Hotararea 32/31.01.2012 privind aprobarea Studiului de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4., realizat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007-2013

FP-53-01, Ver.1

ROMÂNIA APROBAT,

JUDEŢUL TIMIŞ P R I M A R,

MUNICIPIUL TIMIŞOARA

DIRECŢIA DE MEDIU Dr. Ing. GHEORGHE CIUHANDU

SC2012- 940 /16.01.2012.

R E F E R A T

privind aprobarea Studiului de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a

planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii în cadrul Proiectului

„Biodiversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a problemelor de mediu a

două oraşe înfrăţite”, acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4., realizat

în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria — România 2007-2013

În cadrul Proiectului „Biodiversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a problemelor de

mediu a două oraşe înfrăţite”, acronim BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4., derulat în

cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013, s-a prevăzut

realizarea unui Studiu de evaluare a situaţiei existente a biotopurilor din pădurea forestieră de

protecţie, din Pădurea Verde din Timişoara, parcuri şi zonele verzi ale municipiului Timişoara (floră

şi faună) şi elaborarea unui plan strategic privind conservarea şi protejarea biodiversităţii existente şi

creării premiselor pentru dezvoltarea acesteia în condiţii cât mai apropiate faţă de cel natural.

Proiectul BIOTOWNS a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr.

21/25.01.2011, fiind susţinut prin contribuţie proprie de la bugetul local - 2%, 98% - asistenţă

financiară nerambursabilă, defalcată după cum urmează: 85% - Uniunea Europeană (prin Fondul

European de Dezvoltare Regională) şi 13% bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Turismului. Sumele pentru implementarea proiectului sunt avansate de la bugetul local, asistenţa

financiară nerambursabilă urmând să fie recuperată în urma validării cheltuielilor efectuate de către

Controlul de Prim Nivel şi aprobării cererii de rambursare a cheltuielilor de către Autoritatea de

Management a programului.

În cadrul Proiectului de cooperare transfrontalieră între Municipiul Timişoara şi Oraşul Szeged -

„Biodiversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două

oraşe înfrăţite”, la sfârşitul anului 2011 a fost finalizat Studiul de specialitate pentru evaluarea

biotopurilor urbane şi Planul strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii în municipiul

Timişoara, realizat de către Asociaţia „AROUND LIFE” Sebiş – prestator de servicii desemnat în

urma procedurilor de achiziţie publică.

Studiul a evaluat biotopurile urbane considerate relevante, fiind supuse investigării flora (speciile

vegetale) şi fauna municipiului Timişoara - ihtiofauna, herpetofauna, mamifere şi nevertebrate şi

avifauna. Documentul elaborat face o descriere a amplasamentelor supuse evaluării, din

perspectiva protecţiei şi conservării biodiversităţii şi explică medotele şi instrumentele utilizate de

specialişti.

Amplasamentele din Municipiul Timişoara supuse evaluării au fost: Parcul Botanic, Parcul

Catedralei, Parcul Pădurice Giroc, Parcul Civic, Parcul Poporului, Pădurea Verde, inclusiv perimetrul

Grădinii Zoologice şi amplasamentul situat în vecinătatea Spitalului de Boli Infecţioase „Victor

Babeş” Timişoara, Perdeaua Forestieră de protecţie a Municipiului Timişoara, Malurile Canalului

Bega, inclusiv Canalul Bega, Zona Dâmboviţa – balta Lacului, Strada Cometei – Canal Behela,

FP-53-01, Ver.1

Cimitirul Evreiesc-Cimitirul Săracilor, Complex blocuri str.Ghe. Lazăr, Calea ferată CFR, între Calea

Circumvalatiunii şi str. Enric Baader, Complex rezidenţial între B-dul Dâmboviţa, str.Transilvania,

str.Crizantemelor şi str.Vasile Lupu şi Observatorul Astronomic.

Documentul strategic – Planul strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii - face o serie

de recomandări printre care amintim: recomandări privind extinderile viitoare ale perdelei forestiere

de protecţie, administrarea şi dezvoltarea parcurilor, spaţiilor verzi şi a unor amplasamente

considerate importante din perspectiva protejării şi conservării biodiversităţii şi pentru reechilibrarea

ecologică, luând în considerare principiile dezvoltării durabile.

De asemenea, studiul prezintă atât speciile considerate importante pentru ecosistemul Timişoara, cu

ameninţările prezente şi potenţiale cât şi propuneri de măsuri de management /conservare a speciilor

în vederea păstrării sau îmbunătăţirii statutului de conservare, inclusiv pentru desemnarea unor arii

speciale de protecţie.

Echipele de specialişti din Timişoara şi Szeged, alături de membrii echipelor de implementare a

proiectului şi reprezentanţii primăriilor celor două oraşe partenere – Timişoara şi Szeged vor organiza

mai multe întâlniri de lucru, în vederea continuării discuţiilor pe marginea celor două documente

strategice, identificării punctelor şi abordărilor comune, în scopul dezvoltării în viitor a unor noi

proiecte de implementare a măsurilor de protecţie şi conservare a biodiversităţii.

Pentru a-şi produce efectele, în sensul implementării măsurilor şi acţiunilor recomandate şi corelării

acestora cu documentele strategice deja elaborate la nivelul Municipiului Timişoara, este necesară

aprobarea Studiului de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru

protejarea şi conservarea biodiversităţii în Municipiul Timişoara de către Consiliul Local al

Municipiului Timişoara.

Documentul strategic în domeniul biodiversităţii este un document public, accesibil pentru toţi cei

interesaţi, pe pagina web a Proiectului BIOTOWNS: www.biotowns.ro, utilizând link-ul

http://www.biotowns.ro/index.php?meniuId=13&viewCat=38&lg=ro.

Propunem în acest sens, aprobarea Studiului de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane

şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii în Municipiul Timişoara,

realizat în cadrul Proiectului „Biodiversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a

problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite”, acronim BIOTOWNS, cod proiect

HURO/0901/128/1.3.4., realizat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria

— România 2007-2013.

VICEPRIMAR, p. DIRECTOR EXECUTIV DIRECŢIA DE MEDIU,

ADRIAN ORZA ADRIAN BERE - SEMEREDI

ŞEF SERVICIU AVIZE MEDIU URBAN, ŞEF SERVICIU ADMINISTRARE MEDIU,

ADRIAN BERE – SEMEREDI CĂLIN – VICTOR FIAT

ŞEF SERVICIU SPAŢI VERZI, CONSILIER,

DIANA – MIHAELA NICA IUDIT BERE – SEMEREDI

AVIZAT

SERVICIUL JURIDIC,

Red, Dact: BSI, ex.3 Jur. Mirela LASUSCHEVICI

FP-53-01, Ver.1

Proiect HURO/0901/128/1.3.4

BIOTOWNS

REZUMAT STUDII BIODIVERSITATE

Materialul de faţă este parte componentă a contractului pentru realizarea de studii de

biodiversitate în cadrul proiectului BIOTOWNS, al cărui beneficiar este Primăria Timişoara, în

parteneriat cu Primăria Oraşului Szeged din Ungaria. Proiectul are ca scop identificarea şi

inventarierea biodiversităţii, cu precădere a speciilor indigene, în vederea elaborării Planului

strategic privind conservarea şi protejarea biodiversităţii Municipiului Timişoara. Proiectul

BIOTOWNS are caracter transfrontalier şi urmăreşte identificarea problemelor privind

conservarea biodiversităţii celor două oraşe partenere, Timişoara şi Szeged, precum şi

dezvoltarea şi aplicarea unor măsuri similare pentru conservarea speciilor cele mai

reprezentative sau rare din fauna şi flora locală.

În cadrul contractului de evaluare a biodiversităţii sunt abordate toate grupele de

vertebrate, nevertebrate şi floră prezente pe teritoriul Municipiului Timişoara, fiind discutate

mai detaliat doar speciile cele mai interesante identificate în acest studiu.

Studiul a fost realizat în 15 perimetre diferite, care au cuprins biotopuri și habitate variate, care să cuprindă o varietate cât mai largă se specii, specii native, specii protejate, specii mai

rare, cu importanță deosebită pentru conservarea biodiversității, precum și specii alergene, specii invazive, cu impact asupra sănătății umane și sănătății ecosistemelor. De asemenea, prin evaluarea biodiversității perimetrelor luate în studiu s-a urmărit fundamentarea unor propuneri de instituire a unor coridoare ecologice în Municipiul Timișoara, prin realizarea cărora să se permită deplasarea și instalarea unei varietăți largi de specii, în cât mai multe spații verzi.

Cele 15 perimetre au fost descrise individual din punctul de vedere al condiț iilor de habitat, condiț iilor de mediu, precum ș i în ceea ce priveș te impactul antropic în zona respectivă. A fost evaluat statutul de conservare al diverselor grupuri taxonomice identificate pe

teritoriile studiate ș i au fost elaborate propuneri atât pentru îmbunătăț irea condiț iilor generale de biotop, habitat, cât ș i specific pentru grupurile taxonomice identificate.

Descriera perimetrelor studiate:

1. Parcul Botanic Parcul Botanic este situat în inima Timişoarei, având o suprafaţă de cca. 8,1ha. Acesta are

o funcţie preponderent didactică şi recreativă, prin numărul mare de specii exotice cultivate aici,

dar i se atribuie şi funcţie educativă şi recreativă.

Parcul cuprinde spaţii amenajate sub forma unor arborete, cu puţine specii de subarboret,

precum şi cu pajişti şi straturi de flori.

Zonele înierbate, pajiştile, sunt îngrijite de-a lungul întregului an, vegetaţia fiind cosită

frecvent. Doar în imediata preajmă a tufărişurilor vegetaţia nu este cosită cu aceeaşi intensitate

şi se instalează buruienişuri cu o talie mai mare. Regimul hidric al zonelor înierbate este asigurat

de precipitaţii, cu un aport neregulat şi puţin semnificativ al administraţiei parcului prin irigare.

Zonele irigate sunt în principal cele situate în vecinătatea straturilor cu flori. Pajiştea are un

caracter mai umed la punctele de cuplare a sistemelor de irigare la reţeaua de apă a oraşului,

puncte în care se formează chiar mici bălţi temporare, parţial sau complet acoperite de vegetaţie.

Straturile cu flori sunt supuse permanent intervenţiei îngrijitorilor grădinari, pentru a

asigura condiţii optime speciilor floricole cultivate aici. Terenul este săpat şi plivit permanent,

având un aspect foarte îngrijit, limitând astfel apariţia speciilor de buruieni. Aceste terenuri sunt

de asemenea irigate frecvent, pentru a asigura un regim hidric prielnic speciilor ornamentale.

În parcul botanic sunt prezente mai puţine tufărişuri, realizate atât din specii exotice,

ornamentale, cât şi din specii indigene, păstrate în principal în subarboret. Aceste tufărişuri

asigură totuşi micro-habitate prielnice atât pentru instalarea speciilor de buruieni sau a altor

specii native de plate, cât şi adăposturi pentru specii de păsări, în special paseriforme, reptile şi

insecte.

2. Parcul Catedralei Parcul Catedralei are o suprafaţă de cca. 3,7ha, fiind situat pe malul Begăi, în centrul

Municipiului Timişoara. Parcul înconjoară Catedrala Ortodoxă, desfăşurându-se în cea mai mare

parte a sa între catedrală şi malul Begăi. Are o formă relativ triunghiulară, într-unul dintre

colţuri situându-se catedrala, iar celelalte două colţuri prelungindu-se cu Podul Maria şi

respectiv Podul Mihai Viteazul. Două dintre laturile parcului sunt mărginite de bulevarde

importante care conduc traficul auto spre centrul oraşului, iar a treia latură este delimitată de

malul Canalului Bega.

Parcul este ocupat aproape în întregime de arbori, cu un coronament relativ compact. Se

remarcă prezenţa unor exemplare impresionante de platan – Platanus acerifolia, plop negru –

Populus nigra şi a unor exemplare de tisă – Taxus baccata sau lariţă – Larix decidua.

Subarboretul este slab reprezentat. Vegetaţia ierbacee este relativ săracă, datorită pe de o parte

coronamentului bogat şi pe de altă parte datorită cantităţii excesive de excremente provenite de

la populaţia numeroase de ciori – Corvus frugilegus, ș i porumbei – Columba livia domestica, care folosesc constant coronamentul arborilor din acest parc. Vegetaţia ierboasă este întreţinută

sub formă de gazon.

Datorită locaţiei neprielnice, cu bariere fizice importante pentru deplasarea speciilor

terestre, corelat cu un habitat puţin ofertant, au fost identificaț i puț ini reprezentanț i din grupuri taxonomice puț in variate.

3. Parcul Civic Parcul Civic este înconjurat de clădiri aparţinând centrului vechi al oraşului, în partea de

nord şi vest şi de o zonă rezidenţială îmbinată cu spaţii administrative în est şi sud.

Parcul este acoperit în cea mai mare parte a sa cu arbori, cu tufărişuri slab reprezentate, şi

vegetaţie ierboasă bine întreţinută sub formă de gazon. Pajiştile, sub formă de gazon, ocupă

spaţiile libere păstrate între arbori. În câteva zone, mai ales în cele două parcele mai mici ale

parcului, arborii formează un coronament compact, umbros. Există câteva tufărişuri, cu

extindere redusă, care păstrează la baza lor o vegetaţie puţin mai bogată şi mai înaltă, cu

prezenţa a câtorva specii de buruieni.

Vegetaţia ierboasă este întreţinută permanent, prin cosiri repetate. Se asigură şi irigarea

periodică a suprafeţelor.

Pe teritoriul parcului au fost observate numeroase capcane cu atrape rodenticide, care pot

determina otrăvirea amfibienilor, reptilelor, păsărilor ș i a altor specii care se deplasează în preajma lor, mai ales în perioadele umede.

Un factor cu impact negativ puternic este reprezentat de izolarea parcului de alte zone

verzi, în special datorită traficului auto ridicat.

4. Parcul Lidia Parcul Lidia este mai puţin bine întreţinut peisagistic decât parcurile discutate anterior. În

acest parc au fost observate suprafeţe ocupate de vegetaţie arboricolă, tufărişuri şi pajişti.

Coronamentul arborilor ocupă aproximativ jumătate din suprafaţa parcului, restul fiind ocupat

de vegetaţia ierboasă.

Deşi parcul nu are alte spaţii verzi în preajmă, prezenţa grădinilor de pe lângă casele din

imediata vecinătate îi conferă conectivitate cu spaţiul extraurban.

Vegetatia ierboasă este îngrijită, însă nu atât de frecvent şi nici nu este irigată, regimul

hidric fiind asigurat de precipitaţii.

Ameninţările pentru conservarea speciilor sunt reprezentate tocmai de lipsa unui rezervor

acvatic, unei bălţi, care să asigure existenţa unui factor umiditate corespunzător, precum ș i de reducerea factorului trofic şi a condiţiilor de habitat necesare acestora, vegetaţie ierboasă cvasi-

naturală şi tufărişuri.

5. Parcul Poporului Parcul Poporului este situat aproape de centrul Timişoarei, pe malul Canalului Bega.

Ocupă o suprafaţă de cca. 3,85ha.

Pe suprafaţa parcului se regăsesc specii de arbori indigeni, cu câteva exemplare de stejar

de luncă secular, chiparos, frasin şi alte specii indigene şi exotice. Etajul subarboretului este slab

reprezentat. Coronamentul arborilor acopera circa 60% din suprafaţa parcului, restul fiind pajişte

sub formă de gazon. Chiar şi sub coronamentul arborilor stratul vegetal ierbos este bine

închegat, însă este întreţinut sub forma de gazon, cu cosiri frecvente.

Toată suprafaţa parcului este irigată abundent prin sisteme automate, asigurând un regim

hidric favorabil.

Cu toate că factorul hidric are o calitate bună în acest parc, totuşi au fost identificate

puţine specii pe suprafaţa sa. Această situaţie se datorează cel mai probabil limitărilor produse

de lipsa altor doi factori, habitat prielnic de viaț ă/reproducere şi hrana. Îngrijirea permanentă a gazonul determină reducerea substanţială a ambilor factori amintiţi mai sus. Insectele nu pot să

se dezvolte în gazonul întreţinut permanent şi prin urmare speciile insectivore nu pot găsi hrană

corespunzătoare. De asemenea, întreţinerea gazonului determină reducerea suprafeţelor utilizate

pentru adăposturi, refugiu, hrănire etc.

6. Malurile Canalului Bega, inclusiv Canalul Bega Suprafaţa evaluată în interiorul oraşului a cananului Bega este de cca. 84,66ha, fiind

desfăș urată pe o lungime de cca. 12,76km. Suprafaţa evaluată este cuprinsă în interiorul digurilor care o mărginesc, până pe coama digurilor, atât de o parte cât şi de cealaltă a cursului

de apă.

Deşi reprezintă un curs natural de apă, după cum îi spune şi numele, astăzi cursul de apă

din intravilanul Timişoarei are caracteristicile unui canal, debitul apei fiind controlat printr-un

baraj, malurile fiind stabilizate prin dale de ciment şi fundul apei în mare parte acoperit cu

pietre.

Din punctul de vedere a caracteristicilor sale ecologice şi al suitabilităţii sale pentru

speciile din diverse grupuri taxonomice, sectorul canalului Bega cuprins în intravilanul

Municipiului Timişoara a fost împărţit în 3 segmente studiate și evaluate independent. 7. Balta Lacului Balta lacului reprezintă perimetrul cel mai mic studiat în cadrul proiectului BIOTOWNS –

Timişoara, cu o suprafaţă de numai 0,45ha. Este situat în zona de sud-vest a oraşului, în

mijlocul unui cartier de case. În mijlocul bălţii se află o peninsulă, pe care este construit un bar

cu terasă.

Balta are luciul de apă acoperit în procent de cca. două treimi cu stuf şi alte plante

acvatice. Pe marginea bălţii, pe circa jumătate din perimetrul acesteia, se regăsesc arbori, sălcii,

salcâmi, glădiţă. Masa apei este ocupată de specii de plante submerse, Ceratophyllum sp.

8. Trup Pădurea Verde – Parc Zoo Acest perimetru reprezintă cea a doua suprafaţă studiată ca mărime în cadrul proiectului

BIOTOWNS – Timişoara, de cca. 64,55 ha. Este ocupată în cea mai mare parte de suprafeţe

aparţinând la trei parcele din cadrul Pădurii Verzi, administrate conform regimului silvic. Restul

suprafeţei este ocupată de Grădina Zoologică Timişoara, constituită din împrejmuiri, arborete cu

tufărişuri, alei, bazine cu apă. Suprafeţele sunt acoperite cu arboret de amestec, în cea mai mare

parte caracteristice zonei de câmpie, în special luncilor. Prezenţa unor specii este influenţată şi

de faptul că zona este traversată de Canalul Behela, astfel încât putem întâlni specii cu cerinţe

mai ridicate faţă de factorul hidric.

Pădurea Verde este situată în partea de vest – nord-vest a oraşului Timişoara, şi deşi este

considerată o pădure cu rol de agrement, ea este administrată în regim silvic. Sunt prezente

numeroase poteci şi întreaga regiune este vizitată de foarte mulţi localnici.

Canalul Behela are un curs permanent de apă, chiar dacă cu debit variabil, astfel încât de-a

lungul ei, în cea mai mare parte s-a instalat o vegetaţie caracteristică, acvatică.

9. Strada Cometei – Canal Behela Acest perimetru de studiu este situat în continuarea perimetrului Pădurea Verde – Parcul

Zoo şi are o suprafaţă de cca. 2,7ha. În fapt, Canalul Behela leagă Pădurea Verde de Canalul

Bega, şi invers, asigurând conectivitatea pentru o serie de specii în tot acest teritoriu.

Suprafaţa perimetrului este ocupată de Canalul Behela în sine, încadrat compact de arbori

şi tufărişuri, care îl umbresc aproape complet, precum şi de o grădinile localnicilor care au case

pe strada Cometei.

Ameninţările faţă de acest perimetru pot fi constituite de aplicarea de către localnici a

îngrăşămintelor sau pesticidelor în grădini, cu efect asupra amfibienilor în special, tăierea

arborilor şi arbuştilor care mărginesc canalul, reducerea volumului apei, respectiv secarea

canalului.

10. Perdeaua forestieră de protecț ie a Timiș oarei Este situată în partea de nord a Municipiului Timişoara şi are o suprafaţă de cca. 19,75ha.

Se prezintă sub forma unei făşii cu o lăţime maximă de cca. 80m şi o lăţime minimă de cca.

20m. Lăţimea perdelei forestiere scade de la vest spre est. Se întinde de la căile ferate, zona

Ronaţ Triaj, până la Calea Aradului, traversând şi Calea Torontalului, respectiv şoseaua către

Sânnicolaul Mare.

Perdeaua forestieră de protecţie, aşa cum se prezintă în momentul de faţă, este o plantaţie

de variate specii arboricole şi arbustive, majoritatea exotice.

Este importantă prezenţa unui canal (colector, de desecare), care transportă apă cu caracter

temporar, pe un segmnent păstrând apă o perioadă mai lungă din an (către Calea Aradului).

Prezenţa apei face posibilă prezenţa unor specii cu cerinţe mai ridicate pentru factorul hidric.

Potenţialele ameninţări pentru perdeaua forestieră le constituie lipsa închegării arboretului

şi posibilitatea ca acesta să dispară în timp dacă nu se asigură condiţii de dezvoltare arborilor

plantaţi, păşunatul excesiv cu animale din preajma perdelei forestiere, ruperea arborilor de către

nomazii care şi-au ridicat un adăpost pe perimetrul perdelei, dispariţia completă a apei din canal,

ceea ce ar duce la pierderea speciilor higrofile.

11. Cimitirul Evreisc – Cimitirul Săracilor Perimetrul Cimitirului Evreiesc – Cimitirului Săracilor este oarecum atipic în ansamblul

celorlalte suprafeţe studiate, deoarece are atât caractere avantajoase cât şi caractere păguboase

pentru biodiversitate. Are o suprafaţă de cca. 9,15ha şi este situat în partea de nord a oraşului.

Unul din caracterele păgubitoare la adresa biodiversităţii este reprezentat de împrejmuirea

continuă, cu zid, pe trei din cele patru laturi ale sale. Aspectele pozitive sunt reprezentate de

accesul limitat al localnicilor, ceea ce asigură liniştea vieţuitoarelor. De asemenea, faptul că

vegetaţia nu este întreţinută pe mare parte din perimetru, asigură condiţii prielnice multor specii.

Deşi este un habitat antropizat, cu multe supprafeţe construite (mormintele din ciment şi

piatră), el poate fi asimilat cu un habitat de stâncării cu vegetaţie ierboasă şi tufărişuri. Sunt

prezenţi şi câţiva arbori. În zona nefolosită a cimitirului se regăseşte o vegetaţie de tufărişuri

dese.

12. Observatorul Astronomic Este un spaţiu încadrat într-o zonă rezidenţială, în partea central-sudică a oraşului

Timişoara, cu o suprafaţă de cca. 1,5 ha.

Spaţiul este împrejmuit cu un gard şi este puţin accesat din exterior de către localnici.

Suprafaţa este ocupată de un arboret constituit din specii variat, cu o vârstă destul de mare. Doar

o suprafaţă foarte mică este ocupată de o pajişte. Coronamentul arborilor acoperă în procent de

aproape 100% suprafaţa spaţiului verde, cu excepţia pajiştii şi a unui mic luminiş.

13. Calea ferată CFR Calea ferată CFR, între străzile Calea Circumvalaţiunii şi Enric Baader, are o suprafaţă de

circa 10 ha. Delimitează centrul vechi al oraşului la nord, aşa cum Canalul Bega îl delimitează la

sud.

Coama terasamentului a fost în cursul acestui an reabilitată, astfel încât nu prezintă

vegetaţie. Excepţie face, până la momentul realizării observaţiilor, segmentul dinspre Gara de

Nord, încă acoperit cu o vegetaţie ierboasă, sub formă de pajişte. Taluzurile terasamentului sunt

în cea mai mare parte ocupate de o vegetaţie luxuriantă, constituită din arbori, arbuşti şi plante

volubile. Stratul ierbos e slab reprezentat.

Zona ar putea fi interesantă pentru conservarea biodiversităţii, cu condiţia satisfacerii a trei

cerinț e: eliminarea oamenilor străzii care au împânzit toată zona şi şi-au construit adăposturi, aducând cu ei foarte multe gunoaie şi realizând o reţea bogată de cărări; asigurarea conectivităţii

zonei cu alte regiuni în care se regăsesc populaţii ale speciilor de herpetofaună; asigurarea unor

resurse de apă.

14. Complex blocuri str. Gheorghe Lazăr Complexul de blocuri adiacent străzii Gh. Lazăr, reprezintă un spaţiu deosebit, cu o

vegetaţie arboricolă bogată, ce realizează un coronament aproape compact pe toată suprafaţa.

Suprafaţa de 5,4 ha este acoperită de arbori, cu subarboret şi o vegetaţie ierboasă joasă, pe

alocuri slab reprezentată.

Factorul limitativ cel mai important din această zonă este reprezentat de lipsa resurselor de

apă. De asemenea slaba conectivitate la alte regiuni în care să fie prezente specii de

herpetofaună. Un factor interesant îl reprezintă prezenţa unui număr mare de pisici, care ar putea

influenţa cel puţin populaţia de reptile, pe care le pot vâna.

15. Complex Rezidenț ial Dâmboviț a Complexul rezidenţial ales în zona bulevardului Dâmboviţa este diferit de cel din strada

Gh. Lazăr, cuprinzând în general zone de case, şi un număr mai mic de blocuri. Are o suprafaţă

de cca. 17,7 ha, şi este situat în zona de sud-vest a oraşului. Zona delimitată este mărginită de o

serie de bulevarde largi şi aglomerate, ceea ce limitează accesul speciilor în acest perimetru.

Majoritatea caselor deţin suprafeţe de teren, amenajate fie pentru agrement, fie pentru

grădinărit. Spaţiile cu blocuri sunt în general înconjurate de spaţii verzi relativ largi.

Principalele ameninţări la adresa calităţii habitatelor sunt: lipsa conectivităţii, surse reduse

de apă, utilizarea terenurilor pentru agrement (plantarea de gazon în curţi), utilizarea de

îngrăşăminte şi pesticide în grădini.

În perimetrele studiate au fost identificate specii aparț inând următoarelor grupe taxonomice:

1. Plante: Studiul nostru a condus la identificarea a 452 specii de cormofite, dintre care 289 specii erbacee ș i 163 specii lemnoase (arbori, arbuș ti, liane). Din perspectivă floristică ș i a vegetaț iei, Timiș oara prezintă diversitate floristică specifică relativ ridicată, cu numeroase elemente alogene, alături de care (în zonele periferice, mai ales)

persistă multe specii ș i fitocenoze caracteristice zonei de silvostepă. Printre reprezentanț i amintim: Anchusa officinalis – limba boului, Artemisia vulgaris – pelinariț ă, Bellis perennis – bănuț i, Bidens tripartita – dentiț ă, Clematis integrifolia – clocoț ei, Cornus mas - corn, Cotinus coggygria – scumpie, Dipsacus laciniatus – scaete, Eupatorium cannabinum – cânepă de pădure, Fraxinus excelsior –

frasin, Geranium robertianum – năpraznic, Humulus lupulus – hamei, Impatiens

balsamina – copăcei, Taxus baccata – tisă, Typha latifolia - papură lată, Ulmus minor

– ulm de câmp, Verbascum phlomoides - lumânărică, Vitis vinifera - viț ă de vie, 2. Nevertebrate: Au fost identificate 148 specii de nevertebrate terestre și acvatice,

aparținând unui număr de 100 de genuri și peste 45 de familii. Printre reprezentanț i amintim: Theridion cinereum Thorell 1875, specie găsită în cadrul prezentului studiu pentru prima dată în fauna României Araneus diadematus,

Achaeranea lunata, Synema globosum, Philodromus collinus, Oryctes nasicornis –

nasicorn, Melolontha melolontha - cărăbuș ul de mai, Cetonia aurata – ileana, Coccinella septempunctata – buburuza, Vespula germanica – viespea, Vespa crabro –

bărzăune, Mantis religiosa– călugăriț ă, Gerris lacustris, Hydrometra stagnorum, Gammarus pulex, Anodonta cygnea.

3. Ihtiofaună (peș ti): Au fost evaluate speciile de peș ti în două perimetre diferite, respectiv Canalul Bega ș i Balta Lacului. În Canalul Bega au fost identificate 23 de specii de peș ti, iar în Balta Lacului au fost identificate 10 specii de peș ti.

Printre reprezentanț i amintim: Esox lucius - ș tiuca, Aspius aspius – avatul, Barbus barbus – mreana, Carassius gibelio – carasul, Pseudorasbora parva - murgoiul bălţat,

Leuciscus cephalus – cleanul, Scardinus erythrophthalmus – roşioara, Tinca tinca –

linul, Sabanejewia bulgarica – dunăriţa, Silurus glanis – somnul.

4. Amfibieni: Au fost identificate 9 specii de amfibieni, aparț inând la 5 genuri diferite, dintre care 8 specii de anure (broaș te fără coadă, batracieni) ș i 1 specie de urodele (broaș te cu coadă, salamandre). Printre reprezentanț i amintim: Rana ridibunda (Pelophylax ridibundus) - broasca mare de lac, Rana esculenta (Pelophylax esculentus) - broasca mică de lac, Rana

temporaria - broasca roşie de munte, Rana dalmatina - broasca roşie de pădure, Bufo

bufo - broasca râioasă brună, Bufo viridis - broasca râioasă verde, Pelobates fuscus -

broasca de pământ, Hyla arborea – brotăcelul, Triturus cristatus - tritonul crestat,

5. Reptile: Au fost identificate 7 specii de reptile, aparț inând la 5 genuri diferite, dintre care 3 saurieni (soparle), 3 ofidieni (serpi) ș i 1 chelonian (broască ș estoasă). Printre reprezentanț i amintim: Lacerta agilis - şopârla de câmp, Lacerta viridis – guşterul, Anguis fragilis - şarpele de sticlă, Natrix natrix - şarpele de casă, Natrix

tessellata - şarpele de apă, Coronella austriaca - şarpele de alun, Emys orbicularis -

broasca ţestoasă de lac.

6. Păsări: Pe teritoriul Municipiului Timișoara au fost identificate 105 specii de păsări, aparținând la 36 de familii diferite. Printre reprezentanț i amintim: Accipiter gentilis – uliul porumbar, Falco tinnunculus - vânturelul roşu, Asio flammeus – ciuf de câmp, Ciconia ciconia – barza albă, Cuculus

canorus – cucul, Bucephala clangula – raț a sunătoare, Upupa epops – pupăza, Dendrocopos medius – ciocănitoarea de stejar, Hirundo rustica – rândunica, Lanius

excubitor – sfrâncioc mare, Turdus merula – mierla, Fringilla coelebs – cinteza.

7. Mamifere: Au fost identificate 12 specii de micromamifere, din care 6 specii de insectivore ș i 6 specii de rozătoare: Talpa europaea– cârtiț a, Sorex araneus– chiț canul comun sau cârticioara, Sorex minutes – chiț canul pitic, Crocidura leucodon – chiț canul de câmp, cârticioara, Crocidura suaveolens – chiț canul de grădină, Microtus arvalis – ș oarecele de camp, Apodemus agrarius – ș oarecele vărgat de camp, Apodemus flavicollis – ș oarecele cu gât galben, Mus musculus - ș oarecele de casă, Mus spicilegus – ș oarecele de miș ună, Rattus norvegicus – ș obolan cenuș iu. Au fost de asemenea identificate 17 specii de chiroptere, dintre care amintim: Eptesicus nilssonii – liliacul nordic, Hypsugo savii – liliacul lui Savi, Myotis

alcathoe, Miniopterus schreibersii - liliacul cu aripi lungi, Myotis myotis - Liliacul

mare cu urechi de ș oarece.

Pentru fiecare perimetru studiat ș i pentru fiecare grup taxonomic identificat au fost propuse măsuri de management, respectiv măsuri pentru asigurarea unui statut de conservare

favorabil a acestora în interiorul perimetrelor ș i pe întregul teritoriu al Municipiului Timiș oara. Dintre măsurile de management propuse amintim:

1. Măsuri cu caracter general - Perspectiva generală în abordarea conservării biodiversității în Timișoara trebuie să fie aceea valabilă în cazul conservării biodiversității în mediul (semi)natural: abordarea la nivel de peisaj, prin considerarea conectivității (arii-cheie legate prin coridoare ecologice). Din acest punct de vedere, toate parcurile, și ecosistemele periurbane seminaturale trebuie menținute. - Dat fiind că prezentul studiu a fost efectuat pe baza unei eșantionări și nu prin studiu extensiv al întregii zone metropolitane, completarea / extinderea lui este necesară și va aduce informații utile, cu precădere în identificarea coridoarelor ecologice cele mai adecvate.

- Direcționarea eforturilor de conservare înspre acele zone cu mare valoare ecologică: Pădurea Verde, toate parcurile orașului cu arbori de talie medie și mare (chiar dacă acestea nu adăpostesc

specii din listele roșii, rolul lor de habitat pentru numeroase specii de păsări, nevertebrate etc. este fundamental), canalul Behela.

2. Măsuri privind conservarea biodiversității în perimetrele studiate: - reglementarea cositului pe toată suprafața parcurilor, mai ales în zonele înierbate și a celor cu tufărișuri, sau cel puțin pe anumite suprafețe; - asigurarea unor spații cu exces de umiditate și chiar realizarea unor bazine acvatice sau bălți, care să poată fe populate de specii higrofile; - reglementarea sau chiar eliminarea folosirii insecticidelor, rodenticidelor etc. pe

suprafața parcurilor, pentru a împiedica otrăvirea amfibienilor, reptilelor și păsărilor. - asigurarea unor măsuri de management similare și în spațiile verzi adiacente parcurilor, astfel încât să se asigure conectivitatea cu populațiile învecinate. - este imperioasă transformarea de facto a Parcului Botanic în grădină botanică,

Timiș oara fiind un oraș mare în care funcț ia recreativ-educativă a unei astfel de instituț ii ar fi benefică. - constituirea unui Consiliu Ș tiinț ific al Grădinii Botanice, prin cooptarea specialiș tilor din Oraș (biologi, horticultori, peisagiș ti etc.). - îndepărtarea coloniilor de ciori și porumbei care populează coronamentul arborilor. - realizarea unor pasaje subterane sub drumuri (tuburi sau şanţuri acoperite de grilaje),

care să poată fi străbătute de animalele mici.

- păstrarea unor spaţii mici cu vegetaţie înaltă, cvasi-naturală, care să fie cosită eventual

doar la intrarea în sezonul hiemal.

- înlocuirea stabilizării malurilor, cel puţin pe anumite segmente, cu dale în formă de grilă, care permit creşterea vegetaţiei ripariene.

- reglementarea pescuitului. - controlul deversărilor de ape uzate şi a altor tipuri de poluanţi. - împiedicarea scurgerii apei de pe şoselele învecinate în cursul de apă. interzicerea dragării sau dragarea la intervale de timp îndepărtate, de cel puţin 5 ani.

- păstrarea vegetaţiei ripariene şi chiar înlocuirea stabilizării malurilor, cel puţin pe

anumite segmente, cu dale în formă de grilă, care permit creşterea vegetaţiei ripariene.

- igienizarea bălţilor.

- soluţionarea problemei scăderii nivelului apei din bălțile Timișoarei. - curăţirea luciului apei de plantele acvatice.

- reducerea numărului de pisici și câini din oraș. - înființ area unui Centru de Primire ș i Tratare a Păsărilor, care să deț ină mijlocele ș i personalul calificat pentru activitatea de recuperare a păsărilor rănite găsite de localnici,

ș i nu doar a păsărilor ci ș i a altor specii de animale vertebrate. - limitarea distributiei speciilor de plante alergene ș i invazive.

Ca urmare a studiilor efectuate, se propune realizarea unor coridoare ecologice, care să

permită accesul speciilor ș i astfel îmbunătăț irea statutului biodiversităț ii în Municipiul Timiș oara. S-au definit două categorii de coridoare, principale ș i secundare: în cele principale măsurile de protecț ie a speciilor pot fi mai stricte, limitative pentru activitatea umană, cele secundare vor fi mai permisive, bazându-se în general pe aplicarea unor reglementări ș i conș tientizarea populaț iei.