ROMÂNIA JUDEȚUL TIMIŞ - Se aprobă, MUNICIPIUL TIMIȘOARA PRIM DIRECȚIA URBANISM Biroul Reabilitare și Dezvoltare Urbană Nr. SC2016- BORD ssd „li abil. REFERAT privind declararea zonelor prioritare de protejare şi intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timişoara Municipiul Timişoara deține un amplu şi valoros patrimoniu arhitectural constituit în cea mai extinsă arie de patrimoniu istoric construit din țară. Structura urbană şi clădirile se datoresc activității de construire din ultimii trei sute de ani. Din nefericire, din cauza vechimii lor şi a unei întrețineri inadecvate, odată cu trecerea vremii, majoritatea monumentelor şi clădirilor valoroase din punct de vedere arhitectural, au atins o fază avansată de uzură şi degradare. Reabilitarea spațiului public, precum şi restaurarea şi punerea în valoare a clădirilor din zonele istorice este necesară pentru a avea rezultate vizibile şi pe termen lung în ceea ce priveşte creșterea atractivității oraşului. Păstrarea identității arhitecturale a oraşului şi identificarea unor zone distincte şi esențial semnificative în această privință, asupra cărora să existe formule specifice de intervenție sunt obiective strategice ale Municipiul Timişoara în ceea ce priveşte patrimoniul istoric construit al oraşului. Zonele istorice protejate ale Municipiului Timişoara sunt determinate prin Lista monumentelor istorice, cel mai recent reactualizată în 2015. (Ordinul ministrului culturii şi cultelor, nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice). Legea 422/2001 republicată, privind protejarea moriumentelor istorice, prevede obligațiile proprietarilor şi autorităților publice locale pentru protejarea patrimoniului istoric imobil. (art. 17. Alin (1), lit. h) şi art. 7, 18, 37, 38, 39, 45, 46, 47). Legea 153/2011 reiterează responsabilități desemnate de Legea 422/2001 şi reglementează forme de sprijin financiar pentru zone de intervenție stabilite de autoritatea publica locală. Aceeaşi lege defineste “zona de acțiune prioritară - zonă omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor urbanistice şi arhitecturale, care afectează atractivitatea şi competitivitatea localității prin procentul mare de clădiri a căror anvelopă necesită lucrări de intervenție în conformitate cu prezenta lege şi care justifică intervenția prioritară.” Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, Propunerea Arhitectului Şef al Municipiului Timişoara cu privire la declararea zonelor de protejare şi intervenție şi Inventarul privind starea fizică a clădirilor din zonele istorice protejate ale Municipiului Timişoara — 2015 pentru care s-a solicitat avizul din partea Direcţiei Județene de Cultură Timiş, propunem:
- Se aprobă documentul de inventariere a clădirilor identificate precum şi a deţinătorilor acestora în condițiile Art.l alin. 1 din Legea.153 din 2011 privind măsuri de creştere a calității arhitectural - ambientale a clădirilor conform Anexei nr. 1. - declararea interesului public pentru zonele Cetate, Iosefin şi Fabric ca zone prioritare de protejare şi intervenție asupra clădirilor din Situl urban, Cartierul “Cetatea Timişoara”, cod TM-II- s-A-06095 (60); Situl Urban Fabric (1), cod TM-II-s-B-06096, (61); Ansamblul Urban „Fabric” (10); cod TM-Il-a-A-06097 (62); Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”, cod TM-II-s-B-06098, (63). Director executiv Direcția Urbanism Arh. Sorin Emilian CIURARIU Întocmit, Consilier BRDU, Daniel Țeicu e rel A moi ela, rea Ciara al ddr arin mn n Tr Lari ori d 4 pr m da d d a LOR blanc: (mer lana ni BI fr atit, Ale aL pr & (33 = 217.
- AUGUST 2015 - Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Urbanism - Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice Tel./Fax.: 0256.435.436, E-mail: breciOprimariatm.ro
În vederea inventarierii stării fizice a clădirilor istorice din Timişoara, a stării generale „la stradă” a acestora, Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice (BRCCI), din cadrul Direcţiei Urbanism, întreprinde periodic acţiuni specifice pentru actualizarea bazei de date proprii, care cuprinde informații detaliate şi imagini realizate pe teren cu imobilele monument sau din siturile şi ansamblurile protejate, conform Listei Monumentelor lIsrorice (2010), aprobate de Ministerul Culturii. Raportul de față vizează rezultatul constatărilor din teren, realizate în cursul lunilor aprilie şi mai anul curent, şi procesarea statistică a acestor informații pentru zona losefin şi Elisabetin, cea mai extinsă arie studiată, atât ca număr de imobile cât şi ca suprafață, comparativ cu Cartierul Cetate şi Cartierul Fabric. Nu au fost inventariate şi imobilele din zona de protecție a monumentelor istorice individuale, ansamblurilor sau a siturilor. În cele două cartiere studiate, cu o identitate istorică şi socio-culturală proprie, care s-a reflectat uneori şi în arhitectura caselor şi lăcaşelor de cult ridicate, se regăsesc clădiri în stil Baroc, Secession, szecesszio, Art Nouveau, eclectic istoricist, neobaroc, neoromanic, neobizantin, neogotic sau neoromânesc. Multe dintre acestea au devenit în conştința colectivă a timişorenilor repere urbane cu care se identifică. În losefin şi Elisabetin, spre deosebire de cartierul central Cetate, arhitectura industrială şi utilitară realizată în stilul anilor 1900 este reprezentată de trei obiective inedite, precum fosta Fabrică de Țigarete (Str.Gheorghe Pop de Bseşti nr.2), Turnul de apă (Str.Gheorghe Barițiu) şi fostul Abator Comunal (Bd.Eroilor de la Tisa nr.24)'. Au fost inventariate toate cele 386 imobile protejate (monumente individuale, situri şi ansambluri) din zona studiată şi s-au efectuat în lunile aprilie şi mai (2015) aproape 4.500 de poze (consilier BRCCI Mihai Dan), care au urmărit aspectul general al fațadelor la stradă, al acoperişurilor şi în unele cazuri a detaliilor arhitecturale valoroase (porți de acces, ferestre, ornamente, etc). ! Sursă informații „Arhitectura istorică din Timişoara”, Arh Mihai Opriș şi Arh Mihai Botescu, tipar SC Tempus SRL, Timişoara, 2015, carte apărută cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara 2
În urma observațiilor din teren s-a realizat o împărțire a imobilelor în 4 categorii distincte: 1) Imobile reabilitate. În această categorie au fost incluse şi clădirile unde lucrările de reabilitare erau în curs de desfăşurare în timpul deplasărilor pe teren. Nu au fost însă încadrate în această categorie șantierele abandonate unde lucrările au fost sistate. a) Str.General Henri Berthelot nr.1, b) Str.lon Ghica nr.14, c) Piaţa Alexandru Mocioni nr.8 — imagini mai 2015 vo
2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie. Au fost încadrate în această categorie clădirile la care s-au efectuat lucrări de reabilitare parțiale (acoperiş, dar fără fațadă sau invers). Deasemenea au fost luate în calcul şi imobilele cu o stare generală peste medie, care deşi nu au fost reabilitate recent nu prezintă degradări extinse. a) Str. Memorandumului nr.32 (stare generală peste medie), b) Str. Treboianu Laurean nr.7 (acoperiş reabilitat, dar fără fațadă), Str.Evlia Celebi nr.2 (fațadă reabilitată, dar fără acoperiş ) — imagini mai 2015
3) Imobil nereabilitat. În această categorie au fost incluse clădirile nereabilitate, aflate în diverse stadii de degradare la nivelul fațadelor la stradă şi a acoperişului. a) Str.Anton Seiller nr.5, b) Str.Romulus nr.30, c) Bd.16 Decembrie 1989 nr.3 — imagini mai 2015 5
4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat-pericol. Au fost vizate pe lângă clădirile aflate în ruină, cele abandonate şi lăsate să se deterioreze (din diverse motive) şi imobilele care prin nivelul avansat de degradare (inclusiv probleme grave şi vizibile la structura de rezistență) constituie un pericol pentru proprietari şi pentru pietoni. a) Str.Gheorghe Doja nr.22, b) Bd.Mihai Viteazu nr.3, c) Str.Memorandumului nr.51 — imagini mai 2015
La fel ca şi în celălalte cartiere istorice din Timişoara şi în losefin şi Elisabetin predomină imobilele nereabilitate (60 la sută). Alte 20 de procente sunt reprezentate de imobilele reabilitate sau unde existau şantiere începute şi în curs de desfăşurare la data inventarierii clădirilor (comparativ cu 31 de procente înregistrate în Cartierul central Cetate). În aceste 20 de procente au fost incluse şi clădirile la care au fost efectuate lucrări de reabilitare care contravin flagrant normelor de estetică arhitectural-ambientală şi reglementărilor pentru zonele istorice protejate: fațade la stradă tencuite în mai multe culori, cromatică stridentă, materiale inadecvate (pvc, țigle din tablă unde acestea nu constituiau materialul istoric specific) sau modificări exagerate ale volumetriei, în contrast cu vecinătățile sau caracterul general al zonei. Aceste cazuri nu sunt puține şi sunt prezente izolat sau în grupuri de case în aproape jumătate din străzile şi piețele din Zona studiată. Pe de altă parte, deşi losefinul şi Elisabetinul sunt cartiere cu o bogată moştenire cultural-arhitecturală de factură istorică, nu au reuşit să concureze în ultimele două decenii cu Cartierul Cetate, care constituie practic „inima” oraşului. În timp s-a estompat caracterul plurinuclear al Timişoarei din punct de vedere al atracției diferitelor zone urbane, în defavoarea cartierelor istorice periferice şi în favoarea centrului, fostul „oraş interior” cuprins între zidurile de apărare ale cetății şi în imediata proximitate a fostelor fortificații rămânând polul major de atracție turistică. Deasemenea, spre deosebire de Cartierul Cetate, unde unele imobile au început să-şi schimbe funcțiunea de locuit, devenind clădiri care găzduiesc în proporție de 100% societăți comerciale, fapt care încurajează reabilitarea fațadelor şi a spațiilor interioare, în losefin şi Elisabetin încă nu a fost înregistrată o asemenea tendință, aceste cazuri fiind izolate şi constituind „excepția de la regulă”. Cu toate acestea încă s-au mai păstrat elemente semnificative din particularitățile arhitecturale ale cartierelor losefin şi Elisabetin, care pot sta la baza unei „renaşteri” a centrelor acestor zone, precum Piaţa Plevnei, Piaţa Alexandru Moccioni, Piaţa Sfânta Maria sau Piața Nicolae Bălcescu, dar nu numai. Revitalizarea acestor două cartiere este în atenția autorităților publice locale, fiind inițiate în timp mai multe acțiuni în acest sens, prin care putem aminti: - campanii diversificate de informare a populației (articole publiate în Monitorul Primăriei şi pe adresa de internet a instituției, conferințe de presă, evenimente tematice, tipărirea de pliante, broşuri şi îndrumare dedicate publicului larg şi specialiştilor, standuri ale Birourlui de Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice, etc); - consultanță şi consiliere pentru proprietarii clădirilor istorice în vederea reabilitării corecte a clădirilor; - elaborarea de programe de sprijin financiar, strategii şi studii pentru identificarea de surse de finanțare diverse pentru reabilitarea clădirilor istorice; - semnalizarea siturilor (panouri informative — totemuri); - proiecte pilot de reabilitare corectă (inițiate prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara” dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ - 2006-2010); - proiecte de reamenajare cu fonduri europene sau cu finanțare de la bugetul local a spațiului public, precum lucrările de refacere a intersecţiei din Piaţa Nicolae Bălcescu sau a străzii lancu Văcărescu, lucrări care au igienizat zonele respective şi au valorificat spațialitatea acestora; - notificări şi amenzi în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, prin angajații Direcţiei Urbanism şi ai Poliției Locale, în cazul clădirilor istorice nereabilitate sau aflate într-o stare de degradare avansată.
Str. Timotei Cipariu nr.1 — lmobil simbol al oraşului (punctul de unde a început Revoluția Română Anticomunistă din decembrie 1989), reabilitat prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara”
SE E E £ BE Strada lancu Văcărescu şi Piaţa Iosefin înainte (sus) şi după lucrările de reamenajare (jos) Totuşi, cu toate eforturile municipalității şi a unor inițiative private, cea mai reprezentată categorie pentru clădirile din losefin şi Elisabetin continuă să fie încă cea a imobilelor nereabilitate (60 de procente din imobilele inventariate). Există chiar şi un număr de clădiri abandonate - nefolosite şi lăsate să se deterioreze şi altele care se află într-o stare avansată de degradare sau cu probleme structurale vizibile care afectează siguranța publică. Deasemenea nu este de neglijat nici categoria imobilelor nereabilitate, dar cu o stare generală peste medie sau a clădirilor unde s-au întreprins lucrări parțiale de reabilitare, fie a acoperişurilor (învelitoare, elemente de tinichigerie,etc) sau a fațadelor şi unde s-au restaurat sau schimbat în mod corespunzător ferestrele sau porțile de acces.
Din punct de vedere statistic, au fost identificate pentru fiecare categorie în parte: 1) Imobil reabilitat — 76 clădiri (20 procente); 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie — 62 clădiri (16 procente); 3) Imobil nereabilitat — 232 clădiri (60 procente); 4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat — pericol — 16 clădiri (4 procente). Cele mai multe clădiri nereabilitate sau considerate pericol sunt imobile în litigiu, cu proprietari privați. În cazul principalei piețe publice din losefin, Piaţa Alexandru Moccioni, situația fronturilor construite care delimitează spațiul urban şi a clădirilor amplasate în colțuri se prezintă după cum urmează: o clădire reabilitată parțial (acoperiş), două imobile considerate „pericol” din cauza gradului avansat de deteriorare a fațadelor, cornişelor şi elementelor decorative, trei imobile reabilitate (dintre care un hotel şi Biserica Ortodoxă Naşterea Domnului şi clădirile administrative aferente) şi 9 imobile nereabilitate. (Figura din stânga) În ceea ce priveşte lăcaşele de cult (trei romano-catolice, unul român-ortodox, unul reformat-maghiar şi unul neo-protestant baptist) situația stării fizice a acestora este oarecum echilibrată şi satisfăcătoare. Din totalul celor 6 biserici creştine inventariate, 4 sunt reabilitate (Biserica ortodoxă Naşterea Maicii Domnului, Biserica romano-catolică “Sfânta Maria”, Biserica reformată a comunității maghiare şi Biserica baptistă Betel) şi 2 sunt într-o stare fizică peste medie (Biserica romano-catolică "Preasfânta Inimă a lui Isus" şi Biserica romano-catolică a surorilor de Notre Dame). (Figura din stânga)
Biserica ortodoxă Naşterea Maicii Domnului din Piața Alexandru Moccioni nr.9, numită şi “Catedrala veche”. Lucrări terminate în anul 1936. Bd.General lon Dragalina nr.13. Edificiul baroc a fost construit între anii 1774-1775. Biserica romano-catolică “Sfânta Maria”, ll
Deasemenea în zona studiată au fost identificate 11 clădiri unde funcționează grădinițe, şcoli generale, licee şi instituții de învățământ superior. Categoria „Imobil reabilitat” (5 clădiri): Şcoala Generală nr.12, Şcoala Generală nr.22, Liceul baptist Betel, Colegiul Național Bănățean, Facultatea de Mecanică; Categoria „Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie” (3 clădiri): Grădinița nr.21, Liceul tehnologic special “Gheorghe Atanasiu”, Liceul teoretic sârbesc “Dositei Obradovici”; Categoria „Imobil nereabilitat” (3 clădiri): Colegiul Tehnic de Vest, Centrul Şcolar pentru Educație Incluzivă “Dumitru Ciumagianu”, Liceul de arte plastice. Şcoala Generală nr.12, Bd.Regele Carol | nr.17 12
S-a mai constatat că, spre deosebire de Cartierul Cetate, în losefin şi Elisabetin există numeroase clădiri istorice reabilitate parțial sau total în mod necorespunzător, fiind încălcate în mod flagrant normele şi reglementările în vigoare. Printre cazurile cel mai des întâlnite sunt cele în care s-au folosit mai multe culori pentru reabilitarea a doar o jumătate sau o treime din fațadele la stradă. Cazurile nu sunt izolate şi au rezultat cel mai probabil în urma neînțelegerilor dintre proprietari în ceea ce priveşte reabilitarea imobilelor într-un mod unitar. a ian i a) Bd.Regele Carol | nr.14 b) Bd.Gen.l.Dragalina nr.14 c) Bd.Gen.l.Dragalina nr.16 d) Str.Johann Nepomuk Preyer nr.2 e) Str.Treboianu Laurean nr.4
Alte cazuri flagrante depistate în zona studiată presupun folosirea de materiale inadecvate pentru clădirile istorice în lucrările realizate la fațade (de exemplu placarea cu gresie a soclului) sau utilizarea de culori în nuanțe stridente.
Au mai fost identificate mai multe abateri şi la nivelul acoperişurilor, nu numai a fațadelor, acestea ținând de alegerea greşită a meterialelor din care este realizată învelitoarea (tablă colorată în locul țiglelor tip solzi, etc) sau modificări ale volumetriei prin mansardare sau înălțare, lucrări care au adus modificări aspectului inițial al imobilelor. Deasemenea, ca şi în cazul fațadelor, au fost întâlnite imobile unde au fost întreprinse lucrări de reabilitare doar pe o porțiune a acoperişului, nefiind întreprinse lucrări de ansamblu asupra întregii structuri a acestuia. Lucrări doar pe anumite porțiuni de acoperiş, în unele cazuri şi cu materiale necorespunzătoare zonelor istorice protejate. Exemple, de sus în jos: Str. Treboianu Laurean nr.8, Str.lon Ghica nr.24, Str.Anton Seiler nr.11
Ă | in pi Exemple de modificare volumetrică prin mansardare, pe întreaga lungime a acoperişului sau doar pe o anumită porțiune, lucrări prin care s-a modificat aspectul inițial al imobilelor istorice: Str. Alexandru Odobescu nr.21, Str.Treboianu Laurean nr.6, Str.Ady Endre nr.16 16
O caracteristică aparte a zonei studiate, care nu este specifică de exemplu Cartierului Cetate, o constituie obiectivele industriale şi utilitare de la începutul secolului trecut: fosta Fabrică de țigarete, fostul Abator Comunal şi Turnul de apă din losefin (Foto jos). Nici unul dintre aceste obiective nu este reabilitat şi pus în valoare, mai mult, clădirile sunt abandonate sau nefolosite şi lăsate să se degradeze din diverse motive care nu fac obiectul studiului de față. 17
Un caz aparte din zona studiată îl constituie situația întâlnită pe strada Memorandumului, parte din Ansamblul Urban |, cod TM-ll-a-B-06099, care cuprinde peste 100 de imobile. Conform Legii 422 din 2001, republicată, Art.1, Alin.(2), monumentele istorice (această sintagmă incluzând automat şi Ansamblurile, conform Art.3) sunt definite ca fiind “bunuri imobile, construcții şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizația națională şi universală”. În acestă ordine de idei, se poate afirma că, în urma constatărilor din teren, un număr însemnat al imobilelor de pe strada Memorandumului şi-au pierdut în ultimii ani din “semnificația istorică” prin alterarea aspectului inițial al caselor (prin mansardări, modificări volumetrice, eliminarea elementelor decorative, etc), fiind astfel afectat caracterul ansamblului în sine, care este definit în legea amintită la Art.3 ca fiind un “grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcții urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural- istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic". Prin pierderea identității arhitecturale a multor clădiri de pe strada menționată s-a pierdut inclusiv şi “coerenţa” ansamblului, la care face referire Legea 422 privind protejarea monumentelor istorice. Luate individual, aceste cazuri poate că nu s-ar evidenția cu mult față de situațiile identificate punctual şi în alte cartiere istorice. Însă caracterul aproape generalizat al acestui fenomen afectează “identitatea arhitecturală” generală a străzii. Până şi din totalul imobilelor reabilitate doar despre o minoritate se poate susține că lucrările de intervenție nu au fost “brutale” şi au păstrat caracterul istoric arhitectural inițial al imobilului individual şi s-au încadrat în caracteristicile generale ale ansamblului. RE Memorandumului nr.63A — volumetrie contrastantă cu aspectul general tradițional al străzii şi folosirea de materiale necorespunzătoare la realizarea acoperişului (țiglă din tablă de culoare albastră) 18
De sus în jos şi de la stânga la dreapta: Memorandumului nr.7 — schimbarea radicală a volumetriei şi aspectului iniţial. Memorandumului nr.46 — Acoperiş cu învelitoare din tablă şi montare de ferestre “tip Velux” Memorandumului nr.47 — Tencuială fațadă în mai multe culori, schimbare volumetrie prin etajare Memorandumului nr.46 — Tencuială fațadă în mai multe culori Memorandumului nr.84 — Acoperiş din tablă 19
Pe de altă parte, o situație negativă aproape generalizată la nivelul tuturor cartierelor istorice timişorene şi întâlnită astfel şi la marea majoritate a imobilelor din losefin şi Elisabetin, fie ca sunt reabilitate sau nu, este prezența abuzivă şi parazitară a cablurilor de date sau electrice, care dau un aspect neîngrijit şi haotic unor clădiri valoroase. Deasemenea au fost identificate la unele imobile şi alte elemente parazitare, precum portdrapele nefuncționale sau stâlpi metalici de susținere pentru cabluri (scoşi din uz). (Foto jos) 20
În ceea ce priveşte prezența aparatelor de aer condiționat montate pe fațade, numărul acestora este mai ridicat decât în Cartierul Cetate. Pe lângă aspectul inestetic, aceste aparate afectează fațadele clădirilor istorice prin scurgerea direct pe tencuială, în foarte multe cazuri, a apei rezultate în urma condensului care se produce în timpul folosirii acestor sisteme de climatizare. Deasemenea au fost întâlnite şi cazuri de amplasare de antene parabolice / satelit pe fațadele principale a imobilelor istorice protejate. (Foto jos) 21
La fel nu puține sunt situațiile unde ferestrele sau vitrinele din lemn au fost înlocuite cu unele noi realizate din materiale necorespunzătoare pentru clădirile istorice (rame PVC, aluminiu, etc) şi care, în plus, de cele mai multe ori nici nu respectă împărțirea inițială sau dimensiunile originale. Probleme similare au fost semnalate şi în cazul porților de acces, unele cu o valoare estetică însemnată, multe fiind înlocuite de-a lungul anilor cu uşi din PVC sau porți din plăci de tablă. Deasemenea există firme de societăți comerciale (funcționale, închise sau cu locație mutată) necorespunzătoare zonelor istorice protejate (din punct de vedere al materialelot folosite, al cromaticii alese sau al proporților inadecvate). (Foto jos) 22
Toate datele colectate pe teren au fost transpuse în tabele cu rubrici individuale corespunzătoare fiecărei clădiri în parte şi pe o hartă generală cu zona studiată. Pentru realizarea grafică şi pentru o identificare mai facilă, fiecărei categorii din cele patru i s-a dat un cod cromatic distinct, după cum urmează: 1) Imobil reabilitat — culoarea verde, 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie — culoarea galbenă, 3) Imobil nereabilitat — culoare portocalie şi 4) Ruină, imobil abandonat — nefolosit sau nereabilitat — pericol — culoarea roşie. LEGENDĂ CULORI Piaţă / Bdulevard / Stradă Str.1 Decembrie 1918 -|* 2007 | 2009 Str.Ady Endre 2 4 6 8 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9a 9 10 O|M|O|JU| BON Str.Alexandru Odobescu Wa 23
|| Str.Anton Seiler o||a|e|-|& = Bd.16 Decembrie 1989 s|o|o|-|o|a|a|o|n|— = [| |N] lui Munici |N “| a o Bd.Regele Carol | Casa de cultură a stude! s|o|o|=|o|a|a|o]| m] —| | RIN
Str.Brasov Bd.Republicii Str.Emanoil Gojdu Str.Evlia Celebi Str.Feldioara Str.General Henri Berthelot Str.Gheorghe Doja =» Liceul tehnologic special “Gheorghe Atanasiu”
Bd.General lon Dragalina Str.lon Heliade Radulescu Str.l ndentei Str.lon Ghica NO colo Biserica surorilor de Notre Dame Liceul teoretic sârbesc Obradovici” Grădin
Bd.luliu Maniu Str.Martir Sorinel Leia Str.Memorandumului ES ESI SI SI PS PS PS O || | =] a | || =] —
Bd.Mihai Viteazu Str.Miron Costin Str.Moţilor Spl.Nicolae Titulescu Piaţa Alexandru Moccioni be |] |N] =
Piaţa Plevnei Str.Johann Nepomuk Preyer Piaţa Vasile Adamachi Str.Romulus Str.Timotei Cipariu Str.Gheorghe Pop de Bseşti Str.Treboianu Laurean colo |||] += 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2 an|B|O|NI
Spl.Tudor Vladimirescu Bd.Victor Babes Str.Virgil Madgearu
Str. Virgil Onițiu Str.Zugrav Nedelcu Fostul Abator Comunal Turnul de Motivul pentru care există spații goale la unele imobile pentru anii 2007 şi 2010 este legat de faptul că până la inventarierea stării fizice a clădirilor istorice protejate din cursul anului curent s-a avut ca bază de lucru o zonă de studiu considerată prioritară, care excludea anumite cvartale sau clădiri. Deasemenea în anii trecuți nu au fost inventariate clădirile moderne (din epoca socialistă sau post 1989), chiar dacă acestea făceau parte din situri sau ansambluri. Ulterior zona de studiu a fost lărgită şi astfel au fost incluse în planul de inventariere periodică toate clădirile protejate şi incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), aprobată de Ministerul Culturii. Înscrierea clădirilor în una din cele patru categorii s-a efectuat pe baza unor criterii prestabilite legate de aspectul la stradă al fațadelor şi acoperişurilor (unde există vizibilitate) şi nu sunt opțiuni infailibile. Datele sunt revizuite periodic şi pot surveni modificări în urma observațiilor suplimentare sau a degradărilor care pot interveni. 32
Deşi s-a înregistrat în ultimii ani o evoluție uşor ascendentă în ceea ce priveşte reabilitarea imobilelor istorice protejate din cartierele losefin şi Elisabetin, această tendință nu are premizele conjuncturale de a creşte semnificativ în viitorul apropiat. Este de aşteptat ca numărul imobilelor reabilitate să crească, dar nu cu vizeza prognozată pentru Cartierul central Cetate. Este însă anticipată o reducere a numărului de imobile care vor fi reabilitate haotic, fără respectarea legislației în vigoare şi care afectează caracterul specific al zonelor istorice studiate prin punerea în practică a unor soluții arhitecturale neconforme, datorită sporirii eficienței în control a angajaților Direcției Urbanism şi ai Direcţiei Poliției Locale, dar şi datorită creşterii în ultimii ani a nivelului de conştientizare a cetățenilor la care a contribuit în parte şi Primăria Municipiului Timişoara. Tendința uşor ascendentă a reabilitării imobilelor protejate din cartierele losefin şi Elisabetin, înregistrată de Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice în ultimii ani în câteva imagini: Str.Zugrav Nedelcu nr.12 (foto sus 2007 — foto jos 2015)
Bd.16 Decembrie 1989 nr.2 (foto Sus 2007 — foto jos 2015) 36
Bd.General lon Dragalina nr.13 (foto stânga 2007 — foto dreapta 2015) 38
A Piaţa Alexandru Moccioni nr.8 (foto stânga 2007 — foto dreapta 2015) 39
Consilier Raul Stroescu Augu 15 Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Urbanism Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice Telefon / Fax: 0256.435.436 E-mail: breci(Mprimariatm.ro 40
ANALIZA LA STRADĂ A STĂRII FIZICE A IMOBILELOR DIN CETATE INCLUSE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE - MAI 2015 - Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Urbanism - Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice Tel./Fax.: 0256.435.436, E-mail:
În vederea inventarierii stării fizice a clădirilor istorice din Timişoara, a stării generale „la stradă” a acestora, Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice (BRCCI), din cadrul Direcţiei Urbanism, întreprinde periodic acţiuni specifice pentru actualizarea bazei de date proprii, care cuprinde informații detaliate şi imagini realizate pe teren cu imobilele monument sau din siturile şi ansamblurile protejate, conform Listei Monumentelor lsrorice (2010), aprobate de Ministerul Culturii. Raportul de față vizează rezultatul constatărilor din teren, realizate în cursul lunilor aprilie şi mai anul curent, şi procesarea statistică a acestor informații pentru zona Cetate (care include principalele patru piețe publice ale oraşului: Unirii, Libertăţii, Sfântul Gheorghe şi Victoriei) şi care constituie practic centrul istoric al Timişoarei. Nu au fost inventariate şi imobilele din zona de protecție a monumentelor istorice individuale, ansamblurilor sau a siturilor. Zona vizată este pe lângă un reper cu importanță istorică şi socio-culturală aparte şi un tezaur arhitectural de factură identitară al oraşului de pe Bega, aici fiind localizate unele din cele mai valoroase şi reprezentative clădiri istorice timişorene, aparținând mai multor epoci şi perioade distincte. Pieţele şi străzile sunt adevărate „muzee de arhitectură” în aer liber, putând fi admirate clădiri realizate în stil baroc, clasicist, eclectic istoricist, Seccesion, szecesszio, Art Nouveau, neobaroc, neoromânesc şi neosârbesc. Deasemenea pot fi întâlnite la unele imobile şi decorațiuni neorococo (Palatul Josef Kossak — Str.G.Praporgescu), neoromanice (Str.Carol Telbisz nr.4 — sub cornişă), romantice şi neogotice (Muzeul Banatului), elemente ornamentale din limbajul plastic al Renaşterii Toscane timpurii - (Palatul Dicasterial), decorațiuni „maure” şi simbolistică specifică evreiască (fosta sinagogă a cultului mozaic neolog, Str.Mărăşeşti nr.5) sau chiar ornamente care anunțau stilul Art deco (Str.Augustin Pacha nr.2 - la mansardă). Prezente sunt şi clădiri din „epoca socialistă”, care aparțin stilului modern postbelic şi care nu sunt mai puțin valoroase decât cele din epocile anterioare (de exemplu Hotelul Timişoara, Str.Mărăşeşti). Deasemena încă mai pot fi admirate elemente ale arhitecturii militare de secol XVIII, precum fragmentele de fortificații care au alcătuit cetatea bastionară a Timişoarei, cel mai reprezentativ element păstrat fiind Bastionul Theresia (singurul din cele 9 inițiale). Ca un fapt inedit, tot în zona studiată, în mijlocul aglomerării urbane, este localizată şi biserica din lemn „Sfântul losif cel nou de la Partoş”, în stilul arhitecturii populare cu influențe baroce, datând din 1774 şi strămutată în 1968 şi reclădită în 1970 în incinta sediului Mitropoliei Ortodoxe Române (Bd.C.D.Loga nr.5)". Au fost inventariate toate cele 231 imobile protejate (monumente individuale, situri şi ansambluri) din zona studiată (10 piețe, 4 bulevarde şi 38 de străzi) şi s-au efectuat în lunile aprilie şi mai (2015) peste 3.150 de poze (consilieri BRCCI Dona Crişan şi Raul Stroescu), care au urmărit aspectul general al fațadelor la stradă, al acoperişurilor şi în unele cazuri a detaliilor arhitecturale valoroase (porți de acces, ferestre, ornamente, etc). i Sursă informații „Arhitectura istorică din Timişoara”, Arh. Mihai Opriş şi Arh.Mihai Botescu, tipar SC Tempus SRL, Timişoara, 2015, carte apărută cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara.
În urma observațiilor din teren s-a realizat o împărțire a imobilelor în 4 categorii distincte: 1) Imobile reabilitate. În această categorie au fost incluse şi clădirile unde lucrările de reabilitare erau în curs de desfăşurare în timpul deplasărilor pe teren. Nu au fost însă încadrate în această categorie şantierele abandonate unde lucrările au fost sistate. E E SP a E : _ _ m | e + E |, RE : LI a) Str.Gen.E. Grigorescu nr.4, b) Str. Augustin Pacha nr.4, c) Piaţa Unirii nr.10, d) Str.Emanoil Ungureanu nr.14 — imagini mai 2015
2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie. Au fost încadrate în această categorie clădirile la care s-au efectuat lucrări de reabilitare parțiale (acoperiş, dar fără fațadă sau invers). Deasemenea au fost luate în calcul şi imobilele cu o stare generală peste medie, care deşi nu au fost reabilitate recent nu prezintă degradări extinse. a) Str.E.Ungureanu nr.9 (fațadă reabilitată, dar fără acoperiş), b) Bd.Revoluției din 1989 nr.1 (stare generală peste medie), c) Piața Libertăţii nr.2 (acoperiş reabilitat, dar fără fațadă) — imagini mai 2015
3) Imobil nereabilitat. În această categorie au fost incluse clădirile nereabilitate, aflate în diverse stadii de degradare la nivelul fațadelor la stradă şi a acoperişului. a) Str. Alba lulia nr.5, b) Str.Florimund Mercy nr.7, c) Str.9 mai nr.1 — imagini mai 2015 un
4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat-pericol. Au fost vizate pe lângă clădirile aflate în ruină, cele abandonate şi lăsate să se deterioreze (din diverse motive) şi imobilele care prin nivelul avansat de degradare (inclusiv probleme grave şi vizibile la structura de rezistență) constituie un pericol pentru proprietari şi pentru pietoni. a) Str.Eugeniu de Savoya nr.3, b) Piaţa Sf.Gheorghe nr.1, c) Str.Gen.E. Grigorescu nr.2 — imagini mai 2015
Comparativ cu alte zone istorice din oraş, în Cetate starea fizică a clădirilor este peste media celei întâlnite în cartiere precum Fabric, losefin sau Elisabetin. Numărul imobilelor reabilitate şi cel al şantierelor începute în timpul realizării studiului de față este sesizabil mai mare decât în anii precedenţi. Această linie ascendentă se datorează faptului că în Cetate nu există probleme sociale majore, care să depăşească media generală din zonele istorice protejate din Timişoara, sau legate de siguranța publică a cetățenilor (spre comparație, cartierul istoric Fabric a fost desemnat în 2014 de către Inspectoratul Județean Timiş de Poliție “zonă specială de siguranță”, din cauza jafurilor, tâlhăriilor şi a altor violențe înregistrate de către autorități). Deasemenea zona Cetate constituie practic centrul oraşului şi reprezintă un punct de atracție turistică şi cu un potențial economic major, fapt speculat deja şi de o parte a proprietarilor de clădiri istorice, care au simțit pulsul pieței imobiliare şi creşeterea interesului pentru cumpărarea sau închirierea de spații în vederea întreprinderii de acțiuni comerciale variate. Practic, un criteriu important al valorii unei clădiri, în afara poziționării sale şi a vecinătăților, este şi starea fizică în care se află, imobilele reabilitate fiind mai căutate de agenții comerciali decât cele degradate sau care chiar prezintă un pericol pentru pietoni şi cei din interior. Imobile istorice reabilitate: Str. Augustin Pacha nr.10 şi Str.Palanca nr.2. Spațiile disponibile sunt valorificate financiar şi utilizate pentru diverse activități comerciale, clădirile nemaifiind folosite pentru funcțiunea de locuit. La conştientizarea importanței revitalizării zonelor istorice şi la impulsionarea îmbunătățirii calității arhitectural-ambientale au contribuit diverse inițiative private dar şi Primăria Municipiului Timişoara, după cum urmează: - campanii diversificate de informare a populației (articole publiate în Monitorul Primăriei şi pe adresa de internet a instituției, conferințe de presă, evenimente tematice, tipărirea de pliante, broşuri şi îndrumare dedicate publicului larg şi specialiştilor, standuri ale Birourlui de Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice, etc); - consultanță şi consiliere pentru proprietarii clădirilor istorice în vederea reabilitării corecte a clădirilor; - proiecte pilot de reabilitare corectă (inițiate prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara" dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ - 2006-2010);
Vicariatul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Piaţa Unirii nr.4. Detaliu fațadă - înainte (2010) şi după reabilitare (imagine din mai 2015). Proiect realizat în baza parteneriatului public-privat dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Fabrica de bere UrsusBreweries. - proiecte de parteneriat public-privat (imobile reabilitate cu sprijinul Fabricii de bere din Timişoara — UrsusBreweries); - elaborarea de programe de sprijin financiar, strategii şi studii pentru identificarea de surse de finanțare diverse pentru reabilitarea clădirilor istorice; - semnalizarea clădirilor protejate (plăcuțe de semnalizare — foto stânga) şi a siturilor (panouri informative — totemuri); Rr A ESTE * - proiecte de reamenajare majore a spațiului public din Cetate, precum lucrările de reabilitare a unor străzi şi piețe (proiect cofinanțat de Uniunea Europeană şi menit să crească calitatea spațiului urban); - notificări şi amenzi în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, prin angajații Direcţiei Urbanism şi ai Poliției Locale, în cazul clădirilor istorice nereabilitate sau aflate într-o stare de degradare avansată.
Lucrări realizate la acoperişul Colegiului Naţional „Constantin Diaconovici Loga” (Bd.C.D.Loga nr.37), în baza Programului de sprijin financiar KfW, „Reabilitarea monumentelor istorice din cartierele istorice ale Timişoarei” — Infrastructură municipală faza Il 2015)
SE —_ E Lucrări de reabilitare a Pieței Libertăţii, care au inclus şi schimbarea pavajului şi punerea în valoare a spațialității pieței şi revenirea la caracterul mineral tradițional al acesteia, în cadrul proiectului cofinanțat de Uniunea Europeană „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara” — imagine din mai 2015 Totuşi, cu toate eforturile municipalității şi a unor inițiative private, cea mai reprezentată categorie pentru clădirile din Cetate continuă să fie încă cea a imobilelor nereabilitate (puțin peste jumătate din imobilele inventariate). Există chiar şi un număr de clădiri abandonate şi lăsate să se deterioreze şi altele care se află într-o stare avansată de degradare sau cu probleme structurale vizibile care afectează siguranța publică. Deasemenea nu este de neglijat nici categoria imobilelor nereabilitate, dar cu o stare generală peste medie sau a clădirilor unde s-au întreprins lucrări parțiale de reabilitare, fie a acoperişurilor (învelitoare, elemente de tinichigerie,etc) sau a fațadelor şi unde s-au restaurat sau schimbat în mod corespunzător ferestrele sau porțile de acces.
Din punct de vedere statistic, au fost identificate pentru fiecare categorie în parte: 1) Imobil reabilitat — 71 clădiri (31 procente); 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie — 26 clădiri (11 procente); 3) Imobil nereabilitat — 117 clădiri (51 procente); 4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat — pericol — 17 clădiri (7 procente). Cele mai multe clădiri nereabilitate sau considerate pericol sunt imobile de locuit (cu excepţiile de rigioare), în litigiu, cu proprietari privați. În cazul principalelor piețe publice situația fronturilor construite care le delimitează şi a clădirilor amplasate în colțurile acestora se prezintă după cum urmează: 00 OC De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe şi Piaţa Victoriei
Din totalul celor patru, Piața Unirii se prezintă cel mai bine în ceea ce priveşte starea fizică a clădirilor, 14 fiind reabilitate sau cu şantiere în curs de finalizare (Vicariatul Bisericii Ortodoxe Sârbe). Deasemenea există şi două cazuri aflate în antiteză: „Cazarma U” (colțul de nord-vest al pieței — clădire abandonată şi lăsată să se deterioreze) şi Piața Unirii nr.8 (imobil aflat într-o stare avansată de degradare). La polul opus se situează Piaţa Sfântul Gheorghe, unde jumătate din clădiri (4) sunt abandonate sau prezintă un pericol prin starea avansată de degradare. În ceea ce priveşte lăcaşele de cult, care pe lângă importanța lor spirituală reprezintă şi repere arhitecturale identitare pentru cartierul Cetate în particular şi pentru întregul oraş şi chiar regiune în general, situația este oarecum echilibrată (grafic stânga). Din totalul celor 8 biserici creştine inventariate şi o sinagogă, 4 sunt nereabilitate, acestea aparținând cultelor minoritare mozaic, catolic şi luteran. Pe de altă parte, toate cele trei biserici din zona studiată care aparțin cultului creştin ortodox sunt reabilitate, alături de un lăcaş de cult catolic şi unul greco-catolic. Degradări la fațadele bisericilor din Str.Janos Bolyai nr.6 şi Piaţa lone I.C. Brătianu nr.3 Deasemenea în zona studiată au fost identificate 15 clădiri unde funcționează grădinițe, şcoli generale, licee şi instituții de învățământ superior, în afara cantinelor şi a căminelor pentru studenți sau elevi (ex: cămine Facultatea de Medicină, Piaţa Eftimie Murgu nr.2a), clădirilor administrative ale instituțiilor de învățământ (clădirea Politehnicii, Piața Victoriei nr.2) sau a imobilelor unde s-au desfăşurat până recent activități de învățământ (ex: fostul liceu de Arte Plastice, Str.Mihai Eminescu nr.2). Categoria „Imobil reabilitat” (9 clădiri): Colegiul Național “C.D.Loga” — şantier (Bd.C.D.Loga nr.37), Liceu pedagogic “Carmen Sylva” (Bd.C.D.Loga nr.45), Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” (Piața Eftimie Murgu — 3 imobile), Grădinița germană “Nicolaus Lenau” (Str.Gen.E.Grigorescu nr.3), Şcoala generală germană “Nicolaus Lenau” (Piața Unirii nr.7) şi Liceul german “Nicolaus Lenau” — şantier (Str.Gheorghe Lazăr nr.2), Facultatea de Chimie (Str.Carol Telbisz nr.6). Categoria „Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie” (2 clădiri): Grup Şcolar Poştă şi Telecomunicații (Str.Cicio Pop nr.2), Liceul Teologic Romano-Catolic Gerhardinum (Piața Regina Maria nr.1)
Categoria „Imobil nereabilitat” (4 clădiri): Colegiul Național "Ana Aslan” (Bd.Revoluției din 1989 nr.15), Colegiul Tehnic “Emanuil Ungureanu” (Piața I.Huniade nr.3), Colegiul Tehnic Timişoara (MIU) (Piața I.Huniade nr.2), Facultatea de muzică (Piața Libertăţii nr.1). _ En) arti LA a et a) Colegiul Național “C.D.Loga”— şantier, b) Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” c) Liceu pedagogic “Carmen Sylva” d) Grădinița germană “Nicolaus Lenau”
S-a mai constatat că o mare parte din imobilele care nu sunt în litigiu şi care aparțin Primăriei Municipiului Timişoara şi altor instituții publice sunt reabilitate, în proces de reabilitare sau se află într-o stare fizică peste medie, o excepție de la regulă fiind imobilele care aparțin Ministerului Apărării Naționale (Spitalul Militar şi clădirile din Piața Libertăţii), care toate sunt clădiri de mari dimensiuni şi toate nereabilitate. E = Degradări prezente la nivelul imobilelor aparținând Ministerului Apărării Naţionale din Piaţa Libertăţii (Cercul Militar şi Garnizoana Timişoara) 14
Un alt caz ce poate fi menționat este legat de clădirea unde funcționează Consulatul Austriei (Str.Mărăşeşti nr.7), care se află într-o stare avansată de degradare. Str.Mărăşeşti nr.7 E,
O caracteristică negativă aproape generalizată, întâlnită la marea majoritate a imobilelor, fie ca sunt reabilitate sau nu, este prezența abuzivă şi parazitară a cablurilor de date sau electrice, care dau un aspect neîngrijit şi haotic unor clădiri valoroase. Deasemenea au fost identificate la unele imobile şi alte elemente parazitare, precum antene, portdrapele nefuncționale sau stâlpi metalici de susținere pentru cabluri (scoşi din uz). (Foto jos)
În ceea ce priveşte prezența aparatelor de aer condiționat montate pe fațade, numărul acestora s-a redus drastic față de anii precedenţi, în urma acţiunilor concentrate ale Poliției Locale şi ale Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Aparatele de climatizare rămase “la vedere” sunt cazuri răzlețe şi izolate, în general amplasate pe fațadele secundare. Cu toate acestea, după demontarea aparatelor de aer condiționat au rămas goluri în fațade (pe locurile unde acestea au fost ancorate) şi chiar au fost identificate deteriorări ale tencuielii cauzate de scurgerile de apă (datorate condensului), survenite în perioada în care acestea au fost amplasate pe clădirile istorice şi au funcționat constant câțiva ani la rând, până la îndepărtarea lor. Ţ Efectele nocive ale amplasării incorecte şi ilegale de aparate de aer condiționat pe fațadele clădirilor istorice protejate sunt exemplificate în fotografiile de mai sus. Studiul de caz a fost ales imobilul din str.Alba lulia nr.9: Foto stânga - 2007 (colțul clădirii este tencuit şi fără imperfecțiuni majore); Foto centru - 2010 (aer condiționat amplasat pe clădire; se observă apariția degradărilor la nivelul tencuielii şi apariția infiltrațiilor datorate scurgerilor de apă din aparat direct pe fațadă); Foto dreapta - 2015 (după îndepărtarea aparatului de aer condiționat au rămas urmele vizibile pe fațadă, în locurile unde acesta a fost ancorat; în plus, din cauza scurgerilor de apă din timpul în care aparatul de climatizare a funcționat, degradările tencuielii s-au accentuat considerabil). 17
La fel nu puține sunt situațiile unde ferestrele sau vitrinele din lemn au fost înlocuite cu unele noi realizate din materiale necorespunzătoare pentru clădirile istorice (rame PVC, aluminiu, ect) şi care, în plus, de cele mai multe ori nici nu respectă împărțirea inițială sau dimensiunile originale. Probleme similare au fost semnalate şi în cazul porților de acces, unele cu o valoare estetică însemnată, multe fiind înlocuite de-a lungul anilor cu uşi din PVC sau porți din plăci de tablă. Deasemenea există firme de societăți comerciale (funcționale, închise sau cu locație mutată) necorespunzătoare zonelor istorice protejate (din punct de vedere al materialelot folosite, al cromaticii alese sau al proporților inadecvate). (Foto jos) ESI SEA RE EURES ROSII RSS) RE |
Există însă şi cazuri pozitive cu vitrine, ferestre şi porți de acces restaurate corespunzător sau înlocuite cu unele noi, care respectă toate cerințele pentru un imobil istoric protejat. Deasemenea unele societăți comerciale au înțeles că firmele amplasate pe fațadele clădirilor istorice trebuie sa respecte o anumită stilistică. vit ALA a) Str.Gen.E.Grigorescu nr.6, b) Str. Alba lulia nr.5, c) Vasile Alecsandri nr.6 19
În ceea ce priveşte blocurile turn de locuințe (“socialiste”), construite ca “plombe” urbane în situl istoric sau în ansamblurile din Cetate, doar un imobil a fost reabilitat (Piața Mărăşti nr.1-2). Acestea, fiind de dată mai recentă, se prezintă însă într-o stare fizică peste medie şi nu necesită neapărat lucrări urgente de reabilitare (exemple: Str.George Coşbuc nr.5 sau Piața lonel I.C. Brătianu nr.4). Nu a fost identificat niciun bloc de acest tip care să prezinte un pericol public iminent din cauza degradărilor. Există şi alte imobile, în afara blocurilor de locuințe, care aparțin stilului modern postbelic şi stilului modern contemporan care sunt reabilitate sau se află într-o stare fizică peste medie (cămine ale Facultății de medicină, Hotel Timişoara sau corpul nou al Consiliului Județean Timiş). A — Imobile care aparțin stilului modern postbelic sau stilului modern contemporan şi care sunt reabilitate sau cu o stare fizică peste medie: a) Str.Mărăşeşti nr.1, b) Piața Mărăşti nr.1-2, c) Bd.Revoluției din 1989 nr.17, d) Piaţa lonel I.C. Brătianu nr.4 20
Toate datele colectate pe teren au fost transpuse în tabele cu rubrici individuale corespunzătoare fiecărei clădiri în parte şi pe o hartă generală cu zona studiată. Pentru realizarea grafică şi pentru o identificare mai facilă, fiecărei categorii din cele patru i s-a dat un cod cromatic distinct, după cum urmează: 1) Imobil reabilitat — culoarea verde, 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie — culoarea galbenă, 3) Imobil nereabilitat — culoare portocalie şi 4) Ruină, imobil abandonat — nefolosit sau nereabilitat — pericol — culoarea roşie. LEGENDĂ CULORI 1! Bdulevard / Stradă 2007 | 2009 P-ța.Eftimie Murgu P-ţa.lancu Huniade P-ța.l.C.Brătianu P-ța.Libertății 1 2 2a 1 2 3 ? 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 7 p R na Maria P-ța.Sfântul Gheorghe N | 0 P-ţa. Vodă P-ţa.Unirii V|0|J|O|M|&|VW|N || P-ta.Victoriei 1-1a-1b
Bd.C.D.Loga Bd.l.C.Brătianu Bd.Revoluției din 1989 Str.9 mai Str.Alba lulia Str.Augustin Pacha Str.Bloyai Janos Str.Carol Telbisz Str.C-tin Muşat (s ent Str.Coriolan Brediceanu Str.Dimitrie Cantemir Str.Dr.Liviu Gabor Str.Dr.Nicolae Paulescu | Str.Emanoil Ungureanu 1 3 3 5 7 9 1 2 3 4 5 6 7 8 10 2 4 6 4 6 = oja |» —] =] _|a Ja »=|o|n|-|n|-[a|-|5 Cultural Francez Prefectura / CJT colar P i Telecomun Centrul de Cultură
Str.Enrico Carusso Str.Eugeniu de Savoya Str.Florimund Mercy Fran! Str.G.P, scu Str.Gen.E.Grigorescu Str.Gen.Traian Doda Str.George Coşbuc 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 VW|N|=|0|—|09|0| |N] =]; Muzeul de artă socială
Str.Gheorghe Lazăr Str.Lucian Blaga Str.Mărăşeşti Str.Matei Corvin Str.M| mil Str.Oituz Str.Palanca Str.Paris Str.Pavel Chinezu |n <|=|a[8 [o] = Comunitatea evreiască militar imobil din Cetate Consulatul Austriei Fedi Caritas a Diecezei catolice Retim fostul Liceu de Plastice Colterm Retim, UVT — fostul Centru Cultural Britanic
Str.Proclamaţia de la Tm. Str.Reg.5 Vânători Str.Reg.13 Călăraşi Str.Sfântul loan Str.Vasile Alecsandri Str.Vlad Delamarină Î. 1 3 5 7 1 3 4-6 3 3 5 1 2 3 4 5 6 î 8 9 1 3 2 Str.W.Goethe Motivul pentru care există spații goale la unele imobile pentru anii 2007 şi 2010 este legat de faptul că până la inventarierea stării fizice a clădirilor istorice protejate din cursul anului curent s-a avut ca bază de lucru o zonă de studiu considerată prioritară, care excludea anumite cvartale sau clădiri. Deasemenea în anii trecuți nu au fost inventariate clădirile moderne (din epoca socialistă sau post 1989), chiar dacă acestea făceau parte din situri sau ansambluri. Ulterior zona de studiu a fost lărgită şi astfel au fost incluse în planul de inventariere periodică toate clădirile protejate şi incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), aprobată de Ministerul Culturii. Înscrierea clădirilor în una din cele patru categorii s-a efectuat pe baza unor criterii prestabilite legate de aspectul la stradă al fațadelor şi acoperişurilor (unde există vizibilitate) şi nu sunt opțiuni infailibile. Datele sunt revizuite periodic şi pot surveni modificări în urma observațiilor suplimentare sau a degradărilor care pot interveni.
Având în vedere evoluția ascendentă din ultimii ani în ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor istorice din Cetate şi măsurile complementare inițiate de Primăria Municipiului Timişoara enumerate anterior şi menite să încurajeze această tendință este de aşteptat ca în viitorul apropiat aceasta să fie accelerată. Se anticipează ca odată cu finalizarea lucrărilor la reabilitarea piețelor şi străzilor prin proiectul cofinanțat de Uniunea Europeană să crească şi interesul comercial pentru clădirile adiacente, mai cu seamă în zona Pieței Unirii şi a Pieței Sfântul Gheorghe şi a străzilor care vor deveni pietonale. Pe de altă parte în Piaţa Libertăţii funcționează mai multe instituții de stat, fapt care împiedică folosirea spațiilor în scopuri comerciale, dar care poate deschide însă oportunitatea reabilitărilor pe cheltuială proprie prin prinderea în bugetele anuale a sumelor necesare. În ceea ce priveşte Piaţa Victoriei, deşi acest spațiu public nu este vizat să fie reabilitat prin lucrări de amploare în viitorul apropiat, este un punct de atracție şi are un potențial trusitic şi comercial similar sau uşor mai mare decât Piaţa Unirii. Cu toate acestea imobilele din această piață sunt de dimensiuni considerabil mai mari, decât cele din Piaţa Unirii de exemplu, fapt ce implică şi costuri mai ridicate, pe lângă problemele specifice aferente Asociațiilor de proprietari cu mulți membri (neînțelegeri, cazuri sociale, etc.). Printre străzile cu un potențial ridicat în ceea ce priveşte tendința de reabilitare a imobilelor în viitorul apropiat pot fi enumerate Str.Vasile Alecsandri, Str.Eugeniu de Savoya, Str.Mărăşeşti, Str.Florimund Mercy, Str.Alba lulia şi Str.Lucian Blaga, toate fiind zone pietonale sau în curs de a deveni pietonale. Străzile şi piețele din Cetate care sunt reamenajate şi reabilitate printr-un proiect inițiat de Primăria Municipiului Timişoara şi cofinanțat de Uniunea Europeană 28
Tendința ascendentă a reabilitării imobilelor protejate din Cartierul Cetate, înregistrată de Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice în ultimii ani în câteva imagini: Str. Matei Corvin nr. (foto sus 2007 — foto EA jos 2015) 29
e N S N e e e e pa I pe S S R o 3 a e S e = < E o = a a Ş O o S o o a [2] 31
V < ȘI D = m o YI Q S D Va o Sc 3 — RR = s o a o» = Q D N e = i l s o 3 D TR D N i Ss & Str.Gen.E. Grigorescu nr.3 (foto stânga 2007 foto dreapta 2015)
Str.Florimund Mercy nr.9 (foto sus 2007 — foto jos 2015) 34
Piaţa Unirii nr.13 (foto sus 2007 — foto jos 2015)
Consilier Raul Stroescu Mai 2015 Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Urbanism Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice Telefon / Fax: 0256.435.436 E-mail: 37
ANALIZA LA STRADĂ A STĂRII FIZICE A IMOBILELOR DIN FABRIC INCLUSE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE e E - SEPTEMBRIE 2015 - Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Urbanism - Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice Tel./Fax: 0256.435.436, E-mail: breciMprimariatm.ro
În vederea inventarierii stării fizice a clădirilor istorice din Timişoara, a stării generale „la stradă” a acestora, Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice (BRCCI), din cadrul Direcţiei Urbanism, întreprinde periodic acţiuni specifice pentru actualizarea bazei de date proprii, care cuprinde informații detaliate şi imagini realizate pe teren cu imobilele monument sau din siturile şi ansamblurile protejate, conform Listei Monumentelor Isrorice (2010), aprobate de Ministerul Culturii. Raportul de față vizează rezultatul constatărilor din teren, realizate în cursul lunilor aprilie şi mai anul curent, şi procesarea statistică a acestor informații pentru zona Fabric (care include principalele două piețe publice ale cartierului: Romanilor şi Traian). Nu au fost inventariate şi imobilele din zona de protecție a monumentelor istorice individuale, ansamblurilor sau a siturilor. Fabricul constituie cea de a treia zonă istorică studiată, situată în estul Timişoarei, după Cetate şi cartierele losfefin şi Elisabetin. Pot fi întâlnite imobile valoroase din punct de vedere arhitectural, realizate în diferite stiluri specifice, precum Baroc, Secession, eclectic istoricist, neobaroc, neoromanic, etc. Deasemenea pot fi întâlnite şi decorațiuni „maure” şi simbolistică specifică evreiască (fosta sinagogă a comunității israelite statusquo-ante, Str.Episcop Joseph Lonovici nr.2) sau chiar ornamente care anunțau stilul modern „cubist” (Bd.3 August 1919 nr.1). La fel ca şi în losefin şi Elisabetin, în Fabric pot fi admirate şi obiective industriale sau utilitare istorice cu o arhitectură specifică, precum Turnul de apă din strada Samuil Micu, Turbinele de pe Bega sau Fabrica de bere, cartierul având o bogată tradiție în acest sens, dovadă fiind şi denumirea sa. Au fost inventariate toate cele 228 imobile protejate (monumente individuale, situri şi ansambluri) din zona studiată şi s-au efectuat în lunile aprilie şi mai (2015) 3.000 de poze (consilieri BRCCI Daniela Țeicu şi Cristina Toma), care au urmărit aspectul general al fațadelor la stradă, al acoperişurilor şi în unele cazuri a detaliilor arhitecturale valoroase (porți de acces, ferestre, ornamente, etc).
În urma observațiilor din teren s-a realizat o împărțire a imobilelor în 4 categorii distincte: 1) Imobile reabilitate. În această categorie au fost incluse şi clădirile unde lucrările de reabilitare erau în curs de desfăşurare în timpul deplasărilor pe teren. Nu au fost însă încadrate în această categorie şantierele abandonate unde lucrările au fost sistate. Et = = SE a) Piaţa Romanilor nr.11, b) Str.Zăvoi nr.1, c) Str.Ştefan cel Mare nr.2 — imagini mai 2015
2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie. Au fost încadrate în această categorie clădirile la care s-au efectuat lucrări de reabilitare parțiale (acoperiş, dar fără fațadă sau invers). Deasemenea au fost luate în calcul şi imobilele cu o stare generală peste medie, care deşi nu au fost reabilitate recent nu prezintă degradări extinse. a) Str.Ştefan cel Mare nr.23 (fațadă reabilitată, dar fără acoperiş), b) Splaiul Nistrului nr.1 (stare generală peste medie), c) Str.Ştefan cel Mare nr.14 (acoperiş reabilitat, dar fără fațadă) — imagini mai 2015
3) Imobil nereabilitat. În această categorie au fost incluse clădirile nereabilitate, aflate în diverse stadii de degradare la nivelul fațadelor la stradă şi a acoperişului. a) Bd.3 August 1919 nr.3, b) Str.lon Luca Caragiale nr.1, c) Str.Costache Negruzzi nr.5 — imagini mai 2015
4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat-pericol. Au fost vizate pe lângă clădirile aflate în ruină, cele abandonate şi lăsate să se deterioreze (din diverse motive) şi imobilele care prin nivelul avansat de degradare (inclusiv probleme grave şi vizibile la structura de rezistență) constituie un pericol pentru proprietari şi pentru pietoni. II — SCRIE e, e m = SARE SAT fos a) Str.Enric Baader nr.3, b) Str.Zăvoi nr.2, c) Str.Constantin Titel Petrescu nr.2 —
La fel ca şi în celălalte cartiere istorice din Timişoara şi în Fabric predomină imobilele nereabilitate (60 la sută). Alte 20 de procente sunt reprezentate de imobilele reabilitate sau unde existau şantiere începute şi în curs de desfăşurare la data inventarierii clădirilor (comparativ cu 31 de procente înregistrate în Cartierul central Cetate). În aceste 20 de procente au fost incluse şi clădirile la care au fost efectuate lucrări de reabilitare care contravin flagrant normelor de estetică arhitectural-ambientală şi reglementărilor pentru zonele istorice protejate: fațade la stradă tencuite în mai multe culori, cromatică stridentă, materiale inadecvate (pvc, țigle din tablă unde acestea nu constituiau materialul istoric specific) sau modificări exagerate ale volumetriei, în contrast cu vecinătățile sau caracterul general al zonei. Aceste cazuri sunt totuşi sensibil mai puține decât în losefin şi Elisabetin. În Fabric au mai fost identificate şi cele mai multe imobile nefolosite, lăsate să se degradeze, abandonate sau care constituie un pericol public în comparație cu celălalte zonele studiate: 18 clădiri — 8 procente (Cetate - 7 procente şi losefin + Elisabetin - 4 procente). Pe de altă parte, la fel ca şi losefinul şi Elisabetinul, Fabricul este un cartier cu o bogată moştenire cultural-arhitecturală de factură istorică, dar care nu a reuşit să concureze în ultimele două decenii cu Cartierul Cetate, care constituie practic „inima” oraşului. În timp s-a estompat caracterul plurinuclear al Timişoarei din punct de vedere al atracției diferitelor zone urbane, în defavoarea cartierelor istorice periferice şi în favoarea centrului, fostul „oraş interior” cuprins între zidurile de apărare ale cetății şi în imediata proximitate a fostelor fortificații rămânând polul major de atracție turistică. Deasemenea, spre deosebire de Cartierul Cetate, unde imobile au început să-şi schimbe funcțiunea de locuit, devenind clădiri care găzduiesc în proporție de 100% societăți comerciale, fapt care încurajează reabilitarea fațadelor şi a spațiilor interioare, în Fabric încă nu a fost înregistrată o asemenea tendință, aceste cazuri fiind izolate şi constituind „excepția de la regulă”. Revitalizarea Fabricului este în atenția autorităților publice locale, fiind inițiate în timp mai multe acţiuni în acest sens, prin care putem aminti: - campanii diversificate de informare a populației (articole publiate în Monitorul Primăriei şi pe adresa de internet a instituției, conferințe de presă, evenimente tematice, tipărirea de pliante, broşuri şi îndrumare dedicate publicului larg şi specialiştilor, standuri ale Birourlui de Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice, etc); - consultanță şi consiliere pentru proprietarii clădirilor istorice în vederea reabilitării corecte a clădirilor; - elaborarea de programe de sprijin financiar, strategii şi studii pentru identificarea de surse de finanțare diverse pentru reabilitarea clădirilor istorice; - semnalizarea siturilor (panouri informative — totemuri); (Foto stânga) - proiecte pilot de reabilitare corectă (inițiate prin proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea : prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara" dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ - 2006-2010);
- proiecte de reamenajare a spațiului public, precum lucrările de refacere a Pieței Romanilor şi ampasarea în fața Bisericii Millennium a statuii baroce a Sfântului loan Nepomuk; - notificări şi amenzi în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, prin angajații Direcției Urbanism şi ai Poliției Locale, în cazul clădirilor istorice nereabilitate sau aflate într-o stare de degradare avansată. a —_ rr Proiect pilot de reabilitare corectă a vitrinelor istorice de la imobilul din Str. Ştefan cel Mare nr.2, Proiectul de cooperare româno-german "Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara" dintre Primăria Municipiului Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică GTZ — Foto înainte şi după 8
Totuşi, cu toate eforturile municipalității şi a unor inițiative private, cea mai reprezentată categorie pentru clădirile din losefin şi Elisabetin continuă să fie încă cea a imobilelor nereabilitate (60 de procente din clădirile inventariate). Există chiar şi un număr de imobile abandonate - nefolosite şi lăsate să se deterioreze şi altele care se află într-o stare avansată de degradare sau cu probleme structurale vizibile care afectează siguranța publică. Imobilele din această categorie alcătuiesc 8 procente din totalul obiectivelor inventariate. Deasemenea nu este de neglijat nici categoria imobilelor nereabilitate, dar cu o stare generală peste medie sau a clădirilor unde s-au întreprins lucrări parțiale de reabilitare, fie a acoperişurilor (învelitoare, elemente de tinichigerie, etc) sau a fațadelor şi unde s-au restaurat sau schimbat în mod corespunzător ferestrele sau porțile de acces. Din punct de vedere statistic, au fost identificate pentru fiecare categorie în parte: 1) Imobil reabilitat — 40 clădiri (18 procente); 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie — 33 clădiri (14 procente); 3) Imobil nereabilitat — 137 clădiri (60 procente); 4) Ruină, imobil abandonat-nefolosit sau nereabilitat — pericol — 18 clădiri (8 procente). Cele mai multe clădiri nereabilitate sau considerate pericol sunt imobile de locuit (cu excepţiile de rigioare), în litigiu, cu proprietari privați. În cazul principalei piețe publice (Piaţa Traian), care constituie atât din punct de vedere spațial cât şi funcțional centrul cartierului Fabric, situația fronturilor construite care o delimitează şi a clădirilor amplasate în colțurile acesteia se prezintă după cum urmează: 9 imobile nereabilitate şi 4 reabilitate (dintre care două clădiri aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe şi în una funcționează Biroul de Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice din cadrul Direcţiei Urbanism a Primăriei Municipiului Timişoara — Str.Ştefan cel Mare nr.2). În ceea ce priveşte lăcaşele de cult, care pe lângă importanța lor spirituală reprezintă şi repere arhitecturale identitare pentru cartierul Fabric, situația este după cum urmează: două lăcaşe de cult reabilitate (Biserica ortodoxă sârbă Sfântul Gheorghe şi Biserica greco-catolică Naşterea Maicii Domnului) şi trei cu o stare generală peste medie (Biserica ortodoxă Sfântul Ilie, Biserica romano-catolică Millennium şi o Biserică Baptistă), Deasemenea s-a identificat şi un obiectiv abandonat / nefolosit şi lăsat să se degradeze: fosta sinagogă a comunității israelite statusquo-ante.
Fosta sinagogă de pe Str.Episcop Joseph Lonovici nr.2 şi Biserica ortodoxă sârbă din Piaţa Traian nr.5 — Deasemenea în zona studiată au fost identificate 3 clădiri unde funcționează şcoli generale, licee şi instituții de învățământ superior: Categoria „Imobil reabilitat” (o clădire): Liceul Teoretic Jean-Louis Calderon (Str.Johann Heinrich Pestalozzi nr.14) — şantier în lucru. Categoria „Imobil nereabilitat” (două clădiri): Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie (Str.Johann Heinrich Pestalozzi nr.18) şi Liceul Teoretic William Shakespeare (str.lon Luca Caragiale nr.6 — foto dreapta). imagini mai 2015 10
S-a mai constatat că, la fel ca şi în losefin şi Elisabetin, în Fabric există numeroase clădiri istorice reabilitate parțial sau total în mod necorespunzător, fiind încălcate în mod flagrant normele şi reglementările în vigoare. Printre cazurile cel mai des întâlnite sunt cele în care s-au folosit mai multe culori pentru reabilitarea a doar o jumătate sau o treime din fațadele la stradă. De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Str.Ştefan cel Mare nr.27, Str.Ştefan cel Mare nr.3, Piaţa Traian nr.6 UI
Alte cazuri flagrante depistate în zona studiată presupun folosirea de materiale inadecvate pentru clădirile istorice în lucrările realizate la fațade (de exemplu placarea cu gresie a soclului) sau utilizarea de culori în nuante stridente. at intrat greata ic var Exemplu de placare cu gresie a soclului: Str. Timocului nr.9 =. i ddd TIE SARE Ab lati PI Er ete arena E EEE EYE r E E Exemple de folosire a nuanțelor stridente de culoare: Str. Timocului nr.2A şi Str. Timocului nr.8
Au mai fost identificate mai multe abateri şi la nivelul acoperişurilor, nu numai a fațadelor, acestea ținând de alegerea greşită a meterialelor din care este realizată învelitoarea (tablă colorată în locul tiglelor tip solzi, etc) sau modificări ale volumetriei prin mansardare sau înălțare, lucrări care au adus modificări aspectului inițial al imobilelor. Deasemenea, ca şi în cazul fațadelor, au fost întâlnite imobile unde au fost întreprinse lucrări de reabilitare doar pe o porțiune a acoperişului, nefiind întreprinse lucrări de ansamblu asupra întregii structuri a acestuia. CLT CL Reabilitări parțiale a acoperişului şi inserarea de ferestre “tip Velux" Str. Timocului nr.19, Str.Comăneşti nr.2 13
Distrugerea în timp a porților de acces în imobilele istorice este un fenomen întâlnit, într-o mai mică sau mai mare măsură în toate zonele istorice protejate din Timişoara. Cu toate acestea, fenomenul distrugerii porților originale, unele adevărate opere de artă, este mai accentuat în cartierul Fabric. Nu puține sunt cazurile unde porțile din lemn au fost înlocuite cu plăci din tablă, plăci OSB sau chiar cu uşi din PVC.
La fel nu puține sunt situațiile unde ferestrele sau vitrinele din lemn au fost înlocuite cu unele noi realizate din materiale necorespunzătoare pentru clădirile istorice (rame PVC, aluminiu, etc) şi care, în plus, de cele mai multe ori nici nu respectă împărțirea inițială sau dimensiunile originale. Deasemenea există firme de societăți comerciale (funcționale, închise sau cu locație mutată) necorespunzătoare zonelor istorice protejate (din punct de vedere al materialelot folosite, al cromaticii alese sau al proporților inadecvate).
O caracteristică aparte a zonei studiate, care nu este specifică de exemplu Cartierului Cetate, o constituie obiectivele industriale şi utilitare cu edificii de secol XIX şi început de secol XX. Din această categorie fac parte Turbinele — fosta Hidrocentrală şi uzină electrică (obiectiv construit în stil Secession la începutul secolului trecut) sau Turnul de apă. Deasemenea tot în Fabric mai există şi poate cel mai important şi cunoscut reper al arhitecturii industriale istorice din Timişoara: Fabrica de bere, care se află pe amplasamentul actual din anii '40 ai secolului al XVIII-lea. O parte din clădirile actuale ale fabricii, realizate după reconstrucțiile şi extinderile din 1868, 1883 şi 1890, sunt exemple valoroase ale arhitecturii industriale de secol XIX. Deasemenea în zona studiată mai există clădiri industriale, dar fără o valoare istorică şi estetică însemnată, construite în perioada socialistă (Enel, Transelectrica, hale Piața Aurel Vlaicul şi str.Pestalozzi). Turnul de apă din Fabric, Turbinele şi Fabrica de bere 16
Pe de altă parte, o situație negativă aproape generalizată la nivelul tuturor cartierelor istorice timişorene şi întâlnită astfel şi la marea majoritate a imobilelor din Fabric, fie ca sunt reabilitate sau nu, este prezența abuzivă şi parazitară a cablurilor de date sau electrice, care dau un aspect neîngrijit şi haotic unor clădiri valoroase. Deasemenea au fost identificate la unele imobile şi alte elemente parazitare, precum portdrapele nefuncționale sau stâlpi metalici de susținere pentru cabluri (scoşi din uz).
În ceea ce priveşte prezența aparatelor de aer condiționat montate pe fațade, numărul acestora este mai ridicat decât în Cartierul Cetate, o situație întâlnită şi în losefin şi Elisabetin. Pe lângă aspectul inestetic, aceste aparate afectează fațadele clădirilor istorice prin scurgerea direct pe tencuială, în foarte multe cazuri, a apei rezultate în urma condensului care se produce în timpul folosirii acestor sisteme de climatizare. Deasemenea au fost întâlnite şi cazuri de amplasare de antene parabolice / satelit pe fațadele principale ale imobilelor istorice protejate.
Toate datele colectate pe teren au fost transpuse în tabele cu rubrici individuale corespunzătoare fiecărei clădiri în parte şi pe o hartă generală cu zona studiată. Pentru realizarea grafică şi pentru o identificare mai facilă, fiecărei categorii din cele patru i s-a dat un cod cromatic distinct, după cum urmează: 1) Imobil reabilitat — culoarea verde, 2) Imobil parțial reabilitat sau stare generală peste medie — culoarea galbenă, 3) Imobil nereabilitat — culoare portocalie şi 4) Ruină, imobil abandonat — nefolosit sau nereabilitat — pericol — culoarea roşie. LEGENDĂ CULORI Piaţă / Bdulevard / Stradă A 2007 | 2009 Bd.3 August 1919 Piaţa Mitropolit Alexandru Sterca- Suluţiu Str.Mitropolit Andrei una Str.Anton Pan Piaţa Aurel Vlaicu Str.Enric Baader Piaţa Badea Cârțan |» 19
Str.Comăneşti Str.Constantin Titel Petrescu Str.Costache Negruzzi Str.Dacilor Str.Dionisie Linţia Str.Ecaterina Teodoroiu Str.Doctor Gheorghe Marinescu |n] [o 23 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 11 13 1 2 3
Str.lon Luca Caragiale Str. rii Str.lon Creangă Str.lon Mihalache Str.Episcop Joseph Lonovici Str.Episcop Joseph Nischbach Str.Mihail Kogalniceanu Splaiul Nistrului Str.Petre Ispirescu Str.Petru Rareş Piata Romanilor Str.Samuil Micu Str.Şcolii 4 5 7 1 4 6 2 16 1 2 4 5 1 2 3 4 17 19 21 1 1 3 5 7 9 s|o|o||o|a|s [o |m]|- || + [o or cc | ct | na cară “| lolo|a|s|o|N|— Biserica romano-catolică Millennium
Str.Ştefan cel Mare Bd.Take lonescu Str. Timocului E FE ES ES ES ES ES o|oo||o|a| +» |o |N]
NIN VII Piaţa Traian Str.Zăvoi 6 7 1 2 3 4 5 6 8 10 12 2 Str.Zlatna Str.Johann Heinrich Pestalozzi ES ES ES Uzina de Motivul pentru care există spații goale la unele imobile pentru anii 2007 şi 2010 este legat de faptul că până la inventarierea stării fizice a clădirilor istorice protejate din cursul anului curent s-a avut ca bază de lucru o zonă de studiu considerată prioritară, care excludea anumite cvartale sau clădiri. Deasemenea în anii trecuți nu au fost inventariate clădirile moderne (din epoca socialistă sau post 1989), chiar dacă acestea făceau parte din situri sau ansambluri. Ulterior zona de studiu a fost lărgită şi astfel au fost incluse în planul de inventariere periodică toate clădirile protejate şi incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), aprobată de Ministerul Culturii. Înscrierea clădirilor în una din cele patru categorii s-a efectuat pe baza unor criterii prestabilite legate de aspectul la stradă al fațadelor şi acoperişurilor (unde există vizibilitate) şi nu sunt opțiuni infailibile. Datele sunt revizuite periodic şi pot surveni modificări în urma observațiilor suplimentare sau a degradărilor care pot interveni. 23
Deşi s-a înregistrat în ultimii ani o evoluție uşor ascendentă în ceea ce priveşte reabilitarea parțială a imobilelor istorice protejate din Fabric (în general acoperişuri refăcute), în cazul reabilitărilor totale (inclusiv a fațadelor) se poate vorbi aproape de o stagnare în ultimii ani. Nu au fost identificate nici premizele conjuncturale care să permită o creştere semnificativă în viitorul apropiat a numărului de imobile istorice reabilitate. Problemele de natură socială din Fabric sunt mult mai accentuate decât în Cetate, losefin şi Elisabetin, acest cartier istoric fiind desemnat în 2014 de către Inspectoratul Județean Timiş de Poliție “Zonă specială de siguranță”, din cauza jafurilor, tâlhăriilor şi a altor violențe înregistrate de către autorități. Aceasta ar putea fi principala cauză care frânează dezvoltarea zonei şi sporirea atractivității din punct de vedere comercial şi turistic. Este totuşi de aşteptat ca numărul imobilelor reabilitate să crească uşor, dar nu cu vizeza prognozată pentru cartierul central Cetate. Este anticipată deasemenea o reducere a numărului de imobile care vor fi reabilitate haotic, fără respectarea legislației în vigoare şi care afectează caracterul specific al zonelor istorice studiate prin punerea în practică a unor soluții arhitecturale neconforme, datorită sporirii eficienței în control a angajaților Direcţiei Urbanism şi ai Direcției Poliției Locale, dar şi datorită creşterii în ultimii ani a nivelului de conştientizare a cetățenilor la care a contribuit în parte şi Primăria Municipiului Timişoara. Piaţa Traian nr.7 (foto sus 2007 — foto jos 2015) 26
foto jos 2015) Str.Zăvoi nr.1 (foto sus 2007 27
Consilier Raul Stroe Mai 2015 Primăria Municipiului Timişoara - Direcţia Urbanism Biroul Reabilitare şi Conservare Clădiri Istorice Telefon / Fax: 0256.435.436 E-mail: breci(Mprimariatm.ro 28
GE ROMANIA JUDEŢUL TIMIŞ MUNICIPIUL TIMIŞOARA DIRECTIA URBANISM Bd. Constantin Diaconovici Loga, nr. 1, 300030, tel/fax +40 256 408341 e-mail:brdu Qprimariatm.ro, internet:www.primariatm.ro PROPUNERE privind declararea zonelor prioritare de protejare şi intervenție asupra clădirilor din Municipiul Timişoara Municipiul Timişoara deține un amplu și valoros patrimoniu arhitectural constituit în cea mai extinsă arie de patrimoniu istoric construit din țară. Structura urbană şi clădirile se datoresc activității de construire din ultimii trei sute de ani. Din nefericire, din cauza vechimii lor şi a unei întrețineri inadecvate, odată cu trecerea vremii, majoritatea monumentelor şi clădirilor valoroase din punct de vedere arhitectural, au atins o fază avansată de uzură şi degradare. Reabilitarea spațiului public, precum şi restaurarea și punerea în valoare a clădirilor din zonele istorice este necesară pentru a avea rezultate vizibile şi pe termen lung în ceea ce priveşte creşterea atractivității oraşului. Păstrarea identității arhitecturale a oraşului şi identificarea unor zone distincte şi esențial semnificative în această privință, asupra cărora să existe formule specifice de intervenție sunt obiective de maximă importanță ale Municipiul Timişoara în ceea ce priveşte patrimoniul istoric construit al oraşului. Zonele istorice protejate ale Municipiului Timişoara sunt determinate prin Lista monumentelor istorice, cel mai recent reactualizată în 2015. (Ordinul ministrului culturii şi cultelor, nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice). Legea 422/2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice, prevede obligațiile proprietarilor şi autorităților publice locale pentru protejarea patrimoniului istoric imobil. (art. 17. Alin (1), lit. h) și art. 7, 18, 37, 38, 39, 45, 46, 47). Legea 153/2011 reiterează responsabilități desemnate de Legea 422/2001 şi reglementează forme de sprijin financiar pentru zone de intervenție stabilite de autoritatea publica locală. Aceeași lege defineste “Zona de acțiune prioritară - zonă omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor urbanistice şi arhitecturale, care afectează atractivitatea și competitivitatea localității prin procentul mare de clădiri a căror anvelopă necesită lucrări de intervenție în conformitate cu prezenta lege şi care justifică intervenția prioritară.” Inventarierea stării fizice a clădirilor istorice a fost o activitate dezvoltată în Proiectul GTZ — Reabilitarea prudentă a cartierelor istorice din Timişoara, începând cu anul 2007, cu caracter bianual. Susținută şi dezvoltată prin actualul Birou Reabilitare şi Dezvoltare Urbană al Direcției Urbanism, cea mai recentă inventariere a clădirilor din zonele istorice protejate ale
ROMÂNIA JUDEŢUL TIMIȘ MUNICIPIUL TIMIȘOARA DIRECTIA URBANISM Bd. Constantin Diaconovici Loga, nr. 1, 300030, tel/fax +40 256 408341 e-mail:brdu Gprimariatm.ro, internet:www.primariatm.ro Municipiului Timişoara referitoare la starea fizică a a acestor a fost realizată în 2015. Datele acesteia le regăsiți anexate prezentei. Pe baza prevederilor legale, studiilor istorice existente, a celorlalte documente strategice care fundamentează şi reglementează dezvoltarea şi planificarea urbană a Municipiului Timişoara, precum şi a datelor din teren, propunerea Municipiului Timişoara cu privire la declararea zonelor de protejare şi intervenție este următoarea: Zonele Cetate, Iosefin şi Fabric ca zone prioritare de protejare şi intervenție asupra clădirilor din: Situl urban, Cartierul “Cetatea Timişoara”, cod TM-II-s-A-06095 (60); Situl Urban Fabric (1), cod TM-lI-s-B-06096, (61); Ansamblul Urban „Fabric” (11); cod TM-II-a-A-06097 (62); Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”, cod TM-II-s-B-06098, (63). Director executiv DIRECȚIA URBANISM Arh. Sorin Emilian CIURARIU