Denumirea proiectului Amplasament Titularul Investitiei Beneficiarul investitiei Proiectant general Numar proiect Data Faza de proiectare REABILITARE TERMICA IMOBIL str. Ana Ipătescu , nr. 29, Bl, T22 Municipiul Timisoara, str. Ana Ipătescu , nr. 29 Primaria Municipiului Timisoara, B-dul C.D, Loga, Nr.1 Asociatia de proprietari din str. Ana Ipătescu , nr. 29, Bl, TA S.C.PROIECT C&A S.RL. Timisoara, str, Lotusului, nr. 23 Îng. PALADE Cristian 100/35-IPA 29 MAI 2013 PT+CS Volum piese scrise ( P.T, + EXPERTIZA TEHNICA + CAIETE DE SARCINI )
COLECTIV DE ELABORARE SEF PROIECT PROIECTANT DBSENAT EXPERT TEHNIC 5 AUDITOR E ZE SI i
An 1“. BORDEROU Pie Foaie de titlu Foaie de capat Lista si semnaturile proiectantilor Borderou Certificat de Urbanism Extras de Carte Funciara Actul administrativ al autoritatii competsnte pentru protectia rasdiului Dovada OAR Memoriu tehnic Program de control al calitatii lucrarilor proiectate si in curs de execulie Referat de verificare carinta A — Rezistenta si stabilitate Referat de verificare cerinta C Siguranță la foc ste Piase de Plan de incadrare in zona Plan de situatie Plan subsol Plan parter cxistent/propus Plan etaj curent existent/propus Plan invelitoare existent/propus Fatada principala existenta/propusa Fatada principala existenta/propusa Fatada lateral dreapta existenta/propusa Fatada lateral stanga existenta/propusa Tablou tamplarie Detalii de executie Intocmii ing. PALADE CRISTIAN |
MEMORIU TEHMIC DATE GENERALE SI DE RECUNOASTERE A LUCRARII Denumirea proiectului Reabilitare termica imobil str, Ana Ipătescu, nr, 29, Bl, T22 Amplasament Timisoara, str. Ana Ipătescu , nr. 29 Titularul Investitiei Primaria Municipiului Timisoara, Beneficiarul investitiei Asociatia de proprietari din str, Ana Ipătescu , nr. 29, Bl, T22 Proiectant general S.C.PROIECT C&A SRL, Paza PT+CS 2. DESCRIERE GENERALA Amplasarment Imobilul se afla într-un cartier foarte mare de locuinte al orasului -cartierul Sagului. Imobilul se atla la intersectia B-dul Sagului cu B-dul Ana Ipatescu intr-o zona de maxima vizibilitate. Descrierea imobilului Imobilul are un regim de inaltime S+P+10, are forma în plan simetrica, este un tronson independent si are o singura scara, Este compus din 44 apartamente din care: 34 apartarnente cu 2 camere, 10 apartamente cu 3 camere, Condiţii de clima si reziraul | muviometric Factorii climatici determina existenta unui climat temperat continental moderat, cu influente mediteraneene si oceanice, specific zonelor de campie din Campia Banatului. Conditiile climatice din zona pot fi sistematizate prin urmatorii parametrii: ” Temperatura aerului; - media lunara minima; -(1+2)'C in iamuarie; - media lunara maxima: +(21+23) "C in iulie; - temperatura minima absoluta: -35,3"C in lan, 1963 - temperatura maxima absoluta: +41,0'C in aug. 1932 Precipitatii; - media anuala: 380+590 mm. - media lunara maxima: 80+88 mm În iunie - cantitatea maxima in 24100 mm Vantul; - directii predominante: nord - sud Geologia
Adancimea maxima de inghet: 0,70 m, conform STAS 6054-77. Terenul de fundare este constituit dintr-o succesiune de argile si nisipuri sub forma unor lentile de argila in straturi de nisip cu nivel ridicat al apei subterane. Seismicitatea În conformitate cu Codul P100-1/2006, perioada de colt este T,= 0,70 sec. Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura By = 3, iar acceleratia orizontala a terenului pantru proiectare a,=0,16 g. Categoria de importanta si clasa de importanta Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA NORMALA (conform HGR nr. 766/1997) CLASA ÎI -constructii de tip curent (conform NP 100- 2006) Prezentarea proiectului ps specialitati Situatia existenta Arhiteciura Imobilul are functiunea de locuinte la etaje, parterul fiind comercial, Regimul de inaltime este S+P+I0, are forma in plan simetrica, este un tronson independent si are o singura scara, Este compus din 44 apartamente din care: 34 apartamente cu 2 camere, 10 apartamente cu 3 camere, acoperisul este de tip terasa necirculabila, iar invelitoarea este din membrana bituminoasa Peretii exteriori sunt realizati din diafragme din beton armat monolite Fatada principala este realizata cu placaj din caramida aparenta pe fasii verticale de latime mare . Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada prezinta desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse Fatada posterioara este realizata cu placaj din caramida aparenta pe fasii verticale de latime mare . Pe fatada este o logie. Fatada este desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse vizibile. Fatada laterala stanga este realizata cu tencuiala de tip strop, Pe fatada sunt 2 logii, Fatada prezinta desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse Fatada laterala dreapta este realizata cu tencuiala de tip strop, Pe fatada sunt 2 logii, Fatada prezinta desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse Finisajele interioare: la casa scarii peretii sunt tencuiti si gletuiti si zugraviti cu zugraveli pe baza de var, pardoseala in casa scarii este de tip mozaic, Pardoseaua subsolului este de tip beton sclivisit, peretii subsolului sunt nefinisati. Peretii care delimiteaza ghena de gunoi de casa scarii sau apartamente nu sunt prevazuti cu termoizolatie, un
Tamplaria exterioara a ferestrelor a fost initial din lemn cu geam din doua foi de sticla simpla, Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. Usa principala de acces in cladire este din tamplarie PVC cu sticla termoizolanta. Usa secundara de acces in cladire este din tamplarie metalica, Imobilul are 44 logii, Structura Cladirea are structura de rezistenta din pereti structurali din beton armat monolit Dispunerea peretilor este in sistem fagure avand travei de 4.8, 2.7, 3 m si deschideri de 3.8, 3.6 m Terenul de fundare este constituit dintr-o succesiune de argile si nisipuri sub forma unor lentile de argila in straturi de nisip cu nivel ridicat al apei subterane, Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cra grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit Peretii exteriori sunt diafragme din beton armat monolite realizate in cofraje glisante, peretii '/ interiori sunt diafragrae monolite de 16 cm grosime realizate in cofraje glisante, Planseele sunt din beton armat monolit avand 12 cm grosime, scarile sunt cu o rampa din beton armat monolit, iar acoperisul este de tip terasa necirculabila. Viilirati Cladirea are urmatoarele utilitati : telefonie alimentare cu energie electrica de joasa tensiune alimentare cu apa rece din reteaua orasului alimentare cu gaz natural din reteaua orasului alimentare cu agent termic de la punctul termic alimentare cu apa calda menajera de la punctul termic Proiectul nu propune modificarea modului de asigurare a utilitatilor Instalatii Starea instalatiei de incalzire este buna. Conductele de incalzire si apa calda din subsol au ' izolatia intr-o stare tehnica buna , Exista robineti de izolare coloane, Majoritatea caloriferelor din imobil sunt vechi. Reparatii la instalatii facute in ultimii 10 ani: SCHIMBAT COLOANE INCALZIRE SCHIMBAT COLOANE APA CALDA SCHIMBAT COLOANE APA RECE SCHIMBAT COLOANE GAZ Evaluarea cladirii Aspecte genetale din punct de vedera al structurii: Datorita ritmului ridicat de realizare a blocurilor de locuit, in multe cazuri din cauza conditiilor dificile de executie (noaptea, timp friguros, manopera putin calificata) s-au produs si derapaje de la calitatea constructiei, Deficientele cele mai frecvente an fost: O Abateri mari pe verticala datorate procesului de glisare [] Betoane cu segregari
O Rosturi de turnare accidentale datorate aprovizionarii, netratale corespunzator O Zone cu betoane de calitate mai slaba cauzate de deficiente de aprovizionare O Zona cu sectiuni reduse datorate deviatiilor izolatiei din coftraj Dintre aspectele pozitive tinand cont de perioada proieciarii privind alcatuirea structurii trebuie sa mentionam urmatoarele: -forma regulata in plan a cladirii -existenta unei infrastructuri care s-a dovedit capabila sa transfere la teren eforturile aduse de asigurarea unei rigiditati constante, fara schimari bruste de la un nivel la altul; Aspecte generale legate de termoizolatii La peretii exteriori, trmoizolatia este din BCA de 10-12 cm si tehnologia de executie era montarea acesteia in coftaj inainte de turnarea betonului, Din cauza dificultatilor de executie si din neglijenta, de foarte multe ori aceasta nu mai era montata. Termoizolatia este discontinua, puntile termice sunt o caracteristica a acestui sistem Starea tehnica A terasei este fara degradari vizibile si fara infiltratii. Termoizolatia a fost realizata din zgura expandata Planseul peste subsol nu este prevazut cu termoizolatie. Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. Din totalul de 44 logii/balcoane ale imobilului 32 sunt inchise cu tamplarie cu geam termopan si 12 sunt deschise sau inchise cu tamplarie metalica fara geam termoizolant 3. DESCRIEREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PROIECT inciviile care au stat la baza aleperii solutiei Termoizolarea peretilor exteriori se face pe exterior cu polistiren expandat ienifuat de 10 cm grosime. La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri din conditii de ovitarea propagarii focului de la un nivel la altul, in dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 cm aplicata similar cu termosistermul La cladirile care au locuinte si la parter se va realiza o termoizolare a soclului cu 8 cm din polistiren extrudat, iar aceasta va fi armat cu plasa dubla din fibra de sticla Toate ferestrele care nu au geam termoizolant vor fi schimbate cu ferestre din PVC cu profil pentacameral si geam termoizolant eu exceptia acelora care sunt spre logii sau balcoane Toate logiile sau balcoanele care sunt deschise sau care sunt inchise cu tamplarie fara geam termoizolant YOR FI INCHISE CU TAMPLARIE PVC CU GEAM TERMOIZOLANT Alegerea acestei variante are la baza urmatoarele considerente:
Din punci de vedere economic aceasta varianta este mai avantajoasa de cele mai multe ori pentru ca ea substituie alte operatii precum:-1) termoizolarea placii balconului/logiei pe ambele parti- astfel pentru balconul deschis sau inchis necorespunzator implica desfacerea straturilor de finisaj si beton de panta pana la placa balconului si dispunerea unei termoizolatii din polistiren extrudast de S cm si refocerea tuturor straturilor- pentru balconul de sub- termoizolarea cu polistiren extrudat de 5 cm de la interior si refacerea finisajelor 2)termoizolarea identica pentru placa de deasupra , 3) schimbarea tamplariei dupa caz, 4)termoizolarea peretelui 5) repararea sau chiar refacerea parapetului cand acesta este metalic 6) termoizolarea parapetului Din punct de vedere al disconfortului creat varianta propusa nu il afecteaza decat pe locatarul care nu a facut modernizarea tamplariei nu si pe cei deasupra si de sub acel apartament care ar putea fi deja modernizate, Din punct de vedere al timpului inchiderea balcoanelor/logiilor deschise este o operatie mai rapida si care nu presupune operatiuni consumatoare de manopera atat de mare deoarece in cazul balcoanelor deschise implica desfacerea parapetilor si inlocuirea acestoia cu tamplarie pana la partea superioara avand la partea inferioara o zona opaca din panouri albe! termoizolante Termoizolarea planseului peste subsol se face cu polistiren de 5 em grosime. Stratul termoizolant se aplica pe intradosul planseului peste subsol, Acesta se prelungeste pe verticala pe grinzi si pereti pe 30 cm. Termoizolarea ultimului planseu: E)daca a fost realizata mansarda atunci deasupra ultimului planseu fiind spatiu incalzit nu se pune problema termoizolarii, 2) daca acoperisul este tip sarpanta realizarea termoizolarii se face cu menţinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecţie, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat de 12 cm protejat cu o sapa din beton armat de 4 cm. 3) daca acoperisul este terasa se realizeaza un sistem termohidroizolant in una din urmatoarele variante: A) pastrarea tuturor straturilor existente atunci cand strarea hidroizolaiei existente e buna si nu exista acumulari de apa în termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 cra din polistiren expandat si a hidroizolatiei,B) indepartarea hidroizolatiei existente daca aceasta este degradata dar nu sunt acumulari de apa in termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei, C) indepartarea hidroizolatiei si a termoizolatiei existente in cazul în care termoizolatia are acumulari de apa inseranate si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei noi, Toate straturile vor fi conform detaliilor si caietelor de sarcini Pentru reabilitarea instalatiilor se au in vedere urmatoarele lucrari:- montarea robinetilor cu cap termostatat la toate calorifersle din apartamentele la care exista acordul proprietarului pentru acest tip de lucrare, izolarea conductelor din subsol daca starea izolatiei este legradata sau lipseste.
Un Din punct de vedere economic aceasta varianta este mai avantajoasa de cele mai multe ori pentru ca ea substituie alte operatii precum:-1) termoizolarea placii balconului/logiei pe ambele parti- astfel pentru balconul deschis sau inchis necorespunzator implica desfacerea straturilor de finisaj si beton de panta pana la placa balconului si dispunerea unei termoizolatii din polistiren extrudast de 5 cm si refacerea tuturor straturilor pentru balconul de sub- termoizolarea cu polistiren extrudat de 3 cm de la interior si refacerea finisajelor 2)termoizolarea identica pentru placa de deasupra , 3) schimbarea tamplariei dupa caz, 4)termoizolarea peretelui 5) repararea sau chiar refacerea parapetului cand acesta este metalic 6) termoizolarea parapetului Din punct de vedere al disconfortului creat varianta propusa nu il afecteaza decat pe locatarul care nu a facut modernizarea tamplariei nu si pe cei deasupra si de sub acel apartament care ar putea fi deja modernizate. Din punct de vedere al timpului inchiderea balcoanelor/logiilor deschise este o operatie mai rapida si care nu presupune operatiuni consumatoare de manopera atat de mare deoarece in cazul balcoanelor deschise implica desfacerea parapetilor si inlocuirea acestora cu tamplarie pana la partea superioara avand la partea inferioara o zona opaca din panouri albe “ termoizolante Termoizolarea planseului peste subsol se face cu polistiren de 5 cm grosime. Stratul termoizolant se aplica pe intradosul planseului peste subsol, Acesta se prelungeste pe verticala pe grinzi si pereti pe 30 cm. Termoizolarea ultimului planseu: 1)daca a fost realizata mansarda atunci deasupra ultimului planseu fiind spatiu incalzit nu se pune problema termoizolarii, 2) daca acoperisul este tip sarpanta realizarea termoizolarii se face cu menținerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecție, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat de 12 cm protejat cu o sapa din beton armat de 4 am. 3) daca acoperisul este terasa se realizeaza un sistem termohidroizolant in una din urmatoarele variante: A) pastrarea tuturor straturilor existente atunci cand strarea hidroizolaiei existente e buna si nu exista acumulari de apa in termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei,B) indepartarea hidroizolatiei existente daca aceasta este degradata dar nu sunt acumulari de apa in termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatii de 12 cm din polistiren * expandat si a hidroizolatiei, C) indepartarea hidroizolatiei si a termoizolatiei existente in cazul in care termoizolatia are acumulari de apa insemnate si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizalatiei noi. Toate straturile vor fi conform detaliilor si caietelor de sarcini Pentru reabilitarea instalatiilor se au în vedere urmatoarele lucrari:- montarea robinetilor cu cap termostatat la toate caloriferele din apartamentele la care exista acordul proprietarului pentru acest tip de lucrare, izolarea conductelor din subsol daca starea izolatiei este degradata sau lipseste,
O Rosturi de turnare accidentale datorate aprovizionarii, netratate corespunzator Zone cu betoane de calitate mai slaba cauzate de deficiente de aprovizionare O Zona cu sectiuni reduse datorate deviatiilor izolatiei din coftaj Dintre aspectele pozitive tinand cont de perioada proiectarii privind alcatuirea structurii trebuie sa mentionam urmatoarele: -forma regulata în plan a cladirii -existenta unei infrastructuri care s-a dovedit capabila sa transfere la teren eforturile aduse de -asigurarea unei rigiditati constante, fara schimari bruste de la un nivel la altul; Aspecte generale legate de termoizolatii La peretii exteriori, trmoizolatia este din BCA de 10-12 cm si tehnologia de executie era montarea acesteia in cofraj inainte de turnarea betonului. Din cauza dificultatilor de executie si din neglijenta, de foarte multe ori aceasta nu mai era montata. Termoizolatia este discontinua, puntile termice sunt o caracteristica a acestui sistem Starea tehnica a terasei este fara degradari vizibile si fara infiltratii, Termoizolatia a fost realizata din zgura expandata Planseul peste subsol nu este prevazut cu termoizolatie, Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. Din totalul de 44 logii/balcoane ale imobilului 32 sunt inchise cu tamplarie cu geam termopan si 12 sunt deschise sau inchise cu tamplarie metalica fara geam termoizolant 3. DESCRIEREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PROIECT 3.1 Principiile care au siat la baza alegerii solutiei Termoizolarea peretilor exteriori se face pe exterior cu polistiren expandat ignifuat de 10 cm grosime. La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri din conditii de evitarea propagarii focului de la un nivel la altul, in dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 cm aplicata similar cu termosistemul La cladirile care au locuinte si la parter se va realiza o termoizolare a soclului cu 8 cm din polistiren extrudat, iar aceasta va fi armat cu plasa dubla din fibra de sticla Toate ferestrele care nu au geam termoizolant vor fi schimbate cu ferestre din PVC cu profil pentacameral si geam termoizolant eu exceptia acelora care sunt spre logii sau balcoane Toate logiile sau balcoanele care suni deschise sau care sunt inchise cu tamplarie fara geam termoizolant YOR FI INCHISE CU TAMPLARIE PVC CU GEAM TERMOIZOLANT Alegerea acestei variante are la baza urmatoarele considerente:
8 La cladirile care au spatii comerciale la parter conform proiectului initial al cladirii parterul nu se termoizoleaza si prezentul Ghid permite tratarea diferita "Prin excepție, daca blocul a fost construit cu spatii comerciale la parter, iat proprietarii acestor spatii nu sunt de acord cu reabilitarea termica a acestora, se poate depune un proiect pentru reabilitarea blocului fara spatiile comerciale de la parter”, La acestea se va realiza termoizolarea obligatorie a intradosului balcoanelor de la primul nivel de locuinte respectiv zona aferenta de casa scarii si o portiune de 50 cm sub planseul de peste parterul comercial in zonele in care nu exista partile vitrate ale magazinelor, Nu se pune problema termoizolarii planseului peste parter. 9 La blocurile care au zone realizate cu caramida aparenta nu se va monta termosistemul decat dupa inlaturarea totala a caramizii aparente deoarece aceste zone prezinta un risc mare de desprindere in timp si astfel ar antrena si termosistemul ducand la pagube insemnate si posibile accidente 10 La blocurile care au panourile realizate cu amprentare de suprafata, termosistemul se va realiza in 2 etape, in prima se for aduce si acele zone În acelasi plan prin montarea unui polistiren de densitate mai mare si apoi se va aplica termosistemul de 10 cm asigurandu-se prinderea sigura între cele doua. 11 Finisajele propuse vor fi in culori deschise conform caietelor de sarcini si planselor de executie, pastrand pe cat posibil cromatica initiala a imobilului 3.2 DESCRIEREA LUCRARILOR PRECONIZATE Descrierea lucrarilor de baza (lucrari de interventie prevazute Ia art.4 lit, a)-d) din Ordonanta de Pentru reabilitare se propun urmatoarele lucrari: 1 termica a peretilor exteriori (exceptand peretii de la rosturi), inclusiv a parapeiilor de lo logii, baleoane si a atficului, cu fermosistem cu polistiren expandat ignifugat de fatada cu o grosime de 10 cin respectiv cu 8 em polistiren extrudat la soclu avand urmatoarele caracteristici tehnice minimale, al) polistiren expandat ignifugat (EPS)-pentru camp curent fatada opaca: Efortul de compresiune al plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) [min 80 kPal Rezistența la îracțiune perpendiculară pe feţe - TR min. 120 Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: EPS100 — EM 13163 — T2 - 12 - W2— 52 — P4 — BS 150 — CS (10) 100 - DS (N) 2 -DS (70,-)2- TR 120 -clasa de rezistenta la for conform SR-EN 13501-1+A1-2610 22) polistiren extrudat ignifngat (XPS)-8 cm pentru socla: Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: XPS-EN 13164-TI-DLT(1)5- CS10/Y)300-WL(TjW0.7-WD(VJ3-MUIS0-FT2Z clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13301-1+A1-2010 b) vată minerată bazeltică (MW)*: — a Rezistența la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de |min. 30 kPa 10% - CS(10/X) Rezistența la tracțiune perpendiculară pe foțe - TR min, 10 kPa
Codal de identificare conform SR-EN 13162:2009 est DS (T+) - CS (10/Y) 20 - TR 10 -— WS -clasa de rezistenta la foc Al, conform SR- EIN 135301-1+Al- 2016 *ytilizata pe fasti de 30 cm latime avand 10 cm grosime si aplicata la nivelul planseelor cladirilor avand inaltintea peste 20 de metri Operatii de pregatirea suprafetelor conform caietelor de sarciui: (1) Localizarea şi înlăturarea porțiunilor cu tencuială neaderentă și a zonelor cu beton segregat sau cu alte degradări; (2) Înlăturarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, muşchi, ste. şi a placărilor ceramice; (3) Rectificarea tencuielii şi a suprafeţelor de beton carbonatat, utilizându-se mortar compatibil, (4) Rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor învecinate; (5) Efectuarea străpungerilor necesare instalaţiilor (hote, coşuri centrale termice); (6) Încheierea lucrărilor de reparații sau de înlocuire a tâmplăriei exterioare (ferestre și uşi) precum și a izolației hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice, Operatii propriu-zise de aplicarea sistemului Se incep dupa terminarea înlocuirii tamplariilor conform proiectului si dupa ce este pregatit stratul suport conform LA Se traseaza orizontalitatea si se monteaza cu dibluri metalice profilul de saclu la cota din plansele de executie Se aplica placile in randuri paralele de jos in sus prin lipire cu adeziv conform prevederilor din caietul de sarcini Se fixeaza diblurile in "T" conform caietelor de sarcini Se aplica grundul de baza (masa de spaclu) si se inglobeaza plasa pentru armare respectand prevederile din caietele de sarcini Se aplica finisajul din vopsea decorativa cu specificatiile cromatice din plansele de executie si : respectand prevederile din caietele de sarcini Golurile ferestrelor se bordeaza cu polistiren extrudat de 3 cm grosime La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri din conditii de evitarea propagarii focului în dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 crn aplicata similar cu termosistemul Reguli generale: Se indeparteaza elementele decorative ale parapetilor balcoanelor (realizate din sticla decorativa sau elemente prefabricate), La balcoanele inchide cu tamplarie PVC se va proceda cu atentie deoarece in unele cazuri balustradele existente au fost folosite impropriu ca elemente de legatura si rigidizare ale parapetului nou creat. Obligatoriu va fi evaluata integritatea acestor parapeti inainte de aplicarea termosistemului, La balcoanele inchise cu Tamplarie PVC cu parapet din panel placa balconului va fi termoizolata pe grosimea ei si finisata ca si fatada in camp. Se va dispune un glaf din tabla cu picurator conform planselor de detalii. 10
* Toate muchiile orizontale iesite din fatada vor fi prevazute in sistemul termoizolant cu profil din PVC si aripioare de 10 cm din fibra de tip picurator, Acestea se vor monta odata cu masa de spaclu armata, Se considera incluse in sistemul termoizolant toate profilele necesare conform cu specificațiile producatorului chiar daca aceste profile nu apar explicit in listele de cantitati. Inlocuirea tamplariei din lemn si metal cu famplarie etansa cu rama din PVC, având minim S camere si geamuri duble, tratate low-e si inlocuirea usilor de acces in cladire cu usi din PVC cu geam termoizolant, , Tamplaria trebuie dotata cu dispozitive fante/grile peniru aerisirea controfata a spatiilor ocupate şi evitarea aparitiei condensului pe elementele de anvelopa Operațiunile de înlocuire tamplariei, se efectuează înainte de aplicarea termosisternului după operațiunile de rectificare a suprafeţei suport La montarea ferestrelor şi uşilor se vor respecta poziția, numărul şi distanțele între şuruburile de ancorare indicate de producător. Se va face conform tabloului de tamplarie din plansele de executie si a caietelor de sarcini După fixarea tâmplăriei în golul zidăriei și a glafului interior so va executa umplerea rostului dintre toc şi zidărie cu material termoizolant şi protecția acestuia pe fața de la interior şi de la exterior Glaful exterior al ferestrelor se va monta după aplicarea pe fațadă a termoizolației și a stratului de tencuială armată, inclusiv racordul acestora cu tocul tâmplăriei După fixarea glafului exterior, pe conturul acestuia se va aplica un chit pentru evitarea infiltrației apei din precipitații între perete şi izolația termică Montarea şi efectuarea probelor de funcționare a tâmplăriei constituie fază determinantă Principalale caracteristici ale tamplariei Comportarea la încovoiere din vânt clasa B2 ferestre: min. 10.000 cicluri Rezistența la deschidere-închidere repetată p- uşi:min, 100.000 cicluri _____ Etanşeitatea la apă __ min, clasa SA. Permeabilitatea la aer min, clasa 3 Numărul minim de schimburi de aer 0,5 schimburi /oră Izolarea la zgomot aerian min.25 dB Cerinţe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior: - Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; Armătură oțel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct; Glaf exterior, 11
3 Inchiderea Balcoanelor/logiilor -— Operatiunea este similara cu oca de schimbare a tamplariei si are scop imbunatatirea aspectului cladirii. Tamplaria este etansa cu rama din PVC, având minim 5 camere si geamuri duble, tratate low-e. Tamplaria trebuie dotata cu dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlata a spatiilor ocupate şi evitarea aparitiei condensului pe elementele de anvelopa. Operatiunea se face conform tabloului de tamplarie din plansele de executie si caietelor de sarcini, — Este interzisa cu desavarsire orice modificare a dimensiunilor golurilor existente, Inainte de inaintarea comenzii pentru realizrea tamplariei se vor verifica individual toate dimensiunile golurilor si se vor aduce la cunostinta proiectantului toate neconcordantele Legat de inchiderea logiilor/balcoanelor se impun urmatoarele precizari:- balcoanele prezinta o vulnerabilitate datorata pe de o parte unor compromisuri legate de solutia tehnica impusa de prefabricare : armaturile baleoanelor au fost ancorate de obicei doar in centura si pe de alta parte conditiilor de executie, a ritmului de lucru in care au fost realizate aceste cladiri si care a dus la abateri considerabile de pozitionare a armaturilor (acestea au fost calcate si astfel inaltimea utila a sectiunii s-a micsorat). Prin inchiderea balcoanetor/logiilor acestea devin spatiu interior totusi avand în vedere cele mentionate mai sus, se impune eviterea transformarii acestor balcoane in spatii de depozitare. De asemenea la balcoanele deja inchise cu tamplarie termopan parapetii existenti ai inainte de aplicarea termosistemului se face o inspectare riguroasa a prinderilor si in cazul in care se observa orice degradari se anunta proiectantul. Inainte de lansarea comenzii pentru tamplarie se va masura obligatoriu individual fiecare balcon la toate colturile atat pe verticala cat si pe orizontala de catre furnizorul taraplariei. Daca la acelasi balcon se constata diferente mai mari de 1.2 cm (sau max 1% din lungiraea consolei) intre distanta masurata pe verticala langa perete si cea masurata pe verticala la capatul consolei se anunta isc, deoarece acest lucru ar putea proveni dintr-o deformare(sageata) exagerata si se impun investigatii suplimentare, 4 Reabilitare fermica planseu peste subsol - Stratul termoizolant se aplica pe intradosul planseului peste subsol, Acesta se prelungeste pe verticala pe grinzi si pereti pe 30 om. Termosistemul compact se realizeaza din polistiren expandat de 5 cm lipit cu adeziv si fixat mecanic cu dibluri care se protejeaza cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă, 12
Codul de identificare pentru polistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EP5100 — EN 13163 -T2-1I2-W2- 52 - P4 — BS 150 — CS (10) 100 - DS (N) 2 -DS (70, > 2- TR 120 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Finisajul va fi realizat sub forma umor zugraveli lavabile Ss Reabilitare termica planseu terasa La acoperişurile terasa reabilitarea termolzolației se execută într-o structură complexă termohidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolații şi termoizolații, Hidroizolatia existenta se utilizeaza ca bariera de vapori a sistemului termohidroizolant nou. Peste aceasta se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren expandat de 12 cm. Peste acesta se aplica o membrana biturnoasa substrat auto hidroizolatia din membrana hidroizol Operatiunile se realizeaza conform c: vigoare, adeziva de 2 mm grosime si deasupra anta autoprotejata cu granule minerale (45 kg/mp). aietelor de sarcini si a tuturor egiementările tehnice în Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EP8130 — EN 13163 — T2-L2-W2-S2-P4-BS 200- CS (10) 150-DS (N) 2-DLT (2) 5- WL (2-WD(W) 5 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+41-2010 de executie ca structura ă sirat de protecție) de minim 6 mm sudate ten in totala aderenta conf prevederilor din Hidroizolatia se va realiza conform solutiei din proiectul cu membrane dublu armate având grosimea utilă (fări cu flacăra de membrana autoadeziva lipita pe polisti GP114-2006, NP040-2002 si din caietele de sarcini CARACTERISTICI POLISTIREN Bfortul de compresiune a plăcilor lao deformație de 10% CSAT min. 120 | Rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe -TR& m 130 CARACTERISTICI MEMBRANE BITUMIN OASE PENTRU HIDROIZOLATIE Forța de rupere la tracţiune longitudinal IRI > 450 N/Scm 7 N m transversal e > 400 N/5cm __ Stabilitatea la cald _ min. 1200€ II a __Flexibilitatea la rece - 120C " e Rezistența la perforare stalică _ m 215 kg Lucrarile constau în montarea de robineti cu cap termostatat ] a radiatoarele din apartamentele poprietarilor care si-au dat acordul pentru acest tip de lucrare 13
7 Lucrarile constau in repararea betonului de monolitizare dintre panouri, a fisurilor din acestea indepartarea acolo unde este cazul a decoratiunilor de la balcoane si logii alcatuite din armociment, sticla armata sau grilaj metalic precum si repararea trotuarelor din jurul cladirii la terminarea lucrarilor 3.3 Concluziile Expertizei Tehnice si Auditului Energetic A EXPERTIZA TEHNICA Conform Expertizei Tehnice NR 62/2013 efectuata de Expert Tehnic : Dr. ing. MARINOV L. VICTOR-RADU, certificat nr. 151 au rezultat urmatoarele: 1 Reabilitarea termica nu modifica gradul de asigurare al constructiei. Constructia are rezerve sa preia incarcarile suplimentare aduse de reabilitarea termica, 2 Reabilitarea termica se poate realiza fara a fi necesare interventii de consolidare a structurii existente 3 Schimbarea tamplariilor se va face fara modificarea dimensiunilor golurilor Legat de inchiderea logiilor/balcoanelor se impun urmatoarele precizari:- balcoanele prezinta o vulnerabilitate datorata pe de o parte unor compromisuri legate de solutia tehnica impusa de " prefabricare : armaturile balcoanelor au fost ancorate de obicei doar in centura si pe de alta parte conditiilor de executie, a ritmului de lucru in care au fosi realizate aceste cladiri si care a dus la abateri considerabile de pozitionare a armaturilor (acestea au fost calcate si astfel inaltimea utila a sectiunii s-a micsorat). Prin inchiderea balcoanelor/logiilor acestea devin spatiu interior totusi avand in vedere cele mentionate mai sus, se impune eviterea transformarii acestor balcoane in spatii de depozitare, De asemenea la balcoanele deja inchise cu tamplarie termopan parapetii existenti ai inainte de aplicarea termosistemului se face o inspectare riguroasa a prinderilor si in cazul in care se observa orice degradari se anunta proiectantul. Inainte de lansarea comenzii pentru tamplarie se va masura obligatoriu individual fiecare balcon la toate colturile atat pe verticala cat si pe orizontala de catre furnizorul tamplariei, Daca la acelasi balcon se constata diferente mai mari de 1.2 cm (sau max 1% din lungimea consolei) intre distanta masurata pe verticala langa perete si cea masurata pe verticala la capatul consolei se anunta isc, deoarece acest lucru ar putea proveni dintr-o deformare(sageata) exaperata si se impun investigatii suplimentare. 14
5 Lucrarile de termoizolare a peretilor vor incepe dupa curatirea prealabila a suprafetelor si indepartarea placarilor, Daca in decursul acestui proces sa descopera fisuri sau crapaturi ale elementelor portante se anunta de indata proiectantul si expertul 6 Desfacerea straturilor existente de hidroizol acestea se vor inlocui, se va face mecanizat cu sc a nu afecta structura de rezistenta atie, termoizolatie si beton de panta, daca ule usoare care nu produc vibratii mari pentru 8 AUDITUL ENERGETIC Conform Auditului energetic NR 30 din octombrie 2012 efectuata de Auditor Energetic, gr], c+i: ing, OLARU VASILE, certificat nr. 01040 au rezultat urmatoarele: Solutia 1 (SI) - Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori peste valoarea de 2,5 m2k/Y7 prevazuta de norma metodologica de aplicare A 0G 18/2009, prin izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protectia acestuia si aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea fermosistemului se va deosebita acoperirii puntilor termice existente. Solutia 2 (52) -Inlocuirea taraplariei existente din lemn cu tamplarie tama din PVC, având minim 5 camere si geamuri duble, tratate low-e si eventual cu strat de Argon. Pentru asigurarea calitatii aerului interior si evitarea cresterii umiditatii interioare tamplaria va îl prevazuta cu fante higroreglabile acorda o atentie termoizolanta etansa cu Solutia 3 (83) - Sporirea rezistentei termice a terasei peste valoarea minima de 3,5 m2K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a 0G 18/2009, prin îndepartarea straturilor exterioare pana la plat 1SEU si montarea unui nou strat termoizolant din 12 cm polistiren expandat si realizarea unei hidroizolatii din membrane bituminoase Solutia 4 (84) - Sporirea rezistentei termice a placii peste subsol peste valoarea minima de 1,25 m2K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009 si completata de 0G63/2012, prin fixarea, lipirea sau prinderea cu d lispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat din placi din polistiren expandat de 5 om grosime sau vata minerala Certificatul de performanta energetica atribuie -cladirii de referinta clasificarea energetica "5" si un indice de emisii echivalent CO? anual de 38.71 kg/mp, -nota energetica a cladirii reale tinand cont de penalizari este 87,65, Cladirea se incadreaza în clasa de eficienta energetica C conform metodologiei din MCQOONPINL Concluziile auditului enrgetic: Pachetul (P1) alcatuit din S1-H82+33+34 anuala de 174141 kYWkh/an, in tome eehivale ului pentru incalzire cu 56,6%. 34 SOLUTIA PROPUSA PRIN PROIECT ADUCE COME UMUL DE ENERGIE PENTRU INCALZIRE LA 56.65 KW/mp, n < 100 KWmp.an de energie poatru incalzire d o Reducerea anuala a emisiilor de gaze cu efect dle Id Durala precomicata d LEE A lucrarilor 15
56 zile a terminarii % ani a incrarilor de intervs ati de la rec Durata de realizare Durata perioadei de a lucrar GRAFICUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR PRECONIZATE Reabilitare termica planseili, , pm terasa Valoarea investitiei conform devizului general VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI INCLUSIV TVA (1 euro = 4,45 lei) Cap.1 — Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 0,00lei Cap.2 -- Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0,00 lei Cap.3 — Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 20.292,65 lei Cap.4 — Cheltuieli pentru investitia de baza 558.845,68 lei Cap.5 — Alte cheltuieli 21.221,67 lei Informare si publicitate 1.860,00 lei TOTAL 608.220,00 lei Din care CM 572.817.00 lei 3,6 SURSELE D Uniunea Europeana prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor — poti urbani de creştere Domeniul major de 60% intervenție 1.2 — Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor de locuit |Asociia de Locatari 20% 4, CONDITII PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR Toate materialele puse in opera vor avea cerintele minime de calitate certificate conform normelor legale. SISTEMUL TERMOIZOLANT (POLISTIREN, ADEZIV, PLASA, DIBLURI) YA AVEA SS UL "1 DE ATESTARE A CONFORMITATII MATERIALELOR CONFORM ORDI ULUI 1558/2004 ST A HGR 622/2005. 16
3. SANATATEA OAMENILOR Si PROTECTIA MEDIULUI Lucrarile proiectate prevad reabilitarea termica a cladirii si implicit reducerea emisiilor cu efect de sera, Din lucrările proiectate nu se produc surse de poluare a aerului. Lucrările se vor realiza respectând prevederile Ordinului Administraţiei Publice nr. 1352010 . La terminarea lucrarilor preconizate, constructorul are obligatia de a aduce aria afectata de schele si organizarea de santier in starea initiala. 5. ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII Cerințe de securitate şi sănătate aplicabile pe șantier Pe şantier vor fi aplicabile cerințele de securitate şi sănătate în muncă aprobate prin următoarele reglementări: s« HG nr.300/2005 — cerințe minime de securitate pentru șantierele temporare şi mobile; o HG nr.355/2007 — supravegherea medicală a sănătății lucrătorilor, modificată; o. HG nr.493/2006 — cerințe minime de securitate referitoare la protecția lucrătorilor expuşi la zgomot; + HG nr.971/2006 — cerințe minime privind semnalizarea de securitate; s HGnr.1048/2006 — cerințe minime privind echipamentul individuaț fas a N o HG nr.101/2006 — cerințe de securitate la manipularea anala fete? 5 a 4 XI j fie pună 8 « HG nr.1091/2006 — cerințe minime de securitate pentru locul de + HG nr.1146/2006 —cerințe minime de securitate la utilizarea echi > HG ur,1218/2006 — cerințe minime de securitate la utilizarea agențih » HG nr.1876/2005 De asemenea pe şantier se vor asigura cerințele de securitate şi sănătate în muncă fez Legea nr.319/2006 a securității și sănătății în muncă modificată şi a normel acesteia aprobate prin HG nr.1425/2006 modificate. 7. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI a TI Vin = N In timpul execuţiei lucrărilor se vor folosi utilajoA N protest + + + ford + FR 4 locatarilor şi a muncitorilor. Se vor respecta orarf apte linisteraiin acea perioa “DNA folosirea sculelor care produc zgomote intense, TIP i 8. VERIFICAREA PROIECTULUI intocmit, Cristian PALADE?
VI e | ini e Sala Irind PR VIE ACI Dr ŢI str Silistra BL 473 gril TIMIS Tel 0729 O 13 00, 0743 25 54 32, Fax 0356 44 7640 > CAIETE DE SARCINI REABILITARE TERMICĂ CUPRINS APLICARE TERMOSISTEM TERMOIZOLARE PLANSEU PESTE SUBSOL MONTARE TAMPLARIE PVC LA FERESTRE SI BALCOANE/LOGII REABILITARE TERASĂ REABILITARE PLANȘEU POD 2 see
Caietele de sarcini au caracter general si pentru fiecare imobil se vor aplica doar capitolele care au legătura cu operațiile de reabilitare specificate în proiectul tehnic e APLICARE TERMOSISTEM Termosistemul compact este alcătuit din următoarele straturi indicate în ordinea tehnologică, de la componenta rezistentă (constituită de pereții din beton, zidărie de B.C.A. sauproduse ceramice) spre exterior: a) adezivul specific pentru lipirea izolației termice pe suport (partea opacă a pereţilor); b) plăcile termoizolante (componenta termoizolantă); c) mijloace de fixare mecanică (ancore, dibluri expandabile, profile); d) unul sau două straturi de protecție (grund sau masă de şpaclu din mortar adeziv) din care cel puțin unul conține o armătură (țesătură din fire de sticlă, plasă metalică, efe.); e) materialul de finisare specific sistemului (tencuială decorativă, placaj ceramic, ete.). SE VA FOLOSI OBLIGATORIU UN SISTEM COMPLET FURNIZAT DE UN PRODUCAT i SE VOR RESPECTA PREVEDERILE DIN ACEST CAIET IMPREUNĂ CU SPECIFICAȚIILE PRODUCĂTORULUI. PROFILELE SE CONSIDERA IMPLICIT INCLUSE IN SISTEMUL TERMOIZOLANT CHIAR DACA ELE NU APAR EXPLICIT IN LISTELE DE CANTITĂȚI!!! Fxecutantul va respecta indicațiile din documentația tehnică (proiect tehnic şi detalii de execuție) precum şi ale producătorului referitoare la: (1) temperaturile minime şi maxime de lucru; (este interzisă aplicarea la temperaturi sub +50C asuportului, materialelor şi temperatura în aer, iar la tencuiala silicatică sub +8 oC) (2) măsurile de protecție a lucrărilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întrerupere datorate condițiilor atmosferice nefavorabile (ploaie, ceaţă, vânt, etc.); (3) plasa de protecție împotriva acțiunii directe a razelor solare; (4) depozitarea şi prepararea produselor componente ale termosistemului; (5) distanța de montare a schelei față de pereţi şi lungimea ancorelor (corelată cu grosimea termoizolației), (6) operațiunea de aplicare a alcătuirii termoizolante se efectuează după: a) încheierea şi verificarea montajului elementelor vitrate; b) pregătirea suprafețelor suport şi efectuarea probei de lipire pentru a stabili dacă suportul este uscat; c) protejarea cu folii a suprafețelor de sticlă, lemn, PVC sau aluminiu; d) încheierea fixării tuturor elementelor care penetrează ansamblul (suporturi, conducte); e) asigurarea măsurilor de protecţie a aticelor, coronamnentelor zidurilor sau ale altor suprafețe orizontale astfel încât să fie împiedicată infiltrarea apei între termoizolație şi suport: f) încheierea lucrărilor de eliminare a umidității ascensionale și a depunerilor de săruri din zona soclului, DEFINITII Sistemul termoizolant ETICS se compune din Profilul de soclu, din aluminiu (oțel inoxidabil), se monteazd la baza sistemului prin prindere mecanică cu dibluri, in poziție orizontală, având rol de susținere. Este prevăzut cu lăcrimar pentru scurgerea apei de ploaie asigurându-se astfel evitarea infiltrării apei în zona soclului. Profilul de este un profil PVC, cu margini din fibră de stică fiind utilizat ia armarea suplimentară a muchiilor . Conferă o rezistență suplimentarăd la solicitări mecanic, previne apariția fisurilor la colturile construcției şi asigură rectiliniaritatea muchiilor. Profilul de balcon cu picurător este un profil PVC cu o latura mai lunga cu rol de picurător, cu margini din fibră de sticlă utilizat la armarea muchiilor superioare ale ferestrelor și a celor inferioare ale teraselor sau balcoamelor (colţuri şi muchii ale golurilor şi intrândurilor) Conferă o rezistență 2
suplimentară la solicitări mecanice și previne prelingerea apelor pe intradosuri, astfel evitandu- se exfolierea tencuielii suport şi înghețarea apei pe perioada iernii pe fațade Adeziv pentru lipire polistiren este un adeziv care se utilizează pentru lipirea polisiirenului permeabil la vaporii de apă și impermeabil la apă Mortar (adeziv) pentru spăcluire este un mortar mineral cu conținut de nisip cuarţos si răşini utilizat la armarea și finisarea polistirenului, De interzice utilizarea adezivului pentru lipire si ia spăcluire deoarece acest mortar nu confera o rezistență mecanică acceptabilă precum si datorită faptului că acesi adeziv nu asigură o rezistență in timp la factorii de mediu (radiatii UV, smog, variaţii de femperatură) Plăci termoizolante pentru fațadă din polistiren expandat ignifugat avand clasa de rezistență la foc B-s2,d0 si rezistență mecanică efortul de compresiune al plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) min. 80 kPa, Rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe - TR -min. 120 kPa Dibluri sunt elemene de fixare suplimentară a termosistemului care se dispun obligatoriu. Ele sunt din material plastic si lungimea tijei se stabilește în funcţie de grosimea polistirenului si a stratului suporti. De regula ele se ancorează 43 mm În perete. Pentru fiecare placă se va folosi minim un diblu metalic pentru ancorare Caracteristici materiale al) polistiren expandat ignifugat (EPS)-pentra camp curent fatada opaca: Eforiul de compresiune al plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) min. 80 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe feţe - TR | min. 120 e |_KPa Codul de identificare conform 13163:2009 este: EPSI00 — EM 13163 —- 12-12 — 52. P4—BS 150 — CS (10) 100- D5 (N) 2-DS (70,-)2- TR 120 “clasa de rezistenta la foc B- 32,40, conform SR-EN 13501-1+A1-2016 a2) polistiren extrudat ignifugat (XPS)-B cm pentru soclu: Codul de identificare conform SR-HEN 13163:2009 este: XPS-EN 13164-T1-DLT(1)5-CS(10/Y)308- WE(T0.7-WD(V)3-MU150-FI2 clasa de rezistenta la foc B-52,d0, conform SR-EN 13501- 1+A1-2016 b)_vată minerală bazaltică (MW): Rezistența la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de 10% - min, 30 CS(10/Y) | kPa Rezistența la tracţiune perpendiculară pe fețe - TR ' | min. 10 kPa Codul de identificare conform SR-EN 13162:2005 este: MW — EN 13162 — 75 - DS (TH - CS (10/X)20-TR10— WS -clasa de rezistenta la foc Al, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Montajul termosistemului începe prin trasarea orizontalității și fixarea cu ajutorul diblurilor metalice, la fiecare 30 cm, a profilului de soclu la cota indicată în proiect; abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanțieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legătură, iar suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru 3
profile; Se recomandă ca de la data fabricării blocurilor de polistiren şi până la tăierea în plăci să treacă minimum 2 săptămâni, cu asigurarea condițiilor de depozitare, iar la o ultimă verificare, la ruperea unei plăci să nu cadă perle şi ruptura să se producă și în masa perlelor de polistiren; Aplicarea plăcilor termoizolante se execută în rânduri paralele începând de jos (din profilul de soclu) în sus: (1) poziția plăcilor este orizontală cu lungimea paralelă cu profilul de soclu; (2) plăcile se așează în şiruri orizontale, cu rosturile țesute (inclusiv la colțurile clădirii); (3) rândurile sunt decalate la / placă; (4) tipul adezivului şi modul de aplicare pe placă (pe toată suprafața, sau în benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect şi ale producătorului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu acceptul producătorului (furnizorului) ansamblului (5) plăcile se poziţionează alăturat fără distanță între ele şi fără adeziv pe canturi; în cazul în care între plăci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu material termoizolant sau cu spumă adezivă; (6) tăierea plăcilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastră şi/sau uşă, se va executa prin topire cu fir (ferăstrău) electric; (7) nu se vor folosi plăci cu margini sau colţuri lipsă; (8) la muchiile verticale ale fațadei şi în zona adiacentă rosturilor se vor utiliza numai panouri întregi sau jumătăţi de panouri întrețesute; (9) rosturile dintre plăcile fixate perimetral golurilor ferestrelor și ușilor nu trebuie să fie în prelungirea muchiilor golurilor.
plâcilor i SPER Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documentația tehnică referitoare la tipul şi numărul acestora, poziția şi adâncimea găurii în stratul suport: (1) executarea găurilor se va efectua numai după uscarea şi întărirea adezivului în timpul prescris de producător; (2) găurirea prin percuție nu se va utiliza în cazul pereților din cărămizi cu goluri sau BCA; (3) se va verifica prin sondaj rezistența la smulgere a diblurilor (un diblu fa zece dibluri montate), iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndepărta şi vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la o distanță de minimum 6 cm faţă de poziția inițială (sau conform prevederilor din proiect) şi se va relua sondajul; golurile abandonate în stratul suport se vor umple cu mortar adeziv, iar golurile din termoizolație se vor umple cu material termoizolant identic; (4) diblurile se vot fixa numai în zona în care placa termoizolantă stă pe stratul adeziv; (3) capetele talerelor (rozetelor) diblurilor se vor îngropa până la faţa exterioară a plăcilor, nu vor depăşi după fixare suprafața izolației, iar adânciturile rezultate se vor netezi cu grund de bază, cu minimum 24 ore înainte de armarea generală; (6) în cazul utilizării termoizolației din plăci de vată minerală diblurile se fixează după aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a suprafețelor plăcilor; (7) pe zona de aplicare a placajelor ceramice găurirea pentru introducerea diblurilor se efectuează prin plasa şi stratul de armare cât acesta este încă proaspăt. iar diblurile şi plasa de armare se vor acoperi cu un strat de grund de bază „ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plasă, dacă se prevede în documentație armarea dublă. (8) Tija diblurilor se va ancora în zid respectând adâncimea și lungimea de ancorare prevăzute în documentația tehnică specifică (pentru a obține rezistență la smulgere) iar adâncimea în zid a găurii pentru diblu va depăşi cu cca 10 mm lungimea de ancorare, (9) La lipirea plăcilor din zona buiandrugilor. pentru a împiedica alunecarea. se vor folosi cleme de fixare sau alte elemeinte ajutătoare. Sun
(10) Pentru fixarea în câmp a plăcilor din polistiren se va respecta documentația tehnică de execuție care poate prevedea una din următoarele variante: a) Dibluirea tuturor punctelor de intersecție dintre rosturile verticale și cele orizontale (un diblu comun la trei plăci) şi câte un diblu în mijlocul fiecărei plăci (model T) sau b) Câte 3 dibluri pe placă. Distanţa diblurilor față de marginea plăcilor se va alege astfel încât sub fiecare diblu să se găsească mortar adeziv (model W). Dispanzrea deblurilor în TU Tit Pentru ancorarea plăcilor din vată bazaltică trebuie să se foloseasca un diblu cu rozeta suplimentară cu diametrul de minimum 140 mm Aplicarea grundului de bază şi înglobarea plasei pentru armare se execută după încheierea şi verificarea ancorării plăcilor termoizolante şi după şlefuirea acestora pentru plancizarea suprafeței, iar dacă' p” şlefuire plăcile au stat mai mult de 2 săptămâni neacoperite cu grundul de bază, se va face o nouă şlefuire. (1) Grundul de bază se aplică cu gletiera după un timp de aşteptare indicat de producătorul adezivului utilizat; (2) Plasa din țesătură de sticlă, rezistentă în mediul alcalin, se întinde şi se va îngloba, fără cute, în stratul de grund de bază proaspăt aplicat, prin derulare în fâşii verticale, de sus în jos; (3) Fâşiile de plasă, cu lățimea uzuală de 1,0 m se vor suprapune lateral şi la capete minimum 10 cm și se vor îngloba astfel încât plasa să fie poziționată la mijloc sau în treimea exterioară a stratului de grund de bază și să fie acoperită minimum 0,5 mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optimă plasa se va acoperi cu un strat de grund de bază aplicat „ud-pe-ud”; (4) Grosimea grundului de bază armat va fi cuprinsă între 2 mm şi 4 mm, sau conform indicațiilor producătorului; (5) Acoperirea plasei de armare cu grund de bază va fi de minimum 1,0 mmm şi de maximum 3 mm, iar în zonele de suprapunere între fâșii de minimum 0,5 mm; (6) Colţurile golurilor de fereastră se vor arma suplimentar cu ştraifuri din acelaşi tip de plasă (20/40 am), aplicate, la 450 pe fațadă și pe lățimea glafurilor, înainte de armarea generală, 6
(7) Pe înălțimea soclului şi a parterului se vor aplica două straturi de armare; (8) La muchiile clădirii şi adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colţ din aluminiu, cu plasă de armare integrată; Armarea suplimentară a colțurilor Dispunerea diblurilor pentru fixarea plăcilor din vată minerală bazaltică (MW) în zona soclului, la colț și în câmp curent. (9) În situația în care se folosesc profile de colț fără plasă integrată (numai pentru muchiile verticale), acestea se înglobează la poziție în grundul de bază şi se acoperă cu plasa de armare, care se continuă pe cealaltă latură a muchiei pe o lăţime de cel puțin 20 cm; (10) Muchiile intrânde se execută similar celor ieșinde fără profil, cu minimum 10 cm suprapunere. (11) Armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful superior al ferestrelor sau uşilor) se realizează folosind profile lăcrimar (picurător) cu plasă care se montează înainte de armarea generală (12) După uscare (timp indicat de firma producătoare) grundul de bază se va şlefui fără deteriorarea plasei de armare, pentru nivelarea suprafeței. Dibluri -
(1) Diblurile pentru fixarea mecanică a plăcilor termoizolante vor respecta cerințele ETAG 014 şi ETAG 020 — (Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la fixarea sistemelor compozite de izolare termică exterioare şi pentru aplicații nestructurale); (2) Tipul diblurilor se va alege în funcție de alcătuirea constructivă a stratului suport conform tabelului de mai jos: înate Lutgimea Crosimea Tipul suport minimă de izolației dliblului E mul la ih (3) Numărul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolației în câmp curent este de 6 buc./m' până la înălțimea de 50 m. Peste această înălțime numărul de dibluri se va determina pe bază de ca! e. asimilând aceste zone cu zonele expuse de la colțurile clădirilor; (4) Pentru zonele de margine (colţ) numărul de dibluri se va calcula pentru forța d kN/diblu, iar numărul acestora va fi în funcție de valoarea vitezei vântului, expu înălțimea clădiri conform tabelului următor: Număr dibluri n” Valari alt Expune. Inălrirmea clădirii E reren Sau 13 3 Ț Zană n: Î IL Ă 5 1 & 5 m â 5 po Ţ n I 5 15 I 5 10 LL e smulgere > 0,8 nerea terenului și (5) Lungimea tijei diblului se calcule adeziv, tencuială şi parțial calculul adâncimii găurii d de mai jos: Gtasinea Tungimea C ancorat ază prin însumarea grosimii straturilor străbătute (termoizolație, perete din zidărie BCA, cărămidă sau beton); Stratul de tencuială nu se la în e, dar influențează lungimea totală a tijei indicată orientativ în tabelul găurii de ancorare — (6) Termolzolația cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare şi lipire. Diblurile (26 buc./ ma) se fixează pe pereți la nivelul fencuielii existente, eliminându-: se astfel diblurile cu tija lungă care străpung termoizolaţia şi creează punți termice. Adezivul se aplică conform instrucțiunilor 8
producătorului sau a proiectului (de exemplu: pe capul profilat al diblului şi pe conturul plăcii termoizolanie care urmează a fi aplicată), după care se execută punerea la poziție a plăcii şi se reiau operațiunile. Profile Termosistemul compact (ETICS) include următoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreună cu celelalte componente ale ansamblului: (1) profil de soclu — profilul în formă de Z se fixează cu dibluri metalice ancorate în componenta rezistentă (pereți). Cota de fixare şi lungimea profilelor, tipul şi numărul diblurilor se indică în detaliile de execuție cuprinse în proiect; (2) profil de colț — profil cornier cu sau fără plasă din fire de sticlă se montează înglobat în tencuiala armată de protecție a termoizolației împreună cu armătura din plasă de fire de sticlă pentru protecția muchiilor verticale şi asigurarea rectiliniarității acestora; (3) profil cu picurător — se fixează asemănător profilului de colț, asigură protecția muchiilor orizontale (glaf deasupra ferestrelor, placă balcoane, ete.) şi evită prelingerea apei pe intradosul elementelor de fațadă (glafuri, copertine, etc.), : Plasă pentru armare (țesătură din fire de sticlă sau metalică) (1) caracteristicile rezistenței la tracțiune a plasei pentru armare vor fi conform punctului 4.6 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004; (2) Dacă armarea stratului de protecție a termoizolației se realizează cu plasă de fibre de sticlă aceasta trebuie să prezinte rezistență la substanțe alcaline şi următoarele caracteristici, suplimentar faţă de cerințele termosistemului în ansamblu: a. tipul de țesere să prevină deformarea şi deplasarea firelor și ochiurilor plasei; b. dimensiunea de livrare: lăţime >100 cm, c. dimensiunea golurilor ochiurilor: minimum 3%x3 mm (maximum condiţionat de greutatea şi rezistența la tracțiune a plasei şi de rezistența la impact şi la penetrare a termosistemului); d, greutatea >140 g/m; Material de finisare specific sistemului (1) Stratul final cu rol de protecție și finisaj a termosistemului compact (ETICS) este precizat de proiectant, la cererea investitorului, pe baza variantelor de sistem prezentate de producător; (2) Acest strat poate fi alcătuit din amorsă, tencuieli decorative, vopsitorii sau diferite tipuri de placaje. componente ale ansamblului, care se vor utiliza conform indicațiilor producătorului: (3) Produsele pot fi de natură minerală sau organică, specifice sistemului; (4) Tencuiala decorativă poate fi din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice şi este livrată predozată în saci sau gata preparată sub formă de pastă: (5) Straturile de finisare vor avea caracteristicile privind durabilitatea și aderenţa produselor pe stratul de protecție armat, grund de bază, (grad de băşicare, grad de fisurare, grad de exfoliere) conform punctului 4.11 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004. (6) Proiectantul va avea în vedere , pentru reducerea tensiunilor în stratul de finisaj, alegerea unor culori pentru tencuieli sau vopsele cu un coeficientul de reflexie a luminii peste valorile minime recomandate (de exemplu: >25% pentru tencuielile acrilice). (7) Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un conținut suplimentar de substanțe care împiedică formarea mucegaiului și ciupercilor Aplicarea finisajului (1) Aplicarea amorsei şi a materialului de finisare se va executa numai după încheierea timpilor de aşteptare recomandați de producător pentru uscarea suportului; de exemplu: minimum 3 zile la 20*C şi 65% umiditate maximă, în cazul tencuielii decorative: 9
(2) Placările ceramice se vor executa numai după trecerea timpului de așteptare indicat de producător sau minimum 2 zile cu 63% umiditate maximă; (3) Grunduirea se execută, peste masa de şpaclu uscată, cu trafaletul sau cu bidineaua, într-un strat, iar pe vreme foarte călduroasă în două straturi, al doilea strat fiind aplicat după minimum 24 ore față de primul; (4) După grunduire suprafețele trebuie să aibă o culoare uniformă; (5) Tencuielile decorative se aplică cu fierul de glet inoxidabil şi se nivelează la grosimea granulei. Grosimea stratului = 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate şi minimum 2 mm la tencuieli striate; (6) După aplicare tencuiala se drișcuieşte cu drișea de plastic (liniar sau circular), (7) Uniformitatea de culoare se asigură prin utilizarea aceleiaşi șarje de producție, iar pentru evitarea apariției înmădirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continuă pe fâşii orizontale, în scară, de sus în 108. (8) Până la uscare (conform normei dată de firmă sau aproximativ 24 de ore) se va evita atingerea, zgârierea sau umezirea suprafeței, iar toată fațada va fi protejată de acţiunea directă a razelor solare, de acțiunea ploii şi vântului puternic, cu plasă de protecţie, (9) Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu conținut suplimentar de substanțe care împiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor. Peste tencuiala decorativă se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25%. e TERMOIZOLARE PLANSEU PESTE SUBSOL Aplicarea termoizolaţiei la plangeele peste spaţii neîncălzite Caracteristici polistiren Codul de identificare pentru polistiren conform SR-EM 13163:2009 este: EPS100 — EN 13163 — 12 — L2-— W2 — 52 — P4 — BS 150 — CS (10) 109 - DS (N) 2 -DS (70, -) 2 - TR 120 -clasa de rezistenta la foc B-52,40, conform SR-EN 13501-1+A1-2018 Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planşeului, pe grinzile aferente şi pe pereții adiacenți conform uneia din următoarele soluții şi tehnologii de executare indicate în proiect: (1) Termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea plăcilor termoizolante cu dibluri și protejarea cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă conform structurii ETICS executate la fațade; (2) Spumă poliuretanică aplicată in situ cu instalație pneumatică de amestecare a componentelor şi pulverizare; (3) Fixarea mecanică, pe un schelet de susținere, a termoizolației şi a unui strat de protecție şi finisaj din plăci de gips carton; (4) Plăci din vată minerală, caşerate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri, Soluţia adoptată în proiect este soluția (1). Finisajul aplicat peste tencuiala armată este o vopsea lavabilă La executarea găurilor în planșeele din beton armat, pentru fixările mecanice, se vor localiza traseele instalaţiei electrice pentru evitarea secționării acestora Operațiunile de aplicare a alcătuirilor stabilite în documentația de execuţie se vor începe după încheierea lucrărilor de instalații, a eventualelor lucrări de eliminare a infiltrațiilor şi a urmărilor acestora şi a pregătirii suprafeței suport (curățare, rectificare, verificare coeziune); La aplicarea termosistemului compact se vor respecta condițiile enunțate anterior cu privire la fixarea plăcilor și a diblurilor, aplicarea masei de şpaclu, a armăturii şi a tencuielii; La executarea sistemului termoizolant protejat cu plăci de gips carton scheletul de susținere se varealiza din profilele indicate de producător fixate la distanța de 60 cm modulată la lăţimea plăcilor de gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toată suprafața suportului stratul cu rol de barieră contra vaporilor; în spaţiul dintre plafon şi plăcile de gips-carton se va introduce termoizolația din diverse produse (saltele sau plăci de vată minerală MW sau GW, etc.) realizânduse un strat continuu, fără întreruperi; 10
» REABILITARE TERASĂ Caracteristici polistiren Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EP5150 — EN 13163 — T2 — L3-W2-— 52 - P4 - B5 200 — CS (10) 150 — DS (N) 2-DLT (2) 5- WL (T)2 - WD (V) 5 „clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 La acoperișurile tip terasă termoizolația se execută într-o structură complexă termohidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolaţii şi termoizolații, care utilizează tehnologii curente şi mijloacele tehnice proprii realizării acestor lucrări, în conformitate cu prevederile din proiectul de execuție, din documentația producătorului şi din reglementările tehnice în vigoare. In funcție de gradul de degradare a termoizolaiei se disting 3 soluţii e Cazul 1- hidroizolaţia existentă este in stare bună si termoizolația existentă nu a acumulat umezeală » Cazul 2- hidroizolația existentă are anumite degradări care se remerca prin anumite infiltratii in planşeul de la ultimul nivel după ploile abundente. In acest caz termoizolaţia are zone in care este umedă a Cazul 3- hidroizolația existentă este puternic degradată, În acest caz apar infiltratii in plangeul de la ultimul nivel după orice ploaie, In acest caz termoizolația este imbibata de apă si pastrarea ei reprezintă un risc Soluţia aplicată în cazul l: Hidroizolatia existenta se utilizeaza ca bariera de vapori a sistemului termohidroizolant nou, Peste aceasta se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren expandat de 12 cm. Peste acesta se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si deasupra hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4,5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. Soluţia aplicată în cazul 2: , Stratul suport îl constituie sapa de protectie a termoizolatiei existente. Se indeparteaza toate straturile pana la aceasta, Sapa se rectifica, se dispune o bariera contra vaporilor din emulsie bituminoasa aplicata la rece si se monteaza prin lipire termoizolatia din polistiren in 2 straturi, primul de 4 cm grosime realizat cu interspatii pe ambele directii (de 5 cm ) din 50 in 50 cm pentru a crea canale de ventilare, iar al doilea fara interspatii avand 8 cm grosime. Se prevad deflecioare (cate unul la 80 mp de terasa), se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si peste aceasta hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (45 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. Soluţia aplicată în cazul 3: Stratul suport îl constituie betonul de panta existent deoarece straturile de termoizolatie existenta sunt imbibate cu apa si pastrarea lor este riscanta. Se indeparteaza toate straturile pana la acesta. Betonul se rectifica si se monteaza o bariera de vapori emulsie bituminoasa aplicata la rece si apoi se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren avand 12 cm grosime. Peste termoizolatie se aplica o membrana autoadeziva de 2 mm grosime si membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4.5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. FI
Dacă la momentul aplicării se constata că starea termoizolației este diferită fată de ceea ce se cunoștea initial se anunță proiectantul pentru evaluarea situației și eventual schimbarea soluției 11! Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant Condiţiile tehnice privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant și verificarea etanşeității acestuia. prin inundarea acoperişului, sunt prevăzute în NP 040 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri”, Executarea acestor lucrări se va realiza de către firme cu personal avînd calificarea de hidroizolator, Acoperizuri terasă sau cu pantă, hidroizolate/termohidroizolate La construcţiile existente aplicarea structurilor izolante se face după îndepărtarea hidroizolaţiei sau termohidroizolației sau după regenerarea hidroizolaţiei existente, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperișuri de beton La realizarea hidroizolaţiilor din membrane bitumate se vor respecta următoarele: (1) Aplicarea membranelor se va executa începând de la cota joasă spre coama acoperişului cu lungimea membranelor perpendiculară pe linia de cea mai mare pantă; (2) aplicarea membranelor la hidroizolaţiile monostrat va respecta decalarea longitudinală indicată în următoarele exemple: a) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la din lungime (L) b) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la 4 din lungime. Th (3) se vor respecta suprapunerile între membrane indicate (uzual 12-15 cm la capete şi 8-10 cm transversal) sau limitele marcate din fabrică de producător pe suprafața membranelor; (4) suprapunerile se vor lipi la cald cu arzătoare cu flacără reglabilă şi se vor presa cu role: (35) la suprapunerile capetelor se va executa decuparea colțurilor 12
(6) Pentru evitarea suprapunerii a patru membrane se va executa un decalaj între suprapunerea capetelor membranelor de minimum 0,50 m: (7) O variantă de etanşare, fără suprapunerea capetelor, se poate realiza utilizând o membrană ori benzi de 1/3 sau 12 din lățimea acesteia lipite peste zona de întrerupere pentru asigurarea continuității hidroizolației: Proiectantul va solicita producătorului fişa tehnică a produselor hidroizolante bituminoase care va cuprinde pe lângă informațiile generale referitoare la denumirea comercială a produsului, producătorul, componentele alcătuitoare (tipul şi numărul armăturilor, tipul bitumului utilizat, tipul finisajului suprafețelor), domeniul de utilizare, metoda de aplicare, dimensiuni, masă, precum şi următoarele caracteristici ale produselor: a) etanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuție întocmite pe baza standardului SR EN 1928:2003, pentru membrane folosite în aplicații cu presiunea apei de maximum 60 kPa (izolații la acoperișuri terasă sau strat pentru controlul vaporilor de apă); b) performanță la foc exterior, clasificarea pe baza încercărilor acoperişurilor expuse la un foc exterior (SR EN 13501-5+41:2010); c) reacția la foc, clasificarea folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc (SR EN 13501-1+Al :2010); d) forța de rupere la tracţiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal, proprietăți la tracțiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-1:2002; e) rezistența la impact (SR EN 12691:2006) exprimată în „mm” reprezentând înălțimea de cădere a capului de poansonare și metoda de încercare: metoda „A” suport rigid şi metoda „B” suport moale (EPS); f) rezistența la sarcină statică (SR EN 12730:2003) exprimată în „kg” ca sarcina care nu a provocat străpungeri în membrana aplicată pe un suport moale (ex, EPS) în metoda „A” şi pe un suport dur (ex dală din beton) în metoda „B”; g) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-1:2002) exprimată în „%” reprezentând variațiile dimensionale ale produselor bitumate ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne datorate efectului căldurii: h) flexibilitatea la temperatură scăzută (SR EN 1109:2001) exprimată în „'C” permite determinarea susceptibilității la fisurare a membranelor bitumate sub efectul unei îndoiri în condiții de temperaturi negative; i) limita rezistenței la fluaj la temperatură ridicată (SR EN 1110:2011) măsurată în „'C” exprimând temperatura la care stratul superficial al membranei fixată vertical se deplasează în raport cu stratul de armare al acesteia (limita este o valoare medie a deplasărilor pe fața superioară şi inferioară a membranei). (4) Suplimentar față de aceste caracteristici în funcție de condițiile locale şi structura termohidroizolantă propusă se pot solicita date privind: a) rezistența la pătrunderea rădăcinilor (SR EN 13948:2007); b) rezistența la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-1:2002, respectiv SR EN 12317. 1:2002); c) rezistența la sfâşiere (SR EN 12310-1:2003); d) îmbătrânirea artificială (SR EN 1296:2003 şi SR EN 1297:2006); e) aderenţa granulelor care constituie stratul de autoprotecție al membranelor (SR EN 12039:2002); 5) proprietăți de transmisie a vaporilor de apă (SR EN 1931:2003 și SR EN 1931 :2003/AC:2003); 13
g) rezistența la impactul grindinei (SR EN 13583:2002) necesară pentru membranele aplicate în structuri hidroizolante neprotejate cu dale sau pietriș, Pentru produsele hidrofzolante din material plastic sau cauciuc documentele tehnice însoțitoare trebuie să cuprindă în fișa de produs (întocmită aşa cum este prevăzut la punctul 7 din SR EN 13956:2006) următoarele: a) lungimea şi lăţimea cu valoarea declarată de producător (VDP) măsurate în netri (m) cu toleranțe conform metodei de încercare din SR EN 1848-2:2003; b) pentru produsele livrate în suluri (role), valoarea limită maximă declarată de producător (VLP) pentru abaterea de la liniaritate (g) și abaterea pentru planeitate (p); c) grosimea efectivă a foii care asigură funcția de hidroizolare incluzând orice textură a suprafeței dar excluzând orice profil de suprafață, aşa cum prevede SR EN 1849-2:2010, grosimea cu VDP măsurată în d) masa specifică (determinată împreună cu grosimea efectivă prin metoda de încercare având ca bază SR EN 1849-2:2010) cu VDP în kg/ m2; e) ctanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuție întocmite pe baza standardului SR EN 1928:2003, folosind metoda B la o presiunea a apei de minimum 10 kPa (0,1 bar); f) efecte ale diferitelor medii chimice; producătorul va indica condițiile și domeniul de aplicare pentru care membranele din material plastic sau cauciuc sunt sau nu sunt adecvate, furnizând infor ii referitoare la rezistența la atacul chimic (SR EN 1847:2010); g) caracteristicile referitoare la performanța la foc exterior, reacţia la foc, rezistența la impact şi rezistența la sarcină statică se vor determina conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardele aferente produselor hidroizolante bituminoase; b) forța de rupere la tracțiune (N/50 mm) și alungirea la rupere (%) longitudinal și transversal, proprietăți la tracțiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-2:2010, i) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-2:2001) exprimată în 70” reprezentând media variației dimensionale a lungimii (AL) şi a lățimii (AT), ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne datorate variațiilor de temperatură, trebuie să fie mai mică decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP); j) rezistența la sfâşiere (SR EN 12310-2:2001) trebuie să fie mai mare decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP) pentru direcția longitudinală şi transversată a foii; k) rezistența la desprindere și la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-2:2001), respectiv SR EN 12317- 2:2002) exprimate în N/50 mm, trebuie să fie mai mare decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP); ]) pliabilitatea la temperaturi scăzute dată în *C trebuie să aibe temperaturi negative sub VLP dec. it. (SR EN 495-5:2003), m) compatibilitate la contact cu bitum (SR EN 1548:2008), Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structura hidroizolantă/termohidroizolantă în ansamblu (cu sau fără lestare), de natura suportului pe care se aplică hidroizolația (suport dur, constituit din beton sau şapă de ciment armată, sau suport moale din termoizolație de vată minerală, polistiren, etc.), de condițiile privind amplasamentul (expunere, zonă climatică), poziţia suprafețelor ce se etangează (orizontale sau verticale). Aceste elemente sunt evidențiate în normativul NP 040 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri. Suprapunerile între membrane În toate cazurile producătorul va indica modul de îmbinare și materialele compatibile pentru asigurarea etanșeității: a) Membranele bitumate din structurile hidroizolante bistrat (multistrat) se lipesc între ele numai în totală aderență; b) În general suprapunerile la capetele membranelor sunt >12 em lar transversal acestora sunt >8 cm; în particular, fiecare producător de membrane hidroizolante indică mărimea suprapunerilor, iar în unele cazuri aplică marcaje longitudinale pe produse; c) Indiferent de modul de lipire în câmp, la suprapuneri membranele biturnate se sudează cu flacăra; 14
d) La lipirea suprapunerilor membranelor bitumate din alcătuirea hidroizolațiilor verticale nu se utilizează lipirea la rece cu adezivi sau lipirea prin termoaderență; e) Membranele din material plastic sau cauciuc au îmbinările sudate cu aer cald ori prin acțiunea unui solvent, sau sunt lipite fe cu un adeziv, fie cu o bandă autoadezivă. Condiții privind asigurarea posibilității intervențiilor şi urmăririi în exploatare a hidroizolațiilor (1) Proiectantul va avea În vedere la alegerea sistemului hidroizolant posibilitatea intervențiilor: a) La structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfuncționalități (infiltrații de apă, umeziri ca efect al punților termice, elc.) se poate interveni pentru refaceri sau reparații numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperișuri) sau indirect accesibile (socluri sau pereți ai subsolurilor accesibili numai prin decopertaresăpătură). b) Sistemele izolante cuprinse între elementele masive (fundații, radiere, etc.) din beton armat nu sunt accesibile; intervențiile în aceste zone pentru refacerea etanșeității pot fi realizate prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, în elementele suport sau în straturile adiacente. (2) Urmărirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implică: a) constatări privind funcționalitatea (etanşeitatea); b) constatări vizuale şi tactile asupra suprafețelor expuse, inclusiv a elementelor conexe(tencuieli de protecție, placări. copertine din tablă, etc.) (3) Proieciantul va indica un plan de urmărire în exploatare a sistemului hidroizolant sau termohidroizolant ales; observaţiile, cu privire, în principal, la integritatea stratului de protecție al hidroizolației sau la desprinderea copertinelor, se fac periodic, cel puţin trimestrial, la începutul şi la sfârșitul sezonului rece, în perioada de călduri excesive, după evenimente atmosferice deosebite (ploi torențiale, furtuni) şi în cazul apariției unor disfuncţionalități. » REABILITARE PLANSEU POD La planseul pod datorita dificultatilor tehnologice cauzate de prezenta elementelor de sarpanta (popi si talpi) s-a ales varianta de menținerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecție, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant eficient suplimentar realizat din 12 cm polistiren expandat protejat cu o sapa din beton armat de 4 em Caracteristici polistiren: , Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS150 — EN 13163 — T2 _ 11-— W2-— 52 - P4 — BS 200 — CS (10) 150 — DS (N) Z-DLT (2) S- WL (T) 2 - WD (V) S -clasa de rezistenta la for B-s2,d0, conform SR-EM 13501-1+A1-2010 Șapa va fi armată cu plasa 94/10 plasele se vor suprapune pe 2 ochiuri pe ambele direcții, Se va “avea in vedere ca suprafețele inişiale sa fie rectificate inainte de montarea polistirenului astfel incat grosimea finală a plăcii sa nu depaşească local 6 cm, În zona elementelor de şarpantă( popi, cosoroabe) se vor dispune folii care sa le protejeze de contactul cu betonul. o MONTARE TAMPLARIE PVC LA FERESTRE SI BALCOANE/LOGII Criterii şi niveluri de performanță ale tânplăriei pentru cerinţele esențiale Principalale caracteristici ale tamplariei Comportarea la încovoiere din vânt clasa B2 Rezistența la deschidere-închidete repetată ferestre: min, 10.000 cicluri | 13
uşi;min. 100.000 cicluri Etanșeitatea la apă min. clasa SA Permeabilitatea la aer min. clasa 3 Numărul minim de schimburi de aer 0,5 schimburi /oră Izolarea la zgomot aerian min.25 dB | Cerințe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior: - Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oţel zincat; - QGrilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunci; - exterior. Rezistenţa mecanică şi stabilitate: Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influențează rezistenţa mecanică şi stabilitatea imobilului, Securitatea la incendiu (1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care Vor iuulCe clasa de performanță privind reacția la foc încadrată în clasa de reacție la foc de la Al la E şi rezistența la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), EI (etanşeitatea la foc+izolare termică la foc), EW (etanşeitatea la foc+radiația termică) determinate pe o fereastră și ușă curentă: (2) Clasificarea privind rezistența la foc se va completa cu simbolurile „(i>0)” „(0—i)” sau „(1e0)” pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerințele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele părți. Proiectantul, în funcţie de cerințele impuse de reglementările tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, în vigoare, va indica clasele minime acceptate in plansele de detali. Igienă, sănătate şi mediu (1) Tâmplăria se realizează din lemn, PVC, aluminiu sau combinații ale acestora, materiale care nu sunt toxice şi nu degajă noxe; producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu și „dacă este cazul, măsurile de protecție; (2) Pentru activarea ventilării încăperilor uşile interioare nu se vor elanșă şi vor fi prevăzute la partea inferioară cu fante de ventilare;
(3) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanță privind etanşeitatea la apă a ferestrelor și uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate față de apă). determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanță a ansamblului (ochiul mobil), conform clasificării din tabelul 1 din SR EN 12208:2002. Clasa minimă SA poate fi considerată satisfăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adăpostite, Siguranță în exploatare Tâmplăria va fi însoțită de documentele care vor atesta următoarele: (1) Rezistența la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 şi SR EN 12210:2002/A C:2003 va fi calculată în funcție de dimensiunile ochiurilor mobile. alcătuirea geamurilor termoizolante şi condițiile reale ale amplasamentului: (2) Capacitatea de rezistență a dispozitivelor de siguranță exprimată printr-o valoare prag; (3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea vitrajului; de asemenea corespondenţa între grosimea totală a geamului termoizolant şi lăţimea profilelor utilizate la confecționarea tâmplăriei; (4) Numărul şi distanța minimă între elementele de fixare ale în componenta rezistentă; (5) Rezistența la şoc pentru uşile cu geam cu risc de rănire; (6) Rezistența la deschidere şi închidere repetată a ferestrelor şi uşilor. Clasele vor fi conform tabelul 1 din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigure funcționarea în condiţii de utilizare normală la cel puțin 10 000 de cicluri pentru tâmplăria apartamentelor şi cel puţin 50000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire; (7) Rezistenţa la şoc a uşilor; (8) Rezistența la efracție pentru uşile exterioare. Protecţia împotriva zgomotului (1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă, dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam, alcătuirea geamului termoizolant — distanța între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul profilelor din care s-a confecționat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri); (2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor efectuate și va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB. Economia de energie și izolare termică Fumizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerințe: a. Transmitanța termică sau coeficientul de transfer termic Us b. Proprietăți de radiație: factor solar (8) şi transmitanţa luminoasă (1): c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN 12207:2002 Criterii şi niveluri de performanță ale componentelor tâmplăriei propuse pentru lucrările de reabilitare Calitatea ansamblului (fereastră sau uşă) se realizează din utilizarea unor componente cu caracteristici optime şi din modul de asamblare al acestora precum şi cu un sistem de organizare a producției, certificat pe baza standardului SR EN ISO 9001:2008; Înlocuirea componentelor ofertate inițial se va face numai cu avizul factorilor implicați deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificare performanțelor ansamblului; Tâmplărie din PVC HR
Clasificarea şi cerințele profilelor din PVC utilizate la confecționarea tâmplăriei se indică aşa cum prevede SR EN 12608:2004 cu următoarele precizări: (1) performanța în funcție de zonele climatice — această cerință necesită ca proiectantul să indice utilizarea acelor profile proiectate și realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004, (2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1 .2 din SR EN 12608:2004; (3) rezistența profilelor la impact (clasa D); (4) aspectul suprafețelor; (5) clasa de performanță privind reacţia la foc: (6) rezistența la îmbătrânirea climatică; (7) caracteristicile profilelor metalice de armare; (8) grosimea secţiunii pereţilor exteriori sau interiori ai profilelor și toleranțele — aceste caracteristici influențează masa şi rezistențele profilelor transmise în final etangeității, permeabilității şi rezistenței ansamblului (fereastră sau uşă). Grosimea minimă a pereţilor profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5,3,2 în SR EN 12608:2004, (9) Toleranțele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN 12608:2004 (10) material și caracteristici ale garniturilor de etanșare; Criterii şi niveluri de performanță ale tâmplăriei pentru cerinţele esențiale Rezistenţa mecanică şi stabilitate: Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influenţează rezistența mecanică şi stabilitatea imobilului. Securitatea la incendiu (1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care vor indica clasa de performanță privind reacția la foc încadrată în clasa de reacție la foc de la Al la E şi rezistența la foc pentru criteriile E (etangeitatea la foc), EI (etanşeitatea la foc+izolare termică la foc), EW (etanşeitatea la foc+radiația termică) determinate pe o fereastră și uşă curentă; (2) Clasificarea privind rezistența la foc se va completa cu simbolurile „(1—0)” „(0—i)” sau (10) pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerinţele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele părți. Proiectantul, în funcţie de cerințele impu; de reglementările tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, în vigoare, va indica clasele minitue în. plansele de detali. Igienă, sănătate şi mediu (1) Tâmplăria se realizează din lemn, PYC, aluminiu sau combinaţii ale acestora, materiale care nu sunt toxice şi nu degajă noxe; producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu şi „dacă este cazul, măsurile de protecție, (2) Pentru activarea ventilării încăperilor uşile interioare nu se vor etanşa şi vor fi prevăzute la partea inferioară cu fante de ventilare; (3) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanță privind etangeitatea la apă a ferestrelor şi uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate față de apă), determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanță a ansamblului (ochiul mobil), conform clasificării din tabelul | din SR EN 12208:2002. Clasa minimă SA poate fi considerată satisfăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adăpostite (neexpuse presiunii create de vânt). Siguranță în exploatare
Tâmplăria va fi însoțită de documentele care vor atesta următoarele: (1) Rezistența la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 şi SR EN 12210:2002/AC:2003 va fi calculată în funcţie de dimensiunile ochiurilor mobile. alcătuirea geamurilor termoizolante și condițiile reale ale amplasamentului; (2) Capacitatea de rezistenţă a dispozitivelor de siguranță exprimată printr-o valoare prag: (3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile și fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea vitrajului: de asemenea corespondența între grosimea totală a geamului termoizolant şi lățimea profilelor utilizate la confecţionarea tâmplăriei; (4) Numărul şi distanța minimă între elementele de fixare ale tâmplăriei în componenta rezistentă; (5) Rezistența la şoc pentru uşile cu geam cu risc de tănire; (6) Rezistența la deschidere şi închidere repetată a ferestrelor și ușilor. Clasele vor fi conform tabelul i din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigure funcționarea în condiții de utilizare normală la cel puțin 10 000 de cicluri pentru tâmplăria apartamentelor şi cel puţin 50 000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire: (7) Rezistența la şoc a uşilor; (8) Rezistența la efracţie pentru uşile exterioare, Protecţia împotrivă zgomotului (1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă, dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam, alcătuirea geamului termoizolant — distanța între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul profilelor din care s-a confecţionat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri); (2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor efectuate şi va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB. Economia de energie şi izolare termică Furnizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerinţe: a. Transmitanța termică sau coeficientul de transfer termic U [W/(m2K)]; b. Proprietăți de radiaţie: factor solar (8) și transmitanța luminoasă (Tv); c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN 12207:2002 Criterii şi niveluri de performanță ale componentelor tâmplăriei propuse pentru lucrările de reabilitare Suplimentar cerințelor esenţiale, pentru ansamblul elementelor (fereastră sau uşă) trebuie respectate cerințele proprii ale componentelor care intră în alcătuirea tâmplăriei: profile (ramă, toc, cercevea, canat), garnituri de etanşare, feronerie, vitraj; Punerea în operă a ferestrelor (în conformitate cu indicaţiile producătorului) cuprinde: a. măsurarea şi verificarea dimensiunilor golurilor, astfel încât între rama tâmplăriei și construcție să rămână un rost perimetral de cel mult 10-15 mm; b. pregătirea golului în vederea instalării tâmplăriei, proces care cuprinde curățarea golului; e, poziționarea provizorie a tocului cu pene din lemn sau PVC; d. verificarea verticalității și orizontalității; e. fixarea definitivă a tocului cu şuruburi protejate anticoroziv, cu sau fără diblu, în funcție de elementul de construcţie în care se fixează târnplăria: f. montarea garniturilor de etanşare pe contur: g. racordarea tâmplăriei la partea inferioară cu glaful care se face cu chit special, pentru a asigura etanşeitatea; h. îndepărtarea foliei de protecție a tâmplăriei în maxim 3 luni de la înstal 19
Calitatea ansamblului (fereastră sau uşă) se realizează din utilizarea unor componente cu caracteristici optime şi din modul de asamblare al acestora precum şi cu un sistem de organizare a producției, certificat pe baza standardului SR EN 150 9001:2098; Înlocuirea componentelor ofertate inițial se va face numai cu avizul factorilor implicați deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificarea performanțelor ansamblului; Tabelul Al din SR EN 1435l-l+A1:2010 prezintă interdependența între principalele caracteristici şi componente şi indică cazurile în care, ca urmare a unor modificări, produsul va trebui să fie supus unor noi încercări. Tâmplărie din PVC Clasificarea şi cerințele profilelor din PVC utilizate la confecționarea tâmplăriei se indică aşa cum prevede SR EN 12608:2004 cu următoarele precizări: (1) performanța în funcție de zonele climatice — această cerință necesită ca proiectantul să i ce utilizarea acelor profile proiectate și realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004; (2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1.2 din SR EN 12608:2004, (3) rezistența profilelor la impact (clasa 1); (4) aspectul suprafețelor; (5) clasa de performanță privind reacția la foc; (6) rezistența la îmbătrânirea climatică; (7) caracteristicile profilelor metalice de armare; (8) grosimea secţiunii pereților exteriori sau interiori ai profilelor şi toleranțele — aceste caracteristici influențează masa și rezistențele profilelor transmise în final etanşeității, permeabilității și rezistenţei ansamblului (fereastră sau uşă). Grosimea minimă a pereţilor profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5.3.2 în SR EN 12608:2004, (9) Toleranţele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN 12608:2004 (10) material şi caracteristici ale garniturilor de etanşare; (1) Buna funcţionare a ferestrelor și uşilor cu care se înlocuieşte tâmplăria existentă este asigurată î-'r-o mare măsură de alegerea şi execuția corectă a elementelor auxiliare (rulouri, plase contra insec...ot, feronerie, glafuri etc.). În acest context trebuie să se țină seama de următoarele recomandări de ordin general: a. folosirea rulourilor exterioare (cele cu suprafața mai mare de 3 m? sau montate la exteriorul tâmplăriei) să fie prevăzute cu sisteme de acţionare electrică; b. cutiile de rulou suprapuse tâmplăriei vor fi izolate termic; c. completarea tâmplăriei cu plase împotriva insectelor (rame, rulouri şi uşi); d, pentru ferestrele amplasate pe fațadele expuse spre sud-est sau sud-vest se recomandă măsuri de protecție solară: sticla colorată în masă, reflexivă, jaluzele, copertine; e. garajele incluse în clădiri încălzite vor avea uşi izolate termic pentru accesul auto. (2) Feroneria care echipează târaplăria termoizolantă va respecta următoarele prevederi: a. distanța dintre două puncte de închidere va fi de maximum 70 cm; b. balamalele vor fi reglabile pe trei direcții; c. feroneria se va utiliza cu respectarea strictă a categoriilor de greutate pentru care a fost concepută; d. componentele feroneriei vor fi protejate împotriva coroziunii (prin zincare, cromare, cadmiere, nichelare, vopsire etc.) şi în special împotriva electrocoroziunii. e. uşile pentru accesul public vor fi prevăzute cu amortizoare; f. la uşile din PVC se interzice întreruperea armăturii de oțel in zona de montare a broaştei; 20
g. la ușile de exterior, cu excepția celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de fereastră; h. feroneria va fi silențioasă, reglabilă, cu închidere în minimum 3 puncte, uşor manevrabilă, forța de apăsare la mânerul uşilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie să existe și posibilitatea deschiderii ușii din cheie, fără apăsarea mânerului; (3) Ferestrele noi vor fi prevăzute cu glafuri la exterior în zona de legătură dintre tâmplărie şi peretele de fațadă, în scopul asigurării protecției în special la acțiunea apei. Glaturile vor fi prevăzute cu lăcrimar, (4) Glafurile vor fi realizate din materiale moderne, eficiente, durabile şi cu design atractiv; pot fi realizate din PVC, aluminiu şi din materiale precum tabla zincată (soluția tradițională la blocurile de locuințe). piatra naturală (marmură), piatră artificială - ceramică porțelanată (cu caracteristici specifice materialelor folosite la exterior: rezistență la apă, la ciclul îngheţ-dezgheț, la radiația UV si rezistență mecanică mare). (5) Lipsa glafurilor provoacă infiltrații, o degradare a clădirii atât la exterior, cât și la interior, ceea ce va conduce în timp la investiții suplimentare pentru reparații, (6) Elementele opace de închidere sunt componente ale uşilor de acces și ale uşilor de balcon. Pentru uşile exterioare total sau parțial opace, panourile de închidere opace se realizează în general din elemente triplustrat (“sandwich”), cu miezul din poliuretan rigid şi fețele din diferite materiale (sticlă mată, aluminiu, PVC dur, lemn), (8) Feţele aparente ale panourilor opace sunt realizate din materiale rezistente la factorii climatici aluminiu) sau din materiale care au suprafețele tratate cu lacuri special concepute pentru exploatarea ușii spre exterior care asigură protecție împotriva apei, a razelor UVşi a fenomenului de îngheț — dezgheţ, Alte cerințe importante pentru panourile de închidere sunt legate de rezistența la şocuri, vânt, şi efracţie, Dotarea se face în funcție de necesarul de siguranță, prin tehnici de blocare, armături de siguranță şi glazurare antiefracție, sisteme electronice de blocare cu microcip etc. (9) La uşile exterioare ale spațiilor de locuit (spre terase, balcoane) pe lângă prevederea garniturilor în relație cu tâmplăria fixă, se prevede un prag pentru mărirea etangeității la partea inferioară a ușii, Ventilarea incorectă a spațiilor interioare poate conduce la consecinţe nefavorabile majore: a. dezagremente în ceea ce privește condițiile de locuire (aer viciat, umiditate relativă mare, ş.a.); b. riscul apariției condensului pe suprafețele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale; c, creșterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor de construcție care fac parte din anvelopa clădirii (1) In anumite cazuri, după instalarea ferestrelor noi, pe geam sau pe pereţi, pot să apară fenomene de condens superficial determinate de creşterea umidității relative a aerului interior, ca urmare a reducerii la minimum a schimburilor de aer prin rosturile tâmplăriei (ventilare neorganizată). (2) Suprafețele dintr-o încăpere pe care se observă preponderent condensul sunt: a. suprafața de geam, în câmp — utilizarea geamului low-E reduce riscul apariției condensului; b. zona limitrofă a geamului, lângă profilul de tâmplărie - această suprafață va fi în cele mat multe cazuri o punte termică între interior și exterior, nefiind suficient protejată termic (cantitatea de apă formată în urma condensării este de obicei destul de mică pentru a crea probleme); c. suprafața profilului - există risc de apariție a condensului pe elementele de tâmplărie. Performanțe superioare din punct de vedere higrotermic se obțin prin folosirea profilelor din PVC cu 5, 6, 7 sau 8 camere de aer, tâmplării cu coeficienți de transfer termic sub 1,3 W/(m2K). d. zona adiacentă ferestrei, pe zidărie — risc de aparție a condensului în cazul zidăriei neizolată suficient şi datorită punților termice create în jurul ferestrei. e, anumite zone de pe pereți pe care a apărut condens după ce s-a înlocuit tâmplăria veche cu una modernă — se vizualizează astfel punțile termice (mai accentuat la blocurile realizate din elemente prefabricate) (3) Reducerea riscului de apariție a condensului în clădirile reabilitate precum şi asigurarea compoziției optime a aerului interior se realizează prin ventilare naturală organizată (aerisire) sau prin ventilare mecanică. (4) Ventilarea naturală a încăperilor se asigură prin proiectarea corectă a ferestrelor, respectiv prin prevederea raportului corespunzător dintre volumul încăperii şi suprafața ochiurilor mobile. Se 21
recomandă ca la lucrările de reabilitare să se păstreze suprafaţa existentă de ochiuri mobile sau să se refacă calculele în funcție de volumul de aer interior. (5) Sistemele de ventilare mecanică pentru aport de aer proaspăt și evacuarea aerului viciat, spre deosebire de ventilarea naturală, au avantajul că nu depind de variabilitatea parametrilor climatici (diferența de temperatură interior-exterior şi acţiunea vântului). (6) Dispozitivele de admisie/evacuare a aerului din cadrul sistemelor de ventilare mecanică sunt integrate în diferite tipuri de tâmplării și pot funcționa pe bază de: a. acţionare cu senzor de umiditate b. acţionare manuală c. acţionare cu senzor de prezență d. acţionare cu senzor de mișcare (7) Sistemele de ventilare higroreglabilă asigură controlul fluxului de aer în funcție de umiditatea detectată în spațiul interior (8) Sisteme de ventilare integrate în orice tip de tâmplării, cum este grila higroreglabilă pentru aport de aer proaspăt prin tâmplăria termoizolantă, prezintă următoarele avantaje: a. participă la controlul umidității, prin deschidere/închidere progresivă, automată, în intervalul de valori ale umidității relative cuprins între 35%...60%, diminuând semnificativ riscul apariției condensului. b. montaj pe orice tip de tâmplărie: PVC, aluminiu sau lemn stratificat; c. posibilități de montaj cu două unghiuri de intrare a fluxului de aer în încăpere; d. nu utilizează energie electrică, nu conține elemente consumabile, nu necesită întreținere specială; e. în sistem, împreună cu grilele de evacuare higroreglabile, participă la economii de energie termică cu cel putin 15% (din energia termică pierdută cu aerisirea naturală a încăperilor); Grila Higroreglabilă Descriere: Grila higroreglabilă este destinată asigurării aportului controlat de aer proaspăt. Acest produs încorporează un set de benzi poliamidice cu proprietăți higroscopice. Tratamentul special aplicat setului de benzi, permite clapetei grilei să se închidă sau să se deschidă, în funcție de modificarea valorii umidității relative a aerului din zona în care este montată. Mişcarea clapetei grilei se realizează între următoarele valori ale umidității relative: min, 35%, grila este închisă ; max.65%, grila este deschisă complet. Funcționarea permanentă a grilelor într-o locuință, fără necesitatea alimentării lor la o sursă de energie electrică, contribuie la diminuarea consumurilor energetice care s-ar înregistra în cazul unei ventilații necontrolate, prin deschiderea largă a ferestrelor. Grila higroreglabilă este parte a kit-ului higroreglabil alături de protecția externă antiploaie, ş de placa suport. Date tehnice: — debit min/max: 3-35 my/h; (la AP = 10 Pa) — nivel de protecție acustică pentru kit-ul standard higroreglabil: 33 dB(A) — dimensiuni grilă higroreglabilă: 402x39,5x40 mm; — culoare: alb, stejar auriu sau maron brun; — material: plastic PS; — posibilitate de obturare manuală; — montajul se poate realiza pe tâmplăria termoizolantă din PVC, lemn stratificat sau aluminiu. Montajul kit-ului standard higroreglabil pe tâmplăria termoizolantă, profil PVC: Pentru montajul unei grile higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC trebuie să se realizeze frezarea unor tronsoane de canal în partea superioară a ferestrei care să aibă dimensiunile: lungime 250 mm, lățime 10-12 mm, Frezarea, care nu trebuie să fie continuă ci trebuie să fie formată din 2 tronsoane, se realizează în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanşare iar în profilul tocului imediat deasupra garniturii de etanşare. De asemenea, există şi posibilitatea folosirii unui profil de compensare ataşat pe orizontala superioară a ansamblului ferestrei și în care să se realizeze tronsoanele de canal frezat, caz în care se evită frezarea 22
cercevelei și a tocului. În acest mod, rezistența profilului nu are de suferit. proprietățile ferestrei nu sunt afectate iar aportul de aer proaspăt va fi controlat numai prin grila higroreglabilă. Dupa realizarea celor două canale la dimensiunile cerute, se montează placa suport pe cercevea, Se clipsează grila higroreglabilă pe placa suport astfel încât senzorul de umiditate să fie, în permanență, expus mişcării ascendente a aerului din interiorul camerei de-a lungul peretelui iar aerul introdus sa fie deflectat către plafonul camerei, Se montează protecția externă pe toc în exteriorul clădirii. Întreţinere: Se curăță de praf o dată sau de două ori pe an. Nu există elemente consumabile, Pe lângă principalele elemente de consirucție perimetrale tratate în prezenta reglementare, cu prilejul reabilitării/modernizării, trebuie să se amelioreze comportarea termotehnică mărindu-se în primul rând rezistența termică specifică, a următoarelor elemente de construcţie care fac parte de asemenea din anvelopa clădirii: (1) Peretii adiacenti rosturilor de dilatație, de tasare și care se vor izola suplimentar: a. la exterior, spre rost - în cazul rosturilor deschise accesibile; b. la interior, spre încăperi - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilorînchise. Nota: Atât la rosturile deschise, cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug, precum și față de infiltrațiile de aer rece, (2) Peretii adiaeenți spatiilor și încăperilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele, verande, sere, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară, ș.a.), care se izolează suplimentar, de regulă, în exteriorul volumului încălzit, (3) Peretii exteriori - verticali san înclinafi - precum și plangeele superioare - orizontale san înclinate - ale mansardelor existente, locuite si încălzite, amenajate în podurile clădirilor. a. Ameliorarea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor, constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenție, atât în situația în care elementele de construcție separă spațiul mansardei de mediul exterior, cât şi în cazul În care acestea separă volumul încălzit al mansardei de spațiul podului neîncălzit adiacent. b, La elaborarea proiectului de reabilitare/modernizare, se vor avea în vedere, considerentele, indicațiile şi recomandările, precum şi detaliile de principiu din reglementarea tehnică referitoare la proiectarea mansardelor. (4) Plansecle care delimitează volumul încălzit de mediul exterior la artea inferioară (la bowindouri, ganguri de frecere, faţa inferioară a planşeclor de peste logii ş.a.), care se izolează suplimentar - de regulă - la tavanul planşeelor, (5) Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea su erioară (planşee sub logii la partea superioară $.2,), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune, de regulă, la fața superioară a planşeelor, sub pardoseală. (6) Pereţii exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile încălzite. (7) Plăcile din beton slab armat, Ia partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite. sub CTS, în contact cu solul, (8) Peretii si plangeele adiacente cămărilor direct ventilate. (9) Pereţii si plansesle adiacente unor spații care fac parte din volumul clădirii. dar care au alte funcțiuni sau destinații, de regulă mai puțin sau intermitent încălzite (spații comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ş.a). (10) Diverse suprafete vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare. pereţi exteriori vitrați, transparenți sau translucizi, etc,). (11) Usi exterioare sau care fac legătura cu spațiile neîncălzite adiacente, opace sau parțial vitrate. Întocmit. Ing. PALADE Cristian 23
RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA NR 62/2013 DATE GENERALE DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITIE REABILITARE TERMICA IMOBIL str. Ana Ipătescu, nr. 29, Bl. T22 AMPLASAMENTUL Municipiul Timisoara, str. Ana Ipătescu , nr, 29 TITULARUL, INVESTITIEI Primaria Municipiului Timisoara, BENEFICIARUL INVESTITIEI Asociatia de proprietari din str. Ana Ipătescu, nr. 29, BL T22 EXPERT TEHNIC Dr. ing. MARINOV VICTOR RADU FAZA DALI TEMEI LEGAL Legea nr. 10/1995 ; Legea 50/1991; Legea 453/2001; 0UG OBIECTIVUL EXPERTIZEI TEHNICE Analiza structurii de rezistență a construcţiei existente conform normelor tehnice în vederea reabilitarii termice Expertizarea construcției s-a realizat pe baza normelor tehnice în vigoare: -CR0-2003-Cod de proiectare.Bazele proiectării structurilor în construcții -P100-1/2006-Cod de proiectare seismică -P100-3/2008-Cod de evaluare seismică a clădirilor existente -CR2-1-1.1:2011-Cod de proiectare pentru constructii cu pereti structurali de beton -NP 112- 11-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa -NE 012/1-2007 : Normativ pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea I — Producerea betonului. -NE 012/2-2007 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, Partea a II-a Executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat. , -ST 009- 05: Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru armaturi -Normativ privind comportarea în tirap a constructiilor- indicativ P130/1999 -Legea calitatii nr.10/1995, privind calitatea in constructii -Legea nr. 50/1995, actualizata si publicata in martie 2006, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor
-H.G. nr.925/1995, privind Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate, a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor -Ordonanta Guvernului nr.20 din ian. 1994 privind punerea in siguranta a cladirilor existente pentru actiuni seismice -Continutul cadru al rapoartelor de expertiza stabilit de Consiliul Tehnic Superior al MLPAT peutru expertizarea constructiilor pentru anii 1995-1997 -Ordonanta de urgenta nr.18 din 04.03.2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA Imobilul are un regim de inaltime S+P+10, are forma in plan simetrica, este un tronson independent si are o singura scara. Parterul are tot destinatia de locuinte. Este o structura cu diafragme monolite turnate în cofraje glisante in sistem "fagure" avand travei de 4.8,2.7,3 msi adancimea de 3.8, 3.6 m. Inaltimea de nivel este 2.75 m. Peretii interiori sunt din diafragme monolite de 16 cm grosime realizate in cofraje glisante. Peretii exteriori sunt diafragme din beton armat monolite realizate in cofraje glisante. Peretii exteriori sunt realizati din diafragme din beton armat monolite. Planseele sunt din beton armat monolit avand 12 cm grosime, iar scarile sunt cu o rampa din beton armat monolit, Acoperisul este de tip terasa necirculabila. Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cm grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit, Pereţii despartitori sunt realizati din elemente din beton armat avand grosime de 7cm. Constructia a fost finalizata in anul 1975, iar structura de rezistenta a fost proiectata in jurul anului 1974, Tipul proiectului pereti structurali din beton armat monolit proiect tip : G, sectiune: 110. Structura a fost proiectata la gradul 6 de seismicitate, DESCRIEREA CONDITIILOR DE FUNDARE Terenul de fundare este constituit dintr-o succesiune de argile si nisipuri sub forma unor lentile de argila in straturi de nisip cu nivel ridicat al apei subterane, DESCRIEREA AVARILOR SI DEGRADARILOR -ASPECTE GENERALE Datorita ritmului ridicat de realizare a blocurilor de locuit, in multe cazuri din cauza conditiilor dificile de executie (noaptea, timp friguros, manopera putin calificata) s-au produs si derapaje de la calitatea constructiei. Deficientele cele mai frecvente au fost: N Abateri mari pe verticala datorate procesului de glisare O Betoane cu segregari O Rosturi de turnare accidentale datorate aprovizionarii, netratate corespunzator O Zone cu betoane de calitate mai slaba cauzate de deficiente de aprovizionare Cl Zona cu sectiuni reduse datorafe deviatiilor izolatiei din cofraj
Pe durata de folosinta a blocului nu s-au constatat avarii suplimentare la structura de rezistenta. De asemenea nu s-au inregistrat avarii majore cauzate de cutremure, DESCRIEREA ANVELOPEI Fatada principala este realizata cu placaj din caramida aparenta pe fasii verticale de latime mare - Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada prezinta desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse Fatada posterioara este realizata cu placaj din caramida aparenta pe fasii verticale de latime mare , Pe fatada este o logie. Fatada este desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse vizibile. Fatada laterala stanga este realizata cu tencuiala de tip strop. Pe fatada sunt 2 logii, Fatada prezinta desprinderi placaj/tencuieli pe zone reduse Faiada laterala dreapta este realizata cu tencuiala de tip strop. Pe fatada sunt 2 logii, Fatada prezinta desprinderi placaj/tencuieli pe'zone reduse - Peretii exteriori sunt realizati din diafragme din beton armat monolite. Termoizolatia este din BCA de 10-12 cm si tehnologia de executie era montarea acesteia in cofraj inainte de turnarea betonului. Din cauza dificultatilor de executie si din neglijenta, de foarte multe ori aceasta nu mai era montata. Termoizolatia este discontinua, puntile termice sunt o caracteristica a acestui sistem -Acoperisul este de tip terasa necirculabila. Invelitoarea este din membrana bituminoasa. Starea tehnica a terasei este fara degradari vizibile si fara infiltratii, Nu au fost realizate reparatii ale terasei in ultimii ani, Termoizolatia a fost realizata din zgura expandata -Planseul peste subsol nu este prevazut cu termoizolatie, -Tamplarii: Usa principala de acces in cladire este din tamplarie PVC cu sticla termoizolanta, Usa secundara de acces in cladire este din tanplarie metalica. Tartplaria exterioara a ferestrelor a fost initial din lemn cu geam din doua foi de sticla simpla, Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. In prima etapa dupa preluarea apartamentelor de catre locatari acestia au inceput inchiderea balcoanelor si logiilor cu tamplarie metalica si geam simplu, aceasta constituind o moda in anii 80-90. Ulterior aceste tamplarii au fost inlocuite cu tamplarii din PVC sau aluminiu cu geam termopan, Totusi inchiderea balcoanelor a creat un aspect eterogen al fatadelor datorate in principal diverselor tipodimensiuni folosite. Imobilul are 44 logii,
-Finisajele interioare care delimiteaza anvelopa. La casa scarti peretii sunt tencuiti si gletuiti si zugraviti cu zugraveli pe baza de var, pardoseala in casa scarii este de tip mozaic. Pardoseaua subsolului este de tip beton sclivisit, peretii subsolului sunt nefinisati. Peretii care delimiteaza gheua de gunoi de casa scarii sau apartamente nu sunt prevazuti cu termoizolatie. EVALUAREA RISCULUI SEISMIC Scurt istoric al evenimentelor seismice În zona Banatului, inclusiv a Timisoarei, s-au inregistrat in decursul timpului o serie de evenimente seismice. Aceste evenimente au avut urmatoarele surse: -Sursa Vrancea:-data: 06.11.1940 magnitudine 7,5 Richter 04.03,1977 magnitudine 7,2 Richter 31.08.1986 magnitudine 7,0 Richter 30.03.1990 magnitudine 6.7 Richter Aceste seisme au fost puternic atenuate in Transilvania si Banat, intensitatea MK.S nedepasind valoarea de 5,5. Semnificative pentru Timisoara sunt cutremurele avand sursa in sud-vestul Banatului. Principalele evenimente seismice au fost: Anul 1879 sursa prezumtiva :falia Timisoara Vest (Mehala- Ronat-Freidorf). Intensitatea MKS evaluata 7,0-8,0 Mai 1959 sursa comuna Parta, intensitate 5,5-6,0. Iulie 1991 sursa comuna Banloc, intensitate 6,0-6,5 Decembrie 1991, sursa comuna Banloc, intensitate 6,0-6,5 Existenta faliei in Timisoara este confirmata, dar potentialul seismic este subiect controversat. În ipoteza faliei active este posibila producerea unui cutremur de magnitudine 6,0-7,0 cu intensitatea MKS de minim 8,0. In acesta situatie multe cladiri vechi, precum si cele din panouri mari realizate inainte de 1980 ar putea fi in situatia critica (clasa de risc seismic CRS I) Evolutia prescriptiilor de proiectare Din punct de vedere al proiectarii constructiilor in Romania, pana in 1940 aspectul seismic era ignorat; din acel au pana in 1963, au existat instructiuni de proiectare antiseismica, dar aplicarea lor a fost facultativa. Din anul 1963 s-au editat mai multe prescriptii de proiectare antiseismica: - perioada 1963-1970, valabil Normativul P 13-63, la care Timisoara era incadrata la gradul 6,0 intensitate seismica. - perioada 1970-1978, valabil Normativul P 13-70, Timisoara grad 6,0 - perioada 1978-1981, valabil Normativul P 100-78, Timisoara era incadrata la gradul 7,0 intensitate seismica - perioada 1981-1992, valabil Normativul P 100-81, Timisoara era incadrata la gradul 7,0-7,5 (zona „D:)
- perioada 1992-2005, valabil Normativul P 100-92, Timisoara zona “D”, - perioada 2006-prezent, valabil Codul de proiectare P100-1/2006. Actualmente in curs de revizuire. Comparatie cu prescriptiile în vigoare Fara a face un comentariu mai amplu, mentionam ca actiunea seismica normata a sporit intre 1974 si 2008. Este de inteles ca alcatuirea structurii si dimensionarea elementelor facuta la vremea respectiva nu respecta toate prevederile cuprinse in codul actual de proiectare al constructiilor cu pereti structurali. Dintre aspectele pozitive tinand cont de perioada proiectarii privind alcatuirea structurii trebuie sa mentionam urmatoarele: -forma regulata in plan a cladirii -existenta unei infrastructuri care s-a dovedit capabila sa transfere la teren eforturile aduse de peretii structurali, fara aparitia unor degradari in elementele infrastructurii; -asiguratea unei tigiditati constante, fara schimari bruste de la un nivel la altul; Prin Codul de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat indicativ CR 2-1- 1.1-2011 se aduc importante modificari precedentelor editii din 1978, 1982, 1996 si 2005, in acord cu progresele inregistrate pe plan national si international, in cunoasterea comportat, modelarii si calculul acestei categorii de constructii, Se poate face mentiunea ca imobilul proiectat in 1974 corespunde normativelor in vigoare la acea data si asigura o rezistenta, stabilitate si ductilitate satisfacatoare in conditiile noului normativ, Este de inteles ca alcatuirea structurii si dimensionarea elementelor facuta la vremea respectiva, mu respecta toale prevederile cuprinse in Codul CR 2-1-1.1-2011, privind proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton armat. Tabelul B.2 Lista de condiții pentru structuri de beton armai în cazul aplicării metodologiilor de nivel 2 și 3. Criteriul este | Neîndepli Neîndeplini Criteriu îndeplinit nire re majoră moderată | Punctaj maxim; 50 puncte 50 30 — CR 0-29 40 (5) Condiții privind interacțiunile structurii | Punctaj maxim: 10 puncte | 10 5-10 | 0-4 7 EERO RIN IA un
(n Condiţii privind alcătuirea (armarea) elementelor | structurale (b) Structuri cu pereți de beton armat » Distribuţia momentelor capabile pe înălțimea pereților respectă variaţia cerută de CR 2-1-1.1 :2005 şi asigură dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei seismice favorabil a Secţiunile percților ai au la capete bulbi sau tălpi de dimensiuni limitate. Prin intersecția pereţilor nu se | formează profile complicate cu tălpi excesive în raport | Rezistența la forțe tăietoare a grinzilor de cuplare| este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistența la încovoiere la extremitățile lor + Rezistența la forță tăletoare a pereților str ucturall este mai mare decat valoarea asociată piastificării prin încovoiere la bază » Înnădirea armăturilor verticale este făcută pe o lungime de cel puțin 40 diametre * Grosimea pereţilor este > 150 mm 0.20% 7 7 ru 1 le Procentul de armare orizontală a pereților este peste Armătura verticală a inimii reprezintă un procent și |este ancorată adecvat pv>0.15% * Etrierii grinzilor de “cuplare sunt distanțați la cel mult 150 mm * Prin grosimea plăcii şi dimensiunile reduse ale golurilor] planşeul poate fi considerat şi diagramă orizontală rigidă > Punctaj total pentru ansamblul condițiilor baner Punctaj maxim: 30 puncte Punctaj maxim: 10 puncte 20-30 0-19 rr rr 24
Tabelul B.3 Starea de degr adare a elementelor structurale Criteriul este Criteriul nu este | MIRI îndeplinit |Neîndepii Neîndeplini Criteriu x nire re majoră moderată _(1) Degradări produse de acţiunea cut emurului „Punctaj maxim: 50 puncte | Fisuri şi deformații remanente în zonele critice (zonele |plastice) ale stâlpilor, perștilor şi grinzilor Fracturi şi fisuri remanente înclinate produse de forța tăictoare î > în grinzi EU Fracturi şi fisuri longitudinale deschise în stâlr pi şi/sau [pereți produse de eforturi de compresiune. EI Fracturi sau fisuri înclinate produse de forța tăietoare în 50 26 — 49 0-25 stâlpi şi/sau pereți * Nu există modificări importante > ale dimensiunilor în plan| ale sisteraului structural de la nivel la nivel |- Cedarea ancorajelor şi în nădirilor barelor de armătură pronunțată a plangeelor | Degradari i ale fundațiilor sau terenului de fundare DIN N | _ EREI 1 30. _ Punctaj total realizat 50 a Degradări produse de î încărcările verticale |. Punctaj maxim: 20 puncte Fisuri şi degradări în grinzi și plăcile p planşselor 20 11-19 0-10 Lo — tr E 20 Punctaj total realizat 20 (iii) Degradări “produse de încărcarea cu deformații| Punctaj maxim; 10 puncte | |(tasarea reazemelor, contracții. acțiunea temperaturii, | 10 1 6-9 | 1-5 10 Punctaj total realizat - | 10 Gv) Degradări produse de o execuție defectuoasă (beton Punctaj maxim: 10 puncte |searepat. rosturi de lucra incorecte ste.), 1.10, | | Punctaj total realizat E SIRIA (v) Degradări produse de factori de mediu: îngheţ- dezghet, agenți corozivi chimici sau biologici ete) Punctaj maxim: 10 puncte - betonului pr n na aa a ra - armăturii de oțel (inclusiv asupra proprietăților de 10| 6-9 1-3, 8 Punctaj total realizat 8 Punctaj total Il per ntru ansamblul condiţiilor R2 = 85 puncte
0 [61-90 [91-10 pentru u RI= 73 rezulta o incadrare în clasa HI de rise Tabelul 8. 2. Valori ale indicatorului k , asociate claselor de risc seismic near nr ra aer pr Ta mt tr re pentru RI= 95 rezulta o incadrare in clasa TV de risc Tabelul 8.3. Yalori ale indicator ului R 3 asociate claselor de risc seismic Clasa de risc seismic E TIT a fm [| W | Valori Rs 353665 66-50 | _51-100 | Rs - a ZF ea, (1; Prin comparatie ou structuri similare se apreciaza gradul de asigurare R3= 70 "% CONFORM P100-3/2008, CONSTRUCTIA SF INCADREAZA IN CLASA DE RISC SEISMIC Rsifi Clasa RsIll inseanma ca la un seism de intensitatea de proiectare (iniensitatea maxima asteptata) pot sa apara avarii structurale nesemnificative care nu pun în pericol stabilitatea cladirii, dar pof sa apara avarii la elementele nestructurale (tamplari, pereti despartitori, atice, etc) CONCLUZIE | REABILITAREA TERMICA NU MODIFICA GRADUL DE ASIGURARE AL CONSTRUCTIEI CONSTRUCTIA ARE REZERVE SA PREIA INCARCARILE SUPLIMENTARE ADUSE DE REABILITAREA TERMICA 2 REABILITAREA TERMICA SE POATE REALIZA FARA A FI NECESARE INTERVENTII DE CONSOLIDARE A STRUCTURII EXISTENTE 3 SCHIMBAREA TAMPLARIILOR SE VA FACE FARA MODIFICAREA DIMENSIUNILOR GOLURILOR
4 LOGIA TIP 1 SE INCHIDE CU TAMPLARIE DIN PVC CARE REAZEMA PE PARAPETII DIN BETON EXISTENTI. IN CAZUL IN CARE SE CONSTATA DEGRADARI ALE ACESTORA SE ANUNTA PROIECTANTUL ratez POZEZE? ILIE TEREZA TELE SI arts artar e LEGAT DE ÎNCHIDEREA LOGIILOR/BALCOANELOR SE IMPUN URMATOARELE JPRECIZARI:- BALCOANELE PREZINTA O VULNERABILITATE DATORATA PE DE O PARTE UNOR COMPROMISURI LEGATE DE SOLUTIA TEHNICA IMPUSA DE PREFABRICARE : ARMĂTURILE BALCOANELOR AU FOST ANCORATE DE OBICEI DOAR IN CENTURA SI PE DE ALTA PARTE CONDITIILOR DE EXECUTIE, A RITMULUI DE LUCRU IN CARE AU FOST REALIZATE ACESTE CLADIRI SI CARE A DUS LA ABATERI CONSIDERABILE DE POZITIONARE A ARMATURILOR (ACESTEA AU FOST CALCATE SI ASTFEL INALTIMEA UTILA A SECTIUNII S-A MICSORAT), PRIN INCHIDEREA BALCOANELOR/LOGIILOR ACESTEA DEVIN SPATIU INTERIOR TOTUSI AVAND IN VEDERE CELE MENTIONATE MAN SUS, SE IMPUNE EVITEREA TRANSFORMARII ACESTOR BALCOANE IMN SPATII DE DEPOZITARE, DE ASEMENEA LA BALCOANELE DEJA INCHISE CU TAMPLARIE TERMOPAN PARAPETII EXISTENTI Al INAINTE DE APLICAREA TERMOSISTEMULUI SE FACE O ÎNSPECTARE RIGUROASA A PRINDERILOR SI IN CAZUL IN CARE SE) JOBSERVA ORICE DEGRADARI SE ANUNTA PROIECTANTUL, INAINTE DE LANSAREA COMENZII PENTRU TAMPLARIE SE VA MASURA OBLIGATORIU INDIVIDUAL, FIECARE BALCON LA TOATE COLTURILE ATAT PE VERTICALA CAT SI PE ORIZONTALA DE CATRE FURNIZORUL TAMPLARIEI, DACA LA ACELASI BALCON SE CONSTATA DIFERENTE MAI MARI DE 12 CM (SAU MAX 1% DIN LUNGIMEA CONSOLEI) INTRE DISTANTA MASURATA PE VERTICALA LANGA PERETE SI CEA MASURATA PE VERTICALA LA CAPATUL CONSOLEI SE ANUNȚA ISC, DEOARECEI ACEST LUCRU AR PUTEA PROVENI DINTR-O DEFORMARE(SAGEATA) EXAGERATA SI SE IMPUN INVESTIGATU SUPLIMENTARE. DEEE a 3 LUCRARILE DE TERMOIZOLARE A PERETILOR VOR INCEPE DUPA CURATIREA PREALABILA A SUPRAFETELOR SI INDEPARTAREA PLACARILOR. DACA IN DECURSUL ACESTUI PROCES SE DESCOPERA FISURI SAU CRAPATURI ALE ELEMENTELOR PORTANTE SE ANUNTA DE INDATA PROIECTANTUL SI EXPERTUL. 6 DESFACEREA STRATURILOR EXISTENTE DE HIDROIZOLATIE, TERMOIZOLATIE SI BETON DE PANTA, DACA ACESTEA SE VOR INLOCUI SE VA FACE MECANIZAT CU SCULE USOARE CARE NU PRODUC VIBRATII! MARI PENTRU A NU AFECTA STRUCTURA DE REZISTENTA = n n, Expert tehnic Dr, ing. MARINOVY VICTOR
PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR ÎN FAZE DE EXECUȚIE, CONFORM LEGI NR.10/95 DENUMIREA LUCRĂRII REABILITARE TERMICA IMOBIL str. Ana Ipătescu , nr. 29, BI. T22 AMPLASAMENT Jud. Timiş, Municipiul Timisoara, str. Ana Ilpătescu, nr. 29 INVESTITOR ln conformitate cu : Legea nr.10/1995” Legea privind calitatea in constructii” C56-85- Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii a roll PE HG925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza tennica de calitate a proiectelor, a executiei constructiilor, complectat cu Indrumatorul de aplicare MLPTL nr. 77/N/1996 HG nr. 272/1994 referitor la Regularnentul privind controlul de stat in constructii HG. Nr. 261/1994 pentru aprobarea Regularnentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii-Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor HG nr. 273/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente H& nr 653/2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in. Constructii H.G. nr 766/1997 Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii HG 278/1994 -Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii HG456/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, instalatii tehnologice si a punerii în functiune a capacitatilor de productie Se stabilesc urmatoarele faze:
1 |Predarea-preluarea amplasamentului PVR BE Inspectia suprafetelor curatate inaintea aplicarii termosistemului PVR BEP 3 csriificatelor de calitate/conformitale ale Escare | c e m |. materialelor:polistiren, adeziv, dibluri, masa de spaclu, plasa de fibra | DIN NINE O 4 |Verificare trasare cota profil de soclu PVR BEP 6 |Inspectia modului de fixare a placilor de polistiren PVLA+FD BEP, 7 Verificarea planeitatii suprafetelor inainte de aplicarea tencuielii PVR BE | __Jdecorative E IERNI SS 83 |Receptia termosistemului PVR BE o |Desfacerea straturi existente la ultimul planseu PVR BE 10 Verificarea certificatelor de conformitate ale materialelor:polistiren, E4CQ+P ca membrane Bloom. a e RMN | 11 |Verlficarea starii stratului suport pentru termoizolatia noua PVR BEP 12 |Verificarea calitatii stratului de difuzie a vaporilor PVR BE 13 |Verificarea calitatii montajului terrmoizolatiei la terasa PVLA BEPI 14 Verificarea calitativa a montajului membrelor hidroizolatoare in PYVR+FD BEP, camp,la imbinari si racorduri canalele de ventilatie | 1 15 |REGEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR PVR+FD B,E,P, P - Proiectanti PVR -Proces verbal de recepție B - Beneficiar PVLA - Proces verbal de lucrari ascunse E - Executant FD - Proces verbal de faza determinanta | - Inspector COC- Ceriificat de conformitate CQ-Responsahil calitate Conform reglementărilor in vigoare „executantul şi beneficiarul are obligația de a anunța cu cel puțin 10 zile înaintea fazei determinante pe cei care trebuie să participe la realizarea controlului şi întocmirea actelor. Bensficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce- | revin conform Legii 10-1993. Un exemplar din prezentul program si actele mai sus mentionate precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei.” Kxecutani: Beneficiar & gr h m LAMA
Numele si prenumele verificatorului atestat ANEXA 2a Ta RETEZAN REMUS Nr. 109 din fara RA Calea Lugojului nr.67 Ghiroda conform regi fuldi de N Tel. +40754020500 A REFERAT Privind verificarea de calitate la cerinta ER_-e a proiectului Proiect Nr. 100 / 35 - IPA 29 — Reabilitare termica mobil P.T, 2 faza | PT] ce face obiectul contractului 1. Date de identificare*: - Proiectant general S.C. PROIECT C&A S.R.L. - Auditor Energetic Ing. Vasile Olaru - investitor Primaria Municipiului Timisoara - Amplasament: | Strada Ana Ipatescu, Nr. 29, Timisoara, | Judetul Timis Data prezentarii pentru verificare : 24 mai 2013 2. Caracteristici principale ale proiectului si ale constructiei Pentru proiectul prezentat exista Expertiza Energetica a cladirii si Certificat de performanta energetica a cladirii nr. 309 / 25.05.2013, Nota energetica 87,65 (C) Pereti exteriori — panouri mari tristrat din beton armat 10 cm Termoizolatie — BCA 12 cm si strat exterior de protectie de 5 cm Tamplarie exterioara — lemn cu geam din 2 foi de sticla simpla Propuneri de eficientizare energetica: - inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie din PVC sau Aluminiu cu geam termoizolant - peretii exteriori vor fi placati cu un strat suplimentar de termoizolatie 3. Documente care se prezinta la verificare**: - Tema de proiectare Certificat de urbanism nr. emis de Avize obtinute: La proiectantul general Autorizatia de construire: nr. emisa de Raportul expertizei tehnice (la proiectele de punere în siguranta la actiunea seismelor, reabilitare termica, extinderi, modernizari, etc.)
- Memoriul elaborat de proiectant in care se prezinta solutia propusa pentru respectarea cerintei verificate - Nota de calcul in care se fundamenteaza solutia propusa, programul de calcul si listingul - Alte documente | Raportul de Expertiza Energetica al cladirii Raport de Audit Energetic Certificat de Performanta Energetica a cladirii 4. Condluzii asupra verificarii:*** a) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului b) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator pentru faza verificata, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului, cu urmatoarele conditii obligatorii a fi introduce in proiect, prin grija beneficiarului de catre proiectant: Proiectul este conform. Am primit __4____exemplare Investitor/Proiectant LS. *Se vor preciza - Tipurile si caracteristicile constructive: - Dimensiuni - Functie principal - Conditii de amplasament si de vecinatati care au legatura cu cerinta verificat (zona seismic, natura terenului, zona eoliana, etc.) **Se inscriu documentele prezentate de proiectant si verificate efectiv. în cazul in care documentele prezentate sunt insuficiente se cere proiectantului completarea acestora, fixandu-se un termen. Referatul se completeaza dupa completarea documentatiei, ***Se inscriu numai in situatia specifica (a) sau (b)
Numele si prenumele verificatorului atestat Dr. ing. Marinov Victor-Radu Nr.49 data 20.04.2013 Persoana fizica Conform registrului de evidență Adresa : Timisoara Str. Gheorghe Dragomir, nr. & ap.7 Tel. : 0723597203 REFERAT pentru verificarea de calitate la cerința A1 a proiectului: Reabilitare termica imobil str. Ana Ilpătescu, nr. 28, Bl. T22 faza DT+DDE ce face obiectul contractului TIM/99 1. Date de identificare Proiectant general: S.C. PROIECT C&A S.R.L. Proiectant de specialitate sc. PROIECT C&A S.R.L. investitor PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA plasament : județ/sector TIMIS, localitate TIMISOARA, str. Ana Ipătescu, nr. 29, Bi. T22 Data prezentării proiectului la verificare: 20.04.2013 4 Caracteristici principale ale proiectului şi als constructiei : Constructie existenta propusa pentru reabilitare termica. Imobilul cu regim de inaltime S+P+10 are struciura de rezistenta din pereti structurali din bston armat monolit, Peretii exteriori sunt neportanti din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si BCA (30 am), perstii interiari sunt diafragme monolite de 16 cm grosime, planseele suni din beton armat monolit avand 13cm grosime din beton armat prefabricat, scarile sunt cu 2 rampe din beton armat monolit, acoperisul sste de tip terasa necirculabila. Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cm grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit. Constructia nu prezinta avarii semnificative. Reabilitarea termica se va realiza prin placarea peretilor exteriori cu placi din polistiren expandat 10 cm, inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie din PVC, inchiderea logiilor/balcoanslor cu tamplarie din VC... Reabilitare termica planseu terasa - cu polistiren expandat de 12 cm grosime. 3. Documente ce se prezintă la verificare : — Tema de proiectare DA - Certificatul de urbanism nr : 455/04.03.2013 — Avize obținute — Autorizaţia de construcție Nr... BMISĂ dB e e —- Raportul expertizei tehnice DA — Plansele desenate in care se prezinta solutia constructiva -— Alte documente 4.Concluzii asupra verificării :. (a) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător, şi ştampilându-se conform îndrumătorului ;
(b) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător pentru faza verificată, sernnându-se şi ştarnpilându-se conform îndrumătorului,cu 1 următoarele condiții obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de către proiectant: REABILITAREA TERMICA NU MODIFICA GRADUL DE ASIGURARE SEISMICA AL CLADIRII Am predat 7 exemplare Ar primit 7 exemplare a A ac wi ing. MA ve Ă
Numele si prenumele verificatarului atestat ING. DEAC IOAN Nr.297 data 10.05.2013 FIRMA: Persoana fizica Conform registrului de evidenţă Adiesa, telefon, fax : Timisoara, Calea Aradulul nr. 8, Ap. 88 Tel 0256/436029 REFERAT pentru verificarea de calitate la cerința "C"-SECURITATEA LA INCENDIU a proiectului: Reabilitare termica imobil str. Ana Ipătescu, nr. 29, Bl. T22 faza DT+DDE ce face obiectul contractului TIM/101 Proiectant general: S.C. PROIECT C&A S.R.L. Proiectant de specialitate S,C, PROIECT C&A S.R.L, Investitor PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA Amplasament : județ/sector TIMIS, localitate TIMISOARA, str. Ana Ipătescu , nr. 29, Bl. T22 0 Data prezentării proiectului la verificare: 10.05.2013 2. Caracteristici principale ale broiectului și ale construcției : ) Constructie existenta propusa pentru reabilitare termica. Caracteristicile geornetrice constructive ale cladirii sunt conform prevederilor din riemoriu tehnic In conformitate cu P100/2006 "Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor de locuinte social- culturale, agrazootehnice si industriale", cladirea se inscrie in clasa lll-constructii de importanta normala, Categoria de importanta in conformitate cu "Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a rail constructiilor" este "C". Gradul de rezistenta la foc este 1l-ill Structura de rezistenta fundatiile sunt din beton armat -peretii exteriori sunt diafragme din beton armat monolite realizate in cofraje glisante -peretii interiori sunt diafragrae monolite de 16 cm grosime realizate in cofraje glisante -planseele sunt din beton armat monolit avand 12 cm grosime -scarile sunt cu o rarnpa din beton armat monolit -acopsrisul este de tip terasa necirculabila Reabilitarea termica ss va realiza prin placarea peretilor exteriori cu placi din polistiren expandat 10 cm, inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie din PVC, închiderea logiilor/balcoanelor cu tamplarie din PVC. . Reabilitare termica planseu terasa - cu polistiren expandat ce 12 cm grosime, Clasa de rezistenta la foc a placilor din polistiren este B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010. La nivelul fiecarui planseu se dispune perimetral o fasie de 30 cm latime din vata minerala bazaltica avand 10 cm grosime cu ro! in evitarea propagarii incendiului pe fatada. Reteaua de distributie pentru apa potabila existenta asigura debitul de incediu exterior la presiunea de 0.7 bar pentru interventia unitatii de pompieri a municipiului Timisoara. 3. Documente ce se prezintă la verificare :
-— Tema de proiectare DA - Certificatul de urbanism nr : 455/04.03.2013 -— Avize obținute — Autorizaţia de construcție Nr. 0... BMISĂ dB ulii tetiere - Raportul expertizei tehnice DA - Plansele desenate in care se prezinta solutia constructiva - Alte documente (a) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător, sermnnându-se şi ştampilându-se conform îndrumătorului ; (b) În urma verificării se consideră proieciul corespunzător pentru faza verificată, seranându-se şi ştampilându-se conform îndrumătorului,cu următoarele condiţii obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de către proiectant : BUN PENTRU EXECUTIE CU RECOMANDAREA DE A SE ASIGURA FUNCTIONAREA HIDRANTIILOR IN MOD PERMANENT Am primit 7 exernplare Am predat 7 exemplare Investitor/ Proiactant Verificator proiecte MLPTL nr. 1431 S.C. PROIECT C&A PR SI E: ing. PALADE Cris aA) P e c = ANI HALE = d
Numele si prenumsie verificatorului atestat ANEXA A dare RETEZAN REMUS Calea Lugojului nr.67 Ghiroda Tel. +40754020500 REFERAT Privind verificarea de calitate la cerinta : a proiectului Proiect Nr. 100 / 35 - IPA 29 — Reabilită Lt P.T. 2 faza LPT] ce face obiectul contractului LE) 1, Date de identificare”: - Proiectant general S.C. PROIECT C&A S.R.L. - Auditor Energetic PE Ing. Vasile Olaru 1 - Investitor Primaria Municipiului Timisoara - Amplasament: Strada Ana Ipatescu, Nr. 29, Timisoara, LL Judetul Timis Data prezentarii pentru verificare : 24 mai 2013 2. Caracteristici principale ale proiectului si ale construcției Pentru proiectul prezentat exista Expertiza Energetica a cladirii si Certificat de performanta energetica a cladirii nr. 309 / 23.05.2013, Nota energetica 87,65 (C) Pereti exteriori — panouri mari tristrat din beton armat 10 cm Termoizolatie — BCA 12 cm si strat exterior de protectie de 5 cm Tamplarie exterioara — lemn cu geam din 2 foi de sticla simpla Propuneri de eficientizare energetica: - inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie din PVC sau Aluminiu cu geam termoizolant - peretii exteriori vor fi placati cu un strat suplimentar de termoizolatie 3. Documente care se prezinta la verificare**: - Tema de proiectare - Certificat de urbanism nr. [] emis de PI - Avize obtinute: La proiectantul general - Autorizatia de construire: nr. emisa de - Raportul expertizei tehnice (la proiectele de punere“ in sigu nt a actiunea seismelor, reabilitare termica, extinderi, modernizari,
- Memoriul elaborat de proiectant in care se prezinta solutia propusa pentru respectarea cerintei verificate - Nota de calcul in care se fundamenteaza solutia propusa, programul de calcul si listingul - Alte documente | Raportul de Expertiza Energetica al cladirii Raport de Audit Energetic Certificat de Performanta Energetica a cladirii 4. Concluzii asupra verificarii:*** a) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului b) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator pentru faza verificata, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului, cu urmatoarele conditii obligatorii a fi introduce in proiect, prin grija beneficiarului de catre proiectant: Proiectul este conform. Am primit__4___exemplare Am predat Investitor/Proiectant Dr. Ing. s Ret LS. | *Sa vor preciza - Constructie noua/existenta/care se pune in siguranta, modernizare, reabilitare, extindere, etc. - Tipurile si caracteristicile constructive: - Dimensiuni - Functie principal - Conditii de amplasament si de vecinatati care au legatura cu cerinta verificat (zona seismic, natura terenului, zona eoliana, etc.) **Sa inscriu documentele prezentate de proiectant si verificate efectiv. In cazul in care documentele prezentate sunt insuficiente se cere proiectantului completarea acestora, fixandu-se un termen. Referatul se completeaza dupa completarea documentatiei, DE ***Se Inscriu numai in situatia specifica (a) sau (b)