Hotararea 163/25.03.2008 privind aprobarea amplasării bustului lui ALEXADRU MOCIONI în Parcul Scudier

MEMORIU ARTISTIC Cu prilejul implinirii a 1oo de ani de la trecerea in nefiinta a lui ALEXANDRU MOCIONI (1841 -— 1909), dezvelirea bustului eminentului om politic banatean, care, la varsta de 24 de ani a fost ales deputat in Parlamentul de la Budapesta ca aparator al intereselor tinerilor romani, intemeietorul Partidului National al Romanilor din Banat si Crisana si a carui presedinte a fost o scurta perioada de timp, militant fervent pentru drepturile romanilor din Banat si din vestul Transilvaniei, fost pianist concertist, compozitor de musica clasica, animator cultural si generos sustinator financiar al presei românesti din Banat si al tinerilor conationali plecati la studii in strainatate, se constituie intrun esential gest recuperator al patriotilor militanti pentru emanciparea romanismului din Banat si fara aportul carora actul Unirii de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil. e - BUSTUL Bustul, din bronz patinat, avand dinensiunea de100/75/ 60 cm, urmeaza sa fie dezvelit in Parcul Central, pe vechiul amplasament, imediat la intrarea dinspre Catedrala, pe partea dreapta a aleii principale, loc de unde a fost inlaturat, dupa instaurare la putere, de tegimul comunist. El se va constitui ca un pandant al bustul publicistului si omului de cultura Vincentiu Babes, aflat pe partea stanga a aleii, cunoscute fiind prietenia, obarsia si idealurile lor comune. , “Inrudire” cu lucrarea lui Aurel Pop, important sculptor si pictor ardelean, fiind evidenta prin raportul cap-trunchi, el indrumand atentia privitorului spre portretul monumental al personajlui figurat. Ne diferentiaza viziunea. La A.P., ea este una academico-romantico-expresionista, personajul avand privirea fixata spre nemarginiea cerului. In schimb, bustul lui Alexandru Mocioni conceput de subsemnatul nu va avea nimic strident, emfatic, patetic.Dimensiunea umana si spirituala a personajului vor fi potentate prin ovalul fetei iluminat de un vag suras, de nobletea , distinctia si frumusetea lui fizica, stenica si solara, el urmand sa fie figurat la varsta maximei sale impliniri fizice, artistice si intelectuale. Avand capul usor inclinat si rasucit spre stanga, un rol cu totul aparte, ii revin ochilor. Mari si luminosi, de fapt ei sunt chintesenta lucrarii, “privirea bustului”urmand s-o intalneasca pe cea a vizitatorului care intra in parc. E un dialog direct, “de la egal la egal” intre o figurare a eternitatii si perinitatea fiinitei noastre umane. Astfel raspund unui concept contemporan de socializare a artei statuare. In contrast, torsul, oprit la nivelul umerilor, sugereaza doar somaticul. Liniile usor sinuase ale reverelor vesmantului, isi vor gasi corespondente in onduleul parului, cat si in stema familiei Mocioni care urmeaza sa fie adosata pe soclu, imediat sub bust. Sinuozitati ce pot fi “citite” drept o neostoita curgere, aripi ori muzica, subliindu-se astfel ideia de evanescenta, de rafinament intelectual si mediu artistic în care a trait si visat A. Mocioni. SOCELUL Specificam,de la bun inceput, ca soclu prezent pe locul vechii statui, dezvelite in 13 sept. 1936, nu este cel initial. (Conform ilustratiei existente in monografia “Timisoara interbelica” de N. Iliesiu.) El a fost daramat si inlocuit cu cel actual, care insa nu

DATE INFORMATIONALE Pe o placa de bronz trecute datele Mocioni, „ format 45/60 cm. si care urmeaza sa fie fi lata pe soclu, vor fi personale, cat si, o succinta enumere a functiilor si meritelor lui A. Timisoara, 27 febr. 2008 Sculptor,

Domnule, PRIMAR Vi ALAŢORAT VĂ ÎNANTEZ CÂTEVA DATE SELECTIVE DIN BIOGRAFIA PIARELUI PATRIOT BANĂTEAN ALEXANDRU MOCIONI, Si DE CĂTEVA EXTRASE DIN LUCRĂRII ŞI POBLLGTI bE SPECIALITATE „ISTORICE SI UTERARE., 95 CARE LE-AM CONSULTAT. - ÎNTRUCÂT ÎN O[.0l+ 2009 SE IMPUNESC | O SUTA BE ANI DE LA TRECEREA LA CELE IEȘNICE A ACESTUIA CĂ SE CUVINE N YA DUGERA A ÎNTREPRINDE O PTASURA REPARATORIE ÎN SENSUL DE A Fl RETURNAT |N BRONZ BUSTUL ACESTUIA SI AMOLASAT PE SCCLUL CARE TA FOST DESTINAT INIȚIAL IN ANUL . Y CONSIDER CA ACEASTA ARFI O PASURA . REPARATORIE & ÎN ACELAS TiPIP, PIORALĂ FAȚA DE DÎINEFAERILE PE CARE FAMILIA MOCIONI ȘI NT PATRIOT! BDANATEMNI -DE NEDREPT UITATI - | LEAU FACUT PENTRU EMANCIPAREA ROMÂNISTULUI DY BANVAT. APORTUL ACESTORA ACTUL DE LA Ol 12 43 NU ARI FOST POSIBIL. ITAA POATE CA ÎN NUTOR NU ESTE LIPSIT DE INTERES A TIANUFESTA, ACELAS ATENTIE Si FATĂ LE AUE PERSONALITATI CA ANDREI PLoclONI , SEVER BOU SAU IN&- STAN NÎLRIGU N TIMISOARA IB80l-2008 CV BNS LERKTILE PETRU ISAC Materii

ALEXA MOCIONI A) CEL MAL DISTINS NVLASTAR AL + NĂSCUT; ok. li AShi LA BUDAPESTA STUDII JURIDICE CY TÎTLUL DE bOCTOR MERITE: - DEPUTAT ÎN DIETA UNGARĂ LA 24 RS — SUSTINE ÎN DIETA ALATURI DE : GE CRSHE DOI ! NÎNCENTIU BABES ANTONIU POGONV EWANEL 6D3BU RECUNOASTEREA, DREPTURILOR îi ROMANE bin IMPERIU AUSTRO-UNGAR. - ALĂTURI pE: ANDREI SAGUNA, ANDREI riOCIOHI NÎNCEVTIU BABES, RSI SSTE PRINTRE CEL WI ACTÎNU ÎN SUSTINEREA MITROPOLIEI RomâNE SÎN siBi, LuceU DUPĂ LUNat SI ANEVOIOASE NSISTENTE LA 224 II BG. si [N CONTINUARE SUSTINE RE DOBÂN- SIREA dat AN URMA SGPARĂ PRI CELOR DOUĂ - _Lh 26 O 1869 DUNAREA POPULARĂ SE LA TIMROARA CARE HOTARASTE INFIINTARE A PARTIDULUI NATIOHAL ROMAN DIN ANAT SI CRIȘANA PRINTRE PARTIUPANȚI SUNT ANȚONID MOCTONI CH FOREHE ocol ZEND MOQGDN EVGEN WIOCLOHA, DNOCLOMI NL BABEȘ SI ETOZAR, TAL LETICI CONSTANTIN, RADULESCU PRESENNTE AL NOULUI DPARTIb ESTE AED ALEXANDRU MOCIONI: - SPRIJINĂ ETEN, ACTIUNEA A TRUNTASILOR ROMÂNI DÂN IMPERIU PRIVIND A ANATTONALCITATIILOR În EPOCA CONSTIT ST SOLUL VIACAATAR - ACORDĂ MATERIAL ROMÂNSSTI C&' TRIBUNA SIBIU LUĂ ALBINA, - NLERA BODAPESTĂ, si ai DREPTATEA TPSOARĂ LU TE PUSOARA DRAPELUL — LU&OCI

PATRIA .- CERNAUTI LUCEAFARUL - BUDAPESTA 2) - ESTE MEMBRI ACTIV IN CONSILIUL BISERICESC DE LA CAPĂLNAS ADUNAREA BISERICEASCA DE LA CARANSEBES | COLEGIUL VATIONAL BISERICESC DELA ” PRINTRE ACTIUNILE FILANTROP(CE AMINTIRI : - ACORDĂ RE A DE BURSECSTI PENSII )TiNEeRILOR DOTATI FARA SPRIJIN PAȚERIAL 80.000 CORDANE PEUTRY COVSTRUCTIA CATEDRALE] DÎN STBIU( TOATA PAMILIA) SPRIJINA DE BINEFACERE — BISERICA ORTODOXA DIN BUDA ESTA — ASCUATIA LITERARA „ASTRA“ A TERTRALA ASTRA! 7 12000 COROANS LICEULUI BÎN BRAD * n 5000 COROANE LA ALTE Scoli - d ODO ROROMIE MUZEULUI, ASTRA! SPRIJINA BANGLE ALBINA - - ARAD TIPUSANA - TÎTUSOARA - LIPOVA . - L& 50 DE DE ANI SE, CASATORESTE CU ELENA SOTONGYH VADUVA VĂRULUI SAU SUGCRGSIE MoCLONI Si PREIA ASUPRA SA TREBURILE DOMENIILOR SETÎNUTE SE AREST INCLUSIV EDUCATIA CELOR DOUA NEGOATE RĂMASE CREANE PRECUM SI A copii LOR FRATELUI SĂU ZENG TOCTONI - PERSONALITATE COMPLEXĂ SA AFIRMAT CU MULT SUCCES! N DOMENILE : FILÂNTROPIC SCRUTOR TiLoOzZOE MUZIUAN “MOARE LA OT. 1303 LA SI ESTE. INMORMANTAT ÎN CRIPTA VIN FOENI A DETINUT SI ADMINISTRAT DOMENIA LE CRPNNAS DULCI

ON HATEGAN , „FAMILIA MOCIONI. A SPRIJÎNIT CU MARI ACEASTA DORINȚA DE ÎNVĂTATURĂ A TINERILOR, CRIAÎNALI DIN BANAT St NORDUL PU RESULUI . BURSELE AU ÎNCEPUT SĂ DUNTITE CU ÎNCEPERE Din ANUL L86t PRIV ÎNTERTIEDIUL Lut NÎNLEUTIU SARII ÎN COSRINSUL DOAR A UNUL DECENIU SUMA SLOBALĂ A DURSELOR DEPASESTE 2500D F, VAR NUMARUL PSURSELOR ATINGE CIFRA DE 243 “7 *& _ BOGDNI SEJER VON DESTIN ZBUCIUNAT" TOATĂ SEN ERATI NOASTRĂ DE COVIDICĂTORI Sin RAZA PRIMARA A REVASTERI , SE FACU PRIN BANI SAVIUEI vroclonui si PRIN SPIRITUL & IBEDU ST RonminESsc" | PAVEL DEULU „FOCUL RECE " „PENTRU I86£ NOM DISPUNE bea DE ADICA - ZETE Ali TORINUȚI AUR- DINTRE ACESTA 3 PATRU MU CONTRIBUTIA Lui ANDREI MOCONI, DOUA- MOCLONE , DODĂ mii ANTONIU SE DOUA Ali GIEORENE moon... Dă! A CONSENUAT N ÎNCENTIU DABES EDLOR n MONOSRAFIA LA CONFERINTA NAŢIONALA A DIN 18-13 NOIEMBRIE 1860 DE LA TIMIȘOARA Lb SOL[CITAREA LUI ANDREI oii, REFERITOR. LA AUTONOMIA BANATOUI COMSARUL Î MPARATESC SENERALUL ALEXANDRU MENSDORFE POUILLY A REPLICAT SINA n BANATUL N-ARE OAMENI INTELECTUALI ÎN CÂT SĂ SE SÎNGUR DREPT ORTARE Ch „PRONUNU A No este în CONDIȚIUNILE Bf A sE SUTA COVSTITUI Si ADMINISTRA DE SjNE” ACEASTA A SCÂNTEIA CARE A DECLANSAT DORINTA FAMILIEI PENTRU VOR MAREA NOL CLASE DE ÎNTELECTUALI ROMANI

NASILE ROSIE „SEVER. BOC, VPN ZBUCIUMAT * ÎN TÂTCA COATTA CLU VEDERE SPRE PARCUL UWE CRIVATUL SE JOACA SISURATEC CU RAZELE SOARELYI CE NIPDEAZA CELE DOUA SUSTURI Ale Lu| NTCHENTE SABES St ALEXANDRJ wvocdoyi ! NAN „TIMISOARA VICA ISTORIE A ORASULUI! DUstoL Lui ALEXANDRU STĂ a PARCUL SEVER BOC. O TARĂ FĂRĂ STATUI ESTE O TAGA FARA CUTARA _TĂMISOARA - WONOSRAFIE A „ PÂNĂ LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Afei DUTERU ri ADMIRATE ÎN BRONZ ALE LUI ALEXANDRU MOCIONI (RE d. MEPREA) |. G. Duca Si NÎMCENTU ARES ( EMSTENT SI AZI DE SCULPTORUL A bop)! ICOLAE ILIESIU E Istorii RE TIM SORRA MON OGRAFI ear ÎN , BUSTUL LUI ALEXRNNRU ZIUA RE Ik sEPTEMBRIE 96 E Rr IN PARCUL SUD ER RIVER _ — LUAT CARTE MAL MULTE pi a n A PREZENTAT DE A Ls RESELE A FOST RE ANTOBIE tu IAR DÎN PARTEA SVVERNULUI IA PARTE MINISTRUL RU: UZPAD ATU . A pu ad kB STUNAT DREPTUL LA 4) Gt RIPUIE LA Bani BN SIBIU, FES DE MULTE ORI DEPUTAT [N PARIA MEDTUC ELA PESTA. DINTRE MARII MEGENATI Mn NELMILIL -NOSTRY