1
Anexa 1.1. la H.C.L. _____/__________– Acvatoriu și Terenuri portuare. A. Acvatoriul Canalului Bega, respectiv suprafețele de apă cuprinse între Uzina
Hidroelectrica Timişoara până la limita unităţii administrativ-teritoriale a Municipiului Timişoara, aferente terenurilor de sub albia minoră, ce aparțin:
Primăriei Municipiului Timişoara conform CF nr. 418336, nr. topo 5629, Municipiului Timişoara conform CF nr. 416892, nr. top. 9509 și Primăriei Municipiului Timişoara conform CF nr. 404872, nr. top.
17296/2. B. Terenurile riverane canalului, înscrise în Tabel.
Tabel
POZ NR. TOP. NR. CF. PROPRIETAR/formă de proprietate
1 4278 414072 Primăria Municipiului Timișoara 2 4281 418741 Primăria Municipiului Timișoara
3 4429 404796 Primăria Municipiului Timișoara
4 4326 418742 Primăria Municipiului Timișoara
5 5264 416818 Primăria Municipiului Timișoara
6 5265/2 Primăria Municipiului Timișoara
7 5265/1 404877 Primăria Municipiului Timișoara
8 5267 417894 Municipiul Timișoara_domeniu public 9 5270 410668 Municipiul Timișoara_domeniul privat
10 5307 Primăria Municipiului Timișoara
11 5309/1/1/1 425887 Primăria Municipiului Timișoara
12 4798 432320 Primăria Municipiului Timișoara
13 5544 404818 Primăria Municipiului Timișoara
14 5536 400057 Municipiul Timișoara_domeniu public
15 5545 431659 Municipiul Timișoara_domeniu public
16 5627 400887 Municipiul Timișoara_domeniu public
17 5628 404822 Municipiul Timișoara_domeniu public 18 675/1 404885 Primăria Municipiului Timișoara 19 8040 446411 Municipiul Timișoara_domeniu public
20 446912 Municipiul Timișoara_domeniu public
21 8099 446913 Municipiul Timișoara_domeniu public
22 6367/1 Municipiul Timișoara_domeniu public
23 6120 404830 Primăria Municipiului Timișoara
24 6119 404826 Primăria Municipiului Timișoara
25 6082 Municipiul Timișoara_domeniu public 26 447676 Primăria Municipiului Timișoara
27 448618 Primăria Municipiului Timișoara
2
28 5826 410552 Municipiul Timișoara_domeniu public 29 5823 Municipiul Timișoara_domeniu public
30 5811 Municipiul Timișoara_domeniu public
31 5810 Municipiul Timișoara_domeniu public
32 5801 421187 Municipiul Timișoara_domeniu public
33 5798 435024 Primăria Municipiului Timișoara
34 5799 404825 Primăria Municipiului Timișoara 35 5795 429135 Municipiul Timișoara_domeniu public 36 5793 400765 Municipiul Timișoara_domeniul privat 37 5756 420387 Primăria Municipiului Timișoara 38 5630/1 429082 Municipiul Timișoara_domeniu public 39 5666/1 416820 Primăria Municipiului Timișoara
40 5679 444611 Primăria Municipiului Timișoara
41 5690 406387 Municipiul Timișoara_domeniu public 42 5692 443437 Primăria Municipiului Timișoara 43 5693 422345 Municipiul Timișoara_domeniul privat 44 5698 413659 Municipiul Timișoara_domeniu public
45 5699 409663 Municipiul Timișoara_domeniu public 46 5705 404798 Primăria Municipiului Timișoara 47 5710 444624 Primăria Municipiului Timișoara 48 5707 405064 Municipiul Timișoara_domeniu public 49 141 404791 Primăria Municipiului Timișoara 50 100 437179 Municipiul Timișoara_domeniu public 51 437180 Municipiul Timișoara_domeniu public 52 99/1 446111 Municipiul Timișoara_domeniu public
53 98 Primăria Municipiului Timișoara
54 31/1 404787 Primăria Municipiului Timișoara
55 29/2 404890 Primăria Municipiului Timișoara
56 29/3 404893 Primăria Municipiului Timișoara
57 28 404785 Primăria Municipiului Timișoara 58 4 404778 Primăria Municipiului Timișoara 59 3 404777 Primăria Municipiului Timișoara 60 1193 403144 Primăria Municipiului Timișoara 61 1194/1 413834 Primăria Municipiului Timișoara
62 1195 404794 Primăria Municipiului Timișoara
63 17309 415150 Primăria Municipiului Timișoara
64 5744 413828 Primăria Municipiului Timișoara 65 6897/1/1/1/1 404381 Primăria Municipiului Timișoara
66 6905 404832 Primăria Municipiului Timișoara
67 6904/2 404831 Primăria Municipiului Timișoara
3
68 6913/1 404753 Primăria Municipiului Timișoara
69 6906 404746 Primăria Municipiului Timișoara
70 6907 404748 Primăria Municipiului Timișoara
71 6908 404750 Primăria Municipiului Timișoara
72 6909 404939 Primăria Municipiului Timișoara
73 6910 404940 Primăria Municipiului Timișoara
74 6911 404941 Primăria Municipiului Timișoara
75 6912 404942 Primăria Municipiului Timișoara
76 9506 404943 Primăria Municipiului Timișoara
77 9507/1/1 416747 Primăria Municipiului Timișoara
78 9507/2/1 404664 Municipiul Timișoara_domeniu public
79 9507/2/2. 418663 Municipiul Timișoara_domeniu public
80 5629 418336 Primăria Municipiului Timișoara
81 9508 404833 Primăria Municipiului Timișoara
82 9511/1 404949 Primăria Municipiului Timișoara
83 9512 426769 Municipiul Timișoara_domeniu public
84 426770 Municipiul Timișoara_domeniu public
85 9513/1 404944 Primăria Municipiului Timișoara
86 9514 409366 Primăria Municipiului Timișoara
87 9510/1/1/1 447648 Primăria Municipiului Timișoara
88 9515 404945 Primăria Municipiului Timișoara
89 9922 404839 Primăria Municipiului Timișoara
90 9509 416892 Municipiul Timișoara_domeniu public 91 12078/1 404932 Primăria Municipiului Timișoara
92 12078/2, 12078/3 406127 Primăria Municipiului Timișoara
93 16951 404855 Primăria Municipiului Timișoara
94 17290 404858 Primăria Municipiului Timișoara
95 17292 432971 Primăria Municipiului Timișoara
96 432972 Primăria Municipiului Timișoara 97 16952/1/1 404929 Municipiul Timișoara_domeniu public 98 17311 443536 Primăria Municipiului Timișoara 99 17327 421424 Primăria Municipiului Timișoara
100 17332/1 432925 Primăria Municipiului Timișoara 101 17297/2/1 404934 Primăria Municipiului Timișoara 102 17356 401808 Municipiul Timișoara_domeniul privat
103 17412 421574 Primăria Municipiului Timișoara
104 17453 415700 Municipiul Timișoara_domeniu public
105 17455 412339 Municipiul Timișoara_domeniu public
106 17498/1 415876 Primăria Municipiului Timișoara 107 17529 416446 Municipiul Timișoara_domeniu public
4
108 17528/2 426619 Municipiul Timișoara_domeniul privat 109 17530/1/1 420810 Municipiul Timișoara_domeniu public 110 17530/1/2 401948 Municipiul Timișoara_domeniul privat
111 17584 447432 Primăria Municipiului Timișoara
112 17615,17616 436532 Municipiul Timișoara_domeniu public 113 17711 446579 Primăria Municipiului Timișoara
114 17293 409218 Primăria Municipiului Timișoara
115 17294/1 404439 Primăria Municipiului Timișoara
116 17294/2,17295 426748 Municipiul Timișoara_domeniu public 117 17175 402435 Municipiul Timișoara_domeniul privat 118 17163 445343 Primăria Municipiului Timișoara 119 17127 406159 Municipiul Timișoara_domeniu public
120 17126 404967 Municipiul Timișoara_domeniu public
121 17125 407032 Municipiul Timișoara_domeniu public
122 17112 415873 Primăria Municipiului Timișoara 123 17056,17057 421817 Municipiul Timișoara_domeniul privat 124 17054/1 436576 Municipiul Timișoara_domeniu public 125 17296/2 404872 Primăria Municipiului Timișoara 126 17053/1, 17053/2 406845 Municipiul Timișoara_domeniul privat
127 17040 402372 Municipiul Timișoara_domeniu public 128 16949 415590 Primăria Municipiului Timișoara 129 16930 411693 Municipiul Timișoara_domeniu public
130 16928 413089 Municipiul Timișoara_domeniu public
131 16926 410817 Municipiul Timișoara_domeniul privat 132 16801/1 413760 Primăria Municipiului Timișoara
133 16801/2 413762 Primăria Municipiului Timișoara
134 16801/3 413765 Primăria Municipiului Timișoara
135 16630,16631 401081 Municipiul Timișoara_domeniul privat 136 16625 Primăria Municipiului Timișoara 137 16414 432344 Primăria Municipiului Timișoara 138 16387/1 436404 Municipiul Timișoara_domeniu public
139 16375 426716 Primăria Municipiului Timișoara
140 16339/1, 16339/2 433413 Primăria Municipiului Timișoara
141 16338 404850 Primăria Municipiului Timișoara
142 16337 404846 Primăria Municipiului Timișoara
143 16300,16301 429148 Municipiul Timișoara_domeniul privat 144 16285 440711 Primăria Municipiului Timișoara 145 16286 404843 Primăria Municipiului Timișoara 146 17742 404868 Primăria Municipiului Timișoara
147 17743 404935 Primăria Municipiului Timișoara
5
148 17744 404946 Primăria Municipiului Timișoara
149 17744/1 439469 Primăria Municipiului Timișoara
150 438707 Municipiul Timișoara_domeniu public
1
Anexa 2.1. la H.C.L. ____/__________ – Construcții hidrotehnice și supraterane.
A.Platforme pentru puncte fixe de acostare
1. Punct fix de acostare 1 Nord, amplasat pe Canalul Bega la km 117+900, malul Nord (Stația 1, Mihai Viteazu), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5110;
2. Punct fix de acostare 2 Nord, amplasat pe Canalul Bega la km 117+100, malul Nord (Stația 2, Dacia), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5111;
3. Punct fix de acostare 3 Nord, amplasat pe Canalul Bega la km 116+650, malul Nord (Stația 3, Corneliu Coposu), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5112;
4. Punct fix de acostare 4 Sud, amplasat pe Canalul Bega la km 115+650, malul Sud (Stația 4, Vasile Pârvan), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5159;
5. Punct fix de acostare 5 Sud, amplasat pe Canalul Bega la km 114+630, malul Sud (Stația 5, Catedrala Mitropolitană), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5160;
6. Punct fix de acostare 6 Sud, amplasat pe Canalul Bega la km 114+230, malul Sud (Stația 6, Sfânta Maria), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5161;
7. Punct fix de acostare 7 Sud, amplasat pe Canalul Bega la km 113+300, malul Sud (Stația 7, Ștefan cel Mare), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5197;
8. Punct fix de acostare 8 Sud, amplasat pe Canalul Bega la km 112+250, malul Sud (Stația 8, Constantin Brâncoveanu), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5198;
9. Punct fix de acostare 9 Sud, amplasat pe Canalul Bega la km 111+700, malul Sud (Stația 9, Ardealul), ce deservește construcția plutitoare (ponton) identificată sub nr. 5199.
B.Rampe pentru intervenții de urgență
1. Rampă amonte pentru intervenții de urgență Zona din avalul podului Andrei Șaguna (fostul pod Mihai Viteazu), malul Sud;
2. Rampă aval pentru intervenții de urgență – Doc de acostare ambarcațiuni ușoare Zona din avalul podului Iuliu Maniu (fostul pod Muncii), malul Sud.
C.Stații vaporetto
1. Stația 1, Mihai Viteazu;
2. Stația 2, Dacia;
2
3. Stația 3, Corneliu Coposu;
4. Stația 4, Vasile Pârvan;
5. Stația 5, Catedrala Mitropolitană;
6. Stația 6, Sfânta Maria;
7. Stația 7, Ștefan cel Mare;
8. Stația 8, Constantin Brâncoveanu
9. Stația 9, Ardealul.
1
Anexa 3.1. la H.C.L. ____/__________ – Drumuri și căi de acces.
A. Carosabil
1. Drum racord cu acces la rampa pentru intervenții de urgență situată în avalul podului Andrei Șaguna (fostul pod Mihai Viteazu), malul Sud;
2. Drum racord cu acces la rampa pentru intervenții de urgență și docul situate în zona podului Iuliu Maniu (fostul pod Muncii), malul Sud.
B. Alei și piste de bicicliști
1. Alei și piste de bicicliști tip I Zona A, I și II, malul Nord;
2. Alei și piste de bicicliști tip II Zona B, III și IV, malul Nord;
3. Alei și piste de bicicliști tip III Zona B, IV malul Nord, Zona B, IV malul Sud;
4. Alei și piste de bicicliști tip IV Zona B, IV, malul Nord, Zona A, I, malul Sud, Zona A, II, malul Sud, Zona B, IV, malul Sud;
5. Alei și piste de bicicliști tip V Zona C, V, malul Nord;
6. Alei și piste de bicicliști tip VI Zona C, V, malul Nord;
7. Alei și piste de bicicliști tip VII Zona C, VI, malul Nord, Zona C, VII, malul Nord, Zona D, VIII, mal Nord, Zona E, IX, malul Nord,
2
Zona B, III, malul Sud, Zona C, VI, malul Sud, Zona C, VII, malul Sud;
8. Alei și piste de bicicliști tip VIII Zona C, VI, malul Nord;
9. Alei și piste de bicicliști tip IX Zona C, VII, malul Nord;
10. Alei și piste de bicicliști tip XIII Zona B, III, malul Sud;
11. Alei și piste de bicicliști tip XIV Zona B, IV, malul Sud;
12. Alei și piste de bicicliști tip XV Zona B, IV și zona C, V, malul Sud;
13. Alei și piste de bicicliști tip XVI Zona C, V, malul Sud;
14. Alei și piste de bicicliști tip XVII Zona E, X, malul Sud.
Page 1
ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA GENERALĂ D.P.P.R.U. SERVICIUL TRANSPORT BIROUL TRANSPORT ŞI SIGURANŢA CIRCULAŢIEI SC2020- TIMIŞOARA 2021 CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII
Bd. C.D. Loga nr. 1, 300030 Timişoara, tel: +40 256 408 300, fax:+40 256 490 635 e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro
RAPORT DE SPECIALITATE privind înfiinţarea Portului Timişoara şi Administraţiei Portului Timişoara
Având în vedere Referatul de aprobare nr. SC2020- / .2020 a Primarului Municipiului Timişoara şi Proiectul de hotărâre privind înfiinţarea Portului Timişoara şi Administraţia Portului Timişoara, facem următoarele precizări: Politicile europene actuale referitoare la transportul de mărfuri şi persoane converg tendinţei de a transfera volumul transporturilor de pe căile rutiere pe căile ferate ori navigabile, ca soluţii alternative sustenabile, nepoluante sau cu emisii reduse, realizându-se economii de costuri, reducerea poluării şi creşterea siguranţei transportului.
Observație: Pentru a-şi îndeplini obiectivele, Comisia Europeană a adoptat în anul 2006 programul NAIADESZ / Navigation and Inland Waterway Action and Development in Europe (Acţiune şi Dezvoltare privind Navigaţia şi Căile Navigabile în Europa) şi NAIADESZ II (Transport pe Căi Navigabile Interioare de Calitate) în anul 2016, menite să intensifice utilizarea navigaţiei de interior. Comunicarea NAIADESZ II vizează crearea condițiilor pentru ca transportul de navigație interioară să devină un mod de transport de calitate.
Mai mult, transportul de mărfuri pe căile navigabile interioare prezintă avantaje evidente, întrucât convoaiele de barje împinse pot transporta o cantitate mai mare de mărfuri per unitate de distanţă (t/km) decât oricare alt mod de transport terestru, cu o contribuţie majoră la reducerea traficului rutier. Strategiile de implementare a transporturilor pe cursurile de apă interioare sunt susţinute şi aliniate proiecţiilor de finanţare comunitară ori sectoriale, în acord cu obiectivele şi cadrul general de investiţii programate. Finanțarea este disponibilă prin Fondurile structurale și de investiții europene pentru statele membre ale Uniunii Europene (ESI); IPA pentru țările candidate; Instrumentul european de vecinătate (IEV) pentru țările din afara UE.; Programul Transnațional Dunărea (PTD) 2014-2020.
Observație: Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD – 2010). Aproximativ 274 mil. Euro au fost alocate din partea FEDER, IEV și IPA pentru prioritățile SUERD. În cadrul priorității Proiecte pre-identificate pe rețeaua TEN-T Centrală, având cea mai mare alocare bugetară (500 mil. Euro Anvelopa generală și 610 mil. Euro din Fondul de coeziune), fiind eligibile la finanțare următoarele acțiuni pentru căi navigabile și porturi interioare: modernizarea căilor navigabile pentru îmbunătățirea infrastructurii de cale navigabilă; construirea/modernizarea ecluzelor; interconectarea dintre căile navigabile interioare și alte moduri de transport; îmbunătățirea accesului și conexiunilor porturilor la rețelele feroviare și rutiere; infrastructura de bază în porturile
IT TTX LOST IT IT TI
Page 2
interioare; terminale/platforme pentru zone de depozitare și stivuire; asigurarea sau îmbunătățirea accesului rutier/feroviar și a conexiunii cu alte porturi; implementarea de instalații și tehnologii noi privind furnizarea și utilizarea combustibililor alternative sau a energiei (alimentare LNG și electricitate) etc.
Canalul Bega reprezintă, din acest punct de vedere, oportunitatea municipiului Timişoara de punere în valoare a cursului de cale navigabilă în plan local, regional, transfrontalier şi european, deopotrivă, fiind una dintre puţinele căi navigabile amenajate artificial pe teritoriul României. Canalul parcurge întregul oraş pe direcţia SV-NE, constituind de-a lungul timpului o coloană vertebrală în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea urbană.
Canalul Bega face parte din sistemul Rhin–Main–Dunăre (coridorul de transport pan european nr. VII–Constanţa–Canalul Dunăre Marea Neagră–Dunăre–Main–Rhin–Portul Rotterdam), făcând posibilă legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră. Canalul Bega navigabil este cuprins între km 118+360 (limita din amonte a municipiului Timişoara) şi km 45+000 (ecluza din dreptul localităţii Klekk pe teritoriul Serbiei). De aici până la km 0 (materializat prin confluenţa cu Râul Tisa) se naviga pe vechea albie a râului Bega care a fost regularizată şi amenajată. Lungimea canalului pe teritoriul românesc este de cca. 44,5 km şi de 74 km pe teritoriul sârbesc. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara, Canalul Bega are o lungime de 10,60 km în profil transversal, lăţimea canalului la oglinda apei fiind de 30-45 m, iar la nivelul fundului de 15-20 m.
Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România. Construit iniţial pentru asanarea terenurilor inundabile, a fost amenajat ulterior pentru navigaţie, existând în acest sens organizate servicii portuare, în cadrul Portului Timișoara. Atestarea documentară a portului datează de la 1860. Sediul portului era în cartierul Iosefin, pe malul stâng al canalului, pe tronsonul aflat între Podul Muncii și Pasarela Gelu. Lungimea de mal unde puteau acosta șlepurile era de 450 de metri. Pe malul drept, pe la mijlocul acestui tronson, era situat Turnul de apă din Iosefin. Din 1958 transportul de mărfuri a încetat, iar din 1967 au fost retrase şi navele de pasageri. Statutul juridic de cale navigabilă interioară a fost stabilit prin HG nr. 665/2008. De asemenea, Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Reţele de transport, prevede înființarea unui port pe Canalul Bega.
La ora actuală, pe teritoriul românesc, canalul este navigat de mici ambarcaţiuni și vaporetto pentru transport public pe raza Municipiului Timişoara, în rest, este parţial colmatat şi nu poate fi utilizat pentru traficul comercial, până la finalizarea lucrărilor de dragare şi ecologizare.
În anul 2014 Administraţia Bazinală de Apă Banat a început realizarea investiţiei „Refacere consolidări Canal Bega în Municipiul Timişoara“. Obiectivul de investiţii a fost finanţat prin programul POS MEDIU – Axa prioritară 5. Investiţia a fost finalizată.
Pentru valorificarea potenţialului cadrului natural, atât din punct de vedere turistic (amenajare peisagistică, zone pentru agrement), cât şi din punct de vedere economic (deschiderea navigaţiei pe Bega, transport public) municipalitatea Timişoara a dezvoltat proiectul „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”. Proiectul s-a derulat prin POR, Axa prioritară 1 şi a avut ca obiective: reabilitarea căilor de comunicaţie pietonale, realizarea pistelor şi staţiilor de biciclete, amenajarea peisagistică a malurilor, mobilarea urbană. Totodată s-au construit rampe de acces şi staţii pentru îmbarcarea/debarcarea de persoane ce utilizează transportul public efectuat pe calea navigabilă. Proiectul a fost finalizat și a condus la dezvoltarea transportului public pe raza unității administrativ-teritoriale cu un nou serviciu de transport public naval, efectuat cu 7 vaporetto, precum și la creșterea mobilității persoanelor prin amplasarea a 9 stații de îmbarcare/debarcare călători pe întreg tronsonul de navigație.
Având în vedere trendul ascendent de dezvoltare socio-economică a zonei, contextul geo–politic
favorabil, mobilitatea intermodală, interesul pentru o cale navigabilă facilă și creșterea eficienței transporturilor de persoane și mărfuri la coridorul pan european de transport nr. VII, devine pertinentă şi fezabilă ideea reluării navigaţiei pe întreg canalul Bega.
Observație: Transportul pe căile navigabile interioare este eficient din punct de vedere energetic, dat fiindcă o navă de navigație interioară, utilizând același consum de energie, poate transporta o tonă de marfă pe o distanță de aproape patru ori mai mare decât un camion (cca. 370 km, în comparație cu 300 km pe cale ferată și cu 100 km pe cale rutieră). De asemenea, costurile de transport sunt competitive, iar costul unitar scade pe distanțe lungi.
Page 3
Această creștere preconizată/prefigurată a navigației pe cursuri de apă de interior impune configurarea infrastructurii portuare și a managementului portuar prin administrația portuară, ce presupun înființarea Portului Timișoara și a Administrației Portului Timişoara.
Unitatea administrativ-teritorială Municipiul Timișoara dispune de elemente de infrastructură și suprastructură portuare constituite prin: acvatoriu, terenuri portuare, construcții hidrotehnice destinate acostării navelor ori alte tipuri de construcții hidrotehnice, drumuri de acces, echipamente aflate în perimetrul portuar destinate furnizării de utilități, precum și alte instalații/echipamente/bunuri care prin natura sau destinația lor deservesc oricăreia dintre activitățile de transport naval prevăzute la art.19 din ORDONANŢA nr. 22/1999, și care aparțin domeniului public sau privat al municipalității. În susținerea unui pol de dezvoltare regional și, potrivit proiecțiilor pe termen lung asumate prin document programatic, în deplină concordanță cu politica și cu programele de dezvoltare elaborate de municipalitate și/sau ministerul de resort, se va trece în viitor la dezvoltarea Portului Timișoara prin proiecte și investiții noi, lucrări de modificare și modernizare, atragerea de finanțări guvernamentale sau din fondurile structurale comunitare.
Observație: VISION 2030 – Timișoara Metropolă Europeană, document unic valabil pentru dezvoltarea viitoare a orașului, ce vizează realizarea unui concept unitar, modern, de mare utilitate pentru dezvoltarea orașului pe termen lung, adoptat prin HCL nr.484/18.12.2007.
Pentru înființarea Portului Timişoara pe Canalul Bega se vor utiliza infrastructura și suprastructura
portuare constituite conform Anexelor 1.1. – 4.1., respectiv Anexelor 1.2 – 4.2., delimitat de Uzina Hidroelectrica Timişoara – în amonte, până la limita unităţii administrativ-teritoriale a Municipiului Timişoara – în aval, prin terenurile de sub albia minoră ce aparțin unității administrativ-teritoriale a Municipiului Timişoara, în domeniul public sau privat, conform CF nr. 418336, nr. topo 5629, Municipiului Timişoara conform CF nr. 416892, nr. top. 9509 și Primăriei Municipiului Timişoara conform CF nr. 404872, nr. top. 17296/2 și terenurile riverane canalului, aflate în proprietatea UAT Municipiul Timișoara.
Administrația portuară va gestiona, în principal: Punerea infrastructurii portuare la dispoziția tuturor utilizatorilor; Activitățile de întreținere, reparare, modernizare/dezvoltare a caracteristicilor tehnice minime
ale infrastructurii portuare și ale oricăror rețele de utilități existente pe teritoriul portului; Asigurarea către operatorii economici a furnizării și distribuției de utilități portuare, precum
și asigurarea serviciilor de siguranță/securitate în Portul Timișoara; Accesul pentru operațiuni de încărcare/descărcare de mărfuri/containere, controlul volumului
de marfă, controlulul mărfurilor periculoase, centralizarea datelor economice și statistice pe acest palier;
Controlul intrării/ieșirii navelor din Port, remorcajul și pilotajul navelor, după caz; Controlul în Port a muncii specifice operațiunilor de încărcare/descărcare, manipulare,
transport, depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare, slinguire, însăcuire a mărfurilor;
Îndeplinirea și a altor activități care îi revin în conformitate cu legislația în vigoare.
În conformitate cu art. 5 din Ordonanța nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, asigurarea funcţionalităţii porturilor şi a infrastructurii de transport naval, administrarea acestora, urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 şi asigurarea desfăşurării activităţilor auxiliare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administraţii. Administraţiile îndeplinesc funcţia de autorităţi portuare şi/sau de căi navigabile interioare, în condițiile legii. Potrivit art. 22 administraţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) pot fi instituţii publice, regii autonome, companii naţionale sau societăţi comerciale, iar art. 23 alin. (2) prevede că porturile unde terenurile portuare aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, administraţiile portuare se înfiinţează prin hotărâri ale consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale respective. Administraţiile portuare au obligaţia să întocmească Regulamente portuare. La elaborarea regulamentelor portuare administraţiile se vor consulta cu instituţiile aparţinând organelor administraţiei publice centrale, cu operatorii economici şi cu organizaţiile
Page 4
sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în respectivul port. Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul de vedere al siguranţei navigaţiei de Autoritatea Navală Română.
H.C.L. nr. 147/10.05.2016 privind înființarea administrației portuare a Portului Timișoara este lipsită de efecte juridice și ineficace, întrucât H.C.L. se raportează la prevederile Ordonanței nr. 22/1999, respectiv la art. 23, alin. (4), care au fost ulterior modificate pe fond de Legea nr. 235/2017, iar modificările aduse fac trimitere la o altă prevedere legislativă, respectiv la art. 23, alin. 2. Mai mult, limita teritorială a UAT Timișoara nu este podul Modoș - așa cum este consemnat în H.C.L. nr. 147/10.05.2016 și nu sunt indicate elementele de infrastructură configurate în propunerea de port.
Având în vedere cele mai sus menţionate, propunem:
1. Înfiinţarea Portului Timişoara delimitat pe Canalul Bega de Uzina Hidroelectrica Timişoara (amonte) până la limita unităţii administrativ-teritoriale a Municipiului Timişoara (aval), constituit din infrastructura și suprastructura portuare, conform anexelor - parte integrantă din prezentul raport:
Anexa 1.1. – Acvatoriu și Terenuri portuare; Anexa 1.2. – Reprezentarea grafică; Anexa 2.1. – Construcții hidrotehnice și supraterane; Anexa 2.2. – Reprezentarea grafică; Anexa 3.1. – Drumuri și căi de acces; Anexa 3.2. – Reprezentarea grafică; Anexa 4.1. – Instalații / Echipamente / Bunuri; Anexa 2.2. – Reprezentarea grafică.
2. Portul va fi înscris în lista cuprinzând porturile şi locurile de operare deschise accesului public şi limitele
acestora, cu aprobarea prin ordin al ministrului transporturilor, după avizarea regulamentului portuar aferent de către direcția de profil.
3. Înfiinţarea Administrației Portului Timişoara - “Canal Bega”, compartiment funcțional distinct în cadrul Direcţiei Generale Drumuri, Poduri, Parcaje și Rețele de Utilități a Primăriei Municipiului Timişoara, în condițiile legii, denumit în continuare Administrație, având ca obiect de activitate asigurarea administrării Portului Timişoara.
3.1. Compartimentul funcțional înființat are rol de administrație portuară a Portului Timişoara. 3.2. Administrația portuară are sediul în b-dul C.D. Loga nr. 1, Municipiul Timișoara, Jud. Timiș. 3.3. În calitatea sa de administrație portuară, potrivit legislației în vigoare, compartimentul funcțional are
ca atribuții principale: 3.3.1. Punerea infrastructurii portuare la dispoziția tuturor utilizatorilor; 3.3.2. Activitățile de întreținere, reparare, modernizare/dezvoltare a caracteristicilor tehnice minime
ale infrastructurii portuare și ale oricăror rețele de utilități existente pe teritoriul portului; 3.3.3. Asigurarea către operatorii economici a furnizării și distribuției de utilități portuare, precum
și asigurarea serviciilor de siguranță/securitate în Portul Timișoara; 3.3.4. Accesul pentru operațiuni de încărcare/descărcare de mărfuri/containere, controlul volumului
de marfă, controlulul mărfurilor periculoase, centralizarea datelor economice și statistice pe acest palier;
3.3.5. Controlul intrării/ieșirii navelor din Port, remorcajul și pilotajul navelor, după caz; 3.3.6. Controlul în Port a muncii specifice operațiunilor de încărcare/descărcare, manipulare,
transport, depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare a mărfurilor;
3.3.7. Îndeplinirea și a altor activități care îi revin în conformitate cu legislația în vigoare. 3.4. În vederea realizării obiectului de activitate, Administrația are obligaţia să întocmească
regulamentul portuar, pe baza regulamentului cadru elaborat de direcţia de resort din ministerul transporturilor şi aprobat prin ordin al ministrului.
3.5. Resursele financiare necesare funcționării Administrației se constituie din resurse bugetare și venituri proprii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
3.6. Prin delegare de competenţă, în condiţiile legii, Administrația poate duce la îndeplinire şi unele obligaţii ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, potrivit art.26^1 alin. (1) din Ordonanţa nr. 22/1999.
Page 5
3.7. Pentru activitățile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce i-au fost delegate potrivit alin. 3.6., Administrația îndeplinește funcția de autoritate portuară, conform art.26^1 alin. (2) din Ordonanţa nr. 22/1999.
3.8. Administrația poate desfășura şi alte activităţi în conformitate cu prevederile actelor normative de organizare şi funcţionare a acesteia, după caz, conform art. 28 din Ordonanţa nr. 22/1999.
4. Revocarea H.C.L. nr.147/10.05.2016 privind înființarea administrației portuare a Portului Timișoara.
AUGUSTIN BĂRBOS
DIRECTOR GENERAL, ŞEF SERVICIU,
CULIŢĂ CHIŞ ADRIAN COLOJOARĂ
ŞEF BIROU T.S.C., CRISTINA GAVRA
ŞEF BIROU G.M.P.E., NASTASIA POP
P. ŞEF BIROU M.I.P.E., LIDIA VÎLCEANU
CONSILIER,
1
REFERAT DE APOBARE
PRIVIND OPORTUNITATEA PROIECTULUI DE HOTĂRÂRE privind înfiinţarea Portului Timişoara şi Administraţiei Portului Timişoara
1. Descrierea situației actuale
Canalul Bega reprezintă oportunitatea municipiului Timişoara de punere în valoare a cursului de cale navigabilă în plan local, regional, transfrontalier şi european, deopotrivă, fiind una dintre puţinele căi navigabile amenajate artificial pe teritoriul României. Canalul parcurge întregul oraş pe direcţia SV-NE, constituind de-a lungul timpului o coloană vertebrală în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea urbană.
Canalul Bega face parte din sistemul Rhin–Main–Dunăre (coridorul de transport pan european nr. VII–Constanţa–Canalul Dunăre Marea Neagră–Dunăre–Main–Rhin–Portul Rotterdam), făcând posibilă legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră. Canalul Bega navigabil este cuprins între km 118+360 (limita din amonte a municipiului Timişoara) şi km 45+000 (ecluza din dreptul localităţii Klekk pe teritoriul Serbiei). De aici până la km 0 (materializat prin confluenţa cu Râul Tisa) se naviga pe vechea albie a râului Bega care a fost regularizată şi amenajată. Lungimea canalului pe teritoriul românesc este de cca. 44,5 km şi de 74 km pe teritoriul sârbesc. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara, Canalul Bega are o lungime de 10,60 km în profil transversal, lăţimea canalului la oglinda apei fiind de 30-45 m, iar la nivelul fundului de 15-20 m.
Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România. Construit iniţial pentru asanarea terenurilor inundabile, a fost amenajat ulterior pentru navigaţie, existând în acest sens organizate servicii portuare, în cadrul Portului Timișoara. Atestarea documentară a portului datează de la 1860. Sediul portului era în cartierul Iosefin, pe malul stâng al canalului, pe tronsonul aflat între Podul Muncii și Pasarela Gelu. Lungimea de mal unde puteau acosta șlepurile era de 450 de metri. Pe malul drept, pe la mijlocul acestui tronson, era situat Turnul de apă din Iosefin. Din 1958 transportul de mărfuri a încetat, iar din 1967 au fost retrase şi navele de pasageri. Statutul juridic de cale navigabilă interioară a fost stabilit prin HG nr. 665/2008. De asemenea, Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Reţele de transport, prevede înființarea unui port pe Canalul Bega. La ora actuală, pe teritoriul românesc, canalul este navigat de mici ambarcaţiuni și vaporetto pentru transport public pe raza Municipiului Timişoara, în rest, este parţial colmatat şi nu poate fi utilizat pentru traficul comercial, până la finalizarea lucrărilor de dragare şi ecologizare.
În anul 2014 Administraţia Bazinală de Apă Banat a început realizarea investiţiei „Refacere consolidări Canal Bega în Municipiul Timişoara“. Obiectivul de investiţii a fost finanţat prin programul POS MEDIU – Axa prioritară 5. Investiţia a fost finalizată.
ROMANIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIMAR SC2020-
Bd. C.D. Loga nr. 1, 300030 Timişoara, tel: +40 256 408 300, fax:+40 256 490 635 e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro
IT TTX LOST IT IT TI
2
Pentru valorificarea potenţialului cadrului natural, atât din punct de vedere turistic (amenajare peisagistică, zone pentru agrement), cât şi din punct de vedere economic (deschiderea navigaţiei pe Bega, transport public) municipalitatea Timişoara a dezvoltat proiectul „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”. Proiectul s-a derulat prin POR, Axa prioritară 1 şi a avut ca obiective: reabilitarea căilor de comunicaţie pietonale, realizarea pistelor şi staţiilor de biciclete, amenajarea peisagistică a malurilor, mobilarea urbană. Totodată s-au construit rampe de acces şi staţii pentru îmbarcarea/debarcarea de persoane ce utilizează transportul public efectuat pe calea navigabilă. Proiectul a fost finalizat și a condus la dezvoltarea transportului public pe raza unității administrativ-teritoriale cu un nou serviciu de transport public naval, efectuat cu 7 vaporetto, precum și la creșterea mobilității persoanelor prin amplasarea a 9 stații de îmbarcare/debarcare călători pe întreg tronsonul de navigație. 2. Schimbări preconizate și rezultate așteptate
Politicile europene actuale referitoare la transportul de mărfuri şi persoane converg tendinţei de a transfera volumul transporturilor de pe căile rutiere pe căile ferate ori navigabile, ca soluţii alternative sustenabile, nepoluante sau cu emisii reduse, realizându-se economii de costuri, reducerea poluării şi creşterea siguranţei transportului. Mai mult, transportul de mărfuri pe căile navigabile interioare prezintă avantaje evidente, întrucât convoaiele de barje împinse pot transporta o cantitate mai mare de mărfuri per unitate de distanţă (t/km) decât oricare alt mod de transport terestru, cu o contribuţie majoră la reducerea traficului rutier. Strategiile de implementare a transporturilor pe cursurile de apă interioare sunt susţinute şi aliniate proiecţiilor de finanţare comunitară ori sectoriale, în acord cu obiectivele şi cadrul general de investiţii programate. Finanțarea este disponibilă prin Fondurile structurale și de investiții europene pentru statele membre ale Uniunii Europene (ESI); IPA pentru țările candidate; Instrumentul european de vecinătate (IEV) pentru țările din afara UE.; Programul Transnațional Dunărea (PTD) 2014-2020. Având în vedere trendul ascendent de dezvoltare socio-economică a zonei, contextul geo–politic favorabil, mobilitatea intermodală, interesul pentru o cale navigabilă facilă și creșterea eficienței transporturilor de persoane și mărfuri la coridorul pan european de transport nr. VII, devine pertinentă şi fezabilă ideea reluării navigaţiei pe întreg canalul Bega. Această creștere preconizată/prefigurată a navigației pe cursurile de ape interioare determină necesitatea configurării infrastructurii portuare și a managementului portuar, respectiv a administrației portuare în condițiile legii, ce impune înființarea Portului Timișoara și a Administrației Portului Timişoara. 3. Alte informatii - Nu este cazul. 4. Concluzii:
Consider necesar și oportun aprobarea înfiinţării Portului Timişoara şi Administraţiei Portului Timişoara – “Canal Bega”.
Primar, Director General D.G.D.P.P.R.U. NICOLAE ROBU CULIȚĂ CHIȘ