1
Orașul Timișoara
Charta de Responsabilități Sociale Partajate
pentru a lupta împotriva sărăciei și pentru a asigura o viață demnă pentru toți1
Cetățenii, Primăria Municipiului Timișoara și alte autorități și servicii publice, întreprinderile și asociațiile
neguvernamentale și, în general, toți actorii orașului Timișoara semnatari ai acestei Charte
Considerând:
a) că într‐un context de interdependență, existența limitată a resurselor și distribuirea inegală a
acestora pot provoca conflicte reciproc distructive precum și o epuizare a resurselor sociale, de
mediu și economice;
b) că este important ca orice persoană să poată ajunge să trăiască demn în orașul nostru, fiind
ferită de sărăcie;
c) că sărăcia este o situație de dificultate care afectează multiple dimensiuni (materiale, sociale,
culturale și politice) și poate împiedica oamenii să ducă o viață demnă ;
d) că inegalitățile sociale excesive amenință coeziunea societății și împiedică progresul social.
Convinși fiind:
a) de necesitatea de a acționa urgent într‐un context în care sărăcia și precaritatea cresc, în care
inegalitățile sociale se intensifică în termeni de acces la resurse, oportunități și posibilități de a te
face auzit și de a influența viața politică;
b) că sărăcia implică responsabilitatea socială a tuturor și privește ansamblul întreg de actori;
c) de imposibilitatea de a reduce eficient sărăcia fără participarea tuturor, la toate nivelurile
societății, în spiritul justiției sociale, al solidarității, al coresponsabilității și recăutând o mai bună
valorizare și împărțire a resurselor și oportunităților;
d) de necesitatea de a valoriza persoana aflată în situație de sărăcie, cu scopul nu numai de a fi auzit
ci de a fi luat în considerare în mod efectiv în procesul de luare a deciziilor;
1 Charta este elaborată în cadrul cooperării dintre 5 ora�e europene angajate în procesul de teritorii de coresponsabilitate:Charleroi, Covilha, Mulhouse, Salaspils, Timi�oara.
2
e) că lupta împotriva sărăciei, obiectiv al Uniunii Europene, este cheia de boltă a coeziunii sociale,
înțeleasă ca și capacitatea unei societăți de a asigura bunăstare tuturor;
f) că conținutul drepturilor și capacitățile esențiale la care toate persoanele trebuie să aibă acces
pentru o viață demnă trebuie definte în fiecare context prin participarea cetățenilor și a întregului
ansamblu de actori existenți pe un teritoriu;
g) că este esențial a frâna polarizarea socială, prin chestionarea garanțiilor juridice și a
condiționărilor excesive care limitează accesul la drepturi și servicii, făcând astfel ca fiecare să se
simtă actor implicat și responsabil a proiectului de construire a societății.
Ținând cont:
a) de Convenția Europeană a drepturilor omului și a Chartei Sociale Europene a Consiliului Europei;
b) de Charta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de obiectivele de diminuare a sărăciei
în contextul Strategiei Europa 2020;
c) de Noua Strategie și Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru coeziune socială care
definește coeziunea socială ca și «capacitatea unei societăți de a asigura bunăstare tuturor
membrilor săi prin reducerea disparităților la minimum și prin evitarea marginalizării, de a gestiona
diferențele și divergențele și a de oferi mijloacele de a asigura protecția socială pentru toți
membrii»;
d) de principiile înscrise în propunerea de Chartă a Consiliului Europei privind responsabilitățile
sociale partajate;
e) de diferitele dimensiuni ale bunăstării pentru toți definite de către cetățenii din Timișoara
începând cu anul 2007, în cadrul procesului de teritoriu de coresponsabilitate;
f) de analiza aprofundată a situațiilor de sărăcie din oraș, plecând de la cunoștiințele cetățenilor
care au identificat prioritățile asupra cărora este necesar să acționăm;
g) de procese similare în alte orașe europene.
3
Se pun de acord pentru a împărtăși următoarele obiective:
1. Să asigure că drepturile fundamentale (drepturile sociale și civile) sunt garantate tuturor;
2. Să coopereze astfel încât orice persoană să aibă acces la servicii, la bunuri comune și resurse
esențiale pentru bunăstare, autonomie și dezvoltare proprie, asigurând acces la securitatea fizică
(sănătate, locuințe, hrană, mediu natural sănătos), la participarea socială și politică (cunoaștere,
educație, informații, cultură) și la o muncă decentă;
3. Să ia în considerare dimensiunile imateriale ale demnității umane, acelea precum recunoașterea,
respectul, creativitatea, încrederea în viitor, capacitatea de a dispune de timpul său, stima de sine,
legăturile sociale, absența fricii, etc;
4. Să favorizeze exprimarea diferitelor aspirații ale persoanelor aflate în situații de sărăcie, înscriindu‐le
într‐un proces de concertare împreună cu ansamblul de cetățeni și de actori ai orașului;
5. Să pună în funcționare mecanisme care permit tuturor actorilor să acționeze cu scopul de a preveni
sărăcia și de a evita agravarea situațiilor de sărăcie;
6. Să coordoneze într‐o manieră mai eficace activitățile de luptă împotriva sărăciei, de exemplu
contractele sociale multipartite;
7. Să contribuie la simplificarea demersurilor administrative, atât în sectorul public cât și în cel privat,
ajutând persoanele aflate în situație de sărăcie să aibă un acces mai bun la drepturi și de a diminua,
în limita puterii de decizie, condițiile excesive care reprezintă obstacole importante în accesul la
drepturi;
8. Să pună capăt oricărei forme de discriminare, inclusiv proceselor de categorisire, de stigmatizare, de
excludere și ghetoitizare, asociate cu situațiile de sărăcie, în condițiile legii;
9. Să favorizeze dialogul între diferite grupuri sociale și construirea de legături sociale, în condițiile
legii;
10. Să susțină inițiative din domeniile economiei sociale și solidare, să creeze și să gestioneze bunuri
comune, cu obiectivul de a reîntări coeziunea socială din oraș, în condițiile legii;
11. Să încurajeze măsurile care permit stoparea creșterii de inegalități, printr‐o mai bună redistribuire a
resurselor.
4
Pentru a obține acestea se angajează să participe la:
1. elaborarea prin procese deliberative, a unui plan de acțiune împotriva sărăciei, care se înscrie ca
element constitutiv al Proiectului de Teritoriu de coresponsabilitate pentru bunăstarea tuturor
cetățenilor din Timișoara;
2. dezvoltarea de spații pentru a facilita cooperarea și a asigura mijloacele necesare pentru a o pune în
practică;
3. evaluarea regulată a rezultatelor într‐o manieră partajată și să le ajusteze în funcție de noile nevoi;
4. pentru a atinge obiectivele Planului și a asigura durabilitate rezultatelor, să colaboreze cu alte orașe
și teritorii, mai ales cu cele mai apropiate, sau să alerteze puterile publice, actorii regionali,
naționali sau europeni atunci când intervenția acestora poate fi determinantă pentru fezabilitatea
obiectivelor căutate;
4. să lucreze în colaborare cu alte orașe europene angajate în procese similare cu obiectivul de a face
schimb de experiență și de a reflecta împreună cu privire la aplicabilitatea Chartei și evoluția sa.
„Les droits humaines des personnes en situation de pauvrete” ( Drepturile persoanelor aflate în situaţie de sărăcie) Proiect promovat şi implementat de Consiliul Europei şi Comisia Europeană în 5 oraşe : Mulhouse (Franţa), Charleroi (Belgia), Timişoara (România), Salaspils (Letonia) şi Covilha (Portugalia) Nr.3413/31.10.2011
Referat privind numirea echipei de proiect în proiectul „Les droits humains des personnes en situation
de pauvrete” (Drepturile persoanelor aflate în situaţie de sărăcie)
Consiliul Europei prin Divizia „Cercetarea şi Dezvoltarea Coeziunii Sociale” a solicitat cooperarea municipiului Timişoara în acest proiect în data de 30 noiembrie 2010. Domnul Primar Gheorghe Ciuhandu a răspuns pozitiv aceste solicitări. Proiectul se desfăşoară simultan în 5 ţări: Mulhouse (Franţa), Charleroi (Belgia), Salaspils (Letonia), Timişoara (România) şi Covilha (Portugalia). Durata implementării proiectului : ianuarie 2011-mai 2012. La implementarea proiectului participă experţi ai Consiliului Europei şi ai Comisiei Europene. Începând cu ianuarie 2011 s-au desfăşurat mai multe acţiuni legate de acest proeict, în special întâlniri cu cetăţenii municipiului Timişoara pe următoarele domenii: Locuinţe, Sănătate, Alimentaţie, Locuri de muncă, Educaţie, Raportul între Instituţii, Relaţii în Societate, etc. La aceste întâlniri au participat reprezentanţi ai organizaţiei neguvernamentale Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (CRIES) Timişoara şi ai Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara. În urma întâlnirilor s-a creionat o Cartă (provizorie) de Responsabilităţi Sociale Partajate pentru a lupta împotriva sărăciei şi pentru a asigura o viaţă demnă pentru toţi. În 11.10.2011 în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara, în prezenţa domnului Primar Gheorghe Ciuhandu, reprezentanţilor Consiliului Europei, ai Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, ai CRIES şi ai altor ONG-uri din domeniul social, s-au discutat propunerile pentru această Cartă, făcându-se câteva sugestii de modificare. În luna noiembrie 2011 se va aproba în Consiliul Local al Municipiului Timişoara Carta de Responsabilităţi Sociale Partajate. Ulterior se va semna Carta de către Domnul Primar, reprezentanţi ai ONG-urilor implicate în proiect şi cetăţeni. Pe baza principiilor aprobate prin Cartă, se va elabora Planul de acţiuni pe domenii, până în luna martie 2012. Din iunie 2012 până în iunie 2013 se pot elabora şi implementa proiecte concrete, cu finanţare europeană sau locală, izvorâte din Planul de acţiuni. Pe toată durata de implementare a Proiectului, din partea Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara au lucrat şi vor lucra în continuare doamna Angela Ciupa Rad şi doamna Maria Stoianov. Doamna Maria Stoianov este coordonator local pentru domeniul social, iar doamna Angela Ciupa Rad este asistent al coordonatorului local. DIRECTOR EXECUTIV
Maria Stoianov COD FP53-01, ver1