ROMÂNIA SE APROBĂ, JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Dr. Ing. GHEORGHE CIUHANDU DIRECŢIA URBANISM NR. SC 2007 – 003306/13.04.2007
REFERAT privind aprobarea Studiului de fezabilitate economică
"Varianta de ocolire Timişoara sud Km 0+000 – Km 25+400" – Proiect executiv între Podul Bega la Km 28+00 şi nordul rutier Km 549+076 pe DN 6
Către Comisiile Consiliului Local al Municipiului Timişoara Traseul şoselei de centură de circa 12 km situat în vestul municipiului Timişoara şi care leagă DN6 (spre Arad si Ungaria) cu DN 59 (spre Moraviţa şi Yugoslavia), reprezintă o etapă importantă în ceea ce priveşte iniţiativele infrastructurale promovate în vederea îmbunătăţirii legăturilor stradale între partea de sud-est a municipiului Timişoara cât şi a legăturilor cu statele vecine. Traseul în discuţie a fost inclus, în anul 2000, în documentul de programare urbană “Concept strategic de dezvoltare economică si socială a judeţului Timiş” aprobat de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, respectiv:
• Directiva Strategică II: Dezvoltarea zonei Timiş ca şi pol economic regional competitiv, promotor al integrării naţionale în Uniunea Europeană;
• Obiectivul 5: Dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru extinderea legăturilor din zonă cu principalele axe naţionale şi internaţionale;
• Sub-obiectivul 5.1: asigurarea unui concept unitar în căile de comunicaţie şi transport; • Măsura 4: continuarea lucrărilor de construire a şoselei de centură a Timişoarei.
Infrastructura este inclusă în Planul de Amenajare a Teritoriului si în Planul Urbanistic General al Municipiului Timişoara, documentaţii aprobate de către Consiliul Local Timişoara şi avizate de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Transporturilor. Un prim traseu de 12 km, sectorul de nord - est al centurii, a primit cofinanţarea de la Guvernul României, de la Guvernul Japoniei şi se execută cu un împrumut acordat de Banca Europeana de Investiţii. Al doilea traseu, cuprins între DN 69 si DN 59, este finalizat în fază de proiect tehnic de execuţie pentru care sunt necesare contractarea de fonduri. Varianta de ocolire Timişoara Sud este ultimul tronson care închide centura inelară a Timişoarei între podul peste canalul Bega (inclus în proiect separat) şi nodul rutier Km 549+076 pe DN 6 unde se desprinde varianta nord (proiect în curs de execuţie). Varianta de drum este în judeţul Timiş, sub administrarea directă a Regionalei de Drumuri şi Poduri Timişoara. Varianta de Ocolire Timişoara Sud este împărţită în două sectoare distincte:
- sectorul 1 sud – vest al centurii Timişoara începe la sfârşitul lucrărilor de construire a podului peste canalul Bega, lucrări incluse în cadrul proiectului de realizare a tronsonului de vest şi se termină la DN 59 km 10+125 (spre Moraviţa) cu un nod rutier
- sectorul 2 sud – est al centurii Timişoara începe în nodul rutier de pe DN 59 km 10+125 şi se termină la intersecţia cu nodul rutier km 549+076 pe DN 6, lucrare aflată în execuţie.
Realizarea centurii, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de transport de-a lungul traseului român al Coridoarelor pan-europene (TEN) - Coridorul IV de importanţă deosebită pentru legăturile între Europa Occidentală şi cea Răsăriteana. Marea concentrare industriala a produs, în ultimii ani, o dezvoltare rapidă a oraşului şi, prin urmare, a traficului, atât a celui public cât şi a celui privat, dar mai ales a celui comercial extraurban care, la momentul actual, este obligat să traverseze oraşul. Acest fapt implică atât
începerea unui proces de congestionare a reţelei de drumuri, cât şi deteriorarea condiţiilor generale de viaţă în mediul urban (siguranţa traficului şi poluarea). Realizarea porţiunii de sud a Centurii între DN 6 vest şi DN 59 sud, pe lângă îmbunătăţirea condiţiilor de viată în oraş, va contribui şi la îmbunătăţirea legăturilor externe şi internaţionale pentru traficul comercial care trece spre diversele direcţii şi cel generat de zonele industriale. S-ar completa astfel legătura între Coridoarele pan-europene IV, V şi X, reducând în mod semnificativ timpii de parcurgere a acestor distanţe. Toate cele trei variante din documentaţie încep la sfârşitul lucrărilor de construire a podului peste canalul Bega, lucrări incluse în cadrul proiectului de realizare a tronsonului de vest cu km 0+000. Până la km 12+400, în partea de sud a localităţii Giroc, unde canalul betonat de irigaţie face spre nord, acestea au acelaşi traseu.
Din analiza realizată asupra traficului, corelată cu dinamica dezvoltării oraşului Timişoara, se pot determina aspectele pozitive şi negative ale variantelor de traseu prezentate în documentaţie.
In urma discuţiilor cu beneficiarul, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi cu autorităţile locale încheiate cu minuta din 28.09.2006 „Privind traseul de centură Timişoara Sud” şi Certificatul de Urbanism nr. 1557 din 15.11.2006 eliberat de către Consiliul Judeţean Timiş s-a ales varianta 1 pentru care sunt necesare realizarea a 3 poduri, 5 pasaje, 7 intersecţii şi 2 noduri rutiere. Varianta 1 – varianta interioară (cea mai apropiată de centrul oraşului) are următoarele avantaje
foloseşte terenuri proprietatea persoanelor fizice şi juridice şi terenuri aflate în domeniul public şi privat al Statului român;
nu creează o altă barieră, folosind canalele existente ocoleşte trei proprietăţi (case de locuit)
şi dezavantaje: lungime totală 25,40 km mutarea a 4 stâlpi de 110kV
FINANŢARE: BUGETUL DE STAT Anul de dare în folosinţă a investiţiei este considerat anul 2010
Având în vedere motivele enumerate mai sus, Propunem Comisiilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timişoara aprobarea Studiului de fezabilitate economică "Varianta de ocolire Timişoara sud Km 0+000 – Km 25+400" – Proiect executiv între Podul Bega la Km 28+00 şi nordul rutier Km 549+076 pe DN 6 în varianta traseului 1, cu finanţare de la bugetul de stat. Studiului de fezabilitate a fost întocmit de către firma iniţiatoare a proiectului, SC CONSITRANS SRL, în conformitate cu documentaţia anexă la cererea de finanţare depusă la Ministerul Activităţilor Productive VICEPRIMAR DIRECŢIA URBANISM Ing. Dorel BORZA Arh. Şef Emilian Sorin CIURARIU Pt. ŞEF BIROU CONSILIER Arh. Loredana PĂLĂLĂU Jr. Cristina CODREANU AVIZAT JURIDIC, Jr. Mirela LASUSCHEVICI