PROIECT NR. 100/61-MAR 29 REABILITARE TERMICA IMOBIL B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Amplasament Municipiul Timisoara, B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Titularul Investitiei Primaria Municipiului Timisoara, Beneficiarul investitiei Asociatia de proprietari din B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Proiectant general S.C. PROIECT C&A S.R.L, Faza P.T.+C.S, IANUARIE 2013
FOAIE DE CAPAT Denumirea proiectului REABILITARE TERMICA IMOBIL B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Amplasament Municipiul Timisoara, B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Titularul Investitiei Primaria Municipiului Timisoara, B-dul C.D. Loga, Nr.1 Beneficiarul investitiei Asociatia de proprietari din B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 ! fer Proiectant general _ S.C. PROIECT C&A S.R.L. Timisoara, str, Lotusului, nr. 23 , Ing. PALADE Cristian i NN PRO a Că A % Capa - a Numar proiect 100/61-MAR 29 PSI l "e cu drspt de Faza de proiectare P.T.+C.8. Data FEBRUARIE 2013
PROIECT ODA SAL [ | BORDEROU A. Piese scrise Foaie de titlu Foaie de capat Lista si semnaturile proiectantilor Borderou Certificat de Urbanism Extras de Carte Funciara Memoriu tehnic Program de control al calitatii lucrarilor proiectate si in curs de executie Referat de verificare cerinta A — Rezistenta si stabilitate i Referat de verificare cerinta C Siguranţă la foc Caiete de sarcini B. Piese desenate Plan de incadrare in zona Plan de situatie Plan subsol Plan parter existent/propus Plan etaj curent existent/propus Plan invelitoare existent/propus | Fatada principala existenta/propusa | Fatada principala existenta/propusa Fatada lateral dreapta existenta/propusa Fatada lateral stanga existenta/propusa Tablou tamplarie Detalii de executie j | |
MEMORIU TEHNIC 1,DATE GENERALE SI DE RECUNOASTERE A LUCRARII Denumirea proiectului Reabilitare termica imobil B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Amplasament Timisoara, B-dul. Calea Martirilor 1989 , nr. 29 Titularul Investitii Primaria Municipiului Timisoara, Beneficiarul investitiei Asociatia de proprietari din B-dul, Calea Martirilor 1989 , nr. Proiectant general sc. PROIECT C&A SRL. Faza P.T.+C.8. 2: DESCRIERE GENERALA Amplasament Imobilul se afla într-un cartier important al orasului situat in zona de: sud cunoscut sub denumirea zona Girocului. Majoritatea imobilelor de locuinte din acest cartier au un regim de inaltime S+P+4 Descrierea imobilului Imobilul are un regim de inaltime S+P+4, are forma in plan simetrica, este un tronson independent si are o singura scara. Este compus din 20 apartamente din care: 17 apartamente cu 2 camere, 3 apartamente cu 3 camere, Conditii de clima si regimul pluviometric Factorii climatici determina existenta unui climat temperat continental moderat, cu influente mediteraneene si oceanice, specific zonelor de campie din Campia Banatului. Conditiile climatice din zona pot fi sistematizate prin urmatorii parametrii: Y Temperatura aerului: - media lunara minima: -(1+2)'C in ianuarie; - media lunara maxima: +(21+23) “Cin iulie; - temperatura minima absoluta: -35,3"C in ian, 1963 - temperatura maxima absoluta: +41,0'C in aug. 1952 Y Precipitatii: - media anuala: 580+590 mm. - media lunara maximă: 80+88 mm in iunie - cantitatea maxima în 24h100 mm Y Vantul: - directii predominante: nord - sud Geologia Adancimea maxima de inghet: 0,70 m, conform STAS 6054 -77.
SRL Terenul de fundare este constituit dintr-o succesiune de argile si nisipuri sub forma unor lentile de argila in straturi de nisip cu nivel ridicat al apei subterane. Seismicitatea In conformitate cu Codul P100-1/2006, perioada de colt este T,= 0,70 sec. Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura = 3, iar acceleratia orizontala a terenului pantru proiectare g. Categoria de importanta si clasa de importanta Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA NORMALA (conform HGR nr. 766/1997) CLASA III -constructii de tip curent (conform NP 100- 2006) Prezentarea proiectului pe specialitati Situatia existenta. Imobilul a fost construit în anul 1976. Arhitectura Imobilul are functiunea de locuinte la etaje, parterul fiind comercial, Regimul de inaltime este S+P+4, are forma in plan simetrica, este un tronson independent si are o singura scara. Este compus din 20 apartamente din care: 17 apartamente cu 2 camere, 3 apartamente cu 3 cameie, "acoperisul este de tip terasa necirculabila, iar invelitoarea este din membrana bituminoasa Peretii exteriori sunt realizati din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si BCA (27 cm) avand stratul interior de rezistenta de 10 cm, termoizolatie BCA de 12 cm si strat exterior de Fatada principala este realizata cu ampr entare in relief. Pe fatada sunt 2 logii. Fatada este fara degradari vizibile. Fatada posterioara este realizata cu amprentare in relief. Pe fatada sunt 2 logii. Fatada este fara degradari- vizibile. Fatada laterala stanga este realizata cu amprentare in relief. Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada este fara degradari vizibile. Fatada laterala dreapta este realizata cu amprentare in relief. Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. „ Fătada este: fara degradari vizibile. Finisajele interioare: la casa scarii peretii sunt tencuiti si gletuiti si zugraviti cu zugraveli pe baza de var, pardoseala in casa scarii este de tip mozaic. Pardoseaua subsolului este de tip beton sclivisit, peretii gubsolului sunt nefinisati. Tamplaria exterioara a ferestrelor a fost initial din lemn cu geam din doua foi de sticla simpla. Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam ermoizolant. Usa principala de acces in cladire este din tamplarie metalica. Imobilul nu este prevazut cu un acces secundar, Imobilul are 16 logii.
si = IBT GA SRL, Structura Cladirea are structura de rezistenta din panouri mari prefabricate Dispunerea peretilor este in sistem fagure avand travei de 4.5, 3.3, 3 m si deschideri de 4.8 m Terenul de fundare este constituit dintr-o succesiune de argile si nisipuri sub forma unor lentile de argila in straturi de nisip cu nivel ridicat al apei subterane. Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cm grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit Peretii exteriori sunt portanti din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si BCA (27 cm), peretii interiori sunt panouri mari prefabricate de 14 cm grosime, Planseele sunt din semipanou de 15 din beton armat prefabricat, scarile sunt cu 2 rampe din beton armat prefabricat, iar acoperisul este de tip terasa necirculabila. Utilitati Cladirea are urmatoarele utilitati : telefonie alimentare cu energie electrica de joasa tensiune alimentare cu apa rece din reteaua orasului alimentare cu gaz natural din reteaua orasului alimentare cu agent termic de la punctul termic alimentare cu apa calda menajera de la punctul termic Proiectul nu propune modificarea modului de asigurare a utilitatilor Instalatii Starea instalatiei de incalzire este rea. Conductele de incalzire si apa calda din subsol au izolatia intr-o stare tehnica lipseste. Nu exista robineti de izolare coloane. Majoritatea . caloriferelor din imobil sunt vechi. Reparatii la instalatii facute in ultimii 10 ani: SCHIMBAT COLOANE INCALZIRE SCHIMBAT COLOANE APA CATDA SCHIMBAT COLOANE APA RECE SCHIMBAT COLOANE GAZ, - Evaluarea cladirii : Aspecte generale din punct de vedera al structurii: conditiilor dificile de executie (noaptea, timp friguros, manopera putin calificata) s-au produs si derapaje de la calitatea constructiei. Deficientele cele mai frecvente au fost: O Graifuirea (indoirea) mustatilor de imbinare intre panourile unui nivel si urmatorul Betoane cu segregari în centuri si monolitizari O Rezemari defectuoase ale planselor pe peretii interiori O Izolatia termica din rostul vertical, la peretii exteriori, deteriorata Izolatia termica a panourilor exterioare are multe punti termice | | | | | |
SRL Dintre aspectele pozitive tinand cont de perioada proiectarii privind alcatuirea structurii trebuie sa mentionam urmatoarele: -forma regulata in plan a cladirii -existenta unei infrastructuri care s-a dovedit capabila sa transfere la teren eforturile aduse de peretii structural, fara aparitia unor degradari in elementele infrastructurii; -asigurarea unei rigiditati constante, fara schimari bruste de la un nivel la altul; Aspecte generale legate de termoizolatii La peretii exteriori, termoizolatia este discontinua, cele 2 straturi din beton fiind solidarizate prin nervuri din beton. Punti termice mai apar si la zonele de monolitizare intre panouri. Starea tehnica a terasei este fara degradari vizibile si fara infiltratii. Termoizolatia a fost realizata din zgura expandata Planseul peste subsol nu este prevazut cu termoizolatie. Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. Din totalul de 16 logii/balcoane ale imobilului 9 sunt inchise cu tamplarie cu geam termopan si 7 sunt deschise sau inchise cu tamplarie metalica fara geam termoizolant 3. DESCRIEREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PROIECT 3.1 Principiile care au stat la baza alegerii solutiei Termoizolarea peretilor exteriori se face pe exterior cu polistiren expandat ignifuat de 10 cm grosime. La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri din conditii de evitarea propagarii focului de la un nivel la altul, in dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 cm aplicata similar cu termosistemul La cladirile care au locuinte si la parter se va realiza o termoizolare a soclului cu 8 cm din polistiren extrudat, iar aceasta va fi armat cu plasa dubla din fibra de sticla Toate ferestrele care nu au geam termoizolant vor fi schimbate cu ferestre din PVC cu profil pentacameral si geam termoizolant cu exceptia acelora câre sunt spre logii sau balcoane Toate logiile sau balcoanele care sunt deschise sau care sunt inchise cu tamplarie fara geam termoizolant VOR FI INCHISE CU TAMPLARIE PVC CU GEAM TERMOIZOLANT Alegerea acestei variante are la baza urmatoarele considerente:
PROIECT ORA SALL Din punct de vedere economic aceasta varianta este mai avantajoasa de cele mai multe ori pentru ca ea substituie alte operatii precum:-l) termoizolarea placii balconului/logiei pe ambele parti- astfel pentru balconul deschis sau inchis necorespunzator implica desfacerea straturilor de finisaj si beton de panta pana la placa balconului si dispunerea unei termoizolatii din polistiren extrudast de 5 cm si refacerea tuturor straturilor- pentru balconul de sub- termoizolarea cu polistiren extrudat de 5 'cm de la interior si refacerea finisajelor 2)termoizolarea identica pentru placa de deasupra , 3) schimbarea tamplariei dupa caz, 4)termoizolarea peretelui 5) repararea sau chiar refacerea parapetului cand acesta este metalic 6) termoizolarea parapetului Din punct de vedere al disconfortului creat varianta propusa nu il afecteaza decat pe locatarul care nu a facut modernizarea tamplariei nu si pe cei deasupra si de sub acel apartament care ar putea fi deja modernizate. Din punct de vedere al timpului inchiderea balcoanelor/logiilor deschise este o operatie mai rapida si care nu presupune operatiuni consumatoare de manopera atat de mare deoarece in cazul balcoanelor deschise implica desfacerea parapetilor si inlocuirea acestora cu tamplarie pana la partea superioara avand la partea inferioara o zona opaca din panouri albe termoizolante Termoizolarea planseului peste subsol se face cu polistiren de 5 cm grosime. Stratul termoizolant se aplica pe intradosul planseului peste subsol. Acesta se prelungeste pe verticala pe grinzi si pereti pe 30 cm. Termoizolarea ultimului planseu: 1)daca a fost realizata mansarda atunci deasupra ultimului planseu fiind spatiu incalzit nu se pune problema termoizolarii, 2) daca acoperisul este tip sarpanta realizarea termoizolarii se face cu menținerea stratului termoizolant existent, inclusiv a șapei de protecţie, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat de 12 cm protejat cu o sapa din beton armat de 4 cm. 3) daca acoperisul este terasa se realizeaza un sistem termohidroizolant in una din urmatoarele variante: A) pastrarea tuturor straturilor existente atunci cand strarea hidroizolaiei existente e buna si nu exista acumulari de apa in termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 em din polistiren expandat si a hidroizolatiei,B) indepartarea hidroizolatiei existente daca aceasta este degradata dar nu sunt acumulari de apa in termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei, C) indepartarea hidroizolatiei si a termoizolatiei existente in cazul in care termoizolatia are acumulari de apa insemnate si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei noi. Toate straturile vor fi conform detaliilor si caietelor de sarcini Pentru reabilitarea instalatiilor se au în vedere urmatoarele lusrari:- montarea robinetilor cu cap termostatat la toate caloriferele din apartamentele la care exista acordul proprietarului pentru acest tip de lucrare, izolarea conductelor din subsol daca starea izolatiei este degradata sau lipseste. i 1 i ] | | | | 1 | | | |
PROIECT O&A DRE 8 La cladirile care au spatii comerciale la parter conform proiectului initial al cladirii parterul nu se termoizoleaza si prezentul Ghid permite tratarea diferita "Prin excepție, daca blocul a fost construit cu spatii comerciale la parter, iar proprietarii acestor spatii nu sunt de acord cu reabilitarea termica a acestora, se poate depune un proiect pentru reabilitarea blocului fara spatiile comerciale de la parter". La acestea se va realiza termoizolarea obligatorie a intradosului balcoanelor de la primul nivel de locuinte respectiv zona aferenta de casa scarii si o portiune de 50 cm sub planseul de peste parterul comercial in zonele in care nu exista partile vitrate ale magazinelor. Nu se pune problema termoizolarii planseului peste parter. 9 La blocurile care au zone realizate cu caramida aparenta nu se va monta termosistemul decat dupa inlaturarea totala a caramizii aparente deoarece aceste zone prezinta un risc mare de desprindere in timp si astfel ar antrena si termosistemul ducand la pagube insemnate si posibile accidente 10 Lablocurile care au panourile realizate cu amprentare de suprafata, termosistemul se va realiza in 2 etape, in prima se for aduce si acele zone in acelasi plan prin montarea unui polistiren de densitate mai mare si apoi se va aplica termosistemul de 10 cm asigurandu-se prinderea sigura intre cele doua. ! 11 Finisajele propuse vor fi in culori deschise conform caietelor de sarcini si planselor de executie, | păstrand pe cat posibil cromatica initiala a imobilului 3.2 DESCRIEREA LUCRARILOR PRECONIZATE i Descrierea lucrarilor de baza (lucrari de interventie prevazute la art.4 lit. a)-d) din Ordonanta de | Pentru reabilitare se propun urmatoarele lucrari: ţ lzolarea termica a peretilor exteriori (exceptand peretii de la rosturi), înclusiv a parapetilor de la logii, balcoane si a aticului, cu termosistem cu polistiren expandat ienifugat de fatada cu o grosime de 10 cm respectiv cu 8 crm polistiren extrudat la soclu | avand urmatoarele caracteristici tehnice minimale. al) polistiren expandat ignifugat (EPS)-pentru camp curent fatada opaca: [Efortul de compresiune al plăcilor la o deformaţie de 10% - CS(10) min. 80 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe feţe - TR min, 120 Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: EPS100 — EN 13163 — Y2 - 12 — W2—82—P4—BS 150 = CS (10) 100 -DS (N) 2 DS (70, -)2- TR 120 -clasa de | rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 : | a2) polistiren extrudat ignifugat (XPS)-8 em pentru soclu: Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: XPS-EN 13164-T1-DLT(1)5- -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0,|- conform SR-EN 13501-1+A1-2010 b)] vată minerală bazaltică (MW)*: Rezistenţa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de 'min, 30 kPa 10% - CS0/Y) Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe - TR min. 10 kPa
PROIECT COSA SRL Codul de identificare conform SR-EN 13162:2009 este: MW — EN 13162 — T5 — DS (T+) — CS (10/Y) 20 — TR 10 — WS -clasa de rezistenta la foc Al, conform SR-EN 13501-1+Al1- 2010 E *utilizata pe fasii de 30 cn latime avand 10 cm grosime si aplicata la nivelul planseelor cladirilor avand inaltimea peste 20 de metri Operatii de pregatirea suprafetelor conform caietelor de sarcini: (1) Localizarea şi înlăturarea porţiunilor cu tencuială neaderentă şi a zonelor cu beton segregat sau cu alte degradări; (2) Înlăturarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, muşchi, etc. şi a placărilor ceramice; (3) Rectificarea tencuielii şi a suprafeţelor de beton carbonatat, utilizându-se mortar compatibil; (4) Rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor învecinate; (5) Efectuarea străpungerilor necesare instalaţiilor (hote, coşuri centrale termice); (6) Încheierea lucrărilor de reparații sau de înlocuire a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi) precum şi a izolației hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice. Operatii propriu-zise de aplicarea sisternului Se incep dupa terminarea inlocuirii tamplariilor conform proiectului si dupa ce este pregatit stratul suport conform lA Se traseaza orizontalitatea si se monteaza cu dibluri metalice profilul de soclu la cota din plansele de executie Se aplica placile in randuri paralele de jos în sus prin lipire cu adeziv conform prevederilor din caietul de sarcini ! Se fixeaza diblurile in "T" conform caietelor de sarcini Se aplica grundul de baza (masa de spaclu) si se inglobeaza plasa pentru armare respectand prevederile din caietele de sarcini Se aplica finisajul din vopsea decorativa cu specificatiile cromatice din plansele de executie si respectand prevederile din caietele de sarcini Golurile ferestrelor se bordeaza cu polistiren extrudat de 3 cm grosime La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri. din conditii de evitarea propagarii focului in dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 cm aplicata similar cu termosistemul Reguli generale: Se indeparteaza elementele decorative ale parapetilor balcoanelor (realizate din sticla decorativa sau elemente prefabricate). La balcoanele inchide cu tamplarie PVC se va proceda cu atentie deoarece in unele cazuri balustradele existente au fost folosite impropriu ca elemente de legatura si rigidizare ale parapetului nou creat. Obligatoriu va fi evaluata integritatea acestor parapeti inainte de aplicarea termosistemului. La balcoanele inchise cu Tamplarie PVC cu parapet din panel placa balconului va fi termoizolata pe grosimea ei si finisata ca si fatada in camp. Se va dispune un glaf din tabla cu picurator conform planselor de detalii.
ORA SRL Toate muchiile orizontale iesite din fatada vor fi prevazute in sistemul termoizolant cu profil din PVC si aripioare de 10 cm din fibra de tip picurator, Acestea se vor monta odata cu masa de spaclu armata. Se considera incluse in sistemul termoizolant toate profilele necesare conform cu specificatiile producatorului chiar daca aceste profile nu apar explicit in listele de cantitati. Inlocuirea tamplariei din lemn si metal cu tamplarie etansa cu rama din PVC, având minim 3 camere si geamuri duble, tratate low-e si inlocuirea usilor de acces în cladire cu usi din PVC cu geam termoizolant. Tamplaria trebuie dotata cu dispozitivafante/grile pentru aerisirea controlata a spatiilor ocupate şi evitarea aparitiei condensului pe elementele de anvelopa Operațiunile de înlocuire tamplariei, se efectuează înainte de aplicarea termosistemului după operațiunile de rectificare a suprafeței suport La montarea ferestrelor şi uşilor se vor respecta poziția, numărul şi distanțele între şuruburile - de ancorare indicate de producător. Se va face conform tabloului de tamplarie din plansele de După fixarea tâmplăriei în golul zidăriei şi a glafului interior se va executa umplerea rostului dintre toc şi zidărie cu material termoizolant şi protecția acestuia pe fața de la interior şi de la Glaful exterior al ferestrelor se va monta după aplicarea pe faţadă a termoizolației şi a stratului de tencuială armată, inclusiv racordul acestora cu tocul tâmplăriei . După fixarea glafului exterior, pe conturul acestuia se va aplica un chit pentru evitarea infiltrației apei din precipitații între perete şi izolaţia termică Montarea şi efectuarea probelor de funcţionare a tâmplăriei constituie fază determinantă Principalale caracteristici ale tamplariei Comportarea la încovoiere din vânt clasa B2 ferestre: min: 10.000 cicluri Rezistența la deschidere-închidere repetată uşi:min. 100.000 cicluri Etanşeitatea la apă min. clasa SA Permeabilitatea la aer min. clasa 3 Numărul minim de schimburi de aer 0,5 schimburi /oră LL Izolarea la zgomot aerian min.25 dB Cerinţe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior: - Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oțel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; 10.
3 _- Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct; - Glaf exterior. Inchiderea Balcoanelor/logiilor Operatiunea este similara cu cea de schimbare a tamplariei si are scop imbunatatirea aspectului cladirii. Tamplaria este etansa cu rama din PVC, având minim 5 camere si geamuri duble, tratate low-e. Tamplaria trebuie dotata cu dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlata a spatiilor ocupate și evitarea aparitiei condensului pe elementele de anvelopa. Operatiunea se face conform tabloului de tamplarie din plansele de executie si caietelor de sarcini, Principalele caracteristici ale tamplariei precum si cerintele constructive sunt aceleasi de la punctul 3 Este interzisa cu desavarsire orice modificare a dimensiunilor golurilor existente. Inainte de inaintarea comenzii pentru realizrea tamplariei se vor verifica individual toate dimensiunile golurilor si se vor adiluce la cunostinta proiectantului toate neconcordantele Logia tip 1 se inchide cu tamplarie din PVC care reazema pe parapetii din beton existenti. In cazul in care se constata degradari ale acestora se anunta proiectantul Legat de inchiderea logiilor/balcoanelor se impun urmatoarele precizari:- balcoanele prezinta o vulnerabilitate datorata pe de o parte unor compromisuri legate de solutia tehnica impusa de prefabricare : armaturile balcoanelor au fost ancorate de obicei doar in centura si pe de alta parte conditiilor de executie, a ritmului de lucru în care au fost realizate aceste cladiri si care a dus la. abateri considerabile de pozitionare a armaturilor (acestea au fost calcate si astfel inaltimea utila a sectiunii s-a micsorat), Prin inchiderea balcoanelor/logiilor acestea devin spatiu interior totusi avand in vedere cele mentionate mai sus, se impune eviterea transformarii acestor balcoane in spatii de depozitare. De asemenea la balcoanele deja inchise cu tamplarie termopan parapetii existenti ai inainte de aplicarea termosistemului se face o înspectare riguroasa a prinderilor si in cazul in care se observa orice degradari se anunta proiectantul. Inainte de lansarea comenzii pentru tamplarie se va masura obligatoriu individual fiecare balcon la toate colturile atat pe verticala cat si pe orizontala de catre furnizorul tamplariei. Daca la acelasi balcon se constata diferente mai mari de 1.2 cm (sau max 1% din lungimea consolei) intre distanta masurata pe verticala langa perete si cea masurata pe verticala la capatul consolei se anunta ISC, deoarece acest lucru ar putea proveni dintr-o deformare(sageata) exagerata si se impun investigatii suplimentare, 11
Proiecb 12 -pel 8 - focul Calea Mortiior 1983 org 4 Reabilitare termica planseu peste subsol - Stratul termoizolant se aplica pe întradosul plauseului peste subsol, Acesta se prelungeste pe verticala pe gulazi si pereti pe 30 cm, Termosistemul compact se realizeaza din polistiten expandat def cm lipit cu adeziv si fixat mecanic cu dibluri care se protejeaza cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă. Pinisaful va fi realizat stb forma unor zugraveli lavabile Reabilitara termica planseu terasa La acoperișutile terasa termolzolației se cxeculă într-o structură contplexă termolidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolații și termolzolații. Hidroizolatia existenta se utilizeaza ca bariera de vapori a sistemului termotidroizolant nou. Paste aceaste se aplica prin lipire termolzolatia din polistiren expandat de 12 am, Peste acesta. se aplica o membrana bitumoasa subsirat autoadeziva de 2 mm grosime si deasupra din mombrana hidroizolauta autoprotejată cu granule minerale (4.5 kg/mp), Operatiunile se realizeaza conform caietelor de sarcini si n tuturor reglementările tehnice f în vigoare. Hidroizolatia so va realiza conform solutiei din proiectul de execuție ca strotura bidroizolanta cu membrane dublu armate având prosimea utilă (fără strat de protecţie) de minim 6 mm sudate cu flacăra de artoadeziva lipita pe polistiren in totala aderenta conf pr evederilor din aP1 2006, NP040-2002 si din catetele de sarcini CARACTERISTICI POLISTIREN Efortul de compresiune a plăcilor la o deformația de 10% - CS(0) . Rezistența la ' 'CARACT. ERISTICI] MERANE BITUMINOASE PEN de rupere În tracțiune longitudinal transversal __ Stabilitatea le cald Flexibilitatea la race F434
6 7 PROIECT COLA SRL Lucrarile constau in refacerea termoizolatiei de pe tevile de incalzire din subsol si montarea de robineti cu cap termostătat la radiatoarele din apartamentele proprietarilor care si-au dat Lucrarile constau in repararea betonului de monolitizare dintre panouri, a fisurilor din acestea indepartarea acolo unde este cazul a decoratiunilor de la balcoane si logii alcatuite din armociment, sticla armata sau grilaj metalic precum si repararea trotuarelor din jurul cladirii la - terminarea lucrarilor 3.3 Concluziile Expertizei Tehnice si Auditului Energetic EXPERTIZA TEHNICA Conform Expertizei Tehnice NR 35/2012 efectuata de Expert Tehnic : Dr. ing. MARINOV L. VICTOR-RADU, certificat nr. 151 au rezultat urmatoarele: 1 Reabilitarea termica nu modifica gradul de asigurare al constructiei, Constructia are rezerve sa preia incarcarile suplimentare aduse de reabilitarea termica. 2 Reabilitarea termica se poate realiza fara a fi necesare interventii de consolidare a structurii existente 3 - Schimbarea tamplariilor se va face fara modificarea dimensiunilor golurilor 4 Logia tip 1 se închide cu tamplarie din PVC care reazema pe parapetii din beton existenti, In cazul. in care se constata degradari ale acestora se anunta proiectantul: Legat de închiderea logiilor/balcoanelor se impun urmatoarele precizari:- balcoanele prezinta o vulnerabilitate datorata pe de o parte unor compromisuri legate de solutia tehnica impusa de prefabricate : armaturile balcoanelor au fost ancorate de obicei doar in centura si pe de alta parte conditiilor de executie, a ritmului de lucru in care au fost realizate aceste cladiri si care a dus la abateri considerabile de pozitionare a armaturilor (acestea au fost calcate si astfel inaltimea utila a sectiunii s-a micsorat), Prin inchiderea balcoanelor/logiilor acestea devin spatiu interior totusi avand in vedere cele mentionate mai sus, se impune eviterea transformarii acestor balcoane in spatii de depozitare. De asemenea la balcoanele deja inchise cu tamplarie termopan parapetii existenti ai inainte de aplicarea termosistemului se face o inspectare riguroasa a prinderilor si in cazul in care se observa orice degradari se anunta proiectantul. Inainte de lansarea comenzii pentru tamplarie se va masura obligatoriu individual fiecare balcon la toate colturile atat pe verticala cat si pe orizontala de catre furnizorul tamplariei. Daca la acelasi balcon se constata diferente mai mari de 1.2 cm (sau max 1% din lungimea consolei) intre distanta masurata pe verticala langa perete si cea masurata pe verticala la capatul consolei se anunta ISC, deoarece acest lucru ar putea proveni dintr-o deformare(sageata) exagerata si se impun investigatii suplinigrțare: PI ! aaa 13
B ROL MI STELA SRI 5 Lucrarile de termoizolare a peretilor vor incepe dupa curatirea prealabila a suprafetelor si indepartarea placarilor. Daca in decursul acestui proces se descopera fisuri sau crapaturi ale elementelor portante se anunta de indata proiectantul si expertul 6 Desfacerea straturilor existente de hidroizolatie, termoizolatie si beton de panta, daca acestea se vor inlocui, se va face mecanizat cu scule usoare care nu produc vibratii mari pentru a nu afecta structura de rezistenta AUDITUL ENERGETIC Conform Auditului energetic NR 30 din octombrie 2012 efectuata de Auditor Energetic, gr.l, c+i: ing. OLARU VASILE, certificat nr. 01040 au rezultat urmatoarele: Solutia 1 (SI) - Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori peste valoarea de 2,5 m2k/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protectia acestuia si aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atentie deosebita acoperirii puntilor termice existente. Solutia 2 (82) -Inlocuirea tamplariei existente din lemn cu tamplarie termoizolanta etansa cu rama din PVC, având minim S camere si geamuri duble, tratate low-e si eventual cu strat de Argon. Pentru asigurarea calitatii aerului interior si evitarea cresterii umiditatii interioare tamplaria va fi prevazuta cu fante higroreglabile Solutia 3 (S3) - Sporirea rezistentei termice a ferasei peste valoarea minima de 3,5 m2K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin îndepartarea straturilor exterioare pana la planseu si montarea unui nou strat termoizolant din 12 cm polistiren expandat si realizarea unei hidroizolatii din membrane bituminoase Solutia 4 (S4) - Sporirea rezistentei termice a placii peste subsol peste valoarea minima de 1,25 m2K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009 si completata de 0G63/2012, prin fixarea, lipirea sau prinderea cu dispozitive mecanice -a unui straf termoizolant realizat din placi din polistiren expandat de 5 cm grosime sau vata minerala Certificatul de performanta energetica atribuie -cladirii de referinta clasificarea energetica "B" si un indice de emisii echivalent: CO2 anual de 36.91 kg/mp. -riota energetica a cladirii reale tinand cont de penalizari este 85.97, -Cladirea se incadreaza in clasa de eficienta energetica C conform metodologiei din Concluziile auditului enrgetic: 14 | | | | | | | ] | | | | | |
61 BROMICT ERA SRE Pachetul (P1) alcatuit din S1+S2+S3+S4 asigura o economie de energie pentru incalzire anuala de 90147 kWh/an, in tone echivalent petrol, 74.95 tep reprezentand o reducere a consumului pentru incalzire cu 54.98%. Reducerea anuala a emisiilor de gaze cu efect de sera echivalent CO2 este de 26052 kg/an 3.4 Durata preconizata a lucrarilor Durata de realizare a lucrarilor 42 zile Durata perioadei de garantie a lucrarilor(aui de la receptia terminarii 5 ani 4. CONDITII PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR Toate materialele puse in opera vor avea cerintele minime de calitate certificate conform normelor legale. 5. SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI Lucrarile proiectate prevad reabilitarea termica a cladirii si implicit reducerea emisiilor cu efect de sera. Din lucrările proiectate nu se produc surse de poluare a aerului. Lucrările se vor realiza respectând prevederile Ordinului Administraţiei Publice nr. 135/2010 . La terminarea lucrarilor preconizate, constructorul are obligatia de a aduce aria afectata de schele si organizarea de santier in starea initiala. 6. ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII Cerințe de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier Pe șantier vor fi aplicabile cerințele de securitate şi sănătate în muncă aprobate prin e HG nr.300/2006 — cerințe minime de securitate pentru șantierele temporare şi mobile; e HG nr.355/2007 — supravegherea medicală a sănătății lucrătorilor, modificată; » HG'nr.493/2006 — cerințe minime de securitate referitoare la protecția lucrătorilor expuşi " la zgomot; . e HG nr.971/2006 — cerințe minime privind semnalizarea de securitate; -* HG nr.1048/2006 — cerințe minime privind echipamentul individual de protecţie; e . "HG nr.1051/2006 — cerinţe de securitate la manipularea manuală a maselor; "*.:- HG nr.1091/2006 — cerințe minime de securitate pentru locul de muneă; e HG nr.1146/2006 —cerințe minime de securitate la utilizarea echipamentelor de muncă; e HG nr.1218/2006 — cerințe minime de securitate la utilizarea agenţilor chimici; + HG nr.1876/2005 — cerințe minime de securitate la expunerea lucrătorilor la vibrații. De asemenea pe şantier se vor asigura cerințele de securitate şi sănătate în muncă rezultate din Legea nr.319/2006 a securității şi sănătății în muncă modificată şi a normelor de aplicare ale acesteia aprobate prin HG nr.1425/2006 modificate. 15
BROIECTOZA SAL 6.2 Identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor 1, In continuare se prezintă în sinteză principalele lucrări care pot prezenta riscuri de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională pentru lucrători pe durata realizării lucrărilor specifice executării termosistemului la fațadele blocurilor, precum şi factorii de risc aferenți. Pe baza acestora, în cadrul planurilor proprii de securitate, antreprenorii şi subantreprenorii vor efectua evaluarea acestor riscuri şi stabilirea de măsuri tehnice, organizatorice, igienico- sanitare şi de altă natură a căror aplicare să prevină accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale Nr. |Lucrări care implică riscuri Crt. |Descrierea lucrărilor Montarea şi demontarea schelei metalice tubulare. Lucrarea se va executa manual de o echipă de schelari specializați şi autorizați intern. Prinderea şi strivirea de maşinile de pe şantier; prinderea, Identificarea riscurilor lovirea, strivirea de obiecte transportate; căderea, prăbuşirea de materiale şi obiecte; căderea de la înălțime; păşirea în gol; alunecări, împiedicări şi căderi la acelaşi nivel. Desfacerea tencuielii şi a placajelor ceramice exterioare la faţadă, în vederea aplicării termosistemului. Lucrarea se Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea del. materiale şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; microtraumatisme repetate; panourilor de Lucrări de tencuială exterioară cu mortar la reparațiile fațadă, a monolitizărilor dintre panouri, respectiv tencuieli interioare în jurul tocurilor la uşi şi plangeu subsol. Lucrările se -lexecută manual de personal Căderea de la înălțime; păşirea în gol, proiectarea de materiale şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; microtraumatisme repetate; Spălarea manuală a tencuielilor la fațadă şi a planşeului peste subsol. Demontarea confecţiilor metalice de pe fațada blocului (pentru aer condiționat, parapete ctc.). Tăierea se execută cu polidiscul sau, după caz, cu flacără. Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale şi obiecte; desprinderea de materiale; jet, erupții. Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale şi obiecte; căderea de inateriăle, " obiecte de la înălțime; contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; microtraumatisme repetate; contact cu obiecte fierbinți; contact cu flacără. 16 | | | | | | | | | j
PROIECT OEI 4 RE, 6. |Termoizolarea pereţilor| Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale exteriori, soclului, aticului,|şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; intradosului la balcoane şi|microtraumatisme repetate. planşeu subsol etc, cu polistiren expandat, extrudat sau vată minerală. Lucrarea se execută manual. 7. |Prelungirea consolelor |Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale metalice prevopsite penfrulşi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; aerul condiționat. Lucrarea se|contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înţepătoare, abrazive; execută prin lucrări de sudare|microtraumatisme repetate; contact cu obiecte fierbinți; electrică. electrocutare prin atingere directă şi indirectă, | 8. |Lucrări de demontare a:|Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale glafurilor exterioare la ferestre|şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; şi parapete balcon; tâmplăriei|contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înfepătoare, abrazive; exterioare şi interioare din[microtraumatisme repetate; lemn şi metalice. Lucrările se execută manual cu personal calificat şi instruit. |. 9. |Lucrări de înlocuire a:|Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale glafurilor exterioare la ferestre|şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; şi parapete balcon; tâmplăriei|contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înfepătoare, abrazive; exterioare şi interioare din|microtraumatisme repetate; lemn şi metalice cu elemente similare din PVC, aluminiu prevopsit . 10. [Demontarea şi remontarea|Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale glafurilor exterioare de la atic|și obiecte; căderea de: materiale, obiecte de la înălţime; terasă şi desfacerea |contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; hidroizolației şi a stratului|microtraumatisme repetate; căderea la acelaşi nivel prin termoizolant existent. alunecare, împiedieare. Lucrarea se execută manual de personal instruit. 11. |Repararea betonului de pantă|Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale pe porțiunile deteriorate şi rectificarea suprafețelor. Lucrarea se execută manual. şi obiecte; microtraumatisme repetate; căderea la același nivel prin alunecare, împiedicare. 17
PROIECT SERE 12. |Termoizolarea planşeului de|Căderea de la înălțime; păşirea în gol, proiectarea de materiale terasă şi - a copertinelor|şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; balcoanelor cu polistiren|contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; expandat. Lucrarea se execută|microtraumatisme repetate; căderea la acelaşi nivel prin manual. alunecare, împiedicare. 13, Strat de protecție a|Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale termoizolației din polistirenişi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; cu şapă de 4 mm armată cu|contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; plasă STNB. microtraumatisme repetate; căderea la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare. 14. [Refacerea straturilor de terasă| Căderea de la înălțime; păşirea în gol; proiectarea de materiale orizontală şi veriicală|şi obiecte; căderea de materiale, obiecte de la înălțime; constituită din membrana|contactul cu obiecte şi suprafețe tăioase, înțepătoare, abrazive; autoadezivă si hidroizolaţie|microtraumatisme repetate; căderea la acelaşi nivel prin din membrana bituminoasă cu|alunecare, împiedicare. protecţie de granule minerale 15, |Desfacerea şi refacerea Proiectarea de materiale şi obiecte; căderea de materiale, trotuarelor perimetrale|obiecte de la înălțime; microtraumatisme repetate; căderea la exterioare din beton. acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare; zgomot. 16. |Transport cu autobasculanta a|Prinderea, lovirea, strivirea de mijlocul de transport sau de schelei metalice, materialelor|încărcare; traficul rutier; şi molozului. ! 17, |[ncărcarea manuală şi|Prinderea, lovirea, strivirea de mijlocul de transport sau de mecanizată în auto almijloacele de încărcare; proiectarea de materiale şi obiecteţ materialelor şi molozului. căderea de materiale, obiecte de la înălțime; contactul cu obiecte și suprafeţe tăioase, . înfepătoare, abrazive; microtraumatisme repetate; căderea la același nivel prin alunecare, împiedicare. 6.3 Măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrările care prezintă riscuri; 18 [ i ! | [ |
6.4 PROIECT CSA SRL Pentru a contracara acţiunea factorilor de risc identificaţi la capitolul anterior, executanții lucrărilor de construcţii de pe acest şantier vor avea în vedere măsurile specifice de securitate pentru lucrările care prezintă riscuri deosebite prevazute in PLANUL DE SECURITATE SANATATE AL SANTIERULUI Măsuri specifice de securitate şi sănătate. Măsuri de protecție colectivă şi individuală La acest obiectiv se vor lua şi măsuri specifice de securitate și sănătate în muncă care să asigure protecția colectivă şi individuală a lucrătorilor. Toate aceste măsuri care vor fi enumerate în continuare vor fi preluate de antreprenor şi subantreprenori şi incluse conform cerințelor de securitate adecvate, în planurile proprii de securitate şi sănătate. 6.4.1. Măsuri de protecţie colectivă o Împrejmuirea şi semnalizarea şantierului. e Reglementarea accesului pe şantier. e Supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor prin medicul de medicina muncii. Instruirea tuturor lucrătorilor din şantier din punct de vedere al securității muncii şi situațiilor de urgență. » Interzicerea şi controlul consumului pe şantier de alcool, droguri şi medicamente care produc modificări comportamentale. e Semnalizarea zonelor cu risc ridicat şi specific de accidentare. e Asigurarea şi ţinerea sub control a exploatării mijloacelor colective de protecţie. e Utilizarea cu prioritate a mijloacelor de protecţie colectivă în defavoarea celor de protecţie individuală. e Utilizarea de echipamente de muncă care respectă cerinţele esenţiale de securitate şi care sunt certificate şi marcate cu marcajul european CE. » Interzicerea fumatului pe şantier şi amenajarea locurilor speciale pentru fumat. * Asigurarea cerințelor minime de securitate pentru şantierele temporare şi mobile prevăzute de HG nr.300/2006. Asigurarea cerinţelor minime de securitate pentru utilizarea pe şantier a substanţelor chimice periculoase conform HG nr.1218/2006 e. Asigurarea cerințelor minime de securitate pentru asigurarea securității şi sănătății lucrătorilor expuşi la zgomot. e Pozarea cablurilor electrice de pe şantier astfel încât să se evite pericolul împiedicării sau al electrocutării. e Utilizarea de tablouri electrice corespunzătore, sigure şi asigurate împotriva pericolului de a fi deschise de personal neautorizat. + Legarea la pământ a schelei metalice şi a carcasei metalice a utilajelor acționate electric şi măsurarea sistematică a rezistenței electrice a prizelor de pământ, e Încredințareă exploatării utilajelor şi autovehiculelor de pe şantier numai către persoane calificate şi instruite adecvat activităților şi riscurilor la care acestea vor fi expuse. e Interzicerea improvizațiilor pe şantier, indiferent care. ar fi natura acestora. * Limitarea manipulării manuale a maselor şi utilizarea în acest scop a mijloacelor mecanice. 19
e Controlul depozitării pe şantier a materialelor în general şi a celor periculoase, în special. e Asigurarea respectării reglementărilor cu privire la înălțimea şi stabilitatea stivelor, e Utilizarea pe şantiere a utilajelor de construcţii cu mijloace de semnalizare acustică la mersul înapoi. e Controlul accesului şi staţionării riveranilor în zona de lucru. e Utilizarea potrivit reglementărilor a permiselor de lucru cu foc deschis. + Ţinerea sub control a utilizării echipamentelor individuale de protecție. e Semnalizarea și împrejmuirea eventualelor puncte periculoase de pe şantier, » Crearea şi menținerea zonelor de siguranță în jurul săpăturilor schelelor şi a mijloacelor de ridicat. + Desfăşurarea activităților de prevenire şi protecție prevăzute de legislația în vigoare prin servicii interne/lucrători desemnaţi sau servicii externe abilitate, 6.4.2. Mijloace colective de protecție În timpul execuţiei lucrărilor, pe şantier vor fi la dispoziție şi se vor utiliza după caz, următoarele categorii de mijloace colective de protecție: e podeţe de trecere e pasarele, rampe eu mână curentă balustrade de protecție schele şi eşafodaje plase de protecţie îngrădiri diverse garduri de protecţie e parapete de protecție , + indicatoare şi semnalizări de securitate (panouri) fixe sau mobile + iluminat de siguranță. e semafoare şi lămpi cu lumină intermitentă e bariere e platforme de lucru Aplicarea măsurilor de protecție colectivă şi utilizarea mijloacelor colective de protecţie va fi asigurată de conducătarii direcți ai locurilor de muncă, iar ţinerea sub control-a acestora se va face prin verificările sistematice efectuate de serviciul intern/lucrătorul desemnat/serviciul extern de pievenire şi protecție al antreprenorului/subantreprenorilor. 6.4.3.Echipamente individuale de protecție , ! , ES Pe şantier se vor acorda echipamente individuale de protecţie în conformitate cu listele de dotare întocmite urmare evaluării riscurilor. Acestea se vor acorda la acele locuri de muncă/posturi de lucru la care riscurile nu au putut fi eliininate prin măsuri tehnice sau organizatorice. La nivelul şantierului se vor asigura toate aceste echipamente, inclusiv înlocuirea imediată a acestora în situațiile în care s-a pierdut calitatea de protecţie a echipamentului sau acesta a fost înstrăinat/pierdut. 20
PRONECT CEA SRL În această ordine de idei, pe şantier lucrătorii vor purta în permanență următoarele categorii de echipament individual de protecție: e vestă reflectorizantă; e cască de protecție; » salopetă de protecţie; e bocanci cu bombeu metalic; e mănuşi de protecție. De asemenea pe inventarul individual al lucrătorilor sau în inventarul formațiilor de lucru vor exista în permanență: o căşti, antifoane; e cizme de apă-noroi; e ham sau centuri de siguranță; e pelerine; e ochelari de protecţie; e pălmare; e echipament de protecție pentru anotimpul rece; Suplimentar față de cele de mai sus, electricienii de pe şantier vor avea în dotare: e mănuși electroizolante de joasă tensiune; cizme electroizolante de joasă tensiune; e mănuși cu scurtcircuitoare; e scule electroizolante. De asernenea, sudorii vor fi dotați suplimentar cu: » mănuşi de sudură; e mască de sudură adecvată tipului de sudură; e cizme electroizolante; e şorţ de sudură; e alte tipuri de echipament, funcție de lucrările de sudare pe care le au de executat. Ținerea sub control a dotării, utilizării şi întreţinerii echipamentului individual de protecţie se face prin intermediul controalelor efectuate de serviciul intern/lucrătorul desemnat/serviciul extern de prevenire şi protecție al antreprenorului/subantreprenorului Mășuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate Potrivit legislației în vigoare, prezentul plan de securitate şi sănătate al şantierului trebuie ținut la zi pe toată durata realizării lucrărilor prin grija coordonatorului de securitate şi sănătate în muncă Tot prin grija coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrărilor, planurile proprii ale antreprenorilor și subantreprenorilor vor trebui integrate în acest plan de securitate şi sănătate. 21
6.6 SRL Din aceste considerente, managerul de proiect împreună cu coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă care va fi desemnat de beneficiar, vor stabili în faza de organizare de şantier şi măsurile generale de organizare a şantierului funcție de organizarea şi dotarea antreprenorilor şi a principalilor subantreprenori precum cerințele specifice de circulație şi trafic auto şi pietonal în zonele afectate de lucrări. După caz, aceste măsuri vor trebui să stabilească printre altele, care sunt zonele care vor fi afectate de şantier, care sunt restricţiile de circulație în acele zone, care sunt variantele de ocolire în aceste zone, care sunt masurile specifice de protecţie pentru riverani, care sunt locurile de depozitare a materialelor rezultate din demolări şi dezafectări, care sunt locurile de depozitare a materialelor diverse, locurile de amplasare a barăcilor și magaziilor de materiale mărunte etc. Funcție de Aceste măsuri, antreprenorul îşi va putea elabora proiectul propriu de organizare de şantier. Amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare. Modalităţi de depozitare a materialelor. Amplasarea echipamentelor de munca prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii După elaborarea Proiectului de organizare de şantier, antreprenorul îl va supune spre aprobare de către Beneficiar, În cadrul proiectului de organizare de şantier antreprenorul va trebui să rezolve următoarele probleme: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulației pe durata de execuție a lucrărilor; modul de depozitare a materialelor folosite; utilaje de construcţii; curent electric de forţă şi iluminat; apa potabilă; apa caldă; canalizarea menajeră; evacuarea gunoiului, linii de telefon şi fax. Pe durata posesiei şantierului, antreprenorul este răspunzător de iluminare, măsuri de protecția lucrătorilor provizorii, depozitarea materialelor, săpături, lucrări neterminate, siguranța pentru public, utilizarea drumurilor. Antreprenorul va păstra deschise toate accesele la intrările blocului pe toată durata execuției lucrărilor. Atunci când închiderea umui astfel de acces este inevitabilă, cu acordul beneficiarului, se va face o notificare completă asupra operațiunilor către toţi proprietarii afectaţi, indicându-se durata acestora, evitându-se astfel eventuale conflicte cu aceştia. - Depozitarea materialelor şi manipularea acestora se va face astfel încât să fie avute în vedere accesele la intrările în bloc, asigurându-se trotuarele libere în permanență. Depozitarea materialelor se va face cu respectarea prevederilor din caietele de sarcini pentru fiecare material în parte şi cu respectarea cerințelor de securitate şi sănătate în muncă aplicabile. Pe toată durata execuției antreprenorul va trebui să elimine orice defecte cu privire la : e securitatea fiecărei persoane de pe şantier, atât a celor autorizate, cât şi a celor neautorizate; e luminile, barierele şi panourile de avertizare. Şantierul şi împrejmuirea trebuie prevăzute cu mijloace de semnalizare şi panouri care să indice: - echipamentul de protecție obligatoriu; - regulile pe linie de securitate şi sănătate în muncă ce trebuie să fie respectate în incinta şantierului; - numele persoanelor care răspund de organizarea şantierului; - limita zonei de securitate; 22
6.7 EA * 6.8 PROIECT SRL căderea de obiecte de la înălțime Spațiile şi facilităţile destinate organizării de şantier. Organizarea şantierului de construcţii trebuie să satisfacă toate condițiile de securitate şi de igienă a muncii. Numărul toaletelor va fi stabilit în funcţie de numărul de muncitori estimat, astfel încât să se asigure minim un WC la 20 de lucrători. Atenţie! Prezenţa femeilor în şantier presupune toalete separate. Se vor asigura spații special destinate (vestiare) pentru schimbarea hainelor şi odihna în timpul pauzelor de lucru. Aceste spații vor avea posibilitate de încălzire în siguranță pe timp Se vor organiza spații pentru spălat pe mâini, dotate corespunzător cu apă curentă, (minim 20 litri/om), săpun etc. Se vor amenaja spații închise pentru servirea mesei Măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligațiile ce decurg din acestea Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrărilor va trebui ca funcţie de numărul de societăți de construcție prezente pe şantier şi de specificul lucrărilor pe care le execută să ia măsuri de coordonare a activității acestora, astfel încât să fie evitate Aceste măsuri de coordonare vor viza: Căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale Condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte interferența instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia Limitarea manipulării manuale a sarcinilor Delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe periculoase Condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi demontări Condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale Măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier Obligații ce decurg din interferența activităților care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia In organizarea activității antreprenorului trebuie avut în vedere că acti itățile de pe şantier se interfer cază semnificativ cu activitățile curente din zonele riverane, cu “atăt mai mult Cu cât este vorba despre o zonă de locuințe. În acest sens, în mod deosebit se va avea în vedere că: lucrările se vor executa pe străzi, la mică distanță de blocuri, de regulă în locuri înguste, cu spații mici de manevră pentru mijloacele de transport şi utilaje; e lucrările vor îngreuna circulația autovehiculelor riveranilor din blocurile din zonă; e activitatea se va desfăşura în prezenţa locuitorilor din zonă, în mare parte neobişnuiți cu astfel de lucrări de investiții şi ca atare suspicioşi şi neîncrezători; e prezența copiilor şi altor persoane curioase în zonele cu riscuri deosebite de accidentare vor constitui pericole suplimentare în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de pe şantier; 23 | j | |
Ch SRI Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi altor categorii de evenimente se vor lua următoarele măsuri: se va colabora în permanență cu beneficiarul investiţiei în efortul de conştientizare a locuitorilor din bloc asupra necesității şi beneficiilor realizării acestor lucrări; + se va consulta beneficiarul investiţiei la stabilirea programului de execuție a lucrărilor, astfel încât acesta să fie corelat — atât cât este posibil — cu necesitățile locatarilor se va acţiona cu consecvență pentru rezolvarea amiabilă, în condiţii rezonabile a solicitărilor locuitorilor din bloc rezultate din disconfortul produs de şantier; e se va păstra un contact permanent cu cabinetul de asistență medicală din zonă, astfel încât în caz de accident să se poată interveni în timp util pentru acordarea unui ajutor calificat; e se vor anunța locatarii din bloc prin fluturaşi asupra lucrărilor care vor fi realizate, durata acestora şi a măsurilor de securitate care se impun a fi respectate pe durata execuției; se va insista şi asupra aşteptărilor antreprenorului de la locatari; e se vor monta indicatoare de interzicere, avertizare, obligativitate după caz, care să atragă atenția asupra riscurilor de accidentare care nu au putut fi eliminate din sistemul de muncă prin măsuri de natură tehnică şi organizatorică; * se vor instrui în mod deosebit lucrătorii de pe şantier asupra riscurilor suplimentare rezultate din acest gen de interferenţe; în mod deosebit se va insista asupra riscurilor rezultate din altercații sau comportamente provocatoare față de locatari; e se va acorda o atenție deosebită înlăturării copiilor şi a locatarilor curioşi din preajma schelelor de pe şantier; * se va acționa pentru limitarea contactelor dintre lucrători şi locatari; în acest sens se vor asigura condiții sociale acceptabile, astfel încât să mu fie necesară apelarea la serviciile acestora; e se va interzice lucrătorilor să servească masa la locatari sau să achiziţioneze alimente sau produse alimentare-de la aceştia; . se va acorda o atenție deosebită verificării stării tehnice a mijloacelor de transport, utilajelor de construcţii folosite la lucrări, inclusiv a funcționării ireproşabile a mijloacelor de avertizare şi semnalizare sonoră şi luminoasă ale acestora; e se va organiza cu deosebită atenție activitatea eventualelor mijloace de ridicat, a celor de încărcare de pe şantier, astfel încât să se prevină prezența în raza de acțiune a acestora a lucrătorilor şi a locatarilor; * se va insista asupra controlului disciplinei în muncă astfel încât să fie evitate riscurile specifice datorate executării de operații de muncă în afara cadrului legal şi/sau al proiectului (înstrăinări de materiale, transporturi, încărcări, turnări de betoane etc.) în folosul locatarilor; se vor extinde măsurile de prevenire şi stingere:a incendiilor specifice şantierului luându- _se în considerare şi factorii de risc de incendiu datorați vecinătății gospodăriilor locatarilor și activităților casnice ale acestora. În-interesul şi pentru siguranța locuitorilor din zonă, aceştia vor fi avertizați sistematic, prin diferite mijloace să : e Nu lase copii nesupravegheați pe stradă ! e Nuintre în raza de acţiune a utilajelor ! e Nu se apropie la mai puțin de 2 m de împrejmuirile şantierului sau de schele ! e Nuatingă cablurile electrice de pe şantier ! e Nucircule, dar mai ales să nu staționeze pe căile de circulație pentru autovehicule! » Nu distragă atenția şoferilor, mecanicilor de pe utilaje sau lucrătorilor de pe şantier ! e Discute eventualele probleme numai cu şeful lucrării ! 24
PROIECT OESA SM, e Nuse urce nici ziua nici noaptea pe materialele, maşinile şi utilajele de pe şantier ! e Nu distrugă mijloacele de avertizare sau pe cele de protecţie ! e Respecte semnificația indicatoarelor de securitate montate pe şantier ! 6.9 Măsuri generale pentru asigurarea menținerii şantierului în ordine şi în stare de 10 curățenie Pentru asigurarea menținerii şantierului în ordine şi stare de curăţenie, antreprenorul va avea în vedere următoarele măsuri cu caracter general: . Controlul depozitării materialelor pe şantier numai în locurile anume destinate şi prevăzute în proiectul de organizare de şantier, e Interzicerea depozitării oricăror materiale pe căile de acces şi circulaţie şi în vecinătatea baracamentelor. » Menţinerea în perfectă e Interzicerea accesului pe Verificarea sistematică a semnalizării de securitate şi sănătate în muncă. O atenție deosebită se va acorda celor de avertizare a lucrătorilor şi de semnalizare a locurilor de e Păstrarea stabilității e Controlul depozitării temporare şi evacuării de pe șantier a materialelor rezultate din demolări, dezmembrări sau demontări. . Verificarea autovehiculelor care transportă materiale pe şantier şi înlăturarea celor cu caroseria incompletă sau defectă care scapă materiale din mers. » Desfăşurarea de către serviciul intern/lucrătorul desemnat/serviciul extern de prevenire şi protecţie a acţiunilor sistematice de control pe şantier. Stabilirea la nivelul fiecărei formații de lucru a răspunderilor şi atribuțiilor concrete pentru menținerea ordinii şi efectuarea curăţeniei la locurile de muncă Indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate În acest sens La nivelul antreprenorului vor fi luate măsurile organizatorice pentru acordarea primului ajutor în caz de accident. Dintre aceste măsuri amintim: : e stabilirea prin decizia administratorului/directorului general al societății a responsabilităților pe linia organizării şi acordării primului ajutor în caz de accident; e instruirea sistematică a lucrătorilor cu privire la organizarea şi acordarea primului ajutor în caz de accident; » pregătirea în fiecare formație de lucru'a minim 2 salyatori (de obicei şeful de formație şi înlocuitorul de drept al acestuia, dar nu numai) care să fie în măsură să acorde un ajutor adecvat + urmare evaluării riscurilor, elaborarea planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent în care sunt stabilite şi responsabilități privind acordarea primului ajutor în cazul în care urmare În organizarea activității de acordare a primului ajutor se va avea în vedere că în momentul în care se intervine pentru salvarea victimelor unui accident trebuie respectate următoarele Y Victima nu se deplasează Y Primul ajutor se acordă la locul accidentului; Y În primul rând se evaluează gravitatea stării victimei şi după această evaluare se alertează imediat ambulanța 25 | | | | | | | |
EX E E 11 PROMIT CEA SL Ținând cont de aceste principii se vor difuza următoarele instrucţiuni de acordare a primului ajutor în caz de accident, insistând ca acţiunile să se desfăşoare în ordinea de mai jos: 1. Izolarea zonei şi îndepărtarea curioşilor pentru a evita creşterea numărului de victime Degajarea accidentatului. Se vor îndepărta obiectele tari şi ascuţite care pot răni accidentatul, se vor deschide eventualele ferestre, se vor desface nasturii de la gât, cravata, centura Degajarea accidentatului se face urmând următoarele precauții Y se urmăreşte menținerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă (cap-gât-trunchi), pentru a se evita lezarea măduvei spinării în cazul unei fracturi de coloană; Y în cazul unei fracturi închise membrul fracturat se menține în poziția găsită, fără a încerca punerea în poziţie normală; Y în cazul unei fracturi închise se evită manevrele inadecvate pentru a nu le transforma în fracturi deschise. 3. Acordarea primului ajutor Se verifica starea de conştiență. Daca se constatata ca victima nu este constienta : Se solicita ajutor Se elibereaza caile respiratorii ale victimei Se verifica existenta respiratiei Se controleaza existenţa circulației sângelui 4. Chemarea ambulanţei. Ambulanţa este chemată prin apel la 112. 5. Supravegherea victimei şi continuarea, dacă este nevoie, acordării primului ajutor până la sosirea ambulanței Modalităţi de cooperare între managerul de proiect, antreprenorul general, subantreprenori, lucrătorii independenți sau persoanele temporare Conform cu prevederile prezentului plan de securitate şi sănătate în muncă a şantierului, fiecare antreprenor/subantreprenor este obligat să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate pentru lucrările executate în şantier, să-l prezirite managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul proiectului și să numească o persoană responsabilă cu securitatea și sănătatea în muncă pe durata executării lucrărilor. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă la nivelul lucrării are dreptul de a verifica dacă antreprenorul/subantreprenorul şi-a instruit corespunzător personalul în materie de securitate şi sănătate în muncă. Obligaţia generală a colaborării dittre angajatori: este prevăzută în Legea nr.319/2006 a securității şi sănătății în' muncă, care prevede că atunci când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători de la mai multe întreprinderi, angajatorii acestora sunt obligaţi: a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, luând în considerare natura activităților; b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităților, c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanții acestora despre riscurile profesionale. Ca modalități de colaborare generale, valabile implicit şi pentru antreprenori, subantreprenori şi lucrători independenți, HG nr.1425/2006, de aprobare a normelor de aplicare a Legii nr.319/2006 a securității şi sănătății în muncă, prevede următoarele modalități: 26 i i
A PROIECT GSA SRL 1, Colaborarea angajatorului cu lucrătorii desemnaţi/serviciile înterne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situația în care mai mulți angajatori își desfăşoară activitatea în acelaşi loc de munca. 2, Includerea de clauze privind securitatea și sănătatea în muncă la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alți angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini. 3. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activități pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activitățile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unității, în general 4 Planul de securitate şi sănătate al şantierului. Prezentul plan s-a întocmit în paralel cu elaborarea proiectului de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării proiectului 5. Planul propriu de securitate şi sănătate al (sub)antreprenorilor. Este şi el un instrument al colaborării deoarece el rezultă din planul de securitate şi sănătate al șantierului, cuprinzând detalierea măsurilor de prevenire şi protecție pentru lucrările pe care le execută şi ținând cont de măsurile prevăzute în planul de securitate şi sănătate. Planul propriu al antreprenorului se transmite subantreprenorilor împreună cu planul de securitate şi sănătate al şantierului. 6. Şedinjele de coordonare. Constituie o altă modalitate de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrători independenți. Ele se desfăşoară la inițiativa şi sub conducerea în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrărilor. La ele participă managerul de proiect, şeful de şantier, şefii de puncte de lucru, alte persoane cu răspunderi în domeniul securității şi sănătății în muncă de la antreprenori şi subantreprenori. 7. Analizele de stadiu fizic. Pot fi organizate fie direct de beneficiarul investiţiei, fie printr- un reprezentant al acestuia (societate de consultanţă). Chiar dacă nu au ca obiect numai analiza securității şi sănătății în muncă, ele constituie o bună modalitate de colaborare între executanții lucrării, cu atât mai mult cu cât aceasta are loc în prezenţa sau la solicitarea beneficiarului. 8. Şedinţele de securitate şi sănătate în muncă. Se pot desfăşura atât săptămânal (la lucrări complexe), cât şi lunar. La aceste întruniri de regulă participă persoanele cu răspunderi în domeniul securității și sănătății în muncă de la toți angajatorii şi lucrătorii independenți de pe şantier. Au tocmai rolul de colaborare la implementarea pe, şantief a măsurilor de prevenire şi protecție. 9. Întrunirile ocazionale de securitate şi sănătate în muncă. Se organizează fie în caz de evenimente, fie în pregătirea unor lucrări speciale sau periculoase care impun o eoordonare sau o intervenţie precisă a unor anumiți Iucrători, angajatori sau prestatori" de servicii. 10. 4uditul de sistem de management al securității și sănătății ocupaţionale. Este de asemenea o modalitate de colaborare. Are rolul de a identifica neconformitățile, abaterile de la sistemul de management al securității şi sănătății în muncă ale antreprenorului sau subantreprenorilor și de a stabili acţiunile corective și preventive necesare. Raportul cu acţiuni corective şi preventive aprobat de conducere, este trimis spre eliminarea deficienţelor tuturor celor implicați în funcţionarea sistemului. 27
PROIECT ERA SRL muncă. Este şi el un instrument de colaborare. De regulă se efectuează de serviciul intern/extern al antreprenorului şi are rolul de a identifica şi notifica în raportul de audit, toate neconformitățile din domeniul securității şi sănătății în muncă aplicabile şantierului şi activităţilor care se desfăşoară pe acesta, indiferent de organizatorul activităţii la care au fost identificate. Eliminarea neconformităților 12, Inspecţia de securitate şi sănătate în muncă. Poate fi internă — în cazul în care se desfăşoară de personalul de specialitate de la beneficiar/consultanţă, antreprenor sau subantreprenor — sau externă — dacă se efectuează de organele de control de la Inspecţia Muncii/ITM, Inspecţia Sanitară de Stat sau de la Asiguratorul pentru accidente de muncă şi boli profesionale (în prezent Casa județeană de pensii). Ca mijloace de comunicare în colaborarea dintre antreprenori, subantreprenori și lucrătorii independenți, se folosesc toată gama uzuală în această activitate. Amintim aici: contractul; protocolul; înțelegerea; planurile; telefonul; scrisoarea; e-mail-ul; nota telefonică; circulara. 7. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI În timpul execuţiei lucrărilor se vor folosi utilaje care să asigure o protecție adecvată a locatarilor și a muncitorilor. Se vor respecta orarul de liniste si in acea perioada se va evita folosirea sculelor care produc zgomote intense, 8. VERIFICAREA PROIECTULUI Verificarea proiectului se va face la cerinta A si C flodmit, her (ristian PALADE 28
Numele si prenumele verificatorului atestat ANEXA 2a RETEZAN REMUS Nr. 74 din 19 apr 2013 Calea Lugojului nr.67 Ghiroda conform registrului de evidenta Tel. +40754020500 , ZI REFERAT Privind verificarea de calitate la cerinta a proiectului Proiect Nr. 100 / 61 — MAR 29 — Reabilit et P.T, faza [LPT] ce face obiectul contractului 1. Date de identificare*: - Proiectant general S.C. PROIECT C&A S.R.L. - Auditor Energetic ing. Vasile Olaru - Investitor Primaria Municipiului Timisoara Amplasament: | B-dul Calea Martirilor 1989, Nr. 29, | Timisoara, Judetul Timis Data prezentarii pentru verificare : 17 apr. 2013 2. Caracteristici principale ale proiectului si ale constructiei Pentru proiectul prezentat exista Expertiza Energetica a cladirii si Certificat de performanta energetica a cladirii nr. 229 / 05.11.2012, Nota energetica 85,97 (C) Pereti exteriori — panouri mari tristrat din beton armat 10 cm Termoizolatie — BCA 12 cm Tamplarie exterioara — lemn cu geam din 2 foi de sticla simpla Propuneri de eficientizare energetica: - inlocuirea tarmplariei din lemn cu tamplarie din PVC sau Aluminiu cu geam termoizolant - peretii exteriori vor fi placati cu un strat suplimentar de termoizolatie 3. Documente care se prezinta la verificare**: - Tema de proiectare - Certificat de urbanism nr. [LI] emis de - Avize obtinute: La proiectantul general - Autorizatia de construire: nr. emisa de
- Raportul expertizei tehnice (la proiectele de punere in siguranta la actiunea seismelor, reabilitare termica, extinderi, modernizari, etc.) - Memoriul elaborat de proiectant in care se prezinta solutia propusa pentru respectarea cerintei verificate - Nota de calcul in care se fundamenteaza solutia propusa, programul de calcul si listingul - Alte documente | Raportul de Expertiza Energetica al cladirii Raport de Audit Energetic Certificat de Performanta Energetica a cladirii 4. Concluzii asupra verificarii:*** a) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului b) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator pentru faza verificata, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului, cu urmatoarele conditii obligatorii a fi introduce in proiect, prin grija beneficiarului de catre proiectant: Proiectul este conform. Am primit__4____exemplare Investiti oiectant e *Se vor preciza - Constructie noua/existenta/care se pune in siguranta, modernizare, reabilitare, extindere, etc. - Tipurile si caracteristicile constructive: - Dimensiuni - Functie principal - Conditii de amplasament si de vecinatati care au legatura cu cerinta verificat (zona seismic, natura terenului, zona eoliana, etc.) **Se inscriu documentele prezentate de proiectant si verificate efectiv. In cazul in care documentele prezentate sunt insuficiente se cere proiectantului completarea acestora, fixandu-se un termen, Referatul se completeaza dupa completarea documentatiei, ***Se inscriu numai in situatia specifica (a) sau (b)
PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR ÎN FAZE DE EXECUŢIE, CONFORM LEGII NR.10/95 DENUMIREA LUCRĂRII REABILITARE TERMICA IMOBIL B-dul. Calea Martirilor 1988, nr. 28 AMPLASAMENT Jud. Timiş, Municipiul Timisoara, B-dul, Calea Martirilor 1989 , nr. 29 INVESTITOR PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA In conformitate cu : Legea nr.10/1995 ” Legea privind calitatea În constructii” C56-85- Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente HG925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor, a executiei constructiilor, complectat cu Indrumatorul de aplicare MLPTL nr. 77/N/1996 HG nr. 272/1994 referitor la Regulameniul privind controlul de stat în constructii HG. Nr. 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii-Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor HG nr. 273/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente HG nr 853/2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii H.G. nr 766/1997 Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii HG 278/1994 -Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite în constructii HG456/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, instalatii tehnologice si a punerii in functiune a capacitatilor de productie Se stabilesc urmatoarele faze:
1 |Predarea-preluarea amplasamentului PVR B,E - m - - TI 2 |Inspectia suprafetelor curatate inaintea aplicarii termosistemului PVR BEP Verificarea certificatelor de calitate/conformitate ale E materialelor:polistiren, adeziv, dibluri, masa de spaclu, plasa de fibra E+CQ+P oc 4 |Verificare trasare cota profil de soclu PVR BEP 5 |Montarea şi efectuarea probelor de funcţionare a tâmplăriei PVR+FD BEP, m] 6 |Inspectia modului de fixare a placilor de polistiren PVLA+FD BEP 7 Verificarea planeitatii suprafetelor inainte de aplicarea tencuielii PVR BE decorative 8 |Receptia termosistemului PVR BE 9 |Desfacerea straturi existente la ultimul planseu PVR BE Verificarea certificatelor de conformitate ale materialelor:polistiren, Li membrane etc E+CQ+P Oe 11 (Verificarea starii stratului suport pentru termoizolatia noua PVR BEP 12 |Verificarea calitatii stratului de difuzie a vaporilor PVR BE 13 |Verificarea calitatii montajului termoizolatiei la terasa PVLA BEP 14 Verificarea calitativa a montajului membrelor hidroizolatoare- în PVR+EFD BEPI camp,la imbinari si racorduri canalele de ventilatie 18 Verificarea montarii termolizolatiei la intradosul planseului peste PVREFD BEP subsol 16 |RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR PVR+FD BEP, P - Proiectant PVR -Proces verbal de recepție B - Beneficiar PVLA - Proces verbal de lucrari ascunse E - Executant FD - Proces verbal de faza determinanta | - inspector CO- Certificat de conformitate CQ-Responsabil calitate Conform reglementărilor in vigoare ,executantul şi beneficiarul are obligația de a anunța cu cel puțin 10 zile înaintea fazei determinante pe cei care trebuie să participe la realizarea controlului şi întocmirea actelor. Beneficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce-i revin conform Legii 10-1995. Un exemplar din prezentul program si actele mai sus mentionate precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.” Proiectant: Executant: Beneficiar S.C. PROIECT C&A SRL e et C&A
str. Silistra BL A73 Timisoara, jud. TIMIS Tal 0729 00 1300, 0748 28 54 32, Pax 0356 44 7640 | e-mail. proiecte com ; www proiecțrs CAIETE DE SARCINI REABILITARE TERMICĂ CUPRINS | » APLICARE TERMOSISTEM | TERMOIZOLARE PLANSEU PESTE SUBSOL MONTARE TAMPLARIE PVC LA FERESTRE SI BALCOANE/LOGII REABILITARE TERASĂ REABILITARE PLANȘEU POD |
Caietele de sarcini au caracter peneral şi pentru fiecare imobil se vor aplica doar capitolele care au legătura cu operațiile de reabilitare specificate în proiectul tehnic o APLICARE TERMOSISTEM Termosistemul compact este alcătuit din următoarele straturi indicate în ordinea tehnologică, de la componenta rezistentă (constituită de pereții din beton, zidărie de B.C.A. sauproduse ceramice) spre exterior: a) adezivul specific pentru lipirea izolației termice pe suport (partea opacă a pereților); b) plăcile termoizolante (componenta termoizolantă); c) mijloace de fixare mecanică (ancore, dibluri expandabile, profile); d) unul sau două straturi de protecție (grund sau masă de şpaclu din mortar adeziv) din care cel puţin unul conține o armătură (țesătură din fire de sticlă, plasă metalică, ete.); e) materialul de finisare specific sistemului (tencuială decorativă, placaj ceramic, ete.). SE VA FOLOSI OBLIGATORIU UN SISTEM COMPLET FURNIZAT DE UN PRODUCĂTOR, SE VOR RESPECTA PREVEDERILE DIN ACEST CAIET IMPREUNĂ CU SPECIFICAȚIILE. PRODUCĂTORULUI, PROFILELE SE CONSIDERA IMPLICIT INCLUSE IN SISTEMUL TERMOIZOLANT CHIAR DACA ELE NU APAR EXPLICIT IN LISTELE DE CANTITĂȚII! Executantul va respecta indicaţiile din documentația tehnică (proiect tehnic şi detalii de execuție) precum şi ale producătorului referitoare la: (1) temperaturile minime şi maxime de lucru; (este interzisă aplicarea la temperaturi sub +30 asuportului, materialelor şi temperatura în aer, iar la tencuiala silicatică sub +8 oC) (2) măsurile de protecţie a lucrărilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întrerupere datorate condițiilor atmosferice nefavorabile (ploaie, ceaţă, vânt, etc.); (3) plasa de pr otecție împotriva acţiunii directe a razelor solare; (4) depozitarea şi prepararea produselor componente ale termosistemnului; (5) distanţa de montare a schelei faţă de pereți şi lungimea ancorelor (corelată cu grosimea termoizolației). (6) operațiunea de aplicare a alcătuirii termoizolante se efectuează după: a) încheierea şi verificarea montajului elementelor vitrate; b) pregătirea suprafețelor suport şi efectuarea probei de lipire pentru a stabili dacă suportul este uscat; c) protejarea cu folii a suprafeţelor de sticlă, lemn, PVC sau aluminiu; d) încheierea fixării tuturor elementelor care penetrează ansamblul (suporturi, conducte); 6) asigurarea măsurilor de protecţie a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale altor suprafețe orizontale astfel încât să fie împiedicată infiltrarea apei între termoizolație şi suport; f) încheierea lucrărilor de elimînare a umidității ascensionale şi a depunerilor de săruri din zona soclului, DEFINITII Sistemul termoizolant ETICS se compune din Profilul de soclu, din aluminiu (oțel inoxidabil), se monteazd la baza sistemului prin prindere mecanică cu dibluri, in poziție orizontală, având rol de susținere. Este prevăzut cu lăcrimar pentru scurgerea apei de ploaie asigurându-se astfel evitarea infiltrării apei în zona soclului. Profilul de colţ( este un profil PVC, cu margini din fibră de stică fiind utilizat ia armarea suplimentară a muchiilor . Conferă o rezistență suplimentarăd la solicitări mecanic, previne apariția fisurilor la colturile construcției şi asigură rectiliniaritatea muchiilor. Profilul de balcon cu picurător este un profil PVC cu o latura mai lunga cu rol de picurător, cu margini din fibră de sticlă utilizat la armarea muchiilor superioare ale ferestrelor şi a celor inferioare ale feraselor sau balcoanelor (colţuri şi muchii ale golurilor şi intrândurilor) Conferă o rezistență 2
suplimentară la solicitări mecanice şi previne prelingerea apelor pluviale pe intradosuri; astfel evitandu- se exfolierea tencuielii suport şi înghețarea apei pe perioada iernii pe fațade Adeziv pentru lipire polistiren este un adeziv care se utilizează pentru lipirea polistirenului permeabil la vaporii de apă şi impermeabil la apă Mortar (adeziv) pentru şpăcluire este un mortar mineral cu conţinut de nisip cuarţos si răşini utilizat la armarea şi finisarea polistirenului. Se interzice utilizarea adezivului pentru lipire si la spăcluire deoarece acest mortar nu confera o rezistentă mecanică acceptabilă precum si datorită faptului că acest adeziv nu asigură o rezistență in timp la factorii de mediu (radiatii UV, smog, variații de temperatură) Plăci termoizolante pentru fațadă din polistiren expandat ignifugat avand clasa de rezistență la foc B-s2,d0 si rezistență mecanică efortul de compresiune al plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) min, 80 kPa, Rezistența la tracţiune perpendiculară pe fețe - TR -min, 120 kPa Dibluri sunt elemene de fixare suplimentară a lermosistemului care se dispun obligatoriu, Ele sunt din material plastic si lungimea tijei se stabileşte în funcție de grosimea polistirenului si a stratului suport. De regula ele se ancorează 45 mm în perete. Pentru fiecare placă se va folosi minim vin diblu metalic pentru ancorare , Caracteristici materiale al) polistiren expandat ignifugat (EPS)-pentru camp curent fatada opaca: Efortul de compresiune al plăcilor la o deformaţie de 10% - CS(10) min, 80 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe feţe - TR min, b) _vată minerală bazaltică (MW)*: Rezistența la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de 10% - min. 30 C8(10/) kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe feţe - TR min. 10 Montajul termosistemului începe prin trasarea orizontalității şi fixarea cu ajutorul diblurilor metalice, la fiecare 30 cm, a profilului de soclu la cota indicată în proiect; abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanțieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legătură, iar suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru 3
profile; Exeugalia dle fiare a de Vederi şi serpi Se recomandă ca de la data fabricării blocurilor de polistiren şi până la tăierea în plăci să treacă minimum 2 săptămâni, cu asigurarea condițiilor de depozitare, iar la o ultimă verificare, la ruperea unei plăci să nu cadă perle şi ruptura să se producă și în masa perlelor de polistiren; Aplicarea plăcilor termoizolante se execută în rânduri paralele începând de jos (din profilul de soclu) în sus: (1) poziția plăcilor este orizontală cu lungimea paralelă cu profilul de soclu; (2) plăcile se aşează în șiruri orizontale, cu rosturile țesute (inclusiv la colțurile clădirii); (3) tândurile sunt decalate la placă; (4) tipul adezivului şi modul de aplicare pe placă (pe toată suprafața, sau în benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect şi ale producătorului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu acceptul producătorului (furnizorului) ansamblului Lirul din modurile de dispunere a pe placă, (benzi pe contur şi puncte în inferior) (3) plăcile se poziţionează alăturat fără distanță între ele şi fără adeziv pe canturi; în cazul în care între plăci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu material termoizolant sau cu spumă adezivă; (6) tăierea plăcilor, pentru modulare sau în dteptal golurilor de fereastră şi/sau uşă, se va executa prin topire cu fir (ferăstrău) electric; (7) nu se vor folosi plăci cu margini sau colţuri lipsă; (8) la muchiile verticale ale fațadei și în zona adiacentă rosturilor se vor utiliza numai panouri întregi sau jumătăți de panouri întrețesute; (9) rosturtile dintre plăcile fixate perimetral golurilor ferestrelor şi uşilor nu trebuie să fie în prelungirea muchiilor golurilor.
Poziționarea plăcilor îi zona ferestrelor DOREŞTI Îmbinarea plăcilor la colțurile clădirii Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documentaţia tehnică referitoare la tipul şi numărul acestora, poziția şi adâncimea găurii în stratul suport: (1) executarea găurilor se va efectua numai după uscarea şi întărirea adezivului în timpul prescris de producător; (2) găurirea prin percuție nu se va utiliza în cazul pereţilor din cărămizi cu goluri sau BCA; (3) se va verifica prin sondaj rezistența la smulgere a diblurilor (un diblu la zece dibluri montate), iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndepărta şi vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la o distanţă de minimum 6 cm față de poziția inițială (sau conform prevederilor din proiect) şi se va relua sondajul; golurile abandonate în stratul suport se vor umple cu mortar adeziv, iar golurile din termoizolație se vor umple cu material termoizolant identic; (4) diblurile se vor fixa numai în zona în care placa termoizolantă stă pe stratul adeziv; (5) capetele talerelor (rozetelor) diblurilor se vor îngropa până la fața exterioară a plăcilor, nu vor depăşi după fixare suprafața izolației, iar adânciturile rezultate se vor netezi cu grund de bază, cu minimum 24 ore înainte de armarea generală; (6) în cazul utilizării termoizolației din plăci de vată minerală diblurile se fixează după aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a suprafețelor plăcilor; (7) pe zona de aplicare a placajelor ceramice găurirea pentru introducerea diblurilor se efectuează prin plasa și stratul de armare cât acesta este încă proaspăt, iar diblurile şi plasa de armare se vor acoperi cu un strat de grund de bază „ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plasă, dacă se prevede în documentaţie armarea dublă, (8) Tija diblurilor se va ancora în zid respectând adâncimea și lungimea de ancorare prevăzute în documentația tehnică specifică (pentru a obţine rezistență la smulgere) iar adâncimea în zid a găurii pentru diblu va depăşi cu cca 10 mm lungimea de ancorare. (9) La lipirea plăcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajutătoare.
(10) Pentru fixarea în câmp a plăcilor din polistiren se va respecta documentația tehnică de execuție care poate prevedea una din următoarele variante: a) Dibluirea tuturor punctelor de intersecţie dintre rosturile verticale şi cele orizontale (un diblu comun la trei plăci) şi câte un diblu în mijlocul fiecărei plăci (model T) sau b) Câte 3 dibluri pe placă. Distanţa diblurilor față de marginea plăcilor se va alege astfel încât sub fiecare diblu să se găsească mortar adeziv (model W). rit Eăispunaren diblurilor în “T” Ti în “O Pentru ancorarea plăcilor din vată bazaltică trebuie să se foloseasca un diblu cu rozeta suplimentară cu diametrul de minimum 140 mm Fiara lim va Tispunsrea Aiblu Aplicarea grundului de bază şi înglobarea plasei pentru armare se execută după încheierea şi verificarea ancorării plăcilor termoizolante şi după şlefuirea acestora pentru planeizarea suprafeţei, iar dacă după şlefuire plăcile au stat mai mult de 2 săptămâni neacoperite cu grundul de bază, se va face o nouă şlefuire. (1) Grundul de bază se aplică cu gletiera după un timp de aşteptare indicat de producătorul adezivului utilizat; (2) Plasa din țesătură de sticlă, rezistentă în mediul alcalin, se întinde şi se va îngloba, fără cute, în straful de grund de bază proaspăt aplicat, prin derulare în fâşii verticale, de sus în jos; (3) Fâşiile de plasă, cu lăţimea uzuală de 1,0 m se vor suprapune lateral şi la capete minimum 10 cm şi se vor îngloba astfel încât plasa să fie poziționată la mijloc sau în treimea exterioară a stratului de grund de bază şi să fie acoperită minimum 0,3 mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optimă plasa se va acoperi cu un strat de grund de bază aplicat „ud-pe-ud”; (4) Grosimea grundului de bază armat va fi cuprinsă între 2 mm şi 4 mm, sau conform indicaţiilor producătorului; (3) Acoperirea plasei de armare cu grund de bază va fi de minimum 1,0 mm şi de maximum 3 mm, iar în zonele de suprapunere între fâşii de minimum 0,5 mm; (6) Colţurile golurilor de fereastră se vor arma suplimentar cu ştraifuri din acelaşi tip de plasă (20/40 cm), aplicate, la 450 pe faţadă şi pe lăţimea glafurilor, înainte de armarea generală;
Arevarea mplinaniară si colurilor (7) Pe înălțimea soclului şi a parterului se vor aplica două straturi de armare; (8) La muchiile clădirii și adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colţ din aluminiu, cu plasă de armare integrată; Armarea suplimentară a colţurilor Dispunerea diblurilor pentru fixarea plăcilor din vată minerală bazaltică (MW) în zona soclului, la colț şi în câmp curent. (9) În situația în care se folosesc profile de colţ fără plasă integrată (numai pentru muchiile verticale), acestea se înglobează la poziție în grundul de bază şi se acoperă cu plasa de atmare, care se continuă pe cealaltă latură a muchiei pe o lăţime de cel puțin 20 cm; salt TITI TIT TE (10) Muchiile intrânde se execută similar celor ieşinde fără profil, cu minimum 10 cm suprapunere. (11) Armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful superior al ferestrelor sau uşilor) se realizează folosind profile lăcrimar (picurător) cu plasă care se montează înainte de armarea generală [pa 45 patreto 1rn ratie des sariti (12) După uscare (timp indicat de firma producătoare) grundul de bază se va şlefui fără deteriorarea plasei de armare, pentru nivelarea suprafeţei, Dibluri | | | i | | | | | | | | | | | | | | | |
(1) Diblurile pentru fixarea mecanică a plăcilor termoizolante vor respecta cerințele ETAG 014 şi ETAG 020 — (Ghid de Agrement Tehnic Buropean pentru dibluri din material plastic utilizate la fixarea sistemelor compozite de izolare termică exterioare şi pentru aplicaţii nestructurale); (2) Tipul diblurilor se va alege în funcţie de alcătuirea constructivă a stratului suport conform tabelului de mai jos: Lungimen Tipul , x inimă dle — dublu prin befera: izolației | dilbhalui feat suport la — cui de polizoare m lb- cui de Ta T& Ea — ibtu arpandat prin înzurabare; 10 em A, ah, ti ZT — perete cs di Za plină Comori 10 cm ibn Cărămâdă cun raportalui L goluri tetaical toate ate BCA Tabricantriui (3) Numărul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolației în câmp curent este de 6 buc./m? până la înălțimea de 50 m. Peste această înălțime numărul de dibluri se va determina pe bază de calcule, asimilând aceste zone cu zonele expuse de la colțurile clădirilor; (4) Pentru zonele de margine (colț) numărul de dibluri se va calcula pentru forța de smulgere > 0,8 kN/diblu, iar numărul acestora va fi în funcţie de valoarea vitezei vântului, expunerea terenului şi înălțimea clădiri conform tabelului următor: umăr Legendă: RI a [- Teren deschis, obiect Valori ale Expimere, Înâtțiraea clădi izolat, puterea vântului vitezei teren sam <a | în este redusă de ciădiri veltului Zonă m m înconțurătoare mt) 1 E ÎI 6 5 € — Puterea pn a I 5 8 18 , 853-115 kerln II : : şi Î n 15 15 TI — Puterea vântului esfe Ti & 18 n puternic redusă de tert T i 5 abiectele imprejur _— (aglomerări urbane) (5) Lungimea tijei diblului se calculează prin însumarea grosimii straturilor străbătute (termoizolație, adeziv, tencuială şi parțial perete din zidărie BCA, cărămidă sau beton); Stratul de tencuială nu se ia în calculul adâncimii găurii de ancorare, dar influențează lungimea totală a tijei indicată orientativ în tabelul de mai jos: Cirostmea Lungimea găurii de ancorare + termoizolariei grosimea tenruielii cuprinse Lungimea _ „i îijei diblului Suport Supart at 4 pistă beton BCA Beton BCA 50 30 10d 7 50 110 Ca i m = 0 “5 SC tatea FUN 130 139 10 160 6) Termoizolația cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare şi lipire. Ţ p p Diblurile (26 buc./ m) se fixează pe pereţi la nivelul tencuielii existente, eliminându-se astfel diblurile cu tija lungă care străpung termoizolația şi creează punți termice. Adezivul se aplică conform instrucţiunilor 8
producătorului sau a proiectului (de exemplu: pe capul profilat al diblului şi pe conturul plăcii termoizolante care urmează a fi aplicată), după care se execută punerea la poziţie a plăcii şi se reiau operațiunile. Profile Termosistemul compact (ETICS) include următoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreună cu celelalte componente ale ansamblului: (1) profil de soclu — profilul în formă de Z se fixează cu dibluri metalice ancorate în componenta rezistentă (pereţi). Cota de fixare şi lungimea profilelor, tipul şi numărul diblurilor se îndică în detaliile de execuție cuprinse În proiect; 2) profil de colț — profil cornier cu sau fără plasă din fire de sticlă se montează înglobat în tencuiala armată de protecție a termoizolației împreună cu armătura din plasă de fire de sticlă pentru protecția muchiilor verticale şi asigurarea rectiliniarității acestora; (3) profil cu picurător — se fixează asemănător profilului de colţ, asigură protecția muchiilor orizontale (glaf deasupra ferestrelor, placă balcoane, etc.) şi evită prelingerea apei pe intradosul elementelor de fațadă (glafuri, copertine, ete.) Plasă pentru armare (țesătură din fire de sticlă sau metalică) (1) caracteristicile rezistenței la tracțiune a plasei pentru armare vor fi conform punctului 4.6 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004; (2) Dacă armarea stratului de protecţie a termoizolației se realizează cu plasă de fibre de sticlă aceasta trebuie să prezinte rezistență la substanțe alcaline şi următoarele caracteristici, suplimentar față de cerinţele termosistemului în ansamblu: a. tipul de ţesere să prevină deformarea şi deplasarea firelor şi ochiurilor plasei; b. dimensiunea de livrare: lăţime >100 cm, e. dimensiunea golurilor ochiurilor: minimum mm (maximum condiționat de greutatea şi rezistența la tracțiune a plasei şi de rezistența la impact şi la penetrare a termosistemului); d. greutatea >140 g/m; Material de finisare specific sistemului (1) Stratul final cu rol de protecție şi finisaj a termosistemului compact (ETICS) este precizat de proiectant, la cererea investitorului, pe baza variantelor de sistem prezentate de producător; (2) Acest strat poate fi alcătuit din amorsă, tencuieli decorative, vopsitorii sau diferite tipuri de placaje, componente ale ansamblului, care se vor utiliza conform indicațiilor producătorului; (3) Produsele pot fi de natură minerală sau organică, specifice sistemului; (4) Tencuiala decorativă poate fi din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice şi este livrată predozată în saci sau gata preparată sub formă de pastă; (5) Straturile de finisare vor avea caracteristicile privind durabilitatea şi aderenţa produselor pe stratul de protecție armat, grund de bază, (grad de băşicare, grad de fisurare, grad de exfoliere) conform punctului 4.11 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004. (6) Proiectantul va avea în vedere , pentru reducerea tensiunilor în stratul de finisaj, alegerea unor culori pentru tencuieli sau vopsele cu un coeficientul de reflexie a lurninii peste valorile minime recomandate (de exemplu: 225% pentru tencuielile acrilice), (7) Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un conţinut suplimentar de substanțe care împiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor Aplicarea finisajului (1) Aplicarea amorsei şi a materialului de finisare se va executa numai după încheierea timpilor de aşteptare recomandați de producător pentru uscarea suportului; de exemplu: minimum 3 zile la 20'C şi 65% umiditate maximă, în cazul tencuielii decorafive; 9
(2) Placările ceramice se vor executa numai după trecerea timpului de aşteptare indicat de producător sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maximă; (3) Grunduirea se execută, peste masa de şpaclu uscată, cu trafaletul sau cu bidineaua, într-un strat, iar pe vreme foarte călduroasă în două straturi, al doilea strat fiind aplicat după minimum 24 ore față de primul; (4) După grunduire suprafețele trebuie să aibă o culoare uniformă; (5) Tencuielile decorative se aplică cu fierul de glet inoxidabil şi se nivelează la grosimea granulei. Grosimea stratului = 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate şi minimum 2 mm la tencuieli striate; (6) După aplicare tencuiala se drişcuieşte cu drişca de plastic (liniar sau circular). (7) Uniformitatea de culoare se asigură prin utilizarea aceleiaşi şarje de producţie, iar pentru evitarea apariției înnăditilor în câmpul finisat aplicarea va fi continuă pe fâşii orizontale, în scară, de sus în jos. (8) Până la uscare (conform normei dată de firmă sau aproximativ 24 de ore) se va evita atingerea, zgârierea sau umezirea suprafeței, iar toată fațada va fi protejată de acțiunea directă a razelor solare, de acţiunea ploii şi vântului puternic, cu plasă de protecție. (9) Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu conținut suplimentar de substanțe care împiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor. Peste tencuiala decorativă se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25%. e TERMOIZOLARE PLANSEU PESTE SUBSOL Aplicarea termoizolației la planşeele peste spaţii neîncălzite Caracteristici polistiren Codul de identificare pentru polistiren conform SR-EN 13163:2099 este: EP5100 — EN 13163 - 12 — 12 -— W2 -— 82 — P4 — BS 150 — CS (10) 100 - DS (N) 2 -DS (70, -) 2 - TR 1240 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+4A1-2010 Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planşeului, pe grinzile aferente şi pe pereţii adiacenți conform uneia din următoarele soluţii şi tehnologii de executare indicate în proiect: (1) Termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea plăcilor termoizolante cu dibluri şi protejarea cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă conform structurii ETICS executate la fațade; (2) Spumă poliuretanică aplicată in situ cu instalație pncumatică de amestecare a componentelor şi pulverizare; (3) Fixarea mecanică, pe un schelet de susținere, a termoizolației şi a unui strat de protecţie şi finisaj din plăci de gips carton; (4) Plăci din vată minerală, caşerate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri. Soluţia adoptată în proiect este soluția (1). Finisajul aplicat peste tencuiala armată este o vopsea lavabilă La executarea găurilor în planşcele din beton armat, pentru fixările mecanice, se vor localiza traseele instalaţiei electrice pentru evitarea secționării acestora Operațiunile de aplicare a alcătuirilor stabilite în documentația de execuţie se vor începe după încheierea lucrărilor de instalații, a eventualelor lucrări de eliminare a infiltrațiilor şi a urmărilor acestora şi a pregătirii suprafeței suport (curățare, rectificare, verificare coeziune); La aplicarea termosistemului compact se vor respecta condițiile enunțate anterior cu privire la fixarea plăcilor şi a diblurilor, aplicarea masei de şpaclu, a armăturii şi a tencuielii; La executarea sistemului termoizolant protejat cu plăci de gips carton scheletul de susținere se varealiza din profilele indicate de producător fixate la distanța de 60 cm modulată la lăţimea plăcilor de gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toată suprafața suportului stratul cu rol de barieră contra vaporilor; în spaţiul dintre plafon şi plăcile de gips-carton se va introduce termoizolația din diverse produse (saltele sau plăci de vată minerală MW sau GW, etc.) realizânduse un strat continuu, fără întreruperi; 10 1 1 ] 1 i
e REABILITARE TERASĂ Caracteristici polistiren Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS150 — EN 13163 - T2 — L2— W2 — 52 — P4 — BS 200 — CS (10) 150 — DS (N) 2-DLT 2) 3-WL(T)2- WD (V) 5 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 La acoperişurile tip terasă termoizolația se execută într-o structură complexă termohidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolaţii şi termoizolații, care utilizează tehnologii curente şi mijloacele tehnice proprii realizării acestor lucrări, în conformitate cu prevederile din proiectul de execuţie, din documentația producătorului şi din reglementările tehnice în vigoare, In funcție de gradul de degradare a termoizolaiei se disting 3 soluţii e Cazul 1- hidroizolația existentă este in stare bună si termoizolația existentă nu a acumulat umezeală + Cazul 2- hidroizolația existentă are anumite degradări care se remerca prin anumite infiltratii in plangeul de la ultimul nivel după ploile abundente. In acest caz termoizolația are zone in care este umedă e Cazul 3- hidroizolația existentă este puternic degradată, În acest caz apar infiltratii in plangeul de la ultimul nivel după orice ploaie, In acest caz termoizolația este imbibata de apă si pastrarea ei reprezintă un risc Soluţia aplicată în cazul 1: Hidroizolatia existenta se utilizeaza ca bariera de vapori a sistemului termohidroizolant nou. Peste aceasta se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren expandat de 12 cm. Peste acesta se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si deasupra hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4.5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare, Soluția aplicată în cazul 2: Stratul suport îl constituie sapa de protectie a termoizolatiei existente. Se indeparteaza toate siraturile pana la aceasta. Sapa se rectifica, se dispune o bariera contra vaporilor din emulsie bituminoasa aplicata la rece si se monteaza prin lipire termoizolatia din polistiren in 2 straturi, primul de 4 cm grosime realizat cu interspatii pe ambele directii (de 5 cm ) din 50 in 50 cm pentru a crea canale de ventilare, iar al doilea fara interspatii avand 8 cm grosime, Se prevad deflectoare (cate unul la 80 mp de terasa), se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si peste aceasta hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (45 kgmp) Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. Soluţia aplicată în cazul 3: Stratul suport îl constituie betonul de panta existent deoarece straturile de termoizolatie existenta sunt imbibate cu apa si pastrarea lor este riscanta, Se indeparteaza toate straturile pana la acesta. Betonul se rectifica si se monteaza o bariera de vapori emulsie bituminoasa aplicata la rece si apoi se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren avand 12 cm grosime. Peste termoizolatie se aplica o membrana autoadeziva de 2 mm grosime si membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4.5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. 11
Dacă la momentul aplicării se constata că starea termoizolației este diferită față de ceea ce se cunoştea initial se anunță proiectantul pentru evaluarea situaţiei si eventual schimbarea soluției !!! Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant Condiţiile tehnice privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant și verificarea ctanşeității acestuia, prin inundarea acoperişului, sunt prevăzute în NP 040 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri”. Executarea acestor lucrări se va realiza de către firme cu personal avînd calificarea de hidroizolator. Acoperişuri terasă sau cu pantă, hidroizolate/termohidroizolate La construcțiile existente aplicarea structurilor izolante se face după îndepărtarea hidroizolației sau termohidroizolației sau după regenerarea hidroizolației existente, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice privind proiectarea şi execuția lucrărilor de remediere a hidroizolațiilor bituminoase la acoperișuri de beton La realizatea hidroizolațiilor din membrane bitumate se vor respecta următoarele: (1) Aplicarea membranelor se va executa începând de la cota joasă spre coama acoperişului cu lungimea membranelor perpendiculară pe linia de cea mai mare pantă; (2) aplicarea membranelor la hidroizolațiile monostrat va respecta decalarea longitudinală indicată în următoarele exemple: a) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la din lungime (L) b) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la 4 din lungime (L) Pre IL, c) (3) se vor respecta suprapunerile între membrane indicate (uzual 12-15 cm la capete şi 8-10 cm transversal) sau limitele marcate din fabrică de producător pe suprafaţa membranelor; (4) suprapunerile se vor lipi la cald cu arzătoare cu flacără reglabilă şi se vor presa cu role; (5) la suprapunerile capetelor se va executa decuparea colțurilor 12
(6) Pentru evitarea suprapunerii a patru membrane se va executa un decalaj între suprapunerea capetelor membranelor de minimum 0,50 m ; (7) O variantă de etanşare, fără suprapunerea capetelor, se poate realiza utilizând o membrană ori benzi de 13 sau 1/2 din lăţimea acesteia lipite peste zona de întrerupere pentru asigurarea continuității hidroizolaţiei: Proiectantul va solicita producătorului fişa tehnică a produselor hidroizolante bituminoase care va cuprinde pe lângă informațiile generale referitoate la denumirea comercială a produsului, producătorul, componentele alcătuitoare (tipul şi numărul armăturilor, tipul bitumului utilizat, tipul finisajului suprafețelor), domeniul de utilizare, metoda de aplicare, dimensiuni, masă, precum şi următoarele caracteristici ale produselor: a) etanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuţie întocmite pe baza standardului SR EN 1928:2003, pentru membrane folosite în aplicații cu presiunea apei de maximum 60 kPa (izolații la acoperișuri terasă sau strat pentru controlul vaporilor de apă); b) performanță la foc exterior, clasificarea pe baza încercărilor acoperişurilor expuse la un foc exterior (SR EN 13501-5+A1:2010); c) reacţia la foc, clasificarea folosind rezultatele încercărilor de reacţie la foc (SR EN 13501-1+41:2010); d) forța de rupere la tracțiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal, proprietăți la tracțiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-1:2002; e) rezistența la impact (SR EN 12691:2006) exprimată în „mm” reprezentând înălțimea de cădere a capului de poansonare şi metoda de încercare: metoda „A” suport rigid şi metoda „B” suport moale (HPS); 1) rezistența la sarcină statică (SR EN 12730:2003) exprimată în „kg” ca sarcina care nu a provocat străpungeri în membrana aplicată pe un suport moale (ex. EPS) în metoda „A” şi pe un suport dur (ex.dală din beton) în metoda „B”; 8) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-1:2002) exprimată în „%” reprezentând variațiile dimensionale ale produselor bitumate ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne datorate efectului căldurii; h) flexibilitatea la temperatură scăzută (SR EN 1109:2001) exprimată în „'C” permite determinarea suscepiibilității la fisurare a membranelor bitumate sub efectul unei îndoiri în condiții de temperaturi negative; i) limita rezistenței la fluaj la temperatură ridicată (SR EN 1110:2011) măsurată în „'C” exprimând temperatura la care stratul superficial al membranei fixată vertical se deplasează în raport cu stratul de armare al acesteia (limita este o valoare medie a deplasărilor pe fața superioară și inferioară a membranei). (4) Suplimentar față de aceste caracteristici în funcţie de condiţiile locale şi structura termohidroizolantă propusă se pot solicita date privind: a) rezistenţa la pătrunderea rădăcinilor (SR EN 13948:2007); b) rezistența la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-1:2002, respectiv SR. EN 12317- 1:2002); C) rezistența la sfâşiere (SR EN 12310-1:2003); d) îmbătrânirea artificială (SR EN 1296:2003 şi SR EN 1297:2006); e) aderenţa granulelor care constituie stratul de autoprotecţie al membranelor (SR EN 12039:2002); 5) proprietăți de transmisie a vaporilor de apă (SR EN 1931:2003 şi SR EN 1931:2003/AC:2003); 13
g) rezistența la impactul grindinei (SR EN 13583:2002) necesară pentru membranele aplicate în structuri hidroizolante neprotejate cu dale sau pietriş. Pentru produsele hidroizolante din material plastic sau cauciuc documentele tehnice însoțitoare trebuie să cuprindă în fişa de produs (întocmită aşa cum este prevăzut la punctul 7 din SR EN 13956:2006) următoarele: a) lungimea şi lățimea cu valoarea declarată de producător (VDP) măsurate în metri (m) cu toleranțe conform metodei de încercare din SR EN 1848-2:2003; b) pentru produsele livrate în suluri (role), valoarea limită maximă declarată de producător (VLP) pentru abaterea de la liniaritate (g) şi abaterea pentru planeitate (p); c) grosimea efectivă a foii care asigură funcţia de hidroizolare incluzând orice textură a suprafeței dar excluzând orice profil de suprafață, aşa cum prevede SR EN 1849-2:2010, grosimea cu VDP măsurată în d) masa specifică (determinată împreună cu grosimea efectivă prin metoda de încercare având ca bază SR EN 1849-2:2010) cu VDP în kg/ m2; e) ctanşcitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuție întocmite pe baza standardului SR EN 1928:2003, folosind metoda B la o presiunea a apei de minimum 10 kPa (0,1 bar); f) efecte ale diferitelor medii chimice; producătorul va indica condițiile şi domeniul de aplicare pentru care membranele din material plastic sau cauciuc sunt sau nu sunt adecvate, furnizând informații referitoare la rezistența la atacul chimic (SR EN 1847:2010); g) caracteristicile referitoare la performanţa la foc exierior, reacția la foc, rezistența la impact și rezistența la sarcină statică se vor determina conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardele aferente produselor hidroizolante bituminoase; h) forța de rupere la tracțiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal, proprietăți la tracțiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-2:2010; i) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-2:2001) exprimată în „%” reprezentând media variației dimensionale a lungimii (AL) şi a lăţimii (AT), ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne datorate variațiilor de temperatură, trebuie să fie mai mică decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP), j) rezistența la sfâşiere (SR EN 12310-2:2001) trebuie să fie mai mare decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP) pentru direcția longitudinală şi transversală a foii; K) rezistența la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-2:2001), respectiv SR EN 12317- 2:2002) exprimate în N/50 mm, trebuie să fie mai mare decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP); 1) pliabilitatea la temperaturi scăzute dată în *C trebuie să aibe temperaturi negative sub VLP declarată (SR EN 495-3:2003); m) compatibilitate la contact cu bitum (SR EN 1548:2008); Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structura hidroizolantă/termohidroizolantă în ansamblu (cu sau fără lestare), de natura suportului pe care se aplică hidroizolația (suport dur, constituit din beton sau şapă de ciment armată, sau suport moale din termoizolație de vată minerală, polistiren, etc), de condițiile privind amplasamentul (expunere, zonă climatică), poziţia suprafețelor ce se etanşează (orizontale sau verticale). Aceste elemente sunt evidențiate în normativul NP 040 „INormativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri, Suprapunerile între membrane În toate cazurile producătorul va indica modul de îmbinare şi materialele compatibile pentru asigurarea etangeității: a) Membranele bitumate din structurile hidroizolante bistrat (multistrat) se lipesc între ele numai în totală aderență; b) În general suprapunerile la capetele membranelor sunt >12 cm iar transversal acestora sunt >8 cm; în particular, fiecare producător de membrane hidroizolante indică mărimea suprapunerilor, iar în unele cazuri aplică marcaje longitudinale pe produse; c) Indiferent de modul de lipire în câmp, la suprapuneri membranele bitumate se sudează cu flacăra; 14
d) La lipirea suprapunerilor membranelor bitumate din alcătuirea hidroizolaţiilor verticale nu se utilizează lipirea la rece cu adezivi sau lipirea prin termoaderență; e) Membranele din material plastic sau cauciuc au îmbinările sudate cu aer cald ori prin acţiunea unui solvent, sau sunt lipite fie cu un adeziv, fie cu o bandă autoadezivă. Condiții privind asigurarea posibilității intervențiilor şi urmăririi în exploatare a hidroizolațiilor (1) Proiectantul va avea în vedere la alegerea sistemului hidroizolant posibilitatea intervențiilor: a) La structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfuncţionalități (infiltrații de apă, umeziri ca efect al punților termice, etc.) se poate interveni pentru refaceri sau reparații numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperişuri) sau indirect accesibile (socluri sau pereți ai subsolurilor accesibili numai prin decopertaresăpătură). b) Sisternele izolante cuprinse între elementele masive (fundații, radiere, etc.) din beton armat nu sunt accesibile; intervențiile în aceste zone pentru refacerea etanşeității pot fi realizate prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, în elementele suport sau în straturile adiacente. 2) Urmărirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implică: a) constatări privind funcționalitatea (etanşeitatea); b) constatări vizuale şi tactile asupra suprafețelor expuse, inclusiv a elementelor conexe(tencuieli de protecție, placări, copertine din tablă, etc). (3) Proiectantul va indica un plan de urmărire în exploatare a sistemului hidroizolant sau termohidroizolant ales; observațiile, cu privire, în principal, la integritatea stratului de protecţie al hidroizolației sau la desprinderea copertinelor, se fac periodic, cel puţin trimestrial, la începutul şi la sfârşitul sezonului rece, în perioada de călduri excesive, după evenimente atmosferice deosebite (ploi torențiale, furtuni) şi în cazul apariției unor disfuncţionalități. » REABILITARE PLANȘEU POD La planseul pod datorita dificultatilor tehnologice cauzate de prezenta elementelor de sarpanta (popi si talpi) s-a ales varianta de menținerea stratului termoizolant existeni, inclusiv a şapei de protecție, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant eficient suplimentar realizat din 12 cm polistiren expandat protejat cu o sapa din beton armat de 4 cm Caracteristici polistiren: Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS150 — EN 13163 — T2 — 12- W2 — 52 — P4 — BS 200 — CS (10) 150 -- DS (N) 2-DLT (2) S—- WL (TD) Z- WD (V) 5 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Şapa va fi armată cu plasa 4/10 „plasele se vor suprapune pe 2 ochiuri pe ambele direcții. Se va ' avea in vedere ca suprafeţele inişiale sa fie rectificate inainte de montarea polistirenului astfel incat grosimea finală a plăcii sa nu depaşească local 6 cm. În zona elementelor de şarpantă( popi, cosoroabe) se vor dispune folii care sa le protejeze de contactul cu betonul. e MONTARE TAMPLARIE PVC LA FERESTRE SI BALCOANE/LOGII Criterii şi niveluri de performanţă ale tânplăriei pentru cerinţele esenţiale Principalale caracteristici ale tamplariei Comportarea la încovoiere din vânt clasa B2 Rezistența la deschidere-închidere repetată ferestre: min. 10.000 cicluri 15
uşi:min. 100.000 cicluri Etanşeitatea la apă min, clasa SA Permeabilitatea la aer min, clasa 3 |. Numărul minim de schimburi de aer 0,5 schimburi /oră Izolarea la zgomot aerian min.25 dB Cerinţe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior: - Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oțel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct; - Glaf exterior. Rezistenţa mecanică şi stabilitate: Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influențează rezistenţa mecanică şi stabilitatea imobilului. Securitatea la încendiu (1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care vor indici clasa de performanță privind reacţia la foc încadrată în clasa de reacție la foc de la Al la E și rezistența la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), EI (etanşeitatea la foc+izolare termică la foc), EW (ctanşeitatea la foc+radiaţia termică) determinate pe o fereastră și uşă curentă; (2) Clasificarea privind rezisiența la foc se va completa cu simbolurile „(1—0)” „(0—i)” sau „(10)” pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerinţele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele părţi. Proiectantul, în funcţie de cerinţele impuse de reglementările tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, în vigoare, va indica clasele minime acceptate în plansele de detali, Igienă, sănătate şi mediu (1) Tâmplăria se realizează din lemn, PVC, aluminiu sau combinații ale acestora, materiale care nu sunt toxice şi nu degajă noxe; producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu şi „dacă este cazul, măsurile de protecție; (2) Pentru activarea ventilării încăperilor uşile interioare nu se vor etanga şi vor fi prevăzute la partea inferioară cu fante de ventilare; 16 | | i | | | | | [ | p i p ţ
(3) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanță privind etanşeitatea la apă a ferestrelor şi uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate față de apă), determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanță a ansamblului (ochiul mobil), conform clasificării din tabelul 1 din SR EN 12208:2002. Clasa minimă SA poate fi considerată satisfăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adăpostite, Siguranță în exploatare Tâmplăria va fi însoțită de documentele care vor atesta următoarele: (1) Rezistenţa la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 şi SR EN 12210:2002/AC:2003 va fi calculată în funcţie de dimensiunile ochiurilor mobile, alcătuirea geamurilor termoizolante şi condițiile reale ale amplasamentului; (2) Capacitatea de rezistență a dispozitivelor de siguranță exprimată printr-o valoare prag; (3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea vitrajului; de asemenea corespondența între grosimea totală a geamului termoizolant şi lățimea profilelor utilizate la confecţionarea tâmplăriei; (4) Numărul şi distanța minimă între elementele de fixare ale tâmplăriei în componenta rezistentă; (5) Rezistența la şoc pentru uşile cu geam cu risc de rănire; (6) Rezistența la deschidere şi închidere repetată a ferestrelor şi uşilor. Clasele vor fi conform tabelul | din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigure funcţionarea în condiţii de utilizare normală la cel puțin 10 000 de cicluri pentru tâmplăria apartamentelor şi cel puţin 50000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire; (7) Rezistența la şoc a uşilor; (8) Rezistența la efracție pentru uşile exterioare. Protecţia împotriva zgomotului (1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă, dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam, alcătuirea geamului termoizolant — distanța între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul profilelor din care s-a confecționat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri); (2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Cir) (dB) va fi declarat de pe baza testelor efectuate şi va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB, Kconomia de energie şi izolare termică Furnizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerințe: a. Transmitanța termică sau coeficientul de transfer termic Uw b. Proprietăți de radiație: factor solar (g) şi transmitanța luminoasă (tv); c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN 12207:2002 Criterii şi niveluri de performanţă ale componentelor tâmplăriei propuse pentru lucrările de reabilitare Calitatea ansamblului (fereastră sau uşă) se realizează din utilizarea unor componente cu caracteristici optime şi din modul de asamblare al acestora precum și cu un sistem de organizare a producției, certificat pe baza standardului SR EN ISO 9001;2008; Inlocuirea componentelor ofertate inițial se va face numai cu avizul factorilor implicați deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificare performanțelor ansamblului; Tâmplărie din PVC 17
Clasificarea şi cerințele profilelor din PVC utilizate la confecționarea tâmplăriei se indică aşa cum prevede SR EN 12608:2004 cu următoarele precizări: (1) performanţa în funcţie de zonele climatice — această cerință necesită ca proiectantul să indice utilizarea acelor profile proiectate şi realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004; (2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1.2 din SR EN 12608:2004; (3) rezistența profilelor la impact (clasa (4) aspectul suprafețelor; (5) clasa de performanță privind reacția la foc; (6) rezistența la îmbătrânirea climatică; (7) caracteristicile profilelor metalice de armare; (8) grosimea secțiunii pereților exteriori sau interiori ai profilelor şi toleranțele — aceste caracteristici influențează masa şi rezistențele profilelor transmise în final etangeității, permeabilității şi rezistenței ansamblului (fereastră sau uşă), Grosimea minimă a pereţilor profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5.3.2 în SR EN 12608:2004. (9) Toleranţele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN 12608:2004 (10) material şi caracteristici ale garniturilor de etanşare; Criterii şi niveluri de performanță ale tâmplăriei pentru cerinţele esenţiale Rezistenţa mecanică şi stabilitate: Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influențează rezistența mecanică şi stabilitatea imobilului. Securitatea la incendiu (1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care vor indica clasa de performanță privind reacția la foc încadrată în clasa de reacţie la foc de la Al la E şi rezistența la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), EI (etanşeitatea la foc+izolare termică la foc), EW (etanşeitatea la foc+radiaţia termică) determinate pe o fereastră şi uşă curentă; (2) Clasificarea privind rezistența la foc se va completa cu simbolurile „(i—0)” „(0-—i)” sau „(10)” pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerințele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele părți. Proieciantul, în funcție de cerințele impuse de reglementările tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, în vigoare, va indica clasele minime ir plansele de detali. Igienă, sănătate şi mediu (1) Tâmplăria se realizează din lemn, PVC, aluminiu sau combinații ale acestora, materiale care nu sunt toxice şi nu degajă noxe; producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu şi „dacă este cazul, măsurile de protecție; (2) Peniru activarea ventilării încăperilor uşile interioare nu se vor etanga şi vor fi prevăzute la partea inferioară cu fante de ventilare; (3) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanță privind stanşeitatea la apă a ferestrelor şi ușilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate față de apă), determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanță a ansamblului (ochiul mobil), conform clasificării din tabelul 1 din SR EN 12208:2002. Clasa minimă SA poate fi considerată satisfăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adăpostite (ncexpuse presiunii create de vânt), Siguranţă în exploatare 18
Tâmplăria va fi însoțită de documentele care vor atesta următoarele: (1) Rezistența la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 şi SR EN 12210:2002/AC:2003 va fi calculată în funcţie de dimensiunile ochiurilor mobile, alcătuirea geamurilor termoizolante şi condițiile reale ale amplasamentului; (2) Capacitatea de rezistență a dispozitivelor de siguranță exprimată printr-o valoare prag; (5) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea vitrajului; de asemenea corespondența între grosimea totală a geamului termoizolant şi lăţimea profilelor utilizate la confecţionarea tâmplăriei; (4) Numărul şi distanța minimă între elementele de fixare ale tâmplăriei în componenta rezistentă; (5) Rezistența la şoc pentru uşile cu geam cu risc de rănire; (6) Rezistența la deschidere și închidere repetată a ferestrelor și uşilor. Clasele vor fi conform tabelul 1 din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigure funcționarea în condiţii de utilizare normală la cel puțin 10 000 de cicluri pentru tâmplăria apartamentelor şi cel puţin 30 000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire; (7) Rezistența la şoc a uşilor; (8) Rezistența la efracție pentru uşile exterioare. Protecţia împotriva zgomotului (1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă, dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam, alcătuirea geamului termoizolant — distanța între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul profilelor din care s-a confecţionat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri); (2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor efectuate şi va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB, Economia de energie şi izolare termică Furnizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerințe: a. Transmitanța termică sau cocficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)]; b. Proprietăți de radiație: factor solar (g) şi transmitanța luminoasă (1); c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN 12207:2002 Criterii şi niveluri de performanță ale componentelor tâmplăriei propuse pentru lucrările de reabilitare Suplimentar cerințelor esențiale, pentru ansamblul elementelor (fereastră sau uşă) trebuie respectate cerinţele proprii ale componentelor care intră în alcătuirea tâmplăriei: profile (ramă, toc, cercevea, canat), garnituri de etanşare, feronerie, vitraj; Punerea în operă a ferestrelor (în conformitate cu indicațiile producătorului) cuprinde: a. măsurarea şi verificarea dimensiunilor golurilor, astfel încât între rama tâmplăriei şi construcție să rămână un rost perimetral de cel mult 10-15 mm; b. pregătirea golului în vederea instalării tâmplăriei, proces care cuprinde curățarea golului; c. poziționarea provizorie a tocului cu pene din lemn sau PVC; d. verificarea verticalității şi orizontalității; e. fixarea definitivă a tocului cu şuruburi protejate anticoroziv, cu sau fără diblu, în funcție de elementul de construcţie în care se fixează tâmplăria; f. montarea garniturilor de etanşare pe contur; g. racordarea tâmplăriei la partea inferioară cu glaful care se face cu chit special, pentru a asigura etanşeitatea; h, îndepărtarea foliei de protecţie a tâmplăriei în maxim 3 luni de la instal 19
Calitatea ansamblului (fereastră sau uşă) se realizează din utilizarea unor componente cu caracteristici optime şi din modul de asamblare al acestora precum şi cu un sistem de organizare a producției, certificat pe baza standardului SR. EN ISO 9001:2008; Înlocuirea componentelor ofertate iniţial se va face numai cu avizul factorilor implicați deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificarea performanțelor ansamblului; Tabelul Al din SR EN 14351-1+41:2010 prezintă interdependența între principalele caracteristici şi componente şi indică cazurile în care, ca urmare a unor modificări, produsul va trebui să fie supus unor noi încercări. Tâmplărie din PVC Clasificarea şi cerinţele profilelor din PVC utilizate la confecționarea tâmplăriei se indică aşa cum prevede SR. EN 12608:2004 cu următoarele precizări: (1) performanța în funcție de zonele climatice — această cerință necosită ca proiectantul să indice utilizarea acelor profile proiectate și realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004; (2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1.2 din SR EN 12608:2004; (3) rezistenţa profilelor la impact (clasa T); (4) aspectul suprafeţelor; (5) clasa de performanță privind reacţia la foc; (6) rezistența la îmbătrânirea climatică; (7) caracteristicile profilelor metalice de armare; (8) grosimea secţiunii pereților exteriori sau interiori ai profilelor şi toleranțele — aceste caracteristici influențează masa şi rezistențele profilelor transmise în final etanşeității, permeabilității şi rezistenței ansamblului (fereastră sau uşă). Grosimea minimă a pereţilor profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5.3.2 în SR EN 12608:2004, (9) Toleranțele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN 12608:2004 (10) material şi caracteristici ale garniturilor de etangare; (1) Buna funcţionare a ferestrelor şi uşilor cu care se înlocuiește tâmplăria existentă este asigurată într-o mare măsură de alegerea şi execuţia corectă a elementelor auxiliare (rulouri, plase contra insectelor; feronerie, glafuri etc.). În acest context trebuie să se ţină seama de următoarele recomandări de ordin general: a. folosirea rulourilor exterioare (cele cu suprafața mai mare de 3 m2 sau montate la exteriorul tâmplăriei) să fie prevăzute cu sisteme de acţionare electrică; b. cutiile de rulou suprapuse tâmplăriei vor fi izolate termic; c. completarea tâmplăriei cu plase împotriva insectelor (rame, rulouri şi uşi); d. pentru ferestrele amplasate pe fațadele expuse spre sud-est sau sud-vest se recomandă măsuri de protecție solară: sticla colorată în masă, reflexivă, jaluzele, copertine, e. garajele incluse în clădiri încălzite vor avea uşi izolate termic pentru accesul auto. (2) Feroneria care echipează tâmplăria termoizolantă va respecta următoarele prevederi: a, distanţa dintre două puncte de închidere va fi de maximum 70 cm; b. balamalele vor fi reglabile pe trei direcţii, c. feroneria se va utiliza cu respectarea strictă a categoriilor de greutate pentru care a fost concepută; d. componentele feroneriei vor fi protejate împotriva coroziunii (prin zincare, cromare, cadmiere, nichelare, vopsire etc.) şi în special împotriva electrocoroziunii, e. uşile pentru accesul public vor fi prevăzute cu amortizoare; f. la uşile din PVC se interzice întreruperea armăturii de oțel in zona de montare a broaştei, 20
B. la uşile de exterior, cu excepția celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de fereastră; h. feroneria va fi silențioasă, reglabilă, cu închidere în minimum 3 puncte, uşor manevrabilă, forța de apăsare la mânerul uşilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie să existe și posibilitatea deschiderii uşii din cheie, fără apăsarea mânerului; (3) Ferestrele noi vor fi prevăzute cu glafuri la exterior în zona de legătură dintre tâmplărie şi peretele de fațadă, în scopul asigurării protecţiei în special la acţiunea apei, Glafurile vor fi prevăzute cu lăcrimar. (4) Glafurile vor fi realizate din materiale moderne, eficiente, durabile și cu design atractiv; pot fi realizate din PVC, aluminiu şi din materiale precum tabla zincată (soluţia tradițională la blocurile de locuinţe), piatra naturală (marmură), piatră artificială - ceramică porţelanată (cu caracteristici specifice materialelor folosite la exterior: rezistență la apă, la ciclul îngheț-dezgheţ, la radiația UV si rezistenţă mecanică mare), (5) Lipsa glafurilor provoacă infiltraţii, o degradare a clădirii atât la exterior, cât şi la interior, ceea ce va conduce în timp la investiții suplimentare pentru reparații. (6) Elementele opace de închidere sunt componente ale uşilor de acces și ale uşilor de balcon. Pentru uşile exterioare total sau parțial opace, panourile de închidere opace se realizează în general din elemente iriplustrat (“sandwich”), cu miezul din poliuretan rigid şi fețele din diferite materiale (sticlă mată, aluminiu, PVC dur, lemn), (8) Feţele aparente ale panourilor opace sunt realizate din materiale rozistente la factorii climatici aluminiu) sau din materiale care au suprafețele tratate cu lacuri special concepute pentru exploatarea uşii spre exterior care asigură protecție împotriva apei, a razelor UVşi a fenomenului de îngheţ — dezgheţ. Alte cerințe importante pentru panourile de închidere sunt legate de rezistența la şocuri, vânt, şi efracție. Dotarea se face în funcție de necesarul de siguranță, prin tehnici de blocare, armături de siguranță şi glazurare antiefracție, sisteme electronice de blocare cu microcip etc. (9) La uşile exterioare ale spațiilor de locuit (spre terase, balcoane) pe lângă prevederea garniturilor în relație cu tâmplăria fixă, se prevede un prag pentru mărirea etangeității la partea inferioară a uşii, Ventilarea incorectă a spațiilor interioare poate conduce la consecințe nefavorabile majore: a, dezagremente în ceea ce priveşte condițiile de locuire (aer viciat, umiditate relativă mare, ş.a.); b, riscul apariției condensului pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție perimetrale; c. creşterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor de construcţie care fac parte din anvel opa clădirii (1) In anumite cazuri, după instalarea ferestrelor noi, pe geam sau pe pereți, pot să apară fenomene de condens superficial determinate de creşterea umidității relative a aerului interior, ca urmare a reducerii la minimum a schimburilor de aer prin rosturile tâmplăriei (ventilare neorganizată). (2) Suprafeţele dintr-o încăpere pe care se observă preponderent condensul sunt: a. suprafața de geam, în câmp — utilizarea geamului low-E reduce riscul apariției condensului; b. zona limitrofă a geamului, lângă profilul de tâmplărie - această suprafață va fi în cele mai multe cazuri o punte termică între interior şi exterior, nefiind suficient protejată termic (cantitatea de apă formată în urma condensării este de obicei destul de mică pentru a crea probleme); c. suprafața profilului - există risc de apariție a condensului pe elementele de tâmplărie, Performanțe superioare din punct de vedere higrotermic se obţin prin folosirea profilelor din PVC cu 5,6, 7 sau 8 camere de aer, tâmplării cu coeficienți de transfer termic sub 1,3 W/(m2K). d. zona adiacentă ferestrei, pe zidărie — risc de aparție a condensului în cazul zidăriei neizolată suficient şi datorită punților termice create în jurul ferestrei, e. anumite zone de pe pereţi pe care a apărut condens după ce s-a înlocuit tâmplăria veche cu una modernă -— se vizualizează astfel punțile termice (mai accentuat la blocurile realizate din elemente prefabricate) (3) Reducerea riscului de apariție a condensului în clădirile reabilitate precum şi asigurarea compoziției optime a aerului interior se realizează prin ventilare naturală organizată (aerisire) sau prin ventilare mecanică, (4) Ventilarca naturală a încăperilor se asigură prin proiectarea corectă a ferestrelor, respectiv prin prevederea raportului corespunzător dintre volumul încăperii şi suprafața ochiurilor mobile, Se 21
recomandă ca la lucrările de reabilitare să se păstreze suprafața existentă de ochiuri mobile sau să se refacă calculele în funcție de volumul de aer interior. (5) Sistemele de ventilare mecanică pentru aport de aer proaspăt şi evacuarea aerului viciat, spre deosebire de ventilarea naturală, au avantajul că nu depind de variabilitatea parametrilor climatici (diferența de temperatură interior-exterior şi acţiunea vântului). (6) Dispozitivele de admisie/evacuare a aerului din cadrul sistemelor de ventilare mecanică sunt integrate în diferite tipuri de tâmplării şi pot funcţiona pe bază de: a. acţionare cu senzor de umiditate b. acţionare manuală c. acţionare cu senzor de prezență d. acţionare cu senzor de mişcare (7) Sistemele de ventilare higroreglabilă asigură controlul fluxului de aer în funcție de umiditatea detectată în spaţiul interior (8) Sisteme de ventilare integrate în orice tip de tâmplării, cum este grila higroreglabilă pentru aport de aet proaspăt prin tâmplăria termoizolantă, prezintă următoarele avantaje: a. participă la controlul umidității, prin deschidere/închidere progresivă, automată, în intervalul de valori ale umidității relative cuprins între 35%...60%, diminuând semnificativ riscul apariției condensului, b. montaj pe orice tip de tâmplărie: PVC, aluminiu sau lemn stratificat; c. posibilități de montaj cu două unghiuri de intrare a fluxului de aer în încăpere; d. nu utilizează energie electrică, nu conține elemente consumabile, nu necesită întreținere specială; e, în sistem, împreună cu grilele de evacuare higroreglabile, participă la economii de energie termică cu cel putin 15% (din energia termică pierdută cu aerisirea naturală a încăperilor); Grila Higroreglabilă Descriere: Grila higroreglabilă este destinată asigurării aportului controlat de aer proaspăt. Acest produs încorporează un set de benzi poliamidice cu proprietăți higroscopice. Tratamentul special aplicat setului de benzi, permite clapetei grilei să se închidă sau să se deschidă, în funcţie de modificarea valorii umidității relative a aerului din zona în care este montată. Mişcarea clapetei grilei se realizează între următoarele valori ale umidității relative: min. 35%, grila este închisă ; max.63%, grila este deschisă complet, Funcționarea permanentă a grilelor într-o locuinţă, fără necesitatea alimentării lor la o sursă de energie electrică, contribuie la diminuarea consumurilor energetice care s-ar înregistra în cazul unei ventilații necontrolate, prin deschiderea largă a ferestrelor. Grila higroreglabilă este parte a kit-ului higroreglabil alături de protecţia externă antiploaie, antiinsecte şi de placa suport. ! Date tehnice: — debit min/max: 5-35 ms/h; (la AP = 10 Pa) — nivel de protecție acustică pentru kit-ul standard higroreglabil: 33 dB(A) — dimensiuni grilă hiproreglabilă: 402x39,5x40 mm; — culoare: alb, stejar auriu sau maron brun; — material: plastic PS; — posibilitate de obturare manuală; — montajul se poate realiza pe iâmplăria termoizolantă din PVC, lemn stratificat sau aluminiu. Montajul kit-ului standard higroregiabil pe tâmplăria termoizolantă, profil PVC: Pentru montajul unei grile higroreglabile pe târaplăria termoizolantă din PVC trebuie să se realizeze frezarea unor tronsoane de canal în partea superioară a ferestrei care să aibă dimensiunile: lungime 290 mm, lățime 10-12 mm, Frezarea, care nu trebuie să fie continuă ci trebuie să fie formată din 2 tronsoane, se realizează în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanşare iar în profilul tocului imediat deasupra garniturii de etanşare. De asemenea, există şi posibilitatea folosirii unui profil de compensare ataşat pe orizontala superioară a ansamblului ferestrei şi în care să se realizeze tronsoanele de canal frezat, caz în care se evită frezarea 22 | j i ţ i | | j | | | | | | | ] | | | i ţ i |
cercevelei şi a tocului, În acest mod, rezistența profilului nu are de suferit, proprietățile ferestrei nu sunt afectate iar aportul de aer proaspăt va fi controlat numai prin grila higroreglabilă. Dupa realizarea celor două canale la dimensiunile cerute, se montează placa suport pe cercevea, Se clipsează grila higroreglabilă pe placa suport astfel încât senzorul de umiditate să fie, în permanență, expus mişcării ascendente a aerului din interiorul camerei de-a lungul peretelui iar aerul introdus sa fie deflectat către plafonul camerei. Se montează protecţia externă pe toc în exteriorul clădirii, Întreţinere: Se curăță de praf o dată sau de două ori pe an, Nu există elemente consumabile. Pe lângă principalele elemente de construcţie perimetrale tratate în prezenta reglementare, cu prilejul reabilitării/modernizării, trebuie să se amelioreze comportarea termotehnică mărindu-se în primul rând rezistența termică specifică, a următoarelor elemente de construcție care fac parte de asemenea din anvelopa clădirii: (1) Peretii adiacenți rosturilor de dilatație, de tasare si antiseismice, care se vor izola suplimentar: a. la exterior, spre rost - în cazul rosturilor deschise accesibile; b. la interior, spre încăperi - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilorînchise. Nota: Atât la rosturile deschise, cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare suplimentară din punct de vedere termotebnic și hidrofug, precum şi față de infiltrațiile de aer rece, (2) Peretii adiacenti spațiilor și încăperilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele, verande, sete, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară, ş.a.), care se izolează suplimentar, de regulă, în exteriorul volumului încălzit. (3) Pereţii exteriori - verticali sau înclinați - precum si planşeele superioare - orizontale sau înclinate - ale mansardelor existente, locuite și încălzite, amenajate în podurile clădirilor. a. Ameliorarea comportării termotehnice a elementelor de construcție perimetrale ale mansardelor, constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenție, atât în situația în care elementele de construcție separă spațiul mansardei de mediul exterior, cât şi în cazul în care acestea separă volumul încălzit al mansardei de spațiul podului neîncălzit adiacent. b. La elaborarea proiectului de reabilitare/modernizare, se vor avea în vedere, considerentele, indicațiile şi recomandările, precum şi detaliile de principiu din reglementarea tehnică referitoare la proiectarea mansardelor, (4) Planseele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior la partea inferioară (la bowindouri, ganguri de irecere, fața inferioară a planşeelor de peste logii ș.a.), care se izolează suplimentar - de regulă - la tavanul plangeelor, (5) Plangeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea superioară (plangee sub logii la partea superioară ş,a,), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune, de regulă, la fața superioară a planşeelor, sub pardoseală, (6) Peretii exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile încălzite. (7) Plăcile din beton slab armat, la partea inferioară a demisolurilor si subsolurilor încălzite, sub CTS, în contact cu solul, (8) Pereții şi plangeele adiacente cămărilor direct ventilate. (9) Pereții si planseele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul clădirii, dar care au alte funcțiuni sau destinații, de regulă mai puțin sau intermitent încălzite (spații comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ş.a). (10) Diverse suprafete vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare, pereţi exteriori vitrați, transpatenți sau translucizi, etc,). (11) Uşi exterioare sau care fac legătura cu spațiile neîncălzite adiacente, opace sau parțial vitrate. Intocmit. ing. PALADE Cristian 23