1
ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIMAR SC2009-2506/10.02.2009
Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 256 -490363, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro
REFERAT
Propunere de aprobare a acordării titlului de Cetăţean de Onoare
al Municipiului Timişoara Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României
Majestatea Sa Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia.
Este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena.
Prima domnie a Majestăţii Sale Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea
bunicului Său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenţă condusă de
unchiul Său, Principele Nicolae al României.
După venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea
Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui Său, devenind din ce în ce mai
închis în sine şi mai gânditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
În urma abdicării tatălui Său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.
Devenit din nou Rege, la 19 ani, Mihai I a avut de-a face cu o situaţie disperată: cel de-al
Doilea Război Mondial, o viaţă politică extrem de dificilă şi o ţară în colaps economic. Primii
patru ani a domnit sub dictatura Mareşalului Ion Antonescu.
În timpul războiului, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru
reîntregirea ţării, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu
depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de
armatele Germaniei naziste. În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944
Regele a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali. După arestarea
Mareşalului şi alăturarea României la Alianţa antihitleristă, forţele germane au fost obligate să
părăsească România. Acest act de curaj al Regelui Mihai I a scurtat războiul cu cel puţin şase
luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor
comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări). În noiembrie 1947, Majestatea Sa a
participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh. Acolo a
întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere.
2
La întoarcerea în ţară, Majestatea Sa Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu
Principesa Ana. Acest fapt a creat panică în rândurile autorităţilor comuniste şi, probabil, a
provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea. În cele din urma, Regele Mihai a
fost silit să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea lui Petru Groza şi a lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej că, în caz de refuz, vor fi ucişi 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul
abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegal şi lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost
niciodată sancţionat de Parlamentul României.
La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă Elena au părăsit România, luând cu
ei doar câteva bunuri personale.
Exilul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea
de la nunta din Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa
Reginei-mamă Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi
în Anglia, unde au locuit până în 1956.
Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au avut o fermă de pui şi un mic atelier
de tâmplărie.
Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu
compania aeriană "Lear Incorporated" din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş
de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci şi cinci
de ani.
În anul 1958, compania "Lear" a părăsit Geneva, drept pentru care, un an mai târziu,
Majestatea Sa Regele a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate,
denumită METRAVEL, care şi-a încetat activitatea din cauza concurenţei marii industrii cinci
ani mai târziu.
Abia în 1992, la trei ani după revoluţia Română din 1989 prin care a fost înlăturat
guvernul comunist, noul guvern român i-a permis Regelui Mihai să revină în ţara sa pentru a
participa la prăznuirea Paştelui. Regele a fost întâmpinat de populaţie cu o simpatie deosebită.
În Bucureşti, peste un milion de persoane au ieşit în stradă pentru a-l vedea. Popularitatea
Regelui a îngrijorat puterea politică, Regelui interzicându-i-se accesul în România pentru
următorii cinci ani. În 1997, România i-a reactivat Regelui Mihai cetăţenia română şi i-a
permis să îşi reviziteze propria ţară. Locuieşte actualmente preponderent în Elveţia, la
Aubonne, şi în perioade mai scurte în România, fie la castelul său de la Săvârşin, fie la Palatul
Elisabeta din Bucureşti, pus la dispoziţia sa prin decizie parlamentară.
Deşi ar fi fost îndreptăţit să o facă, Regele Mihai I nu şi-a revendicat niciodată dreptul
legitim de a conduce din nou România. El a considerat că o restaurare a monarhiei în
România poate avea loc doar ca urmare a dorinţei poporului român. „Dacă oamenii vor să mă
3
întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi” a declarat în 1990. Dar, a spus în continuare, „românii
au suferit destul să li se impună şi au dreptul de a fi consultaţi în ceea ce le priveşte viitorul.”
În istoria contemporană a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul şef de
stat care a tratat, direct sau indirect, de la egal la egal, cu cei mai importanţi lideri ai timpului
său: Mussolini, Hitler, Roosevelt, Regele George al VI-lea al Marii Britanii, Truman, Stalin,
Churchill, Vâşinski. A fost rege la numai 6 ani, apoi la aproape 19 ani. A scurtat durata celui
de-al Doilea Război Mondial şi a salvat vieţile a sute de mii de oameni. Chiar dacă nu se mai
află oficial la conducerea României, Majestatea Sa Regele Mihai I continuă să vegheze la
soarta poporului său şi să se implice în acţiuni de promovare a intereselor României. Astăzi
nimeni nu mai pune la îndoială loialitatea pe care Majestatea Sa a arătat-o poporului român
chiar şi în momentele dificile în care a fost nevoit să părăsească Ţara pentru a împiedica, prin
sacrificiu personal, un conflict cu consecinţe greu de prevăzut. Statura morală şi istorică a
Majestăţii Sale a reprezentat, însă, şi reprezintă în continuare o oază de speranţă pentru
români.
Nu trebuie să trecem cu vederea nici contribuţia Majestăţii Sale Regelui Mihai I al
României la dezvoltarea Timişoarei şi la posibilitatea ca astăzi Timişoara să fie unul din cele
mai importante oraşe ale României şi chiar ale acestei regiuni a Europei. Oraşul nostru trebuie
să îi fie recunoscător şi astăzi Majestăţii Sale pentru întemeierea unor instituţii de cult,
învăţământ şi cultură: Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Opera Română, Universitatea de
Medicină şi Farmacie, Biblioteca Universitară, Universitatea Timişoara, Filarmonica de Stat
„Banatul”, Facultatea de Agronomie (devenită ulterior Universitatea de Ştiinţe Agricole a
Banatului) sunt numai câteva dintre instituţiile emblematice ale Timişoarei care există datorită
Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.
În semn de recunoştinţă pentru meritele pe care Majestatea Sa Regele Mihai I al
României le-a avut în devenirea României, în general, şi a Timişoarei, în particular, propun
Consiliului Local Timişoara să acorde Majestăţii Sale Regelui Mihai I titlul de Cetăţean de
Onoare al Municipiului Timişoara.
Gheorghe Ciuhandu
Primarul Municipiului Timişoara
AVIZAT SERVICIUL JURIDIC, Jr. MIRELA LASUSCHEVICI
Cod FP 53-01, ver.1