keyboard_arrow_up

Consiliul Local Timisoara

Hotararea 229/08.05.2015 privind aprobarea participării Municipiului Timişoara la Acordul de Cooperare pentru pregătirea, implementarea şi valorificarea în comun a proiectelor de investiţii cuprinse în Planul Comun de Acţiune pentru valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega

08.05.2015

Hotararea Consiliului Local 229/08.05.2015
privind aprobarea participării Municipiului Timişoara la Acordul de Cooperare pentru pregătirea, implementarea şi valorificarea în comun a proiectelor de investiţii cuprinse în Planul Comun de Acţiune pentru valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega


Consiliul Local al Municipiului Timisoara

Având în vedere Referatul nr. SC2015 - 11924/07.05.2015 al Primarului Municipiului Timişoara - domnul Nicolae Robu;
Având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, Comisiei pentru administrarea domeniului public şi privat, servicii publice şi comerţ, regii autonome şi societăţi comerciale, Comisiei pentru administraţie locală, juridică, ordine publică, drepturile omului şi probleme ale minorităţilor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Timisoara;
Având în vedere adresa Agenţiei de Dezvoltare Economico-Socială Timiş nr. 86/03.04.2015, înregistrată la Primăria Municipiului Timişoara cu nr. SC2015-10206/20.04.2015, prin care Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş înaintează un Acord de Cooperare şi Planul comun de Acţiune pentru implementarea Strategiei comune de dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona transfrontalieră Româno-Sârbă;
În conformitate cu prevederile art. 36 alin.(2) lit.b), alin.(4), lit.e) şi alin.(7), lit.c) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;
În temeiul art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi modificată;


HOTARASTE

Art.1: Se aprobă participarea Municipiului Timişoara la Acordul de Cooperare pentru pregătirea, implementarea şi valorificarea în comun a proiectelor de investiţii cuprinse în Planul Comun de Acţiune pentru valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega,conform Anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (Anexa nr. 1 cuprinde Acordul de Cooperare şi Strategia comună de dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona româno-sârbă, ce include Planul Comun de Acţiune).

Art. 2: Se mandatează dl. primar al Municipiului Timişoara, prof. dr. ing. Nicolae Robu să semneze în numele Municipiului Timişoara Acordul de Cooperare, precum şi eventualele completări la Planul Comun de Acţiune privind implementarea Strategiei comune de dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona româno-sârbă.

Art. 3: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Comunicare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Art. 4: Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituţiei Prefectului - Judeţul Timiş;
- Primarului Municipiului Timişoara;
- Direcţiei Urbanism;
- Direcţiei Tehnice;
- Direcţiei Economice;
- Direcţiei de Mediu;
- Direcţiei Dezvoltare;
- Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse;
- Direcţiei Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale;
- Direcţiei Comunicare;
- Biroului Audit;
- Biroului Managementul Calităţii;
- Corpului de Control şi Antifraudă al Primarului;
- Mass-media locale.


Presedinte de sedinta
RADU ŢOANCĂ
Contrasemneaza
SECRETAR IOAN COJOCARI

Atasament: Anexa_1.pdf

GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT ACORD DE COOPERARE pentru pregătirea, implementarea și valorificarea in comun a proiectelor de investiţii cuprinse în PLANUL COMUN de ACȚIUNE privind valorificarea și dezvoltarea potențialului turistic al Canalului Bega CAP.1 PĂRȚILE SEMNATARE ALE PREZENTULUI ACORD DE COOPERARE 1.1. Consiliul Județean Timiș, cu sediul în Timișoara, B-dul Revoluției 1989 nr. 17, reprezentat prin Di. Titu BOJIN-Președinte; 1.2. Primăria Municipiului Zdrenjanin, cu sediul în Zdrenjanin, Trg. slobode 10, 23000 reprezentată prin Dl. Cedomir JANJIC-Primar; 1.3. Primăria Municipiului Timişoara, cu sediul în Timișoara, B-dul C.D.Loga nr. 1, reprezentat prin Di. Nicolae ROBU-Primar; 1.4. Primăria Comunei Sînmihaiu Român, cu sediul în localitatea Sînmihaiu Roman, nr. 1., reprezentată prin Di. Viorel BARA-Primar; 1.5. Primăria Comunei Otelec, cu sediul localitatea în Otelec, nr. 471B, reprezentată prin, DI. Csaba Zoltan SZABO-Primar; 1.6. Primăria comunei Uivar, cu sediul localitatea Uivar, nr. 348, reprezentată prin, Dl. Gabriel IDVOREANU-Primar; 1.7. Administrația Bazinală a Apelor Direcţia Apelor BANAT, cu sediul în Timișoara B-dul Mihai Viteazul nr 32, reprezentată prin Dl. Ervin LUCI-Director; 18 ADETIM-Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș, cu sediul în Timișoara, B-dul Revoluţiei 1889 nr. 17, reprezentat prin Dl. Sergiu BĂLAȘA-Director; 1.8- Primăria Zitiste, cu sediul in Cara Duăana 15, 23210 Zitiste, reprezentată de Dl. Mitar VUCUREVIC-Primar ; 1.10." Compania de Apă "Vode Vojvodine” , cu sediul in Bulevar Mihajla Pupina 25, 21000 Novi Sad, reprezentată de Di, Mirko ADZIC-Director; î.11:- RDA Banat- Agenția de Dezvoltare Regionala Banat, cu sediul în Zdrenjanin, Carnojeviceva 1, 23000, reprezentata de D-na Irena ZIVKOVIC- Director; 1.12. APDT + Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș cu sediul în Timișoara, B-dul Revoluției 1989 nr. 17, reprezentată prin, D-na Delia BARBU- Director; 1.13. CLUSTERBANAT — Asociaţia Clusterul de Turism Banat cu sediul în Timișoara, reprezentat prin, Dl. Sorin MUNTEAN-Președinte; 1.14. Camera de Comerţ Zrenjanin, cu sediul in Kralja Petra | br. 3/1, 23000 Zrenjanin, reprezentată de Dl. Milan RADOVANOVIC- Președinte; . Asociația Timișoara Capitală Europeană (ATCCE) cu sediul in Timișoara, Bastionul Theresia — Str. Martin Luther nr. 4, Corp.B1, et.l, reprezentată de D-na, Simona NEUMANN-Director. zh "a a romă

EUROPEAN UNION GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT uda CAP.2 OBIECTUL ȘI SCOPUL ACORDULUI DE COOPERARE 2.1 Prin prezentul ACORD DE COOPERARE părțile se angajează să colaboreze și să contribuie la implementarea PLANULUI COMUN de ACȚIUNE privind valorificarea și dezvoltarea potențialului turistic al Canalului Bega definit în cadrul Strategiei de valorificare a potențialului turistic ai Canalului Bega în conformitate cu atribuțiile și interesele directe identificate în cadrul fiecărei activități/proiect din Planul Comun de Acţiune, precum şi pentru pregătirea documentației necesare accesării finanțărilor necesare realizării obiectivelor de investiție cuprinse în cadrul acestuia. 2.2 Părțile convin de comun acord să asigure împreună cadrul decizional și de lucru operativ potrivit posibilităților, atribuțiilor și intereselor fiecăruia cu respectarea cadrului legal pentru realizarea obiectului prezentului acord și mandatează Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș (Ro) și RDA Banat-Agenţia de Dezvoltare Regională Banat(Se) în calitate de structură de specialitate operativă pentru gestionarea activităților de promovare și facilitare a implementării Planului Comun de Acțiune. CAP.3 DURATA ACORDULUI DE COOPERARE 3.1. Acordul de cooperare se încheie pe o perioadă iniţială de 7 ani, corelată cu ciclul de programare a fondurilor structurale pe perioada 2014-2020 și respectiv strategiile si programele de dezvoltare locale, cu posibilitatea prelungirii prin act adițional a acestuia cu acordul părților, in funcție de stadiul proiectului/proiectelor și gradul de îndeplinire a obiectului acestuia,. 3.2. Prezentul ACORD intră în vigoare la data semnării de către părți, poate fi modificat și completat prin act scris, cu acordul părților și include Planul Comun de Acțiune privind valorificarea și dezvoltarea potențialului turistic al Canalului Bega, agreat de către „părți. CAP.4 DISPOZIȚII FINALE 4.1. Prezentul acord de cooperare poate fi modificat prin acordul de voință al reprezentanților părților, prin act adițional scris. 4.2. Prezentul acord de cooperare a fost încheiat azi „în 30 exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

EUROPEAN UNION Structural Funds GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT 2007 - 2013 PĂRȚILE SEMNATARE ALE ACORDULUI DE COOPERARE pentru pregătirea, implementarea şi valorificarea în comun a proiectelor de investiţii cuprinse în PLANUL COMUN de ACȚIUNE privind valorificarea și dezvoltarea potențialului turistic al Canalului Bega Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiș Primăria Municipiului Timişoara Sergiu BĂLAȘA Nicolae ROBU Primar

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi cofinanţat de statele partenere în program. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.romania-serbia.net

GUVERNUL REPUBLICII SERBIA GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale 2007 - 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ

STRATEGIA COMUNĂ

DE DEZVOLTARE ȘI VALORIFICARE

A POTENŢIALULUI TURISTIC

A CANALULUI BEGA ÎN ZONA ROMÂNO-SÂRBĂ

Document de planificare strategică elaborat în cadrul proiectului ”Studiu privind valorificarea potenţialului turistic de-a lungul canalului Bega

România-Serbia şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune”

Timişoara

Decembrie 2014

PROGRAM DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ România-Serbia
xXx E E dn
AGENȚIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ TIMIȘ

1   

  Titlul proiectului „Studiu privind valorificarea potenţialului turistic

de-a lungul canalului Bega România – Serbia și promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune” , MIS ETC CODE 1358

Suport financiar Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România –Republica Serbia AXA PRIORITARĂ 1 –Dezvoltare Economică și Socială MĂSURA 1.2 – Dezvoltarea turismului, inclusiv întărirea identităţii regionale a zonei de frontieră ca destinaţie turistică

Editor ADETIM – Agenţia de Dezvoltare Socio-Economică a judeţului Timiș

Parteneri Agenţia de Dezvoltare Regională Banat – Zrenjanin și Camera de Comerţ Zrenjanin

Institutii și autoritati publice implicate Echipa de Proiect

Consiliul Judeţean Timiș Primaria Municipiului Timișoara Municipalitatea Zrenjanin Administratia Bazinala de Apă Banat JVP "Vode Vojvodine"

Coordonator de proiect SERGIU BĂLAȘA Manager de proiect LUCIA PĂTRUICĂ Asistent Manager de Proiect BOGDAN MIHĂESCU Consultant Achiziţii Publice și Relaţii Publice CORINA GRUNFELD Manager Financiar GABRIELA LĂBUNEŢ Asistent Proiect DRAGANA DOROZAN Asistent Financiar DRAGANA MOMCILOVIC TUPANJAC Expert Colectare Date BILJANA VIDUKA Expert Colectare Date STANISLAV ZIROVIC Coordonator DINIKU VOJIN Contabil BOJANA LJUTIC Expert colectare date BOJAN SOSTARIC Experţi colaboratori

SERGIO MORARIU, SIMINA KOVACS, MENUŢA IOVESCU, MARIUS POPA, IOZEFINA TUDOR, DRAGISA MIJACIC, VERA JOVANOVIC, TATJANA SOVRLIC, ALEKSANDAR STEVANOVIC

 

   

Drepturi de autor ADETIM – Agenția de Dezvoltare Socio‐Economică a Județului Timiș 

     

2   

CUPRINS  CUVÂNT ÎNAINTE ...................................................................................................................... 3 

1. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ȘI A POTENŢIALULUI TURISTIC AL CANALULUI BEGA ............... 5 

1.1. SINTEZA ANALIZEI SITUAŢIEI CURENTE A CANALULUI BEGA ....................................................... 5 

1.1.1. Istoria Banatului şi a Canalului Bega ........................................................................................... 5 

1.1.2. Principalele caracteristici ale zonei ............................................................................................. 9 

1.1.3. Populaţia şi demografia zonei româno – sârbe a Canalului Bega ............................................. 23 

1.1.4. Capacitatea infrastructurii ......................................................................................................... 30 

1.1.5. Economia regională ................................................................................................................... 39 

1.1.6. Potenţialul de dezvoltare a turismului ...................................................................................... 49 

1.2. ANALIZA INSTITUȚIONALĂ ........................................................................................................ 58 

1.2.1. Actori/instituţii publice ............................................................................................................. 58 

1.2.2. Actori de Dezvoltare Neguvernamentali/ONG‐uri și organizații de Afaceri ............................. 61 

1.3. TENDINŢE INTERNAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI ..................................................... 63 

1.3.1. Tendințe demografice ............................................................................................................... 63 

1.3.2. Tendințe legate de mediu ......................................................................................................... 67 

1.3.3. Tendinţe macroeconomice........................................................................................................ 67 

1.3.4. Tendințe culturale ..................................................................................................................... 68 

1.3.5. Tendinţe privind consumatorii .................................................................................................. 68 

1.3.6. Tendințe determinate de stilul de viaţă .................................................................................... 69 

1.4. Concluzii privind dezvoltarea turismului în zona Canalului Bega ................................................ 70 

1.5. Analiza SWOT şi analiza diagnostic a arealului Canalului Bega ................................................... 72 

1.5.1. Analiza SWOT ............................................................................................................................ 72 

1.5.2. Analiza diagnostic ...................................................................................................................... 75 

2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A CANALULUI BEGA ............................................... 77 

2.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI PE CANALUL BEGA .................................................. 77 

2.2. DIRECŢIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI PE CANALUL BEGA ............................. 77 

2.3. PROGRAMUL STRATEGIC MULTIANUAL COMUN PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ARIA 

CANALULUI BEGA ............................................................................................................................ 83 

3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI TURISTICE A CANALULUI BEGA .......................................... 122 

3.1. CADRUL INSTITUTIONAL ȘI FINANCIAR PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ....................... 122 

3.2. PLANUL COMUN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ..................................... 138 

4. MONITORIZARE, EVALUARE, ACTUALIZARE ....................................................................... 146 

5. Bibliografie ....................................................................................................................... 153 

   

3   

CUVÂNT ÎNAINTE

Strategia a apărut ca un răspuns la necesitatea de a valorifica potenţialul navigabil al Canalului Bega în scop turistic, de recreere şi petrecere a timpului liber. Canalul Bega este, din mai multe puncte de vedere, una dintre legăturile tradiţionale dintre comunităţile româneşti şi sârbe. Cu o lungime totală de 116 km (44 km pe teritoriul României şi 72 km pe teritoriul Republicii Sârbe), Canalul Bega a fost considerat un adevărat bulevard navigabil pentru transport și activităţi comerciale ce asigura conectarea celor două ţări vecine.

Documentele de planificare strategică au fost realizate la iniţiativa Agenţiei de Dezvoltare Economico-Socială Timiş în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Regională Banat şi Camera de Comerţ din Zrenjanin în cadrul proiectului intitulat „Studiu privind valorificarea potenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega România-Serbia şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune” finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia 2007-2014.

În această strategie sunt analizate principalele probleme ale Canalului Bega împreună cu soluţiile posibile. Cele mai importante probleme identificate sunt lipsa facilităţilor turistice, degradarea malurilor Canalului și a infrastructurii de navigaţie, factori care, în absenţa unei viziuni strategice comune şi a investiţiilor comune ar conduce la scăderea şi mai accentuată a potenţialului turistic a Canalului şi a funcţiunilor acestuia. Canalul Bega este unica cale de comunicaţie navigabilă pentru Timişoara – Zitiste - Zrenjanin iar revigorarea navigabilităţii acestuia, chiar şi numai la parametrii iniţiali, ar permite reconectarea Banatului cu Marea Neagră şi Marea Nordului prin sistemul de Canale existent în Serbia, Dunăre-Tisa-Dunăre şi Canalul principal Rin- Dunăre.

Luând astfel în considerare moştenirea istorică şi potenţialul turistic existent, iniţiatorii proiectului împreună cu autorităţile locale și actorii locali relevanţi din zona de cooperare transfrontalieră româno-sârbă au decis și realizat împreună, ca prim pas, utilizând mecanismele planificării participative, elaborarea unei strategii comune și a unui plan comun de acţiune pentru revitalizarea Canalului Bega, îmbunătăţirea potenţialului şi ofertei turistice în zona transfrontalieră.

Strategia turistică a Canalului Bega este menită să asigure mecanismele necesare de coordonare și concentrare a eforturilor tuturor partenerilor de proiect, a autorităţilor locale și altor actori locali publici și privaţi interesaţi din zona de cooperare transfrontalieră și vă invităm astfel să fiţi alături de noi pentru a susţine îndeplinirea viziunii strategice propuse:

”În anul 2030, Canalul Bega este o destinaţie turistică recunoscută internaţional care oferă experienţe remarcabile prin plimbări cu ambarcaţiuni, sport şi

recreere, culturi diverse, comunităţi integrate şi natură protejată”

 

4   

1.

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ȘI A POTENŢIALULUI TURISTIC AL CANALULUI BEGA

   

5   

1. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ȘI A POTENŢIALULUI TURISTIC AL CANALULUI BEGA

1.1. SINTEZA ANALIZEI SITUAŢIEI CURENTE A CANALULUI BEGA

1.1.1. ISTORIA BANATULUI ŞI A CANALULUI BEGA

Banatul este o regiune geografică şi istorică din Europa Centrală împărţită în prezent între trei ţări: partea de est se află în vestul României (judeţele Timiş și Caraş- Severin, judeţul Arad la sud de Mureş, partea de vest a judeţului Mehedinţi, partea de vest a nord-estului Serbiei (incluzând mai ales Vojvodina, cu excepţia unei mici părţi incluse în Regiunea Belgrad) şi o mică parte nordică din sud estul Ungariei (judeţul Csongrád). Întregul Banat este populat de români, sârbi, unguri, rromi, germani, craşovani, ucrainieni, slovaci, bulgari, cehi, craoaţi, evrei şi alte etnii. Banatul din punct de vedere geografi este considerat o parte a Bazinului Panonic, mărginit la sud de fluviul Dunărea, râul Tisa la vest, râul Mureş la nord, şi Munţii Carpaţii Meridionali la est. Cel mai important oraș situat pe Canalul Bega este Timişoara, aflat în prezent în judeţul Timiş, în România.

Primii locuitori atestaţi ai Banatului din zilele noastre au fost mai multe triburi de traci: agatirsi, geţii, dacinii şi singhi. În secolul al III-lea î.Ch., triburile celtice s-au aşezat în această zonă. Regiunea era parte din Regatul lui Burebista în primul secol î.Ch., dar după campanile Imperiului Roman din 101-201 şi 105-106, teritoriul Banatului a intrat sub dominaţie romană. Acesta a devenit o conexiune importantă între provincia Dacia şi alte părţi ale Imperiului. Dominaţia romană are un impact semnificativ: au fost create castrum-uri şi puncte de pază şi au fost construite drumuri şi clădiri publice. În secolele următoare, zona Banatului a căzut în mâinile sarmaţilor şi mai târziu a goţilor. Aceștia la rândul lor au fost forţaţi să plece de către huni, care şi-au organizat centrul de conducere în Bazinul Panonic (Câmpia Panonică), în zona care include partea de nord vest a Banatului de azi. După moartea lui Attila, Imperiul Hunic s-a dezintegrat, iar gepizii, anterior supuşi ai hunilor, au format în zonă un nou regat - dar doar pentru 100 de ani – până când au fost învinşi de către avari. În regiune a fost stabilit centrul de guvernare al avarilor, care a jucat un rol important în războaiele avaro-bizantine.

Banatul a fost administrat de Regatul Ungar din secolul al X-lea până în 1552, când regiunea Timişoarei a fost preluată de Imperiul Otoman. Banatul a fost incorporat în Imperiul Otoman în 1552 şi a devenit eyalet (provincie) otoman, cu denumirea Eyalet de Timișoara. Regiunea Banatului a fost populată în principal de rascieni (sârbi) în vest şi valahi (români) în est. În secolul al XVII-lea, părţile nordice ale Eyalet de Timişoara au fost incorporate Monarhiei Austriei, dar Banatul a rămas sub administrare otomană.

6   

În 1716, Prinţul Eugeniu de Savoya a cucerit regiunea Banatului de la Otomani. După Tratatul de la Passarowitz (1718) regiunea a primit denumirea Banatul de Timişoara şi a rămas provincie separată în Imperiul Habsburgic sub administraţie militară până în 1751 când Împărăteasa Maria Tereza de Austria a introdus administraţie civilă. Provincia Banatul de Timişoara a fost desfinţată în 1778. După Revoluţia din 1848- 1849, Banatul (împreună cu Syrmia şi Bačka) au fost desemnate ca ţinut al Coroanei austriece sub numele de Voievodatul Serbiei şi Banatului de Timişoara. În 1860 această provincie a fost desfiinţată şi majoritatea teritoriului său a fost incorporată în Regatul Habsburgic al Ungariei. 

Localizarea Banatului în Europa (verde închis) (ţările implicate teritorial –verde deschis)

În 1918, în Octombrie a fost proclamată Republica Banat, iar Guvernul Ungariei i-a recunoscut independenţa. Totuşi a avut viaţă scurtă. După doar două săptămâni, trupele sârbe au invadat regiunea şi aceasta a reprezentat sfârşitul Republicii Banat. Din Noiembrie 1918 până în Martie 1919, părţile vestice şi centrale ale Banatului au fost guvernate de adminsitraţia Sârbă de la Novi Sad, ca parte a Banatului, împreună cu provincia Bačka şi Baranja din Regatul Serbiei şi noul Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (care a fost redenumit mai târziu Yugoslavia).

Ca urmare a Declaraţiei de Unire a Transilvaniei cu România din 1 Decembrie 1918 şi Declaraţia de Unire a Banatului, Bačka şi Baranja cu Serbia la 25 Noiembrie 1918, majoritatea Banatului a fost (în 1919) împărţit între România, (căreia i-a revenit Krassó-Szörény complet, două treimi din Timiş şi o mică parte din Torontal) şi Regatul

7   

Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (majoritatea Torontalului şi o treime din Timiş). O mică zonă, lângă Szeged, a fost atribuită noii Ungarii independente. Aceste graniţe au fost confirmate prin Tratatul de la Versailles din 1919 şi prin Tratatul de la Trianon din 1920. La dizolvarea Austro-Ungariei, delegaţii românilor şi unii dintre delegaţii comunităţilor germane au votat pentru unirea cu România, delegaţii sârbilor, Bunjevac şi alte comunităţi slave şi non-slave (inclusiv unii germani) au votat pentru unirea cu Serbia, în timp ce minoritatea maghiară a rămas loială guvernului de la Budapesta. Nu a mai avut loc vreun alt plebiscit pe lângă aceste declaraţii.

Teritoriul Banatului istoric este în prezent parte din judeţele româneşti Timiş, Caraş- Severin, Arad şi Mehedinţi, provincia autonomă sârbă Vojvodina, districtul oraşului Belgrad şi judeţul maghiar Csongrád.

Harta regiunii Banatului modern

SZEGED, nr 250000 —, popustontatecen O 200000 O Towrevitra 25000 ard 100000 O atare MODERN BANAT =

8   

Regiunea Banat se întinde pe 30.000 km2 şi este împărţită între 3 ţări: România, Serbia şi Ungaria. Partea sârbă a regiunii Banat este situată în partea de nord-est a republicii şi, zona de 8.997 km2 reprezintă circa 12% din suprafaţa totală a Republicii Serbia. Este cea mai mare dintre cele trei districte administrative ale Vojvodinei.

Partea sârbă a Banatului este împărţită în trei districte administrative: nord, centru şi Banatul de sud, cu şaptesprezece municipalităţi şi două comunităţi cu statut de oraş, Pančevo şi Zrenjanin. Partea sârbă a regiunii Banatului este o câmpie prezentând înălţimile Deliblatska Pescara şi Vršac (641 m) în sud, mărginită de cursuri naturale de apă, Dunărea şi Tisa, în sud şi respectiv în vest. Cea mai importantă ramură economică este agricultura, totuşi sunt prezente şi facilităţi industriale. Acestea sunt orientate mai ales către industria alimentară, industria de fabricare a ceramicii şi industria de procesare şi producţie a petrolului şi gazelor. În Banatul sârbesc există mai multe zone protejate: patru Rezervaţii Naturale Speciale (Deliblatska Pescara, Slano Kopovo, Pasnjaci Velike Droplje, Carska Bara), o zonă cu valori naturale excepţionale (munţii Vrsacke) şi câteva parcuri naturale (Ponjavica, Rusanda, Beljanska Bara) şi mai mult de douăzeci de monumente naturale.

Partea română a Banatului, cu 18.966 km2 este împărţită între patru judeţe: Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi (doar o zonă mică în sud-vest) şi în Arad (doar o zonă mică în sudul râului Mureş). Principalele oraşe sunt: Timişoara, Caransebeş, Lugoj, Reşiţa şi Orşova. Regiunea Banatului românesc este formată în principal din câmpie (judeţul Timiş) şi munţi şi păduri (judeţul Caraş - Severin).

Istoria Canalului Bega

Râul Bega are lungimea de 254 km, din care 178 km se află în România şi 76 km în Serbia. Acesta are izvorul în munţii Poiana Ruscăi, la nord-est de Timişoara, parte a Munţilor Carpaţi, şi curge spre Tisa în Serbia şi apoi spre Dunăre.

Canalul Bega este situat în partea de vest a judeţului Timiş şi este unul dintre puţinele cursuri de apă artificiale din România. Are lungimea de 44 km în România şi a fost primul Canal navigabil construit în ţară. Partea navigabilă a Canalului Bega începe în Timişoara, apoi continuă către sud-vest, traversează frontiera româno-sârbă şi continuă în direcţia sud-vest, pe o lungime de încă 72 de km spre râul Tisa. În partea sârbă, Canalul Bega traversează regiunea Banatul de Mijloc şi localităţile Zrenjanin şi Žitište.

Canalul Bega este operaţional de peste 250 de ani. Lucrările la Canalul Bega au început în 1728 şi a fost folosit ca rută de transport a cherestelei pentru construcţii şi pentru drenarea mlaştinilor din jur. În 1760 au fost încheiate construcţia dublei conexiuni între râurile Bega şi Timiş şi lucrările hidrotehnice de la Coştei şi Topolovăţu - Mare şi astfel a fost stabilită o posibilitate de navigare aproape continuă pe Canal. Inginerul olandez Maximilian Fremaut a întocmit proiectul pentru aceste lucrări. Chiar de la început, Canalul a îndeplinit o funcţie hidrologică şi economică importantă în sistemul Bega – Timiş, care acoperă o parte importantă a Regiunii Banatului.

9   

De-a lungul anilor, Canalul a fost extins şi reparat. În 1931 s-a atins vârful navigaţiei ca volum pe Canalul Bega. După al doilea război mondial traficul a scăzut sub 50 tone pe an. Această reducere a fluxului navigaţiei, combinată cu absenţa unei întreţineri regulate, a condus la încetarea traficului pe Canalul Bega, în anul 1958. Acest lucru a avut ca rezultat o deteriorare semnificativă a mediului, în special a calităţii apei.

Reluarea navigaţiei pe Canalul Bega a fost readusă în atenţia autorităţilor după 1990, ca oportunitate de interes regional şi european. Studiul de fezabilitate cu privire la reabilitarea Canalului Bega, realizat cu susţinere financiară de la Guvernul Olandei, a identificat lucrările necesare pentru a revitaliza funcţiile ecologice, hidrologice şi de navigaţie. Un studiu similar a fost realizat de partea sârbă. Deşi Canalul Bega reprezintă pentru Timişoara o oportunitate de dezvoltare economică sustenabilă, acest studiu a rămas în fază de proiect.

Canalul Bega reprezintă un punct de referinţă atât pentru regiunea Banat cât şi pentru oraşele Timişoara şi Zrenjanin, fiind dovada progresului şi civilizaţiei într-un secol când această zonă ar putea concura cu zone vestice din multe puncte de vedere. Timişoara şi Zrenjanin au avut beneficii importante de pe urma Canalului Bega, ca mijloc de transport, înainte de construirea căii ferate.

În prezent, în intravilanul oraşului Timişoara, cu excepţia unor bărci de agrement, doar dragele Administraţiei Bazinale de Apă Banat se deplasează pe Canal cu scopul de a-l curăţa. De asemenea a fost luată în considerare ideea de a conecta Timişoara la sistemul de navigaţie Rin-Main-Dunăre care leagă Marea Nordului cu Marea Neagră. Pentru a redeschide navigaţia pe Canalul Bega şi pentru a intensifica turismul în zonă, trebuie să se pună în aplicare câteva măsuri, iar acestea sunt parte din prezentul proiect.

1.1.2. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ZONEI

Bazinul Banat este mărginit de Serbia la vest şi Ungaria la nord-vest. Acesta acoperă o suprafaţă de 18.320 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 7,7% din suprafaţa României şi include şapte bazine de recepţie mai mici: Aranca, Bega, Timis, Caraş, Nera, Cerna şi Dunărea (zonele limitrofe), toate sub-bazinele fluviului Dunărea. Din cele 7 sub- bazine, sub-bazinele râurilor Timiş şi Bega sunt cele mai mari. Râul Timiş are o lungime de aproximativ 240 km şi un bazin hidrografic de circa 5.673 km2.

Geografia: poziţia geografică a râului Bega şi diversitatea condiţiilor naturale determină atât caracteristicile principale ale climatului, cât şi efectele locale. Canalul Bega în Timişoara se află la o altitudine de 90 m în sud-estul Câmpiei Banatului, parte a Câmpiei Panonice. În trecut apele râurilor Timiș și Bega formau o mlaştină, iar terenul era frecvent inundat. Timişoara s-a dezvoltat într-unul din puţinele locuri unde mlaştinile puteau fi traversate. Acestea au constituit o protecţie naturală în jurul fortăreţei timp îndelungat, dar datorită climatului umed şi insalubru au favorizat şi proliferarea unor epidemii de ciumă şi holeră care au menţinut numărul locuitorilor relativ redus şi au împiedicat semnificativ dezvoltarea oraşului.

10   

De-a lungul timpului, râurile din zonă au fost regularizate, îndiguite şi deviate. Datorită acestor proiecte hidrotehnice realizate în secolul al XVIII-lea, oraşul nu mai este situat pe râul Timiş, ci pe Canalul Bega.

Această îmbunătăţire a terenului a devenit ireversibilă prin construirea Canalului Bega (începută în 1728) şi prin desecarea completă a mlaştinilor înconjurătoare. Cernoziomul bogat şi pânza de apă freatică la adâncime redusă, fac această regiune agricolă deosebit de fertilă. Aceasta este o zonă relativ activă seismic în care au fost înregistrate cutremure de până la 6 grade pe scara Richter.

Clima este temperat-continentală, cu uşoare influenţe mediteraneene, se încadrează în climatul continental de tranziţie cu influenţe ale climatului submediteranean și se caracterizează prin diversitatea şi neregularitatea proceselor atmosferice. În această zonă se prezintă diferenţe mici între temperaturile maxime şi minime şi o cantitate adecvată de precipitaţii tot timpul anului. Precipitaţiile cad neregulat, fiind variabile la nivel anual, crescând gradat de la vest la est. Vântul bate în câmpie dominant spre nord. Frecvente sunt vânturile din N-E, uneori înregistrându-se furtuni cu caracter ciclonic dinspre V-S-V.

Comunităţi traversate de Canalul râului Bega în România:

TIMIŞOARA: este oraşul capitală a judeţului Timiş, situată în vestul României. Unul dintre cele mai mari oraşe din România (al treilea oraş ca număr de locuitori din ţară, în anul 2011), cu o populaţie de 319.279 locuitori, Timişoara este considerată capitala neoficială a regiunii istorice Banat. Este principalul centru social, economic şi cultural din partea de vest a României. Oraşul candidează să devină în 2021 Capitala Europeană a Culturii.

A fost primul oraş din Europa continentală şi al doilea oraş din lume iluminat public electric cu lămpi în 1884. A fost al doilea oraş european şi primul din ţară cu tramvaie trase de cai în 1869. După război, odată cu proclamarea Republicii Populare Române, Timişoara, alături de întreaga ţară a trecut printr-un proces dureros de sovietizare, urmat de sistematizare pe principii comuniste. Populaţia oraşului s-a triplat între 1948 şi 1992. În Decembrie 1989, Timişoara a fost scena unor proteste de masă în stradă care au generat Revoluţia Română din 1989.

Economia – Timişoara a fost un centru economic important încă din secolul al XVIII-lea când a fost instaurată administraţia habsburgică. Datorită colonizării austriece, a diversităţii etnice şi religioase şi a legilor inovative, economia a început să se dezvolte. Tehnicienii şi meşteşugarii care s-au stabilit în oraş au fondat bresle şi au contribuit la dezvoltarea economiei oraşului. De remarcat că în anul 1717 în Timişoara a fost înfiinţată prima fabrică de bere din România. În timpul Revoluţiei Industriale, au fost introduse numeroase inovaţii moderne. Râul Bega a fost transformat în Canal în această perioadă. A fost primul Canal navigabil de pe teritoriul prezent al României. Astfel Timişoara era în contact cu Europa – şi chiar şi cu restul lumii – prin Dunăre până la Marea Neagră, ceea ce a condus la dezvoltarea comerţului. În secolul al XIX-lea, sistemul de căi ferate din Regatul Ungariei a ajuns şi la Timişoara.

11   

Timişoara a fost primul oraş din ţară, în afară de București, cu legături aeriene internaţionale prin Aeroportul Internaţional, ca urmare un quasi boom economic a prins formă, ca rezultat al investiţiilor străine, în special în sectoarele high-tech.

Industrie – Activităţile industriale s-au dezvoltat istoric în Evul Mediu – când Timişoara a fost piaţă de desfacere şi sediu al meşteşugarilor şi al micilor comercianţi – culminând cu marile unităţi industriale care există în prezent. În pofida declinului, după 1989, unele dintre industriile bine reprezentate în Timişoara continuă să furnizeze circa 5% din producţia industrială a ţării. Acestea includ sub-sectoare, cum ar fi industria uşoară, textilă şi de încălţăminte, dar şi unele industrii noi şi dinamice: industria software, telecomunicaţii şi constructoare de maşini.

Ca o confirmare a modernizării infrastructurii de comunicaţii, conform Net Index Report de la sfârşitul primei jumătăţi a anului 2013, Timişoara este oraşul cu cea mai mare viteză de download din lume—89.91 Mbit/s.

Cultura şi viaţa contemporană – În centrul oraşului se află numeroase clădiri de patrimonu din era Imperiului Austriac. Oraşul vechi are mai multe zone istorice. Acestea sunt: Cetate (Belváros în maghiară, Innere Stadt în germană), Iosefin (Józsefváros, Josephstadt), Elisabetin (Erzsébetváros, Elisabethstadt), Fabric (Gyárváros, Fabrikstadt). Orasul are trei muzee, trei teatre, opera și filarmonică, precum si un număr semnificativ de galerii de artă Orașul ofera nenumărate oportunităţi de relaxare și petrecere a timpului liber în numeroase restaurante, cluburi şi baruri, multe dintre ele deschise în ultimii ani în vechea Piaţă Baroc (Piaţa Unirii).

Educaţie – Timişoara are patru universităţi publice: Universitatea de Vest, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea „Victor Babeş” de Medicină şi Farmacie din Timişoara, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului și trei universităţi private: Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Universitatea “Tibiscus”, Universitatea “Ioan Slavici”.

Sporturi - Caiac-canoe, canotaj, rugby, fotbal, handbal, baschet, volei, atletism, gimnastică, înot, judo, karate, box, kick-box, wrestling, ciclism şi multe altele.

SÂNMIHAIU ROMÂN, Sânmihaiu German, Utvin, suprafaţă: 7.526 ha, intravilan: 564,54 ha, extravilan: 6.961,46 ha, populaţie: 5.596 locuitori. Activităţi specifice: agricultură, creşterea animalelor, industrie alimentară, industria materialelor de construcţii, comerţ. Atracţii turistice: Băile Termale din Sânmihaiu German: http://www.strand-termal.ro/ cu spaţii de cazare pentru sezonul de vară; Ecluza de la Sânmihaiu Român pe Canalul Bega, bisericile ortodoxă şi catolică. Evenimente locale: Ruga, Festivalul Şorocarilor.

CENEI, Bobda, suprafaţă: 6.013 ha, intravilan: 275 ha, extravilan: 5.738 ha, populaţie: 2.537 locuitori. Activităţi: agricultură, creşterea animalelor, comerţ. Atracţii turistice Cenei: Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Romano-Catolică - 110 ani vechime; Muzeul Etnografic – Biliana Rankov; Bobda: Ruinele Bisericii Romano-Catolice şi Mausoleul; Biserica ortodoxă română; Casa unde s-a născut pictorul Stefan Jäger; Casa memorială

12   

Dušan Vasiljev (poet); Râul Bega Veche: Canale de pescuit şi iazuri. Evenimente locale: Ruga de la Cenei 26 Iulie şi 15 August, Ruga de la Bobda de Rusalii. UIVAR, Răuţi, Pustiniş, Sînmartinul Maghiar, suprafaţă: 10.816,08 ha, intravilan: 441,78 ha, extravilan: 10374,3 ha, Populaţie: 2.718 locuitori. Activităţi: agricultură, creşterea animalelor, industrie electrotehnică. Atracţii turistice: Sit-ul arheologic Uivar: neolitic, epoca de bronz şi de fier, vestigii daco-romane, vestigii medievale timpurii: 2 cimitire medievale din secolele XII-XIV, punct muzeistic, ecluza de la Uivar, bisericile Romano-Catolică şi Ortodoxă, evenimente locale: Ruga.

OTELEC, Iohanisfeld (Ionel), suprafaţă: 8.314 ha, intravilan: 272 ha, extravilan: 7.042 ha, populaţie: 1.737 locuitori. Activităţi: vânătoare, agricultură, comerţ, pescuit. Atracţii turistice: Biserica romano-catolică Otelec, Biserica romano-catolică Iohanisfeld, Poarta secuilor din biserica catolică din Otelec. Evenimente locale: Pomul de Mai Otelec (1 Mai), Ruga Iohanisfeld 29 Iunie şi Cupa la fotbal, Ruga Otelec 14 Septembrie – Cupa la fotbal ÚJ SZÓ.

Comunităţi traversate de Canalul râului Bega în Serbia:

ŽITIŠTE este un oraş şi comunitate în Districtul Banatului Central din Vojvodina şi Serbia. Municipalitatea are 16.786 locuitori şi o suprafaţă de 525 km2. Zona Žitište include oraşul Žitište şi următoarele sate: Banatski Dvor, Banatsko Višnjićevo, Banatsko Karađorđevo, Žitište, Međa, Novi Itebej, Ravni Topolovac, Srpski Itebej, Torak, Torda, Hetin, Čestereg. Centrul zonei este oraşul Žitište. Zonele administrative învecinate sunt: Kikinda, Nova Crnja, Zrenjanin, Sečanj şi graniţa română în est. Zona are 10 şcoli primare. În structura economică a zonei Zitiste, ramurile care domină sunt: agricultura şi industria de procesare. Există de asemenea firme implicate în managementul resurselor de apă, construcţii, transport şi comunicaţii.

ZRENJANIN: (Becicherecu Mare în limba română) este centrul administrativ al Districtului Banatului Central al Serbiei. În 2002, populaţia oraşului a fost de 79.773, în timp ce zona Zrenjanin avea 132.051 locuitori. Zrenjanin este cel mai mare oraş din Banatul Sârbesc, cel de al treilea oraş ca mărime din Vojvodina (după Novi Sad şi Subotica) şi al şaselea oraş ca mărime din Serbia. Existenţa sa de aproape şapte secole, a fost atestată ca aşezare sub numele de Becskerek prin documente istorice încă din 1326. Cooperarea economică, ştiinţifică şi culturală între Zrenjanin şi Timișoara este la cel mai înalt nivel şi cele două oraşe sunt recunoscute oficial ca “oraşe surori”. În 2007 a fost declarat Oraşul Viitorului, iar în 2008, Banca Mondială l-a ierarhizat pe primul locul între oraşele din Serbia din punct de vedere al organizării generale a mediului de afaceri. În doar doi ani, Zrenjanin a încheiat peste 20 de contracte cu societăţi naţionale şi străine pentru investiţii în industrii „verzi”, în valoare de peste 400 milioane Euro. S-au dezvoltat numeroase ramuri industriale, iar cele mai importante sunt următoarele: industria alimentară, industria textilă şi a pielăriei, industria metalelor, industria chimică, producţia de petrol şi gaze naturale, inginerie civilă, trafic / transport. Noi zone industriale au apărut în perimetrul oraşului, şi produsele sunt livrate din Zrenjanin în Europa şi în lume: textile, maşini, produse alimentare, chimice, electrice, farmaceutice, etc.

13   

Informaţii referitoare la sursele de apă privind bazinul Canalului Bega

Studiul de caz românesc este un exemplu al unuia dintre cele complexe scenarii de management integrat al resurselor de apă și de coordonare a unor cerinţe socio- economice şi ecologice puternic conflictuale. Oraşul Timişoara este localizat în Bazinul Banat în zona de câmpie a Dunării de mijloc şi include zone mlăştinoase care au fost secate încă din secolul al XVII-lea. Nevoile socio-economice erau generate în principal de agricultură (cu solurile sale fertile) şi de transportul intern pe apă (localizat în sistemul de Canale Dunăre-Tisa-Dunăre). Totuşi ca şi câmpie inundabilă fertilă aceasta este supusă riscului de inundaţii, iar drenajele şi sistemele de apărare împotriva inundaţiilor au redus cantitatea de apă naturală, crescând necesarul de irigaţii în viitor, continuând desecarea mlaştinilor rămase.

Furnizorul de apă potabilă din Timişoara, AQUATIM, derula tradiţional o activitate profitabilă centrată în specia pe zona urbană de densitate mare a populaţiei. Prin extinderea ariei administrate la nivelul întregului judeţ Timiş, densitatea populaţiei fiind mult mai mică, profitul AQUATIM s-a redus corespunzător. AQUATIM se alimentează in mare parte din apa din Canalul Bega si nu are acces la surse de apă proaspătă de buna calitate. De asemenea, toate resursele de apă necesită pompare şi tratare, ceea ce duce la creșterea costurilor de operare.

Harta generală a zonei BANAT (ilustrând zonele bazinelor râurilor

Bega şi Timiş şi graniţa româno-sârbă)

Societatea publică de Management a Apelor „Vode Vojvodine” a fost înfiinţată de Provincia Autonomă Vojvodina pentru a realiza managementul integrat al resurselor de apă ale Vojvodinei. Canalele sistemului hidrotehnic Dunăre-Tisa-Dunăre, trec prin aproape toate aşezările sau în proximitatea lor. Reţeaua de Canale navigabile din Vojvodina este parte integrantă a sistemului hidrologic Dunăre-Tisa-Dunăre, acoperind districtele Backa şi Banat şi conectează, aşa cum denotă numele, Dunărea cu Tisa. Secţiunea Banat a sistemului hidrologic este în întregime alimentată gravitaţional, iar în acest

Map of the General BANAT Area (showing the watershea areas of the Bega & Timis Rivers & SerbialRomania Border) x _ CIA BEGA VECHE ari & BEGA _

14   

scop, a fost construit barajul pe râul Tisa lângă Becej, pentru a permite gravitaţiei să alimenteze cu apă Canalul. Principalul Canal din Banat Sărbesc traversează de asemenea mai multe cursuri naturale de apă care pornesc din România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sistemul hidrologic Dunăre-Tisa-Dunăre 

Acordurile legale şi normativele pentru managementul apei în România

Principala lege privind apa este Legea Apei nr. 107/1996, adoptată în 1996 (modificată) şi rămâne piesa centrală a legislaţiei apei din România. Privind managementul resurselor de apă, următorul act normativ ca importanţă este Ordonanţa de Urgenţă nr. 107/2002, de înfiinţare a organismului naţional de administrare a apelor („Administraţia Naţională a Apelor Române”), iar această Ordonanţă de Urgenţă a fost confirmată ulterior prin Legea 404/2003 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale a Apelor Române în 2003.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 107/2007 şi Legea 404/2003 au fondat Apele Române ca entitate publică autonomă sub conducerea Ministerului Mediului şi Pădurilor, şi îi alocă următoarele sarcini principale:

 Implementarea politicii şi strategiei naţionale pentru managementul cantitativ şi calitativ al resurselor de apă şi implementarea programului naţional privind

)SNIA EGOVINA

 

legis suste

 Mana apă;

 Mana pote indus

Structu manage Europen prin leg acestor de Man

slaţia sau enabil al re

agementul

agementul enţialul lor stria apei.

ura organiz ementul a ne privind ge pentru r 11 Planur agement a

Ved

armoniza esurselor d

şi exploat

şi utiliza r natural ş

zaţională 11 sub-baz Apele, un fiecare din

ri de Manag al Apelor (a

dere general

Harta top bazinu

rea ei cu de apă;

tarea siste

area resur şi dezvolta

Apele Ro zine din Ro Plan de M ntre cele 1 gement a B adoptat în

ă a regiunii B

pografică a ului Banat

u Directive

emelor naţi

selor de a area organ

omâne inc omânia, şi

Managemen 11 bazine. Bazinului p 2011).

Banat inclusi

Har

ele UE în

ionale pub

apă de su nismului na

lude Direc în contex

nt al Bazinu Ulterior a pentru a fi

iv râul Timiş

rta destinaţie din bazin

n domeniu

blice de inf

uprafaţă ş aţional de

ctorate re tul Directi ului a fost a fost defin încorpora

şi fluviul Du

ei terenului ul Banat

ul manage

frastructur

şi de adân cunoştinţ

esponsabile vei Cadru pregătit ş nitivată o t în Planul

nărea

15

ementului

ră pentru

ncime cu ţe pentru

e pentru a Uniunii şi adoptat sinteză a l Naţional

HUNGARY E n =
ORE
ERBIA
TE
LAS SEVERIN
ma Bere Sera

16   

Acordurile legale şi normativele pentru managementul apei în Republica Serbia

Conform Legii Apelor („Monitorul Oficial al Republicii Serbia“ numărul 30/2012 şi 93/2012) utilizarea apei include:

 Apele de suprafaţă şi subterane pentru asigurarea de apă potabilă, apă pentru uz sanitar şi menajer, apă pentru nevoi industriale şi apă pentru alte scopuri;

 Apă pentru irigaţii;  Hidrocentrale pentru generarea de curent electric şi funcţionarea dispozitivelor;  Apă pentru pescuit;  Apă pentru navigaţie;  Apă pentru sporturi, activităţi recreative şi turism. Apa trebuie să fie utilizată economic şi eficient. Fiecare utilizator trebuie să folosească apa într-un mod care să nu obstrucţioneze dreptul altora la utilizarea apei şi/sau să compromită obiectivele de mediu. Utilizarea apei pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei, pentru nevoi sanitare şi menajere, hrănirea animalelor, sau pentru apărarea naţională trebuie să aibă prioritate în faţa altor destinaţii de utilizare a apei.

Conform Legii Apei: utilizarea generală a apei are loc fără un tratament prealabil, sau fără utilizarea unor dispozitive speciale (pompe, unităţi de vacuum şi altele) sau ridicarea unor turnuri de apă, pentru:

 Apă potabilă;  Apă menajeră şi pentru efectivul de animale;  Apă pentru nevoi sanitare şi menajere;  Recreere, inclusiv îmbăiere;  Stingerea incendiilor;  Navigaţie.

Master Plan pentru Ape – Reglementarea pentru aprobarea Master Planului pentru Ape al Republicii Serbia „Monitorul Oficial al Republicii Serbia “ numărul 11/2002), defineşte bazele unei strategii pentru utilizarea apei, protecţia apei şi protecţie împotriva inundaţiilor pe teritoriul Republicii Serbia care este considerat o „zonă unică de management al apei”.

Strategia Naţională pentru Utilizare Sustenabilă a Resurselor Naturale („Monitorul Oficial al Republicii Serbia“ numărul 33/2012), defineşte planificarea strategică pentru utilizare sustenabilă a resurselor naturale şi managementul apelor reziduale în Republica Serbia.

17   

Provocări privind managementul apei în bazinul hidrografic Banat

Bazinul inferior al râului Timiş este zona cea mai expusă la inundaţii din regiunea Banat (aşa cum ilustrează figura de mai jos).

Această zonă constă mai mult în bălţi şi mlaştini. Totuşi în secolul al XVIII-lea, au fost realizate lucrări de inginerie civilă pentru a asigura drenajul, protecţia împotriva inundaţiilor şi pentru a facilita navigaţia pe cursurile de apă interne. Mai târziu, în anii 70, a fost realizată o altă serie de lucrări de inginerie civilă, constând mai ales în baraje, rezervoare, diguri şi marşe pentru a reţine apele în vederea controlului inundaţiilor.

În istoria recentă, judeţul Timiş a avut 5 inundaţii grave (în 1996, 1999, 2000, 2005 şi 2006). Inundaţiile din 1999 (cauzate de topirea zăpezii şi de ploi abundente) şi inundaţia din 2006 (datorată doar precipitaţiilor abundente) având o periodicitate de 20 de ani (prezenţă 5%) au fost serioase, dar şi inundaţiile din 2000 şi 2005 au fost cele mai grave şi au avut loc atât în România cât şi în Serbia.

Inundaţia din 2000 s-a calculat că are o periodicitate de aproximativ 100 de ani (frecvenţă 1%) şi a fost cauzată de o combinaţie de factori: topirea zăpezii, soluri saturate şi ploi abundente. Valul inundaţiei a rupt două diguri (unul în zona Lugoj şi unul lângă graniţa sârbă) care au fost ulterior întărite.

Harta riscului de inundaţii pentru regiunea Banat

“Flood Risk Map for îhe Banat Basin

18   

Totuşi în 2005, ploi abundente şi solurile saturate au determinat o serie de 5 ruperi de diguri, iar nivelul apelor nu a scăzut timp de aproximativ trei săptămâni cauzând inundaţii grave în judeţul Timiş (vezi figura de mai jos), o suprafaţă de 30.000 ha fiind inundată timp de trei luni.

Agricultură, irigaţii şi desecări în judeţul Timiş

Suprafaţa totală a judeţului Timiş este de 869.665 ha, din care 80,4% (699.470 ha) este teren agricol. Celelalte zone ne-agricole sunt: pădure (12,5%) sau 109.059 ha, zone urbane (2.7%) sau 23.312 ha, şi suprafeţe cu altă destinaţie 37,824 ha sau 4.4% (ex. cursuri de apă, drumuri, căi ferate etc.).

Destinaţia terenurilor agricole din judeţul Timiş - 699.470 ha:

 530.781 ha (76%) - pentru culturi (cereale, legume, plante oleaginoase, cartofi, legume, fructe (pepeni şi pepeni galbeni) şi furaje;

 13.703 ha (2%) - podgorii şi livezi;

 154.986 ha (22%) - păşune pentru animale şi pajişti (efectiv în 2010: 49.461 vite, 729.284 porci, 645.803 oi, 22.552 capre, 9.732 cai, 133.818 păsări).

Conform Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, judeţul Timiş are două tipuri de sisteme de irigaţii (a se vedea figura de mai jos):

 15.870 ha din care 9.745 ha sunt sisteme mari organizate cu acordul utilizatorului, plus 6125 ha cu aranjamente locale.

 100.000 ha irigaţii şi sub-irigaţii prin inundarea unor părţi din suprafaţa reţelei de

TIARTA. CITEVOLUTIA INUNDATIILOR ST FEECTET.F ACESTORA -2005 Floods within the Timis County Borders

19   

desecare (care acoperă 450.000 ha – a se vedea mai jos) în timpul perioadei de creştere şi în perioade de deficit de apă.

Suprafaţa judeţului cu amenajări de desecare acoperă 450.000 ha din care 2/3 necesită pompare şi numai 1/3 sunt gravitaţionale; sistemul fiind proiectat pentru evacuarea excesului de apă de suprafaţă din zonele agricole în perioadele cu exces şi să faciliteze irigarea prin inundaţie în perioadele de deficit de apă aşa cum este descris mai sus.

Amenajări de irigare şi desecare în Judeţul Timiş

În Serbia, alimentarea cu apă din prezent este bazată pe exploatarea pânzei freatice din stratul freatic de apă minerală, puţuri la izvoarele de apă din nord-vestul oraşului Zrenjanin, cu un total de 34 de puţuri.

În nord-vest, în zona învecinată a oraşului Zrenjanin, există un grup de 30 de puţuri, şi patru alte puţuri în alte locaţii din apropierea oraşului (Bagljaš, Mužlja, Mlekoprodukt, Zeleno Polje).

Agricultură, irigaţii şi desecări în provincia Vojvodina

Terenul agricol în Vojvodina este de 1.747 milioane hectare, ceea ce reprezintă 35% din totalul terenului agricol din Serbia. Terenul arabil şi grădinile acoperă 1.578 milioane ha (39% din totalul terenului arabil din Serbia), 18.000 ha sunt livezi şi aproximativ 10.000 ha sunt podgorii. Cultivarea terenului arabil este dominată de cereale, plantate pe 66% din întreg terenul. Cerealele sunt urmate de culturi de oleaginoase (22%), legume (5%) şi furaje (5%). În ultimii ani a existat o tendinţă de creştere a suprafeţelor cu culturi de oleaginoase (soia în special) în detrimentul cerealelor, deşi tendinţa este de scădere în domeniul legumelor şi furajelor, mai ales datorită tendinţelor negative din domeniul zootehniei. Vojvodina reuneşte 53,24% din suprafaţa totală cultivată cu cereale în Serbia, 91,81% din culturile de oleaginoase,

NONE SCRTACE ARTANGENETS 4 7 AND APRASGEMENTS( IN IMAGES TIME COUNT Irrigation & Drainage Arrangemenis în Timiş County

20   

25,36% din culturile legumicole şi 16,26% din culturile de plante furajere (Biroul de Statistică 2010).

Irigarea a devenit o măsură indispensabilă şi nu auxiliară în Vojvodina. Se poate spune că regiunea este bogată în apă şi are o reţea hidrologică relativ densă, dar o caracteristică importantă este cantitatea mare de ape de tranzit. În prezent sunt irigate circa 40.000 ha. Aceste zone care au disponibile surse de apă, cursuri de apă de suprafaţă primare şi acumulări, contribuie la creşterea culturilor, cerealelor şi legumelor.

Săparea Canalelor care pot contribui la regularizarea râurilor, a facilitat transformarea a peste 1/3 din regiunea Vojvodina în teren arabil. În prezent regiunea Vojvodina are o reţea densă de Canale, utilizate mai ales pentru colectarea şi canalizarea excesului de apă din regiune, deşi tot mai frecvent sunt utilizate şi pentru furnizarea de apă pentru irigaţii. Circa 60% din sistemele de drenare gravitează în cursuri naturale de ape iar restul serveşte pentru a evacua excesul de ape colectate în Reţeaua de Bază de Canale a Sistemului hidrologic Dunăre-Tisa-Dunăre (BCN HS DTD).

Transportul fluvial intern

Canalul Bega a fost construit între 1728 şi 1760, în scopul transportului intern pe apă şi leagă oraşul Timişoara de principalele căi de navigaţie ale Sistemului de Canale Dunăre-Tisa-Dunăre.

Harta Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre şi legătura lui cu Timişoara prin Canalul Bega

Canalul Bega are lungimea de 115 km şi a fost proiectat pentru barje până la 700 tone şi trece prin centrul oraşului Timişoara. Prin construcţia lui s-a asigurat desecarea şi lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor. Prin aceste lucrări s-au desecat bălţile şi mlaştinile din zonă şi s-a schimbat natura zonei pentru a fi adecvată dezvoltării socio- economice, destinaţii pe care le are şi în prezent. Canalul Bega reprezintă doar o mică

România / Rumănien perna ra DANUBE-TISA-DANUBE (DTD) CANAL SYSTEM — “Map of the Danube-Tisa-Danube (DTD) Canal & is link to Timisoara via the Bega Canal

21   

parte din sistemul hidro-tehnic DTD – şi nu se mai foloseşte pentru navigaţie, fiind în mare parte colmatat şi având infrastructura hidrotehnică nefuncţională.

Canalul Bega este clasificat ca parte a Acordului European privind Principalele Cursuri de Apă de Importanţă Internaţională al Comisiei Economice a O.N.U. ca ramură a „trunchiului de cursuri de apă” E80 şi E10, care conectează Le Havre / Rotterdam la Marea Neagră. Cursul de apă Bega poate fi clasificat după cum urmează:

 Secţiunea inferioară de la Tisa la Klek (inclusiv ecluzele Stajicevo): curs de apă PIANC clasa III (până la 1000 tone). În comparaţie, Dunărea este un curs de apă clasa IV;

 Secţiunea superioară de la Klek la Timişoara: curs de apă PIANC clasa II pentru ambarcaţiuni de 500 tone.

În funcţie de evoluţia pe termen scurt şi mediu a volumului transportului de marfă pe Canal, acesta poate fi lărgit pentru a primi ambarcaţiuni cu o capacitate de transport de 1.000 tone sau mai mult.

Facilităţile de navigaţie (docuri, locuri de amarare etc.) de-a lungul Canalului sunt reduse, vechi şi necesită modernizare. Nu există marcaje pe Canal, iar bornarea kilometrilor lipseşte sau sunt ascunse de vegetaţie. Bazinele de întoarcere pentru ambarcaţiuni sunt prea mici şi necesită să fie adâncite.

Părţile superioare ale digurilor Canalului din oraşul Timişoara au protecţii ale pantelor constând în plăci de ciment (dale). Calitatea digului de protecţie variază. În părţile mai vechi, plăcile de beton au o grosime de 20 cm. La părţile recent reconstruite ale protecţiilor digurilor, dalele au o grosime de doar 8 cm. Secţiuni ale Canalului prevăzute cu dale de 8 cm prezintă deteriorări considerabile.

Digurile Canalului în aval de Timişoara sunt echipate cu „protecţii ecologice ale digurilor”. Sălciile şi tufişurile reţin solul pe digului Canalului. Trestia şi stuful nu doar opresc eroziunea, ci contribuie şi la sedimentarea aluviunilor transportate de apa Canalului Bega. Astfel, de-a lungul anilor, lăţimea Canalului s-a redus considerabil în unele părţi. Totuşi acest tip de protecţie naturală a digurilor trebuie menţinut, pentru a da râului un aspect plăcut din punct de vedere turistic.

Probleme de mediu de-a lungul Canalului Bega

Aspectele de mediu privind râul/Canalul Bega au fost analizate într-o serie de studii, toate aceste studii subliniază starea avansată de poluare. În acest capitol este prezentată o scurtă descriere a rezultatelor acestor studii.

Apele de suprafaţă au devenit foarte poluate datorită factorilor antropogenici cum ar fi: industria, deversarea reziduurilor şi a apelor uzate, a deşeurilor şi substanţelor chimice, dar se datorează şi altor factori ca de exemplu: inundaţii şi defrişări.

Indicatorul bacterian de calitate a sedimentelor în râul Bega variază în funcţie de fiecare punct de prelevare. Are valori între 1.701 şi 2.049 pe râul Timiş şi 1.678-2.047 pe râul Bega. Cantitatea mare de uree identificată în zona satului Coştei arată că în zonă este prezentă poluarea fecalogenică de la gunoiul de grajd din zonă.

 

Există m referă apelor provine sunt: ag Supra-f de nitra

Exempl fotogra

Peş

Sedime

Cursul curgere adâncim artificia cu elem Deşeuri

În trecu poluare

mai multe la industri uzate în r

e din descă gricultura fertilizarea aţi în apele

le de polua afiile recen

şti morţi la b

Spumă

entarea fu

Canalului e rapidă c mea apei. ală de sed mente rez ile nu au p

ut, activită ea apei şi

cauze pen ie şi toate râuri, guno ărcarea de intensivă,

a contribui e subteran

are curent nte de mai

barajul Sânm

ă la barajul U

ndului Can

Bega este care se v Deşeurile d imente. D zultate di

putut fi dez

ăţile din i sedimente

ntru poluar e ramurile oiul de gra ape rezidu deşeurile e atât la e e şi acidifi

tă a Canalu jos.

mihaiu Român

Uivar

nalului şi p

în genera varsă în C de la staţia eşeurile de n procesu zafectate î

ndustria g elor Canalu

rea apei. U acesteia.

ajd şi subs uale. Cauz animaliere

entropizare icarea solu

ului Bega î

n P

poluarea s

al lent, sed Canal s-au a de apă p e la filtre

ul de puri în mod eco

rea şi cele ului Bega.

Una dintre A doua ca stanţele ch ele contam e, ploile şi ea apelor d ului, precum

în aval de

Peturi și polu

B

sedimente

dimentele depus ai

potabilă a s conţin sed ificare, m ologic şi au

e agricole În prezent

ele şi cea a importan himice. Po minării ape levigaţia c de suprafa m şi la em

Timişoara

uare la baraj

Bega la baraj

lor

transporta ici şi au societăţi Aq dimente di

mai ales su u fost deve

au contrib t poluarea

a mai impo nţă este de oluarea râu ei cu aceşti compuşilor ţă şi la acu anarea de

sunt prez

ul Sânmihaiu

ul Itebej

ate de afl redus con quatim sun in Canal co ulfat de a rsate în Ca

buit semni din acest

22

ortantă se eversarea ului Bega i compuşi r de azot. umularea gaze.

entate în

u Român

luenţii cu nsiderabil nt o sursă ombinate aluminiu. anal.

ficativ la e surse a

“Wu
Lui: E

23   

fost redusă, ca urmare poluarea din Timişoara, deşeurile de la canalizare şi de la instalaţia de tratare a apei au devenit principalii agenţi de poluare. Datorită faptului că instalaţia de epurare a deşeurilor a fost reabilitată, componentele corespunzătoare ale reziduurilor ar trebui să fie mai reduse. Totuşi acest aspect trebuie să fie cuantificat.

Aşa cum s-a informat echipa de proiect, lucrările de dragare au fost încheiate în jurul anului 2011 şi nu sunt efectuate lucrări periodice de curăţare a Canalului. Se pot observa dovezi clare de sedimentare de-a lungul Canalului în Timişoara şi în aval.

Sedimentele intră în Canalul Bega în România prin tributarii din zonele de deal din estul bazinului râului şi din surse antropogenice cum ar fi apa potabilă a oraşului Timişoara. În partea Sârbă a Canalului, este un flux limitat de deversări antropogenice şi de sedimente naturale în Canal. Viteza de curgere în Canal este destul de redusă pentru a facilita sedimentarea.

În Serbia, datorită perioadelor îndelungi de sedimentare netratată şi poluare, Canalele sunt prea mici pentru navigaţie și în plus sunt periculoase pentru îmbăiere. Ministerul Protecţiei Mediului din Serbia a inclus Canalul pe lista „celor trei pete negre din ţară”. Poluarea Canalului a început în a doua jumătate a secolului XX cu deversări de deşeuri în apele lui. Conform unui număr semnificativ de cercetători, Canalul este considerat unul dintre cele mai poluate rezervoare din Europa şi reprezintă pericol pentru sănătatea populaţiei care locuieşte în aşezările învecinate. Pe fundul Canalului se află 400.000 tone de aluviuni care conţin metale grele şi deşeuri petroliere care ajung de asemenea prin râurile conectate de Canal în Dunăre şi în Tisa. În 2008 Ministrul Protecţiei Mediului din Serbia a semnat un Memorandum pentru curăţarea Canalului.

1.1.3. POPULAŢIA ŞI DEMOGRAFIA ZONEI ROMÂNO – SÂRBE A CANALULUI BEGA

Analiza situaţiei curente a arealului româno – sârb a Canalului Bega, din perspectiva valorificării a potenţialului turistic al Canalului Bega trebuie completată printr-o analiză a populaţiei acestui areal şi a demografiei aferente.

Astfel, prin analiza populaţiei şi a demografiei arealului româno – sârb a Canalului Bega se prezintă şi se analizează date specifice privind:

 bazinul demografic existent şi distribuţia geografică a acestuia, în scopul evidenţierii gradului de concentrare a populaţiei în jurul aşezărilor existente în arealul definit;

 analiza în structură a bazinului demografic existent, pe grupe de vârstă și etnii, în scopul surprinderii caracteristicilor şi diversităţii populaţiei din acest areal.

Canalul Bega, porneşte de la Timişoara, spre sud-vest, până la Zrenjanin, şi străbate următoarele aşezări:

 pe teritoriul României: o Timişoara; o comuna Sânmihaiu Român; o comuna Uivar;

 

 pe

Conform arealul

Distribu absolut populaţ 29,86%

Româ

Serbi

Surs Instit

St

Cea ma întregu zona ar

o com

teritoriul S o Zitis o Zren

m ultimulu lui Canalul

uţia geogra te, pe un ţiei pe pa

% pe partea

ânia

Tim com com com

a

Zitis Loca Zitis Zren Loca Zren

a: Date prelu tutul Naţiona tatistică al R

ai mare c lui areal, rondată afe

Sursa: Dat

co O 0

Zit 0,

L

Z

muna Otelec

Serbiei: ste, cu loca njanin, cu

ui recensăm lui Bega îi

afică a pop nităţile ad artea româ a sârbeasc

ișoara muna Sânmih muna Uivar muna Otelec ste alităţile aro ste njanin alităţile aro njanin

ucrate ale re al de Statistic Republicii Ser

concentraţi se regăseș erentă, avâ

te prelucrate anulu

comuna Uivar 0,52%

omuna Otelec 0,32%

tiste ,62%

ocalităţile arondate Zitiste 2,97%

Zrenjanin 16,29%

L

c;

alităţile ar localităţile

mânt, efec corespund

pulaţiei ar dministrativ ână a Cana că a Canalu

haiu Român

c

ondate unită

ondate unită

ecensămintel că al Români rbia, http://

ie a popu ște în mun ând o pond

e ale recensă ui 2011, Instit

comuna Sânmihai

Român 1,30%

Localităţile arondate Zrenjanin

9,98%

rondate; e arondate

tuat în am de o popu

realului rom ve străbăt alului Beg ului.

n

ăţii adminis

ăţii adminis

lor populaţie iei, http://w

/webrzs.stat.

laţiei, în icipiul Tim dere de 26

ămintelor po tutul Naţiona

a iu

e.

mbele ţări v laţie total

mâno – sâr tute, rele a de 70,1

strative

strative

Total ei României ș www.recensa .gov.rs/WebS

pondere d mișoara. Ur ,27%.

pulaţiei Rom al de Statisti

vecine, la n lă de 469.5

rb a Canal evă ponde 4%, respe

319. 6. 2. 1. 2.

13.

76.

46.

469. și Serbie, la n amantromani Site/Public/

de 68%, re rmătoarea

mâniei și Serb ică al Român

Tim 6

nivelul anu 555 perso

lului Bega, erea majo ectiv o pon

- 279

3 121 453 499 903

1 938

511

851

555 4 nivelul anulu ia.ro și Instit ReportView.

elativ la p este Zren

biei, la nivelu niei,

mișoara 8,00%

24

ului 2011, ane.

, în sume oritară a ndere de

persoane -

329.352

140.203

69.555 ui 2011, tutul de aspx

populaţia njanin, cu

ul

 

Analiza urban v mediul

Analiza vârstă cuprins active d

În medi 65 de localită 65,65%

Ponderi rural ro Sânmih

Cea ma urmată 13,34% Zrenjan

Cea ma orașulu pondere

htt

a distribuţi versus rur urban.

Sursa: Dat

http

a structurii relevă fap

se între 15 de 70,31%

iul rural al ani sunt ăţile arond în localită

ile cele ma omânesc: 1 aiu Român

ai mică pon , după ace în localită nin.

ai mare po ui Zitiste, e de 17,4

Comuna

Localită

Localități a

tp://www.re Serbia, htt

iei populaţ ral relevă p

te prelucrate anului

://www.rec http://w

i populaţie ptul că Tim și 65 de a și Zrenjan

l arealului apropiate, ate la Zren ăţile aronda

ai mari ale 9,08% în c

n.

ndere a po est criteri ăţile arond

ondere a p de 21,01%

40% a pop

Timișoa

a Sânmihaiu Rom

Comuna Uiv

Comuna Otel

Zitist

ăți arondate Zitis

Zrenjan

rondate Zrenjan

s

ecensamantr tp://webrzs.

ţiei arealu prezenţa în

e ale recensă 2011, Instit ensamantrom webrzs.stat.

ei arealulu mișoara ar ani, de 78, in de 69,33

analizat, p , astfel: 6 njanin, 66, ate de Ziti

e populaţie comuna Ote

opulaţiei t u, de loca date de Zit

populaţiei d %, fiind urm pulaţiei pe

0%

ara

ân

var

lec

tie

ste

nin

nin

ub 15 ani

romania.ro și stat.gov.rs/W

ului român n ponderea

ămintelor pop utul Naţiona mania.ro și I gov.rs/WebS

ui româno re cea mai 54%, urma 3%.

ponderile p 69,71% în ,16% în com iste.

ei tinere, d elec, 17,81

inere se a alităţile sâ tiste și, re

de peste 6 mată de z este 65 de

20% 4

între 15 ‐ 65 

i Institutul d WebSite/Pub

o – sârb a a covârșito

pulaţiei Rom al de Statistic Institutul de Site/Public/R

– sârb al i mare po

ată de Zitis

populaţiei comuna S

muna Uiva

de până în 1% în comu

flă în Timi rbești din

espectiv 13

65 de ani s zona rurală e ani. Pe

40% 60%

ani peste

de Statistică blic/ReportV

a Canalulu oare de 84,

âniei și Serb că al Români Statistică al ReportView.a

Canalului ndere a p ste cu o po

cu vârste Sânmihaiu r, 65,98% î

15 ani, se una Uivar ș

ișoara, de mediul ru 3,80% în ca

se regăseș ă a orașul partea r

% 80%

e 65 ani

al Republici View.aspx

ui Bega pe ,91% a pop

bie, la nivelul ei, l Rep. Serbia aspx

Bega pe g opulaţiei c ondere a p

cuprinse în Român, 6

în comuna

regăsesc î și 17,35% în

numai 9,9 ural, cu po azul celor

te în zona lui Zrenjan română a

100%

25

i

criteriul pulaţiei în

l

a,

grupe de cu vârste populaţiei

ntre 15 și 68,80% în Otelec și

în mediul n comuna

95%, fiind onderi de arondare

a rurală a nin, cu o arealului

26   

Canalului Bega, cea mai mică pondere a populaţiei de peste 65 de ani se regăsește în Timișoara, în pondere de 11,51%.

Analiza pe grupe de vârstă în sume absolute întărește importanţa celor 2 centre de dezvoltare ale arealului româno – sârb a Canalului Bega, respectiv Timișoara și Zrenjanin, cu zona arondată aferentă.

- persoane -

Total sub

15 ani 15 - 65 ani

peste 65 ani

Timișoara 319.279 31.784 250.748 36.747

Zrenjanin 76.511 10.979 53.048 12.484

Localităţi arondate Zrenjanin 46.851 6.466 32.234 8.151

Localităţi arondate Zitiste 13.938 1.860 9.150 2.928

Comuna Sânmihaiu Român 6.121 1.062 4.267 792

Zitiste 2.903 422 2.041 440

Comuna Uivar 2.453 437 1.623 393 Comuna Otelec 1.499 286 989 224

Sursa: Date prelucrate ale recensămintelor populaţiei României și Serbie, la nivelul anului 2011, Institutul Naţional de Statistică al României,

http://www.recensamantromania.ro și Institutul de Statistică al Republicii Serbia, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Public/ReportView.aspx

Analiza populaţiei arealului româno – sârb al Canalului Bega după etnie relevă o mare diversitate de ambele părţi ale frontierei.

În arealul românesc al Canalului Bega, după români, ca pondere, urmează etnicii maghiari, sârbi, germani și romi. Alături de acestea, însă, mai convieţuiesc o foarte mare varietate alte de etnii, practic convieţuind în total în arealul românesc al Canalului Bega un număr de 21 de etnii declarate.

- persoane -

Timișoara Comuna

Sânmihaiu Român Comuna

Uivar Comuna Otelec

Total 319.279 6.121 2.453 1.499

Români 259.754 5.387 1.810 858

Maghiari 15.564 150 394 567

Germani 4.193 32 17 12

Sârbi 4.843 18 5 3

Romi 2.145 45 114 -

Bulgari 859 5 - -

Ucraineni 556 4 3 *

Slovaci 385 7 - -

Italieni 199 - * -

Evrei 176 - - -

27   

 

Cehi 124 - - -

Ceangăi 130 * - -

Turci 102 4 - -

Croaţi 101 - - -

Ruși-Lipoveni 70 - - -

Greci 63 - - -

Polonezi 51 - - -

Macedoneni 24 - - -

Armeni 23 - - -

Chinezi 16 - - -

Tătari 14 - - -

Alta etnie 1.208 11 - * Informaţie nedisponibilă

28.679 457 108 57

Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României, Rezultatele Recensământului populaţiei și al locuinţelor, 2011, http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

În arealul sârbesc al Canalului Bega, după sârbi, ca pondere, urmează tot etnicii maghiari, după care cei români și romii. De asemenea, în total, în arealul sârbesc al Canalului Bega convieţuiesc tot un număr de 21 etnii declarate.

- persoane -

Zitiste Localităţi arondate

Zitiste Zrenjanin Localităţi arondate

Zrenjanin

Total 2.903 13.938 76.511 46.851

Sârbi 2.511 7.925 54.648 36.931

Albanezi 5 1 82 28

Bosniaci - - 29 1

Bulgari 2 15 77 107

Bunjevci - 4 18 4

Vlasi - - 3 2

Gorani 13 - 19 -

Iugoslavi 1 37 467 125

Maghiari 58 3.313 10.000 2.350

Macedoneni 1 7 315 97

Musulmani - 4 66 20

Germani 4 9 108 31

Romi 175 657 2.109 1.301

Români 24 1.388 635 1.526

Ruși - 1 59 20

 

Rut

Slov

Slov

Ucr

Cro

Mun

Alta

Nu dec

Dec ter

Nec Sursa

Principa româno

 conc două

 chiar afere popu Sânm sârbe mari

 o div Cana parte

Procent tabelul concen produsu

teni

vaci

veni

rainieni

oaţi

ntenegreni

a etnie

doresc să clare

clarată în rmeni region

cunoscută a: Institutul d

alele conc o – sârb a C

centrarea î ă mari cent

r dacă, în s ent arealul ulaţiei tine mihaiu Rom esc, al loc ponderi a

versitate et alului Bega e și de alta

tul popula de mai jo trează 66 ul economi

nali

de Statistică http://

cluzii desp Canalului B

în pondere tre urbane

sume abso lui Canalul ere, de pâ mân, comu calităţilor a le populaţ

tnică foart a a nu mai a a frontie

ţiei active os. Există ,35% din ic local.

-

1

-

-

6

5

1

71

16

9 ă al Republici webrzs.stat.

prinse din Bega sunt:

e de 84,29 : Timișoar

olute, cifre lui Bega, re ână la 15 una Uivar arondate o ţiei de pest

te mare, re puţin de 3 rei.

e din judeţ unele dife totalul po

 

ii Serbia, Rez .gov.rs/WebS

n analiza

9% a popu a (68%) și Z

ele sunt mi emarcăm e ani, în c și comuna

orașelor Zi te 65 de an

emarcând 31 de etnii

ţul Timiş a erenţe într opulaţiei j

1

4

3

1

57

17

13

338

100

43 zultatele Rec Site/Public/R

populaţiei

laţiei area Zrenjanin

ci compara existenţa c ele 3 zon a Otelec, tiste și Zr ni, din area

convieţuire , dintre ca

a fost între e zona rur udeţului T

16

329

61

15

373

225

176

3.669

2.338

674 censământul ReportView.

și a dem

alului Cana (16,29%);

ativ cu cifr celor mai r e rurale r în timp c enjanin se alul Canalu

ea în areal are 11 etni

e 72,3% şi rală şi cea Timiş şi p

1

1

1

lui populaţie aspx

mografiei

alului Bega

rele mediu ridicate po românești: ce, în med e regăsesc ului Bega;

lul româno i sunt com

75,1% - a a urbană. T roduce 83

28

9

1.733

33

11

154

55

66

1.026

1.028

193 i, 2011,

arealului

a în cele

ului urban onderi ale comuna

diul rural cele mai

o – sârb al mune de o

se vedea Timişoara 3-85% din

Popul:
—_ E 200 150 100 50, 2007
ţia activă / Populația -miip asa E
2008 Populatia stabila (18-6
stabilă totală în jude E “55
009 2010 ani) = Populatia act
țul Timiş

 

Perspec Timişoa de mun zona ur zona ru

În Serb populaţ scăzut creşter Zrenjan şi respe

În Žitišt ce în Zrenjan

ctiva legii ara trebuie ncă, în pre rbană. Rat

urală acest

ia, în perio ţia din Zre cu 6% în ii în Žitišt nin a fost d ectiv -0,3%

te şi Zrenj Serbia - 1 nin şi Serbi

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

lui Pareto e să îl aibă ezent exist ta şomajul a este mul

oada 1991 enjanin a timp ce p

te a fost d de -0,2% şi %.

janin 20% ş 17,4%. Loc ia.

00%

00%

00%

00%

00%

00%

Zr

Struc

o este con în dezvolt tă o creşte lui este în lt mai mare

– 2011, po scăzut cu

populaţia de -0.7% respectiv

şi respectiv calitatea

16,72%

83,28%

renjanin

ctura popu

pest

nfirmată d tarea zone e a cererii descreşte e decât în

opulaţia di u 8,2%. În din Voivod (1991-2002 -0,6%. Ace

v 16,72% d Žitište are

20,00

80,00

Jitist

ulaţiei în fu procente

e 65 ani pân

de asemen ei Canalulu i de munci ere (în 201 zona urba

in Žitište a aceeaşi p dina a scă 2) şi -1,7% eeaşi indica

din populaţ e o popul

0%

0%

te S

uncţie de v e  

ă la 65 ani

nea şi de r i Bega. Din itori în ind 14 este în ană.

a scăzut cu perioadă, p ăzut cu 2, % (2002-20 atori pentr

ţie este pe laţie mai

17,40%

82,60%

erbia ‐nation

vârstă‐

rolul uriaş n perspect dustrie, ma jur de 1%

u 23.1%, în populaţia 7%. Rata

011), în tim ru Serbia s

este 65 ani îmbătrâni

nal

29

ş pe care iva forţei ai ales în %), dar în

n timp ce Serbiei a anuală a mp ce în unt -0,1%

i, în timp tă decât

600 500 400 300
200 100
Sal
267 268
mTotal Roi
ariul medii
325 322
2006 nania m
u brut lunea -euro- 418 421
2007 egiunea Vest
r în judeţi 478 480 m m
2008 Romania
il Timiş 435 433“
mJudetulTi
52 457

30   

Rata angajării în Zrenjanin este mai mare decât ratele corespunzătoare din Serbia; procentul de persoane angajate din totalul populaţiei active din Zrenjanin este mai mare decât în Serbia, iar rata şomajului în Zrenjanin este mai redusă decât în Serbia. Pe de altă parte, rata angajării în Žitište este mai redusă decât rata corespunzătoare în Serbia, procentul de persoane angajate din totalul populaţiei active din Žitište a fost semnificativ mai redusă decât în Serbia, iar Žitište are o rată mai mare a şomajului decât Serbia.

1.1.4. CAPACITATEA INFRASTRUCTURII

Date privind infrastructura de transport

Comparativ cu situaţia generală din România, Banatul are o infrastructură bună.

Judeţul Timiş este traversat de:  Drumuri europene în zona Canalului râului Bega: drumul european E 70; drumul

european E 671; drumul european E 673, conexiunea Lugoj, Făget, Ilia şi Deva;  Drumuri naţionale în zona Canalului râului Bega: drumul naţional DN 6; drumul

naţional DN 59; drumul naţional DN 69; drumul naţional DN 59.  Reţeaua căilor ferate în zona Canalului râului Bega: reţeaua de căi ferate din zonă

are o lungime de 787 km şi are cea mai mare densitate din România cu 91 km de cale ferată pentru o suprafaţă de of 1.000 km2. Cel mai important nod de cale ferată este Timişoara urmată de Lugoj, Gătaia, Buziaş, Sânandrei, Jebel, Voiteg, Periam, Lovrin, Sânnicolau Mare şi Jimbolia. Procentul de căi ferate electrificate este de doar 14% din lungimea totală comparativ cu 34% la nivel naţional.

Timişoara are un sistem complex de transport regional, oferind conexiuni rutiere, aeriene şi feroviare cu oraşe importante din România şi Europa. De asemenea are un sistem public de transport constând în autobuze, troleibuze şi linii de tramvai. Timişoara se află la intersecţia a două drumuri europene (E70 şi E671) şi a patru drumuri naţionale: DN6, DN69, DN59 şi DN59A. Autostrada românească A1, în prezent în construcţie, va lega oraşul de Bucureşti şi de partea de est a ţării. Staţia de autobuze Timişoara (Autogara) este folosită de mai multe societăţi de transport private pentru a oferi conectarea rutieră a Timişoarei cu un număr mare de locaţii din întreaga ţară.

Timişoara este deservită de al treilea aeroport ca volum de trafic din România, Aeroportul Internaţional Traian Vuia, localizat la 10 km nord – est faţă de centrul oraşului. Există zboruri regulate de la/la numeroase destinaţii importante europene şi interne. Începând din anul 2015, RATT are intenţia de a oferi transport public pe Canalul Bega cu vaporetto.

În Serbia, reţeaua rutieră pe teritoriul municipiului Zrenjanin constă în drumuri expres şi o reţea de drumuri regionale şi locale. Conform legislaţiei privind drumurile, Direcţia Republicană a Drumurilor se ocupă de construirea şi întreţinerea autostrăzii şi drumurilor regionale, drumurile locale şi străzile sunt în grija organismelor

31   

autorităţilor locale. Totuşi majoritatea drumurilor care nu au fost acoperite de strat de asfalt se uzează, ceea ce împreună cu o întreţinere insuficientă, conduce la faptul că 95% din drumuri sunt în stare extrem de proastă. Când se adaugă acest lucru la faptul că majoritatea drumurilor nu respectă criteriile privind categoria lor, geometria drumului (lăţimea căii de rulare şi raza curbelor) pentru vehicule moderne de transport, este evident că întreaga reţea de drumuri necesită reconstrucţie.

Şinele de cale ferată sunt într-o stare precară, permiţând doar viteze şi masa (maximă admisă pe osie) reduse. Pentru linia de cale ferată de pe linia 46 Zrenjanin – Kikinda, care merge de la Kikinda către România, există încă din 1992, un studiu de fezabilitate.

La gara Kikinda, la graniţa cu România, a fost realizată o revizie generală, astfel încât acum este pregătită pentru viteză de 120 km/h şi o sarcină pe osie de 22t. Din nefericire s-a oprit la atât. Ar fi necesară înlocuirea acestor şine de cale ferată pe întreaga lungime. Făcând acest lucru, trebuie să se ia în considerare faptul că există o documentaţie tehnică completă pentru refacerea secţiunii de la Uzdin la Kumani, dar nu există o astfel de documentaţie pentru secţia de la Kumani la Novo Miloševo.

Aeroportul ''Ečka” a fost construit în timpul celui de al doilea război mondial. După război, aeroportul a fost predat, pentru management şi utilizare YNA (Yugoslav National Army). Consiliul Municipal Zrenjanin şi Aero club ''Žarko Zrenjanin'' în timpul anului 1988 au demarat iniţiativa pentru construirea unui aeroport categoria „B” pentru scop sportiv şi economic. Din acel moment s-au derulat activităţi constante pentru realizarea programului de construcţie a aeroportului ''Ečka”, care ocupă o suprafaţă de 1.158 ha.

În zona din în jurul aeroportului ''Ečka'', pe o rază de 50 km, locuiesc circa 350.000 de locuitori, iar capacităţile economice s-au dezvoltat considerabil. Prin revitalizarea pistei existente de decolare şi aterizare, împreună cu finisarea şi echiparea clădirilor deja construite pentru recepţia pasagerilor, s-ar crea condiţiile pentru transportul pasagerilor cu avioane tip ATP-72.

De importanţă majoră pentru definirea strategiei comune româno-sârbe de dezvoltare a turismului de-a lungul Canalului Bega este pista de ciclism de la Timişoara până la graniţa româno-sârbă, care este în prezent în construcţie.

32   

Plan general al şantierului pistei de ciclism Bega

Denumirea oficială a proiectului este : „Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timișoara”, Beneficiar – Administraţia Bazinală de Apă Banat.

Pista începe în Timişoara, în apropierea podului de cale ferată, continuă în aval trecând de Utvin, apoi traversează Canalul Bega peste podul de metal existent şi continuă pe celălalt mal, până la graniţa cu Serbia. Pista traversează de asemenea teritoriile comunelor Sânmihaiu Român, Uivar şi Otelec şi are lungimea de 37 km. De asemenea sunt prevăzute 8 staţii moderne de odihnă. Pista va fi finalizată în Martie 2015.

Infrastructura hidrotehnică a Canalului Bega

Novi Banatska Palanka Canal Serbian Montenegro Rona < TamisRiver | Timisoara

33   

În România, Canalul Bega este unul dintre puţinele cursuri de apă artificiale. Partea navigabilă a Canalului începe în oraşul Timişoara. Din Timişoara Canalul curge în direcţia sud-vest. Primii 44 de km sunt pe teritoriul României, apoi traversând graniţa româno-sârbă Canalul intră pe teritoriul provinciei autonome Vojvodina şi continuă în direcţie sud-vest încă 75 km spre râul Tisa. Canalul este operaţional de peste 250 ani. Excavarea noii albii a râului Bega a început în 1728. În 1760, construcţia dublei conexiuni Bega-Timiş şi lucrările hidrotehnice ale acesteia au fost finalizate, iar Bega a devenit Canal navigabil.

Începutul secolului XX a fost caracterizat de construcţia unor complexe hidrotehnice (baraje, deversoare şi ecluze), pavând drumul către navigaţia modernă pe Canal. Între Timişoara şi Dunăre au navigat ambarcaţiuni până la 500 tone. În 1958, datorită situaţiei politice şi economice din regiune, Canalul Bega a fost închis, ceea ce a condus la deteriorarea mediului, în special a calităţii apei.

În anii 1990, acest lucru a devenit o preocupare majoră pentru România şi Serbia. În primăvara anului 2000, reprezentanţii României, Serbiei şi Ungariei au convenit să susţină o revitalizare a Canalului Bega pentru a îmbunătăţi managementul apei şi navigaţia în Euro regiunea DKMT (Dunăre – Criş – Mureş - Tisa). Anterior, în 1998, Serbia şi România au elaborat un proiect de acord „Stabilirea unei cooperări pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru refacerea funcţiei de navigare a Canalului Bega”. Totuşi nu s-a dat curs acestui acord, la care a participat şi o parte germană.

În Decembrie 2000 oraşul Timişoara a finalizat un raport de pre-fezabilitate, numit „Dezvoltarea sustenabilă a Canalului Bega şi a zonelor adiacente”. Raportul reflectă viziunea tuturor părţilor interesate în Canalul Bega. Un expert din Programul olandez de cooperare în management PUM, a asistat Primăria Timişoara să elaboreze studiul.

În 2002 a fost fondat un Parteneriat Public-Privat pentru Reabilitarea Canalului Bega. Studiul „Repararea şi reabilitarea Canalului Bega” a fost emis la 24 Iulie 2002. Acest studiu cuprinzător a fost finanţat de Guvernul Olandez şi a fost utilizat de atunci în mod permanent ca lucrare de referinţă.

Pe baza concluziilor studiului de prefezabilitate au mai fost realizate două studii: „Repararea şi Reabilitarea Canalului Bega” şi „Planul de Management al Apei în Bazinul Bega-Timis”.

Activităţile şi rezultatele primului studiu sunt prezentate mai jos. Motivul pentru care a fost efectuat studiul asupra Canalului a fost pericolul prezentat de starea avansată de degradare a infrastructurii hidrotehnice, (în special a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiul Român),

Obiectivul acestui proiect este dezvoltarea sustenabilă a Canalului Bega pentru mai multe funcţii - alimentare cu apă şi deversarea de apă tratată, mediu, irigaţie şi desecare, navigaţie, hidro-electricitate, turism şi recreere.

Problemele identificate care sunt un impediment în dezvoltare sunt:  Cantitatea de apă: sub standard şi care nu respectă acordul cu Serbia;  Regimul apei: probleme cu debit mare sau redus de apă;  Albia Canalului acoperită cu un strat gros de nămol contaminat;  Blocarea uneia dintre ecluzele de navigaţie şi starea rea a barajului adiacent

34   

(ruperea poate cauza un dezastru ecologic). În prezent Canalul Bega are un rol important în managementul apei pentru oraşul Timişoara. Acesta asigură apă potabilă pentru cetăţeni, apă tehnologică şi de răcire pentru industrii, iar cu ajutorul unei hidrocentrale, produce curent electric care este introdus în reţea. Canalul este utilizat de asemenea ca şi Canal de deversare pentru apa reziduală menajeră şi industrială. În prezent această apă reziduală este în totalitate epurată. Pe lângă apele din oraş, Canalul Bega colectează apa în exces drenată de pe terenuri în timpul ploilor abundente. Deversările obişnuite în Canal sunt de 10-20 mc/s.

Funcţia de management al apei Canalului Bega va rămâne una dintre cele mai importante funcţii în viitor, aşa cu este şi în prezent. Starea Canalului se va controla prin:  Nivelul apei: nu prea redus pentru navigaţie, dar nici prea ridicat pentru a preveni

inundaţiile;

 Debit suficient şi în perioadele de secetă pentru a furniza apă potabilă, industrială şi de irigaţii.

Complexul hidrotehnic Sânmihaiu Român

O funcţie viitoare importantă a Canalului Bega este navigarea. Canalul are capacitatea de a primi ambarcaţiuni până la 500 tone.

Complexul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român constă într-un baraj deversor şi o ecluză. Complexul datează încă din 1910. Lucrările de reabilitare au fost planificate şi au început în 1988, dar s-au oprit în 1995 datorită lipsei finanţării. Ecluza de navigaţie are lăţimea de circa 10 m, camera efectivă a ecluzei este de 68 m şi poate opera ambarcaţiuni până la 500 tone.

Planul situaţiei prezente a ecluzei de la Sânmihaiu Român

PLAN DE SITUATIE

35   

Toate elementele de oţel pentru reabilitare sunt depozitate pe şantier încă din 1989. Starea acestor elemente s-a deteriorat considerabil în timp ce structura elementelor a rămas nemodificată. Toate straturile de acoperire şi vopseaua trebuie să fie reînnoite. Poarta rotativă a barajului este degradată şi poate ceda dacă este folosită pentru controlul nivelului apei prin ridicarea ei de pe fundament.

Cedarea porţii va conduce la scăderea nivelului apelor în Timişoara, iar sedimentele poluate vor fi transportate în aval.

Reabilitarea barajului este prioritatea numărul 1.

Starea prezentă a construcţiei este critică, poarta rotativă, în funcţiune din 1910 se află într-o stare structurală proastă şi poate ceda oricând.

Lucrările de reabilitare vor fi realizate prin construirea de puţuri cu evacuarea apei freatice. Lucrările vor include înlocuirea extinsă a betonului şi a pietrei şi întărirea cu tije de ancorare. Vor fi înlocuite porţile şi uşile ecluzei. Fundaţiile din grinzi de lemn sunt în stare bună şi trebuie să rămână sub apă în timpul lucrărilor de construcţie.

Complexul hidrotehnic Sânmartinu Maghiar (Uivar)

Complexul hidrotehnic de la Sânmartinu Maghiar (Uivar) constă de asemenea dintr-un baraj şi o ecluză care au fost construite în aceeaşi perioadă. Reabilitarea complexului a fost încheiată în 1995. Barajul este tip „Poiret”. Mai multe cadre sunt ridicate pe acesta şi prinse de o grindă.

În general construcţia este în stare bună. Există anumite rămâneri în urmă la lucrările de întreţinere (mai ales corodare). Ecluza de navigaţie este de acelaşi tip ca şi ecluza de la Sânmihaiu Român. Ecluza este în stare bună şi gata de funcţionare, deşi sunt prezente aceleaşi restanţe la lucrările de întreţinere.

Situaţia prezentă a ecluzei Uivar – imagine din satelit 

36   

În Serbia Canalul Bega este utilizat mai ales ca şi Canal de deversare pentru ape reziduale (netratate) menajere şi industriale şi pentru a colecta apa de drenare de pe terenurile adiacente în timpul ploilor puternice. Cantitatea maximă a deversărilor este de 83,5 mc/s (conform acordului comun româno-iugoslav). Barajele de-a lungul Canalului sunt proiectate pentru un volum maxim al deversărilor de 100 mc/s. De asemenea servesc ca rută de transport internă utilizată în linia de apărare de întreţinere şi control. Digurile de-a lungul Canalului sunt în majoritate îndiguiri naturale. Datorită lipsei de întreţinere, au crescut copaci şi tufişuri pe aceste taluzuri favorizând sedimentarea şi reducerea secţiunii transversale navigabile.

Bazinul hidrografic Bega-Timiș

În viitor funcţia de management al apelor a Canalului ca rămâne una dintre cele mai importante funcţii, controlând condiţiile Canalului astfel încât:

 Nivelele apei să nu fie prea reduse pentru navigaţie, dar nici prea ridicate pentru a evita inundaţiile;

 Va trebuie să existe un debit suficient pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii chiar şi în perioadele secetoase.

 Navigaţie: Canalul avea capacitatea de a primi ambarcaţiuni până la 500 tone şi prin refacerea ecluzelor hidrotehnice şi a complexelor de baraje din România şi România se va reface capacitatea.

Complexul hidrotehnic Itebej

Complexul datează din perioada 1910-1912 şi constă dintr-o ecluză pentru navigaţie (lăţime 9,7 m şi lungime 72 m pentru ambarcaţiuni de 500 tone) şi barajul adiacent.

is (SCG) or “Timiș (RO) River

37   

Plan de amplasare ecluză Itebej

Există o întârziere considerabilă la întreţinere, în special privind tratamentul anti- coroziune. Părţile mobile trebuie să fie înlocuite sau tratate împotriva coroziunii, zidăria trebuie să fie reparată, iar zona din jurul barajului şi ecluzelor trebuie să fie dragată până la o adâncime adecvată navigaţiei. Toate construcţiile din lemn trebuie să fie înlocuite iar structura de ghidare trebuie să fie reparată şi modernizată. Iluminatul electric al zonei şi luminile de semnalizare pentru navigaţie trebuie să fie instalate pentru a asigura o navigaţie continuă şi în siguranţă.

Complexul hidrotehnic Klek

Ca şi la Itebej, complexul Klek datează din perioada 1910-1912 şi constă într-o ecluză de navigaţie şi barajul adiacent. În anii 1960 o ecluză mai scurtă a fost adăugată în aval de vechea ecluză pentru a compensa nivelul mai redus al apei care a apărut atunci când secţiunea Canalului mai jos de Klek a fost integrată în sistemul DTD.

Border Weir Flow direction

38   

Plan de amplasare ecluză Klek

La Klek există un portofoliu de lucrări de întreţinere uşor mai redus, dar similar celui de la Itebej. Nivelele apei la ecluzele de la Itebej şi Klek sunt prezentate în figura de mai jos:

Nivelele apei la ecluzele de la Itebej şi Klek

Complexele de ecluză şi baraj de la Klek şi Itebej sunt în stare destul de bună având în vedere că au o vechime de aproape 100 de ani. Deşi facilităţile nu sunt operaţionale, structura de bază a ecluzelor şi barajelor este într-o stare care permite să fie reabilitate la costuri rezonabile.

0km 28.15km 3226 km Klek Ilebej SCG-RO (cld chamber) Order
—Old lock sit

 

1.1.5.

Econom agricult în care proprie MEBO industri străine disponi periurb subram constru industri

Astfel î inclusiv automo BMW, M

Dezvolt înfiinţa producţ

 

Judeţul Dezvolt utilităţi poziţiei precum ieftină

Conform judeţul

. ECONOM

mia judeţu tură. În pe

e o parte d etari le-au şi-au păst ializare a directe în bilizată de

ban al Tim uri ale ind

uctoare de ia alimenta

în judeţul v software obil (cu exc Mercedes, A

tarea pe v area şi de ţiei sau co

l Timiş po tarea de ile aferen i geografic

m şi existen au condus

m Oficiului l Timiş este

MIA REGI

lui Timiş ş erioada pos din vechile schimbat trat obiec zonei s-a

n domeniul e vechile fa mişoarei. dustriei la maşini, e ară şi cea

l Timiş se e-ul nece cepţia caro Audi, etc.

verticală a ezvoltarea merţului.

oate fi co parcuri in te, au po

ce a Timişo nţa Aeropo la creşter

i Naţional e mai mare

ONALĂ

şi a arealu st revoluţi e fabrici d obiectul d

ctul de ac realizat î l industrial abrici Timi Datorită a PIB-ul jude

electronică uşoară fiin

e produc p sar divers oseriei), c

a reţelelor unui num

onsiderat u ndustriale olarizat inv oarei (10 ca ortului Inte rea expone

al Regist e cu cca 70

ului Canalu onară, ind

de stat s-a de activitat ctivitate ş ncepînd cu l , capacitâ işoara, s-a acestora, eţului s-a s ă şi electro nd depăşite

piese şi su selor func are intră î

r de furniz măr de IM

un pol al şi zone i vestiţiile d apitale eur ernaţional enţială a in

trului Com 0 % faţă de

ului Bega e dustria a tr u închis, a te. Foarte şi au perf u anul 199 ând mii de au dezvolta în anul 2

schimbat e otehnică a e de aceste

ubansambl cţii autom în compone

zori locali MM-uri act

dezvoltăr ndustriale din partea ropene la o Timişoara, vestiţiilor

merţului, n e media na

este domin raversat o altele s-au puţine, pr format în 96, cînd m e angajaţi at la Timi 2000, con esenţial, as u devenit ea.

e pentru matizate p enţa unor

pentru in tive în do

rii industri cu diferi a de vest o distanţă , forţa de străine în

numărul d aţională pe

nată de ind perioadă d u privatiza rivatizate continuar

mai multe din forţa d işoara şi î tribuţia d stfel încât ramuri do

industria prezente mărci de p

ndustrie, a omeniul se

ale în ult ite facilită a ţării. A de până la muncă cal zonă.

de firme a e judeţ.

39

dustrie şi de declin t iar noii în sistem re. Noua investiţii

de muncă n arealul

diferitelor industria

ominante,

de auto, în orice

prestigiu:

a generat erviciilor,

timii ani. ăţi şi cu Avantajul a 600 km) lificată şi

active în

Nur
2005
nărul firmelor
18341
2006 — Judetul
active din Tin jude
200 Timis —
lişoara / jude ţa firmelor ac
 2 Timisoara =
ţul Timiş şi me tive
08 = Media natia
2009 nala pe judet
2010

 

Evoluţia 2008, c asemen reorgan

Criza e decalaj

Din pun înregist

Aceasta

 

Din pun superio

 

a numărulu când dato nea, cu sco nizare, fuz

economică jul pozitiv

nct de ved trate cu cc

a arată o c

nct de vede or cu cca 41

J

Media Nationa

ui de firme rită crizei opul de a r ionând înt

a afecta de cca 70

dere al nu ca 170% ma

concentrare

ere al valo ,68% faţă d

Judetul TIMIS

ala  pe judet 

Numărul fir

e active di economic reduce cos re ele.

at de asem % şi în anii

mărului de ai multe fir

e a capita

rii capitalu de media na

0 2000

rmelor cu c

in Timiş a ce o parte sturile, firm

menea şi i următori

e firme cu rme cu cap

alului străin

ului străin s aţională:

4532

4000 60

capital socia

fost const e dintre fi me ale ace

media na crizei.

u capital s pital străin

n în judeţu

subscris, se

000 8000

al străin la 3

tant crescă irme şi-au eluiaşi pro

ţională. T

străin, în j decât me

ul nostru.

e poate apr

12530

10000 120

31.12.2012

ătoare pân închis po

oprietar au

Timişul îşi

judeţul Tim dia naţiona

recia ca ac

0

000 14000

40

nă în anul orţile. De intrat în

menţine

miş sunt ală.

cesta este

Valoarea tt SI
Judet
dtala a capi ibscrisla 3 -mii e
| Timis
talului soci 1.12.2012 uro
Media nation
al strain
ala pe judet

 

Comerţ

Conform exterior constan Românie

Principa pentru i

Investiţi piese şi

În anul facilite toate s politice locale. investit crescut

În prez volumu decât m societă telecom diverse accentu de Vest

Din pun naţiona proveni oraşelo datorită

ul Exterior

m Institutulu r al Român t importur ei.

alele produs industria co

iile străine subansamb

2000, a fo ază dezvo

sferele vie e majore d Existenţa torilor stră t an de an.

ent Timişo ului investiţ media naţio ţi mari act

municaţii, e IMM-uri, c uată în ult t şi Americ

nct de ved al. Pe lângă ind din Un

or din Româ ă crizei ec

al judeţulu

ui Naţional niei. Volum rile, contrib

se exportat onstructoare

au şi princi ble pe care d

ost creată Z ltarea sust

eţii econom din judeţul unui conc ăini în clim

oara este p ţiilor străi onală. În u tivând în d au dezvol

care sunt f timii ani, a ca.

ere al stan ă investiţii niunea Eur ânia, Timiş onomice g

ui Timiş

de Statistic mul anual a buind cu o

te sunt din e de maşini

palul rol în după preluc

Zona de De tenabilă a mice. Conc Timiş, şi a cept clar ş matul de

pe locul do ne, valoar ultimul tim domeniul in ltat centre furnizorii sa a redus mi

ndardului d ile locale i ropeană, în şoara a suf lobale.

că, judeţul al exportur o valori po

clasa cons , electronic

exporturile crare activă

ezvoltare E zonei pe b ceptul a fo a fost impl şi consiste afaceri loc

oi în ţară d ea pe cap

mp, în spec ndustriilor e în Timiş au sub-con igrarea tin

de viaţă, T interne, au n special d ferit o înce

Timiş ocup rilor judeţu ozitive la B

strucţiilor d ca, electrot

e judeţului. ă le exportă

Economică baza imple ost aproba lementat d ent de dez cal, iar vo

după Bucu de locuito

cial datorit "high tech oara. În j

ntractanţii erilor prof

Timişoara s u existat in din Germa etinire a de

pă un loc im ului Timiş Balanţa de

de maşini, p ehnica, etc

Acestea im ă pe terţe p

şi Socială ementării î at şi însuşi de către pr zvoltare a olumul inv

reşti, din or fiind de tă investiţi " ca de exe urul acest acestora. fesionişti c

se află pe nvestiţii st ania şi Ital ezvoltării e

mportant în devansează

e Comerţ E

piese şi sub c.

mportă mate ieţe. 

Timişoara înaltei teh it de toat rincipalele crescut în

vestiţiilor

punct de v cinci ori m ilor străine emplu soft tora s-au d Această de către ţările

locul patru trăine semn lia. Ca ma economice

41

n comerţul ă în mod Exterior a

bansamble

erii prime,

, ceea ce nologii în

te forţele instituţii

ncrederea străine a

vedere al mai mare e masive, tware sau dezvoltat ezvoltare e Europei

u la nivel nificative ajoritatea e în 2009,

2500001
200000 150000 100000 50000
Co
14294;
merţul Ext
29
010 mExport'
rior al jude mii euro
2011 mImp
ţului Timiş
ort Timis
090508
2012

42   

În Serbia, între Zrenjanin şi Žitište există diferenţe uriaşe privind nivelul dezvoltării economice. Conform Legii guvernamentale, Zrenjanin este clasificat în primul grup constând din unităţi administrative al căror nivel de dezvoltare este peste media Serbiei, în timp ce Žitište este clasificat în al patrulea grup printre cele 46 unităţi administrative locale autonome subdezvoltate al căror nivel de dezvoltarea este sub 60% din media Serbiei.

Economia oraşului Zrenjanin cuprinde 31 de sectoare industriale, iar cea mai mare contribuţie la PIB este adusă de industria alimentară, industria petrolului şi gazelor, industria textilă, industria chimică, industria automobilelor şi industria de procesare a metalelor. De asemenea agricultura este foarte importantă pentru economia locală deoarece produsele ei reprezintă baza pentru mai multe industrii.

Importanţa agriculturii pentru Zrenjanin poate fi observată din faptul că, în conformitate cu datele recensământului, 83,5% din terenul de la Zrenjanin este teren agricol. Principalele sectoare economice din Žitište sunt agricultura şi industria de confecţii. Agricultura este deosebit de importantă datorită conditiilor naturale deosebit de favorabile.

Dezvoltarea economică în zona Canalului Bega este analizată din diferite perspective, cum ar fi numărul de societăţi şi de antreprenori, raportul regional al activităţilor de export şi import, investiţii străine, piaţa forţei de muncă etc.

Între 2010-2013, numărul de antreprenori activi din Zrenjanin a scăzut uşor de la 3.495 antreprenori în 2010 la 3.361 în 2013 şi de la 1.100 societăţi în 2010 la 1.087 în 2013. Aceeaşi tendinţă în dinamica numărului de antreprenori şi societăţi s-a putut observa în Žitište. Numărul de antreprenori activi şi de societăţi în Žitište a scăzut uşor de la 238 antreprenori în 2010 la 234 în 2013 şi de la 99 de societăţi în 2010 la 97 în 2013. Sectorul antreprenorial în Zrenjanin şi Žitište este mai puţin dezvoltat decât media sârbă. Totuşi sectorul antreprenorial din ambele localităţi este mai dezvoltat decât sectorul corporatist. Atât sectorul antreprenorial cât şi cel corporatist sunt mai dezvoltate în Zrenjanin decât în Žitište.

3495

1100

3361

1087

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Număr de antreprenori activi Număr de societăţi

Evoluţia indicatorilor de antreprenoriat 2010‐2013 Zrenjanin

2010 2013

 

Activită de la Ca avut o Raportu Vojvodi afaceri a inves create p

Infrastr

În Rom dezvolt periurb Oferind gestion însume început consfin

Parcul de 60 h investit

Parcul Judeţea 2001, F având softwar industri cu teh logistic

ăţile de ex amera de C cifră de ul export- ina, iar de a Banatul tiţiilor în Z prin aceste

ructura de

mânia, mai tat în per bane acest d mai mult ate de e ază peste t de activ ţit de rezu

Industrial ha în sud-v t zeci de m

Tehnologi an Timiş ş Fondul Na ca scop

re, IT şi co ii ce utiliz hnologie p ă.Valoarea

0

50

100

150

200

250

xport şi de Comerţ reg afaceri to import în

eficitul com ui Central Zrenjanin e e investiţii

e afaceri

multe in rioada po tea capaci te sau mai entităţi p 200 ha şi vitate. Rol ultatele fir

Freidorf T vestul oraş

milioane de

ic şi Indus şi Agenţia aţional pen

sprijinirea omunicaţii; zează tehn puţin polu a investiţie

238

EV

Număr de

import sun gională, ec otală a co Zrenjanin merţului ex şi Serbia a este estim este estim

ncubatoare st-revoluţi itează res puţine fac rivate sau i găzduiesc lul lor de melor –ma

Timişoara, şului. În p

e euro şi au

strial Timi de Dezvo ntru Dezv a dezvoltă ; electroni nologii ava uantă, act ei este de

99

2010

VOLUŢ IA ANT 2010

e antrepre

nt mai con conomia Zr omerţului n este se xterior est a fost de 8

mată la 174 mat la 6.45

e, parcuri ionară. Co sursele um cilităţi, af u de adm c firme im dinamizat ajoritatea e

, al Primăr parc sunt l u creat mii

işoara este oltare Econ voltare Reg ării secto ică şi elect nsate şi ne tivităţi de 3, 7 milioa

  INDICA REPREN 0 ‐2013  Z

enori activ

ncentrate î renjanin-u exterior d mnificativ te relativ 85,6% şi re 4 milioane 50.

industria oncentrate

mane din late în pro ministraţia mportante tor al vieţ exportatoa

riei Timişoa ocalizate f de locuri

e un proie nomică Tim gională, F rului IMM trotehnică epoluante, e proiecta ane de eur

234

TORILOR ORIAT   ZIT ISTE  

vi Numă

în Zrenjani lui în prim

de peste 3 peste me redus. Par

espectiv 2, €. Totalul

ale şi zon e în Timiş zonă şi p

oprietate p locală/ju de renum ii econom

are – localiz

ara, se înti firme mult de muncă.

ct realizat miş, finan

Fonduri loc din urm ; automoti , alte acti are, cerce ro. Parcul e

97

2013

R  DE  

ăr de soci

in. Conform ele trei tri 356 milioa edia din rtea sa din 1%. Valoar locurilor d

ne industr şoara şi c

produc plu privată sau udeţeană, e dar şi IM ice a oraş zate în ace

inde pe o s tinaţionale .

t de către nţat prin P cale şi al

mătoarele ive şi alte vităţi de p etare, de este situat

etăţi

43

m datelor imestre a

ane Euro. Serbia şi

n cifra de rea totală de muncă

riale s-au comunele usvaloare. u publică, acestea MM-uri la şului este estea.

suprafaţă e care au

Consiliul Phare SIF te surse, domenii:

tipuri de producţie ezvoltare, t într-una

44   

dintre cele mai dinamice zone ale României, lângă Timişoara, pe Calea Torontalului, la o distanţă de 6 km de centrul oraşului, pe şoseaua naţională DN6, ce face legătura cu punctul de trecere al frontierei cu Uniunea Europeană, Cenad – Kiszombor (Ungaria), punct aflat la 75 de km faţă de Parc.

Din punctul de vedere al numărului de investitori din cadrul PITT, la ora actuală există 3 investitori străini (RB Producţie scări interioare, companie românească, având capital austriac, Willy Kreutz, companie românească, având capital german şi Hemofarm, companie românească, având capital sârbesc) şi un număr de 13 investitori români (Iorom Industry, Twin Motors, Tecnoimp.Ro, Trim Line, Prospero, Maxx Ing, Wally Junior, Pop Glass, Pan Sarmis, Ssm Prest, Pro Samac Construct, Frei Fordertechnik, Transatlantika, Genuine Advertising). În figura de mai jos se găseşte prezentarea grafică a raportului investitori români – investitori străini în cadrul PITT, primii având o pondere de 81%, faţă de 19 %, adică ponderea ce revine investitorilor străini.

Din suprafaţa totală de 107.883 mp a fost ocupată o suprafaţă de 88.329 mp, ceea ce înseamnă o valoare a gradului de ocupare al PITT egală cu 82%.

Zone industriale

Incontro Industrial Park are o suprafaţa totală de 1.000.000 mp și a acordat posibilitatea investitorilor atât de a construi pe terenuri concesionate cît şi de a închiria hale construite de proprietar. În acest parc s-au delocalizat activităţi de producţie existente în zona centrală a Timişorii dar şi activităţi de producţie din alte ţări (predominant Italia).

Zona Buziaşului fără a fi organizată din punct de vedere juridic ca entitate, concentrează un număr important de firme de producţie, comerţ şi servicii în Timişoara. Fostă platformă industrială înainte de revoluţie, prin privatizarea firmelor de stat şi prin investiţiile tip „greenfield” din zonă, domină sud estul oraşului Timişoara prin numărul mare de locuri de muncă create şi prin producţia realizată destinată în special exportului - de la produse de electrotehnică la detergenţi - sute de produse inclusiv inovative se realizează aici.

Centre Logistice

Dunca Logistic Park Timișoara: parc privat, aflat în zona de centură a Timişoarei spre conexiunea cu autostrada A1, acesta este specializat pe activitatea de logistică mărfuri şi are o suprafaţă totală de 34.500 mp.

Log Center Timișoara – (Remetea Mare ): centru logistic privat în suprafaţă de 113.000 mp, situat în comuna Remetea Mare, în proximitatea Timişoarei, spre est.

Olympian Logistic Park Timișoara: situat la 4km de Timişoara spre Remetea Mare, parc privat, 170.000 mp închiriabili ca depozit categoria A pentru diverse mărfuri.

Timişoara Airport Park: centrul logistic privat în suprafaţă de 260.000 mp, închiriază depozite categoria A pentru diverse mărfuri.

45   

Incubatoare de afaceri, centre de afaceri

City Business Development Centre este construit în vecinătatea Pieţei 700 din centrul Timişoarei. Această structură modernă pune la dispoziţia IMM-urilor şi startup- urilor inovative 7.000 mp de spaţiu de birouri clasa A, un centru de conferinţe modern şi 1.000 mp de birouri complet echipate.

Amplasat în centrul oraşului, în clădirea D recent inaugurată din cadrul CBC, City Business Conference Centre ia forma celui mai modern centru de conferinţe din Timişoara, complet echipat. Flexibilitatea şi orientarea spre nevoile mediului de afaceri din Timişoara, fie că vorbim de mari companii multinaţionale sau de comunitatea antreprenorială din oraş, îşi spun din nou cuvântul. City Business Conference Centre propune 7 săli, cea mai mare dintre ele având o capacitate de peste 250 de persoane. Suprafaţa construita totală: 12.140 mp.

Centrul Regional pentru Promovarea Activităţilor Economice Timişoara (CRAFT ) al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Timişoara. Cu o suprafaţă de peste 5.200mp construiţi, oferă condiţii desfăşurării activităţilor de promovare economică agenţilor economici din zonă şi nu numai: organizarea de seminarii, conferinţe, expoziţii, cursuri, prezentări de firmă sau produs.

INCUBBOX - Incubatorul de afaceri nou realizat de Primăria Timişoara , aflat în curs de ocupare de către start up-uri şi firme în curs de consolidare în domeniul IT& C.

Un alt mecanism de stimulare a dezvoltarii economice prezent în zona Timișoara, Cluster-ul este o concentrare geografică de societăţi, centre de cercetare, autorităţi publice, ONG-uri şi facilitatori (de ex. societăţi de consultanţă), care au scopul de a-și partaja resursele pentru dezvoltarea, promovarea şi comercializarea unor produse și servicii inovative. Uniunea Europeană consideră că aceasta structură de cluster va contribui semnificativ la atingerea obiectivelor anului 2020 şi ca urmare, în anii financiari 2014-2020 se vor aloca fonduri în această direcţie. În regiunea de vest a României sunt înfiinţate 6 clustere în diverse domenii de activitate: IT, automotive, turism, ambalare şi tipărire, energie verde şi agricultură.

AUTOMOTIVEST - este clusterul în domeniul automotiv al Regiunii Vest România (Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara), coordonat de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest. Acest cluster este foarte activ, derulînd mai multe proiecte europene pentru perfecţionarea profesională a membrilor săi.

ROSENC este o asociaţie cu personalitate juridică română, al cărei scop îl reprezintă promovarea României si a Regiunii Vest, în sectoarele energiilor regenerabile, eficienţei energetice şi noilor energii sustenabile şi participarea în reţelele internaţionale ca partener sau coordonator de proiecte pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor din asociaţie, prin cooperare naţională şi internaţională. Clusterul este foarte activ, are personal angajat, participă la evenimente de profil, are o strategia elaborată şi cel mai important, derulează proiecte complexe în parteneriat cu membrii săi. Detalii suplimentare: www.rosenc.ro

46   

Clusterul APP (Advertising, Printing, Packaging) relativ nou, cu peste 13 firme în componenţă, derulează proiecte europene şi colaborează în sistem de parteneriat cu Primăria Timişoara prin Regia de Transport Local Timişoara.

Clusterul de Turism Banat (CLUSTURBANAT) înfiinţat din iniţiativa Consiliului Judeţean Timiş, concentrează resursele necesare unui cluster modern: firme din domeniul turismului, autorităţi publice, universităţi. Cluster recent înfiinţat, este în curs de dezvoltare a identităţii şi de definire a direcţiilor strategice de acţiune.

Cluster Regional Tehnologia Informaţiei și a Comunicaţiilor – Regiunea Vest, înfiinţat în anul 2011, acesta are scopul de a promova şi susţine întreprinderile regionale TIC drept actori pe piaţa globală, generatori de produse proprii, sub un brand regional puternic. Clusterul este constituit din 14 firme, 3 universităţi, 6 autorităţi publice locale şi două entităţi catalizatoare.

IND AGRO INVEST - Clusterul transnaţional de agricultură este primul cluster transnaţional din România în domeniul agricol a fost înfiinţat la Timișoara, avînd ca vector compania Maschio Gaspardo România. Pe lângă universităţile cu tradiţie în domeniul agricol din ţară, Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară Timișoara, Universitatea ”Goldiș” din Arad, Politehnica și INMA București, au fost cooptate și universtăţile din Padova și Bari (Italia), pe lângă o serie de colaboratori și furnizori din judeţele Timiș și Arad. Clusterul are misiunea de a fi un cluster inovativ de cercetare şi dezvoltare, având ca scop realizarea unor utilaje agricole moderne care se pretează la solul din România.

În Serbia, de-a lungul Canalului Bega Canal infrastructura de afaceri este localizată în Zrenjanin şi Žitište.

Oraşul Zrenjanin a dezvoltat o infrastructură de afaceri deosebit de bună. Infrastructura de afaceri din Zrenjanin include: Camera Regională de Comerţ, Incubatorul de Afaceri Zrenjanin, Centrul Regional de Dezvoltare Socio-Economică “Banat”, asociaţiile de afaceri, Asociaţia Generală a Antreprenorilor, Zona de Dezvoltare a Afacerilor, Cercul de Afaceri Zrenjanin, etc.

Zrenjanin are trei zone industriale, toate fiind deplin dezvoltate, în timp ce Žitište nu are niciuna. Zona liberă Zrenjanin este una dintre cele 13 zone libere în Serbia. A fost înfiinţată în 2005 şi în 2012 zona liberă este extinsă la zonele Bagljaš (40 ha şi 43 arii) şi Ečka (51 ha şi 32 arii). Zona liberă este dotată cu drumuri de acces, conexiuni la gaz, alimentare cu curent electric, reţele de Canalizare, apă, telecomunicaţii etc. Pe baza diferitelor criterii, cum ar fi infrastructura de afaceri, stimulente pentru investitori, lichidităţi etc., „Financial Times” a clasificat zona liberă de sud-est Ečka ca una dintre cele 50 cele mai bune zone libere din lume în 2012/13.

Între 2007 şi 2013 investiţiile totale în zona liberă Zrenjanin s-au ridicat la peste 150 milioane euro. Datorită exportului liber din zonă şi importurilor în zonă şi a marjei de beneficii, societăţile găzduite liber în zonă pot să îşi reducă costurile cu până la 40%.

Infrastructura de afaceri din Žitište este mai puţin dezvoltată şi include Oficiul pentru Dezvoltare Economică Locală. Nu există o zonă industrială în Žitište încă, dar există un plan de a construi una cu suprafaţa totală de 1.078,42 ha.

47   

În Serbia, de-a lungul Canalului Bega există două clustere “Banatska ruta” şi “Panonska rakija”. În alte industrii nu există structuri tip cluster, deşi există concentraţii importante de firme în industria alimentară.

Impactul economic al turismului în zona Canalului Bega

Impactul turismului în economia locală este deosebit de complex. Turiştii contribuie la creşterea vânzărilor în sectorul de alimentaţie publică, industria hotelieră retail, crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor bugetare şi alte venituri în zona de referinţă. Cel mai direct efect survine în sectoarele primare ale turismului: la unităţi de cazare, restaurante, transport, recreere şi comerţ cu amănuntul. Industria turistică converteşte o mare parte a vânzărilor în profit şi locuri de muncă corespunzătoare. Prin efectele secundare generate însă, turismul afectează majoritatea sectoarelor economiei.

Industria turistică, la rândul său, cumpără bunuri şi servicii de la alte firme din zonă. Majoritatea veniturilor din turism se reflectă în taxe, salarii, pentru angajaţii săi. Acest lucru creează efecte secundare sau indirecte în economia locală. În general există o cheie de evaluare a efectului de multiplicare generat de turism în regiune, un factor K. Fiecare euro încasat din turism generează cel puţin un alt euro în afaceri conexe. Valoarea punctajului minim general acceptat al indicatorului, este 3.

Aceste efecte secundare creează venituri suplimentare şi locuri de muncă, rezultând un impact pentru regiune de minim triplul cifrelor iniţiale.

Profitul societăţilor, în general rămâne în zonă, iar proprietarii societăţilor investesc în dezvoltarea afacerii, în modernizarea sau în extinderea capacităţii acesteia.

Crearea locurilor de muncă în turismul judeţului Timiş se reflectă în numărul de angajaţi în hoteluri şi restaurante (4.461 la 31.12.2014).

Estimarea impactului turismului în zona românească a Canalului Bega prezentată în tabelul de mai jos, se bazează pe cifrele înregistrate oficial în turism (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, România).

La baza estimării impactului turismului este numărul de innoptări în structurile de cazare turistică. În tabelul de mai jos se prezintă evoluţia numărului de înnoptări în structurile de cazare din judeţul Timiş:

An Capacitate de cazare Sosiri (mii)

Nopţi cazare (mii)

Indicele net de utilizare a capacităţii (în funcţiune)(%) Existentă1) În funcţiune

(locuri de cazare) (locuri - zile) 2010 6857 2142,5 216,2 506,3 23,6  2011 7472 2412,1 260,4 560,6 23,2  2012 8250 2618,5 281,2 600,2 22,9 

48   

Este important de asemenea să se evidenţieze cât din euro cheltuiţi în arealul analizat vor rămâne în zonă sau vor ieşi din aceasta.

Cifrele brute ale ieşirilor din veniturile din turism în zona Canalului Bega pe baza statisticilor naţionale se pot estima astfel:

 Vânzări cu amănuntul: 80% (în general marfa vândută în magazine nu este produsă în această zonă. Industria judeţului Timis produce în special pentru export.)

 Restaurante: 80% din costul alimentelor  Divertisment: 20% Taxe – Valoare T.V.A.:  Cazare: 9%,  Restaurante: 24%,  Divertisment: 24%,  Vânzări cu amănuntul: 24%.

mil euro, 2012 Distribuţie E2v2012

E2v2012 % TVA E2v2012- TVA

Ieşiri în 2012

Alte taxe, salarii, profituri

Efectele de multipli- care: K

Edi

Cazare 29,71 55 2,67 27,04 6,76 20,28 3 162,05 Restaurante 18,91 35 4,54 14,37 5,75 8,62  Divertisment 2,70 5 0,65 2,05 0,41 1,64  Vânzări cu amănuntul

2,70 5 0,65 2,05 1,64 0,41 

Total 54,02 100 8,51 45,51 14,56 30,95 

E2v2012 = Venitul din turism brut estimat pentru anul 2012 in arealul Canalului Bega (zona română)

K = Indicator al efectelui de multiplicare al turismului - estimare

Edi = Venitul direct şi indirect estimat din turism in 2012 in arealul Canalului Bega (partea română)

Turismul dezvoltat peste măsură poate genera și efecte negative pentru locuitorii zonei respective, cum ar fi: congestii ale traficului în oraşe, impact asupra mediului, prin poluare, datorită maşinilor turiştilor, deşeuri, creşterea costului de trai pentru locuitori. Acest impact negativ se regăsește în marile oraşele turistice europene Londra, Paris, Roma, etc.

Turismul este o oportunitate importantă pentru zona Canalului Bega. Conform estimărilor, prin efectul de multiplicare, rămân în zonă aproximativ 162,5 mil euro pe an. Vânzările cu amănuntul, restaurantele, hotelurile, firmele, administratia beneficiaza de veniturile din turism.

Există capacităţi suficiente de cazare şi restaurante în Timişoara, dar în zona rurală mai sunt încă multe oportunităţi nevalorificate. Este necesar să se dezvolte turismul în Timişoara pentru a asigura utilizarea capacităţilor de cazare existente, să se

49   

intensifice activităţile de marketing pentru city tourism şi de asemenea să se dezvolte noi capacităţi pentru petrecerea timpului liber pentru locuitorii zonei.

Se recomanda stimularea zonei rurale a Canalului Bega pentru dezvoltarea turismului, creşterea de producţiei locale de produse alimentare naturale şi manufacturarea de suveniruri pentru turişti. Acest lucru va stimula industria locală şi va creşte efectul de multiplicare al turismului.

Pentru a minimiza efectele induse (impactul de mediu) se recomandă să se promoveze tipurile de turism care nu implică utilizarea autovehiculelor atât de mult şi să încurajeze călătorii să utilizeze avionul prin intermediul Aeroportului Timişoara, iar pentru transportul în zonă să apeleze la soluţii alternative (electric, biciclete etc.).

1.1.6. POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

Turismul este un fenomen social, cultural şi economic care implică deplasarea persoanelor în ţări sau locuri în afara mediului lor obişnuit, în scop personal sau de afaceri/profesional. Aceste persoane sunt numite vizitatori (care pot fi fie turişti – vizitatori care stau cel puţin o noapte sau excursionişti – vizitatori de o zi; rezidenţi sau nerezidenţi) iar turismul are legătură cu activităţile lor, unele implicând cheltuieli turistice. Turismul este o industrie dinamică şi competitivă care implică abilitatea de adaptare constantă la nevoile şi dorinţele în continuă schimbare ale clienţilor, deoarece satisfacţia, siguranţa şi distracţia clienţilor sunt în atenţia specială a afacerilor turistice.

În contextul acestui proiect în zona Canalului Bega, analizăm turismul din următoarele perspective:

 Un sector strategic pentru dezvoltare sustenabilă şi relansarea afacerilor

 Un vehicul pentru conservarea mediului şi păstrarea moştenirii culturale

 Un motor de îmbunătăţire a calităţii vieţii comunităţilor locale prin crearea de mijloace de trai alternative şi locuri de muncă

În prezent, România nu are o strategie naţională de turism. În 2006 guvernul român împreună cu UNWTO (United Nations World Tourism Organization) a elaborat Master Plan-ul pentru dezvoltarea turismului pentru anii 2007-2026. La nivel local, strategiile de dezvoltare ale judeţului Timiş, oraşului Timişoara şi a altor comunităţi din regiunea Canalului Bega includ analiza SWOT pentru turism, unele dintre măsuri fiind implementate, altele rămânând în stadiu de proiect. Vom utiliza aceste date în faza analizei SWOT a proiectului.

Datele statistice din turism sunt importante pentru monitorizarea progresului, măsurarea contribuţiei turismului în economie, dezvoltarea unor noi produse turistice, pentru un marketing strategic, planificarea investiţiilor şi facilitarea comparaţiilor între ţări/ regiuni. Acestea permit ca cei care elaborează politicile precum şi investitorii să optimizeze potenţialul turistic într-o zonă, să evalueze dacă politicile sau activităţile sunt eficiente, sustenabile sau în progres, să ajute la clarificarea scopurilor, să încurajeze responsabilizarea şi creşterea nivelului de conştientizare privind acţiunile derulate.

50   

Ca surse pentru statisticile turistice privind Canalul Bega am analizat datele culese şi publicate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Regională de Statistică Timiş. Conform Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2013, în judeţul Timiş au fost cazate 262.118 persoane, 80% - 209.963 persoane fiind cazate în Timişoara. În medie în Timişoara au fost cazate 19.000 persoane lunar, cea mai bună lună pentru hotelieri fiind Septembrie cu 22.433 persoane.

Statisticile indică de asemenea că doar 21% sunt străini, majoritatea turiştilor/vizitatorilor din judeţul Timiş fiind români, peste media de 18% înregistrată la nivel naţional.

Datele mai recente, din Aprilie 2014 ilustrează faptul că în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului anterior, sosirile în structurile turistice cu funcţii de cazare a turiştilor au scăzut cu 1,6% iar şederile peste noapte au crescut cu 16,5%.

Indicele net de utilizare a locurilor de cazare a fost în Aprilie 2014 de 24,6% din totalul spaţiilor cu funcţii de cazare a turiştilor, faţă de 22% în Martie 2014 şi 20,9% în Aprilie 2013.

A existat o creştere a numărului unităţilor de cazare de la 67 în 2007 la 107 în 2013. Numărul de unităţi tip hotel a crescut de la 32 în 2007 la 49 în 2013, iar numărul de hostel-uri s-a dublat de la 3 la 7 în 2013.

La sfârşitul lunii Iulie 2013, în judeţul Timiş erau înregistrate următoarele unităţi de cazare: 72 hoteluri, 60 pensiuni, 16 pensiuni agro-turistice, 7 hostel-uri, 2 moteluri, 2 tabere de tineret, 1 camping, 1 han.

Majoritatea unităţilor de cazare se află în Timişoara. De-a lungul Canalului Bega unităţile de cazare sunt practic inexistente. În 2013, majoritatea vizitatorilor au ales să stea la hoteluri. Pe al doilea loc în preferinţele lor s-au aflat pensiunile şi apoi hostel-urile.

Din datele statistice rezultă că media şederilor peste noapte per turist este de doar 2,3 zile, sub media naţională care este de 5,3 zile.

În Serbia, zona din jurul Canalului Bega din Serbia posedă nivelul de capacităţi de cazare şi primire necesar pentru dezvoltarea turismului, cu o parte semnificativ de mare din facilităţi localizate pe teritoriul oraşului Zrenjanin.

Conform datelor din 2013, numărul total de locuri de cazare pe teritoriul localităţilor Zrenjanin şi Žitište depăşeşte 500. Facilităţile de cazare din Zrenjanin includ: hoteluri, moteluri, apartamente private şi cazări private în zona mai extinsă a oraşului. Cel mai mare hotel este Hotel Vojvodina, oferind 76 de camere şi 15 apartamente, care împreună cu hotelurile Sibila şi Kaštel Ečka găzduiesc majoritatea oaspeţilor străini.

Structura şi calitatea capacităţilor de cazare au fost îmbunătăţite semnificativ în ultimii ani prin modernizare, extinderea ofertei, şi un focus mai mare pe activităţile de promovare. Localitatea Žitište, pe de altă parte are doar câteva facilităţi de cazare care sunt toate restaurante cu camere de cazare.

În ceea ce priveşte unităţile de catering şi de luat masa care susţin industria turismului, Zrenjanin are o serie de restaurante care oferă mese tradiţionale şi bucătărie internaţională. Numeroase cofetării, cafenele, cluburi completează oferta.

51   

În localitatea Žitište există mai multe restaurante, şi majoritatea unităţilor de catering sunt baruri şi cafenele.

Activităţile de turism şi oferta turistică din această zonă atrag turişti din ţară şi din străinătate, Zrenjanin oferind majoritatea spaţiilor de cazare. Pe baza datelor din 2011, un total de 16,059 turişti au poposit în această zonă, aproximativ 40% venind din străinătate. 62.685 de şederi peste noapte reprezintă totalul compus din 38.826 turişti din ţară, care au stat 3,45 zile (3,7 în Žitište şi 4,2 în Zrenjanin) şi 24.132 turişti străini, care au petrecut în medie 2,7 zile (1,8 în Žitište şi 3,6 în Zrenjanin).

Numărul de vizitatori este semnificativ mai mare şi sunt atraşi de o gamă de activităţi turistice, în principal de evenimentele organizate aici. Se estimează că aproximativ 200.000-250.000 de persoane au vizitat zona Canalului Bega în 2013, număr care vorbeşte despre atractivitatea regiunii şi potenţialul pentru dezvoltarea turismului care va transforma treptat vizitatorii în turişti.

Tipurile de turism de-a lungul Canalului Bega

În prezent oamenii sunt mai conştienţi de destinaţii şi atracţii, au bani de cheltuit, şi simt nevoia de a evada din rutina vieţii stresante. Furnizorii de servicii turistice trebuie să înţeleagă ce motivează o persoană să călătorească. Diferitele scopuri au fost clasificate şi acest lucru a condus la identificarea mai multor forme de turism. O componentă cheie a industriei turistice sunt atracţiile, care oferă vizitatorilor şansa de a explora punctele turistice, facilităţile şi minunăţiile destinaţiei lor.

Atracţiile includ în general situ-ri istorice, case memoriale, muzee, muzee ale celebrităţilor, galerii de artă, grădini botanice, grădini zoologice, parcuri acvatice, parcuri de divertisment, cazinouri şi atracţii culturale. Identificarea tipurilor de turism în această zonă este un aspect important deoarece arată unde merg turiştii, de ce merg acolo şi cum îşi petrec timpul în vacanţă.

A. Turismul de afaceri, cooperare internaţională şi MICE (Meetings, Incentives, Conferences and Exhibitions)

Turismul de afaceri este adresat persoanelor care călătoresc în scopuri care au legătură cu activitatea lor şi poate fi clasificat în:

 călătorii tradiţionale de afaceri sau întâlniri – destinate întâlnirii faţă în faţă cu partenerii de afaceri în diferite locaţii, cursuri de instruire;

 excursii bonus – destinate să motiveze angajaţii;

 călătorii pentru participare la conferinţe şi expoziţii, participări la lansări de produse.

Aşa cum s-a afirmat în analiza socio-economică, Timişoara şi judeţul Timiş sunt printre regiunile care au cel mai mare succes în atragerea investitorilor străini, ca urmare turismul de afaceri este unul dintre tipurile principale de turism, mai ales în Timişoara. Anual în Timişoara sunt organizate conferinţe şi congrese pentru un număr mare de profesionişti. Pentru a caza şi a organiza MICE în Timişoara, hotelurile au ridicat nivelul serviciilor şi au echipat sălile de conferinţe cu echipamente high-tech

52   

pentru prezentări. De asemenea, serviciile de catering şi restaurantele şi-au îmbunătăţit nivelul de calitate şi gama de produse. Principalele domenii ale acestui tip de turism în Timişoara sunt: afaceri, medicină, IT, drept, psihologie şi sociologie, cercetare, economie, relaţii publice.

În Serbia, turismul de evenimente este dezvoltat în această zonă deoarece localităţile Zrenjanin şi Žitište oferă un număr mare de evenimente, unele dintre ele fiind recunoscute la nivel naţional, în timp ce altele au importanţă la nivel regional şi local. Evenimentele au o capacitate mare de a atrage turişti şi vizitatori al căror număr creşte în fiecare an, planificarea atentă, implementarea programului şi investiţiile la scară mică în acest tip de turism îl transformă într-unul dintre cele mai dezvoltate produse ale regiunii.

B. Turismul cultural

Bogata tradiţie culturală dobândită de-a lungul secolelor, acordă Timişoarei o identitate distinctă şi o include în zona culturală europeană. Timişoara este un model de coexistenţă armonioasă între diferite grupuri culturale care locuiesc aici, astfel având un important caracter multi-cultural, făcând oraşul de pe Canalul Bega să se situeze pe primele locuri din ţară din punct de vedere al mărimii şi diversităţii ofertei culturale.

Timişoara este un puternic centru cultural, asigurând locuitorilor săi şi vizitatorilor o ofertă culturală valoroasă şi diversificată. Oraşul Timişoara candidează pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. De-a lungul anului în Timişoara sunt organizate festivaluri şi evenimente culturale care acoperă următoarele zone: arte vizuale, muzică, cinema şi film, teatru şi dramă, dans, şi alte evenimente care sunt prezentate în versiunea extinsă a acestei analize.

Zrenjanin are o reţea de instituţii culturale şi organizaţii care acţionează ca şi protectori ai identităţii culturale. Principalele instituţii sunt: Teatrul Naţional Toša Jovanović, Librăria Naţionala a Oraşului Žarko Zrenjanin, Muzeul Naţional, Galeria de artă contemporană AC Ečka, Centrul Cultural, Asociaţia Culturală a Amatorilor şi a Ansamblurilor de Artă, teatrul de amatori MADAČ, Arhivele Istorice şi Institutul de Protecţie al Monumentelor Culturale. Oraşul Zrenjanin este de asemenea cunoscut pentru lunga sa tradiţia artistică, cu o focalizare specială pe muzică. Corurile de la Zrenjanin, orchestrele, soliştii şi artiştii independenţi au câştigat numeroase aprecieri internaţionale. Locul acordat culturii de către oraşul Zrenjanin este cel mai bine ilustrat de iniţiativa de a deveni candidat pentru Capitala Europeană a Culturii în anul 2020. În 2010 Zrenjanin a semnat Agenda 21 pentru Cultură, primul document care promovează global responsabilităţile oraşelor şi autorităţilor locale pentru dezvoltarea culturală a comunităţilor.

Resursele culturale şi siturile istorice ca de exemplu Muzeul Naţional Zrenjanin, Teatrul Naţional Toša Jovanović, Colonia de Artă Contemporană din Ečka, Arhivele istorice, castelul Rogendorf, etc. prezintă un potenţial imens al părţii sârbe pentru conturarea ofertei turistice şi pentru a adăuga valoare destinaţiei din punctul de vedere al turiştilor sau vizitatorilor.

53   

Localitatea Žitište păstrează tradiţia şi cultura prin Comunitatea Culturală şi Educaţională (KPZ), numeroase ansambluri de cultură şi arte, centre culturale şi Biblioteca Branko Radičević având sucursale în toate satele comunei.

Ca parte a turismului cultural, turismul educaţional şi excursiile sunt deosebit de dezvoltate, în Serbia, datorită Rezervaţiei Naturale Speciale Stari Begej – Carska bara, iar resursele culturale şi naturale ale regiunii oferă opţiuni suplimentare pentru dezvoltarea acestui produs turistic.

C. Turismul de sănătate/medical

În Timişoara sunt câteva societăţi medicale care au inclus în oferta lor turismul medical. Conform The Economist, pentru un cetăţean european implicat în turism medical, economiile sunt între 25-40%, în special pentru servicii stomatologice şi chirurgie cosmetică.

Turismul medical este definit ca mişcarea pacienţilor către alte ţări în scopuri medicale. Printre aceste motive se numără:

 Investigaţii sau tratamente la preţuri mai reduse decât în ţara lor de origine

 Investigaţii sau tratamente de care nu pot beneficia în ţara lor de origine sau pentru care listele de aşteptare sunt foarte lungi

 Pacienţii nu au asigurare medicală.

Principala axă a turismului medical în Timişoara: turismul stomatologic şi chirurgia cosmetică sunt cele mai populare specialităţi medicale în prezent. Zonele neexplorate ale turismului medical român: investigaţii imagistice de înaltă performanţă, protezare cardiacă, protezare ortopedică şi oftalmologie.

În comuna Sânmihaiu Român, în anul 1977, a fost descoperit primul izvor de adâncime cu apă termală la Sânmihaiu German. Din anul 1990 ștrandul a intrat în concesiunea unei firme private, iar în urma unor investiţii masive, s-a reușit realizarea unei zone de agrement ce include trei bazine, dintre care unul acoperit, terasă, căsuţe de vacanţă. În bazine, apa își păstrează o temperatură medie de 38 - 40 grade. Aburii încărcaţi cu minerale au proprietăţi relaxante, iar apele sunt benefice afecţiunilor de reumatism, traumatisme neurologice periferice. Apa termală este pură din punct de vedere bacteriologic, are un conţinut scăzut de săruri minerale și este bogată în oligoelemente și siliciu. Ștrandul termal este vizitat de locuitorii Timişoarei, precum si de turişti din regiunea Banat (România, Serbia sau Ungaria).

În Serbia, Banja Rusanda spa se află pe malul nordic al lacului Jezero Rusanda, şi este parte din satul Melenci din zona Zrenjanin. La Banja Rusanda se tratează oameni de peste 130 de ani şi a fost înfiinţată pentru utilizarea proprietăţilor medicinale ale noroiului curativ (peloid) din lacul Jezero Rusanda, care este considerat unul dintre cele cu cele mai bune proprietăţi curative din Serbia. De asemenea există un izvor de apă minerală în această staţiune care are temperatura de 32oC. Tratamentul este administrat la Spitalul Specializat de Recuperare Melenci, în cooperare cu Centrul Medical Zrenjanin şi cu şcolile medicale din Novi Sad şi Belgrad.

54   

D. Turismul etnic (diaspora)

Regiunea Banat este un teritoriu al tradiţiilor, dar reînnoite permanent de o succesiune de influenţe şi de perioadele sub diversele dominaţii succedate de-a lungul istoriei sale. Identitatea Banatului este dată de abilitatea lui de a absorbi şi de a integra valori ale unor regiuni diferite şi de a le armoniza într-o compoziţie armonioasă. Toate acestea reprezintă argumente puternice pentru dezvoltarea turismului etnic în Banat, moştenitor al unor valori materiale şi spirituale cu importanţă multiculturală, încă destul de puţin cunoscute şi neincluse în circuitele naţionale şi internaţionale.

Deşi nu există date despre turismul etnic în regiunea Banat, este cunoscut faptul că cei care au părăsit România pentru a locui şi trăi în alte ţări din întreaga lume, se întorc în fiecare an să îşi viziteze familiile, oraşele sau satele şi pentru a arăta noilor lor prieteni sau copiilor lor (care s-au născut în străinătate sau au părăsit ţara când erau prea mici pentru a-şi aminti) locul de unde provin.

E. Turismul religios

Turismul religios a existat de secole, deseori manifestându-se sub forma pelerinajului. Acest turism implică turişti având un anumit nivel de educaţie şi cultură care apreciază obiectivele nu doar din punctul de vedere al arhitecturii ci şi prin prisma importanţei spirituale a respectivelor locaţii. Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoaştere şi plăcere estetică este de a avea o experienţă divină. Oricare ar fi motivul în spatele acestuia, fie că este interesul istoric sau doar devoţiune spirituală, turismul religios atrage un număr mare de turişti.

Conform WRTA (World Religious Travel Association) 1 din 4 turişti sunt interesaţi în turismul religios, iar în anul 2014 în lume au fost organizate 6 milioane de tabere religioase.

Există de asemenea o creştere a atelierelor ezoterice şi spirituale, a evenimentelor cu caracter spiritual organizate în Timişoara: evanghelice şi protestante, Yoga, festivaluri ezoterice, dezvoltare spirituală şi altele. Existenţa obiectivelor turistice cu caracter religios (biserici, mănăstiri, etc.) în zona Canalului Bega poate conduce la dezvoltarea de produse turistice sau circuite turistice religioase, multiconfesionale.

F. Turismul sportiv

Timișoara – navigaţie recreativă pe Canalul Bega: viaţa pe Canalul Bega s-a animat după dragarea şi consolidarea digurilor în 2011. Până când va începe transportul public pe Canalul Bega, zeci de bărci şi hidro-biciclete îşi împart suprafaţa apei pentru recreere. Locuitorii Timişoarei şi turiştii au oportunitatea de a descoperi oraşul și pe apă. În Iulie 2014, Timişoara a încercat să intre în Guiness Book of Records prin construirea unui pod din sticle de plastic – peste 104.000 de PET-uri.

Canotajul pe Canalul Bega: 2014 este un an special pentru mişcarea canotajului în România deoarece se sărbătoresc 150 de ani de la înfiinţarea primului club de canotaj în Timişoara, Societatea de Luntrişoare, care a pus bazele oficiale ale canotajului în ţara noastră. Timişoara găzduieşte campionate naţionale şi internaţionale şi toate au loc pe Canalul Bega.

55   

Sporturile care atrag turiştii în Timişoara la competiţii sportive, meciuri sau alte întâlniri, la nivel internaţional, naţional şi regional: gimnastică, rugby, înot, badminton, karate, dans sportiv, motocross, box judo, Jiu-Jitsu brazilian, fotbal, baschet, volei, atletism, maraton, etc.

Pista de biciclete de-a lungul Canalului Bega: din punct de vedere al infrastructurii, aceasta este descrisă detaliat în capitolul Infrastructură. Începând din Timişoara, pista traversează teritoriile comunelor Sânmihaiu Român, Uivar şi Otelec şi are lungimea de 37 km. De asemenea au fost proiectate 8 staţii moderne de odihnă. Pista va fi finalizată în Martie 2015. Mişcarea ciclistă în această regiune este în plină expansiune. Deşi pista de-a lungul Canalului Bega nu este încă finalizată, în fiecare week-end zeci de turişti de toate vârstele o utilizează.

În Serbia, turismul sportiv s-a dezvoltat în zonă datorită numărului mare de terenuri de sport, competiţii, atleţi de succes şi tradiţiei sportive a oraşului Zrenjanin. Echipe din ţară şi străinătate care vin la Zrenjanin adună un procent considerabil din numărul total de şederi peste noapte.

Tradiţia sporturilor organizate în Zrenjanin datează încă din 1855 când au avut loc primele competiţii sportive neoficiale pentru sporturi acvatice datorită poziţiei oraşului pe râul Bega. Încă de atunci, sporturile s-au dezvoltat în Zrenjanin astfel încât în prezent sunt practicate peste 30 de sporturi, în oraş existând 143 de organizaţii sportive. Mulţumită structurii sportive existente (sălile de sport Kristalna dvorana şi Medison, centrul recreaţional şi de sporturi Jug Bazen, Stadionul orăşenesc, centrul de arte marţiale Partizan, centrul sportiv Mala Amerika, centrul sportiv şi recreaţional Partizan, poligonul de tir şi terenurile de tenis la locul de picnic la Motel, etc.), oraşul şi imprejurimile oferă condiţii bune pentru sporturi, recreere şi exerciţii fizice pentru persoane, echipe şi organizaţii. De asemenea, a oferit condiţii pentru organizarea de competiţii sportive la nivel mondial, naţional, regional şi local şi a influenţat succese importante ale sportivilor şi atleţilor.

Turismul sportiv este unul dintre cele mai dezvoltate produse turistice din Zrenjanin, ceea ce i-a adus renumele de “oraş al sporturilor”. Găzduind un număr de competiţii sportive, sporturi şi echipe naţionale atât în timpul pregătirilor cât si al perioadei competiţionale, a influenţat dezvoltarea turismului în general şi a contribuit semnificativ la numărul de șederi peste noapte. În această privinţă este clar că turismul sportiv are baze solide pentru îmbunătăţire, şi activităţile coordonate ale industriei turismului şi sporturilor pot avea ca rezultat transformarea sporturilor într- un generator economic important în zona Canalului Bega.

Localitatea Žitište de asemenea se bucură de o tradiţie sportivă avand 35 de organizaţii sportive finanţate din bugetul local şi aici sunt practicate în principal circa 10 sporturi.

56   

Vânătoare şi pescuit:

Canalul Bega traversează zone cu natură sălbatică intactă, conectând astfel facilităţile urbane şi resurse naturale, făcându-le accesibile şi integrabile în oferta turistică.

Activităţile turistice din zona Canalului Bega sunt organizate în jurul mai multor produse care au fost dezvoltate pe acest teritoriul în ultimele decade. Deşi încă mai este loc pentru îmbunătăţiri în acest domeniu, produsele prezentate pot genera venituri din turism şi în mod sigur merită să aibă un rol semnificativ în procesul de planificare viitor. Printre aceste produse se numără turismul de vânătoare şi pescuit.

AJVPS Timis, http://www.ajvpstimis.ro/, este administratorul oficial al fondurilor de vânătoare şi pescuit din judeţul Timiş. De-a lungul Canalului Bega se află următoarele fonduri de vânătoare: Timişoara, Sânmartinu Sârbesc, Diniaş, Otelec (Ionel), Uivar (Bobda şi Pustiniş). Principalele animale vânate sunt: cerb, cerb lopătar, mistreţ, iepure, fazan şi potârniche. De asemenea, datorită legislaţiei recente, există şi fonduri private de vânătoare.

Conform Romsilva Timis, http://Timișoara.rosilva.ro, nu sunt organizate competiţii de pescuit sportiv de-a lungul Canalului Bega. Există câteva iazuri de peşti unde pasionaţii pescuitului pot să îşi petreacă timpul liber. În prezent există forme de pescuit urban în Timişoara de clean, scobar, mreană şi babuşcă.

În Serbia, turismul de vânătoare şi pescuit este unul dintre cele mai dezvoltate segmente din oferta turistică a zonei Canalului Bega. Acest produs a cărui valoare adăugată rezidă în faptul că este foarte interesant pentru pieţele străine, este dezvoltat datorită unui număr de terenuri de vânătoare şi iazuri de pescuit bine întreţinute, dar suferă datorită spaţiilor de cazare şi serviciilor inadecvate.

De asemenea, în zona de lângă Canalul Bega şi împrejurimile lui, atât pe teritoriul oraşului Zrenjanin cât şi în localitatea Žitište, există resurse abundente care sunt utilizate într-un anumit grad în scop turistic, dar care au un potenţial semnificativ mai mare decât sunt utilizate în prezent. Resursele naturale din jurul Canalului Bega includ Rezervaţia Naturală Specială Stari Begej (Braţul Vechi) - Carska bara (Old Begej- Balta Imperială), preţuite foarte mult deoarece sunt habitatul a 250 de specii de păsări şi are o zonă IBA (Important Bird Area) care acoperă o suprafaţă de 11.570 ha, cu numeroase alte caracteristici unice, iar teritoriul înconjurător găzduieşte Rezervaţia Naturală Specială Ritovi donjeg Potisja (mlaştinile din partea inferioară a râului Tisa), Parcul natural Potamišje (împrejurimile Tamiš), zona lacului Rusanda, Parcul Žitište, Parcul din Banatski Dvor, izvoarele minerale din satul Torda, şi multe altele.

G. Turismul Industrial

Un potenţial extraordinar de dezvoltare a turismului în regiunea transfrontalieră care are legătură cu Canalul Bega este reprezentat de întreaga moştenire hidrotehnică a provinciei Vojvodina.

57   

În timpul celei de a V-a Conferinţă Europeană privind Turismul INDUSTRIAL care a avut loc în perioada 16-20.06.2014 la La Coruna/Spania, dl. Marko Vuksanovic a prezentat „POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE A MOŞTENIRII HIDROTEHNICE ÎN PROVINCIA VOJVODINA”. Faptele prezentate de dl. Vuksanovic la conferinţa sus-menţionată au o relevanţă mare pentru acest proiect (Strategia RO-SRB de Dezvoltare a Turismului Transfrontalier).

Conceptul Rutei Turistice:  un muzeu în aer liber intersectat cu conceptul de cale navigabilă  locaţiile sunt conectate într-o rută turistică tematică  punctul de pornire a rutei hidrotehnice – muzeul de management al apei  puncte de pornire regionale.

Cele mai importante aspecte prezentate şi concluziile acestui studiu sunt enumerate mai jos:  ruta moştenirii hidrotehnice din Vojvodina are un mare potenţial turistic  ar putea îmbunătăţi condiţiile economice şi demografice  crearea unei rute a moştenirii hidrotehnice în Vojvodina trebuie să treacă prin

toate stadiile de creare a unui nou produs  această problemă trebuie să fie analizată din abordare socială, economică,

juridică şi ecologică  trebuie să se acorde atenţie specială educaţiei tineretului.

Concluzii privind potenţialul de dezvoltare al turismului

Dacă privim turismul de-a lungul Canalului Bega (cu excepţia Timişoarei şi a oraşului Zrenjanin) putem observa că toate comunităţile care fac parte din această analiză au în comun următoarele:

 principalele atracţii turistice sunt bisericile diverselor etnii;

 principalele evenimente care au loc anual sau bianual sunt Rugile şi unele festivaluri locale;

 există câteva situri istorice şi arheologice şi ruine ale unor clădiri vechi care nu sunt exploatate suficient;

 există un muzeu etnic şi case memoriale ale personalităţilor locale;

 există resurse naturale care nu sunt utilizate şi promovate: Sărăturile Diniaş, apele termale sau plantele medicinale;

 nu există facilităţi de cazare şi restaurante, doar mici baruri locale.

Analiza situaţiei curente arată un potenţial semnificativ şi existenţa capacităţii de dezvoltare a turismului care poate deveni unul dintre cele mai importante motoare în zona din jurul Canalului Bega. Planificarea bazată pe resurse, amplificarea produselor existente, atât din punct de vedere al conţinutului cât şi al părţii tehnice, investiţiile în infrastructura de scară mică şi dezvoltarea ofertei de turism integrat printr-o abordare de management al destinaţiei ar putea rezulta rapid în amplificarea generală a turismului regional iar fluxul de turişti ar avea impact asupra zonei.

58   

Conectarea ofertei între partenerii transfrontalieri din România și Serbia, care au produse similare dezvoltate, ar fi un pas suplimentar înainte, dar şi o premisă obligatorie pentru recunoaşterea zonei Canalului Bega atât pe pieţele interne din statele respective dar şi pe pieţele străine ţintă.

1.2. ANALIZA INSTITUŢIONALĂ

1.2.1. ACTORI/INSTITUŢII PUBLICE

În România, prin organizarea administrativă naţională, în fiecare judeţ, Guvernul este reprezentat în teritoriu de Prefect care este numit de prim-ministrul ţării. Acesta coordonează activitatea instituţiilor descentralizate şi ministerelor din teritoriu (judeţ). În general, aceste instituţii descentralizate au propriul lor director şi se află în relaţie de subordonare cu instituţia naţională sau minister şi în relaţie de cooperare cu Prefectura.

Dintre acestea Administratia Bazinală de Apa Banat şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului din Timişoara sunt instituţiile cu atribuţiile cele mai importante în domeniile privind administrarea şi protecţia mediului Canalului Bega.

La nivel judeţean, este organizat şi funcţionează, conform legii administraţiei publice locale 2015/2001, Consiliul Judeţean Timiş, având atribuţii specifice în domeniul dezvoltării socio-economice a judeţului Timiş. Acesta este condus de Preşedintele Consiliului Judeţean care este ales pentru un mandat de 4 ani. La nivel judeţean există mai multe instituţii sub autoritatea Consiliului Judeţean Timiş cu atribuţii specifice pentru susţinerea socio-economică a judeţului Timiș dintre care o parte :  Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş;  Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş;  Centrul de Artă şi Cultură a Judeţului Timiş;  Muzeul Banatului;  Muzeul de Artă Timişoara;  Muzeul Satului Bănăţean Timişoara;  Teatrul de Copii şi Tineret "Merlin" Timişoara;  Biblioteca Judeţeană Timiş;  Camera Agricolă a Judeţului Timiş;

De asemenea Consiliul Judeţean Timiș face parte, în calitate de membru fondator, din mai multe Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara și Asociaţii neguvernamentale, astfel:

 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Polul de creştere Timişoara”;  Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș;  Asociaţia Clusterul de Turism Banat - CLUSTURBANAT;  ASOCIAŢIA TIMIŞOARA - Capitală Culturală Europeană.

59   

La nivel local, cele mai importante instituţii sunt primăriile. Fiecare oraş şi comună are o primărie care este organizata și functioneaza în baza reglementarilor legii administratiei publice locale 215/2001 și au atribuţii specifice în domeniul dezvoltarii socio economice a unitatilor administrativ teritoriale reprezentate.

Pentru zona Canalului Bega lista primăriilor care sunt potenţiali factori interesaţi în strategia pentru promovarea și dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega include 3 primării orăşeneşti şi 21 de primării comunale. Primarul şi consilierii localităţii sunt aleşi de către locuitori şi reprezintă comunitatea pentru un mandat de 4 ani.

Turismul şi Inspecţia în Turism sunt departamente ale Ministerului Economiei, Comerţului și Turismului. Responsabilităţile acestui Minister în zona turismului în legătură cu Canalul Bega includ implementarea unor strategii şi politici de dezvoltare a turismului; planificare integrată şi dezvoltare a turismului şi activităţilor conexe; dezvoltare, promovare şi utilizare sustenabilă a destinaţiilor turistice; clasificarea locaţiilor turistice; etc.

Responsabilităţile Ministerului Economiei includ dezvoltarea economiei, stimularea dezvoltării precum şi pregătirea politicilor şi strategiilor de dezvoltare economică. Acesta propune măsuri pentru promovarea investiţiilor şi coordonează implementarea acestor măsuri. Ministerul este responsabil pentru politica economică privind meşteşugarii, IMM-urile şi antreprenorii.

Ministerul Transporturilor este responsabil pentru sistematizare precum şi pentru activităţile din sectoarele transportului, cu excepţia telecomunicaţiilor. În sectorul transporturilor cele mai importante aspecte sunt transportul pe apă, sistemul de transport, relaţii de proprietate, obligaţii şi inspecţii în domeniul transporturilor, sistematizarea şi urbanismul şi stabilirea cerinţelor pentru activităţi de construcţie.

Managementul apei este responsabilitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Direcţia Republicană a Apei este responsabil pentru toate activităţile care parte constitutivă a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Managementului Apei din Guvernul Republicii Serbia. Direcţia este autoritatea de stat cea mai înaltă care se ocupă cu problemele apelor.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice este de asemenea indirect implicat în dezvoltarea turismului. Acesta este responsabil cu monitorizarea performanţelor funcţionale ale autorităţilor locale în furnizarea de servicii.

Ministerul de Finanţe monitorizează performanţele societăţilor de utilităţi publice. Societăţile de utilităţi publice sunt monitorizate din punct de vedere al nivelului salariilor şi primesc observaţii şi instrucţiuni cu privire la planificările anuale.

Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională este o agenţie publică de dezvoltare, şi de reglementare a dezvoltării regionale. Agenţia participă la pregătirea şi implementarea documentelor de dezvoltare şi la monitorizarea realizării lor; monitorizează şi aplică măsuri şi implementează proiecte de dezvoltare pentru îmbunătăţirea infrastructurii, dezvoltarea societăţilor şi antreprenoriatului.

60   

În Serbia, la nivel naţional, Agenţia pentru Protecţia Mediului este o autoritate separată şi o parte componentă a Ministerului Agriculturii şi are statut de entitate juridică. Agenţia are sarcina de a aduna instituţiile existente, resursele umane şi echipamentele care ar facilita schimbul mai rapid de informaţii cu privire la starea sistemelor de protecţie a mediului, stabilirea indicatorilor de stare conform agenţiei europene pentru a facilita compararea şi pentru a furniza informaţii de încredere factorilor de decizie şi publicului.

La nivel de provincie, “Vode Vojvodine” din Novi Sad este autoritatea care este responsabilă pentru resursele de apă din Vojvodina. Activităţile de bază ale societăţii includ utilizarea apei (alimentarea cu apă a locuitorilor, irigaţii, alimentarea cu apă a industriei, navigaţie, pescuit, recreere şi turism), protecţia apei (surse de poluare, plan de tratare a apei reziduale) şi protecţie împotriva apelor (inundaţii şi gheaţă, desecare şi protecţie împotriva refulărilor de la hidrocentrala Porţile de Fier „Djerdap”).

Secretariatul provinciei pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Sustenabilă este parte componentă a Consiliului Executiv al Provinciei Autonome Vojvodina. Secretariatul provinciei pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Sustenabilă are o atitudine care cultivă caracteristicile Vojvodinei care regiune distinctă multiculturală, multietnică, teritorială, geo-morfologică şi hidrologic în Serbia, impune nevoia de abordare specifică în stabilirea unei strategii de dezvoltare sustenabilă.

Promovarea Investiţiilor în Vojvodina este o agenţie regională de promovare a investiţiilor având mandatul de a oferi suport investitorilor străini şi de a facilita afacerile lor în Vojvodina.

Fondul de Dezvoltare a Provinciei Autonome Vojvodina îşi concentrează activităţile pe termen lung şi scurt pe creditarea programelor profitabile cu scopul de a dezvolta Provincia Autonomă Vojvodina.

Secretariatul pentru Economie, Ocuparea Forţei de Muncă şi Egalitate de Gen, Sectorul Turismului şi al Cooperării Regionale Economice participă la pregătirea programelor de turism pentru a creşte oferta turistică a Provinciei Autonome Vojvodina. Acesta monitorizează şi analizează dezvoltarea sectoarelor turismului, comerţului şi preţurile. Acesta este implicat în clasificarea facilităţilor turistice.

La nivel local, primăriile sunt conduse de Primari aleşi de membrii parlamentelor locale şi sunt controlate de Consiliul Local ales. Conform Legii privind Guvernarea Autonomă, funcţia de manager al oraşului este desfiinţată şi este înlocuită de funcţia de Asistent al primarului. Consiliul Consultativ este format din Primar, Vice-primar şi maxim 9 persoane, 11 în total. Primăria este responsabilă pentru serviciile comunale şi de obicei furnizează aceste servicii prin Societatea de Utilităţi Publice care regrupează diverse servicii.

61   

1.2.2. ACTORI DE DEZVOLTARE NEGUVERNAMENTALI/ONG-URI ȘI ORGANIZAŢII DE AFACERI

În România, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest fondată în anul 1999 este o instituţie neguvernamentală, non-profit şi publică. Este parte a instrumentelor financiare şi a organismelor regionale şi naţionale descrise în Legea 315/2004, modificată prin O.U.G. 111/2004 privind dezvoltarea regională naţională.

Grupurile de acţiune locale (GAL) au fost fondate printr-un program Leader UE. Acestea sunt ONG-uri care elaborează şi apoi aplică strategia de dezvoltare pentru regiunea acoperită. De asemenea acestea sunt instituţii financiare deoarece primesc fonduri de la U.E. pentru dezvoltare economică şi a infrastructurii şi acordă finanţare pentru a susţine ONG-uri, administraţii locale şi societăţi pentru a-şi implementa proiectele.

În viitorul apropiat vor fi fondate încă două G.A.L. în judeţul Timiş: unul va acoperi zona Recaş şi nordul zonei Recaş, iar cel de al doilea va acoperi zona centru-vest, cu Buziaş ca centru.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara este o asociaţie de societăţi fondată prin lege în fiecare judeţ din România. Aceasta este un ONG care are strategie proprie de dezvoltare care promovează interesul grupului de societăţi membre.

Clubul Economic German din Banat, fondat în 2002 este o organizaţie non-profit care promovează relaţiile economice între ţările vorbitoare de limba germană şi România, susţine activ schimbul de experienţă între membri şi menţine contacte intense cu mediul socio-economic din regiune.

Institutul Intercultural din Timişoara (I.I.T.) este o organizaţie autonomă ne- guvernamentală, non-profit, cu activitate culturală, civică şi ştiinţifică, fără scopuri politice, care acceptă şi promovează valorile şi principiile Consiliului Europei privind dimensiunea multiculturală.

Universităţile de stat şi private din Judeţul Timiş sunt concentrate în Timişoara şi Lugoj (un oraş la aproximativ 50 km de Timişoara). Principalele universităţi sunt: Universitatea Politehnica din Timişoara UPT, Universitatea de Vest, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (agricultură), Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara. Universitatea „Dimitrie Cantemir” este o universitate privată care are o Facultate de Turism care este orientată către dezvoltarea turismului.

În Serbia, Agenţia Regională de Dezvoltare Socio-Economică – Banat este o instituţie de dezvoltare regională cu rol principal de coordonator al activităţilor de dezvoltare în Banat. Este una dintre cele douăsprezece agenţii de dezvoltare din Serbia, fondată în scopul de a contribui la construirea unor capacităţi sustenabile care au ca obiectiv dezvoltarea socio-economică în Banat prin crearea unui parteneriat ferm al primăriilor din Banat.

Camera Regională de Comerţ Zrenjanin este o asociaţie expert independentă de societăţi, bănci şi alte entităţi legale şi antreprenori care îşi conduc activităţile de afaceri în localităţi din Banatul de Mijloc, o organizaţie care reprezintă interesele membrilor săi prin asociaţii, filiale şi centre.

62   

Asociaţia Generală a Antreprenorilor Zrenjanin. Principalul scop al acestei asociaţii este de a contribui la creşterea forţei de afaceri a membrilor prin furnizarea de servicii ca de exemplu: influenţarea privind crearea unui mediu reglementator prin susţinerea intereselor capitalului privat; organizarea de seminarii, training-uri, mese rotunde; prin cooperarea cu organisme competente, instituţii, camere de comerţ şi ONG-uri; servicii juridice, activităţi de lobby etc.

În România, instituţiile cu atribuţii în zona Canalului Bega sunt în majoritatea lor, de interes naţional. Instituţiile la nivel local şi judeţean sunt primăriile şi consiliile judeţene împreună cu departamentele din subordinea lor. Principalii actori în dezvoltare, cu potenţial de decizie în zonă şi cu posibilităţi financiare sunt Consiliul Judeţean Timiş şi trei primării (Timişoara, Recaş, Făget). Celelalte 21 de comune sunt importante din punct de vedere al resurselor naturale pentru dezvoltarea turismului şi al forţei de muncă din zonă, de asemenea pentru infrastructura locală, dar nu pot dezvolta proiecte mari din punct de vedere al resurselor financiare.

În Serbia, calitatea redusă şi standardele facilităţilor din domeniul turismului au fost identificate ca principale deficienţe în atragerea turiştilor locali şi străini, ceea ce ar fi de aşteptat având în vedere frumuseţile naturale oferite de ţară. În comparaţie cu ţările învecinate, Serbia primeşte un număr substanţial mai mic de turişti în timp ce turiştii sârbi deseori călătoresc în străinătate.

Proiectul şi cadrul său instituţional este conform cadrului legislativ în materie din România şi Serbia, respectă strategiile şi politicile naţionale şi implică instituţii care vor continua să îşi exercite drepturile şi îndatoririle legale în sectoarele respective cum ar fi sectorul de dezvoltare a turismului şi de furnizare de servicii.

63   

1.3. TENDINŢE INTERNAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

Dezvoltarea cu succes a turismului şi marketingul destinaţiilor turistice se bazează pe o permanentă cercetare, deoarece călătorii şi comportamentul lor în timpul călătoriilor se modifică continuu iar tendinţele au impact asupra succesului. Modelele competitive de afaceri turistice s-au schimbat, de la o concentrare primară pe produs, la atenţia concentrată pe competiţie, iar în prezent atenţia este îndreptată asupra clientului.

Conform Raportului privind tendinţele şi perspectivele Q2 2014 al ETC (European Travel Commission): „...creşterea puternică în turismul internaţional a sosirilor şi a şederilor peste noapte a continuat aproape în întreaga Europă până în prima jumătate a anului 2014, reflectând în mediul macroeconomic o continuă îmbunătăţire pe pieţele principalele sursă. În timp ce se întrevăd unele riscuri şi dezavantaje, totuşi există loc pentru optimism date fiind tendinţele curente din economia generală. Revenirea susţinută a creşterii economice se aşteaptă să susţină creşterea în continuare a cererii în turismul din regiune....”

Tendinţele identificate și detaliate în continuare stau la baza elaborarii strategiei și au fost luate în considerare în definirea proiectelor prin care se asigură dezvoltarea turismului de-a lungul Canalului Bega.

1.3.1. TENDINŢE DEMOGRAFICE

Grupurile de seniori: în Europa grupurile de seniori vor continua să crească în număr pe termen mediu şi scurt. Persoanele în vârstă vor fi tot mai sănătoase şi vor beneficia de scheme de pensionare timpurie şi de pensii bine finanţate. Totuşi, pe termen lung este probabil un declin al valorii pensiilor şi o creştere a vârstei de pensionare. Vârsta de pensionare nu va fi afectată doar de drepturile la pensii de stat, ci şi de atractivitatea pensionării în sine datorită creşterii ofertei de transport convenabil şi la preţ redus şi a comunicaţiilor cu familia. Este posibil ca persoanele pensionate să devină mai active, deoarece speranţa de viaţă şi sănătatea se vor îmbunătăţi.

În România, vorbim despre pensionari care încep să se obişnuiască cu programele pentru seniori ale guvernului român şi sunt din ce în ce mai interesaţi în programe sociale cu preţuri reduse şi în afara sezonului, dar şi despre seniorii care au un statut social care le permite să călătorească când doresc. Ambele categorii de seniori se aşteaptă să călătorească mai mult în anii care urmează. Seniorii care călătoresc prin programele sociale vor căuta noi destinaţii, iar cei care au timp şi bani de cheltuit vor căuta experienţe de calitate şi personalizate. Pe termen lung seniorii vor deveni un grup de călători cu mai mulţi bani şi cu mai multe aşteptări.

Ţinînd seama de structura populaţiei în zona de referinţă a Canalului Bega, precum și de proximitatea arealului Canalului Bega de orașele Timișoara și Zrenjanin, seniorii reprezintă un grup ţintă de turiști pentru care se definesc proiecte specifice.

64   

Deşi seniorii vor continua să fie importanţi numeric, piaţa orientată spre turiștii tineri care reuneşte 20% din turismul global, este un factor important care trebuie luat în considerare. Veniturile în creştere ale tinerilor, creşterea numărului gospodăriilor persoanelor singure şi a noilor structuri sociale care favorizează reţelele sociale şi profesionale extinse, conduc la călătorii tot mai dese în grupul de vârstă 16- 35 de ani.

Când vorbim despre piaţa turismului pentru tineret este important să luăm în considerare Generaţia Millenials: tinerii între 18 şi 30 de ani care vor fi marii consumatori ai următorului deceniu. Ei s-au născut cu noile tehnologii, ca urmare ei aşteaptă întotdeauna viteză şi eficienţă. Ei sunt întotdeauna conectaţi la Internet şi telefoane mobile pentru a planifica şi pentru a rezerva experienţele lor de călătorie. Ei sunt generaţia „imediat”. Ei caută viteză şi experienţe în timp real. Au fost născuţi între 1980 şi mijlocul anilor 90; lumea lor este interconectată, tehnologică şi globală. Ei caută informaţii în timp real, redactează opinii critice, verifică în medie 10,2 surse diferite înainte de a rezerva, gustă experienţele locale şi cer WiFi gratuit şi de înaltă calitate. Acest nou turist doreşte să se integreze în cultura locală în căutarea unor experienţe autentice. Aceştia sunt oameni care se aşteaptă să participe la activităţi în loc să devină spectatori. Ei caută în mod constant situaţii pozitive, intense şi provocatoare.

Millenials simt nevoia de a fi liberi când îşi evaluează opţiunile, de a se bucura de o mai mare flexibilitate în călătoriile lor, căutând cel mai bun preţ posibil, dar cerând, în plus disponibilitatea tehnologiei de vârf. Generaţia Millenials a crescut de asemenea bombardată de publicitatea tradiţională, care nu mai are impact semnificativ asupra lor. Ei au încredere mai mult în alţi utilizatori online şi, ca urmare, caută răspunsuri în comentarii de pe site-uri ca TripAdvisor. Astfel ei îşi menţin o imagine idilică a aventurierilor care vizitează destinaţii care nu au fost vizitate de prieteni şi cunoştinţe, care sunt prudenţi şi îşi asigură un sejur confortabil pe baza experienţei celor care au fost acolo înaintea lor. Deşi munca lor are loc mai mult în lumea online, ei socializează şi offline. Ei apreciază lucrul în grupuri sociale şi co-creaţia, precum şi spaţiile deschise pentru colaborare. Dovada acestui fapt este că 36% din Generaţia Millenials preferă să lucreze într-un hol de hotel sau într-un spaţiu public, faţă de 17% din vechea generaţie.

Mulţi dintre cei din Generaţia Millenials sunt angajaţi în corporaţii, ca urmare ei călătoresc pentru recreere (leisure), dar şi pentru business (bleisure). Ei au un venit de la mediu la ridicat, le plac sporturile şi excursiile intense, sejururile scurte în oraşe sau destinaţiile exotice. După cum rezultă din analiza socio-economică multe corporaţii își desfășoară activitatea în arealul Canalului Bega. În definirea proiectelor de dezvoltare a turismului de-a lungul Canalului Bega se vor lua în cosiderare cerinţele și nevoile acestei categorii de potenţiali turiști, pentru a-i determina să descopere zona transfrontalieră de referinţă, prin organizarea de festivaluri și evenimente specifice acestei generaţii.

65   

Nu doar că există mai multe gospodării ale persoanelor singure, dar s-a schimbat şi structura familiei, faţă de modelul tradiţional doi părinţi cu doi copii. Mulţumită globalizării, multe familii s-au mutat din căminul lor de origine în alte ţări – o modificare care afectează în special nivelul călătoriilor VPR (vizite la prieteni şi rude).

Un aspect important privind familiile sunt călătoriile multi-generaţii. Statisticile arată că:  40% din familii merg în vacanţe multi-generaţii în fiecare an  77% din vacanţe sunt planificate în jurul unui eveniment important  bunicii călătoresc cu aproape 25% mai mult decât călătorul de vârstă medie.  seniorii din prezent trăiesc mai mult, sunt mai sănătoşi şi au vieţi mai mobile, sunt

mai dornici să recupereze timpul pierdut şi să parcurgă distanţe lungi până la nepoţii lor iubiţi

 punctele atractive pentru piaţa multi-generaţii sunt amintirile, comoditatea şi valoarea.

Pentru atragerea familiilor multi-generaţii în a-și petrece timpul liber sau concediile în arealul Canalului Bega se vor defini proiecte specifice, atât de infrastructură turistică cât și de organizare de evenimente pentru această categorie de potenţiali turiști.

Populaţia dinamică: Oamenii între 30 până la 50 de ani pot fi de asemenea segmentaţi în funcţie de venituri, stil şi priorităţi de viaţă. De exemplu, cuplurile care obişnuiau să călătorească de mai multe ori pe an, după ce au un copil, iau o pauză de la călătorii, şi apoi, în funcţie de stilul lor de viaţă, îşi schimbă radical aşteptările şi preferinţele privind destinaţiile de călătorie.

În funcţie de venit, aceștia caută recreere, wellness, destinaţii exotice, precum şi „aventură” sau forme „active” de turism, ceea ce este o nouă filozofie de turism care combină aventura, natura şi cultura. Turismul activ are un impact redus, este ecologic şi de înaltă calitate. Această categorie include entuziaşti sportivi în aer liber foarte activi, vânători, pescari, turişti cu cortul, împătimiţi ai navigaţiei, excursionişti şi ciclişti.

Pentru familiile cu copii, tot mai multe hoteluri şi pensiuni fac reclamă „gratuit pentru copii” sau „adecvat pentru familii”, meniuri pentru copii, locuri de joacă etc.

Consecinţe pentru sectorul turistic:

 Este probabil să apară o divizare accentuală între piaţa bogată în timp şi piaţa bogată în bani. Cei care în prezent se pensionează primind pensii bune în general nu au constrângeri legate de timp privind călătoriile lor – un fapt care creează mai multe oportunităţi de dezvoltare a produselor off-season. Dar pentru cei mai mulţi la vârsta activă, dată fiind lipsa tot mai acută a timpului liber aceştia sunt dispuşi să cheltuiască mai mulţi bani pentru a economisi timp. Acest lucru determină creşterea cererii de servicii speciale şi mai multe oportunităţi la cumpărături şi la achiziţia de servicii. Arealul Canalului Bega se pretează la

66   

această piaţă, prin proximitate și prin oferirea de servicii speciale pentru pensionari.

 La nivel global, timpul liber pare a fi în creştere pentru grupurile cheie, în special pentru sănătate. În timp ce seniorii au mai mult timp liber, persoanele active au mai puţin. În Europa presiunea asupra timpului liber pare a conduce către excursii mai multe, dar mai scurte. Va exista o cerere mai mare pentru mai multe produse şi experienţe, evenimente culturale, şi atracţii. Concediile scurte vor fi mai frecvente de-a lungul anului, în special pe piaţa europeană. Acest lucru oferă o deschidere către dezvoltarea festivalurilor şi evenimentelor în afara sezonului. Ţinînd seama de caracteristicile zonei Canalului Bega, se vor definit proiecte prin care să se încurajeze vacanţele scurte, pentru diverse categorii de turiști.

 Rapoartele recente indică faptul că oamenii din întreaga lume suferă fiind „săraci în timp” – un termen general pentru a spune că nu au suficient timp să facă ceea ce îşi doresc, când doresc. În călătorii, se reflectă dorinţa oamenilor de a-şi simplifica viaţa, cumpărând produse all-inclusive (un singur preţ pentru transport, masă, cazare şi vizite turistice). Totuşi, în acelaşi timp, lipsa timpului îndeamnă oamenii să economisească timp pentru a-l folosi mai târziu. Există o cerere în creştere pentru vacanţe de week-end, care sunt caracterizate de provocări personale sau auto-dezvoltare, inclusiv plimbări pe distanţe lungi sau ciclism, cursuri de gătit sau de pictură, vizitarea unor destinaţii îndepărtate sau neobişnuite. Lipsa timpului pentru aspecte creative în vieţile multor persoane va conduce la o creştere a cererii de „turism creativ”, pentru turiştii care îşi dezvoltă abilităţile creative în vacanţe şi destinaţii care să contribuie la îmbunătăţirea ofertei creative. Pista de biciclete de-a lungul Canalului Bega, precum și proiectele de organizare de ateliere culturale și cu tematici creative se încadrează în această categorie.

 Populaţia îmbătrânită şi creşterea grijii pentru sănătate sunt motive care ar putea conduce la creşterea cererii pentru produsele turistice de sănătate şi servicii spa. De asemenea ar trebui să crească interesul în turismul cultural şi în programele concepute special pentru călătorul în vârstă. Prin continuarea dezvoltării turismului de sănătate în arealul Canalului Bega se vor atrage noi categorii de turiști care în mod tradiţional mergeau la tratament în alte locaţii.

 Pe de altă parte, piaţa pentru tineret va căuta mai multe produse de vacanţă active – în special diverse forme de „turism activ și de aventură”. Pista de biciclete de-a lungul Canalului Bega, dezvoltarea de parcuri tematice, precum și organizarea de competiţii sau festivaluri sportive pe Canalul Bega vor atrage acest tip de turiști.

 Aceste tendinţe generale, la rândul lor pot conduce la creşterea cererii de vacanţe independente, cu o relativă scădere a cererii pentru pachetele tradiţionale de vacanţă. Arealul Canalului Bega se pretează pentru acest gen de vacanţe, o premisă esenţială fiind promovarea și utilizarea marketingului turistic online.

 În ceea ce privește tradiţiile, obiceiurile locale şi autenticitatea, va exista o creştere a cererii pentru experienţe cu specific local. Tot mai mulţi turiști vor căuta autenticitatea, descoperirea tradiţiilor locale, înţelegerea şi experimentarea stilului de viaţă local şi să se bucure de experienţe personalizate conform propriilor dorinţe şi preferinţe. În arealul Canalului Bega se aşteaptă să crească în următorii ani turismul rural, agro-turismul şi turismul gastronomic.

67   

1.3.2. TENDINŢE LEGATE DE MEDIU

Modificările de climă reprezintă una dintre cele mai mari probleme pe termen lung pe care le înfruntă industria turismului şi care ar putea conduce la pierderea multor destinaţii a căror atracţie depinde de mediul lor natural.

Consecinţe asupra sectorului turistic:

 Creşterea conştientizării privind natura finită a majorităţii produse naturale – şi nevoia de a le conserva – va conduce la valorizarea suplimentară a „destinaţiilor nealterate”. În zona sârbă a Canalului Bega există o serie de rezervaţii naturale și se organizează excursii de conștientizare a protecţiei naturii, în special în rândul elevilor.

 Cererea tot mai mare pentru Eco-turism şi pentru vacanţe în natură vor creşte numărul de produse pe piaţă. În cadrul acestei strategii se vor defini produse turistice, dar și proiecte de infrastructură pentru diversificarea opţiunilor de petrecere a timpului liber în natură.

 Furnizarea mai multor informaţii despre sustenabilitatea produselor va contribui la creşterea conştientizării ecologice a turiştilor. Acest lucru se va realiza prin organizarea de seminarii de informare și sensibilizare a populaţiei din arealul calului Bega cu privire la ecologie.

1.3.3. TENDINŢE MACROECONOMICE

Se estimează o creştere reală în venitul global pe cap de locuitor cu peste 2% pe an. Pe măsură ce efectul globalizării devine mai răspândit, va apare o întărire a regiunilor şi o renegociere a relaţiilor politico-economice între ele. Serviciile, inclusiv turismul vor deveni mai importante în economia mondială (contribuţia la PIB, ocuparea forţei de muncă şi investiţii, etc.).

Consecinţe asupra sectorului turistic:

 Va exista un mediu global mai competitiv cu turişti care caută experienţe de călătorie mai ieftine. Consumatorii vor fi tot mai capabili de a găsi produse ieftine pe Internet.

 Valorile şi aşteptările tinerilor privind călătoriile vor fi influenţate de creşterea globalizării. Punctul central în satisfacerea acestor aşteptări va fi nevoia de a se asigura că informaţiile şi cazarea oferite au calitatea adecvată şi sunt accesibile prin cele mai noi Canale de comunicaţii/Internet.

 Globalizarea va mări de asemenea numărul de „nomazi globali”, adică cei care şi- au făcut căminul şi locuiesc în alte ţări decât cea în care s-au născut. Acest lucru, la rândul său, va stimula călătoriile VPR. Acelaşi efect va apare şi în cazul migranţilor temporari, de exemplu studenţii internaţionali.

 Creşterea mobilităţii va afecta pieţele turistice, deoarece un procent mai mare de locuri de muncă va fi ocupat de forţă de muncă străină.

68   

1.3.4. TENDINŢE CULTURALE

Definirea culturii se extinde continuu, mulţumită recunoaşterii crescute a faptului că ceea ce numim „cultură populară” cum ar fi filme, muzică şi evenimente sportive poate fi de asemenea o expresie a culturii. Turismul cultural este în creştere în Europa, dar sunt puţine dovezi care să sugereze că piaţa festivalurilor este în creştere prin interesul crescut în cultură printre clienţi.

Consecinţe asupra sectorului turistic:

 Motivaţiile turismului cultural se modifică încet către un interes mai general în cultură decât în anumite scopuri culturale specifice. Acest lucru sugerează nevoia de a combina în viitor produsele culturale cu produse recreaţionale şi de divertisment.

 Creșterea numărului și diversificarea vacanţelor culturale, este de așteptat în arealul Canalului Bega, stimulat fiind și de candidatura orașelor Timișoara și Zrenjanin la titlul de Capitală Culturală Europeană.

 Creșterea numărului de participanţi la evenimente și festivaluri culturale. Arealul Canalului Bega se pretează la organizarea de evenimente și festivaluri, urmând să fie continuate manifestările tradiţionale, dar și iniţiate noi manifestări culturale.

1.3.5. TENDINŢE PRIVIND CONSUMATORII

Călătorind mai mult, oamenii devin mai conştienţi de cultură şi mediul locurilor unde pot călători, şi acest lucru se reflectă asupra experienţei lor şi a stilului de viaţă. Pe măsură ce se dezvoltă turismul, pare să aibă loc un transfer de la factorii externi de călătorie (ca de exemplu demografie şi climat) spre factorii interni, de exemplu dorinţa de auto-dezvoltare şi exprimare creativă. Pe măsură ce experienţele de călătorie devin mai bogate, acestea trebuie să fie alimentate de dorinţa de a călători mai mult. Ca urmare, oamenii sunt interesaţi să devină călători de carieră, solicitând un flux neîntrerupt de noi experienţe şi căutând experienţe mai profunde în comunităţile pe care le vizitează.

Acest lucru de asemenea schimbă relaţia dintre gazdă şi oaspeţi. Oamenii caută mai degrabă experienţe autentice decât unele regizate. Turiştii încearcă să trăiască experienţe „mai profunde” şi „mai semnificative” prin schimbarea rolului lor – angajându-se în „turism voluntar” sau „turism creativ”. Cu cât persoanele călătoresc mai mult, respectul cultural, toleranţa şi înţelegerea diferenţelor culturale sunt mai accentuate.

Consecinţe asupra sectorului turistic:

 Călătorii experimentaţi sunt versaţi în aspectele organizaţionale ale călătoriei lor şi ale sistemului de rezervare/booking, şi vor solicita experienţe şi servicii de calitate mai înaltă şi la toate nivelurile de costuri.

69   

 Dacă au mai puţini vizitatori care revin, va fi dificil pentru unele destinaţii să construiască loialitate. În plus, unele destinaţii pot considera deosebit de greu să extindă turismul către noi zone şi să combată limitarea lui la sezon dacă nu deţin o piaţă de bază de vizitatori recurenţi pe care să se sprijine.

 Unii turişti pot dori să scape de „eticheta de turist”. Comunităţile locale se ocupă de acest lucru în activităţile lor promoţionale.

1.3.6. TENDINŢE DETERMINATE DE STILUL DE VIAŢĂ

Pentru mulţi călătoria nu mai este un lux şi chiar a devenit o parte acceptată a vieţii. Acest lucru înseamnă că prevalează luarea deciziilor în ultimul moment, în special privind excursiile scurte. Libertatea de a călători va fi extinsă prin tendinţa de a deveni părinte mai târziu şi de creşterea numărului gospodăriilor celibatarilor. Această tendinţă împinge deja limita superioară a vârstei pentru „piaţa de tineret” de la 30 către 35 de ani.

Deoarece serviciile medicale sunt mai scumpe în Europa, europenii vor călători către alte destinaţii la preţ rezonabil pentru a obţine o gamă largă de servicii medicale. De asemenea serviciile medicale foarte dezvoltate disponibile în Europa reprezintă o oportunitate de a dezvolta veniturile din turismul medical pe anumite pieţe de nişă.

Va exista o piaţă în creşte a turismului medical intra-european ca rezultat a listelor de aşteptare mai lungi şi a societăţilor de asigurare care încearcă să reducă costurile.

Cererea de produse de well-being, sănătate, fitness şi management al stresului este de asemenea în creştere în economiile dezvoltate. Totuşi competiţia creşte de asemenea, în unele zone europene deoarece se introduce capital privat în modernizarea facilităţilor balneare de stil vechi.

Consecinţe asupra sectorului turistic:

 Nevoia de a dezvolta mai multe produse de nişă ţinând cont de nevoia de libertate de a călători a turiştilor.

 În căutarea unor experienţe diferite, clienţii vor accentua căutarea de valori mai profunde şi experienţe mai intense. O consecinţă a acestui lucru este cererea în creştere de „pericol în siguranţă” (de exemplu călătoriile de aventuri şi experienţele senzaţionale) sau dezvoltarea unor noi destinaţii regionale care vor oferi „o limită controlată” cum ar fi diverse cartiere în interiorul oraşului.

 Pe de altă parte, va exista o cerere crescută de produse spirituale bazate pe experienţe interioare. Preocuparea pentru sănătate spirituală va face legatura cu produsele de sănătate şi balneare şi probabil vor apare noi pieţe. Produsele de sănătate vor fi adăugate din ce în ce mai mult la alte produse de turism şi recreere, iar facilităţile de cazare vor dezvolta mai multe produse combinate în zona turismului de sănătate şi creativ.

Bugetele de călătorie a clienţilor mici în unele sectoare ale populaţiei va necesita noi iniţiative în dezvoltarea „produselor de călătorie cu buget redus”.

70   

 Maşinile rămân mijlocul de transport de bază – călătoria cu autoturismul în ţările industriale acoperă peste 70% din totalul călătoriilor turistice.

 A doua locuinţă – turismul rezidenţial: va exista o creştere continuă a cererii de cumpărare a unei a doua locuinţe cât timp există proprietăţi la preţ relativ redus. Până în prezent această tendinţă a fost dominată de mişcările nord-sud, dar mediile britanice şi germane prezintă o cerere crescută de proprietăţi în Europa centrală şi de Est.

Consecinţe asupra sectorului turistic:

 Finanţarea cumpărării acestor locuinţe vor genera o creştere a pieţei de închirieri de vacanţă în regim self-catering.

1.4. CONCLUZII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZONA CANALULUI BEGA

TIMIŞOARA

 Are principalele atracţii turistice şi o ofertă diversificată pentru produsele turistice, cazare, mâncare şi băuturi, unităţi de recreere şi turistice.

 Este în principal o destinaţie turistică de afaceri şi de tranzit  Fiind o candidată pentru Capitala Culturală Europeană în 2021 există o multitudine

de manifestaţii culturale  Abilitatea locuitorilor de a comunica în alte limbi (engleză, germană, sârbă,

maghiară, franceză, italiană)  Încă există potenţial pentru nişe noi, neexplorate (care vor fi identificate în

timpul analizei SWOT).  Lipsa bazelor de date actualizate în domeniu pentru a găsi noi produse turistice

care pot fi capitalizate în beneficiul grupurilor ţintă  Capitalizarea insuficientă şi promovarea potenţialului turistic şi obiectivele

turistice prim materiale grafice calitative  Parteneriate slabe între sectorul public (promotori) şi cel privat (investitori)  Neîncrederea investitorilor privaţi în unităţile de recreere pe Canalul Bega şi în

suportul oferit de autorităţile locale privind infrastructura (lipsa de terenuri, vegetaţia crescută, regulamente, etc.).

COMUNITĂŢI DE-A LUNGUL CANALULUI BEGA

În prezent Canalul Bega este caracterizat în principal de lipsa facilităţilor turistice, de degradarea digurilor Canalului, factori care în lipsa viziunii strategice comune şi a investiţiilor comune vor scădea în continuare turismul, valorile estetice şi de viaţă.

 Pista de biciclete va reprezenta un aspect important în dezvoltarea turismului atâta timp cât comunităţile îşi vor diversifica oferta de găzduire

71   

 Mediu natural adecvat pentru dezvoltarea turismului: ape termale, formaţiuni saline, iazuri şi mini delte, specii rare de păsări

 Case conservate şi arhitectură religioasă, unele cu o vechime mai mare de 100 de ani

 Obiceiuri, tradiţii şi artizanate cu influenţe multiculturale: româneşti maghiare, sârbeşti, germane, încă în derulare: ruga, festivaluri şi evenimente folclorice

 Existenţa unor case de cultură/cămine culturale renovate sau noi, adecvate pentru organizarea de evenimente în spaţii închise

 Locuitori prietenoşi şi primitori  Prezenţa unor situri istorice şi arheologice, dovada existenţei străvechi şi continue

a populaţiei în zona Canalului Bega  Tradiţii locale şi gastronomie locală, creşterea plantelor medicinale (coriandru şi

mentă) şi a animalelor  Existenţa investitorilor străini doritori să investească în turismul rural – cazare,

gastronomie, agroturism, evenimente (Otelec)  Legende şi poveşti locale despre navigarea pe Canalul Bega spuse de bătrâni care

au trăit acele zile (ex. Otelec – pivniţa de gheaţă)  Echipele de fotbal şi centrele sportive pot duce la organizarea de campionate

transfrontaliere  Idei culturale existente (ex. Zona Liberă a Artei de la Asociaţia Artdendum) pentru

crearea unui spaţiu cultural de-a lungul Canalului Bega de la Timişoara la Zrenjanin şi tradiţia din Timişoara a Festivalului Stradal Internaţional de Artă organizat de Fundaţia EnduRoMania şi Facultatea de Arte şi Design, care a început în 2011, care se află anul acesta la a patra ediţie

 Majoritatea comunităţilor nu au facilităţi de cazare  Numărul redus de unităţi de alimentaţie publică  Nu există oferte turistice, de recreere sau suveniruri  Degradarea progresivă a patrimoniului de cultură artistică (ex. Bobda)  Moralul scăzut al populaţiei, în special după inundaţia din anul 2005  Lipsa de informare a autorităţilor locale privind programele de finanţare şi

creşterea importanţei turismului pentru regiunea transfrontalieră România-Serbia  Scepticismul locuitorilor privind investiţiile private în turism.

72   

1.5. ANALIZA SWOT ŞI ANALIZA DIAGNOSTIC A AREALULUI CANALULUI BEGA

1.5.1. ANALIZA SWOT

Regiunea de referinţă privind dezvoltarea şi capitalizarea potenţialului turistic comun România – Serbia, definit prin Canalul Bega, se întinde pe o lungime de 44 km din Timişoara până la graniţa cu Serbia, 72 km în provincia Vojvodina şi include două centre urbane ale dezvoltării economice ale regiunii transfrontaliere – Timişoara şi Zrenjanin, care vizează o populaţie de peste 500,000 de locuitori (334,000 în Timiş), aparţinând satelor învecinate. Regiunea are un sistem de management al apei care a fost în complexitatea sa o noutate pentru Europa secolului al XVIII-lea (construcţia a început în anul 1728) şi a permis regiunii să fie transformată într-una din cele mai productive regiuni în ce priveşte agricultura. În anul 1760 a fost construită dubla interconexiune Bega-Timiş cu Coşteiu/Topolovăţ, care a permis navigarea pe Canalul Bega. În 1912 a fost finalizată modernizarea Canalului Bega (şi au fost puse în funcţiune nodurile hidrologice Sânmihaiu Român şi Uivar şi cele de pe teritoriul actual al Serbiei) la nivelul la care este astăzi, care a permis navigarea ambarcaţiunilor de până la 500 de tone.

În anul 1958, datorită situaţiei politice şi economice din regiune, navigarea pe Canal a fost oprită. Această decizie a dus la degradarea mediului, în special a calităţii apei. În prezent utilizarea Canalului pentru navigaţie sau turism transfrontalier nu este posibilă datorită a două motive principale: barajul Sânmihaiu Român nu este funcţional şi nu există punct de trecere a frontierei între România şi Serbia pe Canalul Bega. O revitalizare a navigaţiei pe Canalul Bega, chiar şi numai conform parametrilor iniţiali, ar însemna o conexiune a Timişoarei şi a Banatului la Marea Neagră prin conexiunea cu sistemul de Canale existent în Serbia DTD (Dunăre Tisa - Dunăre) şi Canalul Rin-Main-Dunăre. Turismul în regiune este insuficient dezvoltat.

Conform statisticilor disponibile de la Institutul National de Statistică în anul 2013 judeţul Timiş a fost vizitat de peste 250.000 de turişti, cu o medie de 2,3 nopţi de cazare în 163 de structuri de cazare turistică şi la o rată de ocupare de 25%. Principalele forme de turism sunt afacerile şi tranzitul în Timişoara şi într-o mai mică măsură în restul judeţului şi în oraşele localizate de-a lungul Canalului Bega.     

73   

În urma analizei situaţiei actuale şi a analizei comune SWOT în zona de interes transfrontalieră şi cu participarea părţilor interesate, au fost evidenţiate următoarele puncte forte și puncte slabe:

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE 

Teritoriu geografic

Existenţa cursului de apă al râului Bega care conectează Timişoara şi Zrenjanin

Infrastructura Condiţii slabe de navigaţie şi infrastructură, în plus aluviunile existente 

Socio-econ. 2 centre administrative, economice şi culturale (Timişoara si Zrenjanin) cu capacităţi dezvoltate de cazare

Infrastructura Lipsa infrastructurii turistice şi serviciilor 

Infrastructura Pista de biciclete în partea română şi în stadiu de iniţiativă în partea sârbă

Infrastructura Infrastructura evenimentelor slabe în zona ţintă şi număr redus de vizitatori la evenimente în zonele rurale  

Natura Disponibilitatea apelor termale Socio-econ. Disponibilitatea forţei de muncă în România 

Natura Zone naturale protejate (şi moştenire naturală)

Turism/ Administraţie

Lipsa unei structuri instituţionale transfrontaliere pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în zona Canalului Bega  

Cultura Clădiri istorice /moştenire Turism/ Administraţie

Lipsa unor politici cadru favorabile dezvoltării turismului  

Cultura & Divertisment

Diversitate etnică, moştenire culturală şi gastronomie

Turism Lipsa unor atracţii turistice unice  

Divertisment Existenţa unui număr mare de evenimente variate

Turism Număr insuficient de produse turistice inclusiv transfrontaliere  

Sport Facilităţi pentru sporturi/pescuit & vânătoare, în special în partea sârbă

Turism Resurse umane reduse în domeniul turismului  

Administraţie Angajamentul autorităţilor publice şi a altor actori non- guvernamentali să lucreze în turism

Turism Zona ne-recunoscută ca destinaţie turistică  

Administraţie Istoric de cooperare transfrontalieră

Turism Deţinerea unor resurse financiare insuficiente pentru dezvoltarea turismului  

Natura Poluare   Turism Conştientizare redusă

asupra resurselor turistice şi a potenţialului lor de dezvoltare  

Administraţie Stare slaba a clădirilor istorice  

74   

OPORTUNITĂŢI RISCURI  

Turism Creşterea interesului global pentru destinaţii nefamiliare, noi

Administraţie Mediu politic, juridic şi fiscal imprevizibil; discontinuitatea politicilor de dezvoltare  

Turism Cerere tot mai mare pentru activităţi turistice convenabile în zonele rurale

Administraţie Procesul de descentralizare nu este complet  

Turism Spaţiul excedentar (din locuinţele rurale) să fie transformat în spaţii de cazare

Administraţie Interes redus la nivelul autorităţilor centrale si instituţiilor pentru reabilitarea zonei Canalului Bega  

Turism Creşterea interesului sectorului privat pentru a investi în turism (restaurante, campinguri, pensiuni etc.)

Turism/ Administraţie

Concurenta globală în furnizarea unor produse turistice diversificate - pierderea pieţei potenţiale datorită întârzierii faţă de concurenţă  

Turism Interesul crescând al Organizaţiilor Societăţii Civile în susţinerea dezvoltării turismului

Turism/ Administraţie

Lipsa unei legislaţii care să sprijine investiţiile în turism şi dezvoltarea  

Infrastructura Conectarea oraşelor Timişoara şi Zrenjanin cu Dunărea – condiţii de navigabilitate pe întreaga lungime a Canalului Bega

Natura Modificările climatului  

Infrastructura Investiţiile planificate de oraşul Timişoara în transportul public pe apă

Socio – econ. Populaţia îmbătrânită şi depopularea zonei Canalului Bega  

Sport Tradiţia lungă a sporturilor nautice în Timişoara şi Zrenjanin

Administraţie Interesul crescând pentru deschiderea unui mic punct de trecere a frontierei în zona ţintă

Administraţie Densitate instituţională relativ buna în zona ţintă

Administraţie Integrare in UE şi finanţare UE Administraţie Cooperare bilaterală

transfrontalieră

Cultură Cooperare regională în cultură şi arte, candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii (Zrenjanin 2020, Timişoara 2021)

Infrastructura Conectivitate la transportul internaţional (aeroporturile Timişoara şi Belgrad, căile ferate şi reţeaua etc.)

 

75   

1.5.2. ANALIZA DE DIAGNOSTIC

Pe baza analizei situaţiei curente, a analizei SWOT şi a tendinţelor în turismul naţional şi internaţional rezultă că există un potenţial turistic relevant de-a lungul Canalului Bega, dar prea puţin exploatat. Există de asemenea unele iniţiative publice sau private care demonstrează disponibilitatea anumitor grupuri ţintă pentru oferta turistică existentă, dar şi pentru dezvoltarea şi diversificarea ei.

Turismul de-a lungul Canalului Bega are un puternic impact economic, deoarece turiştii/vizitatorii contribuie la cifrele vânzărilor, la profituri, crearea unor locuri de muncă, la veniturile din taxe. Efectele directe sunt vizibile mai ales în sectoarele turismului primar: spaţii de cazare, restaurante, transporturi, divertisment şi vânzări cu amănuntul, dar au impact şi asupra altor afaceri din zonă care furnizează servicii sau produse pentru industria HORECA. In 2012, 4.461 de persoane au fost angajate în industria hotelieră în judeţul Timiş, s-au înregistrat peste 600.000 şederi peste noapte iar venitul estimat din turism a fost de 162 milioane EUR.

Analizând impactul economic al turismului pentru Canalul Bega, conform metodologiei Organizaţiei Mondiale a Turismului, rezultă ca o creştere cu 5% a numărului de turişti care sosesc în zonă, are un impact economic direct şi indirect estimat la 8,1 milioane EUR pe an.

Având în vedere informaţiile prezentate mai sus, se recomandă o intensificare a eforturilor autorităţilor locale pentru dezvoltarea turismului în zona Canalului Bega şi de asemenea, afacerile economice private să identifice şi să dezvolte investiţii în industria divertismentului şi de recreere.

În continuare în acest proiect va fi definită viziunea, direcţiile strategice şi programul strategic precum şi planul comun de acţiune cu participarea principalilor actori. 

   

76   

 

 

 

 

 

 

 

2.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

A CANALULUI BEGA

77   

2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A CANALULUI BEGA

2.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI PE CANALUL BEGA

Viziunea de dezvoltare turistică a Canalului Bega a fost elaborată în cadrul a două seminarii participative în cadrul cărora experţii din România și Serbia au identificat și formulat, din mai multe variante posibile, următoarea formulare:

”În anul 2030, Canalul Bega este o destinaţie turistică recunoscută internaţional care oferă experienţe remarcabile prin plimbări cu ambarcaţiuni, sport şi recreere, culturi

diverse, comunităţi integrate şi natură protejată”

Slogan: „Just feeling good” „Să ne simţim bine”

2.2. DIRECŢIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI PE CANALUL BEGA

Ca urmare a analizei SWOT şi viziunii asupra dezvoltării turismului pe Canalul Bega, au fost identificate 4 direcţii strategice şi priorităţile aferente acestora.

DIRECŢIA STRATEGICĂ D1: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII pentru transformarea arealului Canal Bega într-o destinaţie turistică facil vizitabilă prin abordarea unor factori limitativi ca de exemplu: transportul şi conectivitatea urbană şi rurală, infrastructura de turism privată, cazarea şi facilităţile de recreere. Infrastructura este cel mai important element al strategiei privind Canalul Bega. Cheia pentru o experienţă satisfăcătoare a vizitatorilor este infrastructura – moștenirea, tradiţiile şi resursele recreaţionale, informarea vizitatorului şi obiectivele şi dotările reunite printr-o identitate puternică, recunoscută şi un simţ puternic al apartenenţei. Printre intenţiile acestei strategii se regăsesc refacerea sănătăţii mediului şi a navigabilităţii Canalului Bega pentru ambarcaţiuni uşoare, sportive şi de recreere, care la rândul lor vor conduce la dezvoltarea unor produse turistice secundare.

Principalele priorităţi:

 Protecţia mediului prin reabilitarea albiei râului, controlul sedimentelor, eliminarea reziduurilor contaminate, îmbunătăţirea infrastructurii urbane pentru Canalizare, alimentarea cu apă, colectarea deşeurilor, identificarea şi eliminarea surselor de poluare.

 Navigaţia: utilizarea ambarcaţiunilor de un anumit tip pe orice segment al Canalului va contribui fără îndoială la creşterea atractivtăţii pentru locuitori şi vizitatori precum şi pentru operatorii comerciali de orice tip. Pentru a se întâmpla acest lucru este imperativ necesar să se repare şi să se renoveze ecluzele (eventual creând mijloace alternative ecluzelor pentru navigaţia continuă a

78   

ambarcaţiunilor uşoare pe Canal), construirea unor porturi, implementarea unui sistem de semnalizare şi de balizare etc.

 Conectivitatea: construirea şi reabilitarea drumurilor pentru un acces mai uşor la atracţiile Canalului Bega. Resursele naturale sunt baza majorităţii activităţilor recreaţionale în aer liber, în special pentru entuziaştii activităţilor în aer liber şi pentru eco-turişti. Pentru aceşti vizitatori, continuitatea şi accesibilitatea resurselor naturale – abilitatea de a identifica şi de a se deplasa pe trasee, căi de navigaţie, parcuri şi zone protejate, poate pe distanţe lungi şi fără intruziuni ale modernului – este aproape la fel de important ca şi calitatea mediului şi a resurselor.

 Turismul: Capacitatea, locaţia şi calitatea infrastructurii turismului de-a lungul Canalului Bega nu corespund nevoilor curente. Disponibilitatea cazării, mesei, a vânzării cu amănuntul, este limitată la unele zone. Ca urmare este necesară construirea unor spaţii de cazare şi masă şi a unor facilităţii de campare, zone de picnic, piste de biciclete, centre de informaţii, facilităţi de recreere şi cultură etc.

DIRECŢIA STRATEGICĂ D2: EXTINDEREA ȘI DIVERSIFICAREA OFERTEI TURISTICE A ZONEI CANALULUI BEGA: pentru a face faţă concurenţei pe o piaţă turistică tot mai competitivă, comunităţile şi administraţiile de-a lungul Canalului Bega trebuie să devină pro-active în definirea produselor turistice şi în crearea unor evenimente variate, culturale şi de alt tip, continuarea investiţiilor în turism, în special ale sectorului privat şi urmărirea atingerii unui standard înalt de calitate. Comunităţile promovează turismul în special pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor; cu cât este mai bună calitatea vieţii, cu atât mai mulţi oameni vor dori să locuiască şi să trăiască în această zonă, sau să şi viziteze comunitatea. Turismul la rândul său susţine facilităţile pentru locuitori.

Principalele priorităţi:

 Produsele turistice: dezvoltarea produselor turistice, diversificarea şi îmbunătăţirea experienţei în produse turistice va necesita construirea de capacităţi şi identificarea modului de a îmbunătăţi incermental turismul, acţiuni care împreună pot îmbunătăţi gama de experienţe şi pot prelungi sezonul turistic mai mult decât lunile de vară. Aceste îmbunătăţiri pot include dezvoltarea turismului sportiv, precum şi orientarea către oportunităţile oferite de turismul obiectivelor istorice, turismul artistic şi cultural în întreaga regiune.

 Sportul: ca activitate cu o tradiţie îndelungată şi cu o funcţie semnificativă în vieţile locuitorilor zonei, are de asemenea un rol important în strategie. Înafară de aceasta, sportul reprezintă un factor influent de atragere a turiştilor în zonă. Activităţile prevăzute în diversele proiecte care urmează să fie dezvoltate trebuie să faciliteze sau să îmbunătăţească oportunităţile de practicare a sporturilor în zona Canalului Bega.

 Evenimente: evenimentele speciale şi festivalurile pot fi catalogate ca atracţii, atrăgând vizitatori pe termen scurt. Evenimentele constituie un motiv frecvent invocat pentru atragerea de vizitatori către o anumită destinaţie şi au de asemenea capacitatea de a atrage atenţia mass mediei. Multe comunităţi realizează potenţialul dezvoltării unor evenimente turistice majore în jurul unor

79   

obiective istorice şi culturale, pentru a stârni interesul asupra turismului şi excursiilor. Dacă sunt dezvoltate adecvat, aceste tipuri de evenimente pot avea un impact de durată. Comunităţile devin tot mai creative în modul în care gestionează diversele evenimente culturale şi sportive care atrag un număr mare de turişti.

 Dezvoltarea sectorului privat şi a serviciilor turistice: pentru a atrage investiţii turistice continue în comunitate, sectorul turismului trebuie să asigure venituri atractive pentru societăţile care investesc capital. Este importantă implicarea în activitatea turistică a diverșilor factori de răspundere locali (afaceri, politic şi administraţie, societate civilă) care să aibă obiectivul de a susţine dezvoltarea iniţiativelor în turism în zona Canalului Bega.

 Suportul instituţional şi dezvoltarea politicilor (Master Plan): rolul sectorului public în dezvoltarea turismului trebuie să fie de acela de a crea premisele şi de a stabili cadrul și mijloacele pentru stimularea investiţiilor din sectorul privat. Sectorul public trebuie să devină mai pro-activ şi prietenos pentru sectorul privat şi să ia în calcul diverse stimulente financiare menite a stimula noile investiţii (dezvoltare) precum şi îmbunătăţirea resurselor existente.

DIRECŢIA STRATEGICĂ D3: CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR TURISTICE ÎN ZONA CANALULUI BEGA: Majoritatea serviciilor de calificare pentru sectorul turistic încă nu îndeplinesc, în general, standardele şi cerinţele societăţilor turistice şi nici standardele internaţionale. Acest lucru este valabil atât pentru oferta educaţională formală cât şi pentru cea non-formală. A fost identificată o nevoie de îmbunătăţire a parametrilor instituţionali, organizaţionali şi de reglementare precum şi de promovare a furnizorilor de servicii de calificare şi creşterea capacităţii educaţionale în domieniu.

Principalele priorităţi:

 Educaţia formală (universităţi, şcoli, licee): dezvoltarea ofertei de calificare în conformitate cu nevoile şi cererea, dezvoltarea capacităţii de predare şi a personalului de management. Introducerea conceptelor pedagogice inovative şi a mediilor stimulatoare pentru învăţare în conformitate cu tendinţele şi standardele din UE precum şi utilizarea tehnologiilor de informare şi de comunicare.

 Instruire profesională (specializare HORECA): trebuie să se ia măsuri pentru a dezvolta noi profile/standarde profesionale prioritare şi crearea unei şcoli profesionale pentru turism. Îmbunătăţirea reputaţiei şi atractivităţii meseriilor şi demonstrarea posibilităţilor de angajare în sectorul turistic prin consiliere de orientare profesională timpurie în sistemul de învăţământ şi măsuri care să sensibilizeze publicul. Extinderea capacităţii şcolilor profesionale pentru profesiile existente şi dezvoltarea de noi meserii.

 Schimbul de experienţă şi practici: societăţile turistice deseori au aceeaşi opinie despre absolvenţii şcolilor publice de turism şi anume că în ceea ce priveşte calificările şi competenţele absolvenţilor cursurilor de formare profesională, acestea sunt necorespunzătoare şi nu sunt suficient de orientate către practică. Ca urmare un schimb de experienţă şi practică în sectorul turistic are o importanţă majoră.

80   

 Standardizarea şi controlul de calitate: Există o nevoie de a determina dezvoltarea şi standardele de calitate din sectorul de cazare. Administraţia locală trebuie să susţină investitorii în turism în ridicarea calităţii serviciilor furnizate.

DIRECŢIA STRATEGICĂ D4: DERULAREA CONTINUĂ A ACTIVITĂŢILOR DE MARKETING: pentru a îmbunătăţi imaginea Canalului Bega prin evidenţierea punctelor forte, ca de exemplu tradiţiile şi cultura contemporană, sau natura. Canalul Bega trebuie să devină o destinaţie recunoscută pentru segmentele ţintă vizate printr-o promovare consecventă a mărcii Canalului Bega. Produsele turistice trebuie să fie clar poziţionate şi să beneficieze de un marketing intensiv şi eficient pe pieţe individualizate în cadrul activităţilor de marketing. Canalul Bega trebuie să fie promovat inovativ şi eficient în lumea virtuală, precum şi folosind instrumente moderne de marketing prin integrarea e-marketingului cu marketingului clasic.

 Crearea mărcii Canalului Bega: o adevărată marcă de destinaţie turistică se bazează pe o promisiune către potenţialii vizitatori cu privire la experienţa originală şi de neuitat pe care ei o pot anticipa. Marketingul întregului Canal Bega ca destinaţie naţională şi internaţională trebuie să fie eficient din punct de vedere al costului, să evite suprapunerea eforturilor, să creze o imagine consistentă, o marcă, şi un mesaj. Astfel se va crea o destinaţie atrăgătoare cu un potenţial ridicat de succes economic.

 Promovarea continuă a ofertei turistice: organizarea unor campanii creative destinate atragerii vizitatorilor, atât pe website cât şi pe platformele media sociale, cu sincronizarea mesajului de marketing şi a valorii de marcă pentru o eficienţă maximă.

 Promovarea oportunităţilor de afacerilor în turism pentru a creşte interesul investitorilor de a îmbunătăţi turismul pe Canalul Bega.

Pe lângă Direcţiile Strategice ca zone cheie care trebuie tratate de Strategie, este de asemenea important să se sublinieze excelenţa zonelor orizontale ca probleme cruciale care trebuie să fie luate în considerare de către fiecare prioritate:

 DO 1 - Protecţia mediului

 DO 2 - Vizitatori/turişti de toate vârstele

 DO 3 - Tineret şi persoane de peste 45 de ani

 DO 4 - Gen

 DO 5 - Cooperare Transfrontalieră (CBC)

 DO 6 - Abordare integrată: integrare în lanţul de valori

 DO7 - Inovare şi tehnologie

 DO8 - Incluziune socială.

81   

Aceste elemente au importanţă egală pentru o dezvoltare echilibrată şi sustenabilă şi trebuie să devină o parte integrantă a Strategiei, astfel încât, chiar şi în cazurile în care nu sunt imediat vizibile, se poate concluziona că au fost respectate.

DO1: Protecţia mediului este un principiu necesar al epocii moderne pentru o creştere echilibrată şi sustenabilă a dezvoltării. Nici o acţiune recomandată de Strategie nu poate pune în pericol mediul sau să aducă daune conservării resurselor naturale existente. În plus, toate activităţile trebuie să fie orientate către protecţia naturii – atât marketingul, dezvoltarea produselor turistice sau iniţiativele privind infrastructura. Resursele naturale ale Canalului Bega trebuie să fie administrate într- un mod sustenabil, întotdeauna având în vedere integritatea lor ecologică.

DO2: Vizitatori / turişti de toate vârstele - dezvoltarea medicinii în general a dus la existenţa familiilor cu două generaţii de seniori. Tot mai mult vacanţele familiilor includ generaţii diferite, de la cei foarte tineri la cei foarte în vârstă, ca urmare orientarea către toate vârstele va asigura un coeficient de multiplicare din punct de vedere al impactului economic de peste 3/1 EUR.

DO3: Tineri şi persoane peste 45 de ani - tineretul poate fi considerat ca o categorie deosebit de importantă şi crucială deoarece nu există dezvoltare fără investiţie în tineret, în educaţia lor, modele de participare, experienţă şi abilităţi. Toate iniţiativele sugerate să fie adoptate prin Strategie trebuie să acorde atenţie specială tinerilor, fie pentru construirea unor capacităţi pentru tinerii angajaţi în turism, fie pentru susţinerea tinerilor antreprenori. De asemenea, dat fiind faptul că rata şomajului este mai ridicată pentru categoriile tineret şi peste 45 de ani şi în special în zona rurală (ca rezultat al analizei socio-economice), trebuie să existe o orientare către crearea unor locuri de muncă pentru tineret şi cei peste 45 de ani.

DO4: Gen: Sensibilitatea privind genul (sexul) este o caracteristică a fiecărei comunităţi şi societăţi dezvoltate, astfel o Strategie care are ca obiect pavarea drumului pentru Canalul Bega pentru a deveni o destinaţie recunoscută internaţional este una dintre cerinţele pentru o imagine bună şi o dezvoltare viabilă. Problemele de gen trebuie să fie tratate în cadrul fiecărei acţiuni a Strategiei, pornind de la susţinerea iniţiativelor de afaceri ale femeilor sau conservarea artei şi măiestriei lor până la încurajarea angajării şi educaţiei.

DO5: Cooperarea transfrontalieră este un principiu de bază a dezvoltării zonei Canalului Bega. Orice activităţi individuale ale ţărilor, oraşelor şi localităţilor respective vor avea o contribuţie mai mică la dezvoltarea zonei decât activităţile comune. Cooperarea între unităţile administrative ale zonei este de importanţă egală atât în sfera infrastructurii, crearea profilului destinaţiei, dezvoltarea produselor şi serviciilor, crearea unei mărci şi marketing.

DO6: Abordarea integrată este un alt principiu important în general, dar deosebit de important pentru dezvoltarea comunităţii. Abordarea integrată implică cooperarea şi crearea unei reţele la toate nivelele, atât între şi printre persoane, organizaţii cât şi instituţii. Filozofia care ghidează această abordare este beneficiul comun, generat de complementaritate, adică îmbunătăţirea evidenţierii calităţilor reciproce. Acest lucru

82   

poate include două organizaţii cu profile diferite care derulează o iniţiativă comună ce este în beneficiul amândoura, până la diverşi producători şi furnizori de servicii care creează reţle şi clustere pentru vânzarea produselor, bunurilor sau serviciilor.

DO7: Inovaţie şi tehnologie – afacerile turistice sunt sub presiune tot mai mare de a se reinventa constant pentru a răspunde cerinţelor consumatorului. Pe măsură ce se dezvoltă afacerea turistică şi trece prin ciclul de viaţă, aceasta va fi influenţată de tendinţe în cererea consumatorului, de avansul tehnologic, concurenţă, provocări economice şi sociale şi imperative privind mediul. Inovaţia şi implementarea unei tehnologii adecvate în turism poate asista furnizorii pentru a răspunde eficient la provocările mediului şi pentru a continua dezvoltarea şi creşterea. În zona Canalului Bega există nevoia unei abordări pentru dezvoltarea unor facilităţi de recreere cum ar fi nişte muzee moderne interactive, produse turistice inovative noi etc.

DO8: Incluziune socială - în fiecare societate există diverse categorii de persoane care nu se află într-o poziţie favorabilă: persoane cu dizabilităţi, femei, rromi, şi aşa mai departe. Implementarea Strategiei va lua în considerare accesul acestor persoane la facilităţile turistice şi de asemenea integrarea lor socială (locuri de muncă, etc.).

83   

2.3. PROGRAMUL STRATEGIC MULTIANUAL COMUN PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ARIA CANALULUI BEGA

Direcţia Strategică D1: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

OBIECTIV GENERAL OG 1.1.: Renovarea, reabilitarea, modernizarea şi construcţia infrastructurii de transport pentru pasageri şi a nodurilor intermodale pentru îmbunătăţirea conectivităţii (transport terestru, aerian, pe apă)

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.1.1.: Reabilitarea a 112 km de Canal Bega pentru navigabilitate, inclusiv pontoane, rampe de intrare, platforme de acostare, porturi pentru ambarcaţiuni de agrement.

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Refacerea navigabilităţii

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Elaborarea unui studiu tehnic şi economic privind reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de navigaţie şi portuare a Canalului Bega pe traseul Timişoara - frontiera cu Republica Serbia, pentru valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic comun

Ro-Srb CJT ADETIM IPA Ro-Se 2007-2008

124.000 Studiu de fezabilitate, reabilitarea ecluzelor Româneşti

Proiect în curs

2014 1

Implementarea investiţiei pentru reabilitarea infrastructurii de navigaţie a Canalului Bega

Ro-Srb CJT, ABA Banat, PWMC Vode Vojvodina

IPA Ro-Se 2014-2020

12.000.000 Ecluza de la Sânmihaiu Român reabilitată, Canal navigabil dotat cu infrastructură şi echipament de dragare

Studiu tehnico- economic în execuţie

2015-2018 1

Elaborarea unui studiu de adaptare a infrastructurii existente la necesitaţile imediate de dezvoltare turistică ale zonei adiacente Canalului Bega

Ro-Srb CJ T, PWMC Vode Vojvodina

IPA Ro-Se 2014-2020

Neestimat Studiu de fezabilitate

Propunere de proiect, Fişă de proiect

2015-2016 1

84   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Implementarea lucrărilor pentru adaptarea infrastructurii existente la necesitaţile imediate de dezvoltare turistică a zonei adiacente Canalului Bega

Ro-Srb CJT, PWMC Vode Vojvodina

IPA Ro-Se 2014-2020

Neestimat Conform studiului Propunere de proiect

2017-2020 1

Identificarea şi promovarea nevoii de a elimina sursele de poluare

Ro-Srb ABA Banat, APM, PWMC Vode Vojvodina

IPA Ro-Se 2014-2020

100.000 Sursele de poluare identificate

Propunere de proiect

2015 1

Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru reconstrucţia şi revitalizarea navigabilităţii Canalului Bega (Studii rectificative 2003). Principalul proiect de reconstrucţie şi revitalizare a navigabilităţii Canalului Bega .

Srb PWMC Vode Vojvodine, APV, Zrenjanin, Žitište

EU Funds, APV

250.000 Documentaţia proiectului pregătită

Propunere de proiect

2015-2020 1

Elaborarea documentaţiei proiectului pentru reabilitarea vechilor instalaţii ale nodurilor hidraulice Klek şi Itebej (clădirea principală, hangare, casele ecluzelor) sub patronatul Institutului pentru Protecţia Monumentelor Culturale, Zrenjanin cu o propunere pentru susţinerea turismului

Srb PWMC Vode Vojvodine, Zrenjanin, Žitište

IPA Ro-Se 2014-2020 APV

20.000 Documentaţia proiectului pregătită

Propunere de proiect

2015-2018 1

85   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Lucrări de reabilitare a vechilor instalaţii ale nodurilor hidraulice Klek şi Itebej (clădirea principală, hangare, casele ecluzelor) sub patronajul Institutului pentru Protecţia Monumentelor Culturale, Zrenjanin cu o propunere pentru susţinerea turismului

Srb PWMC Vode Vojvodine, APV, Zrenjanin, Žitište

IPA Ro-Se 2014-2020

600.000 Noduri hidraulice şi instalaţii reparate

Idee de proiect

2022 1

Elaborarea studiului referitor la dezvoltarea unui port în Klek ca o cerinţă premergătoare pentru promovarea turismului pe Canalul Bega

Srb Zrenjanin, PWMC Vode Vojvodine

APV, RS, EU 40.000 Studiu finalizat Studiu pregătit

2014-2015 1

Elaborarea documentaţiei tehnice pentru construcţia unui port în Klek

Srb PWMC Vode Vojvodine, APV, Zrenjanin, Žitište

APV, EU funds

65.000 Documentaţia tehnică pregătită

Idee de proiect

2015-2017 2

Construirea unui port în Klek Srb Zrenjanin, PWMC Vode Vojvodine

IPA Ro-Se 2014-2020

3.000.000 Port în Klek Idee de proiect

2020-2023 1

Lucrări de reconstrucţie şi revitalizare a Canalului Bega navigabil - dragare şi reconstrucţie a nodurilor hidraulice în Klek şi Itebej pentru profilul de navigaţie de 500t

Srb PWMC Vode Vojvodine, APV, Zrenjanin, Žitište

APV, EU funds

20.000.000 Canalul Bega reconstruit şi revitalizat

Idee de proiect

2025 1

86   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Elaborarea documentaţiei necesare pentru construirea şi amenajarea cheiului din Žitiste cu dane de acorstare în Torak şi Srpski Itebej

Srb PWMC Vode Vojvodine, Žitiste, TOZ, ONG.

APV, fonduri EU

30.000 Documentaţia proiectului pregătită

Idee de proiect (cuprinsă în planul urbanistic al municipal ităţii Zitiste)

2017 2

Construirea şi amenajarea cheiului din Žitiste cu dane de acostare în Torak şi Srpski Itebej

Srb PWMC Vode Vojvodine, Zitiște, TOZ, ONG.

APV, fonduri EU

Neestimat Dezvoltarea şi amenajarea cheiului cu dane de acostare

Idee de proiect (cuprinsă în planul urbanistic al municipal ităţii Zitiste)

2020 1

Cumpărarea unor ambarcaţiuni de petrecere a timpului liber

Srb PWMC Vode Vojvodine, TOŽ, ONG.

Fonduri EU 100.000 Ambarcaţiuni cumpărate

Idee de proiect

2016 2

Cumpărarea unor ambarcaţiuni de agrement de dimensiuni reduse (bărci mici, hidrobiciclete, etc.)

Srb PWMC Vode Vojvodine, TOŽ, 0NG.

Fonduri EU 35.000 Ambarcaţiuni cumpărate

Idee de proiect

2018-2020 2

87   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Monitorizarea cursului apei Canalului Bega pentru a determina amploarea lucrărilor de dragare a Canalului Bega

Ro-Srb PWMC Vode Vojvodine, Zrenjanin, Žitište

APV, Fonduri EU

15.000 Determinarea gamei de lucrări de dragare pe Canalul Bega

Idee de proiect

2017 1

Lucrări pregătitoare pentru portul Begej Srb Zrenjanin, PWMC Vode Vojvodine

Zrenjanin, APV, RS, EU

250.000 Gata de construcţie

Idee de proiect

2016-2020 1

Pregătirea documentaţiei pentru amplasarea indicatoarelor turistice

Ro-Srb Zrenjanin, TOŽ, RDA Banat, PMT, Primării riverane

Fonduri EU, Primării.

20.000 Prezentarea documentaţiei, obţinerea aprobării şi licenţei

Idee de proiect

2015-2017 1

Amplasarea indicatoarelor turistice Ro-Srb Zrenjanin, TOŽ, RDA Banat, PMT, Primării riverane

Fonduri EU, Primării.

50.000 Amplasarea indicatoarelor turistice

Idee de proiect

2017 1

 

 

 

 

 

88   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.1.2.: Realizarea a minim 5 noi noduri intermodale pentru transportul de pasageri (conexiuni de transport aerian şi/sau terestru şi/sau naval) 

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Îmbunătăţirea conectivităţii

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Studiul de optimizare a conectivităţii obiectivelor turistice

*Implementarea unor facilităţi de parcare de-a lungul Canalului Bega la punctele de atracţie turistică;

*Asigurarea accesului turiştilor la sistemul public de transport inter-modal în oraşul Timişoara şi în regiune;

*Integrarea proiectelor de transport public ale Primăriei Timişoara de a folosi ambarcaţiuni specializate (VAPORETTO), în conceptul de strategie privind dezvoltarea turismului pe Canalul Bega;

Ro

CJT, ADETIM, PMT, RATT, Primăriile riverane.

fonduri locale

100.000

Caiete de sarcini

Propunere de proiect

Fişe de proiect

2015

1

Implementarea conectivităţii obiectivelor turistice

Ro CJ Timis, ADETIM, PMT, RATT, Primării

fonduri locale

3.000.000 Loturi de parcare, transport şi acces

Propunere de proiect

2015-2020 2

Lucrări pregătitoare pentru cheiul Begej Srb Zrenjanin, PWMC Vode Vojvodina

fonduri locale, APV, RS, UE

250.000 Chei pregătit şi gata de construcţie

Pregătit 2016-2020 1

89   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.1.3.: Construcţia a 200 km de drumuri/străzi/alei/trotuare reabilitate/modernizate pentru asigurarea accesului turiştilor în arealul Canalului Bega şi pentru conectarea la obiectivele turistice relevante

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Îmbunătăţirea conectivităţii

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Construirea drumului de acces Utvin – Canal Bega 0,5 km

Ro CJT, Comuna Utvin

PNDL, CJT, bugete locale

150.000 0,5 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construirea drumului de acces Sânmihaiu Român (SMR)– Canal Bega 0,5 km

Ro CJT, Comuna SMR

PNDL, CJT, bugete locale

150.000 0,5 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construirea drumului de acces Sânmihaiu German – Canal Bega 3,0 km

Ro CJT, Comuna SMR,

PNDL, CJT, Bugete locale

900.000 3,0 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construcţia drumului de acces Dinias – Canal Bega 4,0 km

Ro CJT, Comuna Peciu Nou

PNDL, CJT, bugete locale

1.200.000 4,0 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construcţia drumului de acces Răuţi (Uivar) – Canal Bega 1,0 km

Ro CJT, Comuna Uivar

PNDL, CJT, bugete locale

300.000 1,0 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construcţia drumului de acces Sânmartinu Maghiar – Canal Bega 1,0 km

Ro CJT, Comuna Uivar

PNDL, CJT, bugete locale

300.000 1,0 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

90   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Realizare drum de acces Uivar – Canal Bega 0,5 km

Ro CJT, Comuna Uivar

PNDL, CJT, bugete locale

150.000 0,5 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construcţia drumului de acces Pustiniş (Uivar) – Canal Bega 1,0 km

Ro CJT, Comuna Uivar

PNDL, CJT, bugete locale

300.000 1,0 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construcţia drumului de acces Otelec – Canal Bega 0,5 km

Ro CJT, Comuna Otelec

PNDL, CJT, bugete locale

150.000 0,5 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Modernizarea drumurilor judeţene şi comunale existente 59A, 59B, 591 şi 593A

Ro CJT, Comunele SMR, Uivar, Otelec, Peciu Nou

PNDL, CJT, bugete locale

15 mil 150 km de drum Propunere de proiect

2016-2020 2

Construcţia drumului către punctul de trecere a frontierei RO-SRB

Ro CJT PNDL, CJT, buget local

3.000.000 10 km de drum Propunere de proiect

2015 1

91   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.1.4.: Reabilitarea a aproximativ 20 km de Canale secundare, lacuri şi ochiuri de apă derivate din Canalul Bega

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Refacerea navigabilităţii

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Studiu de adaptare a infrastructurii existente la nevoile imediate de dezvoltare a zonei adiacente Canalului Bega:

Ro - Srb ADETIM, RDA Banat, ABA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020

150.000 Studiu Propunere proiect, fişe de proiect

2015-2016

*Identificarea şi analizarea posibilităţilor de reabilitare a Canalelor secundare pentru navigaţia cu ambarcaţiuni de agrement şi de acces la zone de vacanţă şi locaţiile de recreere *Identificarea şi analizarea lacurilor existente cu alimentare din Bega şi a posibilităţilor viitoare pentru funcţiuni de agrement şi sport *Analizarea sistemelor alternative de transbordare a ambarcaţiunilor de agrement la centrala hidroelectrică istorică din Timişoara şi la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român pâna la reabilitarea ecluzei respective, pentru a creşte traficul turistic pe tronsonul amonte de Timişoara, respectiv aval de Sânmihaiu Român *Elaborarea Caietelor de sarcini pentru realizarea acţiunilor de mai sus

92   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro- Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Implementarea lucrărilor de adaptare a infrastructurii existente la nevoile imediate de dezvoltare a zonei adiacente Canalului Bega

Ro - Srb CJT, PWMC Vode Vojvodine

IPA Ro-Se 2014-2020

neestimat Conform studiului Propunere proiect

2017-2020

Elaborarea documentaţiei de urbanism şi tehnice - regularizarea lacului în Žitište

Srb Municipalit ate,TOŽ, parteneri internaţio- nali, ONG

Fonduri UE 5.000 Documentaţie elaborată

Idee proiect

2015

Regularizarea lacului în Žitište Srb Municipalit ate,TOŽ, parteneri internaţio- nali, ONG

Fonduri UE 50.000 Zona regularizată în jurul lacului

Idee proiect

2025

Amenajarea Ochiului de apă 2 al lacului- construcţia pistelor pentru biciclete cu echipări suplimentare

Srb Zrenjanin Direcţia pentru urbanism

Fonduri UE 550.000 Lac reamenajat Documen- taţie tehnică, pregătită

2015

Pregătirea documentaţiei tehnice pentru construirea digurilor râului Bega la Ochiul de apă 1 al lacului

Srb Zrenjanin, Direcţia pentru urbanism

APV, Ministerul Agriculturii şi Mediului

100.000 Documentaţie pregătită

Idee proiect

2015

Pregătirea documentaţiei tehnice penru construcţia digurilor râului Bega Ochiul de apă 3 al lacului

Srb Zrenjanin, Direcţia pentru urbanism

APV, Ministerul Agriculturii şi Mediului

100.000 Documentaţie pregătită

Idee proiect

2015

93   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.1.5.: Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru racordarea traselului turistic de-a lungul Canalului Bega la cel puţin 2 reţele europene de infrastructură turistică (piste de cicloturism, altele)

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Imbunătăţirea conectivităţii, turism

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Implementarea punctului de control la trecerea frontierei RO-SRB pe Canalul Bega pentru biciclişti, pietoni şi navigaţie

Ro-Srb Politia de frontiera, CJT, MAE, MDRAP.

MAI, MDRAP 200.000 Punct de control RO- SRB

Propunere de proiect

2015 1

Studiu de fezabilitate pentru conectarea pistelor de biciclete la reţeaua EUROVELO

Ro-Srb CJT, Directia de Drumuri, autorităţi publice riverane.

IPA Ro-Se 2014-2020, fonduri locale

120.000 Studiu de fezabilitate

Idee de proiect

2016-2018 3

Proiectarea şi implementarea lucrărilor de infrastructură pentru conectarea la reţeaua EUROVELO

Ro-Srb CJT, autorităţi publice riverane, ONG.

PNDL 6.000.000 Pistă de biciclete conectată la reţeaua EUROVELO

Idee de proiect

2019-2023 3

Pregătirea documentaţiei tehnice pentru piste de biciclete - conectarea cu EUROVELO

Srb Zrenjanin, Direcţia pentru urbanism

APV Zrenjanin, fonduri europene

55.000 EUR/an

Autorizaţie de construcţie

Fază de pregătire

2014-2016 2

Construirea pistei de biciclete de la Zrenjanin până la graniţa cu România

Srb Zrenjanin, Žitište, PWMC Vode Vojvodine,

IPA Ro-Se 2014-2020

2.240.000 Pistă de biciclete 30 km

Documen- taţie tehnică pregătită.

2016 1

94   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.1.6.: Realizarea a cel puţin 3 sisteme moderne de plată a serviciilor de transport şi acces la servicii turistice şi culturale (card Bega, etc) 

PRIORITATEA DE INTERVENŢIE: Turism 

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun

Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Dezvoltarea unui “Sistem de card turistic Bega ”, care să permită utilizarea integrată a reţelei de transport locală şi regională combinat cu oferta turistică din regiune

Ro-Srb CJT, ADETIM, PMT, Primăriile riverane, RATT, CFR, Aeroport

IPA Ro-Se 2014-2020

100.000 Card turistic Bega

Idee proiect

2018-2020 3

Elaborarea şi implementarea unei aplicaţii pe internet pentru smatphone-uri/ipad-uri pentru ofertele turistice

Ro-Srb CJT, ADETIM, PMT, ONG, firme

POC 2014-2020

Neestimat Aplicaţie smartphone/ hartă interactivă

Idee proiect

2018-2022 2

95   

OBIECTIV GENERAL OG 1.2: Renovarea, reabilitarea, modernizarea şi construirea infrastructurii de turism publice şi private sau de interes turistic

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.2.1.: Renovarea a minim 20 de obiective istorice/culturale din arealul Canalului Bega

Prioritate de intervenţie: Turism 

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/Co mun Ro -

Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Studiu pentru reabilitarea clădirilor istorice: clădiri administrative la ecluze şi alte clădiri operaţionale (CHE Timișoara), aparţinând Apelor Române (COLTERM), turnurile de apă din Timişoara, mausoleul şi biserica din Bobda

*Formulare Caiete de sarcini pentru reabilitarea clădirilor

Ro PMT, CJT, ADETIM, Ministerul Culturii

POC 2014-2020

500.000 Caiete de sarcini

Propunere proiect

2015-2016 1

Reabilitarea clădirilor istorice Ro PMT, CJT, ADETIM, Ministerul Culturii

POC 2014-2020 POR 2014-2020

Neestimat Clădiri reabilitate

Propunere proiect

2016-2025 2

Documentaţia tehnică pentru reconstrucţia clădirilor de importanţă istorică şi culturală în municipiul Žitište

Srb Municipalitate, TOŽ, parteneri internaţionali, ONG.

JLS, APV, fonduri UE

5.000 Documentaţi a elaborată

Idee proiect

2018-2022 2

Reconstrucţia clădirilor de importanţă istorică şi culturală în municipiul Žitište

Srb Municipalitate TOŽ, parteneri internaţionali, ONG.

fonduri UE 100.000 Clădiri reabilitate

Idee proiect

2022 3

96   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/Co mun Ro -

Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Documentaţia tehnică pentru reconstrucţia clădirilor aflate sub protecţia Institutului de conservare a monumentelor culturale - casă memorială în stil românesc în Torku şi stil sârbesc în Săcălz (sate înfrăţite)

Ro-Srb Zitiște, parteneri români, Consiliul naţional al Românilor din Serbia, ONG.

IPA Ro-Se 2014-2020, Municipali- tăţi, APV, fonduri UE

30.000 TOR Idee proiect

2015-2017 1

Reconstrucţia clădirilor aflate sub protecţia Institutului de conservare a monumentelor culturale - casă memorială în stil românesc în Torku şi stil sârbesc în Săcălaz (sate înfrăţite)

Ro-Srb Zitiste, parteneri români, Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, ONG.

IPA Ro-Se 2014-2020, Municipali- tăţi, APV, fonduri UE

270000 Clădiri reconstruite din patrimoniul naţional

Idee proiect

2017-2020 2

97   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.2.2.: Implementarea a minim 5 obiective mari de infrastructură sportivă

PRIORITARE DE INTERVENŢIE: Turism 

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Studiu pentru înfiinţarea unei piste de canotaj şi agrement între ecluzele Itebej şi Uivar

RO-Srb ADETIM, RDA, Clubul Sportiv Banatul

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 2014 -2020

15.000 Caiet de sarcini

Propunere proiect

2015 1

Implementarea pistei de canotaj şi agrement între ecluzele Itebej şi Uivar

RO-Srb ADETIM, RDA, Clubul Sportiv Banatul

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 2014 -2020

100.000 Pistă de canotaj

Propunere proiect

2016 2

Studiu pentru dezvoltarea unei baze turistice comune multifuncţionale Ro-Srb în apropierea frontierei, cu multiple oferte turistice (sporturi, parcuri de distracţii, recreere)

RO-Srb ADETIM, RDA, autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 2014 -2020.

200.000 Caiet de sarcini

Propunere proiect

2015 2

Dezvoltarea unei baze turistice comune multifuncţionale Ro-Srb în apropierea frontierei cu multiple oferte turistice (sporturi, parcuri de distracţii, recreere)

RO-Srb ADETIM, RDA, autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 2014 -2020.

5.000.000 Bază turistică multifuncţio- nală

Propunere proiect

2016-2020 2

98   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/Co mun Ro -

Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Studiu tehnico- economic pentru implementarea unei piste de canotaj pentru îmbunătăţirea navigaţiei şi întreţinerea Canalului Bega şi pentru creşterea potenţialului turistic comun România-Serbia

RO-Srb ADETIM, RDA, PMT, Clubul Sportiv Banatul

IPA Ro-Se 2014-2020

150.000 Caiet de sarcini

Propunere proiect

2015 1

Dezvoltarea pistei de canotaj pentru îmbunătăţirea navigaţiei şi întreţinerea Canalului Bega pentru a creşte potenţialul turistic comun România – Serbia

RO-Srb ADETIM, RDA, PMT, Clubul Sportiv Banatul

IPA Ro-Se 2014-2020

2.000.000 Pistă de canotaj

Propunere proiect

2016-2020 2

Documentaţie proiect pentru zonă sportivă şi de recreere în Srpski Itebej

RO-Srb Municipalităţi, RDA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020

30.000 Documentaţi e tehnică finalizată

Idee proiect

2020-2025 1

Documentaţie tehnică pentru construcţia unui complex sportiv şi de agrement în Srpski Itebej

RO-Srb Municipalităţi, RDA Banat, parteneri străini

IPA Ro-Se 2014-2020

250.000 Documentaţi e tehnică finalizată

Idee (definită cu planul spaţial al Zitiste)

2025-2030 2

Amenajarea şi echiparea facilităţilor necesare pentru iazurile de pescuit sportiv pentru a dezvolta turismul de pescuit

Srb Municipalitate TOŽ, parteneri străini, ONG

APV, fonduri UE

60.000 Iazuri de pescuit sportiv amenajate şi echipate

Idee proiect

2018 2

Amenajarea de centre sportive şi de agrement pe lacul din Čestereg

Srb Žitište, RDA Banat

fonduri UE 22.500 Centre sportive amenajate

Proiectare preliminară cu costurile estimate

2016-2020 1

 

99   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.2.3.: Construirea a cel puţin 35 de facilităţi de agrement şi recreere  

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Turism 

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/Com un Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Identificarea şi înfiinţarea locaţiilor de pescuit şi recreere

Ro Autorităţi locale, AJVPS, ABA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020

Neestimat Iazuri pentru pescuit

Idee proiect 2015 1

Infiinţarea “Parcului Râului Bega” – loc de joacă pentru copii

Ro Autorităţi locale, Asociaţii turistice, ONG.

IPA Ro-Se 2014-2020

200.000 Loc de joacă pentru copii

Idee proiect 2015 2

Infiinţarea unui Aquapark acvatic acoperit şi un centru spa în Sânmihaiu Român

Ro-Srb CJT, ADETIM, Primăria Sânmihaiu Român, Investitori privaţi.

IPA Ro-Se 2014-2020, finanţare privată

6.000.000 Aquapark şi centru spa acoperite

Idee proiect 2016-2020 3

Infiinţarea unui parc tematic „Johnny Weissmuller” Jungle Park

Ro-Srb Cluster turistic, Autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020

2.000.000 Parc tematic Propunere proiect, fişă proiect

2015-2018 2

Reabilitarea parcului dendrologic Bazoş Ro ADETIM, Primăria Remetea

Buget local, alte surse

neestimat Parc dendrologic modernizat

Idee proiect 2016-2018 2

100   

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/Com un Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Documentaţie tehnică pentru construcţia unei tabere ecologice, multiculturale/ multinaţionale în Torak

Srb Municipalităţi, RDA Banat, Parteneri străini,ONG

Fonduri UE 25.000 Documentaţi e tehnică finalizată

Propunere proiect

2018-2020 3

Construcţia unei tabere ecologice multiculturale/multinaţionale în Torak

Srb Municipalităţi, RDA Banat, Parteneri străini,ONG

Fonduri UE 500.000 Tabară ecologică

Propunere proiect

2020 3

Documentaţie proiect pentru o zonă economică-turistică şi de agrement în Žitište

Srb Municipalităţi, RDA Banat, Parteneri străini,ONG

fonduri UE 30.000 Documentaţi e tehnică

Idee proiect 2015 1

Construcţia unei zone economice-turistice şi de agrement în Žitište

Srb Municipalităţi, RDA Banat, Parteneri străini,ONG.

Fonduri UE 500.000 Complex construit

Idee proiect 2025 3

Amenajarea curţilor şcolilor primare din Torku pentru sporturi ecologice

Srb Parteneri internaţionali, ONG.

Fonduri UE 65.000 Zonă amenajată

Documentaţi e tehnică pregătită

2020 3

Sprijin pentru amenajare şi pentru echipamente de infrastructură pentru picnic

Srb Zrenjanin, PU Čistoća şi Zelenilo

Fonduri UE 100.000 /an

Zonă amenajată pentru picnic

Idee proiect 2016-2020 2

101   

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/Com un Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Elaborarea documentaţiei necesare pentru amenajarea pieţei din Žitište

Srb Municipalitate TOŽ, ONG.

Municipali- tate, APV

30.000 Documentaţi e elaborată

Idee proiect 2020 3

Amenajarea pieţei din Zitiste Srb Municipalitate TOŽ, ONG, Parteneri internaţionali

Fonduri UE 500.000 Piaţă amenajată

Idee proiect 2025 3

Elaborarea documentaţiei de arhitectură peisagistică pentru amenajarea parcului din Žitište

Srb Municipalitate TOŽ, ONG, Parteneri internaţionali

Fonduri UE 30.000 Documentaţi e elaborată

Idee proiect 2015 1

Amenajarea parcului din Žitište Srb Municipalitate TOŽ, ONG, Parteneri internaţionali

Fonduri UE 50.000 Parc amenajat

Idee proiect 2025 3

Planificarea şi echiparea zonelor de parc din Torak, Srpski Itebej, Novi Itebej şi Žitište

Srb Municipalitate ONG, APV, Parteneri internaţionali

Fonduri UE 50.000 Amenajarea băncilor, containerelor , aleilor, sistemelor de irigare, sistemelor de supraveghere video

Planificare preliminară cu costurile estimate

2015 1

102   

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/Com un Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Lucrări de organizare şi transformare a mlaştinilor în iazuri pentru pescuit sportiv

Srb Municipalitate TOŽ, parteneri internaţionali, ONG-uri.

APV, municipali- tate, fonduri UE

50.000 Zonă amenajată cu iazuri pentru pescuit

Documenta- ţie tehnică pregătită

2017 2

Implementarea jocului “Paza” cu turnuri de supraveghere vânătoare de-a lungul cursurilor de apă ale Canalului Bega

Ro-Srb Municipalitate TOŽ, Parteneri Internaţionali, ONG-uri, AJVPS Timis

APV, municipali- tate, fonduri UE

8.000 Amplasarea a 10 turnuri de vânătoare

Conform planului de vânătoare 2014-2024 şi curriculum al HO Žitiste

2016 1

Amplasarea unor facilităţi tehnice pentru vânătoare

*Hrănire vânat mare 5 buc

*Hrănire vânat mic 20 bucăţi

*Casă pentru specii rare de păsări 50 buc

Srb Municipalitate TOŽ, Parteneri Internaţionali, ONG-uri

APV, municipalit ate

6.000 Amplasarea zonelor de hrănire şi a unor căsuţe

Conform planului de vânătoare 2014-2024 şi curriculum al HO Žitiste

2015 1

103   

OBIECTIV SPECIFIC SO 1.2.4.: Crearea a minim de 100 de locuri de cazare şi a capacităţilor de servire a mesei pentru cel puţin 500 persoane în zona rurală a Canalului Bega

PRIORITATE DE INTERVENŢIE : Turism

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/Co mun Ro -

Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp Prioritate 

Infiinţarea unui Parteneriat Public-Privat pentru dezvoltarea, managementul şi monitorizarea turismului de-a lungul Canalului Bega. Exemple de activităţi de efectuat de către această organizaţie: *Identificarea proprietarilor de gospodării rurale de-a lungul Canalului Bega interesaţi să ofere cazare şi mese turiştilor ; *Suport pentru conversia excedentului de spaţiu locativ (în special în zonele rurale) pentru turişti, respectând normele legislaţiei pentru acest tip de servicii; *Programe de instruire pentru dezvoltarea serviciilor turistice în zonele rurale; *Organizarea de întâlniri cu potenţiali investitori din sectorul privat pentru a prezenta conceptul de recuperare şi dezvoltare a potenţialului turistic al zonei Canalului Bega şi obţinerea unui acord de cooperare cu autorităţile locale pentru a susţine dezvoltarea de produse turistice şi servicii; *Dezvoltarea unui centru de informare/rezervare pentru cazare în satele de-a lungul Canalului Bega ;

Ro-Srb

ADETIM, CJT, RDA Banat, Cluster Turism, autorităţi locale, investitori privaţi

IPA Ro-Se 2014-2020

500.000

Creşterea numărului de facilităţi de cazare şi catering, centre de informare /rezervare, personal instruit

Propunere de proiect

2015 1

104   

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/Co mun Ro -

Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu actual

Interval de timp

Prioritate 

Reconstrucţia Motelului Sumice Srb Municipalitatea Zrenjanin, PU Čistoća i Zelenilo

Zrenjanin, APV, RS, UE

1.000.000 Clădiri construite

Idee de proiect

2017-2019 2

Finalizarea construirii şi echipării unei cabane de vânătoare în Torak

Srb Municipalitatea, Organizaţia de vânătoare Žitište,TOŽ, Parteneri internaţionali

APV, municipalit ate, fonduri UE

50.000 Clădire finisată şi echipată

50% din lucrări efectuate

2015 1

Construirea unei locaţii cu infrastructură pentru pescari sportivi în Torak

Srb Municipalitatea, TOŽ, Parteneri internaţionali, ONG.

APV, Municipali- tate, fonduri UE

27.000 Locaţie construită şi amenajată

Proiect preliminar cu costuri estimate

2016 2

105   

OBIECTIV SPECIFIC OS 1.2.5.: Crearea unui minim de 2 muzee interactive tematice (Timişoara şi Zrenjanin) şi 6 centre de informare turistică

PRIORITATE DE INTERVENŢIE : Turism 

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/ Comun

Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp

Prioritate 

Dezvoltarea unui Muzeu al Canalului Bega cu model hidraulic dinamic interactiv al Sistemului de Management al Resurselor de Apă Banat şi informaţii generale privind Canalul Bega care va fi reprodus la scară redusă în Centrele de Informare Turistică

Ro-Srb CJT, ADETIM, Facultatea de Hidrotehnică, RDA Banat, PWMC Vode Vojvodina, Zrenjanin, Žitište

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale, alte surse

1.200.000 2 muzee cu tematică hidro, 6 centre de informare turistică , materiale de informare şi promovare turistică

Propunere de proiect, fişa de proiect

2015-2017 1 

Infiinţarea unei expoziţii muzeale la nodurile hidrotehnice Klek şi Itebej

Srb PWMC Vode Vojvodine, Zrenjanin, Žitište

IPA Ro-Se 2014-2020

40.000 Muzeu hidrologic , expoziţie

Idee de proiect

2018-2022 3 

Reconstrucţie suplimentară a clădirilor "Muzeului Spiritualităţii Bănăţene" cu elemente suplimentare pentru turism de conferinţă

Srb Municipalitate, TOŽ, Parteneri internaţionali, ONG, Consiliul Naţional al Românilor din Serbia.

Municipalita- te, fonduri UE

60.000 Clădire reconstruită şi complet echipată

Autorizaţii de construcţie şi fonduri furnizate de către APV şi municipali- tate de circa 34 millioane RSD

2015 1 

106   

OBIECTIV SPECIFIC SO 1.2.6.: Completarea pistei de biciclete cu utilităţi publice

PRIORITATE DE INTERVENŢIE : Turism 

Proiect (acţiune) Tip proiect Ro/Srb/Comun

Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp

Prioritate 

Elaborarea unui studiu tehnico-economic privind completarea echipării pistei de biciclete existente cu utilităţi publice

Ro CJT, ABA Banat, Administraţiile locale

IPA Ro-Se 2014-2020

50.000 Studiu, Caiet de sarcini

Propunere de proiect

2015- 2016

Implementarea completării pistei de biciclete existente cu utilităţi publice

Ro CJT, ABA Banat, Administraţiile locale

IPA Ro-Se 2014-2020

250.000 Iluminarea locurilor de campare şi de parcare, mobilier urban, utilităţi.

Propunere de proiect

2016- 2018

107   

DIRECŢIA STRATEGICĂ D2: EXTINDEREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI TURISTICE A CANALULUI BEGA

OBIECTIV GENERAL GO 2.1.: Dezvoltarea produselor turistice inclusiv a celor inovative

OBIECTIV SPECIFIC SO 2.1.1.: Organizarea a minimum 10 evenimente anuale cu peste 5.000 de participanţi

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Dezvoltarea de produse turistice, organizarea de evenimente  

Proiect (acţiune) Tip proiect

Ro/Srb/Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Planificarea şi organizarea festivalului anual transfrontalier de Jazz

Ro-Srb CJT, Autorităţi locale, RDA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

neestimat Bega Jazz festival

Propunere de proiect

2015 1 

Planificare şi organizarea festivalului anual transfrontalier de Rock

Ro-Srb CJT, Autorităţi locale, RDA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

neestimat Bega Rock festival

Idee de proiect

2015 2 

108   

OBIECTIV SPECIFIC OS 2.1.2.: Organizarea a minimum 50 de evenimente anuale cu peste 1.000 de participanţi

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Dezvoltarea unor produse turistice, organizare evenimente  

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp

Prioritate 

Planificarea şi organizarea festivalului anual de teatru transfrontalier

Ro-Srb CJT, Autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020, sponzori

Nu s-a estimat

Festivalul de teatru Bega

Ideea proiectului

2015 2 

Planificarea şi organizarea „Chicken Fest”

Ro-Srb Municipalităţi, TOŽ, ONG-uri, KPZ, APV.

JLS,APV 100.000 Chicken fest Activitate cu caracter tradiţional

2015 1 

Planificarea şi organizarea „Cheerful Bega Regatta” - festival de teatru transforntalier anual

Ro-Srb Organizaţia de navigaţie, JLS,TOŽ, ONG, APV, Parteneri internaţionali

JLS,APV, fonduri UE

5.000 Cheerful Bega Regatta

Activitate cu caracter tradiţional

2015 1 

Planificarea şi organizarea „Begejada” Ro-Srb JLS, TOŽ, NGO Organizaţie de navigaţie, APV, Biroul pentru tineret, Parteneri internaţionali

JLS,APV 5.000 Begejada Activitate cu caracter tradiţional

2015 1 

Continuarea manifestaţiilor locale Ro-Srb Municipalitate, TOŽ, ONG, KPZ.

Municipalitate, APV, fonduri UE

55.000 Peste 30 de manifestaţii/an

Activitate anuală regulată

2015- 2030

109   

OBIECTIV SPECIFIC OS 2.1.3.: Organizarea a cel puţin 10 activităţi sportive anuale

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Dezvoltarea produselor turistice, organizare evenimente

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun

Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/ valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Planificarea şi organizarea evenimentului de mobilitate sportivă transfrontalier pentru biciclete, motociclete, 4x4, ATV şi Buggy

RO -Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, Fundatia EnduRoMania

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

200.000 Produs turistic inovativ

Propunere de proiect, Fişa de proiect

2015-2020 2 

Planificarea şi organizarea maratonului transfrontalier Bega între Timişoara şi Zrenjanin

RO -Srb CJT, ADETIM, Clubul de atletism Maraton Timişoara

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

150.000 Maraton transfrontalier

Propunere de proiect

2015 2 

Planificarea şi organizarea competiţiei transfrontaliere „BEGA IRON MAN” (alergare, ciclism şi caiac-canoe) între Itebej şi Otelec

RO -Srb Asociaţii sportive, firme

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

150.000 Competiţie Iron Man

Idee de proiect

2015 2 

Planificarea şi organizarea competiţiei transfrontaliere de canotaj

RO -Srb Asociaţii sportive, Clubul Sportiv Banatul, firme

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

150.000 Competiţie internaţională

Idee de proiect

2016 2 

Planificarea şi organizarea competiţiei tranfrontaliere de caiac/canoe

RO -Srb Asociaţii sportive, Clubul Sportiv Banatul, firme

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

200.000 Competiţie internaţională

Idee de proiect

2016 3 

Planificare şi organizare competiţie transfrontalieră de „Dragon Boat”

RO -Srb Asociaţii sportive, Clubul Sportiv Banatul, firme

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

200.000 Competiţie internaţională

Idee de proiect

2016 3 

110   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/valo are

estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Planificarea şi organizarea competiţiei transfrontaliere de pescuit sportiv

RO -Srb AJVPS Timiş, Asociaţii de pescuit în Serbia

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

80000 Iazuri amenajate pentru pescuit sportiv

Idee de proiect

2015 3 

Planificarea şi organizarea unui eveniment de „Marş nordic” între Itebej şi Otelec

RO -Srb Autorităţi locale, Fundatia EnduRomania

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

50000 Introducerea „marşului nordic” ca sport în regiune

Idee de proiect

2015 3 

111   

OBIECTIV SPECIFIC OS 2.1.4.: Crearea a minim 10 intinerarii

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: dezvoltarea produselor turistice

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb/ Comun Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Crearea unui itinerar intercultural (sate româneşti, sârbeşti, germane, maghiare)

Ro-Srb Autorităţi locale, ONG- uri, asociaţii culturale

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale

15.000 Produse turistice interculturale

Propunere de proiect

2016 2 

Planificare reţea transfrontalieră GEOCATCHING pentru amatorii de navigare GPS

Ro-Srb Autorităţi locale, societăţi private, Fundatia EnduRoMania

bugete locale, sponsori

20.000 Zonă permanentă Geocaching

Propunere de proiect, Fişa de proiect

2015 3 

Studiu de fezabilitate pentru implementarea unui sistem de închirieri de bicilete şi triciclete acţionate electric pentru persoane în vârstă şi pentru persoane cu dizabilităţi

Ro-Srb Asociatia Handicapaţilor Locomotor Timişoara

IPA Ro-Se 2014-2020

200.000 Sistem de închirieri bicilete electrice

Propunere de proiect

2016 3 

Atracţii turistice - excursii - autobuz Bega - Catamaran - de la Srpski Itebej până la Klek şi identic la români

Ro-Srb Municipalitate, TOŽ, parteneri internaţionali – Timişoara

Fonduri UE, RS, APV, municipalitate

15.000 Atracţii turistice cu marcă înregistrată

Idee de proiect

2015 1 

Identificarea "buncărelor din al doilea război mondial" şi crearea documentaţiei necesare

Srb Municipalitate, TOŽ, parteneri internaţionali – Timişoara

Fonduri UE, RS, APV, JLS

15.000 Documentaţie finalizată şi o listă a tuturor facilităţilor pregătite

Idee de proiect

2015 1 

Revitalizarea "buncărelor" din perioada dinainte de cel de-al doiela război mondial

Srb Municipalitate, TOŽ, parteneri internaţionali – Timişoara

Fonduri UE, RS, APV, JLS

100.000 Atracţii turistice cu marcă înregistrată

Idee de proiect

2016 2 

112   

OBIECTIV SPECIFIC OS 2.1.5.: Organizarea a 6 expoziţii de artă permanente

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: dezvoltarea produselor turistice, organizarea de evenimente 

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Planificarea şi implementarea "Bega Photo- Vision" – expoziţie de fotografii anuală în Timişoara şi Zrenjanin dedicată imaginilor legate de Canalul Bega

Ro-Srb Fundatia EnduRoMania, Facultatea de Arte, RDA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020

30.000 Expoziţie de fotografii itinerantă

Propunere de proiect, fişă proiect

2015-2020 1 

Implementarea „Zonei libere de artă” – Romania – Serbia, „construirea unei zone comune de artă între România şi Serbia, de- a lungul a 119 km pe malul Canalului Bega între Timișoara şi Zrenjanin.”

Ro-Srb Artdendum, UAP, UAZ (Zrenjanin), Facultatea de arte, Fundatia EnduRomania

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale, administraţia fondului cultural naţional

75.000 3 locaţii mobilate cu sculpturi şi landart, ateliere, conferinţe, website

Propunere de proiect, fişă proiect

2015-2017 2 

Planificarea, organizarea şi dezvoltarea „Festivalului internaţional transfrontalier de artă stradală/murală”

Ro-Srb Fundatia EnduRoMania, Facultatea de Arte,KPZ.

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale, administraţia fondului cultural naţional

100.000 100 lucrări de artă murală

Propunere de proiect, fişă proiect

2015 1 

113   

OBIECTIV GENERAL OG 2.2.: Dezvoltarea politicilor turistice locale/regionale

OBIECTIV SPECIFIC OS 2.2.1.: Elaborarea Master Plan-ului pentru dezvoltarea turismului 

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Suport instituţional

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Elaborarea Master Plan-ului pentru dezvoltarea turismului pe Canalul Bega

Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, Autorităţi locale, firme

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale

150.000 Master Plan pentru dezvoltarea turismului

Idee de proiect

2015-2016 1 

OBIECTIV SPECIFIC OS 2.2.2.: Motivarea sectorului privat pentru implicarea în activităţi turistice

PRIORITATEDE INTERVENŢIE: dezvoltarea sectorului privat

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Analizarea, dezvoltarea şi motivarea investitorilor privaţi pentru implementarea produselor turistice

Ro-Srb Investitori privaţi, autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020,

Neestimat Produse turistice, oferte turistice

Propunere de proiect

2015 1 

114   

DIRECŢIA STRATEGICĂ D3: CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR TURISTICE ÎN ZONA CANALULUI BEGA

OBIECTIV GENERAL OG 3.1.: Consolidarea, îmbunătăţirea şi diversificarea formării şi dezvoltării resurselor umane în turism

OBIECTIV SPECIFIC OS 3.1.1.: Fondarea a 2 centre de formare intensivă în domeniul serviciilor turistice (Timişoara, Zrenjanin)

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Educaţie formală, formare profesională

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp

Prioritate 

Dezvoltarea unui sistem de identificare a cerinţelor educaţionale specifice turismului din zona transfrontalieră

Ro-Srb CLDPS,Asociatia de promovare a turismului, Inspectoratul şcolar Timiş, Cluster turistic, furnizori de formare

IPA Ro-Se 2014-2020, POCU 2014-2020 PNDR 2014-2020 POCA 2014-2020, POR 2014-2020

200.000 Sistem de identificare a cerinţelor de formare în turism

Idee de proiect

2015 1 

Implementarea a minim 2 centre de formare profesională intensivă şi competenţe în turism

Ro-Srb ADETIM, RDA Banat, furnizori de formare, asociaţii turistice, CLDPS, ONG-uri

IPA Ro-Se 2014-2020, POCU 2014-2020

2.000.000 2 centre de formare profesională intensivă şi competenţe în turism

Idee de proiect

2016-2018 2 

Îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului din turism (seminarii şi ateliere)

Srb TOŽ, municipalitate, universităţi

APV/municip alitate

10.000/an Personal instruit

Idee de proiect

2015 1 

115   

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget/val oare

estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Instruirea localnicilor privind necesitatea clasificării facilităţilor de cazare şi a dezvoltării turismului

Srb TOŽ, municipalitate, organizaţii turistice

APV/municip alitate

15.000/an Localnici instruiţi în procesul de clasificare a facilităţilor de cazare

Idee de proiect

2016 2 

Abordarea posibilităţii de continuare a formării în domeniul turismului (ateliere educaţionale, copii până în clasa a 8-a)

Srb Municipalitate, şcoli primare şi licee

Buget municipal şi fonduri internaţional e

10.000/an Interes crescut pentru turism şi educaţie

Idee de proiect

2015-2030 1 

Implementarea şi dezvoltarea sistemului dual de formare profesională în turism

Ro Inspectoratul Şcolar Timiş, CLDPS, ONG, DeutschWirtschafts Klub (clubul economic german), Licee profesionale,Furniz ori de formare.

POCU 2014- 2020

500.000 4 planuri de învăţământ, 50 studenţi//an

Idee de proiect

2015 1 

Promovarea, susţinerea, formarea şi dezvoltarea pescăriilor

Srb Zrenjanin, Serviciul experţilor în agricultură, Asociaţia fermierilor

Zrenjanin, APV.

5.000/an Producţie primară diversificată

Pregătit pentru finanţare

2014-2020 1 

116   

OBIECTIV SPECIFIC OS 3.1.2.: Participarea operatorilor şi personalului din turism în schimburi de experienţă şi practici

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: Schimb de experienţă şi bune practici

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp

Prioritate 

Planificarea şi implementarea unui schimb internaţional de experienţă şi bune practici în diverse locuri de muncă în domeniul turismului

Ro-Srb CJT, ADETIM, CLDPS, licee, şcoli profesionale, Cluster turistic, asociaţii de promovare a turismului, societăţi, autorităţi locale, Inspectoratul Şcolar Timiş

POCU 2014- 2020, IPA Ro- Se 2014-2020

500.000 Peste 100 participanţi/ 5 ocupaţii

Idee de proiect

2015-2018 1

Turneu de studii în zonele de turism rural dezvoltate

Ro-Srb TOŽ, municipalitate, RDA Banat, Parteneri internaţionali

POCU 2014-2020, IPA Ro-Se 2014-2020

1.800/pers Consolidarea capacităţilor şi a parteneriatel or

Idee de proiect

2017 3

Dezvoltarea turismului rural prin schimb de experianţă şi exemple de bune practici

Ro-Srb TOŽ, municipalitate, RDA Banat, Parteneri internaţionali

POCU 2014-2020, IPA Ro-Se 2014-2020

1.800/pers Promovarea turismului, consolidarea capacităţilor şi a parteneriatel or

Idee de proiect

2017 3 

117   

DIRECŢIE STRATEGICĂ D4: DERULAREA CONTINUA A ACTIVITĂŢILOR DE MARKETING

OBIECTIV GENERAL OG 4.1.: Promovarea ofertei turistice şi a oportunităţilor de investiţiI în turism în arealul Canalului Bega

OBIECTIV SPECIFIC OS 4.1.1.: Promovarea ofertei turistice

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: crearea brand-ului, promovarea continuă a ofertei turistice 

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/valoar e estimată

(Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Crearea brand-ului „Canal Bega” Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, cluster turistic, autorităţi locale, Timşioara Capitală Culturală Europenă

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale

250.000 Brand-ul Canal Bega

Idee de proiect

2015- 2017

Elaborarea şi implementarea programului anual pentru promovarea turismului din zona Canalului Bega

Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, Cluster turistic, Autorităţi locale, Timşioara Capitală Culturală Europenă

IPA Ro-Se 2014- 2020,POR, bugete locale

1.000.000 Participarea la minim 3 târguri internaţionale de turism, organizarea unui târg de turism, crearea unui website interactiv

Idee de proiect

2015- 2030

Realizarea brandului "Banat Home" in Torak

Srb Municipalitate, TOŽ, Parteneri internaţionali

APV, municipali- tate

10.000 Brand al atracţiei turistice – moștenire culturală

Idee de proiect

2015 2 

118   

Proiect (acţiune)

Tip proiect

Ro/Srb/C omun Ro

- Srb

Instituţii Surse financiare

Buget/valoar e estimată

(Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Participarea la târguri de promovare turistică și alte evenimente de profil

Ro-Srb Municipalitate, TOŽ, parteneri internaţionali

RS, APV, municipali- tate fonduri UE

Neestimat Promovarea zonei, creșterea capacităţii agenţilor locali din domeniu

Idee de proiect

2017 2 

119   

OBIECTIV SPECIFIC OS 4.1.2.: Producerea de materiale publicitare scrise, audio şi video şi diseminarea lor la nivel naţional şi internaţional

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: promovarea continuă a ofertei turistice

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun

Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Elaborarea şi implementarea unui program care să fie promovat pe Canalele moderne de promovare a turismului

Ro-Srb Asociaţii turistice, Cluster turistic, Autorităţi locale, Camera de comerţ

MCTI, fonduri UE

500.000 Promovarea continuă a turismului pe Canalele de comunicare moderne

Idee de proiect

2015-2030 2 

Elaborarea şi diseminarea buletinului informativ electronic (newsletter) “Canal Bega”

Ro-Srb Asociaţii turistice, Cluster turistic, Autorităţi locale, Camera de comerţ

IPA, POCU, POCA 2014-2020, bugete locale, ministerul turismului.

200.000 Buletin informativ Canal Bega

Idee de proiect

2015-2030 3 

Elaborarea şi producerea de materiale de promovare: hărţi, broşuri, ghiduri turistice etc.

Ro-Srb Asociaţii turistice, Cluster turistic, Autorităţi locale, Camera de comerţ

IPA, POCU, POCA 2014-2020, bugete locale, ministerul turismului.

500.000 Materiale de promovare

Idee de proiect

2015-2030 1 

Pregătirea şi producerea broşurilor - ghid turistic istoric Banat de-a lungul Canalului Bega

Ro-Srb Asociaţii turistice, Cluster turistic, Autorităţi locale, Camera de comerţ

IPA 2014-2020 5.000 O broşură în limba sârbă, română şi engleză

Idee de proiect

2016 2 

Crearea unei hărţi turistice a municiplalităţii

Srb Municipalitate, TOŽ, RDA Banat

APV , municipalita- te

5.000 Hartă turistică creată

Idee de proiect

2015-2017 1 

120   

OBIECTIV SPECIFIC OS 4.1.3.: Promovarea oportunităţilor de investiţii în zona Canalului Bega 

PRIORITATE DE INTERVENŢIE: promovarea oportunităţilor de afaceri

Proiect (acţiune)

Tip proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse

financiare

Buget valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie Stadiu curent

Interval de timp Prioritate 

Elaborarea şi implementarea unui program de motivare a investitorilor locali şi străini să investească în zona Canalului Bega

Ro-Srb CJT, ADETIM, cluster turistic, asociaţii de promovare a turismului, ONG, Camera de comerţ, RDA Banat, autorităţi locale

Bugete locale, PNDR, POR 2014-2020

150.000 Peste 1000 de broşuri cu oportunităţi de investiţii în limba română, sârbă şi engleză diseminate, organizarea a minim 5 ateliere de promovare

Idee de proiect

2015-2018 2 

1. TOZ‐ Tourism Organisation Zitiste  2. JLS – Local governments  3. JP‐ Public Company  4. APV – Autonomus Province of Vojvodina  5. NVO – NGO (non governmental organisation)  6. KPZ ‐ Cultural and Educational Community  7. PU‐Public Utility Čistoća i Zelenilo    8. CJT‐Consiliul Judetean Timiș  9. APM‐Agenția pentru protectia Mediului  10. PMT‐Primăria Municipiului Timișoara  11. ADETIM‐Agenția de Dezvoltare Economico‐Socială Timiș  12. RDA Banat‐Agenția de Dezvoltare Regională BANAT‐SERBIA  13. NOG‐Organizație de navigație. 

 

121   

3.

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI TURISTICE

A CANALULUI BEGA

122   

3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI TURISTICE A CANALULUI BEGA

3.1. CADRUL INSTITUTIONAL ȘI FINANCIAR PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Prezenta Strategie de dezvoltare și valorificare a potenţialului turistic al Canalului Bega în aria de cooperare transfrontalieră Româno-Sârbă este un instrument suport care poate asigura premisele unei viitoare dezvoltări economice și sociale durabile sintetizând interesele și opţiunile sectorului turistic din zona transfrontalieră.

Strategia este un mijloc fundamental în sprijinul demersurilor și acţiunilor concrete ale instituţiilor și liderilor din administraţie care doresc să își asume un rol în dezvoltarea locală prin implementarea direcţiilor strategice propuse în această strategie.

Complexitatea și diversitatea obiectivelor care acoperă multitudinea de domenii ce influenţează direct sau indirect dezvoltarea turismului în arealul Canalului Bega, generează condiţia de sinergie inter-instituţională necesară și totodată îndruma operatorii economici și ONG-urile active din areal să colaboreze cu factorii decizionali pentru o creștere durabilă în turism.

Pentru facilitarea implementării strategiei și a programului strategic se prevede încheierea unui acord inter instituţional prin care instituţiile relevante din aria de cooperare transfrontalieră a Canalului Bega se angajează să colaboreze şi să contribuie la implementarea Planului Comun de Acţiune privind valorificarea și dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega în conformitate cu atribuţiile şi interesele directe identificate în cadrul fiecărei activităţi/proiect precum şi pentru pregătirea documentaţiei necesare accesării finanţărilor pentru realizarea obiectivelor de investiţie cuprinse în cadrul acestuia.

În cadrul acordului inter institutional părţile convin să asigure împreună cadrul decizional și de lucru operativ potrivit posibilităţilor, atribuţiilor și intereselor fiecăruia cu respectarea cadrului legal pentru realizarea obiectivelor Strategiei și își desemnează structurile de specialitate operative pentru gestionarea activităţilor de promovare și facilitare a implementării Planului Comun de Acţiune.

Instituţiile relevante cu atribuţii, responsabilităţi și interese directe în implementarea Planului Comun de Actiune identificate în procesul de elaborare a Strategiei și care sunt vizate alaturi de administraţia publică locală pentru implementarea Planului Comun de Actiune pentru valorificarea și dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega sunt următoarele:

123   

Autorităţi publice locale din judeţul Timiș, Romania:  Consiliul Judeţean Timiș;  Primăria Municipiului Timișoara;  Primăria Comunei Sânmihaiu Roman;  Primăria Comunei Uivar;  Primăria Comunei Otelec. Autorităţi publice locale din Provincia Vojvodina, Serbia:  Provincia Autonomă Vojvodina;  Primăria Zrenjanin;  Primăria Zitiste. Instituţii și organizaţii specializate din judeţul Timiș, România: Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB)

ABAB este sucursală cu personalitate juridică a Administraţiei Naţionale „Apele Române", care administrează aproape în totalitate apele a două unităţi administrativ- teritoriale pe care îşi desfăşoară activitatea Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş (cu sediul în Timişoara) şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin (cu sediul în Reşiţa).

Direcţia Apelor Banat (DA Banat) are în administrare bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Bega veche, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi a fluviului Dunărea, parţial.

Suprafaţa totală administrată este de 18.320 km2, cu o lungime a reţelei hidrografice de 6.296 km, inclusiv 4 noduri hidrotehnice (Coştei, Topolovăţ, Sânmihaiu Român, Sânmartinu Maghiar), 43 lacuri de acumulare, din care 27 sunt lacuri cu acumulare nepermanentă.

Bazinul Hidrografic Banat este constituit, administrativ, din judeţele Timiş şi Caraş- Severin (integral), Arad, Gorj şi Mehedinţi (parţial).

Scopul ABAB este acela de a asigura gospodărirea unitară, durabilă a resurselor de apă de suprafaţă și subteran și protecţia acestora împotriva epuizării și degradării, precum și repartiţia raţională și echilibrată a acestor resurse.

Obiective:  Administrarea, exploatarea și întreţinerea infrastructurii Sistemului de

gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa.  Administrarea, exploatarea și întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor

lacurilor și bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a zonelor umede și a celor protejate, aflate în patrimoniu.

124   

 Administrarea,exploatarea și întreţinerea infrastructurii Sistemului bazinal de veghe hidrologică și hidrogeologică, Sistemului de supraveghere a calităţii resurselor de apă.

 Asigurarea funcţiilor de operator bazinal pentru resursele de apă de suprafaţă naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, și pentru resursele de apă subterane, indiferent de natura lor și a instalaţiilor aferente, cu potenţialele lor naturale, cu excepţia resurselor acvatice vii, în conditiile legii, cu excepţia celor prevăzute expres în reglementările specifice în vigoare.

 Alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă și subterane în toate formele sale de utilizare, cu potenţialele lor naturale,cu excepţia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare.

 Apărare împotriva inundaţiilor, la nivel bazinal, prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa, gestionarea stocului de materiale și mijloace specifice de apărare, administrează, întrţeine, și asigură exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului și cele din domeniul propriu.

 Avizarea și autorizarea din punct de vedere al gospodăririi apelor a lucrărilor și activităţilor ce se executa pe ape.

 Implementarea, în cadrul districtului de bazin hidrografic a directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor.

ADETIM - Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş a fost înfiinţată în anul 1995 de către Consiliul Judetean Timiș, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara și Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Timișoara, prin Hotărârea CJT nr.11/11 Mai 1995, în baza Legii Administraţiei Publice Locale nr.69/1991. Începând din mai 2008 Agenţia este organizată și funcţionează ca serviciu public în subordinea Consiliului Judeţean Timiș finanţată integral de la bugetul judeţului Timiș.

Agenţia este unul dintre principalele instrumente organizaţionale create de Consiliul Judeţean Timiş pentru dezvoltarea economică a judeţului. Interfaţă între administraţia publică locală şi sectorul privat, centru de promovare a celor mai bune politici, metode şi practici de dezvoltare economică, ADETIM este specializată în dezvoltare economică judeţeană.

Scopul ADETIM este să identifice problemele care împiedică dezvoltarea economică a Judeţului Timiş, să propună soluţii adecvate şi să iniţieze proiecte care să rezolve aceste probleme.

Obiectivele urmărite de către ADETIM sunt următoarele:

 Iniţierea de programe și proiecte care să asigure soluţionarea unor probleme economico – sociale în interesul colectivităţii locale;

 Identificarea căilor și mijloacelor pentru realizarea programelor și prognozelor de dezvoltare economico-socială a judeţului și de îmbunătăţire a infrastructurii publice;

125   

 Sprijinirea procesului de implementare a programelor de dezvoltare ale comunităţilor locale;

 Sprijinirea activităţii întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinzătorilor persoane fizice;

 Stimularea dezvoltării capitalului autohton și atragerea capitalului străin;  Promovarea imaginii și a oportunităţilor de afaceri și cooperare la nivel judeţean

și local și identificarea unor surse de finanţare interne și externe pentru valorificarea potenţialului economic local;

 Stimularea creării și implementării mecanismelor parteneriale public-private. APDT Timiș - Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș s-a constituit în cursul lunii Decembrie 2014 și este persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, de naţionalitate română.

Membri fondatori ai Asociaţiei sunt Consiliul Judeţean Timiş împreună cu 33 de comune din Judetul Timiș. Scopul Asociaţiei este promovarea potenţialului turistic, cultural, a punctelor de atracţie turistică existente în judeţul Timiș și zona Banatului atât în ţară cât și în străinatate prin creșterea fluxului turistic și asigurarea unei interacţiuni armonioase între sectorul turistic și factorii de ordin social și de mediu. Obiectivele Asociaţiei:  inventarierea principalelor resuse turistice;  elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului;  atragerea de programe și finanţări în vederea creșterii calităţii turismului în

judeţul Timiș și zona Banatului;  crearea și impunerea unei mărci a turismului bănăţean;  organizarea de manifestari culturale și artistice în vederea punerii în valoare a

potenţialului turistic în judeţul Timiș. CLUSTURBANAT - Asociaţia Clusterul de Turism Banat s-a constituit în cursul lunii Iulie 2014 și este persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, de naţionalitate română.

Membri fondatori ai Asociaţiei sunt Consiliul Judeţean Timiş, ADR Vest, Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură, Universitatea de Vest Timișoara, Agenţia de Dezvoltare Economico Socială Timiş – ADETIM, Primăria Timişoara și societăţile care administrează staţiunile Buziaş şi Calacea, agenţii, operatori de turism şi firme care se ocupă cu instruirea personalului sau care asigură servicii pentru evenimente.

Scopul principal al asociaţiei CLUSTER PENTRU TURISM BANAT este de a contribui, prin dialog social și prin antrenarea răspunderii publice a celor implicaţi, la armonizarea politicilor, strategiilor și acţiunilor concrete în domeniul agriculturii cu cerinţele complexe, generale sau specifice ale mediului economic, social și cultural, la nivel regional, judeţean și local.

126   

Scopul declarat al asociaţiei constă în sprijinirea dezvoltării turismului, în vederea susţinerii creșterii competitivităţii asociaţiei, precum și a fiecărui membru în parte, atât pe piaţa naţională cât și internaţională. Obiectivele Asociaţiei:  Crearea și promovarea unui cadru armonios de interacţiune între toţi factorii

interesaţi care activează în subsectoarele din domeniul turismului.  Susţinerea promovarea și realizarea unor proiecte de interes comun.  Sprijinirea integrării ofertei de educaţie cu nevoile reale ale mediului de afaceri

din domeniul turismului.  Crearea de instrumente și Canale optime pentru gestionarea eficientă a

informaţiilor și oportunităţilor în domeniu.  Promovarea și susţinerea de iniţiative legislative menite să corecteze, completeze

sau, după caz să reglementeze anumite aspecte de interes pentru sectorul de activitate.

 Identificarea oportunităţilor de colaborare în direcţia susţinerii financiare prin diverse programe, parteneriate, instrumente și/sau operaţiuni bancare; întocmirea previziunilor financiare și a planurilor de afaceri.

 Identificarea surselor generatoare de fonduri pentru dezvoltarea organizaţiei. ASOCIAŢIA TIMIŞOARA - Capitală Culturală Europeană este o organizaţie nepatrimonială, neguvernamentală, apolitică şi independentă, înfiinţată în anul 2012 având o misiune profund culturală şi instructiv-educativă, din care fac parte peste 100 de membri, printre care Primăria Municipiului Timișoara, Instituţia Prefectului Judeţului Timiș, Consiliul Judeţean Timiș, alte autorităţi locale și judeţene, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai universităţilor, instituţii de cultură, organizaţii și asociaţii artistice, de cultură, sociale, reprezentanţi ai mass-media etc.

Scopul organizaţiei:

Asociaţia are ca scop asigurarea programului Timişoara 2021 Capitală Culturală Europeană. În acest sens, Asociaţia va pregăti dosarul de candidatură până în 2015 şi va face toate diligenţele necesare atingerii acestui obiectiv. După perioada de evaluare, 2015 – 2016, Asociaţia are ca scop pregătirea programului pentru anul 2021, planificarea evenimentelor, asigurarea coordonării şi punerii în practică a măsurilor necesare pentru derularea acestora, precum şi strângerea de fonduri necesare organizării, promovării şi realizării programului. Ulterior anului 2021, Asociaţia va avea ca scop sprijinirea şi dezvoltarea de proiecte culturale în folosul comunităţii, în ideea sustenabilităţii.

Obiectivele Asociaţiei:  Să pregătească programul Timişoara 2021 Capitală Culturală Europeană în vederea

eligibilităţii sale;  Să planifice şi să asigure punerea în practică a evenimentelor incluse şi/sau

asociate programului;  Să promoveze evenimentele din cadrul programului în mass media;

127   

 Să promoveze imaginea programului în ţară şi în străinătate;  Să atragă sprijin din partea tuturor factorilor interesaţi;  Să realizeze activităţi de atragere de fonduri necesare implementării şi

promovării naţionale şi internaţionale a programului;  Să colaboreze cu orice alte instituţii, asociaţii, fundaţii, cluburi, etc. în vederea

promovării şi implementării programului;  Să acorde premii şi burse;  Să realizeze punerea în valoare a patrimoniului arhitectural;  Să realizeze activităţi în vederea promovării Timişoarei ca oraş al arhitecturii de

calitate;  Să contribuie, ulterior anului 2021, la sustenabilitatea programului prin proiecte

în folosul comunităţii. CCIAT - CAMERA DE COMERŢ, INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ TIMIŞOARA este continuatoarea şi succesoarea în drepturi a Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara, înfiinţată prin Patenta Imperială Austriacă din 26.03.1850 fiind reînfiinţată în anul 1990 sub denumirea de Camera de Comerţ şi Industrie Timişoara. CCIAT este un important promotor al dezvoltării economice locale prin cultivarea insistentă a parteneriatului local. Apartenenţa la organisme similare recunoscute, din ţară şi străinătate, contactele internaţionale dezvoltate, conferă Camerei calitatea de partener de marcă în lansarea şi derularea de proiecte de interes local, regional, transfrontalier şi internaţional. Scopul CCIAT este acela de a reprezenta interesele membrilor săi, a comunităţii de afaceri, în raport cu autorităţi şi organisme din ţară şi străinătate, pentru dezvoltarea şi consolidarea unei economii de piaţă funcţionale, urmărind astfel să devină un pol activ prin furnizarea de servicii specializate şi profesionale, actualilor şi viitorilor membri, într o manieră competentă, echitabilă şi eficientă. Obiectivele CCIAT:  furnizează servicii necesare mediului de afaceri pentru o dezvoltare competitivă

şi durabilă;  sprijină autorităţile administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico

sociale durabile a zonei;  colaborează cu autorităţile publice, cu instituţii, organizaţii şi organisme

guvernamentale, neguvernamentale şi private din ţară şi străinătate, şi desfăşoară activităţile convenite cu organele Administraţiei Publice precum şi activităţile ce rezultă din convenţiile încheiate în folosul comunităţii de afaceri şi al dezvoltării locale.

128   

ADIVEST - Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă este persoană juridică română de drept privat, constituită pe baza dreptului la liberă asociere, iar asociaţia şi-a început activitatea începând cu data de 25.06.2009, pe durată nedeterminată. Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt Judeţul Arad, Judeţul Caraş-Severin, Judeţul Hunedoara și Judeţul Timiş

Scopul asociatiei este îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul fiecărui judeţ din Regiunea Vest, prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru situaţii de urgenţă.

Obiectivele asociatiei  Îmbunătăţirea sistemului integrat pentru situaţii de urgenţă prin achiziţionarea în

comun a echipamentelor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi furnizarea în comun a serviciului public de intervenţie în situaţii de urgenţă;

 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

 Prevenirea şi facilitarea intervenţiei în caz de dezastre;  Implementarea proiectelor cu finanţare internă, externă sau mixtă care să

conducă la funcţionarea unui sistem regional de coordonare şi intervenţie în situaţii de urgenţă

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Polul de creştere Timişoara” a fost înfiinţată în Februarie 2009 în scopul cooperării între unităţile administrativ teritoriale membre, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt Municipiul Timișoara, Judeţul Timiș și 14 unităţi administrativ-teritoriale rurale Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag aflate în vecinatatea Municipiului Timişoara şi arealul său de influenţă.

Scopul Asociaţiei este de a facilita cooperarea între unităţile administrativ teritoriale membre pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori a furnizării în comun a unor servicii publice. Obiectivele Asociaţiei:  Creșterea rolului economic și social al centrului urban Timișoara printr-o abordare

policentrică pentru a stimula dezvoltarea echilibrată a regiunii Vest  Reducerea disparităţilor dinte localităţi  Valorificarea potenţialului economic local  Dezvoltarea turismului în zonă.  Protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural.

129   

ROSENC - Cluster pentru Energii Regenerabile este o Asociaţie neguvernamentală cu personalitate juridică română, de drept privat fără scop patrimonial, înfiinţată în anul 2011 în Timișoara. Membrii asociaţi sunt 26 de membri fondatori, 4 membri asociaţi, precum și 30 membri care au aderat ulterior. Scopul Asociaţiei vizează promovarea României, a Regiunii Vest şi a judeţului Timiș, pe termen lung, ca lider în sectoarele energiilor regenerabile, eficienţei energetice şi noilor energii sustenabile şi participarea în reţelele internaţionale ca partener sau coordonator de proiecte pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor din asociaţie. Particularitatea asociaţiei de tip Cluster este faptul că membrii săi provin în mod obligatoriu din cele trei medii: Privat, Cercetare-Dezvoltare și Public. Obiective

 Promovarea și elaborarea politicilor de management și utilizare a energiilor regenerabile.

 Promovarea competiţiei și dezvoltării durabile în domeniul cercetării la nivelul energiilor neconvenţionale.

Grupul de Acţiune Locală (GAL) - „Banat-Vest” este un parteneriat public privat, care reuneşte 60 de membri (persoane fizice şi juridice provenind din mediul privat, public şi sectorul asociativ), constituit în cadrul Axei 4 Leader din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. GAL-ul este autorizat să implementeze Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului care acoperă oraşul Jimbolia şi 10 comune învecinate în partea de vest a judeţului Timiş, de-a lungul frontierei cu Serbia, şi este format din oraşul Jimbolia şi 10 comune învecinate: Cărpiniş, Cenei, Checea, Comloşu Mare, Gottlob, Iecea Mare, Lenauheim, Otelec, Săcălaz şi Uivar. În total teritoriul cuprinde 23 de localităţi. Teritoriul acoperit de GAL “Banat-Vest” se întinde pe 88.087 ha, ocupând 10,13% din suprafaţa totală a judeţului Timiş şi 0,37% din suprafaţa României. Instituţii și organizaţii specializate din Provincia Vojvodina, Serbia: Agenţia Regională de Dezvoltare Socio-Economică – Banat este o instituţie de dezvoltare regională cu rol principal de coordonator al activităţilor de dezvoltare în Banat. Este una dintre cele douăsprezece agenţii de dezvoltare din Serbia, fondată în scopul de a contribui la construirea unor capacităţi sustenabile care au ca obiectiv dezvoltarea socio-economică în Banat prin crearea unui parteneriat ferm al primăriilor din Banat. Camera Regională de Comerţ Zrenjanin este o asociaţie expert independentă de societăţi, bănci şi alte entităţi legale şi antreprenori care îşi conduc activităţile de afaceri în localităţi din Banatul de Mijloc, o organizaţie care reprezintă interesele membrilor săi prin asociaţii, filiale şi centre.

130   

“Vode Vojvodine” din Novi Sad este autoritatea care este responsabilă pentru resursele de apă din Vojvodina. Activităţile de bază ale societăţii includ utilizarea apei (alimentarea cu apă a locuitorilor, irigaţii, alimentarea cu apă a industriei, navigaţie, pescuit, recreere şi turism), protecţia apei (surse de poluare, plan de tratare a apei reziduale) şi protecţie împotriva apelor (inundaţii şi gheaţă, desecare şi protecţie împotriva refulărilor de la hidrocentrala Porţile de Fier „Derdap”).

Secretariatul provinciei pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Sustenabilă este parte componentă a Consiliului Executiv al Provinciei Autonome Vojvodina. Secretariatul provinciei pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Sustenabilă are o atitudine care cultivă caracteristicile Vojvodinei ca regiune distinctă multiculturală, multietnică, teritorială, geo-morfologică şi hidrologică în Serbia, impune nevoia de abordare specifică în stabilirea unei strategii de dezvoltare sustenabilă.

Promovarea Investiţiilor în Vojvodina este o agenţie regională de promovare a investiţiilor având mandatul de a oferi suport investitorilor străini şi de a facilita afacerile lor în Vojvodina.

Fondul de Dezvoltare a Provinciei Autonome Vojvodina - îşi concentrează activităţile pe termen lung şi scurt pe creditarea programelor profitabile cu scopul de a dezvolta Provincia Autonomă Vojvodina.

Secretariatul pentru Economie, Ocuparea Forţei de Muncă şi Egalitate de Gen Sectorul Turismului şi al Cooperării Regionale Economice participă la pregătirea programelor de turism pentru a creşte oferta turistică a Provinciei Autonome Vojvodina. Acesta monitorizează şi analizează dezvoltarea sectoarelor turismului, comerţului şi preţurile şi este implicat în clasificarea facilităţilor turistice.

Cadrul financiar și sursele de finanţare vizate pentru implementarea strategiei

Eforturile locale și judeţene pentru dezvoltarea turismului pot fi aliniate și integrate în politicile privind dezvoltarea socio-economică regională și dezvoltarea/amenajarea teritorială a judeţului.

În formularea viziunii și a priorităţilor de dezvoltare turistică a Arealului Canalului Bega s-a luat în considerare conexiunea directă cu politica europeană și naţională definită de documente programatice și se poate susţine prin instrumentele politicii de coeziune economică și socială europene materializate în programe de finanţare europene, naţionale și locale.

131   

Principalele programe de finanţare vizate pentru finanţarea programului strategic și a Planului comun de acţiune pentru valorificarea potenţialului turistic și dezvoltarea ofertei turistice și de agrement a Canalului Bega sunt prezentate sintetic în raport cu datele disponibile la data prezentei:

a. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia 2014- 2020

Prioritate tematică – Promovarea ocupării forţei de muncă, mobilitatea forţei de muncă şi integrare socio-culturală dincolo de graniţă, printre altele: integrarea pieţelor transfrontaliere de ocupare a forţelor de muncă, inclusiv mobilitate transfrontalieră; iniţiative locale comune de ocupare a forţelor de muncă; servicii de informare şi consiliere şi formare comună; egalitate de şanse; integrarea comunităţilor de imigranţi şi grupurilor vulnerabile; investiţii pentru servicii publice de ocupare a forţelor de muncă; susţinerea investiţiilor în domeniul sănătăţii publice şi serviciilor sociale.

Acţiunile indicative care urmează să fie susţinute conform priorităţii tematice sunt: ”Mobilitatea ocupării forţei de muncă şi a forţei de muncă”:  Crearea de iniţiative comune şi mecanisme de creştere inteligente inclusiv reţele

transfrontaliere pentru identificarea potenţialului ocupării forţei de muncă, inclusiv în sectoarele inovative şi înlăturarea obstacolelor din calea accesului la educaţie adecvată, formare şi în cele din urmă la piaţa de ocupare a forţei de muncă de către grupul ţintă, inclusiv grupuri dezavantajate.

 Crearea de iniţiative comune, inclusiv servicii integrate destinate tinerilor pentru a promova accesul acestora la piaţa forţei de muncă;

 Crearea iniţiativelor transfrontaliere pentru capitalizarea potenţialului şi facilitarea mobilităţii transfrontaliere pe pieţele forţei de muncă locale.

 Iniţiative comune, cooperare, schimb de informaţii/experienţă, coordonarea activităţilor şi serviciilor printre asociaţiile profesionale pentru promovarea ocupări forţei de muncă, formare profesională şi iniţiative antreprenoriale, în special în rândul tinerilor şomeri, femeilor, grupurilor dezavantajate.

 Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere pentru formarea adulţilor, asistenţă pentru emigranţii reveniţi în ţară pentru reintegrarea pe piaţa locală a forţei de muncă.

”Integrare socio-culturală”:  Crearea unui cadru transfrontalier şi reţele pentru consolidarea schimbului

cultural transfrontalier;  Proiectarea acţiunilor transfrontaliere pentru integrarea socială, educaţională şi

culturală prin soluţii inovatoare cum ar fi întreprinderi sociale, organizaţii de voluntariat, grupuri de interese speciale etc.

132   

 Investiţii în infrastructură şi echipament pentru acţiuni transfrontaliere pentru activităţi sportive, educaţionale şi culturale pentru a facilita şi promova integrarea socială.

 Acţiuni comune pentru o mai bună participare a tuturor grupurilor sociale, actorilor şi utilizatorilor la proiectarea şi furnizarea de servicii culturale, educaţionale, educaţie în copilărie şi servicii de interes general.

 Crearea unor grupuri comune de planificare pentru cooperarea între organizaţiile de servicii publice;

Prioritate tematică – Protejarea mediului, promovarea adaptării la schimbările climatice şi atenuarea acestora, prevenirea şi gestionarea riscurilor, printre altele: acţiuni comune pentru protecţia mediului; promovarea utilizării durabile de resurse naturale, eficienţa resurselor, surse de energie regenerabile şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon; promovarea investiţiilor pentru a aborda riscuri specifice, asigurarea rezistenţei în faţa dezastrelor şi dezvoltarea sistemelor de gestionare a dezastrelor şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

Acţiuni indicative care urmează să fie susţinute conform priorităţii tematice b), Axă prioritară 2: “Protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale”  Crearea cadrului transfrontalier, platformelor şi reţelelor pentru schimbul de

experienţă şi identificarea nevoilor entităţilor implicate sau interesate de protecţia mediului;

 Dezvoltarea formării şi acţiunilor comune, inclusiv programe de conştientizare a organizaţiilor relevante şi a publicului larg, inclusiv instituţii educaţionale în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale;

 Stabilirea şi consolidarea parteneriatelor şi reţelelor transfrontaliere în domeniul resurselor naturale, biodiversităţii, tehnologiilor de protecţie a mediul, pentru identificarea şi transferul inovaţiilor adaptate la nevoile locale.

 Stabilirea şi consolidarea parteneriatelor şi reţelelor transfrontaliere în domeniul eficienţei energetice, energiei regenerabile, cum ar fi utilizarea de izvoare geotermale fierbinţi, apă, soare şi energie eoliană, inclusiv investiţii în infrastructură şi echipament bazate pe soluţii tehnice comune şi adaptate;

 Investiţie în infrastructură şi echipament pentru protecţia mediului şi utilizarea resurselor naturale;

 Stabilirea de reţele şi parteneriate pentru acţiuni comune de formare pentru entităţi publice şi comunităţi locale în domeniul protecţiei mediului, îmbunătăţirea sistemelor şi strategiilor de control al poluării; efectuarea unor instruiri comune şi păstrarea interoperabilităţii inclusiv achiziţia de echipament compatibil;

 Iniţiative comune şi investiţii în infrastructură şi echipament pentru implementarea tehnologiilor de control al poluării şi reabilitare a râurilor şi terenurilor industriale şi zonelor industriale cu probleme comune privind cele două părţi ale graniţei;

133   

 Restaurarea zonelor naturale (de exemplu păduri şi malurile râurilor) pentru a preveni inundaţiile şi alunecările de teren;

 Activităţi comune pentru protecţia speciilor pe cale de dispariţie

“Managementul riscurilor de mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”  Dezvoltarea structurilor comune şi parteneriatelor pentru integrarea entităţilor

implicate în iniţiative în legătură cu EUSDR (Managementul bazinului hidrografic al Dunării, iniţiative ICPDR, Sistemul European de Alertă în Caz de Inundaţii, etc.), inclusiv investiţii în infrastructură şi echipament;

 Stabilirea şi consolidarea legăturii transfrontaliere în planificarea mediului entităţilor implicate inclusiv realizarea unei hărţi comune a locurilor cu risc de accident, evaluarea riscurilor şi exerciţii de evaluare;

Prioritate tematică - Promovarea transportului durabil şi îmbunătăţirea infrastructurilor publice prin:  Reducerea izolării prin acces îmbunătăţit la transport, reţele de informare şi

comunicare şi servicii;  Investirea în sisteme şi instalaţii transfrontaliere de apă, deşeuri şi energie Acţiuni indicative care urmează să fie susţinute conform priorităţii tematice “Servicii şi infrastructură pentru transport şi mobilitate”  Stabilirea şi consolidarea parteneriatelor transfrontaliere ale autorităţilor

relevante pentru planificarea infrastructurii fizice;  Studii comune pentru pregătirea investiţiilor în infrastructura transfrontalieră cu

accent pe soluţii multimodale;  Construirea/reabilitarea/extinderea punctelor de trecere a frontierei şi/sau

infrastructură rutieră care duce la punctele de trecere a frontierei;  Îmbunătăţirea/accelerarea procedurilor legate de mobilitatea persoanelor şi

bunurilor în zona eligibilă;  Construirea/reabilitarea/extinderea drumurilor transfrontaliere care leagă

aşezările de-a lungul graniţei şi/sau satele îndepărtate cu drumul principal care duce la graniţă;

 Construirea/reabilitarea/extinderea drumurilor care au legătură cu sistemele naţionale/internaţionale precum şi cu locuri de interes economic transfrontalier;

 Construirea/reabilitarea/extinderea drumurilor care leagă aşezările din cadrul zonei eligibile;

 Crearea, reabilitarea/modernizarea centrelor de informare/promovare privind cooperarea economică transfrontalieră;

 Dezvoltarea şi implementarea unor conexiuni de transport transfrontalier integrate şi ecologice;

 Crearea reţelelor publice de cooperare transfrontalieră;  Crearea sau modernizarea facilităţilor/centrelor transfrontaliere de logistică;  Dezvoltarea serviciilor de transport intermodal în cadrul zonei eligibile;

134   

 Dezvoltarea transportului pe Dunăre şi pe alte râuri în cadrul zonei eligibile, inclusiv investiţii în infrastructură şi achiziţia de echipamente pentru porturi şi mobilitate care are legătură cu apa

 Construirea/reabilitarea/lărgirea infrastructurii drumurilor şi a punctelor de trecere a frontierei;

Infrastructura utilităţilor publice

 Stabilirea unor cadre transfrontaliere, platforme şi reţele pentru schimbul de experienţă şi identificarea nevoilor de organizaţii de servicii publice/furnizori de servicii. Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii adaptate local pentru investiţii în infrastructura de utilităţi publice (de ex. tratarea apei la scară mică, acces la ICT, energie regenerabilă) în zonele de pe ambele părţi ale frontierei care înfruntă provocări similare;

 Crearea infrastructurii necesare de internet pentru reţelele de cooperare transfrontalieră;

 Studii pentru cooperare cu scopul de a îmbunătăţi utilizarea resurselor pentru îmbunătăţirea serviciilor publice/livrarea utilităţilor;

 Suport pentru cooperare între organizaţiile de servicii publice;

Prioritate tematică – Încurajarea turismului şi a moştenirii culturale şi naturale Atracţii importante care trebuie susţinute conform tematicii prioritare:

„Investiţii pentru creşterea cererii reţelelor de turism locale şi promovarea unor activităţi turistice inovatoare”  Organizarea unui transfer de cunoştinţe, schimb de exemple de bune practici,

networking şi dezvoltare a inovaţiilor pentru protejarea moştenirii naturale şi culturale şi a turismului sustenabil;

 Dezvoltarea unei imagini regionale transfrontaliere şi a unor iniţiative de marketing comune,

 Dezvoltarea unor produse turistice diferite (de ex. mânăstiri, moştenirea romană, drumuri ale vinului etc. ) şi servicii turistice integrate;

 Implementarea comună a acţiunilor care înregistrează şi promovează caracteristici comune tradiţionale (muzica, limba, folclor, etc.), inclusiv evenimente culturale comune (festivaluri, conferinţe etc.) în legătură cu acţiunile menţionate mai sus.

 Investiţii în infrastructura transfrontalieră pentru servicii de turism, inclusiv infrastructura pentru forme specifice de turism, cum ar fi turismul cultural, turismul tematic etc.

 Promovarea infrastructurii turistice şi a obiectivelor turistice;  Dezvoltarea şi reabilitarea rutelor turistice specifice, inclusiv montarea de

indicatoare rutiere şi panouri de informare turistică bilingve;  Construirea/reabilitarea/lărgirea infrastructurii de acces la atracţiile turistice de

ex. drumuri turistice în zonele turistice, drumuri care oferă acces la aceste zone, alei şi piste de biciclete, facilităţi pentru turismul de aventură;

135   

 Investiţii în modernizarea şi reabilitarea siturilor naturale şi culturale (de ex. monumente religioase, clădiri şi aşezări tradiţionale, situri istorice şi arheologice etc.);

 Dezvoltare, modernizare a infrastructurii atracţiilor/obiectivelor turistice;

„Iniţiative de creare de capacităţi pentru îmbunătăţirea calităţii şi inovaţii ale serviciilor şi produselor turistice”  Crearea unui parteneriat pentru cercetare şi studii ale moștenirii naturale şi

culturale din regiune;  Susţinerea creării unei mărci comune şi îmbunătăţirea standardelor de calitate a

serviciilor oferite;  Susţinerea dezvoltării ofertelor turistice transfrontaliere;  Instruire pentru îmbunătăţirea serviciilor turistice. b. Programul Operational Regional 2014-2020 (RO) Obiectiv tematic - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Operaţiuni indicative:  Crearea și extinderea locaţiilor de agrement inclusiv unităţile aferente;  Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea

și modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publica;  Construirea/modernizarea punctelor de observare, filmare, fotografiere;  Construirea de piste de cicloturism;  Activitati de marketing și promovare. c. Programul National de Dezvoltare Rurală 2014-2020 Obiectiv tematic - Încurajarea dezvoltării intreprinderilor mici.

Acţiuni care se finanţează:  Crearea și menţinerea locurilor de muncă în mediul rural;  Creșterea valorii adăugate în activităţi non agricole;  Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură;  Încurajarea activităţilor meșteșugărești și a altor activităţi tradiţionale. Obiectiv tematic - Încurajarea dezvoltării activităţilor turistice Acţiuni care se finanţează:  Investiţii în infrastructura de cazare și alimentaţie publică;  Investiţii în activităţi recreaţionale;  Investiţii în infrastructura la scara mică precum centre de informare și amenajare

marcaje turistice.

136   

d. Intervenţii propuse în cadrul POCU Îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii  Facilitarea participării la programele de formare, pentru dobândirea/

îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor în funcţie de nevoile pieţei muncii;  Acţiuni de informare, orientare şi consiliere, precum şi certificarea și validarea

competenţelor dobândite în context non-formal sau informal, inclusiv pentru fermieri și cei implicaţi în silvicultură și acvacultură;

 Îmbunătăţirea accesului la FPC și FPI în zonele slab reprezentate (mediul rural și comunităţile dezavantajate), prin susţinerea dezvoltării centrelor regionale de formare şi a centrelor comunitare de educaţie permanentă;

 Creșterea atractivităţii ÎPV (cu accent specific asupra ÎPT) și asigurarea de servicii relevante de consiliere și orientare școlară și profesională.

Sporirea relevanţei sistemelor de educaţie și formare pentru piaţa muncii:  Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme adecvate de anticipare a nevoilor

de formare profesională, de asigurare a calităţii la nivelul programelor de CVT, precum și de certificare și validare a competenţelor dobândite în context formal, non-formal sau informal;

 Formarea profesională a profesorilor, a formatorilor și a tutorilor din CVT, în scopul dezvoltării și furnizării unor programe relevante de învăţare la locul de muncă;

 Consolidarea capacităţii furnizorilor de educaţie și formare de a dezvolta și livra programe relevante pentru piaţa muncii – cu accent special pe asigurarea; competenţelor de bază și transversale (inclusiv competenţe în domeniul TIC), dar și pentru dezvoltarea acelor competenţe necesare în sectoarele prioritare de creștere, identificate conform SNC și SNCDI;

 Dezvoltarea și implementarea de programe de formare în sistem partenerial cu mediul de afaceri - inclusiv pentru crearea şi implementarea unor programe eficace de învăţare la locul de muncă. Intervenţiile vor fi adaptate astfel încât să permită exploatarea la maximum a avantajelor comparative potenţiale şi regionale existente ale regiunilor.

Obiectiv tematic: 08 – Promovarea ocupării forţei de muncă durabile, calitative și susţinerea mobilităţii forţei de muncă. Priorităţi de investiţii 8.i – Acces la locurile de muncă pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă, cât și pentru persoanele inactive, inclusiv pe termen lung, șomerii și persoanele care sunt departe de a se angaja, prin iniţiativele locale de ocupare și sprijinire a forţei de muncă. 8ii - Integrarea durabilă a tinerilor pe piaţa muncii (ESF; YEI), în particular cei care nu au un loc de muncă, educaţie sau formare profesională, inclusiv a tinerilor cu risc de

137   

excludere socială și a tinerilor din comunităţile marginalizate, inclusiv prin punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret. 8.iii – Spiritul antreprenorial și crearea de afaceri, inclusiv micro-întreprinderi inovatoare, întreprinderi mici și mijlocii. Obiectiv tematic: 10 – Investiţie în educaţie, trening și formare profesională (vocaţională) pentru dobândire de noi competenţe și învăţare pe tot parcursul vieţii. Priorităţi de investiţii 10.iii - Îmbunătăţirea accesului egal la învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toate grupele de vârstă în mod formal și informal, actualizarea cunoștinţelor, aptitudinilor și competenţelor forţei de muncă, precum și promovarea căii de învăţare flexibile, inclusiv orientarea profesională și validarea competenţelor dobândite.  

138   

3.2. PLANUL COMUN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Proiect (acţiune) Relaţia cu Direcţiile Strategice

Tip Proiect Ro/Srb Comun Ro - Srb

Instituţii Surse de finanţare

vizate

Buget / valoare estimată (Euro)

Rezultate cheie

Stadiul curent

Perioada de timp

Priori- tate 

Elaborarea unui studiu tehnic şi economic privind reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de navigaţie şi portuare a Canalului Bega pe traseul Timişoara - frontiera cu Republica Serbia, pentru valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic comun

DS1, OG 1.1, OS 1.1.1

Ro-Srb CJT ADETIM IPA Ro-Se 2007-2008

124.000 Studiu de fezabilitate, reabilitarea ecluzelor româneşti

Proiect în curs

2014 1 

Elaborarea studiului referitor la dezvoltarea unui port în Klek ca o cerinţă premergătoare pentru promovarea turismului pe Canalul Bega

DS1, OG 1.1, OS 1.1.1

Srb Zrenjanin, Vode Vojvodine

APV, RS, fonduri europene

40.000 Studiu Finalizat

Studiu finalizat

2014-2015 1 

Proiect strategic comun pentru implementarea investiţiei pentru reabilitarea infrastructurii pentru navigaţie pe Canalul Bega

DS1, OG 1.1, OS 1.1.1

Ro-Srb CJT, ABA Banat - Ro, Vode Vojvodina

IPA Ro-Se 2014-2020

12.000.000 Reabilitarea ecluzei Sânmihaiu Român, Canal navigabil echipat cu infrastructu- ră adecvată şi echipament de dragare

Studiu tehnico- economic în execuţie

2015-2018 1 

139   

Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru reconstrucţia şi revitalizarea navigabilităţii Canalului Bega (Studii rectificative 2003) - principalul proiect de reconstrucţie şi revitalizare a navigabilităţii Canalului Bega

DS1, OG 1.1, OS 1.1.1

Srb Vode Vojvodine, APV, Zrenjanin, Žitište

Fonduri europene, APV

250.000 Pregătirea documentaţi ei de proiect

Idee de proiect

2015-2020 1 

Dezvoltarea unei documentaţii tehnice pentru construcţia unui port în Klek

DS1, GO 1.1, OS 1.1.1

Srb Vode Vojvodine, APV, Zrenjanin, Žitište

Fonduri europene, APV

65.000 Pregătirea documenta- ţiei tehnice

Idee proiect

2015-2017 2 

Identificarea şi promovarea nevoii de a elimina sursele de poluare

DS1, GO 1.1, OS 1.1.1

Ro-Srb ABA Banat, APM, VodeVojvodin, APV, Zrenjanin, Žitište

IPA Ro-Se 2014-2020

100.000 Sursele de poluare identificate

Propune- re de proiect

2015 1 

Implementarea unui punct de trecere a frontierei RO-SRB pe Canalul Bega pentru biciclişti, pietoni şi pentru navigaţie

DS1, OG 1.1., OS 1.1.5.

Ro-Srb Poliţia de frontieră, CJT, MAE, MDRL

MAI, MDRL 200.000 Punct de trecere a frontierei între Ro-Srb

Propune- re de proiect

2015 1 

Studiu de fezabilitate pentru conectarea pistelor de biciclete la reţeaua EUROVELO

DS1, OG 1.1., OS 1.1.5.

Ro-Srb Zrenjanin, PU Directoratul pentru Construcţia şi Dezvoltarea Oraşului Zrenjanin, CJT, ADR Vest

Zrenjanin APV, IPA Ro-Se 2014- 2020

55.000/an Autorizaţie de construcţie

Fază de pregătire (Srb) Idee de proiect (Ro)

2014-2016 2 

140   

Elaborarea documentaţiei tehnice pentru reconstrucţia clădirilor aflate sub protecţia Institutului pentru conservarea monumentelor culturale - casă memorială în stil românesc în Torku şi în stil sârbesc în Săcălaz (sate înfrăţite)

DS1, OG 1.2., OS 1.2.1.

Ro-Srb Zitiste, Consiliul Naţional al românilor din Serbia, ONG, Autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020, municipali- tăţi, APV, fonduri europene

30.000 Caiete de sarcini

Idee proiect

2015-2017 1 

Reconstrucţia clădirilor sub protecţia Institutului pentru conservarea monumentelor culturale - casă memorială în stil românesc în Torku şi în stil sârbesc în Săcălaz (sate înfrăţite)

DS1, OG 1.2., OS 1.2.1.

Ro-Srb Zitiste, consiliul naţional al românilor din Serbia, ONG, Autorităţi locale.

IPA Ro-Se 2014-2020, municipali- tăţi, APV, fonduri UE, bugete locale

270.000 Clădiri reconstruite în patrimoniul naţional

Idee de proiect

2017-2020 2 

Studiu pentru dezvoltarea unei baze turistice multifuncţionale comune româno-sârbă în apropierea graniţei, cu multiple oferte turistice (sporturi, parcuri de distracţii, recreere)

DS1, OG 1.2., OS 1.2.2.

RO-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat,

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 2014 - 2020, MDRL

200.000 Caiet de sarcini

Idee de proiect cf plan urbanistic Zitiste (Srb)

2015 2 

Dezvoltarea unei baze turistice multifuncţionale comune româno- sârbă în apropierea graniţei, cu multiple oferte turistice (sporturi, parcuri de distracţie, recreere)

DS1, OG 1.2., OS 1.2.2.

RO-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, alţi parteneri

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 2014 - 2020, MDRL

5.000.000 Bază turistică multifuncţio nală

Propunere de proiect

2016-2020 2 

Elaborarea Master Plan-ului pentru dezvoltarea turismului pe Canalul Bega

SD2, OG. 2.2., OS 2.2.1.

Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, Autorităţi locale, Investitori privaţi

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale

150.000 Master Plan pentru dezvoltarea turismului

Idee proiect

2015-2016 1 

141   

Stabilirea unui parteneriat public- privat pentru dezvoltarea, managementul şi monitorizarea dezvoltării turismului de-a lungul Canalului Bega.

DS1, OG 1.2., OS 1.2.4.

Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, Autorităţi locale, Investitori privaţi, Cluster turistic.

IPA Ro-Se 2014-2020

500.000 Creşterea numărului de facilităţi de cazare şi servire a mesei, centre de informare/ rezervare, personal instruit

Propunere de proiect

2015 1 

Planificarea şi organizarea festivalului transfrontalier anual de Jazz

DS2, OG 2.1., OS 2.1.1.

Ro-Srb CJT, Autorităţi locale,JLS, TOŽ, NVO, KPZ,APV.

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

Neestimat Festivalul de jazz Bega

Propunere de proiect

2015 1 

Planificarea şi organizarea festivalului transfrontalier anual de rock

DS2, OG 2.1., OS 2.1.1.

Ro-Srb CJT, Autorităţi locale, JLS, TOŽ, NVO, KPZ,APV.

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

Neestimat Festivalul de rock Bega

Idee de proiect

2015 2 

Planificarea şi organizarea festivalului transfrontalier anual de teatru

DS2, OG 2.1., OS 2.1.2.

Ro-Srb CJT, Autorităţi locale, JLS, TOŽ, NVO, KPZ,APV

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

Neestimat Festivalul de teatru Bega

Idee de proiect

2015 2 

Planificarea şi organizarea “Begejada”

DS2, OG 2.1., OS 2.1.2.

Ro-Srb JLS, TOŽ, NOG APV, Biroul pentru tineret, Parteneri internaţionali, Autorităţi locale

JLS, APV, IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

5.000 Begejada Eveniment tradiţional

2015 1 

Planificarea şi organizarea evenimentului transfrontalier de mobilitate sportivă pentru biciclete, motociclete, 4x4, ATV- uri şi Buggys

DS2, OG 2.1., OS 2.1.3.

RO -Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, Fundatia EnduRoMania

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

200.000 Produs turistic inovativ

Propunere de proiect, fişă de proiect

2015-2020 2 

142   

Planificarea şi organizarea maratonului tranfrontalier Bega între Timişoara şi Zrenjanin

DS2, OG 2.1., OS 2.1.3.

RO -Srb CJT, ADETIM, Atletic Club Maraton Timișoara

IPA Ro-Se 2014-2020, sponsori

150.000 Maraton transfrontali er

Project proposal

2015 2 

Planificarea şi implementarea Bega Foto-Vision – expoziţie de fotografie itinerantă anuală în Timişoara şi Zrenjanin dedicată fotografiilor referitoare la Canalul Bega;

DS2, OG 2.1., OS 2.1.5.

Ro-Srb Fundatia EnduRoMania, Facultatea de Arte, RDA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020

30.000 Expoziţie de fotografie itinerantă

Propune-re de proiect, fişă de proiect

2015-2020 1 

Implementarea „Zonei libere de artă” – Romania – Serbia, „construirea unei zone comune de artă între România şi Serbia, de-a lungul a 119 km pe malul Canalului Bega între Timișoara şi Zrenjanin.”

DS2, OG 2.1., OS 2.1.5.

Ro-Srb Artdendum, Facultatea de arte, Fundatia EnduRomania, Organizatii similare Serbia.

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale, administraţ ia fondului cultural naţional

75.000 3 locaţii mobilate cu sculpturi şi landart, ateliere, conferinţe, website

Propunere de proiect, fişă proiect

2015-2017 2 

Planificarea, organizarea şi dezvoltarea festivalului internaţional transfrontalier de artă stradală/murală

DS2, OG 2.1., OS 2.1.5.

Ro-Srb Fundatia EnduRoMania, Facultatea de Arte, Organizatii similare Serbia

IPA Ro-Se 2014-2020 bugete locale, administra- tia fondului cultural national

100.000 100 de lucrări de artă murală

Propunere de proiect, fişă de proiect

2015 1 

Analiza, dezvoltarea şi motivarea investitorilor privaţi pentru implementarea produselor turistice

DS2, OG 2.2., OS 2.2.2.

Ro-Srb Investitori privaţi, Autorităţi locale

IPA Ro-Se 2014-2020

Neeestimat Produse turistice, oferte turistice

Propunere de proiect

2015 1 

143   

Dezvoltarea unui sistem pentru identificarea nevoilor educaţionale specifice turismului din zona transfrontalieră

DS3, OG 3.1., OS 3.1.1.

Ro-Srb CLDPS/Asocia- ţia de promovare a turismului, Inspectoratul şcolar Timiş, Cluster turistic, Furnizori de formare profesională, RDA Banat

IPA Ro-Se 2014-2020, POCU, PNDR, POCA, POR

200.000 Sistem de identificare a cerinţelor de formare în turism

Idee proiect

2015 1 

Planificarea şi implementarea unui schimb internaţional de experienţă şi bună practică în diferite locuri de muncă din domeniul turismului

DS3, OG 3.1., OS 3.1.2.

Ro-Srb CJT, ADETIM, CLDPS, licee, şcoli profesionale Cluster turistic, Asociaţii de promovare a turismului, Autorităţi locale, Inspectoratul şcolar Timiş, TOŽ, RDA Banat.

POCU 2014-2020, IPA Ro-Se 2014-2020

500.000 Peste 100 participanţi/ 5 domenii

Idee proiect

2015-2018 1 

Crearea brand-ului “Canal Bega” DS 4, OG 4.1, OS 4.1.1.

Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, cluster turistic, autorităţi locale, Timişoara Capitală Culturală Europeană

IPA Ro-Se 2014-2020, bugete locale

250.000 Brand Canal Bega

Idee de proiect

2015-2017 1 

144   

Elaborarea şi implementarea programului anual de promovare a turismului în zona Canalului Bega

DS 4, OG 4.1, OS 4.1.1.

Ro-Srb CJT, ADETIM, RDA Banat, cluster turistic, autorităţi locale, Timişoara Capitală Culturală Europeană

IPA Ro-Se 2014-2020, POR 204-2020, bugete locale

1.000.000 Participarea la minim 3 târguri internaţional e de turism, organizarea unui târg de turism, crearea unui website interactiv

Idee de proiect

2015-2030 1 

Elaborarea şi producerea de materiale de promovare: hărţi, broşuri, ghiduri turistice etc.

DS 4, OG 4.1, OS 4.1.2

Ro-Srb Asociaţii turistice, cluster turistic,, autorităţi locale, camere de comert

IPA 2014-2020, bugete locale, ministerul turismului, POCU 2014-2020, POCA 2014-2020

500.000 Materiale de promovare

Idee de proiect

2015-2030 1 

Elaborarea şi implementarea unui program de motivare a investitorilor locali şi străini să investească în zona Canalului Bega

DS4, OG 4.1., OS 4.1.3.

Ro-Srb CJT, ADETIM, cluster turistic, asociaţii de promovare a turismului, ONG-uri, camere de comerţ, RDA Banat, autorităţi locale

Bugete locale, PNDR, POR

150.000 Peste 1000 de broşuri cu oportunităţi de investiţii în limba română, sârbă şi engleză diseminate, organizarea a minim 5 ateliere de promovare

Idee de proiect

2015-2018 2 

145   

 

 

 

 

 

 

 

4.

MONITORIZARE, EVALUARE, ACTUALIZARE    

146   

4. MONITORIZARE, EVALUARE, ACTUALIZARE

Succesul oricărui proces de planificare strategică participativă depinde de un mare număr de factori, interni și externi procesului de planificare. Între aceștia, cei mai importanţi din perspectiva metodologică, apreciem a fi:

 baza de cercetare și documentare a domeniului supus planificării strategice, incluzând aici disponibilitatea și/sau premisa existenţei unor statistici și studii relevante;

 capacitatea de facilitare a implicării cât mai multor stakeholderi responsabili, afectaţi și/sau interesaţi de tematica și obiectivul general al viitoare strategii;

 abilitatea și expertiza de a împleti aspecte analitice, de detaliu, într-un mod complementar și interdependent, fără a altera viziunea, coeziunea și unitatea strategiei.

În cazul strategiei privind arealul Canalului Bega, primul factor, al resurselor de cercetare și documentare, a constituit o reală provocare, în special prin prisma datelor statistice necesare doar la nivelul arealului Canalului Bega și, nu doar naţional, la nivelul României sau a Serbiei, ci unitar la nivelul întregului areal transfrontalier.

Vulnerabilităţile acestui factor au fost fie surmontate, fie compensate, printr-o serie de vizite de teren, de-a lungul cursului Canalului Bega, precum și printr-o serie de discuţii punctuale, fie cu reprezentanţi ai diverselor autorităţi implicate, fie cu tehnicieni și specialiști diverși preocupaţi de Canalul Bega.

Partea implicării stakeholderilor a fost o reușită încă din primii pași ai planificării strategice, cu precădere în privinţa autorităţilor și a instituţiilor publice cu responsabilităţi în domeniu. Acest fapt este mai mult decât îmbucurător, întrucât s-a dovedit a fi factorul cheie de care va depinde implementarea strategiei. Motivul este acela că, strategia se bazează, la modul condiţional, pe o infrastructură multiplă, diversă, complexă, interdependentă, de la transport și facilităţi de cazare, până la infrastructură de petrecere a timpului liber și organizare a manifestărilor educaţional – culturale.

Deși implicarea stakeholderilor este vitală oricărui proces de planificare strategică, pericolul acesteia este acela de a surprinde multiple, diverse și de multe ori divergente puncte de vedere subiective, specifice și de detaliu.

Astfel, nu de puţine ori, obiectivizarea, generalizarea și armonizarea punctelor de vedere ale stakeholderilor, în acord cu viziunea predefinită și agreată, poate determina blocaje de proces.

Din acest punct de vedere, situaţia actuală a Canalului Bega și premiera perspectivei cu care a fost abordată o strategie a acestuia corelată strict cu turismul, a constituit mai degrabă un factor potenţator. Pe de o parte, în privinţa marilor infrastructuri necesare nu au existat opinii divergente, iar pe de altă parte, în privinţa posibilelor produse de turism specifice, nemaiexistând preocupări anterioare într-un astfel de context, ideile colectate din partea stakeholderilor au fost diverse și binevenite, de la

147   

festivaluri inedite și evenimente de artă murală și fotografică, la maraton transfrontalier și pistă de canotaj, pe lângă, desigur, pista de biciclete.

Pentru implementarea strategiei, în baza analizei stakeholderilor, s-a propus formalizarea unui cadru instituţional dedicat, format dintr-o serie de autorităţi, instituţii și organizaţii implicate și interesate în capitalizarea potenţialului turistic al arealului Canalului Bega.

Acestea vor forma un consorţiu transfrontalier, constituit în baza acordului de colaborare semnat, și care va fi condus și coordonat de către liderii de consorţiu, câte unul pentru fiecare stat implicat – România și Serbia.

Procesul de monitorizare și evaluare a gradului de implementare a strategiei va fi condus și coordonat de către liderii consorţiului de implementare a strategiei, respectiv liderul părţii române și liderul părţii sârbe.

Aceștia vor întocmi rapoarte anuale comune de monitorizare și evaluare, pe care le vor prezenta tuturor membrilor consorţiului, în cadrul unor conferinţe anuale dedicate. Baza de întocmire a acestora va fi:

 Planul Comun de Acţiuni al strategiei și

 Rapoartele semestriale ale fiecărui membru al consorţiului.

Rapoartele semestriale ale membrilor consorţiului se vor referi la sarcinile specifice fiecărui membru, conform Planului Comun de Acţiuni și vor reflecta grade de realizare și implementare determinate pe baza indicatorilor specifici de proiect și, eventual, a indicatorilor generali de direcţii strategice, așa cum au fost definiţi în fișele de proiect și, respectiv, în Planul Comun de Acţiuni și Programul Strategic.

Conform Planului Comun de Acţiuni, indicatorii specifici finali ai proiectelor sunt:

Proiect (acţiune) Tip Proiect Ro/Srb /

Comun Ro - Srb

Rezultate cheie Perioada de timp 

Dezvoltarea studiilor tehnice şi economice privind reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de navigaţie şi portuare a Canalului Bega Canal ruta Timişoara - frontiera cu Republica Serbia, pentru recuperarea şi dezvoltarea potenţialului turistic comun

Ro-Srb Studiu de fezabilitate, reabilitarea ecluzelor româneşti

2014

Studiu pentru dezvoltarea unui port în Klek ca una dintre premizele necesare pentru promovarea turismului pe Canalul Bega

Srb Studiu Finalizat 2014-2015

148   

Proiect strategic comun pentru implementarea investiţiei pentru reabilitarea infrastructurii pentru navigaţie pe Canalul Bega

Ro-Srb Reabilitarea ecluzei Sanmihaiu Roman, Canal navigabil cu infrastruczură adecvată şi echipament de dragare

2015-2018

Pregătirea unui studiu de fezabilitate pentru reconstrucţia şi revitalizarea Canalului Bega pentru navigaţie (Studii Îmbunătăţite 2003) proiectul principal de reconstrucţie şi de revitalizare a Canalului Bega navigabil.

Srb Pregătirea documentaţiei de proiect

2015-2020

Dezvoltarea unei documentaţii tehnice pentru reconstrucţia Portului din Klek

Srb Pregătirea documentaţiei tehnice

2015-2017

Identificarea şi promovarea nevoii de a elimina sursele de poluare

Ro-Srb Sursele de poluare identificate 2015

Implementarea unui punct de trecere a frontierei RO-SRB pe Canalul Bega pentru biciclişti, pietoni şi pentru navigaţie;

Ro-Srb Punct de trecere a frontierei între Ro-Srb

2015

Pregătirea documentaţiei tehnice pentru piste de biciclete - conectarea cu EUROVELO

Ro-Srb Autorizaţie de construcţie 2014-2016

Documentaţia tehnică pentru reconstrucţia clădirilor aflate sub protecţia Institutului pentru conservarea monumentelor culturale - casă memorială în stil românesc în Torku şi în stil sârbesc în Săcălz (sate înfrăţite)

Ro-Srb Caiete de sarcini 2015-2017

Reconstrucţia clădirilor sub protecţia Institutului pentru conservarea monumentelor culturale - casă memorială în stil românesc în Torku şi în stil sârbesc în Săcălaz (sate înfrăţite)

Ro-Srb Clădiri reconstruite în patrimoniul naţional

2017-2020

Studiu pentru dezvoltarea unei baze turistice multifuncţionale comune româno-sârbă în apropierea graniţei, cu multiple oferte turistice (sporturi, parcuri de distracţii, recreere)

RO-Srb Caiet de sarcini 2015

Dezvoltarea unei baze turistice multifuncţionale comune româno-sârbă în apropierea graniţei, cu multiple oferte turistice (sporturi, parcuri de distracţie, recreere)

RO-Srb Bază turistică multifuncţională 2016-2020

149   

Elaborarea master planului pentru dezvoltarea turismului pe Canalul Bega

Ro-Srb Master Plan pentru dezvoltarea turismului

2015-2016

Stabilirea unui parteneriat privat- public pentru dezvoltarea, managementul şi monitorizarea dezvoltării turismului de-a lungul Canalului Bega. Exemple de activităţi de realizat de către această organizaţie:

Ro-Srb Creşterea numărului de facilităţi de cazare şi catering, centre de informare / rezervare, perOSnal instruit

2015

lanificarea şi organizarea festivalului transfrontalier anual de Jazz

Ro-Srb Bega Jazz festival 2015

Planificarea şi organizarea festivalului transfrontalier anual de rock

Ro-Srb Bega Rock festival 2015

Planificarea şi organizarea festivalului transfrontalier anual de teatru

Ro-Srb Bega Theatre festival 2015

Planificare şi organizare Begejada Ro-Srb Begejada 2015

Planificarea şi organizarea evenimentului transfrontalier de mobilitate sportivă pentru biciclete, motociclete, 4x4, ATV- uri şi Buggys

RO -Srb Produs turistic inovativ 2015-2020

Planificarea şi organizarea maratonului tranfrontalier Bega între Timişoara şi Zrenjanin

RO -Srb Maraton transfrontalier 2015

Planificarea şi implementarea Bega Foto- Vision – expoziţie de fotografie itinerantă anuală în Timişoara şi Zrenjanin dedicată fotografiilor referitoare la Canalul Bega;

Ro-Srb Expoziţie de fotografie itinerantă

2015-2020

Implementarea „Zonei libere de artă” – Romania – Serbia, „construirea unei zone comune de artă între România şi Serbia, de-a lungul a 119 km pe malul Canalului Bega între Timișoara şi Zrenjanin.”

Ro-Srb 3 locaţii mobilate cu sculpturi şi landart, ateliere, conferinţe, website

2015-2017

Planificarea, organizarea şi dezvoltarea festivalului internaţional transfrontalier de artă stradală/murală

Ro-Srb 100 de lucrări de artă murală 2015

Analiza, dezvoltarea şi motivarea investitorilor privaţi pentru implementarea produselor turistice

Ro-Srb Produse turistice, oferte turistice

2015

150   

Dezvoltarea unui sistem pentru identificarea nevoile educaţionale specifice turismului din zona transfrontalieră

Ro-Srb Sistem de identificare a cerinţelor de formare în turism

2015

Planificarea şi implementarea unui schimb internaţional de experienţă şi practică în diferite locuri de muncă din domeniul turismului

Ro-Srb Peste 100 participanţi/5 domenii

2015-2018

Crearea brand-ului “Canal Bega” Ro-Srb Brand Canal Bega 2015-2017

Elaborarea şi implementarea programului anual de promovare a turismului în zona Canalului Bega

Ro-Srb Participarea la minim 3 târguri internaţionale de turism, organizarea unui târg de turism, crearea unui website interactiv

2015-2030

Elaborarea şi producerea materialelor pentru promovare: hrăţi, broşuri, ghiduri turistice, etc

Ro-Srb Materiale pentru promovare 2015-2030

Elaborarea şi implementarea programului de motivare a investitorilor locali sau străini pentru a investi in zona Canalului Bega

Ro-Srb peste 1000 broşuri cu oportunităţi de investiţie realizate în limba română, sârbă şi engleză , organizarea a minim 5 workshopuri de promovare

2015-2018

Liderii de consorţiu vor superviza procesul de întocmire și predare a rapoartelor semestriale și vor elabora raportul anual general.

Raportul anual general de monitorizare și evaluare va reflecta, în prima parte, indicatorii agregaţi de implementare a strategiei, iar, complementar, în a doua parte, indicatori de eficienţă și eficacitate a procesului de implementare strategică, cum ar fi:

 număr proiecte iniţiate în perioada de raportare și ponderea lor în totalul proiectelor Planului Comun de Acţiuni;

 număr proiecte finalizate și ponderea lor în:  totalul proiectelor Planului Comun de Acţiuni;  totalul proiectelor iniţiate în perioada de raportare;  totalul proiectelor planificate a fi realizate, conform Planului Comun de

Acţiuni;  valoarea proiectelor iniţiate în perioada de raportare și ponderea lor în totalul

proiectelor Planului Comun de Acţiuni;  valoarea proiectelor finalizate și ponderea lor în totalul proiectelor iniţiate în

perioada de raportare;  prezentarea în structură, per proiect, a surselor de finanţare accesate, cu

agregarea per total surse și formularea de recomandări în acest sens pentru proiectele viitoare;

151   

 analiza și prezentarea cauzelor care au determinat eventuale întârzieri ale proiectelor în derulare și/sau ale diferitelor etape de derulare ale Planului Comun de Acţiuni;

 analiza modului de organizare, funcţionare și cooperare a consorţiului;  recomandări și propuneri de măsuri adresate consorţiului privind fazele ulterioare

de implementare a strategiei.

Lista indicatorilor de eficienţă și eficacitate a procesului de implementare strategică nu este exhaustivă, fiind deschisă modificărilor și completărilor atât din partea liderilor, cât și a oricărui membru al consorţiului de implementare a strategiei.

Calendarul procesului de monitorizare și evaluare a gradului de implementare a strategiei este sintetizat în tabelul alăturat.

T ip

u l ra

p or

tă ri

i

R ap

oa rt

e se

m es

tr ia

le

al e

m em

br ilo

r co

ns or ţi

ul ui

R ap

oa rt

e se

m es

tr ia

le

al e

m em

br ilo

r co

nO Sr ţi

ul ui

R ap

or tu

l an

ua l

ge ne

ra l de

m

on it

or iz

ar e și

ev

al ua

re Conferinţa

anulă a membrilor

consorţiului 

Luna ian febr mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec 

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Procesul de actualizare a strategiei reprezintă concretizarea rezultatelor procesului de monitorizare și evaluare a gradului de implementare. Astfel, în interiorul intervalului de planificare a Planului Comun de Acţiuni, respectiv perioada 2014 – 2020, propunem următoarele etape de actualizare a strategiei:

a) momentul 2018 – este momentul oportun evaluării marilor proiecte de infrastructură ale strategiei și a propunerii de eventuale noi măsuri/proiecte pentru maximizarea impactului acestora, în termenii obiectivului general al strategiei de maximizare a capitalizării potenţialului turistic al arealului Canalului Bega;

b) momentul 2020 – este momentul de bilanţ al prezentului Plan Comun de Acţiuni și de start al Planului Comun de Acţiuni 2020 – 2030.

Procesul de actualizare a strategiei va presupune o serie de ateliere de lucru tematice, cu implicarea stakeholderilor, în baza planului comun de acţiuni privind actualizarea strategiei, propus de liderii de consorţiu și aprobat de către membrii

152   

acestuia, în cadrul conferinţei anuale din anul anterior anului de actualizare a strategiei (2017 și 2019).

Calendarul procesului de actualizare a strategiei este sintetizat în tabelul alăturat. 

 

Conferinţa anulă a

membrilor consorţiului 

Luna ian febr mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec 

2015

2016

2017 Plan comun de acţiuni privind actualizarea

strategiei 

2018 Acţiuni

preparatorii Ateliere de lucru pentru actualizarea

strategiei, cu implicarea stakeholderilor Actualizarea

Strategiei

Adoptarea Strategiei

actualizate 

2019 Plan comun de acţiuni privind actualizarea

strategiei 

2020 Acţiuni

preparatorii Ateliere de lucru pentru actualizarea

strategiei, cu implicarea stakeholderilor Actualizarea

Strategiei

Adoptarea Strategiei

actualizate 

Conferinţele anuale 2018 și 2020 vor marca rezultatele atelierelor de lucru dedicate procesului de actualizare a strategiei și concluziile finale privind actualizarea, agreate de către membrii consorţiului, împreună cu stakeholderii implicaţi.

Liderii de consorţiu vor actualiza, după caz, documentele strategice corespondente, în acord cu concluziile agreate de actualizare a acestora.

O bună comunicare, atât între membrii consorţiului, cât și în relaţia cu stakeholderii, atât pentru partea română, cât și pentru cea sârbă, reprezintă o premisă cheie a bunei implementări a strategiei.

În acest sens, liderii de consorţiu vor întocmi și un plan comun anual de comunicare, diseminare și conștientizare privind implementarea strategiei, pe care îl vor supune aprobării membrilor consorţiului, în conferinţa anuală precedentă.

La finele fiecărui an, în cadrul conferinţei anuale, liderii de consorţiu vor mai prezenta raportul comun anual de activitate, care va cuprinde inclusiv referiri la gradul de realizare al planului de comunicare, diseminare și conștientizare și care va fi distinct de raportul anual de monitorizare și evaluare a implementării strategiei.

   

153   

 

 

 

 

 

5. 

BIBLIOGRAFIE 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

154   

1. ORDONANŢA nr.22 din 29 Ianuarie 1999 privind administrarea porturilor şi serviciile în porturi;

2. Gospodarirea apelor şi echiparea edilitara, PATJ Timis Volumul VI; 3. EnviroBanat – Calitatea apei si a aerului in zona Banat si a afluentilor Dunarii,

Universitatea Politehnica Timişoara si Francisc Popescu ; Iunie 2014; ISBN 978- 973-0-17234-8;

4. Studii bacteriologice ale apelor Timis si Bega cu rol in aprecierea poluării, Marioara Nicoleta Filimon s.a., Universitatea de Vest Timișoara, facultatea de Chimie-Biologie, sectia Biologie, Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara Timișoara, sectia Horticultura, Universitatea de Medicina si Farmacie “Victor Babes” Timișoara, sectia Biologie celulara si moleculara;

5. Studii enzimologice pentru determinarea gradului de poluare in apele Timis si Bega, Roxana POPESCU s.a., Universitatea de Medicina si Farmacie “Victor Babes”, sectia Farmacologie, Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara Timișoara, sectia Horticultura, sectia Produse si tehnologie agroalimentara, Spitalul judetean de urgenta Timișoara, Universitatea de Vest Timișoara, facultatea de Chimie-Biologie, sectia Biologie;

6. Cercetare privind calitatea apei de suprafata si de adancime in bazinul Timis- Bega in perioada 2008-2009, ANTOANELA COZMA s.a., Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara Timișoara;

7. RIVERLIFE – Protectia naturii prin atenuarea efectelor inundatiilor in bazinul Timis-Bega, Durata projectului: 01/06/2001 – 31/07/2004, program de finantare: LIFE – Environment, Contract Code: LIFE00 ENV/RO/000986;

8. “Resource and Economic Efficiency of Water Distribution Networks in the EU”, (ENV.D.1/SER/2010/0029), executed from December 2010 to October 2013; Service Contract Ref: 070307/2010/578713/SER/D1, funded by the European Commission, Contractor contact details: European Commission, DG Environment, Unit SRD.3, Brussels BU 5 03/06;

9. Parteneriat Public Privat pentru reabilitarea Canalului Bega – studiu 24 Iulie 2002;

10. “Reabilitarea Canalului Bega”- Raport final WG-SE20040234, 05.07.2004; 11. Probleme curente si solutii pentru revitalizarea Canalului Bega, E. Beilicci&R.

Beilicci, 2002 12. PDR - Plan de Dezvoltare Regionala; 13. Proiectul Pista de Biciclete de-a lungul Canalului Bega; 14. Primaria Timișoara - Cerere de Finantare Bega 2010; 15. Primaria Timișoara - PLAN URBANISTIC ZONAL MALURILE CANALULUI BEGA

TIMIȘOARA; 16. Primaria Timișoara - Regulament de urbanism Timișoara pt constructii Canal

Bega; 17. PUZ-relationat cu Canalul Bega; 18. The Challenges of Tourism as a Development Strategy in an Era of Global

Climate Change: http://www.academia.edu/174193/The_Challenges_of_Tourism_as_a_Develop ment_Strategy_in_an_Era_of_Global_Climate_Change;

19. Turism Transfrontalier Banatul de Sud;

155   

20. Turism Transfrontalier Regiunea Vest; 21. Danube Tourism 88-701-9655-dtw_strategy_final 22. PIANC Waterway guidelines 2011_tcm224-320740; 23. Sustainable Tourism culture:

http://www.nwhf.no/files/file/culture_fulltext.pdf , http://www.unesco.org/education/tlsf/mods/theme_c/mod16.html;

24. Master Plan vs Strategic Plan - Ann Drumie, Brian Slater, ed. Blaisfor&Dunlavey, 2013;

25. Resource and Economic Efficiency of Water Distribution Networks in the EU - Final Report Octombrie 2013, ERM Reference: 0126861, ERM and Solventa;

26. Masterplan pentru dezvoltarea turismului national 2007 - 2026, http://www.mdlpl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan ;

27. Planul Regional de dezvoltare 2014-2020 al Regiunii Vest – ADR Vest http://www.adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=1106 ;

28. Strategia de dezvoltare a Judetului Timis, CJ Timis, ADETIM, http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/strategia-de-dezvoltare-a- jude.html#main-menu;

29. Primul portal de turism dedicat Banatului romanesc si sarbesc, www.Banatour.eu , ADR Vest;

30. Methodological work on measurement the sustainable development of tourism, Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/tourism/documents/KS- DE-06-001-EN.pdf ;

31. Statistici europene in turism, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/tourism/stat_illu/annua l_data/accom_cap , http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/pgp_ess/0_DOCS/ro/Ro mania_in_Figures_2014.pdf ;

32. Statistici ale sosirilor turistice in Romania http://www.romania- insider.com/statistics-tourist-arrivals-in-romania-up-3-5-in-2013/114363/;

33. 2014 Travel tourism trends, http://www.slideshare.net/chrisfair/2014-travel- tourism-trends-28171651 , Resonance Consultancy;

34. European Travel Commission Q1,2 reports on trends and prospects http://etc- corporate.org/?page=report&report_id=57&subject=trends_watch&theme=repo rts;

35. World Tourism Organization (UNWTO) http://media.unwto.org/en/content/understanding-tourism-basic-glossary;

36. Propunere de strategie pentru dezvoltarea turismului cultural in Banat, Institutul Intercultural Timișoara, http://www.intercultural.ro/turismintercultural/pdf/Strategie-turism-cultural- Banat.pdf ;

37. Strategia nationala pentru dezvoltarea turismului ecologic, INCDT (Institutul National de cercetare si Dezvoltare a Turismului) Romania http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza1.pdf ;

156   

38. The Challenges of Tourism as a Development Strategy in an Era of Global Climate Change, http://gci.org.uk/Documents/Paluso_Finland.pdf#page=102 ;

39. Understanding the 21st Century traveller: http://go.euromonitor.com/rs/euromonitorinternational/images/Understandin g%20the%2021st%20Century%20Traveller.pdf?mkt_tok=3RkMMJWWfF9wsRoivazO ZKXonjHpfsXw4ukvWa6%2FlMI%2F0ER3fOvrPUfGjI4CT8JqI%2BSLDwEYGJlv6SgFQr DAMatv0bgKWhg%3D, Euromonitor International, Caroline Bremner;

40. Tendinte in turism 2014, http://evisionturism.ro/tag/tendinte-turism; 41. Institutul National de Statistica (INS)

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Turismul%20romaniei_2013.pdf; 42. Directia Judeteana de statistica a judetului Timis,

http://www.timis.insse.ro/cmstimis; 43. Tendinte in turism 2014, http://www.turismmarket.com/7-tendinte-in-turism-

de-urmarit-in-2014-si-in-viitor , Turism Market; 44. Diverse exemple de planificare turistica la nivel international;

http://tourism2025.plasticstudio.co/assets/Documents/Tourism-2025- Summary.pdf , http://www.slideshare.net/ValyT/tourism-development- strategy-for-turkey-2020?related=2 , http://www.erieCanalway.org/index.htm , http://kildare.iwai.ie/ , http://www.salford.gov.uk/masterplanconsultation.htm, http://welcomenepal.com/corporate/498653139214, http://www.turismebcn2015.cat/T2015WEB/Que- es/_Sb46WFTR8WoXPZuwwMDEOQGZrnkYx3wB6hxBmvo0hp4;

45. Strategia de dezvoltare durabila a micro-regiunii Timis-Torontal, http://www.adrvest.ro/attach_files/Timis-Torontal%20-%20STRATEGIE%20DE%2 0DEZVOLTARE.pdf ,ADR Vest;

46. Potentialul turistic al Timișoarei, Banaterra, http://www.Banaterra.eu/romana/Timișoara-potentialul-turistic;

47. Timișoara 2021 capitala Culturala Europeana, http://Timișoara2021.wordpress.com/;

48. Lista capacitatilor de cazare in judetul Timis, http://www.Timișoaraexpress.ro/ghid-util/judetul-timis-hoteluri-hosteluri- cabane-si-pensiuni-turistice_11807, Spiritul Timișoarei;

49. Asociatia Banat-Ripensis, Gal Ripensia http://ripensia.blogspot.ro/2010/05/analiza-swot-otelec.html;

50. Istoria Canalului Bega, http://www.confederatii.ro/article/30482/Canalul- Bega/1;

51. Istoria Bisericii din Bobda, http://prinBanat.ro/biserica-baronului-din-bobda/; 52. Turism dunarean, http://www.danube-river.org/?language=en.

 

Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi cofinanţat de statele partenere în program. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.romania-serbia.net

GUVERNUL REPUBLICII SERBIA GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale 2007 - 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ

www.romania-serbia.net

Investim în viitorul tău ! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană

prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi cofinanţat de statele partenere în program.

Titlul proiectului: ”Studiu privind valorificarea potenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega România-Serbia şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune”

Editorul materialului: Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş Data publicării: Decembrie 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Pentru eventualele sesizări, contactaţi: [email protected]

PROGRAM DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ România-Serbia
xXx E E dn
AGENȚIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ TIMIȘ
  • 20150507083932794
  • ipa 1358 strategia comuna de dezvoltare si valorificare potential turistic canal bega

Atasament: Referat.pdf

FO 53-01, ver.2

ROMÂNIA SE APROBĂ JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA COMUNICARE COMPARTIMENT CENTRUL DE INFORMARE TURISTICĂ NICOLAE ROBU Nr. SC 2015 -

REFERAT

Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş (ADETIM) în parteneriat cu Agenţia

de Dezvoltare Regională Banat (ADR) şi Camera de Comerţ din Zrenianin a implementat

proiectul „Studiu privind valorificarea potenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega

România Serbia şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune” finanţat prin

Programul de Cooperare Transfrontalieră IPA România-Serbia 2007-2014.

Rezultatele obţinute prin implementarea acestui proiect sunt Strategia comună de

dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona româno-sârbă,

care cuprinde Programul Strategic Multianual Comun şi Planul Comun de Acţiune pentru

implementarea strategiei, precum şi Studiul tehnico-economic privind reabilitarea şi

dezvoltarea infrastructurii de navigaţie şi portuare a Canalului Bega pe traseul Timişoara-

graniţa cu Republica Serbia pentru valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic comun.

Pentru punerea în practică a Planului Comun de Acţiune pentru implementarea

Strategiei se prevede încheierea unui acord interinstituţional prin care instituţiile relevante din

aria de cooperare transfrontalieră a Canalului Bega se angajează să colaboreze şi să contribuie

la implementarea Planului.

În acest sens ADETIM - Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş a înaintat

adresa nr. 86/03.04.2015, înregistrată la Primăria Municipiului Timişoara cu nr. SC2015-

10206/20.04.2015, prin care prezintă pentru consultare şi agreere un Acord Cadru de

Cooperare şi Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Strategiei comune de

dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona transfrontalieră

Româno-Sârbă.

FO 53-01, ver.2

Acordul de Cooperare menţionează că părţile se angajează să colaboreze şi să

contribuie la implementarea Planului Comun de Acţiune pentru valorificarea şi dezvoltarea

potenţialului turistic al Canalului Bega, definit în cadrul Strategiei comune de dezvoltare şi

valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în conformitate cu atribuţiile şi interesele

directe, identificate în cadrul fiecărei activităţi/proiect din implementarea Planul Comun de

Acţiune, precum şi pentru pregătirea documentaţiei necesare, în vedrea accesării finanţărilor

necesare realizarii obiectivelor de investiţie cuprinse în cadrul acestuia.

Conform Acordul de Cooperare părţile convin de comun acord să asigure împreună

cadrul decizional şi de lucru operativ, potrivit posibilităţilor, atribuţiilor şi intereselor fiecăreia,

cu respectarea cadrului legal pentru realizarea obiectivului prezentului acord şi mandatează

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltare Turismului Timiş (România) şi RDA Banat -

Agenţia de Dezvoltare Regională Banat (Serbia), în calitate de structuri de specialitate

operative pentru gestionarea activităţilor de promovare şi facilitare a implementării Planului

Comun de Acţiune.

Acordul de Cooperare se încheie pe o perioadă iniţială de 7 ani, corelată cu ciclul de

programare a fondurilor structurale pe perioada 2014-2020 şi respectiv strategiile şi

programele de dezvoltare locale, cu posibilitatea prelungirii prin act adiţional a acestuia cu

acordul părţilor, în funcţie de stadiul proiectului/proiectelor.

Acordul de Cooperare intră în vigoare la data semnării de către părţi, poate fi modificat

şi completat prin act scris, cu acordul părţilor şi include Planul Comun de Acţiune privind

valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega, agreat de către părţi.

Având în vedere cele menţionate mai sus,

Propunem:

- emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local, prin care să se aprobe participarea Municipiului

Timişoara la Acordul de Cooperare pentru pregătirea, implementarea şi valorificarea în

comun a proiectelor de investiţii cuprinse în Planul Comun de Acţiune privind valorificarea şi

FO 53-01, ver.2

dezvoltarea potenţialului turistic al Canalului Bega, conform anexei, ce va face parte

integrantă din Hotărârea Consiliului Local (anexa cuprinde Acordul de Cooperare şi Strategia

comună de dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona

româno-sârbă, ce include Planul Comun de Acţiune).

- mandatarea d-lui primar al Municipiului Timişoara, dl. prof. dr. ing. Nicolae Robu, să

semneze Acordul de Cooperare în numele Municipiului Timişoara, precum şi eventualele

completări la Planul Comun de Acţiune privind implementarea Strategiei comune de

dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic a Canalului Bega în zona româno-sârbă.

Viceprimar Secretar Dan Diaconu Ioan Cojocari Director Direcţia Comunicare Director Direcţia Economică

Alina Pintilie Smaranda Haracicu

Compartiment Centrul de Informare Turistică Lucia Solomon

Serviciul juridic