista urmatoarele retele de apa-canal: -pe str.1 Decembrie- apa Ø 125 mm ; canal – Ø 220 cm -pe str.Deliblata- apa Ø 80 mm ; canal CL. 60/50 cm -pe B-dul Eroilor de la Tisa - apa Ø 275 mm ; canal OV.40/60 cm

2.7.2. Reţele de energie electrică - situaţia existentă Conform avizului tehnic de racordare nr. 7152 din 24.08.2006, in prezent racordarea la reteaua electrica consta di bransament electric trifazat provizoriu existent, din LEA j.t. existenta realizata cu TYIR 50 OL-Al 3x70 mmp, alimentata din PCZ 1025-10/0,4kV-630kVA, cu conductor TYIR 3x16+25 mmp si cutie de organizare de santier existenta pe proprietatea abonatului.

19

2.7.3. Retele de gaze naturale – situatie existenta Pe strada Gutemberg colt cu strada B-dl Eroilor de la Tisa, exista o retea de gaze naturale, presiune medie, care este dimensionata corespunzator pentru a putea prelua consumatorii de gaze naturale necesari obiectivului nostru. 2.7.4. Retele de incalzire centralizata – existenta pe amplasament In momentul de fata, paralel cu strada Deliblata, amplasamentul este traversat de doua conducte supraterane de diametru 1000mm, montate pe stalpi de beton, apartinand SC COLTERM SA 2.8. Probleme de mediu Zona studiata este lipsita de factori de poluare majori. In vecinatate nu exista agenti economici cu activitate cu impact semnificativ asupra mediului, sau alte elemente, care nu sunt compatibile cu complexul propus.

Terenul este plat si nu prezinta riscuri naturale de mediu. Factorii de poluare relativa a mediului natural sunt : traficul auto din zona. 2.9. Optiuni ale populatiei Propunerile prevazute in aceasta documentatie se inscriu in planurile de dezvoltare urbanistica si arhitecturala, dupa cum s-a aratat mai sus.

Realizarea obiectivului propus ar aduce zonei - care actualmente este intr- o dizarmonie anacronica cu functiunile existente in vecinatate - un element de plusvaloare atat socio-economic, cat si peisagistic. 2.10. Disfunctionalitati Aspectul de ruina al intregii zone, precum si efectele acesteia asupra intregului cartier nu pot fi trecute cu vederea. De mentionat este ca monumentul se afla intr-o stare deplorabila, de degradare continuua si exponentiala, si nu va mai suporta trecerea peste inca o iarna. Intreaga zona este la momentul actual blocata in expectativa, fiind probabil singura zona a cartierului ne-modernizata, asteptand o investitie de mult promisa in acesta areal.

20

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ Elemente de temă 3.1.Date generale Planul urbanistic zonal propune schimbarea functiunii existente, impartind zona intr-una de comert si loisir/ entertainment, si una de birouri, hotel si locuire. In momentul actual orasul sufera de un dezechilibu sever, intre noile centre comerciale din nordul orasului si marile cartiere dormitor din sud. Datorita faptului ca pentru a trece din partea de nord in cea de sud este nevoie sa treci peste 2 bariere, canalul Bega si calea ferata, intreaga viata a orasului este perturbata de aceasta migratie continua. In acest sens, Complexul Comercial propus, care va avea sub acelasi acoperis multe dintre functiunile deja existente in marile centre comerciale din nord, va putea satisface nevoile crescande ale populatiei din jumatatea sudica a orasului. Comertul si loisir-ul lipsesc aproape cu desavarsire in sud daca este sa calculam procentual raportat la numarul de locuitori. Cartiere intregi, unele dintre ele avand cea mai mare densitate de locuitori din oras sunt private de aceste functiuni in apropierea lor. Intreaga circulatie a orasului este gatuita la cele prea putine puncte de trecere dinspre sud spre nord, cum ar fi podurile de pasajele. Concret, se doreste construirea unui Centru Comercial in locul fostului abator, pastrand turnul si fatadele corpurilor laterale conform avizului Comisiei de Monumente nr. 2190/13.11.2006, constructia noua urmand sa ocupe 25.000mp la sol, si aproximativ 60.000mp desfasurati. Functiunea propusa este de comert si petrecere a timpului liber, cladirea urmand sa adaposteasca un complex comercial cu magazine, sali de cinema, restaurante si cafenele. Cladirea va fi construita pe 4 etaje retrase succesiv, si va avea 2 etaje la subsol care vor adaposti parcarea complexului. Parterul cladirii va adaposti si zona tehnica impreuna cu spatiile de incarcare si descarcare a marfii necesare functionarii complexului comercial. De precizat este ca parterul cladirii va avea si un magazin alimentar. Foarte importanta este si integrarea monumentului fostului Abator in ansamblul nou construit. Astfel vor fi pastrare turnul si fatadele cladirilor laterale, precum si cladirile anexa de la strada ale abatorului, creeindu-se intre acestea o piateta pietonala care va reprezenta accesul principal in Centrul Comercial, dand ansamblului istoric importanta care i se cuvine.

21

Accesul inspre parcarea din subsol se va face de pe strada nou propusa, dintre Centrul Comercial si zona rezidentiala/ de birouri, si de pe strada Deliblata. Partea de Cladiri de birouri, locuinte si hotel va fi construita in partea dinspre Sala Olimpia a parcelei, fiind delimitata de Complexul Comercial printr-o strada care va face legatura intre b-dul Eroilor si str. 1Decembrie. Cladirea va avea regim de inaltime Parter+ 11 Etaje, cu o suprafata de aproximativ 60.000mp desfasurati, si va avea 2 etaje la subsol pentru parcarea autoturismelor. Cladirea va fi construita sub forma de pieptene, cu deschiderea orientata spre spatiul verde dintre sala Olimpia si Abator. Parterul va avea unele penetratii pentru a asigura circulatia pietonala dintre Complexul Comercial si Sala Olimpia. Aproximativ 15.000mp vor fi alocati functiuni de spatii de birouri. Hotelul cu in jur de 190 de camere va avea si el o suprafata de 15.000mp. Partea de destinata locuintelor ca ocupa cea mia mare parte a cladirii, 30.000mo, in care se doreste amenajarea a aproximativ 190 de apartamente. Intregul parter va avea functiune comerciala. Suprafete propuse: Centrul Comercial…………………60.000 mp Birouri……………………………. 15.000 mp Hotel………………………………. 15.000 mp Locuinte………………………….. 30.000 mp Total: 120.000 mp Se prevede si reamenajarea aleii pietonale existente intre Sala Olimpia si Abator prin largirea acesteia inspre Abator, si crearea unei dale pietonale in fata cladirii propuse. Accesul inspre parcarea din subsol se va face de pe strada nou propusa, dintre Centrul Comercial si zona rezidentiala/ de birouri. In Complexul Comercial se presupune ca vor fi in medie 2500 de vizitatori zilnic, si aproximativ 200 angajati permanenti. In partea de Cladire Rezidentiala, ce va adaposti hotel, spatii de birouri si locuinte, vor fi 1100-1200. Un mare profitor al noii investitii este Complexul Studentesc. Zona caminelor va putea in acest fel sa aiba in sfarsit functiunea pentru care a fost conceputa, ca spatiu de odihna si studiu pentru studenti, iar toate functiunile parazitare din Complexul Studentesc vor migra inspre Centrul Comercial, aflat intr-o zona adiacenta, in afara limitelor Complexului al carei granita il reprezinta b-dul Eroilor.

22

3.2.Prevederi ale PUG Timisoara Planul Urbanistic General prevede Interdictie temporara de Construire, pana la aprobare PUZ / Schimbare de Functiune, cerinta care face si obiectul PUZ-ului de fata. 3.3. Valorificarea terenului Terenul in discutie are o valoare imobiliara certa, fiind situat la mica departare de centrul orasului si in imediata vecinatate a Complexului Studentesc. Functiunile propuse aduc clare avantajei zonei cat si intregii parti de sud a orasului, creand astfel un echilibru cu partea de nord care in momentul de fata concentreaza cea mai mare parte a centrelor comerciale din Timisoara. 3.4. Modernizarea circulatiei Circulatia pe b-dul Eroilor de la Tisa va fi modificata. Pentru asigurarea unui flux normal in urma investitiei propusa aici, se va largi b-dul Eroilor de la 2 la 4 benzi pe portiunea dintre FC Ripensia si str. Deliblata. Capetele portiunii vor fi schimbate in intersectii cu sens giratoriu. In interiorul parcelei se ca construi o strada care desparte functiunile principale propuse, cea de Centru Comercial si cea de Birouri si Locuinte, strada care va asigura si accesul inspre parcarile din subsolul cladirilor. Considerand ca strazile Eroilor si 1Dec. sunt strazi pe care se ajunge la Complexul propus, strada Deliblata si strada nou propusa vor avea functiunea de accese. Pentru rezolavarea parcarilor se propune realizarea a doua nivele subterane de parcare sub fiecare obiectiv. Astfel, complexul comercial va avea alocate 1000 de locuri de parcare, iar cladirea rezidentiala va avea alocate 800 de locuri de parcare. Zona este legata excelent de liniile mijloacelor de treansport, atat tramvai pe str. 1 Decembrie, precum si autobuz pe diferitele rute, Eroilor si FC Ripensia. Totodata, Aleea FC Ripensia este o artera principala de circulatie pe ruta sud- nord, iar Eroilor si 1Decembrie pe ruta vest-est. 3.5. Zonificare functionala, reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici Aria terenului=48468mp P.O.T. propus=75% P.O.T. zona= 62% C.U.T. propus=3 C.U.T zona= 2,5

23

3.6. Echiparea tehnico– edilitară Se recomandă cooperarea investitorilor pentru realizarea lucrărilor de echipare a terenului (alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, alimentarea cu energie electrică, gaze naturale etc.) 3.6.1 Alimentare cu apă, canalizare

Debitele de calcul pentru apa şi canalizare se determina pentru un numar de:

- 2500 persoane/ zi care vizitează magazinul, program de functionare de 16 ore/zi.

-cladire rezidentiala –bloc: -locuinte 190 apart.x 4 persoane/apart.=760 persoane -birouri – 20 l /persoana. – 500 persoane -hotel – 190 apart.x 2.5 persoane/apart.=475 persoane

Necesarul de apa a fost determinat în baza normativul STAS 1478-90 pentru dotarile existente, rezultand conform breviarului de calcul urmatoarele valori de debite:

Debite de apă - Debitele de apa consum curent, pentru Centru Comercial: Qs zi med = 462,67 mc/zi = 5,35 l/s Qs zi max = 532,07 mc/zi = 6,16 l/s Qs h max = 44,77 mc/h = 12,43 l/s - Debitele de apa consum curent, pentru cladirea rezidentiala: Qs zi med = 361,8 mc/zi = 4,19 l/s Qs zi max = 412,87 mc/zi = 4,78 l/s Qs h max = 33,55 mc/h = 9,32 l/s Necesarul de apa pentru consum, igienizare spatii si umplere rezervor de

compensare se asigura din reteaua de alimentare cu apa a Municipiului Timisoara aflat in administrarea AQUATIM. S-a optat pentru alegerea unei surse ce sa asigure calitatea apei potabile.

Se vor realiza două bransamente care vor alimenta 2 rezervoare unul de incendiu si unul pentru consumul curent. Debitele necesare la bransament sunt:

-pentru consum apa potabila Q AR1 = 944,94 mc/zi= 10,93 l/s -pentru refacere rezerva incendiu

24

Q AR2 = 35,54 mc/h = 9,87 l/s Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti

interiori, conform tab.5, este de 2 x 2,5 l/s l/s.Timpul teoretic de functionare este de 60 min.

Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiului, cu hidranti exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h.

Q ie = 25 l/s Debitul specific pentru instalatia de sprinklere-parcare Complex Comercial,

este de 0,12 l/s mp, pentru un timp teoretic de functionare este de 30 minute, rezultand un volum de 100 mc.

Debitul specific pentru instalatia de sprinklere-parcare blocuri, este de 0,12 l/s mp, pentru un timp teoretic de functionare este de 30 minute, rezultand un volum de 100 mc.

Debitul specific pentru instalatia de sprinklere-magazin Complex Comercial, este de 0,12 l/s mp, pentru un timp teoretic de functionare este de 30 minute, rezultand un volum de 380 mc.

- Debite de ape uzate evacuate Debitele de ape uzate rezultate luate în calcul conform breviarului de

calcul anexat sunt: - Debitele de ape uzate, pentru Complex Comercial:

QU ZI MEDIU = 370,14 mc/zi = 4,28 l/s QU ZI MAX = 425,66 mc/zi = 4,93 l/s QU O MAX = 35,82 mc/h = 9,95 l/s - Debitele de ape uzate, pentru cladirea rezidentiala:

QU ZI MEDIU = 289,44 mc/zi = 3,35 l/s QU ZI MAX = 330,30 mc/zi = 3,82 l/s QU O MAX = 26,84 mc/h = 7,46 l/s Apele uzate sunt descărcare în canalizarea publică de pe Strada 1

Decembrie. - Debitul de ape pluviale colectate de pe suprafata incintei cladirilor si

platforme conform breviarului de calcul anexat este: Debitul de apă rezultat din precipitatii este: QPL = 328,41 l/s = 0,328 mc/s

25

Debitul total de ape uzate descarcate în canalizarea publica este: QT = 9,95+7,46+328,41=345,82 l/s

*ALIMENTARE CU APA Retea de apa pentru consum menajer si igienizare spatii Alimentarea cu apa pentru consum menajer si tehnologic a obiectivului se

realizeaza printr-un bransament, comun pentru cele două cladiri, la reteaua stradala Ø 275 mm existenta pe B-dul Eroilor de la Tisa.

Bransamentul va alimenta un rezervor de compensare a necesarului de apa de 475 mc, de unde prin statii de pompare individuale pentru fiecare cladire se va asigura necesarul de apa la consumatori.

Dimensionarea branşamentului de alimentare cu apă s-a făcut la QAR1 = 10,93 l/s, rezultând o conductă Dn 125 mm care se leagă la conducta Ø 275 mm. După legare se montează o vană de concesie Dn 125 mm prevăzută cu tijă de manevră şi cutie de protectie.

Delimitarea dintre branşamentul de apă şi instalatia interioară se face în căminul de apometru, in care se montează orizontal, o linie de măsura a apei cu diametru Dn 80 mm.

Căminul de apometru CA1 se va amplasa pe terenul proprietatea beneficiarului, la 1-2 m de limita proprietătii. Cămin de apometru este o constructie dreptunghiulară subterană cu dimensiunile de 1,0 x 1,80 m şi adâncimea liberă de 1,50 m, cu peretii, radierul şi placa din beton armat hidroizolat. Căminul este carosabil, izolat la exterior împotriva apelor freatice.

Linia de măsură este compusă din: robinet vana plat Dn 80 mm, filtru de impurităti, Dn 80 mm, stut de fonta cu flanşe amonte de apometru L=100 mm Dn 80 mm, apometru Dn 80/20 mm tip WOLTMAN WPV cu dublă citire, compensator de montaj aval de apometru Dn 80 mm şi robinet vana plat Dn 80 mm.

Retea de apa pentru stingerea incendiului Alimentarea cu apa pentru incendiu a sistemului din incinta se realizeaza

printr-un bransament separat de cel pentru apa consum curent si tehnologic, tot de la reteaua stradala Ø 275 mm existenta pe B-dul Eroilor de la Tisa.

Bransamentul va alimenta un rezervor de incendiu de 853 mc. Dimensionarea branşamentului de alimentare cu apă s-a făcut la debitul

de refacere a rezervei de apa pentru incendiu QAR2 = 9,87 l/s, rezultând o conductă Dn 125 mm care se leagă la conducta Ø 275 mm. După legare se montează o vană de concesie Dn 125 mm prevăzută cu tijă de manevră şi cutie de protectie.

Delimitarea dintre branşamentul de apă şi instalatia interioară se face în căminul de apometru, in care se montează orizontal, o linie de măsura a apei cu

26

diametru Dn 80 mm. Căminul de apometru CA2 se va amplasa pe terenul proprietatea

beneficiarului, la 1-2 m de limita proprietătii. Cămin de apometru este o constructie dreptunghiulară subterană cu dimensiunile de 1,0 x 1,80 m şi adâncimea liberă de 1,50 m, cu peretii, radierul şi placa din beton armat hidroizolat. Căminul este carosabil, izolat la exterior împotriva apelor freatice.

Linia de măsură este compusă din: robinet vana plat Dn 80 mm, filtru de impurităti, Dn 80 mm, stut de fonta cu flanşe amonte de apometru L=100 mm Dn 80 mm, apometru Dn 80/20 mm tip WOLTMAN WPV cu dublă citire, compensator de montaj aval de apometru Dn 80 mm şi robinet vana plat Dn 80 mm.

Sistemul de alimentare cu apa incendiu din incinta este compus dintr-un rezervor de înmagazinare comun pentru cele 2 cladiri de 853 mc şi o statia de pompare incendiu prin intermediul cărei apa este refulată în reteaua de incendiu.

Rezervorul acumuleaza apa necesara pentru stingerea incendiului de la hidrantii interiori, exteriori şi sprinklere.

Instalatiile de sprinklere prevazuta pentru parcari si mall sunt separate ca instalatii, iar si instalatia de hidranti exteriori si interiori va fi comuna pentru toata incinta.

Dimensionarea retelei de incendiu exterior s-a făcut la debitul de incendiu Qie = 25,0 l/s- in exterior.

Conducta de incendiu este prevazuta din polietilenă PE – HD, PE100,Pn=10 atm, Dn 150 mm, echipată cu hidranti supraterani de incendiu. Tot din conducta de incendiu s-au realizat bransarea inelului de incendiu din cladirii cu o conducta PE – HD, Pn=6 atm, Dn 50 mm.

Rezervor de inmagazinarea apa pentru stins incendiu Pentru înmagazinarea apei de incendiu interior şi exterior, se realizeaza un

rezervor comun pentru cele 2 cladiri. Capacitatea rezervorului este de 853 mc. Este un rezervor suprateran amplasat sun carosabil.

Statia de pompare este amplasată alipit rezervorului si va cuprinde grupuri de pompare separate pentru :

-incedniu hidranti interiori si exteriori ; -sprinklere parcare Mall ; -sprinklere magazin Mall ; -sprinklere parcare bloc.

*CANALIZARE Pe amplasament in momentul de fata exista un canal care face legatura

între B-dul Eroilor şi str. 1 Decembrie prin incinta abatorului si este amplasat la aprox. 65 m fata de limita de proprietate din dreptul strazii Caras.

Acest canal va fi scos din functiune si se poate anula pe teritoriul incintei urmand a se pastra punctul de iesire a canalului la str.1 Decembrie ca punct de

27

racord al noii investitii. Canalul in acest punct are diametrul D=600 mm. Apele uzate rezultate de la instalatiile interioare sunt dirijate spre

canalizarea incintei si descarcate in canalizarea publica stradala de pe strada 1 Decembrie prin racordul D=600 mm existent, prin folosirea unei portiuni din colector pentru a nu se sparge str.1 Decembrie, strada care a fost modernizata recent odata cu refacerea liniilor de tramvai.

Inainte de caminul de racord se prevede un camin de debitmetru pentru masurarea debitelor descarcate de beneficiar în canalizarea publica. Debitmetru prevazut va fi prevazut pentru masurarea debitelor cu curgere gravitationala pentru un debit maxim de QT = 345,82 l/s.

Reteaua de canalizare in incintă se va realiza cu tuburi din PVC-KG, Pn 1 atm. cu D=250-600 mm. Având în vedere specificul investitiei care cuprinde si restaurante, baruri etc., inainte de racordul la canalizarea incintei se prevad separatoare de grasimi unde este cazul. De asemenea canalizarea care preia apele din parcari va fi echipata cu separatoare de namol si hidrocarburi inainte de descarcarea in canalizarea incintei. 3.6.2 Alimentarea cu gaze naturale Pe strada Gutemberg colt cu strada B-dl Eroilor de la Tisa, exista o retea de gaze naturale, presiune medie, care etse dimensionata corespunzator pentru a putea prelua consumatorii de gaze naturale necesari obiectivului nostru. Pentru realizarea investitiei sunt necesare a se executa urmatoarele lucrari:

- Extinderea retelei de gaze naturale presiune medie din strada Gutemberg colt cu str. B-dl. Eroilor de la Tisa, pana in dreptul obiectivului.

- Bransamentul de gaze naturale presiune medie care face legatura intre reteaua de gaze naturale de presiune medie si postul de reglare-masurare afferent obiectivului

- Postul de reglare masurare afferent obiectivului. - Instalatia interioara de utilizare presiune redusa aferenta obiectivului - Instalatia interioara de utilizare presiune joasa aferenta obiectivului

3.6.3 Alimentarea cu enrgie elctrica Tinand seama de situatia energetica din zona precum si de faptul ca s-a solicita o putere instalata de 12 MW si o putere simultana de 10 MW, asigurarea puterii solicitate se va realize prin intermediul unui punct de conexiune de 20 KV, cu masura de decontare a energiei electrice pe 20 kv, racordat la barele de 20 kV ale statiilor 110/20kV Victoria si 110/20kV Venus prin intermediul unei canalizari subterane de 20 kV. Se estimează că incinta va fi alimentată prin şase posturi

28

de transformare, in tip anvelopa amplasate in centre de greutate din punct de vedere energetic astfel incit caderile de tensiune la capat de linie sa fie in limitele admisibile. Pe partea de joasa tensiune se preconizeza ca se vor realiza retele in cablu care vor alimenta noii consumatori. Deasemenea se prevede si un iluminat exterior al zonei. Traseele de cabluri electrice de distribuţie şi pentru iluminatul aleilor şi a drumurilor de acces vor fi paralele cu drumurile de accesla min 0,5 m de la bordură( în zonă verde s-au circulaţie pietonală) cu respectarea distanţelor minime impuse de normativul PE107 ( faţă de drumuri, alte genuri de reţele subterane etc). 3.6.4 Retele de incalzire centralizata existente pe teren Conform Adresei nr. 9452 dindata de 24.08.2006, emisa de SC COLTERM SA, conductele de apa fierbinte 2xDn 1000 mm ce traverseaza amplasamentul parallel cu strada Deliblata, se pot demonta, permitand organizarea accesului din strada Deliblata 3.7. Protecţia mediului

Conform anexei 1 din Hotărarea de Guvern 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului sunt:

I.Caracteristicile planurilor si programelor cu privire in special la:

a)Gradul în care Planul Urbanistic Zonal creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor. Elaborarea Planului Urbanistic Zonal.

Elaborarea PUZ de fata , este determinata de intentia de a transforma o zona nefunctionala, degradata fizic si moral (fostul abator), invecinată cu imobile reprezentative urban si social: Sala Olimpia, Centrul de Afaceri, într-o zonă adecvată funcţiunilor urbane de locuit si a funcţiunilor complementare acestora: spaţii comerciale, de loisir, birouri - cu dotările necesare şi conexiunile ce se impun cu vecinatatile existente.

Remodelarea zonala propusă creează premise pentru protecţia mediului, înţeles ca fiind cel dat urbanizat, cu condiţia respectării prevederilor din PUZ referitoare la sistemul de canalizare, a apelor uzate menajere, la colectarea şi

29

transportarea deşeurilor, precum şi la factorii de potenţial stress ambiental: zgomot, noxe din traficul rutier.

Acest plan propune realizarea unui spaţiu armonios peisagistic, cu includerea constructiei istorice, inclusiv zona aferenta de protecţie, intr-un cadru peisagistic conform cu cerinţele de dezvoltare urbanistică a oraşului, în deplin acord cu normele de protecţie a mediului. Este evident că activităţile viitoare nu vor putea face abstracţie că ansamblul zonei are caracter rezidenţial, de agrement şi de afaceri, astfel că proiectul se încadrează în cerinţele de funcţionalitate ale zonei.

Amplasamentul în suprafata de 50.000 mp este situat intr-o zona de interes socio-urbanistic, care necesită o regandire a infrastructurii si a funcţiunilor actuale, specific citadine. In această zonă - prin realizarea proiectului propus în acest PUZ - se va rezolva o problemă de infrastructură, de cerinţe socio-economice şi se va integra monumentul istoric cadrului general de functiuni existente si propuse ale zonei.

b) Gradul în care Planul Urbanistic Zonal influenţează alte planuri şi programe, inclusive pe cele în care se integrează sau care derivă din ele.

In organizarea amplasamentului s-a ţinut seama de prevederile Planului urbanistic general (PUG) si PUZ-ul aprobat prin Hotărarea de Cosiliu Local nr. 47 din 02/27/2001, pentru aceasta zona. Aplicarea prevederilor Regulamentului de urbanism asigură “corelarea intereselor cetăţeanului cu cele ale colectivităţii, respectiv protecţia proprietăţii private şi apărarea interesului public”. Prezentul PUZ se integrează în strategia de dezvoltare urbanistică a oraşului, reabilitand o zonă degradată moral şi oferindu-i funcţiunile concordante cu celelalte planuri implementate în zonă: Centrul de Afaceri, Hotel Boavista, Sala Olimpia.

La baza stabilirii categoriilor de intervenţie, reglementărilor şi restricţiilor impuse au stat urmatoarele obiective principale:

• încadrarea in Planul Urbanistic General • respectarea Ordonanţei nr.79/1.09.2001 modificată, completată şi

aprobată prin Legea nr. 413/2002 • asigurarea îndeplinirii măsurilor legale şi amenajărilor necesare

pentru obiectivele prevazute

c) Relevanţa planului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva dezvoltării durabile.

Dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane obligă la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale: economice, ecologice şi estetice, accentuand caracterul de globalitate a problematicii mediului .

30

Raportul mediu natural – mediu antropic trebuie privit sub aspectul modului în care utilizarea primului este profitabilă şi contribuie la dezvoltarea celui din urmă, astfel că prin regulamentul de urbanism se prevede asigurarea de …% din suprafaţă studiată cu spaţii verzi şi amenajări floricole, utilizarea eficientă şi durabilă a spaţiului existent, asigurarea facilităţilor de trai cotidian, fără a aduce atingere monumentelor arhitecturale, ci conservandu-le şi punandu-le în valoare.

Implementarea planului ar rezolva aspectul de anacronism şi paragină existent în prezent în aria amplasamentului, devenind un punct de atracţie pentru investitori, prin spaţiile devenite disponibile, dar şi pentru cetăţenii din zonă.

d) Probleme de mediu relevante pentru plan sau program:

• apa Lucrările de alimentare cu apă potabilă şi canalizare sunt concepute în

sensul încadrării în limitele admise de prevederile legale in vigoare, respectiv conform prevederilor din STAS 1342/91, HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 (NTPA002).

Prin soluţiile tehnice adoptate pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, adică canalizare subterană din tuburi de polietilenă de înaltă densitate PE-HD se elimină posibilitatea exfiltraţiilor în sol, prevenind astfel impurificarea apelor subterane.

Apele uzate epurate vor fi evacuate în reţeaua de canalizare orăşenească cu respectarea parametrilor de calitate prevăzuţi de Normativul NTPA 002/2002 .

In zona acceselor rutiere ale amplasamentului, dat fiind potenţialul aport de produse petroliere, prin antrenarea apelor meteorice, se va monta un separator de hidrocarburi. Conform avizului nr 18740 / DTAC – ST / 20.09.2006 dat de catre Regia de Apa si Canal Aquatim Timisoara, se asigură utilitatile de apa potabila si de canalizare pentru zona studiată.

Apa potabilă Alimentarea cu apa pentru consum menajer si tehnologic a

obiectivului se realizeaza printr-un bransament, comun pentru cele două cladiri, la reteaua stradala Ø 275 mm existenta pe B-dul Eroilor de la Tisa. Apa uzată

Apele uzate rezultate de la instalatiile interioare sunt dirijate spre canalizarea incintei si descarcate in canalizarea publica stradala de pe strada 1 Decembrie prin racordul D=600 mm existent, prin folosirea unei portiuni din colector pentru a nu se sparge str.1 Decembrie, strada care a fost modernizata recent odata cu refacerea liniilor de tramvai, conform avizului de principiu dat de Regia de Apa si Canal Aquatim Timisoara nr 18740 / DTAC – ST / 20.09.2006

31

Vor fi generate ape uzate din urmatoarele surse: Din surse menajere de la imobilul de locuinţe, birouri, grupurile sanitare şi din incinta imobilului cu destinaţie comercială,

Ape provenite de la bucatariile restaurantelor din imobilul cu destinaţie comercială

Apele uzate menajere contin cantitati de poluanti specifice acestor tipuri de ape. Dintre acestia mentionam substantele organice, amoniu, etc Având în vedere specificul investitiei care cuprinde si restaurante, baruri etc., inainte de racordul la canalizarea incintei se prevad separatoare de grasimi unde este cazul. De asemenea canalizarea care preia apele din parcari va fi echipata cu separatoare de namol si hidrocarburi inainte de descarcarea in canalizarea incintei.

• aerul Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot

constitui surse de poluare a atmosferei sunt, în principal, cele legate de traficul rutier.

Sursele de impurificare a atmosferei specifice functionării obiectivelor (cladire cu destinaţie comercială si clădire cu destinaţie de locuinţe, birouri, hotel) sunt

Surse stationare nedirijate- nu există. Surse stationare dirijate – emisiile de poluanti antrenati de gazele de ardere de la centralele termice. Principalii poluanti specifici arderii gazului metan sunt monoxidul de carbon (CO) si oxizii de azot(NOx).

Surse mobile – autoturismele si autoutilitarele. Aceste autovehicule generează poluarea atmosferei cu CO, NOx, SO2 , hidrocarburi nearse CmHn, particule. Emisiile de poluanti sunt intermitente şi au loc de-a lungul traseului parcurs de autovehicule in incinta amplasamentului, inclusive in parcările subterane. Din datele prezentate se evidenţiează că emisiile atmosferice înregistrate

pentru obiectivul studiat sunt în principal gaze de ardere de la instalaţii de mică putere (asimilabile instalaţiilor rezidenţiale) care utilizează pentru ardere gaz metan.

Ordinul 462/1993, abrogat parţial de HG 128/2002 şi modificat de Ordinul 592/2002, referitor la limitarea preventiva a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17), stipulează că “Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere - operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara a autovehiculelor de productie indigena sau importate, cat si prin conditiile tehnice prevazute la ins- pectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autove hi-culelor rutiere inmatriculate in tara”.

32

Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficul din zona amplasamentului studiat, în vederea diminuării presiunii asupra factorului de mediu AER, prin proiect au fost prevazute o serie de măsuri :

realizarea unei zone verzi de protectie, pe zona cu interdictie de construire.

modernizarea drumurilor existente precum si realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantatii pe aliniament pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana, conform prevederilor Legii 265/2006.

Disfunctionalitatea cailor de comunicaţie se va rezolva după cum a fost arătat la pc.3.4, de mai sus. Lucrările de dezafectare, respectiv demolare a construcţiilor fără valoare sau interes urbanistic se vor realiza cu respectarea actelor normative in vigoare. Investitia urmează a se incadra atat în faza de proiect, cat în perioada de execuţie în prevederile normelelor naţionale şi ale Uniunii Europene, respectand avizul ethnic emis de Ministerul Culturii si al Cultelor nr. 17/M/05.02.2001.

• solul Suprafata pe care va fi edificat obiectivul format din cele două imobile este

puternic antropizată, atat din cauza utilizării anterioare, cat şi a specificului urban al perimetrului de amplasare. Nu sunt înregistrate poluări accidentale ale solului, în trecut.

Prin realizarea proiectului , activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii:

• Surse specifice perioadei de executie • Surse specifice perioadei de exploatare

♦ deseuri depozitate necontrolat ♦ evacuarea accidentala a grasimilor colectate in separatorul de

grasimi de la restaurante. In perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de

impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.

In perioada de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi: • Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor de ambalaje şi menajere.

In vederea eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri :

Realizarea unui separator de hidrocarburi pentru zonele de acces rutier,

Realizarea unui separator de grăsimi pentru reziduurile de la activitatea restaurantelor

33

Realizarea unei platforme betonate pentru zonele de descărcare marfă

Realizarea de spaţii adecvate pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi a deşeurilor din ambalaje

Lucrări de ameliorare şi întreţinere a solului în zonele verzi, cu amenajări floricole şi cu plantaţii de arbuşti.

Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu SOL, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezinta o sursă semnificativă de poluare.

• zgomotul şi vibraţiile

Întregul proces tehnologic care se desfăşoară cu ocazia realizării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare aferent zonei proiectate este conceput în sensul încadrării în prevederile legale şi conform prevederilor din STAS 10009/88. Utilajele prevăzute sunt silenţioase, cu un grad ridicat de fiabilitate, randament ridicat şi uşor de exploatat. Lucrarea în ansamblu s-a conceput în vederea realizării unui nivel minim de zgomot transmis prin elementele construcţiilor, precum şi a unui nivel de zgomot de fond cât mai redus. Pentru aceasta s-au prevăzut materiale şi elemente de construcţii cu indici de izolare acustică la zgomot aerian, corespunzători, iar utilajele tehnologice alese au un grad ridicat de silenţiozitate, asigurând un nivel al zgomotului de sub 60 dB, măsurat la limita incintei, conform STAS 10009/88. Lucrarea în ansamblul ei s-a conceput astfel încât să asigure condiţii optime de lucru pentru muncitori şi pentru menajarea vecinătăţilor. Materialele şi elementele de construcţii prevăzute au indici de izolare la zgomot, de impact reduşi în limitele admisibile. Asigurarea condiţiilor de lucru a personalului de exploatare a fost rezolvată prin realizarea unui nivel minim de zgomot transmis prin instalaţii sanitare, instalaţii de transport pe verticală şi orizontală, precum şi a unor echipamente corespunzătore. După implementare, proiectul va respecta cerinţele impuse de prevederile legale privind gestionarea zgomotului ambiental, avand în vedere că traficul, ca sursă de disconfort sonor, va avea < 6.000.000 treceri pe an, considerate în sensul prevederilor HG 321/2005, ceea ce nu incumbă necesitatea unor planuri de acţiune specifice cauzate de zgomotul din zona studiată prin prezentul proiect.

• radiaţiile Lucrările propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiaţii, deci nu

necesită luare de măsuri împotriva radiaţiilor.

34

e) Relevanţa PUZ pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu

Se va respecta OUG 195/2005 aprobată prin Legea 265/2006, precum şi

actele normative subsecvente.

• Managementul deşeurilor In incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri

rezultate ca urmare a activitatii desfasurate: Deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere, Deşeuri de ambalaje Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile

vizitatorilor, personalului, locatarilor şi cele rezultate din ambalaje sunt colectate in recipienţi cu această destinaţie si sunt preluate de societaţi autorizate cu mijloace de transport adecvate, care nu permit imprastierea lor. Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de deşeuri.Nu exista efecte reversibile. Vor fi respectate prevederile HG 856/2002, precum şi ale HG 621/2005.

• Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase Deoarece atât lucrările de alimentare cu apă, cât şi cele de canalizare sunt

destinate folosinţei umane, nu rezultă nici un fel de substanţe toxice sau periculoase, deci nu necesită prevederea unor măsuri speciale în acest scop.

În spaţiile cu destinaţie comercială, cu locatari distincţi de titularul proiectului, se vor comercializa bunuri alimentare şi nealimentare de larg consum, fără comercializarea sustanţelor periculoase şi toxice.

Nu va fi aplicabilă legislaţia naţională sau comunitară în domeniu.

• Protecţia calităţii apelor Pe perioada implementării proiectului se vor respecta condiţiile din avizul

de principiu dat de Regia de Apa si Canal Aquatim Timisoara nr 18740 / DTAC – ST / 20.09.2006 După perioada de execuţie se vor lua măsurile de gestionare eficientă a apei, se vor monta apometre pentru înregistrarea consumului, se vor efectua lucrările de întreţinere necesare evitării risipei de apă, iar apa uzată se va încadra în cerinţele de calitate ale NTPA 002, date fiind măsurile constructive şi tehnice arătate mai sus (separator de grăsimi, separator de produse petroliere)

Vor fi luate toate măsurile pentru respectarea Legii 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi actele normative subsecvente, respectiv HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate: conform anexei 2 tab.

35

1, apele uzate deversate in reteaua de canalizare si care apoi ajung in Statia de epurare Timisoara vor avea indicatorii de calitate cu valorile maxime admise redate in acest tabel (NTPA 002).

• Protecţia calităţii aerului Pentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului se vor

respecta prevederile Ordinului MAPAM 592/2002 privind aprobarea normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot, oxizilor de azot, pulberilor in suspensie si monoxidului de carbon in aerul inconjurator. Utilajele tehnologice si de transport folosite in timpul constructiei si operarii ulterioare vor respecta HG 1209/2004 modificată prin HG 2176/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoa relor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei.

• Protectia solului La executarea lucrărilor de decopertare se vor respecta condiţiile impuse

prin actele de reglementare, precum şi legislaţia în vigoare. Din punct de vedere al deseurilor produse de activitatea obiectivului

propus, se va respecta HG 856/2002 şi în general legislaţia în vigoare privind deşeurile, precum şi a legislaţia aplicabilă deşeurilor rezultate din ambalaje, respectiv HG 621/2005, pentru a nu se înfiltra în sol substanţe organice poluante. II. Caracteristicile efectelor ale zonei posibil a fi afectate cu privire in special la : a)probabilitatea , durata , frecventa si reversibilitatea efectelor- nu este cazul.

Se are in vedere că proiectul se va armoniza cu tendinţa zonei de a moderniza şi înfrumuseţa peisajul citadin cu funcţiuni specific urbane: spaţii comerciale, de loisir, de locuit, birouri, hotel. Nici una din activităţile propuse nu sunt cu impact negativ asupra mediului, iar monumentul istoric nu se va conserva doar, ci va da personalitate şi atractivitate zonei, care va avea o alura europeană. b)natura cumulative a efectelor – nu este cazul. c) natura transfrontaliera a efectelor – nu este cazul. d) riscul pentru sanatatea umana

În vederea asigurării protecţiei mediului şi a sănătăţii oamenilor, în cadrul prezentei documentaţii se prevăd toate măsurile ce se impun a fi luate pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare.

Lucrările proiectate nu influenţează negativ aşezările umane, ci sunt

36

aşteptate cu interes de populaţie. De asemenea, în zonă nu există obiective de interes public care ar trebui

să fie protejate. e) marimea si spatialitatea efectelor- nu este cazul f) valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat de :

Caracteristicile naturale speciale sau de patrimoniu cultural Monumentul istoric va fi conservat şi protejat, respectandu-se prevederile

Legii 259/2006, lucrările propuse urmand san u afecteze nici un element de patrimoniu, ci sa le stopeze degradarea.

In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului, sectiunea III- zone protejate” si anexele sale publicate in MO 152/12. 04. 2000, nu exista zone ecologice de interes, desemnate in vecinatatea amplasamentului. In apropierea perimetrului studiat nu se afla nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de conservare reglementate conform OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificările şi completările ulterioare, pană la Legea 345/2006.

Depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului – nu se depasesc valorile limita.

Folosirea terenului in mod intensiv Terenul are forma dreptunghiulara cu un frontul stradal de 287,19 m si adancimea de 169.99 m. Suprafata totala a terenului este de 48.468 mp. Conform proiectului propus, terenul va fi împărţit în două suprafeţe distincte, de 37438 mp, respectiv 11030 mp. Delimitarea celor două zone se va realiza printr- o strada ce va asigura accesele catre parcarile subterane ale mabelor cladiri. Tererenul va fi ocupat în proporţie de P.O.T. propus=75% C.U.T. propus=3, respectand reglementările în vigoare în ceea ce priveşte coeficientul de ocupare a terenului. g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional. Nu e cazul. Abordarea monumentului arcitectural este prezentată mai jos. 3.8. Metoda de abordare a monumentului Actualul proprietar al abatorului doreste realizarea unei investitii care are ca si punct forte al conceptului : folosirea, integrarea si valorificarea in complexul construit a ansamblului de elemente constructive a ceea ce a ramas din vechiul abator. Fostul proprietar al abatorului a obtinut in anul 2001, in urma demesurilor facute pentru obtinerea avizelor pentru construirea unui Mall, un aviz favorabil de la Inspectoratul pentru Cultura al judetului Timis. Acest aviz, nr. 2190/13.11.2006, traseaza o serie de conditii, conditii de care SC

37

Goldae Real Estate SRL, actualul proprietar, doreste sa tina cont. Relevante pentru monumentul istoric sunt urmatoarere conditii impuse de catre Inspectoratul pentru Cultura al judetului Timis: i. Se vor pastra, restaura si pune in valoare in cadrul investitiei propuse, urmatoarele obiective ale ansamblului: - corpul E continand turnul de apa al ansamblului - cu refacerea acoperisului initial; - corpurile A si B - corpurile administrative care flancheaza accesul principal; - cele doua grupuri statuare ale accesului principal, impreuna cu gardul pe toata lungimea lui intre corpurile A si B; - fatadele corpurilor C si D - halele de carne dinspre Bv. Eroilor - elemente cu valoare arhitecturala, artistica sau tehnico-industriala din constructiile care se desfinteaza conform avizelor IJC Timis nr. 11/Z/21.12.2000 si 12/M/25.01.2001, acestea vor fi inventariate de catre proiectant, in colaborare cu specialistii OJC si OJPCN Timis pentru depozitarea lor provizorie prevazandu-se spatii adecvate in organizarea de santier. - proiectantul va propune solutii de integrare a acestor elemente fie in constructiile noi, fie in amenajarile exterioare, fie in muzeul propus de investitor ii. Marcarea axului initial al compozitiei, datarea volumelor si a expresiei fatadei posterioare spre strada 1 Decembrie; iii. Tratarea fatadelor noilor volume va fi fragmentata, in ideea pastrarii scarii arhitecturale a zonei; iv. Avand in vedere conceptia urbanistica pe ansamblu a zonei din perioada 1900 (Abator-Parc-strazi adiacente), se va mentine acest caracter unitar prin completarea cu plantatie bogata a zonelor propuse pentru parcaje. Totodata vechiul aviz favorabil stipuleaza obligatia proiectantului de a asigura asistenta tehnica, pe tot parcursul lucrarilor de demolare a cladirilor care vor intra in compozitia noului ansamblu, referindu-se la corpurile C si D - halele de carne dinspre Bv. Eroilor.

38

Concluzii:

Dezavantaje majore ca urmare a investitiei nu se prevad, si orice urma a acestora dispare daca este sa ne gandim la ce dezavantaje pot aparea in cazul nerealizarii acesteia. Este clar ca zona prin investitiile de pana acum trebuie sa devina o zona foarte dinamica a orasului, si ca noua investitie va sprijini acest proces. Intreaga populare a zonei va capata un nou pol puternic, care va fi noul Centru Comercial, iar zone asa-zise ‘linistite’ de pana acum, care au fost asa doar pentru ca au fost uitate si nu pentru ca nu ar trebui sa fie mai dinamice, vor capata o importanta mai mare pentru oras. Avantajele unei astfel de investitii se ridica la nivelul intregului oras. Pe langa cele cateva sute de noi locuri de munca pe care le va asigura, a locuintelor de care orasul are atata nevoie urgent, a hotelului si a spatiilor de birouri care vor da o alta categorie intregii zone si care asigura viitoare investitii in Timisoara, Centrul Comercial propus va aduce o bula de aer foarte necesara jumatatii de sud a orasului si implicit Complexului Studentesc, stabilind normalitatea in intreaga zona. Intocmit, Arh. Radu D. Radoslav Arh. Daniel Johannes Tellman

s.c Termoelectrica s.a. BucurestiSucursala ElectrocentraleTimisoara

s.c Bere s.a. Timisoara

Ca na lu lBe ga

172

1810

18701870

1810

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman

01plan incadrare in orasarh. Cosmin Bloju nov. '06

St ra

daStr.L.van BeethovenT.Grozavescu

Strada

Str.Tampa

Str.Oradea

MI HA

I E MI

NE SC

U

C. D.

LO GA

BUL EVA

RDU L

BULEVARDUL M ICHELANGELO

Ale ea

Stu den

tilo r

Severin

Strada

L.Petrovici

Str.

Tusnad

Strada

Stra da Putna

Arg es

St ra

da

Strad a Sir

et

Stra da T

arna va

Strada O ltu l

Str.I.Fucik

O ltu

l St

r.

CRU CIIP

IAT A

Artistilor Strada

Stra da

Ene as

Co zia

Stra daHUN

ED O

AR A

PIATA

Intr.Crangului BULEVARDUL LIVIU REBREANU

Strada A ries

Aleea Sportivilor

Strada Aries

CO VSK

ICEA I-PIA

TA

St r.F

el ea

cu l

St ra

da C

ra io

va

Str.Retezat

Str. A.Saligny

Str.Constanta

Gladiolelor

Str.

Stra da

Neg oiu

l

St r.V

al ce

a

BU LEV

AR DU

L 1 DE

CE MB

RIE

Strada Cluj

Str. Min

erv a

Stra da

Dia na

Petofi Str.

Aleea M inis

Intr.Surduc

Roma

Intr.

Strada Caras

Strada V.Birou

BUL EVA

RDU L E

ROI LOR

Stra da T

rub adu

r

Stra da

Mio rita

Strada Aurelianus

St r.B

.I sc

ov es

cu

Lazar

Stra da

Al.

Str.Ch .Darw

in

Strada M ehadiei

Strada D aliei

Strada Partizan

Pelinului

Strada

Alee a S

tud ent

ilor Stra

da Soc

rate

O fcea

Strada

Strada Fagului

BU LE

VA RD

UL V

AS IL

E PA

RV AN

BUL EVA

RD UL

ERO ILO

R

Strada Bucegi

Car tura

rilo rStra

da

Car pat

i

Stra da

rari lorIntr

. Pa du-

Stra da D

iaco nul

Cor esi

CA LEA BU

ZIA SU

LU I

Str. Neg

oiul

Str.Bradul

Str.Stejarul

Strada Rontgen

PIA TA

BIH OR

Str.Deliblata

BULE VARD

UL 1 DEC

EMBR IE

BUL EVA

RDU L 1

DE CEM

BRI E

Crisului

Strada

Strada Som es

Stra da

Car pat

i Strada Cerna

Strada Cuv in

St ra

da M

ilc ov

Str.Satu Nou

Str.I.Gutenberg

BUL EVA

RDU L E

RO ILO

RStrada N icolint

Str. Var

adi a

Str. Lautarilor

Strada Leului

Stra da G

lorie i

Strada

St ra

da

Strada P estalozzi

Str ad

a S t.O

.Io sif

Strad a Sco

lii

Strada Stefan cel M are

Strada

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman plan incadrare in zona 02arh. Cosmin Bloju nov. '06

C Bulevardul Eroilor de la Tisa (asfalt)

s t r . C A R A S (a s fa lt )

s t r . D a lie i (a s fa lt )

s t r . M ilc o v (a s fa lt )

trotuar

zona verde zona verde

z.v.

trotuar trotuar

z.v. trotuar trotuar trotuar

z.v.z.v.

trotuar

C C

C

C C C

C C

C

C

C

C

C

C C

C C

C C C

C

A le e

C C

C

C

C

C

C

C

s t r . D e lib

la t a (a s fa lt )

zo n a ve rd e

zo n a ve rd e

CCCC C

C

CC str. 1 Decembrie ( asfalt )

Piata Bihor

trotuartrotuar

trotuarzona verde

Linii tramvai

C C C

C C

C

C C C

CC C

C

C C

C

Drum(beton) Drum(beton)

Platforma(beton)

Platforma(beton)

Drum(beton) Drum(beton)

D r u m ( b e t o n )

D r u m ( b e t o n )

z.v.z.v. z.v.

TURN ABATOR

CORP E HALA LATERALA

CORP C HALA LATERALA

CORP D

CLADIRE

CORP B

CLADIRE

CORP A

Platforma

Centrul egional de Afaceri

Sala Olimpia

benzinarie Petrom

benzinarie Lukoil

Petrom

Platforma Platforma

ca m

in e

st ud

en ti

P +4

hotel Boavista

blocuri locuinte P+4

P+10

blocuri locuinte P+4

blocuri locuinte P+4

bl oc

ur i l

oc ui

nt e

P +4

locuinte P+8

bl oc

ur il

oc ui

nt e

P +4

blocuri locuinte P+8

locuinte P+4

Platforma

tudenti P +4

Platforma

Platforma Platforma

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

1:1000

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman plan situatie existenta arh. Cosmin Bloju nov. '06

Limita de proprietate a beneficiarului Limita PUZ-ului

03

N

Metro I

Metro II

Real.-

Selgros

Cetate

Iulius Mall

Zone de Shopping

Iulius Mall

Complexul Studentesc

Abator

Cetate

Complex Studentesc

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman studiu impact asupra orasului arh. Cosmin Bloju nov. '06 04

171,30

286,18

45,70

62 ,1

3

16 9,

98

287,19

7, 00

32 ,2

1

7,13

22,97

3,00 2,50 7,00 2,50 3,00

zona pietonala

zo na

p ie

to na

la

str. 1 Decembrie

b-dul Eroilor

st r D

el ib

la ta

st r.

D al

ie i

zona aprovizionare Centru Comercial

Centrul Regional de

Afaceri

Sala Olimpia

benzinarie Petrom

benzinarie Lukoil

Petrom

atea ept

hotel Boavista

statie tamvai statie tamvai

statie autobus

statie tamvai statie tamvai

al ee

a FC

R ip

en si

a

6,13

38,00 18,00 217,00

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0

7, 00

13 1,

00

30 ,6

3

30 ,0

9

7, 74

7,09

6, 55

8,39

10,30 17,40 10,30

Complex Comercial 2S+ P+ 4E

Centru Comercial 60.000mp Ad. 25.000mp Ac. la sol ~2500 vizitatori

Cladire Birouri/ Locuinte/ Hotel 2S+ P+ 11E

Birouri 15.000mp Ad. ~500 persoane

Locuinte 30.000 Au. ~190 apart.

Hotel 15.000mp Ad ~190 camere

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

plan situatie propusa 1:1000

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman

strazi si trotuare: 46.000mp- 38%

spatii verzi: 40.000mp- 33%

cladiri: 29% 35.000mp la sol

BILANT TERITORIAL zona studiata: 120.000mp

S totala parcela: 48.000mp

Sc la sol: 30.000mp - 63% Complex Comercial- 25.000mp Sc. la sol - 60.000mp Sdesf. Cladire Locuinte/ Birouri / Hotel - 4.000mp Sc. la sol Locuinte - 30.000mp Sdesf. Birouri - 15.000mp Sdesf. Hotel - 15.000mp Sdesf.

spatii verzi: 4.000mp - 8% strazi: 4.000mp - 8% trotuare: 10.000mp - 21%

POT: 62% CUT: 2,5

arh. Cosmin Bloju nov. '06

(zona studiata) 05

N

171,30

286,18

45,70

62 ,1

3

16 9,

98

287,19

7, 00

32 ,2

1

7,13

22,97

3,00 2,50 7,00 2,50 3,00

zona pietonala

zo na

p ie

to na

la

str. 1 Decembrie

b-dul Eroilor

st r D

el ib

la ta

st r.

D al

ie i

zona aprovizionare Centru Comercial

Centrul egional de Afaceri

Sala Olimpia

benzinarie Petrom

benzinarie Lukoil

Petrom

hotel Boavista

statie tamvai statie tamvai

statie autobus

statie tamvai statie tamvai

al ee

a FC

R ip

en si

a

6,13

38,00 18,00 217,00

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0 17

,4 0

17 ,4

0

7, 00

13 1,

00

30 ,6

3

30 ,0

9

7, 74

7,09

6, 55

8,39

10,30 17,40 10,30

Complex Comercial 2S+ P+ 4E

Centru Comercial 60.000mp Ad. 25.000mp Ac. la sol ~2500 vizitatori

Cladire Birouri/ Locuinte/ Hotel 2S+ P+ 11E

Birouri 15.000mp Ad. ~500 persoane

Locuinte 30.000 Au. ~190 apart.

Hotel 15.000mp Ad ~190 camere

Nota: detalii de reglementari se gasesc pe plansele: - circulatie - edilitare

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

1:1000 proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

Reglementari

PLANCONTROL srl sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman

arh. Cosmin Bloju nov. '06 06

N Strazi noi propuse Circulatii pietonale propuse

Zona locuinte (regim de inaltime mare)

Zona servicii publice Zona depozitare/ prestari servicii

Zona de sport/ agrement Spatii verzi

Zona locuinte / servicii Zona de locuinte (pana la P+2) strazi / trotuare

Limita de proprietate a beneficiarului constructii propuse

Limita PUZ-ului

P+10 P+10

P+8

P+8 A

le ea

F C

R ip

en si

a

P+4 P+4P+4

b-dul Eroilor

P+4

st r.

D el

ib la

ta

str. 1 Decembrie

P+4P+10 P+11

P+11

P+4

P+4

P+4

B

A

B

A

regim inaltime circulatii / spatii verzi fond construit

Cladire Locuinte P+4

Centru Comercial P+4

Cladire birouri/ hotel P+11

Sala Olimpia P+4

Centrul de Afaceri P+2

Bloc locuinte P+8

Desfasurata stradala nord- str. Eroilor- A-A

Bloc Locuinte P+10

Centrul de Afaceri P+2

Hotel Boavista P+3

Cladire locuinte P+11

Centru Comercial P+4

Bloc locuinte P+8

Desfasurata stradala sud - str. 1 Decembrie- B-B

proiect nr.

desen. nr. titlul plansei:

obiect:

denumire proiect:

beneficiar: F a z a

Scara

Data

SUBCONTROL sr l

proiectant general:

dir.: ing. D. Radoslav / sef proi.: ing. Antonia Rasovan

sc PLANCONTROL srl

proiectat:

desenat:

PUZ Zona Abator P.U.Z. 1123.07.1

coordonator:

proiectant de specialitate(arhitectura)

arh Radu D. Radoslav

sc GOLDALE REAL ESTATE srl

arh Daniel Tellman 1:2000

nov. '06 profil zona / studii 07

P+8/ P+11 = 20% P+4 = 60% P+2/ mai mic=20%

suprafata strazi = 46.000mp suprafata spatii verzi = 40.000mp

suprafata cladiri= 35.000mp

POT: 62% CUT: 2,5

  • Memoriu PUZ Abator.pdf
  • 01 plan incadrare in oras.pdf
  • 02 plan incadrare in zona .pdf
  • 03 situatie existenta .pdf
  • 04 impact urban.pdf
  • 05 situatie propusa.pdf
  • 06 reglementari.pdf
  • 07 profil.pdf

Atasament: Anexa_foto_PUZ_Abator.monumente.pdf

1

PLAN URBANISTIC ZONAL PUZ Zona Abator

ANEXA FOTO

S.C. Subcontrol S.R.L. O.R.C. Timiş - J 35/929/1995 str. FC Ripensia 7A, 300575 Timişoara, RO C.U1_-R 7705858 tel/fax: +40 356 101 124, +40 356 101 125 RO2BBRDE360SVO5894843600 e-mail: secretariatEsubcontrol.ro BRD Timişoara web: wwnw.subcontrol.ro capital social 9.380 RON SUBCONTROL

1

Foto 1. Vedere de ansamblu, fatada nord

Foto 2. Interiorul halei de sacrificare

Foto 3. Deteriorari Foto 3’ Deteriorari Foto 3’’ Deteriorari

S.C. Subcontrol S.R.L. O.R.C. Timiş - J 35/929/1995 str. FC Ripensia 7A, 300575 Timişoara, RO C.U1_-R 7705858 tel/fax: +40 356 101 124, +40 356 101 125 RO2BBRDE360SVO5894843600 e-mail: secretariatEsubcontrol.ro BRD Timişoara web: wwnw.subcontrol.ro capital social 9.380 RON SUBCONTROL

1

Foto 4. Deteriorari grave la sarpanta si fatada sudica

Foto 5. Spatiu cu acoperis lipsa, in zona sudica

a)
S.C. Subcontrol S.R.L. O.R.C. Timiş - J 35/929/1995 str. FC Ripensia 7A, 300575 Timişoara, RO C.U1_-R 7705858 tel/fax: +40 356 101 124, +40 356 101 125 RO2BBRDE360SVO5894843600 e-mail: secretariatEsubcontrol.ro BRD Timişoara web: wwnw.subcontrol.ro capital social 9.380 RON SUBCONTROL

1

Foto 6. Deteriorari grave la peretii structurali ai halelor de sacrificare. Intocmit, Arh. Radu D. Radoslav Arh. Daniel Tellman Ing. Antonia Rasovan

S.C. Subcontrol S.R.L. O.R.C. Timiş - J 35/929/1995 str. FC Ripensia 7A, 300575 Timişoara, RO C.U1_-R 7705858 tel/fax: +40 356 101 124, +40 356 101 125 RO2BBRDE360SVO5894843600 e-mail: secretariatEsubcontrol.ro BRD Timişoara web: wwnw.subcontrol.ro capital social 9.380 RON SUBCONTROL