Hotararea 176/25.05.2010 privind aprobarea criteriilor şi a obiectivelor de performanţă la S.C. Compania Locală de Termoficare Colterm S.A. Timişoara pe anul 2010

ANEXA 2 LA HCL_______________

A. CRITERII DE PERFORMANTA ( pondere – 50 % din total )

Criteriile de performanţă sunt: 1. Rentabilitatea economică 2. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii 3. Productivitatea muncii 4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare 5. Solvabilitatea patrimonială 6. Grad de îndatorare 7. Perioada de recuperare a creanţelor restante 8. Perioada de rambursare a datoriilor restante 9. Lichiditate

Abrevieri Indicatori de performanţă: 1. [Pb ] Profit brut 2. [Ca ] Cifra de afaceri 3. [St ] Salarii brute 4. [Ct ] Cheltuieli totale 5. [Cr ] Creanţe restante 6. [Dr ] Datorii restante 7. [Vp ] Venituri proprii 8. [Ns ] Nr. salariaţi 9. [Ce ] Cheltuieli de exploatare 10. [Vt ] Venituri totale 11. [Cp ] Capital propriu 12. [Cd ] Credite 13. [Dt ] Datorii totale 14. [A ] Active 15. [Ac] Active circulante 16. [S ] Stocuri materiale 17. [Dts] Datorii pe termen scurt 18. [Etp] Energia termica produsă 19. [Etlf] Energia termică livrată şi facturată 20. [Pt] Pierderi tehnologice

În conformitate cu Ordonanţa nr.79/2008, aprecierea activităţii conducerii SC COLTERM SA- Timişoara se va face având în vedere atât criteriile propuse cât şi obiectivele de performanţă:

Ponderea acestora în total va fi de 50%.

1.Rentabilitatea economică:

][ nefavtotalecheltuieli

nefavbrutprofit Δ−

Δ+ =Re x 100

Influenta nefavorabila a majorarilor de pret la combustibil, necuprinsa in BVC se va calcula dupa formula : Δ 1 nefavorabil =Q1(P1 – pr.BVC1) +Q3 (P3 – pr.BVC3) Unde : Q1 = cantitate carbune consumat P1 = pret mediu carbune consumat inclusiv cheltuiala de transport

1 Pr.BVC1 = pret mediu carbune cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport

Q3= cantitate gaz consumat P3= pret mediu gaz consumat inclusiv cheltuiala de transport Pr.BVC3 = pret mediu gaz cuprins in BVC inclusiv cheltuiala de transport Δ 2 influenta nefavorabila asupra costurilor ca urmare a realizarii productiei folosind combustibil in alta structura decat cea prevazuta in BVC-ul aprobat (conform formulei prezentate la capitolul C. Calculul costului suplimentar de combustibil datorat schimbării structurii).

Δ3 influenta modificarii cursului valutar se calculeaza ca suma a celor doua componente a) si b)

unde: a)soldul creditelor in valuta la 31.12.2010 X (curs valutar la 31.12.2010-curs valutar la 31.12.2009) b)platile( ratele)efectuate pentru credite in valuta in cursul anului X (curs valutar la data platii-curs valutar la 31.12.2009) Δ nefavorabil = Δ 1+Δ 2+ Δ3

Ponderea rentabilitatii economice din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15).

2 .Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii

[%]][ nefavCt VpG V Δ−

=

Acest criteriu de performanţă se va calcula raportând venituri proprii [ Vp ] la cheltuieli totale [ Ct ] influenţate de abaterile calculate conform formulelor de la criteriul 1 . Acest criteriu are o dependenţă aproape totală de gradul de subvenţionare a consumatorilor casnici urmare stabilirii prin Hotărâre de Guvern a preţului national de referinţă sau prin HCL a pretului local de referinta la energia termică. Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15 % ( 0,15 ) 3. Productivitatea muncii

[%]][ Ns VtW m =

Acest criteriu de performanţă se va calcula în preţuri curente reprezentând raportul dintre veniturile totale [ Vt ] şi număr mediu de salariaţi [ Ns ] .

In conditiile in care cu o parte din personalul existent se realizeaza lucrari (altele decat cele aferente activitatii de baza) avand o productivitate mult mai mica decat in cazul producerii de energie termica si electrica [Ns], (nr.personal) va putea fi cel care lucreaza in activitatea de baza iar veniturile totale vor putea reprezenta strict activitatea de baza

Ponderea acestui criteriu din total capitol A este de 15% (0,15).

4. Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare

[%]][ Ce StC S =

Acest criteriu de performanţă se va cuantifica raportând totalul salariilor brute (St) la totalul cheltuielilor de exploatare(Ce).

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15). 5. Solvabilitate patrimonială

[ CKp

KpS p +

=⎥⎦ ⎤ [%]

Solvabilitatea patrimonială se defineşte ca raport între capitalul propriu [ Kp ] şi suma dintre capitalul propriu şi credite [ C ] .

Acest criteriu de performanţă este aplicabil numai societăţilor comerciale şi demonstrează că pentru a avea acces la credite o societate comercială are nevoie de un capital propriu cât mai mare.

Literatura de specialitate recomanda ca acest criteriu sa fie min.30% Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 15% (0,15).

2

6. Grad de îndatorare

A

DtG ind =][ x100

Gradul de îndatorare se determină ca raport între datoriile totale [ Dt ] şi total active [ A ]. Literatura de specialitate considera acceptabil un grad de indatorare de max 100%.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 10% (0,10)

7. Perioada de recuperare a creanţelor restante Creanţele şi obligaţiile restante sunt cele care depăşesc termenele scadente conform relaţiilor

contractuale. Deoarece termenele de plată a obligaţiilor noastre către furnizori sunt mai mici decât termenele de

încasare a creanţelor de la consumatori,conform contractelor încheiate şi regulamentului de furnizare a energiei termice,de regulă perioada de plată a obligaţiilor restante este mai mare decât cea de recuperare a creanţelor restante.

Ca

CrPRC 365*][ =

Acest criteriu se defineşte ca raport între nivelul creanţelor restante la finele anului (Cr) şi cifra de afaceri (Ca)

Din motive independente de noi, recuperarea creanţelor restante în activitatea de termoficare este destul de dificilă.

Astfel, următoarele motive au condus la creşterea nivelului creanţelor restante: a. prin lege, termenul de plată a contravalorii prestaţiei poate atinge şi 60 de zile. b. dacă consumatorii casnici nu au întârzieri prea mari, unităţile bugetare ne produc greutăţi

cu atât mai mult că o anumită categorie a acestora nu poate fi debranşată de la reţea. c. întârzieri mari în recuperarea TVA-ului ( mai ales in perioada de vara) şi a protecţiei

sociale. La determinarea creantelor restante ,subventia pentru diferenta de pret cea pentru cresterea

nepreviziuonata a pretului la combustibil si ajutoarele sociale se considera incasate in totalitate. Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5% (0,05).

8. Perioada de rambursare a datoriilor restante

Ca

DrPRD 365*][ =

Acest criteriu se defineşte ca raport între nivelul datoriilor restante (Dr) – la finele exerciţiului financiar şi cifra de afaceri (Ca) .

Perioada de rambursare a datoriilor restante este influenţată în mod direct de posibilităţile de recuperare a creanţelor restante. Acest indicator poate fi influentat de valoarea neincasata a subventiilor in sensul in care ,daca se incaseaza la scadenta subventia, se pot achita datoriile restante.

Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5% (0,05).

9. Lichiditate

[L] = )1( anDts

SAc 〈 − x100

Lichiditatea reprezintă un criteriu de performanţă intermediar măsurându-se ca raport dintre total active circulante minus stocuri materiale şi total datorii pe termen scurt ( < 1 an ). Si la acest criteriu de performanţă se consideră că toate obligaţiile de plată ale Guvernului şi Autorităţlor Locale sunt îndeplinite.

Lichiditatea se considera satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 65%-100%.. Ponderea acestui criteriu din totalul capitolului criterii de performanţă este de 5% (0,05)

3

CUANTIFICARE CRITERII DE PERFORMANTA

Pentru cuantificarea globală a criteriilor de performanţă, pentru fiecare în parte se va calcula iniţial gradul de realizare/nerealizare .

Apoi prin ponderarea amintită mai sus va rezulta gradul de realizare/nerealizare globală (%) la acest capitol A.

[%]5,0** 9,8,7,6,5,4,3,2,1

AApondere A propus

realizat

A A =

⎥ ⎥ ⎥

⎦

⎤

⎢ ⎢ ⎢

⎣

⎡

⎟ ⎟

⎠

⎞

⎜ ⎜

⎝

⎛ ∑

=

unde A = capitol criterii de performanţă , în procente.

B.OBIECTIVE DE PERFORMANŢĂ (pondere – 50% din total) Obiectivele sunt:

1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale 3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice 4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei 5. Reducerea etapizată a pierderilor tehnologice de energie termică 6. Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj

Abrevieri Indicatori de performanţă: 1. [O] Obligatii de plata 2. [F] Nr. zile de furnizare 3. [T] Nr.total zile 4. [SR] Nr.sesizari si reclamatii rezolvate 5. [ST] Nr.total sesizari si reclamatii 6. [Pt] Pierderi tehnologice 7. [Etp] Energie termica produsa 8. [Etlf] Energie termica livrata 9. [Kc] Calitatea energiei termice furnizate 10. [Fc] Nr. zile de prestatie conform contractului

Ponderea acestora în total va fi de 50%. 1. Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă În cadrul obiectivelor de performanţă are ponderea cea mai mare 30% ( 0,30). 2. Achitarea obligaţiilor în termenele legale

[ ] [ ]% datorateobligatiiTotal

PenalitatiplatiteobligatiiTotalO −=

4

Acest obiectiv se referă la obligaţiile către Bugetul de Stat, Bugetul Local şi al Asigurărilor Sociale,cu exceptia penalitatilor aferente creditelor garantate de stat si neachitate la termen,penalitati determinate de neancasarea integrala a subventiei cuvenite de la bugetul de stat. Prin natura formulei de calcul ,in cazul cel mai favorabil (penalitati zero),acest obiectiv nu poate depasi nivelul de 100% la finele anului.

În cadrul obiectivelor de performanţă are ponderea de 20% (0,20).

3. Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice

[%]][ T FC =

Având în vedere întreruperile planificate şi accidentale ale companiei pentru activitatea de furnizare , se consideră ca o continuitate în furnizare de peste 90% din totalul zilelor unui an reprezintă un nivel bun.

În acest sens, cuantificarea acestui obiectiv se va face prin raportul între numărul de zile de furnizare (F) raportat la numărul total de zile (T), comparaţia făcându-se cu procentul planificat pentru anul respectiv.

La cuantificare nu se iau în considerare alte influenţe datorate furnizorilor de apă şi energie precum şi ale consumatorilor.

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective este de 15% (0,15).

4. Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei

[%]][ T

R

S S

S =

Acest obiectiv se va cuantifica raportând numărul de sesizări şi reclamaţii (SR) la care s-a răspuns în termen raportat la numărul total al sesizărilor şi reclamaţiilor (ST) .

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective este de 12% (0,12)

5 . Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termică In conformitate cu Programul „Termoficare 2006 – 2015 Căldură şi confort” aprobat prin HG nr.

381/2008, un obiectiv important în domeniul furnizării energiei termice din sisteme centralizate îl reprezintă pierderile tehnologice de energie termică aferente lanţului: transport, transformare, distribuţie şi furnizare.

La SC Colterm SA Timişoara avem trei situaţii distincte: a)Energia termică produsă în centralele termice de cartier şi livrată –facturată consumatorilor finali; b)Energia termică produsă în cele două CET-uri şi livrată- facturată consumatorilor racordaţi direct la reţelele termice de transport; c)Energia termică produsă in cele două CET-uri , transportată , transformată în punctele termice, distribuită şi furnizată (livrată-facturată) consumatorilor finali.

Pentru fiecare din cele trei situaţii de mai sus există două componente principale de pierderi tehnologice:

- aferente pierderilor masice de agent termic - prin „ radiaţie”

Pierderile tehnologice de energie termică exprimate procentual sunt într-o strânsă legătură cu cantitatea produsă şi vândută funcţie de temperaturile medii exterioare înregistrate. In consecinţă valoarea calculată pentru anul curent se va ajusta dacă este necesar cu coeficientul Kp

Coeficientul Kp se determină prin raportarea cantităţii de energie termică vândută în anul de referinţă 2009 (Qr) la cantitatea de energie termică vândută în anul de analiză (Qn).

n

r p

Q QK =

Pierderile tehnologice [Pt] se calculează ca raport între energia termică produsă [Etp] minus energia termică livrată [Etlf] si energia termică produsă [Etp]. 5

[ ]=Pt Etp

EtlfEtp − [%]

Ponderea acestui obiectiv din totalul capitolului obiective de performantă este de 11% (0,11). Modul de calcul şi de aplicare a pierderilor tehnologice este prezentat în capitolul D. Memoriu tehnic

6.Asigurarea calităţii energiei termice furnizate conform diagramei medii de reglaj

[Kc] = F Fc [%]

Asigurarea calităţii energiei termice furnizate,alături de continuitatea în furnizare reprezintă un obiectiv de bază al activităţii noastre care se poate cuantifica mai exact odată cu încheierea activităţii de contorizare a energiei termice.

Pentru a ne putea propune nivelul maxim de 100% este necesar să ne referim strict la situaţiile care depind de activitatea companiei.

De asemenea nu se vor lua în calcul situaţiile când din motive obiective,anticipat furnizorul stabileşte unele bonificaţii.

Cuantificarea se va face ca raport între nr. de zile când prestaţia este conform contract [Fc] şi numărul total de zile de furnizare [F],ponderea obiectivului fiind de 12%(0,12).

CUANTIFICARE OBIECTIVE DE PERFORMANTA Pentru cuantificarea globală a obiectivelor de performanţă, pentru fiecare în parte se va calcula

iniţial gradul de realizare/nerealizare (> sau < 1). Apoi prin ponderarea amintită mai sus va rezulta gradul de realizare/nerealizare globală (%) la

acest capitol B.

[%]5,0** 6,5,4,3,2,1

BBpondere B

B

B propus

realizat = ⎥ ⎥ ⎥

⎦

⎤

⎢ ⎢ ⎢

⎣

⎡

⎟ ⎟ ⎟

⎠

⎞

⎜ ⎜ ⎜

⎝

⎛ ∑

=

unde B = capitol obiective de performanţă , în procente. Precizam ca pentru a elimina compensarea exagerata intre realizarea unui criteriu (obiectiv) de

performanta cu nerealizarea altor criterii (obiective) de performanta indiferent de gradul de realizare(>100%) se va lua in calcul un nivel maxim al depăşirii de 10%. În final, aplicând ponderea fiecărui capitol (A şi B), va rezulta gradul de realizare/nerealizare (%) globală a obiectivelor şi criteriilor de performanţă. C. Calculul costului suplimentar de combustibil datorat schimbării structurii (Δ 2) Is= indicele realizării structurii de combustibil prognozate Acest indicator arată influenţa abaterii de la structura de combustibil prognozată asupra cheltuieli cu combustibilul, fiind un coeficient de corecţie al preţului anual de revenire al combustibilului Is=pmr/pmp pmr=preţul mediu ponderat al combustibilului având la bază structura efectiv realizată pmp=preţul mediu ponderat al combustibilului având la bază structura prognozată În calculul acestui indicator preţurile de intrare pentru fiecare sort de combustibil sunt cele din prognoză, iar în cazul folosirii unui combustibil alternativ gazelor naturale, altul decât cărbunele (păcură sau CLU) este preţul mediu ponderat al acestui combustibil

6

∑

∑

=

== n

i

r i

n

i

p i

r i

r m

B

pB p

1

1

, unde:

Bir=cantitatea de combustibil de tip i consumată [MWh] Pip=preţul mediu ponderat prognozat al combustibilului de tip i [lei/MWh]

∑

∑

=

== n

i

p i

n

i

p i

p i

p m

B

pB p

1

1 , unde:

Bir=cantitatea de combustibil de tip i prognozat a fi consumată [MWh] Pip=preţul mediu ponderat prognozat al combustibilului de tip i [lei/MWh]

,0)(2 ≥−=Δ pm r mtot ppB [lei]

∑ =

= n

i itot BB

1

[MWh]

D. MEMORIU TEHNIC

PRIVIND MODUL DE CALCUL ŞI APLICARE AL OBIECTIVULUI DE PERFORMANŢĂ “REDUCEREA ETAPIZATA A PIERDERILOR

TEHNOLOGICE DE ENERGIE TERMICA” LA S.C. COLTERM S.A. TIMIŞOARA

S.C. Colterm S.A. Timişoara asigură producţia, transportul, transformarea, distribuţia şi furnizarea

energiei termice în municipiul Timişoara pentru circa 90.000 apartamente medii convenţionale, respectiv

pentru 65% din locuitorii oraşului.

Producţia energiei termice se realizează în trei centrale electrice de termoficare: CET Centru, CET

Sud, CET Freidorf şi, de asemenea, în cele 15 centrale termice de cartier.

În CET Centru şi CET Sud producţia de energie termică se realizează prin intermediul a 7 cazane

de apă fierbinte (2 x 50 Gcal/h şi 5 x 100 Gcal/h) şi a 6 cazane de abur (2 x 12,5 t/h, 1 x 30 t/h şi 3 x 100

t/h). De asemenea cele două CET-uri produc şi energie electrică, în cogenerare, cu ajutorul unor turbine în

contrapresiune, 1 x 3 MW în CET Centru şi 1 x 19,7 MW în CET Sud.

În CET Freidorf s-au montat, pe lângă cazanele de apă caldă existente, două motoare termice cu

aprindere prin scânteie, care produc energie electrică şi termică în cogenerare (2 x 0,5 MW şi 2 x 0,5

Gcal/h).

În centralele de cartier, energia termică se produce cu ajutorul cazanelor de apă caldă, instalate în

fiecare centrală.

7

8

Combustibilii utilizaţi pentru producerea energiei termice sunt gazele naturale (atât în CET-uri, cât

şi în centralele de cartier), păcura (în CET Centru) şi cărbunele (în CET Sud).

Transportul energiei termice se realizează prin intermediul reţelei de transport a apei fierbinţi, care

face legătura între CET Centru, CET Sud şi punctele de transformare. Reţeaua de transport este alcătuită

din două fire (tur şi retur), are diametre cuprinse între Dn 65 şi Dn 1000 mm şi are o lungime totală de cca.

73 Km.

Transformarea energiei termice, adică transferul căldurii de la agentul primar din conductele de

transport (apă fierbinte), la agentul secundar din conductele de distribuţie (apă caldă de consum şi

încălzire) precum şi adaptarea parametrilor agentului termic conform nevoilor consumatorilor se fac în 112

puncte termice (puncte de transformare). În afara acestora, mai există un număr de 22 puncte termice

aparţinând unor agenţi economici, care preiau căldură din reţeaua de transport a apei fierbinţi.

Transferul căldurii din reţeaua de transport în cea de distribuţie se face prin intermediul

schimbătoarelor de căldură cu care sunt dotate punctele termice. Acestea servesc fie producerii de apă

caldă de consum, fie producerii de agent termic secundar pentru încălzire.

Distribuţia energiei termice se face prin reţeaua de distribuţie, care face legătura între punctele

termice şi consumatori, şi este alcătuită în general din 4 fire (încălzire tur şi retur, apă caldă de consum, şi

recirculare apă caldă de consum). Conductele au diametre cuprinse între Dn 20 şi Dn 250 mm, iar lungimea

totală a reţelei de distribuţie este de cca. 310 Km.

Colterm prestează şi serviciul de furnizare a energiei termice, asigurând contractarea, măsurarea,

facturarea şi încasarea contravalorii acesteia.

Unul din cei mai importanţi indicatori tehnico-economici care definesc activitatea de asigurare a

alimentării cu energie termică a unei localităţi este pierderea tehnologică de căldură în activităţile de

transport şi distribuţie ale energiei termice.

Această pierdere tehnologică este inevitabilă, mărimea ei depinzând de starea tehnică a acestor

reţele. Pierderile din reţeaua de distribuţie includ şi pierderile de transformare şi furnizare a energiei

termice.

Prima măsură pe care a luat-o SC COLTERM pentru micşorarea pierderilor tehnologice de căldură

a fost contorizarea energiei termice, pentru a putea stabili exact mărimea şi localizarea acestor pierderi,

care, înainte de a se realiza contorizarea, se calculau prin utilizarea unor metode statistice şi unor modele

termodinamice, mai mult sau mai puţin exacte.

Astfel s-au montat contoare de energie termică la plecarea din centrale, la intrarea în toate punctele

termice şi la branşamentele tuturor consumatorilor finali. Ca urmare, prin scăderea sumei energiilor

înregistrate de contoarele de energie termică montate la intrarea în punctele termice din energia

înregistrată de contoarele de la plecarea din centrale se determină pierderea tehnologică de căldură din

reţelele de transport ale agentului termic, iar prin scăderea din energia intrată într-un punct termic a

energiei facturate consumatorilor finali arondaţi respectivului punct, se determină pierderea tehnologică

aferentă transformării, distribuţiei şi furnizării energiei termice.

9

În afară de cunoaşterea mai precisă a pierderilor tehnologice de căldură, contorizarea a mai avut şi

alte efecte benefice, printre care se pot enumera :

- posibilitatea îmbunătăţirii echilibrării hidraulice în reţelele de transport şi distribuţie;

- consumatorul plăteşte exact energia pe care o consumă;

- consumatorul îşi poate regla consumul de energie după posibilităţile de plată;

- evitarea risipei de energie termică, prin posibilitatea consumatorului de a-şi urmări şi

gospodări consumurile de energie, reducându-şi astfel consumurile inutile.

Procesul de contorizare totală a energiei termice a fost încheiat, practic, în anul 2001, Timişoara

fiind primul oraş din ţară care a realizat acest deziderat.

Pierderile de căldură din reţele se compun din pierderile masice de agent termic, datorate

neetanşeităţilor şi din pierderile prin radiaţie, datorate diferenţei de temperatură dintre agentul termic şi

mediul ambiant. Pierderile masice se măsoară permanent la CET-uri precum şi la cele 127 de puncte

termice şi centrale termice de cartier.

S.C. Colterm a acţionat în tot lanţul transport-transformare-distribuţie– furnizare pentru reducerea

acestor pierderi, principalele măsuri luate fiind următoarele :

- în reţeaua de transport s-au înlocuit cca. 22% din conductele cu izolaţie clasică, şi anume cele

aflate în cea mai precară stare din punct de vedere tehnic, cu conducte preizolate, care au o durată de viaţă

mult mai mare, datorită protecţiei superioare;

- depistarea zonelor cu pierderi semnificative de agent termic, şi realizarea reparaţiilor necesare;

- înlocuirea armăturilor de izolare vechi, uzate fizic şi moral, cu armături moderne, care asigură

eficient izolarea zonelor cu defect, astfel încât se evită pierderile inutile de agent termic la intervenţii;

- refacerea izolaţiilor termice degradate de pe traseele aeriene de conducte din reţeaua de transport.

- lucrări de investiţii pentru tratarea apei în centrale, astfel încât agentul termic se încadrează din

punct de vedere fizico-chimic în normativele de exploatare, evitându-se astfel depunerile şi coroziunile

conductelor dinspre interior.

- în punctele termice s-au înlocuit cca. 88% din schimbătoarele de căldură clasice, cu ţevi în manta,

cu schimbătoare moderne, cu plăci de oţel inoxidabil, ceea ce a dus la creşterea eficienţei transferului de

căldură;

- izolarea schimbătoarelor de căldură şi a conductelor din punctele termice, micşorând astfel

pierderile de căldură la transformarea energiei termice.

- toate punctele termice sunt dotate cu sisteme de îmbunătăţire a calităţii fizico-chimice a agentului

termic secundar, iar toate centralele termice de cartier sunt dotate suplimentar cu instalaţii automatizate de

tratare a agentului termic.

- în reţeaua de distribuţie s-au înlocuit cca. 64% din conductele cu izolaţie clasică cu conducte

preizolate, micşorându-se astfel pierderile tehnologice de agent termic şi căldură.

Aceste măsuri s-au realizat gradat, an de an, începând cu primii ani de după 1990, şi continuă şi

azi, ele neputându-se finaliza într-un termen scurt, din cauza eforturilor investiţionale foarte mari necesare,

10

dar şi a volumului mare de lucrări care trebuie realizate fără opriri de lungă durată ale alimentării cu

căldură a consumatorilor.

Trebuie menţionat aici că pierderile de căldură, mai exact cele prin radiaţie, care în general se

exprimă în procente din căldura livrată la gardul centralelor, depind nu numai de starea tehnică a

echipamentelor, ci şi de mărimea consumului de energie termică. Este evident că, din punct de vedere

cantitativ, la menţinerea reţelelor la o temperatură dată, necesară funcţionării normale a consumatorilor,

pierderea de căldură prin radiaţie va fi aceeaşi într-un an sau altul, dacă starea tehnică a reţelelor nu se

schimbă, la aceleaşi temperaturi ale reţelei şi aceleaşi temperaturi exterioare.

Din punct de vedere procentual însă, pierderile de căldură prin radiaţie vor creşte dacă consumul de

energie termică scade, ele fiind definite ca:

(Eprodusă – Econsumată)/Eprodusă x 100 [%], unde:

Eprodusă=energia termică măsurată la gardul centralelor

Econsumată=energia termică măsurată la consumatori

Se observă astfel că, la limită, dacă energia consumată tinde spre zero, pierderile procentuale vor

tinde spre 100%, indiferent de starea tehnică a reţelelor.

Acesta este deci, unul dintre motivele pentru care, într-un sistem centralizat de alimentare cu

energie termică, este foarte important să se evite scăderea consumului util de energie termică, inclusiv prin

evitarea acordării posibilităţii unor consumatori, de care s-a ţinut cont la dimensionarea sistemului, de a

trece pe alte surse de încălzire, în detrimentul celorlalţi, care vor fi afectaţi de acest fenomen. De

asemenea, este utilă racordarea unor noi consumatori, care să asigure încărcarea cât mai bună a sistemului.

În urma eforturilor pe care COLTERM le-a făcut, an de an, s-a reuşit reducerea continuă a

pierderilor de căldură şi agent termic în reţele, azi Timişoara fiind pe unul din primele locuri în ţară din

punct de vedere al eficienţei acestora.

Corelat şi cu fondurile alocate, ţinta pentru anul 2012 este de reducere a pierderilor tehnologice sub

valoarea de 17,3%, pe tot lanţul transport, transformare, distribuţie, furnizare. Aceasta se va face gradat ,

în intervalul 2009-2012 propunându-se o reducere anuală de cca. 0,2% pentru pierderile tehnologice de

energie termică. Pentru anul 2008, pe care îl vom considera ca an de referinţă, situaţia pierderilor

tehnologice de energie termică a fost următoarea:

(1) Energie termică produsă în CET-uri : 975.162 Gcal

(2) Energie termică produsă în C.T. de cartier : 87.284 Gcal

(3) Total energie termică produsă (1+2) : 1.062.446 Gcal

(4) Energie termică livrată la PT agenţi economici

direct din reţeaua de transport 22.228 Gcal

(5) Energie termică livrată la PT Colterm : 848.275 Gcal

(6) Energie termică total livrată la PT : 869.776 Gcal

(7) Energie termică măsurată şi facturată la

consumatorii finali ai C.T. de cartier: 77.504 Gcal

(8) Energie termică măsurată şi facturată la

consumatorii finali ai PT Colterm la distribuţie: 771.192 Gcal

(9) Energie termică măsurată şi facturată la

reţeaua de distribuţie Colterm (7+8) : 847.915 Gcal

- Pierdere tehnologică de energie termică pe reţeaua de transport (aferente şi consumatorilor racordaţi

direct la reţeaua de transport):

( ) ( )( ) %8,101001 61

= − x , din care

-85% prin radiaţie,

-15% aferente pierderilor masice

- Pierdere tehnologică de energie termică aferentă consumatorilor C.T. de cartier:

( ) ( )( ) %2,111002 72

= − x , din care

-65% prin radiaţie,

-35% aferente pierderilor masice

- Pierdere tehnologică de energie termică pe reţele secundare aferentă consumatorilor PT COLTERM:

( ) ( )( ) %08,91005 85

= − x , din care

-65% prin radiaţie,

-35% aferente pierderilor masice

Având în vedere pierderile tehnologice de energie termică pentru toate situaţiile de mai sus şi

ţinând cont de cantităţile anuale de energie termică produsă respectiv livrată-facturată, în anul 2008,

rezultă în final:

- Pierderea tehnologică globala medie anuală de energie termică la COLTERM Timişoara, pe anul

2008:

( ) ( ) ( )( ) %1,181003 943

= −− x din care

-75% prin radiaţie,

-25% aferente pierderilor masice

In anul 2009 valoarea planificata a fost de 17,9%

Intrucat pentru anul 2010 nu sunt alocate fonduri pentru lucrari de reabilitare a sistemului de

transport-distributie,putem presupune ca indicatorul „Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de

energie termica ” se va mentine la acelasi nivel cu cel planificat in anul 2009,adica de 17,9%.

11

E. PROGRAM DE MĂSURI

1. Reducerea pierderilor a) Urmărirea şi evidenţierea costurilor pe categorii de activităţi:

- activitatea de producere in CET-Centru,Sud si Freidorf a energiei termice si electrice precum şi distribuţia în centrale termice de cartier;

- activitatea de transport a energiei termice; - activitatea de distribuţie (inclusiv transformare) în puncte termice; - activitatea de furnizare; - activitatea de distribuţie apă rece hidrofor.

b) Stabilirea unor limite maxime de cheltuieli pe fiecare secţie fără a afecta calitatea lucrărilor de reparaţii.

c) Solicitarea la ANRE si ANRSC a ajustării preţurilor şi tarifelor ţinând cont de faptul că principalele resurse sunt stabilite prin tarif.

d) Atragerea de venituri şi din alte activităţi decât din producţia şi distribuţia energiei termice.

2. Reducerea datoriilor a) Negocierea cu furnizorii a termenelor şi scadenţelor de plată. b) Intervenţii la nivel de Guvern pentru obtinerea in termen a subventiilor; c) Analizarea zilnică, la nivel de conducere, a obligaţiilor de plată către furnizori. d) Recuperarea creanţelor e) Plata prin compensare conform legii.

3. Reducerea creanţelor

a) Somarea periodică a unităţilor bugetare, inclusiv a ordonatorilor de credite aferente în vederea achitării în termen a obligaţiilor; b) Întreruperea furnizării prestaţiei conform legii în caz de neplată. c) Acţionarea în instanţă a consumatorilor rău-platnici.

d) Încasarea prin compensare, conform legii.

Influenţele negative datorate neplăţii în termen a obligaţiilor statului, Consiliului Local, Consiliului Judeţean, unităţilor bugetare nu vor face obiectul influienţării realizării criteriilor si obiectivelor de performanţă, indicatorii calculându-se în conditiile în care ar fi fost încasate aceste sume.

4. Reducerea plăţilor restante către bugetul de stat , local şi al asigurărilor sociale SC COLTERM SA Timişoara nu şi-a achitat în termen toate obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local şi bugetul fondurilor speciale. In continuare se va urmări plata la termen a acestor obligaţii.

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBAŞCU

12

Anexa 1 la HCL

A. Criterii de performanţă 2010

Nr.crt Denumirea criteriului de performanţă U.M. Prevederi Gradul de îndeplinire

(%)

Realizare criteriu de

performanţa (max. 110%)

Coeficient de

ponderare

Grad de îndeplinire ponderat a

criteriului (%) 0 1 2 3 4 5 6 7 1 Rentabilitatea economică % 0,03 0,15

2 Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii % 61,50 0,15

3 Productivitatea muncii lei/pers 221.701 0,15

4 Ponderea cheltuielilor cu salariile brute în cheltuielile de exploatare % 19,5 0,15

5 Solvabilitate patrimonială % min. 30 0,15

6 Grad de îndatorare % max.100 0,10

7 Perioada de recuperare a creanţelor restante zile 45 0,05

8 Perioada de rambursare a datoriilor restante zile 80 0,05

9 Lichiditate % 85 0,05

B. Obiective de performanţă 2010

Nr.crt Denumirea obiectivului de performanţă U.M. Prevederi Gradul de îndeplinire

(%)

Realizare obiectiv de

performanţa (max. 110%)

Coeficient de

ponderare

Grad de îndeplinire ponderat a

obiectivului (%)

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă % 100 0,30

2 Achitarea obligaţiilor în termenele legale % 100 0,20

3 Asigurarea continuităţii în furnizarea energiei termice % 95 0,15

4 Modul de rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor venite din partea populaţiei

% 100 0,12

5 Reducerea etapizata a pierderilor tehnologice de energie termica % 17,90 0,11

6 Asigurarea calităţii energiei termice furnizată conform diagramei medii de reglaj

% 100 0,12

DIRECTOR DIRECTIA EDILITARA SEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBASCU

Gradul global de îndeplinire a criteriilor de performanţă

Gradul global de îndeplinire a obiectivelor de performanţă

RED. MM Ex.1 FP 53-01, Ver. 1

1

ROMÂNIA APROBAT, JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR MUNICIPIUL TIMIŞOARA GHEORGHE CIUHANDU PRIMĂRIA SC2010 –

REFERAT privind aprobarea criteriilor şi obiectivelor de performanţa

la SC Compania Locală de Termoficare Colterm SA pe anul 2010 Criteriile si obiectivele de performanta propuse pentru anul 2010 au la baza bugetul de venituri si cheltuieli al SC Compania Locală de Termoficare Colterm SA pe anul 2010 aprobat prin HCL nr. 136 / 27.04.2010 şi prevederile OU 79/2008, aprobarea lor fiind solicitată de companie cu adresa RE2010-2593/11.05.2010 Propunerile pentru 2010 ţin cont de activitatea societăţii fără a lua în calcul situaţiile independente de aceasta, respectiv eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile de curs valutar, o altă structură de combustibil sau abaterile preţului la combustibil faţă de cel luat în calcul la fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli a companiei pe anul 2010 şi aprobat prin HCL nr. 136/2010. Criteriul de performanta “Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii” depinde in majoritate covârşitoare de politica de protecţie sociala prin care se stabileşte nivelul a preţului local de facturare pentru populaţie, acesta urmând să se modifice în cursul anului 2010. Propunerile pentru obiectivele de performanţă pe anul 2010 sunt identice cu cele de pe anul 2009 iar aprecierea gradului de îndeplinire a fiecărui criteriu si obiectiv de performanta se va limita la maxim110%. Având în vedere prevederile art. 3 din OUG 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici,

PROPUNEM: 1. Aprobarea prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara a criteriilor şi obiectivelor de performanţa la SC Compania Locală de Termoficare Colterm SA pe anul 2010 conform Anexei 1 la Proiectul de HCL şi a formulelor de calcul ale criteriilor şi obiectivelor de performanţă conform Anexei 2 la Proiectul de HCL.

VICEPRIMAR SORIN GRINDEANU

DIRECTOR DIRECŢIA EDILITARĂ ŞEF SERVICIU ENERGETIC MARIUS ONEŢIU IOAN ZUBAŞCU AVIZAT JURIDIC

MIRELA LASUSCHEVICI