Cod FP 53-01, ver.1
ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA DE COMUNICARE Biroul Relaţii Publice,Învăţământ,Cultură CP2012 – 754/09.11.2012
Aprobat Primar Nicolae Robu
Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 256 -204886, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro
REFERAT
Propunere de aprobare a acordării
titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara domnului Ilie Stepan
Prin iniţiativa Asociaţiei Forumul Revoluţiei din Decembrie 1989 Libertatea Timişoara
a fost propus domnul Ilie Stepan pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare. S-a remarcat prin aportul la menţinerea şi perpetuarea spiritului mişcării revoluţionare din 1989 până în prezent şi prin promovarea culturii timişorene.
Ilie Stepan s-a născut la 24 noiembrie 1953 la Caransebeş şi a urmat cursuri de ghitară clasică încă de la vârsta de 10 ani, dar aprofundează singur teoria muzicii.
La începutul anilor 70 înfiinţează grupul "Pro Musica", cu care de-a lungul timpului primeşte Premiul pentru cel mai bun grup, Premiul de popularitate la Festivalul Naţional Primăvara baladelor - 1974, Premiul revistelor Amfiteatru şi Viaţa Studenţească, la Festivalul Naţional al Artei Studenţeşti - pentru opera folk "Creanga de cireş " -1974, Premiul revistei Flacăra; Stilul acestei perioade este un folk cu accente simfonice.
A scris, în această perioadă, pentru grup peste 80 de compoziţii. A compus în 1973 prima operă folk din România, "Creanga de cireş ", urmată în 1975 de o a doua operă: "Călătorie de nuntă". Colaborează cu grupul rock "Progresiv TM" (1975 - 1977) fiind membru activ al acestui grup în această perioadă, cântând la chitară bas şi acustică; înregistrează pentru primul LP al grupului, "Dreptul de a visa".
Reorganizează în 1978 grupul "Pro Musica", spre un rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic. Apare cu Pro Musica pe primul LP de concert din România,”Club A” din 1981. Compune şi înregistrează cu Pro Musica, materialul muzical pentru “Formaţii rock nr.9” şi pentru LP-ul “Rockul baroc”, ambele apărute la Electrecord în 1985, respectiv 1988. În 1988, piesa "Şahul păcii" (înregistrată şi pe un dublu single la Electrecord) devine imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret.
Între1982 - 1983, compune alături de Dixie Krauser, opera rock "Introducere într-un concert barock", pe un libret şi texte de Marian Odangiu. Versiunea scenică a avut parte de 11 vizionări ale cenzurii comuniste şi apoi a fost interzisă reprezentarea ei. Semnează, între 1986 - 1989, muzica originala destinată vernisajelor expoziţiilor de pictură Viorel Toma şi Arpad Ianto. Între 1987 şi 1989 coordonează şedinţe de meloterapie la Spitalul de Psihiatrie Jebel.
În finalul lui decembrie 1989 compune piesa "Timişoara", pe versurile lui Marian Odangiu, piesa care este Imnul Revoluţiei Române de la Timişoara. În 1990 piesa Timişoara
Cod FP 53-01, ver.1
este editată pe single în versiune română şi engleză de casele de discuri "Freack Weber" din Viena şi respectiv "Virgin" din Marea Britanie.
În 2001 compune lucrarea "Sunetul clopotului", ambientul muzical al expoziţiei de sculptură Ştefan Călărăşanu. În 2005 compune lucrarea "Sunete dintr-o expoziţie", muzica şi ambientul sonor al expoziţiei de pictură Viorel Toma, 13 piese reprezentând 13 tablouri din expoziţie.
Din 1981 şi până în prezent compune muzica pentru piese de teatru, la Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Naţional Timişoara, Teatrul German de Stat Timişoara, Teatrul Maghiar Timişoara, Teatrul Ion Slavici Arad, Teatrul pentru copii şi tineret Merlin Timişoara, Teatrul Iulian Rista Bugariu din Vîrşeţ - Serbia, Teatrul Thespis etc,.
Compune musicaluri pentru copii : "Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici", "Frumoasa şi bestia", "Emil şi detectivii", "Cartea Junglei" ,Hansel si Gretel; În 2008 termină muzica baletului în două acte "Maria Magdalena". Compune muzica de concert pentru duo de ghitare "Anotimpurile ghitării" cu care concertează alături de ghitaristul Horea Crişovan în România şi în Europa - concertul organizat de I.C.R. din decembrie 2008 de la Budapesta, sala Duna Palota, cu ocazia zilei naţionale a României etc. Scrie muzica pentru filme documentare şi de televiziune: "Fragmentarium de vară", "Traian Vuia", "Tata Oancea", "Frontiera de sticlă", "Cei care sfidează moartea", "Boema de Timişoara", "Becul peticit", "Candela împotriva uitării" etc. Este realizator de radio (şi de televiziune. A semnat peste 100 de ediţii ale serialului de televiziune Muzica secolului XXI. În 2008 îi este acordată Diploma de Excelenţă a Primăriei Timişoara – pentru promovarea culturii timişorene.
Este membru GEMA. Stepan Project, grup înfiinţat iniţial de Ilie Stepan pentru definitivarea proiectului muzical "Trilogia Sensului Vieţii", cuprinzând modulele "Sensul Vieţii" - CD apărut în 1996, "Undeva în Europa…" dublu CD apărut în 2001 şi "Lumina", triplu CD şi un DVD, în curs de finalizare şi aprox. în noiembrie 2011 de apariţie. La realizarea CD-ului "Sensul vieţii" au participat 24 de muzicieni invitaţi din folk, pop-rock, jazz-rock, clasic şi folclor, alături de instrumentişti din Pro Musica. În afara instrumentelor obişnuite genului rock, grupul foloseşte vioară cu goarnă, cimpoiul, ţambalul, bice, toaca de biserică, cobza, taragotul, trompeta, saxofonul, fluierul popular. CD-ul "Sensul Vieţii" a fost nominalizat în toate clasamentele româneşti ale anului 1996 şi considerat discul anului.
Ilie Stepan s-a orientat spre proiecte de muzică de fuziune, care s-a lăsat cu o capodoperă muzicală: trilogia “Sensul vieţii”, “Undeva în Europa” şi “Lumina” - care conţine cinci ore de muzică (3 CD-uri şi un DVD).
In curs de pregătire este proiectul Pro 40,care va demara în 15 ianuarie 2013,cand se vor implini 40 de ani de la primul concert Pro Musica si care va însemnă revenirea pe scena (după 20 de ani) a grupului Pro Musica. Alina Pintilie Avizat juridic Sef Birou Relaţii Publice, Învăţământ, Cultură Adriana Indrieş Consilier