Hotararea 251/13.05.2008 privind aprobarea Criteriilor şi a obiectivelor de performanţă ale S.C. Colterm S.A. Timişoara pe anul 2008

ANEXA 1 LA HCL

A. Criterii de performanţă 2008

Nr.crt Denumirea criteriului de performanţă U.M. Prevederi Gradul de îndeplinire

(%)

Realizare criteriu de

performanţa (max. 110%)

Coeficient de ponderare

Grad de îndeplinire ponderat a

criteriului (%) 0 1 2 3 4 5 6 7

1 Rentabilitatea economică % 0,19 0,15

2 Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii % 70,60 0,15

3 Productivitatea muncii lei/pers 215.556 0,15

4 Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare % 14,85 0,15

5 Solvabilitate patrimonială % min. 30 0,10

6 Grad de îndatorare % max.100 0,05

7 Perioada de recuperare a creanţelor restante zile 63 0,10

8 Perioada de rambursare a datoriilor restante zile 30 0,10

9 Lichiditate % 100 0,05

B. Obiective de performanţă 2008

Nr.crt Denumirea obiectivului de performanţă U.M. Prevederi Gradul de îndeplinire

(%)

Realizare obiectiv de

performanţa (max. 110%)

Coeficient de ponderare

Grad de îndeplinire ponderat a

obiectivului (%)

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă % 100 0,30

2 Achitarea obligaţiilor în termenele legale % 100 0,20

3 Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice % 95 0,15

4 Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei

% 100 0,12

Gradul global de îndeplinire a criteriilor de performanţă

5 Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termica % 18,50 0,11

6 Asigurarea calităţii energiei termice furnizată conform diagramei medii de reglaj

% 100 0,12

DIRECTOR DIRECTIA EDILITARA SEF SERVICIU ENERGETIC DUMITRU ANDOR IOAN ZUBASCU

Gradul global de îndeplinire a obiectivelor de performanţă

1

ANEXA 2 LA HCL_______________

A. CRITERII DE PERFORMANTA ( pondere – 50 % din total ) Principalele criterii de performanţă sunt:

1. Rentabilitatea economică 2. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii 3. Productivitatea muncii 4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de

exploatare 5. Solvabilitatea patrimonială 6. Grad de îndatorare 7. Perioada de recuperare a creanţelor restante 8. Perioada de rambursare a datoriilor restante 9. Lichiditate

Indicatori de performanţă: 1. Profit brut [Pb] 2. Cifra de afaceri [Ca] 3. Salarii brute [St] 4. Cheltuieli totale [Ct] 5. Creanţe restante [Cr] 6. Datorii restante [Dr] 7. Venituri proprii [ Vp ] 8. Nr. salariaţi [ Ns ] 9. Cheltuieli de exploatare [ Ce ] 10. Venituri totale [ Vt ] 11. Capital propriu [ Kp ] 12. Credite [ Cd ] 13. Datorii totale [ Dt ] 14. Active [ A ] 15. Active circulante [Ac] 16. Stocuri materiale [S] 17. Datorii pe termen scurt [Dts] 18. Energia termica produsă [Etp] 19. Energia termică livrată şi facturată [Etlf] 20. Pierderi tehnologice [Pt]

În conformitate cu Ordonanţa nr.79/2001, aprecierea activităţii conducerii

SC COLTERM SA- Timişoara se va face având în vedere atât criteriile propuse cât şi obiectivele de performanţă: A. CRITERII DE PERFORMANŢĂ

Ponderea acestora în total va fi de 50%.

2

Principalele criterii de performanţă sunt:

1. Rentabilitatea economică:

Re = Profit brut + ∆ nefavorabil x 100

Cheltuieli totale – ∆ nefavorabil

Influenta nefavorabila a majorarilor de pret la combustibil, necuprinsa in BVC se va calcula dupa formula : Q1(P1 – pr.BVC1) + Q2(P2 – pr.BVC2) + Q3 (P3 – pr.BVC3) = ∆ 1 nefavorabil Unde : Q1 = cantitate carbune consumat P1 = pret mediu carbune consumat inclusiv cheltuiala de transport Pr.BVC1 = pret mediu carbune cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport Q2= cantitate pacura consumata P2= pret mediu pacura consumata inclusiv cheltuiala de transport Pr.BVC2 – pret mediu pacura cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport Q3= cantitate gaz consumat P3= pret mediu gaz consumat inclusiv cheltuiala de transport Pr.BVC3 – pret mediu gaz cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport

Similar se va calcula influenta nefavorabila ∆ 2 asupra costurilor ca urmare a realizarii productiei folosind combustibil in alta structura decat cea prevazuta in BVC-ul aprobat (conform formulei prezentate în anexă)

∆3-influenta modificarii cursului valutar fata de 31.12.2007 ∆ nefavorabil = ∆ 1+∆ 2+ ∆3

Ponderea rentabilitatii economice din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15).

3

2. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii

[%]][ AbC VpG

T V −

=

Acest criteriu de performanţă se va calcula raportând venituri proprii [ Vp ] la cheltuieli totale [ Ct ] influenţate de abaterile calculate conform formulelor de la criteriul 1 . Acest criteriu are o dependenţă aproape totală de gradul de subvenţionare a consumatorilor casnici urmare stabilirii prin Hotărâre de Guvern a preţului national de referinţă sau prin HCL a pretului local de referinta la energia termică.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15 % ( 0,15 ). 3. Productivitatea muncii

[%]][ S

t m N

VW =

Acest criteriu de performanţă se va calcula în preţuri curente reprezentând raportul dintre veniturile totale [ Vt ] şi număr mediu de salariaţi [ Ns ] , având în vedere prevederile Ordinului nr. 502 / 27.08.2001 al Ministerului Administraţiei Publice Locale cu referire la OG 79 / 2001 .

In conditiile in care cu o parte din personalul existent se realizeaza lucrari (altele decat cele aferente activitatii de baza) avand o productivitate mult mai mica decat in cazul producerii de energie termica si electrica [Ns], (nr.personal) va fi cel care lucreaza in activitatea de baza iar veniturile totale vor reprezenta strict activitatea de baza

Ponderea acestui criteriu din total capitol A este de 15% (0,15). 4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare

[%]][ e

T S C

SC =

Acest criteriu de performanţă se va cuantifica raportând totalul salariilor brute (ST) la totalul cheltuielilor de exploatare(Ce).

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15).

4

5. Solvabilitate patrimonială

CK KS p

p p + = [%]

Solvabilitatea patrimonială se defineşte ca raport între capitalul propriu [ Kp ] şi

suma dintre capitalul propriu şi credite [ C ] . Acest criteriu de performanţă este aplicabil numai societăţilor comerciale şi

demonstrează că pentru a avea acces la credite o societate comercială are nevoie de un capital propriu cât mai mare.

Literatura de specialitate recomanda ca acest criteriu sa fie min.30% Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 10%

(0,10).

6. Grad de îndatorare

[ ] 100xA DG tînd =

Gradul de îndatorare se determină ca raport între datoriile totale [ Dt ] şi total active [ A ]. Literatura de specialitate considera acceptabil un grad de indatorare de max 100%.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5% (0,05).

7. Perioada de recuperare a creanţelor restante

Creanţele şi obligaţiile restante sunt cele care depăşesc termenele scadente conform relaţiilor contractuale.

Deoarece termenele de plată a obligaţiilor noastre către furnizori sunt mai mici decât termenele de încasare a creanţelor de la consumatori,conform contractelor încheiate şi regulamentului de furnizare a energiei termice,de regulă perioada de plată a obligaţiilor restante este mai mare decât cea de recuperare a creanţelor restante.

a

RC C CrP 365*][ =

Acest criteriu se defineşte ca raport între nivelul creanţelor restante la finele anului

(Cr) şi cifra de afaceri (Ca) Din motive independente de noi, recuperarea creanţelor restante în activitatea de

termoficare este destul de dificilă.

5

Astfel, următoarele motive au condus la creşterea nivelului creanţelor restante:

a. prin lege, termenul de plată a contravalorii prestaţiei poate atinge şi 60 de zile.

b. dacă consumatorii casnici nu au întârzieri prea mari, unităţile bugetare ne produc greutăţi cu atât mai mult că o anumită categorie a acestora nu poate fi debranşată de la reţea.

c. întârzieri mari în recuperarea TVA-ului ( mai ales in perioada de vara) şi a protecţiei sociale.

La determinarea creantelor restante ,subventia pentru diferenta de pret si ajutoarele sociale se considera incasate in totalitate.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 10% (0,10).

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante

a

RD C DrP 365*][ =

Acest criteriu se defineşte ca raport între nivelul datoriilor restante (Dr) – la finele

exerciţiului financiar şi cifra de afaceri (Ca) . Perioada de rambursare a datoriilor restante este influenţată în mod direct de

posibilităţile de recuperare a creanţelor restante. Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 10%

(0,10).

9. Lichiditate

100)1( ][ X

anDts SAcL

< −

=

Lichiditatea reprezintă un criteriu de performanţă intermediar măsurându-se ca

raport dintre total active circulante minus stocuri materiale şi total datorii pe termen scurt ( < 1 an ). Si la acest criteriu de performanţă se consideră că toate obligaţiile de plată ale Guvernului şi Autorităţlor Locale sunt îndeplinite.

Literatura de specialitate recomanda ca lichiditatea societatilor sa fie de min.100%. Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5%

(0,05) Pentru cuantificarea globală a criteriilor de performanţă, pentru fiecare în parte se

va calcula iniţial gradul de realizare/nerealizare . Apoi prin ponderarea amintită mai sus va rezulta gradul de realizare/nerealizare

globală (%) la acest capitol A.

[%]5,0** 9,8,7,6,5,4,3,2,1

AApondere A propus

realizat

A A =

  





  





 





 



 ∑

=

unde A = capitol criterii de performanţă , în procente.

6

A. CRITERII DE PERFORMANŢĂ

1.Rentabilitatea economică:

100 .Re ×

∆− ∆+

= nefavCt nefavPb

2. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii:

[%]][ AbC VpG

T V −

=

3, Productivitatea muncii:

[%]][ S

t m N

VW =

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare:

[%]][ e

T S C

SC =

7

5.Solvabilitatea patrimonială :

CK KS p

p p + =

6.Grad de îndatorare :

[ ] 100xA DG tînd =

7 . Perioada de recuperare a creanţelor restante:

a

RC C CrP 365*][ =

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante :

a

RD C DrP 365*][ =

9. Lichiditate:

100)1( ][ X

anDts SAcL

< −

=

8

B.OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ (pondere – 50% din total)

Principalele obiective sunt:

1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale 3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice 4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din

partea populaţiei 5. Reducerea etapizată a pierderilor tehnologice de energie termică 6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii

de reglaj

B.OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ Ponderea acestora în total va fi de 50%. Principalele obiective sunt: 1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă În cadrul obiectivelor de performanţă are ponderea cea mai mare 30% (

0,30). 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale

[ ] [ ]% __

__ datorateobligatiiTotal

PenalitatiplatiteobligatiiTotalO −=

9

Acest obiectiv se referă la obligaţiile către Bugetul de Stat, Bugetul Local şi al Asigurărilor Sociale. Prin natura formulei de calcul ,in cazul cel mai favorabil (penalitati zero),acest obiectiv nu poate depasi nivelul de 100% la finele anului.

În cadrul obiectivelor de performanţă are ponderea de 20% (0,20). 3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice

[%]][ T FC =

Având în vedere întreruperile planificate şi accidentale ale companiei pentru activitatea de furnizare , se consideră ca o continuitate în furnizare de peste 90% din totalul zilelor unui an reprezintă un nivel bun.

În acest sens, cuantificarea acestui obiectiv se va face prin raportul între numărul de zile de furnizare (F) raportat la numărul total de zile (T), comparaţia făcându-se cu procentul planificat pentru anul respectiv.

La cuantificare nu se iau în considerare alte influenţe datorate furnizorilor de apă şi energie precum şi ale consumatorilor.

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective este de 15% (0,15).

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din

partea populaţiei

[%]][ T

R

S SS =

Acest obiectiv se va cuantifica raportând numărul de sesizări şi reclamaţii (SR) la care s-a răspuns în termen raportat la numărul total al sesizărilor şi reclamaţiilor (ST) .

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective este de 12% (0,12)

5 .Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică In confomitate cu Programul „Termoficare 2006 – 2009 Calitate si Eficienţa”

aprobat prin HG nr. 462/2006, un obiectiv important în domeniul furnizării energiei termice din sisteme centralizate îl reprezintă pierderile tehnologice de energie termică aferente lanţului: transport, transformare, distribuţie şi furnizare.

La SC Colterm SA Timişoara avem trei situaţii distincte: a)Energia termică produsă în centralele termice de cartier şi livrată –facturată consumatorilor finali; b)Energia termică produsă în cele două CET-uri şi livrată- facturată

consumatorilor racordaţi direct la retelele termice de transport; c) Energia termică produsă in cele două CET-uri , transportată , transformată în punctele termice, distribuită şi furnizată ( livrată-facturată) consumatorilor finali.

Pentru fiecare din cele trei situaţii de mai sus există două componente principale de pierderi tehnologice:

- aferente pierderilor masice de agent termic - prin „ radiaţie”

Pierderile tehnologice de energie termică exprimate procentual sunt într-o strânsă legătură cu cantitatea produsă şi vâdută funcţie de temperaturile medii exterioare îregistrate.

In consecinţă valoarea calculată pentru anul curent (ex. 2008) se va ajusta dacă este necesar cu coeficientul K stabilit prin Ordinul nr. 502 al MIRA, aferent la Ordonanţa Guvernului nr. 79/2001. Pierderile tehnologice [ Pt ] se calculează ca raport între diferenţa dintre energia termică produsă Etp minus energia termică livrată [ Etlf] si energia termică produsă [ Etp].

10

[ ]Pt = Etp

EtlfEtp − [%]

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective de performantă este de 11% (0,11).

Modul de calcul şi de aplicare a pierderilor tehnologice este prezentat în memoriul tehnic de la anexa nr. 2/5

6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj [K]= Kc/F[%]

Asigurarea calităţii energiei termice furnizate,alături de continuitatea în furnizare reprezintă un obiectiv de bază al activităţii noastre care se poate cuantifica mai exact odată cu încheierea activităţii de contorizare a energiei termice.

Pentru a ne putea propune nivelul maxim de 100% este necesar să ne referim strict la situaţiile care depind de activitatea companiei.

De asemenea nu se vor lua în calcul situaţiile când din motive obiective,anticipat furnizorul stabileşte unele bonificaţii.

Cuantificarea se va face ca raport între nr.de zile când prestaţia este conform contract [Kc] şi numărul total de zile de furnizare [F],ponderea obiectivului fiind de 12%(0,12).

Pentru cuantificarea globală a obiectivelor de performanţă, pentru fiecare în parte se va calcula iniţial gradul de realizare/nerealizare (> sau < 1).

Apoi prin ponderarea amintită mai sus va rezulta gradul de realizare/nerealizare globală (%) la acest capitol B.

[%]5,0** 6,5,4,3,2,1

BBpondere B

B

B propus

realizat =   





  





  





  



 ∑

=

unde B = capitol obiective de performanţă , în procente. Precizam ca pentru a elimina compensarea exagerata intre realizarea unui

criteriu (obiectiv) de performanta cu nerealizarea altor criterii (obiective) de performanta indiferent de gradul de realizare(>100%) se va lua in calcul un nivel maxim al depasirii de 10%. În final, aplicând ponderea fiecărui capitol (A şi B), va rezulta gradul de realizare/nerealizare (%) globală a obiectivelor şi criteriilor de performanţă.

B. OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ

1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale:

[ ] [ ]%__ __

datorateobligatiiTotal PenalitatiplatiteobligatiiTotalO −=

3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice:

11

[%]][ T FC =

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei:

[%]][ T

R

S SS =

5 .Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică

[ ]Pt = Etp

EtlfEtp − [%]

6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj:

[K]= Kc/F[%]

12

Formule de calcul ale criteriilor de performanţă

1. Rentabilitatea economică: Re = (Profit brut+ ∆ nefavorabil / Cheltuieli totale - ∆ nefavorabil)*100 ∆ nefavorabil = ∆1+ ∆2+ ∆ 3 ∆1- influenţă nefavorabilă preţ combustibil ∆2- influenţă nefavorabilă cost suplimentar datorat schimbării structurii ∆3 -influenta nefavorabila urmare a modificarii cursului valutar fata de 31.12.2007

2. Gradul de acoperire al cheltuielilor din venituri proprii:

Gv = ( Venituri proprii/ Chelt. totale - ∆ nefavorabil )

3. Productivitatea muncii: Wm = ( Venituri totale / Număr mediu salariaţi )

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare: Cs = ( Salarii brute / Cheltuieli de exploatare ) *100

5. Solvabilitatea patrimonială :

Sp = ( Capital propriu/ Capital propriu+ Credite )

6. Grad de îndatorare: G înd. = ( Datorii totale/Active totale ) *100

7. Perioada de recuperare a creanţelor restante: PRC = ( Creanţe restante / Cifra de afaceri )*365

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante: PRD = ( Datorii restante / Cifra de afaceri )*365 9. Lichiditate:

L = ( Total active circulante-stocuri/Total datorii termen scurt)*100

13

Formule de calcul ale obiectivelor de performanţă

1. Gradul de îndeplinire al criteriilor de performanţă – pondere 30% 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale:

O = ( Total obligaţii plătite – Penalităţi / Total obligaţii datorate )*100

3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice : C = F / T * 100 F- nr. zile furnizare T- nr. total zile

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei :

Mod de rezolvare = ( Nr. sesizări şi reclamaţii la care s-a răspuns / Nr. total de sesizări şi reclamaţii ) * 100

5. Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică

[ ]Pt = Etp

EtlfEtp − [%]

6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj :

K = Kc / F ( % ) Kc – nr. zile în care prestaţia este conform contract F – nr. total de zile de furnizare

14

MEMORIU TEHNIC

PRIVIND MODUL DE CALCUL ŞI APLICARE AL

OBIECTIVULUI DE PERFORMANŢĂ “REDUCEREA ETAPIZATA A PIERDERILOR TEHNOLOGICE DE ENERGIE TERMICA”

LA S.C. COLTERM S.A. TIMIŞOARA

S.C. Colterm S.A. Timişoara asigură producţia, transportul, transformarea, distribuţia şi furnizarea energiei termice în municipiul Timişoara pentru circa 90.000 apartamente medii convenţionale, respectiv pentru 65% din locuitorii oraşului.

Producţia energiei termice se realizează în cele două CET-uri, CET Centru şi CET Sud, şi, de asemenea, în cele 18 centrale termice de cartier.

În cele două CET-uri, producţia de energie termică se realizează prin intermediul a 7 cazane de apă fierbinte (2 x 50 Gcal/h şi 5 x 100 Gcal/h) şi a 6 cazane de abur (2 x 12,5 t/h, 1 x 30 t/h şi 3 x 100 t/h). De asemenea cele două CET-uri produc şi energie electrică, în cogenerare, cu ajutorul unor turbine în contrapresiune, 1 x 3 MW în CET Centru şi 1 x 20 MW în CET Sud. Turbina din CET Sud s-a montat în acest an, s-au făcut probele preliminare şi urmează să intre în funcţiune din toamnă, până atunci CET Sud neavând condiţii de funcţionare, din cauza lipsei consumului de energie termică.

În centralele de cartier, energia termică se produce cu ajutorul cazanelor de apă caldă, instalate în fiecare centrală.

O menţiune specială merită CT Freidorf, unde s-au montat în acest an, pe lângă cazanele de apă caldă existente, două motoare termice cu aprindere prin scânteie, care vor produce energie electrică şi termică în cogenerare (2 x 0,5 MW şi 2 x 0,5 Gcal/h).

Combustibilii utilizaţi pentru producerea energiei termice sunt gazele naturale (atât în cele două CET-uri, cât şi în centralele de cartier), păcura (în CET Centru) şi cărbunele (în CET Sud).

Transportul energiei termice se realizează prin intermediul reţelei de transport a apei fierbinţi, care face legătura între cele două CET-uri şi punctele de transformare. Reţeaua de transport este alcătuită din două fire (tur şi retur), are diametre cuprinse între Dn 65 şi Dn 1000 mm şi are o lungime totală de cca. 73 Km.

Transformarea energiei termice, adică transferul căldurii de la agentul primar din conductele de transport (apă fierbinte), la agentul secundar din conductele de distribuţie (apă caldă de consum şi încălzire) precum şi adaptarea parametrilor agentului termic conform nevoilor consumatorilor se fac în 112 puncte termice (puncte de transformare). În afara acestora, mai există un număr de 24 puncte termice aparţinând unor agenţi economici, care preiau căldură din reţeaua de transport a apei fierbinţi.

Transferul căldurii din reţeaua de transport în cea de distribuţie se face prin intermediul schimbătoarelor de căldură cu care sunt dotate punctele

15

termice. Acestea servesc fie producerii de apă caldă de consum, fie producerii de agent termic secundar pentru încălzire.

Distribuţia energiei termice se face prin reţeaua de distribuţie, care face legătura între punctele termice şi consumatori, şi este alcătuită în general din 4 fire (încălzire tur şi retur, apă caldă de consum, şi recirculare apă caldă de consum). Conductele au diametre cuprinse între Dn20 şi Dn 250 mm, iar lungimea totală a reţelei de distribuţie este de cca. 310 Km.

Colterm prestează şi serviciul de furnizare a energiei termice, asigurând contractarea, măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii acesteia.

Unul din cei mai importanţi indicatori tehnico-economici care definesc activitatea de asigurare a alimentării cu energie termică a unei localităţi este pierderea tehnologică de căldură în activităţile de transport şi distribuţie ale energiei termice.

Această pierdere tehnologică este inevitabilă, mărimea ei depinzând de starea tehnică a acestor reţele. Pierderile din reţeaua de distribuţie includ şi pierderile de transformare şi furnizare a energiei termice.

Prima măsură pe care a luat-o SC COLTERM pentru micşorarea pierderilor tehnologice de căldură a fost contorizarea energiei termice, pentru a putea stabili exact mărimea şi localizarea acestor pierderi, care, înainte de a se realiza contorizarea, se calculau prin utilizarea unor metode statistice şi unor modele termodinamice, mai mult sau mai puţin exacte.

Astfel s-au montat contoare de energie termică la plecarea din centrale, la intrarea în toate punctele termice şi la branşamentele tuturor consumatorilor finali. Ca urmare, prin scăderea sumei energiilor înregistrate de contoarele de energie termică montate la intrarea în punctele termice din energia înregistrată de contoarele de la plecarea din centrale se determină pierderea tehnologică de căldură din reţelele de transport ale agentului termic, iar prin scăderea din energia intrată într-un punct termic a energiei facturate consumatorilor finali arondaţi respectivului punct, se determină pierderea tehnologică aferentă transformării, distribuţiei şi furnizării energiei termice.

În afară de cunoaşterea mai precisă a pierderilor tehnologice de căldură,

contorizarea a mai avut şi alte efecte benefice, printre care se pot enumera : - posibilitatea îmbunătăţirii echilibrării hidraulice în reţelele de

transport şi distribuţie; - consumatorul plăteşte exact energia pe care o consumă; - consumatorul îşi poate regla consumul de energie după

posibilităţile de plată; - evitarea risipei de energie termică, prin posibilitatea

consumatorului de a-şi urmări şi gospodări consumurile de energie, reducându-şi astfel consumurile inutile.

Procesul de contorizare totală a energiei termice a fost încheiat, practic, în

anul 2001, Timişoara fiind primul oraş din ţară care a realizat acest deziderat.

16

Pierderile de căldură din reţele se compun din pierderile masice de agent termic, datorate neetanşeităţilor şi din pierderile prin radiaţie, datorate diferenţei de temperatură dintre agentul termic şi mediul ambiant. Pierderile masice se măsoară permanent la cele două CET-uri precum şi la cele 140 de puncte termice şi centrale termice de cartier.

S.C. Colterm a acţionat în tot lanţul transport-transformare-distribuţie–

furnizare pentru reducerea acestor pierderi, principalele măsuri luate fiind următoarele :

- În reţeaua de transport s-au înlocuit cca. 20% din conductele cu izolaţie clasică, şi anume cele aflate în cea mai precară stare din punct de vedere tehnic, cu conducte preizolate, care au o durată de viaţă mult mai mare, datorită protecţiei superioare;

- S-au căutat şi depistat zonele cu pierderi semnificative de agent termic, după care s-au realizat reparaţiile necesare;

- S-au înlocuit o mare parte din armăturile de izolare vechi, uzate fizic şi moral, cu armături moderne, care asigură eficient izolarea zonelor cu defect, astfel încât se evită pierderile inutile de agent termic la intervenţii;

- S-au refăcut izolaţiile termice degradate de pe traseele aeriene de conducte din reţeaua de transport.

- S-au făcut investiţiile necesare în tratarea apei în centrale, astfel încât agentul termic se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în normativele de exploatare, evitându-se astfel depunerile şi coroziunile conductelor dinspre interior.

- În punctele termice s-au înlocuit cca. 85% din schimbătoarele de căldură clasice, cu ţevi în manta, cu schimbătoare moderne, cu plăci de oţel inoxidabil, ceea ce a dus la creşterea eficienţei transferului de căldură;

- S-au luat măsuri de izolare a schimbătoarelor de căldură şi a conductelor din punctele termice, micşorând astfel pierderile de căldură la transformarea energiei termice.

- Toate punctele termice sunt dotate cu sisteme de îmbunătăţire a calităţii fizico-chimice a agentului termic secundar, iar toate centralele termice de cartier sunt dotate suplimentar cu instalaţii automatizate de tratare a agentului termic.

- În reţeaua de distribuţie s-au înlocuit cca. 62% din conductele cu izolaţie clasică cu conducte preizolate, micşorându-se astfel pierderile tehnologice de agent termic şi căldură.

Aceste măsuri s-au realizat gradat, an de an, începând cu primii ani de după 1990, şi continuă şi azi, ele neputându-se finaliza într-un termen scurt, din cauza eforturilor investiţionale foarte mari necesare, dar şi a volumului mare de lucrări care trebuie realizate fără opriri de lungă durată ale alimentării cu căldură a consumatorilor.

Trebuie menţionat aici că pierderile de căldură, mai exact cele prin radiaţie, care în general se exprimă în procente din căldura livrată la gardul centralelor, depind nu numai de starea tehnică a echipamentelor, ci şi de mărimea consumului de energie termică. Este evident că, din punct de vedere cantitativ, la menţinerea reţelelor la o temperatură dată, necesară funcţionării

17

normale a consumatorilor, pierderea de căldură prin radiaţie va fi aceeaşi într-un an sau altul, dacă starea tehnică a reţelelor nu se schimbă, la aceleaşi temperaturi ale reţelei şi aceleaşi temperaturi exterioare.

Din punct de vedere procentual însă, pierderile de căldură prin radiaţie vor creşte dacă consumul de energie termică scade, ele fiind definite ca (Eprodusă – Econsumată)/Eprodusă x 100 [%], unde:

Eprodusă=energia termică măsurată la gardul centralelor Econsumată=energia termică măsurată la consumatori Se observă astfel că, la limită, dacă energia consumată tinde spre zero,

pierderile procentuale vor tinde spre 100%, indiferent de starea tehnică a reţelelor.

Acesta este deci, unul dintre motivele pentru care, într-un sistem centralizat de alimentare cu energie termică, este foarte important să se evite scăderea consumului util de energie termică, inclusiv prin evitarea acordării posibilităţii unor consumatori, de care s-a ţinut cont la dimensionarea sistemului, de a trece pe alte surse de încălzire, în detrimentul celorlalţi, care vor fi afectaţi de acest fenomen. De asemenea, este utilă racordarea unor noi consumatori, care să asigure încărcarea cât mai bună a sistemului.

În urma eforturilor pe care COLTERM le-a făcut, an de an, s-a reuşit reducerea continuă a pierderilor de căldură şi agent termic în reţele, azi Timişoara fiind pe unul din primele locuri în ţară din punct de vedere al eficienţei acestora.

Spre exemplu, pierderile masice de agent termic au scăzut de cinci ori între 1990 şi 2006.

De asemenea, pierderile totale de căldură în reţelele de transport şi distribuţie au scăzut continuu, în perioada 1995 – 2006, acestea reducându-se de la peste 30% la cca. 20%.

Având în vedere cele menţionate în programul „Termoficare 2006-2009 – Calitate şi eficienţă”, corelat şi cu fondurile alocate, ţinta pentru anul 2010 este de reducere a pierderilor tehnologice până la 15%, pe tot lanţul transport, transformare, distribuţie, furnizare.

Reducerea se va face gradat , pentru anul 2008 propunându-se un nivel mediu de 18,5 % pentru pierderile tehnologice de energie termică.

Pentru anul 2006, pe care îl vom considera ca an de referinţă, situaţia

pierderilor tehnologice de energie termică a fost următoarea: (1) Energie termică produsă în CET-uri : 1.037.270 Gcal (2) Energie termică produsă în C.T. de cartier : 103.746 Gcal (3) Total energie termică produsă (1+2) : 1.141.016 Gcal (4) Energie termică livrată la PT agenţi economici direct din reţeaua de transport 16.798 Gcal (5) Energie termică livrată la PT Colterm : 891.744 Gcal (6) Energie termică total livrată la PT : 908.572 Gcal (7) Energie termică măsurată şi facturată la consumatorii finali ai C.T. de cartier: 92.934 Gcal

18

(8) Energie termică măsurată şi facturată la consumatorii finali ai PT Colterm : 804.712 Gcal (9) Energie termică măsurată şi facturată la reţeaua de distribuţie Colterm (7+8) : 897.646 Gcal

- Pierdere tehnologică de energie termică pe reţeaua de transport (aferente şi consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de transport):

( ) ( ) ( ) %4,121001

61 =

− x , din care

-85% prin radiaţie, - -15% aferente pierderilor masice

- Pierdere tehnologică de energie termică aferentă consumatorilor C.T. de

cartier:

( ) ( ) ( ) %4,101002

72 =

− x , din care

-65% prin radiaţie, - -35% aferente pierderilor masice

- Pierdere tehnologică de energie termică pe reţele secundare aferentă consumatorilor PT COLTERM:

( ) ( ) ( ) %8,91005

85 =

− x , din care

-65% prin radiaţie, - -35% aferente pierderilor masice

Având în vedere pierderile tehnologice de energie termică pentru toate

situaţiile de mai sus şi ţinând cont de cantităţile anuale de energie termică produsă respectiv livrată-facturată, în anul 2006, rezultă în final:

- Pierderea tehnologică globala medie anuală de energie termică la COLTERM Timişoara, pe anul 2006:

( ) ( ) ( )( ) %9,191003 943

= −− x din care

-75% prin radiaţie, - -25% aferente pierderilor masice

19

Calculul costului suplimentar de combustibil datorat schimbării structurii Pentru CET Timisoara Centru :

( ) ( )programatrealizatgazprogramatrealizatpacura gazgazxpret Igaz

tcccombconspacurapacuraxpret Ipac

tcccombconsC %%)(.%%).(. − 

  

 ×−−



  

 ×=

unde: Ipac= indice de transformare a păcurii din tcc in unitati naturale Igaz= indice de transformare a gazului din tcc in unitati naturale Pentru CT Timisoara Sud:

( ) ( )programatrealizatgazprogramatrealizatcarbune gazgazxpret Igaz

tcccombconscarbunecarbunexpret Icarb

tcccombconsC %%).(.%%).(. − 

  

 ×−−

 

   ×=

unde: Icarb= indice de transformare a cărbunelui din tcc in unitati naturale Igaz= indice de transformare a gazului din tcc in unitati naturale

20

Program de măsuri

1. Reducerea pierderilor

a) Urmărirea şi evidenţierea costurilor pe categorii de activităţi:

- activitatea de producere in cele 2 CET-uri a energiei termice si electrice precum şi distribuţia în centrale termice de cartier;

- activitatea de transport a energiei termice; - activitatea de distribuţie (inclusiv transformare) în puncte termice; - activitatea de furnizare; - activitatea de distribuţie apă rece hidrofor.

b) Stabilirea unor limite maxime de cheltuieli pe fiecare secţie fără a afecta volumul şi calitatea lucrărilor de reparaţii.

c) Solicitarea la ANRE si ANRSC a ajustării preţurilor şi tarifelor ţinând cont de faptul că principalele resurse sunt stabilite prin tarif.

d) Atragerea de venituri şi din alte activităţi decât din producţia şi distribuţia energiei termice.

2. Reducerea datoriilor

a) Negocierea cu furnizorii a termenelor şi scadenţelor de plată. b) Intervenţii la nivel de Guvern pentru alinierea termenelor de plată; c) Analizarea zilnică, la nivel de conducere, a obligaţiilor de plată către

furnizori. d) Recuperarea creanţelor e) Plata prin compensare conform legii.

3. Reducerea creanţelor

a) Stabilirea cu Consiliul Local a unor grafice ferme de plată (eşalonare) a ajutoarelor sociale, subvenţii, inclusiv de la Guvern;

b) Somarea periodică a unităţilor bugetare, inclusiv a ordonatorilor de credite aferente (Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Guvernul) în vederea achitării în termen a obligaţiilor; c) Întreruperea furnizării prestaţiei conform legii în caz de neplată. d) Acţionarea în instanţă a consumatorilor rău-platnici. e) Încasarea prin compensare, conform legii.

21

Influenţele negative datorate neplăţii în termen a obligaţiilor statului,

Consiliului Local, Consiliului Judeţean, unităţilor bugetare nu vor face obiectul influienţării realizării criteriilor si obiectivelor de performanţă, indicatorii calculându-se în conditiile în care ar fi fost încasate aceste sume.

4. Reducerea plăţilor restante către bugetul de stat , local şi al asigurărilor sociale

Până în prezent, SC COLTERM SA Timişoara şi-a achitat în termen toate

obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local şi bugetul fondurilor speciale.

Şi în continuare se va urmări plata conform termenului legal a acestor obligaţii.

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC DUMITRU ANDOR IOAN ZUBAŞCU RED. MM

FP 53-01, Ver. 1

1

ROMÂNIA APROBAT, JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA GHEORGHE CIUHANDU PRIMĂRIA SC2008 – 9193/29.04.2008

REFERAT privind aprobarea criteriilor şi obiectivelor de performanţa

ale SC COLTERM SA pe anul 2008

Având în vedere adresa S.C. Colterm S.A. înregistrată sub numărul RE 2008-1679 din 25.04.2008 prin care se solicită aprobarea criteriile şi obiectivele de performanţă pentru anul 2008. Criteriilor si obiectivelor de performanta propuse pentru anul 2008 au la baza Bugetul de Venituri si Cheltuieli al SC COLTERM SA pe anul 2008 aprobat prin HCL nr. 185 / 22.04.2008 precum si prevederile OU 79/2001. Similar cu nivelul realizărilor anului 2007, propunerile pentru 2008 ţin cont exclusiv de activitatea societăţii fără a lua in calcul situaţiile independente de aceasta, respectiv eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile de curs valutar, o alta structura de combustibil sau abaterile preţului la combustibilul tehnologic fata de cel luat in calcul la fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli a SC COLTERM SA pe anul 2008. Criteriul de performanta “Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii” depinde in majoritate covârşitoare de politica de protecţie sociala prin care se stabileşte nivelul a preţului local pentru populaţie, neexcluzând posibilitatea ca acesta sa se modifice în anul 2008. In ce privesc obiectivele de performanta propunerile sunt intr-o dinamica pozitiva fata de realizările anului 2007. “Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termica” este un obiectiv important in domeniul furnizării energiei termice din sisteme centralizate avut in vedere in mod deosebit in programul “Termoficare 2006-2009 Calitate si Eficienta” aprobat prin HG nr.462/2006. Se face menţiunea ca aprecierea gradului de îndeplinire a fiecărui criteriu si obiectiv de performanta se va limita la max.110.%.

PROPUNEM: 1. Aprobarea prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara a criteriilor şi obiectivelor de performanţa ale SC COLTERM SA pe anul 2008 conform ANEXEI 1, precum şi formulele de calcul ale criteriilor şi obiectivelor de performanţă conform ANEXEI 2. DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC DUMITRU ANDOR IOAN ZUBAŞCU AVIZAT JURIDIC

MIRELA LASUSCHEVICI RED. MM