Hotararea 502/22.10.2013 privind aprobarea Programului de restructurare pentru anii 2013-2014 al Companiei Locale de Termoficare COLTERM SA

. Page 1 of1 S.C. COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE „COLTERM” SA CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE SECRETARIAT Sediul : Timişoara, str. Ep. J. Lonovici nr. 4 " Nr-O.RC. J38/188/2004 CUI R15063013 HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE AL S.C. COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE „COLTERM” S.A TIMIŞOARA NR. 57 ' din data de 25.07.2013 - Având în vedere Hotărârea nr.8 din 18.06.2013, a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor care are ca şi componenţă Consiliul Local al Municipiului Timişoara în catitate de acţionar unic al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A. Timişoara, prin care s-au numit membrii Consiliului de Administraţie; Ţinând seama de faptul că, prin Hotărârea nr.9 din 18.06.2013, a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor care are ca şi componență Consiliul hocal al Municipiului Timişoara în calitate de acţionar unic al Companiei Locale de Termoficare „COLTE ÎM” S.A. Timişoara, s-au aprobat modificările Actului Constitutiv al Companiei Locale de Termoficare „4 OLTERM” S.A. Timişoara; Luând în considerare PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE pentru anii 2013 - 2014 AL COMPANIEI LOCALE DE TERMOFICARE „COLTERM” S.A. TIMIȘOARA. În conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului de Administraţie al SC COLTERM S.A. Timişoara, care este constituit conform cu prevederile Legii nr.3/1990, în temeiul HCL. nr 313/16.12.2003, în baza Hotărârii A.G.A. nr. 08/18.06.2013, şi în conformitate cu prevederile art. 27 din Actul Constitutiv al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A. Tumişoara, cu unanimitate de voturi membrii Consiliului de Administraţie, au: HOTĂRÂT Art. 1. Începând cu data de prezentei Hotărâri, se PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE PENTRU ANUII 2013 — 2014, al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A. Timişoara. În cursul anului 2013 din cadrul PROGRAMULUI DE RESIRUCTURARE se aprobă disponibilizarea a 80 de angajați. Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri este însărcinat dl. Popa Dorin în calitate de ŞEF RESURSE UMANE al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A. Timişoara. Art.3. Prezenta Hotărâre se comunică: - D-lui. Pampu Petrică în calitate de Director General al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A. Timişoara. - DirecţiVDepartamente - SINDICATE CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE DI. VALEA Cta br m ci E | | | i | i

S.C. COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE „COLTERM” S.A.TIMISOARA ADUNAREA GENERALĂ A ACȚIONARILOR Sediul : Timişoara, str. Ep. J. Lonovici nr. 4 Nr. O.R.C, J35/185/2004 CU, RO16063013 HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A ACȚIONARILOR S.C, COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE „COLTERM” S.A TIMIŞOARA NR. 10 din 03.09.2013 Consiliul Local al Municipiului Timişoara în calitate de acţionar unic al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A, Timişoara, societate comercială pe acţiuni înregistrată şi funcționând legal în România, cu sediul în Municipiul Timişoara, str. Episcop Joseph Lonovici, nr.4, județul Timiş, Cod Unic de Înregistrăre 16063013, număr de înregistrate în Registrul Comerțului I35/185/2004 întrunit în şedinţa extraordinară din data-de 03:09.2013 la-sediul Primăriei Municipialui Timişoară din Bv: CD. Loga îr. 1- Sâla de şedinţe a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în prezența a 17 consilieri din totalul de 27, a dezbătut următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea Programului de restructurare pentru anii 2013-2014 al Companiei Locale de Termoficare „COLTERM” S.A, Timişoara şi tabelele nominale cu salariaţii care urmează să primească preaviz. 2. Diverse. În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, privind societățile comerciale coroborate cu prevederile din Actul constitutiv al S.C. Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A. Timişoara, OQUG nr.109/2011 şi din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale; Ținând seama de art. 3 din H.G. nr. 478/10.07.2013pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O0UG ar. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013- 2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare; Consiliul Local al Municipiului Timişoara în calitate de acționar unic al S.C. „COLTERM” S.A. întrunit în şedinţa extraordinară, cu 17 voturi pentru, 0 abţineri şi 0 voturi împotrivă, HOTĂRĂȘTE : Art. 1. Se aprobă Programul de Restructurare pentru anii 2013-2014 al S.C. Compania Locală de Termoficare Colterm S.A. şi tabelul nominal cu salariaţii care urmează să primească preaviz Art. 2. Prezenta hotărâre se comunică: - Conducerii S.C. Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A, Timişoara; Acţionar, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA prin PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ SECRETAR A.G.A. ȚOANCĂ RADUDPANIEL MIRCEA CRISTIAN - ARON

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMISOARA PROGRAM DE RESTRUCTURARE COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE COLTERM S.A. TIMISOARA TIMISOARA - 2013 Pan 1/ AR

CUPRINS CAPITOLUL 1. PREZENTARE S.C. COLTERM S.A...... io oii eee inna 3 1,1. DATE DE IDENTIFICARE... ilie e a i a atatea aaa a aa 3 1.2. SOCIETATII... lol e ei i e aa E E N aa 3 CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA S.C. COLTERM SA... iei ea 6 2.1, STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII............ oii cin 6 2.2. CAPACITATI DE PRODUCTIE, DISTRIBUTIA iii ei oaia nana aa n a a aaa 7 2.3. REGLEMENTARI... iii i i i a i a EEE E OR E aa 5 2.4. LICENTE SI AUTORIZATII............ ulii i i i a a a AREA DT EEE aa 9 CAPITOLUL 3. DATE PRIVIND INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI............... 10 DE FUNCTIONARE A S.C. COLTERM S.A. TIMISOARA ......... iii ia 10 3.1. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE... oii i i ii aa a O O e 10 3.2 EVOLUTIA PRETURILOR 2004-2011... iii terta a a an 12 3.3. INFORMATII CU PRIVIRE LA SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT ...................... 21 3.4. managementul de mediu .............. oii i ei ei it ei a Ga Ga ot EEE E GA a 22 3.5 SITUATIA FINANCIARA A SOCIETATII LA 31.12.2012. a 29 3.6. ACTIVITATEA DE INVESTITII......... o iii a i e a ana AI II aa 30 3.7. ANALIZA FORTEI DE MUNCA... iii iii ea ea A a 37 3.8, PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE... .. oo i a ia aa a a 39 3.9. INDICATORII ECONOMICO — FINANCIARI........ iii ii oaia ata n n n n aa 41 3.11, ANALIZA DEPIATA. iii i i i i tenta aan EEE aaa 44 CAPITOLUL 4. PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE AL S.C. COLTERM S.A.45 4.1. PROGRAM DE RESTRUCTURARE TEHNICO-ECONOMICO-FINANCIARA.................. 45 42. PROGRAM DE RESTRUCTURARE A FORTEI DE MUNCA... e 46 CAPITOLUL 5. CONCLUZII. iii iii i a n aa a n aaa 47 Pana 2/ 48

CAPITOLUL 1. PREZENTARE S.C. COLTERM S.A. 1.1.DATE DE IDENTIFICARE Temeiul juridic de constituire: HCL. 313/2003 Denumirea: Consiliul Loca! Timisoara S.C. Compania Locala de Termoficare COLTERM S.A., denumita in continuare S.C. COLTERM S.A. Forma juridica: societate comerciala pe actiuni cu capital integral de stat Nr. De inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului: J35/185/19.01.2004 CUI: RO16063013 Sediul social: S.C. COLTERM S.A. este situata in municipiul Timisoara si are urmatoarele date de contact: Adresa: 300092 Timisoara, Str. Episcop Joseph Lonovici nr. 4. telefon: +40 256 435724; +40 256 434614, fax: +40 256 431616 e-mail: website: www.colterm.ro Capitalul social: 103.509.700 lei Actiuni: 1.035.097 actiuni cu o valoare nominala de 100 lei. Structura actionariatului: Consiliul Local al Municipiului Timisoara detine 100% din pachetul de actiuni la S.C. COLTERM S.A.. Sectorul de activitate: Cod CAEN 3530 — furnizare de abur si aer conditionat. 1.2.ISTORICUL SOCIETATII La 12 noiembrie 1884, este pusa in functiune Uzina Electrica Timisoara, construita de societatea anglo-austriaca Brush Electrical Company. Uzina avea doua cazane de abur si o masina alternativa cu abur de 300 CP actionand cinci dinamuri de curent continuu. Curentul electric produs alimenta circuite stradale de iluminat pe o lungime de circa 60 km. La 1 ianuarie 1893, Uzina Electrica trece in proprietatea primariei orasului. Pana in 1908, puterea montata in uzina ajunge la 2917 CP. In 1912 se monteaza prima turbina cu abur. Incepand cu anul 1923, se monteaza cazane de medie presiune si turbine cu abur cu functionare in sistem insularizat la frecventa de 42 Hz, puterea masurata ajungand la 11500 KW. In perioada 1955 - 1957 in vederea trecerii la frecventa de 50 Hz, se creeaza conditiile de interconexiune a uzinei cu sisternui energetic national (30 decembrie 1957). Incepand cu 1962, datorita performantelor reduse ale instalatiilor din uzina fata de cele ale sistemului energetic national, acestea sunt treptat scoase din functiune, inlocuindu-se cu instalatii specifice dezvoltarii unui sistem urban si individual de termoficare. In 1963 se monteaza primul cazan de apa fierbinte de 50 Gcal/h, in 1964 grupui de termoficare de 4 MW tip AKTP apoi un cazan de apa fierbinte de 50 Gcal/h si trei cazane de cate 100 Gcal/h. Concomitent s-au dezvoltat instalatiile de termoficare, reprezentand astazi circa 200 km retea apa fierbinte, abur si condens, ce alimenteaza 143 de puncte termice dintre care 117 deservesc populatia Timisoarei. Pan 3/ AR

In 1968 a luat fiinta Uzina Electrica Timisoara, predecesoarea Intreprinderi Electrocentrale Timisoara. In 2002 Sucursala Electrocentrale Timisoara trece din patrimoniul Termoelectrica in patrimoniul Consiliului Local Timisoara sub denumirea de SC TERMOCET 2002 SA, urmand ca prin fuziunea cu S.C. CALOR S.A,, in baza HCL NR.313/2003, incepand cu 01.01.2004 sa ia fiinta S.C. COLTERM S.A. C.E.T. Timisoara Centru CE.T. Timisoara Centru a fost pusa in functie la 12 noiembrie 1884 sub denumirea de „Uzina Electrica Timisoara”, fiind prima centrala electrica din Romania care a asigurat iluminatul strazilor. In anul 1957, Centrala este conectata la sistemul energetic national, prin LEA 110 KV Otelul Rosu Timisoara. Perioada de dupa anul 1962 si pana in prezent, reprezinta etapa transformarii centralei functionand in ciclu de condensatie, intr-o centrala cu ciclu de termoficare, concomitent cu realizarea sistemului urban de termoficare. Pentru acoperirea necesarului de energie termica, au fost instalate cinci cazane de apa fierbinte. In prezent, in CET Timisoara Centru se afla instalate urmatoarele agregate de baza: - Cazanul de abur nr. 1 IPROM (35 bar, 450'C, 30 t/n) - Cazanele de abur Nr.2 si 3 Sulzer (30 bar, 400'C, 12,5 tn) - Cazanele de apa fierbinte Nr.1 si 2 Vulcan (50 Gcal/h) - Cazanele de apa fierbinte Nr.3,4 si 5 Vulcan (100 Gcal/n) - Turbina cu abur TA1- AKTP4, 4MW, 10 KV Boiler de termoficare tip Alfa/Laval de 20 Gcal/n. Circulatia apei in sistemul de termoficare este asigurata de sapte pompe de circulatie. Combustibilul utilizat in centrala : gazele naturale si pacura. In februarie 2006 s-a incheiat lucrarea de retehnalogizare a CAF Nr.3, pus in functie in 1973, astfel aceasta devenind prima capacitate energetica a SC COLTERM SA care se incadreaza in normele de mediu eurapene. C.E.T. Timisoara Sud In anul 1986 s-a pus in functie prima capacitate la C.E.T. Timisoara Sud si anume un cazan de apa fierbinte de 100 Gcal/h. In prezent, in CET Timisoara Sud se afla instalate urmatoarele agregate de baza: - Doua cazane de apa fierbinte de 100 Gcal /h cu ardere pe lignit si suport de gaze naturale; - Trei cazane de abur 100 t/h, 15 bar, 250'C cu ardere pe lignit si suport de gaze naturale. - Turbina cu abur in contrapresiune TA1-ER-19.7-—-1.4/0.3, 19.7MW, 6KV, pusa in functie in noiembrie 2007. - Principalele instalatii anexe sunt : - Centrala termica de pornire cuprinzand patru cazane de abur 10 th, 15 bar, 350'C functionand cu gaze naturale; - Gospodaria de carbune avand un depozit de 350 mii tone; - instalatia de termoficare din incinta compusa din statia pompe termoficare (12 electropomps), trei boilere de 25 Gcal/h fiecare si doua boilere de 75 Gcal/h fiecare; Instalatia de evacuare zgura si cenusa compusa din statia de pompe Bagger si depozitul de la Utvin, inclusiv noua statie de evacuare in slam dens; - Statia de aductiune apa bruta echipata cu sase electropompe; - Statia de tratare a apei; - Statia de racord adanc echipata cu trafo 2x110/6/6 KV. C.E.T. Freidorf La 1 septembrie 2007 s-a infiintat CET Freidorf prin punerea in functiune a doua unitati de cogenerare cu motoare termice cu ardere intema, cu aprindere prin scanteie, combustibilul utilizat fiind gazele naturale prin inserierea acestora în circuitul primar al celor cinci cazane de apa calda existente. Puterea instalata a unitatilor de cogenerare este de 2x0,5 MWe si 2x0,5 Gcal/h. Pan 4/ 4A | ] Ţ ţ | | | |

Centrala Hidroelectrica Bega Centrala Hidroelectrica Timisoara este amplasata pe raul Bega, la intrarea acestuia in municipiu. Ea a fost construita intre anii 1906-1910 in scopul producerii energiei electrice. In centrala sunt montate trei grupuri TH de tip Francis cu puteri unitare de 400 KW de fabricatie Ganz, actionand generatoare bifazice 2 x 2,2 KV, 550 KVA de aceeasi fabricatie, ce pot realiza o productie anuala de anergie electrica de 5 GWh. In decursul timpului in amenajarea amonte a centralei s-au executat prize de apa pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a orasului. In anul 1983 a fost aprobata lucrarea ce cuprinde un nou front de retentie compus dintr-un baraj deversor nou si un bioc priza pentru centrala veche. Lucrarile au inceput în 1984. Barajul deversor a fost realizat si pus in functiune in luna mai 1992 iar in decembrie 1993 s-a realizat inca un set de batardou pentru asigurarea si a celei de a doua deschideri a barajului in caz de necesitate. In anul 1993 a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea amenajarii hidro veche C.H.E. Timisoara- Bega. In paralel cu lucrarile in amonte s-au desfasurat si lucrarile de modernizare la partea electrica a centralei. In cursul anului 1997 s-au incheiat lucrarile de reparatii la infrastructura constructiei, lar in anul 2001 s-a receptionat prima etapa a amenajarii. Piata de energie termica C.E.T. Centru Timisoara si C.T. Sud Timisoara livreaza prin sistemul de transport agent termic primar pentru consumatorii racordati la sisternul de alimentare centralizat cu energie termica (SACET) din municipiul Timisoara. In prezent sunt alimentate: - 114 Puncte de transformare (termice) proprii; - 20 Puncte de transformare (termice) apartinand unor agenti economici si asociatii de proprietari. Cele 114 puncte termice proprii alimenteaza cu energie termica (incalzire si a.c.m.): 4.310 asociatii de proprietari, adica: e 71.450 apartamente, ceea ce inseamna e cca. 160.000 locuitori - 940 agenti economici si institutii publice, adica: Totodata COLTERM Timisoara asigura alimentarea cu energie termica pentru un numar de 410 asociatii de proprietari, adica 6655 apartamente (cca. 15.000 locuitori) si 110 agenti economici prin intermediul centralelor termice de cartier si CET Freidorf, care sunt in prezent in numar de 13. Componentele SACET din Municipiul Timisoara sunt: - surse: CET Timisoara Centru, CET Timisoara Sud, CET Freidorf si 12 centrale termice de cartier; - reteaua de termoficare primara intre centrale si punctele termice (cca 73 km); - 114 puncte termice; - retele de distributie - reteaua de termoficare secundara si reteaua de apa calda menajera — (cca 270 km). MEI 46

CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA S.C. COLTERM S.A. 2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A S.C COLTERM S.A TIMIŞOARA CU VALABILITATE DE LA 01.54.2012 APROBAT CONFORM HCA ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR PREŞEDINTE CONSILIUL DE ADMERISTRAȚIE VASILE, CORSA DE ADMINISTRATIE e 7 TREI ERROR N ARIA INTRE 14) MIT ALDE SAE HAT: Mii dpi AD RDI INEL Spini INDIE VATA IT pasti (SAUNA ID OLT AT: ] Pag 6/ 48

2.2. CAPACITATI DE PRODUCTIE, DISTRIBUTIA Sistemul actual de incalzire centralizata din municipiul Timisoara consta din: Surse: CT Centru Timisoara CET Sud Timisoara CET Freidorf 12 centrale termice de cvartal Retele de transport 114 Puncte termice Retele de distributie CT Centru Timisoara CT Centru Timisoara include urmatoarele unitati de producere agent termic: Doua cazane de apa fierbinte de 50 (58,15 MW, cu functionare pe gaze naturale, numite CAF 1 si CAF 2 Trei cazane de apa fierbinte de 100 Gcal/h (116,3 MW, cu functionare pe gaze naturale si pacura, numite CAF3, CAF4, CAF 5 Trei cazane de abur cu functionare pe gaze naturale, numite CAE 1, CAE 2, CAE 3 Un schimbator de caldura cu placi pentru termoficare cu puterea de 21,5 MW, (18,5 Gcal/h) CAF 3 a fost retehnologizat si functioneaza cu rezultate bune. CAF1 seste retehnologizat, iar CAF 2, CAF 4 si CAF 5 nu au fost inca retehnologizate. La ora actuala, puterea termica totala instalata pentru termoficare este de 482,6 MW, CET Sud Timisoara CET Sud Timisoara are in compunere ca echipamente principale: * Doua cazane de apa fierbinte de 100 Gca/h (116,3 MW, cu functionare pe lignit si gaze naturale, numite CAF 1, CAF 2 - Trei cazane de abur de 100 th, 15 bar, 250" C cu functionare pe lignit si gaze naturale, numite CAE1, CAE2, CAE3 - O turbina cu abur tip R 19.7-1.4/0.3,, cu contrapresiune la 1,2 bar si 19,7 MW, * Trei schimbatoare de caldura cu placi pentru termoficare cu capacitatea de 50 Gcal/n (58,15 MW) - Patru cazane de abur de 10 t/h, 15 bar abur, cu functionare pe gaze naturale, mentinute in rezerva rece. La ora actuala puterea termica totala instalata pentru termoficare este de 406,6 MW. In anexa 1 sunt prezentate caracteristicile principalelor echipamente din cadrul CT Centru si CET Sud Timisoara. Depozitarea zaurii si cenusii In prezent, depozitul de zgura si cenusa al CET Sud Timisoara este singurul din Romania conform cu cerintele de mediu. Acesta este situat la 1,5 km sud-vest de satul Utvin, Intreaga suprafata este impartita in trei celule, dupa cum urmeaza: -1 celula in folosinta, -1 celula de rezerva, -1 celula supusa unor lucrari de ridicare a nivelului. Centrale termice de cvartal Sisternul de incalzire centralizata din Timisoara include 13 centrale termice de cvartal care R-- Tan

functioneaza pe gaze naturale, iar puterea termica instalata a acestora este de 72,9 MW. Situatia actuala a modernizarilor acestor centrale de cartier este urmatoarea: - 3 dinire aceste centrale termice au intrat intr-un program de retehnologizare prin trecerea la productia combinata de caldura si energie electrica, avand ca echipamente de baza motoare termice-cu gaze naturale, la una din centralele (CET Freidorf) lucrarile fiind finalizate in anul 2007, iar la celelalte doua (CT Buzias si CT Dunarea) lucrarile fiind preconizat a fi finalizate in semestrul al II-lea din anul 2012 - -3 centrale termice au fost modernizate prin inlocuirea totala a echipamentelor - -7 centrale termice sunt numai partial modernizate prin inlocuirea echipamentelor cel mai uzate. Retele termice de transport Lungimea totala (geografica) a retelei de transport in Timisoara este 73 km, din care aprox. 20% este reabilitata. Puncte termice Sistemul de incalzire centralizata al municipiului Timisoara cuprinde 114 puncte termice de transformare si distributie a caldurii si apei calde, dintre care 68 au fost reabilitate in totalitate. Retele termice de distributie Lungimea totala (geografica) a retelei de distributie din Timisoara este de 270 km. Incepand cu anul 1991 si pana in prezent s-a reabilitat cca 60% din reteaua de distributie, 2.3. REGLEMENTARI Activitatea din societate este reglernentata in principal de urmatoarele legi si regulamente: Legea nr 13/2007 - Legea energiei electrice HG nr. 90/2008 - Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public QUG 172 /2008 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 Ord. 25 /2004 - Cadul Comercial al Pietei Angro de Energie Electrica H.G. 540 /2004 - Regulament pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice H.G. 553 /2007 - modificarea si completarea Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr.325/2006 Legea nr.51/2006-serviciilor comunitare de utilitati publice HG privind acordarea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice nr.745/11.07.2007 HCL privind Regulamentul serviciului de alimentare cu energie termica al Municipiului Timisoara nr.239/30.06.2009 H.C.L. privind delegarea gestiunii serviciului public de producere a energiei termice si electrice, transport, distributie si furnizare a energiei termice catre Compania Locala de Termoficare "COLTERM' S.A. Timisoara prin incheierea unui contract de concesiune prin negociere directa nr.155/18.04.2006 HG privind contorizarea consumatorilor racordati ia sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica nr.933/10.06.2004 Legea 483/2006 pentru aprobarea OUG nr. 36/ 2008, privind instituirea preturilor locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sisterne centralizate Hotararea Consiliului Local privind aprobarea Adaptarii Strategiei Locale de alimentare cu energie termica a consumatorilor din Municipiul Timisoara racordati la sistemul centralizat la cerintele Programului "Termoficare 2008-2015 caldura si confort " ( fost program - "Termoficare 2006 - 2009 calitate si eficienta ) nr.319/29.07.2008 BI dn

2.4. LICENTE SI AUTORIZATII Licente/parmise Autoritatea | Numar de referinta Valabilitate emitenta + | Productia de energie termica ANRE Nr. 597/ 06.04.2004 modificata 06.04.2029 | prin Decizia 1788/2007 Serie L nr. 2020/15.11.2007 Productia de energie ANRE Nr. 596/ 06.04.2004 modificata 06.04.2029 electrica prin Decizia 538/2007 Seria L nr. 1625/06.04.2004 Serviciul public de alimentare | ANRSC Licenta clasa 2 Nr. 20.05.2013 cu energie termica 0217/20.05.2008 Autorizatia integrata de Ministerul | mediu pentru CET Timisoara Mediului | Centru ARPM 22127.12.2006 31.12.2013 Timisoara Autorizatia integrata de Ministerul | 7 mediu pentru CET Timisoara Mediului n Sud ARPM 8/31.01.2007 31.12.2013 Timisoara | Autorizatia integrata de Ministerul | mediu pentru Depozit zgura Mediului | si cenusa Utvin ARPM 21/04.02.2008 31.12.2013 | Timisoara __ | | Autorizatie de gospodarire a Apele Nr. 102/04.06.2009 31.06.2011 | | apelor CEȚ Timisoara Sud Romane | Autorizatie de gospodarire a Apele Nr. 202/15.06.2009 15.06.2012 apetor CET Timisoara Romane Centru | Autorizatie de prevenire si MA. Nr. 725030/20.02.2004 - i stingere incendii |. Autorizatie de securitate la MI. Nr. 830292/14.05.2008 = i incendiu N-AI An

CAPITOLUL 3. DATE PRIVIND INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI DE FUNCTIONARE A S.C. COLTERM S.A. TIMISOARA Puterea actuala instalata in centralele electrice de termoficare apartinand SC COLTERM SA (CT Centru, CET Sud, CET Freidorf) este de 897,6 MW, si 23,7 MW,, iar in centralele termice de cartier CT puterea instalata este de 64,5 MW. Din puterea totala instalata: -46 % este in centrala pe carbune (lignit cu suport gaze naturale) -54 % este in centrala pe hidrocarburi Din puterea totala instalata: -24% o reprezinta grupurile de cogenerare -76 % oa reprezinta sursele de varf 3.1. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE Producțiile şi consumurile de energie aferente surselor de producere CT Centru, CET Sud, CET Freidorf şi CT, în anii 2011 si 2012, au fost: LL E Cărbune a Hdrocarburi Cogenerare Surse de vârf CT CET CET CT Centru Sud Freidorf Cvartal Total. 2011 2012 | 2011 2012 | 2011 | 2012 | 2011 2012 2011 2012 Energie electrica produsa [MWh] 0 o 30.883 | 53.914 | 2.471 | 3.683 - - 33.354 | 57.597 Energie electrica livrata in SEN ÎMWh] o o 18.448 | 31.248 | 2.233 | 3.402 = = 20881 | 34.85, Energie termica 597.66 | 393.05 | 433.93 1.120. | 1.050. produsa [MWh] 5 6 7 586.146 | 9.331 | 7.493 | 79.229 | 64.234 182 929 Energie termica produsa in cogenerare 269.28 27261 | 478.73 [MWh] 0 0 6 473.929 | 3.333 | 4.804 = = 9 3 Energie termica produsa in surse 597.66 | 393.05 | 164.65 847.54 | 572.19 de vârf [MWh] 5 6 1 112.217 | 5.998 | 2.689 | 79.229 | 64.234 3 6 Consum total 668.12 | 444.80 | 594.08 13.93 | 13.38 | 105.48 1.381. | 1411, combustibi! [MW] 4 4 7 875.802 1 9 5 77.207 | 627 202 Consum cărbune 431.80 431.80 | 660.47 [MWh] o o 8 660.479 o o o o 8 9 PR dA sa

Consum gaze 667.07 | 441.79 | 162.27 13.93 | 13.38 | 105.48 948.76 | 747.71 naturale [MWh] 4 5 9 215.323 1 9 5 71.207 9 5 Consum de pacura(MWh) 1.05 3.008 0 0 0 0 1.05 3.008 Randamentul | global 0.89 0.88 0.78 0.73 0.85 | 0.84 0.75 0.83 0,84 0,785 Grafic, energia termica si energia electrica produsa functie de consumurile de combustibil, precum si randamentul surseior de producere arata astfel: Energia electrica si termica produsa pe surse s&00 500 400 300 - . 200 3 - a 100 o E 2011 2012 2011 2012 2011 | 1 j | i | | | | | j i | | | 1 | | | i | 2012 CT Cvartal CT CET CET Centru Sud Freidorf wi Energie termica produsa [MWh] m Energie electrica produsa [MWh] Combustibil consumat pe surse de producere 900 —- _ — — : 800 — — - — — — | 700 — - —_ n 500 - - — —_ - - - 500 400 300 200 100 4 —1 T | 2011 2012 2011 2012 cr CET CT Centru Freidorf Cvartal wi Consurn cărbune [MWh] O Consum gaze naturale [MWh] 2011 2012 44 An

& Randamentul global pe surse 2011 | 2012 2011 | 2012 2011 | 2012 CT CET CET Centru Sud Freidorf Cvartal Din totalul energiei produse in sursele mentionate mai sus, in anii 2011 si 2012, acestea au fost: 2011 2012 - 24,0 % in cogenerare - 46,0 % in cogenerare -76,0 % in surse de varf -54,0 % in surse de varf Anul 2011 anul 2012 24% 54% a m Surse de varf 76% m Cogenerare m Surse de varf Cogenerare Ponderea productiei, in sursele mentionate, a fost functie de tipul combustibilului de: -31,25 % pe carbune -68,67 % pe gaze naturale - 0,08 % pe pacura Anul2011 Anul 2012 0.08% 0.21% 46.80% 68.67 52.98% Is Consum cărbune [MWh] [1 Consum gaze naturale [MWh] 4 Consum cărbune [MWh] II Consum gaze naturale [MWh] Consum de pacura(NWWh) Consum de pacura(MWh) 1.2, EVOLUTIA PRETURILOR 2004-2012 Preturile de productie ale apei fierbinti si energiei electrice au fost reglementate, pentru SC COLTERM SA, de ANRE incepand cu anul 2002. Evolutia acestora a fost urmatoarea: (Preturi fara TVA) m 4 4A

Preţ Preţ mediu RUPE : mediu | apa fierbinte la Anul Decizie ANRE nr: Apa fierbinte la gardul centralei | Energie electrica energie gardul electrica centralei lei/Gcal lei/MWh lei/MWh lei/MWh 110/21.04.2004 9,0 82,52 189,80 2004 189,8 79,39 564/29.12.2004 103,3 88,80 177,20 458/22.04.2005 103,3 88,80 177,20 2005 1772 88,80 1566/22.12.2005 117,0 100,80 195,00 524/14.04.2006 124,55 107,09 195,00 2006 | 918/28.06.2006 121,53 104,50 293,06 253,687 102,22 1668/13.12.2006 134,88 115,98 196,68 1347/13.09.2007 134,23 115,42 202,59 2007 199,98 115,73 2090/18.12.2007 134,23 115,42 242,29 2008 | 1398/3.07.2008 150,54 129,44 255,20 247,35 121,26 2009 | 1398/3.07.2008 150,54 129,44 255,20 255,20 129,44 2010 | 2938/23.12.2009 172,75 148,54 332,37 332,37 148,54 2011 | 2938/23.12.2009 172,75 146,54 332,37 286,14 148,54 2012 | 2938/23.12.2009 172,75 148,54 PZU-218,2 148,54 Pretul mediu la consumatorul final a avut evolutia urmatoare: (Preturi fara TVA) Pret mediu 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 ea | 151.07 | 173,32 | 190,24 | 219,24 | 233,85 | 240,55 | 262,50 | 262,50 | 262,50 e L. consumatorul fileu] | 129.9 | 1490 | 1640 | 1885 | 201,1 | 2069 | 225,5 | 22575 | 225,5 M-a 4197 40

Energie termica la consumatorul final o ao | 250 200 150 — 100 B+ T T TI — T T 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 fanul] Pretul mediu de achizitie pentru resursele utilizate a avut urmatoarea evolutie: (Preturi fara TVA) Apă Anul naturale Capu Păcura (lei/1000 mc) | (leift) flei/MWhi Cc 2004] 409,32 | 7360 | 638,35 223,8 23,8 2005| 49965 | 8840 | 629,92 229,0 30,35 2008| 71529 | 8246 | 882,61 231,7 25,5 2007| 781,91 9702 | 961,57 238,3 35,9 2008| 890,80 | 10482 | 961,57 276.5 37,5 2009| 99725 | 1036 | 961,57 280,3 2010) 102150 | 1036 | 961,57 294,5 2011 | 108506 | 1037 | 961,57 325,1 2012| 1127,78 | 103,86 | 961,57 356,0 Analizand pretul mediu anual de achizitie al combustibililor si raportand-ul apoi la aceeasi unitate de masura, respectiv [lei/MWh], conform tabelului de mai jos si a graficului aferent, pentru perioada 2004+2012 rezulta o crestere foarte mare a pretului gazelor (+262%), in timp ce cresterea pretului carbunelui a fost de numai 33% in decursul celor 8 ani analizati. m ASC AA

Anul „az e Carbune | Pacura le/MWh | lei/MWh | lei/MWh 2004 43.7 32.1 58.7 2005 53.4 36.9 579 2006 764 36.7 81.1 2007 83.5 42.0 88.4 2008 95.1 444 0.0 2009 106.5 444 101.8 2010 107.2 45.4 101.8 2011 113.9 444 101.8 | 2012 1145) 446 101.8 | Evolutia preturilor la carbune si gaze naturale în perioada 2004-2012 120 —_ n 39 100 065 72 80 4 601 40 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Anul i -— Gaze naturale lei/MWh — Carbune lei/MWin Incepand cu Ofiulie.2011 pretul gazelor pentru energia termica produsa pentru consumatorii agenti economici a crescut progresiv fata de pretul gazelor pentru consumatorii casnici, ajungand la o valoare de cca. 160 lei/MWh in luna februarie 2012. Avand in vedere faptul ca, consumatorii agenti economici au o pondere de cca. 15% din totalul consumatorilor pe care ii are în momentul de fata compania, rezulta ca, din semestrul al Il-lea al anului 2011, costul mediu pentru producerea pe gaz a unei gigacalorii a crescut, dar pretul gigacaloriei pentru agentii economici a ramas acelasi, ceea ce a generat a pierdere financiara suplimentara. In continuare este prezentata evolutia pretului mediu la apa fierbinte si combustibil. AFA

150 1 129.9 100 50 41.9 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Anul Pret Mediu Combustibil —a-— Energie Termica Din graficul de mai sus rezulta ca, in conditiile in care in decursul celor 8 ani, adica perioada 2004+2012, pretul energiei termice a crescut cu 73,4%, pretul mediu al combustibililor utilizati pentru producerea energiei termice a crescut cu 115,8%, ceea ce inseamna o crestere suplimentara a pretului mediu al combustibililor cu 57,8%. Ii e = = Variatia pretului mediu al combustibililor sia energiei termice 250 —- — — — — 215.8 200 150 + 100 4 50 1 01 2004 2012 a Pret mediu combustibil mPret mediu Energie Termica Anul Astfel, din considerentele de mai sus, la ora actuala, pentru eficientizarea serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat se impune producerea energiei termice in special pe baza de carbune, ceea ce ar putea mentine actualul pret gigacaloriei. In perioada 2004+2012, pretul energiei termice a crescut cu 13,4%, combustibililor utilizati pentru producerea energiei termice a crescut cu 115,8%, ceea ce inseamna o crestere suplimentara a pretului mediu al combustibililor cu 57,8%. Ma ADI A de producere al pretul mediu al

Variatia pretului mediu al combustibililor si a energiei termice 2158, 1 220 + — — 2004 2011 mul [A Pret mediu Combustibil Mi Pret rnediu Apa fierbinte i Astfel, din considerentele de mai sus, la ora actuala, pentru eficientizarea serviciului public | de alimentare cu energie termica in sistem centralizat se impune producerea energiei termice in i special pe baza de carbune, ceea ce ar putea mentine actualul pret de producere al gigacaloriei. 1.3.ANALIZA PIERDERILOR DE ENERGIE TERMICA | In perioada 2004+2012 evolutia pierderilor de agent termic a fost urmatoarea: Pierdere | Pierdere | Pierdere ET ET Totala inRIP j inRTS | deET M-ATI an

1. 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2010 2014 2012 anul l Pierdere ET in RTP —-— Pierdere ET in RTS 2 Pierdere Totala de ET Din graficul de mai sus se pot trage doua concluzii: pentru perioada 2004-2010, o tendinta de scadere a pierderilor de energie termica, de la 23,8% la 17,9%, in conditiile unor investitii masive in retele primare si secundare incepute inca de la sfarsitul anilor '90 pana prin anul 2008; incepand cu anul 2010 se constata o tendinta de crestere a pierderilor de energie termica, mai ales in conditiile in care, din anul 2009 pratul energiei termice facturate consumatorilor casnici a crescut cu 30%, prin diminuarea subventiei autoritatilor locale, fapt care a condus la deconectari masive in randul consumatorilor casnici (cca. 15.000 apartamente in perioada 2010-2012, adica cca. 15% din totalul apartamentelor racordate la sistemul centralizat la inceputul anilor '90). Analizand în detaliu situatia pierderilor de energie termica din retelele de transport si distributie se pot trage urmaiaarele concluzii: » Cresterea consumului propriu tehnologic din reţeaua termica de transport s-a produs abia în anul 2012 si are la baza urmatoarele cauze: scăderea continua in ultimii ani a sarcinii termice, datorata deconectarilor din sisternul centralizat; politica autoritatilor de reglementare in domeniul energiei si a gazelor, care a permis incepand cu anul 2011 instituirea unor preturi diferentiate la gaze pentru tipurile de consumatori (casnici, respectiv noncasnici), precum si a introducerii calendarului de deliberalizare a preturilor la gazel si energie electrica din toamna anuluio 2012, prin adoptarea Legii 123/2012; asumarea unei functionari pe baza de lignit, pentru contracararea într-o anumita proportie a cresterii pretului gazelor naturale, ceea ce a insemnate schimbare a polului de producere a energiei in instalatiile de la CET SUD. In acest context, prin analize si monitorizare continue, s-a avut in vedere in primul rând reducerea costurilor de producere a energiei termice, în acest sens alimentandu-se circa 70% din consumatori, din CET SUD. Acest fapt a determinat o functionare la un alt regim de temperatura si presiune a instalatiilor, pentru asigurarea parametrilor optimi la consumatori. Toate aceste cauze au condus in final la o majorare a pierderilor de energie termica pe reţeaua termica de transport cu circa 4,5 puncte procentuale, dar faptul cel mai important a fost acela ca, chiar daca pirderile din reţeaua de transport au crescut, costul de producere al gigacaloriei la CET SUD, a fost cu cca. (25-27)% mai mic fata de costul producerii gigacaloriei la CT CENTRU. 11 aa

» Cresterea consumului propriu tehnologic din reteaua de distributie are la baza in principal urmatorii 3 factori: cresterea pierderilor masice de agent termic din reteaua de apa calda de consum (+32% fata de anul 2010), reducerea consumului de energie termica (mai mic cu 10,1% fata de 2010) din cauza deconectarilor aleatorii, necesitatea unei temperaturi prescrise a apei calde la bransamentul consumatarilor, in conditiile in care in unele din multe zone deservite consumul de apa calda s-a redus substantial in urma deconectarilor. Necesitatea asigurarii unei temperaturi prescrise a apei calde la bransamentul consumatorilor, a determinat obligativitatea montarii unor conducte de recirculare si a unor pompe pe aceste conducte. Aceasta masura a condus la majorarea pierderile de energie termica atat pe conductele de alimentare cu ACC, cat si pe conductele de recirculatie, dar masura propusa a condus la imbunatatirea calitatii serviciului catre clienti. Avand in vedere aceasta problema se impune necesitatea unei acumulari de ACC pentru eficientizarea sistemului in cazul punctelor termice si a centralelor termice de cvartal cu putere termica instalata mai mica de 1,5 Gcal/h pentru sezonul cald (lunile iunie, iuiie si august), deoarece consumul de ACC scade foarte mult. Avand la baza datele din anul 2010, este prezentata grafic o situatie comparativa a anilor 2010, 2011 si 2012 privind pierderile din distributie: _ e = Analiza pierderi distributie An 2010 2011 2012 | g Consumatori mET Pierdere Pierdere bransati vanduta ET apa Din totalul pierderilor masice din distributie, o treime sunt din cauza apei de adaos din reteaua termica secundara de incalzire, iar pentru diminuarea costurilor cu aceasta apa pierduta, in ultimele doua luni ale anului 2012 s-au montat regulatoare de presiune, adaosul la punctele termice facandu-se din reţeaua primara, iar acest lucru a condus la o diminuare a pierderilor masice cu 15% in primul semestru al anului 2013, fata de perioada similara a anului trecut. In baza analizelor elaborate se desprind urmatoarele concluzii: 1) Sistemul de transport al energiei termice Pentru reabilitarea restului de retele termice primare (cca.75%) din municipiul Timisoara, se propun urmatoarele: 1. Continuarea procesului de retehnologizare prin inlocuirea conductelor existente, izolate termic in solutie clasica cu conducte preizolate. dar sa

2. Odata cu retehnologizarile care vor urma se va urmari corelarea diameirelor nominale ale noilor tronsoane cu evolutia si perspectiva consumurilor. Totodata se impune si inlocuirea vanelor de sectionare existente si instalarea de vane noi in noduri de interes pentru a asigura manevrele necesare conducerii si exploatarii sistemului in conditii de fiabilitate ridicata. 3. Punerea in functiune a sistemului de monitorizare a starii conductelor pentru depistarea operativa a pierderilor in reteaua de termoficare, 4. Optimizarea distributiei de agent termic pe magistrale in functie de disponibilitatea utilajelor 2) Sistemul de distributie al energiei termice Pentru reabilitarea Punctelor Termice se propune: 1. Continuarea procesului de retehnologizare prin inlocuirea echipamentelor uzate fizic si moral si adaugarea elementelor de modernizare in 86 de Puncte Termice urbane existente. 2. Automatizarea intregului proces din punctul termic + reteaua secundara aferenta conduce la reducerea de pierderi prin executarea simultana si practic in timp real a comenzilor, generand o economie de energie de aproximativ 3% si optimizeaza cheltuielile de resurse umane si materiale. 6 Centrale Termice de avartal (Diana, Sorin Titel, Porumbescu, Giurgiu, Corbului si Liceul 1) vor fi transformate in cel mai scurt timp in Puncte Termice urbane modernizate, racordate la SACET existent, iar pentru Centrala Termica de cvartal Dragalina se propune inlocuirea cazanelor existente vechi supradimensionate cu cazane noi performante, precum si a celorlalte echipamente si instalatii. Pentru cresterea eficientei termice Centralelor Termice de Cvartal care vor mai ramane se propune : 1. inlocuirea cazanelor existente cu echipamente modeme cu randamente ridicate (93 %); 2. inlocuirea arzatoarelor existente cu echipamente moderne cu NOx redus; 3. infocuire cu SCP acolo unde se impune; Pentru reabilitarea restului de retele termice secundare (cca.51%) din municipiul Timisoara, se propun urmatoarele lucrari: 1. Continuarea procesului de retehnologizare prin inlocuirea conductelor existente cu izolatie clasica, cu conducte de tip preizolat montate direct in pamant, urmand îraseele existente 2. Redimensionarea retelei de distributie la nivelul consumurilor actuale si de perspectiva de energie termica; 3. Inlocuirea vanelor de sectionare si racord existente cu vane sferice preizolate. Totodata pentru stoparea si reducerea pierderilor masice, se impune monitorizarea zilnica a consumurilor de apa mai ales la nivel de sectie, si actionat cu prioritate în prima faza asupra PT/ICT cu pierderi masice mai mari de 1000 ma/luna. Pentru reducerea consumului de energie electrica activa, eliminarea costurilor cu energia reactiva si mentinerea constanta a presiunii in reteaua de distributie, in vederea evitarii socurilor de presiune si temperatura, se impune montarea unor pompe prevazute cu convertor de frecventa (adaptat tipului de pompa utilizat) pe circuitul de incalzire; domeniul de turatii: 1100 + 2900 rot/min. Pentru scaderea costurilor cu apa de adaos din circuitul de incalzire, se vor achizitiona regulatoare de presiune si debit pentru restul punctelor termice, adaosul urmand sa se faca din reteaua termica primara la cca o treime din costuri. Acest fapt va duce la scaderea cantitatii de apa de adaos cumparata in prezent de la Aquatim cu cca. 85%, adica se va realiza o reducere a facturii cu aproximativ 1,4 milioane lei/an Preturi si tarife Principalul obiect de activitate al SC COLTERM SA, il reprezintă asigurarea serviciului de alimentare cu caldura si apa calda de consum pentru consumatorii racordati la sistemul centralizat. In acest scop, COLTERM-ul produce energie termica prin instalatiile sale, pe care o fumizeaza consumatorilor prin intermediul retelelor termice de transport, punctelor termice si retelelor termice de distributie. Energia termica livrata consumatorilor municipiului Timisoara, are in acest fel, un pret final de 325 5 lei/Gcal si a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Timisoara. Acest pret are la baza urmatoarele preturi si tarife: ANI 4

1, pretul de producere a energiei termice in cogenerare la gardul centralei, pret care este aprobat anual de ANRE pentru CET SUD si CET Freidorf 2. pretul de producere a energiei termice la gardul centralei, pret care este aprobat anual de ANRSC pentru CT CENTRU si Centralele de Cvartal 3. tariful de transport, pret aprobat de către ANRSC 4. tariful de distributie, pret care este aprobat de către ANRSC Astfel, pretul final actual al Gcal de 325,5 lei, este compus in momentul de fata din: - 172,75 lei/Gcal, pretul mediu de producere de la gardul celor doua centrale CENTRU si SUD, pret valabil de la 01.01.2010 - 36,21 lei/Gcal, tariful de transport a energiei termice, valabil de la 01.10.2008 - 53,8 lei/Gcal, tariful de distributie si furnizare a energiei termice, valabil de la 01.10.2008 Rezulta astfel un pret final al energiei termice pentru punctele termice de 325,82 lei/Gcal - 323,17 lei/Goal, pretul final (producere si distributie) pentru centralele de Functie de ponderea energiei termice livrate din PT vs. CT cvartal, a rezultat un pret FINAL al energiei termice pentru municipiul Timisoara de 325,5 lei/Gcal. Dupa cum usor se poate observa, pretul energiei termice in municipiul Timisoara a ramas acelasi, de 2 ani si jumatate, timp in care o serie de componente care intra in structura de pret, au suferit o serie de modificari. Astfel, in cazul energiei termice produsa in centralele CENTRU si SUD, costurile de producere, au suferit unele modificari, in sensul ca pretul gazelor naturale s-a majorat cu cca. 10 procente in acest timp, pretul energiei electrice s-a majorat cu cea.8%, iar pentru contrabalansarea acestor cresteri, in anul 2012, s-a produs energie termica in sezonul de incalzire mai mult din CET SUD, rezultand la finalul anului 2012, un cost de producere mediu de i 177 lei/Gcal. Aceşt lucru arata, ca, pentru viitor, printr-o functionare judicioasa si implementarea unor seclionari in reţeaua termica primara, pentru o flexibilitate sporita, coroborate cu alte masuri de ordin organizatoric, SC COLTERM se poate incadra in actualul pret de 172,75 lei/Gcal. | In cazul retelelor de transpori, din toamna anului 2012, s-a inceput o actiune de alimentare a tuturor punctelor termice cu apa de adaos din reţeaua primara de transport, in vederea scaderii costurilor cu factura de apa rece preluata in punctele termice de la operatorul local Aquatim. tn acest sens, costurile cu energia electrica pentru pompajul din reţeaua termica primara au crescut, ceea ce a condus pentru anul 2012, la un cost pentru transportul energiei termice in jur de 44 lei/Gcal. In cazul sectorului de distributie si furnizare energie termica, se poate observa ca tariful a ramas acelasi de 5 ani de zile. Fata de momentul in care acest tarif a fost fundamentat, cantitatea de energie termica livrata a scăzut cu peste 22%, in conditiile in care cca. 19% din consumatori au trecut pe alta sursa de incalzire. Pe langa acest fapt, costurile cu energia electrica pentru punctele termice si centralele de cvartal au crescut cu cca.60 %, iar costurile cu apa intrata in PT/CT practic s-au dublat. Din aceste motive, in momentul actual costul unitar rezultat pentru serviciul de distributie si furnizare energie termica este de 84 lei/Gcal, rezultand astfel o crestere de 40 lei/Gcal. 3.3. INFORMATII CU PRIVIRE LA SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT SC COLTERM SA are implementat si mentine un sistem de management integrat calitate- mediu-sanatate si securitate in munca, din anul 2009. Evaluarea conformitatii cu cerintele prevazute de cele trei standarde de referinta SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001;2008, se realizeaza anual, prin auditurile externe (de recertificare si supraveghere) efectuate de SC SRAC CERT SRL. In octombrie 2012, s-a desfasurat auditul pentru reinnoirea certificarii sistemului de management integrat, in urma caruia societatea a obtinut recertificarea pentru urmatoarele activitati: m_- AA an

Procese de management energetic, Producere si vanzare/furnizare energie electrica, Producere, transport, distributie si furnizare energie termica, Hidroforizare apa rece. Tinand cont de misiunea si obiectivele Primariei Timisoara, prin politica si strategia de management pe care mi-am asumat-o, am decis implementarea componentei de control intern managerial si armonizarea acesteia cu componenta sistemul de managernent calitate-mediu- sanatate si securitate in munca. Prin integrarea acestor practici de management la care societatea subscrie, managementul reuseste , sa obtina un instrument care sa furnizeze o asigurare rezonabila ca : abiectivele organizatiei sunt indeplinite, deciziile sunt luate in conditiile unei analize complete si corecte, care ulterior, va duce la imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management. Nu am abordat implementarea componentei de control intern managerial separat, deoarece aceste sub-sisteme trebuie sa fie interconectate; granitele dintre procese practic nu trebuie sa existe; totodata se reduc duplicarile si implicit costurile asociate, se reduc riscurile, se mentine un echilibru in definirea obiectivelor , se armonizeaza si optimizeaza practicile interne, specifice organizatiei, se creaza consistenta necesara managementului. Prin identificarea necesarului de competenta, pentru armonizarea componentelor de management si monitorizarea functionarii sistemului de management integrat, responsabilitatea a revenit personalului din cadrul Comp. Calitate (2 persoane auditori in domeniul calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale — unul experimentat si celalalt in formare) si responsabililor pe entitati (RSIM) numiti prin decizie . In urma auditului public intern efectuat de echipa Primariei Timisoara in octombrie 2012 si pe baza rezultatelor autoevaluarii, la 31.12.2012, s-au constatat sincope in implementarea standardelor de control intern/managerial, motiv pentru care conformitatea cu standardele cuprinse in OMFP 946/2005 era, si se mentine si in prezent, partial conform. Masurile documentate in „Extrasul Raportului de audit” ne vor asigura premisele conformitatii cu standardele de control intern managerial, dar numai cu aport de resurse umane. ARSA 3.4. MANAGEMENTUL DE MEDIU A) POLITICA DE MEDIU Datorita importantei deosebite pe care o are protectia mediului în cadrul societatii noastre, SC COLTERM SA si-a definit propria politica de mediu, integrata în Declaratia de politica si angajamentul conducerii in domeniul integrat calitate — mediu - SSM care este adecvata naturii, dimensiunilor si impacturilor asupra mediului ale activitatilor, produselor si serviciilor realizate de societate. Conducerea societatii se angajeaza pentru: - respectarea si continua conformare cu cerintele legale si cu alte cerinte aplicabile la care societatea subscrie; - constientizarea intregului personal cu privire la efectele benefice pe care le are comportamentul preventiv in detrimentul celui corectiv asupra mediului - informarea si constientizarea angajatilor si a partilor interesate privind efectele si influentele activitatilor sale asupra mediului; - imbunatatirea continua a performantelor sistemului integrat prin satisfacerea necesitatilor de energie electrica si termica ale clientilor cu limitarea impactului asupra mediului, prin imbunatatirea performantelor de mediu si prevenirea poluarii; - promovarea unui parteneriat cu furnizorii de produse si servicii, orientat catre un management performant pentru protectia mediului; - asigurarea unei transparente totale si a accesului la politica, obiectivele si realizarile in domeniul mediului pentru reprezentantii tuturor partilor interesate ( proprietari, clienti, furnizori, angajati, societate civila); M-- An an |

- controlul activitatilor care prezinta pericate de accident major in care sunt implicate substante periculoase, in scopul prevenirii poluarilor, incidentelor si accidentelor de mediusi a limitari consecintelor lor asupra securitatii si sanatatii populatiei, precum si asupra calitatii mediului. OBIECTIVELE GENERALE ale acestei politici, cu implicatii in domeniul protectiei mediului sunt: 1. Imbunatatirea eficientei in exploatarea instalatiilor de producere a energiei electrice, de producere, transport si distributie a energiei termice, avand in vedere si reducerea progresiva a emisiilor pentru instalatiile mari de ardere; adoptarea de masuri pentru controlul si prevenirea poluarii; 2 instruirea, dezvoltarea competentelor si constientizarea personalului propriu si a colaboratorilor, bazata pe implicarea tuturor in mod responsabil si constient pentru cunoasterea si aplicarea prevederilor in domeniul mediului; 3. Imbunatatirea managementului deseurilor prin colectarea selectiva si eliminarea/ valorificarea optima a deseurilor rezultate din activitatile societatii 4 Imbunatatirea continua a performantei de mediu, cresterea continua a gradului de conformare cu cerintele legale si alte cerinte în doemniul protectiei mediului; Imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management integrat aplicat în cadrul SC COLTERM SA Timisoara. O B) CONSTRANGERI IN FUNCTIONAREA INSTALAT ILOR Exploatarea instalatiilor, se efectueaza în baza autorizatiilor si autorizatiilor integrate de mediu emise in conformitate cu prevederile OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Prin respectarea prevederilor cuprinse in autorizatiile de mediu S.C.COLTERM adopta si respecta toate masurile pentru ca exploatarea instalatiilor sa se realizeze astfel incat: Y sa se previna poluarea in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile; Y sa nu se produca nici o poluare semnificativa; Y sa fie evitata producerea de deseuri, potrivit prevederilor legale in vigoare; în cazul in care se produc deseuri, ele sunt valorificate, iar daca acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel incat sa se evite sau sa se reduca orice impact asupra mediului; sa se utilizeze eficient materiile prime; sa fie luate masurile necesare ptr. prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora; sa fie luate masurile necesare pentru ca in cazul incetarii definitive a activitatii sa se evite orice risc de poluare si sa se readuca amplasamentul la o stare satisfacatoare. Autorizatia integrata de mediu cuprinde valorile limita de emisie pentru poluantii care pot fi emisi in cantitati semnificative, ca rezultat al functionarii instalatiei, luandu-se in considerare natura lor, precum si potentialul de transfer al poluarii dintr-un mediu în altul, respectiv: apa, aer, sol. Autorizatia integrata de mediu cuprinde si cerinte specifice in scopul asigurarii protectiei solului si a apei subterane, precum si masuri suplimentare cu privire la managementul deseurilor generate de instalatie. Valorile limita de emisie, respectiv nivelul unei emisii care nu trebuie depasita in cursul unei perioade de timp, stabilite conform Autorizatiitor de mediu sunt urmatoarele: RSA B.1) CET TIMISOARA CENTRU > Emisii in aer Document de Putere Substanta VLE mg/Nmc Termica poluanta reglementare IMA 1 (CAF 1) Focar alimentat cu gaze naturale 58,1 Mt Pulberi 5 — pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei S02 35 — pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei NOx 300-dupa 31.12.2007 H.G. nr. 440/2010 IMA2Z Focar alimentat cu gaze naturale (CAF 2) Pulberi 5 — pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei 581MWE [502 35 — ps toata perioada de valabilitate a autorizatiei NOx 300-dupa 31.12.2008 Ra AVI AA

Se vor respecta urmatoarele plafoane anuale de emisie. > (cai F3) Focar alimentat cu gaze naturale 116,3 MWt Pulberi 5 - pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei so2 35 - pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei NOx 300-dupa 31.12.2007 IMA 4 Focar alimentat cu gaze naturale LE Av Pulberi 5- pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei ? s02 35 - pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei NOx 300-dupa 31.12.2011 IMAS Focar alimentat cu gaze naturale (CAF 5) Pulberi 5 — pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei 1163MW [scz 35 — pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei NOx 300-dupa 31.12.2013 C 1 2 FE Focar alimentat cu gaze naturale Cazan 2 Pulberi | 5- pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei 47 MW = FE i HG 462/1993 Cazan 3 S02 35- pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei -G Nr. 12 MWt 350- pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei NOx instalatia Combustibil Substanta Plafon anual de emisii (tone/an) poluanta 3010 2011 2012 2013 IMA A gaz pulberi 0 o 0 o (CAF 1) 502 o 0 0 0 58,1 MWt NO, 16 16 16 16 IMA2 gaz pulberi o o 0 o (CAF 2) SO 0 0 0 9 58,1 MWt NO, 21 21 21 21 IMA 3 gaz, pacura pulberi 9 o 0 0 (CAF 3) sau focar mixt | 50 278 278 278 278 116,3 MWt NO, 114 114 114 114 ÎMA 4 gaz, pacura pulberi 15 15 15 15 (CAF 4) sau focar mixt | SO» 58 58 58 58 116,3 MWt NO, 210 136 136 136 ÎIMAS gaz, pacura pulberi 14 14 14 14 (CAF 5) sau focar mixt | SO: 54 54 54 54 116,3 MWt NO, 153 153 153 100 Emisii - Concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera nu vor depasi valorile limita prevazute de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator Ape uzate evacuate - Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in Canalul Bega se vor incadra in valorile prevazute de H.G.188/2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate si a Autorizatiei de gospodarire a apelor - Indicatorii de calitate pentru apele menajere, tehnologice si pluviale de la gospodaria de pacura si purjele de cazane evacuate in reteaua de canalizare a municipiului Timisoara vor respecta prevederile H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase Apa subterana - Valorile limita pentru poluantii din apele subterane vor respecta valorile admise conform Legii 458/2002-privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea Nr.311/2004 > Sol - Concentratia de poluanti in sol nu va depasi pragul de alerta pentru soluri cu folosinta mai putin sensibila, conform Ordinului M.A.P.P.M. nr. 756/1997 Da a A

> Zgomot - Nivelul de zgomot la limita incintei industriale se va incadra in limitele prevazute in STAS 10009/1988, respectiv valoarea maxima de 65 dB(A), curba de zgomot Cz 60. B.2) CET TIMISOARA SUD > Emisii in aer Substanta Putere 5 iai E Document de termica poluanta Valori limita de emisie (mgiNmc ) reglementare IMA 6 Pentru focar cu ardere mixta: 20% gaz si 80% lignit (CA1,CA2,CA3) 244.2 MW Pulberi 81 incepand cu 01.01.2010 H.G. nr SO2 1145 incepand cu 01.01.2014 4402010 NOx 540 incepand cu 01.01.2013 Pentru focar cu ardere mixta: 20% gaz si 80% lignit IMA 7 = (CAF1, CAF2) Pulberi 81 incepand cu 01.01.2008 232.6 MW, SO2 1183 incepand cu 01.01.2011 NOx | 540 incepand cu 01.01.2014 Se vor respecta urmatoarele plafoane anuale de emisie: instalatia Combustibil | Substanta Piafon anual de ernisii (tone/an) poluanta 7016 2011 2012 2013 IMA 6 gaz, lignit pulberi 22 22 22 22 (CA1,CA2,CA3) SO» 648 548 548 131 244.2 MW, NO, 128 128 83 83 ÎMA7 gaz, lignit pulberi 90 90 90 90 (CAF1, CAFZ) SO, 4116 823 823 823 232.6 MW: NO, 531 531 531 344 YI Y Concentratiilor pentru metalele grele din pulberile evacuate la IMA 6 si IMA 7 vor respecta Ord. 2/1983 Emisii acestea sa se incadreze in prevederile standardelor si normativelor in vigoare si a Ordinului 592 / 2002 Apa pluviala -Trebuie sa se respecte parametrii conform H.G.188/2002, madificata prin HG 352/2005 NTPA 001 Apa subterana foraje de monitorizare - Valorile limita, pentru poluantii din apele subterane, vor respecta CMA conform Legii 458 / 2002-privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea 311/2004 > Sol - Titularul are obligatia de a lua toate masurile de protectie pentru prevenirea poluarii solului si pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice reglementate de Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului > Radioactivitate - Se var face analize anuale pentru aprecierea nivelului radioactivitatii solului din apropierea depozitului de carbune, conform STAS 1492/1992 > Zgomot - In conformitate cu prevederile STAS 10.009-88, limita maxima admisa pentru nivel B.3) de zgomot echivalent exterior cladirilor, masurat la limita zonei functionale (incintei), este de 65 dBA in cazul incintelor industriale DEPOZITUL DE ZGURA SI CENUSA UTVIN > Emisii — Concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera, determinati ca imisii la limita amplasamentului pe directia vantului, la o distanta de 10 — 20 m de depozit, pe timp de vara, nu vor depasi valorile limita prevazute de Ordinul MA.P.M. nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azoi, pulberilor in suspensie (PM10), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator > Apa subterana foraje de manitorizare - 7 foraje existente ( piezornetre) repartizate pe cele trei laturi ale depozitului- Valorile limita, pentru poluantii din apele subterane, vor respecta E an

CMA conform Legii 458/2002-privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea 311/2004 > Sol Concentratia de poluanti in sol nu va depasi pragul de alerta pentru saluri cu folosinta mai putin sensibila, conform Ordinului M.A.P.P.M. nr. 756/1997 >— Radioactivitate - Se va urmari radioactivitatea salului si a apei freatice C) AUTORIZATII DE FUNCTIONARE C.1)CET TIMISOARA CENTRU at Tipul autorizatiei Nr. autorizatie Valabilitate autorizatie 1 | Autorizatia integrata de mediu 22/27 12.2006 31.12.2013 Autorizatia privind emisiile de gaze cu 2 | efect de sera 17212013 perioada 2013 — 2020 3 | Autorizatia de gospodarirea apelor 434/22.10.2012 22.10.2013 C.2)CET TIMISOARA SUD a Tipul autorizatiei Nr. autorizatie Valabilitate autorizatie 1 | Autorizatia integrata de mediu 8/31.01.2007 31.12.2013 Autorizatia privind emisiile de gaze cu 2 | efect de sera 10/2008 perioada 2008 — 2012 3 | Autorizatia de gospodarirea apelor 8/10.01.2012 31.01.2012 C.3)DEPOZITUL DE ZGURA SI CENUSA UTVIN a Tipul autorizatiei Nr. autorizatie Valabilitate autorizatie 1 | Autorizatia integrata de mediu 21/04.02.2008 04.02.2018 Autorizatia de functionare in siguranta a n 2 depozitului de zgura si cenusa Utvin 202/2 130.11.2007 30.11.2010 3 | Autorizatia de gospodarirea apelor 8/10.01.2012 31.01.2014 C.4) CENTRALE TERMICE / PUNCTE TERMICE DE CARTIER Toate cele 114 puncte termice detin autorizatii de mediu aflate in termen de valabilitate. Cele 14 centrale termice inclusiv CET Freidorf, CET Dunarea si CET Buzias detin autorizatii de mediu aflate in termen de valabilitate. D) STADIUL INDEPLINIRII OBLIGATIILOR DE MEDIU Obligatiile de mediu asumate de Romania prin Planurile de implementare ale directivelor europene de mediu, anexa la Documentul de Pozitie al Romaniei pentru capitolul 22 — Protectia mediului, se regasesc în autorizatiile integrate de mediu. Autorizatia integrata de mediu contine prevederi pentru limitarea efectelor poluarii la lunga distanta si asigurarea unui nivel inalt de protectie a mediului în intregul sau, in acest sens fiind intocmite planuri de masuri care sa asigure respectarea cerintelor Ordonantei de Urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. D.1) PLAN DE ACTIUNI CET TIMISOARA CENTRU cu Masura de realiza re Stadiul indeplinirii Montare arzatoare cu NOx redus la IMA 1 | 31.12.2007 REALIZAT !_|(CAF1) 2 Montarea instalatiei de monitorizare | 31.12.2007 REALIZAT continua la IMA 1 Montare arzatoare cu NOx redus la IMA 2 | 31.12.2008 REALIZAT PART 46

(CAFZ2) S-a intocmit Procesul Verbal de E reci Receptie la terminarea lucrarilor nr. Montarea instalatiei de monitorizare 4 continua la IMA 2 31.12.2008 | 353/.02.04.2013 Montare arzatoare cu NOx redus la IMA 3 5 (CAF3) 31.12.2007 REALIZAT Montarea instalatiei de monitorizare 6 continua IMA 3 31.12.2007 REALIZAT Montare arzatoare cu NOx redus la IMA 4 REALIZAT 7 (CAFA) 31.12.2011 e RA - S-a intocmit Procesul Verbal de 8 unirea MAE de monitorizare |. +2 204] | Receptie la terminarea lucrarilor nr. 353/ 02.04.2013 9 Montare arzatoare cu NOx redus la IMA 5 31.12.2013 NEREALIZATA (CAFS) | III - investitie considerata nejustificata ; e vrei conform analizei tehnico- economice 10 pita MA de monitorizare ++ 45 90013 | realizata in Master Planul proiectului nuinua fa finantat din fonduri europene Executarea forajelor de control in zona 11 |depozitului de pacura a rampei de 30.06.2007 REALIZAT descarcare pacura [ S-a obtinut avizul de mediu nr. 3/05.06.2008, privind stabilirea obligatiilor de mediu la incetarea 12 Modernizare si ecologizare rampa de 30.10.2007 activitatii de descarcare a descarcare a pacurii a combustibilului lichid. Masura de modernizare cuprinsa in planul de actiuni nu mai este necesar a fi realizata Implementarea Sistemului de Management 13 de Mediu 31.12.2008 REALIZAT D.2)) PLAN DE ACTIUNI CET TIMISOARA SUD a Masura de Stadiul indeplinirii 1 Montarea de arzatoare cu NO, scazut | 31.12.2012 IN CURS DE REALIZARE IMA 6, cazan abur nr.1 Se deruleaza: - Lucrari de demoniare la arzatoare de gaz, kratzer, conducte praf carbune, painie cazan, supraincalzitor, preincalzitori de aer S-a inceput montarea cutiilor arzatoare gaz 2 Montarea de arzatoare cu NO, scazut | 31.12.2012 IN CURS DE REALIZARE IMA 6 cazan abur nr.2 - S-au finalizat lucrarile de montaj la tubulaturi aer si compensatari, supraincalzitori si preincalzitori de aer, conducte in sistemul sub presiune - Se lucreaza la montare conducte gaze naturale si armatura fina 3 Montarea de arzatoare cu NO, scazut | 31.12.2012 REALIZAT IMA 6 cazan abur nr.3 S-au finalizat lucrarile de retehnologizare la CAE nr. 3. S-au intocmit Procese Verbale de receptie 4 Reabilitare electrofiliru IMA 6 cazan | 31.12.2009 T REALIZAT abur nr.1 5 Reabilitare electrofiliru IMA 6 cazan | 31.12.2009 REALIZAT Tr — 7 AA

abur nr.2 6 Reabilitare electrofitru IMA 6 cazan | 31.12.2009 REALIZAT abur nr.3 Reabilitare electrofiltru IMA 7 CAF nr.1 | 31.12.2007 REALIZAT 7 Montare instalatii de monitorizare | 31.12.2012 REALIZAT emisii poluante la cos IMA & (CAT+CA2+CA3) 8 Montare instalatie de desulfurare 31.12.2013 IN CURS DE REALIZARE IMA 6 9 Montarea de arzatoare cu NO, scazut | 31.12.2013 IMA 7 CAF nr.1 __NEREALIZATA 10 Montarea de arzatoare cu NO, scazut | 31.12.2013 S-a obiinut notificare privind. INA 7 CAF nr2 incetarea ternporara a activitatii 15 7 instalatie d desulfurare IMA | Can eat un 7 (CAF1+CAF2) a investitie considerata nejustificata. = conform analizei tehnico- economice 13 Montare instalatii de monitorizare 31.12.2013 | realizata în Master Planul proiectului emisii poluante la cos IMA 7 finantat din fonduri europene. (CAF1+CAF2) 14 2 foraje de monitorizare apa subierana | 31.07. 2007 REALIZAT pentru depozitul de carbune 15 2 foraje de monitorizare apa subterana | 31.07.2007 REALIZAT depozit carburanti (motorina, benzina ) 16 implernentarea Sistemului de | 31.10.2008 REALIZAT Management de Mediu În vederea respectării legislaţiei europene privind protecţia mediului, la SC COLTERM SA a demarat proiectul “Refehnologizarea sistemului de termoficare a Municipiului Timisoara în vederea conformarii la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creşterea eficienţei în_alimentarea cu căldură urbană”. Proiectul se realizează prin Programul Operaţional Sectorial (POS) - Mediu Axa 3, finanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Primăria Municipiului Timişoara. În cadrul proiectului sunt finalizate sau în curs de realizare retehnologizări şi modernizări la urmatoarele instalaţii mari de ardere (IMA), în conformitate cu Planurile de acţiuni: > IMA 2 (CAF 2, 50 Gocalfh — CET CENTRU) retehnologizarea, inclusiv montarea arzătoarelor cu NOx redus > IMA 4 (CAF 4, 1000 Gocalih — CET CENTRU) retehnologizarea, inclusiv montarea arzătoarelor cu NOx redus > IMA 6 (CA1, CAZ, CA3 fiecare 100 th — CET SUD) retehnologizare, inclusiv montare arzătoare cu NOx redus, montarea unor instalaţii de denoxare catalitică şi a instalaţiei de desulfurare > Retehnologizarea pompelor din CET CENTRU şi CET SUD D.3) PLAN DE ACTIUNI DEPOZITUL DE ZGURA SI CENUSA UTVIN In conformitate cu HG nr. 349/2005 (art. 4), depozitul se incadreaza in clasa b — depozit de deseuri nepericuloase. Autorizatia integrata de mediu nu contine Plan de actiuni. Aaaa

3.5 SITUATIA FINANCIARA A SOCIETATII LA 31.12.2012 1)„SITUATIA CREANTELOR DE ÎNCASAT Nr Denumire client Suma de din care: crt incasat, curente restante total 1 | Asociatii de locatari 21718685 | 18.275.936) 3.442.749 2 | Agenti economici 2.273.872 | 1.886.419 387.453 3 | Institutii publice 5.410.329| 5.133.395 276.934 Total Clienti de incasat 29.402.886 | 25.295.750 | 4.107.136 4 | Subventii pentru compensare 1.094.736 -| 1.094.736 combustibil (buget de stat) 5 | Subventii pentru diferenta pret pt. 21227.202| 7.619.654, 13.607.638 energia termica livrata populatiei Tota! subventii 22322028| 7.619.654 | 14.702.374 Total creante la 31.12.2012 51,724.914 | 32.915.404 18.809.510 2). ALTE CREANTE Energie termica livrata si nefacturata la 31.12.2012 20.400.336 le Total creante de facturat 20.400.336 lei Analizand datele prezentate la punctele 1si 2 rezulta ca SC Calterm SA inregistreaza la data de 31.12.2012 creante totale de circa 72.125.250 lei (.Din totalul creantelor inregistrate 32.915.404 lei sunt creante curente, 18.809.510 lei sunt creante restante si 20.400.336 lei creante nefacturate si care se vor incasa in perioada urmatoare adica dupa facturare. In ceea ce priveste creantele restante în suma de 18.809.510 lei, ponderea cea mai mare 78%, o au subventiile. pe. Asa cum se observa din tabelul de la punctul 1 crentele restante de incasat de la asociatiile de proprietari, agenti economici si institutii publice au o pondere de numai 22% in totalul creantelor restante la 31.12.2012 3). DATORII COMERCIALE DE PLATA LA DATA DE 31.12.2012 Nr Explicatie datorie Suma de din care: crt plata, total ' curente restante 1 | OMV Petrom Gas (gaze 41.441.497 | 16.333.725| 25.107.772 naturale) 2 |Eon Gaz (gaze naturale) 24.712 24.712 3 | SC Power Coal (carbune) 1.672.511 1.872.511 4 | SNL Oltenia(carbune) 16.550.190 185.274 | 16.364.916 5 | SNCFR (transport carbune) 23.406.793 337 568 | 23.069.225 6 | Total furnizori combustibili 83.095.103 | 16.856.567 | 66.239.136 7 | Alti furnizori expoatare 9.972.284, 3.072.387 6.899.897 8 | Total furnizori exploatare 93.067.987 | 19.928.954 | 73.139.033 9 | Furnizori investitii 3.375.201 457.122 2.918.079 TOTAL DATORII 96.443.188 | 20.386.076 | 76.057.112 COMERCIALE (Rd.8+Rd.9) 4).DATORII CATRE BUGETUL CONSOLIDAT AL STATULUI LA DATA DE 31.12.2012 Nr. Explicatie datorie Suma totala din care: crt de plata curente restante 1 | Contributii la asigurari sociale, 3.313.585 BB9.223| 2.424.362 impozit salarii 2 | TVA de plata 7862665] 1.843.488] 6.019.177 PR AN ID

Penalitati si dobanzi de intarziere la plata pentru contributii,impozite si taxe Rate de capital si dobanzi pentru credite garantate de stat 24.454.939 24.454.939 Majorari si penalitati datorate la MF pentru neachitarea in termen a ratelor de capital la creditele garantate de stat 13.251.962 13.251.982 TOTAL DATORII CATRE BUGETUL STATULUI 48.883.151 2.732.711 | 46.150.440 5)„CREDITE BANCARE DE RAMBURSAT LA DATA DE 31.12.2012 Nr. Banca creditoare Sold de rambursat din care cu termen: crt la 31.12.2012 sub 1 an peste 1an 1 | BCR 8.209.764 8.209.764 2 | Banca Transilvania 7.941.474 7.941.474 3 | Alpha Bank 2.980.757 2.980.757 4 | Bancpost 31,063.617 25.000.000 6.063.617 i TOTAL CREDITE 50.195.612 44.131.995 6.063.617 i | 6),ALTE DATORII Personal remuneratii datorate chenzina Il decembrie 2012 7.905 lei i Ajutoare materiale datorate, indemnizatii conf. Contractului | colectiv de munca 22.568 lei i Retineri din salarii datorate tertilor 4.525 lei Impozit cladiri 550.282 lei | Creditori diversi 205.541 lei | 790.821 lei Tota! alte datorii Analizand datele prezentate in tabelele 3-6 rezulta ca SC Colterm SA inregistreaza datorii | totale la data de 31.12.2012 in suma de 1968.312.772 lei, din care: furnizori de plata (datorii | comerciale) 96.443.188 lei, datorii catre bugetul consolidat al statului 48.883.151 lei, credite bancare 50.195.612 lei si alte datorii 790.821 lei. | Avand in vedere datele de mai sus si analiza acestora, se ajunge la urmatoarele concluzii: - SC Colterm are o situatie financiara dificila in sensul ca obligatiile de plata depasesc creantele de incasat. - Situatia financiara dificila si lipsa de disponibilitati se datoreaza neincasarii subventiilor | cuvenite de la bugetul de stat si bugetul local in anii anteriori.Din aceasta cauza,desi din anul 2008 pana in anul 2012 soldul datoriilor catre bugetul de stat a fost in permanenta mai mic decat subventiile neincasate de catre societate, MF prin OG 13/2012 a incasat penalizari de 15,1 mii lei iar societatea a fost obligata sa achite alte 16 mii lei penalitati catre furnizorii de combustibil pentru a evita sistara livrarilor. Totodata s-au accesat credite curente ca de exemplu creditul din 2010 de 50 mil lei contractat cu Bancpost - Toate acestea au generat o decapitalizare a societatii de circa 70 mil lei - Pentru evitarea inregistrarii de credite restante si implicit plata de dobanzi penalizatoare catre banci „societatea trebuie sa negocieze cu bancile prelungirea termenelor de plata sau refinantarea creditelor restante in anul 2013. 3.6. ACTIVITATEA DE INVESTITII r-- Ant aa

Activitatea de investitii din cadrul SC COLTERM S.A. in anul 2012 a fost in subordinea Directorului de Productie prin Serviciul învestitii-Mentenanta. Principalele lucrari care s-au realizat din Fonduri de investitii surse proprii in anui 2012, in cadrul Companiei, defalcate dupa locui de realizare, sunt urmatoarele: CET — Sud . Modemizare canal gaze arse intre CAF nr.1 si IMA6 — lucrare executata e SF Demolare si valorificarea turnului de racire nr.1 C.E.T. — Centru Inlocuire combustibil de rezerva pacura cu CLU — » Reabilitare retele termice primare o Reabilitare retea termica primara str Uranus - lucrare În curs o Reabilitare retea termica primara str Traian Vuia - lucrare executata Departament Distributie e Modernizare CT Dunarea prin instalarea de unitati de cogenerare cu motor termic — lucrare in curs de executie » Modernizare CT Buzias prin instalarea de unitati de cogenerare cu motor termic — lucrare in curs de executie . Reabilitare retele termice de distributie — lucrare în curs de executie 1. Retea termica secundara str. Silistra 2. Retea termica secundara str. Negoiu 3. Retea termica secundara str. Postavaru 4. Retea termica secundara str. Zânelor » SF- Transformarea a 6 C.T. Cvartal in PT.. Pana la data de 31.12. 2012 s-au realizat lucrari de investitii in valoare totala de 4.123.931 lei, surse proprii , dintr-un plan de 5.200.000 lei, În contextul reducerii alocaţiilor bugetare locale aferente lucrărilor de investiţii s-a luat decizia de a accesa un credit bancar in valoare de 32 mil. lei pentru lucrarile de investitii enumerate mai jos: 1. Înlocuirea combustibilului de rezerva păcură cu CLU pt. CET Centru Timişoara, lucrare având valoarea totală a investiţiei de 850.4 mii lei 2. Retehnologizarea staţiei de tratare a apei din CET Centru Timişoara, având valoarea totală a invesiiției de 4305,5 mii lei 3. Depozit zgură şi cenuşă Utvin, supraînălțare diguri, compartimentele 2 şi 3, având valoarea totală a investiţiei de 2369,9 mii lei. 4. Rețele termice primare, având valoarea totală a investiţiei de 11,440 mii lei 5. Reţele termice secundare, având valoarea totală a investiţiei de 10,500. mii lei 6. Transformarea Centralelor termice de cartier în Puncte termice, având valoarea totală a învestiţiei de 2,909.9 mii lei 7. Lucrari de executie cupla longitudinala in vederea imbunatatirii schemei actuale de protectie si automatizare a statiei electrice de racord adinc 110/6 KV in valoare de 386,656 lei 8. Retehnologizare canal de gaze CET Sud in valoare de 3,000 mii lei 9. Aducere teren la starea naturala — demolare turn racire 890.50 mii lei 10. Datorii 2011 — 5000 mii tei Acest credit a fost aprobat si se afla in derulare din 11.2012. si are termen de finalizare 11.2013. In anul 2009 s-a demarat accesarea de Fonduri Europene conform Programului Operational Structural Mediu — Axa prioritara 3 — Sector Termoficare. Aceste fonduri sunt necesare pentru "Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timisoara, in vederea conformarii la normele de Protectia Mediului privind ernisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei în alimentarea cu caldura urbana”. Studiul de Fezabilitate intocmit in acest scop prevede modernizarea intregului sistem pana in 31.12.2012, valoarea totala a lucrarilor fiind de 58 milioane euro fara TVA. Proiectul a fost aprobat si s-a semnat contractul de finantare in cursul anului 2010. m--_ nt

In decernbrie 2010 a dernarat lucrarea prin intocmirea documentatiilor de licitatii si stabilirea datelor de incepere a acestora. In cursul anului 2011 s-au finalizat licitatiile,s-au semnat contractele si s-au dat ordinul de incepere pentru cele 4 lucrari. OBIECTIVE MAJORE PE ANUL 2013 Obiectivele majore stabilite de Conducerea S.C. COLTERM S.A. cu aprobarea Consiliului Loca! Timisoara pentru anul 2013 sunt: » Modernizare CT Dunarea prin instalarea de unitati de cogenerare cu motor termic — lucrare in curs, avand ca sursa de finantare Alocatii Bugetare cu finalizare in 2013; » Modernizare CT Buzias prin instalarea de unitati de cogenerare cu motor termic — lucrare in curs de executie avand ca sursa de finantare Alocatii Bugetare cu finalizare in 2013; » Retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea retelelor termice primare din Municipiul Timisoara — lucrare in curs de executie avand ca sursa de finantare surse proprii cu finalizare in 2013; » Reabilitarea sistemelor de termoficare urbana - POS Mediu Axa Prioritara II! pentru perioada 2013-2015 — lucrare care are in 2013 termenul pentru finalizarea SF » Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timişoara are în vedere conformarea la normele de protecţia rnediului privind emisiile poluante în aer şi creşterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană. Aceasta lucrare se derulează pe doi ani şi care este finanțată astfel: - Fonduri Europene 46,5 % - Alocaţii de la Bugetul de Stat 41,85% - Alocaţii de la Bugetul Local 11,65 % Proiectul cuprinde urmatoarele componente: 1. Componenta 1 — Retehnologizarea a doua cazane de apa fierbinte, CAF2 si CAF4, in CET Centru a) Retehnologizarea cazanului de apa fierbinte CAF2 (IMA2) de 50 Goal/h (58,15 pentru arderea gazelor naturale cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea continua a ernisiilor. b) Retehnologizarea CAF 4 (IMA4) de 100 Gcal/h ( 116,3 MW) pentru arderea gazelor naturale si a CLU cu emisii reduse de NOx, cresterea eficientei, monitorizarea continua a emisiilor. Perioada de executie a lucrarilor: 16 luni (08.11.2011 — 08.03.2013) 2. Componenta 2 — Retehnologizarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 si CAE3 (IMA6) in CET Sud - Retehnologizarea a trei cazane de abur (CAE 1, CAE2, CAE 3) pe lignit de 100 th, 15 bar, 2500 C care apartin de IMA 6 pentru arderea cu NOx redus si pentru cresterea eficientei. - Perioada de executie a lucrarilor: 20 luni (13.12.2011 — 13.08.2013) 3. Componenta 3 — Instalatie noua de desulfurare (DESOX) in CET Sud Instalarea unei unitati noi de desulfurare pentru cele 3 cazane de abur din IMAS, in vederea reducerii emisiilor de S02. -Perioada de executia a lucrarilor: 20 luni (24.11.2011 — 24.07.2013) 4. Componenta 4 Reabilitarea pompelor de transport din CET Centru si CET Sud -Modernizarea a 4 pompe din CET Centru (3x1300 m3/h and 1x1000 m3/h) si a 4 pompe | din CET Sud (4x1300 m3/n) prin montarea unor pompe noi si/sau motoare noi si instalarea de | convertoare de frecventa variabila. Perioada de executie a lucrarilor: 14 luni (21.09.2011 — 21.11.2012) Detalierea contractelor, gradul de absorbiie financiara, precum si stadiul actual al lucrarilor, sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos: m Am A

Nr. crt. Eucrare/serviciu Antreprenor/ presiator servici Valoarea contractului Grad absorţie financiară Stadiu fizic 1. |Retehnologizare pompe transport termoficare CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud Romelectro 8.107.746 lei 7.388.158lei - progres financiar general: 97,3% e Comisia de Receptie la terminarea lucrarilor a semnat Procesul Verbal de Receptie la Terminarea lucrarilor cu observatii, pe care Antreprenorul trebuie sa le rezolve la termenele stabilite. e Antreprenorul este in perioada de notificare a defectelor e progres general lucrări: 100% 2, Retehnologizarea a două cazane de apă fierbinte, CAF2 şi CAF4, în CET Centru Energomontaj (SAEM) 26.076.331 lei 23.723.192 le progres financiar general: 90,9% e Comisia de Receptie la terminarea lucrarilor a semnat Procesului Verbal de Receptie la Terminarea lucrarilor fara observatii. e Antreprenorul este in perioada de notificare a defectelor e Supervizarea a emis Certificatul de receptie la terminarea lucrarilor «+ progres generali lucrări: 190% 3. Instalaţie nouă de desulfurare (Desox) în CET Sud Andritz 89.950.000 lei 50.202.169lei progres financiar general : 55.81% FILTRU CU SACI: Finalizare montaj pereti interiori e Montare pereti intermediari si exteriori REACTOR e Instalarea transportorului cu lant SILOZ DE VAR e Montare echipamente in interior. + Inceput instalarea statiei de incarcare a silozului + SILOZ DE REZIDURI Pag 33/ 48

Instalarea de structuri metalice si rezervor (platforme, scari, zone de lucru). CANALE GAZE CURATE Montare structura metalica de sustinere Montarea canalului de gaze curate iesire din filtru si aspiratie VG. CANAL GAZE BRUTE Instalarea cotului aferent tronsonului de legatura cu canalul de gaze a cazanului nr.1 Pregatirea canalului colector de gaze brute INST. ELECTRICE si AUTOMATIZARE Instalare programe si teste furnizor de echipament; Finalizare trasee cabluri electrice de alimentare la: - camera de conexiuni; - camera apei de proces; - camera compresoarelor,etc; Teste progres general lucrări: 67% Retehnologizarea a trei cazane de abur, CAEI, CAE? si CAK3 (IMA6), în CET Sud Romenergo 69.825.167 lei | 35.018.858 lei progres financiar general : 50.15% S-au efectuat probele cu CAES la rece si la cald. S-au montat supraincalzitorii la CAE nr.2 S-a montat economizorul la CAE nr.2 Sau finalizat colectorii inferiori CAE nr.2 La CAE 2 s-au montat arzatori gaze naturale si ambrazurile S-a montat statiile de gaz Se lucreaza la conducte gaze naturale Se monteaza armatura fina La CAE 1, ca si la CAE 2 si 3, proiectarea este Pag 34/ 48

avizata e Totodata sunt realizate instalatiile si echip. comune celor trei cazane, cu precizarea ca sunt executate la CAE 3 = primul cazan retehnologizat + CAI | Lucrari de demontare la arzatoare de gaz, îratzer, conducte praf carbune, palnie cazan , supraincalzitor , preincalzitori de aer S-a inceput montarea cutiilor arzatoare gaz Livrat arzatoare CAE 1 + CAZ S-au finalizat lucrari de montaj la tubulaturi aer si compensatori, supraincalzitori si preincalzitori de aer, conducte in sistemul sub presiune Montare gratar postadere Livrat krater Montat conducte gaz Demontat dulapuri AMC CA2 + progres lucrări : 98% pentru CAE nr. 3, 43% la CAE nr.2 si 20% la CAE nr.1 e Ca medie, progres general fizic, inclusiv proiectarea si inst. Comune celor 3 cazane = 53% Pag 35/ 48

Realizari ale programelor de investii al SC COLTERM SA in anii 2007-2013 140,000,000 + 131,677,625 120,000,000 100,000,000 +— — _ 80,000,000 50,000,000 + - — 1 | 44,000,060 48,000,000 28,105,693 21,360,33% 23,205,832 15185, 508 — | 19,326,605| 20,000,00Q 5,988,835 5,373,875 5,046,580 1,457,590 [] Alocaţii ] Ţ | Surse | Alocaţii proprii |bugetare Surse Surse proprii [bugetare | proprii [bugetare Surse Alocaţii Surse Alocaţii Surse | atocaţii Alocaţii | | proprii |bugetare | proprii | bugetare | | proprii | bugetare proprii | bugetare 2011 2012 2013 | Surse | Alocaţii | | | | i ţ l 2007 ! 2008 | 2009 2010 ANI Pag 36/ 48

3.7. ANALIZA FORTEI DE MUNCA Structura personalului la nivel de societate la 30.06.2013 este urmatoarea SOCIETATE Total personal Personal Personal TESA direct indirect productiv productiv TOTAL 961 656 76 229 Structura fortei de munca din punct de vedere al pregatirii profesionale: TOTAL Nr. Personal 961 Studii superioare 179 Studii medii 72 Scoala de maistrii 43 Muncitori calificati 665 Muncitori necalificati 2 Structura personalului in functie de vechimea in munca Vechime (ani) panala | 3-5 | 5-0 10-15 | 15-20 | peste 20 3 ani ani ani ani ani ani SC COLTERM SA 9 3 14 27 82 844 Structura personalului pe varsta si sexe este : SC COLTERM SA VARSTA (ani) 20-30 | 30-40 | 40-50 | 50-60 | Peste Total ani ani ani ani 60 ani total barbati 18 2 344 292 27 753 total femei 3 18 119 66 0 208 STRUCTURA PERSONALULUI PE MESERII LA DATA DE 30.06.2013 FUNCTII Total INGINERI 59 ECONOMISTI 16 CONSILIER JURIDIC CONSILIER CONTABIL DIRECTOR DIRECTOR ECONOMIC DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL DISPECERI FUNCT. ADMINISTRATIV FUNCTIONAR ECONOMIC REFERENT MARKETING INFORMATICIAN tă | | mt | om [UR | UI i | | ră ră PD UE SPECIALIST REL. PUBLICE m ATI AA

SPECIALIST RESURSE UMANE SPECIALIST IN DOM. CALITATII SPECIALIST MANAGEM. DESEU OPERATOR PRELUCRARE DATE te GESTIONAR PRIMITOR DISTRIBUITOR CASIER INCASATOR _ CITITOR. CONTOR METROLOG pă BOBINATOR INGINER DE SISTEM WI D| | = | D | mi e | tea ADMINISTRATOR RETEA CALCUL SUBINGINERI+alt SSD MAISTRII TEHNICIENI ANALIST PROGRAMATOR AJUTOR. ANALIST TERITORIAL PROGRAMATOR. SEF ATELIER SEF BIROU = SEF TURA TERMOMECANICĂ SEF COMPARTIMENT SEF COLOANA AUTO SEF SERVICIU SEF SECTIE SEF LABORATOR SEF DISPECERAT INSPECTORI to | pa | (l-a | | O | A SIE RESPONSABIL CU DEPOZ. SI VERIF. MATERIALELOR REVIZOR CONTABIL SECRETARA ARHIVAR OPERATOR CALCULATOR OPERATOR PROGR. PLANIF OPERATORI POMPE PACURA | bd | 03 | bă [d | | pă OPERATORI CCT TURBINE OPERATORI TRATARE APA OPERATORI PUNCTE TERMICE - | m OPERATOR CENTRALA TERMICA a ELECTRONIST SERVANT POMPIER MOTOPOMPIST OPERATOR POMPE =& dolce | m | _ OPERATOR CAF OPERATOR MORI et OPERATOR TERMOF, INCINTA OPERATOR ARZ. CAZANE d OPERATOR AUXILIAR CAZANE OPERATOR CCT CAZANE ad OPERATOR BOILERE OPERATOR CC FLUID DENS OPERATOR CAPTARE APA DU RI IA PM AA AR

OPERATOR CC COMBUSTIBIL 5 OPERATOR CC TRAT APEI T 4 MASINIST INST HIDRO 4 MASINIST MASINA 60051 1200T/H 17 MASINIST BENZI 24 MASINIST MASINI TERASAMENTE 1 OPERATOR DESCARCAT CARBUNE 1 SEF MANEVRA L ELECTRICIENI 69 METROLOGI 10 LACATUSI 67 SUDORI 36 TIMPLARI 2 TINICHIGIU 2 ZIDARI 7 ZUGRAV 2 INSTALATORI 55 INGRIMTOR SPATII VERZI 2 TABORANII 13 SOFERI | 43 AUTOMACARAGIST 2 MECANIC AUTO 3 MASINIST MASINI MOBILE 9 PRELUCR. ASCHIERE 8 TOTAL PERS 361 3.8. PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE PUNCTE TARI: a) Personal cu experienta : tehnicieni, capabili si cu suficiente cunostinte; b) Instalatii amortizate; c) Mijloace tehnice, instrumente, vehicule — exista; d) Intretinere corectiva acceptabila; e) Puncte termice, Centrale termice, Retele dezvoltate si stabilite; f) Centrale electrice si de termoficare, Microcogenerare stabilite; g) Compartiment de mediu stabilit si cu activitate curenta coerenta; h) Compartimentul de securitate si igiena muncii definit; i) Sistem integrat de management al calitatii, mediului , sanatatii si securitatii in curs de implementare; j) Locuri de munca modernizate (birouri, ateliere). PUNCTE SLABE: » Mentalitatea de tip învechit și lipsa unei culturi organizaționale bazată pe regulile economiei de piaţă. » Evaluarea superficială a personalului datorată schemei îmbătrânite de personal (lipsa personalului tânăr), care duce la premisa că fiecare cunoaşte pe fiecare şi evaluarea de personal de către angajaţi nespecializaţi. » Personal angajat frustrat, îmbătrânit, fără potenţial de perfecționare (nu pot utiliza tehnica de calcul), reticenţă la schimbare. » Salariile mari existente pentru personalul angajat si protejat de CCM. » Sistemul de management integrat este ignorat la aproape toate nivele ierarhice deşi acest sistem este unul care trebuie să ajute și să ușureze activitatea curentă a personalului. Pi AA AD

Parcul auto învechit (utilaje, macarale, autoturisme etc.) Stocuri în magazii din perioada 1988 — 2004, fără mişcare. inerția Serviciului energetic din cadrul Primăriei Timişoara care nu a pus în aplicare prevederile legale privind debranşările ilegale. e Lipsa fondurilor privind realizarea unor campanii agresive de imagine şi promovare a unor servicii. » Lipsa lichidităților a dus la achiziții de produse întârziate şi la prețuri mai mari decât cele pe care le estimam. Achitarea produselor cu întârziere a dus la achiziționarea unuor produse de calitate inferioară. Neatragerea de consumatori din categoria agenti economici care sunt cei mai afectati de liberalizarea pretului la gaze. » Cresterea pierderilor de energie termica in retelele primare si secundare de termoficare datorita lipsei fondurilor de reparatii necesare reabilitarii acestor retele. » Neadaptarea preţului de producţie a energiei termice livrate la indicele de inflație a generat pierderi mari in BVC-ul din 2012. e In sezonul rece 2012-2013 lipsa capacitatilor de productie ia CET-SUD care au fost in retehnologizare si nu au fost definitivate la timp, a dus la obtinerea de preturi mai mari la energia termica produsa. » Lipsa lichiditatilor financiare a atras in perioada 2010-2011 utilizarea de imprumuturi de la banci care au fost de peste 35% din cifra totala de afaceri. » Datorita situaţilor financiare complexe determinata de încasarea cu foarte mare întârziere a subvenţiilor cuvenite din perioada 2008 — 2012 ce a condus la decapitalizarea societății cu circa 70 millei a îngreunat aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli în Consiliul de Administraţie în luna decembrie pentru anul 2013. » Greutate mare în achitarea la termen a furnizorilor şi a datoriilor la bugetul de stat (întârzieri de peste 90 zile) ca urmare a lipsei de disponibilităţi datorita următoarelor: - reducerea veniturilor ca urmare a debranșărilor agenţilor economici și a asociaților proprietari (locatari). - creșterea pierderilor datorita reducerii veniturilor, creșterea preturilor la inputuri (combustibili, materiale, energie electrica etc.) în timp ce tariful la energia termică a rămas nemodificat din anul 2008. In urma acestor analize privirid punctele tari si cele slabe se pot stabili anumite solutii strategice privind in primul rand organizarea si restruciurarea anumitor activitati (atat la direciia productie cat si la departament mentenanta). Daca in departamentul productie multe dintre activitati au fost organizate conform unor sisteme de managerment industrial coerente, in sectorul distributie au fost organizate activitati conform unor percepte aleatorii. Ca urmare se propune o dimensionare si mai mare a activitatilor de operare a retelei de distributie si inscrierea lor în tiparele managementului industrial, coerent. Lucrarile de interventie ale dispeceratului vor fi suplimentate in asa fel încat sa se rezolve cele mai multe incidente din punctele termice, din centralele de cartier si consumatorii finali. Ca urmare, se propune o noua organizare a sistemului de distributie a energiei termice in ceea ce priveste reteaua de termoficare, si un nou mod de lucru in acest sector. Pentru o mai eficienta utilizare a fortei de munca atat in exploatare cat si la reparatii se propune organizarea activitatii pe ateliere care sa contina formatii de exploatare si de reparatii. Astfel se vor acoperii pe perioada de exploatare locurile vacante cu lucratori din formatiile de reparatii. Pentru perioada de vara personalul de exploatare va executa lucrari de reparatii. NI 46

O alta motivatie a unirii celor doua activitati este formarea centrelor de cost, In sectorul distributie se vor primi cantitatile de energie termica in punctele termice care trebuie sa se organizeze cat mai bine ca la consumatorii finali sa fie vanduta energia cu pierderi minime. Fac precizarea ca implementarea acestui nou sistem de organizare va fi de durata avand în vedere reticenta personalului la schimbare. O importanta deosebita o are lipsa lichiditatilor financiare necesare sectorului de reparatii astfel cele doua sectii de reparatii au fost asimilate de sectiile de exploatare fara ca sa se conturbe procedurile care sunt destinate mentenantei. 3.9, INDICATORII ECONOMICO — FINANCIARI La finele anului 2012, rezultatele economico-financiare ale societatii sunt prezentate în anexa nr.1. Principalele cauze ale acestor rezultate economice sunt: ajinregistrarea de 6,9 millei penalitati catre Ministerul Finantelor in conditiile in care obligatiile de plata ale CLT Colterm catre MF in perioada 2008 — 2011 au fost in permanenta mai mici decat sumele cuvenite si neincasate de la bugetul de stat confom prevederilor OG 36/2006 republicat. Precizam ca în baza HCL nr.337 /28.06.2011 conducerea executiva a solicitat prin 6 audiente la conducerea ANAF Bucuresti compensarea subventiilor de incasat ale Colterm cu obligatiile de plata catre bugetul consolidat. Aceasta compensare s-a realizat in trim.IV.2012 cand s-au incasat 49,7 mil.lei de la bugetul de stat conform OG 13/2012.Prin aceasta operatiune ANAF a incasat de la Colterm penalitati de 15 mil lei si nu a decontat datoria la fondul de risc reprezentand rate neachitate la scadenta in suma de 14 mil lei. b) livrarea cu 77.482 Gcal mai putin in anul 2012 fata de anul anterior cu o influenta negativa asupra veniturilor de 20,3 mil lei iar asupra rezultatului contabil de 9,7 mil lei. c) inregistrarea pe costurile anului 2012 a contributiilor societatii aferente drepturilor salariale preliminate pe costuri in anul 2011 de 0,732 mil lei. d)plata a 1,845 mil.lei plati compensatorii catre salariatii disponibilizati ejplata a 2,574 millei drepturi salariale aferente anului 2007 pe baza de sentinta judecatoreasca si conform protocol incheiat cu sindicatele. Conform anexei ( 5) se constata ca în perioada 1.01.2010-31.12.2012 CLT Colterm a inregistrat o pierdere de 45,3 millei in conditiile in care s-au inregistrat pe costuri majorari si penalitati în suma de 43,8 mil lei. Din acestea a achitat pana in prezent 31,9 mil.lei cu o influenta negativa asupra capacitatii de plata. Aceasta situatia a fost determinata de incasarea cu foarte mare intarziere a subventiilor cuvenite pentru energia termica livrata populatiei asa cum rezulta din anexa 2). Pentru a evita intreruperea furnizarii gazelor naturale necesare procesului de productie in luna octombrie 2010 Colterm a contractat un credit de 50 mil.lei pe o perioada de 3 ani de ia Bancpost, credit garantat de catre Primaria Timisoara. Pana in prezent compania a rambursat 31,25 mil.lei din acest credit. Ca atare putern aprecia ca s-au achitat circa 9 mil.lei dobanzi pentru aceste credite cu o influenta negativa asupra rezultatelor financiare si capacitatii de plata a societatii. Din aceasta cauza societatea a fost obligata sa plateasca cu prioritate salariile, stopajul la sursa si consumul de gaz de la SC OMV Petrom Gas SA si nu a putut achita la termen obligatiile catre buget chiar daca dobanzile si penalitatile anuale sunt de 34%. Totodata mentionam ca CLT COLTERM SA conform evidentelor sale, a virat de regula la termen “stopajul la sursa”, in cel mai rau caz cu o intarziere de maxirn 20 zile. Pentru evitarea blocarii conturilor si a platii unor dobanzi asa de mari din luna septembrie 2012, am negociat contractarea unor credite cu diverse banci — BCR, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BRD Groupe Găânerale, Eximbank, nereusind accesarea unor noi plafoane. In perioada 2008 -2012 unitatea a avut obligatii de plata catre bugetul de stat mai mici decat soldul compensarii pentru cresterea neprevizionata a pretului la combustibili neincasat de la Ministerul Administratiei si Internelor conform prevederilor OG 36/2006. MR aa AA

De aceea, compania noastra care asigura agentul termic pentru 70% din populatia municipiului Timisoara (circa 70.000 apartamente) are in prezent datorii catre furnizorul de combustibil OMV Petrom Gas SRL 28,1 millei aferent perioadei i1.2013-VI.2013, Complexul Energetic Oltenia 17,4 mil.lei carbune aferent perioadei 1X.2012 — V.2013 si SNTFM CFR Marfa 18,8 mil.lei aferent perioadei XII.2012 — IV.2013. Acesti furnizori ne conditioneaza continu livrarile de combustibili de achitarea unor sume lunare. Intrucat am achitat in ultimii 3 ani penalizari, majorari in suma de 31,9 mil.lei, practic nu avem posibilitatea de a achita la termen obligatiile fata de Ministerul Finantelor. Conform declaratiilor 100, 112 si 300 CLT Colterm inregistreaza la 31.05.2013 datorii catre bugetul consolidat al statului in suma de 17.525 mii lei. Totodata mai precizam ca societatea are de achitat lunar obligatii salariale si celelalte cheltuieli de functionare care recesita a fi acoperite din surse proprii. Deasemenea prin adresa nr.8500/28.111.2013 am solicitat ANAF esalonarea la piata pe o perioada de 24 luni a sumei de 14.994 mii lei, reprezentand obligatii la plata catre Ministerul Finantelor. In documentatie am aratat ca este în curs de elaborare un Program de restructurare pentru a eficientiza activitatea companiei. Prin Decizia de esalonare la plata nr.67777.V.2013 Directia Generala de Administrare a marilor Contribuabili din cadrul DGFPMc Bucuresti a aprobat esalonarea la plata pe o perioada de 24 luni a “obligatiilor fiscale exigibile” existente în sold la data de 7.V.2013 in suma de 17.775.203 lei”. Se constată conform anexei 3 că în cei 9 ani de existenta ai companiei, respectiv 101.2004-31.122012, s-a înregistrat o pierdere de 55,3 miliei, din care 28,5 millei reprezinta penalizari si majorari percepute de Ministerul Finantelor si este aferentă neîncasarii subventiilor cuvenite de la bugetul de stat ce a condus la neplata la scadentă a obligatiilor către bugetul statului. Se remarcă faptul că soldul subventiei neîncasate a crescut continu (anexa nr.2) și a fost în permanenta in perioada 2008 -30.1X.2012 mai mare decat obligatiile catre bugeiul de stat chiar daca acestea înclud majorari și penalitati. Pe viitor pentru a putea evita plata majorarilor catre bugetul de stat este necesar să se asigure încasarea sau finanțarea din credite a 80% din soldul subventiilor de încasat de la bugetul de stat și local. Având în vedere sentința civilă nr.8263/P/24.11.2010 pronunțată de către Tribunalul Timiș, rămasă definitivă şi irevocabilă, prin protocolul încheiat între administrație şi sindicate, în data de 11 octombrie 2011 s-a convenit ca suma totală cuvenită salariaților în cuantum de 6.306.077 lei să fie achitată în 10 tranşe trimestriale în valoare egale. Ca atare in anul 2011 s-a constituit provizion în sumă de 5.675.421 lei aferent platilor din anii 2012 şi 2013. In anexa nr 4 este prezentată situația lucrarilor realizate din fondurile de investitii. Se constata ca s-au realizat cheltuieli în suma de 4.736.907 lei. Precizam ca la finele anului 2012 au rămas în sold faciuri neachitate în suma de 3,4 mii.lei aferente lucrarilor de investitii din care 0,9 mil.lei sunt aferente lucrarilor de investitii prevazute a fi finantate de la bugetul local in anul 2010. II. Situatia financiara la data de 31.V.2013 Conform situatiei realizarii principalilor indicatori economico- financiari (anexa nr.7) se constata ca in primele 5 luni ale anului 2013 s-a inregistrat o pierdere de 5.418 mii lei faţă de perioada similară a anului 2012 când s-a realizat un profit de 2.058 mii lei. Aceasta situație este determinată de: - livrarea cu 55.935 Gcal mai puţin în 2013 față de perioada similară a anului trecut. Luand in calcul cota de 46,5% cheltuieli fixe conform realizarilor din anul 2012 rezulta o influenta negativa in rezultatul contabil de 7.407 mii lei . -depasirea fondului de salarii cu 2.705 mii.lei achitat in ianuarie 2013. Cotele salariale aferente sunt de 653 mii lei. înregistrarea pe costurile anului 2013 a contributiilor societatii aferente drepturilor salariale preliminate pe costuri în anul 2011 de 350 mii lei. a AI AA

Rezultatul financiar nu a fost influentat de 1.256 mii lei drepturi salariale aferente anului 2007, intrucat pentru aceste cheltuieli inregistrate în anul 2013 s- au constituit provizioane în anul 2011. Ca urmare a contractarii cu intarziere a materialelor necesare nu s-a reusit demararea lucrarilor de investitii executate cu sectia de reparatii din luna mai si ca atare in primele 5 luni ale anului sectia de reparatii a realizat lucrari de investitii cu o manopera de doar 31.053,94 lei. Conform BVC aprobat pe anul 2013 valoarea veniturilor realizare din aceste lucrari este pe acest an 4 mil.lei. In primele 5 luni ale anului nu s-a realizat nici un venit din vanzarea de fler vechi. De asemenea s-a demarat cu intarziere contorizarea individuala pe orizontala. Conform anexei nr.6 in toate lunile din acest an sectorul distributie a inregistrat pierdere cumulat pe 5 luni 13,3 mil.lei. Aceasta situatie este determinata de: ajtariful de distributie pentru energia termica a fost aprobat in luna octombrie 2008 si ca atare la ora actuala nu reusim sa ne incadram in el. Astfel din 2008 principalele tarife s-au majorat astfel: a)apa rece a crescut de la 2,56 lei/mc la 4,36 lei/mc (pret mediu 2013); b)energia electrica 0,35587 lei/Kwh in tarif 2008 la 0,55479 lei/Kwh pret mediu 2013; c)desi personalul din distributie a scazut de la 640 oameni in 2008 la 449 in prezent, totusi se inregistreaza o depasire a cheltuielilor cu munca vie pe primele cinci luni de 3.881 mii lei., Se constata o scadere a energiei termice livrata in anul 2012 fata de anul 2008 cu 171.815 Gcal, deci a reducere in medie de circa 43.000 Gcal anual. In anexa nr.3 prezentam evolutia rezultatului economic pe cele 2 sectoare- productie si distributie - de la crearea Coltermului si pana în anul 2012. Societatea a intimpinat greutati in aprovizionarea cu carbune in sensul ca SNL Oltenia si ulterior Complexul Energetic Oltenia au refuzat in perioada 2010 — 2011 sa livreze carbunele, conditionand livrarile de achitarea la zi a obligatiilor la plata, inclusiv penalizati si acceptarea unei penalitati de 0,1% pe zi (exemplu: adresa nr. 8466/26.0ct.2011, anexa nr.8) Pentru a continua livrarile am fost obligati sa emite bilete la ordin prin care ne angajam sa achitam 2-8 ril.lei pe luna, adica ne angajam sa platim carbunele sub 30 de zile de la livrare. Desi am solicitat o rescadentare pe o perioada de 4 luni am fost refuzati si s-au depus biletele la ordin in banca inregistrand incident de plata ce practic ne-a ingreunat negocierile cu bancile finantatoare pentru prelungirea cu inca un an de zile a liniilor de credit contractate. Totusi in cursul trim. 2013 am reusit prelungirea cu un an de zile a liniei de credit cu 8 ril.lei contractata cu Banca Transilvania si a liniei de credit de 8,9 mil.lei contractata cu BCR. în prezent suntem in tratative avansate cu sanse de 70% pentru accesarea unor plafoane de credite de circa 20 mil.lei cu Alpha Bank, Banca Millenium si Banca Transilvania. Pentru a reusi aceste finantari s-au impartit incasarile pe 4 banci. Analizand anexa nr.9 intocmite in baza balantelor de verificare incheiate in perioada dec.2010 — mai 2013 se constata ca incepand din luna noiembrie 2011 obligatiile de plata ale societatii sunt mai mari decat sumele de incasat. Aceasta situatie se datoreaza: a)decapitalizarii efective a societatii prin plata celor 31,9 mil.lei majorari si penalitati achitate in perioada 2007 — 2012, desi soldul subventiilor neincasate de la bugetul de stat si local a fost in permanenta mai mare decat sumele de plata. b)achitarea a minim 25 mil.lei dobanzi la credite curente in perioada 2007 — 2012 care am fost obligati sa le contractam ca urmare a neincasarii subventiilor. Dealtfel Consiliul Local Timisoara a avut subventii de achitat in permanenta de la crearea Coltermului intre 22 mil.lei la 01 ian.2004 si 3,2 mil.lei la data de 10 iulie 2013. Pentru rezolvarea acestei decapitalizari s-a intervenit solicitandu-se sprijin cu adresa nr. 8386/24.04.2013 la DI. Ministru ai Finantelor Chitoiu Daniel si cu adresa nr.12559/28.06.2013 la di. Ben-Oni Ardelean prin care solicitam "Acoperirea pierderilor de 70 mil.lei generate de incasarea cu foarte mare intarziere a subventiilor cuvenite de la bugetul de stat”. cin perioada 2011 — 31.05.2013 compania a rambursat 49.5 mil lei credite de exploatare, respectiv: 7 mil.lei credite la Banca Transilvania, 5 mil.lei la Alpha Bank si 37,5 mil.lei la Bancpost. In urma eforturilor facute s-a negociat cu SNTFM “CFR Marfa” conform Conventiei de esalonare la plata nr.8592 incheiat in data de 26.04.2013 rescadentarea datoriei de 24 mil.lei pe o perioada de 24 luni. M-— dA

.3.10. BVC PE ANUL 2013 (COMENTARII) . Bugetul de venituri si cheltuieli este construit ţinand cont de temperaturile medii exterioare realizate în anul 2012, cu menţinerea pe tot parcursul anului 2013 a preţului local actual de facturare pentru populație. Pentru anul 2013 se propune realizarea unui profit brut de 49,1 mii lei. S-a apreciat ca vom furniza agent termic unor agenţi economici noiurmare a creşterii substarțiale, până ta finele anului 2014, a prețului gazului livrat consumatorilor industriali. Energia electrică prezumată a se livra este de 32.635 MWh din CET Sud, CT Freidorf si Centrala Hidroalectrică ceea ce va aduce un venit de peste 10,5 mil lei. La determinarea costurilor cu combustibilul, pentru carbune s-a luat in calcul prețul stocului existent la 31.12.2012. În ceea ce priveşte gazul,acesta a fost menținut la acelaşi nivel de preț cu cel din luna ianuarie 2013 adică de 1.109 lei/1000 mc cu acciză (fără TVA). S-au prevăzut plăți compensatorii în sumă de 780 mii lei lei apreciind că în sem.ll.2013 vor fi disponibilizați un numar de 100 persoane, iar plăţile compensatorii se vor achita in 12 rate lunare. Deasemenea s-au prevăzut plăți compensatorii în sumă de 1.825 mii lei aferente disponibilizărilor de personal efectuate în anul 2012 și neachitate. Având în vedere sentința civilă nr.3263/P/24.11.2010 pronunțată de către Tribunalul Timiş, rămasă definitivă şi irevocabilă,prin protocolul încheiat între administraţie și sindicate, în data de 11 octombrie 2011 s-a convenit ca suma totală cuvenită salariaţilor în cuantum de 6.306.077 lei să fie achitată în 10 trange trimestriale în valoare egale. Ca atare s-a prevăzut pentru anul 2015 plata sumei de 2.522 mii lei, depășindu-se fondul de salarii realizat în anul anterior.Deasemenea in baza Deciziei Civile nr.2200/2.10.2012 a Curtii de Apel Timisoara s-a achitat in trimestrul 1 2013 Catre Sindicatul Exploatare CET Centru, prin executor judecatoresc , suma de 563,9 rnii lei. Ca atare s-a prevazut suplimentar în fondul de salarii suma de 3086 mii lei. Câştigul mediu lunar pe salariat aferent personalului angajat pe baza de contract individual de muncă prezintă o creştere de 5,89% iar productivitatea muncii în unităţi valorice calculat ca raport între veniturile totale şi numărul mediu de salariați prezintă o creștere de 13,41% faţă de realizările anului 2012. 3.11. ANALIZA DE PIATA Eneraie termica In anul 2012 s-au debransat de la sistemul centralizat de incalzire cca 5500 apartamente, fapt care duce la o reducere a consumului de energie termica cu cca. 47.000 Gcalfan In anul 2011 s-au debransat de la sistemul centralizat de incalzire cca 7650 apartamente, fapt care duce la o reducere a consumului de energie termica cu cca. 62.500 Gcalan. În acetasi an s-au reconectat 96 de apartamente conventionale (apartamente in condominii si case), ceea ce duce la o crestere a consumului de energie termica cu cca 690 Gcal/an. In anul 2010 s-au debransat de la sistemul centralizat de incalzire cca. 2520 apartamente, fapt care duce la o reducere a consumului de energie termica cu cca. 20.500 Gcal/an. In acelasi an s-au reconectat 96 de apartamente conventionale (apartamente in condominii si case), ceea ce duce la o crestere a consumului de energie termica cu cca. 890 Gcal/an. In luna martie 2010 s-a bransat la reteaua de transport un complex de locuinte nou, pe strada Luceafarul nr.9, dotat cu punct termic propriu, ceea ce a dus la o crestere a cons/ cu cca. 700 Gcal/an. In anul 2009 s-au debransat de la sistemul centralizat de incalzire cca. 600 apartamente, fapt care duce la o reducere a consumului de energie termica cu cca. 4.650 Gcal/an. În acelasi an s-au reconectat 60 de apartamente conventionale , ceea ce duce la o crestere a consumului de energie termica cu cca 430 Gcal/an. Energie elecirica Energia electrica este produsa în cadrul COLTERM la CET Sud, CET Freidorf si CHE Bega. Pana in anul 2009, anul casarii turboagregatului TA1, energia electrica s-a produs si la CET Centru. Energia electrica produsa la CET Freidorf este calificata ca energie produsa în cogenerare de inalta eficienta. Vanzarea energiei electrice produse se realizeaza astfel : Mm 44 AA

- pentru energia electrica produsa la CET Freidarf prin contracte reglementate - pentru energia electrica produsa la CET Sud prin contracte reglementate pana in martie 2011 si pe Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU) dupa aceasta data - pentru energia electrica produsa la CHE Bega prin contracte reglementate pana la 31.12.2011 si pe PZU dupa aceasta data. O mica parte din energia electrica produsa este vanduta direct consumatorilor racordati la barele centralei CET Sud Timisoara, si anume SC. ENERGOTEROM S.R.L. si SC. ENERGOMONTAJ S.A. Energie electrica vanduta in perioada 2010-2012 CET Freidorf MHC Bega CET Sud [MWh] MI ME, 2010 17.877 3.582 2.503 Coniracle pe 2011 24.082 1610 2.768 piata _ reglementata (en gros) 2012 18.448 2.234 2.368 2010 - - Consumatori 2011 287 - - racordati la barele centralei 2012 208 - - CAPITOLUL 4. PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE AL S.C. COLTERM S.A. 4.1. PROGRAM DE RESTRUCTURARE TEHNICO-ECONOMICO-FINANCIARA Principalele cai tehnico — economico -— financiare pentru reducerea costurilor de productie si reducere a pierderilor, pentru perioada urmatoare sunt: crt. Denumire lucrare Nr. Obiective urmarite Tehnice Economice 1 Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din municipiul Timisoara in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana -cresterea randamentului de producere a energiei termice cu aprox. 7% -reducerea emisiilor de noxe la valorile prescrise de legislatia de mediu reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Reducerea costurilor de producere a energiei termice cu cca. 1.000.000 lei/an in 2013 si 8 000 000 lei/an in 201 Reducerea emisiilor de CO2 cu aprox. 2000 tan Transformarea a 6 Centralele Termice de cartier in Puncte Termice -cresterea productiei de energie electrica in cogenerare -cresterea cantitatii de energie termica livrata din CET Sud si prin aceasta cresterea productiei de energie terrnica realizata pe combustibil solid (lignit) in detrimentul celei pe gaze naturale Realizarea unor venituri suplimentare din vanzarea energiei electrice de cca. 300.000 lei/an Reducerea costurilor de producere a energiei termice cu cca. 1.500.000 lei/an Alimentarea CET -Sud din reteaua de gaz a SC Transgaz SA Medias finalizare -cresterea cantitatii de energie termica livrata din CET Sud Reducerea costurilor de producere a energiei termice cu cca. 5.000.000 lei/an Realizarea investitiilor planificate in reteaua de transport energie termica -scaderea cu 0,8%/an a pierderilor de energie termica -reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Reducerea costurilor de producere a energiei termice cu cca. 600.000 lei/an m AEP AD

Reducerea emisiilor de C02 cu aproximativ 2000 Van 5 Transformarea CT Dunarea si | -producerea energiei in cogenerare de Reducerea costurilor de CT Buzias in CET-uri prin inalta eficienta producere a energiei montarea unor unitati de termice cu cca. 150.000 cogenerare de mica putere lei/an Realizarea unor venituri suplimentare din vanzarea energiei electrice de cca. 80.000 lei/an (motoare termice) Aplicand aceste masuri, care sunt la indemana S.C. COLTERM S.A., costurile de productie vor scadea cu 10.250.000 lei/an in 2013 si cu inca 8 000 000 lei pe 2014. Avand in vedere ca prin anumite lucrari se reduce si emisiile de COz cu 2700 tan, cheltuielie cu certificatele de emisii CO se vor reduce cu minim 27.000 Euro/an. Pentru ca lucrarile precizate la aliniatul precedent sunt si lucrari de modernizare, se estimeaza si o productie suplimentara de energie electrica, veniturile suplimentare realizate urmand sa creasca cu 380.000 lei/an. 4.2. PROGRAM DE RESTRUCTURARE A FORTEI DE MUNCA Programul de restructurare si reorganizare al S.C. Compania Locala de Termoficare COLTERM S.A,, tine seama de interesele si necesitatile majore ale principalelor categorii de personal si organizatii implicate, respectiv: Consiliul local al Municipiului Timisoara, beneficiarii, salariatii, sindicatele si administratia. La stabilirea scopurilor si modalitatilor de intocmire a prezentului Program s-au avut în vedere urmatoarele documente: - Bugetul de venituri si cheltuieli al S.C. Compania Locala de Termoficare COLTERM S.A., pe anul 2012 si proiectia pe anul 2013; - Contractul Colectiv de Munca al S.C. COLTERM S.A. pe anii 2013-2014. Prezentul program isi propune in domeniul fortei de munca urmatoarele: - Asigurarea gradului de ocupare pentru personalul din cadrul societatii; - incadrarea in fondul de salarii prevazut in fundamentarea Bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013; In conditiile actuale, activitatile se vor concentra asupra obiectului principal de activitate cu satisfacerea cerintelor de calitate ale agentului termic si al apei calde de consum si prin aceasta a dlientului final. - Prin disponibilizarea unui numar de 120 angajati, in anii urmatori vom face economie la fondul de salarii de aproximativ 9% anual, iar incepand cu 2014 va rezulta crestere a productivitatii muncii cu aprox. 7,5%. In urma analizei personalului pe principalele segmente de productie, intretinere si reparatii, personal auxiliar si TESA, consideram a fi oportuna desfiintarea a minim 120 de posturi la nivelul intregii societati, cu reducerea aferenta a numarului de salariati din cadrul S.C. Compania Locala de Termoficare COLTERM S.A. Precizam ca renuntarea la aceste posturi nu va afecta activitatea de productie specifica societatii. In urma implementarii unei noi structuri organizatorice se va asigura pentru societate, functionarea în conditii de siguranta in exploatare si eficienta economica cu un numar mai mic de personal. Aplicarea efectiva a reducerilor de personal in raport cu posturile care se desfinteaza se va face obligatoriu pe posturi de aceeasi natura, avand la baza prevederile art.4.83 din Contractul Colectiv de Munca al S.C. COLTERM S.A. pe anii 2013-2014, in vigoare, in urmatoarea ordine: - salariatii care sunt patroni; - salariatii care indeplinesc conditiile de pensionare pentru limita de varsta si munca depusa; - salariatii care indeplinesc conditiile de pensionare anticipata; m AB 4

- salariatii care cumuleaza pensia pentru limita de varsta cu salariul, - salariatii care au aprecieri minimale la evaluarea anuala, pe categorii si grade profesionale. Daca dupa aplicarea masurii de desfacere a contractelor individuale de munca ale persoanelor care se incadreaza in aliniatul precedent, numarul de posturi ce urmeaza a fi desfintate nu a fost acoperit, pentru restul vor fi avute in vedere urmatoarele criterii minimale: a) salariatii care in urma evaluarii medicale au fost declarati ”inapt” pentru desfasurarea activitatii conform cerintelor postului; b) daca aceasta masura ar putea afecta ambii soti care lucreaza in societate, se va putea desface contractul individual de munca doar sotului cu venitul cel mai mic; c) masura sa nu afecteze mai intai persoanele care au copii in intretinere; d) salariatul care este unic intretinator de familie. CAPITOLUL 5. CONCLUZII Restructurarea, in aceasta etapa, prin masurile tehnice si organizatorice aplicate va asigura eficientizarea activitatii, asigurarea cantitatii de energie termica necesara municipiului Timisoara, cantitatii de energie electrica pentru consumul intern precum si obtinerea unor venituri suplimentare. In vederea eficientizarii activitatii societatii se au în vedere: masurie tehnice prevazute in capitolul 41, care vor reduce costurile cu aproximativ 10.250.000 lei/an si vor aduce venituri suplimentare de 380.000 lei/an; » Automatizarea centralelor termice de cvartal care mai raman si care sunt dotate in acest moment cu cazane moderne (CT Buzias, CT Dunarea si CT IMT). e Automatizarea completa a punctelor termice. » Transformarea unui numar de 6 centrale termice de cvartal in puncte termice, in vederea reducerii costurilor de producere a energiei termice, deoarece prin aceasta masura, viitoarele puncte termice transformate vor putea fi alimentaie cu energie termica produsa pe mixt de combustibil (lignit+gaze), care va avea un cost de producere cu cel putin. 30% mai scăzut. Pe langa acest avantaj si reţeaua termica de transport va avea la randul sau o sarcina termica mai mare, ceea ce in final conduce si la o anumita diminuare a pierderilor de energie termica. . Reabilitarea unor tronsoane vulnerabile de retele termice primare in vederea reducerii pierderilor de energie termica in reţeaua termica de transport » Introducerea unor sectionari in anumite zone cheie din reţeaua termica de transport, in vederea modificarii zonelor deservite de cele doua centrale in cel mai scurt timp, in vederea optimizarii costurilor de producere a energiei termice e introducerea unor motoare termice in CT CENTRU pentru producerea energiei termice in cogenerare si asigurarea consumului electric propriu, in vederea scaderii costurilor cu energia electrica pentru pompaj e Reabilitarea retelelor de termoficare primare si secundare . Odata cu reabilitarile care vor urma se va urmari corelarea diametrelor nominale ale noilor tronsoane cu evolutia si perspectiva consumurilor. Totodata se impune si inlocuirea vanelor de sectionare existente si instalarea de vane noi in noduri de interes pentru a asigura manevrele necesare conducerii si exploatarii sistemului in conditii de fiabilitate ridicata. » Continuarea procesului de retehnologizare prin inlocuirea echipamentelor uzate fizic si moral si adaugarea elementelor de modernizare in 86 de Puncte Termice urbane existente O alta masura eficace in privinta reducerii costurilor in sectorul de distributie ar fi aceea de redimensionare a pompelor din PTICT, în vederea reducerii consumurilor de energie electrica, deoarece in multe puncte termice si centrale de cvartal pompele exisiente sunt supradimensionate in raport cu sarcina termica actuala aferenta M-a ATI AA Î | | ţ

desfiintarea in aceasta etapa a 120 de posturi cu disponibilizarea corespunzatoare a unui numar de 120 de angajati. Propunerile de reorganizare a activitatilor vor continua si în anii urmatori, astfel incat masurile prevazute in “Programul de restructurare al S.C.COLTERM” sa fie indeplinite dar si sa se respecte cerintele sistemului de management calitate-mediu-sanatate. Aceste masuri se vor concretiza prin urmatoarele modificari organizatorice: + Reducerea schemei suprastructurii la nivel de executie; e Flexibilizarea utilizarii personalului si crearea parghiilor necesare indepfinirii indicatorilor de performanta; » Unificarea activitatiilor de dezvoltare si mentenanta in cadrul Directiei Dezvoltare- Mentenanta, tinand cont de complementaritatea celor doua activitati; » Comasarea Biroului Marketing si a Biroului Contracte din cadrul Directiei Comerciale, in Serviciu Marketing avand drept scop crearea unui plan comercial care sa duca la marirea vanzarilor, impulsionarea activitatii de cercetare a pietii cu consecinte si argumente care sa reduca ritmul debransarilor precum si reducerea de personal si funciii de conducere. » Comasarea Biroului Achizitii Lucrari si a Biroului Achizitii Produse intr-un Serviciu Achizitii avand drept scop reducerea de personal si de functii de conducere. » Tinand cont de varsta medie foarte ridicata din cadrul societatii (48 ani) se vor analiza necesitatile functionale concrete privind intinerirea fortei de munca prin angajarea a 30 de persoane. « Ţinând cont de automatizarea celor 120 de Puncte Termice in decursul anilor 2013- 2014, va duce la reducerea personalului deservent in numar de 70 de salariaţi şi angajarea de personal cu studii superioare care să deservească aceste Puncte Termice in număr mult mai mic faţă de personalul existent. e Accesarea de fonduri nerambursabile privind continuarea procesului de inlocuire a reţelei de termoficare, va duce la angajarea de personal ce vor fi plătiţi din fondurile proiectelor. DIRECTOR GENERAL PAMPU PETRICA NM-- an? sn

SE 12,03. ROMANIA Judetul Timis Direcţia Tehnică Primaria Municipiului Timisoara S-a inregistrat cu numarul : RE2013-003639 din 12.09.2013 RBQ0S Sesizări diverse Direcţia Tehnică Am preluat de la Firma: SC COLTERM S.A Cu adresa: Timisoara EPISCOP /LONOVICI nr.4 Total 57 file Termen de rezolvare: 12.10.2013 (obs. ADRESA NR. Termen directie: 27.09.2013 117829/12.09.2013 REF, PROGRAM d RESTRUCTURARE PTR. ANII 2013 -2014 n Timisoara, la 12.09.2013 Consilier/Referem— Daniela Cod FO -24 - 01, ver, 1

S.C. COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE COLTERM S.A. J35/185/.2004; R 16063013 ; cont: B.C.R. RO77RNCB0249009865630001 Str. Episcop Joseph Lonovici nr. 4, cod 300092, Timişoara; i c-mail: office(Bcolterm.ro S.C.COLTERM S.A. Tel. 0040-256—435724; 434614; Fax: 0040-256—431616; Nr. Kr i E2 OF Catre Primaria Municipiului Timisoara-Directia Tehnica In conformitate cu art3 din HG nr.478/10.07.2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.36/2013 privind aplicarea in perioada 2013-2018 a unor masuri de protectie sociala acordata persoanelor disponibilizate prin conciedieri colective efectuate in baza planurilor de disponibilizare, va supunem spre aprobare PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE PENTRU ANII 2013-2014, al Companiei Locale de Termoficare “COLTERM” S.A. si “ Tabelul nominal cu salariatii care urmeaza sa primeasca preaviz” inregistrat cu nr.16013/19.08.2013. Anexam spre informare HOTARAREA CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE AL S.C. COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE “COLTERM” SA. TIMISOARA nr.57/25.07.2013 si HOTARAREA ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR S.C. COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE “COLTERM” S.A. TIMISOARA nr.10/03.09.2013. DIRECTOR GENERAL Petrică Pampu Servicii Clienti:Str. Piatra Craiului nr, 3, cod 300006, Timişoara; e-mail: relatii(Qcolterm.ro Tel: 0040 - 256 - 302611; 494132; Fax: 0040 - 256 — 490241; Dispecerat: NON-STOP Tel: 0040 —256 —494133

O ROMANIA Tudetul Timis Direcţia Tehnică Primaria Municipiului Timisoara S-a inregistrat cu numarul : RE2013-003698 din 23.09.2013 RE05 Sesizări diverse Direcţia Tehnică Am preluat de la Firma: SC COLTERM SA Cu adresa: Timisoara EP F LONOVICI nr.4 Total 2 file Termen de rezolvare: 23.10.2013 (Obs. INAINTARE ADRESA NR Termen directie: 08.10.2013 18568/23.09.2013 REFER SOLICIARE COLTERM NR. 17829/12/09/2013 INREG CU RE2013-3639/2013- REVENIRE (REFER PLAN RESTRUCTURARE COLTERM SA Timisoara, la 23.09.2013 Consilier/Referent, Ioana Calotescu Cod FO-24 - 01, ver.1 aa

S.C. COMPANIA LOCALA DE TERMOFICARE COLTERMS.A. 335/185/.2004; RO 16063013; cont: B.C.R. RO77RNCBO249009865630001 Str. Episcop Joseph Lonovici nr. 4, cod 300092, Timişoara; e-mail: officegdcolterm.ro S.C.COLTERMS.A. Tel. 0040-256-435724; 434614; Fax: 0040-256—431616; Nr. ICE TITI TS Catre, -Primaria Municipiului Timisoara | -Directia Tehnica Referitor la solicitarea S.C. COLTERM S.A. Timisoara avand nr. 17829/12/09/2013, i inregistrata în cadrul Primariei Municipiului Timisoara sub nr. RE 2013-3639/12.09.2013 i revenim cu urmatoarele informatii: Conform dispozitiilor art. 1 aliniatul (3) din QUG 36/2013 Planul de Restructurare al | Companiei Locale de Termoficare COLTERM S.A Timisoara pe anii 2013 -—- 2014 cuprinde urmatoarele: a. Numarul total de salariati la data intocmirii este 961; b. Motivele care determina aplicarea masurilor din planul de disponibilizare sunt: i . Automatizarea centralelor termice de cvartal care mai raman si care sunt dotate in acest moment cu cazane moderne (CT Buzias, CT Dunarea si CT IMT). e Transformarea unui numar de 6 centrale termice de cvartal in puncte termice, in vederea reducerii costurilor de producere a energiei termice, deoarece prin aceasta masura, viitoarele puncte termice transformate vor putea fi alimentate cu energie termica produsa pe mixt de combustibil (lignit+gaze), care va avea un cost de producere cu cel putin. 30% mai scăzut. Pe langa acest avantaj si reţeaua termica de transport va avea la randul sau o sarcina termica mai mare, ceea ce in final conduce si la o anumita diminuare a pierderilor de snergie termica. » Reabilitarea unor tronsoane vulnerabile de retele termice primare in vederea reducerii pierderilor de energie termica in reţeaua termica de transport e Introducerea unor sectionari in anumite zone cheie din reţeaua termica de transport, in vederea modificarii zonelor deservite de cele doua centrale in cel mai scurt timp, in vederea optimizarii costurilor de producere a energiei termice e introducerea unor motoare termice in CT CENTRU pentru producerea energiei termice in cogenerare si asigurarea consumului electric propriu, in vederea scaderii costurilor cu energia electrica pentru pompaj » Reabilitarea retelelor de termoficare primare si secundare . Odata cu reabilitarile care vor urma se va urmari corelarea diamnetrelor nominale ale noilor tronsoane cu evolutia si perspectiva consumurilor. Totodata se impune si inlocuirea vanelor de sectionare existente si instalarea de vane noi in noduri de interes pentru a asigura manevrele necesare conducerii si exploatarii sistemului in conditii de fiabilitate ridicata. e Continuarea procesului de retehnologizare prin inlocuirea echipamentelor uzate fizic si moral si adaugarea elementelor de modernizare in 8 de Puncte Termice urbane existente » Q alta masura eficace în privinta reducerii costurilor în sectorul de distributie ar fi | aceea de redimensionare a pompelor din PT/CT, in vederea reducerii consumurilor de energie electrica, deoarece in multe puncte termice si centrale de Servicii Clienti:Str. Piatra Craiului nr. 3, cod 300006, Timişoara; e-mail: relatii f)colterm.ro Tal: 0040 - 256 - 302611; 494132; Fax: 0040 -256 — 490241; Timar mm IFR EMO TA

cvartal pompele existente sunt supradimensionate in raport cu sarcina termica actuala aferenta retehnalogizare pompe transport termoficare CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud; retehnologizarea a două cazane de apă fierbinte, CAF2 şi CAFA, în CET Centru retehnologizarea a trei cazane de abur, CAE1, CAE2 si CAE3 (IMA6), în CET Sud; autornatizarea completa a punctelor termice şi centralelor termice de cvartal şi reducerea schemei suprastructurii la nivel de executie cu finalizare in octombrie 2013, scaderea producție cu aproximativ 9% față de anul 2011. c. Numarul de salariati necesar pentru desfasurare activitatii in urma aplicarii masurilor din planul de disponibilizare este 880; Numarul de salariati care vor fi afectati de concedieri colective pe anii 2013 — 2014 este de 120; Data la care au loc concedierile colective in aceasta prima etapa este 01.10.2013; Disponibilizarea/Restructurarea se desfasoara in 2 etape si anume: 1. Prima etapa incepand cu data de 01.10.2013 a unui numar de 80 salariati; 2. A doua etapa, la finalizarea automatizarii complete a 120 de puncte termice, in decursul anului 2014 cand se va reduce personalul desrvent in numar de 70 de salariati prin restructurare si redistribuire, dupa caz, la alte activitati. d. e. DIRECTOR GENERAL PAMPU PETRICĂ Mn A