ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECŢIA COMUNICARE SC2014-027367/16.10.2014
APROBAT
PRIMAR NICOLAE ROBU
Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: +40 256 -204886, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro
REFERAT
privind aprobarea Strategiei pentru tineret a municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2020
Strategia pentru tineret a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2020 reprezintă un document de
politică publică care va fundamenta şi va ghida activitatea Primăriei Municipiului Timişoara în domeniul
politicilor de tineret pentru următorii ani. Documentul a fost formulat în cadrul unui proces vast de consultare şi
planificare participativă, ghidat de o viziune transversală referitoare la tineri şi activităţile de tineret, plecând de
la potenţialul, nevoile şi capacitatea operatorilor de tineret din Timişoara. Potenţialul tinerilor şi organizaţiilor de
tineret şi pentru aceşti a fost abordată în strategie ca formă de expresie a creativităţii, dar şi ca important factor
de creştere a capitalului social, economic şi democratic al Timişoarei.
Elaborarea strategiei pentru tineret a Municipiului Timişoara 2014-2020 reprezintă încă o dovadă a
faptului că la Timişoara tinerii reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru administraţia publică locală. În ultimii
ani, oraşul s-a mobilizat pe toate planurile, implicit în cel de tineret, cultural, financiar şi uman pentru construcţia
unei candidaturi competitive la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi pentru a beneficia de impactul
economic, social şi educaţional asociat unei vitalităţi culturale ridicate.
Prin strategia pentru tineret, Primăria Municipiului Timişoara se raportează la activitatea tinerilor la
nivel local. Strategia pentru tineret vine în întâmpinarea nevoilor oraşului de dezvoltare prin intermediul
tinerilor, precum şi implicarea acestora în toate domeniile de activitate, susţinând în acest mod candidatura
pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Miza strategiei pentru tineret a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2020 este reprezentată de
dezvoltarea pe termen lung a oraşului prin intermediul activităţii tinerilor, inclusiv în contextul cooperării cu alte
oraşe din ţară, din regiune şi din străinătate. Măsurile cuprinse în strategie vor stimula dezvoltarea oraşului, pe
toate planurile, pentru următorii ani, integrând momentul 2021, când Timişoara ar putea dezvolta programul
dedicat titlului de Capitală Europeană a Culturii.
Proiectul pentru Strategia pentru tineret a municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2020 a fost
realizat în cadrul parteneriatului dintre Municipiul Timisoara şi Institutul Intercultural Timişoara (I.I.T.), pentru
susţinerea financiară pentru implementarea proiectului „Dă glas generaţiei tale!”, în temeiul Hotărârii Consiliului
Local nr. 517/22.10.2013. Acesta a constat în elaborarea şi adoptarea strategiei de tineret la nivelul Municipiului
Timişoara, fiind implementat de către Institutul Intercultural Timişoara, în cadrul programului „Tineret în
acţiune”. Valoarea totală a proiectului este de 39.125 Euro, din care contribuţia Comisiei Europene este de
29.340 Euro.
P R O P U N E M :
Emiterea unei hotărâri de Consiliu Local prin care să se aprobe Strategia pentru tineret a Municipiului
Timişoara pentru perioada 2014-2020, conform Anexei care va face parte integrantă din hotărâre.
Viceprimar Secretar
Dan Diaconu Ioan Cojocari
Director Direcţia Comunicare Director Direcţia Economică
Alina Pintilie Smaranda Haracicu
Întocmit,
Ovidiu Simonetti Avizat juridic,
FO53-01 VER2
Anexă la HCL, iii Privind aprobarea Strategiei de tineret a Municipiului Timisoara pentru perioada 2014-2020 PROPUNERE PRIVIND STRATEGIA PENTRU TINERET A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Elaborată în cadrul proiectului Dă glas generației tale! Coordonator: INSTITUTUL INTERCULTURAL TIMIŞOARA Parteneri: PRIMĂRIA TIMIŞOARA FUNDAȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU TINERET TIMIŞ DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU SPORT ŞI TINERET GRUPUL DE INIȚIATIVĂ ALTFEL 1. Descrierea contextului local, naţional si european 2. Studiu sociologic de fundamentare 3. Analize swot 4. Structura strategiei Timişoara, octombrie 2014
STRATEGIA PENTRU TINERET A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA În cadrul proiectului Dă glas generaţiei tale Institutul Intercultural Timişoara a inițiat o cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei de Tineret a Municipiului Timişora relizată în perioada noiembrie-decembrie 2013. În baza rezultatelor obţinute au fost organizate 6 întâlniri de fundamentare pentru conturarea obiectivelor şi măsurilor specifice pentru Strategia de Tineret a Municipiului Timişora, pe următoarele domenii: i). muncă şi dezvoltare profesională ii), cultură iii). educaţie formală iv). mediu şi dezvoltare durabilă v). sănătate, asistență socială şi dezvoltare personală vi). educație non-formală şi sport 1. Descrierea contextului local, național si european Pentru fiecare din cele 6 domenii analizate a fost elaborată o descriere a contextului local, național şi european specifice. Când vorbim despre SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ, suntem de acord ca ele reprezintă un subiect de interes pentru toate categoriile de vârstă, toate păturile sociale, toată societatea în general, Dacă raportăm aceste două subiecte la tineri vom remarca că, deşi ele nu reprezintă un subiect neapărat aprins, există totuşi nişte nevoi specifice pe care ei le au. Aşadar, dacă pe categoria de vârstă 50+ ani problemele de sănătate sunt cele specifice vârstei, pe categoria de vârstă 14 - 35 de ani subiectele de care ne lovim vor fi una din următoarele : sedentarismul, consumul de alcool şi droguri, responsabilitatea sexului protejat, etc. Pentru a răspunde acestor probleme, încă din 2009 Comisia Europeană alcătuieşte un document care avea să devină o strategie europeană : „O Strategie a UE pentru Tineret — investiţie şi Capacitare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru adresarea provocărilor şi oportunităţilor tinerilor. ”. Aceasta identifică „sănătatea” ca fiind una din cele mai stringente 4 probleme la nivelul tinerilor şi propune unele măsuri pentru perioada 2009 - 2013. La nivelul României, cadrul legal în domeniul sănătății este asigurat de legea nr. 95/2006 completată ulterior în 2014 prin ordonanţă de urgență.
Principalii actori care sunt responsabili pentru buna aplicare a legii la nivel naţional sunt: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcţiile Județene de Sănătate Publică şi numeroase spitale publice. Reprezentanţii acestor instituţii publice se regăsesc şi la nivelul Municipiului Timişoara, ele funcționând ca parte a unui sistem care are ca principală preocupare starea de sănătate a cetățenilor urbei. Tot la nivelul Timişoarei, în afară de instituții ale statului funcţionează un număr ridicat de asociații şi fundații care asigură prin activitatea lor servicii diverse de asistență socială şi sanitară. Dintre acestea amintim : Fundaţia „Pentru Voi”, Federația Caritas, Societatea Română „Speranța”, Asociaţia „Tineri pentru Tineri”, Fundația Serviciilor Sociale „Bethany”, etc. Printre domeniile de activitate pe care acestea le acoperă se regăsesc : asistarea persoanelor cu handicap mintal, oferirea de servicii de consiliere familială, educarea tinerilor în materie de educaţie sexuală, informare şi consiliere pentru copii abandonați, etc. Observăm, deci, o largă acoperire a domeniului sănătății şi asistenţei sociale la nivelul serviciilor pentru tineri, şi nu numai. Situaţia este uşor diferită când privim spre ce înseamnă „DEZVOLTAREA PERSONALĂ”. Aici se pot remarca diferențe semnificative între cadrul european şi cel naţional, iar printre cele mai semnificative se enumeră : 1) Voluntariatul : la nivel european foarte apreciat în rândul tinerilor, de la universităţi care solicită adeverințe de voluntariat studenţilor , până la existenţa Serviciului European de Voluntariat prin care tinerii sunt încurajați să participe în astfel de acţiuni. În schimb, la nivel național se remarcă în primul rând o percepţie greşită în rândul tinerilor a fenomenului de „Voluntariat” , dublată la nivel social de o lipsă a unei legislații şi a unor măsuri şi strategii care să motiveze tinerii să întreprindă astfel de acțiuni. 2) Consilierea personală şi profesională : la nivelul statelor europene întâlnită în toate sistemele educaționale performante, aceste servicii vin în întâmpinarea tânărului şi îl ajută să facă alegerile potrivite legate de educația şi cariera sa, contribuind astfel, cu succes, la buna lui dezvoltare personală. Din nou, la nivel naţional şi local se constată anumite lipsuri. Deşi există un cadru legal care asigură existența serviciilor de consiliere la nivelul liceelor şi universităților, acestea sunt de departe de a îndeplini rolul pe care îl au partenerele lor occidentale. De cele mai multe ori tinerii nu cunosc, sau cunosc greşit natura acestor servicii şi decid să nu apeleze la ele. Finalitatea acestei disfuncţionalităţi se vede în numărul de studenţi care se orientează spre meserii care nu au căutare pe piața forţei de muncă şi a celor care îşi dau seama că au greşit în alegerea studiilor superioare pe care să le urmeze. Pe termen lung, aceste două probleme sunt şi cele care îngreunează ulterior găsirea unui loc de muncă pentru tinerii absolvenți şi îi forțează pe aceştia să se respecializeze sau să se supraspecializete, întârziiind intrarea lor pe piața forței de muncă, si astfel momentul în câre devin cetăţeni activi din punct de vedere ecnonomic.
Aşadar, considerăm imperios necesar ca la acest nivel în special (cel al dezvoltării personale) să se creioneze şi să se materializeze o strategie care ține cont de contextul actual al tinerilor timişoreni şi care , pe viitor, să le ofere şansele de a deveni membrii ai unei societăţi pe care o dorim. DOMENIUL CULTURAL este unul extrem de important pentru Timișoara și a trecut printr-o serie de influenţe și schimbări după 1989. Privilegiată geografic, Timișoara a cunoscut o extraordinară dezvoltare economică. Alături de grupurile minoritare importante din oraș, care au acordat Timișoarei o componentă identitară esențială — aceea a multiculturalității — s-au creat și alte comunități importante, atrase din țară și de peste granițe de acest centru economic important. Accentul pus pe dezvoltarea economică a făcut ca mediul cultural să fie neglijat timp de ani buni. Atitudinea generalizată de „nu se întâmplă nimic în Timișoara” precum și PP” rezultatele chestionarului aplicat de proiectul „Dă glas generației tale!” pot fi urmări ale acestei perioade. Cu toate acestea, ca în orice criză, există un important val de reacţie din rândul societății civile. Foarte multe ONGuri dar și persoane fizice au pornit importante inițiative culturale din dorința de a revitaliza și readuce în prezent o moștenire definitorie a orașului. Mai mult decât atât, inclusiv la nivel de agenţi economici dar și instituții publice, se dorește redobândirea acestui statut de oraș cultural important ca și potențial extraordinar de a dezvolta turismul cultural. Lansarea candidaturii Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană este nu numai o dovadă în acest sens, dar și o pârghie extraordinară de mobilizare pentru toţi beneficiarii. Elaborarea unei strategii culturale pentru Timișoara este extraordinar de importantă nu numai datorită acestei nevoi generale de a avea o direcţie, dar și simbolic, pentru asumarea colectivă a acestui demers care va necesita foarte multă muncă și colaborare între toţi actorii implicați. Elaborarea unei strategii pe cultură dedicate segementului de tineret este cu atât mai valoroasă când ne gândim la viitor. Realitatea actuală este produsul și urmarea acţiunilor și obiectivelor stabilite acum 10, chiar 20 de ani. Generaţia tânără are nevoie de acte culturale de calitate pentru a-și dezvolta apetitul pentru astfel de acţiuni, a genera o cerere continuă de evenimente valoroase și pentru a crea masa critică ce definește un oraș cu adevărat cultural. Dezvoltarea domeniului SPORT la nivel local este influențat în prezent de către autoritățile publice locale, instituțiile de specialitate, cluburile sportive, grupuri de iniţiativă şi organizații nonguvernamentale de şi pentru tineret. În context local, tinerii pot practica în general sportul în cadrul cluburilor sportive din oraş, iar tinerii studenţi şi liceeni în cadrul orelor de sport conforme programei şcolare. Organizațiile nonguvernamentale şi grupurile de iniţiativă contribuie prin organizarea de evenimente şi/sau competiții sportive, promovarea mersului pe bicicletă, promovarea alergatului. Una dintre problemele de la nivel local o reprezintă lipsa infrastructurii necesare practicării sportului. În cadrul şcolilor din Timişoara nu există întotdeauna o sală de sport 4
funcţională astfel încât elevii să îşi poată desfăşura orele de sport în condiții optime, nu există echipamente şi aparate sportive adecvate folosirii de către tineri. Lipsa infrastructurii necesare practicării sportului intervine şi în cadrul cluburilor sportive sprijinite de către autorități publice locale sau instituţii de specialitate, Inexistența condițiilor necesare practicării sportului aduce ca rezultat interesul scăzut al tinerilor de a practica un anumit sport. În vederea soluționării acestei probleme, în cazul anumitor ramuri de sport s-a trecut la colaborarea cu mediul privat de afaceri. O alta problemă la nivel local prezentă şi la nivel național este sub-finanțarea sportului de performanţă. Deşi intră în obligația autorităților şi a instituțiilor guvernamentale de profil să sprijine financiar practicarea sportului de performanță, acest lucru nu se întâmplă. Promovarea sportului pentru toţi şi oferirea de access a tuturor tinerilor la terenuri sportive sau echipamente sportive este inexistentă, iar acest lucru conduce la lipsa participării active a tinerilor la practicarea sportului. Funcționarea şi organizarea sistemului de educaţie fizică şi sport este reglementat în România de către Legea 69/2000. Această lege defineşte educaţia fizică şi sportul ca fiind orice activitate fizică menită să exprime sau să amelioreze condiția fizică şi reglementeză responsabilitățile autorităților publice locale, centrale, cât şi instituțiilor de profil în sprijinirea dezvoltării sportului şcolar şi universitar, sportului pentru toţi, sportului de performanţă, exercițiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic. De asemenea la nivel naţional a fost înfiinţată Federația Română Sportul pentru Toţi sub Ministerul Tineretului şi Sportului, organizație care grupează structurile asociative sportive care promoveaza şi organizează activitati in domeniul sportului pentru toţi, stimuleaza activitatea acestora si poate controla desfasurarea programelor si modul de folosinta a fondurilor financiare acordate. La nivel european, prin Tratatul de la Lisabona din 2009 Uniunea Europeană a primit pentru prima dată competențe în domeniul politicilor publice privind sportul. Uniunea are ca obiective sprijinerea şi coordonarea activitaților sportive din statele membre prin promovarea corectitudinii şi deschiderii în cadrul competiţiilor sportive şi prin protejarea integrității fizice şi morale a sportivilor. Finanţarea sportului la nivel european este o prioritate pentru organismele europene astfel sportul este o componentă importantă a programul de finanţare Erasmus+ 2014-2020. Acest program finanţează activităţi axate pe sporirea capacității şi a profesionalismului, crearea de legături între organizațiile din sectorul sportului, dar şi pe susținearea sportului accesibil tuturor. Actorii principali în DOMENIUL EDUCAȚIEI NONFORMALE la nivel local şi național sunt organizațiile nonguvernamentale de şi pentru tineret, grupurile de inițiativă şi instituțiile care se ocupă cu lucrul cu tinerii. Aceşti actori organizează şi implementează activități de educaţie nonformală precum şcoli de vară, sesiuni de training pe diferite teme, workshop-uri, seminarii.
Educaţia nonformală vine să completeze procesul de educație formală şi poate fi o alternativă de a obține competențele necesare pe piața muncii. Acest domeniu este menționat şi reglementat în România de mai multe legi: Legea Tinerilor, Legea Voluntariatului, Legea Educaţiei Naționale. Prima problemă în cadrul domeniului educaţiei nonformale o reprezintă participarea scăzută a tinerilor la activităţi de educaţie nonformală, Conform Barometrului Opiniei Tinerilor din 2012 84% nu au luat parte niciodată la o conferință sau dezbatere, 92,1% nu au participat la un schimb international de tineri. Informaţia privind desfăşurarea activităţilor de educaţie nonformală ajunge de obicei doar la tineri care practică deja voluntariatul sau care sunt parte din organizații nonguvernamentale. Pe de altă parte, tinerii neimplicaţi în voluntariat sau ONG- uri nu percep beneficiile participării la asemenea evenimente deoarece la nivel naţional nu există un sistem de recunoaştere alcompetențelor şi aptitudinilor dobândite din educaţia nonformală. Aceste probleme sunt prevăzute în cadrul Strategiei Naţionale pentru Tineret 2014 — 2020, Ministerul Tineretului şi Sportului prevăzând obiective majore pentru rezolvarea lor. Strategia Națională pentru Tineret îşi propune printre altele ca obiective în domeniul educației nonformale creşterea şi diversificarea ofertei de educație nonformală adaptată tinerilor, extinderea serviciilor de educație non-formală la nivel național şi asigurarea calității acestora, dezvoltarea graduală a unui sistem de validare şi recunoaştere a competenţelor obţinute prin intermediul educaţiei nonformale şi informale. Planul de acțiune al strategie este în prezent în curs de dezvoltare. Autoritățile publice locale şi naționale susțin prin alocarea de fonduri nerambursabile activitățile de educație nonformala ale organizaţiilor nonguvernamentale, însă insuficient şi incoerent pentru dezvoltarea continuă a acestui sector al educației. În Timişoara lipsa direcțiilor strategice privind sprijinirea dezvoltării tinerilor afectează desfăşurarea activităților nonformale, susţinerea financiară a acestora făcându-se fără o direcţie clară privind nevoile tinerilor din oraş. La nivel european, Parlamentul European şi Comisia Europeană încurajează participarea tinerilor la activități de educaţie nonformală prin finanțarea acestora prin programul Erasmus+. De asemenea prin Strategia Europeană de Tineret pentru a putea adresa problema angajabilităţii tinerilor după terminarea studiilor focusul este adus pe dezvoltarea oportunităţilor de educație nonformală. Domeniul EDUCAȚIE FORMALĂ este poate unul dintre cele mai importante domenii ce influențează în mod direct cel mai mare număr de tineri din Timișoara. Sistemul formal de educaţie din România conţine obligativitatea parcurgerii a minim 10 clase astfel toţi tinerii din Timișoara sunt la un moment dat cuprinși în sistem. În același timp existenţa unui centru universitar puternic și bine reprezentat prin numărul de studenţi și numărul de instituții de învățământ superior face ca educaţia formală să reprezinte principalul motiv de migraţie
orizontală a tinerilor către orașul Timișoara. Astfel sistemul poate fi împărțit în două componente mari: sistemul preuniversitar și sistemul universitar de educație formală. O scurtă analiză a cadrului legislativ național, arată faptul că în mediul preuniversitar există un grad de flexibilitate mai scăzut, dar și mecanisme interne de îmbunătățire a procesului educațional mai puţin dezvoltate (fie că facem referire la modalitatea de organizare, dimensiunea sau finanțarea instituţiilor de învăţământ). Însă există suficient spaţiu unde politici locale pe domeniul educației pot fi implementate; aici se face referire la curriculum la decizia școlii — pentru preuniversitar și la autonomia universitară pentru instituțiile de învăţământ superior. Municipiul Timișoara nu are până în prezent o strategie sau o politică definită clar (atât la nivel universitar cât și la nivel preuniversitar), astfel măsuri de îmbunătățire ale procesului educaţional formal sunt fie cu aplicare de sus în jos (prin impunere de foruri decizionale superioare — Ministerul Educaţiei Naţionale și/sau inspectoratul Școlar Județean Timiș). Momentan nu există măsuri implementate sau cel puţin la nivel de lucru pentru o abordare unitară a problematicii educație de către autoritățile locale. Este adevărat că din punct de vedere al necesităţilor tinerilor (abordate în ansamblu), acestea nu variază foarte mult în funcţie de regiunea de proveniență, însă măsuri rapide de îmbunătățire sprijin și dezvoltare a sistemului formal de educaţie pot fi realizate la nivel local, unde o intervenţie se poate realiza mult mai ușor precum profesionalizarea cadrelor didactice prin oferirea de programe specifice acestora, dezvoltarea spaţiilor educaționale existente, sprijinirea proiectelor educaționale dezvoltate de instituțiile de învăţământ din Timișoara. La nivel local, alături de eforturile instituţiilor și autoritățile de specialitate, există și acționează asociaţii de MEDIU, tineret și grupuri de inițiativă precum, Eco Club, EcoStuff, Campania Verde pentru Biciclete, ce contribuie constant la dezvoltarea și implementarea unor programe educaţionale cu tematică ecologică în vederea creșterii gradului responsabilitate socială față de mediu și dobândirii unui comportament responsabil și sustenabil. O primă problemă stringentă de interes global o reprezintă cantitatea de deșeuri generate fie de persoane fizice, fie de persoane juridice care au un efect direct și asupra DEZVOLTĂRII DURABILE și sustenabile. Managementul deșeurilor constituie o alternativă sustenabilă și o provocare prin care se încearcă optimizarea gestiunii deșeurilor cu accent pe colectarea selectivă în vederea recuperării, reciclării și revalorificării acestora. În ultimul deceniu s-a observat o lipsă de informare la nivelul populației despre importanța protejării mediului prin colectarea selectivă, dar şi despre modalităţile de realizare a acesteia, La nivel orașului Timişoara, există diverse centre de colectare şi proiecte realizate de ONG-uri pentru a informa şi ajuta populaţia să adopte un comportament ecologic. Conform Legii 132/2010 obligativitatea colectării selective este îndreptată și către toate instituțiile publice (http://www.gnm.ro/staticdocs/Ghid%20pt%20responsabilul%*20cu%20colectarea%20selectiva.pdf). Ca țară membră UE, România are un cadru legal, ce transpune în plan naţional legislaţia europeană din domeniul managementului deşeurilor. Astfel, pentru a-şi respecta
angajamentele față de UE, conform HG 621/2005, România a trebuit să îndeplinească obiective prin care să crească gradul de valorificare și reciclare până în 2013. În Timișoara demersurile în această direcție au început încă din 2007 prin implementarea unui proiect de colectare duală și selectivă, şi, de atunci, s-au avut în vedere şi alte investiții pentru a putea îndeplini aceste obiective. În prezent, conform Ghidului pentru colectarea selectivă elaborat de către SC. Retim Ecologic Service SA, 2013 (htto://www.dmmt.ro/uploads/files/Ghid%20RETIM.pdf ), în Timișoara se colectează selectiv 10% din totalul deșeurilor menajere produse de către cetățeni. Până la finele anului 2014 se dorește atingerea unui procent de 20%, iar până la finele anului 2016 să se dubleze ajungându-se la un procent de 40% Alte detalii se pot consulta la adresa: http://www.primariaţm.ro/uploads/files/raport primar 2013/Raport Primar_Retim 2013.pdf. În vederea sprijinirii autorităţilor locale, în Timișoara, se poate exemplifica prin existența a câtorva inițiative, ale anumitor ONG-uri, ce contribuie la educația ecologică a tinerilor și dobândirea unui comportament de a colecta selectiv deșeurile precum: proiectul „Mai dă-mi o șansă, colectează selectiv”, iniţiat și implementat de către asociația ECO CLUB Timișsoara, (http://www.dmmt.rofuploads/files/ghid%20eco%20club 02 small.pdf), proiectul “Școala Zero Waste” și Campanie de ecologizare “Let's do it!”, implementate de către Ecostuff România (http://ecostuff.ro/category/scoala-zero-waste/)
2. Studiu sociologic de fundamentare Aspecte metodologice În cadrul proiectului Dă glas generaţiei tale, Institutul Intercultural Timişoara a desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2013 o cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei de Tineret a Municipiului Timişoara. Astfel, a fost realizată o cercetare de teren pe un eşantion stratificat de 940 de subiecţi cu vârsta de până în 35 de ani din Timişoara, structurat după variabilele vârstă şi gen. Chestionarele au fost aplicate cu ajutorul unor voluntari (elevi şi studenți) instruiți corespunzător. În continuare vom prezenta în sinteză rezultatele obţinute în ordinea întrebărilor din chestionar. Un prim item inclus în chestionarele aplicate a vizat identificarea ideii de viaţă bună pentru tinerii din Municipiul Timişoara. Conform distribuției valorilor ponderate cele mai relevante aspecte pentru ideea de viață bună în rândul tinerilor sunt reprezentate de bani 31,4%, sănătate 23,4% şi familie 19,8%. Aceste 3 dimensiuni conturează un profil deosebit de matur în conturarea ideii de viață bună prin angrenarea atât a unor elemente concrete şi cuantificabile, cum sunt banii şi familia, dar şi a unor elemente principiale, de sustenabilitate, cum este sănătatea. Alte aspecte înalt valorizate de către tineri în identificarea ideii de viaţă bună mai sunt: fericirea, împlinirea, locul de muncă, prietenii şi cariera. În legătură directă cu această întrebare a mai fost formulată una prin care am urmărit identificarea piedicilor resimțite în prezent de către tineri în atingerea statusului de viață bună. Astfel, pentru 69,1% dintre subiecţi nimic nu îi împiedică să aibă o viață bună (ei apreciază că au atins acest status). În atingerea acestei valori relativ ridicate a contribuit şi prezența în eşantion a grupului de tineri de sub 18 ani care practic beneficiază de toate condițiile oferite de părinți. Pentru restul subiecţilor, principalele piedici în atingerea acestui deziderat sunt (%):lipsa banilor 8.8, lipsă job 4.6, problemele societății 3.3, insuficienta dezvoltare profesională 2, birocrație, corupţie, nepotism 1.8, sunt leneş, comod 1.8 şi lipsa timp 1.3. Îîntrebarările următoare au vizat identificarea principalelor probeme cu care se confruntă tinerii din Timişoara, precum și a actorilor care ar trebui să rezolve aceste probleme. Principalele probleme semnalate sunt (În medii ponderate): traficul, aglomerația (24.17), lipsa banilor, situaţia economică precară (19.97), lipsa locurilor de muncă (18.47), transportul în comun (15.80), mentalitatea, dezinteresul cetăţenilor, stresul (10.63), lipsa oportunităţilor, lipsa activităților publice (10.40), lipsa locurilor de parcare (8.23), oamenii strazii, cerșetorii, hoţii (7.13), învățământul, problemele școlii 5.93, servicii, birocrația (5.90), infrastructura (5.87) şi mizeria (5.23). În legătură directă cu problema anterioară a fost formulată şi întrebarea următoare privind identificarea. Într-o primă evaluare generală, scorul total cumulat pentru toate variatnele de 9
răspuns a generat următoarea ierarhie: administraţia publică locală (34,1%) urmată la mare distanţă de instituţiile guvernamentale (17,3%), societatea în general (15,1%) şi mediul economic privat (8,7%). La o primă interpretare se poate considera că aceste trei elemente conturează o viziune cu tentă paternalistă, tinerii plasând în exterior soluţia problemelor lor şi aceasta într-o foarte mare măsură (75,1%). Pe de altă parte se remarcă însă şi scorul relativ ridicat obţinut de varianta eu personal 7.7% care a depăşit organizațiile pentru tineret, mass- media, şcoala, familia şi prietenii. Acest lucru denota dimpotrivă, o maturitate asumată de către tineri şi conştientizarea faptului că şi ei sunt componente active în conturarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă. Într-o analiză mai detaliată, în viziunea respondenților investigaţi administraţia publică locală ar trebui să se ocupe cu precădere de problema traficului (21), de transportul în comun (15,05), de parcări (7,58), de oamenii străzii (5,68), de infrastructură, în general (5,38), de asigurarea unor oportunitati si activitati publice destinate tinerilor (5,22), de birocrația din cadrul serviciilor publice (4) şi de problema mizeriei (3,60). În aceeaşi abordare, instituţiile guvernamentale sunt direct responsabile pentru lipsa banilor și situația economică precară (8,03), dar şi pentru lipsa locurilor de muncă (6,68), pentru transportul în comun (3,15), problemele şcolii (2,23), problema parcării (2,18) şi infrastructura în general (2,18). De asemenea societatea în general este responsabilă de trafic (9.3) de mentalitatea şi dezinteresul cetățenilor (5,78) de mizerie (2,60) şi de de oamenii străzii (2,25). Mediul economic privat este responsabil cu predilecție de lipsa locurilor de muncă (9,32) şi de lipsa banilor (5,28). La întrebarea ce vizează conştientizarea necesității apelării la consiliere de specialitate, tinerii au identificat aceasta nevoie legata în primul rand de problemele profesionale şi de orientare in carieră. Pe acest palier scorurile pentru „în foarte mare măsură”(33,6%) şi „în mare masură”(28,8%) au însumat peste 60% din aprecierile subiecților. O mare nevoie de consiliere este identificată şi în legatura cu problemele şcolare. Cu toate ca scorul cel mai mare este obţinut la categoria „într-o masură potrivită”(30,4%) , primele două categorii însumează peste 50%, ceea ce denotă o identificare clară a acestei necesităti. Problemele de relaționare cu familia şi de relaționare socială sunt considerate de tineri rezolvabile prin apelarea la consiliere de specialitate doar „într-o masură potrivită”: 22,6% pentru probleme de familie şi 27,3% pentru problemele sociale. Este de remarcat totşi o solidă conştientizare a necesității de a apela la specialişti în toate domeniile in care au fost invesatigați, fapt relevat prin valorile mici obţinute pe palierele „într-o mică masură” şi „într-o foarte mică masură”. [1 în foarte mare măsură HA. în mică măsură IB5. în foarte mică măsură 02. în mare măsură 3. într-o măsură potrivită 10
O altă întrebare inclusă în chestionar a vizat evaluarea directă a disponibilității principalilor actori sociali să contribuie la rezolvarea problemelor tinerilor din Timişoara. Răspunsurile la această întrebare denotă faptul că tinerii consideră că nu există o mare preocupare, în general, pentru rezolvarea problemelor specifice. Scorurile pentru „în foarte mare măsură” sunt mici pentru toate cele trei categorii, fapt reflectat şi în distribuțiile înregistrate la Q3. Autorităţile publice locale sunt percepute că au o implicare redusă in rezolvarea problemelor tinerilor: 25,1% se preocupă „în foarte mică măsură” şi 25,9% „în mică masură”. Totuşi şi scorul cel mai mare, comparativ cu celalte două categorii, pentru „în foarte mare masură” revine autoritaților locale (12,2% față de 9,9% respectiv 11,1%). Atât organizațiile pentru tineret cât şi tinerii din Timişoara sunt percepuți ca fiind preocupaţi de rezolvarea propriilor probleme „într-o masură potrivită” (34,4% respectiv 31%) În legătură directă cu rezolvarea problemelor tinerilor din Timişoara a fost formulat şi itemul următor prin care s-a solicitat exemplificarea propriei implicări în rezolvarea problemelor specifice: primele trei genuri de acțiuni în care s-au implicat tinerii timişoreni pentru rezolvarea propriilor probleme sunt: acte cu impact social - strangere gunoaie, evitare aglmoeratie, adoptie caini, dezvoltare culturală etc. (9,7%), voluntariat (8,1%) şi încercări de rezolvare a problemelor financiare (7,8%). Tot în acelaşi registru problematic următorul item a vizat identificarea celor mai relevante exemple de implicare a autorităţilor publice locale în rezolvarea problemelor tinerilor timisoreni: solutii la problemele locului de munca, finantare, fonduri, sponsorizari 11.0%, receptivitate la problemele tinerilor, comunicare 6.5%, rezolvarea problemei transportului in comun 6.1%, sa sustina diverse proiecte 5.4%, sa sporeasca securitatea orasului (hoti, caini, boschetari) 5.2%, curatenia orasului, poluarea, finalizarea lucrarilor incepute 4.1%, neimplicarea autoritatilor 3.5%, rezolvarea problemei parcarii, a traficului 2.9%, spatii pentru evenimente, parcuri temnatice 2,8%, intalnirea tineri-autoritati 2.4%, investiarea in educatie 2.0%, organizarea de evenimente culturale şi sportive 2.0 În ceea ce priveşte identificarea primilor 3 factori, considerați ca fiind cei mai importanţi pentru reuşita în viață, tinerii din Timişoara au identificat munca (49), studiul serios (31) şi dezvoltarea economică a localității (24). Complementar, primele 3 clase de valori care îi călăuzesc în viaţă pe tineri sunt: valori morale - cinste, onestitate, adevar, corectitudine, sinceritate, dreptate, integritate, loialitate (44), valori practice - munca, perseverenta, ambitia, initiativa, reusita, 11
professionalism (34) şi valori orientate catre celalalt - respect, seriozitate, principii, rabdare, disponibilitate, devotament, politete (29,27). În privința petrecerii timpului liber, majoritatea tinerilor ies în oraş doar în weekend (50%) iar un sfert dintre respondenţi chiar de 3-4 ori pe săptămână (29%). Ca activităţi specifice de petrecere a timpului liber 45% preferă să îl petreacă în oraş cu prietenii, 22% în aer liber cu plimbări şi excursii, 17% vizionează filme la tv, 16% citesc, 13% in activităţi sportive, 12% cu familia acasă iar 11% pe PC şi/sau internet. Complementar, tinerii aşteaptă de la Municipalitate dezvoltarea de parcuri tematice, amenjarea de spaţii în aer liber, renovarea parcurilor (33%) şi organizarea de evenimente culturale şi de divertisment (30%) În fine, o ultimă tematică abordată a vizat evaluarea vocii tinerilor timişoreni. Astfel, majoritatea respondenților consideră că în prezent sunt doar puțin auziți (42%). În consecinţă, principala doleanță din partea autorităților locale este ca aceasta să îi aculte, să ţină cont de cerințele, părerile şi opiniile lor (24%) precum şi să organizeze evenimente, întâlniri şi dezbateri cu tinerii (11%). Tot în legătură cu această problematică autoevaluarea implicării tinerilor în activități de voluntariat a înregistrat o valoare potrivită (37%) cu o uşoară orientare spre partea inferioară a scalei (40% cumulat, pentru variantele foarte puțin şi puţin). Alături de rezultatele cercetării descrise mai sus, propunerile și analize elaborate au avut de asemenea la bază concluziile studiului realizat de Institutul Intercultural Timișoara în cadrul proiectului european RE-Play, al cărui raport a fost publicat în 2013. Studiul a fost focalizat pe asigurarea dreptului la joacă prevăzut în Convenţia ONU privind drepturile copilului dar a inclus și elemente legate de petrecerea timpului liber de către liceeni. S-a avut de asemenea în vedere corelarea cu rezultatele studiului de fundamentare a strategiei culturale a Municipiului Timișoara precum și cu conţinutul strategiei elaborate pe domeniul cultural, în cadrul proiectului Poli culturali, coordonat de Institutul Intercultural Timisoara și implementat în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara. 12
3. Analize swot 1, MUNCĂ ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ fari e Colaborarea cu tinerii, în regim de voluntariat e Existenţa parteneriatelor şi colaborărilor cu instituţii publice e Burse dedicate e Subvenţii primite din partea instituţiilor Statului, ori altor persoane juridice e Organizarea unui mare număr de întâlniri între organizațiile de tineret, ori care lucrează cu tinerii, şi instituțiile Statului, cum ar fi autoritățile locale şi universitățile e Dorinţa tinerilor de a acumula experienţă şi noi cunoştinţe e Multiple sesiuni de pregătire pentru tineri, oferindu-le acestora posibilitatea de a se orienta din punct de vedere profesional e Interesul real manifestat de tineri față e Număr redus de voluntari e Voluntarii deja formați îşi derulează activitatea pentru o perioadă determinată (în cea mai mare pare, aceasta este de cca. 12 luni) e Lipsa de interes manifestată de tineri faţă de instituţiile Statului e Posibilităţi limitate de susținere a activităților derulate de tineri, indiferent care ar fi forma de organizare a acestora e Neimplicarea membrilor organizației, indiferența acestora, resursele insuficiente e Lipsa oportunităţilor pentru tinerii absolvenți, în momentul căutării unui loc de muncă e Raportat la populaţia Timişoarei, e Existența finanțărilor externe, sub forma fondurilor structurale, ori altor entităţi juridice, cum ar fi Guvernul Norvegiei e Existența finanţărilor de la bugetul local al Primăriei Municipiului Timişoara e Existenţa subvenţiilor, burselor de specialitate, cursurilor gratuite * Tinerii au posibilitatea de a-şi dezvolta abilitățile şi deprinderile e Existenţa companiilor mulținaționale, potențiali angajatori pentru tinerii absolvenţi + Bunele relații existente între autorităţi şi » incompleta informare a tinerilor, ori chiar lipsa informaţiei e Legislație nu întotdeauna foarte clară e Abandonul şcolar e Absența cofinanțării în cazul fondurilor externe e Incapacitatea tinerilor din organi de a respecta regu finanţatorilor e Negăsind un loc de muncă care să corespundă aşteptărilor, tinerii sunt obligați să emigreze * Dificultăţi în derularea colaborărilor, avân vedere faptul că există multiple deficiențe de ordin financiar şi chiar logistic în cazul deplasării sportivilor de performanță, în zaţii ţile d în 13
de organizaţiile de tineret, ori care lucrează cu tinerii e Posibilitatea de acumulare a experienţei e Numărul mare de tineri specializați într-un anumit domeniu e Posibilitatea tinerilor de a accesa internetul şi a călători, pentru a putea intre direct în legătură cu alte tipare de organizare şi de gândire e Spaţii special dedicate tinerilor, în vederea derulării de activități cu caracter de dezvoltare profesională activităţile cu caracter sportiv sunt limitate e Vizibilitate limitată a activităţilor derulate de tineri e Comunicarea dificilă, ori chiar deficitară între generații, indiferent de contextul în care are loc aceasta e Raportul nefavorabil dintre solicitările angajatorului/benefici arului şi remunerarea tinerilor, indiferent de nivelul acestora de pregătire + Comunicarea directă, de la om la om, devine din ce în ce mai deficitară organizaţiile care lucrează cu tinerii e Tinerii sunt conştienţi de faptul că se pot dezvolta din punct de vedere personal şi profesional e Dezvoltarea programelor cu caracter general, adresate tinerilor e Dinamică socio-economică locală favorabilă tinerilor vederea participării la competiții e Lipsa unei certificări/recunoaşteri în cazul activităților de voluntariat, ori a competenţelor obţinute e Lipsa locurilor de muncă part-time, adresate tinerilor e Pentru angajarea la primul loc de muncă se solicită experienţă în domeniu, fără ca tinerii să beneficieze de posibilitate a de a o dobândi e Relocarea angajatorilor e Uniitineri au considerat că amenințările sunt greu de cuantificat, prin urmare dificil de evaluat 14
2. CULTURĂ Puncte slabe | Oportunităţi nintari. 1, Candidatura - Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană 2. Un pool important de tineri 1. Lipsa implicării ATCCE în viața culturală Timișoreană 2. inexistenta unui numar suficient de spaţii de expunere și manifestare 3. Tinerii creativi migreaza 01. Mobilizarea societatii civile în spiritul candidaturii Al. Demoralizarea și pierderea încrederii societății civile din cauza unei lipse de acţiune creativi spre alte orașe/țări unde au mai multe oportunități 3. Dinamica 4. Lipsa unui know-how pe | 02. Posibilităţi multiple de | A2. Posibilitate culturală : Există mulți oameni orientaţi spre acţiune și spre a face acţiuni culturale și există și din ce in ce mai multe organizații 4. Ofertă culturală diversa scriere și management de proiect/ atragerea de fonduri ca aceste organizații sa fie independente 5. Lipsa unei animaţii/promovări culturale corespunzatoare 6. Lipsa unor spaţii gratuite de afişaj public pentru promovarea evenimentelor culturale colaborare la nivel local şi national cât şi la nivel internaţional în domeniul cultural 03. Număr mare de artişti instruiți şi de specialişti în domeniul cultural care pot fi implicați în dezvoltarea sectorului cultural redusă pentru ONG-uri de se dezvolta sustenabil fără un sediu adecvat care să permită diversificarea şi dezvoltarea activităţilor care generează venit A3. Posibilitate redusă pentru ONG-uri de a asigura contribuția proprie în proiecte culturale de anvergură A4 Reducerea posibilităţilor de acces la cultură pentru categorii de public neinstruit 5. Multe instituţii şi | 7. Lipsa comunicării între | 04. Pozitionarea A5. organizaţii operatorii culturali geographic Necapacitarea culturale, centre 8. Insuficienta fondurilor | 05. Diversitatea etnica elevilor şi culturale străine, dedicate pe cultură disponibil studenților filiale ale unor 9. Lipsa sediilor adecvate pentru activități 15
instituţii culturale naționale 6. Instituţii de învăţământ superior în domeniu pentru organizații culturale 10. Cooperare deficitară 11. Perceperea activităților culturale extracurriculare ca fiind concurenţiale şi nu complementare educaţiei instituționalizate 12. Focalizare prea mare asupra culturii instituţionalizate 13. ltinerare redusă a evenimentelor culturale în alte oraşe 14. Număr redus de evenimente culturale internaţionale de voluntariat Apariția câtorva spații dedicate pentru evenimente culturale (convenţionale și neconvenționale) Infrastructură disponibilă pentru acţiuni culturale (spații tradiționale neechipate corespunzător, spații neconvenţionale insuficiente, nefolosirea spațiilor verzi) Apariția unor noi grupuri minoritare Mediu care devine prietenos pentru cultură Populaţie cu atitudine pro- cultură Potenţial de conflict prin apariția unor noi minorități Populaţie cu atitudine anti- cultură Existența unor Lipsa unei promovări Modificarea legislaţiei în brand-uri locale puternice la nivel naţional | sensul stimulării mediului culturale valoroase | și internațional a valorilor | de afaceri pentru (artiști, culturale Timișorene implicarea în comunitate evenimente) Ofertă învechită a prin sponsorizări muzeelor și bibliotecilor Existența unui Educația culturală în școli patrimoniu istoric valoros Concentrare mare Nivel redus de sprijinirea | Facilităţi acordate pe plan | Lipsa de firme cu capital | actului cultural din local firmelor care se parteneriatelor bogat resursele comunității implică real în comunitate | public-privat Produse culturale în | locale de afaceri Oportunităţi pentru mai multe limbi Lipsa centrelor dezvoltarea turismului Legislaţia comunitare în cartiere care să desfăşoare cultural Programe de finanțare referitoare la sponsorizări care 16
activităţi educative în domeniul cultural, cu accent pe diversitate culturală şi pe identitate pentru dezvoltarea meşteşugurilor este nefavorabilă Finanţarea de către autoritățile locale a proiectelor culturale Nivel redus de sprijinire a actului cultural din resursele județene Lipsa suportului pentru tineri artişti din partea autorităţilor locale (ateliere, spații de expunere, finanțare proiecte independente) Posibilităţi reduse de angajabilitate pentru tineri în domeniul cultural Industriile creative aproape inexistente şi piaţa de artă insuficient dezvoltată Lipsa presei locale de specialitate şi publicații (reviste, ziare ) cu profil cultural Propunerea tinerilor ca grup ţintă secundar obligatoriu în proiectele culturale Creşterea cererii de produse şi servicii culturale Conectarea culturii cu alte sectoare Atragerea de investiții străine în domeniul industriilor creative Programe de studiu în învăţământul superior pentru dezvoltarea presei de specialitate şi a criticilor Europa Creativa 2014- 2020 Alte fonduri disponibile Parteneriatele public- privat Institutii de cultura de stat isi deschid portile catre proiecte cu școli Școala Altfel Europa Creativa = multe domenii sunt neacoperite Absența relevanței actului cultural pentru comunitate Posibilităţi reduse pentru artişti de a aplica pentru finanţări ca persoane fizice Lipsa interesului, lipsa cererii de servicii în domeniul cultural, consum cultural scăzut Lipsa vizibilității la nivel european a activităților culturale locale Scăderea calitativă a actului cultural în lipsa unui element critic obiectiv 17
3. EDUCAȚIA FORMALĂ +: Puncte slahe Amenințări 1. Tradiția instituţiilor | 1. Teoretizare mult | 1. Finanţare externă 1. Rata mică a șomajului educaţionale prea mare a (fonduri europene) 2 Atractivitatea scăzută disciplinelor pentru dezvoltarea de 2. Consiliul elevilor a sistemului studiate programe și de politici preuniversitar pentru 3. Organizațiile de 2. Infrastructura locale pentru domeniul absolvenții de studii studenţi educaţiei depășită moral sau superioare performanți inexistentă 2. Universitățile — 3. Logistica slabă a implicare ca și suport institutiilor de pentru instituţiile de învăţământ învățământ preuniversitar preuniversitar dar și implicare în 4. Cadre didactice slab pregătite pe dezvoltarea de politici locale domeniu dar mai , 3. Consiliul Consultativ ales pe domeniul pe Probleme de Tineret pedagogic al Primăriei 5. Susținerea Municipiului Timișoara scăzută a activităţilor de 4. Dezvoltarea , economică a orașului voluntariat 7 6. Nerecunoașterea competenţelor din mediul nonformal 18
4. MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ -Punctetari "Oportunităţi e Organizarea de evenimente specifice — plimbari pe bicicleta prin oras, dedicate tinerilor e Incheierea unor contracte/acorduri/pr otocoale cu scolile din judet pentru participarea la acţiuni Verde pentru Biciclete e Implicarea tinerilor in actiuni de voluntariat in cadrul evenimentelor Verde pentru Biciclete si responsabilizarea acestora prin sarcinile oferite e Folosirea bicicletei ajuta la reducerea semnificativa a poluarii în oraș e Dezvoltarea și implementarea continuă (de 5 ani) a unor proiecte de actualitate bazate pe educaţie ecologică (ex: colectarea selectivă a deșeurilor, campanii de ecologizare, încurajarea utilizării e Inexistenţa unui cadru educaţional care să încurajeze tinerii să folosească bicicleta s |Inexistenta rastelelor de biciclete in instituţiile de învățământ e Lipsa unor campanii eficiente și eficace de recrutare a voluntarilor în orgazațiile de mediu e Grad redus de notorietate a acţiunilor ong-urilor e Experienţa redusă de lucru cu un număr mare de persoane + Dorința slabă a studenților de a mai face voluntariat e Acţiuni de voluntariat ale cadrelor didactice universitare în preuniversitar. e -Existenta unui centru de închiriere biciclete + -Bicicleta a devenit un trend: e cool să ai/mergi pe bicicleta. e -Creşterea pretului combustibului ii poate determina pe tineri sa foloseasca mai des bicicleta pentru a economisi bani. e În conditiile realizarii de lucrari de reabilitare a străzilor din oraș, timișorenii (indiferent de vârsta) prefer bicicleta în detrimentul mașinii; de asemenea, aceste lucrări prevăd și amenajarea de piste pentru biciclete. e -Existenţa unui proiect de lege prin care voluntariatul poate fi trecut pe cartea de munca. e Colaborări și parteneriate instituționale în vederea implementării de proiecte eco de impact major (ex. e -Situaţia economică îi poate determina pe tineri să aleagă mersul pe bicicleta în detrimental folosirii masinii e Tot mai multi tineri aleg să părăsească țara. e Din ce in ce mai multi tineri prefera sa folosească tehnologia în locul socializarii față în față; aceasta determina sș scăderea numărului de ieșiri în aer liber, inclusive pe bicicleta. e Inexistenta unui cadru educaţional favorabil pentru cunoasterea legislației în vigoare e Inexistenta unei infrastructuri bine definite la nivel de oraș. - Comoditatea tinerilor în a se implica în acţiuni de voluntariat. e Presiuni exterioare ale organizaţiei din partea mediului social, politic în a se folosi pârgiile de persuasiune în interes 19
reducerii plaselor de plastic, acţiuni de plantare de copaci etc.) e Organizarea de dezbateri publice în care sunt implicaţi tineri care au un impact direct în schimbarea chiar a legislației, a convingerilor. e Promovarea și implicarea familiei în toate acțiunile voluntare (tabere și excursii). e Apărarea drepturilor studenților în relația cu mediul universitar și implicarea lor în organizarea de simpozioane și alte proiecte (ex. colectarea dopurilor de sticla în vederea reutilizării lor). e Comunicarea integrată cu liceeni. e Lipsa unei strategii de colaborare între ong-uri pe proiecte și competenţe commune în vederea creșterii impactului asupra mediului și facilitarea dobândirii de finanţări mai mari amenajării de spații verzi, plantări de puieţi). e Creșterea cererii de programe pentru dezbateri tematice. + Instrumente și mecanisme de persuasiune și dialog pentru toţi actorii economici, sociali, politici. e Dezvoltarea de proiecte educaționale pentru a-i învăţa pe părinți cum să-și optimizeze timpul petrecut cu copiii. + -Încheierea de parteneriate educaționale de profil (universitar- preuniversitar) astfel încât elevii să fie orientaţi optim în carieră. propiu. e Gradul ridicat al părinților de părăsire a țării, iar copiii rămân în grija bunicilor. e - Reticenţa din partea studenților de a mai face voluntariat (preferă să primească o recompensă pecuniară). + Plecarea tinerilor la studii în străinătate (ex. burse de studii, facultate, master). e Consumul de droguri în licee ce va conduce la degradarea calității umane 20
5. SĂNĂTATE, ASISTENȚĂ SOCIALĂ ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ -. Oportunităţi - accesul uşor la grupele de tineri; - diversitatea acţiunilor şi proiectelor desfăşurate de ONG- uri; - eixstența unor programe unice de dezvoltare personală; - buna colaborare cu instituțiile şcolare care reprezintă o pârghie de acces către tineri; reduse; - resurse umane reduse care se concretizează în proiecte ce implică puţini beneficiari; - lipsa continuității proiectelor şi programelor desfăşurate; - vizibilitate redusă din pricina unei strategii media ineficientă - resurse financiare - dezvoltarea unei strategii media pentru sporirea vizibilităţii; - recunoaşterea educației nonformale în mediile academice şi în rândul angajatorilor (ex: stagii de practică în ONG-uri); - incurajarea angajatorilor pentru a se orienta spre tinerii care desfăşoară activităţi în ONG-uri; - colaborarea organizațiilor care desfăşoare programe complementare; - mentalitatea tinerilor îndreptată mai degrabă spre obtinerea de beneficii economice pe termen scurt în detrimentul dezvoltării personale pe termen lung; - numărul mic de linii de finanţare acesibile care determină apariția de cheltuieli suplimentare pentru ONG sau pentru beneficiarii proiectelor; - atitudinea negativă a tinerilor înspre acțiunile de voluntariat; 21
6. EDUCATIE NONFORMALA SI SPORT Puncte tari '-Atractivitatea metodelor educației nonformale -Flexibilitatea evenimentelor de educaţie nonformală -Cadru în care tinerii se pot exprima liber -Cadru în care tinerii îşi pot însuşi competenţe şi aptitudini pe care nu le obţin din învățământul formal -Valorizarea şi susţinerea tinerilor -Dezvoltarea personală a tinerilor prin participarea la activități de educație nonformală Posibilitatea desfăşurării activităților în aer liber Diversitatea ofertei de activități alternative sportive (street dance, hip-hop) -Comunicarea directă cu tinerii. -Lipsa de promovare a activităților de educație nonformală -lnexistenta fondurilor dedicate activităților de educaţie nonformală -Lipsa unor campanii eficiente de recrutare a voluntarilor în orgazațiilor de şi pentru tineret -Motivaţia insuficientă a tinerilor -Lipsa de timp a tinerilor de a participa sau de a organiza astfel de activităţi -Dorinţa slabă a studenților de a mai face voluntariat după intrarea pe piața muncii -Existenta parteneriatelor şi colaborării dintre organizaţiilor de şi pentru tineret -Tinerii sunt interesați de activități de educației nonformală — există cerere -Existența Consiliului Consultativ pe probleme de tineret de pe langa Primaria Municipiului Timişoara -Oferta alternativă a activităților sportivă -Folosirea modelelor din sport -Creșterea cererii de programe de educaţie nonformală -Existența unui proiect de lege pentru recunoaşterea competențelor dobândite din activitățile de educație nonformală -Nu există un parteneriat constant între autorităţile locale şi organizațiilor nonguvernamentale - Tot mai multi tineri aleg să părăsească țara. -Nu sunt centralizate activitățile de educație | nonformală şi sport -Neîncrederea părinţilor în activităţile nonformale - Comoditatea tinerilor în a se implica în acţiuni de educaţie nonformală şi sport. -Inexistenţa oamenilor pregătiți în domeniul streetdance-ului -Reticența din partea studenților de a mai face voluntariat (preferă să primească o recompensă pecuniară). - Pregătirea fizică slabă a 22
-Lipsa cadrului recunoaşterii formale a competențelor obținute din activități de educație nonformală -Lipsa accesului la traineri pregătiți în domeniul educației nonformale Posibilităţile financiare reduse a tinerilor de a participa în cadrul cluburilor sportive -Lipsa spaţiilor destinate practicării anumitor sporturi -Inexistența implicării media în promovarea evenimentelor tinerilor 23
4, Structura strategiei În continuare vom prezenta propunerea pentru conținutul Strategiei de tineret a Municipiului Timişoara, ca o rezultantă directă a studiului sociologic iniţial precum şi a focus-grup-urilor de fundamentare realizate pentru cele 6 domenii prioritare: Această misiune stă la baza întregului demers strategic, direcţionând atât domeniile prioritare cât şi conținuturile aferente, surprinse în măsuri, programe şi acţiuni. Pentru elaborarea misiunii au fost luate în considerare atât rezultatele cercetării sociologice destinate tinerilor timişoreni cât şi concluziile formulate în cele 6 întâlniri de fundamentare. Se cuvine precizat faptul că identificarea celor 6 domenii specifice s-a făcut pe baza unei consultări de experţi în cadrul a două focus-grupuri distincte, derulate în faza iniţială a proiectului. Misiunea va fi indeplinită prin asumarea sa colaborativă de către diverși parteneri locali, autorități publice locale, mediul asociativ şi mediul de afaceri prin acțiuni structurate pe 3 dimensiuni fundamentale, care sunt susţinute de 12 direcţii strategice rezultate, cărora le corespund măsuri specifice: Tineri pentru societate, Dezvoltare personală şi profesională Societatea pentru tineri În cele 3 dimensiuni sunt cuprinse cele 6 domenii iniţiale. Această regrupare a vizat evidenţierea profilului aplicativ al acesteia. Societatea pentru tineri - cadrul instituțional Dezvoltare personală - consiliere şi profesională - educație formală - educație non-formală - sport - cultura - timp liber - divertisment - colaborare — integrare intre tineri Tineri pentru societate - participare publică - mediu și ecologie - social/umanitar - economie 24
1, SOCIETATEA PENTRU TINERI Direcţie strategică Obiective Măsuri Responsabil D1, Cadrul 01.1. Crearea unui M1. Înființarea şi susținerea unui Centru de PMT și instituțional cadru instituțional Tineret pe lângă Primăria Municipiului Consiliul care: Timișoara coordonat prin co-decizie” de Local - să asigure Consiliul Consultativ al Tinerilor şi de recunoașterea executivul Primăriei. În cadrul Centrului vor fi problematicii minim doi angajați în poziţia de lucratori de tinerilor la tineret și va pune la dispoziția organizațiilor și nivelul politicilor | grupurilor de tineri resurse pentru publice locale desfășurarea activităților - să sprijine M2. Constituirea unui compartiment de PMT și respectarea tineret în cadrul Primăriei Timişoara care va Consiliul principiilor bunei | asigura secretariatul Centrului de Tineret şi al | Local guvernări Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret - să faciliteze de pe lângă Primăria Timişoara. Acest coordonarea și compartiment va gestiona din punct de colaborarea între | vedere administrativ finanțările proiectelor de instituţii şi tineret, cu minim 2 angajați. mediul asociativ | M3. Crearea și menținerea la zi a unei baze de | Centrul de - să susţină date cu asociațiile, organizații de şi pentru Tineret, activități de tineret din Timişoara, instituții publice şi FITT tineret grupuri informale de tineri, active în domeniul muncii cu tinerii. MA. Crearea și menţinerea la zi a unei baze de | Centrul de date cu proiectele și activitățile realizate de Tineret, către actorii locali implicaţi în munca cu tinerii, | FITT precum şi realizarea unui calendar aferent activităților. M5, Crearea și menţinerea la zi a unei baze de | Centrul de date cu oportunităţile de voluntariat destinate | Tineret, tinerilor din Timişoara . FITT M6. Crearea unui instrument de difuzare Centrul de lunară a informației Tineret, FITT M7, Recunoaşterea Consiliului Consultativ pe | PMT Probleme de Tineret de pe lângă Primăria Municipiului Timişoara şi susţinerea iniţiativelor sale 01.2. Susținerea de | IM8. Organizarea unor evenimente anuale Centrul de evenimente și pentru tineri, precum: Ziua Voluntarului, Ziua | Tineret, proiecte Educaţiei Nonformale, Ziua Internaţională a PMT, FITT Tineretului, Ziua Națională a Tineretului, Gala | DJTSTm Proiectelor de şi pentru Tineret şi altele ONGuri M9. Lansarea de apeluri de proiecte locale de | PMT, şi pentru tineret cu finanţare asigurată de Consiliul Consiliul Local. Evaluarea realizată de o Local, comisie de experți externi. DJTSTm | se face referire aici la cele 12 principii ale Bunei Guvernării enunțate de către Consiliul Europei ” Activităţile de tineret ale Consiliului Furopei sunt coordonate pe baza unei asemănătoare. Informații spre structura 25
2. DEZVOLTARE PERSONALĂ ŞI PROFESIONALĂ Direcţii Obiective Măsuri Responsabil strategice D2 02.1 Asigurarea unui M10.Asigurarea de servicii de consiliere în PMT, ISJ, Consiliere număr suficient de cadrul Centrului de Tineret organizațiile de consilieri la nivelul școlilor din Timișoara prin finanţare din partea Consiliului Local M11.Asigurarea de servicii de consiliere în cadrul școlilor M12.Sporirea eficacității serviciilor de consiliere din universităţi și școli 02.2. Optimizarea serviciilor de consiliere existente M13.Implementarea unor instrumente de feed-back mai performante în școli și universități pentru asigurarea calității procesului didactic, combaterea discriminării și corupţiei studenți, consiliile elevilor, centrele din universități, CJRAE, Centrul de Tineret FITT D3. Educația 03.1, Optimizarea M14. Instituirea și utilizarea de mecanisme Consiliile elevilor formală procesului educațional prin care elevii și studenții să poată da Organizații feedback și formula propuneri privind studențești, ISJ, optimizarea procesului educațional Universități 03.2. Dezvoltarea M15. Amenajarea de spaţii alternative de Universități, infrastructurii studiu și optimizarea spațiilor de studiu Organizaţii educaționale existente (de ex. utilizarea adecvată a CDI studenţeşti în cadrul școlilor, precum și dezvoltarea/crearea acestora universităților, acolo unde nu există) instituțiilor publice M16.Îmbunătățirea condițiilor în internate | PMT, Instituţii de (biblioteci, muzee etc) şi cămine învăţământ, ISJ M17. Renovarea şcolilor, inclusiv a celor PMT, ONG-uri care sunt monumente istorice 03.3. Promovarea M18.Introducerea de cursuri/discipline Instituțiile de identității locale în opţionale de Istoria Timişoarei, Cultură învăţământ curricula şcolară locală, Turism timişorean ONG-uri 03.4.Facilitarea intrării | M19. Târguri de job-uri și evenimente de Universități în viața profesională informare cu participare gratuită a Mediul privat angajatorilor, organizate cel puțin o dată pe | Consiliile elevilor, an. CLTTM 03.5. Includerea unor M20.Realizarea de cursuri de dezvoltare ISJ, ONG-uri elemente de dezvoltare | personală, de educație pentru sănătate Organizațiile personală în sistemul (alimentară, sexuală, igienă) și de educație | studenţeşti, formal de educaţie civică în sistemul preuniversitar şi Mediul privat universitar D4, Educaţie | 04.1.Susţinerea de M21.Promovarea, formarea şi utilizarea Org de tineret, non-formală activități de educaţie nonformală pe diferite teme lucrătorilor de tineret în activităţile de şi pentru tineret ONG specializate, Centrele pentru Tineret M22.Realizarea unei campanii de recunoaştere a educației nonformale atât în mediile academice cât şi în mediul Centrul de Tineret, org. de tineret, PMT, economic privat DJST, FITT M23.Organizarea de ateliere de creaţie ISJ, Organizatiile pt. tineret M24, Amenajarea de biblioteci cu profil de | ONG-uri cafenea Instituţii implicate 27
în munca cu tinerii M25. Susținerea de evenimente centrate pe | Organizații educaţie non-formală cu dimensiune studențești, națională și internaţională CLTTM, ONG M26. Posibilitatea de a obține legitimații la | Bibliotecile biblioteci şi pentru ne-timişoreni prin utilizarea vizei de flotant. M27. Dezvoltarea competențelor, ONG, Mediul abilităților și aptitudinilor tinerilor lideri de | privat opinie ce provin din diverse grupuri culturale și nu numai MZ8.Facilitarea accesului tinerilor la ISJ, Școli, terenurilede sport din cadrul unităţilor de învăţâmânt. universități M29.Realizarea de campanii de promovare | Biblioteca a participării în activități sportive JudețeanăTimiş D5. Sport 05.1.Promovarea M30. Organizarea de evenimente sportive ISJ practicării sportului în rândul tuturor tinerilor. adresate diferitelor categorii de tineri (pe cartiere, pe grupe de vârstă, discipline sportive, etc), precum și susținerea cluburilor locale de sport. MB3L1. Realizarea unui HuB/centru de activităţi pentru cluburile de sport adresate tinerilor. M32. Competiţii la nivel local de sport pentru amatori (sport de masă). Centrul de Tineret DJST M33. Înființarea unui parc cu rampe pentru skateboard, rolleri și bikeri PMT, Centrul de Tineret, DJST M34.Înființare/dezvoltare/susținere de terenuri de baschet PMT, Centrul de Tineret, ISJ, organizații, DJST 05.2 Înființarea de infrastructură dedicată sportului de masă, la nivelul fiecărui cartier M36.Înființare/dezvoltare/susţinere terenuri de fotbal PMT 05.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru activități sportive de masă în cartierele din Timişoara M37 .Înființare/dezvoltare/susținere PMT terenuri de tenis M38.Înființare/dezvoltare/susținere PMT patinoar (acoperit) M39.Înființare/dezvoltare/susținere bazine | PMT de înot acoperite M4O.Amenajarea/dezvoltare/susţinere de PMT piste pentru alergat MA1.Înființare/dezvoltare/susținere PMT velodrom M42. Amplasarea de echipamente de sport | PMT pentru adulți în parcurile din Timişoara (outdoor fitness). M43. Oferirea de spații, facilități și sprijin PMT pentru expresie artistică tinerilor interesaţi. 28
Hub pentru tineri artiști M44.Realizarea de contexte în care tinerii să poată să creeze evenimente culturale PMT D6, Cultură | 06.1, Susținerea M45. Activităţi inovative și atractive de Casa Studenţilor, creației și expresiei educație culturală, Centrul de artistice a tinerilor M46. Programe specifice pentru creșterea | Tineret, FITT, Fac consumului de cultură în rândul tinerilor din | de Arte, Fac de Timișoara. Muzică, instituţii culturale M47, Program de modernizare și de sprijin | ONG-uri pentru inserţia unor funcțiuni și PMT evenimente culturale în Complexul studențesc și în toatecartiere 06.2. Atragerea M48.Implementarea/realizarea unei ISJ, Univ, instituţii diferitelor categorii de platforme ce promovează evenimente culturale, tineri spre manifestări culturale organizații culturale M49.Renovarea şi revitalizarea PMT în consultare cinematografelor din oraş cu ONGt M50. Susținere pentru activităţi culturale Centrul de tineret 06.2” Acordarea de specifice ale diferitelor comunități și pentru facilități instituţiilor activităţi culturale de tineret comune publice de cultură ce M51.Susţinerea evenimentelor PMT promovează în funcții internaționale de tineret de management tineri | Schimburi de tineri Parteneriate de tineret cu orașele înfrățite 06.3. Susținerea M52. Program de constituire a unui grup de | Centru de perpetuării la nivel local | ghizi voluntari + vizite ghidate tematice, Tineret, a unui climat de respect | eventual urmate de dezbateri și întâlniri cu | organizații și înţelegere specialiști sau personalități relevante, interculturală Activități de voluntariat legate de patrimoniu, inclusiv în mediul online. 06.4, Dezvoltarea M53.Dotarea cu facilități în vederea Centru de competenţelor organizării activităților cultural-educative Tineret, ONG interculturale ale (racordarea la o sursă de curent, apă, FITT tinerilor prin toaletă publică) parteneriate internaţionale 06.5. Promovarea M54. Înființare parc acvatic, strand termal, | Centru de cunoașterii, respectării | SPA Tineret, și protejării organizații patrimoniului cultural local 06.6.Sprijinirea de MS55. Înființare de cluburi pentru tineri<18 | PMT activitati culturale in ani Furnizorii de spatii neconventionale servicii D7. Timp 07.1.Înființarea de MS56. Asigurarea infrastructurii pentru Mediul privat liber — infrastructură dedicată | organizarea de activități în parcuri şi alte divertisment | loisir-ului locuri în aer liber pe timpul verii (loisir) şi MS57. Amenajarea canalului Bega pentru Mediul privat turism organizarea de activități acvatice M58, Amenajarea de parcuri tematice PMT (precum aviaţie, dinozauri, tramvaie etc.) Grădina Z00 29
Instituții culturale — Muzeul Satului etc. M59. Înființarea de cluburi de turism în şcoli și facultăți M60. Amenajarea unei parcări temporare (de tranzit) pentru autocarele de turiști în zona centrală — parcare pentru autocare de turiști în zonă pericentrală. MS1. Înființarea mai multor toalete publice în Timișoara. PMT M62. Organizarea de evenimente pentru PMT şiinstituţiile integrarea studenților din anul 1 veniți din | culturale alte oraşe 07.2.Înființarea de M63. Dezvoltarea de infrastructură (cazare | PMT infrastructură dedicată turismului și masa) destinată utilizării în cadrul proiectelor nationale si internationale de si pentru tineri. D8. Colaborare - integrare între tineri 08.1. Oferirea unui cadru flexibil și adaptat prin care tinerii să poată să își ofere reciproc sprijin și să înveţe unii de la ceilalţi M64. Facilitarea accesului gratuit la spații pentru activități ale tinerilor Universităţi, Organizaţiistuden eşti, ONG-uri MS5. Încurajarea programelor de mentorship PMT ONGturi Instituţii implicate în munca cu tinerii M66. Organizarea de evenimente pentru integrarea studenților din anul | veniţi din alte oraşe FITT, ONGt 30
3. TINERI PENTRU SOCIETATE Direcţii strategice obiective Măsuri Responsabil D9. Participarea 09.1. Stimularea M67. Susținerea Consiliului Consultativ pe | PMT publică participării publice a Probleme de Tineret al Municipiului tinerilor Timişoara. M68. Organizarea de alegeri și susținerea Centrul de funcţionării Consiliului Local al Tinerilor tineret și ISJ M69. Susținerea Consiliilor Elevilor din PMT şcolile din Timişoara ONGt M70. Organizarea și susținerea de activități | PMT pe tema participării publice a tinerilor, Centrul de tineret ONGt M71, Stimularea participării publice a ONGt tinerilor aparţinând comunităţilor PMT minoritare, inclusiv cele apărute în urma CCPTm imigrației recente 09.2. Optimizarea M72. Amenajarea unui punct de colectare | Centrul de activităților de a sugestiilor tinerilor tineret / identificarea a nevoielor mediul tinerilor online M73. Realizarea unor studii sociologice PMT& periodice (anchete prin chestionar) pentru | Centrul de identificarea problemelor şi aşteptărilor tineret tinerilor D10. Mediu şi 010.1, Susținerea M74. Iniţiative ale autorității publice de PMT ecologie comportamentului pro- | stimulare a folosirii transportului în comun mediu M75. Crearea unui rețele integrate de piste | PMT pentru biciclete M76. Închirierea gratuită de biciclete PMT, organizații, asociaţii M77. Organizarea de activități ONGt educaţionale care să conştientizeze importanţa respectării mediului IM78. Susținerea unor zile ECO în ONGturi Timişoara. PMT 010.2. Promovarea M79. Realizarea de campanii anti-drog şi PMT, acţiunilor ecologice centre de detoxifiere pentru tineri. Asociaţia antidrog D11. Social 011.1. Oferirea de MBO. Crearea unui program de prevenirea | PMT suport tinerilor înfracţionalităţii în rândul tinerilor. MB81. Creşterea siguranței în Complexul PMT Studențesc printr-o mai bună colaborare Universităţi între tineri și structurile de ordine publică MB2. Infiinţarea şi susținerea unui PMT incubator de afaceri ONGturi 31
M83. Susținerea de cursuri de educaţie Instituţii de anteprenorială pentru tineri învăţamânt ONGturi D12. Economic 012.1. Susținerea MB4. Oferirea de suport pentru inițiative proiectelor care vizează | de tipul economie socială educaţia anteprenorială | M85. Încurajarea programelor pentru Mediul privat angajarea tinerilor fără experienţă. 012.2. Oferirea de M86. Sprijinirea proiectelor ce vizează FITT, PMT consultanţă şi servicii în domeniul economic pentru tineri activităţi de consultanță financiară pentru tineri. Institutul Intercultural Timişoara 1 32