Hotararea 197/26.05.2009 privind aprobarea Criteriilor şi a obiectivelor de performanţă ale S.C. Colterm S.A. Timişoara pe anul 2009

FP 53-01, Ver. 1

1

ROMÂNIA APROBAT, JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA GHEORGHE CIUHANDU PRIMĂRIA SC2009 –

REFERAT privind aprobarea criteriilor şi obiectivelor de performanţa

ale SC COLTERM SA pe anul 2008 Având în vedere adresa S.C. Colterm S.A. înregistrată sub numărul RE 2009-1808 din 08.05.2009 prin care se solicită aprobarea criteriilor şi obiectivelor de performanţă pentru anul 2009. Criteriile si obiectivele de performanta propuse pentru anul 2009 au la baza Bugetul de Venituri si Cheltuieli al SC COLTERM SA pe anul 2009 aprobat prin HCL nr. 157 / 28.04.2009 precum si prevederile OU 79/2008. Propunerile pentru 2009 ţin cont exclusiv de activitatea societăţii fără a lua in calcul situaţiile independente de aceasta, respectiv eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile de curs valutar, o alta structura de combustibil sau abaterile preţului la combustibilul tehnologic fata de cel luat in calcul la fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli a SC COLTERM SA pe anul 2009. Criteriul de performanta “Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii” depinde in majoritate covârşitoare de politica de protecţie sociala prin care se stabileşte nivelul a preţului local pentru populaţie, neexcluzând posibilitatea ca acesta sa se modifice în anul 2009. In ce privesc obiectivele de performanta propunerile sunt intr-o dinamica pozitiva fata de realizările anului 2008. “Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termica” este un obiectiv important in domeniul furnizării energiei termice din sisteme centralizate avut in vedere in mod deosebit in programul “Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” aprobat prin HG nr.462/2006. Se face menţiunea ca aprecierea gradului de îndeplinire a fiecărui criteriu si obiectiv de performanta se va limita la max.110.%.

PROPUNEM: 1. Aprobarea prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara a criteriilor şi obiectivelor de performanţa ale SC COLTERM SA pe anul 2009 conform ANEXEI 1, precum şi formulele de calcul ale criteriilor şi obiectivelor de performanţă conform ANEXEI 2.

VICEPRIMAR SORIN GRINDEANU

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBAŞCU AVIZAT JURIDIC

MIRELA LASUSCHEVICI

ANEXA 2 LA HCL_______________

A. CRITERII DE PERFORMANTA ( pondere – 50 % din total ) Principalele criterii de performanţă sunt:

1. Rentabilitatea economică 2. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii 3. Productivitatea muncii 4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de

exploatare 5. Solvabilitatea patrimonială 6. Grad de îndatorare 7. Perioada de recuperare a creanţelor restante 8. Perioada de rambursare a datoriilor restante 9. Lichiditate

Abrevieri Indicatori de performanţă: 1. [Pb ] Profit brut 2. [Ca ] Cifra de afaceri 3. [St ] Salarii brute 4. [Ct ] Cheltuieli totale 5. [Cr ] Creanţe restante 6. [Dr ] Datorii restante 7. [Vp ] Venituri proprii 8. [Ns ] Nr. salariaţi 9. [Ce ] Cheltuieli de exploatare 10. [Vt ] Venituri totale 11. [Vt ] Capital propriu 12. [Cd ] Credite 13. [Dt ] Datorii totale 14. [A ] Active 15. [Ac] Active circulante 16. [S ] Stocuri materiale 17. [Dts] Datorii pe termen scurt 18. [Etp] Energia termica produsă 19. [Etlf] Energia termică livrată şi facturată 20. [Pt] Pierderi tehnologice

În conformitate cu Ordonanţa nr.79/2008, aprecierea activităţii conducerii

SC COLTERM SA- Timişoara se va face având în vedere atât criteriile propuse cât şi obiectivele de performanţă:

Ponderea acestora în total va fi de 50%. Principalele criterii de performanţă sunt:

1.Rentabilitatea economică:

Re = Profit brut + Δ nefavorabil x 100

Cheltuieli totale – Δ nefavorabil

Influenta nefavorabila a majorarilor de pret la combustibil, necuprinsa in BVC se va calcula dupa formula :

Δ 1 nefavorabil =Q1(P1 – pr.BVC1) +Q3 (P3 – pr.BVC3) Unde : Q1 = cantitate carbune consumat P1 = pret mediu carbune consumat inclusiv cheltuiala de transport Pr.BVC1 = pret mediu carbune cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport Q3= cantitate gaz consumat P3= pret mediu gaz consumat inclusiv cheltuiala de transport Pr.BVC3 – pret mediu gaz cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport Δ 2 influenta nefavorabila asupra costurilor ca urmare a realizarii productiei folosind combustibil in alta structura decat cea prevazuta in BVC-ul aprobat (conform formulei prezentate în Calculul costului suplimentar de combustibil datorat schimbării structurii (Δ 2)).

Δ3-influenta modificarii cursului valutar se calculeaza ca suma a celor doua

componente a) si b) unde: a)soldul creditelor in valuta la 31.12.2009 X (curs valutar la 31.12.2009-curs valutar la 31.12.2008) b)platile( ratele)efectuate pentru credite in valuta in cursul anului X (curs valutar la data platii-curs valutar la 31.12.2008) Δ nefavorabil = Δ 1+Δ 2+ Δ3

Ponderea rentabilitatii economice din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15).

2 .Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii

[%]][ nefavC VpG

T V Δ−

=

Acest criteriu de performanţă se va calcula raportând venituri proprii [ Vp ] la cheltuieli totale [ Ct ] influenţate de abaterile calculate conform formulelor de la criteriul 1 . Acest criteriu are o dependenţă aproape totală de gradul de subvenţionare a consumatorilor casnici urmare stabilirii prin Hotărâre de Guvern a preţului national de referinţă sau prin HCL a pretului local de referinta la energia termică.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15 % ( 0,15 ). 3. Productivitatea muncii

[%]][ S

t m N

VW =

Acest criteriu de performanţă se va calcula în preţuri curente reprezentând raportul

dintre veniturile totale [ Vt ] şi număr mediu de salariaţi [ Ns ] . In conditiile in care cu o parte din personalul existent se realizeaza lucrari (altele

decat cele aferente activitatii de baza) avand o productivitate mult mai mica decat in cazul producerii de energie termica si electrica [Ns], (nr.personal) va putea fi cel care lucreaza in activitatea de baza iar veniturile totale vor reprezenta strict activitatea de baza

Ponderea acestui criteriu din total capitol A este de 15% (0,15).

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare

[%]][ e

T S C

SC =

Acest criteriu de performanţă se va cuantifica raportând totalul salariilor brute (ST) la totalul cheltuielilor de exploatare(Ce).

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15). 5. Solvabilitate patrimonială

CK KS p

p p + = [%]

Solvabilitatea patrimonială se defineşte ca raport între capitalul propriu [ Kp ] şi

suma dintre capitalul propriu şi credite [ C ] . Acest criteriu de performanţă este aplicabil numai societăţilor comerciale şi

demonstrează că pentru a avea acces la credite o societate comercială are nevoie de un capital propriu cât mai mare.

Literatura de specialitate recomanda ca acest criteriu sa fie min.30% Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15%

(0,15).

6. Grad de îndatorare

[ ] 100xA DG tînd =

Gradul de îndatorare se determină ca raport între datoriile totale [ Dt ] şi total active [ A ]. Literatura de specialitate considera acceptabil un grad de indatorare de max 100%.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 10% (0,10).

7. Perioada de recuperare a creanţelor restante

Creanţele şi obligaţiile restante sunt cele care depăşesc termenele scadente conform relaţiilor contractuale.

Deoarece termenele de plată a obligaţiilor noastre către furnizori sunt mai mici decât termenele de încasare a creanţelor de la consumatori,conform contractelor încheiate şi regulamentului de furnizare a energiei termice,de regulă perioada de plată a obligaţiilor restante este mai mare decât cea de recuperare a creanţelor restante.

a

RC C CrP 365*][ =

Acest criteriu se defineşte ca raport între nivelul creanţelor restante la finele anului

(Cr) şi cifra de afaceri (Ca)

Din motive independente de noi, recuperarea creanţelor restante în activitatea de termoficare este destul de dificilă. Astfel, următoarele motive au condus la creşterea nivelului creanţelor restante:

a. prin lege, termenul de plată a contravalorii prestaţiei poate atinge şi 60 de zile.

b. dacă consumatorii casnici nu au întârzieri prea mari, unităţile bugetare ne produc greutăţi cu atât mai mult că o anumită categorie a acestora nu poate fi debranşată de la reţea.

c. întârzieri mari în recuperarea TVA-ului ( mai ales in perioada de vara) şi a protecţiei sociale.

La determinarea creantelor restante ,subventia pentru diferenta de pret cea pentru cresterea nepreviziuonata a pretului la combustibil si ajutoarele sociale se considera incasate in totalitate.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5% (0,05).

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante

a

RD C DrP 365*][ =

Acest criteriu se defineşte ca raport între nivelul datoriilor restante (Dr) – la finele

exerciţiului financiar şi cifra de afaceri (Ca) . Perioada de rambursare a datoriilor restante este influenţată în mod direct de

posibilităţile de recuperare a creanţelor restante. Acest indicator poate fi influentat de valoarea neincasata a subventiilor in sensul in care ,daca se incaseaza la scadenta subventia, se pot achita datoriile restante.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5% (0,05).

9. Lichiditate

100)1( ][ X

anDts SAcL

< −

=

Lichiditatea reprezintă un criteriu de performanţă intermediar măsurându-se ca

raport dintre total active circulante minus stocuri materiale şi total datorii pe termen scurt ( < 1 an ). Si la acest criteriu de performanţă se consideră că toate obligaţiile de plată ale Guvernului şi Autorităţlor Locale sunt îndeplinite.

Lichiditatea se considera satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 65%-100%.. Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5%

(0,05)

CUANTIFICARE CRITERII DE PERFORMANTA Pentru cuantificarea globală a criteriilor de performanţă, pentru fiecare în parte se

va calcula iniţial gradul de realizare/nerealizare . Apoi prin ponderarea amintită mai sus va rezulta gradul de realizare/nerealizare

globală (%) la acest capitol A.

[%]5,0** 9,8,7,6,5,4,3,2,1

AApondere A propus

realizat

A A =

⎥ ⎥ ⎥

⎦

⎤

⎢ ⎢ ⎢

⎣

⎡

⎟ ⎟

⎠

⎞

⎜ ⎜

⎝

⎛ ∑

=

unde A = capitol criterii de performanţă , în procente.

5

A. CRITERII DE PERFORMANŢĂ

1.Rentabilitatea economică:

100 .Re ×

Δ− Δ+

= nefavCt nefavPb

2. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii:

[%]][ nefavC VpG

T V Δ−

=

3, Productivitatea muncii:

[%]][ S

t m N

VW =

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare:

[%]][ e

T S C

SC =

5.Solvabilitatea patrimonială :

CK KS p

p p + =

6.Grad de îndatorare :

[ ] 100xA DG tînd =

7 . Perioada de recuperare a creanţelor restante:

6

a

RC C CrP 365*][ =

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante :

a

RD C DrP 365*][ =

9. Lichiditate:

100)1( ][ X

anDts SAcL

< −

=

B.OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ

(pondere – 50% din total)

Principalele obiective sunt:

1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale 3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice 4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din

partea populaţiei 5. Reducerea etapizată a pierderilor tehnologice de energie termică 6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii

de reglaj

Abrevieri Indicatori de performanţă: 21. [O] Obligatii de plata

2. [F] Nr. zile de furnizare 3. [T] Nr.total zile 4. [SR] Nr.sesizari si reclamatii rezolvate 5. [ST] Nr.total sesizari si reclamatii 6. [Pt] Pierderi tehnologice 7. [Etp] Energie termica produsa 8. [Etlf] Energie termica livrata 9. [Kc] Calitatea energiei termice furnizate 10. [Fc] Nr. zile de prestatie conform contractului

7

Ponderea acestora în total va fi de 50%. Principalele obiective sunt: 1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă În cadrul obiectivelor de performanţă are ponderea cea mai mare 30% (

0,30). 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale

[ ] [ ]% ...

... datorateobligatiiTotal

PenalitatiplatiteobligatiiTotalO −=

Acest obiectiv se referă la obligaţiile către Bugetul de Stat, Bugetul Local şi al Asigurărilor Sociale,cu exceptia penalitatilor aferente creditelor garantate de stat si neachitate la termen,penalitati determinate de neancasarea integrala a subventiei cuvenite de la bugetul de stat. Prin natura formulei de calcul ,in cazul cel mai favorabil (penalitati zero),acest obiectiv nu poate depasi nivelul de 100% la finele anului.

În cadrul obiectivelor de performanţă are ponderea de 20% (0,20).

3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice

[%]][ T FC =

Având în vedere întreruperile planificate şi accidentale ale companiei pentru activitatea de furnizare , se consideră ca o continuitate în furnizare de peste 90% din totalul zilelor unui an reprezintă un nivel bun.

În acest sens, cuantificarea acestui obiectiv se va face prin raportul între numărul de zile de furnizare (F) raportat la numărul total de zile (T), comparaţia făcându-se cu procentul planificat pentru anul respectiv.

La cuantificare nu se iau în considerare alte influenţe datorate furnizorilor de apă şi energie precum şi ale consumatorilor.

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective este de 15% (0,15).

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei

[%]][ T

R

S S

S =

Acest obiectiv se va cuantifica raportând numărul de sesizări şi reclamaţii (SR) la care s-a răspuns în termen raportat la numărul total al sesizărilor şi reclamaţiilor (ST) .

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective este de 12% (0,12)

5 . Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică In conformitate cu Programul „Termoficare 2006 – 2015 Căldură şi confort”

aprobat prin HG nr. 381/2008, un obiectiv important în domeniul furnizării energiei termice din sisteme centralizate îl reprezintă pierderile tehnologice de energie termică aferente lanţului: transport, transformare, distribuţie şi furnizare.

La SC Colterm SA Timişoara avem trei situaţii distincte: a)Energia termică produsă în centralele termice de cartier şi livrată –facturată consumatorilor finali; b)Energia termică produsă în cele două CET-uri şi livrată- facturată consumatorilor racordaţi direct la reţelele termice de transport;

8

c)Energia termică produsă in cele două CET-uri , transportată , transformată în punctele termice, distribuită şi furnizată (livrată-facturată) consumatorilor finali.

Pentru fiecare din cele trei situaţii de mai sus există două componente principale de pierderi tehnologice:

- aferente pierderilor masice de agent termic - prin „ radiaţie”

Pierderile tehnologice de energie termică exprimate procentual sunt într-o strânsă legătură cu cantitatea produsă şi vândută funcţie de temperaturile medii exterioare înregistrate. In consecinţă valoarea calculată pentru anul curent se va ajusta dacă este necesar cu coeficientul Kp.

Coeficientul Kp se determină prin raportarea cantităţii de energie termică vândută în anul de referinţă 2008 (Qr) la cantitatea de energie termică vândută în anul de analiză (Qn).

Kp=Qr/Qn Pierderile tehnologice [Pt] se calculează ca raport între energia termică produsă Etp minus energia termică livrată [Etlf] si energia termică produsă [Etp].

[ ]Pt = Etp

EtlfEtp − [%]

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective de performantă este de 11% (0,11).

Modul de calcul şi de aplicare a pierderilor tehnologice este prezentat în memoriul tehnic

6.Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj Kc= Fc/F[%]

Asigurarea calităţii energiei termice furnizate,alături de continuitatea în furnizare reprezintă un obiectiv de bază al activităţii noastre care se poate cuantifica mai exact odată cu încheierea activităţii de contorizare a energiei termice.

Pentru a ne putea propune nivelul maxim de 100% este necesar să ne referim strict la situaţiile care depind de activitatea companiei.

De asemenea nu se vor lua în calcul situaţiile când din motive obiective,anticipat furnizorul stabileşte unele bonificaţii.

Cuantificarea se va face ca raport între nr. de zile când prestaţia este conform contract [Fc] şi numărul total de zile de furnizare [F],ponderea obiectivului fiind de 12%(0,12).

CUANTIFICARE OBIECTIVE DE PERFORMANTA Pentru cuantificarea globală a obiectivelor de performanţă, pentru fiecare în

parte se va calcula iniţial gradul de realizare/nerealizare (> sau < 1). Apoi prin ponderarea amintită mai sus va rezulta gradul de

realizare/nerealizare globală (%) la acest capitol B.

[%]5,0** 6,5,4,3,2,1

BBpondere B

B

B propus

realizat = ⎥ ⎥ ⎥

⎦

⎤

⎢ ⎢ ⎢

⎣

⎡

⎟ ⎟ ⎟

⎠

⎞

⎜ ⎜ ⎜

⎝

⎛ ∑

=

unde B = capitol obiective de performanţă , în procente. Precizam ca pentru a elimina compensarea exagerata intre realizarea unui

criteriu (obiectiv) de performanta cu nerealizarea altor criterii (obiective) de performanta indiferent de gradul de realizare(>100%) se va lua in calcul un nivel maxim al depăşirii de 10%.

9

În final, aplicând ponderea fiecărui capitol (A şi B), va rezulta gradul de realizare/nerealizare (%) globală a obiectivelor şi criteriilor de performanţă.

B. OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ

1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale:

[ ] [ ]%... ...

datorateobligatiiTotal PenalitatiplatiteobligatiiTotalO −=

3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice:

[%]][ T FC =

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei:

[%]][ T

R

S S

S = 5 .Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică

[ ]Pt = Etp

EtlfEtp − [%]

6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj: [K]= Fc/F [%]

Formule de calcul ale criteriilor de performanţă

1. Rentabilitatea economică: Re = (Profit brut+ Δ nefavorabil / Cheltuieli totale - Δ nefavorabil)*100 Δ nefavorabil = Δ1+ Δ2+ Δ 3 Δ1- influenţă nefavorabilă preţ combustibil Δ2- influenţă nefavorabilă cost suplimentar datorat schimbării structurii Δ3 -influenta nefavorabila urmare a modificarii cursului valutar fata de 31.12.2008

10

2. Gradul de acoperire al cheltuielilor din venituri proprii:

Gv = ( Venituri proprii/ Chelt. totale - Δ nefavorabil )

3. Productivitatea muncii: Wm = ( Venituri totale / Număr mediu salariaţi )

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare: Cs = ( Salarii brute / Cheltuieli de exploatare ) *100

5. Solvabilitatea patrimonială :

Sp = ( Capital propriu/ Capital propriu+ Credite )

6. Grad de îndatorare: G înd. = ( Datorii totale/Active totale ) *100

7. Perioada de recuperare a creanţelor restante: PRC = ( Creanţe restante / Cifra de afaceri )*365

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante: PRD = ( Datorii restante / Cifra de afaceri )*365

9. Lichiditate: L = ( Total active circulante-stocuri/Total datorii termen scurt)*100

Formule de calcul ale obiectivelor de performanţă

1. Gradul de îndeplinire al criteriilor de performanţă – pondere 30% 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale:

O = ( Total obligaţii plătite – Penalităţi / Total obligaţii datorate )*100

3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice : C = (Nr. zile furnizare / Nr. total zile)*100

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei :

Mod de rezolvare = ( Nr. sesizări şi reclamaţii la care s-a răspuns / Nr. total de sesizări şi reclamaţii ) * 100

5. Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică

Pt=(Energie termica produsa-Energie termica livrata / Energie termica produsa)*100

11

6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj :

K = (Nr. zile în care prestaţia este conform contract / Nr. total de zile de furnizare) *100

MEMORIU TEHNIC

PRIVIND MODUL DE CALCUL ŞI APLICARE AL OBIECTIVULUI DE PERFORMANŢĂ “REDUCEREA ETAPIZATA A

PIERDERILOR TEHNOLOGICE DE ENERGIE TERMICA” LA S.C. COLTERM S.A. TIMIŞOARA

S.C. Colterm S.A. Timişoara asigură producţia, transportul, transformarea,

distribuţia şi furnizarea energiei termice în municipiul Timişoara pentru circa 90.000

apartamente medii convenţionale, respectiv pentru 65% din locuitorii oraşului.

Producţia energiei termice se realizează în cele două CET-uri, CET Centru şi

CET Sud, şi, de asemenea, în cele 16 centrale termice de cartier.

În cele două CET-uri, producţia de energie termică se realizează prin

intermediul a 7 cazane de apă fierbinte (2 x 50 Gcal/h şi 5 x 100 Gcal/h) şi a 6

cazane de abur (2 x 12,5 t/h, 1 x 30 t/h şi 3 x 100 t/h). De asemenea cele două CET-

uri produc şi energie electrică, în cogenerare, cu ajutorul unor turbine în

contrapresiune, 1 x 3 MW în CET Centru şi 1 x 20 MW în CET Sud. În centralele de

cartier, energia termică se produce cu ajutorul cazanelor de apă caldă, instalate în

fiecare centrală.

O menţiune specială merită CET Freidorf, unde s-au montat, pe lângă

cazanele de apă caldă existente, două motoare termice cu aprindere prin scânteie,

care produc energie electrică şi termică în cogenerare (2 x 0,5 MW şi 2 x 0,5 Gcal/h).

Combustibilii utilizaţi pentru producerea energiei termice sunt gazele naturale

(atât în cele două CET-uri, cât şi în centralele de cartier), păcura (în CET Centru) şi

cărbunele (în CET Sud).

Transportul energiei termice se realizează prin intermediul reţelei de transport

a apei fierbinţi, care face legătura între cele două CET-uri şi punctele de

transformare. Reţeaua de transport este alcătuită din două fire (tur şi retur), are

diametre cuprinse între Dn 65 şi Dn 1000 mm şi are o lungime totală de cca. 73 Km.

12

Transformarea energiei termice, adică transferul căldurii de la agentul primar

din conductele de transport (apă fierbinte), la agentul secundar din conductele de

distribuţie (apă caldă de consum şi încălzire) precum şi adaptarea parametrilor

agentului termic conform nevoilor consumatorilor se fac în 112 puncte termice

(puncte de transformare). În afara acestora, mai există un număr de 24 puncte

termice aparţinând unor agenţi economici, care preiau căldură din reţeaua de

transport a apei fierbinţi.

Transferul căldurii din reţeaua de transport în cea de distribuţie se face prin

intermediul schimbătoarelor de căldură cu care sunt dotate punctele termice. Acestea

servesc fie producerii de apă caldă de consum, fie producerii de agent termic

secundar pentru încălzire.

Distribuţia energiei termice se face prin reţeaua de distribuţie, care face

legătura între punctele termice şi consumatori, şi este alcătuită în general din 4 fire

(încălzire tur şi retur, apă caldă de consum, şi recirculare apă caldă de consum).

Conductele au diametre cuprinse între Dn 20 şi Dn 250 mm, iar lungimea totală a

reţelei de distribuţie este de cca. 310 Km.

Colterm prestează şi serviciul de furnizare a energiei termice, asigurând

contractarea, măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii acesteia.

Unul din cei mai importanţi indicatori tehnico-economici care definesc

activitatea de asigurare a alimentării cu energie termică a unei localităţi este

pierderea tehnologică de căldură în activităţile de transport şi distribuţie ale energiei

termice.

Această pierdere tehnologică este inevitabilă, mărimea ei depinzând de starea

tehnică a acestor reţele. Pierderile din reţeaua de distribuţie includ şi pierderile de

transformare şi furnizare a energiei termice.

Prima măsură pe care a luat-o SC COLTERM pentru micşorarea pierderilor

tehnologice de căldură a fost contorizarea energiei termice, pentru a putea stabili

exact mărimea şi localizarea acestor pierderi, care, înainte de a se realiza

contorizarea, se calculau prin utilizarea unor metode statistice şi unor modele

termodinamice, mai mult sau mai puţin exacte.

Astfel s-au montat contoare de energie termică la plecarea din centrale, la

intrarea în toate punctele termice şi la branşamentele tuturor consumatorilor finali. Ca

urmare, prin scăderea sumei energiilor înregistrate de contoarele de energie termică

montate la intrarea în punctele termice din energia înregistrată de contoarele de la plecarea din centrale se determină pierderea tehnologică de căldură din reţelele de

transport ale agentului termic, iar prin scăderea din energia intrată într-un punct

13

termic a energiei facturate consumatorilor finali arondaţi respectivului punct, se

determină pierderea tehnologică aferentă transformării, distribuţiei şi furnizării

energiei termice.

În afară de cunoaşterea mai precisă a pierderilor tehnologice de căldură,

contorizarea a mai avut şi alte efecte benefice, printre care se pot enumera :

- posibilitatea îmbunătăţirii echilibrării hidraulice în reţelele de transport

şi distribuţie;

- consumatorul plăteşte exact energia pe care o consumă;

- consumatorul îşi poate regla consumul de energie după posibilităţile

de plată;

- evitarea risipei de energie termică, prin posibilitatea consumatorului

de a-şi urmări şi gospodări consumurile de energie, reducându-şi

astfel consumurile inutile.

Procesul de contorizare totală a energiei termice a fost încheiat, practic, în

anul 2001, Timişoara fiind primul oraş din ţară care a realizat acest deziderat.

Pierderile de căldură din reţele se compun din pierderile masice de agent

termic, datorate neetanşeităţilor şi din pierderile prin radiaţie, datorate diferenţei de

temperatură dintre agentul termic şi mediul ambiant. Pierderile masice se măsoară

permanent la cele două CET-uri precum şi la cele 138 de puncte termice şi centrale

termice de cartier.

S.C. Colterm a acţionat în tot lanţul transport-transformare-distribuţie–

furnizare pentru reducerea acestor pierderi, principalele măsuri luate fiind

următoarele :

- în reţeaua de transport s-au înlocuit cca. 22% din conductele cu izolaţie

clasică, şi anume cele aflate în cea mai precară stare din punct de vedere tehnic, cu

conducte preizolate, care au o durată de viaţă mult mai mare, datorită protecţiei

superioare;

- depistarea zonelor cu pierderi semnificative de agent termic, şi realizarea

reparaţiilor necesare;

- înlocuirea armăturilor de izolare vechi, uzate fizic şi moral, cu armături

moderne, care asigură eficient izolarea zonelor cu defect, astfel încât se evită

pierderile inutile de agent termic la intervenţii;

- refacerea izolaţiilor termice degradate de pe traseele aeriene de conducte

din reţeaua de transport.

14

- lucrări de investiţii pentru tratarea apei în centrale, astfel încât agentul termic

se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în normativele de exploatare,

evitându-se astfel depunerile şi coroziunile conductelor dinspre interior.

- în punctele termice s-au înlocuit cca. 88% din schimbătoarele de căldură

clasice, cu ţevi în manta, cu schimbătoare moderne, cu plăci de oţel inoxidabil, ceea

ce a dus la creşterea eficienţei transferului de căldură;

- izolarea schimbătoarelor de căldură şi a conductelor din punctele termice,

micşorând astfel pierderile de căldură la transformarea energiei termice.

- toate punctele termice sunt dotate cu sisteme de îmbunătăţire a calităţii

fizico-chimice a agentului termic secundar, iar toate centralele termice de cartier sunt

dotate suplimentar cu instalaţii automatizate de tratare a agentului termic.

- în reţeaua de distribuţie s-au înlocuit cca. 64% din conductele cu izolaţie

clasică cu conducte preizolate, micşorându-se astfel pierderile tehnologice de agent

termic şi căldură.

Aceste măsuri s-au realizat gradat, an de an, începând cu primii ani de după

1990, şi continuă şi azi, ele neputându-se finaliza într-un termen scurt, din cauza

eforturilor investiţionale foarte mari necesare, dar şi a volumului mare de lucrări care

trebuie realizate fără opriri de lungă durată ale alimentării cu căldură a

consumatorilor.

Trebuie menţionat aici că pierderile de căldură, mai exact cele prin radiaţie,

care în general se exprimă în procente din căldura livrată la gardul centralelor,

depind nu numai de starea tehnică a echipamentelor, ci şi de mărimea consumului

de energie termică. Este evident că, din punct de vedere cantitativ, la menţinerea

reţelelor la o temperatură dată, necesară funcţionării normale a consumatorilor,

pierderea de căldură prin radiaţie va fi aceeaşi într-un an sau altul, dacă starea

tehnică a reţelelor nu se schimbă, la aceleaşi temperaturi ale reţelei şi aceleaşi

temperaturi exterioare.

Din punct de vedere procentual însă, pierderile de căldură prin radiaţie vor

creşte dacă consumul de energie termică scade, ele fiind definite ca:

(Eprodusă – Econsumată)/Eprodusă x 100 [%], unde:

Eprodusă=energia termică măsurată la gardul centralelor

Econsumată=energia termică măsurată la consumatori

Se observă astfel că, la limită, dacă energia consumată tinde spre zero,

pierderile procentuale vor tinde spre 100%, indiferent de starea tehnică a reţelelor.

Acesta este deci, unul dintre motivele pentru care, într-un sistem centralizat de

alimentare cu energie termică, este foarte important să se evite scăderea consumului

15

util de energie termică, inclusiv prin evitarea acordării posibilităţii unor consumatori,

de care s-a ţinut cont la dimensionarea sistemului, de a trece pe alte surse de

încălzire, în detrimentul celorlalţi, care vor fi afectaţi de acest fenomen. De

asemenea, este utilă racordarea unor noi consumatori, care să asigure încărcarea

cât mai bună a sistemului.

În urma eforturilor pe care COLTERM le-a făcut, an de an, s-a reuşit

reducerea continuă a pierderilor de căldură şi agent termic în reţele, azi Timişoara

fiind pe unul din primele locuri în ţară din punct de vedere al eficienţei acestora.

Corelat şi cu fondurile alocate, ţinta pentru anul 2012 este de reducere a

pierderilor tehnologice sub valoarea de 17,3%, pe tot lanţul transport, transformare,

distribuţie, furnizare. Aceasta se va face gradat , în intervalul 2009-2012

propunându-se o reducere anuală de cca. 0,2% pentru pierderile tehnologice de

energie termică. Pentru anul 2008, pe care îl vom considera ca an de

referinţă, situaţia pierderilor tehnologice de energie termică a fost următoarea:

(1) Energie termică produsă în CET-uri : 975.162 Gcal

(2) Energie termică produsă în C.T. de cartier : 87.284 Gcal

(3) Total energie termică produsă (1+2) : 1.062.446 Gcal

(4) Energie termică livrată la PT agenţi economici

direct din reţeaua de transport 22.228 Gcal

(5) Energie termică livrată la PT Colterm : 848.275 Gcal

(6) Energie termică total livrată la PT : 869.776 Gcal

(7) Energie termică măsurată şi facturată la

consumatorii finali ai C.T. de cartier: 77.504 Gcal

(8) Energie termică măsurată şi facturată la

consumatorii finali ai PT Colterm la distribuţie: 771.192 Gcal

(9) Energie termică măsurată şi facturată la

reţeaua de distribuţie Colterm (7+8) : 847.915 Gcal

- Pierdere tehnologică de energie termică pe reţeaua de transport (aferente şi

consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de transport):

( ) ( )( ) %8,101001 61

= − x , din care

-85% prin radiaţie,

-15% aferente pierderilor masice

- Pierdere tehnologică de energie termică aferentă consumatorilor C.T. de cartier:

16

( ) ( )( ) %2,111002 72

= − x , din care

-65% prin radiaţie,

-35% aferente pierderilor masice

- Pierdere tehnologică de energie termică pe reţele secundare aferentă

consumatorilor PT COLTERM:

( ) ( )( ) %08,91005 85

= − x , din care

-65% prin radiaţie,

-35% aferente pierderilor masice

Având în vedere pierderile tehnologice de energie termică pentru toate

situaţiile de mai sus şi ţinând cont de cantităţile anuale de energie termică produsă

respectiv livrată-facturată, în anul 2008, rezultă în final:

- Pierderea tehnologică globala medie anuală de energie termică la COLTERM

Timişoara, pe anul 2008:

( ) ( ) ( )( ) %1,181003 943

= −− x din care

-75% prin radiaţie,

-25% aferente pierderilor masice

Calculul costului suplimentar de combustibil datorat schimbării structurii (Δ 2) Is= indicele realizării structurii de combustibil prognozate Acest indicator arată influenţa abaterii de la structura de combustibil prognozată asupra cheltuieli cu combustibilul, fiind un coeficient de corecţie al preţului anual de revenire al combustibilului Is=pmr/pmp pmr=preţul mediu ponderat al combustibilului având la bază structura efectiv realizată pmp=preţul mediu ponderat al combustibilului având la bază structura prognozată În calculul acestui indicator preţurile de intrare pentru fiecare sort de combustibil sunt cele din prognoză, iar în cazul folosirii unui combustibil alternativ gazelor naturale, altul decât cărbunele (păcură sau CLU) este preţul mediu ponderat al acestui combustibil

∑

∑

=

== n

i

r i

n

i

p i

r i

r m

B

pB p

1

1

, unde:

17

Bir=cantitatea de combustibil de tip i consumată [MWh] Pip=preţul mediu ponderat prognozat al combustibilului de tip i [lei/MWh]

∑

∑

=

== n

i

p i

n

i

p i

p i

p m

B

pB p

1

1 , unde:

Bir=cantitatea de combustibil de tip i prognozat a fi consumată [MWh] Pip=preţul mediu ponderat prognozat al combustibilului de tip i [lei/MWh]

,0)(2 ≥−=Δ pm r mtot ppB [lei]

∑ =

= n

i itot BB

1 [MWh]

PROGRAM DE MĂSURI

1. Reducerea pierderilor 2. Reducerea datoriilor 3. Reducerea creanţelor 4. Reducerea plăţilor restante la bugetul de stat, local şi al

asigurărilor sociale

1. Reducerea pierderilor

a) Urmărirea şi evidenţierea costurilor pe categorii de activităţi:

- activitatea de producere in CET-Centru,Sud si Freidorf a energiei termice si electrice precum şi distribuţia în centrale termice de cartier;

- activitatea de transport a energiei termice; - activitatea de distribuţie (inclusiv transformare) în

puncte termice; - activitatea de furnizare; - activitatea de distribuţie apă rece hidrofor.

b) Stabilirea unor limite maxime de cheltuieli pe fiecare secţie fără a afecta volumul şi calitatea lucrărilor de reparaţii.

c) Solicitarea la ANRE si ANRSC a ajustării preţurilor şi tarifelor ţinând cont de faptul că principalele resurse sunt stabilite prin tarif.

d) Atragerea de venituri şi din alte activităţi decât din producţia şi distribuţia energiei termice.

18

2. Reducerea datoriilor

a) Negocierea cu furnizorii a termenelor şi scadenţelor de plată. b) Intervenţii la nivel de Guvern pentru obtinerea in termen a subventiilor; c) Analizarea zilnică, la nivel de conducere, a obligaţiilor de plată către

furnizori. d) Recuperarea creanţelor e) Plata prin compensare conform legii.

3. Reducerea creanţelor

a) Somarea periodică a unităţilor bugetare, inclusiv a ordonatorilor de credite aferente în vederea achitării în termen a obligaţiilor; b) Întreruperea furnizării prestaţiei conform legii în caz de neplată. c) Acţionarea în instanţă a consumatorilor rău-platnici.

d) Încasarea prin compensare, conform legii.

Influenţele negative datorate neplăţii în termen a obligaţiilor statului, Consiliului Local, Consiliului Judeţean, unităţilor bugetare nu vor face obiectul influienţării realizării criteriilor si obiectivelor de performanţă, indicatorii calculându-se în conditiile în care ar fi fost încasate aceste sume.

4. Reducerea plăţilor restante către bugetul de stat , local şi al asigurărilor sociale

Până în prezent, SC COLTERM SA Timişoara şi-a achitat în termen toate

obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local şi bugetul fondurilor speciale.

Şi în continuare se va urmări plata la termen a acestor obligaţii.

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBAŞCU

ANEXA 1 LA HCL

A. Criterii de performanţă 2009

Nr.crt Denumirea criteriului de performanţă U.M. Prevederi Gradul de îndeplinire

(%)

Realizare criteriu de

performanţa (max. 110%)

Coeficient de ponderare

Grad de îndeplinire ponderat a

criteriului (%) 0 1 2 3 4 5 6 7

1 Rentabilitatea economică % 0,21 0,15

2 Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii % 68,70 0,15

3 Productivitatea muncii lei/pers 202.422 0,15

4 Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare % 17,5 0,15

5 Solvabilitate patrimonială % min. 30 0,15

6 Grad de îndatorare % max.100 0,10

7 Perioada de recuperare a creanţelor restante zile 48 0,05

8 Perioada de rambursare a datoriilor restante zile 80 0,05

9 Lichiditate % 85 0,05 Gradul global de îndeplinire a criteriilor de performanţă

B. Obiective de performanţă 2009

Nr.crt Denumirea obiectivului de performanţă U.M. Prevederi Gradul de îndeplinire

(%)

Realizare obiectiv de

performanţa (max. 110%)

Coeficient de ponderare

Grad de îndeplinire ponderat a

obiectivului (%)

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă % 100 0,30

2 Achitarea obligaţiilor în termenele legale % 100 0,20

3 Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice % 95 0,15

4 Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei

% 100 0,12

5 Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termica % 17,90 0,11

6 Asigurarea calităţii energiei termice furnizată conform diagramei medii de reglaj

% 100 0,12

DIRECTOR DIRECTIA EDILITARA SEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBASCU

Gradul global de îndeplinire a obiectivelor de performanţă