keyboard_arrow_up

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 204/15.04.2014 privind constituirea şi funcţionarea subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara

15.04.2014

Hotararea Consiliului Local 204/15.04.2014
privind constituirea şi funcţionarea subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC -2014 - 9239/08.04.2014 al Primarului Municipiului Timişoara, domnul Nicolae ROBU;
Având în vedere avizele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe, Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţia locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor şi ale Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara,
Având în vedere Adresa Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş, nr. 4123/S2 din 5.03.2014;
Având în vedere Legea nr. 62/2011 Legea dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare;
În conformitate cu prevederile art. 36 alin. 2, lit. (a) şi (b) şi alin. 6. lit. (a), pct. 11 din Legea 215/2001 - privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art.45 din Legea nr. 215/2001 - privind administraţia publică şocală, republictă şi modificată;


HOTARASTE

Art.1: Se aprobă constituirea şi funcţionarea pe lângă Primăria Municipiului Timişoara, a Subcomisiei de dialog social, structură instituţionalizată de consultare tripartită constituită la nivel local, fără personalitate juridică, care funcţionează pe baza informării şi consultării dintre reprezentanţii autorităţilor publice locale şi partenerii sociali - sindicate şi patronate reprezentative, asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace şi stabilitate socială, consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social, precum şi alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice locale asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

Art.2: Componenţa Subcomisiei de dialog social se va stabili ulterior prin Dispoziţie a Primarului.

Art.3.: Se aprobă Regulamentul-cadru privind constituirea şi funcţionarea subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara, conform Anexei la prezenta hotărâre.

Art.4: Cu aducerea la îndeplinire a acestei hotărâri se încredinţează Direcţia Comunicare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Art.5: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Serviciului Juridic;
- Direcţiei Comunicare;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale;
- Direcţiei Clădiri Terenuri şi Dotări Diverse;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei Economice;
- Biroul Managementul Calităţii;
- Biroului Audit;
- Corpului de Control şi Antifraudă al Primarului;
- Mass-media locale.



Presedinte de sedinta
RADU ŢOANCĂ
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: Referat_infiintare_CDS.pdf

PO 53 – 01, ver.2

APROBAT PRIMAR,

NICOLAE ROBU

REFERAT Privind constituirea şi funcţionarea subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei

Municipiului Timişoara

Dialogul social tripartit se manifestă la diferite niveluri şi ia forma consultării şi a informării reciproce iar în forma avansată de parteneriat social, a negocierii.

În România, dialogul social tripartit se desfăşoară în cadrul structurilor instituţionalizate de consultare tripartită (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, comisiile de dialog social) constituite la nivel naţional, central şi local în baza Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte cadre de consultare, precum comisiile de lucru parlamentare sau structuri tripartite constituite ad-hoc. În forma sa avansată, dialogul social tripartit se referă la negocierea şi încheierea acordurilor sociale.

La nivelul administraţiei publice locale, dialogul social tripartit se desfăşoară în cadrul

instituţionalizat al comisiilor de dialog social(art. 120, alin 1 şi 3 – L. 62/2011 Legea dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare).

În prezent, cadrul legislativ care reglementează domeniul dialogului social la nivel teritorial este constituit din următoarele acte normative:

Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor; Legea nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de întreprindere; HG nr. 187/2007 privind informarea şi consultarea angajaţilor în societăţile europene; HG nr. 188/2007 privind informarea şi consultarea angajaţilor în societăţile cooperative

europene; H.G. nr. 1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011; OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială (comitetele

sectoriale); Convenţia OIM nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical; Convenţia OIM nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective; Convenţia OIM nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere

colectivă; Convenţia OIM nr. 135/1971 privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi şi

înlesnirile ce se acordă acestora. Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare

ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA COMUNICARE Compartimentul Relaţionare cu Parlamentarii Timişoarei, Autorităţi Publice şi şi Instituţiile Statului SC 2013 - ........................./.......................

Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 -256 204 886, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro

PO 53 – 01, ver.2

În plan teritorial, Legea nr.62/2011 stipulează modalitatea de constituire şi funcţionare a

Comisiilor de Dialog Social Judeţene(art. 120, alin 1) şi la nivelul primăriilor(art. 120, alin 3). Din necesitatea aprofundării dialogului social în plan local, Comisia de Dialog Social

constituită la nivelul judeţului poate decide înfiinţarea unor subcomisii de dialog social în anumite localităţi ale judeţului, la solicitarea reprezentanţilor primăriei. Aceste subcomisii permit partenerilor sociali să se implice eficient în soluţionarea problemelor locale specifice.

Partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional desemnează reprezentanţi din cadrul propriilor structuri teritoriale în aceste comisii.

Administraţia este reprezentată la nivelul conducerii comisiei judeţene de 2 copreşedinţi: prefectul şi preşedintele consiliului judeţean, iar la nivelul primăriei, de primar sau, prin delegarea atribuţiilor, de către unul dintre viceprimari. De asemenea, sunt membri în comisie reprezentanţii structurilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, precum şi un reprezentant al Inspectoratului Teritorial de Muncă, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Secretariatul comisiilor de dialog social se asigură de instituţia publică în cadrul căreia acestea funcţionează.

În cadrul dialogului social local(teritorial) partenerii sociali sunt interesaţi de

colaborarea cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, întrucât caracterul dialogului social la acest nivel îmbracă în mod preponderent forme de parteneriat în interesul dezvoltării locale, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace şi stabilitate socială, consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social, precum şi alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice locale asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

Procedura de consultare şi informare a partenerilor sociali în cadrul comisiilor de dialog social la nivel local reprezintă un mijloc de soluţionare a problemelor reale de la nivel local şi de semnalare a situaţiilor ce pot genera tensiuni sociale. PARTENERII SOCIALI

Legea nr. 62/2011 – Legea Dialogului Social, cu modificările şi completările ulterioare defineşte cine sunt partenerii sociali: „sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog social” (art.1 lit.a).

La Dialogul Social Tripartit participă ca parteneri sociali: - Confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional; - Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional; - Guvernul României (reprezentat prin ministere, autorităţi, agenţii, prefecturi).

Comisiile de dialog social au caracter consultativ şi activitatea lor vizează, în special, următoarele: a) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social; b) asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace şi stabilitate socială;

PO 53 – 01, ver.2

c) alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice centrale asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

d) eficientizarea procesului decizional public şi, implicit, o mai bună gestionare a resurselor publice, precum şi a tuturor resurselor disponibile, în general, limitate şi constant insuficiente în raport cu nevoile

Raportarea activităţii comisiilor de dialog social de la nivel teritorial se face lunar, pe suport hârtie şi în format electronic, către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, respectiv către Direcţia Dialog Social, şi se transmite spre informare partenerilor sociali, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 2 L.62/2011 - Legea Dialogului Social, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru buna desfăşurare a dialogului social tripartit, Direcţia Dialog Social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este responsabilă cu coordonarea, monitorizarea şi metodologia activităţii comisiilor de dialog social de la nivel local, de diseminarea rezultatelor dialogului şi consolidarea parteneriatului social, de ameliorarea reglementărilor în materie de dialog social, inclusiv prin transpunerea normelor europene şi internaţionale în domeniu, precum şi de promovarea tripartitismului şi a culturii dialogului.

În baza Regulamentului-cadru prevăzut în Anexa nr. 4 L.62/2011 - Legea Dialogului Social, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile de dialog social la nivelul administraţiei publice locale trebuie să aibă adoptat propriul regulament de funcţionare, ale cărui prevederi nu pot contraveni prevederilor regulamentului-cadru. COMPONENŢA COMISIILOR DE DIALOG SOCIAL Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administraţiei publice locale fac parte:

1. prefectul, precum şi reprezentanţi ai prefectului şi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, numiţi prin ordin de către prefect;

11. primarul, precum şi reprezentanţi ai primarului şi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, numiţi prin decizie de către primar – aplicabil comisiei de dialog social din cadrul primăriei;

2. preşedintele consiliului judeţean sau, pentru municipiul Bucureşti, primarul general; 3. reprezentanţi ai partenerilor sociali - reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi patronale

reprezentative la nivel naţional, conform copiilor hotărârilor judecătoreşti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice transmite comisiilor de dialog social constituite la nivel teritorial şi al municipiului Bucureşti lista confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, conform acestor hotărâri judecătoreşti.

Organizaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional desemnează câte un titular şi câte un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivel teritorial, din structurile proprii în teritoriu;

4. experţi - organizaţiile sindicale şi patronale, în funcţie de tematica abordată, pot fi asistate de experţi, care vor participa în baza unui mandat acordat de confederaţie;

5. invitaţi - la propunerea preşedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitaţi cu statut nepermanent. În cazul dezbaterii care necesită participarea

PO 53 – 01, ver.2

reprezentanţilor altor instituţii publice, preşedintele comisiei de dialog social are obligaţia de a-i invita la şedinţele comisiei; FUNCŢIONAREA COMISIILOR DE DIALOG SOCIAL TERITORIALE(LOCALE) Preşedinţia comisiei, în baza principiului copreşedinţiei, este asigurată de prefect şi de preşedintele consiliului judeţean – la nivelul prefecturii, primar(viceprimar, prin delegare de atribuţii) – la nivelul primăriilor sau de primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucureşti. Secretariatul comisiei de dialog social se asigură de către instituţia publică în cadrul căreia aceasta funcţionează. Secretariatul comisiei de dialog social are următoarele atribuţii: a) convocarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia; b) întocmirea şi comunicarea ordinii de zi; c) difuzarea documentelor de lucru pentru şedinţele comisiei; d) redactarea minutei pentru fiecare şedinţă, precum şi transmiterea acesteia membrilor comisiei şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Comisiile de dialog social se întrunesc lunar sau ori de câte ori este necesar, potrivit legii, în baza unei convocări făcute de preşedintele comisiei. Convocarea comisiei se face în scris, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea datei de desfăşurare, cu comunicarea ordinii de zi şi a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completată cu alte puncte, cu aprobarea plenului comisiei.

Preşedintele comisiei poate convoca o şedinţă extraordinară a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivată a unor parteneri sociali.

Şedinţa comisiei de dialog social nu necesită întrunirea unui anumit cvorum, prezenţa partenerilor sociali fiind voluntară, procedura de convocare fiind respectată dacă a fost făcută în termen legal. Punctele de vedere adoptate în comisiile de dialog social se consideră acceptate de către partenerii sociali ai căror reprezentanţi nu au fost prezenţi la şedinţele de comisie la care au fost invitaţi să participe. La propunerile formulate în scris de partenerii sociali, iniţiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligaţia de a da un răspuns motivat, în termen de 5 zile de la data şedinţei comisiei.

După fiecare şedinţă a comisiei de dialog social secretariatul acesteia întocmeşte o minută, care este difuzată partenerilor sociali în şedinţa următoare, spre aprobare. Minuta respectivă este transmisă şi ministrului delegat pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Preşedintele comisiei de dialog social pune la dispoziţia partenerilor sociali informaţiile disponibile necesare elaborării unui punct de vedere argumentat.

Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii în comisie sunt înaintate secretariatului comisiei de dialog social în formă scrisă, după modelul: text iniţial - propunere de modificare - motivare.

Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui colective de lucru, cu participarea reprezentanţilor desemnaţi nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat.

Eficientizarea procesului decizional public şi, implicit, o mai bună gestionare a resurselor

publice, precum şi a tuturor resurselor disponibile, în general, limitate şi constant insuficiente în raport cu nevoile va duce la reducerea costurilor şi a birocraţiei în sistemul administrativ public

PO 53 – 01, ver.2

prin simplificarea şi optimizarea administraţiei publice, prin corelarea deciziilor publice cu nevoi şi probleme specifice, precum şi cu oportunităţi de dezvoltare specifice, diferite şi diverse. De asemenea, dialogul social are un rol deosebit în transparentizarea actului decizional public şi oferă o mai mare şi mai bună accesibilitate la informaţii de interes public, datorită apropierii de cetăţean şi nevoile sale, comparativ cu nivelul naţional, fapt ce va induce o mai mare responsabilizare a decidenţilor şi reducerea corupţiei în administraţia publică.

Formele uzuale de derulare ale dialogului social sunt:

a) Informarea b) Consultarea c) Negocierea d) Acordul

Informarea şi consultarea sunt proceduri reglementate de Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor.

Prin această lege sunt definite: Informarea ca fiind transmiterea de date de către angajator către reprezentanţii

angajaţilor, pentru a le permite să se familiarizeze cu problematica dezbaterii şi să o examineze în cunoştinţă de cauză;

Consultarea ca fiind schimbul opinii în cadrul dialogului social între angajator şi reprezentanţii angajaţilor.

Negocierea şi Acordul Prin negociere pot fi încheiate Acorduri Sociale prin care sunt convenite de către parteneri o serie de obiective de interes comun în domeniul economic şi social. Aceste acorduri sau pacte sociale reflectată atât disponibilitatea partenerilor sociali faţă de cultura dialogului social, cât şi importanţa acestuia în procesul de concertare socială.

În acest sens, propunem constituirea şi funcţionarea Subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara.

SECRETAR, Ioan COJOCARI Alina Pintilie Director Dir.Comunicare Avizat juridic,

Atasament: Adresa_Instit_Prefectului.pdf

rr m EMA 6. MAR. 2014 11:24 0256192686 PREFECTURA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL TIMIŞ Nr. 4123 / 52 06. 03.2 Data: 5.03.2014 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA DOMNULUI PRIMAR NICOLAE ROBU Stimate domnule primar, Vă informăm că în cadrul şedinţei Comisiei de dialog social a judeţului Timiş, din data de 27 februarie 2014, reprezentantul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România - Filiala Timiș, domnul Adrian Costin, a propus constituirea unei subcomisii de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara. Având în vedere că propunerea a fost aprobată în unanimitate, vă recomandăm să inițiați demersurile necesare în vederea constituirii subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara. Facem precizarea că solicitarea este conformă cu art. 120, alin. (3) din Legea 62/2011 — Legea dialogului social. Vă transmitem în copie minuta ședinței Comisiei de dialog social a județului Timiș din data de 27 februarie 2014. | | Totodată vă rugăm să ne informați asupra demersurilor efectuate și a stadiului constituirii subcomisiei. Cu deosebită stimă, ȘEF, SERVICIU, DENISA MITROI Timişoara, B-dul Revoluţiei din 1985 nr. 17, Telefon: 0556493667, 0256493668, 0556490488, Fax 0256493132 E-mail: contactEprefecturatimis.ro e www,prefecturatimis.ro

j06.MAR.2014 11:25 0256492686 PREFECTURA 41568 P.002 | SINTEZA DISCUŢIILOR | la şedinţa Comisiei de dialog social a județului Timiş, din data de 27 februarie 2014 Sedinţa a fost convocată la solicitarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş, cu temele: e Problemele cu care se confruntă reprezentanții organizațiilor sindicale şi patronale din județul Timiş; e Discuţii privind înfiinţarea unei subcomisii de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului | Timişoara; e Diverse. La şedinţă au participat 25 de membrii din totalul de 28, (lista de prezență în anexă). La punctul 1 al ordinii de zi, domnul prefect - reprezentantul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA” Timiş să ne prezinte punctul de vedere al organizaţiei cu privire la migraţia funcționarilor publici din unele instituții. Domnul Negrei - în primul rând este vorba despre faptul că angajaților care au beneficiat de sporul de dispozitiv, prin decizie a Curţii de Conturi, urmează a li se diminua salariul pentru recuperarea sumelor încasate, deşi instanța de judecată a stabilit că a fost acordat legal sporul de dispozitiv, în perioada 2008 — 2019. Din anul 2009 sporul de dispozitiv a fost inclus în salariul de încadrare (nu mai este evidențiat distinct). În anul 2010, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi și Inspecţie Socială Timiș a transmis o circulară la unitățile administrativ teritoriale, prin care solicită să fie reanalizate salariile de încadrare. În acest context a fost deschisă acţiune în instanță pentru contestarea Ordinului nr. 32/2010 al ministrului muncii, familiei şi protecției sociale, care prevede reîncadrarea personalului, precum şi | obligația agenţiilor teritoriale pentru prestații sociale de a sesiza Curtea de Conturi asupra neregulilor | constatate. Toate demersurile anterioare sunt înțelese în sensul diminuării veniturilor salariale pentru | recuperarea sumelor acordate ca spor de dispozitiv. În ceea ce priveşte Instituţia Prefectului - Judeţul Timiş, aceasta nu a luat nici o măsură pentru a | nu se diminua salariile, deşi are cunoştinţă de situație, din dispozițiile primarilor care au fost transmise | acestei instituții. Domnul prefect - există posibilitatea ca primăriile să atace în contencios administrativ decizia | Curţii de Conturi. | Domnul Negrei - a fost atacată în instanță decizia Curții de Conturi, chiar și în Timişoara există | un asemenea caz, sentințele fiind diferite, la Tribunalul Timiş fiind respinsă, iar la Curtea de Apel fiind admisă acțiunea primăriei. Domnul prefect - dispozițiile primarilor au fost emise în conformitate cu prevederile legale, Instituţia Prefectului - Judeţul Timiş nu avea temei să le atace, iar în cazul acesta nemulțumirea este a angajaților, ceea ce înseamnă că aceştia pot ataca în instanță decizia Curţii de Conturi. Domnul Negrei - deschiderea unei acţiuni în instanță nu suspendă aplicarea prevederilor dispozițiilor primarilor și până la sentința definitivă angajaților le sunt plătite salarii diminuate. Domnul prefect - vă propun să transmitem parlamentarilor din judeţul Timiş, demersul dumneavoastră. Instituţia Prefectului — Judeţul Timiş este supusă controlului Curții de Conturi ca toate instituțiile publice, în acest caz primăriile, şi nu are pârghii pentru a interveni. Primăriile pot ataca în instanță decizia Curţii de Conturi, iar autoritățile centrale pot face demersuri legale pentru anularea acestei decizii. Domnul Negrei - sunt 82 de primării din județul Timiş care trebuie să aplice decizia Curții de Conturi.

|06.MAR. 2014 11:25 0256492686 PREFECTURA 41568 P.003 i | Domnul prefect - organizaţia de sindicat să formuleze o solicitare, pe care o vom înainta către parlamentarii din județul Timiş, în care să fie explicate clar situațiile, chiar şi cu privire la faptul că din cauza plecării angajaților unele primării vor fi în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, aceștia având posibilitatea inițierii de acte normative care să soluţioneze asemenea probleme. Domnul Virgil Popescu - am invitat la această ședință, alături de mine, reprezentanți ai personalului nedidactic de la grădinițe cu program prelungit, pentru a vă explica problemele cu care se confruntă. Doamna Magher Mariana — din salariul pe care noi îl primim nu putem trăi, vechimea în muncă nu mai este trecută niciunde și ne punem şi problema pensiilor pe care le vom avea ca urmare a acestor | salarii. Deşi noi nu suntem personal didactic avem mult de lucru cu copii, programul de lucru este de 10 | ore şi chiar mai mult dacă părinții copiilor întârzie. În ultima perioadă a fost eliminat sporul de rușine, care deși era mic, faptul că a fost eliminat se simte. Doamna subprefect — cine asigură fondurile de salarii? Doamna Danielescu, inspector școlar general adjunct — plata se face prin primării, dar cu fonduri alocate de la bugetul de stat. Domnul Kașai — situația este destul de dificilă, dar problemele nu pot fi soluționate la nivel local, impunându-se acte normative pentru soluţionarea problemelor la nivel național. Domnul Ilinca — reprezentanții inspectoratelor şcolare şi ai sindicatelor trebuie să solicite Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice organizarea unei întâlniri în vederea revizuirii salarizării personalului nedidactic din învăţământ. Domnul Virgil Popescu — legislația muncii şi a dialogului social trebuie modificată, atunci când exista Contractul Colectiv de Muncă se puteau negocia sporuri pentru anumite categorii de angajați. În prezent membrii de sindicat se abțin şi de la organizarea unor manifestații de protest deoarece, pentru perioada de proteste, se pierd şi unele drepturi de care beneficiază în prezent. Au fost făcute demersuri | la Primăria Municipiului Timișoara pentru obţinerea unor gratuităţi pentru personalul din această | categorie (gratuitate la transportul în comun), dar nu au fost acordate. În prezent, o singură persoană desfăşoară activitatea normată pentru 2 sau chiar 3 persoane, dar primeşte un salariu, şi acela destul de | mic. | Domnul prefect — cum este normată munca în prezent? | Domnul Kaşai — în cursul anului 2013 au făcut demersuri la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru modificarea Codului Muncii, dar până în prezent nu s- a întâmplat nimic în acest sens. | Domnul prefect — cum se ajunge ca o persoană să facă două norme? | Domnul Petroman — normativele trebuie modificate, s-a ajuns în această situaţie ca urmare a reducerilor de personal şi de cele mai multe ori au fost restructurate posturi de personal nedidactic, iar munca trebuie făcută. Domnul Olariu — atunci când o persoană îşi asumă să lucreze cât două, atunci să fie şi plătită cât | două persoane. | Doamna Danielescu — prin declararea neconstituționalității Ordonanței de Urgență nr. 77/2013 se ajunge în situația anterioară, când angajările se vor face 7 la 1, iar restructurările se fac din lipsa fondurilor, fără bani nu se poate face nimic. Domnul prefect - Inspectoratul Şcolar al județului Timiş și reprezentanți ai sindicatelor să întocmească un material în care să fie prezentate toate problemele cu care se confruntă angajații din acest domeniu, iar Instituţia Prefectului — Judeţul Timiş îl va transmite la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la Ministerul Afacerilor Interne, la Ministerul Educației Naţionale și la Cancelaria Primului — Ministru.

i j ţ | 06.MAR. 2014 11:26 0256492686 PREFECTURA 41568 P.004 Domnul Olariu — patronatele se confruntă cu o problemă în ceea ce priveşte pregătirea personalului şi anume aceea că după şcolarizare tinerii nu au cunoştinţele necesare desfăşurării activității, se face pregătire la locul de muncă şi ulterior, după ce sunt calificaţi, demisionează și se angajează la societăți concurente. Ar fi bine dacă ar exista un angajament scris, dar nu ca cel din prezent care poate fi anulat în instanță. Domnul Kaşai — o persoană nu poate fi obligată să lucreze într-o anumită societate comercială, este liberă să se angajeze acolo unde apreciază că este mai avantajos pentru ea. Domnul Cocian — sunt făcute toate actele la angajare? Domnul Olari — pregătirea începe după încheierea tuturor formelor de angajare. Domnul prefect — există posibilitatea acordării unor burse şi a încheierii unor angajamente care să îi oblige să lucreze în respectiva societate cel puţin o perioadă de timp, iar în caz contrar sunt obligați la restituirea sumelor primite. Domnul Stan — am solicitat o întâlnire cu domnul Diaconu — viceprimar al municipiului Timişoara, pentru analizarea situaţiei de la Colterm, dar aceasta nu a avut loc, iar ca urmare a celor discutate la şedinţa anterioară de dialog social situația de la Colterm este neschimbată. Domnul Kaşai — am efectuat acolo un control și sunt respectate prevederile legale în domeniul muncii. Domnul Stan — bazele de date referitoare la persoanele angajate, şomeri, pensionari, nu sunt corelate și actualizate, deşi situația ar fi necesar să fie cunoscută lunar. Domnul prefect — această situație a fost analizată anterior și se desfășoară activităţi pentru integrarea bazelor de date, precum şi pentru actualizarea acestora. La punctul 2 al ordinii de zi, Domnul Costin — Legea nr. 62/2011 trebuie modificată. De asemenea, având în vedere problemele cu care ne-am confruntat (Colterm), consider că este necesară înființarea, în conformitate cu art. 120, alin. (3) din Legea 62/2011 a unei subcomisii de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara. Domnul Ilinca — la nivel național s-a convenit, între sindicate, patronate şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, să nu se mai discute modificarea Legii nr. 62/2011 şi a Codului Muncii, până în luna octombrie 2014. Îmi pare rău că nu ați fost informați de către liderii naționali de sindicat. Domnul Ilinca — referitor la constituirea subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara, este necesar avizul Comisiei de dialog social a judeţului Timiș. Domnul prefect — cine este pentru acordarea avizului? Se aprobă în unanimitate acordarea avizului pentru constituirea Subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara. Domnul prefect declară încheiate lucrările şedinţei. * Secretar al comisiei, Adel

06.MAR. 2014 11:26 0256192686 PREFECTURA 41568 P.005 PREZENȚA ȘEDINȚA COMISIA DIALOG SOCIAL | LA DATA ort. Organizaţia Es Eugen Dogariu Instituţia Prefectului- Pete NA Judeţul Timi Z 2. | Liliana One Instituţia Prefectului- | Subprefect MT lui Județul Timiş | d Timi Agenţia Județeană PI pentru Plăţi și inspecţie Socială Timi titular ZI Forţei de Muncă E Timi A O | | ai Pensii Timi [| Teritorial de Muncă m Timi Finanţelor Publice a Judetului Timi Sorin Muntean Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Agenţia Judeţeană Constantin Tudor Administraţia Timi Manolache loana Georgina Grigorie pentru Ocuparea Județeană a 8 | | Inspectoratul Şcolar n Județean Timi TM Horia Sabin Direcţia de Sănătate | titular / Dre, 0 zu O Vermeşan Publică a Judeţului CTF Timi fe £ (12) | Victor Dumitrașcu | Casa Județeană de _ | titular ELE N Asigurări de ( Sănătate Timi /h Adrian Pășcuță Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Timişoara Blocul Naţional Sindical Timiş a 7 O E m mmm mr rm Confederaţia ( i Naţională Sindicală pH rr „Cartel ALEA" Timi I Mihai Zaharie — supleant Zbercea d _ | Adrian Negoită (17 Constantin Nedela | Confederaţia Naţională MERIDIAN Timi Savu Văduva pe O Adrian Costin Confederaţia Sindicatelor ) | Virgil Popescu CNSLR. „FRĂŢIA” [fur INN ae

|06-MAR. 2014 11:26 0256492686 PREFECTURA +1568 P,006 ţ j [ | E, România Timiş Dorel Şerbescu___| | supleant | HI 9 | Cirţ Stelian Patronatul Naţional [ur If AA A CO | Sean | Român PNR) Timi a PR | OO Timi Patronală din „— | Adriana Buzgău | | supleant | Industria României (2 Adrian Dumitrescu- | ARACO (Asociaţia titular [ban NT Elena Balint __________ supleant ITI Elian Română a Hi Antreprenoarilor de Construcţii) Timi (37 | Stoican Chirac | Patronatul Român ur | Sc ei PR) Țimi | Timar 24. | Constantin Pintea | Confederaţia a Naţională a Patronatului Român CNPR) Timiş Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.) Timi Uniunea Naţională a Patronatelor cu capital privat din România U.N.P.C.P.R. pr) Carmen Popescu Uniunea Naţională a | titular Patronatului Român U.N.P.R. INN 28. | Moica Afilon Confederația Patronală "Concordia” Mihai Olariu Uniunea Generală a | titular UV Industriaşilor din România (UGIR) IV 1903 Timi

Atasament: Anexa_Regulament.pdf

E Tu, N 20 1504 ROMÂNIA APROBAT JUDEȚUL TIMIŞ PRIMAR, MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECȚIA COMUNICARE -Compartimentul-Relaționare cu Parlamentarii Timişoarei, Autorităţi NICOLAE ROBU - Publice şi şi Instituţiile Statului SC/2013 Bd, C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 -256 204 886, e-mail: relatii internet: www.primariaim.ro REGULAMENT-CADRU privind constituirea şi funcționarea subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei Timişoara 1. Componenţa subcomisiei de dialog social Din cadrul subcomisiei de dialog social la nivelul Primăriei fac parte: 1, primarul, precum şi reprezentanți ai primarului şi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, numiți prin decizie de către primar; 2. viceprimarul; 3. reprezentanţii partenerilor sociali - reprezentanții confederațiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, conform copiilor hotărârilor judecătoreşti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va transmite comisiilor şi subcomisiilor de dialog social constituite la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti lista confederațiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel național, conform acestor hotărâri judecătoreşti. Organizațiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel național vor desemna câte un titular şi câte un supleant pentru subcomisia de dialog social de la nivelul primăriei din structurile proprii în teritoriu; 4. experţi - organizațiile sindicale și patronale, în funcţie de tematica abordată, pot fi asistate de experți, care vor participa în baza unui mandat; 5. invitaţi - la propunerea preşedintelui subcomisiei de dialog social, plenul subcomisiei poate aproba participarea unor invitați cu statut nepermanent. În cazul dezbaterii care necesită participarea reprezentanților altor instituții publice, preşedintele subcomisiei de dialog social are obligaţia de a-i invita la şedinţele subcomisiei; 6. la lucrările comisiilor şi subcomisiilor de dialog social constituite în plan teritorial va fi invitat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pentru asigurarea asistenţei metodologice. 1. Funcționarea subcomisiei de dialog social 1, Preşedinţia subcomisiei, este asigurată de primar sau, prin delegarea atribuţiilor, de către unul dintre viceprimari. 2. Secretariatul subcomisiei de dialog social se asigură de către Direcţia comunicare din cadrul primăriei. 3. Secretariatul subcomisiei de dialog social are următoarele atribuţii: a) convocarea membrilor subcomisiei la şedinţele acesteia; b) întocmirea şi comunicarea ordinii de zi; c) difuzarea documentelor de lucru pentru şedinţele subcomisiei; PO 33—01, ver.2

-d) redactarea -minutei pentru fiecare şedinţă, precum şi “transmiterea-acesteia membrilor subcomisiei şi secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. 4. Subcomisia de dialog social se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, în baza unei convocări făcute de preşedintele subcomisiei. Convocarea subcomisiei se face în scris, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea datei de desfăşurare, cu comunicarea ordinii de zi şi a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completată cu alte puncte, cu aprobarea plenului subcomisiei. 5. Preşedintele subcomisiei poate convoca o şedinţă extraordinară a subcomisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivată a unor parteneri sociali. 6. Şedinţa subcomisiei de dialog social nu necesită întrunirea unui anumit cvorum, prezența partenerilor sociali fiind voluntară, procedura de convocare fiind respectată dacă a fost făcută în termen legal. 7. Punctele de vedere adoptate în subcomisia de dialog social se consideră acceptate de către partenerii sociali ai căror reprezentanți nu au fost prezenți la şedinţele de subcomisie la care au fost invitaţi să participe. La propunerile formulate în scris de partenerii sociali, inițiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligaţia de a da un răspuns motivat, în termen de 5 zile de la data şedinţei subcomisiei. 8. După fiecare şedinţă a subcomisiei de dialog social secretariatul acesteia întocmeşte o minută, care este difuzată partenerilor sociali în şedinţa următoare, spre aprobare. Minuta respectivă este transmisă şi secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. 9. Preşedintele subcomisiei de dialog social va pune la dispoziţia partenerilor sociali informațiile disponibile necesare elaborării unui punct de vedere argumentat. 10. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii în subcomisie vor fi înaintate secretariatului subcomisiei de dialog social în formă scrisă, după modelul: text iniţial - propunere de modificare - motivare. 11. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui colective de lucru, cu participarea reprezentanților desemnaţi nominal de partenerii sociali, membri ai subcomisiei cu mandat dețerminat. Alin P] ILIE , Dirfegtor Bij.Comunicare N 1 Întocmit, Silviu ILINCA, Consilier PO 33-01, ver2